Picatura de viata

Revista Colegiului Teh i de I dustrie Ali e tară Du itru Moțo , di ţu urești

PICĂTURA DE VIA Ă - REVISTA COLEGIULUI TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ „DUMITRU MO OC” ţUCUREŞTI, STR. SPĂTARUL PREDA NR. , SECTOR picaturadeviata@gmail.com - SERIE NOUĂ, ANUL AL III-LEAANUL ŞCOLAR -2015 , PRIMĂVARĂ

ECHIPA DE REDAC IE: RESPONSAţIL NUMĂR: DR. NATAŞA-DELIA MAIER REDACTOR-ŞEF ŞI COORDONATOR PROIECT EDITORIAL: DR. NATAŞA-DELIA MAIER REDACTORI: prof.MARIA-MIRELLA POPESCU EDITARE ŞI RESEARCH: prof. MARIA-MIRELLA POPESCU ILUSTRARE GRAFICĂ: elevi:Georgiana Dragomir (IX E), Georgiana Roman (X C), Alexandru Cristea (X C), Miruna Petrescu (X C), Sorin Sterie (XII H), Roxana Marin (X A ip , Floria Nițu X C , Roberto Bratu (absolvent) Ana Maria Cervis (XI C), Radu Andrei (X E), Andri Florentin Vladu (XII H), Marius Tudosie (XII H), Oana Costache (XII D), cadre didactice: Mihaela Florescu, Carmen Patoi, Sorina ţăje aru Colaboratori: Mihai Tudori ă a solve t , Ro erto ţratu a solve t , Mohamed Bani Ata (absolvent), prof.Mihaela Florescu Colaboratori elevi: Ali a Jugă ar IX D , Ștefa ia Gargalâc (IX D), Oana Topală (IX D), Raluca Teodora Pala gă (XI C), Andreea Pomârleanu XE , Eleo ora Diță XI D , Dă uț Cu oș XI E , Flore ti a Vasile X C , Cătăli Ara așa IX D , Alexa dra Căli IX D , Alexa dra Maria Marican (IX D), Leonard Lăzurea u (IX D), Sorina Ionela Anton (XI D), Luciana Voinea (XI D), Georgiana Burcea (XI D), Da iela Du itra he XII D , Ștefa ia Sta a XII D , Alexa dru Mitiu (IX D) Coordonare elevi: Maria Mirella Popescu , XIIH, IX E), Nataşa-Delia Maier (IXD, XI C, XI D, XB, XII D, XA ip), Georgeta Galeriu XC, , Mădăli a Cal a XII D .

Povestea operții Premiile âștigate de Oana Costache de la clasa a XII-a D, în cursul anului trecut, prin participarea ei ca ilustrator al revistei la tot felul de o petiții de jurnalism ș olar au fost un imbold să ne viziteze și, înainte de Moș Nicolae, să ne fa ă un cadou pe gustul reda ției: o ouă apă de grafi ă hi er ală.

Fie ca veselia desenelor ei să vă î soțeas ă de-a lungul perioadei săr ătorilor. Ceva din veselia o tagioasă și optimismul autoarei vrem să vă oferim drept cadou de Cră iu , alături de gândurile noastre bune, pentru anul care vine. Pe coperta a II-a, grafi ă de Marius Tudosie (XII H); coperta a III-a și a IV-a îi aparți Roxanei Marin (X A ip)

Cuprins Că e iar ă, i e-mi pare!......................................................................................

Agenda Mo o : S risoare ătre olegii ei................ ......................................................

Gazeta de perete………………………………….........................................……………………………………

Cu ochii în 4... ................................................... .......................................................

Portretul u ei ge erații: Dragostea de ade ăr a lui Moha ed ţa i Ata. ..........................

E ergie și uloare pri sport................................................... ............................................

Lu a oșilor................................................... ...................................... Știați ă?! Tradiții de A ul Nou.................................. ........................................................

Un atelier dulce................................................... .................................................... “er area de Cră iu sau Moțo ul har i și tale tat............................. ..............................

Veni, vidi, vici! ................................................... .................................................................

Cândva, undeva, un bal.......................................... ...........................................................

Ate ție, Predeal! “osește Moțo ul!...................................... ..............................................

Responsabil cu timpul liber................................................... ..............................................

-‘e e zii î ogli dă................................................... ..........................................................

-Dosar te ati : Pa ea. De are parte ă situez?................................................... ...............

-Dreptul la opi ie: O lu e a pă ii sau a răz oiului? ...........................................................

Generația nouă................................................... ..................................................................

In corpore sano................................................... .................................................................

Le ția de stil: “e rete pe are ori e fată tre uie să le știe..................................................

Magia sportului: Câ d o petiția î sea ă să ătate...................................................

Age da edi ală: I fo os eti e……………………………………………………………………………………..

Colțul dul e și pripit................................................... ...........................................................

Despre școală cu drag................................................... .......................................................

Povestea vorbei................................................... .................................................................

I for ati a apli ată : League of legends..........................................................................

Le ția de istorie altfel: Illuminati și teoria o spirației / Ade ărata lu e î are trăi ?!.....

3 4 5 6 7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 21 22 23 30 31 32 33 34 35 36 38 39

Ne u ură de ea întocmai ca iște personaje din desenele animate… Și nici nu e de mirare… Am avut o toa ă lu gă și glorioasă, despre care îți vom mai povesti î ă multe, am avut multe de fă ut… Ne-am apucat de proiecte noi ate ție, în acest u ăr vei vedea ce au pus la cale i țile și mâinile îndemânatice ale celor care sunt i pli ați în Formarea o pete țelorcheie la elevii de liceu, în vederea combaterii analfabetismului fu țio al , muncim din plin pentru Stagiile de pra ti ă, am reușit să mai închidem cu bine și o ediție de Campionat la fotbal… am cam dat și tezele.

Pe scurt, nu ne ră â e decât să ne pregăti aș spune… cu uuultă energie și din plin!) pentru luna cadourilor, pentru săr ători, pentru o a a ță pe care o așteptă cu drag, să ne regăsi cheful de hârjoa ă.

După cum știi deja, ne-am înnoit formatul pe ici, pe acolo (nu, nu, nu prin punctele ese țiale! , doar cât să îți oferim rubrici eașteptate printre numeroasele se țiu i cu care ești deja î ățat.

Am î ățat ă avem Dreptul la opinie și ne-am găsit tot felul de pretexte de dis uție grupate în Dosarele tematice. ţi eî țeles, o ti uă să fim Responsabili cu timpul liber și în numele tău, da ă ai încredere în sele țiile noastre pentru distra ție.

Da ă nu ai observat asta î ă din u ărul de toa ă, ne-am înnoit și echipa de graficieni și ne-am î ulțit. Suntem o reda ție ceva mai mare, în ăutare de e perie țe noi. Nu facem promisiuni pentru la anul, iar de dorit dorim tuturor ce ne-am dori și ouă: veselie, chef de joa ă, ate ție la ș oală, să ătate și puterea de a le face pe toate așa cum ști noi mai bine.

Dar pâ ă la anul mai e ceva, așa ă…. Te lăsă în compania acestui u ăr, să te pregătești temeinic pentru a a ță. În numele tuturor, echipajul de bord al Pi ăturii de iață ă a u ță ă desti ația oastră fi ală este DI“T‘ACȚIA și ă urează o ălătorie plă ută î o pa ia arti olelor a estui u ăr.

Cu toate gândurile bune, Echipa de reda ie 3

De prof. Mihaela Florescu Dragii mei colegi, Mi-am dorit să împărtășesc cu voi câteva gânduri și sentimente, pentru că vă datorez asta, pentru că sunteți persoane importante în viața mea.

Sunt momente în viață când faci alegeri, pentru că ajungi la răscruce; uneori, alegerile sunt mai bune; alteori, mai… puțin bune… sau mai rele. Pentru mine, acesta este unul din momente. Vreau să ă ulțu es

î să pentru ă mi-ați dat o le ție. Și ați fost tenace și ați repetat-o pâ ă am î țeles-o.

Le ulțu es în mod deosebit colegelor mele de atedră. Eu eram î lumea ea ; recunosc ă optimismul și bucuria de a trăi sunt materialul genetic din care sunt fă ută. Tocmai de aceea, pentru mine, ș oala este sfâ tă: aici nu este doar un loc de u ă (din pă ate, alții așa o o sideră , ci este un loc î ăr at de i rația cea mai pură și care te î ar ă și ți se dăruiește în per a e ță, e o dițio at. E un loc fă ut din sufletele copiilor oștri, cu fru usețea vârstei lor, cu energia lor, cu zâmbetul lor, cu jocurile lor, cu cântecele lor, cu aspirațiile lor – alea mici… sau mari! – cu temerile lor, cu toate cuvintele lor spuse sau nespuse, cu facebook și cu toate celelalte ăzdră ă ii caracteristice. Eu credeam ă este suficient să îi iu ești pe copii, să-i î țelegi, să fii lâ gă ei, să-i rești, să dăruiești, să-i î eți ceea ce au nevoie să știe.

Am săr ătorit ziua liceului și trebuie să ă ărturises ă, din primul moment (acum vreo două luni și ju ătate am i agi at scenariul se e ță cu se e ță , am avut ideea de a invita un mare sportiv și, pentru ă fotbalul e sportul rege, și pentru ă Steaua este cea mai apropiată și mai iu ită e hipă a copiilor oștri, l-am ales pe Helmuth Duckadam, pe marele sportiv. Și nu m-am lăsat pâ ă nu am reușit. Ideea a fost să ele ră bucuria, să explodeze culoarea și energia, e oția și talentul copiilor.

Mă bucur ă am reușit și vreau să le ulțu es celor care m-au susți ut și au fost lâ gă mine în a eastă ouă nebunie fru oasă. Copiii au fost i u ați, a fost un spectacol de zile mari, e oția a spart zidurile: am ăzut și am si țit asta (pentru ă atunci când ne dorim astfel de lucruri, ele se îndeplinesc!)

Marele campion a dat o le ție de dăruire e o dițio ată și despre asta aș putea să vorbesc la esfârșit, dar nu e momentul acum! Unul dintre oaspeți m-a fă ut să vibrez la superlativul absolut și-i ulțu es din suflet pentru ă a î țeles și pentru ă si ți la fel. Este vorba de doamna profesor, fostă directoare a acestui liceu, Viorica Milcu, un om absolut special și care a trăit cu mare intensitate fiecare minut în a eastă ș oală, fără a uita vreo lipă să fie â dră ă este de la Moțo și fără să fi pregetat reodată să își pu ă în valoare oamenii, mici sau mari. Mă înclin cu respect și îndrept un gând bun ătre toți se iorii oștri. Mi-ar fi fost drag să fie alături de noi mai ulți dintre foștii colegi, dar, din pă ate, unii nici ă ar nu au fost i itați, iar alții au trecut în lumea drepților. Seara, după ora 9, facebookul a început să se coloreze de poze frumoase, cu copiii oștri i u ați, cu colegii oștri și am retrăit cu e oție și bucurie fericita zi. După un nou prag aniversar, în fața altui prag, al unui nou an, a eastă scrisoare nu se poate încheia decât în cel mai simplu mod: La ulți a i, Moțo !

4

Aici îți dai întâlnire cu ilustrația de opertă a Oanei Costache (XII D) și cu ur ătoarele rubrici:

5

Cu ochii în 4...

Decembrie este a 12-a lu ă a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. Începe (astrologic) cu soarele în semnul Sagetatorului și sfârșește în semnul Capricornului. Din punct d vedere astronomic, luna decembrie începe cu soarele în o stelația Ophiuchus și se sfârșește cu soarele în o stelația Sagetator. Numele lunii decembrie vine de la cuvântul latinesc decem, zece, pentru ă luna decembrie era a zecea lu ă în calendarul roman. Grecii numeau luna decembrie Poseidon. În România, luna decembrie, popular, se u ește Undrea. (sau Andrea, în amintirea Sfântului Andrei, săr ătorit pe 30 noiembrie). Luna începe în a eeași zi a săptă â ii ca și Septembrie. Pentru noi, începe cu o mare săr ătoare: Ziua ațio ală a României De Andreea Pomârleanu (XI D)

S-A ÎNTÂMPLAT ÎN… DECEMBRIE 01.12.1800: Washington devine capitala SUA, iar în 1822 Pedro I de i e î păratul ţraziliei; 05.12.1901: aşterea regizorului şi produ ătorului de a i a ie american Walt DISNEY ; 06.12.: Sfântul Nicolae. Cel mai iubit sfânt de ătre copii, cu sigura ă (poate, mai pu i , de ătre cei obraznici, care ştiu ă îi aşteaptă uieluşa); 16.12.1911: exploratorul norvegian Roald Amundsen atinge Polul Sud; 20.12.1805: o ar ată fra eză o dusă de î păratul Napoleon I a înfrânt decisiv armata ruso-austria ă, o a dată de țarul Alexandru I; 22.12.1989: ‘e olu ia ‘o â ă, eveniment care a adus eliberarea ării noastre de comunism;

25.12.: săr ătorirea Naşterii Domnului. Una dintre cele mai frumoase săr ători de peste an, ce ne umple mereu sufletul cu bucurie şi spera e noi; 26.12.1805: Austria și Fra ța au semnat Tratatul de la Pressburg; 26.12.1891: se ăştea scriitorul American Henry Miller, una dintre cele mai controversate voci ale prozei americane, pus sub i terdi ie datorită libertinismului romanelor sale; 28.12.1612: Prima observare a planetei Neptun a fost fă ută de Galileo Galilei.

