Părţile secundare ale propoziţiei

• Ne-ar face plăcere... • Aş fi bucuros dacă aţi/ai accepta invitaţia... • Am fi bucuroşi dacă ne-aţi/ne-ai onora... • Ne-ar onora prezenţa dumneavoastră... • Mulţumesc. Vom veni neapărat. • Mulţumesc, dar nu voi putea veni. • Regret, dar... • Sînt bucuros de invitaţie. • Mă bucur de invitaţie. • În baza reperelor 12-15 scrieţi răspunsul (pesonal) la invitaţia lui Dănuţ. • Faceţi o listă în care să enumeraţi unde aţi putea să vă invitaţi prietenii. 121. Creaţi. Descrieţi în 5-6 propoziţii un colţ al naturii din apropierea localităţii voastre. Aplicaţi cunoştinţele căpătate la tema: «Propoziţia».

Repere teoretice

Într-o propoziţie dezvoltată, pe lîngă părţile principale, afl ăm şi părţi secundare. Părţile secundare de propoziţie sînt atributul şi complementul. Atributul (A) este partea secundară a propoziţiei, care determină un substantiv (sau altă parte de vorbire în rol de substantiv) cu scopul de a-l caracteriza. Atributul răspunde la întrebările: care? ce fel de?

(a, al, ai, ale) cui? cît? cîţi? cîtă? cîte?

Atributul se subliniază cu o linie şerpuită. E x e m p l u: Timpul (care?) pierdut nu se mai întoarce. Atributul poate fi exprimat prin diferite părţi de vorbire; mai frecvent este exprimat prin:

a) adjective propriu-zise sau provenite din verb:

Păsărica obosită Se opri din zbor Pe o creangă desfrunzită –Na-ni, somn uşor.(V. Romanciuc) b) substantive: În geanta şcolarului mă pun Şi cum învaţă el Pe loc îţi spun. (Zilnicul) c) numerale, pronume: Graiul îl învăţ De la măicuţa. O poveste –De la bunicuţa, Cartea ce deschide Lumea mare –De la prima mea învăţătoare. (M. Roman)

Repere teoretice Complementul este partea secundară a propoziţiei, care determină un verb.

Complementele sînt de două feluri: circumstanţiale şi necircumstanţiale. Complementele necircumstanţiale sînt: complementul direct şi complementul indirect. Complementul direct (CD) este partea secundară a propoziţiei, care determină un verb şi indică obiectul asupra căruia se răsfrînge o acţiune; răspunde la întebările: pe cine? ce? Complementul direct se subliniază cu linie întreruptă .

Mai frecvent, complementul direct este exprimat prin substantiv, pronume, numeral. E x e m p l e: O iubesc foarte mult pe bunicuţa. (substantiv) Ea îmi spune poveşti. (substantiv)

Bunicuţa

Ne-a invitat în ospeţie pe noi. (pronume) I-am condus pe cei trei pînă la poartă. (numeral)

Repere teoretice

Complementul indirect (CI) este partea secundară a propoziţiei, care determină un verb şi indică persoana sau obiectul în favoarea sau defavoarea cărora se înfăptuieşte o acţiune; răspunde la întrebările: cui? cu cine? cu ce? de cine? despre cine? despre ce? de ce? pentru cine? ş.a. Complementul indirect se subliniază aşa: . Complementul indirect, mai frecvent, se poate exprima prin substantiv, pronume. E x e m p l u: Codrul ramii îşi îndoaie Şi-i trimite gliei ploaie (pronume, substantiv)

Repere teoretice

Complementul circumstanţial (CC) este partea secundară a propoziţiei, care determină un verb, indicînd în ce împrejurări se desfăşoară acţiunea. Complementele circumstanţiale sînt de mai multe feluri. În clasa a 5-a veţi studia complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementele circumstanţiale se subliniază cu linie punctată

. . . . . . . . . . .

