Portofoliu proiecte și prezentări by Murarasu Luciana

UNIVERSITATEA DE STAT MOLDOVA

E - comunicare

Relaţii Publice şi Publicitate Masterand,

Noiembrie 2014

Dezumanizarea societăţii virtuale|

Cuprins

Motivaţia alegerii temei ............................................................................................................ 2

Delimitări conceptuale .............................................................................................................. 3

Perspective şi abordări ale temei în literatura de specialitate ................................................... 5 3.1.

Dezumanizare sau cyborg .................................................................................................. 5

3.2.

Dezumanizare sau anihilarea valorilor umane şi nerespectarea drepturilor omului .......... 8

3.3.

Dezumanizare sau anonimat ............................................................................................ 10

4. Studii de caz ............................................................................................................................... 12 4.1. Onlinebullying ..................................................................................................................... 12 4.2. Aplicaţia Dehumanize Your Friends! .................................................................................. 15 5.

Concluzii ................................................................................................................................. 16

6. Bibliografie................................................................................................................................. 17

Dezumanizarea societăţii virtuale|

Motivaţia alegerii temei

Tema dezumanizării societăţii virtuale este una care intrigă, care suscită interesul, mai întâi la nivel sematic, prin definirea termenilor din această sintagmă, apoi chiar la nivel morfologic şi sintactic (atributul substantival „societăţii”- în genitiv), pentru că ridică întrebarea dacă ne limităm sensul tezei impus şi de structura ei, sau ne permitem să argumentăm şi despre dezumanizarea societăţii prin/în online. În cadrul prezentului raport, mai ales în introducerea exemplelor, amintesc de faptul că multe practici nu sunt specifice mediului online, nu au apărut odată cu internetul, ci se originează în activităţi reproşabile, care în multe cazuri dezumanizează, însă sunt făcute de oameni, în offline. Deşi istoria ne prezintă un şir îngrijorător de cazuri de dezumanizare, unele mai înfiorătoare ca celelalte, eu încadrez toate exemplele în categoria celor dezumanizante, indiferent că Tweets răutăcioase din partea a IV-a nu îşi găsesc grad de comparaţie cu Holocaustul din al Doilea Război Mondial. Totuşi, nu insist pe dezumanizarea societăţii noastre prin intermediul practicilor din online, ci respect întocmai formularea din titlu, analizând şi căutând exemplele care sugerează că nu medium-ul este cel care dezumanizează, ci însăşi societatea care trăieşte în el (practicile sociale) are parte de degradare. Ceea ce a fost creat de om pentru a-l ajuta în activitate, pentru a comprima distanţele şi timpul destinat comunicării, pentru a genera procese informatice printr-un singur click, pentru a fi la un click depărtare de o informaţie, este transformat, tot de oameni, şi în unelte pentru a înjosi, brutaliza, a abrutiza, a cretiniza etc. Ca şi în offline, practicile online înjositoare, jignitoare, prin repetiţie şi prin creşterea gravităţii, ajung să „mutileze” psihologic victimele, chiar dacă la linia de start nu au fost decât doi copii şi un mesaj naiv, prsotesc, de ameninţare, din partea unuia, către celălalt. În al treilea rând, tema lucrării de faţă atrage şi prin actualitatea şi impactul ei asupra mea şi a genereţiei din care fac parte, generaţia net. Navigarea pe internet a devenit o practică socială uzitată mai mult decât plimbările prin parcuri, pe jos ori cu bicicleta; chiar şi scrierea acestui proiect m-a determinat să petrec de 5-7 ori mai mult timp în mediul online, în pofida timpului destinat activităţilor offline. Când această petrecere îndelungată pe internet ajunge să se confunde cu dependenţa, atunci persoana din faţa monitorului/ a touchscreen-ului se îndepărtează de omul pe care îl cunoşteau prietenii, familia, colegii, în cele mai grave cazuri, dezumanizându-se. În această situaţie ne confruntăm cu omul cyborg, despre care am detaliat în prima secţiune a părţii a III-a. Sub ameninţarea dezumanizării societăţii virtuale, găsim, totuşi, un scut tot în mobilizarea oamenilor, tot în mediul online, însă sub imperiul valorilor ca într-ajutorare, sensibilitate morală, inspiraţie civică. Campaniile sociale anti bullying, anti mean tweets, despre care am scris mai jos, ori iniţiativele celor de la UN Women de apărare a drepturilor femeilor (ca http://banbossy.com/, #MediaWeLike1, #BringBackOurGirls, #womenshould) ori ale World Wide Fund for Nature etc.

http://therepresentationproject.org/take-action/mediawelike/, accesat la data de 11 noiembrie 2014 2

Dezumanizarea societăţii virtuale|

sunt întocmai dovezile de umanizare a acestei societăţi virtuale care acaparează sfera activităţilor noastre. Astfel, nu numai în lucrarea de faţă, suntem datori să constatăm elementele dezumanizării lumii virtuale, să încurajăm şi să ne alăturăm campaniilor menite nu doar să contrabalanseze, ci chiar să anihileze acest proces.

Delimitări conceptuale

Lansarea într-o dezbatere necesită cunoaşterea coordonatelor lexicale, temporale şi teoretice, după cum este imperativ să ne raportăm la aceeaşi terminologie, pe care să o folosim ţinând cont de exemplele din realitate, preluate dintr-un anumit interval temporal, şi exploatând descoperirile ori sublinierile cercetătorilor din domeniu în argumentare. Tema de faţă valorifică atât lexemul „dezumanizare”, cât şi sintagma „societate virtuală”, iar delimitările conceptuale construiesc întocmai cadrul în care ne permitem să o prezentăm din diferite perspective şi să o exemplificăm prin studiile de caz din partea a IV-a a lucrării. Dicţionarul Explicativ al Limbii Române defineşte verbul „a dezumaniza” drept „A face pe cineva să-şi piardă sau a-şi pierde caracterele specific umane.” şi ne trimite la franţuzescul déshumaniser, care, în Larousse2, este explicat astfel: „Faire perdre son caractère humain à quelqu'un, à un groupe, lui enlever toute générosité, toute sensibilité. Donner à quelque chose un caractère, un aspect, une forme qui l'éloignent des besoins affectifs de l'homme, qui le rendent inhumain.” Definiţia din Dicţionarul Larousse se regăseşte şi în literatura de specialitate, în articolul3 cercetătorului Nick Haslam, care se centrează pe antagonismul umanizare/umanitatedezumanizare şi care, ca urmare a studiilor sale, propune un nou model, dual, pentru înţelegerea fenomenului. După cum se poate vedea şi în Fig.1.1., sunt propuse două forme de dezumanizare, implicând negarea a alte două sensuri distincte ale umanului: caracteristicile care sunt strict umane şi acelea care constituie natura umană. Parafrazându-l pe Haslam, negând la ceilalţi atributele unice umane, ajungem să îi reprezentăm ca fiind animalici, iar negându-le natura umană, îi reprezentăm ca obiecte sau roboţi/maşini automate4. Acest model ne permite să abordăm tema dezumanizării lumii virtuale atât din perspectiva mecanică, a cyberspace-ului, cât şi din perspectiva behavioristă ori morală, în următoarea parte a lucrării de faţă. Acceptarea şi folosirea sintagmei „societate virtuală” ne poziţionează din start într-un antagonism realitate offline-realitate online, însă trebuie punctat la ce componente ale celei din urmă ne referim: comunităţi virtuale, new media, cyberspace, media online ori jocuri video, pentru că termenul antedefinit comportă diferite accepţiuni în funcţie de fiecare dintre aceste segmente. 2

http://www.larousse.fr/dictionnaires/francais/d%C3%A9shumaniser/24446, accesat la data de 08 noiembrie 2014 Nick Haslam, Dehumanization: An integrative review, în „Personality and Social Psychology Review”, 2006, nr. 10, 252–264 4 Text original: „Denying uniquely human attributes to others represents them as animal-like, and denying human nature to others represents them as objects or automata.”, Nick Haslam, în op.cit. 3

Dezumanizarea societăţii virtuale|

Fig.1.1., Asocierile propuse de Nick Haslam între concepţiile cu privire la umanitate şi formele corespunzătoare de dezumanizare5

Text original: „Proposed links between conceptions of humanness and corresponding forms of dehumanization.”, Nick Haslam, op.cit. 5

Dezumanizarea societăţii virtuale|

3. Perspective şi abordări ale temei în literatura de specialitate O cercetare documentară în literatura de specialitate ne permite să tratăm tema nu doar din prisma exemplelor de imagini, video-uri, ştiri cu un conţinut licenţios ori instigând la violenţă, război, ură, rasism etc., ci şi din perspectiva influenţei anonimatului asupra comportamentului în mediul online, a cyber existence. Tot în cadrul acestei secţiuni nuanţăm sursele dezumanizării: se regăsesc fie în însăşi natura virtuală, fie în felul oamenilor de a reacţiona, independent de locul lor de manifestare (online sau offline). Potrivit cercetătorului de la Departamentul de Psihologie din University of Melbourne, prof. Nick Haslam, domeniile dezumanizării sunt: Etnie şi rasă: „Dehumanization is arguably most often mentioned in relation to ethnicity, race, and related topics such as immigration and genocide”6; Gen şi pornografie: În literatura de specialitate se subliniază că pornografia dezumanizează femeile prin prezentarea lor ca obiecte ori ca desconsiderându-se din punct de vedere moral prin legitimarea violului ori a victimizării7; Dizabilităţi ori disfuncţii locomotorii ş.a.; Tehnologia în general şi computerele, în special, dezvoltă, în literatura de specialitate, tema dezumanizării (prin robotică, mecanizare etc.)8.

Implicaţiile psihologice ale dezumanizării, potrivit lui Nick Haslam: Delegitimare Excluziune morală şi lipsă de angajament faţă de sine şi comunitate Anihilare a valorilor (oamenii pot fi dezumanizaţi prin percepţia cum că lor le lipsesc valori prosociale şi/sau valorile lor sunt incongruente cu valorile grupului).

3.1. Dezumanizare sau cyborg În cuprinsul acestei subsecţiuni privim dezumanizarea într-o lumină robotică, automată şi nu neapărat ca echivalent al denaturării condiţiei moral-umane, pe care o dezvoltăm la punctul 3.2. Potrivit Oxford Dictionaries, un cyborg este „A fictional or hypothetical person whose physical abilities are extended beyond normal human limitations by mechanical elements built 6

Nick Haslam, op.cit., p.252 Text original: „Pornography is said to dehumanize women by representing them in an objectified fashion, by implication removing women from full moral consideration and legitimating rape and victimization” de J. Check., T. Guloine, Reported proclivity for coercive sex following repeated exposure to sexually violent pornography, nonviolent dehumanising pornography, and erotica., în D. Zillmann&J. Bryant (Eds.), „Pornography: Recent research, interpretations, and policy considerations”, Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Associates, Inc., 1989, pp. 159-184 8 A. Montague, F. Matson, The dehumanization of man, Ed. „McGraw-Hill”, New York, 1983 5 7

Dezumanizarea societăţii virtuale|

into the body”9. Termenul de cyborg a fost folosit pentru prima dată în articolul Cyborgs and Space, din revista de specialitate Astronautics, în luna septembrie a anului 1960. Considerăm că teza propusă de Geert Lovink susţine întocmai ideea de dezumanizare prin însăşi depăşirea condiţiei umane, extinderea fiinţării fizice la una complementară, una virtuală. Este adevărat că numărul de utilizatori de new media nu este de 100%, însă creşterea nemaipomenită a „A fi cyborg este condiția demografiei online, semnalată de nenumărate studii10 secolului XXI, și nu o opțiune certifică faptul că în viitorul apropiat nu vor mai exista legată de stilul de viață.” excepţii de la „regulă”. De subliniat este faptul că Geert Lovink îmbătrânirea populaţiei nu este un impediment în suprapunerea populaţiei Terrei cu demografia online, după cum în ultimii 2 ani, numărul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 ani care şi-au făcut un cont Twitter a crescut cu 79%, persoanele cu vârsta cuprinsă între 45-54 ani cu un cont de Google+ şi cu un profil Facebook sunt cu 56%, respectiv cu 46% mai numeroase decât în 2012. Un argument care susţine teza propusă de Geert Lovink este faptul că întocmai utilizatorii online îşi asumă, la nivel de comportament, condiţionarea de cyber existence, după media timpului petrecut conectaţi la profilul personal de pe reţeaua socială virtuală este de 15 minute pe oră, după cum butonul +1 de la Google+ este folosit de peste 5 milioane de ori pe zi, 1 milion de profiluri de Facebook sunt automat conectate zilnic şi la nivel mondial, 23% dintre utilizatorii de Facebook îşi accesează contul de peste 5 ori pe zi11. În mod inebranlabil şirul argumentelor în favoarea tezei propuse prezintă continuitate şi suplimentare justificări, însă, ca un ultim argument în subsecţiunea de faţă este adus actul de învăţare specific generaţiei cyborg, detaliat de Don Tapscott în Creierul generaţiei Net12, care a atras atenţia în mod deosebit datorită cercetărilor care au fost făcute înspre verificarea impactului conectării îndelungate în online (social media, jocuri pe calculator, lectura digitalizată) asupra activităţii din offline. Sublinierile teoretice şi trimiterile la cercetări recente pe care autorul le face sunt valoroase pentru argumentarea de faţă în condiţiile în care se insistă pe modificări care au loc la nivel biologic, ca urmare a expunerii de durată la experienţe digitalizate, apropiindu-ne de sensul termenului cyborg. Spre exemplificare, creierul este predispus să se adapteze influenţelor din exterior mai ales în primii trei ani de viaţă şi mai apoi în primii ani ai tinereţii, perioadă care coincide cu aceea în care cei mai mulţi din generaţia Net sunt absorbiţi de tehnologia digitală între 20 şi 30 de ore pe săptămână13. Mai mult decât atât, ştiinţele neurocognitive au demonstrat că evenimentele din vieţile noastre sunt inscripţionate în însăşi structura fizică a creierului nostru şi în activităţile acestuia, potrivit expertului internaţional în sănătatea mintală a adolescenţilor, dr. 9

Oxford Dictionaries, http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/cyborg , accesat la data de 08 noiembrie 2014 10 Jeff Bullas, 22 Social Media Facts and Statistics You Should Know in 2014, http://www.jeffbullas.com/2014/01/17/20-social-media-facts-and-statistics-you-should-know-in2014/#cLTp8SbVjk0VWWuZ.99, accesat la data de 08 noiembrie 2014 11 Idem 12 Don Tapscott, “Creierul generatiei Net”, în Crescuţi digital, pp. 171-207. 13 Idem, p.172 6

Dezumanizarea societăţii virtuale|

Stan Kutcher, care a condus un program de cercetare care măsoară efectele tehnologiei digitale asupra creierului uman. Astfel, se explică de ce gamerii, actori ai culturii cyberpunk, percep mai multe date, procesând informaţia la nivel vizual mult mai repede, fiind maeştri ai multitaskingului şi conving mulţi specialişti în educaţie, prin comportamentul lor, că învăţarea accidentală, presupusă de jocurile online, are un efect imediat şi este recomandat să fie incluse în sistemul de învăţământ metode de lucru digitalizate. Totuşi, în ceea ce îi priveşte pe gameri, există şi o altă perspectivă care ne apropie mai degrabă de ceea ce vom afirma în următoarea subsecţiune. O altă dovadă a sensului invers de influenţă, de la cyberspace către activitatea offline, se constituie din rezultatele a două studii conduse de Departamentul de Comunicare de la Universitatea Stanford14, conceptualizate în efectul Proteus. În primul rând, efectul Proteus influenţează comportamentul la nivelul comunităţii: când sute de utilizatori online interacţionează prin intermediul avatarurilor atractive, potrivit cercetătorilor, comunitatea virtuală poate deveni mai prietenoasă şi mai intimă, având impact asupra gradului de facilitare a înnodării relaţiilor în online. În al doilea rând, aceste schimbări de comportament se răsfrâng asupra lumii fizice, offline, generând o petrecere îndelungată a timpului în spaţiul digital, în pofida interacţiunilor nemediate.15 Dacă argumentele de mai sus arată că „dezumanizarea” poate fi interpretată şi altfel decât în mod negativ, este de datoria noastră să subliniem că în cyberspace, crearea unui digital self ori a mai multor ego-uri paralele, independente de omul real, de dincolo de ecran, implică şi riscuri semnificative, atunci când: a. Există diferenţe frapante, neconcordanţe între realitate şi digital self; b. Navigarea pe Internet nu poate fi ţinută sub control, activitatea devenind dependenţă, iar omul captiv- „sclav” al instrumentelor pe care le foloseşte. Detaliem aici problematica dependenţei de internet pentru că întocmai aceasta duce la dezumanizare, în sensul pierderii consimţământului, a valorilor umane etc. Potrivit specialiştilor de la Asociaţia Americană de Psihiatrie, Dependenţa de Internet acoperă o varietate de comportamente şi de probleme de control al impulsurilor, care includ16: Dependenţa de sex virtual (Cybersex addiction) - utilizarea compulsivă a pornografiei pe Internet are un impact negativ asupra relaţiilor intime din viaţa reală. Dependenţa de relaţionare virtuală (Cyber-Relationship addiction) - Dependenţa de reţele sociale, camere de chat şi mesagerie, până la punctul în care prietenii virtuali devin mai importanţi decât relaţiile cu familia şi prietenii din viaţa reală. Comportamente compulsive pe Internet (Net Compulsions) - joc de noroc patologic, utilizarea compulsivă a site-urilor de cumpărături sau licitaţii online, care conduc, de multe ori, la probleme financiare. Persoanele cu asemenea comportamente cumpără lucruri de care, de cele

Nick Yee & Jeremy Bailenson, The Proteus Effect: The Effect of Transformed Self-Representation on Behavior, format electronic 15 Nick Yee, The demographics, motivations, and derived experiences of users of massively multi-user online graphical environments. Presence: Teleoperators and Virtual Environments, 2006, 15, 309–329. 16 http://helpline.sigur.info/helpline/siguranta-pe-internet/riscuri-pe-internet-Dependenţa.html , accesat la data de 08 noiembrie 2014 7

Dezumanizarea societăţii virtuale|

mai multe ori, nu au nevoie şi pe care nu şi le pot permite, cu scopul de a experimenta bucuria introducerii ofertei câştigătoare. Supraîncarcarea informaţională (Information overload) – comportament compulsiv de căutare în baze de date sau navigare pe internet (web surfing, browsing), având ca efect randament profesional mai scăzut şi interacţiune socială redusă. Dependenţa de calculator (Computer addiction) – utilizare excesivă a jocurilor pe calculator offline (Solitaire, Minesweeper) sau a programelor de calculator. Ideea-nucleu a acestei subsecţiuni se regăseşte şi în articolul din publicaţia francofonă „Le Devoir”, Résister à la déshumanisation électronique du monde17, în care autorul atrage atenţia asupra mecanizării activităţii umane (profesionale şi, mai nou şi mai grav, sociale).

3.2. Dezumanizare sau/prin anihilarea valorilor umane şi nerespectarea drepturilor omului Când activitatea în online devine un prilej de a manifesta comportamente şi a exprima atitudini care pot aduce atingere drepturilor omului, valorilor umane şi siguranţei individuale ori colective, atunci semnalăm dezumanizarea societăţii virtuale. Cum am mai subliniat, dezumanizarea în sensul declinării condiţiei umane nu este un proces specific lumii virtuale; practici şi exemple dezumanizante există şi au existat în istoria omenirii, independent de revoluţia tehnologică din ultimele secole. Din nefericire, de atuurile lumii virtuale (rapiditate, interconectare, aspaţialitate etc.) se profită şi în practicile dezumanizante (care au parte şi ele de spreadability). În rândul exemplelor, se numără: Promovarea şi plasarea de imagini/video cu caracter şocant18; Susţinerea şi crearea de site-uri specializate în video şi imagini şocante, indecente, promotoare ale discriminării, excluziunii sociale, rasismului etc.; Atacul verbal, psihologic asupra celorlalţi utilizatori de internet şi instigarea la comportamente periculoase; Discursuri dezumanizante în new media, social media19. Forme particulare de comunicare în societatea virtuală care prezintă ameninţări la adresa siguranţei psihologice a oamenilor şi care caracterizează dezumanizarea societăţii virtuale pot fi exemplele de onlinebullying, un fenomen care capătă amploare, pe care îl vom detalia, însă, mai jos. Marco Saccaro, Résister à la déshumanisation électronique du monde, în „Le Devoir”, 12 décembre 2013, http://www.ledevoir.com/societe/actualites-en-societe/394956/resister-a-la-deshumanisation-electronique-du-monde, accesat la data de 09 noiembrie 2014 18 http://www.ziare.com/international/china/condamnati-la-teroare-atrocitatile-teribile-si-dezumanizarea-dintr-unlagar-din-china-1232672 , accesat la data de 08 noiembrie 2014 19 Erin Steuter, Deborah Will, Discourses of Dehumanization: Enemy Construction and Canadian Media Complicity in the Framing of the War on Terror, în „Global Media Journal -- Canadian Edition”, vol.2, 2009, pp.7-24, http://www.gmj.uottawa.ca/0902/v2i2_steuter%20and%20wills.pdf , accesat la data de 08 noiembrie 2014 8 17

Dezumanizarea societăţii virtuale|

Tot la acest subpunct merită să evidenţiem sublinierile din raportul „Cyber-dehumanization: „Engaging in violence against others Violent video game play diminishes our humanity”, is dehumanizing, and even engaging in redactat de Brock Bastian, Jolanda Jetten, Helena harmless and gratuitous violence R.M. Radke în 2011. În primul studiu făcut de aceşti appears to be sufficient to make us feel cercetători australieni, se arată că jucând Mortal we have lost elements of our Kombat împotriva altui jucător se reduce perceperea own humanity.” umanităţii sinelui, dar şi a oponentului. În cel de-al Concluziile raportului despre Cyberdoilea studiu, este analizat efectul de diminuare a dehumanization umanităţii percepute a unui co-jucător într-un video game violent; studiul a arătat că „we find no dehumanization of co-players who are not the targets of violence.”20 Studiul conchide că expunerea prelungită la o violenţă gratuită, prin jocul online, ca practică socială, afectează percepţia „umanităţii” sinelui şi a celorlalţi. Autorii îşi completează observaţiile cu sublinierile altor cercetători: Ascultarea cântecelor cu versuri violente ori care instigă la violenţă creşte frecvenţa gândurilor şi sentimentelor agresive21; Simpla observare a celorlalţi jucând video games violente nu instigă la comportament agresiv . Din punctul meu de vedere, jocurile video violente reprezintă un pericol mai ales atunci când practica lor trece de graniţa timp liber/relaxare şi devine dependenţă, acaparând intervalul de timp care ar trebui destinat activităţilor sociale. Astfel, ele se înscriu în categoria tuturor practicilor virtuale care, în loc să fie conduse de oameni, ajung, prin dependenţă, să conducă ele viaţa oamenilor (online shopping, jocuri video cu sau fără violenţă, dependenţa de seriale online etc.). Despre nerespectarea valorilor umane, a dreptului proprietăţii ori protecţiei personale şi a bunurilor personale vorbim şi atunci când hackeri/ manual hijackers acţionează în online, compromiţând conturile personale. Din nou, activitatea este una de sorginte offline, însă în online „beneficiază” de plusurile mediumului. Într-un articol recent publicat de Google, sunt descrişi paşii pe care manual hijackers pentru a intra în conturile utilizatorilor online prin phishing: 22

Brock Bastian, Jolanda Jetten, Helena R.M. Radke, Cyber-dehumanization: Violent video game play diminishes our humanity, în „Journal of Experimental Social Psychology”, nr. 48, 2012, pp. 486–491 21 C. A. Anderson, N. L. Carnagey, J. Eubanks, Exposure to violent media: The effects of songs with violent lyrics on aggressive thoughts and feelings. în „Journal of Personality and Social Psychology”, nr. 84, 2003, 960–971. 22 H. Polman, et alii, Experimental study of the differential effects of playing versus watching violent video games on children's aggressive behavior. în „Aggressive Behavior”, nr. 34, 2008, pp. 256–264. 9

Dezumanizarea societăţii virtuale|

simplu, dar periculos

• în 14% din cazuri, oamenii care au vizitat pagini web false şi-au înregistrat datele personale cerute

rapid şi amănunţit

• aprox. 20% dintre conturile "deturnate" sunt accesate în cele 30 de minute în care un hacker obţine datele contului.

personalizat şi targetat

• după aceea, hijackers trimit emailuri de tip phishing de pe contul victimei către toţi cei care sunt în agendă.

învăţare rapidă

• Hijackers îşi schimbă repede tacticile pentru a se adapta noilor măsuri de securitate.

Fig.3.2., Traducere din articolul „Behind enemy lines in our war against account hijackers”, cu referire la paşii pe care îi fac hijackers

3.3. Dezumanizare sau/prin anonimat În această subsecţiune din lucrare, insistăm „The literature has shown that in asupra prezentării legăturii dintre semnificaţiile the anonymous online world, termenilor „dezumanizare” şi „anonimat”. individuals are more likely to Pe de o parte, apreciem că anonimatul ori engage in a variety of role-play „libertatea” de a ne alege şi construi un digital self games, assuming different independent de ego-ul real, aduce cu sine o îndepărtare identities by cycling through de la sensibilitate, de la asumarea responsabilităţii, multiple selves.” altruism etc., care, în acord cu definiţiile din Sherry Turkle Dicţionarul Explicativ al Limbii Române şi din Larousse, ajunge să dezumanizeze. Potrivit profesorului Bogdan Ficeac, dezumanizarea presupune pierderea în anonimat. „Individul se simte eliberat de constrângerile morale pe care le-ar avea în cazul unui comportament normal în societate. Efectul este un comportament deviant de la normele de convieţuire, fără ca individul să îşi poată da seama de ceea ce face. Creşterea agresivităţii este consecinţa directă a acestui comportament deviant (...)”23.

Bogdan Ficeac, Tehnici de manipulare, ed. A II-a, Ed. „Nemira”, 1997, https://www.semperfidelis.ro/e107_files/public/1321443217_1234_FT36781_tehnici_de_manipulare.pdf, accesat la data de 08 noiembrie 2014 10 23

Dezumanizarea societăţii virtuale|

Anonimatul din societatea virtuală facilitează dezumanizarea cu precădere atunci când omul se foloseşte de nicknames ori profil inventat, fals şi conştientizează că este „eliberat” de asumarea faptelor şi a consecinţelor faptelor sale (hackers, furt de date, spargerea conturilor de date/bancare, agresare verbală ş.a.). R. Rogogno, în articolul ştiinţific „Personal Identity Online”, clarifică faptul că în online nu avem de-a face cu forme noi de identitate, ci cu nesiguranța/nedeterminarea contextului în care apar informațiile referitoare la identitate. Dacă este să jonglăm la nivelul termenilor temei lucrării de faţă şi vorbim nu numai de dezumanizarea societăţii virtuale, ci şi de dezumanizarea prin lumea virtuală, atunci trecem în revistă şi efectele internetului asupra formării sinelui care, printr-o îndepărtare tot mai mare de realitate şi prin instigare la pierderea caracterelor specific umane, ajunge să fie „dezumanizat”. Totuşi, la nivelul ultimei idei, în literatura de specialitate există, încă, dezbateri.

„For the first time in human history, anonymous and disembodied strangers become important agents of socialization, interacting with youngsters in their homes on a daily basis, and thereby affecting the formation of their self.” Shanyang Zhao

„It is clear, however, that the Internet has not liberated people from the structural oppression of difference, and sexism, racism, heterosexism, and so forth are just as prevalent online as they are in face-to-face contexts. The fantasy of the Internet as disembodied playground is just that, a fantasy.” A. Marwick

Dezumanizarea societăţii virtuale|

4. Studii de caz 4.1. Onlinebullying Din rândul exemplelor care susţin tema dezumanizării lumii virtuale, aducem spre detaliere o practică online care înfricoşează, tensionează, supără sau umileşte, cu origini în offline: cyber bullying24. Spre deosebire de acţiunea de a intimida, brutaliza ori a nu lăsa în pace din realitatea palpabilă, online bullying prezintă ameninţări mai degrabă verbale şi pericol psihologic, decât fizic şi capătă amploare sub masca anonimatului pe care utilizatorii o folosesc în mediul virtual. În online, posibilitatea de intervenţie înspre stoparea brutalizării poate fi mai puţin eficientă, pentru că autorul poate fi mult mai greu reperat. Având resursele necesare pentru a căpăta amploare în online, cyber bullying a devenit un fenomen care acaparează întocmai categoriile de vârstă mai predispuse influenţării, intimidării etc.: copiii şi tinerii, care se suprapun întocmai peste categoriile de vârstă care utilizează foarte mult internetul. Psihologii şi specialiştii în social media au găsit un pattern al acţiunii de cyber bullying. Astfel, un utilizator de internet care brutalizează online obişnuieşte să:

Date-cheie cu privire la fenomenul cyber bullying: 1.

au fost intimidaţi online. În 1 din 4 cazuri s-a întâmplat de mai multe ori. 2.

Divulge secrete ori informaţii confidenţiale; Excludă în mod deliberat pe cineva dintr-un grup, într-un joc sau în lumea virtuală ori în social media; 24

70%

dintre

studenţi

raportează că au fost intimidaţi online în mod frecvent. 3.

81% dintre tineri consideră

că este mai uşor să intimidezi online

şi

„să

responsabilitate”

scapi decât

de în

intimidarea în persoană, în offline. 4.

Aprox.58% dintre copii au

recunoscut că li s-au spus cuvinte rele ori dureroase în mediul online. În 4 din 10 cazuri, acest lucru s-a întâmplat de mai multe ori. 5.

Trimită mesaje jignitoare sau ameninţătoare către un telefon/cont ţintă sau într-un joc online sau să distribuie fotografii modificate ori video înjositoare în social media;

43% dintre copii (din SUA)

Fetele sunt de 2 ori mai

predispuse să fie victime ale cyber bullying decât băieţii. 6.

75%

dintre

studenţi

recunosc că au vizitat o pagină web/o postare online menită să atace un alt student.

Text original: „Cyber bullying (also called 'online bullying') is when a person or a group of people uses the internet, email, online games or any other kind of digital technology to threaten, tease, upset or humiliate someone else.”, http://www.childline.org.uk/Explore/Bullying/Pages/online-bullying.aspx, accesat la data de 09 noiembrie 2014 12

Dezumanizarea societăţii virtuale|

Se dea drept persoana în cauză, după ce a intrat în contul social media al respectivei/ului şi trimiterea sau publicarea de comentarii defăimătoare; Pretindă că este prieten cu cineva, să îi câştige încrederea, după care să îl/o trădeze. Totuşi, deşi sunt mulţi care atacă urmând „regulile” de mai sus, se remarcă, tot în societatea virtuală, o mobilizare de forţe înspre stoparea dezumanizării prin cyber bullying. Campania online Positivity page a celor de la Do Something.org reprezintă unul dintre exemplele de luptă împotriva atacului personal virtual, folosindu-se întocmai de atributele societăţii online, de care s-au folosit şi hărţuitorii (rapiditate, aspaţialitate, acoperire, posibilitatea anonimatului etc.), îndemnând la crearea unei platforme/comunităţi online proprii, menite să promoveze cultura pozitivităţii on şi offline.

Figura 4.1.a. conţinutul primei pagini de pe site-ul Positivity page Legătura directă dintre dezumanizare, ca proces, şi online bullying, ca practică, a fost evidenţiată şi de actriţa Gwyneth Paltrow, care a făcut, prin declaraţiile sale din mai 201425, un apel la conştientizarea gravităţii comentariilor răutăcioase din social media, care nu fac decât să dezumanizeze. Deşi comparaţia pe care dintre război şi cyber bullying a determinat un alt val de critici26, ceea ce a vrut să întărească atât actriţa, cât şi purtătorul ei de cuvânt, este faptul că negativismul atât de promovat în online nu face decât să dezumanizeze.

Online bullying dehumanising: Gwyneth Paltrow, https://en-maktoob.news.yahoo.com/online-bullyingdehumanising-gwyneth-paltrow-020700069.html, accesat la data de 09 noiembrie 2014 26 Leanne Bayley, Gwyneth Paltrow: Online hate is a “dehumanising thing”, în „Glamour Magazine”, 30 mai 2014, http://www.glamourmagazine.co.uk/news/celebrity/2014/05/30/gwyneth-paltrow-comments-about-online-bulliesand-war , accesat la data de 09 noiembrie 2014 13

Dezumanizarea societăţii virtuale|

În categoria onlinebullying ar intra, din punctul meu de vedere, valul de #tags răutăcioase de pe Twitter, care a stârnit nenumărate scandaluri, depresii în rândul celor atacaţi şi cercetări, studii făcute de psihologi şi specialiştii în social media. Din rândul news feed-ului provocat de virtualul ciripit machiavelic, am ales să laud iniţiativa comediantului, actorului vocal și prezentatorului de televiziune american, gazda și creatorul talk-showului Jimmy Kimmel Live!, care a ales într-un mod intrigant şi inedit să tragă un semnal de alarmă asupra impactului fenomenului #tags nepoliticoase de pe Twitter, care dezumanizează. Astfel, Jimmy Kimmel a invitat vedetele de la Hollywood să citească live cele mai mean Tweets27 despre ele. Dincolo de surpriza actorilor, de viteza şi metoda de reacţie a acestora, dincolo de rating şi de provocarea atâtor staruri care răspund într-un filmuleţ pe youtube, difuzat şi în emisiunea sa, campania este una profundă prin faptul că sunt puşi într-un „dialog” @atacatorul şi @star-victim, iar în spatele zâmbetelor există, totuşi, un impact al cuvintelor grele, aţintite spre victimă şi rostite, cu voce, de către aceasta. Prin astfel de filmuţele se arată că onlinebullying există, că vedetele aclamate sunt şi blamate şi că, după paravanul comunicarii virtuale, există un receptor real, o persoană. Persoana care este dezumanizată prin ironiile şi jignirile aduse în respectivele Tweets citeşte textul dezumanizant, care se întoarce întocmai „împotriva” celui care l-a scris. Dacă vrem, putem găsi facil similitudini între această situaţie şi cea din spatele sintagmei „când călăul devine victimă, iar victima călău”. Mean Tweets devin un bumerang, iar campania în sine susţine tema lucrării de faţă.

Mean tweets, https://www.youtube.com/watch?v=MPmObvuOMYA&list=PLs4hTtftqnlAkiQNdWn6bbKUrP1wuSm0&hd=1. accesat la data de 10 noiembrie 2014 14

Dezumanizarea societăţii virtuale|

4.2. Aplicaţia Dehumanize Your Friends! Cel de-al doilea exemplu pentru tema lucrării de faţă a fost ales pentru că: La nivel semantic uimeşte prin folosirea verbului „a dezumaniza” la imperativ, prezentându-se ca un îndemn pentru posibilul utilizator; Îndemnul însuşi este unul dezumanizant; În descrierea aplicaţiei este subliniat faptul că jocul este „pentru persoane oribile”, însă ia în râs sensul termenilor şi gravitatea lor; M-a intrigat numărul mare de aprecieri şi recenziile favorabile; După ce m-am interesat mai mult cu privire la aplicaţie, am aflat că aceasta reprezintă un joc de grup, varianta online a unui joc din categoria Cards Against Humanity, care foloseşte cărţi albe şi negre şi tehnica ghicitorii şi a interpretării. Imoralitatea jocului ţine mai degrabă de domeniile şi subiectele de discuţie propuse (boli, sex –incest, tulburări hipersexuale, nesinceritate etc.) care se cer a fi tratate dramatic şi cu umor.

