Numărul este dedicat Concursului Județean “Alexandru Tudor-Miu Întâlnire cu pasărea Phoenix”
Premierea participanților, 26.02.2013
Serie nouă, Nr. 8 Februarie 2013
CUPRINS
15 ianuarie – Ziua sfântă a culturii române ……………………………….…….. 3 Arta – ca monument al despărțirii omului de Dumnezeu ……………………..…... 5 Tinere condeie …………………………………………………………………… 6 Profii ne învață – Decizia este a ta! ……………………………………….…..… 6 Lirica actuală ….…………………………………………………………….…... 12 Interviu – CITEȘTE PENTRU A TRĂI! ………………………………………... 13 Educația în vederea planificării carierei .………………………………………....14 Examene utile pentru certificarea competențelor digitale ………………………..18
Editura ETNOUS, Braşov SC ETNOUS SRL Mob.0040723567034 Tel. 0040368421450 www.etnous.ro www.edituraetnous.eu
ISSN 2069 – 458X
EVENIMENT
15 Ianuarie – Ziua sfântă a culturii române
A vorbi despre chipul lui Mihai Eminescu este ca şi când ai încerca să realizezi o icoană la care zi de zi, ceas de ceas, doreşti să te închini cu smerenie şi sfială pentru a nu-i împieta memoria. Vă vom prezenta patru fotografii ce definesc şi întregesc chipul “sfântului prea-curat” al versului românesc. Primul portret realizat la Praga în anul 1869 de fotograful Jón Tomas îl prezintă pe poet ca pe un zeu, ca pe un poet tânăr de 19 ani, cu un cap de cezar, cu faţa având un oval clasic, cu fruntea înaltă şi nobilă, cu ochii scânteind de lumină, dar şi plini de visare, cu o gură expresivă, care aşteaptă parcă să înceapă a recita versuri pentru inimile noastre. Pletos, ca şi Făt-Frumos din poveştile noastre, Mihai Eminescu pare un adevărat ideal de frumuseţe ieşită din inspiraţia unei muze. A compune versuri înseamnă a visa, iar acest portret al lui Eminescu este hărăzit a fi al geniului poetic al neamului nostru. Acesta este chipul pe care noi, românii, îl simţim a fi imaginea Luceafărului poeziei noastre; prin el îl recunoaştem pe Eminescu; cu el contopim poezia lui cu sufletele noastre. Căci o poezie frumoasă nu poate fi decât creaţia unui om cu chip desăvârşit. Pentru noi, Eminescu a rămas veşnic tânăr, mereu de nouăsprezece ani. Acestei etape (şi nu numai) a vieţii marelui Eminescu, Nichita Stănescu îi dedică versurile sale:
Eminescu adolescent Cuvânt apăsând pe cuvânt, ce umbră de codri surâzând! Gând apăsând pe gând, ce luceafăr în noapte arzând!
val înspre val alergând, ce rază de lună lucind! Timpul ce mişcă doar timp, Ce frunte de ghimp sângerând!
S-ar duce aproape pierind păsări în vânt, mai murmurând, mai scânteind
Dar cine le va fi privind, mamă plângând, sămânţă-nflorind, cuvânt apăsând pe cuvânt?
Al doilea portret îl înfăţişează pe poet la circa 30 de ani, în plină maturitate fizică şi artistică, un bărbat viguros, strălucitor, bântuit de gânduri şi înfrigurat de iubire. Fotografia a fost executată în februarie 1878 (alţii cred că după 1880), la Bucureşti de către Franz Duschek, în urma solicitării lui Iacob Negruzzi pentru albumul Junimii. Există şi părerea că acest portret este vrednic de nemuritorul nume al lui Mihai Eminescu, întrucât îl înfăţişează în perioada cea mai fertilă a creaţiei sale de poet, prozator, dramaturg şi publicist. “Aceasta-i cea mai bună şi mai credincioasă icoană a lui Eminescu, ceea ce mi-au mărturisit toţi prietenii şi cunoscuţii lui”, spune I. Scurtu în Portretele lui Eminescu (Bucureşti, 1903). Primele două fotografii datează din epoca sănătăţii fizice şi intelectuale a poetului şi pot inspira pe artiştii prezenţi şi viitori pentru a eterniza în marmură, bronz sau pe pânză chipul celui mai iubit dintre poeţii românilor.
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
3
Eminescu matur În sine însuşi ningea cu negri fulgi de zăpadă, fiind el era o ruptură, o cascadă El însuşi nu mai era el, felul lui îşi schimbase felul cum purgatoriul îşi schimbă-n inel de aură infernul
cu gene rari la ochi şi arse, era ceva de tot arhaic în viitorul ce-l parcurse Apoi el puse palma-i faţă de irişi dară prin ea avu vedere acelor scrişi încă nescrişi şi văduvilor toţi de stele.
Atâta dragoste şi-atâta aspră bunătate a fost să aibe-n sine el cu sine însuşi că desfăcea orice lacăte cu plânsul cheilor din plânsu-şi. altfel, la trup voinic şi ager, Cel de-al treilea portret, realizat de Nestor Heck, la Iaşi, prin anii 18841885, ni-l prezintă pe Mihai Eminescu având o figură placidă, obosită, cu ochii stinşi, parcă acoperiţi de ceaţă. Se simt pe faţa poetului semnele unei boli crude. În sfârșit, cea de-a patra fotografie a fost realizată la Botoșani de către fotograful Jean Bielig, prin anii 1887-1888, când Eminescu era grav bolnav și trăia în casa surorii sale, Henriette, care-l îngrijea. Portretul este al unui om bolnav, istovit de efort, părăsit de prieteni, sărac, zdrobit de durere, pierdut pentru poezie. Ochii lui mari și luminoși, altă dată oglinzi ale unui suflet de Prometeu, sunt înfundați în orbite, stinși, împietriți. Această imagine a fost foarte răspândită imediat după trecerea lui în eternitate, dar n-a rezistat timpului, iubitorii marelui dispărut au refuzat-o, căci Eminescu a fost un poet ideal, iar poeții ideali nu pot fi decât zei frumoși.
Eminescu ultim Peșteră absorbitoare, cerc absorbitor de punct, corn de melc care nu doare suntul resorbit în sunt.
