Revista nr 9 by energetic liceu

Din cuprins:    

Săptămâna „Pașii FPI” Pasiunile elevilor noștri Profii ne învață! Energia eoliană în România

Serie nouă, Nr. 9 Mai 2013

CUPRINS

Eveniment – PAȘII FPI ………………………….……………………….…….. 3 Comentarii pe marginea unui eveniment …………………………………..…... 4 Zi de sărbătoare ………………………………………………………………… 6 Concurs județean de creație a elevilor ………………………………………….. 8 Energia eoliană în România …………………………………………………..…. 12 Mașinile electrice, un viitor promițător ………………………………………… 13 Pasiuni …………………………………………………………………….…..… 14 Tinere condeie .………………………………………………………..……….... 14 Lirica actuală ….…………………………………………………………….…... 18 Mediul încotro? … plantează un copac ……………………………………….. 19 Principii creștine …………………………………………………………….…. 20 Fișă de lectură …………………………………………..…………………….... 21 Sărbători creștine …………………….……………….………………..…..….. 22

Tipar realizat de CITY PRINT SHOP CÂMPINA Tel/Fax 0344566333 www.cityprintshop.ro

ISSN 2069 – 458X

EVENIMENT

PAȘII FPI Importanţa parteneriatului activ şcoalǎ – întreprindere în vederea formǎrii profesionale viitoare a elevilor

Liceul Tehnologic Energetic Câmpina a organizat, pe parcursul sǎptǎmânii 1-5 aprilie 2013, activități de formare profesionalǎ iniţialǎ care s-au derulat cu ocazia “Săptămânii PAȘII FPI” din cadrul proiectului finanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Parteneriate active şcoală – întreprindere pentru îmbunătăţirea formării profesionale iniţiale. Prin acest proiect se urmăreşte un parteneriat social mai activ, care să aducă mai aproape actorii şcolii şi pe cei ai mediului economic. Acest model de acţiune sistemică identifică o serie de căi inovative de motivare şi antrenare a celor două categorii de actori ai parteneriatului. Obiectivul general al proiectului contribuie la îmbunătăţirea capacităţii învăţământului profesional şi tehnic, de a asigura calificări şi oferte educaţionale relevante pentru nevoile pieţei muncii prin colaborarea directă cu reprezentanții mediului economic. O etapă importantă în implementarea proiectului a fost organizarea şi derularea unui eveniment naţional în care, timp de o săptămână în perioada 1-5 aprilie 2013, o sută de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic (20 unități de învățământ pilot şi 80 de unităţi de învățământ partenere), organizate în 20 de reţele parteneriale, au desfăşurat acţiuni care au promovat în mod direct parteneriatul activ şcoală-întreprindere. Cu această ocazie, a fost implicat un număr semnificativ de actori interesaţi (aproximativ 5000). Evenimentul a fost intitulat sugestiv ,,Săptămâna PAȘII FPI”. Obiectivul principal al acestui eveniment l-a reprezentat desfăşurarea unor activităţi de parteneriat, prin implicarea tuturor actorilor relevanţi pentru a asigura un dialog constructiv şi eficient între toţi factorii interesaţi. Un prim pas în realizarea acestui obiectiv a fost îmbunătăţirea cunoaşterii reciproce, a cerinţelor şi condiţiilor concrete oferite de unităţile de învăţământ profesional și tehnic, dar şi de angajatori, precum şi a cerinţelor tuturor beneficiarilor sistemului de formare profesională iniţială din cele 42 de unităţi administrative. Liceul Tehnologic Energetic Câmpina, a făcut parte dintr-o reţea partenerialǎ alǎturi de Colegiul Tehnic ”Elie Radu” Ploiești, Colegiul Tehnic ”Simion Mehedinți” Codlea, Colegiul Tehnic ”Transilvania” Brașov, Colegiul Tehnic “Remus Răduleț” Braşov. În timpul săptămânii ”Să știi mai multe, să fii mai bun”, după lansarea “Săptămânii PAȘII FPI” din data de 1 aprilie 2013 care a avut loc la unitatea şcolarǎ pilot, Colegiul Tehnic “Remus Răduleț” Braşov, în fiecare unitate şcolarǎ partenerǎ s-au desfǎşurat diverse activitǎţi tematice, sub forma unor vizite la agenți economici urmate de dezbateri privind posibilitățile de integrare pe piața muncii a elevilor, seminarii privind practica în producție, concretizate prin analize și propuneri privind implicarea în procesul de producție a elevilor, prezentarea unor exemple de bună practică etc. Liceul Tehnologic Energetic Câmpina a derulat activitățile după următorul program: 1. Luni 1.04.2013 - „Ziua Porţilor Deschise”, prezentarea liceului pentru grupuri de elevi de la clasele a-VIII-a din oraş şi împrejurimi şi o vizitǎ tematicǎ a elevilor la Staţia Electricǎ 110 kV/20 kV/6 kV Doftana. Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

2. Marţi 2.04.2013 – vizitǎ tematicǎ la S.C. FISE Electrica S.A./SISE Muntenia Nord/AISE Ploiești – PRAM Câmpina. 3. Miercuri 3.04.2013 – vizitǎ la Universitatea Politehnicǎ Bucureşti cu ocazia POLIFEST „Zilele Porţilor Deschise”. 4. Joi 4.04.2013 – vizitǎ tematicǎ la S.C. Cameron S.A. 5. Vineri 5.04.2013 - dezbaterea exemplelor de bunǎ practicǎ observate la agenţii economici vizitaţi şi la facultǎţile de profil, activitate desfǎşuratǎ în cancelaria liceului cu participarea cadrelor didactice, elevilor, reprezentanţi ai pǎrinţilor, ai agenţilor economici, ai mass-mediei, ai ISJ Prahova. Director adj. Ing. Lamba Gheorghe COMENTARII

pe marginea unui eveniment

“Sǎptǎmâna şcoalǎ-întreprindere” – PAŞII FPI Dupǎ cum se cunoaşte, în sǎptǎmâna 1.04 - 5.04.2013 s-a desfǎşurat în liceul nostru evenimentul “Sǎptǎmâna şcoli–întreprinderi”, în cadrul proiectului cu fonduri europene „Parteneriate active şcoalǎ – întreprindere pentru îmbunǎtǎţirea formǎrii profesionale iniţiale, PAŞII FPI. Au avut loc mai multe vizite la agenţi economici de profil în perioada 1.04 - 4.04: Staţia Electricǎ 110 kV/20 kV/6 kV Doftana, S.C. FISE Electrica S.A./SISE Muntenia Nord/AISE Ploieşti/PRAM Câmpina, S.C. CAMERON S.A. Câmpina, S.C. ELECTROUTILAJ S.A. Câmpina.

Obiectivele urmǎrite pe parcursul vizitelor au fost: • observarea aparatajului şi tehnologiei învǎţate la orele de specialitate • familiarizarea cu mediul industrial în care elevii vor lucra dupǎ terminarea liceului • sprijinirea în orientarea alegerii unei facultǎţi de profil • ajutarea în realizarea atestatelor profesionale În data de 3.04.2013 s-a desfǎşurat o vizitǎ la Universitatea Politehnicǎ Bucureşti, cea mai veche şi cea mai prestigioasǎ şcoalǎ de inginerie din România. Prin aceastǎ activitate s-a Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

urmǎrit sprijinirea elevilor în orientarea profesionalǎ şi alegerea corectǎ a unei facultǎţi de profil unde aceştia sǎ aprofundeze cunoştinţele dobândite pe parcursul celor patru ani de liceu. Pe baza activitǎţilor desfǎşurate în sǎptǎmâna 1.04 – 4.04.2013, pe data de 5.04.2013 s-a desfǎşurat în cancelaria liceului o dezbatere cu tema: „Importanţa parteneriatului activ şcoalǎ – întreprindere în vederea formǎrii profesionale viitoare a elevilor” la care au participat reprezentanţi ai agenţilor economici, ai consiliului local, ai I.S.J Prahova, ai mass-media, alǎturi de cadrele didactice şi managerii liceului. Au fost dezbǎtute exemplele de bunǎ practicǎ derulate pe parcursul sǎptǎmânii, s-au subliniat aspecte referitoare la pregǎtirea profesionalǎ temeinicǎ a elevilor, cu accent pe formarea abilitǎţilor practice, în vederea uşurǎrii accesului acestora pe piaţa muncii dupǎ terminarea liceului.