Aplicaţia Dehumanize Your Friends!

exemplu de domeniu/subiect

descrierea aplicaţiei

Figura 4.2. Descrierea aplicaţiei Dehumanize Your Friends!

Dezumanizarea societăţii virtuale|

5. Concluzii În secţiunea aceasta am rezervat loc opiniilor proprii cu privire la tema lucrării de faţă. Astfel, din punctul meu de vedere, dezumanizarea nu este un proces specific pentru lumea online, ci este un proces care, preluând „modele” din istorie şi din comportamentele instigatoare şi periculoase din realitatea socială, se dezvoltă tot mai mult în online, profitând întocmai de atuurile acestui canal de comunicare, ale acestui mediu. Mi-am permis să opinez în partea a III-a a lucrării, în Dezumanizare sau cyborg că există şi o dezumanizare prin lumea virtuală, atunci când omul activează în mod îngrijorător de mult în online, fiind dependent de această practică, dar am revenit cu exemple care m-au readus în nucleul temei originale, dezumanizarea societăţii virtuale (substantivul în cazul genitiv). Onlinebullying, aplicaţiile care incită la folosirea cuvintelor înjositoare şi la reacţii violente, crearea de site-uri, imagini, video cu caracter şocant, aducând prejudicii integrităţii psihologice a oamenilor sunt dovezi ale acestui fenomen care a înglobat şi comunicarea în online. Totuşi, semnalele de alarmă nu trebuie trase la adresa media, a spaţiului de desfăşurare a „procesului”, ci la adresa creatorilor, promotorilor, actorilor direct implicaţi în dezumanizarea societăţii- indiferent că este la o strângere de mână, o palmă sau un click distanţă-: oamenii. Numai omul este cel care s-a dezis de atributul major care îl diferenţia de restul fiinţelor ori de restul lucrurilor (dacă ne referim şi la lumea mecanizată): omenescul/umanul/umanitatea. Şi tot numai omul este cel dator să contrabalanseze situaţia, până când ajunge să înlăture pe deplin procesul dezumanizant şi efectele sale. De aceea, în online, unui fenomen îngrijorătorca onlinebullying în rândul copiilor, ca violenţa verbală orientată către femei, ca site-urile şocante, ca furtul datelor personale- i s-a răspuns prin mobilizări ale oamenilor, companiilor, organizaţiilor, ale factorilor decidenţi de la nivel mondial (ONU sau însăşi legea), tot în online, folosind aceleaşi „arme ale mediumului”, însă pentru apărarea valorilor umane. În concluzie, dezumanizarea societăţii virtuale este un fenomen real, iniţiat, condus, manipulat şi posibil de stopat de către om (cel din offline, dincolo de avatar, de nickname-ul din online, de codurile binare în spatele cărora se ascunde).

Dezumanizarea societăţii virtuale|

6. Bibliografie 1. Anderson, C. A., N. L. Carnagey, J. Eubanks, Exposure to violent media: The effects of songs with violent lyrics on aggressive thoughts and feelings. în „Journal of Personality and Social Psychology”, nr. 84, 2003, 960–971. 2. Bastian, Brock, Jolanda Jetten, Helena R.M. Radke, Cyber-dehumanization: Violent video game play diminishes our humanity, în „Journal of Experimental Social Psychology”, nr. 48, 2012, pp. 486–491 3. Baym, Nancy K., „The emergence of community in computer-mediated communication”, în Jones, S.G., Cybersociety: Computer-Mediated Communication and Community. Thousand Oaks, CA: Sage, 1995, http://crx.sagepub.com/content/23/1/3.short 4. Bullas, Jeff, 22 Social Media Facts and Statistics You Should Know in 2014, http://www.jeffbullas.com/2014/01/17/20-social-media-facts-and-statistics-you-should-know-in2014/#cLTp8SbVjk0VWWuZ.99 5. Castells, Manuel, „The Culture of the Internet”, în The Internet Galaxy 6. Connolly, Ciaran. Facts About Cyber Bullying „No Bullying Expert Advice On Cyber Bullying School Bullying”, http://nobullying.com/facts-about-cyber-bullying/ 7. ***, Cyber Bullying, Pennsylvania Family Support Alliance, http://www.pafsa.org/Assets/files/CYBERBULLYING_revised.pdf 8. ***, Cyber Bullying: Statistics and Tips., i-SAFE Inc., http://www.isafe.org/outreach/media/media_cyber_bullying 9. Fernback, Jan, „Beyond the diluted community concept: a symbolic interactionist perspective on online social relations”, în New Media Society 2007; 9; 49, http://nms.sagepub.com/cgi/content/abstract/9/1/49 10. Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare, ed. A II-a, Ed. „Nemira”, 1997, https://www.semperfidelis.ro/e107_files/public/1321443217_1234_FT36781_tehnici_de_manipu lare.pdf 11. Graham, Sandra. Bullying: A Module for Teachers. http://www.apa.org. http://www.apa.org/education/k12/bullying.aspx# 12. Haslam Nick, Dehumanization: An integrative review, în „Personality and Social Psychology Review”, 2006, nr. 10, 252–264 13. Leanne Bayley, Gwyneth Paltrow: Online hate is a “dehumanising thing”, în „Glamour Magazine”, 30 mai 2014, http://www.glamourmagazine.co.uk/news/celebrity/2014/05/30/gwyneth-paltrow-commentsabout-online-bullies-and-war 14. Madrigal, Alexis C. , The Man Who First Said 'Cyborg,' 50 Years Later, articol publicat la 30 septembrie 2010 în ediţia online a The Atlantic, accesat la data de 27 mai 2014 15. Moessner, Chris. Cyberbullying, Trends and Tudes. NCPC.org. http://www.ncpc.org/resources/files/pdf/bullying/Cyberbullying%20Trends%20-%20Tudes.pdf 16. Montague, A., Matson, F., The dehumanization of man, Ed. „McGraw-Hill”, New York, 1983 17

Dezumanizarea societăţii virtuale|

17. ***, Oxford Dictionaries, http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/cyborg 18. Papacharissi, Zizi, Paige L. Gibson, Fifteen Minutes of Privacy: Privacy, Sociality, and Publicity on Social Network Sites 19. Polman, H., et alii, Experimental study of the differential effects of playing versus watching violent video games on children's aggressive behavior. în „Aggressive Behavior”, nr. 34, 2008, pp. 256–264. 20. Reed, Ed., D, Cindy, Understanding and Addressing Bullying in Schools and Communities., Auburn College of Education, http://archives.huduser.org/oup/conferences/presentations/oupcombined/nola12/OUP12Cindy%20Reed-042612.pdf 21. Saccaro, Marco, Résister à la déshumanisation électronique du monde, în „Le Devoir”, 12 décembre 2013, http://www.ledevoir.com/societe/actualites-ensociete/394956/resister-a-la-deshumanisation-electronique-du-monde 22. Steuter, Erin, Deborah Will, Discourses of Dehumanization: Enemy Construction and Canadian Media Complicity in the Framing of the War on Terror, în „Global Media Journal -Canadian Edition”, vol.2, 2009, pp.7-24, http://www.gmj.uottawa.ca/0902/v2i2_steuter%20and%20wills.pdf 23. Tapscott, Don, “Creierul generatiei Net”, în Crescuţi digital, format electronic 24. Wiener, Norbert, Cybernetics, 1948, citat de Lev Manovich, The Language of New Media 25. Yee, Nick, The demographics, motivations, and derived experiences of users of massivelymulti-user online graphical environments. Presence: Teleoperators and Virtual Environments, 2006, 15 26. Yee, Nick, Jeremy Bailenson, The Proteus Effect: The Effect of Transformed Self-Representation on Behavior, format electronic 27. ***, Teen Online & Wireless Safety Survey., Cox Communications., http://ww2.cox.com/wcm/en/aboutus/datasheet/takecharge/2009-teensurvey.pdf?campcode=takecharge-research-link_2009-teen-survey_0511 28. ***, Teens, Kindness and Cruelty on Social Network Sites., Pew Internet., http://pewinternet.org/Reports/2011/Teens-and-social-media.aspx 29. Zhao, Shanyang, The Digital Self: Through the Looking Glass of Telecopresent Others, format online

E - comunicare

Relaţii Publice şi Publicitate Masterand,

Noiembrie 2014

Luciana Muraraşu

Motivaţia alegerii temei

Delimitări conceptuale

3. Perspective şi abordări ale temei în literatura de specialitate • 3.1. Dezumanizare sau cyborg • 3.2. Dezumanizare sau anihilarea valorilor umane şi nerespectarea drepturilor omului • 3.3. Dezumanizare sau anonimat 4. Studii de caz • 4.1. Onlinebullying • 4.2. Aplicaţia Dehumanize Your Friends! 5.

Concluzii

După cercetătorul Nick Haslam,

negând la ceilalţi atributele unice umane ajungem să îi reprezentăm ca fiind animalici, iar negându-le natura umană, îi reprezentăm ca obiecte sau roboţi/maşini automate. Nick Haslam, Dehumanization: An integrative review, în „Personality and Social Psychology Review”, 2006, nr. 10

Asocierile propuse de Nick Haslam între concepţiile cu privire la umanitate şi formele corespunzătoare de dezumanizare Nick Haslam, op.cit.

Dezumanizare prin

anihilarea valorilor umane Ĺ&#x;i nerespectarea drepturilor omului

Domeniile dezumanizării:

Implicaţiile psihologice ale dezumanizării:

Etnie şi rasă

Delegitimare

Gen şi pornografie

Excluziune morală şi lipsă de angajament faţă de sine şi comunitate

Dizabilităţi ori disfuncţii locomotorii

Anihilare a valorilor

Tehnologie, robotică, computere

â&#x20AC;&#x17E;A

fictional

hypothetical whose

or person

physical

abilities are extended beyond normal human limitations

mechanical elements built into the bodyâ&#x20AC;?

Potrivit Oxford Dictionaries

Un argument care susţine teza propusă de Geert Lovink este faptul că

„A fi cyborg este

întocmai utilizatorii online îşi asumă, la nivel de comportament,

condiția secolului

condiţionarea de cyber existence, după media timpului petrecut

XXI,

și

conectaţi la profilul personal de pe reţea socială virtuală este de 15 minute pe oră, după cum butonul +1 de la Google+ este folosit de

opțiune legată de

peste 5 milioane de ori pe zi, 1 milion de profile de Facebook sunt

stilul de viață.”

automat conectate zilnic şi la nivel mondial, 23% dintre utilizatorii de Facebook îşi accesează contul de peste 5 ori pe zi.

Geert Lovink

Promovarea şi plasarea de imagini/video cu caracter şocant

Susţinerea şi crearea de site-uri specializate în video şi imagini şocante, indecente, promotoare ale discriminării, excluziunii sociale, rasismului etc. Atacul verbal, psihologic asupra celorlalţi utilizatori de internet şi instigarea la comportamente periculoase

Discursuri dezumanizante în new media, social

ď&#x201A;&#x2014; â&#x20AC;&#x17E;Engaging

against

violence

others

dehumanizing,

and

is even

engaging in harmless and gratuitous violence appears to be sufficient to make us feel we have lost elements of our own humanity.â&#x20AC;? Concluziile raportului despre Cyberdehumanization

simplu, dar periculos

• în 14% din cazuri, oamenii care au vizitat pagini web false şi-au înregistrat datele personale cerute

rapid şi amănunţit

• aprox. 20% dintre conturile "deturnate" sunt accesate în cele 30 de minute în care un hacker obţine datele contului.

personalizat şi targetat

• după aceea, hijackers trimit emailuri de tip phishing de pe contul victimei către toţi cei care sunt în agendă.

învăţare rapidă

• Hijackers îşi schimbă repede tacticile pentru a se adapta noilor măsuri de securitate.

Traducere din articolul „Behind enemy lines in our war against account hijackers”, cu referire la paşii pe care îi fac hijackers

â&#x20AC;&#x17E;For the first time in human history, anonymous and disembodied strangers Potrivit profesorului Bogdan Ficeac, dezumanizarea presupune pierderea ĂŽn anonimat.

become important agents of socialization, interacting with youngsters in their

homes on a daily basis, and thereby affecting the formation of their self.â&#x20AC;? Shanyang Zhao

â&#x20AC;&#x17E;It is clear, however, that the Internet has not Potrivit profesorului

liberated people from the structural oppression of

Bogdan Ficeac,

difference, and sexism, racism, heterosexism, and

dezumanizarea

so forth are just as prevalent online as they are in

presupune pierderea ĂŽn

face-to-face contexts. The fantasy of the Internet

anonimat.

as disembodied playground is just that, a fantasy.â&#x20AC;? A. Marwick

Onlinebullying

AplicaĹŁia Dehumanize Your Friends!

43% dintre copii (din SUA) au fost intimidaţi online. În 1 din 4 cazuri s-a întâmplat de mai multe ori. 70% dintre studenţi raportează că au fost intimidaţi online în mod frecvent.

81% dintre tineri consideră că este mai uşor să intimidezi online şi „să scapi de responsabilitate” decât în intimidarea în persoană, în offline. Aprox.58% dintre copii au recunoscut că li sau spus cuvinte rele ori dureroase în mediul online. În 4 din 10 cazuri, acest lucru s-a întâmplat de mai multe ori. Fetele sunt de 2 ori mai predispuse să fie victime ale cyber bullying decât băieţii.

75% dintre studenţi recunosc că au vizitat o pagină web/o postare online menită să atace un alt student.

înfricoşează tensionează

Umileşte în online

Dezumanizarea societăţii virtuale este un fenomen real, iniţiat, condus, manipulat şi posibil de stopat de către om (cel din offline, dincolo de avatar, de nickname-ul din online, de codurile binare în spatele cărora se ascunde).



1. Anderson, C. A., N. L. Carnagey, J. Eubanks, Exposure to violent media: The effects of songs with violent lyrics on aggressive thoughts and feelings. în „Journal of Personality and Social Psychology”, nr. 84, 2003, 960–971.



2. Bastian, Brock, Jolanda Jetten, Helena R.M. Radke, Cyber-dehumanization: Violent video game play diminishes our humanity, în „Journal of Experimental Social Psychology”, nr. 48, 2012, pp. 486–491



3. Baym, Nancy K., „The emergence of community in computer-mediated communication”, în Jones, S.G., Cybersociety: Computer-Mediated Communication and Community. Thousand Oaks, CA: Sage, 1995, http://crx.sagepub.com/content/23/1/3.short



4. Bullas, Jeff, 22 Social Media Facts and Statistics You Should Know in 2014, http://www.jeffbullas.com/2014/01/17/20-social-media-facts-and-statistics-you-should-know-in2014/#cLTp8SbVjk0VWWuZ.99



Castells, Manuel, „The Culture of the Internet”, în The Internet Galaxy



Connolly, Ciaran. Facts About Cyber Bullying „No Bullying Expert Advice On Cyber Bullying School Bullying”, http://nobullying.com/facts-about-cyber-bullying/



***, Cyber Bullying, Pennsylvania Family Support Alliance, http://www.pa-fsa.org/Assets/files/CYBERBULLYING_revised.pdf



***, Cyber Bullying: Statistics and Tips., i-SAFE Inc., http://www.isafe.org/outreach/media/media_cyber_bullying



9. Fernback, Jan, „Beyond the diluted community concept: a symbolic interactionist perspective on online social relations”, în New Media Society 2007; 9; 49, http://nms.sagepub.com/cgi/content/abstract/9/1/49



10.

Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare, ed. A II-a, Ed. „Nemira”, 1997, https://www.semperfidelis.ro/e107_files/public/1321443217_1234_FT36781_tehnici_de_manipulare.pdf



11.

Graham, Sandra. Bullying: A Module for Teachers. http://www.apa.org. http://www.apa.org/education/k12/bullying.aspx#



12.

Haslam Nick, Dehumanization: An integrative review, în „Personality and Social Psychology Review”, 2006, nr. 10, 252–264



13. Leanne Bayley, Gwyneth Paltrow: Online hate is a “dehumanising thing”, în „Glamour Magazine”, 30 mai 2014, http://www.glamourmagazine.co.uk/news/celebrity/2014/05/30/gwyneth-paltrow-comments-about-online-bullies-and-war



14.

Madrigal, Alexis C. , The Man Who First Said 'Cyborg,' 50 Years Later, articol publicat la 30 septembrie 2010 în ediţia online a The Atlantic, accesat la data de 27 mai 2014



15.

Moessner, Chris. Cyberbullying, Trends and Tudes. NCPC.org. http://www.ncpc.org/resources/files/pdf/bullying/Cyberbullying%20Trends%20-%20Tudes.pdf



16.

Montague, A., Matson, F., The dehumanization of man, Ed. „McGraw-Hill”, New York, 1983



17.

***, Oxford Dictionaries, http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/cyborg



18.

Papacharissi, Zizi, Paige L. Gibson, Fifteen Minutes of Privacy: Privacy, Sociality, and Publicity on Social Network Sites



19. Polman, H., et alii, Experimental study of the differential effects of playing versus watching violent video games on children's aggressive behavior. în „Aggressive Behavior”, nr. 34, 2008, pp. 256–264.



20. Reed, Ed., D, Cindy, Understanding and Addressing Bullying in Schools and Communities., Auburn College of Education, http://archives.huduser.org/oup/conferences/presentations/oupcombined/nola12/OUP12-Cindy%20Reed-042612.pdf



21. Saccaro, Marco, Résister à la déshumanisation électronique du monde, în „Le Devoir”, 12 décembre 2013, http://www.ledevoir.com/societe/actualites-en-societe/394956/resistera-la-deshumanisation-electronique-du-monde



22. Steuter, Erin, Deborah Will, Discourses of Dehumanization: Enemy Construction and Canadian Media Complicity in the Framing of the War on Terror, în „Global Media Journal -- Canadian Edition”, vol.2, 2009, pp.7-24, http://www.gmj.uottawa.ca/0902/v2i2_steuter%20and%20wills.pdf



23.

Tapscott, Don, “Creierul generatiei Net”, în Crescuţi digital, format electronic



24.

Wiener, Norbert, Cybernetics, 1948, citat de Lev Manovich, The Language of New Media



25. Yee, Nick, The demographics, motivations, and derived experiences of users of massivelymulti-user online graphical environments. Presence: Teleoperators and Virtual Environments, 2006, 15



26.



27. ***, Teen Online & Wireless Safety Survey., Cox Communications., http://ww2.cox.com/wcm/en/aboutus/datasheet/takecharge/2009-teen-survey.pdf?campcode=takechargeresearch-link_2009-teen-survey_0511



28.

***, Teens, Kindness and Cruelty on Social Network Sites., Pew Internet., http://pewinternet.org/Reports/2011/Teens-and-social-media.aspx



29.

Zhao, Shanyang, The Digital Self: Through the Looking Glass of Telecopresent Others, format online

Yee, Nick, Jeremy Bailenson, The Proteus Effect: The Effect of Transformed Self-Representation on Behavior, format electronic

Noiembrie 2014

Cine suntem noi (a), ce sarcină îndeplinim (b)? ......................................................................... 2

Care sunt principalele necesităţi sociale sau profesionale pe care ar trebui să le îndeplinim ? .. 2

În general, ce trebuie să facem pentru a anticipa şi a face faţă aşteptărilor principalilor actori

interni şi externi? ................................................................................................................................ 2 4.

Care sunt particularităţile specifice ce ne fac atât de unici ? ..................................................... 3

1.Care sunt principiile după care ne conducem în activitate? ............................................................ 5 2.Cum dorim să ne organizăm activitatea ? ....................................................................................... 5 3. Cum dorim să ne comportăm cu actorii principali externi? Ce relaţii am vrea să stabilim cu ei? Ce dorim ca ei să spună despre noi?................................................................................................... 5 4. Cum dorim să ne comportăm unul cu altul în cadrul organizaţiei? Ce preţuim cel mai mult? ...... 7

Problema strategică 1: Cum să ajungem să acoperim toată România până în anul şcolar 2016-2017? Problema strategică 2: Cum să ajungem să păstrăm (şi chiar să îmbunătăţim) calitatea serviciilor oferite în condiţiile extinderii activităţii noastre la nivel teritorial? ..................................................... Problema strategică 3: Cum să ajungem să diversificăm serviciile oferite în şcoli? ...........................

Luciana MURARAŞU

CLARIFICAREA MISIUNII ORGANIZAŢIEI 1.

Cine suntem noi (a), ce sarcină îndeplinim (b)?

Teach for Romania face parte din reţeaua globală Teach for All şi atrage absolvenţi de

top care nu ar fi considerat în mod normal, ca opţiuni de viitor profesional, meseria de profesor. Modelul funcţionează cu success în alte 32 de ţări, pe 5 continente, unde este aplicat de către organizaţiile partenere în reţeaua Teach for All. b.

Pentru un tânăr în România de astăzi, educaţia, cunoştinţele pe care le dobândeşte şi

mediul în care creşte sunt cruciale pentru oportunităţile la care are acces mai departe. Calitatea educaţiei pe care acesta o primeşte până la vârsta de 15 ani este determinantă pentru parcursul său ulterior în viaţă. De aceea, răspundem problemei educaţiei naţionale şi acţionăm acolo unde pericolele sunt cele mai mari. 2.

Care sunt principalele necesităţi sociale sau profesionale pe care ar trebui să le

îndeplinim ? Noi ne asumăm să oferim opţiuni de viaţă prin educaţie de calitate pentru fiecare copil din România: acces, prin educaţie şi experienţe diferite de învăţare, la o dezvoltare continuă şi la sprijin în valorificarea potenţialului maxim al elevilor incluşi în program; asigurarea unei educaţii de calitate atât prin profilul învaţătorilor/profesorilor introduşi la clasă, cât şi prin metodele abordate în lucrul cu elevii. 3.

În general, ce trebuie să facem pentru a anticipa şi a face faţă aşteptărilor

principalilor actori interni şi externi? Pentru a anticipa aşteptările partenerilor noştri, ne orientăm înspre extinderea şi consolidarea parteneriatelor cu societatea civilă, cu instituţiile de învăţământ, companiile private. Pentru a face faţă aşteptărilor actorilor interni şi externi: Organizăm un proces de recrutare şi selecţie transparent şi integru Teach for Romania va recruta riguros cei mai talentaţi şi motivaţi tineri români, ajutându-i să conştientizeze impactul pe care îl pot avea prin alegerea profesiei de dascăl. Candidaţii sunt evaluaţi, printre altele, în funcţie de performanţa academică, implicarea în activităţi extracurriculare, potenţialul de leadership demonstrat, motivaţie şi dedicare pentru a preda, perseverenţă şi gândire critică. Oferim pregătire, susţinere şi consiliere permanentă Înainte de a fi plasaţi în şcoli, învăţătorii/profesorii Teach for România vor participa la un program intens de pedagogie şi leadership. Programul se va desfăşura pe parcursul a 6 săptămâni în Luciana MURARAŞU

care aceştia vor dobândi abilităţile necesare pentru a deveni învăţători/profesori de succes în clasă şi pentru a facilita performanţa elevilor. Programul Teach for Romania presupune 2 ani de activitate de predare într-o şcoală parteneră. Pe parcursul celor doi ani, învăţătorii/profesorii vor fi susţinuti şi consiliaţi constant de către o echipă de tutori şi vor beneficia de dezvoltare profesională continuă şi de implicare într-un sistem foarte competitiv de evaluare a performanţei. Asigurăm integrare în şcoli doi ani Învăţătorii/profesorii vor fi angajaţi cu normă întreagă, în cadrul unor şcoli selectate de către Teach for Romania ca fiind defavorizate, cu rezultate slabe, comunităţi de rromi etc., cu potenţial considerabil de dezvoltare şi unde este nevoie de cadre didactice dornice să producă schimbări pozitive. Învăţătorii/profesorii vor fi evaluaţi în funcţie de progresul elevilor la clasele la care predau şi impactul în comunitate. Dezvoltăm o reţea promiţătoare de Alumni, care asigură follow-up-ul proiectului La finalul celor doi ani, învăţătorii/profesorii Teach for Romania, vor avea posibilitatea de aşi continua activitatea în sistemul educaţional formal ca învăţători/profesori sau vor putea migra către domenii conexe din care pot susţine reforma sistemului educaţional românesc (antreprenori în educaţie, administraţie şcolară, business). Aceştia sunt consiliaţi şi ajutaţi în construirea unei cariere (personal şi branding profesional), cu ajutorul organizaţiilor partenere şi echipei Teach for Romania. De asemenea, ei devin parte a reţelei globale Teach şi pot beneficia de sinergiile oferite de apartenenţa la o reţea globală în educaţie. Indiferent de alegerea pe care aceştia o fac, reţeaua de alumni îi menţine implicaţi şi conectaţi pentru a susţine în continuare misiunea Teach for Romania.

Care sunt particularităţile specifice ce ne fac atât de unici ?

Unicitatea Teach for Romania este subliniată prin: Modelul global Teach implementat doar de noi la nivel naţional; Ipostazierea profesorului drept un pedagog. Un formator de încredere. Un îndrumător inspiraţional. Un mentor. Un model. Un lider. Un program eficace şi ambiţios, în cinci etape; Formarea profesorului în cadrul Academiei de Leadership şi Pedagogie; Programul de mentorat (Pe perioada celor doi ani, profesorul Teach va avea unul sau mai mulţi mentori « corporate ». Un leader senior din cele mai prestigioase companii din România îl va ajuta să îşi dezvolte o viziune de carieră și obiective de dezvoltare profesională.);

Luciana MURARAŞU

Bursa oferita învăţătorilor/profesorilor Teach for Romania pentru participarea în program timp de doi ani.

Misiunea Teach for Romania Teach for Romania recrutează tineri români valoroși, îi pregătește ca învățători sau profesori model și îi sprijină pentru a deveni factori de transformare în educație.

Luciana MURARAŞU

ANALIZA VALORILOR Răspundeţi la următoarele întrebări :

1. Care sunt principiile după care ne conducem în activitate? Suntem responsabili pentru acţiunile noastre şi efectele pe care acestea le au (în comunitate, la clasă, în şcoala şi în relaţiile cu alte instituţii implicate). Suntem cinstiţi, incoruptibili, demni şi cu o conduită profesională de înaltă ţinută. Rămânem întregi în faţa provocărilor şi corecţi în relaţia cu ceilalţi şi faţă de noi înşine. Suntem cea mai bună variantă a noastră în tot ceea ce facem. Transmitem seriozitate şi respect prin îndeplinirea promisiunilor organizaţiei. Excelenţa activităţii noastre este evidenţiată de rezultate foarte valoroase. Acţionăm conform cu ceea ce suntem şi cu principiile noastre. Suntem oneşti, transparenţi, deschişi şi spunem întotdeauna adevărul. Trăim şi exprimăm valorile organizaţiei prin tot ceea ce facem. Suntem determinați, credem în reușită și înfruntăm toate greutățile. Orice provocare este o oportunitate. Având un simț al posibilității, continuăm în ciuda obstacolelor întâmpinate. Recunoaştem că nu cunoaştem totul, dar suntem deschişi şi responsabili pentru a ne îmbunătăţi cunoştintele în mod constant. Orice interacţiune este o oportunitate de auto-cunoaştere şi învăţare.

2.Cum dorim să ne organizăm activitatea ? Activitatea noastră se desfăşoară în mai multe departamente, răspunzând mai multor arii/necesităţi de intervenţie. Aceste departamente sunt coordonate de o echipă, formată din: 

Director General



Director de Pregătire şi Susţinere



Director de Recrutare şi Selecţie



Director de Parteneriate



Manager Administrativ



Doi Recruiters

Această echipă se ocupă de pregătirea şi gestionarea procesului de recrutare şi selecţie, plasarea în şcoli şi gestionarea parteneriatelor. Dorim să ne îndeplinim activităţile în acord cu valorile noastre, în mod eficace şi eficient.

3. Cum dorim să ne comportăm cu actorii principali externi? Ce relaţii am vrea să stabilim cu ei? Ce dorim ca ei să spună despre noi?

Reţeaua For All

Teach Parteneriat, model şi schimb de know-how: Teach for All susţine partenerii în schimbarea contextului educaţional al fiecărei

Luciana MURARAŞU

naţiuni dinăuntrul acesteia, învăţând unii de la ceilalţi, împărtăşind soluţii, şi astfel crescând impactul mai rapid şi mai eficace. Profesori, alumni şi angajaţi din reţea îşi adaptează soluţiile la contextul local şi astfel realizează inovaţii ce pot fi împărtăşite pentru a accelera progresul în toată reţeaua. Ne dorim o continuă colaborare şi, datorită similitudinii naturii problemelor din ţările participante în reţea, soluţiile pot fi astfel împărtăşite peste graniţe. Mai mult decât atât, dorim ca ei să se încreadă în serviciile de calitate pe care le oferim la nivel naţional. Partenerii principali: Romanian-American Foundation, Ministerul Educaţiei Naţionale, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti Faţă de partenerii principali ne dorim să ne prezentăm în mod responsabil şi la un nivel de excelenţă care să ne credibilizeze necontenit. Astfel, ne asigurăm de susţinerea lor din perspectiva comunicării, a expertizei şi a aspectului financiar. Dorim să primim în continuare recunoaşterea lor publică şi suportul financiar atât de necesar derulării programului. Parteneri Relaţii de colaborare, pregătire a profesorilor şi susţinere reciprocă Academia de Leadership şi Pedagogie Susținători Promovare Companii private

Beneficiile unui parteneriat cu Teach for Romania: Impact: Impactul intervenţiilor învățătorilor/profesorilor va fi riguros evaluat, periodic, în comparaţie cu un grup de control cu caracteristici iniţiale similare. Impactul va fi clar comunicat părţilor interesate şi cu care avem încheiat un parteneriat. Implicarea Angajaţilor Angajaţii companiilor pot fi voluntari pentru Teach for Romania ca oaspeţi (guest speakers) în anumite clase sau fiind mentori corporate pentru participanţii în program. Oportunităţi de voluntariat adiţionale vor fi disponibile pentru evenimente ocazionale. Vizibilitate Afiliere directă cu un program care va fi puternic şi vizibil la scară naţională. Acest program va atrage persoane cu profil important care vor participa la evenimente de co-promovare. Internship Pe parcursul celor doi ani de contract cu Teach for Romania, aceşti tineri talentaţi vor participa în programe de internship sau se vor implica în dezvoltarea unor programe de dezvoltare comunitară. Acces la Talente de Top Candidaţii atraşi în program vor înţelege ce opţiuni de carieră pot explora împreună cu partenerii noştri. După cei doi ani de plasare în şcoli, partenerii corporate vor avea posibilitatea de a recruta şi angaja cei mai performanţi candidaţi. Organizaţii Recomandări pentru proiectul nostru, promovare reciprocă studenţeşti / Din partea ONGS şi a ONGT dorim susţinere a iniţiativei noastre, prin promovare în pentru tineri perioada de recrutare şi recomandări de colegi care se potrivesc profilului căutat de Teach for Romania. În schimb, putem să le oferim endorsement în proiectele lor care sunt în acord cu valorile noastre. Parteneri media Promovare, contribuţie la creşterea gradului nostru de credibilitate în rândul partenerilor şi vizibilitate la nivel judeţean şi naţional sunt termenii care caracterizează parteneriatul pe care ni-l dorim cu instituţiile media. Luciana MURARAŞU

Beneficiarii direcţi: elevii din şcoli, şcolile participante şi tinerii care devin profesori

Teach for Romania selectează şi pregăteşte o reţea de învățători, profesori tineri, talentaţi, motivaţi şi cu iniţiativă pentru a lucra cu diverse categorii de elevi, părinţi, învățători, profesori şi membri ai comunităţii, pentru a asigura o educație de cea mai înaltă calitate pentru toți copiii. Învățătorii și profesorii noştri vor fi implicaţi în diverse activităţi extracurriculare şi proiecte cu impact pozitiv în comunitate, acţionând astfel ca lideri autentici atât în rândul elevilor, cât şi al părinţilor, colegilor, reprezentanților instituțiilor locale. Şcolile selectate și participante în reţeaua noastră vor putea accesa programe de formare/ traininguri periodice şi conferinţe menite să împărtăşească cele mai bune practici pedagogice. Ne dorim ca şcolile partenere proiectului Teach for Romania să ofere tinerilor pregătiți să devină învățători sau profesori un mediu de lucru adecvat, care să faciliteze maximizarea impactului pozitiv asupra elevilor, colegilor și a comunității în care activează.

4. Cum dorim să ne comportăm unul cu altul în cadrul organizaţiei? Ce preţuim cel mai mult? Noi preţuim respectarea necondiţionată a valorilor noastre şi preţuim o colaborare transparentă, bazată pe încredere şi un feedback constant reciproc, care să ajute la îmbunătăţirea proiectelor noastre de creştere a calităţii sistemului educaţional din România.

Luciana MURARAŞU

ANALIZA PUNCTELOR TARI În mod individual, întocmiţi o listă a punctelor tari şi descrieţi care sunt opţiunile care există pentru consolidarea punctelor respective.

Global Programul, dezvoltat iniţial în 1990 de către Teach for America în Statele Teach, implementat Unite, atrage absolvenţi de top care nu doar de noi la nivel ar fi considerat în mod normal, ca opţiuni de viitor profesional, meseria naţional de profesor. Noi suntem singurii care implementează programul global la nivelul României. Modelul

Oferirea unui pachet competitiv

beneficii

Salariu de bază Bursa Teach Suport cazare Acoperire transport Pachet medical Acces la tehnologie

Consultarea şi chiar demararea de rapoarte de calitate a sistemului educaţional, astfel încât intervenţiile noastre să se prezinte exact în şcolile care necesită ajutor, iar mecanismele noastre să răspundă problemelor actuale. Atragerea de fonduri pentru oferirea unor pachete avantajoase de formare continuă, prin participarea la conferinţe naţionale/internaţionale de-a lungul celor doi ani de Teach for Romania, ca profesor.

Sistemul de tutorat

Pentru viitorii profesori: „Tutorii Teach for Romania te vor observa și te vor sfătui pentru a te ajuta să îți dezvolți punctele tale forte și să lucrezi la zonele unde mai există lucruri de îmbunătățit. Un tutor / mentor îţi va fi mereu alături, pentru a te ajuta să explorezi direcţii de aprofundare şi/sau schimbare şi pentru a-ţi oferi suport. Acesta te va sprijini să utilizezi instrumente specifice de predare, în planificarea la clasă, te sprijină în implementarea și îmbunătățirea continuă a activităților de predare pentru a asigura obținerea de rezultate substanțiale și măsurabile ale elevilor. Te va susţine să aplici principiile “predă ca un lider” în actul pedagogic. Te va asista la clasă şi în toate provocările pe care le vei avea în demersul tău pe parcursul celor doi ani alături de Teach for Romania.”