Tu lumină alergândă reîntorcându-te acasă bruscă devenind flămândă rechemându-și iar mireasa
Ah, suavă recădere a cuvântului în sine, cercuri cercuri de tăcere absorbind în ea divine
sensuri, sensuri, înțelesuri, îngustându-se în unghi, smulgere spre înapoi, frig al ninsorii rechemat în nori, urlet și rechemare, tu!
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
4
Am trecut în revistă patru portrete, din care am încercat să creionăm un om real, un simbol de frumusețe, un ideal, o voce care se adresează inimilor noastre, poezia lui Eminescu fiind vocea care face să trezească, în inimile noastre, emoții, vise și năzuințe. În zadar în colbul școlii… Ș-ai s-auzi cum iarba crește. Și cu slovele lor strâmte Ai vrea lumea să se schimbe, Nu e carte să înveți Ca viața s-aibă preț Ci trăiește, chinuiește Și de toate pătimește Mihai Eminescu, 1880 Preluare din I.P “Arta Grafică” de către prof. Elena Petrescu și prof. Irina Tache
În zadar în colbul școlii Prin autori mâncați de molii Cauți urma frumuseții Și îndemnurile vieții, Și pe foile lor unse Cauți taine nepătrunse
ARTA
ca monument al despărţirii omului de Dumnezeu
IEROMONAH SAVATIE BASTOVOI Arta este ceea ce a înţeles omul din despărţirea sa de Dumnezeu, ea este drama despărţirii şi a însingurării noastre. Însingurarea este tema centrală în artă şi în afară de asta arta nici nu poate fi concepută. Însingurarea însă este moarte. Eminescu surprinde genial genetica artei: “Nu credeam să învăţ a muri vreodată, veşnic tânăr, înfăşurat în manta-mi, fruntea mea înălţam visător la steaua singurătăţii”. Iată strigătul, dar şi scâncetul, lui Adam celui proaspăt căzut: “Nu credeam să învăţ a muri vreodată!” Stupefierea lui în faţa morţii. Iată arta: neîmpăcarea omului cu moartea, revolta împotriva ei, suferinţa din cauza ei, dar şi consolarea fără ieşire - “învăţarea” pasivă “de a muri”. Omul abia “a învăţat a muri”, că a şi uitat locul lui Dumnezeu în viaţa sa. Fruntea sa şi-o înalţă “la steaua singurătăţii”. Credem că anume această înălţare de frunte este arta. Fruntea, ca simbol al înţelepciunii şi al puterii, nu se mai hrăneşte din Dumnezeu, ci din sine însăşi. “Steaua singurătăţii” este mai degrabă o proiecţie infinită a propriei singurătăţi, o absolutizare a singurătăţii personale, care devine centru al unui cosmos neîmblânzit şi disperat. Această nouă stea, singulară şi personalizată, elimină, prin importanţa ei, în cazul dat, toate celelalte stele, devenind, pentru personajul nostru, singurul reper în tot universul, singurul “luminător” (Fac. 1, 14-17). “Fruntea mea înălţam la steaua singurătăţii”. Nu ochii, ci fruntea! Omul bâjbâie lumina cu fruntea, ca şi cu cioturile unor mâini amputate. Ochii i-au orbit atât de demult, încât el nici nu-şi mai aminteşte de ei, el nu-şi mai acordă nici o şansă de a-i recăpăta. Ne închipuim chiar orbitele lui cicatricizate. De aceea el îşi înalţă fruntea. Iată arta! Pe care Dumnezeu, "cu moartea pre moarte călcând", a suspendat-o (ca scop în sine). Cu ce a împodobit omul steaua singurătăţii sale? Ce lucru vrednic a numit el, pentru care ar merita să trăieşti? Noi zicem că merită să trăieşti numai pentru lucrurile pentru care merită să şi mori. Vom vedea însă că pentru artist lucrul acesta nu este un scop, ci o metodă. Haosul şi moartea face ca scopul să-şi piardă importanţa şi sensul. Absurdul inundă existenţa, fără scăpare. Secolul XX este secolul absurdului, se ştie, de la Camus, Sartre, până la absurdul ionescian şi, azi, al unei televiziuni distructiviste. Dar până a i se fi dat un nume, absurdul a mustit în toată arta universală, fie că este epopeea lui Ghilgameş sau Romeo şi Julieta, cât şi alte opere, fără-ndoială geniale, dar din care Dumnezeu S-a retras. (Va urma) Cules de prof. Radu Petrescu
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
5
TINERE CONDEIE
Răspunsuri…
Tremur. Realitatea e mai greu de înfruntat decât orice, e greu cu atât mai mult cu cât mă simt în acelaşi timp fericită si nemulţumită că nu îmi mai găsesc cuvintele. Ceva nu m-a lăsat să evit adevărul pe care atât de greu îmi e să îl recunosc acum când parcă aş vrea să fiu oriunde altundeva. Zidul îmi devine unic aliat în lupta cu nimic, în lupta ce e doar în mintea mea, lupta mea cu mine şi în niciun caz cu privirea caldă ce parcă mi-a făcut chipul să ardă. E greu să rosteşti în cuvinte ce ai mărturisit cândva, la miez de noapte, unei foi alese la întâmplare. E mai greu poate decât dacă aş fi făcut ceva rău, îmi e aproape imposibil să mai scot vreun sunet şi totuşi un răspuns cu totul diferit mi se aşterne pe buze. Atâtea planuri făcute în zadar şi neadevăruri puse la punct seri la rând vor rămâne doar planuri ce nu vor avea şansa de a fi puse în practică din cauza unui singur cuvânt, unui adevăr ce pare a-şi fi găsit cheia ce îl ţinea încătuşat într-un suflet ce ştia să tacă şi să fie rece. Singură în faţa adevărului! Parcă mă sufoc, n-am aer şi rămân fără cuvinte, nu am de ce să mă apăr, dar simt nevoia să fac asta! Raluca Ganceruc, volumul “Nu doar cuvinte…” PROFII NE ÎNVAȚĂ EVENIMENT
Decizia este a ta!