Au fost prezentate lucrǎri în Power Point cu tematicǎ S.S.M. de cǎtre elevi ai liceului pentru a evidenţia importanţa acestui aspect în domeniul de pregǎtire, electric. În concluzie, se poate afirma cǎ aceastǎ activitate a fost beneficǎ pentru consolidarea relaţiei şcoalǎ – întreprindere, în vederea unei formǎri profesionale iniţiale de calitate a elevilor, conform standardelor de pregǎtire profesionalǎ la nivel european, a creat un cadru favorabil stabilirii unor parteneriate şcoală – întreprindere prin reunirea tuturor factorilor direct interesaţi în formarea profesionalǎ a elevilor şi expunerea punctelor de vedere personale legate de subiect. A permis de asemenea evidenţierea punctelor tari şi a celor slabe, a oportunitǎţilor, dar şi a temerilor legate de formarea profesionalǎ iniţialǎ a elevilor. Prof. ing. Maria Toma

JOKES

Adunate de Bogdan Badea, clasa a XI-a D

 Pacientul: - Domnule doctor, am o problemă: uit tot, nu țin minte nimic. Doctorul: - De când? Pacientul: - De când ce?  Cred că autostopiștii sunt cei mai prietenoși oameni. Am trecut pe lângă vreo zece în ultima oră și toți mi-au făcut cu mâna.  Cel mai simplu mod de a face oamenii să-și amintească de tine: împrumută bani de la ei. Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

ZI DE SĂRBĂTOARE

26.02.2013 Concursul Judeţean de Creaţie Literară şi Plastică a elevilor „Alexandru Tudor-Miu” Întâlnire cu pasărea Pheonix (01.09.2012-25.02.2013), ediţia a III-a, a fost organizat și coordonat de Liceul Tehnologic Energetic Câmpina. Festivitatea de premiere a concis cu alte doua evenimente, lansarea volumului al IV-lea cu creaţii literare ale elevilor din liceul nostru- “NU DOAR CUVINTE…”

Dezbaterea pe tema “Ce se întâmplă în literatura română de astăzi?” la care au participat invitaţii (profesori, scriitori, pictori, elevi şi reprezentanți ai presei) din Prahova și Dâmboviţa. - Carmen Negreu - Oglinda de azi - Alexandra Biro - Expresul de Prahova - Serghie Bucur - Informaţia Prahovei.

S-au prezentat materialele: De la postmodernism la ortodoxie - Dumitru Crudu în dialog cu monarhul Savatie.

Dramatizările: Balada lui Grui Sânger de Eugenia Andreica Damian. Zurba lui Zurbalan, Zmăul din Quatr`a de Mircea Cărtărescu. (elevii claselor a IX-a T2, a XI-a T, a XI-a M2, conduși de doamna profesoară Alina-Nina Petrescu) Cum citim poezia de astăzi” - material susţinut de doamna profesoară Eugenia Ghiţă. Tendințele actuale în poezie - material susţinut de domnişoara profesor Alexandra Cosmoiu. Alexandru Tudor-Miu - din motive sentimentale, prezentare Power Point - de către doamna profesor Elena Petrescu. Câmpina și literatura de astăzi. Dialog cu scriitorii câmpineni: Florin Frăţilă, Florin Dochia, Maria Dobrescu, Ştefan Al-Saşa, Cristina-Gabriela Dinu, Christian Crăciun (Târg-MoreniDâmboviţa. Evenimentul a fost dedicat lui Alexandru Tudor-Miu cu prilejul celor 65 de ani de când a fost numit director (februarie) celor 20 de ani (19 Iunie 1993) de când Fundația Hasdeu din Câmpina a inaugurat “Salonul cultural Alexandru Tudor-Miu” și a fost pus pe clădirea şcolii o plăcuţă comemorativă: ”AICI A LOCUIT POETUL ALEXANDRU TUDOR-MIU - DIRECTOR AL ŞCOLII ELECTROTEHNICE - 1948-1961. - celor 510 ani de atestare a Municipiului Câmpina ca sat. - celor 410 ani de atestare a Municipiului Câmpina ca târg. Cultura este menită să schimbe mentalitatea societăţii de astăzi, cultura înseamnă civilizaţie, nu trebuie considerată UN LUX, specific numai unora. Care sunt impresiile celor

Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

prezenţi la această activitate la care au participat peste 100 de invitaţi? Iată o primă parte a acestora. Mihai Morar (inspector). “Mă bucur că am putut participa la cercul pedagogic de la această şcoală. O activitate deosebită, cu invitaţi deosebiţi care au exprimat puncte de vedere argumentate atât în legatură cu şcoala românească, cât şi cu lectura şi orele de limba română. Sunt oameni care au curajul opiniei, care nu se sfiesc să spună ceea ce simt. Câştigul cel mai mare la această dezbatere l-a reprezentat tendinţa obiectivă spre cunoaştere: scrisul, imaginea. Profesorii de limba română din şcoală, dar şi din judeţ îşi asumă rolul de a dezvolta gustul pentru lectură al tinerei generaţii. Rămâne de văzut în ce măsură acest lucru se va realiza.

Luminiţa Mischie (profesor). Mă încearcă un sentiment de bucurie, activitatea a fost interesantă, în limita tradiţiei acestui concurs care este unul reuşit. Mi-am îndreptat cu drag elevii către el, aceştia au participat, au primit chiar şi premii şi sper să continue.

Ana Enescu (profesor). Activitatea a fost plăcută, deși am păreri contradictorii față de unele subiecte discutate, cum ar fi încadrarea postmodernismului în gruparea de bacalaureat, lucru cu care nu sunt de acord. Carmen Rusu (profesor). Activitatea mi-a plăcut foarte mult. Este vizibilă colaborarea dintre profesori și elevi, mai ales că totul s-a realizat sub aripa lui Alexandru Tudor-Miu. Florin Dochia (scriitor, director al Casei Municipale de Cultură “Geo Bogza” Câmpina, redactor șef al publicației „Revista nouă” fondata de B. P. Hasdeu la 15 decembrie 1887). „Mă bucur foarte mult că există manifestația aceasta ce se desfășoară liber, deschis și cu foarte mult folos pentru participanți și, în primul rând, pentru elevi. Cred că fiecare școală ar trebui să aibă un astfel de eveniment pentru a-și pune în valoare personalitatea, marca școlii. Alexandru Tudor-Miu, director al acestei școli, dar și creator, așa să fie și elevii școlii: talentați în tehnică, în specialitatea lor și sperăm și creatori!” Maria Dobrescu (profesor, scriitor). Mi-a plăcut activitatea, este o idee extraordinară, având în vedere faptul că totul pornește de la lectură. Christian Crăciun (profesor, scriitor). Evenimentul este foarte eficient, interesant și dătător de multe speranțe. Ștefan Al-Sașa (scriitor). Consider că activitatea este foarte bine organizată, necesară și ar trebui repetată o dată la o lună pentru că este educativă, instructivă atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.

Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

Alina Apostol (muzeograf). Este al treilea eveniment la care particip și în fiecare an calitatea se îmbunătățește, îmi place să vin aici, unde se întâmplă multe lucruri, iar oamenii importanți sunt din ce în ce mai numeroși. Mihai Boroiu (profesor, pictor, membru al Asociației Artiștilor Plastici București). Am rămas încă elev: la fiecare pas, moment ești provocat să faci ceva, nu ai liniște până nu ajungi să-l rezolvi practic. Un lucru urât de elevi - fără exercițiu nu reușești! Exercițiul este esența unui gând. Ca profesor, v-aș invita la expoziția de pictură, sculptură de la Geo Bogza. Cătălina Grigore (elev, scriitor de poezie). Cine și-a pus amprenta în formarea mea ca scriitor? Proful de mate, evident, care încă din clasa a IX-a mi-a dat de scris sute de formule (drept pedeapsă) de pe o zi pe alta. Glumesc. Domnul Florin Dochia este cel care m-a susținut și apreciat de la început, însă nu trebuie să-l uit pe Domnul Gherasim Rusu-Togan, care mi-a dat prima notă de 10 la prima ediție a Concursului Județean ”Alexandru Tudor-Miu Întâlnire cu pasărea Phoenix.” Cred că a treia ediție a concursului a fost sub semn bun. Organizarea foarte bună, informații utile și atmosfera destinsă. Ce-ți poți dori mai mult? Am sentimentul că plutesc după aceste ore petrecute în mijlocul unor personalități culturale. Ruxandra Stoian (elevă, autor de poezie). În formarea mea, o importanță deosebită au avut-o sfaturile, încurajările, dar și criticile primite din partea doamnei profesor Cristina Ionescu care m-a îndrumat și mi-a fost alături. Toate lucrurile discutate aici sunt interesante și mi-ar plăcea ca ele să nu rămână în stadiu de proiect, iar concursul să se bucure de o viață indelungată.

Silviu Ciocanelli (elev, autor de poezie). Mă bucur sa văd că domnii profesori se implică în astfel de activități educative, că sunt deschiși să ne ofere sfaturi și oportunități de dezvoltare și realizare. Nu există o persoană anume, un scriitor care și-ar fi pus amprenta în formarea mea, am scris pentru că așa am simțit, așa îmi exprim eu sentimentele. Au consemnat reporterii clasei a XII-a T: Simona Catinca, Camelia Codirlă și Raluca Ganceruc, sub îndrumarea doamnei profesor Elena Petrescu. CONCURS JUDEȚEAN

de creaţie a elevilor „Alexandru Tudor-Miu – Întâlnire cu pasărea Phoenix” 01.09.2012 – 25.02.2013

Cea de-a treia ediţie a acestui concurs a avut ca punct final festivitatea de premiere din 26.02.2013, desfăşurată la muzeele câmpinene: „Iulia Hasdeu”, unde s-au înmânat premiile pentru secţiunea Creaţie literară de către domnul muzeograf Dragoş Stanciu şi „Nicolae Grigorescu” – secţiunea Compoziţii plastice, unde premiile pentru pictopoezie au fost înmânate de doamna muzeograf Alina Apostol. Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

La secțiunea Creații lirice au participat un nr. de 20 de elevi din liceele: Colegiul Național ”Mihai viteazul”, Colegiul Național ”Ion Luca Caragiale”, Colegiul Tehnic ”Lazăr Edelean”, Colegiul Tehnic ”Toma Socolescu”(Ploiești), Liceul Tehnologic ”Constantin Cantacuzino” (Băicoi), Liceul Teoretic ”Șerban Vodă”(Slănic), Colegiul Național ”Nicolae Grigorescu”, Liceul Tehnologic Energetic(Câmpina). SECŢIUNEA: CREAŢII LITERARE. POEZIE JURIUL 1. Domnul FLORIN DOCHIA, scriitor, director al Casei de Cultură “Geo Bogza”, Câmpina. 2. Domnul CONSTANTIN TRANDAFIR, critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor; 3. Domnul GHERASIM RUSU-TOGAN, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor; PREMII: 1. PREMIUL I: CĂTĂLINA GRIGORE - COLEGIUL NAŢIONAL”NICOLAE GRIGORESCU”, CÂMPINA 2. PREMIUL al II-lea: IOANA RUXANDRA STOIAN COLEGIUL NAŢIONAL”NICOLAE GRIGORESCU”, CÂMPINA 3. PREMIUL al III-lea: MARIA ANDRADA CHIOVEANU - LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC, MUNICIPIUL CÂMPINA MENŢIUNI: 4. ALEXANDRA C. STĂNESCU – COLEGIUL TEHNIC “TOMA N. SOCOLESCU”, PLOIEŞTI 5. ANDREEA STĂNESCU - COLEGIUL TEHNIC “LAZĂR EDELEANU”, PLOIEŞTI 6. LAURA MIHAELA MIREL - LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC, MUNICIPIUL CÂMPINA 7. ANDREEA ISTRATE – LICEUL TEORETIC “ŞERBAN VODĂ”, SLĂNIC 8. ILONA-ŞTEFANIA MINCĂ – COLEGIUL NAŢIONAL “ION LUCA CARAGIALE”, PLOIEŞTI 9. GEORGETA JUNGHEATU (PROFESOR) – LICEUL TEHNOLOGIC “CONSTANTIN CANTACUZINO”, BĂICOI 10. MIHAI BRATU – LICEUL TEHNOLOGIC “ŞERBAN VODĂ”, SLĂNIC 11. ALEXANDRA IRIMIA - COLEGIUL TEHNIC “TOMA N. SOCOLESCU”, PLOIEŞTI 12. SILVIU-MIHAIL CIOCANELLI – COLEGIUL NAŢIONAL “NICOLAE GRIGORESCU”, PLOIEŞTI 13. RUHANA PRICĂ – COLEGIUL TEHNIC “GHEORGHE LAZĂR”, PLOPENI 14. IOANA COZIANA TRAŞCU – COLEGIUL NAŢIONAL “MIHAI VITEAZUL”, PLOIEŞTI 15. ŞTEFANIA DRĂGUNĂ – LICEUL TEHNOLOGIC “CONSTANTIN CANTACUZINO”, BĂICOI 16. ALEXANDRA MARINESCU – COLEGIUL TEHNIC “LAZĂR EDELEANU”, PLOIEŞTI 17. SEBASTIAN MIREA - COLEGIUL TEHNIC “TOMA N. SOCOLESCU”, PLOIEŞTI 18. ANDREEA CHIUARU - LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC, MUNICIPIUL CÂMPINA 19. ROXANA ALEXANDRA BOLDA – COLEGIUL TEHNIC “LAZĂR EDELEANU”, PLOIEŞTI Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

20. FLORINA BEATRICE GRĂMADĂ MUNICIPIUL CÂMPINA

LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC,

La secțiunea Compoziții plastice au participat 8 elevi din liceele: Liceul Teoretic ”Aurel Vlaicu”(Breaza), Liceul Tehnologic ”Constantin Cantacuzino”(Băicoi) și Liceul Tehnologic Energetic (Câmpina). SECŢIUNEA: COMPOZIŢII PLASTICE. PICTOPOEZIE. CALIGRAMĂ JURIUL 1. Domnul MIHAI BOROIU, pictor, membru al Asociației Artiștilor Plastici, București 2. Doamna LIDIA NICOLAE, pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, București 3. Domnul DAN RĂDULESCU, istoric de artă la Muzeul Județean de Artă, Prahova, “I. Ionescu Quintus”, Ploiești PREMII: 1. PREMIUL I: IOANA-ALICE VOINEA - LICEUL TEORETIC ”AUREL VLAICU”, BREAZA 2. PREMIUL al II-lea: ANGELA CALIMACHE - LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC, MUNICIPIUL CÂMPINA 3. PREMIUL al III-lea: GEORGIANA MANTA - LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC, MUNICIPIUL CÂMPINA MENŢIUNI: 1. VLAD VĂCARU- LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC, MUNICIPIUL CÂMPINA 2. ANDREI STANA - LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC, MUNICIPIUL CÂMPINA 3. DIANA ANDREEA BOBOC - LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC, MUNICIPIUL CÂMPINA 4. ELISA SIMION - LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC, MUNICIPIUL CÂMPINA 5. TAHERI SHARHZAD – LICEUL TEHNOLOGIC “CONSTANTIN CANTACUZINO” BĂICOI Mulţumim sponsorilor noştri – Muzeul Memorial „Iulia Hasdeu” şi Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”, care ne-au asigurat gratuitatea vizitării de către oaspeţii noştri a celor două edificii de cultură, dar şi cadrul festiv pentru decernarea premiilor. În final, ţinem să mulţumim tuturor celor care s-au implicat cu competenţă şi mult suflet pentru a fi posibilă finalizarea acestui proiect educaţional şi cultural. Consiliul Judeţean Prahova Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus“ B-dul Independenţei nr.1, Ploieşti – 100028, România Tel./Fax: 0244/511.375; e-mail: office@artmuseum.ro CUI: 2844669; Cont: RO14TREZ5215010XXX000187 Trezoreria Ploieşti .

Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus“ Muzeul Memorial “Nicolae Grigorescu” Câmpina

Muzeul Memorial “B. P. Hasdeu” Casa Tineretului Câmpina

Primăria Câmpina

PARTENERI MEDIA

NOTA BENE! Înscrierile pentru ediţia a IV-a a concursului, 2013-2014, încep în data de 01.09.2013 şi se pot face prin poşta clasică pe adresa: profesor Petrescu Elena, L. T. Energetic, strada Griviţei nr.1, Câmpina, Prahova, cod 105600 sau pe e-mail elena.petrescu5454@yahoo.com. Regulamentul şi alte detalii privind concursul se pot găsi pe site-ul liceului www.ltenergetic.ro Profesor coordonator proiect, Elena Petrescu Profesor informatică implicat în proiect, Elena-Irina Tache Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

ENERGIA VERDE

Energia eoliană în România

În sectorul eolian din România au investit CEZ (Cehia), ENEL (Italia), Energias de Portugal (Portugalia) și Iberdrola Renovables (Spania). CEZ a instalat 115 turbine la Fântânele, 90 dintre ele fiind deja legate la rețeaua națională de energie electrică. Eolienele au cca 100 m înălțime. Turbinele pentru parcul eolian construit de CEZ sunt livrate de către gigantul industrial american General Electric. Energias de Portugal (Portugalia), al treilea cel mai mare investitor în energie eoliană la nivel mondial, a terminat construcția unui parc eolian de 69 MW la Cernavodă, în mai 2011. Energia poate alimenta 70 000 de gospodării și a costat 200 milioane de dolari. La această dată în Dobrogea sunt construite deja parcuri eoliene care însumează 600MW. În 2009 erau instalați doar 14 MW. În 2010, în centralele eoliene erau instalați în total 462 MW. România a ajuns, în 2011, la 850 MW instalați în total în eolian (adică o putere mai mare decât cea a unui reactor nuclear de la Cernavodă). Un MW instalat costă 1,6 milioane de euro. La începutul anului 2012, în Dobrogea există peste 500 de turbine eoliene. Cehii de la CEZ, portughezii de la EDP sau italienii de la Enel au investit în energie eoliană în Dobrogea. În România, la începutul anului 2012, există peste 1000 de turbine eoliene care produc 3% din totalul de energie. Investițiile în eoliene au creat până acum 1000 de locuri de muncă. Eolienele din România produc, în medie 150-200 de megawați-oră. Costul energie eoliene este de 170 de euro pe megawatt/oră, de aproape trei ori mai mult față de energia produsă de hidrocentrale. Potrivit hărții energiei „verzi”, potențialul României cuprinde 65% biomasă, 17% energie eoliană, 12% energie solară, 4% microhidrocentrale, 1% voltaic + 1% geotermal. În România, cu excepția zonelor montane, unde condițiile meteorologice dificile fac greoaie instalarea și întreținerea agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare nivelului de 4 m/s se regăsesc în Podișul Central Moldovenesc și în Dobrogea. Litoralul prezintă și el potențial energetic deoarece în această parte a țării viteza medie anuală a vântului întrece pragul de 4 m/s. În zona litoralului, pe termen scurt și mediu, potențialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electrică de 4.500 GWh/an. Pe baza evaluării și interpretării datelor înregistrate, în România se pot monta instalații eoliene cu o capacitate de până la 14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrică de aproape 23 000 GWh/an. Potrivit unui studiu al Erste Group, potențialul eolian al țării, estimat la 14.000 de MW, este cel mai mare din sud-estul Europei și al doilea din Europa. Transelectrica a avertizat că în sistemul național pot fi preluate turbine eoliene de maximum 4.000 de MW, în contextul în care a primit cereri de racord la rețea pentru proiecte de peste 30.000 de MW, din care 8.000 de MW au deja contracte semnate. Prof. Tiberiu Spînu

ȘTIRI ENERGETICE

IMPORTANT!

Acum puteți posta pe site-ul liceului, www.ltenergetic.ro, documente și/sau materiale educaționale în cadrul secțiunii EDUCAȚIE. Pentru a posta materiale trebuie să vă autentificați (cu o parolă) pe site ca profesor pe link-ul Documente aflat în subsolul paginii Educație. Contactați administratorii site-ului pentru mai multe informații. E-mail administratori site: dencri5@yahoo.com (prof. Denisa Stoicescu) irinatache28@yahoo.com (prof. Irina Tache)

Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

MAȘINILE ELECTRICE

un viitor promiţător

Prin 1890, Tesla revoluţiona tehnica cu invenţiile sale: motorul electric cu inducţie, radiotelegrafia, telecomanda prin unde radio, lămpile fluorescente şi în special, curentul electric alternativ. Era tehnologiei moderne a fost iniţiată de spiritul vizionar al lui Nikola Tesla, omul care a avut un aport fundamental la progresul omenirii. Autovehiculele propulsate electric au existat în nenumărate variante, ele dovedind avantaje evidente faţă de motorul cu ardere internă: cost scăzut, randament bun, transmisie simplă, întreţinere uşoară, inerţie mică, manevrabilitate, independenţă de combustibil şi mai ales noxe inexistente faţă de cele substanţiale ale motorului cu explozie ce ne îmbâcsesc viaţa… Primele încercări de propulsie electrică sunt menţionate pe la începutul celui de-al patrulea deceniu al secolului al XIX-lea. Primul automobil electric a fost construit de către omul de afaceri scoţian Robert Anderson în 1832. Începând din 1900, maşinile electrice se bucură de un extraordinar succes, ele fiind mai numeroase decât cele cu abur sau cu benzină. Dar interese oculte impun declinul electricului ce se face resimţit prin 1920. Dintre avantajele automobilului electric menţionăm: consumul redus, poluare aproape de zero în afara producţiei, eficienţă/randament foarte mare, accelerare instantă, zgomot foarte redus, întreţinere uşoară prin eliminarea unei mari părţi a motorului clasic Otto, democratizarea transportului prin lărgirea bazei de producţie a sursei energetice până la consumator. Câteva dintre dezavantajele cu care ne confruntăm ar fi: costul ridicat, timpul de încărcare al acumulatorului relativ mare, autonomia redusă de maximum 160 km în cazul modelelor Leaf şi Volt (în cazul Tesla cca. 200-500 km). Acumulatorii îşi micşorează capacitatea până la 50% şi chiar mai mult la temperaturi sub 10° C şi peste 40° C şi tind să se supraîncălzească şi chiar să explodeze în unele condiţii. De asemenea, pot apărea diverse probleme legate de pornire în situaţii de temperatură foarte scăzută. Dar, încetul cu încetul, peste 1.200 de fabrici sau ateliere au produs mii de modele de vehicule electrice. Niciuna dintre marile companii constructoare de autovehicule nu a ocolit capitolul propulsie electrică, dar nu-şi pot permite decât o ieşire timidă pe piaţă pentru a nu perturba echilibrul afacerilor îngemănate petrol – auto. În final, am putea spune că industria maşinilor electrice ar putea fi o afacere profitabilă, atât pentru producători cât şi pentru planeta în sine, încetinind măcar puţin poluarea ei şi oferind un viitor mai bun urmaşilor noştri… Prof. ing. Alice Pădureţu Prof. ing. Raluca Creţu