Posibilitatea alegerii unui tutore din domeniul de formare, de studiu (de exemplu, pentru absolvenţii de Comunicare, un expert recunoscut în PR şi comunicare ar ajuta şi motiva foarte bine profesorul Teach for Romania); Un sistem de analiză, monitorizare şi evaluare a sistemului de tutorat, pentru a răspunde tuturor provocărilor tinerilor profesori.

Sistem de coaching

Acces la un coach dintre lideri recunoscuți din business care va sprijini profesorul Teach for Romania în momente cheie pe parcursul celor 2 ani. Pe perioada celor doi ani, va

Un sistem de analiză, monitorizare şi evaluare a sistemului de tutorat, pentru a răspunde tuturor provocărilor tinerilor profesori. Consolidarea,

Luciana MURARAŞU

Un proces de selecţie credibil

şi

orientat

către excelenţă

program

pregătire

de serios,

responsabil şi în acord cu realitatea

Existenţa unei reţele de alumni şi o reţea bine formată Teach for All Luciana MURARAŞU

avea unul sau mai mulţi mentori diversificarea şi creşterea «corporate». Un leader senior din cele numărului de parteneriate cu mai prestigioase companii din corporaţii, din rândul cărora România îl va ajuta să îşi dezvolte o studenţii să îşi aleagă un viziune de carieră și obiective de coach. dezvoltare profesională. Partenerii noștri şi corporaţiile de renume cu care facem parteneriate vor organiza internship-uri de vară și vor oferi oportunități de job full time pentru profesorii interesați. 5 paşi: Promovare a Înscrierea online; candidaţilor, înspre motivarea lor şi ajutarea la promovarea Centru de evaluare: Candidaţii vor parcurge un interviu ediţiei viitoare; personal, vor susţine o probă practică Prezentarea şi pedagogică şi vor experimenta un promovarea experţilor care au exerciţiu de grup. selectat candidaţii, care dau un plus de credibilitate. Oferte; Academia de Leadership şi Pedagogie: Acesta este un program rezidenţial de pregătire în metode de predareînvăţare, leadership, competenţe pedagogice şi practică didactică, pe parcursul a 6 săptămâni în perioada iulie-august 2014. Plasare. Împreună cu parteneri atent selecționati, Teach for Romania oferă un program rezidențial de training şi pedagogie pe perioada verii, înainte ca profesorul să ajungă în școala în care va preda. Dacă are premisele necesare pentru a se înscrie la examenul de titularizare, îi vom oferi asistență în pregătirea probelor scrise și practice. Academia de Leadership şi Pedagogie va avea trei părţi principale: Teaching as leadership: Teorie pedagogică şi metodologie de predare formală / alternativă; Pentru a face faţă provocărilor şi a acţiona ca un lider în situaţii de criză, viitorul profesor Teach for Romania va avea nevoie să dezvolte anumite competenţe specifice; Predare practică / Experiența de la clasă – O componentă a programului intensiv de leadership este un modul de predare şi o primă experiență practică cu copii din comunități dezavantajate. În acest modul, va avea șansa de a pune în practică ceea ce a învățat și va primi feedback direct și relevant de la colegi și profesori exprimentați. Pe termen lung, mai departe de cei 2 Un sistem de analiză, ani petrecuți în cadrul școlii, îi vom monitorizare şi evaluare a susţine profesorului Teach for sistemului de tutorat, pentru a Romania orice iniţiativă valoroasă de a răspunde tuturor provocărilor contribui la educaţia din România prin tinerilor care au fost profesori sprjinul nostru constant: va fi integrat Teach for Romania. 9

într-o reţea de lideri şi agenţi ai Mai multă promovare schimbării: comunitatea de alumni (prin testimoniale) a reţelei de Teach For Romania. alumni.

ANALIZA PUNCTELOR SLABE În mod individual, întocmiţi o listă a punctelor slabe şi descrieţi care sunt opţiunile care există pentru minimizarea lor.

Distribuţie

În anul şcolar 2014-2015, programul Teach Eforturi considerabile for Romania se va concentra în zona ale echipei de plasare, pentru teritorială Munteniei și parte din Oltenia, pe o rază de ca parteneriatele cu şcolile din nesatisfăcătoare aproximativ 3 ore distanţă de Bucureşti. România să fie făcute; Judeţele ţintă vor fi cele situate aproape de Scopul nostru este să un centru universitar. acoperim toată România până Posturile Teach for Romania vor fi atât în în anul şcolar 2016-2017. zone urbane, cât şi în zone peri-urbane şi rurale. Echipa este prea În prezent, echipa Teach for Romania Derularea cu succes a include 7 persoane, cu diferite domenii în programului de internship-uri mică pentru responsabilitate. ar ajuta considerabil echipa de numărul lucru: http://issuu.com/teachforroman considerabil de ia/docs/ambassadors_internshi task-uri, p_programme responsabilităţi.

Luciana MURARAŞU

ANALIZA OPORTUNITĂŢILOR În mod individual, întocmiţi o listă a oportunităţilor şi descrieţi care sunt opţiunile care sunt opţiunile care ar contribui la realizarea misiunii, valorilor şi scopurilor.

Lărgirea

reţelei

de http://teachforromania.ro/parteneri/ci Beneficiile unui parteneriat ne-ne-sustine/ cu Teach for Romania: parteneri, înspre creşterea Impact vizibilităţii proiectului Implicarea Angajaţilor Vizibilitate Internship Acces la Talente de Top Interes din partea Inspectoratele Şcolare Judeţene să contribuie prin sesizarea şcolilor care necesită sprijin din partea programului nostru. Mai mult, o Inspectoratele Şcolare intervenţie înspre facilitatea încheierii de parteneriate între Teach for Judeţene, înspre intervenţia Romania şi viitoare şcoli-beneficiar ar fi de bun augur în relaţia Teach for Romania cu aceste instituţii. Teach for Romania în mai multe şcoli defavorizate din România Există mai multe fonduri pentru educaţie, însă este necesar să avem o echipă de experţi care să ne sprijine în formularea proiectelor şi depunerea dosarelor. Utilizarea în promovare a Persoanele publice, star-urile TV, artiştii care cred că educaţia este o şansă pentru îmbunătăţirea societăţii româneşti ar putea susţine direct endorsers proiectul, cu precădere în perioadele de recrutare, înspre un plus de awareness. Atragerea de fonduri UE

Luciana MURARAŞU

ANALIZA PERICOLELOR În mod individual, întocmiţi o listă a factorilor care afectează într-un mod negativ organizaţia (pierderea finanţării, schimbările legislative, presiuni exercitate etc)

Scăderea procentului din PIB O investiţie de mai puţin de Lobby şi coaliţii cu ONGS-uri 6% din PIB în educaţie va înspre susţinerea investiţiei în pentru educaţie va duce la o mai duce şi la un mai slab aport al educaţie. slabă contribuţie a Ministerului Ministerului Educaţiei la proiectul nostru. Oricum, o Educaţiei Naţionale asemenea diminuare ar duce la subfinanţarea educaţiei şi o acutizare a problemelor existente, lucru care ar necesita, totodată, eforturi sporite de intervenţie din partea Teach for Romania. Indisponibilitatea partenerilor Existenţa unor rezerve, a unui plan B, semnarea unui contract înainte de derularea Academiei de Leadership şi Pedagogie ar pentru Academia de Leadership şi reprezenta opţiuni pentru minimizarea pericolelor. Pedagogie ar periclita procesul de formare a profesorilor Criza

financiară-

substanţială

diminuarea contribuţiei

Orientarea către fonduri nerambursabile; Diversificarea activităţii de fundraising.

financiare a susţinătorilor noştri Imagine

periclitată

nivel Pregătirea unui plan de comunicare de risc/criză.

global ori la nivel naţional, de beneficiari sau de terţe persoane

Luciana MURARAŞU

IDENTIFICAREA PROBLEMELOR STRATEGICE Scopul identificării problemelor strategice este de a permite organizaţiei să se concentreze asupra provocărilor majore ori a opţiunilor de politică. Este necesar să formulaţi problema în foma unei întrebări care poate avea mai multe răspunsuri. De exemplu, cum poate organizaţia acumula resurse financiare pentru s acoperi costurile operaţionale? Problema ar trebui să fie de o asemenea natură încât organizaţia să fie capabilă să o abordeze.

Cum

să

ajungem

să

acoperim

toată

România

până

în

anul şcolar 20162017?

Luciana MURARAŞU

Pentru a avea reprezentativitate naţională, pentru ca intervenţia noastră de calitate în sistemul de învăţământ să fie naţională şi nu regională, pentru a ajunge şi a răspunde nevoilor elevilor dezavantajaţi din atâtea şcoli cu probleme din România, este necesar să acoperim toată România până la începerea anului şcolar 2016-2017.

Dacă nu vom rezolva această problemă, atunci ne rezumăm în atingerea misiunii noastre doar parţial din punct de vedere teritorial. Totodată, excelenţa şi perseverenţa, pe care le declarăm ca valori, nu şi-ar găsi probarea în realitate.

Extinderea activităţii noastre să teritoriale, prin rezolvarea problemei strategice nr.1, implică: ajungem să păstrăm (şi Creşterea eforturilor noastre de chiar să îmbunătăţim) lucru şi intervenţie, ca echipă, la calitatea serviciilor nivelul: Promovării oferite în condiţiile Recrutării şi selecţiei Formării extinderii activităţii Plasării noastre la nivel Creşterea numărului de şcoli beneficiare, de elevi beneficiari şi de teritorial? profesori Teach for Romania. Mai mulţi profesori Teach for Romania implică un număr mai mare de doritori, de candidaturi, deci e necesară şi o mai bună promovare în teritoriu, a proiectului.

Dacă nu vom rezolva această problemă, atunci vom periclita, la nivel calitativ, sistemul naţional şi pe cel global. Intervenţia noastră va putea fi una naţională – dacă răspundem problemei nr.1, însă nu va mai fi la nivelul de excelenţă cu care am obişnuit şi pe care îl comunicăm.

Pentru anul şcolar 2014-2015, ne vom să concentra pe învăţământul primar şi gimnazial (Limba română, Istorie, ajungem să Biologie/Chimie, Matematică, Limbi diversificăm serviciile străine). Totuşi, aria ar trebui completată, pentru a motiva studenţii oferite în şcoli? pregătiţi în alte domenii să dorească să se implice în proiect.

Dacă nu vom rezolva această problemă, atunci aria noastră limitată ar putea să nu atragă prea mulţi absolvenţi şi să nu avem cum acoperi locurile din şcolile din proiect.

Cum

Luciana MURARAŞU

PROBLEMELE STRATEGICE, RESPONSABILII ŞI TERMENUL DE REALIZARE Problema strategică 1: Cum să ajungem să acoperim toată România până în anul şcolar 2016-2017? 1.1

Încheierea

de 1

parteneriate cu 22 de Inspectorate

Şcolare

Judeţene, care să sprijine identificarea şcolilor cu probleme

din

fiecare

judeţ, până în 2016

1.2

Creşterea semnificativă a vizibilităţii proiectului în toată

ţara,

intermediul

prin unei

campanii de promovare la nivel naţional

Susţinerea de prezentări ale proiectului şi adresarea de scrisori conducerii ISJ-urilor; Redactarea de mape de prezentare a proiectului şi trimiterea lor la IŞJ. Semnarea parteneriatelor; Organizarea şi derularea activităţii „Caravana Teach for Romania”

Deschidere din partea ISJ-urilor şi încheierea de parteneriate viabile. Câte minimum 3 şcoli din fiecare judeţ intrate în program, până la finalul anului 2015. (adică alte 60-66 şcoli beneficiare)

- Nr. de parteneriate încheiate - Nr. de şcoli identificate pentru program; - Nr. de şcoli intrate în program.

Managerul de Plasare şi Parteneriate şi echipa sa

1 ianuarie 2016

ISJ şi instituţii învăţământ

alte de

Constituirea unor baze de date cu mass media naţională şi locală (în fiecare judeţ); Contactarea ONGS şi ONGT din centrele universitare din ţară, înspre încheierea de parteneriate de promovare reciprocă; Discuţii cu conducerea universităţilor din oraşele principale din ţară pentru organizarea unui eveniment de prezentare; Promovarea evenimentului de prezentare prin afişe, mailing, flyere, un bibliobus (outdoor campaign); Organizarea unui seminar de prezentare –la care să fie

O creştere cu 10-25% a numărului de vizitatori pe site, de followers pe Twitter, de contacte pe LinkedIn şi de aprecieri pe pagina de Facebook a Teach for Romania într-un an de la debutul campaniei de promovare. Un public interesat format din cel puţin 100 de persoane la fiecare seminar de prezentare. Comunicate şi articole de presă favorabile, atât la nivel local, cât şi naţional.

Numărul de vizitatori pe site, numărul de aprecieri pe Facebook, numărul de participanţi la evenimente Revista presei Cercetare cantitativă: formulare de feedback după fiecare eveniment Numărul de parteneriate încheiate cu organizaţii studenţeşti şi de tineret. Raport posteveniment.

Managerul de Marketing, echipa sa şi Managerul de Parteneriate şi echipa sa

1 ianuarie 2016

Instituţii de învăţământ superior, reprezentanţi mass-media, lideri de opinie, organizaţii studenteşti şi de tineret, Casele de Cultură

Deja sunt încheiate parteneriate cu 20 de Inspectorate Şcolare Judeţene. Pentru acoperirea întregii ţări, ar trebui începerea colaborării cu celelalte 22 IŞJ-uri (inclus Municipiul Bucureşti).

1.3 Recrutarea, formarea şi plasarea a cel puţin 126 de profesori Teach for Romania în şcolile cu probleme din România (pentru anii şcolari 2015-

invitată şi presa- în fiecare centru universitar; Trasmiterea de comunicate de presă în massmedia. Obţinerea de recomandări de absolvenţi cum laude din partea instituţiilor de învăţământ superior, a Caselor de Cultură şi a birourilor de conducere ale ONGS şi ONGT. Promovarea formularului de înscriere pe site şi prin intermediul partenerilor noştri

2016 şi 2016-2017)

Înscrierea a cel puţin 252 absolvenţi care se potrivesc profilului căutat de Teach for Romania pentru cele două sesiuni (aprilie 2015 şi aprilie 2016); Promovarea etapelor de selecţie a 126 de tineri care să intre în şcolile din România ca profesori Teach.

Numărul de recomandări, de înscrieri pe site, de persoane înscrise în procesul de selecţie, de persoane selectate

Managerul de recrutare şi selecţie şi echipa sa

Doi ani

Toţi partenerii, în special instituţiile de învăţământ, ONG-urile etc.

Problema strategică 2: Cum să ajungem să păstrăm (şi chiar să îmbunătăţim) calitatea serviciilor oferite în condiţiile extinderii activităţii noastre la nivel teritorial? 2.1

Mărirea echipei Teach for Romania pe toate segmentele

Luciana MURARAŞU

Pregătirea şi organizarea unui sistem de internship pentru fiecare dintre departamente: - Elaborarea fişei postului - Resursele umane necesare - Grafic gantt - Stabilirea metodei de monitorizare şi evaluare a programului de internship. Promovarea ofertei de internship în mass-media şi în rândul partenerilor noştri instituţionali: - Comunicate de presă - Social media: blog, twitter, facebook, linkedIn - mailing Depunerea candidaturilor

Mărirea echipei cu încă 10 membri care să înţeleagă, să fie în acord cu şi să susţină iniţiativa Teach for Romania.

Indicii cantitativi la nivelul promovării programului de internship; Nr. de candidaturi; Nivelul de calitate al candidaturilor; Nr. de participanţi la teambuilding.

Toţi membrii echipei iniţiale

15 noiembrie 2014

ONGs, ONGt, mass media

online, pentru fiecare departament, ca urmare a lecturării fişei postului. Analiza candidaturilor şi organizarea interviurilor de selecţie. Selectarea internilor Organizarea unui teambuilding Lucrul la nivelul strategiilor locale (strategii de acţiune la nivelul centrelor universitare)

Problema strategică 3: Cum să ajungem să diversificăm serviciile oferite în şcoli? 3.1

Elaborarea

şi

diversificarea materialelor

didactice

adiacente

3.2.

Identificarea necesităţilor şi

categoriilor

beneficiari

Luciana MURARAŞU

Crearea grupurilor de experţi pentru analiza, elaborarea, evaluarea documentelor-cheie în acest domeniu (înainte de desfăşurarea Academiei de Leadership) Elaborarea portofoliul de programe, în completarea celui propus de Ministerul Educaţiei Naţionale; Constituirea unei biblioteci on-line şi a unui intranet

Elaborarea chestionarelor şi desfăşurarea sondajelor de opinie; Cercetare documentară:

Grupuri de experţi

Nr. de programe Nr. de materiale Nr. de consultanţi

formate Stabilirea sarcinilor în cadrul grupului de lucru. Stabilirea sarcinilor individuale. Portfoliu de programe; Materiale didactice elaborate; Biblioteca on-line Serviciu de intranet viabil, care să faciliteze schimbul de bune practici între profesorii Teach for Romania, tutori şi coach. Sondaj de opinie realizat. Chestionar de satisfacţie a profesorilor şi a

asociaţi site-lui online

Nr. de utilizatorii ai pentru biblioteca

Experţii invitaţi

anual

http://teachforr omania.ro/part eneri/cine-nesustine/

bianual

ONGS, ONGT, instituţiile de învăţământ

Echipa de conducere

Feedback-ul (cercetare cantitativăchestionare) pentru rata de utilizare şi ajutorul presupus de serviciul de intranet.

Indicele de satisfacţie Obiectele de studiu indicate ca având nevoie de intervenţia programului Teach

Experţii şi Cofondatorul și Directorul de Pregătire și

3.3.

Prestarea

şi

altor

servicii educaţionale (şi cursuri

sociologie

psihologie, ori

alte

discipline cerute de şcoli ori

devenite

datorită

oportune pregătirii

studiile cu privire la stadiul educaţiei, calitatea educaţiei în România2 3 4 Predare-învăţare continuă, la clasă, şi a altor discipline decât cele oferite în anul şcolar 20142015; Prezentări inovative ale subiectelor, cu suport electronic; Jocuri de cunoaştere, testări care să suscite interesul copiilor.

şcolilor beneficiare din program (directorii şi profesorii) Profesori Teach for Romaniaprofesori de sociologie/psihologie/logică, educaţie antreprenorială etc.

for All.

Susținere

Numărul de obiecte de studiu noi, incluse în portofoliul Teach for Romania; Raport anual de calitate.

Experţii, profesorii Teach for Romania şi Co-fondatorul și Directorul de Pregătire și Susținere

partenere.

anual

Şcolile beneficiare, IŞJ-urile

profesorilor Teach for Romania)

Rezultatele la testele PISA, http://www.oecd.org/pisa/keyfindings/pisa-2012-results.htm , accesat la data de 20.10.2014 Studiile UNICEF: http://www.unicef.org/romania/ro/Violenta_in_scoala.pdf , accesat la data de 20.10.2014 4 Studiile Eurostat http://ec.europa.eu/romania/news/11042013_educatie_strategia_europa_2020_ro.htm , accesat la data de 20.10.2014. 3

Luciana MURARAŞU

................................................................................ 2 .................................................................................................. 3 .................................................................................. 6 ............................................................................................ 12 ..................................................................................................................... 13 ....................................................................................... 14 .............................................................................................. 19 ............................................................................................................................... 19 ............................................................................................... 20

În atenţia Rectorului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Domnule Rector, Subsemnata, Luciana Ionela MURARAŞU, masterandă la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe SocialPolitice, vă contactez pentru a vă aduce în atenţia dumneavoastră, a colegilor dumneavoastră şi a studenţilor Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi programul Teach for Romania. Teach for Romania face parte din reţeaua globală Teach for All şi atrage absolvenţi de top care nu ar fi considerat în mod normal, ca opţiuni de viitor profesional, meseria de profesor. Programul răspunde problemei educaţiei naţionale şi acţionează acolo unde pericolele sunt cele mai mari. Teach for Romania recrutează tineri români valoroși, îi pregătește ca învățători sau profesori model și îi sprijină pentru a deveni factori de transformare în educație. Pentru că Universitatea noastră este instituţia care îi formează pe aceşti

tineri valoroşi vizaţi de

programul Teach for Romania, în numele echipei care îl coordonează, vă propun un parteneriat între cele două entităţi cu viziuni comune, orientate către o educaţie de calitate. Colaborarea care ne-ar onora şi care ar facilita găsirea absolvenţilor străluciţi care se încadrează profilului profesorului Teach for Romania, ar consta în organizarea de activităţi de promovare în rândul studenţilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în perioadele noiembrie-decembrie 2014 şi martie-aprilie 2015. Spre exemplificare, aceste activităţi ar consta în: conferinţă de prezentare a programului, desfăşurată în Aula Magna „Mihai Eminescu”; împărţire de materiale de promovare în incinta universităţii; prezentări în amfiteatre; promovare online, printr-o strânsă colaborare cu Departamentul Media. La prezenta cerere, găsiţi ataşată o mapă cu descrierea programului Teach for Romania. Pentru întrebări cu privire la parteneriatul pe care vi-l propun între Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Teach for Romania şi pentru stabilirea unei întrevederi cu dumneavoastră pe acest subiect, vă rog să mă contactaţi la numărul de telefon 0748918450.

17 noiembrie 2014

Luciana Ionela MURARAŞU Intern Teach for Romania, Recruiting and Selection

Biologie: 899 Chimie: 470 Drept: 2 205 Economie şi Administrarea Afacerilor: 7 871 Educaţie Fizică şi Sport: 731 Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice: 2 339 Fizică: 514 Geografie şi Geologie: 1 788 Informatică: 1 513 Istorie: 718 Litere: 2 142 Matematică: 425 Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei: 2 570 Teologie Ortodoxă: 1 217 Teologie Romano-Catolică: 141 Centrul de Studii Europene: 181 Din punctul meu de vedere, numărul de aplicaţii la nivelul UAIC pe care ar trebui să ni-l propunem ca obiectiv depinde de următoarele variabile:

Numărul de posturi disponibile în şcolile din România (care depinde, la rândul său, de numărul de parteneriate încheiate cu instituţiile de învăţământ) şi distribuţia lor spaţială; Numărul posibil de aplicaţii de la nivelul celorlalte centre universitare; Domeniile vizate ori disciplinele care se doresc şi pot fi predate în şcolile benefiare ale programului (ca motivaţie pentru studenţi, legimitatea pregătirii lor coroborată cu posibilitatea încadrării lor în mediul educaţional etc.); Celelalte oportunităţi de incluziune şi dezvoltare profesională din domeniul de studiu, oferite pe piaţa muncii. Mai mult decât atât, apreciez că un obiectiv credibil şi realizabil la nivelul aplicaţiilor ar fi corect definit cu precădere după analiza rezultatelor cercetării realizate împreună cu CIPO şi asociaţiile studenţeşti. Totuşi, cu un risc sporit în a greşi, consider că numărul de aplicaţii (făcute de studenţi în ani terminali) ar trebui să fie de cel puţin 7-10 ori mai mare decât numărul posturilor disponibile la nivelul întregii ţări şi estimez următoarele cifre pentru numărul de aplicaţii din UAIC: 10 absolvenţi Biologie 8 absolvenţi Chimie 40 absolvenţi Economie şi Administrarea Afacerilor 5 absolvenţi Educaţie Fizică şi Sport 25 absolvenţi Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice 5 absolvenţi Fizică 20 absolvenţi Geografie şi Geologie 5 absolvenţi Informatică 5 absolvenţi Istorie 35 absolvenţi Litere 10 absolvenţi Matematică 40 absolvenţi Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 2 absolvenţi Teologie Ortodoxă

Facultăţile care ar face parte din target şi la conducerea cărora m-aş prezenta pentru a prezenta programul şi pentru a obţine acordul de a-l promova, în rândul studenţilor, ar fi următoarele:

17 noiembrie 2014 – 17 decembrie 2014

1. a.

Prezentare program Teach for Romania şi

ofertă de parteneriat către conducerea universităţii: i.

Cerere audienţă şi întâlnire cu Prof. univ.

dr. Vasile IȘAN, Rectorul Universităţii; ii.

Cerere audienţă şi întâlnire cu Prof. univ.

dr. Carmen CREŢU, Prorector pentru activităţi studenţeşti şi parteneriate cu mediul economic şi sectorul public; b.

Prezentare program Teach for Romania şi

ofertă de parteneriat către fundaţia Alumni1întâlnire cu doamna Crina SANDU, directorul executiv. c.

Prezentare program Teach for Romania şi

ofertă de parteneriat către Departamentul de Marketing Educaţional, Evenimente şi Imagine Academică (MEDIA)2 d.

Prezentare program Teach for Romania şi

ofertă de parteneriat către Centrul de Informare Profesională, Orientare în Carieră și Plasament (CIPO)3 2.

2-19 decembrie 2014 şi 5-18 ianuarie 2015

http://www.uaic.ro/alumni/fundatia-alumni/, accesat la data de 25 octombrie 2014 http://www.uaic.ro/organizare/departamentul-de-marketing-educational-evenimente-si-imagine-academica/, accesat la data de 25 octombrie 2014 3 http://www.uaic.ro/studenti/cariera/, accesat la data de 25 octombrie 2014 2

Discuţii cu decanii şi/sau prodecanii

de la facultăţile-ţintă în campania noastră b.

Întâlnire cu studenţii reprezentanţi

de la facultăţile-ţintă în campania noastră 3.

2-19 decembrie 2014 chestionar online realizat în parteneriat 1-5

decembrie

2014:

formularea

cu CIPO şi diseminat cu ajutorul organizaţiilor întrebărilor, a planului de diseminare şi studenţeşti şi al departamentului MEDIA, pentru a realizarea chestionarului analiza gradul de cunoaştere a programului de 10-20 decembrie 2014: diseminarea către studenţii UAIC, interesul faţă de o posibilă chestionarului (completarea lui) 1-4 ianuarie 2015: analiza rezultatelor şi

candidatură în program.

Observaţie: Rezultatele cercetării ne vor ajuta în interpretarea datelor ajustarea expectanţelor şi obiectivelor noastre în acord cu realitatea.

(prezentare a programului către profesorii 2-19 decembrie 2014 şi 5-18 ianuarie 2015 de la facultăţi, în vederea obţinerii acordului de a face scurte prezentări înaintea/la finele cursurilor) Observaţie: Profesorii de contactat (care ar prezenta deschidere) ar putea fi din rândul acelora recomandaţi de liderii asociaţiilor studenţeşti, studenţii reprezentanţi şi decanat. (5-15 minute) la începutul-finele 2-19 decembrie 2014

6 cursurilor

studenţilor

din

ani

terminali,

în 5-18 ianuarie 2015

amfiteatre, desfăşurate pe măsură ce profesorii îşi 16-20 februarie 2015 (în caz că există dau acordul pentru o asemenea intervenţie.

facultăţi la care nu am ajuns în intervalele

Instrumente de promovare utilizate:

de timp precedente)

Prezentare orală

Flyere Suport video/ prezentare vizuală interactivă (dacă şi unde este posibil şi se prezintă deschidere) Observaţie: Aceste activităţi de scurtă durată nu îşi propun o prezentare exhaustivă a proiectului, ci menţionarea identităţii Teach for Romania, a misiunii sale, a oportunităţilor din cadrul proiectului şi planul de activităţi din lunile martie şi aprilie. (5-15 minute) la începutul-finele 2-19 decembrie 2014

7 şedinţelor/

întâlnirilor

asociaţiilor

studenţeşti 5-18 ianuarie 2015

partenere şi nu numai.

16-20 februarie 2015

Instrumente de promovare utilizate: Prezentare orală Flyere Suport video/ prezentare vizuală interactivă (dacă şi unde este posibil şi se prezintă deschidere) 8

şi

- urări de reuşită adresate 19 ianuarie-1 februarie 2015

studenţilor în sesiune (2 emailuri diferite, 2 imagini diferite în social media) 9

Mailing în atenţia conducerii facultăţilor şi a 23-27 februarie 2015 partenerilor cu privire la calendarul activităţilor de prezentare a Teach for Romania din perioada martie-aprilie 2015

Grup de Facebook deschis: Teach for 5 ianuarie 2015 Romania – recruting and selection Iaşi 2015 Google+ : Teach for Romania Iaşi

Flyere de promovare a conferinţei din data 1-20 martie 2015

de 19 martie Spot de promovare video rulat pe ecran LCD, în incinta corpului A- intrare Amf. Mihail Kogălniceanu

(pentru

vizibilitate

în

rândul

studenţilor de la Litere, FSSP, Matematică, Istorie) şi la intrarea în corpul B (pentru vizibilitate în rândul studenţilor de la FEEA, Biologie şi Geografie) 2 Afişe A3 în corpul A- intrare chimie (pentru vizibilitate în rândul studenţilor de la Chimie, Fizică şi Matematică), 2 în corpul C (pentru vizibilitate în rândul studenţilor de la Informatică) şi 1 afiş A3 în corpul D (pentru vizibilitate în rândul studenţilor de la Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei) a conferinţei:

1-19 martie 2015

Youtube channel Pagina de facebook a Teach for Romania Facebook Event Twitter Invitaţii personalizate trimise via email board-urilor asociaţiilor studenţeşti şi de tineret din Iaşi Invitaţii via email trimise profesorilor care au sprijinit, prin oferirea posibilităţii de prezentare în amfiteatre 13

: Amplasarea a 2 uşi în culorile Teach for Romania (una pe scările de la intrarea principală a corpului A al universităţii, cealaltă la intrarea principală a corpului B al universităţii)

15-19 martie 2015

Uşile vor contrasta cromatic cu mediul exterior (sfârşit de iarnă, atmosferă previzibil mohorâtă) Mesaj ambiguu aranjat pe un suport transparent, pe uşi/ autocolant transparent, care să determine deschiderea uşii: Ex.: Formare şi educaţie...însă viitor profesional? (uşa închisă) Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în educaţie! Vino să cunoşti oportunităţile de carieră Teach for Romania. (uşa deschisă) şi

invitare

presă

la 16 martie 2015

evenimentul din data de 19 martie 2015 19 martie 2015 (sau cu o lună inainte de

Conferinţa de prezentare a programului Teach for deadline-ul aplicaţiilor) Romania Locul: Aula Magna „Mihai Eminescu”, UAIC (capacitate sală: 350 persoane) Interval orar: 10.00-15:00 Desfăşurare: Conferinţă:10-12:15 Bufet şi standuri în afara sălii de conferinţă, unde voluntarii Teach oferă detalii despre program, perioada de aplicaţie, detaliile candidaturii etc. 12:15-13:00 Conferinţă:13-14:45 Moderator: membru echipă Teach for Romania Guest speakers: -

Speaker din partea CIPO, pentru a arăta

susţinerea UAIC faţă de program şi recomandarea

sa în faţa studenţilor -

Actual profesor Teach for Romania, pentru

a credibiliza experienţa, a o face „palpabilă” -

Alumni Teach for Romania, pentru a vorbi

despre diversitatea oportunităţilor de carieră şi investiţia continuă în educaţie de calitate -

Un formator din cadrul Academiei de

Leadership şi Pedagogie, pentru a oferi încredere cu privire la pregătirea oferită de program studenţilor Teach -

coach/tutore

prezentarea

sa,

care

conferă,

diversitate

prin

programului

conferinţei, în acord cu diversitatea oportunităţilor oferite de Teach for Romania 16

Solicitare feedback din partea partenerilor 20-22 martie 2015 şi a participanţilor (chestionar online) Solicitare recomandări (de studenţi înan terminal care se potrivesc profilului) din partea profesorilor universitari şi a ONG-urilor partenere (şi nu numai)

al evenimentului, transmis 23-29 martie 2015 prin reţelele de socializare şi partenerilor Teach for Romania, care au contribuit la organizarea evenimentului din data de 19 martie 2015

Testimoniale vizuale şi audio-video cu 30 martie – 13 aprilie 2015 membri ai asociaţiilor studenţeşti care ne sprijină în procesul de promovare şi recrutare

în cadrul facultăţilor, mult mai centrate pe modalitatea şi oportunităţile studenţilor de la o anumită facultate de a deveni profesori Teach for Romania, care competenţe şi abilităţi vor face mai valoroasă candidatura pentru selecţie şi ce şi cum pot preda în şcolile din program:

Prezentare în cadrul facultăţii de Litere: 2 aprilie 2015 (durata: 1h30min) Prezentare în cadrul facultăţii FEEA: 7 aprilie 2015 (durata: 1h30min) Prezentare în cadrul facultăţii Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei: 9 aprilie 2015 (durata: 1h30min) cu privire la deadline-ul pentru înscrieri:

13 aprilie 2015

Mailing Social media Contacte directe (telefonic/face à face) cu liderii asociaţiilor studenţeşti adresate 20 aprilie 2015 (după închiderea apelului şi

21 partenerilor/susţinătorilor proiectului

Social Media

Comunicate de presă

Promovare outdoor

contabilizarea candidaturilor din Iaşi)

Prezentări în amfiteatre

Conferinţă

e-mail

video report

Graficul Gantt se poate vizualiza aici, cu aplicaĹŁia Gantter pentru Google Drive4.

https://drive.google.com/file/d/0ByAeDkhaALHAVGlYb0VYdzRuS1U/view?usp=sharing, actualizat la data de 26 octombrie 2014

Potrivit menţiunilor de pe site-ul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” şi din cercetările mele5, la nivelul universităţii activează aproximativ 20 de asociaţii de tineret şi studenţeşti. Analizând profilul acestora şi cunoscându-le activitatea, apreciez că ar fi de bun augur semnarea unui parteneriat cu: ASFI-Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi AIESEC Iaşi LSE Iaşi – Liga Studenţilor Economişti Iaşi LSGG - Liga Studenţilor de la Geografie și Geologie Iaşi SPP - Societatea Studenţilor Psihologi Alegerea acestor asociaţii a fost făcută în funcţie de vizibilitate, legitimitate oferită de studenţi şi impactul potenţial (la nivel de credibilitate şi numeric) pe care l-ar putea avea în rândul studenţilor şi celorlalţi actori (mass-media, instituţii şi companii). Mai mult, proiectele organizate de toate cele 5 asociaţii studenţeşti au primit un feedback general pozitiv din partea tuturor actorilor implicaţi. Bineînţeles, tinerii care se specializează în matematică, biologie, istorie, chimie (discipline care ar trebui studiate în şcoli) sunt importanţi, ca target, pentru programul Teach for Romania, însă putem ajunge la ei prin intermediul Facultăţii, nu neapărat prin semnarea unui parteneriat cu asociaţiile studenţeşti reprezentative. Omiterea acestor organizaţii din topul celor 5 este făcută după criteriul numeric şi apreciind că într-o facultate cu număr relativ mic de studenţi, prin comparaţie (Biologie: 899, Chimie: 470, Fizică: 514, Istorie: 718, Matematică: 425), comunicarea poate fi mai uşor realizată de colectivul de profesori şi de şefii de an. Totodată, deşi nu sunt organizaţii studenţeşti, ar fi potrivit să încheiem parteneriate şi cu IQ(iaşi) şi CIPO.