Cea mai răspândită toxicomanie, un adevărat flagel social mondial, considerat de OMS a fi prima problemă de sănătate publică, alcoolismul amenință sănătatea fizică și mentală a omului. Numărul persoanelor care abuzează de alcool este în continuă creștere, iar limitele de vârstă ale acestora scad tot mai mult, iar ponderea tinerilor consumatori de alcool, atât băieți cât și fete, este din ce în ce mai mare. Tinerii (a se înțelege și elevii noștri) sunt tot mai expuși consumului de alcool și de aceea ei au nevoie de informații despre efectele pe care alcoolul îl are asupra sănătății. Dar aceasta nu este îndeajuns – au nevoie și de o motivație puternică pentru a le evita. Tinerii trebuie să știe că cei care consumă alcool înaintea vârstei de 15 ani sunt de două ori mai predispuși să devină alcoolici. Este cunoscut faptul că alcoolismul este cel mai răspândit flagel mondial, este tipul de boală caracterizat prin pierderea capacității de a discerne între uz și abuz. Efectele consumului de alcool Spre deosebire de alimente, alcoolul nu este digerat și metabolizat în stomac. O parte din acesta se resoarbe prin mucoasa gastrică și ajunge în circuitul sanguin, iar restul trece în intestinul subțire și, prin resorbție intestinală, direct în sânge. Iritarea continuă a pereților gastrici poate produce gastrită, acea inflamație cronică a mucoasei stomacului. Alcoolul este metabolizat la nivelul celulei hepatice, în bioxid de carbon și apă, înainte de a fi eliminat din organism. Ficatul nu poate metaboliza însă decât cantități mici de alcool, restul trecând în sânge și prin sânge la alte organe importante: creierul sau sistemul muscular. Datorită faptului că tinerii își petrec majoritatea timpului în școală, cadrele didactice au o influență majoră în transmiterea normelor comportamentale adecvate. Prin informațiile corecte și complete pe care le pot primi de la educatori, elevii pot fi educați, ajutați să-și dezvolte sentimentul propriei valori, al responsabilității față de ei înșiși și față de ceilalți și să-și stabilească țeluri pentru viitor, renunțând la unele obiceiuri nefaste pe care le adoptă din spirit de frondă sau prin imitație. Elevii noștri, cu siguranță, cei mai mulți dintre ei au înțeles sau vor înțelege că, fiind parte integrantă a societății, este necesar să adopte un comportament responsabil ce include refuzul folosirii alcoolului.
CENTRALIZAREA DATELOR
Chestionar – consumul de alcool în rândul tinerilor
1.Vârsta
2.Sexul 3. Locuiți în mediu urban sau rural? 4.Ați consumat vreodată băuturi alcoolice? 5.Dacă „Da” cât de des? 6.În familia voastră se consumă alcool? 7.Dacă „Da”, cine din familia ta consumă alcool?
17 18 19 20 21 M F Urban Rural Da Nu Ocazional Săptămânal Zilnic Da Nu Mama Tata Frați Alte rude
Efectiv
Prezenți
Efectiv
Prezenți
Efectiv
Prezenți
Efectiv
Prezenți
13C1
Prezenți
12T
Efectiv
12M2
Prezenți
12M1
Efectiv
12 E
Prezenți
Chestionar – consumul de alcool în rândul tinerilor din clasele a 12-a/ a 13-a Anul școlar 2012/2013
12 C
Efectiv
12 B
28
28
25
23
26
26
25
20
25
22
30
28
21
15
20 2 1 1 13 9 8 12 18 4 17 3 2 13 9 9 6 -
2 19 2 17 6 11 12 22 1 17 6 7 16 5 10 2 1
3 21 2 24 2 1 25 21 4 20 2 9 17 2 10 5 1
1 16 3 13 7 8 12 20 19 1 10 10 3 6 9 2
18 2 5 15 10 10 17 3 15 2 8 8 4 12 10 1
25 3 6 22 13 15 26 3 22 3 14 14 3 13 9
1 12 1 1 13 2 5 10 14 1 11 2 1 11 11 3 8 9 1
10.În cazul în care consumi băuturi alcoolice, ce motiv ai avut?
11.În cazul în care ai consuma băuturi alcoolice, ce crezi că ți s-ar putea întâmpla?
12.În care dintre următoarele locuri ai putut să cumperi cu ușurință alcool? 13.Care este opinia voastră cu privire la faptul că alcoolul este legalizat?
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
Prezenți
Efectiv
Prezenți
Efectiv
Prezenți
Efectiv
28
28 4 15 1 2 14
25
23 3 15 4 1 14
26
26 4 19 2 16
25
20 3 15 2 12
25
22 5 9 5 3 16
30
28 1 21 3 3 12
21
Prezenți
Efectiv
13C1
Prezenți
12T
Efectiv
12M2
Prezenți
12M1
Efectiv
9.Ce băuturi preferi?
Înainte de 15 ani Înainte de 18 ani După 18 ani Niciodată Băuturi fermentate(vin,bere) Băuturi distilate(țuică, whisky, votcă etc.) De curiozitate De plăcere Să am mai mult curaj Din cauza anturajului De supărare Te simți relaxat Ai uita de probleme Ai face ceva ce ulterior ai regreta Ești mahmur Te simți rău La discotecă În bar De la magazin În alte locuri Nu sunt de acord Sunt de acord Nu știu
12 E
Prezenți
8.De la ce vârstă ați început să consumați băuturi alcoolice?
12 C
Efectiv
12 B Chestionar – consumul de alcool în rândul tinerilor din clasele a 12-a/ a 13-a Anul școlar 2012/2013
15 4 7 3 1 7
7
8
10
11
7
13
8
7 7 6 8 1 6
8 9 1 3 1 7 8
8 15 2 3 1 12 6 8
6 10 3 8 14 3 2
8 9 2 4 7 2 2
3 17 4 1 9 1 -
4 6 1 3 3 4 7 2
5 5 10 1 7 2 1 11 10
4 4 18 4 6 3 3 10 10
6 4 17 12 16 7 14 7
7 5 13 10 13 4 1 14 5
4 7 11 7 16 3 8 7 7
7 8 11 3 11 3 15 10
3 3 8 8 8 1 12 34
8
17.Sunteți dispuși să renunțați la consumul de alcool? 18.Credeți că alcoolul poate fi considerat un drog? 19.Știți ce efecte are consumul exagerat de alcool asupra sănătății organismului? 20.Ați dori să fiți informați despre efectele alcoolului asupra sănătății organismului?