PERSONALITĂȚILE LUNII

Nu ne puteam decide asupra unei singure perso alități, așa ă vă oferim o sele ție bine asortată vă i vită să îi re u oașteți din imaginile alăturate : 3 decembrie 1919 – A murit, in vârstă de 78 de ani, Pierre A. Renoir, pictor și sculptor francez.

5 decembrie 1791 – A murit, la Viena, în vârstă de 35 de ani, Wolfgang Amadeus Mozart, mare compozitor austriac.

14 decembrie 1503 – S-a născut Nostradamus, astrolog și medic francez, autor al unor celebre profeții.

21 decembrie 1375 – A murit, la Verona, Giovanni Boccaccio, scriitor italian.

25 decembrie 1977 – A murit Charlie Chaplin, la vârsta de 88 de ani, în Elveția.

31 decembrie 1889 – A murit Ion Creangă, scriitor român.

De unde până unde 31 Decembrie-Revelionul?!

Este seara care face trecerea spre un nou an. Anul Nou este ziua care ar hează începerea ur ătorului an calendaristic. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691, de ătre Papa Inocentiu al XII-lea. Înainte de a eastă dată, Cră iu ul avea rolul începutului de an nou, în timp ce la multe popoare antice, din emisfera ordi ă, anul începea la 1 martie. În liturghia romano- atoli ă, 1 ianuarie reprezi tă o o ta ă de la Cră iu ; astfel, a eastă zi este dedi ată Fecioarei Maria. În a elași timp, în a opta zi de la aștere sunt amintite în Evanghelie (Luca, 2:21) tăierea împrejur și botezul, potrivit religiei iudaice, a pruncului Iisus — la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxa, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea și Capadocia.

6

Portretul u ei ge erații:

Este, probabil, unul dintre cei mai u os uți a sol e ți ai ge erației sale, în liceul nostru. Nu doar pentru ă a reușit să trea ă a alaureatul din prima. Pentru Hamude, cum permite el prietenilor să îi spu ă, problema nu se punea așa. Nici ă ar în acele ge erații când a sol e ții care promovau se puteau u ăra cu ușuri ță pe degete.

Pentru el, întotdeauna ălătoria a fost la fel de i porta tă precum desti ația , ă i, pe parcurs, oamenii și situațiile se des operă celui care știe să le observe. Astăzi, el este în ultimul an la Facultatea de Știi țe Politice a U i ersității din ţu urești, student meritoriu și bursier, implicat serios în proiectele pe care și le asu ă și ocupat, pâ ă peste cap, în prag de li e ță.

Interviu operat de Florentina Vasile (X C) Ilustrații de fu dal: Miru a Petres u X C și Sori Sterie XII H Alături de olegii săi de la The political science club, dez ătâ d i ele ai are al so ietății

F.V.: În ce an ai absolvit liceul?

M.B.: Am absolvit liceul în anul . Tre uie să îți spu ă î i fa e deose ită plă ere a est i ter iu și apreciez efortul depus în realizarea sa. Mulțu es și sunt onorat pentru ă am fost ales.

F.V.:Ce planuri aveai când ai terminat liceul? Dar acum?

M.B.: Pot spune ă, atunci când am terminat liceul, aveam o imagine destul de bine defi ită în ceea ce pri ește planurile de viitor. Mi-am dorit să devin student la Facultatea de Știi țe Politice din cadrul U i ersității Bucuresti și, folosind u oști țele dobândite, să-mi las a pre ta asupra so ietății în care trăies . În acest moment, viziunea mea asupra felului în care voi i flue ța societatea a devenit una mai detaliată și mai bine a orată în realitate.

F.V.: Care îți erau profesorii preferați? Dar materiile preferate?

M.B.: Materiile preferate au fost limba ro â ă, engleza și geografia. Au existat profesori care mi-au permis, prin sfaturile lor, să am o mai u ă î țelegere asupra priorităților din iață și asupra modului în care ar trebui să-mi structurez a ti itățile.

F.V.:Ce te-a ghidat spre acest liceu?

M.B.: Î ă din ge erală am fost de părere ă numele și reputația liceului nu au nicio i porta ță în pri i ța rezultatelor ce pot fi o ți ute. Astfel ă am ales acest liceu datorită dista ței foarte mici față de asă.

F.V.: Cu ce părere ai ieșit ca absolvent pe poarta liceul nostru?

M.B.: Am fost re u os ător tuturor profesorilor ce au contribuit la dezvoltarea mea ca persoa ă.

7

F.V.: Ce anume crezi ă te-a ajutat să treci bacul din prima? Știi cât de rar se î tâ plă asta pe la noi și cât de greu este, de fapt. Ce ai recomanda celor care ur ează să dea examenul anul acesta sau în pro oțiile ur ătoare?

M.B.: ‘ăspu sul la prima parte a î tre ării este unul pe cât se poate de simplu: u ă și ră dare. Pot spune, fără să exagerez, ă î ăța undeva între 7 și 9 ore pe zi. Erau e u ărate momente în care doream să ă opresc, să fac orice altceva în afară de studiu, dar am perseverat și am înfrânt aceste obstacole. Așadar, bacalaureatul este într-ade ăr examenul aturității, deoarece e esită depășirea slă i iu ilor și a limitelor anterioare. În ceea ce pri ește a doua parte a î tre ării, răspu sul se află în prima: u ă și ră dare. Elevul trebuie sa o știe tizeze i porta ța acestui examen, pentru ă doar astfel va o ți e oti ația e esară pentru a depune efort și pentru a da do adă de perse ere ță. Totuși! Nu e istă nici un secret, nici o for ulă agi ă pentru reușita bacalaureatului. Nu trebuie să ăută prea mult pentru a afla cum să depăși acest examen cu succes. Problema este ă, atunci când găsi răspu sul, ne este prea fri ă să îl punem în aplicare – avem reți eri să î ăță , iar cartea pare cel mai mare inamic. Aceste prejude ăți opilărești trebuie depășite.

F.V.: Care ar fi un motiv pentru care te-ai mai bucura să fii licean?

M.B.: Din pă ate, pentru cei ce doresc sa invete, bucuria de a fi licean este u rită de opilăria ajorității. Probabil ă unul din marile obstacole ce se ridi ă în fața celor ce doresc să promoveze examenul aturității, este reprezentat de proporția mare a elevilor ce o fu dă liceul cu un parc de distra ții. Cuvântul "nepotrivit" este cel ce descrie cel mai bine a eastă imagine, deoarece așa sunt comportamentul și limbajul lor. Desigur, aceasta este o imagine dură, dar ea reprezi tă realitatea, descrie o pro le ă. Iar pentru a rezolva o pro le ă, aceasta trebuie mai întâi ide tifi ată. Astfel ă profesionalismul cadrelor didactice și pasiunea do edită în predarea materiilor respective sunt mânjite de atitudinea epotri ită a elevilor.

F.V.: De ce anume crezi ă este nevoie în iață pentru a reuși?

M.B.: În orice domeniu este nevoie de o minte li eră de prejude ăți. Atunci când acestea e istă, este ca și când locul pe care vom așter e noile i for ații este unul corupt, astfel ă ceea ce vom î ăța va fi urdărit de gânduri și idei nepotrivite. O minte urată și li eră de idei preconcepute reprezi tă primul pas ătre succes. Pasiunea este de asemenea un factor important, deoarece permite individului să-și acceseze resursele vaste de ră dare si perse ere ță. Dragostea de ade ăr reprezinta un element extrem de important, deoarece ne ajută să păstră un drum drept si onest pe toate planurile vietii.

F.V.: Un mesaj pentru ge erațiile viitoare?

M.B.: “ă admitem ă nu stim este primul pas spre stii ță. Astfel, generatiile prezente si viitoare trebuie să renunte la orice strop de aroga ță si orgoliu, din auză ca acestea lo hează luciditatea persoanei. Atunci când se prezi tă profesorul, elevul trebuie să arate respect si ră dare, deoarece i for ația pe care o pri ește este una dobândita cu greu, pe parcursul multor ani de studiu. Un mare î țelept a spus odată ă, atunci când vorbim, nu î ăță nimic, dar da ă, prin ră dare, ră â e tă uți și as ultă , vom î ăța multe. Acesta din ur ă este cel mai important lucru pe care trebuie să îl i ețe elevul.

8

Energie și culoare prin sport De dr.Natașa-Delia Maier Sunt rare ocaziile când un om are posibilitatea de a se întâlni cu mai ultă bucurie, vigoare, poftă de a arăta tuturor ă ţa da, se poate! Se poate și la Moțo ! decât mi-a fost dat să constat la 25 noiembrie 2014, ziua în care proiectul Energie prin culoare și sport și-a atins punctul culminant, într-o fru oasă festivitate du lă: celebrarea deși cu întârziere) a Zilei liceului și inaugurarea sălii de sport din cadrul Bazei Sportive Hel uth Duckadam a C.T.I.A Dumitru Moțo . Frumos prilej, fru oasă și săr ătorirea.

Nici n-aș ști să spun ce m-a uimit mai tare: aturalețea cu care invitatul nostru special, marele om și sportiv și-a asumat rolul în cadrul acestui proiect sau solicitudinea partenerilor oștri din comunitate?!

Poate u ărul extraordinar de mare al foștilor mei colegi, astăzi pe sio ați, care s-au întors în rândurile noastre la ceas de a i ersară sau mai degra ă u ărul nemaipomenit de mare de elevi care au asistat cu mare bucurie și totodată cu o ge tilețe eo iș uită pentru adoles e ții ă al i i la întreaga festivitate?!

A fost, pentru a nu știu câta oară, un prilej de a ne reuni cu mic cu mare și, după cât de generos a fost spațiul, trebuie să re u oaște ă, față de anul trecut, marea familie a Moțo ului a fost și mai mare. Crește .

Crește spre un cer care ne pri ește cu bucurie fiecare gest pornit din suflet. Și fiecare moment de energie pură.

Cei de la grădi iță au fost mai mult decât oricând afe tuoși și veseli, iar partenerii lor mai mari de joa ă și distra ție, mai îndatoritori decât oricând.

Ne-au fost alături, în bucuria i augurării atât repreze ta ți ai Ministerului și ai Inspectoratului, cât și membrii ai diferitelor ONG-uri, care sunt o iș uiți mai ales cu pri eliștea de zi cu zi a elevilor oștri și a e u ăratelor nevoi pe care le are un adolescent. Cu

deose ită bucurie am primit vizita age ților economici ce ne-au susți ut de atâtea ori, și nu doar pentru practica ș olară (mai ales Carrefour).

Jandarmeria ‘o â ă, cu care ola oră în proiectul I itație la fair play a încurajat cele două echipe de fotbal angrenate în finala Campionatului liceului.

Pări ți și elevi s-au bucurat de o zi festi ă, iar noi de un răgaz: acela de a ne privi elevii cum î ață ă a fi parte dintr-un colectiv î sea ă mai mult decât a fi între pereții unei ș oli: î sea ă un anumit spirit, un tempo al lucrurilor, un fel de a vedea lumea. Iar la Moțo , acesta se traduce prin energie, talent, culoare. Bucurie în a crea spectacol, bucurie în a-l savura. Fără limite și fără vârste.

9

De Andreea Pomârleanu și ţia a Du itra he XI D Moș Nicolae Este săr ătorit şi în culturile occidentale, nu doar î ‘o â ia. Multe țări și-au păstrat propriile o i eiuri si tradiții de Sfântul Nicolae.