Argumente obiective: 1.

ASFI are vizibilitate foarte bună6 la nivel de UAIC, bună la nivelul centrului universitar şi are expunere şi la nivel internaţional, fiind membru fondator al Francophones sans

Bază de date cu organizaţii nonguvernamentale de tineret şi studenţeşti, https://docs.google.com/spreadsheets/d/1f4DAeG9Sk9TE9LHY7RwjOMCflkVI2QntN8qULmIH96c/edit?usp=sharing, ultima actualizare în data de 25 octombrie 2014 5

Frontieres. Promovarea Teach for Romania prin intermediul ASFI va aduce un plus de vizibilitate la nivel de Iaşi, va oferi credibilitate programului, iar, în schimb, ASFI îşi va consolida orientarea către sistemul educaţional şi reprezentativitate. ASFI colaborează cu Institut Francais, Consiliul Judeţean Iaşi, Casa de Cultură a

Studenţilor, Muzeul Literaturii Române. Un parteneriat cu ASFI ar putea credibiliza şi mai mult (viabilitatea) Teach for Romania la nivelul centrului universitar Iaşi, în vederea semnării unui parteneriat întocmai cu aceste instituţii. 3.

ASFI împlineşte 13 ani pe 6 noiembrie 2014, iar valorile Teach for Romania sunt în acord cu valorile Asociaţiei7 ASFI poate să ne susţină proiectul şi prin recomandarea studenţilor foarte bine pregătiţi în domeniile: Litere (limba română şi limbă străine), Comunicare şi Relaţii Publice, Resurse Umane, Ştiinţe Sociale, Arte. Argumente subiective:

De cele mai multe ori, liderii ASFI au fost şi sunt studenţi merituoşi, tineri cu rezultate deosebite, care au armonizat responsabilitatea faţă educaţia formală cu voluntariatul, educaţia non-formală. Reţeaua de alumni a ASFI este una puternică, formată din tineri care studiază ori lucrează în străinătate (cu precădere în spaţiul francofon)

Influenţa mea asupra asociaţiei este una puternică, pentru că încă sunt membru activ, am avut două mandate ca preşedinte, un mandat ca Responsabil de Relaţii Externe şi PR şi unul în calitate de cenzor. Astfel, pot fi eu însămi garantul unui parteneriat responsabil, onest şi cu reuşite.

Argumente obiective: 6 7

7908 aprecieri pe pagina de Facebook, are Twitter, Blog, website. http://www.asfi.ro/despre-noi/

AIESEC are vizibilitate la nivel de Iaşi, iar proiectele lor sunt credibile şi cu feedback imediat şi vizibil AIESEC are parteneriate solide cu mediul privat Renumele internaţional credibilizează foarte mult asociaţia locală. AIESEC Iaşi poate să ne susţină proiectul şi prin recomandarea studenţilor foarte bine pregătiţi în domeniile: Comunicare şi Relaţii Publice, Marketing, Economie şi educaţie antreprenorială. Argumente subiective: În mandatele mele ca preşedinte ASFI, am avut bune legături cu AIESEC. Ne-am promovat reciproc proiectele. Îi cunosc bine pe membrii actualului birou de conducere, prin urmare, mă încred într-o comunicare foarte favorabilă pentru Teach for Romania.

Argumente obiective: 1.

Asociaţia „Liga Studenților Economiști” Iaşi (LSE Iaşi) reprezintă o organizație nonguvernamentală, apolitică și non-profit, care are drept misiune susținerea și promovarea intereselor socio-profesionale ale studenților din cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor. LSE are mulţi membri activi şi are impact asupra studenţilor din Facultatea cu cel mai mare număr de studenţi din UAIC (Economie şi Administrarea Afacerilor: 7 871).

LSE poate să ne susţină proiectul şi prin recomandarea studenţilor foarte bine pregătiţi în domeniile: Economie, Educaţie Antreprenorială, Managementul proiectelor. Argumente subiective:

Am o foarte bună relaţie cu actualul preşedinte al LSE Iaşi, iar ASFI a organizat împreună cu LSE, în luna iulie 2014, proiectul SUMMERIS, dedicat elevilor de liceu interesaţi de continuarea studiilor la UAIC.

Liga Studenţilor de la Geografie și Geologie Iaşi s-a înființat în data de 17 mai 2005 la inițiativa unui grup de studenți ai Facultății de Geografie și Geologie din dorința de a creea un cadru potrivit studenților acestei facultăți pentru a se implica în voluntariat, a iniția și organiza proiecte, a socializa și a se dezvolta pe ei înșiși prin dezvoltarea abilităților și crearea viitoarei cariere. LSGG nu are mare vizibilitate la nivel de Iaşi, însă are o activitate responsabilă la nivel de facultate.

LSGG poate să ne susţină proiectul şi prin recomandarea studenţilor foarte bine pregătiţi în domeniul Geografiei şi al Ştiinţelor Naturii.

Argumente obiective: 1.

Activităţile SPP au în vedere facilitarea comunicării între studenţi şi specialiştii în domeniu, schimbul de experienţă şi de cultură între studenţii din cele cinci centre universitare membre COGNOSIS, dezvoltarea personală şi profesională a tinerilor, încurajarea implicării sociale în comunitatea ieşeană şi reprezentarea studenţilor Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei (cu 2 570 studenţi) prin intermediul evenimentelor organizate împreună cu ANOSR. SPP are vizibilitate la nivelul facultăţii, iar vizibilitatea locală ori naţională se datorează COGNOSIS.

SPP poate să ne susţină proiectul şi prin recomandarea studenţilor foarte bine pregătiţi în domeniul psihologiei şi al pedagogiei. Argumente subiective:

Legătura dintre SPP şi mine, ca student şi preşedinte ASFI, a fost şi este foarte bună, prin urmre mă pot încrede şi la acest nivel într-un parteneriat solid şi onest.

Reprezintă un club al olimpicilor ieşeni, susţin excelenţa în educaţie, aspect important, în acord cu valorile Teach for Romania. Un parteneriat care se fundamentează pe excelenţa în educaţie (Club IQ – elevi, Teach for Romania- absolvenţi din învăţământul superior) ar aduce plus-valoare ambilor actori.

Colaborare fructuoasă cu UAIC, Fundaţia Comunitară Iaşi, ROTALENT şi vizibilitate crescută în reţelele sociale şi mass-media. Are o organizare internă9 care ar ajuta, credibiliza şi eficientiza parteneriatul pe care Teach for Romania l-ar avea cu Club IQ Iaşi. Mai mult, fiecare eveniment organizat de Club IQ a avut susţinători importanţi din mediul privat ieşean şi massmedia.

Echipa CIPO lucrează cu studenţii şi absolvenţii pentru a-i ajuta să-şi clarifice aspiraţiile privind cariera, să identifice oportunităţile educaţionale şi profesionale şi le oferă consiliere şi suport în dezvoltarea lor. Un parteneriat cu Teach for Romania ar însemna, pe de o parte, lărgirea opţiunilor de prezentare de oportunităţi viabile de carieră de către CIPO, şi pe de altă parte, îndrumarea studenţilor, de către CIPO, înspre proiectul Teach for Romania. Pe scurt, CIPO ar câştiga diversificarea paletei de prezentări, iar Teach for Romania ar obţine recomandarea credibilă a specialiştilor CIPO oferită studenţilor care se pot înscrie în profilul căutat.

Teach for Romania ar căpăta vizibilitate nu doar la nivelul consilierilor private, personalizate, ci şi prin intermediul evenimentelor de carrieră organizate de CIPO10.

CIPO demarează şi studii statistice în rândul studenţilor din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, promovate pe toate platformele de comunicare ale universităţii. Astfel, printr-un parteneriat, Teach for Romania ar putea testa potenţialul de identificare a profilului profesorului Teach în rândul studenţilor UAIC. Rezultatele obţinute vor putea îndruma mai eficient şi eficace campania de promovare a programului la nivelul universităţii.

http://www.iqiasi.ro/, accesat la data de 25 octombrie 2014 http://www.iqiasi.ro/istoric/, accesat la data de 25 octombrie 2014 10 https://cariera.uaic.ro/evenimente-pentru-cariera-ta/ , accesat la data de 25 octombrie 2014 9

Dragă Andrei, În primul rândul, îţi mulţumim pentru interesul arătat faţă de Teach for Romania. După cum am subliniat în cadrul prezentării la care ai luat parte, de la Facultatea de Matematică, organizaţia noastră face parte din reţeaua globală Teach for All şi atrage absolvenţi de top care nu ar fi considerat în mod normal, ca opţiuni de viitor profesional, meseria de profesor. Mai mult, modelul funcţionează cu succes în alte 32 de ţări, pe 5 continente, răspunzând problemei educaţiei şi acţionând acolo unde pericolele sunt cele mai mari. Pentru că m-ai întrebat detalii despre procesul de selecţie (aici), îţi menţionez că studenţii candidaţi sunt evaluaţi, printre altele, în funcţie de performanţa academică, implicarea în activităţi extracurriculare, potenţialul de leadership demonstrat, motivaţie şi dedicare pentru a preda, perseverenţă şi gândire critică. Sperăm să te numeri în rândul candidaţilor. Dacă vei fi selectat, înainte de a-ţi începe cariera de profesor Teach, vei participa la un program intens de pedagogie şi leadership. La finalul celor doi ani, ca profesor Teach for Romania, vei avea posibilitatea de a-ţi continua activitatea în sistemul educaţional formal ca profesor sau vei putea migra către domenii conexe din care poţi susţine reforma sistemului educaţional românesc. Noi te vom susţine prin sistemul de mentorat pe care îl asigurăm în cei doi ani şi mai apoi, prin reţeaua noastră de Alumni. Pe site-ul nostru poţi afla mai multe despre ceea ce Teach for Romania îţi oferă, cum te pregăteşte şi, bineînţeles, eu îţi stau la dispoziţie pentru a-ţi răspunde la întrebări specifice despre programul Teach. Nu uita că poţi spune Da! Vreau să fiu profesor Teach for Romania. , până la data de 19 aprilie 2015. Cu entuziasm, Luciana M., Intern Recrutare şi Selecţie Teach for Romania

La o întâlnire stabilită telefonic, destinată oferirii mai multor informaţii despre Teach for Romania, obiectivul principal este persuadarea tânărului pentru a se înscrie în program. Întâlnirea ar avea umătoarele etape: Oferirea unui minimum de informaţii necesare cunoaşterii Teach for Romania; Completări, dacă sunt nelămuriri ori întrebări; Întrebările adresate tânărului, pentru a vedea dacă ar fi potrivit pentru program (a nu se confunda cu întrebările din procesul de selecţie); Încurajarea sa pentru a candida (dacă este cazul), insistând pe atuurile sale şi ce îi poate oferi Teach for Romania. Observaţie: Dacă nu se prezintă ca fiind potrivit pentru Teach, aş finaliza disscuţia printr-o încurajare generală prietenească, prin a-i cere să fie alături de program, fiind la curent cu noutăţile pe care le publicăm în perioada imediat următoare şi îndemnăndu-l să ne promoveze mai departe iniţiativa.

Din ceea ce ţi-am prezentat noi şi din ceea ce ai mai aflat tu despre program, care crezi că este misiunea Teach for Romania?

Cum este un profesor Teach, în viziunea ta?

Care sunt abilităţile ori experienţele care te recomandă pentru a fi profesor Teach? Identificăm dacă se încadrează în profilul profesorului Teach descris în răspunsul anterior. Totodată, ne aşteptăm să ne spună dacă a fost/este implicat în societatea civilă, dacă a făcut voluntariat, ce rezultate a avut/are etc. Întrebări secundare (dacă sunt nevoită să cer lămuriri): a. Ai avut activităţi extraşcolare ori de voluntariat în timpul studenţiei? b. Cum descrii în câteva cuvinte rezultatele din facultate pe care le-ai obţinut? c. Care sunt cuvintele care rezumă studenţia ta? Le poţi, te rog, descrie/exemplifica?

Care sunt aşteptările tale de la experienţa celor doi ani ca profesor Teach for Romania? Dacă aşteptările sunt prea mari, este foarte posibil să fie dezamăgit ori demotivat. Totodată, putem observa aici şi gradul de entuziasm pe care îl are faţă de program şi ce se aşteaptă

de la program. 5.

Cum te va ajuta experienţa ca profesor Teach for Romania în viitor? Din nou, putem observa gradul de motivaţie, cât şi cum valorifică programul.

Proiect Branding

Relaţii Publice şi Publicitate

...... 2 .................................................... 3 ........... 5 ............. 10 .............................................................................................................. 11 ..................................................................................................................... 12 ....................................................................................................................... 12 .............................. 14 ....................................... 16 . 17 ......................... 18 ......... 19 ........ 21

.............................................................................................................................. 22

........................ 24 ........................................................................................................................ 25

La baza alegerii Companiei Naţionale a Poştei Române pentru prezentul proiect de rebranding stau atât motive intrinseci, fundamentate în experienţa personală, cât şi motive extrinseci, independente de planul subiectiv. „Actul dialogic” cu Compania Naţională a Poştei Române s-a derulat mai mereu pe schema: întrebare tremurândă- răspuns întârziat, apăsat şi nepoliticos, dar şoptit, „aruncat” de după o tejghea lată de un metru, din spatele căreia se zăreau doar sprâncenele filiforme încruntate într-o manieră cu adevărat caricaturală. Când am reuşit, peste ani, să văd întregul chip de după ghişeu, mă confruntam cu primirea unui răspuns incomplet, care oprea, prin tăişul tonului, posibilele întrebări suplimentare despre un colet valoros, pierdut fie pe drumurile României, fie prin vreun colţ de Africa şi despre posibilitatea de a-mi recupera cei 35 de euro plătiţi pentru transportul acelui colet. Întâlnirile cu reprezentanţii Poştei Române au avut o continuitate, în ciuda încercărilor mele de evitare şi niciodată nu s-ar derulat în maniera dorită. Mai mult decât atât, simplul gând referitor la aşteptarea la rând îmi dădea fiori reci, asemenea „senzaţiilor” din orice oficiu poştal, independente de sezon. Părăsind însă, predispoziţia de hiperbolizare, am remarcat nostalgic că mai multe instituţii ori companii naţionale nu beneficiază de un brand puternic, care să inspire credibilitate, siguranţă. Dincolo de experienţa personală, identificarea unei companii/organizaţii care are nevoie de un proces de rebranding vine ca urmare a reperării situaţiilor-răspuns la întrebarea: „Când este recomandată executarea unei operaţiuni de rebranding?”. Astfel, în urma suprapunerii sferelor companiilor care ar avea nevoie de rebranding, la o analiză subiectivă, peste sfera companiilor care erau deficitar manageriate, care se confruntau cu o concurenţă cât mai acerbă, înregistrând pierderi şi ale căror atribute căpătau valenţe negative, convingându-mă de alegere printr-o etapă de cercetare documentară şi calitativă, am adus, spre analiză, prezentare şi modificare, Compania Naţională a Poştei Române.

Potrivit site-ului oficial al Companiei Naţionale a Poştei Române şi unei broşuri găsite la unul dintre oficiile din Iaşi, Poşta Română este „parte din viaţa” noastră, într-o formă sau alta,

Scopul Poştei Române este acela de a oferi servicii performante în orice moment: de la simpla expediere a unei scrisori, până la furnizarea unor servicii moderne, bazate pe cele mai noi tehnologii.

de secole. „Evoluând încă din Evul Mediu, timpul în care domnitorii sau voievozii trimiteau poruncile lor până la limitele teritoriului lor, poșta de pe teritoriul României a supraviețuit

Suntem alături de oameni de peste 150 de ani şi construim legături între ei, indiferent

până astăzi, dezvoltându-se de la simple

de locul în care aceştia trăiesc, lucrează sau

transmiteri

spre care călătoresc.

mesaje,

telecomunicații,

radiotelegrafie și trimiterea corespondenței dintrun capăt la țării chiar până în celălalt capăt al lumii.

Valori fundamentale:

Perioada poştei moderne a început în



Încredere

1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a



Tradiţie

unit serviciul poştal cu cel telegrafic, la care, în



Siguranţă

1893 a fost adăugat şi serviciul telefonic. Totuși,



Performanţă

denumirea de Compania Națională a Poștei Române a apărut abia în anul 1998 când Regia Autonomă Poșta Română (numele dat poștei în

Valori de reprezentare: 

Acoperire naţională



Diversitatea serviciilor

anul 1991) a fost transformată în societatea comericală care există și astăzi.”1 Obiectul principal de activitate al acestei companii

naționale

„administrarea,

este

dezvoltarea,

definit

prin

Integritate Experienţă Respect

exploatarea

Rezultate: calitatea serviciilor noastre este

serviciilor de poştă din țară şi colaborarea cu

garantată prin cele peste 5.500 de puncte de acces şi peste 30.000 de salariaţi poştali.

Istoricul Poştei Române, http://www.posta-romana.ro/posta-romana/despre-noi/prezentare/istoric.html, accesat la data de 14 ianuarie 2014

organizaţii similare străine în realizarea de servicii și pe plan international”. Fiind extinsă pe un domeniu atât de larg, Poșta Română este organizația cu cea mai mare experiență de pe această piață. De fapt, nu putem vorbi despre un singur segment de activitate, Poșta Română, pentru a rezista concurenței și pentru a se adapta noilor tehnologii, pe lângă serviciile tradiţionale, au oferit clienților acces la servicii noi, precum: „serviciile financiare interne şi externe (mandat online, mandat electronic, Western Union şi Eurogiro), E-post sau Track&Trace (oferă clienţilor posibilitatea de a urmări electronic trimiterile poştale înregistrate)”. Toate aceste beneficii au dus la extinderea teritoriului acoperit şi la „încheierea de parteneriate cu instituţiile bancare sau de asigurări care activează pe piaţa autohtonă, companiile de telefonie fixă şi mobilă, dar şi cu administraţiile publice locale”. Poșta

Română

are

public Cifre-„cheie”:

întreaga populație a României cuprinsă între vârstele de 8-80 de ani, indiferent de



Angajaţi peste 30.000

ocupația sau locația acestora și încearcă să



Subunităţi poştale peste 5.500

consolideze legăturile dintre aceștia printr-



Oficii poştale informatizate peste 950

o implicare directă a angajaților în oferirea



Oficii poştale în VPN peste 750

de servicii care să satisfacă nevoile



Suprafaţa ţării 237.500 km2

clienților.



Total populaţie deservită 21.680.974



Adrese de distribuţie 7.500.000

Ca urmare a unei etape de cercetare documentară (site-ul oficial al companiei, specificul serviciilor concurenţilor, revista presei) şi calitativă (interviu semi-structurat şi brainstorming), am întocmit o analiză SWOT ale cărei rezultate le vom detalia în paginile ce urmează, motivând şi îndemnând la schimbare.

Tradiţie

Datorii de aproximativ 200 milioane

Existenţa şi verificarea unui istoric lei2, care slăbesc încrederea publicului intern care poate întreţine ideea de „experienţă în şi a publicului extern domeniu” Număr mare de angajaţi

Peste 30.000 de angajați – managierea dificilă a angajaților Instabilitate internă, ajunsă deseori la stadiul de situaţie de criză3 Valorile firmei nu sunt traduse în

http://stirileprotv.ro/stiri/economie/posta-romana-va-fi-restructurata-ca-sa-nu-intre-in-colaps.html - accesat în data de 14 ianuarie 2014 3 În data de 13 mai 2013 peste 1500 de factori poștali din capitală au refuzat să mai iasă pe teren din cauza deciziilor conducerii Companiei Naționale a Poștei Române referitoare la scăderea numărului de ore de muncă de la 8 ore la 6 sau 4 ore și, în același timp să impună un număr de zile neplătite. Toate aceste decizii urmau să fie luate, după spusele liderului sindical Matei Brătianu, fără a se mai consulta sindicatele, în acest fel, unii dintre angajați trebuind să supravețuiască cu doar 500 de lei pe lună. Angajații erau nemulțumiți şi pentru că ei preferau mai degrabă disponibilizări colective decât diminuarea numărului de ore de muncă, în felul acesta ei putând beneficia de un număr de salarii compensatorii și ar putea beneficia de indemnizația de șomaj. Așa cum a fost preconizat, în spirit de solidaritate față de agenții poștali din București, în data de 14 mai au făcut grevă și angajații Poștei Române din Cluj (din 14 oficii Poștale). Astfel, cauza acestei crize a fost decizia luată de conducerea CNPR de a reduce numărul de ore de lucru al angajaților, iar factorii care au dus la propulsarea acestei probleme de interior la cunoștința publicului au fost chiar angajații companiei. Acestor motive le se adaugă și nemulțumirile angajaților cu privire la locul de muncă (unii dintre ei au declarat că trebuie să vină cu hârtie și cu pixuri de acasă),la salariile directorului CNPR, Ion Smeeianu (între 6000 și 11000 de euro potrivit unor hotărâri a Adunării Generale a Acționarilor, semnată în decembrie 2012) și la faptul că acesta și-a deschis o afacere privată prin care a furat unul dintre contractele cele mai importante ale Poștei Române. http://www.ziare.com/stiri/greva/greva-spontana-la-posta-in-bucuresti-circa-1-000-de-angajati-protesteaza-1234975 şi http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-14607502-conducerea-postei-romane-face-concediere-colectivamascata-acuza-matei-bratianu-presedintele-sindicatului-lucratorilor-postali.htm, accesate la data de 14 ianuarie 2014 2

practică

Serviciul (Produsul)

Pachete de servicii diversificate şi adaptate categoriilor de public şi cerinţelor

Sistem de înregistrare şi de alegere a serviciilor învechit, puţin „prietenos” cu publicul şi puţin credibil.

acestora (abonamente de presă, acte de

Actualizare a ofertei de servicii foarte

procedură, cash collection, căsuţă poştală, lentă Garantarea

cecograme internaţionale, cecograme interne,

protejării

coletului/

plicului nulă sau îndoielnică, în practică coletărie anunţată, diferite tipuri de colete poştale

internaţionale

corespondenţă

internă,

şi EMS,

Lipsa unei oferte de sistem de

naţionale, împachetare care să asigure clientul cu privire Eurogiro,

la protejarea stării materialului trimis Durată

imprimate internaţionale şi interne, Ipost,

Prioripost

Business,

Roviniete

transmitere

coletelor, corespondenței

Internet şi Telefonie, livrări speciale, mandate poştale,

mare

Durată mare de aşteptare pentru depunere şi preluare de colete (lipsă de promptitudine, compania contrazicându-şi, în

Electronice, Ultrapost)

practică, valorile asumate)

Contact direct între reprezentanţi ai companiei (poştaşi) şi clienţi (pensionarii sau copiii care primesc alocaţii), care, după caz, poate credibiliza serviciul oferit de Poşta Română. Prețul

Prețul Costuri relativ mici, dar comparabile

cu ale concurenţei care prezintă mai multă credibilitate. Plasamentul Număr mare de oficii poștale (5.500 de

Plasamentul Centrele de colectare a scrisorilor se

puncte de acces)

prezintă nesigure

Acces facil (peste 30.000 de salariaţi poştali) Acoperire naţională

Sediile Poştei Române sunt mai degrabă

caracterizate

„învechit”,

„comunist”,

atribute

decât

modern,

atractiv, aerisit Promovarea (Comunicarea)

Promovarea (Comunicarea) Lipsă de acurateţe în comunicarea

WebSite actualizat, complex, dar facil de utilizat, cu informaţii precise, uşor de offline înţeles

Lipsa Acurateţe în comunicarea online

promovării

serviciului

preluare la domiciliul expeditorului determină perceperea acestuia ca fiind inexistentă Lipsa unei campanii naţionale care să facă brandul mai apropiat, „friendier” de clienţi Comunicare internă deficitară, care se răsfrânge asupra comunicării cu publicul extern

Posibilitatea de finanțare din fondurile naționale Privatizare

Mediu concurenţial divers şi cu oferte de servicii mai calitative şi mai sigure: Cargus

International,

Urgent

Curier,

Dezvoltarea tehnologiilor ar facilita o Nemoexpres, World Courier Romania, Poșta schimbare a sediilor şi a actualizare a Atlassib, Săgeata Albastră, Fan Courier serviciilor globale, simultane, într-un timp Expres, DHL (exemple doar pentru serviciul relativ scurt

de curierat)

Dezvoltarea tehnologiilor Hotărâre națională de distribuire a pensiilor,

alocațiilor

și

șomajelor

prin

intermediul cardurilor bancare Alte greve ori crize de comunicare ar diminua şi mai mult încrederea românilor în serviciile Poştei Române. Comunicarea brandului de ţară poate influenţa în mod „deosebit” campaniile de comunicare ale Poştei Române, pentru că sunt

accesate

metaforele

esenţiale

din

este

mult

mentalul colectiv românesc.

Pentru unele categorii de public,

Comunicarea

serviciile Poştei Române sunt indispensabile preferată (pensionarii, copiii)

comunicarea

online

clienţi, scrisă

prin

optarea scrisori

pentru fiind

Clienţii sunt mai informaţi (resursele preferată doar la ocazii speciale, rarisime. informatice puse la disponiziţia publicului, pe

Clienţii pun mai mult accent pe

site-ul Companiei, ar putea fi mai bine atributul de calitate/siguranţă a serviciului valorificate)

decât pe mica diferenţă de preţ dintre serviciile Poştei şi cele oferite de competitori.

Măcinată de crizele interne şi de scandalurile de corupţie în care sunt implicaţi mai marii reprezentanţi ai Companiei Naţionale a Poştei Române, imaginea acestui brand suferă mult şi, în condiţiile unui mediu concurenţial acerb, pigmentat de oferte cât mai prietenoase, promiţând şi probând promptitudine, seriozitate şi disponibilitate (din partea concurenţilor), în condiţiile unei comunicări cât mai tehnologizate şi virtuale, cu un personal cu precădere de vârsta a treia, mereu ameninţat cu disponibilizarea ori cu scăderea salariului şi nu prea dornic de explicaţii complete şi prompte oferite clienţilor, nu va fi revitalizată prea curând. Cu o gamă mult prea diversă de servicii, Poşta Română nu ar fi trebuit să piardă din piaţă în faţa competitorilor dacă ar fi comunicat coerent oferta şi dacă la dispoziţia clienţilor ar fi stat

un personal tot atât de deschis şi dispus să informeze/ajute/ofere pe cât sunt aceia ai competitorilor. În timp ce firmele de curierat existente pe piaţa actuală din România se centrează pe contactul direct cu expeditorul şi destinatarul, serviciile oferite de Poşta Română vizează mai degrabă deplasarea clienţilor la sediu/oficiul poştal pentru a deveni beneficiari ai lor, după clişeica aşteptare la rând. Dacă dialogul dintre angajatul Poştei Române şi client ar fi fost caracterizat de disponibilitate de informare, pe de-o parte şi înţelegere, de cealaltă parte, dacă sediul ar fi mai primitor, mai modern şi aerisit, „vizita” la oficiul poştal s-ar fi transformat într-un element diferenţiator favorabil pentru Compania Naţională a Poştei Române. Totodată, dacă beneficiile şi diferenţiatorii de serviciu rezumaţi pe site ar avea şi o prezentare completă şi convingătoare la sediu, face-a-face, corvoada deciziei şi perioada de aşteptare ar fi mult reduse.

Tumultul de la nivel intern, coroborat cu presiunile externe politico-economice are un impact negativ asupra identităţii actuale a brandului Companiei Naţionale a Poştei Române, identificându-se mari discrepanţe între identitatea asumată, imagine şi reputaţie. Spre o evaluare cât mai precisă identităţii brandului, luăm spre analiză cele cinci atribute care ar trebui să diferenţiaze Poşta Română de toate celelalte entităţi congenere, să o facă să dureze în ciuda schimbărilor din sânul ei sau din mediu, să o înzestreaze cu capacitatea de a-şi realiza – în mod autonom – activităţile propuse, să o facă predictibilă pentru ceilalţi actori sociali şi să o legitimeaze în contextul vieţii sociale4: specificitate, persistenţă, competenţă, coerenţă şi recunoaştere. În ceea ce priveşte atributul de specificitate, punctăm faptul că acesta este conferit de bunurile sau serviciile oferite, împărţite în categoriile personal5 şi business6, în funcţie de publicurile pe care le deserveşte (persoane fizice şi juridice), de ambientul în care îşi desfăşoară activităţile, propunând mai degrabă deplasarea la oficiul poştal pentru beneficierea de cea mai mare parte a serviciilor, dar oferind şi posibilitatea contactării prin info-post7 şi prin mailing (modul de interacţiune cu publicurile). Compania promite o comunicare şi o deservire promptă a clienţilor, însă, în practică, cozile interminabile reprezintă, mai degrabă, expresia care caracterizează contactul cu publicul. Referindu-ne la atributul de persistenţă sau durabilitate, ne centrăm pe rezistenţa pe piaţă a acestui brand naţional, în ciuda crizei economice şi a crizelor interne. Totuşi, semnalăm că atitudinea de ignorare a unor stimuli semnificativi (nemulţumirea publicului faţă de maniera de comunicare şi lipsa promptitudinii şi a siguranţei în satisfacerea serviciului) fundamentează traiectoria spre colaps financiar pe care o urmează Compania Naţională a Poştei Române. Potrivit notiţelor de curs din care am citat, competenţa unei organizaţii/companii este reflectată de gradul ei de autonomie în raport cu factorii externi. Din nefericire, Poşta Română

Gheorghe-Ilie Fârte, Fundamente ale Relaţiilor Publice, notiţe de curs, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe SocialPolitice, Universitatea „Al. I. Cuza” 5 http://www.posta-romana.ro/posta-romana/produse-si-servicii/personal.html, accesat la data de 14 ianuarie 2014 6 http://www.posta-romana.ro/posta-romana/produse-si-servicii/business.html, accesat la data de 14 ianuarie 2014 7 http://www.posta-romana.ro/posta-romana/suport/Infopost-relatii-cu-publicul.html, accesat la data de 14 ianuarie 2014

are multe datorii, iar gradul de autonomie este foarte redus, depinzând foarte mult de stat. În acest caz, faptul că statul român este garant al acestei companii naţionale nu oferă îndeajuns de multă încredere nici angajaţilor companiei, dar nici clienţilor săi, astfel încât brandul să cunoască o revitalizare. La acest punct, influenţa negativă este una reciprocă, având posibilitatea de a reflecta asupra necesităţii construirii şi administrării unui brand de ţară coerent şi admirabil. Ca artefact social, Compania Naţională a Poştei Române se bucură de recunoaştere şi legitimitare în faţa publicului, dată fiind istoria sa, cea dintâi experienţă la nivelul ţării noastre în domeniul serviciilor poştale, aflată în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul pentru Societatea Informaţională (75 la sută din pachetul de acţiuni) şi Fondul Proprietatea (25 la sută din pachetul de acţiuni).

Identitatea conceptuală a brandului Companiei Naţionale a Poştei Române este construită în jurul ideii concentrate în misiunea companiei „Suntem alături de oameni de peste 150 de ani şi construim legături între ei”. Comunicatorii brandului au dorit să ofere garanţia astfel formulată utilizatorilor serviciilor poştale, însă, în practică, aceasta este atinsă doar într-o mod fragmentat, superficial, din cauza numeroaselor crize, scandaluri şi nemulţumiri din partea angajaţilor şi a clienţilor. Este de apreciat că atributul de tradiţie/durabilitate este valorificat, pentru că reprezintă şi diferenţierea faţă de celelalte branduri, însă, în condiţiile unei comunicări apreciate ca fiind mai degrabă rigide între client şi angajat, nu este decât umbrit. Ideea de conturare a unui nex/liant între persoanele fizice/juridice distanţate spaţiotemporal prin intermediul serviciilor oferite este una reală, dar devenită un truism. Pentru reţelele de socializare, canalele de comunicare online., dar şi pentru ai săi concurenţi, scopul ultimul este întocmai cel comunicat de Compania Naţională a Poştei Române. Apreciez că „pionieratul” în domeniul serviciilor poştale, completat de „familiaritate” (întreţinută prin durabilitate, prin efort susţinut şi dedicat), rămâne, totuşi, un factor diferenţiator de asumat, valorificat şi de comunicat ca fiind identitatea conceptuală a brandului supus analizei.

Numele brandului este întipărit în mintea românilor ca fiind Poşta Română şi nu Compania Naţională a Poştei Române, mai ales că, vizual vorbind, acesta din urmă nu este vădit prezentat. Opinăm că nu este necesară schimbarea numelui de brand, pentru că familiaritatea este un atu pentru companie şi că, prin păstrare, acesta este menţinut. Şi prima jumătate a numelui de brand ar fi adus plus-valoare dacă statul român ar juca rolul unui garant credibil în mentalul colectiv. Identitatea verbală este reperată într-un slogan pe care îl găsesc deosebit de inspirat, dar care a căpătat, cu timpul, conotaţii negative: „Poşta Română, parte din viaţa ta”. Spre exemplificare, pentru sloganul „parte din viaţa ta” putem găsi echivalent nu doar în familiaritate (o instituţie cunoscută de trei generaţii, în care te poţi încrede, prin tradiţie, în serviciile oferite), ci şi în stagnare sau învechit (pentru că adaptarea la noile tehnologii nu a fost clar comunicată, iar personalul este majoritar de vârstă medie - spre înaintată) sau aşteptare (reiterând imaginea acţiunii de a sta la rând, în faţa ghişeului). În cadrul campaniilor sale, brandul este comunicat într-un stil sobru (în comunicatele de presă) şi „uşor” colocvial în campaniile televizate. Spre exemplificare, campania din 2008, prin intermediul căreia au fost aduse la cunoştinţa publicului atributele serviciului de transfer de bani, s-a folosit un stil colocvial „Transfer rapid de bani. Şi un pic mai mult”8, accentuând rapiditatea serviciului şi făcând aluzie la legătura emoţională „şi un pic mai mult” dintre client şi brandul corporatist, subînţeleasă şi la nivel vizual, prin imaginile surprinse în spotul publicitar.