ȘTIRI ENERGETICE

Felicităm în mod deosebit pentru rezultatele obținute pe elevul Crețu Silviu de la clasa a XII-a M1 care a obținut MENȚIUNE la etapa NAȚIONALĂ a Olimpiadei de Tehnologia Informației, care s-a desfășurat în perioada de 9-12 mai 2013, la Zalău, județul Sălaj. Prof. coordonator, Luisa Denisa Stoicescu

Pasiunea pentru teatru În acest număr, ne dezvăluie marea sa pasiune Andreea Cristea, elevă în clasa a XI-a T Am o sarcină destul de dificilă să răspund la întrebarea legată de pasiunea pentru a scrie scenete și pentru teatru. De unde vine această pasiune? Sincer, nu știu... dar îmi amintesc cum am scris prima mea piesă (cea care apare și aici) - am început să o scriu pur și simplu din plictiseală, cu un creion pe un caiet vechi, dar nu am reușit, însă, să o termin. Era doar o idee în prima fază. Eram elevă în clasa a IX-a și în scurt timp urma Balul Bobocilor, iar clasa noastră putea să participe cu un moment artistic. Inițial, nu am vrut să mă implic pentru că nu mă atrăgea ideea în sine, dar soarta a făcut ca în câteva zile, în urma câtorva repetiții, piesa mea „Te pui cu românii?” să prindă viață și să fie un adevărat succes pe scena de la Casa Tineretului. Am fost foarte surprinsă să văd că și colegii mei erau dornici de a juca în ea și chiar s-au descurcat extraordinar. Repetițiile nu au fost deloc obositoare deoarece ne-a plăcut din primul moment ceea ce făceam, iar eu, personal, nu le voi uita niciodată pentru că au avut farmecul lor aparte, și cred că și colegii mei simt același lucru - era prima noastră „aventură” în calitate de boboci și elevi la Grupul Școlar Industrial Energetic. Această piesă a avut și încă are rolul de a scoate în evidență defectele societății în care trăim, prin diferitele tipologii umane care au prins viață, au țipat, s-au bătut și s-au făcut de râs în fața unui public care, într-adevăr, a apreciat efortul nostru. „Te pui cu românii?” a fost doar începutul deoarece au urmat multe altele (în total 10 originale și multe alte adaptări, în limba română dar și în engleză și în franceză) și, fără să mă laud sau să exagerez pe alocuri, de fiecare dată când am participat la vreun concurs, ne-am întors numai învingători, iar diplomele noastre de premiul I atestă acest fapt. Mă bucur enorm că am fost solicitată să scriu câteva cuvinte despre pasiunea mea, deoarece eram aproape sigură (văzând de atâtea ori revista școlii) că în ea nu o să apară niciodată nimic despre mine sau despre munca mea și a colegilor mei. Eu, personal, am ales să fac ceva pentru liceul meu deoarece, așa cum, în funcție de rezultatele mele, voi primi o diplomă de „Tehnician în turism” și una de Bacalaureat, așa am dorit și eu, la rândul meu, să ofer câteva diplome la secțiunea „Teatru”. Andreea Cristea, clasa a XI-a T Articolul „Pasiuni” este coordonat de prof. Elena-Irina Tache

TINERE CONDEIE

Sceneta: „Te pui cu Românii?”

Prezentator: (Se întoarce cu fața spre public și explică) bună seara, bine v-am găsit la o nouă emisiune „Te pui cu românii?”. Această emisiune este realizată pe baza caracterelor românești mondene sau... mai puțin mondene... și invitații din această seară sunt... Pițipoancă1: Dă-te dragă la oparte k mă cere publicu. Ce-i astaaa? (întră nervoasă în scenă). Pițipoancă2: Staii unde te duci?: - w vrei să devii tu celebroasă fără mine? nu te lasss!! (aleargă Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

repede după prima). Prezentator: (șoptind) suntetzi în direct! Pițipoancă1: Nu sunt directă. Îmi place s-o iau pe ocolite (nervoasă). Pițipoancă2: Da fată? eu sunt mai directă ca tine și o iau și mai pe ocolite decât o iei tu? dăăă? Prezentator: Vă rog calmați-vă! (încearcă să râdă la public). Deci primele noastre invitate sunt doamnele... Pițipoanca1, pițipoanca2: (în cor): domnishoarele. Prezentator: Domnișoarele Mădălina Pavel și Mihaela Matei. Pițipoancă1: Măddă cu doi de D pentru tine. (clipește rapid din gene, își țuguiește buzele și își răsucește pe deget extensia falsă, ieftină și uzată). Pițipoancă2: Da fată? nu zăăău. Eu sunt doar Miki fără doi de D. (face o mișcare din mână specifică pițipoancelor). Prezentator: (se uită urât către cele 2) bine doamnel… domnișoarelor. (Își dă ochii peste cap, dar își revine) celălat invitat este un domn respectabil în adevăratul sens al cuvântului și vă rog să-l primiți cum se cuvine pe domnul Armando Logan... zis și Nandito. Cocalar: haleu mâncatzi-ash! Bună seara invitatzilor și la tot cart'eru care mă hurmărește d-acolo de la mine. (stă cu o mână în buzunarul pantalonilor strânși sub burta imensă cu o curea Armani iar cu cealaltă mână salută publicul). Prezentator: Vă rog poftiți la locul dvs (îi arată pupitrul 2). Cocalar: Da, pupate-aș! Prezentator: Următorul concurent este Alfred Popescu, un tânăr român foarte interesant. Tocilar: Hă hă! Bună seara (face cu mâna publicului și zâmbeshte atât de tare încât i se văd toți dinții imenși. Mergând spre pupitru se împiedică de un cablu). Prezentator: Ai grijă, Alfred, fii atent! Tocilar: Am, dar poziția incorectă a calbului din punct de vedere al așezării în spațiu este de vină deoarece mi-a influențat punctul de echilibru, modificându-mi-l cu 1,2 Newton pe metru... (își freacă barba și se uită în jos ca și cum ar vorbi de unul singur, clatină din cap și se duce la locul lui). Prezentator: Ultima noastră concurentă este o doamnă foarte decentă și elegantă, numele ei exprimă atâta cultură... O poftim în scenă pe Aura Mirinov. Ț: Ioi măă, da` eu mi's Aurica Miţigoi. Prezentator: Să înceapă show-ul! Prima întrbare este: „Cine a scris...” (se aude telefonul cocalarului): Cocalar: Halaaoo. Da fratemeleeeu... Da, uite sunt la o hemisiune. Prezentator: Domnule vă rooooog! Cocalar: Haolooo maca`, las' că te rezolvă Nandito mâine. Prezentator: Închideți telefonu, ce Dumnezeu 8-|. Cocalar: Hai tă pup pă both că nu mai mă lasă hăștia acilea să stau să vorbesc. Ciaules. (liniște) Prezentator: Deci prima întrebare este: „Cine a scris Romeo și Julieta?” la primele 2 răspunsuri greșite sunteți eliminați. Pițipoancă1: Cătălin Botezatu. Pițipoancă2: Adrian Mutu. Cocalar: Haoloooo haoloooo... Romeo e tata! Haooloo cine l-a dat în gât că humblă cu Julietha. (caută în telefon) Tocilar: William Shakespir. Țărancă: Din câte am auzit io prin sat, Romeo era unu care avea cal și cărutză și o ținea pe una Julieta a lu vecinu` care taie lemne... Prezentator: Doamnă, care este răspunsul? pe scu... ( este întrerupt de țărancă) Țărancă: Da` din câte mi-a zis mie Frusinica a lu Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