Astfel, în unele culturi, “fâ tul ălătorește cu u î soțitor care-l ajută. Î Germania, î soțitorul, cunoscut drept Kinect Utrecht, Krampus sau Pelzebock, vine cu un sac în spate și u o nuia î â ă u are pedepsește opiii obraznici). La rești ii di Gha a, oșul are aduce daruri vine din ju glă, î timp ce în Hawaii el o oară di ar ă.

  



Moș Cră iu O i eiuri diferite, ulturi diferite. Iată âte a!

Anglia: Vâs î fie are asă, o siderat, di cele mai vechi timpuri, magic, alungând spiritele rele şi aducând noroc. Nelipsită: udi a, fă ută di u i, zahăr şi făi ă. Copiii îşi aga ă de pat un să ule pentru daruri.

Rusia: ţa uşka , î so it de Al ă-ca-)ăpada Snegurocika , iar copiii primesc prăjituri şi multe ju ării hiar și seturi Matrioşka ).

Spania: darurile de Cră iu oferite de magi; iesle miniaturale în case şi biserici

: În mod tradi io al, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii, dar şi adul ii, îşi pun ghetu ele lustruite la uşă pentru ca Moşul să le umple cu daruri. Înainte, copiii din ă ăstiri agă au şosetele la uşă cu scrisori pentru Sfântul Nicolae în care se lăudau cât de u i i au fost. La sate, ziua de 6 decembrie este o siderată data începerii iernii şi se spune ă în a eastă zi va ninge, ă i Moş Nicolae îşi s utură barba lu gă şi al ă. În vestul ării, săr ătorile de Cră iu încep de la Sf. Nicolae, când fetele se adu ă în grup, î ă din seara de 5 decembrie şi fră â tă plă i te pentru a doua zi. La 9 fix seara, niciun minut mai devreme sau mai târziu, sosesc flă ăii şi se încinge petrecerea.

Timp de 40 de zile înainte de săr ători, rești ii respe tă Postul Cră iu ului, care se încheie în seara de Cră iu după liturghie. Tăierea porcului în ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza Cră iu ul. Pregătirea â ărurilor apătă dimensiunile unui ritual stră e hi: âr ații, hiș a, toba, ră iturile, sarmalele, alta oșul și nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Cră iu . ( așterea lui Iisus Hristos) este o săr ătoare rești ă ele rată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 săr ători do ești (praznice î părătești) ale Bisericilor bizantine. În anumite țări, unde rești ii sunt majoritari, Cră iu ul e de asemenea săr ătoare legală, iar săr ătoarea se prelu gește în ziua ur ătoare, 26 decembrie: a doua zi de Cră iu . De la debutul secolului al XX-lea, Cră iu ul devine și o săr ătoare lai ă, ele rată atât de ătre rești i, cât și de ătre cei e rești i, centrul de greutate al ele rării deplasându-se de la participarea în iseri ă la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, al „darurilor de la Moș Cră iu

10

de Eleo ora Vale ti a Diță XI D ilustrație de fu dal: Oa a Costa he XII D Îți dorești să întâmpini Anul Nou ro â ește? Iată câte cele ar trebui să știi despre tradițiile și, mai ales, despre superstițiile poporului nostru referitor la pragul dintre ani!

•

Jocurile tradițio ale cu ăști, cântecele și urările reușes astfel să ți ă piept și să coexiste cu alte tradiții împrumutate din afară, precum sărutul sub vâsc sau să ai ceva roșu pe tine.

•

Un numitor comun există î să între toate aceste tradiții autohtone sau împrumutate.

Anul Nou trebuie întâmpinat cu cât mai mult zgomot și u ă dispoziție pentru a alunga spiritele rele, iar voia u ă să dureze î ă 365 de zile.

•

Poate cea mai î drăgită tradiție de Anul Nou este Sorcova, cu binecunoscutele versuri "Sorcova vesela/ Să trăiți, să î floriți,/ Ca un ăr, ca un păr,/ Ca un fir de trandafir, / Tare ca piatra, iute ca săgeata,/ Tare ca fierul, iute ca oțelul, /La Anul și La Mulți Ani!".

A eastă urare a copiilor de Anul Nou este adresată adulților, iar cei mici sunt răsplătiți cu bani.

•

În ajunul Anului Nou, începând chiar de di i eață, se merge cu Plugușorul și cu jocurile cu ăști - capra, ursul, ăluțul.

•

În ajun de Anul Nou, lo ui ța nu se ătură, ca să nu-ți arunci elșugul. De asemenea, nu se dă nimic afară din asă, nici ă ar gunoiul, pentru ă riști să-ți ră â ă casa goală tot anul. Da ă nu ai dus gunoiul în seara de dinainte de ajun, atunci a â ă-l pentru 2 ianuarie, ă nici pe 1 ianuarie nu se dă nimic din asă.

•

E bine ca pâ ă în ajun de An Nou să-ți plătești toate datoriile, ca să nu fii nevoit să dai bani tot anul. Tot în a eastă zi, nu se dau bani cu împrumut, ca să nu fii săra tot anul.

•

Să nu speli rufe în Ajun de Anul Nou. Unii oameni, foarte superstițiosi, spun ă nu e bine să speli rufe pâ ă la ţo otează, când se sfi țes apele. Nu folosi foarfeca și nu tăia nimic în a eastă zi, deoarece se spune ă-ți tai norocul.

•

Ca să ai li iște în suflet, dar și în asă, în a eastă zi nu plânge și nu te certa. Gurile rele spun ă tot anul vei avea parte de lacrimi și de eartă, da ă te a ați de la aceste reguli.

•

Astfel, în sudul și sud-estul României, la cei care au e eluș, Anul Nou se săr ătorește respectând un ritual străve hi, de pe vremea geto-dacilor: "Datul de gri dă" al opilașului. (ritualul se î depli ește în primii trei ani de viață ai e elușului de așul sau de așa copilului).

11

Î adrul proie tului „For area o pete țelor heie la ele ii de li eu î ederea o aterii a alfa etis ului fu țio al s-a realizat un atelier de turta dulce. A esta ar fi tre uit să fie răsplata pro ide țială pe tru toți olegii lor i pli ați î la orioasa și î â tătoarea ser are de Cră iu a li eului. Și u e să i tră ai i e î at osfera săr ătorilor de ât u… turtă dul e?! “ă ad iră î preu a reațiile ele ilor.

U ul di tre re ii oșului, rătă it la Moțo

Câ d opii se joa ă, îi olipses și pe alții: steluțele Iuliei Rosnitche Har i e âi i i gi erești.

De la i e să fi î ățat ele ii oștri arta de orării?!

Vedeta zilei: ăsuța de turtă dulce.

Podoabe dulci în bradul lui Moș Cră iu

O săr ătoare u ari i estiții de e ergie: u ii au â tat, alții au da sat, alții au s ris urări î e gleză și fra eză pe tru olegii lor.

Vezi foto!

12

De dr.Natașa-Delia Maier După cum era de așteptat, după un semestru lung, î ăr at de evenimente, de surprize de tot felul deabia aștepta cu toții să ne mai și destindem și să ne pregăti puți sufletele pentru Cră iu ul ce va să i ă.

Iată ă Misiu ea rela area a luat startul! Cu ajutorul colegilor oștri tale tați, am lucrat su a operire și am încercat să fim buni spiriduși, bune ajutoare de Moș Cră iu , astfel încât și în cugetele noastre să se lumineze a săr ătoare. ţi eî țeles, la apăt de drum se cuvine să spunem și câteva cuvinte despre cei care ne-au ajutat. În primul rând, este cazul să amintim ă de ulți, ulți, ulți ani colegiul nostru nu a mai trăit e perie ța unei festi ități de asemenea a egură.

De par ă ar fi fost mobilizare ge erală! Foarte ulți dintre copiii claselor a IX-a și a X-a au fost i pli ați în organizare. Mulțu i lui Florin Galenciu pentru sonorizare. Bogdanei Nă âr ă și lui Ștefa Dumitrescu (IX D) pentru efortul de a fi, pentru prima dată în iața lor, prezentatorii unui spectacol.

Celor aproape 30 de copii de la toate clasele din corul de oli dători. Bobocilor, membri ai echipei de proiect Formarea o pete țelor-cheie la elevii de liceu în vederea combaterii analfabetismului fu țio al pentru străda ia de a î ăța poezii (unele, în e gleză sau fra eză! . Mulțu i celor care au montat Ce ușăreasa (în fra eză! și tuturor celor care au ornat sala. Colegilor oștri care au pregătit copiii și copiilor care s-au distrat din suflet. Acelora care au venit să se bucure cu noi și acelora care ne-au răsfățat cu turtă dulce și urări.

Nu ne dorim decât ca spera ța Nașterii Domnului să fie cu noi, cu toți. ţlâ dețea acestei săr ători să ne î alțe sufletele, să ne î lâ zeas ă, să ne fa ă din nou e i o ați ca iște prunci, ca să ne u ură , cu toții, de spiritul ei.

Cră iu fericit, oțo i!

Iar Anul care vine să ne adu ă numai bine!

13

Aici îți dai întâlnire din nou întâlnire cu ilustrațiile Oanei Costache (XII D) și poveștile noastre ălătoare:

14

De Alina Jugă aru și Oa a Topală (IX D) Pot să zic ă toată vara am aşteptat să încep primul an de liceu. Începând anul de liceu, mai ales în primele zile de ș oală, deși așteptase atât de mult asta, eram speriată. Aveam e o ii, crezând ă, da ă o să încep liceul, fiind o oa ă, deci la clasa a a IX-a, cei mari, de la clasele a X-XII - știi d ă sunt mai i ă, se vor lua de mine. Mă aștepta să fiu ți ta tuturor glumelor. “ă ni se joace tot felul de farse. “ă se fa ă haz ă suntem cei mai mici din ș oală. Dar nu a fost aşa. Chiar unii dintre ei sau împrietenit cu noi î ă din primele zile. Alții ne-au ajutat să î ăță regulile ș olii noastre. Așa ă mi-au trecut fricile. Sunt â dră acum ă sunt boboc în CTIA Dumitru Mo o . Am profesori buni, chiar da ă unii dintre noi suntem la un nivel foarte mic sub aspectul u oști țelor (şi ei, profii`, fac în aşa fel încât să fim şi noi ceva în ia a oastră .

Cred ă, în pri i ța colegilor mei, ceea ce ne-a legat cel mai mult a fost balul bobocilor, care a avut loc la 18 noiembrie, în clubul Princess. A fost foarte frumos din partea Pri ăriei Municipiului ţu urești ă ne-a sprijinit în organizare. Și mai frumos a fost ă ulți dintre das ăli, inclusiv dire țiu ea, au fost alături de noi în ziua aceea. Vă pot povesti enorm despre balul bobocilor. Dar avem și multe poze și le-aș lăsa pe ele să ă zi ă unaalta. Lucrurile care mie mi-au plă ut, care pe mine m-au entuziasmat, au fost momentele de spectacol: atunci când Anda Adam a fost pe s e ă şi s-a dezlă țuit cu dansatorii ei; când a dansat trupa Șatra, când s-a cântat, când au arătat frații Mi iu ă de la noi din lasă ce î sea ă dansul sportiv. Da, în principiu, vedetele balului au fost colegii mei, și chiar da ă au muncit destul de mult, uneori prea mult ca să mai și si tă distra ția, munca lor a dat roade. Ne-am distrat de minune, chiar da ă lor nu le venea să readă ă ne-a plă ut chiar atât de mult ce. Pot zice ă a fost o seară de neuitat. O, era să uită ! La concursul miss şi Mister, âştigători au fost Io aş Mihai (nemaipomenit de talentat la beatbox) şi Nicolae Sonia groza ă dansatoare), care au fost întrade ăr işte boboci spe ta uloşi. Iar Miss High School, Simona Oprea a fost de o fru usețe al ă și ră ășitoare. Feli itări tuturor și, ur ătorilor boboci, pentru la anu` le zicem La mai mare!

