Adresarea. Semnele de punctuaţie la adresări

172. Citiţi în gînd textul. Alcătuiţi 3-4 întrebări referitoare la conţinutul lui. Redaţi succint conţinutul textului.

Cultura moldovenească în mediul culturii universale

Poporul moldovenesc a creat de-a lungul veacurilor o bogată şi variată cultură spirituală.

Academia Kievo-Movileană, prima instituţie de învăţămînt superior, a exercitat o mare infl uenţă asupra dezvoltării culturii popoarelor Europei de Est şi de Sud-Est. Dimitrie Cantemir. Scriitorul şi gînditorul enciclopedist, domnitorul Moldovei, care s-a făcut celebru în Europa prin operele sale, a confi rmat prezenţa culturii moldoveneşti în patrimoniul culturii universale. Faima culturii moldoveneşti a ajuns departe prin evoluţia Mariei Bieşu, care în anul 1967 obţine Premiul I pentru cea mai reuşită interpretare a rolului Cio-Cio-san la Concursul internaţional «Miura Tamachi». Iulia Bogdescu şi Eugeniu Doga, capela corală «Doina» şi Ansamblul «Joc», Ion Druţă, Emil Loteanu şi încă mulţi alţii au demonstrat prezenţa culturii moldoveneşti în lumea contemporană.

Eugeniu Doga

Ansamblul Joc Creaţi. Citiţi literatură suplimentară, documentaţi-vă şi răspundeţi desfăşurat la întrebarea-problemă: «Cum a infl uenţat cultura altor popoare asupra culturii moldoveneşti?»

Repere teoretice

Cuvintele sau îmbinările de cuvinte care numesc persoana sau obiectul către care se adresează vorbitorul se numesc adresări. E x e m p l u: Mulţi ani înainte, Ilieş! După structura lor, adresările pot fi simple şi

dezvoltate.

Adresările alcătuite dintr-un singur cuvînt sînt simple. E x e m p l u: Mergi sănătoasă, fetiţo! Adresările însoţite de cuvinte determinative se numesc dezvoltate. E x e m p l u: Dragii mei copilaşi, eu mă duc în pădure. Adresările n-au un loc stabil în propoziţie. Ele pot fi plasate la începutul, în interiorul sau la sfîrşitul propoziţiei şi întotdeauna se izolează. Cu acest scop se utilizează următoarele semne de punctuaţie: 1. Dacă adresarea se situează la începutul

propziţiei, după ea se pune virgulă, semnul întrebării ori semn de exclamare. După semnul exclamării şi interogării propziţia începe cu literă mare.

E x e m p l e: Nepoţele, fluieraşul ista mi-a rămas de la bunel. (L. Deleanu) Mămico! Tu eşti cea mai bună pe acest pămînt! Eugenia? De unde te-ai luat? 2. Dacă adresările se află în interiorul propoziţiei,

ele se izolează prin virgule din ambele părţi.

E x e m p l u: Să trăieşti, Ucraină, Casa noastră sfîntă! 3. Dacă adresările stau la sfîrşitul propoziţiei,

înaintea lor se pune virgulă, iar după ele, în conformitate cu conţinutul propoziţiei, — punct, semnul interogării sau semnul exclamării.

E x e m p l e: Bună seara, fraţilor! Unde pleci, Ionele? Te văd dispusă, Luminiţo.

173. Citiţi textul. Faceţi pauze la adresări şi evidenţiaţi-le prin intonaţie. Explicaţi folosirea virgulei la adresări. Determinaţi felul adresărilor conform structurii lor.

— Dragii mei copilaşi, eu mă duc în pădure, ca să mai aduc ceva de-ale mîncării. Dar voi încuiaţi uşa după mine, ascultaţi unul de altul şi nu cumva să deschideţi pînă ce nu-ţi auzi galsul meu. Auzitu-m-aţi ce-am spus? I. Creangă — Da, mămică, ziseră Capra cu trei iezi iezii. — Pot să am nădejde în voi, copii? — Să n-ai nici o grijă, mămică, apucară cu gura înainte cei mai mari. — Dacă-i aşa, apoi veniţi să vă sărute mama, dragii mei! — Mergi sănătoasă, mămică, zise cel mai mic cu lacrimi în ochi. Apoi capra iese şi se duce în treaba ei. (După I. Creangă)

1 174. Citiţi şi copiaţi propoziţiile. Puneţi semnele de punctuaţie necesare la adresări. 1. Bună dimineaţa tată. 2. Acum Nicuşor dă-mi, te rog, albumul tău de timbre. 3. Noapte bună copii. Elena Petrovna mîine plecăm în excursie?