Efectiv
Prezenți
Efectiv
Prezenți
Efectiv
Prezenți
Efectiv
28 4 11
25
23 3 10
26
26 6 15
25
20 1 13
25
22 4 10
30
28 4 14
21
Prezenți
Prezenți
13C1
Efectiv
12T
28
15 2 6
Nu știu
7
10
4
6
8
10
6
Da Nu Nu știu Da Nu Nu știu Da Nu Nu știu Da Nu Da Nu Nu știu Da Nu Nu știu
14 3 5 15 5 2 15 6 1 19 3 19 3 13 4 5
20 2 1 13 4 6 13 3 6 19 3 19 2 2 16 5 2
16 3 4 20 3 3 18 2 3 21 5 22 4 20 3 3
18 1 1 16 4 6 7 7 18 2 19 1 5 7 8
14 1 1 16 4 2 14 2 6 17 5 22 20 2 -
18 1 7 16 3 9 16 2 7 19 9 23 1 1 21 1 6
10 5 7 6 2 8 5 2 9 5 9 4 2 7 4 4
NOTA BENE! Interpretarea acestui test docimologic, în numărul următor al revistei noastre.
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
12M2
Prezenți
12M1
Efectiv
Da (în sens negativ) Nu
12 E
Prezenți
14.Dacă ați afla că o persoană din anturajul vostru este consumatoare de alcool, vă schimbați părerea pe care o aveți despre aceasta? 15.Credeți că persoanele care consumă alcool în exces sunt un pericol pentru cei din jur? 16.Credeți că alcoolismul este o boală?
12 C
Efectiv
12 B Chestionar – consumul de alcool în rândul tinerilor din clasele a 12-a/ a 13-a Anul școlar 2012/2013
9
Scopul nostru 1) Sensibilizarea tinerilor față de consecințele consumului de alcool, dezvoltându-le atitudinea de respingere a acestora; 2) De a identifica posibilele cauze ale consumului de alcool; 3) Găsirea unor modalități, a unor acțiuni de a înlocui consumul de alcool; 4) Stoparea creșterii numărului de noi consumatori în rândul elevilor. Decalog 1) Manifestați atenție sporită când legați prietenii sau când vă alegeți cercul de prieteni! 2) Nu cedați tentației de a consuma alcool, curiozitatea poate să ducă la dependență! 3) Judecați singuri pe baza educației primite în familie și în școală! 4) Învățați să spuneți ”NU” atunci când este cazul! 5) Aveți tăria să vă susțineți punctul de vedere! 6) Nu vă dovediți ”bărbăția” consumând alcool! 7) Contribuiți fiecare la prevenirea, combaterea și reducerea delincvenței legate de consumul de alcool! 8) Alcoolul nu este sănătate, bunădispoziție, ci, de multe ori este moarte! 9) Important este nu atât ce consumi, ci cât consumi! 10) Consumul de alcool pe străzi, în parcuri sau în alte locuri publice este contravenție și se sancționează cu amendă (Art. 2, Legea 61/1991).
Concluzii Formarea deprinderilor care să prevină consumul de alcool (tutun sau droguri) trebuie să constituie o parte importantă a programelor educative pentru tineret. Este foarte important ca întreaga comunitate să înțeleagă că și alcoolul este un drog ilegal. Pentru a combate eficient consumul de alcool este necesar să se implice întreaga societate: părinți, școală, autorități legale, religioase și organizații comunitare. Școala joacă un rol deosebit de important în activitatea de prevenire, prin transmiterea normelor comportamentale, formarea unei atitudini pozitive și a unei conduite adecvate în raport cu această problematică gravă a societății. Așa se explică și activitatea diriginților de la clasele a12-a/a13-a din liceul nostru: Corina Stoian (12B), Maria Toma (12C), Nicoleta Arghiriade (12 E), Raluca Lăcătuș (12M1), Cornelia Ștefan (12M2), Elena Petrescu (12T), Daniel Safta (13C1) care s-au ocupat de acest studiu, stând de vorbă cu elevii și îndrumându-i în completarea chestionarelor. În concluzie, cunoașterea și înțelegerea efectelor nocive pe care le are consumul excesiv de alcool asupra societății, în general și asupra individului în special este absolut necesară, pentru ca fiecare să poată lua o decizie rațională și conștientă cu privire la consumul acestui drog. Din aceste motive, considerăm că problema consumului de alcool și mai ales a abuzului nu este numai a consumatorului, ci a noastră, a tuturor. Bibliografie Boloș, Daniela: Alcoolul și Drogurile – de la experiment la dependență. Repere speciale cu privire la tinerii de vârstă școlară, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca 2005; Boloș, Daniela, Sălăgean, Daniela: Ghid de educație civică și antiinfracțională, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca 2005; Bucur Gheorghe – Eugeniu, Popescu, Octavian: Educația pentru sănătate în școală, Editura FIAT LUX, București, 1999; Dirigintele. Ora de dirigenție, volumul II, Editura Tribuna Învățământului, București, 1996; Managementul activităților educative: Ghidul profesorului diriginte şi consilier, Daniela Sălăgean, Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2001. Prof. Elena Petrescu
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
11