În ur ă cu trei luni, mi-am luat inima în di ți și m-am dus la doamna dirigi tă să îi spun ă miaș face curaj să ă înscriu la Miss Boboc, da ă mi-ar spune cineva o or ă u ă… trebuia să ajung la presele țiile pentru Balul Bobocilor și era nevoie să ă prezint la clubul Princess. Am avut noroc: am fost sele tată și, chiar din ur ătoarea zi, a început tevatura cu repetițiile, î preu ă co toți colegii. A venit și seara fatală , cea de 18 noiembrie, când a trebuit să ne preze tă pe s e ă. Am defilat și în ți ută de zi, și de seară, dar și într-o ți ută-surpriză, propusă de organizatori (pentru clasa a IX-a, a fost i spirată de filmul Șatra… Uitați- ă și voi ce țigă ușă o i gătoare am fost!). Am așteptat cu e oții, în timp ce cânta Anda Adam, ca juriul să delibereze. Participând, am âștigat o excursie la Predeal și, imediat ce am ajuns a asă, le-am și povestit pări ților cât de fru oasă a fost seara balului pentru mine. Și mai mare bucuria când, a doua zi, la ș oală, doamna dirigi tă ne-a a u țat ă ple ă la 27 noiembrie. În ziua ple ării, un autocar de oțo i, în frunte cu doamnele profesoare Mădăli a Calcan și Delia Maier, aștepta (nu prea ră dător îmbarcarea la 15:15. Eram foarte feri ită ă voi pleca la munte cu colegii și ă voi avea ocazia să ă distrez. “osiți la Predeal, ce-i drept, seara destul de târziu, ne-am cazat și am avut grijă să descoperim cât de repede se putea restaurantul cabanei. Nu de alta, dar acolo era petrecerea de bun venit, cu ultă uzi ă u ă și cu veselie cât cuprinde.

A doua zi, după un mic dejun mâncat cu ochii ârpiți de somn, abia aștepta să ajungem pe pârtie. Știți de ce? La munte ninsese deja și era numai bine de o ătaie cu zăpadă… Zis și fă ut!

Pe la 10-11 di i eața cred ă toți fuseseră pri și în flagrant delict al… fa ri ării de ulgări (cu doamnele profesoare cu tot…). După un prânz delicios mâncat în graba mare, ne-am ăutat de lu ru și o o pletare în stațiu e.

Am stră ătut-o, cu toate străzile ei și casele interesante, iar după aceea, ne-am întors în camere să ju ă ărți, în așteptarea cinei ur ată de o mare â zoleală pentru ă ne î ră a să ieși în club). A doua zi, cu bagajele pe ju ătate fă ute, am mai tras o raită în plimbare, cât să spunem La revedere stațiu ii, pentru ă plecam spre ţu urești.

Chi iți și singuri cine nu aștepta cu eră dare ora de plecare!

Ștefa ia Gargalâc (IX D) foto: i g.Mădăli a Calcan

Altă ilustrație a Oanei Costache (XI D), alt dosar tematic…

-

Recenzii în ogli dă Dosar tematic: Pacea. Eu de care parte ă situez?

Dreptul la opinie: O lume a pă ii sau a răz oiului?

17

Recenzii în oglindă

Tonul face muzica Un regal muzical de dr.Natașa-Delia Maier

Celebrul tenor Jose Carreras a revenit în România cu un cadou cu totul deosebit, un concert tematic de Cră iu , pe scena Pavilionului Central de la Romexpo, pe 15 decembrie 2013. Chiar da ă am auzit de sute ori melodii precum White Christ as , O Holy Night şi Let It “ o , tenorul va reuşi cu sigura ă să adu ă atmosfera agi ă a săr ătorilor de iar ă în sufletul tuturor spectatorilor săi.

Deşi a ajuns să fie una dintre cele mai cunoscute figuri ale operei i ter a io ale, Jose Carreras reuşeşte în continuare să îşi u ereas ă publicul prin modestie, elega ă şi simplitate. De la interpretarea rolului Pinkerton din Madama Butterfly de la New York City, pâ ă la colaborarea cu Placido Domingo şi Luciano Pavarotti sub numele de Cei trei te ori , cariera sa de 40 de ani cuprinde peste 60 de roluri interpretate pe marile scene muzicale ale lumii şi dueturi cu cele mai mari voci ale lumii.

Orchestra Națio ală Radio și Corul Academic Radio au avut o prestație agistrală, fiind intens aplaudate de public, dar și de î suși marele tenor! Una dintre cele mai noi stele ale muzicii de gen, soprana Natalia Ushakova, sa bucurat de aplauze furtunoase din partea publicului, în special atunci când a cântat o strofă din „“ile t Night" în limba ro â ă! Aceasta a uimit și prin esti e tația sa, purtând două rochii superbe, una eagră și una roșie, completând întregul tablou prin senzualitate, rafinament, elega ță și mister. Fiind o Gală de Cră iu , din repertoriu nu au lipsit „White Christmas", „Adeste Fideles", "Have Yourself a Merry Little Christmas", „A e Maria" interpretate în e gleză, spa iolă, ger a ă, fra eză. Spectatorii au apreciat foarte mult și colajul muzical de colinde celebre, precum „Ji gle Bells" și „We Wish You a Merry Christmas" răsplăti d Orchestra Națio ală Radio și Corul Academic Radio cu aplauze și o ații.

Alergând printre stele De Ralu a Teodora Pala gă XD

Pe , şi de e rie, ora 9: , Ştefa ţă i ă şi-a aşteptat publicul la Sala Palatului din ţu ureşti pe tru seria o ertelor de Cră iu . Pe tru al doispreze ela a o se uti , artistul o ti uă tradi ia o ertelor sale de “ăr ători.

Ne pregăti pe tru î tâl irea di de e rie; oi u tre uie de ât să fiţi a olo, li eri, des hişi, fără griji, pe tru î ă o serie de o erte pe are, î preu ă, le putem transforma într-un eveniment memorabil. Anul a esta, î preu a u oi, o să «Alerg pri tre stele», o să aflaţi «Ce e dragostea», pe tru ă i iodată «Nu e prea târziu» şi, î o luzie, «Doar o dată-i Cră iu ul» , a de larat Ştefa ţă i ă. În acest an, show-urile de Cră iu ar a Ştefa ţă i ă se desfăşoară su titulatura Alerg pri tre stele , după u ele elui ai re e t hit la sat de artist, al patrulea single de succes extras de pe albumul Alt e a . De peste u de e iu, o ertele de Cră iu – Ştefa ţă i ă reprezi tă u od tradi io al de i trare î perioada săr ătorilor de iar ă.

Muzi ă li e, lu i i, e ra e, efe te grafi e, i ita isurpriză, da s şi i terpretări de e ep ie – reprezi tă câteva dintre ingredientele uneia dintre cele mai o ple e produ ii de ge di ‘o â ia. Tradi ia o ertelor e traordi are de Cră iu , ar a Ştefa ţă i ă, a î eput î , artistul de arâ d atu i u proie t are a ea să de i ă u spe ta ol de referi ă î lumea showbiz-ului românesc.

Cortina a ăzut în jurul orei 19:45 în aplauzele miilor de fani preze i, dornici să păşeas ă în lumea de poveste a lui Ştefa ţă i ă. Uşor, uşor scena a fost lu i ată şi, de la pianul său alb, Ştefa a interpretat primele note ale piesei Noapte de Cră iu , note ce au dat startul unei seri pline de surprize muzicale. Î ră at într-un costum albastru şi purtând o ă aşă eagră, artistul a înaintat pe platforma ce an de an leagă scena de sală, par ă subliniind legătura spe ială dintre el şi fani, şi a salutat publicul. Scena s-a transformat rapid într-o ăsu ă cu po eşti, iar publicul a putut descoperi care le vor fi ghizii în ălătoria pri tre stele : The Rock Roll Band, trupa The 50′s şi o se iu e de corzi, care a adus un sound captivant pieselor.

Mai presus de toate a fost Ştefa , cu al său zâmbet fer e ător, care an de an aduce bucurie fanilor ale ăror inimi bat pentru două ore pe ritm de rock roll. 18

Cărți de dat în dar JRR Tolkie : S risori de la Moș Cră iu De Corina Cristina Sima (XID)

Cartea cu bunici De dr.Natașa-Delia Maier

În luna decembrie, John, Michael, Christopher şi Priscilla, copiii lui J.R.R. Tolkien, aşteptau cu eră dare plicurile acoperite de zăpadă purtând timbre de la Polul Nord. Î ău trul lor descopereau câte o s risori ă având un scris tremurat, î so ită de işte superbe desene în culori sau, uneori, doar de işte s hi e. Aceste scrisori veneau chiar de la Moş Cră iu . Scrisorile lui Moş Cră iu ascundeau minunatele po eşti de la Polul Nord: Cum au fugit to i renii împânzind întregul Pol Nord, cum ursulpolar s-a ă ărat pe vârful Polului ca să caute gluga Moşului, dar Polul s-a rupt la mijloc şi a ăzut pe a operişul casei lui Moş Cră iu , iar bietul urs a aterizat direct în sufrageria Moşului, cum s-a sfărâ at luna în patru u ă i, stelele desprinzându-se de la locul lor, Omul-din-Lu ă ăzâ d în grădi a din spatele casei lui Moş Cră iu .

Ve i afla şi despre un teribil răz oi, şi despre e u ăratele necazuri pe care hoardele de goblini le-au pricinuit Moşului şi ajutoarelor lui.

Uneori, ursul-polar era cel care se chinuia să le scrie copiilor câte un ră aş; alteori î să a eastă sar i ă ădea în seama lui Ilbereth, secretarul oşului, un spiriduş care avea un scris foarte caligrafic.

Scrisorile sunt, de fapt, cele pe care autorul le trimitea copiilor săi, fără ca a eștia să știe. Iar ilustrațiile sunt absolut fabuloase! Nu mai trebuie să spun, cred, ă și acestea sunt realizate tot de Tolkien, pe marginea po eștii din fiecare scrisoare.

Un volum colectiv, în buna tradiție a proiectelor editoriale Humanitas, o i ițiati ă extraordinar de se si ilă și în care m-am regăsit pe deplin. Despre ideea volumului, despre proiect în sine, cel mai bine ar putea să or eas ă i ițiatorul lui: "Crescut fiind de bunici și copilărind apoi zeci de vacanțe la țară, am fost tare uimit să întâlnesc oameni pentru care bunicii nu înseamnă nimic. Asociați ideii de poveste, copilăria fără bunici mi se pare cel mai trist lucru cu putință. În 2004, am scris în România literară un text -- reprodus în cartea de față -despre bunicii mei. Reacțiile stârnite de acel material și scrisorile pe care le-am primit ulterior mi-au confirmat faptul că există nenumărate povești extraordinare cu bunici. " (Marius Chivu) Cartea o i e po eştile u or u e so ore di assedia autohto ă, s riitori, lideri de opi ie, o e tatori şi pu li işti, pri tre are H. ‘. Patapie i i, ‘adu Nau , Cătăli Ştefă es u, Cristi a Modrea u, Cristia Ghi ea, Pa el Şuşară, Ale Leo Şer a , A drei Oiştea u, Ta ia ‘adu, A drei Pleşu, Da C. Mihăiles u, ‘adu Paras hi es u, Da a Dea , Lu ia Mâ dru ă.

La fi al, e istă şi u i al u foto. Î tre ele de fotografii de epo ă se găses i agi i u u i ii lui Matei Căli es u, A a ţla dia a, De isa Co ă es u sau A drei Oiştea u. „Delo igotă, atee dis retă, dar te a e, u i ă-mea, u ită şi Maia, s-a stins cam pe la 90, ceea ce ar dovedi realis ul u are ştia să ego ieze şi să se to eas ă aprig; u se plâ gea de să ătate o si gură dată a leşi at lâ gă i e, la teatru, la Noaptea Regilor, dar şi-a re e it repede, u puţi parfu pe la as , u-şi lua te siu e, u ţi ea să fie disperată, ţi ea î să e or la preţ, la a , u se ju a î pro le ele astea Radu Cosaşu „Pâ ă la doispreze e a i a fost o i s ă ţara este lo ul î are trăies u i ii ei. … Desigur, era destul de irat, la ş oală, să aflu ă ţara ostră este Ro â ia, î ti p e ţara ea se u ea î od lar Adâ ata. H.R. Patapievici

19

Invitație la film Ucenicul vrăjitorului

71 : Into the fire De Raluca Pala gă (XI D)

de Cătăli Ara

așa (IX D)

Regizor : John Lee/ Scenariu : John Lee ,Lee Man Hee, Kim Dong Woo/ Produ ători : Jung Tae Won ,Choi Myung Ki , Kim Jong Hyun / Genul : Dra ă / Limba : Coreea ă/ ară : Coreea de Sud

„I to the fire este un film bazat pe o poveste reală, unde 71 de stude i sunt lăsa i să apere o ş oală de pe teritoriul Coreei de Sud şi luptă împotriva sutelor de solda i nord-coreeni, pe data de 25 Iunie 1950, în timpul ‘ăz oiului Coreean.