Complementul circumstanţial de loc (CCL) determină un verb şi indică locul unde se desfăşoară acţiunea; răspunde la întrebările: unde? de unde? pînă unde? încotro? ş.a. E x e m p l u: Băiatul ajunge repede în vale cu săniuţa-i sprintenă.

Repere teoretice

Complementul circumstanţial de timp (CCT) determină un verb şi indică timpul cînd se realizează acţiunea; răspunde la întrebările: cînd? de cînd? pînă cînd? cît timp? E x e m p l u: Angelica a venit devreme la şcoală.

Repere teoretice

Complementul circumstanţial de mod (CCM) determină un verb şi indică în ce mod se desfăşoară acţiunea; răspunde la întrebările: cum? în ce fel? în ce mod? cît? E x e m p l u: Mircea recită frumos poezia.

1 122. Copiaţi versurile. Subliniaţi atributele. Un viteaz împărat Pe un cal înşeuat A încălecat Şi prin ţară a plecat. Ţara lui era frumoasă, Toate-n holde de mătase. Ca o tînără mireasă În lumina de amiază. (A. Ciocanu)

Ştefan cel Mare

2 123. Pentru cuvintele propuse alăturaţi atribute potrivite. Măr (ce fel?)..; un strugur (ce fel?)..; glasul (al cui?)..; învăţătoare (a cui?)..; elevul (care?)..,... (cîte) cărţi; celor (cîţi)... pasageri. • Construiţi două propoziţii cu îmbinările obţinute şi analizaţi-le sintactic.

3 124. Copiaţi textul. Subliniaţi atributele. Afl aţi întrebările la care răspund atributele. De-o bucată de vreme nu se mai aude glasul vînătorului. Cei din casă s-au neliniştit de-a binelea. Toţi îl căută pe vînător. Unde a dispărut nepotul? Ce-i cu vînătorul nostru azi? Buneii s-au pornit în căutarea nepotului. (A. Şalari) • Determinaţi tipul propoziţiilor după scopul comunicării. • Subliniaţi desinenţele cuvintelor din ultima propoziţie. 3 125. Copiaţi exemplele. Selectaţi îmbinări de cuvinte ce conţin atribute.

E ca mama de senină, Poartă-n ochi sclipiri de stea.

Şi mereu îmi dă lumină Ea, învăţătoarea mea. (G. Blănaru)

4 126. Citiţi textul. Copiaţi tabelul şi completaţi-l cu atributele din textul: Afară plouă. Susură frunzele veştede, ruginite. Aerul rece se obloneşte în pîcle. Ascult cum curge timpul, cum se prăbuşeşte în goluri adînci; ca o cascadă curge timpul în infi nituri cosmice. Frunzele de nuc se scutură fără noimă în grădină. Cîte o gutuie, din creştetul de aramă, cade cu zgomot lîngă casă. Plouă...

(G. Meniuc)

Atributul Întrebarea la care răspunde Substantivul determinat 127. Faceţi acordul adjectivelor din paranteze. Ce parte de vorbire determină ele? Selectaţi îmbinări de cuvinte ce conţin atribute. a) Lizuca era o fetiţă (mic) şi (cuminte). Dar mama cea (bun) îi murise. Lizuca avea o mamă (vitreg, rău), care o certa şi o bătea mereu. În toată casa Lizuca nu avea decît un singur prieten: pe Patrocle, un cîine (roşcată).

(M. Sadoveanu)

1 128. Lucru în grup. Găsiţi atribute (exprimate, pe rînd, prin adjective şi substantive) care să însoţească substantivul vacanţă. Construiţi propoziţii cu îmbinările obţinute. 129. Împărţiţi în silabe cuvintele propuse conform regulilor de trecere a cuvintelor dintr-un rînd în altul, pe care le-aţi studiat în clasele 1- 4: real, biografi e, pauză, saună, neofi cial, neobrăzat, fi olă, fi inţă, ştiinţă. • Cu patru cuvinte alcătuiţi îmbinări care ar conţine atribute. •Construiţi apoi patru propoziţii cu aceste îmbinări.