4 175. Dezvoltaţi adresările, pe care le veţi descoperi în propoziţii, cu ajutorul cuvintelor: drag(ă), scump(ă), stimat(ă). Puneţi semnele de punctuaţie respective. 1. Spune-mi Catincuţă cum ai petrecut vacanţa. 2. Mămico îţi scriu că am ajuns cu bine la bunei. 3. Lidia Antonovna Vă felicit călduros cu ocazia zilei de naştere. 4. Copii ocrotiţi natura.

3 176. În versurile propuse, subliniaţi adresările şi determinaţi felul lor.

Dulce Copilaş Ceresc

Dulce Copilaş Ceresc, ce te naşti pe lună, Vino, eu îţi dăruiesc casa cea mai bună. Vino, obrăjor de crin, mîini de albă fl oare, Vino, ochi de cer senin, dulce strop de soare. Scump Isus, drag Isus, dulce strop de soare. (Colind)

• Descope- Naşterea lui Iisus Hristos riţi atributele şi explicaţi prin ce părţi de vorbire sînt exprimate.

1 177. Citiţi, evidenţiind, prin intonaţie, adresările. Copiaţi numai propoziţiile care conţin adresări. Puneţi semnele de punctuaţie omise.

— Ai mutrişoară tare plăcută, dar ţepii nu-s de tine. — Nu cumva vulpe ţepii mă fac urît? — N-aş zice că te fac urît arice. — Poate vulpe mă fac greoi? — N-aş spune nici asta... Vulpea şi ariciul — Atunci la ce-mi încurcă ţepii dragă vulpe? — Înţelegi frate cu ţepii aceştia nu eşti gustos!

3 178. Citiţi. Transformaţi propoziţiile următoare în aşa fel ca adresările să ocupe diverse poziţii: la începutul, în interiorul şi la sfîrşitul propoziţiilor. Puneţi semnele de punctuaţie.

1. Dragi copii, fi ţi exemplu la învăţătură! 2. Elevi! Nu uitaţi să restituiţi la timp cărţile de la bibliotecă. 3. Fată frumoasă şi harnică, îngrijeşte-mă, că ţi-oi prinde şi eu bine vreodată. (I. Creangă)

2 179. Copiaţi propoziţiile. Puneţi semnele de punctuaţie şi explicaţi-le. 1. Dumneata moş Irofte mai bine povesteşte-ne despre Ştefan cel Mare (I. Canna) 2. Ţara mea ţară bună şi tare/ ţară cum nu e alta pe lume! (Em. Bucov) 3. Nu vrei maică să mă caţi, să mă caţi în cei Carpaţi. (Folclor) 4. Drăguţule bace dă-ţi oile-ncoace! (Mioriţa)

4 180. Alcătuiţi propoziţii conform schemelor: (a — adresare)

1. a, ... ? 3. а! ... 2. , a, ! 4. ..., а.

5. а, ... . 6. …, а ? 181. În faţa voastră, dragi elevi, se afl ă scrisoarea lui Nikolai Ostrovskii (scriitor rus) adresată mamei sale. Ea este plină de grijă, căldură sufl etească şi mîngîieri. Răspunzînd la întrebarea: «Cum o numeşte Nicolai Ostrovskii pe mamă-sa în această scrisoare?», veţi afl a adreăsările. Puneţi semnele de punctuaţie respective. Dragă mamă am citit toate scrisorile tale. Sînt foarte fericit, că ţi-am putut oferi cel puţin această mică bucurie. Eu vreau să stau serios cu tine la vorbă iubită mamă. Eu te rog scumpa mea tare te rog şi chiar insist ca tu să nu faci nici o muncă grea. Îndeplineşte-mi porunca mămico. Principalul — păzeşte-ţi sănătatea draga mea.