LIRICA ACTUALĂ Transcendental Îţi sărut obrazul rece ca de stâncă, Îţi las şi os, îţi las şi sânge, Îţi las ochi, urechi să vezi, să auzi cine te plânge. Eu mă-ntorc unde am fost creat în paradisul ascuns ce pe toţi ne cheamă, tu rămâi în lumea ternă să fii o amintire închisă într-o ramă. Te las în lumea searbădă, iar eu mă duc în absolut nimeni nu m-a cunoscut, nu m-a iubit, au adorat doar trupul tău de lut. Adio, adio… un ecou răsună în lumea din oglindă Adio, adio spun… Semnat, Sufletul tău… Iustin Branciog, volumul “Nu doar cuvinte… Mi-am agăţat visele de buza superioară a somnului când ceasul suna de şapte. Prin cearceafurile de spuma cu tentă albăstruie zăceau leneşe gândurile. două braţe de lumină îmi strangulau trupul pe jumătate învelit în mângâierea mătăsurilor. m-am smuls din vârtejul dimineţii şi buimăcită m-am aruncat în lupta cu miturile existenţiale ale lui Sartre. Andreea Chiriţă, volumul “Nu doar cuvinte… Un altfel de ’Eu’ Sunt născută într-o zi în care soarele strălucea orbitor pe cerul ce se unea cu pământul printr-o punte Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
de culori. Sunt o fiică a vieţii Ce m-a vândut morţii din prima clipă. Am rămas mută din copilărie, când am încercat să fiu înţeleasă. Sunt o schiţă în non-culori a celei care odată era colorată. Vorbesc prin necuvinte, şi totuşi dau vorbelor mele o formă pătrată, în colţuri tăioasă. M-am învăluit într-o aură a nopţii sub care iubesc, urăsc, râd sau plâng. Nu mai ştiu dacă sunt om sau vreo umbră ce rătăceşte zănatic luptând împotriva Neomului ce iese din mine. Camelia Codirlă, volumul “Nu doar cuvinte… Psalm pentru mine Rupe lanţul, îţi dau bilanţul. Vrem să luptăm să câştigăm. Pregătiţi de mici, căutăm ca orbii Şi ne vor găsi şi nu ne vor supăra corbii. Dacă lupt, lupt pentru DREPTATE. Sunt prins în acest joc, Încerc să ies, să îmi fac loc. Nu stau deloc şi mă liniştesc când ascult Mesajul venit de sus. Sunt exilat, dar voi reveni treptat… Păstrez lumina ce încă n-a apus, Pe mare pluteşte o barcă, aş vrea însă arcă Să încăpem mai mulţi, mulţi prieteni, haideţi odată! Şi răul ce-ai făcut nu-l mai face! Dă-mi tărie să nu mă ruşinez, dă-mi trăire şi speranţă! Iulian Bercaru, volumul “Nu doar cuvinte…
12
INTERVIU
CITEŞTE PENTRU A TRĂI ! (G. FLAUBERT)
Este oare desuet să discutăm despre următorul subiect: Mai citesc astăzi elevii, tinerii noștri? Este bine cunoscut faptul că într-o lume dominată de atâtea reţele de socializare, de reviste de scandal, de kitsch-ul de la tot pasul, când nonvaloarea este ridicată la rang de valoare, este greu să pătrundă interesul pentru lectură. Dar să nu ne lăsăm pradă pesimismului şi să ne amintim că, de-a lungul veacurilor, CARTEA, LECTURA s-au bucurat de respectul cuvenit. Da, se bucură şi astăzi de respect, e drept, cam timid, şi le prijeluieşte unora dintre elevii şcolii noastre o stare de încântare. O mărturisesc şi elevii claselor a X-a, ce au răspuns la următoarele întrebări, intervievaţi fiind de elevele: Andreea Ene, Miruna Andreea Milu şi de Cătălina Rujoiu (clasa a X-a T). Ce reprezintă pentru tine lectura? Pentru mine, lectura reprezintă un mod de a te relaxa şi a uita de griji, dar şi de a învăța şi a-ţi pune imaginaţia la încercare: Andrei Stoica (X-A), Bianca Baltag (X-B), Debora Croitoru (X-E). Pentru Marina Belciug (X-T2) „lectura reprezintă modul în care evadez din realitate“ sau un mod de comunicare cu lumea reală sau ireală - Rita Preda (X-M) sau un mod de viaţă, un mijloc de maturizare – Daniel Florea (X-A). Şi toate acestea, pentru că „Literatura, ca oricare artă, descoperă viaţa” (Ion Agârbiceanu). 2. Când citeşti , la ce renunţi? Atunci când citesc, mă retrag în lumea mea, renunţ la cine sunt şi încep să fiu aşa cum mi-aş dori, mărturiseşte Marina Belciug (X-T2). Colegul ei de clasă, Cosmin Dumitrache, se detaşează de tot ce-i perturbator în jur şi se retrage într-un colţ liniştit, luându-şi cu el şi o cană cu ceai. Sacrificiul suprem îl dă Mihai Gavrilescu (X-D), renunţând la „o oră de viaţă”. 3. Ce îţi place să citeşti? Deloc surprinzător, multora nu le place să citească ceea ce li se cere (a se citi impune) la orele de limba și literatura română. Din păcate, programa şcolară nu poate fi plebiscitară: pentru unii elevi, scriitorii nu sunt atractivi, dar sunt indispensabili (spunem noi, profesorii) pentru a înţelege literatura română: curente, genuri şi specii literare. Aproape la unison, preferinţele elevilor noştri sunt pentru literatura poliţistă, de aventură, SF, iar pentru domnişoare – romanele de dragoste sau cu vampiri. Puţini au nominalizat câţiva scriitori preferaţi: Alexandre Dumas (Daniel Florea, X-A ) sau Karl May ( Valentin Dumitrache – X-A). Dintr-un total de 30-35 de repondenţi (respondenţi) , într-o proporţie covârşitoare au răspuns că „nu-mi place să citesc ce îmi dă la şcoală pentru că sunt cărti fără acţiune şi nu se întâmplă nimic palpitant“. În loc de concluzii. Cum întotdeauna, universul descoperit prin lectură este fascinant, CARTEA se va bucura de aprecierea imediată a cititorilor ei celebri sau anonimi. Şi pentru că în viaţă întâlnim oameni și cărţi, plăcerea de a citi nu va dispărea. Şi nu uita, CITITORULE, tânăr sau adult, de azi sau de mâine, CÂT CITEŞTI, ATÂTA EŞTI! 1.