2 130. Completaţi spaţiile libere din cuvintele: greş..lă, ac.. relă, fl oric..., scînte..ză, plo..s, s...ră, p..ne, ab.., v..ţă, urech..., am.. ză.

4 131. Compuneţi două scrisori — una adresată mamei (prietenului) dintr-o tabără de odihnă, unde v-aţi afl at, sau din satul buneilor, unde v-aţi petrecut vacanţa, şi alta — bibliotecarei şcolii: cînd aţi plecat din sat (oraş), n-aţi reuşit la timp să restituiţi cartea împrumutată. Vă propunem spre ajutor schema următoare: Localitatea, ziua, luna, anul.

Introducere. Formula de adresare. Dragă prietene; Scumpă mamă; Stimată doamnă; Stimaţi colegi.

Cuprins.

Încheiere. Formula de încheiere.

Al tău (a ta) amic (prietenă); Te sărut cu drag; Cu tot respectul; Să ne auzim de bine; Cu urări de sănătate. Semnătura expeditorului • Explicaţi cu ajutorul Dicţionarului explicativ cuvintele destinatar şi expeditor.

2 132. Copiaţi versurile. Subliniaţi complementele necircumstanţiale. Zumzăie pe ramuri fl oarea: O auzi? Ascult-o bine! Parcă-ar înfl ori copacii Nu cu fl ori, ci cu albine! (I. Anton) • Determinaţi tipul propoziţiilor, după scopul comunicării, din prima strofă.

3 133. Alcătuiţi propoziţii după schemele: a) S + S + PVS + CD + A ; s s v s adj. b) S + A + PN + A; s pr v+s adj. c) CI + A +S +PVC +CD +A s adj. s v s adj 4 134. Subliniaţi părţile principale şi secundare în textul ce urmează. Includeţi complementele necircumstanţiale într-un tabel asemănător cu cel de mai jos.

Complementul Verbul pe care îl determină Întrebarea la care răspunde

o carte citeşte ce?

Aţi văzut cum se învîrte roata olarului? Lutul moale ia forme domoale de oale, de ulcioare. Noi le umplem cu licori aromitoare şi aşteptăm oaspeţi în zilele de sărbătoare. (A. Suceveanu) • Explicaţi oral felul predicatelor. 135. Să comunicăm! Olarul a) Încadraţi în enunţuri îmbinările de cuvinte:

om comunicativ; băiat sociabil;

convorbire telefonică; situaţie comică. 4 Lucru în grup. b) Formulaţi cîteva idei cu privire la reamenajarea clasei voastre. 4 c) Expune colegilor părerea personală despre viaţa şcolară. Formulează cîteva idei de schimbare în mai bine a unor aspecte ale vieţii şcolare. 2 d) Pregătiţi-vă şi prezentaţi în cîteva fraze părerile personale despre o carte recent citită (un fi lm vizionat). 3 e) Comunică-i colegei/colegului ideile tale privind organizarea unei excursii.

3 f) Pregătiţi-vă să prezentaţi în faţa clasei, împreună cu colegul/colega, o convorbire telefonică despre fi lmul vizionat recent. 1 g) Scrieţi sinonimele cuvintelor dialog, a comunica, sociabil. Alcătuiţi un enunţ cu antonimul ultimului cuvînt.