Gheorghe... p-ăsta parcă îl poreclea Romică... Prezentator: Gataaa gataaa!! Care este răspunsul?? Țărancă: Romică a lu` vecinu de pesti drum. Prezentator: Incredibiiiilll... Doar Alfred a răspuns corect și primește 10 puncte. Pițipoancă1: 0 puncte, sunt binee rău. (își țuguiește buzele și își răsucește extensia) Pițipoancă2: Ce-ai făi Măddă, ești nebună? 0 puncte sunt mai bune decât nimic. (încearcă să își țuguiască buzele mai rău ca p1) Tocilar: sunt deștept, sunt deștept cel mai deshtept (dansează un fel de dans tocilăresc apoi s scobește înas, întinzându-și mucozitățile pe pupitru). Prezentator: A 2-a întrebare este... Pițipoancă1: Nu-mi place jocul ăsta. (buzată) vreau să îmi dau comment pe facebook cu pasa. Pițipoancă2: Și eu vreau s îmi dau comment pe twitter cu iubiii. (scoate limba spre p1; p1 se uită încruntat) Prezentator: (nervos) Lăsați-mă domne` să continui. A 2-a întrebare este... „Ce culoare are un cameleon care stă pe o frunză verde?” Țărancă: Albastruuuu de Voronetz. Pițipoancă1: Verde pisii... că frunza este verde... helăăău. Pițipoancă2: Da fată? Frunza e verde? Io credeam că e gri. Da fată lasă fată verde da. (nu își permite să fie mai incultă ca p1) Tocilar: Hahahaha verdeeee. :-B ( tocilarul se încruntă către public și face cu mâna) Cocalar: verzișori și dolărei toți pentru dușmanii mei. (face mișcare specifică maneliștilor) Prezentator: Ce culoare mai exact? Cocalar: Galben culoarea haurului. Prezentator: Doamnelor și domnilor, înainte de afla răspunsul corect, luăm o scurtă pauză publicitară. (în pauza publicitară, prezentatorul se plimbă cu mâinile în cap prin platou. Pițipoancele se dau reciproc cu ruj. Cocalaru vorbeshte la telefon. Tocilarul se scarpină în nas și își stoarce câte-un coș. Țăranca tot face cu mâna în public) Prezentator: Am revenit după pauza publicitară și am o mică nelămurire, doamna Aura... Țărancă: Aurica maică, Aurica... Prezentator: Doamna Aurica, sunt extrem de curios... dar cui îi făceați cu mâna în pauza publicitară? Țărancă: Lu logodnicuu mieu`. Prezentator: Oooo, aveți un iubit să înțeleg. Țărancă: Da, este aici în public, Ioanieee, bă Ioaaaniee unde iești mă? Ion: Sunt aicii... ce faaaciii făăăă? Prezentator: Gata gata am înțeles, calmați-vă, vă rog!... A venit timpul să facem primele eliminări, în urma punctajului, Alfred este pe primul loc cu 20 de puncte urmat de cele două doamn... domnișoare. Din păcate, doamna Aurica și domnul Nandio sunt eliminați, deoarece n-au obținut nici un punct. Cocalar: (extrem de nervos) Ce e mă aici? Cum adik sunt ieu ieliminat? Voi știți cine sunt eu și ce relații am? Vă iau pă ciumalău pă toți. Prezentator: Vă rog să părăsiți scena. Cocalar: Gata plecc. Palalilaa. Țărancă: Pot să vă rog și io ceva? Prezentator: Spuneți? Țărancă: Pot să îi fac o dedicație lu` Ion al mieu? Prezentator: Având în vedere că sunteți un cuplu foarte special, chiar vă rog. Țărancă: Muzica maestro (Mihaela Dauer - Ioane, Ioane... Ion se ridică dintre telespectatori și se duce pe scenă, o ia pe Aurica în brațe și iese cu ea prin stânga scenei) Prezentator: Am ajuns acum la proba de talente care valorează 20 de puncte. Alfred te rog să poftești în mijlocul scenei. Ce știi tu să faci cel mai bine? Tocilar: Ieu știu să spun poezii (zâmbește cu gura până la urechi, balansându-se cu mâinile la Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

spate). Prezentator: Ăsta e talentul tău? (uimit) Tocilar: (se scarpină în... trăgându-și chilotzii) doa doa. Prezentator: Bine, spune-ne o poezie. Tocilar: Călțeus cu păru cretz fură rața din cotetz și se jură că nu fură și l-am prins cu rața în gură. Și cu oul în buzunar hai la sfatul popular. Prezentator: (uimit)... foarte: - ?... foarte frumos... poftim la loc. Tocilar: Voi doamnelor ce sitiți să faceți? (zâmbește) Pițipoancă1: Eu știu s dansez. Pițipoancă2: Da fatăăă? Și eu știu s dansez. Prezentator: Bine doamnelor, o s dansați amân2. Muzica maestro. (fetele încep să danseze fiecare încercând să fie mai bună ca cealaltă, într-adevăr dansau bine). Prezentator: Mulțumesc doamnelor. Acum a venit timpul să decidem cei doi finaliști ai seri. Aceștia sunt: Miki și Mdda. Alfred este eliminat în ciuda coeficientului lui de inteligență. Tocilar: Ha ha ha. Nu e nimic :-J. Dak nu erau persoane ca mine voi voi nu aveați televizoare și tehnologie (revoltat). Huoăăă. (face circ, se enervează și bate din picior) Prezentator: Pazaaa! (cei de la pază vin și îl iau pe tocilar pe sus acesta încerca să se zbată. Ii se văd șostele în carouri) Tocilar: Nu pleccccc! Nu pleeeecccc! Ieu sunt cel mai deștepttt!!! Prezentator: Și am ajuns în sfârșit la ultima întrebare care va decide câștigătorul... Zebra este albă cu dungi negre sau neagră cu dungi albe? (pițipoancele se uită una la alta) Pițipoancă1: Neagră cu dungi albe. Pițipoancă2: Albă cu dungi negre (în sfârșit zice altfel decât p1). (pițipoancele se iau la ceartă) Pițipoancă1: Mă imiți ă? Cum îndrăznești? :O Pițipoancă2: Nu te imit. Ești tu falsă fată. Nu vezi că dau dat faliment cei de la botox ca s îți facă ție buzele alea? Pițipoancă1: Da fată? Zăăău? Eu sunt naturală. Pițipoancă2: Mă imitzi ă? (pițipoancele se iau la bătaie, tăvălindu-se pe podeaua emisiunii. În cele din urmă p2 iese învingătoare, ținând extensiile pițipoancei1 în mână). Pițipoancă2: Vezi Mddă? Ți-am zis că ești falsă. Tocilar: (tocilarul intră iar în scenă și ia microfonul de la pițipoanca1) Dar eu știu și să cânt! Prezentator: Bine Alfred, cântă-ne. Tocilar: Muzica maestro. Prezentator: Incredibiiiill Alfreddd nu știam că ai așa o voce, tu ești câștigătorul!! (în final toți concurenții revin pe platou). THE END! by Deeu :) Andreea Cristea, clasa a XI-a T

NOTA BENE! Ai jucat și tu în piesele de teatru scrise de colega ta? Atunci, împărtășește-ne experiența ta, scriind pe adresa redacției: revista.energetica@yahoo.com

Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

TINERE CONDEIE

Sufletul naturii

Fiecare din noi avem un suflet, dar ne gândim oare că s-ar putea să nu fim singurii? Că poate şi natura ascunde ceva? Printre salcâmii care înfloresc primăvara, încolăcită de o rază strălucitoare de soare, sau poate strecurată prin covorul de frunze toamna şi rătăcită sub nămeţii grei de zăpadă, se ascunde inima naturii; o inimă care bate, o viaţă care se zbate în ea, după care se ascunde sfios sufletul naturii. Poate să simtă natura, să ne simtă? Cu siguranţă, poate, atunci când simte nevoia să se regenereze, să se trezească la viaţă, să trăiască tinereţea, să ajungă la senectute şi apoi să moară, spiritul său revenind perpetuu la viaţă. Natura înseşi este asemeni omului, trăind şi simţind, bucurându-se şi suferind, se manifestă similar atunci când o salvăm sau o rănim, şi modelează şi se modelează după fiinţa care trăieşte în mijlocul ei. Pot oamenii distruge sau salva natura? Fără îndoială, pot, până şi natura percepe durerea în intensitatea violenţei umane. Intoxicându-i otrăvitor respiraţia, schilodind-o de o mână, de un picior, sau smulgându-i fie şi un degeţel, durerea provocată este nemăsurată din cauza indolenţei umane ce nu cunoaşte hotare. În nepăsarea lui, omul poate ruina o viaţă, schingiui un suflet. Totuşi, rănile provocate pot fi alinate. Fie sub forma unui pomişor plantat, sau al unei simple flori, trupul naturii se reîntregeşte, se reînsufleteşte, redevine complet şi emană sănătate şi viaţă. Răspunde natura actului uman? Reacţionează, bineînţeles, în funcţie de comportamentul nostru. Ea îşi arată recunoştinţa descoperindu-şi bogăţiile, revelând omului adevăratele miracole pe care este capabilă să le creeze, înfăţişându-se în toată splendoarea sa. Se poate egala frumuseţea naturii? Victor Hugo afirmă:” Frumuseţea naturii este egalată de frumuseţea sufletului.” Toate fiinţele vii trăiesc în natură, dar ce spirite superioare se egalează cu ea şi trăiesc prin ea? Prin spiritualitatea sa absolută, natura reuşeşte să metamorfozeze frumusețea; cât de puternic un suflet să atragă şi altele în sfera sa de existenţă prin perfecţiune, desăvârşire, înnobilându-le şi asemănânduşi-le. Tocmai în asta constă fantasticul ei: ”Natura reîncepe mereu aceleaşi lucruri, anii, zilele, ceasurile, creând astfel un fel de infinit şi de eternitate.” (Blaise Pascal) Andrada Chioveanu, clasa a X-a T1, prof. îndrumător, Elena Petrescu LIRICA ACTUALĂ Apatie Trăim vremuri confuze, Cu indivizi apatici Ce nu știu ce să facă Cu viața lor amară. Cum de-au uitat ei oare Ce e frumos în viață

Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

Și care le e rostul Acum când e posibil Să faci orice poftești? De ce așteaptă-ndemnuri, De ce nu-și cunosc țelul Și amețesc pe drumuri?... De ce orbecăiesc? Prof. Elena Mitoi

PROFII NE ÎNVAȚĂ

MEDIUL ÎNCOTRO?....... .....PLANTEAZĂ UN COPAC

Educația de mediu reprezintă procesul care servește la recunoașterea valorilor mediului înconjurător și la clarificarea conceptelor privind mediul înconjurător. Protecția naturii devine tot mai mult una din cele mai importante preocupări ale societății contemporane și comportă următoarele aspecte: prevenirea deteriorării mediului, acțiuni de depoluare și reconstrucție ecologică ce constau în măsuri reparatorii și păstrarea sau întreținerea zonelor depoluate. Copacii sunt „plămânii” planetei, dar și arme de a lupta împotriva încălzirii globale. După cum putem observa, clima României e în schimbare. Zone întregi din sud-estul României tind să devină aride. Pășunatul excesiv și defrișările ilegale amenință să distrugă vegetația, prevestind o eră a deșertificării. Pentru a îmbunătăți aceste lucruri, există soluții. Cea mai eficientă soluție este plantarea copacilor, care reduce poluarea, ceea ce s-a încercat prin activitatea din săptămâna „SĂ ȘTIM MAI MULTE, SĂ FIM MAI BUNI” întreprins cu un număr de 30 elevi de la Liceul Tehnologic Energetic Câmpina, care au manifestat interes pentru acțiunea de plantare de copaci. Scopul activității a fost de a promova dezvoltarea unor atitudini, comportamente favorabile ameliorării relațiilor dintre om și mediu. S-a încercat cultivarea capacității de cooperare în scopul protejării mediului și formarea unei conștiințe și a unei gândiri ecologice. Implementarea acestor activități în școli, cu participarea voluntară a elevilor, va avea un impact pozitiv asupra atitudinii lor față de mediul înconjurător, cu efecte benefice în mediul educațional și în comunitatea locală. În urma acestei activități au fost plantați copaci pe Bulevardul Culturii. Coordonatorii de proiect: prof. Anca Ionescu, prof. Andreea Brînzi, prof. Cătălina Gârbacea. Echipa de proiect a fost formată din elevi ai claselor: X-T1, X-T2, XI-D, X-M.

Articol creat de prof.: Cătălina Gârbacea, Anca Ionescu, Andreea Brînzi

Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

PRINCIPII CREȘTINE

Deosebirea dintre omul religios şi omul necredincios stă în aceea că primul trăieşte pentru a-şi asigura un viitor – veşnicia, iar al doilea pentru a-şi asigura un trecut, gloria deşartă. Viaţa acestuia gravitează în jurul fricii de anonimat. Frica de anonimat este ceea ce îl determină pe omul necredincios să creeze. “Pe mine mie redă-mă”, zice omul necredincios. Credinciosul zice: “Pe mine Ţie redă-mă”. De aceea credinciosul nu poate fi artist. Pentru el scopul – întâlnirea cu Dumnezeu – anulează metoda, adică arta. Omul necredincios nu are scop, şi de aceea, ceea ce pentru credincios este metodă pentru necredincios devine scop. El se înfige în metodă ca într-o plasă de păianjen, o plasă pe care tot el a pregătit-o şi de aceea o sesizează mai greu, ea face parte din el. Arta (de dragul artei!) este neputinţa de a vedea departe, neputinţa de a vedea pe Dumnezeu. Înţepenirea în sine însuşi. Toată istoria artei nu este decât o paradă a unor oameni complexaţi. O paradă a neputinţei. O luare cu asalt a “palatului de iarnă” a conştiinţei noastre. O revoluţie prin care conştiinţa este forţată să recunoască toate aceste complexe (de inferioritate sau de "superioritate", adică de o inferioritate aproape irecuperabilă) ca pe ceva deosebit şi vrednic de luat în seamă. În scrierile sale despre artă, Freud îi numeşte pe artişti “nebuni pe scenă”. Pentru că aici are loc o descărcare de complexe, o defulare elementară. Bucuria pe care o resimt spectatorii la o piesă de teatru se datorează anume identificării lor cu artistul şi coparticiparea la unele sentimente şi scene de care în mod normal s-ar ruşina, acea teamă şi milă de care vorbea Artistotel (Poetica). La vremea când Freud, reluându-l pe Aristotel, făcea aceste afirmaţii a-ţi arăta goliciunea în public încă nu era un act de emancipare, ci unul de patologie. Desigur, Freud a făcut ceva "literatură", în sensul pe care îl atribuie acestui termen unii poeţi minori de azi, adică descriind obsesiile organice ale anumitor oameni, cum ar fi "Cazul Dora", de exemplu, dar acestea erau însemnările unui medic psihiatru despre pacienţii săi. Acum aceste autentice tratate de psihiatrie se scriu de către autori despre sine însuşi. Arta este fenomenul prin care complexele de tot felul suportă un proces de înnobilare până la idealizare. După trei mii de ani de istorie a culturii, omul nu mai are ce spune lumii. El se învârte în jurul acestui bolovan, numit istorie a culturii, şi vede că el, de fapt, este cu mult mai mic decât aşteptările sale. El este ca o strecătoare de brânză, care, după ce a curs zerul, s-a făcut revoltător de mică, răsturnând toate socotelile celor ce s-au strâns să o mănânce. Şi omul încearcă să scoată din acest bolovan sensuri care să-i sporească valoarea. Iau naştere criticii şi teoreticienii de artă. Pentru ce? Pentru a scrie tomuri în care să te convingă că “la râpa Uvedenrode/ multe gasteropode/ supraponderale/ supramuzicale” de Barbu, de fapt, ascunde înţelesuri pentru care mintea omenirii încă nu s-a copt, iar “pelicanul sau babiţa” lui Urmuz e aşa o replică pentru care merită să deschidem o nouă epocă? Care s-a şi deschis! Dar aceste nimicuri nu sunt nici măcar zerul, din care s-ar mai putea fierbe un pumn de urdă, ci, poate, doar ceea după ce îşi bagă ciobanul iute mâna în lapte şi aruncă. E greu să asişti cum copii de vârstă preşcolară realizează, în joaca lor, "opere" cărora le lipseşte doar semnătura unui Shagal sau, de multe ori, Picasso. (Va urma) Culese de prof. Radu Petrescu JOKES