În această secţiune a lucrării, ne propunem să răspundem la întrebarea „Cum arată brandul suspus analizei?”. Alegând să începem cu detalierea aspectelor cromatice, subliniem că identitatea vizuală este menită să susţină prima jumătate a numelui de brand, „Companie Naţională”, care nu se regăseşte în logotip. Nuanţa de roşu se regăseşte şi în antet, pe site, în punctele de colectare sau la oficiile poştale, oferind acestui brand mai multă coerenţă la nivel vizual. Culorile tricolorului 8

http://www.iqads.ro/creatie/4820/posta-romana-transfer-de-bani, accesat în data de 14 ianuarie 2014

clarifică legătura brandului cu statul român şi subliniază conceptul de apartenenţă naţională. Vivacitatea culorilor inspiră dinamism şi ar fi menită să semnifice, la nivel cromatic, valorile asumate de companie. Continuând cu interpretarea formelor din logotip, apreciem că rotunjimile traduc ideile de flexibilitate (implicit adaptare la noile tehnologii, la condiţiile de mediu intern şi extern) şi continuitate, iar orientarea steagului-evantai în sus inspiră deschidere (în comunicare şi în oferta de servicii) şi încredere în reuşită. Mai mult decât atât, elementele de identitate naţională, deşi dublate (RO (de la Romania), steagul României) şi predispuse la o imagine pleonastică, sunt în armonie cu identificarea vizuală a serviciilor oferite, după cum goarna de poştaş ce pleacă din piciorul literei R, face bucla prin O şi se deschide în steagul naţional. Pentru un plus de claritate, este reiterat simbolul serviciilor poştale în numele „Poşta Română”, scris cu Times New Roman, stil regular pe căsuţele de colectare, dar cu Candara/Calibri Italic în logotip. Noncularea albă este o alegere fericită pentru text, întocmai pentru că nu îngreunează şi mai mult cromatic, se distinge mai bine, fără a reduce din forţa culorilor naţionale. Logo-ul îşi păstrează forma, dar este totalmente alb pe uniformele personalului. Sloganul, „parte din viaţa ta”, este scris cu minuscule, tocmai pentru a accentua ideea de familiaritate şi de continuitate. Folosirea capitalelor ar fi delimitat discursiv expresia, ar fi separat-o de context şi nu s-ar mai fi evidenţiat faptul că Poşta Română este contemporană mai multor generaţii de români şi că face parte continuu, de la început, prezentând promisiunea durabilităţii, în viaţa sa.

cu slogan

punct de colectare

logotip

Înspre găsirea unui diagnostic al problemei brandului, înspre întocmirea analizei SWOT şi găsirea soluţiilor cu privire la problemele de identitate ale Companiei Naţionale a Poştei Române, am realizat o cercetare documentară şi una calitativă. Cercetarea documentară a constat în analiza conţinutului site-ului oficial al brandului. Sub efectul amorsării generat de lectura unor articole din presa scrisă despre situaţia de criză din mai 2013, am căzut în „păcatul” sofismului generalizării pripite, aşteptându-ne la o faţadă neprietenoasă, neactualizată a site-ului şi la un conţinut prezentat într-un stil sobru, riguros, în acord cu tonul deselor răspunsuri anoste primite de pe scaunul jos, de la persoana de după ghişeul mult prea înalt dintr-un sediu de cartier al Poştei Române. O interfaţă prietenoasă, fără efecte obositoare vederii, un acces la informaţie facilitat de un meniu ordonat logic, coerent, acurat, informaţii neaşteptat de complete, explicate într-un stil care armonizează profesionalismul şi deschiderea, o prezentare exhaustivă şi echilibrată a serviciilor şi invitaţiile la contact direct cu personalul companiei, aflat la dispoziţia clientului, sunt elementele surpriză care au atras apreciere faţă de această nişă din comunicarea online a brandului, aflată în discordanţă cu experienţele personale aparţinând majorităţii celor intervievaţi cu privire la serviciile şi comunicarea cu Poşta Română. În paralel, cercetarea documentară a presupus informarea cu privire la recentele situaţii de criză, care a clasificat mediul intern drept deosebit de tensionat, de la care se propagă şi problemele de comunicare directă cu clienţii. O monitorizare a presei, regăsită în secţiunea Bibliografie a lucrării de faţă, a surprins coordonatele acestei tensiuni şi răsfrângerea lor asupra calităţii prestării de servicii.

Etapa cercetării documentare a implicat şi informarea cu privire la brandurile naţionale care oferă servicii poştale în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, al Japoniei, Statelor Unite ale Americii, Germaniei şi Suediei. Lecturarea câtorva articole de presă subliniază că, deşi se confruntă tot cu un mediu concurenţial în plină dezvoltare şi cu tendinţa clienţilor de a se îndrepta spre servicii de curierat mai rapide şi mai sigure, doar Royal Mail şi Sweden Post Office au demarat acţiuni de revitalizare a brandului. Cercetarea calitativă s-a redus la un interviu semi-structurat, telefonic, cu soţii Foia, ambii angajaţi cu vechime la Poşta Română, care mi-au descris mediul intern al companiei şi la uzitarea metodei brainstormingului înspre identificarea agendei mentale privind companiile care

oferă servicii poştale la nivel naţional şi local, agenda de atribute pentru Compania Naţională a Poştei Române și agenda de atribute pentru serviciile oferite de aceasta. Participanţii la brainstorming au fost 13 tineri cu vârsta cuprinsă între 19 şi 25 de ani, studenţi la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, care au folosit în ultimele 3 luni cel puţin o dată serviciile oferite de Poşta Română sau de un concurent al Poştei Române. Din interviul semi-structurat, cu angajaţii firmei, am aflat că în mediul intern, instabilitatea locului de muncă este principala cauză de stres, antrenată de ameninţările indirecte cu disponibilizarea. Actualizarea ofertei de servicii nu este în mod sistematic însoţită de o adecvată specializare a personalului, în aşa manieră încât comunicarea cu publicul să se ridice la înălţimea aşteptărilor. Mai mult decât atât, la sediul la care cei doi soţi lucrează, nu s-au mai făcut recrutări de mulţi ani şi aducerea unui personal mai tânăr, specializat, este iluzorie în condiţiile unui salariu foarte mic. Varietatea de servicii este înclinată spre a răspunde cerinţelor oricărui tip de client, însă tot pentru acesta din urmă produce confuzie, trădând o lipsă de focus. În ciuda informării de pe site, în momentul alegerii serviciilor, la unul dintre oficiile poştale, lipsa de focus şi claritate îl pune pe utilizator într-o situaţie de embarras du choix. Rezultatele brainstormingului situează tinerii de partea lipsei de credibilitate în serviciile Poştei Române, din cauza desfăşurării lente a procesului de depunere-trimitere-primire a materialelor, din cauza „legendelor” coletelor/scrisorilor pierdute şi din cauza unei comunicări directe deficitare, etichetate drept „comuniste”, „anoste”. Întrebărilor legate de identitatea vizuală li s-a răspuns majoritar cu aprecierea cromaticii, dar a fost semnalată şi necesitatea utilizării ei în sedii de lucru mai moderne, cu un aer mai proaspăt. 9 din 13 studenţi au menţionat că nu îşi amintesc de vreo campanie de comunicare iniţiată de Poşta Română şi 7 dintre aceştia au subliniat că ar fi de bun augur o campanie care să urmărească implicit promovarea brandului de ţară sau, altfel spus, să conţină elemente patriotice într-un spot publicitar cu aer tineresc, în genul reclamelor de la Rom sau ale campaniei Tarom, prilejuite de Ziua Internaţională a Iei Româneşti. Toţi respondenţii au sesizat că personalul Poştei Române depăşeşte vârsta de 40 de ani, tuturor le-a plăcut claritatea şi organizarea logică a meniului de pe site-ul companiei şi peste jumătate au fost surprinşi la aflarea existenţei unor servicii complete, de la domiciliul expeditorului, la acela al destinatarului, oferite de Poşta Română.

Ca urmare a etapei de cercetare şi a identificării problemelor brandului, în rândul factorilor diferenţiatori de brand regăsim atribute exclusive ca „brand naţional”/apartenenţă şi tradiţie/durabilitate. O comunicare a acestor atribute, care să se centreze pe elemente patriotice/istorice însoţite de o savoare umoristică sau, în orice caz, de un spirit mult mai cordial decât cel utilizat până în prezent, ar revigora brandul. Totodată, adăugarea la paleta de servicii a unui sistem de împachetare personalizată (brand unic: brand principal cu descriptor) şi adaptată cerinţelor clientului şi nevoilor produsului, care să valorifice componenta vizuală a brandului şi să introducă şi o identitate tactilă ar revigora Poşta Română şi ar contribui la diferenţiere. Adăugarea unui program de brand (de tip linchpin) care să recompenseze loialitatea printr-un sistem de reduceri şi oferte, destinat cu precădere companiilor care se folosesc de serviciile din categoria Business ar diferenţia brandul faţă de unii dintre competitori, care nu au acest sistem. Tot un program de brand, care să urmeze însă, rezolvării problemelor de management intern, menit să energizeze brandul în faţa publicului tânăr ar fi unul de jobshadowing tip concurs (încheierea unui parteneriat temporar cu Junior Achievement Romania, promotor la nivel naţional al programelor de job-shadowing). În rândul energizanţilor de brand care ar creea în mod cert diferenţiere faţă de concurenţă, s-ar număra dezvoltarea unei aplicaţii mobile tip joc/concurs care să propună utilizatorului transferul rapid, sigur şi calitativ al unui colet virtual, de la o un punct de plecare dat, la o destinaţie precisă, în plan local. Premiul pentru tânărul care ar livra coletul în cel mai scurt timp, într-o stare impecabilă ar consta într-un an de gratuitate la serviciile Poştei Române din categoria Personal. Combinând ingenios şi armonios aplicaţia virtuală cu deplasarea fizică, tânărul participant s-ar ipostazia, pentru un timp limitat, în poştaşul care trebuie să facă zilnic un traseu impus, spre a răspunde cu promptitudine şi calitativ cerinţelor clienţilor.9 În acest sens, ar fi stimulată empatia. Propunerea unei astfel de experienţe ar credibiliza activitatea reprezentanţilor Companiei Naţionale a Poştei Române, cu care românii iau contact -poştaşii- şi ar energiza brandul, făcându-l mai atractiv şi pentru categoria de vârstă 14-26 ani, adăugându-i atributul de tineresc şi contemporan, fără a-i ştirbi din valoarea tradiţiei/experienţei. Prin cele două programe de tip job-shadowing şi romanian safest hands, sloganul „parte din viaţa ta” şi-ar demonstra 9

http://www.digitalbuzzblog.com/swedish-post-swedens-safest-hands-augmented-reality-challenge-app/, accesat la data de 14 ianuarie 2014

valabilitatea şi în rândul tinerilor, brandul Poşta Română dorind să capete relevanţă şi în ochii acestei categorii de public. De altfel, relevanţa, ca abordare, implică un grad mare de receptivitate la schimbările din mediul concurenţial şi o mare flexibilitate şi deschidere în a modifica traiectorii în acord cu coordonatele externe şi interne. Serviciile Poştei Române sunt deja relevante pentru pensionarii care accesează pensia prin companie, pentru instituţiile şi companiile care au accesat sistemele de abonament presă, însă nu se prezintă relevante pentru tinerii care se pot folosi de serviciile concurenţilor. Însă, prin diferenţiatorii de brand, relevanţa va fi creată şi pentru acest segment de public.

Ne permitem să opinăm că modificările nu trebuie făcute la nivel conceptual, ci mai degrabă în abordările praxiologice ale metaforelor declarate ca esenţiale şi asumate de companie. Schimbarea stilului comunicării actualei identităţi conceptuale este un imperativ, pentru ca ideea centrală de legătură moştenită, încă actuală, ori mélange-ul tradiţie-coprezenţă să nu mai fie comunicate într-o manieră care să permită reinterpretarea lor şi dobândirea echivalenţelor de servicii învechite, lipsite de flexibilitate. Apreciez că diferenţiatorii de brand propuşi în secţiunea anterioară şi o comunicare mai relaxată, cordială, ar asigura parametrii transmiterii adevăratului sens al identităţii conceptuale, înspre crearea unei imagini simple, credibile şi persuasive.

O alternativă la sloganul „parte din viaţa ta”, ale cărui calităţi au fost subliniate în secţiunea IV, ar putea fi „adaptat cerinţelor tale” pentru serviciul de împachetări personalizate (brand cu descriptor) ori în campaniile de comunicare care vor miza mai mult pe sublinierea atributelor de rapiditate şi flexibilitate. O altă opţiune care să răspundă modificării identităţii verbale s-ar concretiza în sloganul „Oriunde ai fi, (suntem) mereu alături de tine”, pentru a valorifica transferul de bani sigur şi rapid, adaptat nevoilor şi cerinţelor clientului. Stilul familiar ar fi întreţinut de adresarea directă şi identificarea actorilor prin utilizarea verbelor la persoana a II-a singular şi la persoana I plural. Apreciez că nu este necesar un alt proces de naming, pentru că această companie este deja reperată pe piaţă drept Poşta Română, iar schimbarea numelui ar aduce cu sine riscul pierderii valorii tradiţiei/durabilităţii. Este adevărat că în ultimii doi ani, numele companiei a apărut în ştiri şi articole de presă mai degrabă negative, însă depăşirea acestor probleme ar depinde mai mult de un management activ, responsabil, la nivelul companiei.

Modificările propuse în secţiunea de faţă în ceea ce priveşte identitatea vizuală se impun pentru a asigura coerenţa, stabilitatea şi dezvoltarea armonioasă a imaginii brandului. Spre detaliere, menţionez că la nivelul semnăturii vizuale (logo + logotip + slogan) a companiei, cromatica cu dominanta de roşu, cu scrisul în nonculoarea alb şi cu tricolorul, alături de formele rotunjite ale logo-ului nu propun modificări. Apreciez că logo-ul îndeplineşte foarte bine funcţia fatică, cea expresivă, cea referenţială şi de impresionare; funcţia poetică ar putea fi întreţinută de slogan ori de legătura emoţională care ar putea fi inspirată unor utilizatori, de către slogan şi de tricolor. Schimbarea s-ar impune, însă, la tipul de caractere şi la stil, preferând, mai degrabă, fie crearea unui font special, fie o combinaţie între caracterele Gulim şi Kalinga. Însă, din punctul meu de vedere, identitatea vizuală nu se limitează la semnătura vizuală, fiind necesară o prelungire a ei şi în spaţiul de lucru, în produs şi în personalizarea serviciilor. Astfel, pe lângă necesitatea adaptării la modificare a tuturor tipurilor de materiale publicitare (presă scrisă, email, pagină web, coli cu antet, materiale tipărite, cărţi de vizită, CD-uri de prezentare), planul schimbărilor trebuie să se concretizeze şi în uniformele de lucru ale angajaţilor (un bleumarin închis, contrastant cu roşul logotipului şi cu albul scrisului), în materialele de birotică şi în designul interior al fiecărui oficiu poştal. Pe lângă achiziţionarea unui mobilier nou, mai puţin rigid, cu mai multă deschidere şi aerisire, în nuanţele logo-ului Companiei Naţionale a Poştei Române, pe lângă deplasarea maşinilor de scris şi a telefoanelor vechi de pe birourile angajaţilor într-un spaţiu care să fie destinat privirii trecătorilor înspre delectarea cu obiecte de muzeu, separate de instrumentele de comunicare şi înregistrare actuale, cu scopul facilitării comunicării, propun alte trei modificări ale interiorului Poştei Române: Amplasarea ghişeului şi aranjarea fotoliului portabil al angajatului în aşa manieră încât comunicarea orală să fie făcută de la acelaşi nivel al capului/corpului, nefiind necesare nici aplecarea clientului înspre o mai bună înţelegere, nici susţinerea răspunsurilor înfundate din spatele unui ghişeu masiv, fără a mai da senzaţia de separaţie şi înstrăinare;

Dacă problema petrecerii unui timp semnificativ în aşteptarea rândului nu ar putea fi rezolvată prea curând, atunci ar trebui găsite soluţii pentru valorificarea acestui interval temporar. În acest sens, amplasarea în incinta oficiului poştal a unor dispozitive electronice ca puncte de autoinformare şi de verificare a serviciului de Track & Trace, cu interfeţe facile şi prietenoase, ar fi de un real folos, care ar rezolva parţial problemele notate la punctul V al lucrării de faţă. În spiritul familiarităţii, al ideii de „parte din viaţa ta”, amplasarea în incinta oficiului poştal a unei canapele ori a două fotolii armonizate cromatic cu mobilierul ar face mediul mult mai plăcut. Imperativul de coerenţă la nivelul identităţii vizuale priveşte şi înlocuirea căsuţelor de colectare out-door cu puncte de colectare dintr-un material mai rezistent, pentru ca imaginea acestor elemente stradale frecvent vandalizate să nu mai poată fi repetată în viitor, accentuând conceptul de siguranţă a serviciilor oferite. Identitatea vizuală corentă şi armonioasă, asumată la nivel naţional ar putea fi pusă în evidenţă şi prin modificarea maşinilor şi a bicicletelor poştaşilor. Pentru a răspunde ofertelor competitorilor, care prestează deja servicii de împachetare, Poşta Română ar putea veni cu un sistem de împachetare personalizat (cu rol de silver bullet), care să debuteze ca sistem de protecţie şi identificare pentru coletele/plicurile trimise şi care să se extindă, cu prilejul sărbătorilor, într-o propunere personalizată de împachetare a cadourilor (întro formă şi cu o dimensiune mai mare sau mai mică, dar valorificând şi simţul tactil la atingerea logo-ului companiei).

Brandul Companiei Naţionale a Poştei Române se prezintă ca unidimensional. Dezvoltarea unor trăsături care să vizeze simţul olfactiv nu se prezintă ca fiind unul dintre centrele de interes ale unui proiect actual de rebranding. Este adevărat că, dintr-o perspectivă idealistă, patentarea unui miros primăvăratec, revigorant, care să individualizeze sediile Poştei Române este o opţiune benefică, care nu ar aduce dezavantaje identităţii multidimensionale a brandului, însă lărgirea dimensiunilor şi incitarea altor simţuri decât cel al mirosului preocupă în lucrarea de faţă. Astfel, un prim simţ, anticipat deja în rândurile anterioare, ar fi simţul tactil, trezit prin materialele de papetărie utilizate pentru împachetarea plicurilor/a coletelor. Pe lângă atragerea atenţiei de la distanţă, prin simpaticele colete roşii care ajung la destinaţie rapid şi sigur, o plusvaloare ar fi adusă de logo-ul în relief al Poştei Române amplasat pe colet şi de textura de la suprafaţa hârtiei, cu sistem de protecţie dublat sau nu în interior, după cum expeditorul a ales. Cu ocazia zilei de 1 Decembrie ori de Crăciun, de Ziua Mamei, de Ziua Limbii Române, de Ziua Tricolorului, simpaticele colete/plicuri roşii ar fi asortate cu panglici albe/tricolore, aranjate în formă de fundiţă, devenind purtătoare de cadouri...venite din depărtare. Dacă ne propunem un brand tridimensional, alegerea noastră s-ar orienta şi către conturarea unei identităţi auditive, care să cuprindă un sunet patentat pentru apelul în aşteptare şi un jingle într-o gamă majoră care să preceadă de fiecare dată sloganul scris sau rostit al unei reclame radio ori TV pentru Compania Naţională a Poştei Române. Climaxul ar fi atins în momentul însuşirii brandului ca experienţă de către tinerii participanţi la programul de Job-shadowing demarat împreună cu Junior Achievement, care ar revitaliza mult brandul, validând până la interiorizare sloganul companiei, „parte din viaţa ta”.

În ceea ce priveşte managmentul brandului, clarificăm de la început că vom face recomandări referitoare la capitalul său. Noua identitate de brand este creată cu intenţia de a identifica serviciile deja oferite, dar deficitar comunicate, de a schimba percepţia indiferentă sau ostilă a publicului cu privire la brand şi de a se diferenţia de competitori. Recomandăm ca brandul să se axeze pe acele atribute care îi creează avantaje competitive şi îl fac să fie memorabil. Privind managmentul capitalului de brand, recomandăm ca firma să investească în capital de ordin simbolic, care să conducă la creşterea activelor pe piaţă. Astfel, principalele active ale brandului trebuie să fie într-o sinergie cu numele şi simbolul brandului, furnizând valoare de ordin emoţional şi pragmatic clienţilor şi valoare de ordin economic şi simbolic brandului Poşta Română. Loialitatea este atributul care a asigurat rezistenţa brandului pe piaţă, în condiţiile de criză din ultimii ani, rezumate la începutul lucrării de faţă. În situaţia în care pentru unii loialitatea s-a fundamentat ca urmare a obişnuinţei, a confortului şi a lipsei alternativelor, este necesară credibilizarea serviciului, valorificând conceptele de promptitudine şi siguranţă, pentru ca „acea parte din viaţa ta” promisă de brand să fie una în care clientul să se ipostazieze în public satisfăcut. Loialitatea este un instrument strategic care face ca brandul Poşta Română să aibă costuri de marketing reduse, posibilitatea de a atrage clienţi noi şi, cel mai important, are timp să răspundă la ameninţările concurenţei. Al doilea activ al brandului este constituit de recunoaşterea numelui care conduce la ideea că brandul este unul familiar. Recomandăm în acest sens, să se schimbe percepţia cu privire la reminescenţele comuniste şi la serviciile de calitate îndoielnică. Un pas-„cheie” înspre revitalizarea brandului este întocmai eficientizarea şi deschiderea comunicării, ca instrument de credibilizare. Al treilea activ este acela al calităţii percepute vis-a-vis de serviciile oferite, unde ar trebui schimbat prin crearea de noi soluţii strategice pe piaţă ce ţin de managementul de afaceri. În schimb, următorul activ se plasează pe lista asocierilor brandului care îi afectează imaginea

din cauza managmentului defectuos al companiei. Poziţionarea trebuie să reflecte un stil de viaţă, o schimbare pozitivă ce creează sentimente pozitive pentru brand. Ultimul activ important al brandului, revitalizarea sa, ar trebui valorificat prin extensii de brand (produse şi programe) care să aibă un impact mai mare sub aspect senzorial, tradus la nivel cognitiv printr-o deschidere a brandului şi către publicul tânăr. O ultimă recomandare pentru managerul de brand se rezumă la menţinerea focusului şi a clarităţii în paleta de servicii oferite. Spre exemplificare, ceea ce am identificat în portofoliul de brand pentru serviciile Express din categoriile Personal şi Business, adică varianta de susţinere prin nume asociat (+ descriptori): Prioripost Business, Prioripost, Prioripost cu valoare declarată fixă, Prioripost facturi, Prioripost - plata la destinaţie, Ultrapost- preferată-, se recomandă a fi păstrat.

Propunerea de rebranding de faţă are ca scop revitalizarea brandului Companiei Naționale a Poștei Române, înspre poziţionarea sa ca un brand care exprimă încredere şi tradiţie, încununte în conceptul-nucleu de familiaritate, pentru ca acea „parte din viaţa ta” să fie percepută pozitiv de categoriile de public. Chiar dacă procesul de rebranding propus, cu specificităţile sale (energizanţii de brand, orientaţi către anumite categorii de public), se derulează urmând modelul bulgărelui de zăpadă, necesitând, pentru început, un bun management intern, care să influenţeze pozitiv angajaţii companiei, momentan cuprinşi de o stare de demotivare/nemulţumire care impactează comunicarea cu publicul, public care ajunge să se orienteze spre servicii mai rapide, mai clare şi mai sigure, oferite de concurenţă, ne încredem că o strategie a portofoliului de brand realistă, finalizată cu o comunicare focalizată pe atributele brandului şi pe elementele care îl diferenţiază şi îi conferă relevanţă, va atrage atenţia, va suscita interesul, va orienta publicul tânăr către comportamentul de utilizare a serviciilor Poştei Române (AIDA)10 şi va oferi mai multă încredere publicului deja loial. Un filmuleţ viral pe youtube, afişaj în licee şi universităţi, un site specializat, obţinerea girului profesorilor pentru promovarea programului de job shadowing, comunicare în socialmedia pentru aplicaţia-concurs romanian safest hands, reclamă TV, printuri, marketing de gherilă şi comunicate de presă pentru comunicarea modificărilor identităţii vizuale, mailing şi scrisori pentru promovarea serviciului de recompensare a loialităţii ar reprezenta canalele de comunicare recomandate pentru realizarea campaniei de publicitate în jurul noului brand. În campania de publicitate, ideea de noutate trebuie să îşi facă loc în sfera expresiei „parte deja din viaţa ta”, iar „adaptările la tendinţe” şi „tradiţia” să se traducă într-un oximoron viabil, adică obiectivele de comunicare, cele de marketing şi cele corporative să fie, la finalul campaniei, atinse, înspre o revitalizare reuşită, cu dovezi praxiologice, a Poştei Române.

AIDA: Attention, Interest, Desire, Action

1. Aker, David A., Strategia portofoliului de brand. Cum să creezi relevanţă, diferenţiere, energie, pârghii comerciale şi claritate, Editura Brandbuilders Grup, Bucureşti, 2005; Managmentul capitalului unui brand. Cum să valorificăm numele unui

brand, Editura Brandbuilders Grup, Bucureşti, 2005; 3. Fârte, Gheorghe-Ilie, Fundamente ale Relaţiilor Publice, notiţe de curs, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Al. I. Cuza” 4. Olins, Wally, Despre brand, Editura Vellant, Bucureşti, 2009; Manual de branding, Editura Vellant, Bucureşti, 2009;

6. Russel, J. Thomas , W. Ronald, Lane, Manual de publicitate, Editura Teora, Bucureşti, 2002.

7. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14794999-protest-spontan-posta-romana-factoriipostali-mai-multe-oficii-din-capitala-refuzat-plece-teren.htm 8. http://adevarul.ro/news/eveniment/protestul-posta-romana-continua-marti-zi-distribuirepensiilor-1_5191da10053c7dd83f97bc6f/index.html 9. http://www.rtv.net/ponta-ii-avertizeaza-pe-postasi--punem-pensiile-pe-card-si-jumatatedin-angajati-pleaca-acasa_79665.html 10. http://www.rtv.net/posta-romana-va-disponibiliza-peste-4-000-de-angajati-datoriile-vorfi-transformate-in-actiuni_81930.html 11. http://www.ziare.com/stiri/greva/greva-spontana-la-posta-in-bucuresti-circa-1-000-deangajati-protesteaza-1234975 12. http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/companii/ponta-explica-de-ce-nu-vininvestitorii-la-posta-romana-303357.html 13. http://jurnalul.ro/stiri/observator/greva-spontana-la-posta-romana-postasii-suntnemultumiti-de-salariile-mici-si-se-tem-ca-vor-fi-dati-afara-642923.html

14. http://videonews.antena3.ro/video/romania/dan-dumitrescu-purtator-de-cuvant-al-posteiromane-despre-greva-generala.html 15. http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/angajatii-din-posta-romana-continua-protestele-labucuresti-si-cluj-14-oficii-sunt-inchise.html 16. http://www.gandul.info/stiri/greva-la-posta-ministrul-muncii-le-cere-postasilor-sa-nu-fieinumani-si-sa-livreze-pensiile-10876282 17. http://livenews.rtv.net/dan-nica-despre-greva-de-la-posta-romana_15050.html 18. http://www.ziare.com/economie/privatizare/dezastru-la-posta-romana-4-000-de-angajaticoncediati-niciun-investitor-1237800 19. http://www.ziare.com/stiri/greva/greva-postasilor-nu-se-taie-salarii-dar-urmeazadisponibilizari-pensiile-distribuite-marti-1235243 20. http://www.fspc.ro/stiri/MESAJ-SLPR.html 21. Istoricul

PoĹ&#x;tei

RomĂ˘ne,

http://www.posta-romana.ro/posta-romana/despre-

noi/prezentare/istoric.html

22. http://www.digitalbuzzblog.com/swedish-post-swedens-safest-hands-augmented-realitychallenge-app/

23. http://www.iqads.ro/creatie/4820/posta-romana-transfer-de-bani

Luciana Ionela MURARAŞU

Relaţii Publice şi Publicitate

   

        

Motivarea alegerii Companiei Naționale a Poștei Române pentru proiectul de branding Scurtă prezentare a Companiei Naționale a Poștei Române Evaluarea situaţiei de pe piaţă a brandului Companiei Naționale a Poștei Române Evaluarea identităţii actuale a brandului Companiei Naționale a Poștei Române Identitatea conceptuală Identitatea verbală Identitate vizuală V. Cercetări efectuate în vederea construirii unei noi identităţi a brandului VI. Stabilirea elementelor de diferenţiere şi relevanţă ale brandului VII. Modificarea identităţii conceptuale a brandului Companiei Naționale a Poștei Române VIII. Modificarea identităţii verbale a Companiei Naționale a Poștei Române IX. Modificarea identităţii vizuale a brandului Companiei Naționale a Poștei Române X. Modificarea identităţii senzoriale a brandului Companiei Naționale a Poștei Române XI. Recomandări pentru managerul de brand şi pentru managerul Companiei Naționale a Poștei Române XII. Recomandări pentru agenţia de publicitate care va fi însărcinată cu realizarea campaniei de publicitate în jurul „noului brand” al Companiei Naționale a Poștei Române XIII. Bibliografie I. II. III. IV.

datoriile de aproximativ 200 milioane lei managerierea dificilă a celor peste 30.000 de angajați criză internă sistem de înregistrare şi de alegere învechit, puţin „prietenos” cu publicul şi puţin credibil

lipsă de acurateţe în comunicarea offline

 Scop:

 Misiune

Suntem alături de oameni de peste 150 de ani şi construim legături între ei, indiferent de locul în care aceştia trăiesc, lucrează sau spre care călătoresc.

 Valori

Valori fundamentale:  Încredere  Tradiţie  Siguranţă  Performanţă Valori de reprezentare:  Acoperire naţională  Diversitatea serviciilor

 Principii

Integritate Experienţă Respect Rezultate: calitatea serviciilor noastre este garantată prin cele peste 5.500 de puncte de acces şi peste 30.000 de salariaţi poştali.

Oportunități

Amenințări 

Posibilitatea de finanțare din fondurile naționale

 

Privatizare 

Dezvoltarea tehnologiilor ar facilita o schimbare a sediilor şi a actualizare a serviciilor globale, simultane, într-un timp relativ scurt



Mediu concurenţial divers şi cu oferte de servicii mai calitative şi mai sigure: Cargus International, Urgent Curier, Nemoexpres, World Courier Romania, Poșta Atlassib, Săgeata Albastră, Fan Courier Expres, DHL (exemple doar pentru serviciul de curierat) Dezvoltarea tehnologiilor Hotărâre națională de distribuire a pensiilor, alocațiilor și șomajelor prin intermediul cardurilor bancare Alte greve ori crize de comunicare ar diminua şi mai mult încrederea românilor în serviciile Poştei Române. Comunicarea brandului de ţară poate influenţa în mod „deosebit” campaniile de comunicare ale Poştei Române, pentru că sunt accesate metaforele esenţiale din mentalul colectiv românesc.

Oportunități

Amenințări 

Pentru unele categorii de public, serviciile Poştei Române sunt indispensabile (pensionarii, copiii)

 Clienţii sunt mai informaţi (resursele informatice puse la disponiziţia publicului, pe site-ul Companiei, ar putea fi mai bine valorificate)

Comunicarea online este mult preferată de clienţi, optarea pentru comunicarea scrisă prin scrisori fiind preferată doar la ocazii speciale, rarisime. Clienţii pun mai mult accent pe atributul de calitate/siguranţă a serviciului decât pe mica diferenţă de preţ dintre serviciile Poştei şi cele oferite de competitori.

Coerenţă Competenţă

Persistenţă

Specificitate

atribute care legitimează

Recunoaştere

Cercetare documentară

Cercetare calitativă

analiza conţinutului site-ului oficial al brandului

informarea cu privire la recentele situaţii de criză: monitorizarea presei şi informarea cu privire la brandurile naţionale care oferă servicii poştale în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, al Japoniei, Statelor Unite ale Americii, Germaniei şi Suediei

Interviu semistructurat, telefonic

Brainstorming



În rândul factorilor diferenţiatori de brand regăsim atribute exclusive ca „brand naţional”/apartenenţă şi tradiţie/durabilitate.



O comunicare a acestor atribute, care să se centreze pe elemente patriotice/istorice însoţite de o savoare umoristică sau, în orice caz, de un spirit mult mai cordial decât cel utilizat până în prezent, ar revigora brandul.



Adăugarea la paleta de servicii a unui sistem de împachetare personalizată (brand unic: brand principal cu descriptor) şi adaptată cerinţelor clientului şi nevoilor produsului, care să valorifice componenta vizuală a brandului şi să introducă şi o identitate tactilă ar revigora Poşta Română şi ar contribui la diferenţiere.



Adăugarea unui program de brand (de tip linchpin) care să recompenseze loialitatea printr-un sistem de reduceri şi oferte, destinat

cu precădere companiilor care se folosesc de serviciile din categoria Business ar diferenţia brandul faţă de unii dintre competitori, care nu au acest sistem.



Tot un program de brand, care să urmeze însă, rezolvării problemelor de management intern, menit să energizeze brandul în faţa publicului

tânăr ar fi unul de job-shadowing tip concurs (încheierea unui parteneriat temporar cu Junior Achievement Romania, promotor la nivel naţional al programelor de job-shadowing).



În rândul energizanţilor de brand care lar diferenţia faţă de concurenţă, s-ar număra

dezvoltarea

unei

aplicaţii

mobile tip joc/concurs care să propună utilizatorului transferul rapid, sigur şi calitativ al unui colet virtual, de la o un punct de plecare dat, la o destinaţie precisă, în plan local. 

https://www.youtube.com/watch?v=j0PXi2wz6Y&feature=youtu.be&hd=1



În rândul energizanţilor de brand care lar diferenţia faţă de concurenţă, s-ar număra

dezvoltarea

unei

aplicaţii

mobile tip joc/concurs care să propună utilizatorului transferul rapid, sigur şi calitativ al unui colet virtual, de la o un punct de plecare dat, la o destinaţie precisă, în plan local. 

https://www.youtube.com/watch?v=j0PXi2wz6Y&feature=youtu.be&hd=1

sloganul „parte din viaţa ta”

„adaptat cerinţelor tale”

Propunem modificări la nivelul:

propunem modificări la nivelul: 

Pe lângă necesitatea adaptării la modificare a tuturor tipurilor de materiale publicitare (presă

 semnăturii

vizuale (logo + logotip + slogan)

scrisă, email, pagină web, coli cu antet, materiale tipărite, cărţi de vizită, CD-uri de prezentare), planul schimbărilor trebuie să se concretizeze şi în uniformele de lucru ale angajaţilor (un bleumarin închis, contrastant cu roşul logotipului şi cu albul scrisului), în materialele de birotică şi în designul interior al fiecărui oficiu poştal.

Simţ tactil • materialele de papetărie utilizate pentru împachetarea plicurilor/a coletelor • logo-ul în relief al Poştei Române amplasat pe colet şi de textura de la suprafaţa hârtiei

Brand unidimensional

• sunet patentat pentru apelul în aşteptare şi un jingle într-o gamă majoră care să preceadă de fiecare dată sloganul scris sau rostit al unei reclame radio ori TV pentru Compania Naţională a Poştei Române

Identitate auditivă

atribute care îi creează avantaje competitive şi îl fac să fie memorabil

firma să investească în capital de ordin simbolic

Loialitatea

credibilizarea serviciului

menţinerea focusului şi a clarităţii în paleta de servicii oferite



Un filmuleţ viral pe youtube, afişaj în licee şi universităţi, un site specializat, obţinerea girului profesorilor pentru promovarea shadowing, media

programului comunicare

de în

job

social-

aplicaţia-concurs

pentru

romanian safest hands, reclamă TV, printuri,

marketing

comunicate

de gherilă presă

şi

pentru

comunicarea modificărilor identităţii vizuale, mailing şi scrisori pentru promovarea

serviciului

recompensare a loialităţii ar reprezenta canalele de comunicare recomandate pentru

realizarea

campaniei

publicitate în jurul noului brand.