Reţineţi! Reguli de comunicare

• Pentru a comunica efi cient, este bine să ţii cont de următoarele sfaturi: – să fi i politicos; – să asculţi cu atenţie interlocutorul; – să oferi posibilitate şi interlocutorului tău să vorbească; – să-ţi adaptezi comunicarea la receptor/ascultător (vîrsta, statutul social şi profesional etc.). • În orice sinuaţie de comunicare: – exprimă-te clar şi simplu; – alege cu grijă cuvintele şi convinge-te că le cunoşti bine sensul şi forma; – pronunţă clar şi controleză-ţi tonul în care vorbeşti şi gesturile; – încearcă să-ţi stăpîneşti emoţiile; ele te împiedică să-ţi exprimi clar gîndurile; – fi i sincer, politicos şi amabil. 2 136. Lucru în grup. Construieşte o convorbire telefonică, respectînd regulile de comunicare. Numeşte o temă care te interesează în mod deosebit şi spune cu cine ai dori să vorbeşti pe această temă. 2 137. Selectaţi din alineatul trei al textului propus îmbinări care conţin atribute şi complemente necircumstanţiale. Mă întorceam eu de la pădure printr-o mirişte întinsă... Cînd eram pe la mijlocul lanului, m-a apucat o ploaie ca din găleată. Nedumerit de ploaia abătută ca din senin, m-am oprit locului şi mi-am scos umbrela din rucsac. Am deschis-o şi m-am adăpostit sub dînsa. În jur se auzea răpăitul picăturilor de ploa-

ie. Părea că toate vietăţile au pierit. Cînd colo, am zărit o prepeliţă cu o droaie de puişori, ce păşeau anevoios prin glodul de pe mirişte. Prepeliţa-mamă, zărind umbrela mea, a înţeles că sub ea îşi poate afl a adăpost cu puişorii săi. Ajunsă alături, s-a pitit fără nici o frică sub umbrelă. Puişorii s-au ascuns sub aripile mamei, care părea să-mi spună cu privirea: — Înţelege-mă, om bun, că numai tu îmi poţi salva odraslele. (R. Cucereanu) • Efectuaţi analiza fonetică a cuvîntului anevoios. • Analizaţi sintactic prima propoziţie din text. Ce sentimente vă trezeşte lectura acestui text? M e d i t a ţ i: De ce, totuşi, prepeliţa a hotărît să-şi adăpostească puii sub umbreala unui om?

1 138. Recunoaşteţi, în textul următor, complementele necircumstanţiale şi verbele pe care le determină: În pădure am văzut un stol de păsări gălăgioase. Ele ciuguleau mugurii cruzi. Sub coaja copacilor stau ascunşi gîndăceii. O ciocănitoare lovea cu ciocul în coaja unui stejar, căutînd hrană. • Subliniaţi complementele necircumstanţiale. • Selectaţi două îmbinări care conţin atribute.

3 139. Arătaţi ce rol sintactic au în propoziţie cuvintele evidenţiate. a) Clădirea aceasta este şcoala noastră. Şcoala este spaţioasă. Clasele şcolii sînt luminoase. b) Ghiocelul a înfl orit. Petalele ghiocelului sînt albe. În grădină am văzut un ghiocel. c) Eleva merge la şcoală. Uniforma elevei este curată. La bibliotecă am întîlnit o elevă silitoare. 4 140. Alcătuiţi cîte o propoziţie în care substantivele grădină, muncitor să fi e: • subiect; • atribut; • complement necircumstanţial; • nume predicativ.

141. Dictare comentată. L-a rugat; l-a privit; la timp; le păru; într-adins; ţi-oi spune; m-a fulgerat; în faţa mea; mi-a vorbit; să-l văd; n-o ştiu; nu-i cald.

4 142. Atestaţi complementele circumstanţiale şi determinaţi tipul lor.

Sus la noi pe căsicioară Stă în cuib o vrăbioară. Deocamdată puişorul Încă nu-i deprins cu zborul Şi mereu îşi scoate-afară Căpuşorul.

(L. Deleanu) 1 143. Subliniaţi complementele circumstanţiale de timp. 1. Mîine este ziua Lenuţei. 2. La vară o să mergem la mare. 3. Săptămîna trecută Nicu a lipsit două zile de la şcoală. Ieri a absentat iarăşi. • Determinaţi subiectul în propoziţia a doua. • Găsiţi atributul exprimat prin numeral.