Adunate de Bogdan Badea, clasa a XI-a D

 - Vai, mă scuzați, am înlăturat un dinte sănătos. Acum va trebui să-l scot și pe cel bolnav. - Nu e nimic grav. Bine că nu sunteți oftalmolog!  Culmea microbismului: Să deschizi frigiderul și să te bucuri că e GOOOOOOOOOOOL!" Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

FIȘĂ DE LECTURĂ

Vol. “ Autoportret într-o oglindă spartă” de Octavian Paler, Editura Histria, 2008

“Când aveam posibilitatea să-mi îndeplinesc visul, mi-am dat seama că şi pasiunile îmbătrânesc. Nu ştiu dacă pot pretinde că am ştiut ce vreau de la viaţă. Nu mi-au lipsit ţintele false şi entuziasmele naive. Cam toate certitudinile mele, câte au fost, sunt acum ciuruite de îndoieli, ca nişte haine roase de molii. Mi-ar fi greu să numesc una intactă. Nu există fericire de care să-ţi aminteşti fără tristeţe. Am început să-mi dau seama că, din actor pe scena vieţii, deveneam un figurant. Tot ce pierdem, pierdem pentru totdeauna. Ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată. O viaţă mediocră poate fi justificată. Mai ales într-o lume mediocră. Dar mediocritatea iluziilor nu are nicio scuză. Nimic nu ne opreşte să visăm fără măsură. Forma cea mai subtilă în care se poate înfăţisa un mister este banalitatea. Dumnezeu a creat lumea în aşa fel încât să regretăm aproape totdeauna prea târziu. A muri înseamnă a te muta într-o stea.”

MAXIME, REFLECŢII, CUGETĂRI. APLICAŢIE: “votează un citat” Nu există experienţă căreia să nu-i poţi supravieţui dacă ai curajul să înfrunţi viaţa. Octavian Paler - Apărarea lui Galilei Nu există pustiu; ci doar neputinţa noastră de a umple golul în care trăim. Octavian Paler - Viaţa pe un peron Aşteptarea ne dă iluzia că facem ceva aşteptând, când, de fapt, nu facem altceva decât să murim suportabil, puţin câte puţin. Octavian Paler - Viaţa pe un peron Nu sunt bune decât amintirile care te ajută să trăieşti în prezent. Octavian Paler - Viaţa pe un peron Drumul care duce spre noi înşine duce în mod obligatoriu şi spre ceilalţi. Octavian Paler - Scrisori Imaginare Viaţa nu e o operă de artă. E, mai degrabă, un bazar în care găseşti de toate, inclusiv nimicuri. Octavian Paler - Deşertul pentru totdeauna Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie chiar dacă durează toată viaţa. Octavian Paler - Viaţa pe un peron Sunt drumuri ce ne caută demult. Şi-ajung la noi când noi suntem plecaţi în căutarea lor pe alte drumuri. Octavian Paler - Definiţia nenorocului Culese de prof. Alina-Nina Petrescu și prof. Radu Petrescu Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

SĂRBĂTORI CREȘTINE

Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena

Pe 21 mai, bisericile ortodoxă și romano-catolică îi prăznuiesc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, socotiți „întocmai cu apostolii”. Constantin se naște aproximativ în anul 274, în localitatea Naissus (astăzi, Niș, în Serbia). Devine împărat peste întregul Imperiu Roman în anul 312, în urma bătăliei de la Pons Milvius (Podul Vulturului) din anul 312, împotriva oștilor lui Maxențiu. Potrivit istoricilor Eusebiu de Cezareea și Lactanțiu, în ajunul luptei, Constantin vede pe cer, în timpul zilei, deasupra soarelui, o cruce mai strălucitoare decât acesta, pe care scria „In hoc signo vinces” (Prin acest semn vei birui). Pe celebrul său arc de triumf, ridicat la Roma și care se păstrează și astăzi, Constantin a dat ordin să se scrie: „Instinctu divinitatis” (Prin inspirație divină), ca semn de recunoaștere a rolului decisiv al divinității în obținerea victoriei. După doar câteva luni, în ianuarie 313, Constantin dă celebrul Edict de la Mediolanum (Milano), prin care creștinismul devine religie recunoscută oficial în Imperiul Roman (religio licita) și își sfătuiește supușii să se creștineze. Totuși, creștinismul va deveni religie de stat abia în anul 380, în timpul domniei lui Teodosie cel Mare. Împăratul Constantin scutește biserica creștină de impozite și îi acordă dreptul de a primi donații. În spirit creștin, el interzice pedepsele prea crude sau degradante, precum răstignirea, zdrobirea fluierelor picioarelor, stigmatizarea cu fierul roșu și simplifică formalitățile pentru eliberarea sclavilor. Flavia Iulia Helena, mama lui Constantin, este născută în provincia Bitinia. La intervenția împăratului Dioclețian, soțul ei, generalul Constanțiu Chlorus divorțează de ea. Elena nu se mai căsătorește, ci preferă să se dedice educației fiului ei. Îndemnul credinței o face să plece la Ierusalim, în căutarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Hristos. În anul 326, după ce face săpături pe dealul Golgotei, Elena descoperă trei cruci, cea a lui Iisus și cele ale tâlharilor răstigniți împreună cu El. Pentru a afla care este cea sfântă, leau apropiat de trupul unui mort care era dus la groapă. Atins de Crucea Domnului, mortul învie, iar Crucea este înălțată în fața poporului pe 14 septembrie 326, de către Episcopul Macarie al Ierusalimului. Tot Împărăteasa Elena ridică Biserica Sfântului Mormânt, pe locul unde Iisus fusese îngropat în cavoul lui Iosif din Arimathea, ca și multe alte biserici pe locurile sfinte. Prezență discretă, Împărăteasa Elena a stat până la sfârșitul vieții la dreapta fiului său, sfătuindu-l cu înțelepciune și blândețe. Se stinge, împăcată și liniștită, la vârsta de 80 de ani. Constantin și Elena sunt supranumiți „cei întocmai cu Apostolii”, ca semn de recunoaștere a rolului lor uriaș în răspândirea creștinismului în toate colțurile lumii, până la marginile Imperiului Roman. Ei rămân până astăzi modelele perfecte pentru orice conducător de stat. Ana Maria Voicu, clasa a XI-a D JOKES

Adunate de Bogdan Badea, clasa a XI-a D

 - Tăticule, ai zis că dacă iau zece la matematică mă pot juca în curte toată ziua. - Da, și? - Vreau să mă lași să mă joc o jumătate de zi.  - Cât costă această caricatură? întreabă Vasile pe anticar arătând imaginea din fața sa. - Îmi pare rău, domnule, nu e de vânzare. E oglinda magazinului.  Am cumpărat azi niște aripioare, de la măcelarie. Vânzătoarea mia spus că ar fi de găină, însă am mari dubii: dacă sunt de cal?

Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

DIRECTOR: Prof. Sârbu Stan DIRECTOR ADJUNCT: Prof. Lamba Gheorghe COORDONATORI: Prof. Tache Elena Irina Prof. Petrescu Alina-Nina COPERTA: Telegescu Larisa GRAFICĂ, TEHNOREDACTARE ŞI EDITARE: Prof. Tache Irina

REDACTORI: Stan Cătălina Stoica George Cătălin Voicu Ana-Maria Badea Bogdan REPORTERI: Catinca Simona Codirlă Camelia Ganceruc Raluca

Energia, Serie nouă, nr. 9, mai 2013

Energia, Serie nouÄ&#x192;, nr. 9, mai 2013