Interviul a fost realizat de elevele clasei a X-a T1 sub îndrumarea d-nei prof. Elena Petrescu
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
13
EDUCAŢIA
în vederea planificării carierei
Abilitatea înseamnă ceea ce eşti tu capabil să faci. Motivaţia determină ceea ce vei face. Atitudinea determină cât de bine vei face acel lucru. Lou Holtz Pregătirea tinerilor pentru un domeniu de activitate şi pentru a fi capabili să răspundă corespunzător schimbărilor trebuie realizată în primul rând de şcoală. Elevii vor să ştie ce să aleagă şi cum să aleagă drumul în viaţă. Ei vor să cunoască strategiile de a reuşi în viaţă. Profesorii au datoria să-i îndrume iar activitatea instructiv-educativă să nu se constituie numai din cunoştinţe, ci şi din activităţi de cunoaştere personală. O profesie îndrăgită şi pentru care suntem înzestraţi ne stimulează dezvoltarea şi ne oferă un scop şi o semnificaţie în viaţă. Pe când, lenea şi plictiseala ne pot priva de entuziasm şi de energie.1 Omul are de la naştere un potenţial de a exersa activităţi. Omul devine forţă de muncă în procesul îndelungat de socializare. Tânărul primeşte fondul de cunoştinţe necesare şi câştigă abilităţile de exersare a unei activităţi. În acest fel el dispune de un capital pe care îl va utiliza conform aspiraţiilor sale şi în raport cu condiţiile sociale concrete în care trăieşte.2 Deseori când oamenii se sperie şi au repulsie faţă de muncă, cauza nu este munca în sine, ci folosirea greşită a talentelor şi a capacităţii lor. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie să muncim până când nu găsim locul perfect de muncă în care ne putem valorifica aptitudinile. Nu există un loc de muncă perfect. B. C. Forbes spune: „Dacă suntem satisfăcuţi sau plictisiţi de munca noastră depinde în întregime de atitudinea noastră”. Secretul succesului în orice muncă nu este să facem ce ne place, ci să ne placă ceea ce facem. Will Rogers spune: „Pentru a reuşi, trebuie să ştii ce faci, trebuie sa-ţi placă ceea ce faci şi trebuie să crezi în ceea ce faci.”3 Fiecare om are o identitate proprie şi personalitate unică. În pofida diferenţelor dintre ei, în orice societate democratică oamenii se nasc liberi şi egali în drepturi, toţi pornind de la aceleaşi premise şi putând beneficia de egalitatea şanselor de reuşită în viaţă. În ciuda acestor egalităţi oamenii evoluează diferit. 4 Pentru a avea succes în găsirea unei profesii care li se potriveşte în viaţă, trebuie să învăţăm elevii: 1. Să se cunoască pe sine prin autoanaliză şi autoevaluare În viziunea Silviei Marinescu şi a Rodicăi Dinescu sistemul educaţional pune în mod tradiţional accentul pe trei activităţi fundamentale - scris, citit, socotit - toate caracteristici emisferei stângi (dominată de raţionalitate), excluzând aproape total educarea facultăţilor emisferei drepte care este sediul imaginaţiei, orientării spaţiale, decodării muzicii, culorii, ritmului, creativităţii (dominanta sa fiind intuiţia). Cercetările din ultimul deceniu acceptă alături de IQ (coeficientul de inteligenţă) şi EQ (coeficientul emoţional). EQ (inteligenţa emoţională) include autocontrolul, zelul, perseverenţa, capacitatea de automotivare, respectul, consideraţia pentru propria persoană, adaptabilitatea, autorealizarea, optimismul, etc. În viaţa de zi cu zi se întâmplă destul de des ca oameni cu un IQ ridicat să nu facă faţă greutăţilor, în timp ce alţii, cu un IQ modest, se descurcă surprinzător de bine. Factorul care este răspunzător de aceste realităţi este tocmai EQ. Un EQ ridicat ne face să trăim intens tot ceea ce ni se întâmplă şi să ne cunoaştem mai bine pe noi şi pe ceilalţi. Mai mult, dacă IQ este oarecum limitat de premisele genetice, EQ este infinit ca posibilităţi de dezvoltare şi de creştere, ajutându-ne să ne adaptăm aproape instinctiv
1
Karol Ladd, Joy Ladd, Puterea unui adolescent pozitiv, Timişoara, Editura Noua Speranţă, 2007, p 69 Constantin Schifirneţ, Curs Sociologia Profesiilor, Bucureşti, 2005, p 15 3 Karol Ladd, Joy Ladd, Puterea unui adolescent pozitiv, Timişoara, Editura Noua Speranţă, 2007, pp 70-71 4 Silvia Mainescu, Rodica Dinescu, Invitaţie la educaţie, Piteşti, Editura Carminis, 2007, p 23 2
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
14
situaţiilor neprevăzute şi schimbătoare. De altfel cele două inteligenţe acţionează de cele mai multe ori într-o strânsă interdependenţă, fiind incomplete şi ineficiente una fără cealaltă.5 Marile companii nu sunt interesate doar de diplome şcolare ci de acelea asupra capacităţilor şi performanţei în contextul activităţii productive: disciplina impusă de fabrici, necesitatea de a satisface clienţii, de a stabili relaţii colegiale cu ceilalţi angajaţi şi aşa mai departe.6 Metode de a ne cunoaşte pe noi înşine Mulţi dintre noi au suficiente aptitudini în unele domenii al vieţii. Când înţelegem aceasta, începem să ne descoperim talentele. a) O metodă simplă, sugerată de dr. Ben Carson, pentru descoperirea talentelor intelectuale este să răspunzi cinstit la întrebările din următorul test şi apoi să studiezi si să te gândeşti la răspunsuri. A face bine un lucru, nu înseamnă că trebuie să-l faci perfect. Înseamnă că tu faci ceva mai bine şi rezultatele arată că ai reuşit. 1. La ce am fost bun întotdeauna, de când mă ştiu? 2. La ce materii am învăţat bine? 3. De ce am ales acele materii? 4. Care sunt lucrurile care-mi place să le fac şi pentru care sunt lăudat de alţii? 