3 144. Citiţi propoziţile. Identifi caţi, în text, complementele circumstanţiale de timp şi de mod. Prin ce părţi de vorbire sînt ele exprimate? 1. În vacanţa mare o să ne odihnim la munte. Noi, pe cărările abrupte, nu urcăm niciodată singuri. Pot să apară, brusc, pericole. 2. Zilnic merg cu plăcere la bazinul de înot. Cu grujă, antrenorul ne pregăteşte pentru campionatul şcolar, care o să se desfăşoare luna viitoare. 3. Prîslea ajunse pe tărîmul celălalt. Privi cu sfi ală spre palatele zmeilor. 4. Ce-a făcut ieri şi alaltăieri face azi, va face mîine şi poimîine. 2 145. Citiţi enunţurile. Identifi caţi complementele circumstanţiale de loc şi determinaţi prin ce se exprimă. 1. Am mers la cofetărie. Acolo m-au însoţit Maria şi Ana. M-am aşezat lîngă Maria, iar lîngă ea a stat Ana. 2. Oamenii

locuiau departe. Pînă acolo am mers pe jos. Ne-am oprit sub un tei o singură dată.

2 146. Lucru în grup. Determinaţi complementele circumstanţiale, atributele. Limba noastră-i o comoară În adîncuri înfundată, Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată. (A. Mateevici) •Analizaţi după structură cuvintele revărsată.

3 147. Lucru în grup. Scrieţi o scurtă întîmplare hazlie, utilizînd complemente circumstanţiale. 4 148. Determinaţi părţile secundare de propoziţie studiate. 1. Munca îl cinsteşte pe om. 2. Munca şi economia izgoneşte sărăcia. 3. Hărnicia poartă gospodăria. •Analizaţi sintactic exemplul întîi. •Subliniaţi desinenţele cuvintelor din exemplul al treilea.

1 149. Citiţi şi delimitaţi propoziţiile. Subliniaţi părţile secundare ale propoziţiei. Mama e cel mai frumos cuvînt de pe pămînt e primul cuvînt pe care-l rosteşte omul şi sună în toate limbile lumii la fel de gingaş mama are inima cea mai credincioasă şi mai simţitoare dragostea din ea nu se stinge niciodată ea nu rămîne faţă de nimic rece şi nepăsătoare.

V. Volegov. Maternitate

2 150. Subliniaţi părţile secundare de propoziţie şi explicaţi oral prin ce sînt exprimate. 1. Omul muncitor e ca un pom roditor. 2. Cu răbdarea treci şi marea, iar cu răul nici — pîrăul. 3. Ni-i Patria aici, pe largi poteci de soare, în freamătul de codri, în murmur de izvoare. (A. Ciocanu)

151. Dictare selectivă (selectaţi părţile secundare de propoziţie împreună cu cuvîntul pe care-l determină). Nu e om pe lumea asta Cui nu i s-ar fi cîntat Cîntul mamei, cînt de leagăn, Cînd în pat l-au legănat. (R. Gamzatov) O limbă este un popor, E sufl etul lui mare. (L. Damian)

152. Subliniaţi atributele şi predicatele. Determinaţi tipul predicatelor. Traduceţi primele trei propoziţii în limba ucraineană. Bătea un vîntişor rece. Cerul s-a îngemănat cu pămîntul şi au început să se ridice nori albi ca spuma laptelui. Drumul era lunecos. Cît cuprindeai cu ochii, se întindea cîmpia acoperită cu o plapumă albă ca zăpada. Pojghiţa al Iarna în cîmpie băstruie de omăt sclipea sub razele soarelui. Corbii negri se lăsau în stoluri pe zăpadă. Vîntul se înteţea. Nori de zăpadă s-au ridicat acoperind cerul. Soarele dispăru după nori. Începu să ningă.

(M. Koţiubinskii)