Oh Jung Bum (Choi Seung Hyun), un tâ ăr soldat fără e perie ă, este obligat să fie comandantul celor 71 de stude i lăsa i să păzeas ă ş oala. Ku Kap Jo (Kwon Sang Woo) este un fost elev condamnat pentru ri ă, dar care se oferă voluntar să lupte în răz oi. În timp ce Oh Jung Bum se străduieşte să fie un bun comandant, Kap Jo îi î greu ează situa ia, fiind contra lui, nerespectândui ordinele.

Armata nord- oreea ă le cere stude iilor să se predea. A eştia, refuzând, sunt ata a i de ătre sute de solda i. Oh Jung şi Kap Jo îşi unesc for ele apărâ du-se unul pe elălalt.

Kwon Sang Woo

Cha Seung Woo

Choi Seung Hyun

Kim Seung Woo

Ucenicul răjitorului este o a e tură pli ă de umor și de magie despre modul în care lumea oastră este i flue țată de forțele magice în timpul anticei ătălii între bine și rău.

Filmul prezi tă povestea lui Balthasar Blake (Nicholas Cage), un maestru răjitor și totodată un ucenic al faimosului Merlin, care vrea să salveze Manhattanul contemporan de planurile malefice ale inamicului său, Maxim Horvath.

Deoarece nu îi poate face față lui Horvath singur, Blake îl re rutează pe timidul descendent al lui Merlin, Dave Stuller.

La început, Dave nu se prea des ur ă în arta magiei, dar, în cele din ur ă, își do edește puterile oște ite de la predecesorul său. Astfel, alături de ucenicul său, Blake este pregătit să îl înfrunte pe Horvath și forțele malefice.

Filmul ne duce spre o lege dă e glezeas ă de pe vremea regelui Arthur și este, așadar, un film cu puți ă magie și ultă a țiu e.

Numai bun ca recomandare pentru o vizionare de a a ță, pentru a ne umple în mod vesel ceasurile libere din serile timpurii de iar ă.

20

To ai pe tru ă su te atât de aproape de săr ătorile de iar ă și to ai pe tru ă spiritul a estora î sea ă pa e și u ă oire î tre oa e i, a i itat și oi pe o sea ă di tre orespo de ții reda ției oastre și pe ai e hii oștri ola oratori să refle teze asupra a estui su ie t. Iată e păreri s-au perindat pe-aici!

Ilustrație de fu dal: Flore ti Ali Vladu XII H

Di ă Mihaela Daniela clasa a IX-a D: ‘ăz oi al iole ței între ge erații Din pu tul eu de edere, aș zi e ă e istă u răz oi al iole țelor î tre ge erații, deoare e, u ti pul, lumea s-a s hi at, iar ti erii di ziua de astăzi su t ai re eli, iar ei u prea se ai î grijes de atură sau de viitorul acestora. Acum, opiii au ai ult tupeu și su t di e î e ai le eși, ai ei teresați și ai re eli; a estora le pla e să se distreze, să u ai ă te e, să u fa ă i i , i să stea toată ziua, dar u se gândesc la viitorul lor. De altfel, ge erația di ziua de astăzi u poate pro o a de ât răz oi, dar totul se poate îndrepta: depinde doar de tinerii de azi. Eu zi ă î ge erația pări ților oștri era ult ai i e, deoare e area ajoritate fă eau e li se spu ea și u o e tau. Acum, fetelor le pla e să le e eas ă i e, u hiar toate! , să se distreze; la fel și ăieților – da ă e-a gâ dit să e progra ă ti pul și să fa e e i se spu e și să și î ăță și să e și distră , ar fi o ge erație perfe tă, fără reu răz oi u pări ții

Oana Topală (IX D) Cred ă societatea mea a devenit o lume rea.Pacea? În societatea oastră de azi, paradoxal, e impulsul care ne lipsește. De mult timp.

Alexandru Mitiu (IX D) Parlamentul și majoritatea oamenilor din stat ne-au fă ut să credem ă noi trăi într-o țară cu o perfe tă pace, în timp ce majoritatea țărilor vecine sunt în răz oi sau contribuie cu trupe la răz oaiele cu alte țări. Fiind vecini cu ele, cred ă și noi contribuim la asta. De ce stau lucrurile așa? Cred ă au fă ut acest lucru pentru a ne manipula mai ușor și pentru a crede ă noi nu putem mai mult, ă trebuie să ne o iș ui cu ce avem, fără să î er ă să ne dorim mai mult. Fă â d acest lucru, ne-au î depărtat de religie și de familie și ne-au ăgat în ap ideea ă iața î sea ă numai supra iețuire.

Ne-au fă ut să uită de toate problemele de viitor, pentru a nu ne da seama ă, da ă rezol ă o pro le ă, ur ează alta; pentru a nu fi ate ți la ce se î tâ plă, de fapt, în jurul nostru. Ștefa ia Stanca (XII D) În lumea de acum, nu cred ă toțși sunt de acord cu pacea. Unii susți răz oiul și, când zic asta, ă refer la ce se î tâ plă acum în lume Exemplul cel mai bun este marele scandal dintre Rusia, Ucraina și țările membre UE Deoarece suntem la un pas de răz oi, unii sunt pro și alții contra, dar răz oiul pro oa ă mult mai multe decât eî țelegeri între state. Dar cel mai bine este să e ită , cred, societatea unui răz oi și să începem să le arătă oamenilor ă trebuie să existe pace între state și să ne î țelege pe cale a ia ilă, nu producând un răz oi-dezastru.

Daniela Dumitrache (XII D) Pentru ă societate e cum e, trebuie și noi î și e să ne s hi ă felul nostru de a fi, de a ne raporta la ea.

Da ă ceva nu este ok , noi să ne î tre ă ce putem face pentru a remedia acest aspect. Sunt lucruri simple pe care le putem face, fără să așteptă să ni le fa ă alții, din jur. Și pentru ă prea puți e societatea oastră oder ă una a pă ii, chiar trebuie să putem face și pentru noi ceva Oana Costache (XII D) Da ă ne gândim la tot ce s-a realizat în jurul nostru, la câte avantaje oferă tehnologia, aparatura edi ală, media de orice fel sau tehnica, putem spune ă suntem mult superiori celor care au trăit acum 100 de ani. În zilele noastre, egalitatea între oameni, libertatea de exprimare, dreptul la vot î sea ă mult. Și totuși puți .

Da ă vrem ceva mai ultă pace, atunci noi î și e trebuie să ne s hi ă și așa vom putea schimba societate 21 și mediul, vom putea âștiga mai ultă li iște.

Dreptul la opinie!

De Cristina Marineanu (XII D) Ilustrație de fu dal: Flore ti Ali Vladu XII H Trăi într-o lume a pă ii sau a răz oiului? De-i î tre ă pe oameni, ei vor răspu de ă î ă e u ăstare, ceea ce e semn de pace. Aceasta î să este doar o apare ă, o i iu ă pe care o auzim pretutindeni, o i iu ă fru oasă cu care ne-am o iş uit şi pe care ne place s-o credem.

Totuşi , lucrurile stau cu totul altfel.

Pacea ne-o distrugem singuri şi astfel, în timp ce răz oiul în ade ăratul sens al cuvântului este un conflict interstatal, noi pornim un răz oi cu propria persoa ă...şi cel mai adesea între minte şi suflet. În primul rând, eli iştea...care e ca un curent de î altă tensiune ce stră ate întreaga lume. Cu alte cuvinte, e mai pu i ă pace acum decât oricând altădată, iar oamenii nu mai o ştie tizează cât de tulburate sunt apele i ii şi sufletului lor. În spatele acestor tul urări se află dori ele noastre. Cu cât avem mai multe dori e, cu atât mai pu i e pot fi îndeplinite şi ca atare ne si i frustra i şi eferi i i.

Am cunoscut oameni care şi-au pierdut cu totul a eastă li işte. Firi vesele şi optimiste ărora totuşi le vine din ce în ce mai greu să zâ eas ă. Unii, mai labili psihic, au ajuns pâ ă în pragul sinuciderii. E mai rău decât în răz oaiele cele mai sângeroase din trecut... şi cel mai trist e ă î elege acest lucru mult prea târziu, asta da ă ajunge cineva să î eleagă. În al doilea rând, trebuie să re u oaşte faptul ă eli iştea a pătru s în lume şi stăpâ eşte omenirea mai mult decât în perioadele de răz oi. Dar chiar acesta e semnul ă suntem în răz oi!

Atunci când ajungem a asă şi avem momentele noastre de si gurătate, ne trezim în fa a unui răz oi interior: dori e esatisfă ute – frici, frustrări, eli işti şi tul urări.

Pentru majoritatea, di i e ile deja nu mai sunt atât de senine şi nici serile atât de odihnitoare... şi spun asta cu atâta sigura ă deoarece ăd ce e în jurul meu.

La ajutorul de la şării acestui răz oi interior şi la ideea iluzorie de pace, contribuie foarte mult şi mass-media.

Totul arată frumos la televizor sau în revistele de odă. Mass-media am putea spune ă se străduieşte din greu să ne o i gă ă trăi într-una din cele mai bune lumi posibile, tocmai asta creându-ne ideea iluzorie de pace.

Dar, pe de altă parte, tot mass-media î tre i e în general o stare de pa i ă, de urge ă.

Totdeauna în programele de ştiri tonul este acela al unei „apo alipse în desfăşurare, mai ales când vine vorba despre crime odioase. Şi propor io al cu iole a aceasta tra s isă prin televizor (despre care tatăl meu spune ă e teroristul real al lumii) – iole ă fi io ală sau reală -, reşte sentimentul de insecuritate, neîncrederea în eilal i oameni, frica şi teroarea...fu io â d astfel ca un generator al răz oiului nostru interior. Şi totuşi, vremea în care trăi se ara terizează în mod deosebit prin lipsa de pace, prin răz oaie, prin discordii , prin certuri...

Nu s-a vorbit i iodată aşa mult despre pace ca astăzi, pace care este mai departe ca oricând.

Frica şi spaima au cuprins lumea şi fiecare se î trea ă îngrijorat cum se vor termina toate. În fa a problemelor omenirii, cei mari stau eputi ioşi. Fiecare doreşte pacea şi prin echilibrul fricii, se speră să se păstreze pacea e terioară. Dar pacea e terioară sea ă ă cu o asă zidită din ăr i, care stă să se răstoar e în orice moment.

22

Generația nouă

Vă veți î tâl i î a eastă se țiu e, a ărei ilustrație de opertă este u ul di tre î gerii Miru ei Petres u X C u reații de: Leonard Lăzurea u, Mihai Tudori ă, Ralu a Pala gă, Alina Jugă aru, Georgiana Dragomir, Miruna Petrescu

23

Holy Shit!

Never do what they want you to do, Never be who they want you to be!

De Mihai Tudori ă a solve t

Born from the blind, delusional mind!

Bite the hand that feels the lie.

The garden is severed, buried in the truth, Open our e es, ause Jesus hates ou.

Monkey see and monkey do, Evolution was never true.

Of all the lies they feed to you, What you see is what you do.

Look at me? Hei, look at you!

You re or of desperatio , so terrified, That you just might disappear when you die.

Stupidity is the religion of the feeble mind, Liberty and justice! The illusions of mankind.

He is the God of the heavenly children, Playing wicked games in the garden of Eden.

But their apple went rotten down to the core, So with hands outstretched they begged for more.

Remake the world in genocide, Then He gave them the Messiah to teach them the Word, Everything priests told you is a lie!

He was born like a butterfly, and died like a worm.

What will you do when his toys are broken?

The world is a disease that cannot be cured, What will you do when all his lines are spoken?

The truth is a voice that cannot be heard.

Bastard proclamations of a dying nation, Social deconstruction through deceit and deception.

Let us be your neon god, Hit us with your pointing stick, We e god brand new illusions for your plastic souls!

Your golden arches crucifix.

A man made messiah of concrete and steel Instant salvation through your TV screen!

Was it everything they told you?

Was it all the things they promised you?

Was it everything you hoped for?

Was it everything you prayed for?

Never believe the things they told you, Never trust the lies they feed you,

Stand aside for the new world order!

We control the vertical.

Do t de ei e ourself, get out of the a ..

We command, and you obey!.