5. Ce fac bine şi mi se pare o distracţie, deşi prietenii mei îl văd ca o muncă sau ca o activitate plictisitoare?7 Apoi urmează o analiză proprie sau dacă elevul nu se descurcă analiza poate fi şi asistată de profesor, părinţi, cel mai bun prieten. Se compară răspunsurile personale cu cele ale celorlalţi să vedem dacă sunt aceleaşi. Ca să facem tot ce putem mai bine în viaţă, fiecare avem nevoie să ne oprim, să gândim, să analizăm şi să ne folosim talentele. Fiecare dintre elevii noştri are nevoie de cineva să-i spună: Poţi să faci asta! Noi ca profesori avem responsabilitatea să-i ajutăm să-şi dea seama că au talente intelectuale. Provenienţa dintr-o anumită clasă socială nu are nimic de-a face cu aptitudinile înnăscute. Dacă-ți recunoşti talentele, le foloseşti în mod corespunzător şi alegi un domeniu care foloseşte aceste talente, vei ajunge cel mai bun în domeniul tău.8 b) O altă metodă de autocunoaştere este analiza SWOT9 Analiza SWOT (strengths - puncte tari, weaknesses - puncte slabe, opportunities oportunităţi, threats - ameninţări) poate fi utilizată în scop personal pentru a monitoriza activitatea (cariera unei persoane), notând abilităţile şi problemele pe care le are. Pentru a realiza o analiză SWOT trebuie să începi prin a cerceta situaţia curentă, stabilind care sunt părţile tale tari şi cum poţi maximiza rezultatele obţinute pe baza lor, care sunt părţile tale slabe şi cum poţi minimiza riscul ca acestea să te împiedice în realizarea obiectivelor pe care ţi le-ai propus şi care sunt principalele oportunităţi şi ameninţări venite din mediul în care îţi desfăşori activitatea. Puncte tari Puncte slabe (aspecte pozitive, interioare, care pot fi (aspecte interioare, controlate, pe care ai controlate şi pe care le poţi folosi în intenţia de a le îmbunătăţi) realizarea ţelurilor propuse) - rezultate mediocre sau slabe la învăţătură; -cunoştinţe solide, rezultate foarte bune la -lipsa obiectivelor personale, a învăţătură; autocunoaşterii; -experienţa personală în diverse activităţi -abilităţi personale scăzute: interrelaţionare, extraşcolare; comunicare, lucrul în echipă, leadership etc; -abilităţi transferabile: comunicare, lucrul în -caracteristici personale negative: lipsa 5
Silvia Mainescu, Rodica Dinescu, Invitaţie la educaţie, Piteşti, Editura Carminis, 2007, pp 24-25 Constantin Schifirneţ, Curs Sociologia Profesiilor, Bucureşti, 2005, p 16 7 Ben Carson, M.D., Cecil Murhpez, Gândeşte cutezător, Bucureşti, Editura Viaţă şi Sănătate, 1999, p 153 8 Ben Carson, M.D., Cecil Murhpez, Gândeşte cutezător, Bucureşti, Editura Viaţă şi Sănătate, 1999, p 146 9 Silvia Mainescu, Rodica Dinescu, Invitaţie la educaţie, Piteşti, Editura Carminis, 2007, p 25-26 6
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
15
echipă, leadership (calitatea de a fi un bun conducător), etc.; -caracteristici personale: autodisciplină, rezistenţă la stres, creativitate, optimism, energie etc. Oportunităţi (condiţii externe pozitive, necontrolabile, dar pe care le poţi folosi în propriul avantaj) -oportunităţi ce pot fi create prin creşterea prestigiului clasei/şcolii în care studiezi); -schimbări în ceea ce priveşte politica şcolară la nivel naţional, european etc.
disciplinei, a motivaţiei, indecizie, timiditate, emotivitate etc.
Ameninţări (condiţii externe negative, necontrolabile, dar al căror efect îl poţi prevedea/evita) -concurenţă acerbă (colegi cu abilităţi şi cunoştinţe superioare); -obstacole întâlnite de-a lungul desfăşurării activităţii (nivelul scăzut în clasă/şcoală, lipsa unor specialişti etc.)
2. Să gândească profund, să capete perspicacitate şi s-o dezvolte Perspicacitatea se poate căpăta prin observarea altora, prin punerea de întrebări şi prin meditarea la răspunsurile primite. Pe de altă parte, baza pregătirii personale se asigură prin citirea cărţilor. În accepţiunea Dr. Ben Carson, fiecare din noi poate învăţa de la alţii. Cel puţin pentru a ne instrui pe noi înşine şi pentru a evita repetarea greşelilor.10 În concluzie, dacă observăm, medităm şi ne angajăm să facem tot ce putem mai bine, vom ajunge primii. 3. Să înţeleagă importanţa cunoştinţelor Argumentele elevilor si ale unor părinţi împotriva învăţării: a) Prea multă învăţătură suprasolicită creierul; (îţi încarci creierul cu informaţii nefolositoare) b) Unele cunoştinţe nu sunt importante (la ce-mi trebuie chimie și istorie dacă eu vreau să lucrez în comerţ) Combat argumentele prin argumentele dr. Ben Carson: În primul rând, noi nu putem împovăra creierul uman. Acest creier are 14 miliarde de celule. Dacă ar fi folosite la maximum, acest computer uman din interiorul capetelor noastre ar putea conţine toate cunoştinţele umanităţii de la începutul lumii până în prezent şi tot am mai avea loc liber. În al doilea rând, creierul reţine orice. Dificultatea nu se datorează modului de intrare a informaţiilor, ci modului de stocare (îmbinăm piese importante de informaţie cu informaţie de puţină importanţă şi asta ne produce confuzie). 11 Toate cunoştinţele sunt importante pentru că acestea ne transpun dintr-un domeniu în altul şi constituie un drum care ne conduce la înţelegere şi perspicacitate. Elevii trebuie să înţeleagă că sunt materii care le lărgeşte orizontul intelectual (istoria, geografia), altele care le dezvoltă abilităţile tehnice, digitale, altele care te învaţă să-ţi cunoşti moştenirea (muzica, arta). Cunoştinţa este putere şi îi face pe oameni deosebiţi (ea face diferenţa între oameni). Ceea ce ai nevoie să ştii este determinat de grupul pe care intenţionezi să-l influenţezi. Calificarea profesională şi competenţa unei persoane sunt evaluate din trei perspective: -cunoştinţele; -„savoir-faire” sau priceperea; -„savoir-etre” sau conformarea la propria poziţie. În ceea ce priveşte cunoştinţele, acestea sunt generale şi profesionale (cunoştinţe tehnice, funcţionarea unor tipuri de maşini de exemplu). Celelalte două: „savoir-faire”-ul implica atitudini în situaţii concrete (punerea în aplicare a cunoştinţelor, uşurinţa mişcărilor, soluţionarea 10 11