Cărţi:

Aker, David A., Strategia portofoliului de brand. Cum să creezi relevanţă, diferenţiere, energie, pârghii comerciale şi claritate, Editura Brandbuilders Grup, Bucureşti, 2005; Managmentul capitalului unui brand. Cum să valorificăm numele unui brand, Editura Brandbuilders Grup, Bucureşti, 2005; Fârte, Gheorghe-Ilie, Fundamente ale Relaţiilor Publice, notiţe de curs, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Al. I. Cuza” Olins, Wally, Despre brand, Editura Vellant, Bucureşti, 2009; Manual de branding, Editura Vellant, Bucureşti, 2009; Russel, J. Thomas , W. Ronald, Lane, Manual de publicitate, Editura Teora, Bucureşti, 2002.

Surse online: 

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14794999-protest-spontan-posta-romana-factorii-postali-mai-multe-oficii-din-capitala-refuzat-plece-teren.htm



http://adevarul.ro/news/eveniment/protestul-posta-romana-continua-marti-zi-distribuire-pensiilor-1_5191da10053c7dd83f97bc6f/index.html



http://www.rtv.net/ponta-ii-avertizeaza-pe-postasi--punem-pensiile-pe-card-si-jumatate-din-angajati-pleaca-acasa_79665.html



http://www.rtv.net/posta-romana-va-disponibiliza-peste-4-000-de-angajati-datoriile-vor-fi-transformate-in-actiuni_81930.html



http://www.ziare.com/stiri/greva/greva-spontana-la-posta-in-bucuresti-circa-1-000-de-angajati-protesteaza-1234975



http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/companii/ponta-explica-de-ce-nu-vin-investitorii-la-posta-romana-303357.html



http://jurnalul.ro/stiri/observator/greva-spontana-la-posta-romana-postasii-sunt-nemultumiti-de-salariile-mici-si-se-tem-ca-vor-fi-dati-afara-642923.html



http://videonews.antena3.ro/video/romania/dan-dumitrescu-purtator-de-cuvant-al-postei-romane-despre-greva-generala.html



http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/angajatii-din-posta-romana-continua-protestele-la-bucuresti-si-cluj-14-oficii-sunt-inchise.html



http://www.gandul.info/stiri/greva-la-posta-ministrul-muncii-le-cere-postasilor-sa-nu-fie-inumani-si-sa-livreze-pensiile-10876282



http://livenews.rtv.net/dan-nica-despre-greva-de-la-posta-romana_15050.html



http://www.ziare.com/economie/privatizare/dezastru-la-posta-romana-4-000-de-angajati-concediati-niciun-investitor-1237800



http://www.ziare.com/stiri/greva/greva-postasilor-nu-se-taie-salarii-dar-urmeaza-disponibilizari-pensiile-distribuite-marti-1235243



http://www.fspc.ro/stiri/MESAJ-SLPR.html



Istoricul Poştei Române, http://www.posta-romana.ro/posta-romana/despre-noi/prezentare/istoric.html



http://www.digitalbuzzblog.com/swedish-post-swedens-safest-hands-augmented-reality-challenge-app/



http://www.iqads.ro/creatie/4820/posta-romana-transfer-de-bani

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

În literatura de specialitate, există mai multe definiţii ale termenului de public, pe care le enumerăm în următoarele rânduri: grup de persoane care (a) se confruntă cu o problemă, (b) au păreri diferite cu privire la modul de rezolvare a problemei şi (c) poartă discuţii în legătură cu respectiva problemă; totalitatea receptorilor actuali sau potențiali ai unui mesaj; grup de persoane care au aceleaşi trăsături demografice, psihografice sau geodemografice, astfel încât ele reacţionează în mod asemănător la acţiunile sau mesajele unui agent social; grup constituit din persoane care împărtăşesc aceleaşi experienţe, valori sau simboluri; grup deservit de către o anumită organizaţie şi faţă de care această organizaţie este responsabilă din punct de vedere legal sau moral; grup de persoane care sunt influenţate de acţiunile unei organizaţii sau care influenţează organizaţia. Odată cu definirea lexemului, este important să diferenţiem noţiunile de public al organizaţiei, client şi public ţintă, precum şi noţiunile public ţintă şi masă.

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

În capitolul ales spre prezentare, autorul îl citează pe Lindon cu privire la importanţa segmentării publicului. Lectura de specialitate subliniază că partiţionarea (sau segmentarea) publicului trebuie să respecte următoarele condiţii (SAMDA1): În

interiorul

fiecărei

categorii

public

este

evidentă

omogenitatea

componentelor; Între categoriile de public este evidentă eterogenitatea; Publicurile sunt identificabile şi măsurabile; Publicurile sunt abordabile şi pot fi determinate/ motivate să acţioneze într-un anumit fel; Publicurile sunt suficient de numeroase pentru a justifica luarea lor în considerare. Mai mult, există şi alte criterii de partiţionare: Geografic: după regiune (continent, ţară, judeţ, cartier etc.), după mărimea ariei metropolitane (peste 2 milioane de locuitori, între 1 şi 2 milioane, între 500.000 şi 1 milion etc.), după densitatea populaţiei (urban, rural, suburban), climat (mediteranean, temperat, nordic etc.) Demografic: vârstă, gen, mărimea familiei, ciclul de viaţă al familiei, generaţie (baby-boomers, generaţia X, generaţia Y etc.), venit, ocupaţie, educaţie, etnie, naţionalitate, religie, clasă socială etc.) Psihografic: activităţi, interese, opinii, atitudini, valori Comportamental: beneficii căutate, perioada de folosire a unui produs, loialitate faţă de branduri, disponibilitate de cumpărare, statut, ocazii etc.

Effective Segmentation Criteria: Measurable, Substantial, Accessible, Differentiable, Actionable

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

Potrivit lui Leduc (1987, p. 248) citat de Bernard Dagenais, toţi indivizii care sunt în măsură să influenţeze activitatea unei organizaţii formează publicuri ale respectivei organizaţii. Publicurile se divid astfel în şapte categorii: marele public; publicurile adiacente; furnizorii; clienţii; utilizatorii produsului; personalul; liderii de opinie.

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

Înspre buna cunoaştere a publicurilor, profesorul Bernard Dagenais recomandă găsirea răspunsurilor la următoarele întrebări-cheie: a.

Cine sunt cei care formează publicul?

Ce cunoaşte publicul respectiv?

Ce crede publicul despre organizaţie?

Ce face publicul respectiv?

Ca urmare a oferirii răspunsurilor la întrebările de mai sus, în etapa analizei situaţionale, identificăm: actorii care produc, adică publicul intern; actorii care consumă, respectiv clienţii; actorii care intermediază, adică partenerii; actorii care influenţează, respectiv legislatorii. Ronald Smith prezintă o categorizare asemănătoare, pe care o redăm în tabelul de mai jos: Angajaţi sau voluntari Veterani sau novici

Ocazionali sau regulaţi Actuali, potenţiali sau foşti clienţi Competitivi sau loiali Clasificabili în funcţie de vârstă, etnie, putere de cumpărare Principali, secundari sau ocazionali

(Top/

Upper)

Management,

întreţinere, personal direct productiv Management sau sindicate Persoane active (cu familii în întreţinere) sau pensionari

Lideri ai comunităţii (primari, consilieri,

Competitori

parlamentari, lideri sindicali, conducători

Adversari

Activişti

profesionale,

organizaţiilor afaceri,

sindicale,

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

supervizare, personal administrativ, personal de

Investitori, acţionari sau creditori

asociaţiilor/

personal

educaţionale, religioase, etnice etc.) Organizaţii

comunitare

organizaţii

profesionale,

sindicale,

educaţionale,

(asociaţii/ de

afaceri,

religioase,

etnice, culturale, ecologiste, de protecţie a animalelor etc.) Agenţii de reglementare, de acreditare, de monitorizare etc. Experţi/ Consultanţi/ Analişti profesionali Instituţii ale administraţiei publice (locale, judeţene, naţionale; cu posturi elective sau cu posturi care sunt ocupate prin concurs; cu atribuţii legislative, executive sau judiciare; etc.) Media

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

Comportamentul oamenilor se clasifică, în general, după anumite criterii. Sociologii şi specialiştii de relaţii publice au întocmit câteva clasificări în ceea ce priveşte comportamentul publicurilor: De la publicul inactiv la publicul activ

De la inovator la conservator

Public indiferent

Inovatorii

Public latent

Primii utilizatori

Public avertizat

Masa de utilizatori

Public activ

Conservatorii

Simpatizanţi

Publicul Primar

Secundar

Marginal

Opozanţi

Neutri

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

Pe lângă sublinierile lui Dagenais, ne centrăm pe categoriile de public în sistemele VALS2 1978 şi VALS 2: 1990, propuse de Arnold Mitchell.

: oameni de succes, cu o înaltă stimă de sine şi deschişi la schimbare : principiali şi practici, caută calitatea şi durabilitatea

: principiali, cu venituri reduse şi cu un nivel de educaţie modest, sunt atraşi de mărcile consacrate : interesaţi de statutul dobândit, atenţi la imaginea pe care o au, valorizează predictibilitatea şi evită riscurile, cumpără lucruri care par a proba în faţa celorlalţi propriul succes : interesaţi de statutul lor, cu resurse limitate, îşi doresc să fie stilaţi, deseori sunt impulsivi în comportamentul de cumpărare : orientaţi spre acţiune, dispreţuiesc conformismul şi autoritatea, cheltuiesc mult pe distracţii şi haine : orientaţi spre valorizează funcţionalitatea

acţiune,

tradiţionalişti

şi

conservatori,

: limitaţi de venituri şi educaţie, se concentrează asupra nevoilor stringente, tind să fie fideli anumitor mărci

Values And LifeStyles Program

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

Noutatea sistemului VALS 2 implică analiza şi categorizarea publicurilor în funcţie de două variabile: 1. Self-orientation (primary motivation): Principle-oriented consumers (ideals) Status-oriented consumers (achievement) Action-oriented people (self-expression) 2. Resources: psychological, demographic, income, self-confidence, intelligence.

Actualizers Perfecţioniştii (high income, high selfesteem)

Fulfilled

Achievers

Experiencers

Realizaţii

Oamenii de succes

Experimentatorii

(well educated, open minded)

(family & work, imageconscious)

(young/ enthusiastic, rebellious)

(Orientation) Believers

Strivers

Makers

Încrezătorii

Aspiranţii

Creatorii

(conservative, trust authority)

(want more money, unsure)

(work with hands, selfsufficient)

Strugglers Luptătorii (low education & skills, cautiously worried)

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

Totodată, dorim să atragem atenţia şi asupra următoarelor tipologii:

ridicat nivel de informare scăzut

public conștient

public activ

(aware stakeholder)

(active stakeholder)

public inactiv

public instigat

(inactive stakeholder)

(aroused stakeholder)

scăzut

ridicat

nivel de implicare

Publicurile comunităţii

Publicurile guvernamentale

Publicurile membrilor

Publicurile consumatorilor

Publicurile angajaţilor

Publicuri media

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

Publicurile de investitori

Publicurile internaţionale

Tipuri de public după Jerry Hendrix

Publicurile speciale

R.K. Mitchell, B.R. Agle şi

D.J. Wood au propus o altă tipologie, în funcţie de

următoarele criterii de clasificare: capacitatea de a influenţa luarea unei decizii îndrituirea legală, morală sau prezumată de a influenţa situaţia unei organizaţii calitatea unei probleme de a se prezenta ca suficient de importantă şi gravă pentru a solicita un răspuns prompt din partea organizaţiei Prin întrepătrunderea celor 3 criterii, rezultă următoarele tipuri de public: Public latent (dormant sh): P, non L, non U Public aflat la cheremul organizaţiei (discretionary stakeholder): L, non P, non U Public milog (demanding stakeholder): U, non P, non L Public dominant (dominant stakeholder): P, L, non U Public dependent (dependent stakeholder): L, U, non P Public primejdios (dangerous stakeholder): P, U, non L Public crucial (definitive stakeholder): P, U, L Nonpublic (non-public): non P, non L, non U În funcţie de strategia de comunicare recomandabilă, B.L. Rawlins teoretizează următoarele tipuri de public: Public de sprijin (advocate s-h): activ şi suportiv; trebuie orientat spre acțiune Public latent (dormant s-h): inactiv şi suportiv; trebuie câștigat din punct de vedere afectiv Public ostil (adversarial s-h): activ şi non-suportiv; trebuie căutată o variantă de câștig mutual Public apatic (apathetic s-h): inactiv şi non-suportiv; trebuie să i se câștige atenția și interesul

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

6. În etapa analizei situaţionale, cu cât organizaţia/ instituţia/compania dezvoltă o mai bună capacitate de înţelegere a indivizilor cărora doreşte să li se adreseze, cu



atât îşi va putea adapta mai uşor mesajul la preocupările

„Iată o perspectivă deosebită:

fiecăruia.

valoarea unui client nu trebuie

Pentru ca procesul de comunicare să sufere un

măsurată

în

funcţie

minim de pierderi, este important, după cum subliniază

cumpărăturile făcute într-o zi

autorul, să comunice mesajul unui public ţintă bine

anume, ci prin prisma tuturor

delimitat şi nu unui număr cât mai mare de persoane. De

cumpărăturilor pe care le va

aceea, este imperativ să restrângem, limităm şi ierarhizăm

efectua cât timp ne rămâne fidel.

publicurile ţintă.

Nu trebuie să uităm nici valoarea

În principiu, numărul de publicuri ţintă este egal cu cel al obiectivelor. De altfel, încă de la început trebuie să aflăm care este publicul-ţintă care se potriveşte cel mai bine obiectivului formulat, precum şi care este publicul ţintă cel

adăugată: toţi prietenii cărora acest client mulţumit le va recomanda

produsul”.

(Stan

Rapp în The Great Marketing Turnaround)

mai potrivit pentru realizarea obiectivului. În mod obişnuit, un plan de campanie de relaţii publice se construieşte în



jurul obiectivului, nu al publicului ţintă. Un alt imperativ din „lista” lui Dagenais este să evităm să confundăm publicul ţintă cu personajele folosite în mesaj.

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

Tester Casa Auto Tester Casa Auto este lider în rândul dealerilor auto din regiunea nord-estică a ţării. Scopul campaniei de publicitate și PR pe care compania a proiectat-o este creșterea gradului de informare a publicului din Iași cu privire la serviciul de buyback și trade-in Tester Casa Auto. Compania are ca public bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 ani, cu domiciliul în județul Iași, în mediul rural sau urban, cu venituri medii și mari. În urma cercetării întreprinse, publicul țintă comunicat de reprezentanții firmei are următoarea segmentare, care respectă cele 3 obiective de PR asumate (a. Până la sfârșitul campaniei, să fixăm în mintea publicului țintă adresa sediului Casa Auto (peste 70 % din cei intervievați în cadrul cercetării post-campanie să indice corect adresa firmei); b. Peste 70% din publicul țintă (aproximativ 127.000 de bărbați ieșeni deținători de mașini) să ia contact cu mesajele de comunicare din cadrul campaniei ; c. Creșterea numărului de cereri de evaluare pentru mașinile rulate la minimum 100 de dosare lunar, până la 3 luni de la încheierea campaniei.):

Persona: Domnul Popescu, cu vârsta cuprinsă între 30 și 55 ani, căsătorit, tată a 1-2 copii, cu domiciliul stabil în județul Iași, este profesor universitar/ doctor/ avocat/ manager al unei firme/ director al unei instituții etc. Fiecare dimineață este începută cu lecturarea unui ziar, la aburii cafelei și

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

continuată în mașină, în drum spre serviciu. Dorind să fie mereu la curent cu toate noutățile din lumea politică/ științifică și a domeniului său profesional, ascultă știrile la radio în cele 40 de minute în care este blocat în trafic. La birou, înainte de începerea activității propriu-zise, mai urmărește noutățile de pe site-urile de business ori reviste online de specialitate. Aruncă o privire peste titlurile emailurilor primite și le deschide pe cele cu caracter profesional și nu ignoră newsletter-ele care vizează ideea de siguranță- confort. Își face cumpărăturile de obicei în week-end în supermarketuri și, la rugămințile insistente ale soției, o însoțește la cumpărarea cadourilor pentru copii ori a obiectelor de reamenajare a casei în Mall-urile din Iași. În rest, tot ce ține de plăți, cotizații, este tranzacționat online, pentru a câștiga mai mult timp. Preocupat de statutul său social, este interesat automat de imaginea sa în rândul colegilor, subalternilor și al partenerilor, de aceea se gândește să își schimbe mașina, mai ales că a avut câteva probleme tehnice, pentru a căror rezolvare a ținut mai mult timp autoturismul în service. Preocupat de educația copiilor, îi încurajează pe aceștia spre activități care să fie environmentally friendly. Unul dintre citatele preferate ale domnului Popescu: „Time is money”. 2. Tinerii între Persona: Andrei este student la master la o universitate din Iași. Îmbină 18-30 ani

studiul cu afacerile și cu ieșirile în oraș cu prietenii, iar deplasările pentru astfel de activități din diferite colțuri ale Iașiului se fac doar cu mașina. Ieșirile cu prietenii au loc cu precădere în cafenele și pub-uri cunoscute din Iași, după ora 19.00 ( la nivelul limbajului nonverbal- gestica-, în mod inconștient, înainte de așezarea la o masă într-o cafenea, își așează cheile mașinii lângă/ pe suportul de pahar de pe masă (?), iar când intră în mașină, cu precădere dimineața, dă drumul la radio). Provenit dintr-o familie cu o bună situație financiară, a fost ghidat și întrajutorat în parcursul său profesional de tatăl influent. De altfel, mașina pe care o conduce a fost primită cadou la vârsta de 18 ani și a aparținut tatălui

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

său. Dorește să capete mai multă independență, de aceea consideră că este timpul să facă o schimbare, care să debuteze cu achiziționarea unei noi mașini. Dar ce să facă cu cea veche, încă funcțională? Pe internet și printre prieteni caută răspunsul; poate o promoție ori o ofertă ori un serviciu de buy-back/ trade-in se vor ivi. 3. Partenerii companiei, Mass-media și liderii de opinie 4. Publicul intern: personalul Casa Auto (public conştient şi activ, dar nonconsumator (conform tipologiei lui Kirk Hallahan), în producători (după Ronald Smith), stakeholderi cu functional linkage (James Grunig și Todd Hunt), public aflat la cheremul organizaţiei (conform tipologiei lui B.R.Agle şi D.J.Wood) şi public de sprijin şi latent (după B.L.Rawlins)) La indicațiile reprezentanților firmei, este vizată în special o singură persona, cea corespunzătoare bărbaților între 30 și 55 de ani, rezident în municipiul Iași ori în apropierea municipiului Iași, cu venituri medii și mari, deținători ai unei mașini. Persona corespunzătoare acestui public este, după cum reiese din tabelul de mai sus, Domnul Popescu, care s-ar încadra, după segmentările teoretice, în „Realizații” și „Oamenii de succes” (VALS 2, 1990, după Arnold Mitchell, Stanford Research Institute (SRI International)), în public conştient (conform tipologiei lui Kirk Hallahan), în clienţi (după Ronald Smith), consumatori cu functional linkage (James Grunig și Todd Hunt), public crucial (conform tipologiei lui B.R.Agle şi D.J.Wood) şi public de sprijin (după B.L.Rawlins).

UAIC şi USM Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Stat din Moldova sunt două instituții de învățământ superior. Amândouă au ca scop educația studenților, masteranzilor, doctoranzilor, performanța acestora încât să fie absolvenți pregătiți, cu cunoștințe vaste în domeniile urmate. Publicuri ale UAIC și USM: profesorii; studenții, masteranzii, doctoranzii;

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

elevii; părinții; Ministerul Educației și Cercetării; celelalte instituții de învățământ din țară și din străinătate; potențiali sponsori, parteneri, investitori; companiile ce fac sondaje ori instituțiile ce fac clasificările instituțiilor la nivel național și/sau ori internațional; experți pe anumite domenii ce pot deveni angajatori; alți beneficiari ai serviciilor universității, a campaniilor, proiectelor acesteia etc. Publicul țintă: studenții înmatriculați la UAIC și USM; elevii de clasa a XI-a și a XII-a și părinții acestora. Balul Mascat Francofon Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi îşi propune să organizeze cea de-a XII-a ediţie a proiectului Bal Mascat Francofon în Sala Paşilor Pierduţi, reunind 1000 de persoane. În cadrul acestui proiect, sute de studenţi din Iaşi vor avea șansa de a sărbători unitatea în diversitate, alături de asociaţia noastră, în luna internaţională a francofoniei. În urma analizei, folosind strategia persona, avem următoarele publicuri, în rândul cărora se remarcă studenţii asemenea lui Marie ca public ţintă. este o tânără studentă, cu vârsta cuprinsă între 18-26 de ani, sociabilă, visătoare, pasionată de dans și de modă. Îi plac hainele și lucrurile vintage și este deosebit de inspirată în îmbinarea articolelor vestimentare în tendințe cu accesoriile prețioase ale bunicii. Pentru ea, a se pregăti pentru Bal Mascat este o adevărată plăcere, căreia îi acordă mai multe vise, mai multe dimineți la curs, desenând pe foile cu notițe de la seminarii etc. Marie este sufletul petrecerilor și va fi prezentă la Bal Mascat alături de cel puțin 10 prieteni, cu toții în acord cu tema balului, deosebit de entuziasmați, creativi, doritori de a participa la concursurile din cadrul balului. În funcţie de obiectivele propuse, se identifică şi alte categorii de public: Alex este student din Iași de 18-26 de ani, sociabil, îndrăzneț, blogger care se dorește a fi omniprezent și „megaimplicat” în tot ce „mișcă și mișună” în Iași. Îi place să lucreze mereu „undercover”, așa că alegerea unui costum foarte inspirat, va fi deosebit de dificilă și va fi Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

transpusă și în paginile blogului său. Are spirit de inițiativă, contactând organizatorii Balului și cerând alte detalii, piperate, despre ce va fi în seara marelui eveniment. De altfel, face și un concurs pe propriul blog, iar la Bal, actualizează informațiile în timp real. Domnul Nistor este om de afaceri/ persoană influentă, cu funcții de conducere, din Iași, cu vârsta între 30-55 ani, care se orientează către cultură și activități recreative, organizate de studenți, pentru studenți, în amintirea anilor trecuți, când activa în cadrul unui ONG. A sponsorizat Balul Mascat, se numără printre membrii juriului și se arată entuziasmat de amploarea evenimentului. Invitația hand-made l-a încântat, recomandând-o și departamentului de Marketing din cadrul companiei sale. Vine însoțit de soția sa și cei doi copii mici, supravegheați de bonă. Știe că va fi prezentă și presa și că bannerul său, precum și persoana sa vor atrage atenția jurnaliștilor, aducând un plus de vizibilitate companiei sale. Elena este membru nou în ASFI, studentă în anul I și membru în echipa de organizare a Balului Mascat. Perioada de pregătire a proiectului i s-a părut deosebit de creativă, aducând un plus de veselie și inovație vieții sale de student. În perioada campaniei de promovare a avut cam puține ore de somn liniștit, însă energia echipei de proiect i-a împrospătat entuziasmul. Și-a invitat personal prietenii, i-a rugat și pe ei să promoveze evenimentul pe care ea îl organizează, iar în seara Balului, tresare de bucurie când își recunoaște cunoscuții de sub măștile deosebite. La facultate se bucură de popularitate, fiind abordată din ce în ce mai mult pentru detalii despre evenimentul mult așteptat. În echipa de proiect și-a făcut adevărați prieteni.

Universitatea de Vară pentru Elevi SummerIS Universitățile de Vară pentru Elevi reprezintă cel mai amplu program național de promovare a unei alegeri informate și corecte a studiilor universitare de către elevii din România. Scop Familiarizarea tinerilor din clasele a X-a și a XI-a cu învățământul universitar, în vederea informării și orientării cu privire la specializarea pe care o vor urma după absolvirea studiilor liceale. Obiective 1.

Participarea unui număr de 150 de elevi la ediția a II-a SummerIS.

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

Promovarea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și a facultăților acesteia

în rândul celor 10.000 de persoane. 3.

Promovarea voluntariatului în rândul celor 150 de participanți.

Experimentarea vieții de student cu elemente specifice unei palete variate de

specializări – inclusiv cursuri, laboratoare, examene, educație nonformală și activități sociale – pe o perioadă de 10 zile, de către cel puțin 150 de elevi din clasele a X-a și a XI-a din România, în perioada 17– 27 Iulie 2014. 5.

Creșterea gradului de conștientizare a posibilităților de continuare a studiilor pentru

cel puțin 10.000 de elevi și părinți din România, în perioada 1 Iunie – 15 August 2014. 6.

Elaborarea a cel puțin o propunere de politică publică, menită să amelioreze

tranziția tinerilor dinspre licee înspre universități, până în data de 1 Octombrie 2014. Publicuri și publicul–țintă Publicurile acestui proiect sunt: organizațiile studențești; voluntarii; UAIC; elevii; părinții; Inspectoratele Școlare Județene; școlile din întreaga țară și din Republica Moldova; Consiliul Național al Elevilor și Consiliile Județene ale Elevilor; mass-media; locuitorii orașelor unde s-au distribuit material de promovare; Ministerul Educației și Cercetării României; Ministerul Tineretului și Sportului; parteneri, sponsori, posibili investitori.

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

Direcți – participanți program Universități de Vară

150

4500

5000

n/a

15000

20000

Direcți – beneficiari ai campaniei de informare / conștientizare Direcți – universități Indirecți – beneficiari secundari ai universităților de vară, ai campaniei asociate și ai politicii publice lansate Publicul-țintă al acestui proiect este format din elevii din clasele a X-a și a XI-a din România și din Republica Moldova, beneficiari ai unei îndrumări către specializarea pe care o vor urma la facultate.

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

Înspre animarea prezentării, aducem în atenţia colegilor campania de PR pentru noua emisiune de pe postul de radio Kiss FM, „Sergiu şi Andrei”. Sergiu şi Andrei s-au remarcat prin video-urile postate pe canalul de Youtube, centrate pe criticarea vedetelor din România. Notorietatea lor pe Youtube i-a determinat pe managerii Kiss FM să le propună o emisiune la radio pe care au promovat-o întocmai prin intermediul vedetelor aflate în vizorul iscusiţilor critici. Aşa cum Dagenais face diferenţierea între purtătorii de mesaj şi publicul ţintă, şi noi dorim să evidenţiem faptul că deşi vedetele se pot număra şi ele printre publicurile emisiunii, totuşi, în cadrul videoclipului prezentat, ele se ipostaziază în purtătorii de mesaj (endorseri) orientat către adevăratul public ţintă: ascultătorii Kiss FM, fie fani, fie critici ai starurilor autohtone.

Coman, Cristina, Relaţiile publice. Principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001;

Dagenais, Bernard, Campania de Relaţii Publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003;

Fîrte, Ilie-Gheorghe, Fundamente ale Relaţiilor Publice, notiţe de curs, 2011;

Newsom, Doug, Totul despre relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003;

Smith, Ronald D., Strategic Planning for Public Relations, 2nd edition, Lawrence Erlbaum

Associates, Publishers, Mahwah (N.J.), London, 2005; 6.

Theaker, Alison, The Public Relations Handbook, Routledge, London and New York,

2001.

Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu

Campanie de Relații Publice Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG

Cuprins

Sinopsis ..................................................................................................................................... 2 Prezentarea Asociației Studenților Francofoni din Iași ...................................................... 2 Definirea situației problematice ............................................................................................. 5 Obiectivele campaniei ............................................................................................................. 6 Categoriile de public................................................................................................................ 7 Planul de acțiune strategică .................................................................................................... 9 Instrumentele de PR .............................................................................................................. 15 Calendarul campaniei de PR ................................................................................................ 16 Bugetul campaniei de PR ...................................................................................................... 17 Monitorizarea și evaluarea campaniei de PR ..................................................................... 19 Bibliografie

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG

Sinopsis Campania de PR din prezenta lucrare este destinată Asociației Studenților Francofoni din Iași și este direcționată spre rezolvarea problemei specifice, care are ca substrat confuzia generală între F(f)rancofonie şi cultura franceză. Campania de față are ca scop suscitarea interesului tinerilor ieşeni cu privire la activitățile ASFI, promotoare ale culturii francofone, limbii franceze și ale voluntariatului. Categoriile de public vizate în această campanie sunt formate din studenții ieșeni, partenerii media și instituționali, sponsorii și membrii asociației. Printr-o strategie de comunicare proactivă, utilizând o diversitate de instrumente de PR, de la organizarea de evenimente speciale (Conferința de presă, Conferința culturală și trainingul, Balul Mascat ca spectacol, Cafeneaua literară, lansarea de lampioane, Parada personajelor), la materiale scrise (comunicate de presă, dosarul de presă, broșuri, articole, buletine informative, invitații personalizate), materiale audio-vizuale, până la materiale de identitate corporatistă, între 15 februarie și 15 aprilie, vom urma traseul AIDA, atrăgând atenția tuturor ieșenilor printr-o promovare complexă, determinându-i să-și manifeste interesul față de activitățile ASFI indiferent că au avut până în acel moment vreo afinitate față de limba franceză și cultura francofonă, generând dorința de a participa la măcar unul dintre proiectele ASFI și finalizând cu participarea a cel puțin 1000 studenți la evenimentele de la sfârșitul lunii francofoniei. Am suprapus desfășurarea campaniei de PR peste cel mai vechi proiect al asociației, tocmai pentru că acesta are cel mai mare impact la nivel local și cea mai mare deschidere la public; astfel, tinerii vor fi mai expuși la informațiile cu privire la francofonie (prin tema balului tinerii se vor informa și se vor deghiza în personaje istorice francofone, promovarea balului va fi făcută în română și franceză, tinerii putând repera conexiuni la nivel lingvistic etc.). Evaluarea campaniei noastre va fi făcută prin rapoarte interne de activitate, prin revista presei și prin realizarea unor sondaje de opinie offline și online, prin care să urmărim tendința de creștere a informării publicului cu privire la activitățile asociației. În concluzie, varietatea și relevanța mediilor folosite pentru difuzare ne dau certitudinea că mesajul va ajunge la publicul nostru țintă, iar maniera creativă de implementare a campaniei ne asigură de faptul că îl vom „împrieteni” cu limba franceză prin muzică, dans și poezie și îl vom lămuri ce înseamnă diversitatea culturii francofone.

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG

Prezentarea Asociației Studenților Francofoni din Iași Scurtă descriere Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi - înfiinţată pe 6 noiembrie 2001, la iniţiativa lectorului de limba franceză de la Facultatea de Litere din Iaşi, Nathalie Duplaissy, și a mai multor studenți, este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit, cea mai veche asociaţie de profil francofon din ţară şi una dintre cele mai active ONG-uri din Iaşi. Începând cu septembrie 2007, ASFI este membră a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), cea mai mare federaţie pe plan naţional. Din 2010, ASFI este membru Réseau Jeunesse de l’Organisation Internationale de la Francophonie. Din 2012 este membru al rețelei de asociații

Onorată de distincția Cea mai bună asociație a anului 2010, primită la Gala organizată de Fundația Serviciilor Sociale Bethany, ASFI este cea mai activă asociație de profil francofon din țară.

de tineri francofoni „Francophones sans Frontières”. Naţionalitatea

membrilor

fondatori,

proveneau din ţări precum Congo, Franţa, Maroc, Portugalia, Republica Moldova, România şi domeniile diferite de studiu ale acestora (filologie, economie, medicină, jurnalism, ştiinţe politice, farmacie, drept, geografie, psihologie, etc.) și multitudinea proiectelor și activităților asociației au determinat specificul ASFI – Diversitatea francofonă. De altfel, motto-ul Asociației este « Fii diferit ! Implică-te ! » Valori Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi redescoperă şi promovează, în rândul tinerilor, studenților din Iași și colaboratorilor, valorile francofoniei : Limba franceză, diversitatea culturală şi lingvistică Pacea, democraţia şi drepturile Omului Interesul pentru educaţie, formare, învăţământul superior şi cercetare Voluntariatul Dialogul multicultural

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG Misiune Misiunea ASFI este de a reprezenta, dezvolta şi de a promova interesele tinerilor francofoni, de a propune alternative societăţii în scopul răspândirii spiritului francofon în România, cu precădere în Iaşi : crearea unui mediu în care studenţii se pot apropia de cultura francofonă şi pot beneficia de aportul valorilor francofone de-a lungul studiilor universitare, dar şi în viitoarea viaţă profesională. crearea unui mediu de contact, de acţiune socială şi culturală pentru toţi studenţii francofoni (indiferent de profil, facultate, universitate) din Iaşi. desfăşurarea unor proiecte ce susţin valorile universitare. participarea la programe locale, naţionale şi internaţionale pentru tineri. consolidarea legăturilor sociale, academice şi culturale ale studenților francofoni din Iași Forma de organizare Asociația Studenților Francofoni din Iași are membri fondatori, activi, membri alumni și membri simpatizanți. Membrii biroului de conducere, alături de 110 membri organizați în 6 departamente: Relaţii externe Proiecte Resurse umane Imagine şi IT Strângere de Fonduri Educaţional, formează membrii activi ai ASFI. În cadrul asociației funcționează o trupă de teatru, o trupă de dans, un cor și un atelier de limba franceză. Contact Sediul: Institutul Francez din Iași Adresa: 26 bd. Carol Ier, CP 207 of PPTR 1, 700750, Iași, Romania E-mail: aefi_ro@yahoo.fr, Telefon: 004 0748 918 450

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG

Definirea situației problematice Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi se confruntă cu o problemă de imagine și de percepere a identității sale, care are ca substrat confuzia generală între F(f)rancofonie şi cultura franceză. Astfel, tinerii din mediul ieşean tind să nu se identifice cu publicul ţintă al ONG-ului din cadrul proiectelor asociaţiei din cauza acestei confuzii, motivând că nu au o afinitate faţă de francofonie şi limba franceză. Potrivit sondajelor de opinie realizate de Departamentul de Resurse Umane în anul universitar 2012-2013, dar și rapoartelor anuale de activitate din anii precedenți, studenții ieșeni sunt rezervați în ceea ce privește activitățile culturale în limba franceză, din cauza barierei lingvistice. La începutul fiecărui an universitar, în timpul campaniei de recrutare, biroul de conducere identifică în cadrul interviurilor de selecție confuzii majore cu privire la conceptul de F(f)rancofonie și motivele în baza cărora România este considerată țară francofonă.1

Informații culese din raportul „Recrutare și Construction d’équipe 2012” întocmit în perioada octombrienoiembrie 2012 1

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG

Scopul şi obiectivele campaniei de PR Scopul acestei campanii este de a suscita interesul tinerilor ieşeni cu privire la activitățile Asociației Studenților Francofoni din Iași promotoare ale culturii francofone, limbii franceze și voluntariatului. Obiective: Obiectivele generale ale campaniei 1.