Telocvovim De Mihai Tudori ă a solve t When the silence evolves into a deafening noise, You must search for the signs and hide from the darkness.

Fear the desperate believers, those emotion dealers, For they are not those so-called healers.

And when the bells of death sound, Dig your soul deep into the ground!

Scream for salvation, scream out loud!

Spread your desperation all around.

You can scream, you can pray, But all you have to do is to obey.

You can cry, you can hate..

Stop running, this is your fate! .. it is too late.

24

Pe drumuri de munte – du letă grafi ă a Georgianei Dragmori (IX E , i spirată de Baltagul lui Mihail Sadoveanu I: ”Călător î țara egurilor și a u relor” – grafi ă ăr u e și guașă

ixtă

25

II: ”Stăpâ e, stăpâ e,

ai hea ă ș-u â e…”” – grafi ă ăr u e și guașă

ixtă

26

De Alina Jugă aru (IX D) Ilustrație: Georgia a Drago ir IX E Trecuse de miezul op ii, î să insomnia nu-mi dădea voie să a ipes . Mă aflam si gură în asă şi răsfoia paginile unei vechi ăr i, găsite în podul casei. Deodată, s-a auzit un zgomot puternic. A or ită, am ieşit afară să ăd ce se î tâ plă… Zgomotul se auzea din ce în ce mai des şi din ce în ce mai aproape. Mi-am îndreptat paşii ătre locul de unde mi se părea ă se aude acel zgomot. Pâ ă să ajung acolo, fiecare pas însemna pentru mine o e o ie puter i ă. Întunericul şi cântecul op ii îmi provocau fri ă. În spatele unui copac ătrâ din apătul grădi ii mi s-a părut ă se iş ă o u ră. Părea a fi un om. Deodată, s-a fă ut li işte, iar sângele mi-a î ghe at în vene. Nori negri au acoperit luna şi, pentru o se u dă, nu am mai ăzut nimic.

M-a cuprins un val de ăldură şi si ea cum cineva îmi răsufla în eafă. Când m-am întors să ăd cine era, nu am ăzut pe nimeni. Vântul a început să şuiere din nou printre ramurile copacilor.Îmi era foarte fri ă, dar mi-am luat inima în di i şi m-am îndreptat ătre acel loc. S-au auzit paşi ce se apropiau de copacii din spatele casei. Vocea îmi î ghe ase. Afară, brusc, aerul a devenit de ghea ă. Paşii erau din ce în ce mai apăsa i şi repezi. Se auzeau din depărtare melodii indescifrabile.

Mă apropiam încet-încet de acea u ră, ce părea a fi a unui copil. În câteva secunde am ajuns în spatele ei. ‘euşea să ăd mai clar şi am observat ă umbra era a unui ăie el ce cânta işte cântecele triste.Trupul îi era su ire, iar fa a gal e ă. Hainele îi erau rupte şi murdare. Am încercat să vorbesc cu el şi să îl întreb ce aută la ora aceea târzie în curtea mea. Am întins mâna şi i-am pus-o pe u ăr. S-a uitat îngrozit la mine, a scos un ipăt î fiorător şi s-a stins în noapte, dispărâ d.

Mi-am întors privirea în toate păr ile şi nu am mai ăzut pe nimeni. Nici pâ ă în ziua de astăzi nu am reuşit să îmi dau seama ce s-a întâmplat în acea noapte…

27

Amor obsesivo De Ralu a Pala gă XI C Ji Yong

Capitolul al VI-lea! Practic, la ju ătatea ro a ului pu li at î foileto de olega oastră! Ilustrații de fundal: Îngeri de Miruna Petrescu (X C)

El amor..que es el amor?? Muchos dicen saber la respuesta a esta pregunta , pero cuantos de ellos lo saben deverdad?Talves ninguno . Para muchas personas de mi edad , el amor , es algo que viene y se va tan facil como llego ..pero NO , ese no es AMOR , eso se llama ATRACTION , atraction asia alguien ..y ese atraction ..se va en unos dias..unas semana..unos meses..pero el amor verdadero se quede .Se queda clavada en el corazon.Yo tampoco se muchas cosas sobre el amor ,porque nunca lo he sentido de verdad ...pero ahora empiezo a aprender..o mas bien a saber que es el amor. Es cuando extranas a esa persona , cuando no esta a tu lado , cuando tu corazon se pone como loca cuando escuchas su voz ..cuando la vez, cuando te mira , cuando te habla...te abraza..y cuando tienes eso que se llama CELOS , cuando alguin toca a esa persona como solo tu puedes hacerlo ..o cuando quisieras hacerlo...pero no puedes porque esa persona no es tuya ..no te tiene a ti en su corazon , tiene a otra persona ...y cuando los vez se te parta el corazon y sufras en silencio porque no eres tu esa persona que esta a su lado y tu solo eres un desconocido para esa persona ..o un amigo. Es bien tener a la persona que amas como amigo porque estas cerca de ella ..la apoyas ..pero a la vez es mas doloroso....y la quieres sacar de tu corazon pero te es dificil..imposible..porque al corazon no se manda ..y aunque tu cerebro te dice que te alejas ..que la olvides a esa persona porque nunca va a ser tuya ..tu corazon dice .."NO..espera..quedate cerca..talvez te dara una oportunidat , talvez se dara cuenta de tus sentimientos y te va a corresponder.." y aunque sabes que no es verdad , prefieres aferrarte a esa oportunidad...y estarias dispuesto a dar tu vida , en cualquier momento , por esa persona a que tanto amas...Yo creo que eso es el amor..

Pero lo mas importante de todo..es que no importa a quien le entregas el amor que sientes. Muchos dincen que importa .. pero porque ?? Yo pensaba igual ..pero ahora no...yo ahora ..estoy de lado esas POCAS personas que piensa que no importa a quien le entreges el amor , siempre y cuando este amor es limpio y puro ..sin mentiras y verguenza..Porque amar no es verguenza ...es algo hermoso, maravilloso .... que no se cuantas personas logran a saber.Que es mal..si un chica se enamora de otra chica...o ..si un chico se enamora de otro ?? Porque dicen que es asqueroso ? Acasa eso no es amor tambien? Porque la jente mira tan mal a esa clase de relaciones? Yo lo veo como una relacion como cualquier otra ..no veo nada malo en esto..El amor no es asqueroso ..ni diferente ..es solo..AMOR... ............................................................................................

Ya han pasado tres meses desde aquel incidente en el bano ,con Seung . Como nos entendemos ahora? De maravilla . Nos convertimos en mejores amigos Me conto todo sobre el..sobre su vida y al principio me puse furioso..Como podria alguien abandonar de tal manera a su hijo?? ...Yo le conte tambien mi vida y al principio no le gusto que deja a mi padre..pero en fin.

Todo va de maravilla con el ... casi todo ..porque en este tiempo me di cuenta de porque me sentia asi en ese dia ...y porque todavia me siento asi cuando estamos los tres...Yo ..El ..y Mia .. Seung me gusta , me gusta mucho ! He tratado de sacarlo de mi corazon pero me fue imposible . He tratado de alejarme de el pero no pude ..porque cuando intente, lo extrane demasiado..y cuando lo vi despues de dos dias sin hablar con el..primero me regano , despues me abrazo y despues otravez me regano por preocuparlo ......Crei que moriria cuando me tomo en brazos..me senti feliz porque me habia extranado.......

Habiamos quedado vernos , los tres , en el parque asi que me vesti y sali a encontrarme con el . En unos minutos llege al parque y tras un par de minutos de buscarlos lo vi a el , a Seung, sentado en un banca , solo .

-Hyung , porque estas solo? -pregunte curioso.

-Oh , ya llegaste pequeno -cuanto me gustaba que me diga asi..- esque Mia se sentia mal y dijo que mejor se queda a descansar.

-Oh..esta bien !- ok estaria mal pero me alegra que Mia se siente mal , aunque no debia ...pero estoy solo con el !!

-Vamos a pasear que estoy aburridoo!!

-Vamonos , pero antesss , quero una helada.- dije haciendo un puchero .

-Pareces un nino pequeno- dijo riendo- pero me gustan tus pucheritos -dijo riendo y acariciando mi cabello.

-Oyee no soy un ninoo , asi que no me trates como uno! -dije sacandole la lengua y haciendo un berrinche.

-A quien le saques la lengua enano ?? - me dijo mirandome con una sonrisa malvada -Mejor corre pequeno..

-Q..Que?? -Dije asustado pero el empezo a caminar hacia mi .Entonces empeze a correr como un loco mirando de vez en cuando ,atras y viendole correr tras de mi con una sonrisa malvada.

-Te voy a atrapar pequeno - gritaba riendo .

-En tu suenoss - grite riendo tambien.

Corri lo que pude pero ya estaba cansado por lo que ya no corria tan rapido . De pronto senti unos brazos tomarme por atras y el suelo . Me di vuelta y lo vi , estaba el sobre mi , mirandome a los ojos , tenia una mirada malvada y la sonrisa de su rostro era igual.

- Ya te atrape pequeno! Y ahora vas a saber cuales son las consecuencias por sacarme la lengua!! - dicho esto empezo a hacerme cosquillas .

-Dios , nooo!!! -dije riendo como loco !! - Basta , no !!!

28 -Esto es castigoo!! - dijo riendo tambien y continua haciendome cosquillas.

-Esta bien , esta bien , lo siento , pero ya paraaa!!- dije -No pequeno, todavia no!!!

-Hyunniee !! -grite riendo . De pronto , Seung , paro.

-C..como me dijiste??- me miro serio pero tenia un brillo en los ojos .

-Y..yo....te molesta? -pregunte con miedo.

-N..no ..creo que no..solo..que..no se ..asi habla alguien ..con su novio...y a mi , nisiquiera Mia , me dice asi ..-me dijo con un aire de confusion.

-PERDON- dije de repente - No queria decirte asi , fue ..por impulso , no se , perdon Hyung. Vamonos a comprar helado.

-Pero , pequen..

-Vamonos - le interumpi empujandolo y levantandome.

Nos levantamos y fuimos a comprar helado.

-Que aroma te gusta mas , pequeno??

-Vanilla y tu ?

-Tambien .

Compramos helado y nos sentamos en una banca del parque .Era un silencio un poco incomodo entre nosotros hasta que el hablo..

-Puedes decirme 'Hyunnie' si queres.

-Ah..no Hyung , te dije , fue un impulso y..

-Ya!-me interumpio - Enserio, impulso o no , te dije que me puedes decir asi si queres , no me molesta ..m..me gusta.Cuando oi que dijo que le gusta , me quede pasmado . Omo ..le gusta que yo le diga Hyunnie aunque Mia no lo hace??

-Esta bien Hyunnieeeee - grite y me abalance sobre el para abrazarlo pero...su helada cayo al suelo.

-JIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII- grito mirandome con un puchero.

-P..perdon Hyunnie. Ten..toma a la mia ..

-Tu , enano inquietoo , quero mi heladoo , no la tuyaa - dijo haciendo un berrinche.

-OMO ! Hyung , tu haces pucheros y berrienches??? - le dije sorprendido.

-Que?? No!- dijo serio .

-Como que no si los acabas de hacer por un helado - dije riendo como loco .

-Oye pequeno, no te rias. Era mi heladooo y por tu culpa cayo.

-Ayyy que lindo eres cuando hacer berrinchess y pucheritosss .

-Yaa , yo no hago esas cosas!-dijo haciendo un pucherito que me parecio de lo mas tierno , entonces saque mi telefono y le hise un foto.

-QUE??? Dame esa foto , borrala - grito apuntando mi telefeno .

-Nooo , mira que tierno has salido hyunniee , mira que pucherito .- le montre el telefono y el abrio los ojos de par en par .

-Borrala !

-NO !!

-Te castigo !

-NOOO!!

-Entonces borrala !

-Noo , es mia hyunniee !! -dije haciendo tambien puchero.- No la voy a monstrar a nadie te lo prometo , pero yaa , es mia , no la borrare!

-Mira pequeno , si monstras a alguien ese fotoo ...no te vas a livrar de miii nuncaaa - me miro apuntandome con el dedo ,intentaba ser serio pero no pude contener mi risa .- No te ries que estoy hablando enserio!! -dijo aparentemente serios pero se notaba que trataba de contener su risa.

-Ayy , no te hagas , sabes que es gracioso , andalee , no te contengass , riaa.

-No !- dijo serio mordiendose los labios!

-Anda.

-No. -Entonces....