Ben Carson, M.D., Cecil Murhpez, Gândeşte cutezător, Bucureşti, Editura Viaţă şi Sănătate, 1999, p 178-179 Ben Carson, M.D., Cecil Murhpez, Gândeşte cutezător, Bucureşti, Editura Viaţă şi Sănătate, 1999, p 198
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
16
conflictelor de la locul de muncă), iar „savoir-etre” include capacitatea de a conduce, de a comunica, de a asuma responsabilităţi.12 Foloase ale cunoştinţelor13: - Cunoştinţele îmbogăţesc viaţa şi ne fac oameni mai buni; - ne măresc înţelegerea faţă de lumea din jurul nostru. - găsirea unei cariere: Nu ştii niciodată cât de folositoare poate fi cunoştinţa care pare a fi lipsită de importanţă (la un interviu, la rezolvarea unor situaţii reale din viaţă). - Cunoştinţa ne face valoroşi. Când avem cunoştinţe pe care alţii nu le au încă, cineva va avea nevoie de noi. Nu contează de unde venim sau cum arătăm, dacă avem ceva de care alţii au nevoie - Cunoştinţa distruge prejudecăţile (eşti la fel de bun ca alţii indiferent de mediul social economic, familial sau din punct de vedere fizic datorită serviciilor pe care le oferi) - Prin cunoştinţe îmi dezvolt talentele şi îi pot ajuta pe ceilalţi. - Cunoştinţa este cheia care deschide toate uşile. Răspunsurile şi acţiunile noastre sunt în general bazate pe experienţa acumulată şi pe cunoştinţe. Cu siguranţă se va produce o schimbare în noi şi în lumea noastră dacă vom folosi orice experienţă ca să ne sporim cunoştinţele pentru a le folosi spre binele celorlalţi. Cea mai bună sursă de dobândire a cunoştinţelor sunt cărţile: - cititul activează şi antrenează mintea; - cititul obligă mintea să facă deosebiri (între litere, să le unească în cuvinte, cuvintele în propoziţii şi acestea în concepte); - cititul ne îndeamnă să folosim imaginaţia şi ne face mult mai creativi14 Elevii care excelează la învăţătură citesc foarte mult. Pentru a da tot ce poţi, trebuie să încerci întotdeauna să fii cel mai bun. A învăţa nu-i întotdeauna uşor, nici totdeauna distractiv sau atrăgător, dar este necesar. Elevii nu trebuie să înveţe doar ceea ce predau profesorii sau ceea ce este scris în manual, ci să-şi însuşească informaţii suplimentare, astfel ca într-o zi să poată să folosească aceste cunoştinţe, ca să ajute la modelarea vieţii lor. Câştigând o bază solidă cu orice direcţie de învăţare, în faţa elevilor poate fi deschisă o uşă pentru o carieră de succes. Dacă nu învaţă tot ceea ce se poate, nu vor descoperi niciodată daca lucrul care le este la îndemână este ceva în care au un talent deosebit. Trebuie să se străduiască pentru dobândirea cunoştinţelor aprofundate, ca să poată fi mai competenţi în muncă şi să-şi atingă ţintele vieţii. Având o bază solidă de cunoştinţe de la care să plece, capătă perspectivă. Având deprinderi şi cunoştinţele necesare pot lucra în orice domeniu în care aleg să-şi facă o carieră. Prof. Luisa-Denisa Stoicescu
12
Constantin Schifirneţ, Curs Sociologia Profesiilor, Bucureşti, 2005, p 67 Ben Carson, M.D., Cecil Murhpez, Gândeşte cutezător, Bucureşti, Editura Viaţă şi Sănătate, 1999, p 202-209 14 Ben Carson, M.D., Cecil Murhpez, Gândeşte cutezător, Bucureşti, Editura Viaţă şi Sănătate, 1999, p 214 13
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
17
EXAMENE UTILE
pentru certificarea competenţelor digitale
Permisul european de conducere a computerului (ECDL – European Computer Driving Licence) este cel mai răspândit program de certificare a competențelor digitale recunoscut la nivel internaţional în 148 de ţări și numără până în prezent peste 12 milioane de persoane înregistrate în program. Elevii își pot certifica examenul de competențe digitale prin Permisul ECDL, recunoscut internațional. Începând cu anul școlar 2009-2010, elevii care dețin Permisul ECDL își pot echivala proba de Competențe digitale din cadrul examenului de bacalaureat astfel: „UTILIZATOR DE NIVEL MEDIU”, pentru candidații care au obținut PERMISUL ECDL START; „UTILIZATOR EXPERIMENTAT”, pentru candidații care au obținut PERMISUL ECDL COMPLET. Programa pentru obținerea Permisului ECDL corespunde materiei pe care elevii de liceu o parcurg în cadrul orelor de TIC din programa școlară pentru clasele a IX-a și a X-a. Astfel, elevii noștri pot să se pregătească chiar în cadrul orelor de la școală pentru obținerea unei certificări cu recunoaștere internațională. Având deja Permisul European de Conducere a Computerului (ECDL), elevii pot solicita în clasa a XII-a echivalarea probei de competențe digitale. În vederea echivalării probei de competențe digitale, diploma ECDL obținută trebuie să fie legalizată la notariat și depusă la secretariatul unității de învățământ, odată cu celelalte acte necesare înscrierii la examenul de bacalaureat. În orașul nostru, singurul centru acreditat ECDL România este ISIS M3. (Preluare de pe site-ul ECDL România și adaptare de prof. Irina Tache)
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
18
DIRECTOR: Prof. Sârbu Stan DIRECTOR ADJUNCT: Prof. Lamba Gheorghe COORDONATORI: Prof. Tache Irina Prof. Petrescu Alina COPERTA: Telegescu Larisa GRAFICĂ ŞI TEHNOREDACTARE: Prof. Tache Irina REPORTERI: Elevele clasei a X-a T1 REDACTORI: Tudor Cătălina Stan Cătălina Păcurețu Valentin
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
19
Energia, Serie nouă, nr. 8, februarie 2013
20