Să observăm o diminuare a confuziei dintre francofonie şi cultura franceză,

concretizată prin creşterea cu 15% a numărului de participanţi la proiectele de tradiţie ale asociaţiei desfășurate în urma campaniei de PR, comparativ cu edițiile precedente. 2.

Până la sfârșitul campaniei, să fixăm în mintea publicului țintă specificul

proiectelor de tradiție ale ONG-ului (peste 70 % din cei intervievați în cadrul cercetării postcampanie să clasifice corect proiecte ASFI de alte proiecte care nu sunt organizate de ONG); Obiectivele specifice ale campaniei 3.

Să organizăm un eveniment de amploare cu ocazia încheierii lunii francofoniei

pentru cel puțin 1000 beneficiari direcți. 4.

Să remarcăm un plus de vizibilitate, contorizat prin atingerea a 9.000 de like-

uri pe pagina oficială de Facebook până la jumătatea perioadei campaniei de PR și a 10.000 de like-uri până la 1 iunie, după Festivalul „Zilele Studentului Francofon”. 5.

În acest an universitar, în timpul și după campania de PR, să comunicăm

inovativ, spre un plus de vizibilitate în mass-media (o creștere cu 25% a comunicatelor de presă și aparițiilor favorabile în presă pentru fiecare proiect). 6.

Să creștem numărul de vizualizări pe site cu 2-5% de la săptămână la

săptămână, în timpul campaniei;

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG

Categoriile de public Asociația Studenților Francofoni din Iași are ca public țintă tinerii din Iași, studenți la facultățile cu filieră francofonă sau pasionați de cultura francofonă. În ceea ce privește targetul, trebuie subliniat că fiecare proiect de tradiție, prin specificul său, impune anumite particularități fiecărei persona. Publicul intern este format din membrii activi ai Asociației Studenților Francofoni din Iași care, în timpul campaniei, beneficiază de workshop-uri de pregătire a activităților destinate publicului larg, centrate pe tema francofoniei și pe cultura organizațională și sunt membri ai echipei de organizare a activităților (Elena). Publicul extern este format atât din studenți, participanți activi la proiectele ASFI, cât și din liderii de opinie (bloggeri, lideri ai altor asociații studențești), partenerii media și instituționali ai asociației (Marie, Alex și domnul Nistor). Dată fiind varietatea activităților din cadrul Campaniei de PR, conturăm persona corespunzătoare fiecărei categorii de public pentru Balul Mascat Francofon, după cum urmează: Marie este o tânără studentă, cu vârsta cuprinsă între 18-26 de ani, sociabilă, visătoare, pasionată de dans și de modă. Îi plac hainele și lucrurile vintage și este deosebit de inspirată în îmbinarea articolelor vestimentare în tendințe cu accesoriile prețioase ale bunicii. Pentru ea, a se pregăti pentru Bal Mascat este o adevărată plăcere, căreia îi acordă mai multe vise, mai multe dimineți la curs, desenând pe foile cu notițe de la seminarii etc. Marie este sufletul petrecerilor și va fi prezentă la Bal Mascat alături de cel puțin 10 prieteni, cu toții în acord cu tema balului, deosebit de entuziasmați, creativi, doritori de a participa la concursurile din cadrul balului. Alex este student din Iași de 18-26 de ani, sociabil, îndrăzneț, blogger care se dorește a fi omniprezent și „megaimplicat” în tot ce „mișcă și mișună” în Iași. Îi place să lucreze mereu „undercover”, așa că alegerea unui costum foarte inspirat, va fi deosebit de dificilă și va fi transpusă și în paginile blogului său. Are spirit de inițiativă, contactând organizatorii Balului și cerând alte detalii, piperate, despre ce va fi în seara marelui eveniment. De altfel, face și un concurs pe propriul blog, iar la Bal, actualizează informațiile în timp real. Domnul Nistor este om de afaceri/ persoană influentă, cu funcții de conducere, din Iași, cu vârsta între 30-55 ani, care se orientează către cultură și activități recreative, organizate de studenți, pentru studenți, în amintirea anilor trecuți, când activa în cadrul unui

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG ONG. A sponsorizat Balul Mascat, se numără printre membrii juriului și se arată entuziasmat de amploarea evenimentului. Invitația hand-made l-a încântat, recomandând-o și departamentului de Marketing din cadrul companiei sale. Vine însoțit de soția sa și cei doi copii mici, supravegheați de bonă. Știe că va fi prezentă și presa și că bannerul său, precum și persoana sa vor atrage atenția jurnaliștilor, aducând un plus de vizibilitate companiei sale. Elena este membru nou în ASFI, studentă în anul I și membru în echipa de organizare a Balului Mascat. Perioada de pregătire a proiectului i s-a părut deosebit de creativă, aducând un plus de veselie și inovație vieții sale de student. În perioada campaniei de promovare a avut cam puține ore de somn liniștit, însă energia echipei de proiect i-a împrospătat entuziasmul. Și-a invitat personal prietenii, i-a rugat și pe ei să promoveze evenimentul pe care ea îl organizează, iar în seara Balului, tresare de bucurie când își recunoaște cunoscuții de sub măștile deosebite. La facultate se bucură de popularitate, fiind abordată din ce în ce mai mult pentru detalii despre evenimentul mult așteptat. În echipa de proiect și-a făcut adevărați prieteni.

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG

Planul de acțiune strategică Axa campaniei Axa: Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi a decis să pună accent pe reinventarea studenţiei prin voluntariat! Slogan: Reinventăm studenţia, promovăm francofonia! Motivaţie: Întrebare: Cum reinventăm studenţia? Răspuns: Arătând că studenţia nu înseamnă doar educaţie formală, în amfiteatrele universităţii, ci şi educaţie nonformală, prin voluntariat. Întrebare: Cum promovăm francofonia? Răspuns: Promovăm francofonia prin îndemnul la activităţi de voluntariat deosebit de creative, social-educative, care să fie legate de limba franceză şi cultura francofonă. Strategia La întrebarea „Ce trebuie să facem pentru a ne atinge obiectivele?”, găsim un răspuns constând într-un mix între o campanie de advertising și una de relații publice și mizând pe o informare relevantă (privitoare la ce înseamnă francofonia și care sunt valorile promovate de Asociația Studenților Francofoni din Iași), urmând o strategie proactivă centrată pe comunicare. Totodată, proiectul de acțiune strategică este dublu orientat: mai întâi spre interior (spre pregătirea membrilor asociației) și apoi spre exterior (organizarea activităților destinate publicului extern). Planul operațional sau pașii tactici Primul pas al acţiunii de relaţii publice vizează abordarea „din- aproape- în aproape”2 a itemilor care ipostaziază Asociația Studenților Francofoni din Iași în rândul ONG-urilor studențești locale, naționale și internaționale. Astfel, într-un mediu concurențial și de colaborare, identificăm punctele tari ale ONG-ului, spre a obiectiva problema și spre a comunica atuurile. Conform modelului prezentat în Cursul „Relații Publice Sectoriale I” al domnului profesor Teodorescu Gh., în manualul „Comunicare și Relații Publice” vol.V, coord. Prof. dr. Petru Bejan, editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2008, p.381 2

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG Spre deosebire de

ASFI oferă

celelalte asociații studențești, Asociații

din

Iași

Activități

care

evidențiază

diversitate

culturală francofonă -

Un istoric care probează durabilitatea și

coerența asociației -

Facilitarea

participării

evenimente

internaționale pe specific francofon ( școli de vară internaționale,

forum

Jeunesse

Francophonie,

Forumul Mondial al Limbii Franceze) -

Proiect caritabil de tradiție (cel mai vechi de

durată proiect umanitar organizat de vreo asociație studențească) -

Bal Mascat ( primul Bal Mascat Francofon

organizat în Iași) -

Festivalul

Maraton

„Zilele

Studentului

Francofon” -

O armonizare a artelor, prin activitățile de

dans, teatru, ateliere de franceză, cor. -

Posibilitate de participare la activitățile

organizate la nivel național de către ANOSR Asociații membre ANOSR

ASFI este singura asociație francofonă din

cadrul ANOSR și toate activitățile ce țin de acest domeniu ne diferențiază și oferă noi oportunități studenților

Asociații studențești francofone din România

Proiectele de tradiție nu se regăsesc în

rândul activităților celorlalte asociații -

Independență față de Lectoratul Francez ori

Institutul Francez din centrul universitar -

Un format inedit al atelierelor de franceză (

atelierele sunt coordonate de membri ASFI, sunt interactive și pun accentul pe conversații și situații cotidiene. Ele sunt destinate doar membrilor ASFI)

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG Asociații

Spre

deosebire

asociațiile

studențești

studențești francofone

francofone din străinătate cu care a interacționat,

din străinătate

ASFI are o campanie de recrutare bine definită, cu un botez specific, iar activitățile ONG-ului se prezintă mult mai complexe, implicând și o resursă umană mai numeroasă.

Cel de-al doilea pas tactic vizează procedurile de acțiune relaționistă și de advertising. În acest sens, pentru a obţine o vizibilitate cât mai pronunţată a campaniei vom utiliza mijloace de promovare atât below-the-line, cât şi above-the-line. Pentru a detalia strategia noastră și pașii tactici, vor organiza următoarele activități: Workshop centrat pe cultura organizațională a ONG-ului, destinat publicului intern, la începutul campaniei, spre reactivarea informațiilor dobândite în timpul ședințelor generale și pe departament și din timpul teambuilding-ului desfășurat în noiembrie 2012. Se urmărește pregătirea membrilor pentru activitățile destinate publicului extern. Workshop-ul va fi moderat de președintele asociației; vor fi necesare materiale de identitate corporatistă, iar membrii vor fi anunțați prin intermediul newsletter-ului intern și telefonic. (18 februarie) O conferință de presă, organizată la data de 1 martie, spre a anunța evenimentele planificate de Asociația Studenților Francofoni din Iași pentru luna francofoniei. La conferință vor participa partenerii mass-media ai ONG-ului ( anunțați printr-o invitațiemărțișor la începutul campaniei de PR) și reprezentanți ai Institutului Francez, partenerul instituțional principal al ASFI. O conferință urmată de un training pe tema „ Valorile francofoniei”, destinat publicului extern, susținute de invitați ca Ana Maria Boghean de la Consulatul Madagascarului la București, doamna Elena Thuault, Lector de franceză la Universitatea „Al. I. Cuza” – Responsabil cooperare educativă și domnul Alain Ramette, directorul Institutului Francez Iași. Înscrierile se fac în baza unui formular care poate fi accesat pe www.asfi.ro, în limita a 25 de participanți (la training/ sesiune- pentru fiecare formator). Expunerea în cadrul evenimentelor va fi bilingvă și este accesibilă studenților cu un nivel de cunoaștere a limbii franceze mai avansat decât A2. Promovarea conferinței se face prin comunicatul de presă și prin newsletter Institut Francez. (4 martie) Cafeneaua literară „Poeții francofoni” este o activitate din cadrul campaniei de PR, care face parte din proiectul de tradiție al ASFI, Concursul internațional de Poezie

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG „Echos Francophones”. Aceasta are ca scop promovarea concursului și implicit suscitarea interesului față de lirica din spațiul francofon, înscriindu-se în obiectivele campaniei de PR. Promovată prin intermediul comunicatelor de presă, a unui spot radio, a afișelor, a flyerelor (distribuite în tramvaie, în cafenele, în cămine și în universitățile din Iași) și a invitațiilor deschide (oferite profesorilor de franceză, care invită, la rândul lor, studenții), cafeneaua literară se adresează tuturor pasionaților de arta scrisului care o cunosc sau vor să o cunoască „în limba lui Voltaire”. (10 aprilie) Balul Mascat Francofon, ajuns în 2015 la cea de-a XII-a ediție, se încadrează în rândul activităților Campaniei de PR propuse. Balul Mascat este un eveniment singular la nivelul Iaşului, prin care se doreşte promovarea valorilor francofoniei într-un cadru plin de istorie şi de manifestări artistice, găzduit în mod tradițional în ”Sala Paşilor Pierduţi” a Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. Ne-am propus organizarea acestui bal la finele lunii internaționale a francofoniei, în fiecare an, pentru a contribui la consolidarea relaţiilor între studenţii ieşeni şi studenţii străini din spațiul francofon, susţinând, astfel, dialogul intercultural. Campania de promovare reprezintă o activitate complexă în cadrul căreia vom apela la metode convenţionale (materiale publicitare, parteneriate media ş.a.) şi neconvenționale (flashmob, activităţi în spaţii publice). (28 martie) În cadrul proiectului Bal Mascat, prin în campania noastră de PR, vom desfășura următoarele activități importante: Scenete de teatru şi scurt-metraje --> organizate de trupa de teatru şi de corul Asociaţiei Studenţilor Francofoni din Iaşi, pe scările Universității „Alexandru Ioan Cuza”, de la intrarea principală, în fața Casei de Cultură a Studenților din Iași și pe Strada Lăpușneanu. Se vor realiza scenete pe tema balului „Personaje istorice”, care să promoveze valorile românești și francofone. Vor fi făcute cunoscute mai ales prin mijloace online (site, blog, Facebook, youtube, tweeter). În spațiile în care vor fi jucate scenetele vor fi bannere și vor și împărțite flyere de către membri ASFI, purtând însemnele asociației (tricouri albastre cu sigla și sloganul, brățările ASFI). (26 și 27 martie) Parada personajelor --> o paradă care se va desfăşura în tot Iașiul, începând de pe b-dul Carol I (Copou) cu ajutorul unui tramvai de epocă în care vor fi prezenţi minim 40 de membri ASFI costumaţi în acord cu tema balului. Astfel, se va promova balul şi vor fi invitați toţi studenţii la eveniment, prin împărțirea de flyere în puncte strategice și prin afișarea informațiilor necesare privind evenimentul, cu trimitere la site-ul www.asfi.ro . (25 martie)

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG

FlashMob în piața Unirii și în Palas Mall --> este o activitate spontană desfășurată într-un spaţiu public prin care se urmăreşte transmiterea unui mesaj către oameni. Scopul acestei acțiuni este încurajarea a cât mai multor studenţi să urmărească activitatea şi să participe şi la această ediţie a Balului Mascat. Flash-mobul va consta în reproducerea unui dans de epocă, urmată de alinierea membrilor ASFI, reconstituind logo-ul Balului Mascat (o mască). (15 martie) Difuzare de comunicate de presă către partenerii media (21 martie) Realizare de invitații hand-made, cu o mască în dar, adresate sponsorilor, partenerilor media și instituționali și asociațiilor studențești din Iași (21- 28 februarie: realizarea; 14- 20 martie- oferirea) Trimiterea unor newslettere către simpatizanții ASFI (1, 25, 28, 30 martie ) Promovare prin afișe, bannere, flyere, filmulețe publicitare pe marile panouri audio-video din centru și Podu Roș, afișe prin tramvaie, material audio-video în autobuze, prin WINK, spot radio Impact Fm (14 martie – 28 martie) Ca activitate de teasing: -

cover-uri pentru membrii ASFI, pe Facebook, cu o imagine lucrată în

photoshop (jumătate imaginea membrului ASFI, îmbrăcat în albastru, cu însemnele ASFI și cealaltă jumătate a corpului, constituită din imaginea personajului istoric dorit a fi întruchipat în seara Balului (20 februarie- 7 martie) -

Difuzare de mesaje în social- media: „Istoria ne inspiră…Tu ce personaj vei

fi?” (5 martie- 19 martie) -

Difuzarea a două filmulețe pe youtube care să anunțe „…o seară în care istoria

inundă prezentul”. (12 martie și 26 martie) -

Articole pe Blogul Francofonilor, în care se va traduce entuziasmul membrilor,

mărturiile participanților la edițiile trecute ale Balului și în care va fi motivată alegerea temei pentru ediția a X-a. (6, 13, 20, 27 martie) Lansare de lampioane mici, în culorile francofoniei, la miezul nopții. În noaptea plină de istorie, participanții își vor pune dorințe, spre un viitor mai frumos decât în vise. Totodată, participanții vor ști care sunt culorile francofoniei. (28 martie) Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG

Petrecerea de după Bal, organizată într-un club, la care accesul este pe bază de înscriere pe site. Formularul de înscriere se dorește a fi și un instrument de sondare a opiniei studenților față de activitățile și imaginea ASFI. Rezultatele acestei mini-cercetări vor fi adăugate la raportul de evaluare și vor fi folosite în strategia pentru următorul proiect în ordine cronologică, de după campania de PR, „Festivalul Zilele Studentului Francofon”. (29 martie)

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG

Instrumentele de PR Din rândul tuturor tehnicilor și activităților de promovare notate mai sus, din cadrul campaniei de imagine, selectăm doar instrumentele de PR uzitate: Evenimente speciale (Conferința de presă, Conferința culturală și trainingul, Balul Mascat ca spectacol, Cafeneaua literară, lansarea de lampioane, Parada personajelor ) materiale scrise (written materials): comunicate de presă (press releases), dosarul de presă care are anexat un raport anual pentru 2013-2014 și un raport semestrial (mai 2014- ianuarie 2015) , broșuri (brochures), articole

pe Blogul Francofonilor și pe

www.asfi.ro , buletine informative (newsletters), invitații personalizate etc.; materiale audio-vizuale (audiovisual materials): filmele/ spoturile promovate în social media și prin WINK și doar vizuale (afișe, flyere, cover-uri pe pagina de Facebook) materiale de identitate corporatistă (corporate-identity materials): logotipuri (logos), insigne și alte simboluri (signs), cărți de vizită (business cards), antet, tricouri personalizate, invitații personalizate. girul oferit de persoane sau organizații cu o reputație excelentă (valuable endorsement), intrând în această categoria prezența reprezentanților Institutului Francez la conferința de presă de la începutul campaniei și includerea activităților noastre în newsletterul Institut Français.

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG

Calendarul3 campaniei de PR Campania de PR se va desfășura în intervalul 18 februarie- 18 aprilie (cu o perioadă de pregătire de 3 săptămâni, între 28 ianuarie și 17 februarie, intersectată cu perioada de campanie de fundraising pentru evenimentele din cadrul proiectelor de tradiție ASFI, Echos Francophones și Bal Mascat, cuprinsă între 10 ianuarie și 1 martie). Aceste două luni includ, în șirul activităților și Balul Mascat Francofon, ajuns, în 2015, la cea de-a XII-a ediție. Am preferat desfășurarea acestei campanii în luna francofoniei (luna martie), incluzând și evenimente adânc înrădăcinate în istoria ONG-ului, tocmai pentru că acestea au un plus de vizibilitate, solidificată de-a lungul anilor, iar deschiderea către publicul larg permite un atu pentru a atrage atenția asupra specificului francofon. Până și necunoscătorii de limbă franceză vor lua contact cu muzica și teatrul în armonie cu limba română și, vrând-nevrând, vor lua parte la spiritul francofon, dezvoltat prin diversitatea acțiunilor.

Calendarul proiectului de PR este realizat în graficul Gantt. Acest grafic nu include și perioada de pregătire a campaniei. 3

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG

Bugetul4 campaniei de PR

Promovare evenimente Afișe A3

320

Afișe A2

150

Flyere (1/3 A4)

5000

0.04

200

Banner (300x150cm)

200

Sticker (7x7 cm)

3000

0.04

120

Lampioane

500

Inchiriere

Tramvai 1

Epoca Invitații

100

1.5

150

Plicuri invitații

100

0.5

Roll-up

200

Atelier de măști și confecționare invitații personalizate Lipici solid 20 g

Acuarele

Capsator

Foarfece

Pensule (set)

Lipici lichid cu sclipici

(paiete, -

150

Accesorii mărgele, pene) Carton (coli)

Panglică (m)

decorativă 15

Panglică (m)

Bugetul este estimativ. În buget nu sunt trecute costurile de producție, preconizând că materialele de promovare ar fi realizate de Departamentul de Marketing al asociației împreună cu echipa Campaniei de PR și nici salariile coordonatorilor campaniei de PR. Resursa umană implicată în campanie este formată din voluntarii ASFI. 4

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG Aracet

Super Glue

Face Painting

Acuarele față

Bufet Răcoritoare

Pahare (seturi)

Gustări

100

600

700

Transport logistică

Alte cheltuieli Amenajare pentru

săli Cheltuieli neprevăzute

evenimentele

din cadrul campaniei

Decorațiuni sală Diverse

Total

200 4295 lei

Dincolo de resursele financiare, buna desfășurare a campaniei impune implicarea resurselor umane (30 de voluntari ASFI și coordonatorii campaniei de PR) și buna gestionare a resurselor temporare (perioadă de pregătire a campaniei, campanie de fundraising, monitorizare și evaluare).

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG

Monitorizarea și evaluarea campaniei de PR Monitorizarea, evaluarea și revizia planului campaniei reprezintă elemente importante înspre buna desfășurare a acesteia și înspre atingerea obiectivelor de generale și de comunicare. Monitorizarea Echipa responsabilă de campanie este cea care monitorizează încadrarea în planul stabilit și în bugetul prestabilit, obținut în urma campaniei de fundraising a ASFI și tot ea este cea care pregătește planurile de rezervă ori strategii de comunicare de risc. Rezultatele ar putea fi monitorizate în timpul campaniei, prin realizarea unor sondaje de opinie atât offline, cât și online (pe site-ul oficial www.asfi.ro , pe Facebook). Se urmărește măsurarea tendinței de creștere a informării publicului cu privire la specificul asociației, la proiectele de tradiție și la ce înseamnă diversitatea francofonă (nu doar Franța și cultura franceză). În cazul identificării unor rezultate nesatisfăcătoare, planul de comunicare de risc ar include mai multe articole de prezentare a serviciului în ziarele tipărite și online din Iași ori inserturi/ mini-broșură de prezentare a serviciului, intensificarea mesajelor în online, în revistele de specialitate ori site-urile de business preferate de publicul țintă (prin bannere expandabile și link-uri sponsorizate). Evaluarea riscurilor în pre-campanie și a proiectului, la finalul campaniei: Oportunități Număr

Amenințări mare

parteneri

media și instituționali

Criza

economică=

număr

relativ mic de sponsori

Bună legătură cu alte ONG-uri din Iași

Piedici

în

obținerea

aprobărilor necesare pentru închiriere și Publicul țintă este interesat de

astfel de evenimente, diferite de petrecerile

folosire spațiu, închiriere tramvai de epocă etc.

din cluburi ori de activitățile din biblioteci Parteneriatul cu UAIC, care nu impune costuri pentru închirierea sălii Parteneriatul

Institutul

Plagierea materialelor noastre de comunicare de către alte cluburi din Iași, care

profită

campania

campaniei

promovare Coordonarea

Asociația Studenților Francofoni din Iași

noastră

Relații publice la nivelul ONG Francez și cu Casa de Cultură a Studenților,

către cei doi voluntari ASFI ar putea duce la

care nu impune costuri pentru închirierea

o implicare mult prea subiectivă, personală

sălilor pentru conferința de presă, workshop,

în campanie, care ar putea determina o

conferința culturală și trening

monitorizare mult prea drastică ori la o

Membrii echipei de organizare a

campaniei

sunt

membri

ASFI

evaluare departe de a fi obiectivă.

experiență, care cunosc foarte bine asociația și voluntarii

Problemele întâmpinate în obținerea acordului de utilizare a Sălii Pașilor Pierduți din UAIC ar pune o problemă în coerența noastră privind tradiția, dat fiind faptul că celelalte nouă ediții au avut loc în acel spațiu. Planul B ar viza aprobarea unei săli din Palas, planul C ar viza găsirea unei săli disponibile la Casa de Cultură a Studenților, iar planul D se focalizează asupra închirierii unui club. Schimbarea locației ar duce la schimbarea strategiei de comunicare; planul D ar duce la schimbarea detaliilor privind accesul studenților și ar scădea din valoarea evenimentului Problemele de plagiat și identificarea unui club ca fiind partener al asociației, în lipsa unui acord între ONG și managerul clubului ar putea fi pre-întâmpinate printr-o mai drastică negociere a termenilor de colaborare și printr-o comunicare a mesajelor bine organizată, precum și prin evitarea scurgerii de informații în afara asociației Evaluarea proiectului se va face în cadrul unei ședințe cu membrii echipei de organizare, după care în cadrul adunării generale a Asociației, în baza: Revistei presei Ratei de răspuns la invitațiile adresate la Bal și la Conferința „Valorile Francofoniei” Mențiunilor din Cartea Balului – o carte cu aspect vintage, în care participanții au notat, în timpul evenimentului, părerile despre organizarea și desfășurarea balului Răspunsurilor la chestionarul de pe site, prezentat ca fiind formular de înscriere pentru petrecerea de după eveniment Chestionarului adresat membrilor echipei de proiect, membrilor asociației Răspunsurilor la scrisorile de mulțumire adresate sponsorilor, partenerilor media și instituționali, asociațiilor prezente, bloggerilor

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Relații publice la nivelul ONG Feedbackului spontan, venit din partea celor prezenți la Conferință, Training, Bal Mascat și la Cafeneaua Literară Feedbackului participanților la concursurile desfășurate Aprecierilor de pe pagina de Facebook Numărului de vizitatori unici pe site Numărului de măști cumpărate și rezervate online, de pe boutique online În urma răspunsurilor primite și a datelor obținute, se va întocmi un raport intern și unul extern. Cel extern va fi trimis partenerilor instituționali, sponsorilor și partenerilor media, alături de scrisori de mulțumire.

Bibliografie COMAN, Cristina, Relații Publice. Principii și strategii, Editura „Polirom” Iași, 2001 DAGENAIS, Bernard, Campania de relaţii publice, trad. de Romina Surugiu şi George Surugiu, Editura „Polirom”, 2003 LIBAERT, Thierry, Planul de comunicare, Editura „Polirom”, 2009 Comunicarea de criză, Editura „C.H. Beck”, 2008 NEWSOM, Doug, Totul despre relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003 TEODORESCU Gheorghe, cursul „Relații Publice Sectoriale I”, Petru Bejan (coord.), Comunicare și Relații Publice vol.V , editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2008 www.asfi.ro

Asociația Studenților Francofoni din Iași

Luciana Ionela Murarașu Relaţii Publice şi Publicitate Noiembrie 2014

Prezentarea Asociației Studenților Francofoni din Iași Definirea situației problematice Scopul şi obiectivele campaniei Planul de acțiune strategică Monitorizarea și evaluarea proiectului de PR

înfiinţată pe 6 noiembrie 2001

Onorată de distincția „Cea mai bună asociație a anului 2010”, primită la Gala organizată de Fundația Serviciilor Sociale Bethany, ASFI este cea mai activă asociație de profil francofon din țară. Din 2012 este membru al rețelei de asociații de tineri francofoni „Francophones sans Frontières”.

Misiune

Valori Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi redescoperă şi



Misiunea ASFI este de a

promovează, în rândul tinerilor, studenților din Iași și

reprezenta, dezvolta şi de a

colaboratorilor, valorile francofoniei :

promova interesele tinerilor



Limba franceză, diversitatea culturală şi lingvistică

francofoni, de a propune



Pacea, democraţia şi drepturile Omului

alternative societăţii în scopul



Interesul pentru educaţie, formare, învăţământul superior şi cercetare

răspândirii spiritului francofon în România, cu precădere în Iaşi.



Voluntariatul



Dialogul multicultural

Membrii biroului de conducere, alături de 110 membri organizați în 6 departamente:  Relaţii externe  Proiecte  Resurse umane  Imagine şi IT  Strângere de Fonduri  Educaţional, formează membrii activi ai ASFI. În cadrul asociației funcționează o trupă de teatru, o trupă de dans, un cor și un atelier de limba franceză.

Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi se confruntă cu o problemă de imagine și de percepere a identității sale, care are ca substrat confuzia generală între F(f)rancofonie şi cultura franceză. Astfel, tinerii din mediul ieşean tind să nu se identifice cu publicul ţintă al ONG-ului din cadrul proiectelor asociaţiei din cauza acestei confuzii, motivând că nu au o afinitate faţă de francofonie şi limba franceză.

Scopul 

suscitarea interesului tinerilor ieşeni cu privire la activitățile Asociației Studenților Francofoni din Iași promotoare ale culturii francofone, limbii franceze și voluntariatului.

Obiectivele generale 

Să observăm o diminuare a confuziei dintre francofonie şi cultura franceză, concretizată prin creşterea cu 15% a numărului de participanţi la proiectele de tradiţie ale asociaţiei desfășurate în urma campaniei de PR, comparativ cu edițiile precedente.



Până la sfârșitul campaniei, să fixăm în mintea publicului țintă specificul proiectelor de tradiție ale ONG-ului (peste 70 % din cei intervievați în cadrul cercetării post-campanie să clasifice corect proiecte ASFI de alte proiecte care nu sunt organizate de ONG);

Scopul 

suscitarea interesului tinerilor ieşeni cu privire la activitățile Asociației Studenților Francofoni din Iași promotoare ale culturii francofone, limbii franceze și voluntariatului.

Obiectivele specifice 

Să organizăm un eveniment de amploare cu ocazia încheierii lunii francofoniei pentru cel puțin 1000 beneficiari direcți.



Să remarcăm un plus de vizibilitate, contorizat prin atingerea a 9.000 de like-uri pe pagina oficială de Facebook până la jumătatea perioadei campaniei de PR și a 10.000 de like-uri până la 1 iunie, după Festivalul „Zilele Studentului Francofon”.



În acest an universitar, în timpul și după campania de PR, să comunicăm inovativ, spre un plus de vizibilitate în massmedia (o creștere cu 25% a comunicatelor de presă și aparițiilor favorabile în presă pentru fiecare proiect).



Să creștem numărul de vizualizări pe site cu 2-5% de la săptămână la săptămână, în timpul campaniei;

Publicul intern 

Publicul extern

membrii activi ai Asociației Studenților Francofoni din Iași care, în timpul campaniei, beneficiază de workshop-uri de pregătire a activităților destinate publicului larg, centrate pe tema francofoniei și pe cultura organizațională și sunt membri ai echipei de organizare a activităților (Elena)



studenți, participanți activi la proiectele ASFI, cât și din liderii de opinie (bloggeri, lideri ai altor asociații studențești), partenerii media și instituționali ai asociației (Marie, Alex și domnul Nistor).

Marie este o tânără studentă, cu vârsta cuprinsă între 18-26 de ani, sociabilă, visătoare, pasionată de dans și de modă. Îi plac hainele și lucrurile vintage și este deosebit de inspirată în îmbinarea articolelor vestimentare în tendințe cu accesoriile prețioase ale bunicii. Pentru ea, a se pregăti pentru Bal Mascat este o adevărată plăcere, căreia îi acordă mai multe vise, mai multe dimineți la curs, desenând pe foile cu notițe de la seminarii etc. Marie este sufletul petrecerilor și va fi prezentă la Bal Mascat alături de cel puțin 10 prieteni, cu toții în acord cu tema balului, deosebit de entuziasmați, creativi, doritori de a participa la concursurile din cadrul balului.

Alex este student din Iași de 18-26 de ani, sociabil, îndrăzneț, blogger care se dorește a fi omniprezent și „megaimplicat” în tot ce „mișcă și mișună” în Iași. Îi place să lucreze mereu „undercover”, așa că alegerea unui costum foarte inspirat, va fi deosebit de dificilă și va fi transpusă și în paginile blogului său. Are spirit de inițiativă, contactând organizatorii Balului și cerând alte detalii, piperate, despre ce va fi în seara marelui eveniment. De altfel, face și un concurs pe propriul blog, iar la Bal, actualizează informațiile în timp real.

Domnul Nistor este om de afaceri/ persoană influentă, cu funcții de conducere, din Iași, cu vârsta între 30-55 ani, care se orientează către cultură și activități recreative, organizate de studenți, pentru studenți, în amintirea anilor trecuți, când activa în cadrul unui ONG. A sponsorizat Balul Mascat, se numără printre membrii juriului și se arată entuziasmat de amploarea evenimentului.

Invitația

hand-made

l-a

încântat,

recomandând-o și departamentului de Marketing din cadrul companiei sale. Vine însoțit de soția sa și cei doi copii mici, supravegheați de bonă. Știe că va fi prezentă și presa și că bannerul său, precum și persoana sa vor atrage atenția jurnaliștilor, aducând un plus de vizibilitate companiei sale.

Elena este membru nou în ASFI, studentă în anul I și membru în echipa de organizare a Balului Mascat. Perioada de pregătire a proiectului i s-a părut deosebit de creativă, aducând un plus de veselie și inovație vieții sale de student. În perioada campaniei de promovare a avut cam puține ore de somn liniștit, însă energia echipei de proiect i-a împrospătat entuziasmul. Și-a invitat personal prietenii, i-a rugat și pe ei să promoveze evenimentul pe care ea îl organizează, iar în seara Balului, tresare de bucurie când își recunoaște cunoscuții de sub măștile deosebite. La facultate se bucură de popularitate, fiind abordată din ce în ce mai mult pentru detalii despre evenimentul mult așteptat. În echipa de proiect și-a făcut adevărați prieteni.

Axa



Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi a decis să pună accent pe reinventarea studenţiei prin voluntariat!

Slogan

Strategie proactivă centrată pe comunicare 

Proiectul de acțiune strategică este dublu orientat: mai întâi spre interior (spre pregătirea membrilor asociației) și apoi spre

exterior

(organizarea

activităților destinate publicului extern).

Tehnici/ paşi tactici

Workshop conferință de presă conferință urmată de un training pe tema „ Valorile francofoniei” Cafeneaua literară „Poeții francofoni” Balul Mascat Francofon

Lansare de lampioane

Scenete de teatru şi scurt-metraje

Parada personajelor

FlashMob în piața Unirii și în Palas Mall

Difuzare de comunicate de presă către partenerii media

Realizare de invitații hand-made

Trimiterea unor newslettere către simpatizanții ASFI

Promovare prin afișe, bannere, flyere, filmulețe publicitare pe marile panouri audio-video din centru și Podu Roș, afișe prin tramvaie, material audio-video în autobuze, prin WINK, spot radio Impact Fm Petrecerea de după Bal

Din rândul tuturor tehnicilor și activităților de promovare notate mai sus, din cadrul campaniei de imagine, selectăm doar instrumentele de PR uzitate: 

Evenimente speciale (Conferința de presă, Conferința culturală și trainingul, Balul Mascat ca spectacol, Cafeneaua literară, lansarea de lampioane, Parada personajelor )



materiale scrise (written materials): comunicate de presă (press releases), dosarul de presă care are anexat un raport anual pentru 2013-2014 și un raport semestrial (mai 2014- ianuarie 2015) , broșuri (brochures), articole pe Blogul Francofonilor și pe www.asfi.ro , buletine informative (newsletters), invitații personalizate etc.;



materiale audio-vizuale (audiovisual materials): filmele/ spoturile promovate în social media și prin WINK și doar vizuale (afișe, flyere, cover-uri pe pagina de Facebook)



materiale de identitate corporatistă (corporate-identity materials): logotipuri (logos), insigne și alte simboluri (signs), cărți de vizită (business cards), antet, tricouri personalizate, invitații personalizate.



girul oferit de persoane sau organizații cu o reputație excelentă (valuable endorsement), intrând în această categoria prezența reprezentanților Institutului Francez la conferința de presă de la începutul campaniei și includerea activităților noastre în newsletter-ul Institut Français.