-Que?? - me miro sorprendido viendome como me hacercaba a el. Empece a hacerle cosquillas igual como el me hiso a mi -Noooo , pequeno paraa- dijo riendo y intentando escapar.

-No voy a pararr hyunniee.-dije riendo tambien.

-Para o vas e recibir el dolbe .- dijo entre risas .

-Q..QUE?? -dije parandome .

-Mejor corre!!-dijo mirandome con una sonrisa traviesa y malvada.. Tuve un Deja Vu y empece a correr como loco 29 ..otravez..

In Corpore Sano

Vă veți î tâl i î a eastă se țiu e, a ărei opertă, evide t pusă pe șotii aparți e Roxa ei Mari XA î.p) cu: - Le ția de stil: Se rete pe are ori e fată tre uie să le știe - Magia sportului: Câ d o petiția î sea ă să ătate - Age da edi ală: I fo os eti e - Colțul dul e și pripit: ţis uiți u porto ale și erișoare 30

Lecția de stil: De Luciana Ioana Voinea (XI D) Eleganța: o defi i ie în câteva rânduri este i posi ilă. Elega a nu i e doar de felul în care te îmbraci, i e de absolut tot ceea ce î sea ă atitudine, abordare, alegeri. Elega a este o i a ia e hili rată între disti ie, aturale e şi simplitate. Și reprezi tă, din punctul meu de vedere, cuvântul-cheie care trebuie să te î soțeas ă și la ș oală s hi ă muuuult părerea celor din jur), și la un interviu pentru un post (poate face difere ța între a-l primi sau nu…), dar și la petreceri (unde te va face re ar ată . Iată, deci, tot ce trebuie să ştii pentru a fi veş i elega tă, fe i i ă şi pli ă de stil, aici: sunt, cu siguran ă, cele mai importante în garderoba unei femei bine î ră ate.

Dar în alegerea accesoriilor se fac şi cele mai multe greşeli.

O si plă rochie poate fi purtată în minimum cinci feluri diferite, cu accesoriile potrivite. Atunci când alegi culoarea unei perechi de pantofi, aceasta trebuie să se potri eas ă cu cel pu i trei i ute din gardero ă. Da ă resursele financiare nu- i permit, li itează-te la culori neutre: bej, negru, gri. Acestea sunt uşor de asortat la foarte multe alte o i a ii coloristice.

Rochiile şi topurile decoltate sunt într-ade ăr extrem de feminine, atunci când nu se depăşeşte limita de vulgaritate. Femeilor înalte le sunt recomandate decolteuri mai mici, iar celor mignone, decolteuri mai adânci. Trebuie creat un echilibru şi trebuie respectate propor iile! Atunci când nu por i un cardigan sau un pulover (unde decolteul poate fi şi inexistent), este frumos să nu acoperi osul clavicular. În V sau oval, larg sau îngust, decolteul nu trebuie să urce foarte mult. Încă de la începutul secolului trecut, costumul a devenit o i ută i porta tă a garderobei unei femei. În ziua de astăzi, este clar ă trebuie să-l ai. Cambrat, cu pantaloni sau fustă, din stofă sau in, imprimat sau uni, cu apli a ii sau simplu, costumul trebuie să existe în dulapul fie ăreia dintre noi.

Pentru ă ideea de costum este una strict as uli ă, cel ales de o femeie trebuie să ai ă un cu totul alt croi. Costumele se pot purta în toate ocaziile, PÂNĂ SEARA, DAR NU SEARA. Nu este elegant sau feminin să te îmbraci seara în costum.

Cu sigura ă, trebuie să alegi o rochie potri ită

ocaziei.

Este un accesoriu foarte important pentru o femeie, dar foarte prost ales de cele mai multe ori. Po i purta cu încredere un costum de di i ea a pâ ă seara, dar nu po i face asta şi cu o gea tă. Mergi undeva seara, SCHIMBI GEANTA! Ge ile de zi pot fi mari, simple, în tăieturi drepte, dar cele de seară trebuie să fie mai mici, din materiale speciale sau cu apli a ii strălu itoare. În alegerea unei ge i de zi foarte importante sunt tăietura si plă şi pielea de calitate. Calitatea proastă a materialului îşi va spune cuvântul mai curând decât te aştep i.

Tocul defineşte întreaga apari ie.

Tocurile lungesc aparent picioarele, su iază silueta şi te ajută să mergi drept. Nu trebuie să ai o siluetă perfe tă pentru a avea un mers elegant.

P.S. Ilustrativ, câteva mostre de elega ță de la Balul Bobocilor din colegiul nostru.

31

De Dă uț Cu oș XIE Nu e un secret ă multora dintre ăieți le place fotbalul.

Celor de la noi din lasă, cu sigura ță. Și altora. Doar de-aceea ju ă și campionat și upă, o petiții puternice, în sistem eliminatoriu ce ne o upă pri ă ara și toamna. Cu cât ești mai în for ă, cu atât te distrezi mai tare și ajungi mai departe.

Noi am ajuns chiar pâ ă în fi ală. Despre care am să ă și povestesc. Adi ă: meciul cu 12 E. Și, înainte de toate, lăsați- ă să ă spun ă faptul ă am ajuns în finala campionatului a fost o surpriză pentru toată lumea, inclusiv pentru mine și pentru colegii mei. Nimeni nu ne dădea nicio șa să, doar domnul director a crezut în noi. A și spus asta, chiar în ziua în care ne-am înscris: ă noi o să fim surpriza campionatului. Și așa a fost, iată ă, datorită unui plus de for ă și de a iție, echipa care, în fiecare an, a fost eli i ată printre primele acum era în finala campionatului. ţi eî țeles ă eram mândri de noi! În sfârșit, a venit ziua cea mare, 25 noiembrie 2014, când, în cadrul proiectului Energie și culoare prin sport, am ajuns să ju ă meciul final, ca o fru oasă încununare a festi ităților matinale ce serbau ziua liceului. Am ajuns la liceu: curtea era pli ă, atmosfera era una foarte fru oasă, cu toții așteptau meciul cu eră dare.

Cu multe e oții, am pășit pe teren, în ate ția tuturor; era ca un vis devenit realitate: în jurul terenului era ultă lume care aștepta să adă un meci frumos, să se bucure de confruntare și de sportivitate, iar toate privirile erau ați tite spre noi, adi ă spre cele două clase care se confruntau pentru titlu: 11 E și 12 E. Privit de la firul ier ii , a fost un meci frumos, în ciuda faptului ă am pierdut finala campionatului la penalti, la difere ță de un gol; noi eram mândri de ce am putut sa realiză . Pentru noi, meciul a fost ca și âștigat, ne si țea î i gători chiar da ă am pierdut, pentru ă ne-am învins iște limite ale noastre.

După meci, am fost în noua sală de sport, care tocmai se inaugurase; acolo avea să se ți ă festivitatea de premiere.

Am pășit î ău tru în aplauzele tuturor preze ților, eram feri iți și e oțio ați; uitasem faptul ă am pierdu; ceea ce era important era ă eram acolo în aplauzele tuturor. Am avut onoarea să dă mâna cu un mare fotbalist, domnul Duckadam, cel care ne-a înmânat medaliile și diplomele (În foto, echipa clasei mele este cea în verde, iar a ăio ii, de la 12 E, sunt în portocaliu. Viitorii ju ători sunt de la Grădi ița Moțo , iar majoretelor le ulțu i pentru î urajări! Fetelor, ați fost minunate!).

A fost o zi de neuitat !

32

De Georgiana Burcea (XI D)

Sărbătorile de iarnă sunt perioada cea mai frumoasă din an. Din păcate, efectele meselor copioase și ale petrecerilor speciale sunt resimțite din plin de către organism. Iar tenul nostru, în afară de mesele copioase, sigur se va resi ți și de la faptul ă ne machiem mai des și mai puternic decât de obicei. Multele farduri și produse cosmetice de machiaj pe care le folosim pentru petreceri și pentru a arăta ”la î ălți e” în preajma Noului An lasă totuși urme. Câteva sfaturi despre ce să ai în vedere pentru tenul tău găsești mai jos.

folosesc o pastă fă ută personal (amestec 2 linguri Printre lucrurile care ne plac ouă, fetelor, se află și de cafea ă i ată și un albus de ou; o folosesc make-upul. Adi ă, dincolo de termenul prete țios pentru față și gât, aștept pâ ă simt se zația de din e gleză, care e așa de la odă, machiajul. De zi, strângere, apoi lătes . Sper să ă fi fost de ajutor! de seară, de ieșeală , de cum vrei. Culori să fie!

Am să ridic î să, în rubrica de astăzi, o pro le ă spe ifi ă vârstei noastre: ce se î tâ plă cu tenul supraî ăr at de machiaj.

Un machiaj bun și corect î sea ă o ază u ă. Pentru multe dintre noi să știți ă ajunge o si plă re ă sau o re ă de tip BB. Pentru altele nu. Știu ă unele dintre fete folosesc fond de ten pentru a-și ascunde oșurile, dar este greșit, din mai multe motive. În primul rând, oșul acela, în loc să Ca te ul tău să fie respire, se suprai fe tează. În al doilea rând, adesea î for ă și după rezultatul e inestetic, deoarece folosesc fondul de săr ători… ten în exces, tocmai ca să fie sigure ă nu se mai vede nici ur ă din oș. Este total G‘EȘIT, pentru ă î piedi ați tenul să respire. Ideea e ă, da ă îl Secretele cosmetice nu folosim cu ăsură și în mod orespu zător, fondul su t de azi, i de ieri Și de ten este bun, pentru ca î piedi ă praful sa mamele noastre primeau ati gă direct fața. Folosiți, dar nu în exces (iar da ă sfaturi. Dire t di ărți! fiind la sub un metru de tine îți pot spune ă ești dată cu fond de ten, î sea ă ă e în exces).

Demachiatul este important! Nu dor iți cu fard pe față, doarece a elerați procesul de î ătrâ ire și intoxicare a pielii și ris ați să apară ridurile mai devreme decât ar trebui.

Folosiți seara o re ă hidrata tă; fața, pe timpul opții, se reface și o puteti ajuta.

Eu personal ă folosesc de majoritatea sfaturilor date de cosmeticiene: atunci când ă demachiez, folosesc iș ări circulare, pentru 33 urățarea tenului în profunzime, în loc de as ă,

Iată o ouă propunere dulce, numai u ă să ă gâdile papilele gustative. Și, deși pare cam grea de fă ut, iar lista de ingrediente cam ela orată, în realitate să știți ă este rețetă de î epător, cu succes garantat (nici chiar colegii mei din ș oala ge erală nu o pot strica) și cu un gust minunat. Se face repede și e deli ioasă în compania unor fete și ăieți de gaș ă! Iar da ă în asă e istă și o li gură de î ghețată, așa cum aveam și eu mereu, e și mai grozav!

De Leonard Lăzurea u (IX D) Ingrediente:125g făi ă al ă, 3/4li guriță de bicarbonat de sodiu, 3/4li guriță de sare, 150g de unt, 75g de zahăr brun, 5 linguri de zahăr brun deschis, o ese ță de vanilie, coaja rasă de la o porto ală, coaja rasă de la o lă âie, 1 li guriță de zea ă de lă âie, 2 ouă ătute puți , 75g de fulgi de o ăz, 65g. de nuci tăiate grosier, 125g. erișoare, uscate sau congelate.

• • •

• •

Pasul 1: Preî ălziți cuptorul la 190֯C/niv.5(gaz) și ăptușiți câteva tă i joase cu hârtie de copt sau tapetați-le cu grăsi e.

Pasul 2: Cer eți î preu ă făi a, bicarbonatul de sodiu și sarea într-un castron și lăsațile deoparte.

Pasul 3: Pu eți într-un vas untul, ambele tipuri de zahăr, ese ța de vanilie, coaja de porto ală, coaja și zeama de la lă âie și a este ați-le pâ ă când preparatul devine ușor și pufos. Î orporați încet ouăle .

Pasul 4: Adăugați amestecul cu făi ă treptat, iar apoi adăugați fulgii de o ăz. La final, î orporați prin răstur are nucile și erișoarele.

Pasul 5: Pu eți în ta ă bile de dimensiunea unei linguri, lăsâ d o dista ță de 5 cm între ele. Coa eți 11-13 minute, pâ ă când marginile sunt crocante și rumene, iar mijlocul 34 crescut și pufos. Lăsați is uiții la ră it în ta ă. Poftă u ă!

Tre â d de operta se țiu ii ilustrată de Oa a Costa he XII D), vei citi despre: -

Povestea vorbei I for ati a apli ată: LOL aka League of Legends Le ția de istorie altfel: Illuminati și teoria o spirației – 35 Adevărata lu e î are trăi ?!

Î i plac filmele foarte tare şi pierzi o gră adă de ti p uitându-te la ele. Iată de e a are se referă la lu ea fil ului.

î to

it o listă de u i te

de prof. Mirella Popescu

• peli ulă s.f. – a dă de eluloid folosită î i dustria: A: aero auti ă; ţ: uşoară; C: i e atografi ă.

• distri u ie s.f. – repartizarea rolurilor: A: dintr-o piesă sau di tr-un film; B: dintr-o lo itură de stat; C: di tr-o aso ia ie de locatari • cinefil s.m. – persoa ă are iu eşte A: se za iile tari în parcurile de distra ie; B: filmele, în general; C: desenele animate.

• travelling s.n. – procedeu de filmare, realizat cu ajutorul unui aparat: A: mobil de luat vederi cu focar variabil ; B: stabil, aşezat pe un trepied; C: ultramodern, digital.

• cadru s.n. – spa iu are upri de o i agi e: A: izuală; ţ: di a i ă; C: i e atografi ă.

• i e ate ă – arhi ă în care se păstrează filme: A: educative, pentru deli e i; B: cinematografice; C: premiate u Os ar .

• a dubla vb. – A: a imita vocea unui actor; B: a copia un film; C: a înlocui pe titularul unui rol.

• romance engl. – nume dat filmului cu a iu e: A: se ti e tală; ţ: di a i ă, peri uloasă; C: î spăi â tătoare, sâ geroasă.

• a turna vb. – a înregistra succesiv pe peli ulă se e e al ătuind: A: o re la a ie; B: un flagrant delict de adulter; C: un film cinematografic.

• scenograf s.m. – persoa ă are realizează: A: ilustra ia uzi ală a u ui spe ta ol; ţ: de orurile şi costumele unui spectacol; C: distri u ia.

• scenariu s.n. – text succinct care cuprinde: A: secrete ale actorilor; B: subiectul unui film; C: un articol laudativ despre un actor.

• casting s.n. – A: pro ă de i rofo ; ţ: du larea o ilor î dese ele a i ate; C: selectarea actorilor pentru un film.

• panoramic adj. – ecran de cinematograf de for ă: A: se i ir ulară; B: pătrată; C: circulara.

36

U eori, â d se i stalează ruti a la ore, poate a reuși să âștigă ate ția lasei da ă a a ea î edere… o altă a ordare… u a are să a i teas ă de titlurile di ziare.

Da ă u reușești să ghi ești operele pe care le-am deghizat sub a este preze tări, poți să erifi i răspu surile ore te pe operta a III-a.

De prof.Maria Mirella Popescu • Nu te-ai fi gândit NICIODATĂ la așa ceva! Vezi din ce sunt fă ute FLORILE pe care TUDOR ARGHEZI i le oferă IUBITEI! • Nichita “tă es u, MUȘCAT CU BESTIALITATE de față! Află în ce stare se află poetul și da ă mai CREDE ÎN DRAGOSTE! • ASTA “CHIMţĂ TOTUL! Află ce filosof nu vrea să stri eas ă COROLA DE MINUNI a lumii!

• Ce SECRET ascunde Otilia? Vezi aici cum arată vedeta lui Căli es u în COSTUM DE BAIE! Inna ar fi i idioasă! Felix ar da LIKE și SHARE! • Și-a DE)AMĂGIT cumplit mama! Vezi ce POET o face să-l aștepte și el NU MAI VINE • Ți se RUPE INIMA! Vezi ce PROBLEME CU VEDEREA avea Mircea Eliade când era ADOLESCENT!

• Ghinion TERIBIL pentru Ghiorghidiu! Vezi ce a urmat imediat după o NOAPTE DE DRAGOSTE! • Vasluienii ar da LIKE și SHARE la asta!

Vezi ce obiect a folosit Vitoria Lipan a să-și ‘Ă)ţUNE soțul.

37

Leagues of Legends este un joc ase ă ător cu Heroes of Newerth şi Defence Of The Ancients, a iu ea desfăşurâ du-se pe Tărâ urile Justi iei din Runeterra, unde scopul principal este distrugerea Nexus-ului inamic. La fel ca în titlurile e io ate, fiecare fa iu e o trolează ju ătate de hartă şi de i e un Nexus, 3 Inhibitoare, 12 Turnuri şi armate controlate de ătre computer.

Ju ătorii i tră în rolul unui Summoner, răjitori extrem de puternici ce pot invoca pe Tărâ urile Justi iei Campioni care să lupte pentru ei. Exceptând controlarea Campionului, pe parcursul unei ătălii un Summoner mai poate interveni direct prin intermediul răjilor şi a spe ializărilor .

După începerea unui meci, indiferent ă e practice sau normal, trebuie să alegi un Campion, cu e iu ea ă la început nu vei avea acces la to i. Pentru a debloca a u i i campioni trebuie sa joci o perioadă mai lu gă de vreme şi, după ce ai acumulat Puncte de I flue ă, po i vizita magazinul cu un click pe butonul Store din meniul principal.

Aici po i u păra cu aceste puncte o varietate de produse şi servicii, unul dintre acestea fiind posibilitatea de a alege a u i i Campioni. Da ă vrei să i esteşti bani reali ca să scurtezi timpul de acumulat Puncte de I flue ă, po i u păra aşa-numitele Puncte de Luptă, mai valoroase decât cele de I flue ă, dar care pot fi folosite în a elaşi scop.

I terfa a este al ătuită din ur ătoarele elemente: Bara de e perie ă, Statistici, Obiecte, Aur, Vrăjile Campionului, Bara de ia ă şi de a ă (energie pentru răji , Vrăjile Conjuratorului, Magia de teleportare, Meniul principal, Mi ihartă, Ceas şi scor, Eroii alia i.

Ese complex, așa cum și pare, de altfel, dar este un joc de strategie foarte inteligent construit și tocmai de aceea mie îmi place la nebunie, trebuind să ă ărturises ă, ă ar din când în când, mai iau parte la o petiții și campionate de LOL așa cum este abreviat jocul).

De Cristia Mi iu ă IX D

38

De Georgiana Burcea (XI D) Ilustrație de fu dal: Marius Tudosie (XII H)

Cu toții ști ă trăi într-o lume în care suntem î șelați de oamenii care ne conduc țara. Dar ade ărul este ă și a ești oameni sunt o duși de perso alități mult mai puternice, care deți tot ceea ce noi vedem în jurul nostru. Prin acest material am să ă prezint o "față" e ăzută a lumii, cu tot riscul să ă situez în sfera teoriei o spirațiilor.

Acum ceva vreme i-am descoperit pe Illuminati, citind iște romane de Dan Brown, ur ări d iște filme. ţi eî țeles, am vrut să știu mai multe. Am aflat altele de pe internet decât ce era în operele literare. Cine sunt ei?

Illuminati sunt un grup ultrasecret care pra ti ă ştii ele oculte, structurat cu mii de ani în ur ă.

Astăzi termenul Illuminati este folosit adesea pentru a numi un grup malefic ce de i e puterea lumii.

A eastă orga iza ie are în â ă frâiele planetei, iar singurul interes pe care îl au în vedere cei care o al ătuies este propria lor prosperitate. Ei sunt cei care iau deciziile, trag sforile şi stabilesc regulile pe care trebuie să le urmeze toate guvernele, preşedi ii, orpora iile şi orga iza iile i ter a io ale.

Ce vor Illuminati?

Fiind o orga iza ie se retă, alefi ă, sata istă, î ear ă să i flue eze mintea tuturor oamenilor prin aşa-numitele mesaje subliminale . Și, de aici, sper ă v-ați instalat confortabil pe scaune (nu de alta, eu era să cad citind cum s-ar produce asta…) Muzica este singurul lucru care ne a ti ează intelectualul și e oțiile simultan. E oțiile sunt captate de ritm, iar cuvintele ne i tră în suflet fără ca noi să ști asta. Acum ne este ușor să î țelege ce a vrut sa spu ă Tu Pac afirmând ur ătoarele: Nu te lăsa pă ălit de ritm, ci fii atent la ceea ce spun versurile. Î trea ă-te da ă acele versuri te reprezi tă cu ade ărat! Noi î ăță prin muzica mult mai ușor, de aceea s-au creat acele cântece pentru copii în care sunt rostite literele alfabetului. A eeași etodă este folosită, chipurile, și de Cei din U ră pentru a controla masele de oameni prin intermediul industriei de divertisment! A eastă etodă nu este rea, ci mai degraba e problematic ă aceasta poate fi folosită nu doar în mod pozitiv, ci și negativ.

Din cele mai vechi timpuri, oamenilor din Egipt li s-au dat Idoli la care să se închine, în timp ce î țelepții au î țeles forțele e ăzute reprezentate de acei Idoli. În lumea de azi se î tâ plă a elași lucru. Pentru public starurile Hollywood sunt idolatrizate, adorate și celebrate.Tot showbizul, filmele, reclamele, moda, ărțile, arhitectura (geometrie sa ră), siglele marilor orporații, absolut tot ceea ce ne î o joară e impanzit de simbolurile Ilu i aților .

Exemple sunt multe, apar din ce în ce mai multe ele rități, chiar și la noi, care pro o ează materialismul, lă o ia și i difere ța. Se face tot posibilul să se stârpeas ă orice for ă de originalitate și creativitate care î urajează ade ăratele valori. ( iubire, pace, î țelegere, spiritualitate…).

Prin tot ceea ce am spus mai sus, departe de a dori să stârnesc controverse, am vrut doar să ă arăt ă tot ce vedem la televizor și în jurul nostru trebuie trecut cu mare ate ție printr-un filtru al i ții, pentru ă multe, dar foarte multe din ce ne pi ăp sub ochi sunt material fie fals, fie derutant, fie nefolositor.

39

•

• • • • • • • • • • • •

RĂSPUNSURILE RUţRICII POVESTEA VORţEI: peli ulă C – a dă su țire și fle i ilă de celuloid sau din alt material sintetic, a operită cu un strat de su sta ță fotose si ilă, î tre ui țată în industria fotografi ă și în cinematografie; film. distri u ie (A) – repartizarea rolurilor dintr-o piesă, dintr-o operă etc. la actori, la â tăreți; p. ext. ansamblul actorilor, â tăreților care joa ă într-o piesă, într-o operă etc. cinefil (B) –persoa ă amatoare de filme, care fre e tează mult spectacolele cinematografice travelling (A) – procedeu de filmare sau de televizare cu ajutorul unui aparat mobil de luat vederi cu focar variabil, folosit mai ales pentru scenele cu personaje în iș are. cadru ( C) – spațiu care cuprinde o imagine pe o peli ulă fotografi ă sau i e atografi ă. i e ate ă ţ – arhi ă în care se păstrează filmele cinematografice; a dubla (C) –a înlocui pe titularul unui rol; a juca, a interpreta un rol, alternativ cu titularul lui. romance (A) – nume dat unui film artistic cu a iu e ro a ti ă, se ti e tală. a turna (C) – a înregistra succesiv pe peli ulă, cu un aparat de luat vederi, se e țele care al ătuies un film cinematografic; p. gener. a realiza sau a participa la realizarea unui film cinematografic. scenograf (B) – persoa ă care face decorurile (și costumele) unui spectacol. scenariu (B) – text succint care cuprinde subiectul unei piese de teatru, al unui spectacol sau al unui film, precum și i di ațiile de regie. casting (C) – selectare a actorilor pentru un film, spectacol, emisiuni televizate. panoramic (A) –ecran de cinematograf de for ă se i ir ulară, cu lăți ea mult mai mare în raport cu î ălți ea.

RĂSPUNSURILE SECȚIUNII ţONUS DE LA RUţRICA POVESTEA VORţEI

Î ordi e, des rierile jur alisti e pitorești se refereau la ur ătoarele opere literare sau la ur ătorii s riitori: •Flori de mucegai, de Tudor Arghezi • Leoai ă tâ ără, iu irea, de Ni hita “tă es u • Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga • Enigma Otliliei, de George Căli es u • Mama, de George Coș u • Romanul adolescentului miop, de Mircea Eliade • Ulti a oapte de dragoste, î tâia oapte de răz oi, de Camil Petrescu • Baltagul, de Mihail Sadoveanu

40

41