Promovare evenimente Afișe A3

320

Afișe A2

150

Flyere (1/3 A4)

5000

0.04

200

Banner (300x150cm)

200

Sticker (7x7 cm)

3000

0.04

120

Lampioane

500

Inchiriere

Tramvai 1

Epoca Invitații

100

1.5

150

Plicuri invitații

100

0.5

Roll-up

200

Atelier de măști și confecționare invitații personalizate Lipici solid 20 g

Acuarele

Capsator

Foarfece

Pensule (set)

(paiete, -

150

decorativă 15

Lipici lichid cu sclipici Accesorii mărgele, pene) Carton (coli) Panglică (m) Panglică (m) Aracet Super Glue

20 10

Acuarele față

Face Painting

Bufet Răcoritoare

Pahare (seturi)

Gustări

100

600

700

Transport logistică

Alte cheltuieli Amenajare pentru

săli Cheltuieli neprevăzute

evenimentele

din cadrul campaniei Total

Decorațiuni sală Diverse

200 4295 lei

 Monitorizarea,

evaluarea

și

revizia

planului

campaniei reprezintă elemente importante înspre buna desfășurare a acesteia și înspre atingerea obiectivelor de generale și de comunicare.

Rezultatele ar putea fi monitorizate în timpul campaniei, prin realizarea unor sondaje de opinie atât offline, cât și online (pe site-ul oficial www.asfi.ro , pe Facebook).

Planul de comunicare de risc ar include mai multe articole de prezentare a serviciului în ziarele tipărite și online din Iași ori inserturi/ mini-broșură de prezentare a serviciului, intensificarea mesajelor în online, în revistele de specialitate ori site-urile de business preferate de publicul țintă (prin bannere expandabile și link-uri sponsorizate).

Oportunități Număr

Amenințări mare

parteneri

media și instituționali

Criza

economică=

număr

relativ mic de sponsori

Bună legătură cu alte ONG-uri din Iași

Piedici

în

obținerea

aprobărilor necesare pentru închiriere și Publicul țintă este interesat de

astfel de evenimente, diferite de petrecerile

folosire spațiu, închiriere tramvai de epocă etc.

din cluburi ori de activitățile din biblioteci

Plagierea materialelor noastre

Parteneriatul cu UAIC, care

care

nu impune costuri pentru închirierea sălii Parteneriatul

de comunicare de către alte cluburi din Iași,

Institutul

Francez și cu Casa de Cultură a Studenților,

profită

campania

noastră

campaniei

promovare Coordonarea

care nu impune costuri pentru închirierea

către cei doi voluntari ASFI ar putea duce la

sălilor pentru conferința de presă, workshop,

o implicare mult prea subiectivă, personală

conferința culturală și trening

în campanie, care ar putea determina o

Membrii echipei de organizare a

campaniei

sunt

membri

ASFI

experiență, care cunosc foarte bine asociația și voluntarii ( președintele Asociației și fostul coordonator al Departamentului de Relații Externe)

monitorizare mult prea drastică ori la o evaluare departe de a fi obiectivă.



Revistei presei



Ratei de răspuns la invitațiile adresate la Bal și la Conferința „Valorile Francofoniei”



Mențiunilor din Cartea Balului – o carte cu aspect vintage, în care participanții au notat, în timpul evenimentului, părerile despre organizarea și desfășurarea balului



Răspunsurilor la chestionarul de pe site, prezentat ca fiind formular de înscriere pentru petrecerea de după eveniment



Chestionarului adresat membrilor echipei de proiect, membrilor asociației



Răspunsurilor la scrisorile de mulțumire adresate sponsorilor, partenerilor media și instituționali, asociațiilor prezente, bloggerilor



Feedbackului spontan, venit din partea celor prezenți la Conferință, Training, Bal Mascat și la Cafeneaua Literară



Feedbackului participanților la concursurile desfășurate



Aprecierilor de pe pagina de Facebook



Numărului de vizitatori unici pe site



Numărului de măști cumpărate și rezervate online, de pe boutique online

COMAN, Cristina, Relații Publice. Principii și strategii, Editura „Polirom” Iași, 2001 DAGENAIS, Bernard, Campania de relaţii publice, trad. de Romina Surugiu şi George Surugiu, Editura „Polirom”, 2003

LIBAERT, Thierry, Planul de comunicare, Editura „Polirom”, 2009

NEWSOM, Doug, Totul despre relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003 TEODORESCU Gheorghe, cursul „Relații Publice Sectoriale I”, Petru Bejan (coord.), Comunicare și Relații Publice vol.V , editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2008

www.asfi.ro

Le francais est une chance! - afiĹ&#x; ĂŽn sediul ASFI-

Noiembrie 2014

...... 3 ....................................................................................................................... .............................................. 9 ................................................................................................................. 10 .............................................................................................. 11

............................................................................................................................. 12 Mesajele creative, produse de comunicare Ĺ&#x;i canalele de comunicare ......................................... 15 ........................................................................................ 22

....................................................................................................... 24 ................................................................................................................................... 25

La baza alegerii unei organizaţii pentru care să propun un plan de comunicare stau raţiuni extrinseci (care ţin de nevoile companiei, de încadrarea ei în domeniul de specialitate/pe piaţa economică, de cerinţele domeniului, poziţionarea pe piaţă în raport cu competitorii etc.) şi raţiuni pe care eu le numesc intrinseci (care se referă la predispoziţiile şi preferinţele mele, ca student ipostaziat în propunător al unui plan de comunicare creativă, o campanie care se cere reală, viabilă, posibilă). Astfel, analizând parametrii de mai sus, alegerea mea se orientează către Tester Casa Auto şi serviciul de buyback trade-in. Necesitatea şi urgentarea elaborării unui plan de comunicare rezidă în faptul că departamentul de comunicare din cadrul firmei nu a elaborat o strategie care să rezolve problema notorietăţii scăzute a serviciului de buy-back trade-in, pusă şi pe seama lipsei unei promovări vădite a serviciului, ca făcând parte din paleta de activităţi puse la dispoziţia clienţilor. De altfel, pe o piaţă auto mereu fluctuantă, urmând, în ultimii ani, un traseu mai degrabă descendent în privinţa vânzărilor, Casa Auto rămâne principalul dealer de mașini din Iași pentru mărcile Mercedes Benz, Mitsubishi, Hyundai, Volvo, Land Rover și Jaguar, grație profesionalismului de care dă dovadă în serviciile oferite și în relația cu personalul și cu cumpărătorii. Lipsa unor cercetări la zi privind piața, centrate strict pe publicul țintă al firmei și a unei comunicări organizate, specializate, privitoare la serviciul buy-back și trade in, constituie principalele lipsuri ale companiei, cărora li se alătură reperarea dificilă a sediului Casa Auto de către potențialii clienți. Reperarea gradului de cunoaștere față de semnificația serviciului de buy-back trade in în general, a gradului de încredere în orice tip de serviciu de buy-back trade in, mai ales la mașini (costuri și beneficii), a agendei mentale privind dealerii de mașini din Iași, agenda de atribute pentru Casa Auto și agenda de atribute pentru serviciul buy-back, a gradului de uşurinţă în reperarea în spațiu a sediului Casa Auto, a gradului de interes față de serviciul buy-back la Casa Auto, constituie adevărate provocări pentru propunătorul unui plan de comunicare viabil şi creativ pentru Tester Casa Auto. Mai mult decât atât, comunicarea unui serviciu existent de facto, dar care „de jure”, la nivel comunicaţional vorbind, nu se evidenţiază în rândul celorlalte

servicii, multitudinea de branduri de maşini şi istoricul grupului Tester1 (de la distribuţii de alimente, la imobiliare, urmând divizia auto) sunt alte aspecte care se cer soluţionate. Ideea de provocare este cea care alimentează alegerea acestei companii pentru proiectul de elaborare a unui plan de comunicare, alături de alte predispoziţii „intrinseci”, enumerate la început. O campanie creativă pentru o organizaţie nonguvernamentală ori pentru o asociaţie ar fi fost cu mult mai uşoară, la nivel creativ. Mai mult decât atât, există un grad de proximitate (spaţială şi de cunoaştere) care mă determină să aleg Tester Casa Auto: derularea unui internship în Comunicare şi Relaţii Publice la această firmă, finalizarea unei etape de cercetare documentară şi calitativă destinate serviciului şi cunoaşterea nevoilor reale ale companiei, plasarea ei geografică la nivelul municipiului Iaşi, cu extinderi, în serviciile oferite, la nivelul judeţului şi aplicabilitatea planului de comunicare propus, după cum înşişi managerii firmei recunosc necesitatea unui plan de comunicare centrat pe integrarea în comunicarea serviciilor lor şi a aceluia de buy-back trade in. În concluzie, corelând cele două categorii de motivaţii, analizând contextul şi nevoile firmei, voi încerca propunerea unui plan de comunicare creativ, menit să rezolve problemele de notorietate a serviciilor oferite de Tester Casa Auto.

Puncte tari

Puncte slabe

Sediul firmei este dificil de reperat în

Casa Auto are un istoric, o tradiție spațiu

care oferă siguranță/ încredere Singurul dealer autorizat din Iași și din

regiune

pentru mărcile

mașini

Mercedes-Benz, Mitsubishi, Hyundai, Land Rover, Volvo, Jaguar.

Nume greu de reținut și imagine ușor confuză ( Puncte identificate în urma unei cercetări calitative constând în intervievarea a 5 persoane)

http://www.testergroup.ro/companie.html , accesat la data de 12 martie 2013

Investiții

tot

mai

mari

și

mai

avantajoase de-a lungul anilor, realizate de grupul Tester, potrivit istoricului firmei (http://www.testergroup.ro/companie.html) Deținător, din 2006, al celui mai mare și mai dotat Centru Autorizat de Vânzări și Service Auto care se întinde pe o suprafață de aproximativ 2000mp. Numărul personalului este în creștere Vânzători specializați fiecărui profil de client și fiecărui tip de serviciu Serviciul clienți bine dezvoltat (partea de follow-up realizată cu seriozitate) Valoarea principală: profesionalismul

Serviciul (Produsul)

Servicii de calitate, mașini diverse,

Doar 20-40 de cereri de evaluare

din rândul mărcilor al căror dealer autorizat înaintate, pe lună este

Cererea de evaluare conține prea Serviciul buy-back trade-in este un puțini itemi privitori la datele clienților, astfel

serviciu credibil, transparent, este un serviciu încât să fie posibilă întocmirea unui profil al gratuity, constând într-o tranzacție sigură și acestora rapidă. Sistemul

este

simplu,

mașina,

indiferent de marcă, fiind cumpărată pe loc. Cumpărarea unei mașini noi nu este obligatorie după vinderea vechii mașini

(firmei) Posibilitatea de vânzare a oricărei mărci de mașini de către client Programul buyback trade in nu se face în sistem de consignație Contactarea firmei pentru utilizarea serviciului este facilă (online, telefonic sau la sediu). Evaluarea vizuală a mașinii poate fi făcută oriunde, la alegerea clientului, iar evaluarea tehnică se face în service. Serviciul de rulate este credibil și implementat cu succes de ani de zile. Parteneriate stabile

firme

asigurări Toate mașinile au garanție Prețul

Prețul Se pot face negocieri

Evaluările au prețuri diferite, în

finanțare funcție de etapa la care s-a ajuns în proces (fie evaluare vizuală, fie tehnică) clientului (mașina ca avans, leasing) Sunt

oferite soluții de

Potrivit anumitor clienți, costurile sunt ridicate pentru verificarea tehnică a mașinii (forumuri de discuții) Plasamentul

Plasamentul

Facilitate de acces la sediu ( la ieșirea din municipiul Iași) Acoperire locală și regională Termene de livrare foarte scurte,

Pentru clienți nu este un punct de reper, orientarea în spațiu depinzând de alte firme (Carrefour și BMW, Mercedes Benz), potrivit

datorită faptului că mașinile sunt în stoc

răspunsurilor primite la sondajele de opinie

Posibilitate de transport a mașinilor realizate și la interviuri. achiziționate de către clienți pe platformă Promovarea (Comunicarea)

Promovarea (Comunicarea) Site-ul nu este actualizat și este prea

Site

puțin dinamic

Pagină de Facebook Prin evenimente centrate mai mult pe

Pagina de Facebook are o vizibilitate

mașini scăzută (doar 338 aprecieri, 6 persoane care 2 (exemplu: Hyundai Open Days, între 3 și 6 discută despre Tester Casa Auto ) promovarea

anumitor

mărci

mai)

Serviciul buy-back trade in nu a fost Prin

evenimente

caritabile,

drept promovat oficial, până în prezent

colaborator al unor terți actori Comunicate de presă

Oportunități

Amenințări

Parteneriate solide, cu tradiție (cu

Criza

celelalte firme din Tester Group, IDEO, cu tendință

financiară

acută

nivelul

determinat țării

înspre

cumpărarea de mașini second-hand.5 6 7

furnizorii etc.) Hyundai se numără în rândul celor

Toți dealerii care au acest sistem și-l

mai bine vândute mărci de mașini din promovează (Auto Padova, Mega Auto Iași, România în 20123.

Dream Car).

Serviciul de buy-back a cunoscut un

În 2011, mărcile de mașini deținute de

real succes în rândul firmelor care l-au Casa Auto au înregistrat scăderi în vânzări8, introdus, cu precădere în rândul brandurilor situația menținându-se și în 20129. de

telefonie

mobilă

din

România

și

Piața

auto în

România

este în

Accesat la data de 24 noiembrie 2013 Top 10 mărci auto, http://www.adevarul.ro/financiar/Top_10_cele_mai_vandute_marci_auto_in_2012_0_713328898.html#, accesat la data de 17 noiembrie 2013 3

electrocasnice. Acest serviciu se bucură de scădere10. frecvență și de un feedback pozitiv și pe piața auto.4

Potrivit

unui

studiu,

românii

interesează despre produsele dorite a fi Nemulțumirea clienților față de creșterea cumpărate prin mijloace online (pentru piese taxei auto, a prețului carburanților a generat o politică de cumpărare mai pretențioasă.

și servicii auto în proporție de 60%)11. Tendința „culturală” de cumpărare înclină spre reciclare, spre acest serviciu de buy-back,

care

apare

în

mintea

consumatorului drept a fi în acord cu mediul înconjurător și a economisi timp și bani. O creștere în frecvență a acestui tip de serviciu se observă, din 2010, și în piața auto.12

Tendinţele vânzărilor auto, http://www.4tuning.ro/vanzari-economie/exclusiv-4tuning-tendintele-vanzarilor-autode-primavara-in-romania-13187.html, accesat la data de 12 martie 2013 6 Cresc importurile de autoturisme second-hand, http://www.forbes.ro/Cresc-importurile-de-autoturisme-secondhand-vezi-top-10-in-functie-de-marca_0_5776.html, ultima accesare la data de 10 martie 2013 7 De ce nu se mai vând maşinile noi?, http://autobis.ro/stiri-auto/de-ce-nu-se-mai-vand-masinile-noi-romanii-aucumparat-330-000-de-autoturisme-second-hand-in-2012-1344, accesat la data de 17 noiembrie 2013 8 Top 10 cele mai vândute maşini, http://www.automarket.ro/stiri/top-10-cele-mai-v-41341.html, accesat la data de 10 martie 2013 9 Cele mai vândute mărci de autoturisme, http://www.romanialibera.ro/tehnologie/auto/cele-mai-vandute-marci-deautoturisme-in-iunie-2012-273612.html, accesat la data de 10 martie 2013 4 Sistemul buy-back în România, http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/25804/Sistemul-buy-back-incepesa-prinda-teren-si-in-Romania.html, accesat la data de 17 noiembrie 2013 10 Tendinţa negativă din piaţa auto, http://www.businessmagazin.ro/actualitate/mediafax-talks-about-auto-industrypiata-auto-va-continua-tendinta-negativa-cu-profitabilitate-zero-9788095, ultima accesare la data de 17 noiembrie 2012 11 Studiul a fost realizat online pe panelul de respondenti askGfK. Au fost chestionate 700 de persoane, studiul fiind reprezentativ pentru utilizatorul de Internet din mediul urban din Romania, 18-54 ani http://www.ziare.com/internet-si-tehnologie/magazin-online-calculatoare/romanii-cauta-informatii-pe-internetdespre-produse-dupa-ce-le-cumpara-1159472, accesat la data de 17 noiembrie 2013 12 http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/25804/Sistemul-buy-back-incepe-sa-prinda-teren-si-inRomania.html, accesat la data de 12 martie 2013 5

Pentru măsurarea imaginii companiei în general şi a serviciului de buy-back trade-in oferit, am realizat o cercetare atât la nivel intern, cât şi la nivel extern, trecând prin toate cele trei etape ale cercetării: documentară, cantitativă şi calitativă, utilizând instrumente ca interviul semistructurat (extern şi intern), sondaje de opinie spontane (extern), monitorizarea apariţiilor în media (extern), documente privind identitatea firmei, misiune şi valori (intern), organigrama (intern). La nivel de context (extern), după cum am dedus din documentele găsite, piața auto a urmat un traseu descendent în privința vânzărilor. Mai mult, comportamentul de cumpărare al clienților s-a modificat, în sensul unor acțiuni mai chibzuite, îndreptate spre negociere și verificare. Dincolo de cercetarea documentară realizată (studii, articole de ziar din 2011-2012, site-uri, forumuri, Facebook, reviste online de business, bloguri), axată pe tendințele de cumpărare ale românilor, tendințele de pe piața auto din România și pe concurenții direcți și indirecți, am realizat o cercetare calitativă exploratorie, constând în intervievarea a 5 persoane care se încadrează în profilul clientului firmei, centrată cu precădere pe identificarea: Gradului de cunoaștere față de semnificația serviciului de buy-back trade in Gradului de încredere în orice tip de serviciu de buy-back trade in, mai ales la mașini (costuri și beneficii) Top of mind awareness; agenda mentală privind dealerii de mașini din Iași, agenda de atribute pentru Casa Auto și agenda de atribute pentru serviciul buy-back Gradului de facilitate în reperarea în spațiu a sediului Casa Auto Gradului de interes față de serviciul buy-back la Casa Auto, anticipat a fi manifestat în viitorul apropiat. Spre detalierea procesului de cercetare, subliniez că, după interviurile luate, am constatat că publicul nostru țintă a mai auzit de serviciul buy-back, dar mai degrabă pentru alte produse (telefoane, frigidere etc.), ceea ce înseamnă că una dintre problemele de rezolvat este aceea de a informa publicul cu privire la ceea ce înseamnă acest serviciu. Un alt fapt constatat este acela că multe dintre persoanele din publicul țintă sunt nesigure atunci când sunt întrebate de brand-ul Tester Casa Auto (ex: ”Cred că am auzit (…)”) și chiar

dacă au auzit, nu știu sigur unde își are acesta sediul (ex:” Păi...cred că au sediul în Bucium!”, ”Nu știu unde este!”). Rezultă, de aici nevoia de a familiariza publicul cu brand-ul Casa Auto și de a-l face pe acesta să repereze locul în care este amplasat sediul. Pe lângă această cercetare calitativă, am făcut, în paralel, și o cercetare cantitativă spontană prin care am întrebat persoane pe care le cunosc din Iași (rude), persoane pe care le-am întâlnit întâmplător (șoferi de taxi) și pe alți oameni reprezentativi pentru publicul firmei, despre brandul „Casa Auto” și despre serviciul buy-back oferit de acesta. În majoritatea cazurilor, cei chestionați mi-au oferit răspunsuri care au confirmat rezultatele obținute din aplicarea interviurilor. Așadar, la întrebările: „știți unde este situat sediul Casa Auto?„ și „știți ce înseamnă serviciul buy-back/trade-in?”, majoritatea a răspuns „Nu” sau a încercat să găsească un alt reper pentru ambele întrebări: „ La Mercedes, acolo?!”, respectiv: „Adică îți duci telefonul să ți-l schimbe, nu?!”. Rezultatele cercetării au fost ghidate și completate de discuțiile cu reprezentanții Casa Auto, care au oferit clarificări privind specificul serviciului buy-back în cadrul companiei, nevoile identificate și tipul clienților (cercetare calitativă, interviu semistructurat, la nivel intern).

Consolidată la nivel intern, probând profesionalism prin pregătirea personalului (tehnic, relaţii cu clienţii), aflat în creştere, având tradiţie şi deţinător, din 2006, al celui mai mare și mai dotat Centru Autorizat de Vânzări și Service Auto, inspirând încredere (serviciul cu clienţii), firma doreşte să îşi menţină poziţia de principal dealer autorizat din Iaşi pentru mărcile de mașini Mercedes-Benz, Mitsubishi, Hyundai, Land Rover, Volvo, Jaguar. Însă, imaginea percepută este îndepărtată de imaginea reală, cu precădere din cauza unui număr mare de maşini şi a unei comunicări separate, nu integrale, pentru serviciile oferite (coerenţă în comunicare dorită, dar nu percepută de public). Rezultatele cercetării și analiza SWOT probează un număr redus, nesatisfăcător de cereri de evaluare a mașinilor depuse (20 - 40 de cereri lunar) și orientarea treptată a clienților către alți dealeri, ca efecte ale lipsei de promovare a sistemului buy-back trade-in oferit de Casa Auto. S-a identificat, prin urmare, un grad scăzut de notorietate a serviciului și greutatea cu care publicul țintă reperează în spațiu sediul companiei.

campaniei de publicitate și PR este creșterea gradului de informare a publicului din Iași cu privire la serviciul de buyback și trade-in Tester Casa Auto, spre un plus de coerenţă, integralitate. De altfel, este imperioasă includerea campaniei de promovare a serviciului în strategia anuală a firmei.

Creșterea cu 70% a gradului de informare în rândul publicului țintă, cu privire la serviciul buy-back trade-in, pe durata campaniei; Poziționarea serviciului de buy-back/ trade-in al Casa Auto în mintea publicului țintă, până la sfârșitul campaniei.

Creșterea numărului de cereri de evaluare pentru mașinile rulate la minimum 100 de dosare lunar, până la 3 luni de la încheierea campaniei; Să ajungem la peste 1000 de like-uri pe pagina oficială de Facebook până la sfârșitul campaniei ; Să comunicăm inovativ, spre un plus de vizibilitate în mass-media, în sensul publicării comunicatului de presă de către cel puțin 70% dintre instituțiile de presă la care a fost trimis materialul de comunicare; Să creștem numărul de vizualizări pe site cu 10% de la săptămână la săptămână, în timpul campaniei; Până la sfârșitul campaniei, să fixăm în mintea publicului țintă adresa sediului Casa Auto (peste 70 % din cei intervievați în cadrul cercetării post-campanie să indice corect adresa firmei); Peste 70% din publicul țintă (aproximativ 127.000 de bărbați ieșeni deținători de mașini) să ia contact cu mesajele de comunicare din cadrul campaniei.

Tester Casa Auto are ca public țintă persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 ani, cu domiciliul în județul Iași, în mediul rural sau urban, cu venituri medii și mari. Potrivit rezultatelor cercetării documentare, în prezent, în județul Iași sunt aproape 137.900 de vehicule înmatriculate, dintre care peste 113.000 sunt autoturisme. Persoanele fizice dețin un total de 97.500 de vehicule, restul fiind înregistrate pe persoane juridice. Numărul de șoferi ieșeni este de 181.000, dintre care 127.000 sunt bărbați, iar restul de 54.100 sunt șoferițe. Ponderea cea mai mare o reprezintă șoferii cu vârsta cuprinsă între 31 și 51 de ani, cu 88.000 de permise, urmată de șoferii cu vârsta între 51-71 de ani, ce prezintă un număr de peste 42.000. Aproape 7.600 de persoane de peste 70 de ani dețin permis de conducere. 40.000 de șoferi au vârsta cuprinsă între 20 si 21 de ani, iar doar 2.800 de șoferi au vârsta de până în 20 de ani.13 În urma cercetării întreprinse, publicul țintă, comunicat de reprezentanții firmei, are următoarea segmentare: Persona: Domnul Popescu, cu vârsta cuprinsă între 30 și 55 ani, căsătorit, tată a 1-2 copii, cu domiciliul stabil în județul Iași, este profesor universitar/ doctor/ avocat/ manager al unei firme/ director al unei instituții etc. Fiecare dimineață este începută cu lecturarea unui ziar, la aburii cafelei și continuată în mașină, în drum spre serviciu. Dorind să fie mereu la curent cu toate noutățile din lumea politică/ științifică și a domeniului său profesional, ascultă știrile la radio în cele 40 de minute în care este blocat în trafic. La birou, înainte de începerea activității propriu-zise, mai urmărește noutățile de pe siteurile de business ori reviste online de specialitate. Aruncă o privire peste titlurile emailurilor primite și le deschide pe cele cu caracter profesional și nu ignoră newsletter-ele care vizează ideea de siguranță - confort.

Potrivit datelor culese de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Iași și potrivit articolului http://www.bzi.ro/a-crescut-numarul-masinilor-inmatriculate-in-iasi-295543, în care este citat Comisarul Tudor Minea, Șeful Serviciului (articol accesat la data de 24 noiembrie 2013) 13

Își face cumpărăturile de obicei în week-end în supermarketuri și, la rugămințile insistente ale soției, o însoțește la cumpărarea cadourilor pentru copii ori a obiectelor de reamenajare a casei în Mall-urile din Iași. În rest, tot ce ține de plăți, cotizații, este tranzacționat online, pentru a câștiga mai mult timp. Preocupat de statutul său social, este interesat automat de imaginea sa în rândul colegilor, subalternilor și al partenerilor, de aceea se gândește să își schimbe mașina, mai ales că a avut câteva probleme tehnice, pentru a căror rezolvare a ținut mai mult timp autoturismul în service. Preocupat de educația copiilor, îi încurajează pe aceștia spre activități care să fie environmentally friendly. Unul dintre citatele preferate ale domnului Popescu: „Time is money”. 2. Tinerii

Persona: Andrei este student la master la o universitate din Iași. Îmbină studiul

între 18-30 cu afacerile și cu ieșirile în oraș cu prietenii, iar deplasările pentru astfel de ani

activități din diferite colțuri ale Iașiului se fac doar cu mașina. Ieșirile cu prietenii au loc cu precădere în cafenele și pub-uri cunoscute din Iași, după ora 19.00 ( la nivelul limbajului nonverbal- gestica-, în mod inconștient, înainte de așezarea la o masă într-o cafenea, își așează cheile mașinii lângă/ pe suportul de pahar de pe masă (?), iar când intră în mașină, cu precădere dimineața, dă drumul la radio). Provenit dintr-o familie cu o bună situație financiară, a fost ghidat și întrajutorat în parcursul său profesional de tatăl influent. De altfel, mașina pe care o conduce a fost primită cadou la vârsta de 18 ani și a aparținut tatălui său. Dorește să capete mai multă independență, de aceea consideră că este timpul să facă o schimbare, care să debuteze cu achiziționarea unei noi mașini. Dar ce să facă cu cea veche, încă funcțională? Pe internet și printre prieteni caută răspunsul; poate o promoție ori o ofertă ori un serviciu de buy-back/ trade-in se vor ivi.

3. Partenerii companiei, Mass-media, bloggerii și liderii de opinie 4. Publicul intern: personalul Casa Auto

La indicațiile reprezentanților firmei, este vizată în special o singură persona, cea corespunzătoare bărbaților între 30 și 55 de ani, rezident în municipiul Iași ori în apropierea municipiului Iași, cu venituri medii și mari, deținători ai unei mașini. Persona corespunzătoare acestui public este, după cum reiese din tabelul de mai sus, Domnul Popescu, care s-ar încadra, după segmentările teoretice, în „Realizații” și „Oamenii de succes” (VALS 2, 1990, după Arnold Mitchell, Stanford Research Institute (SRI International)), în public conştient (conform tipologiei lui Kirk Hallahan), în clienţi (după Ronald Smith), consumatori cu functional linkage (James Grunig și Todd Hunt), public crucial (conform tipologiei lui B.R.Agle şi D.J.Wood) şi public de sprijin (după B.L.Rawlins).

Axa campaniei: Tester Casa Auto a decis să pună accent pe SCHIMBARE! (o schimbare care să implice, după caz, MAI MULTĂ SIGURANŢĂ sau NOUTATE). Strategiile folosite: Captarea atenţiei publicului ţintă: AIDA, repetiţia (acelaşi mesaj difuzat prin canale diferite), creaţia (prin marketingul de gherilă şi promovarea out-door) Strategia directă Tehnici folosite în campania de PR&Advertising pentru acest serviciu de buy-back trade in:

Toate

Una dintre activitățile propuse este schimbarea site-ului firmei Site actualizat

categoriile

și crearea unuia nou, actualizat și care să conțină și informații relevante referitoare la serviciul buy-back/trade-in pe care încercăm să îl promovăm. ”A venit primăvara! Este timpul pentru o schimbare! Tu vii

Anexa 2

cu maşina veche, iar Tester Casa Auto îţi oferă una nouă, prin cel mai avantajos schimb: serviciul de buy back trade in ” . 2.

Ne vom folosi în campanie și de social media și vom Reţele

Tinerii 18-

26 ani, în pune accent pe informațiile oferite în acest spațiu, deoarece socializare principal

publicul nostru (tineri ca Andrei) îl frecventează și chiar își formează un stil de viață influențat de acest mediu. Mesaje ca: „A venit primăvara! Este timpul pentru o schimbare! Înlocuiește mașina veche cu una nouă prin serviciul buy-back oferit de Casa Auto!” nu vor lipsi, astfel, de pe pagina de Facebook a companiei. Ele vor fi modificate permanent, dar se vor baza pe aceeași idee și anume, aceea de schimbare. Menținem, prin aceste medii, atât contactul cu un client stabil, responsabil şi independent (așa cum este Domnul Popescu), care utilizează site-uri serioase și nu are timp să își petreacă timpul pe Facebook, cât și cu un tânăr, ușor schimbător și dornic oricând pentru o schimbare.

Toate

„Primăvara, toate se schimbă! Dă-ți la schimb mașina veche pentru/cu una

categoriile

nouă prin serviciul buyback de la Casa Auto. Testează și ia-o acasă!”. Ar fi

de public

valorificată imaginea schimbului de chei - predare cheie uzată și posibilitate de alegere din rândul cheilor noi, cu mărcile de mașini al căror dealer autorizat este Casa Auto. Sigla Casa Auto s-ar regăsi în stânga sus, iar site-ul în dreapta, jos. Postere wall mural în parcarea subterană Palas, pe peretele paralel cu intrarea, să fie afișat un poster de dimensiuni foarte mari

4 Andrei,

De aceea, de pe data de 1 martie, vom amplasa pe/în ușile Reclame out-

. Domnul

rotative de la intrare mesajul: „Dacă e greu să împingi o ușă, of-

home:

Popescu,

imaginează-ți cum e să-ți împingi mașina! Beneficiază de cel postere,

bloggerii

mai avantajos serviciu de buy- back trade in oferit de Tester să trimită din

care

Casa Auto www.tester-casaauto.ro” însoțit de sigla Casa offline

în

Auto. Acest mesaj ar fi așezat pe un print cu spatele unei online,

mașini, reproducând efectiv procesul de împingere a unei site-ul oficial,

mașini prin împingerea ușii. Mesajul acesta se adresează unde va găsi exclusiv celor care dețin o mașină, celor care nu își permit să toate detaliile piardă timp și nu doresc să își „păteze” imaginea printr-o despre mașină stricată, la care ”ar trebui să împingă”, deci ar prefera serviciu. să o schimbe cu una nouă. 5.

Toate

Mergând pe aceeași linie, din data de 1 aprilie (până la Reclame out-

categoriile

sfârșitul campaniei), vom amplasa printuri pe banda of-home:

de public

plasticată, de suport, a cărucioarelor de cumpărături din printuri

Carrefour și Auchan cu mesajul: ”Cum ar fi să îți împingi cumpărături mașina? Dă-ți la schimb mașina veche cu una nouă la Casa Auto! La doar 3 minute de Carrefour Era” (ultima sintagmă doar în Carrefour Era). 6.

Toate categoriile

Vom avea, așadar, șase panouri vizibile de către publicul nostru care se va duce/întoarce de la serviciu/facultate. Pe acestea vom avea un nou mesaj

de public, care se identifică cu problemele pe care le întâmpină consumatorul nostru și cu

anume: ”Traficul e insuportabil, dar diferit intr-o maşină nouă! Vino la Casa

precădere

Auto și schimbă-ți uşor şi rapid mașina veche cu una nouă, prin serviciul buy-

domnul

back trade in!”

Popescu

Vom amplasa billboarduri/ panouri publicitare sau panouri animate pe străzile cu trafic intens din Iași: Copou, Tudor, Străpungere Silvestru - Canta, Podu Roș, Păcurari și în afara Iașiului, cam la 4 km de ieșirile principale din municipiu.

Către toate categoriile de public

”Primăvara, toate se schimbă! Dă-ți la schimb mașina veche cu una nouă! Nu doar de dragul schimbării, ci pentru confort și siguranță!”. Reclame online pe site-uri frecventate de publicul nostru: site-urile ziarelor din Iași (Ziarul de Iași, Bună ziua Iași, Monitorul de Iași, Evenimentul.ro) și pe Inoras.ro.

Andrei şi Imaginile înfățișează un proprietar de mașină care se confruntă, în parcare, cu domnul

„încăpățânarea” mașinii sale de a nu porni ori cu mașina stricată. Pe mașina cu

Popescu

pricina, să fie inserat mesajul „Nevoie de o schimbare? Casa Auto îți oferă serviciul buy-back/trade-in. www.testercasaauto.ro”. Acest tip de promovare

cu costuri relativ reduse anticipează activitatea cu mașinile „nu încăpățânate”, ci „nou-nouțe”, care vor promova serviciul buy-back pe rutele cele mai aglomerate din Iași.

Marketing de gherilă: pe toată durata campaniei, câte două imagini în mărime naturală, așezate pe un suport vertical, vor ocupa două locuri de parcare, câte o săptămână (2 într-o parcare, 2 într-alta, în fața Moldova Mall, apoi Iulius Mall, Carrefour Felicia și Carrefour Era. 9.

Andrei şi ”Traficul e insuportabil, dar diferit într-o maşină nouă! Vino la Casa Auto și domnul

schimbă-ți mașina veche cu una nouă!”

Popescu

şi „Primăvara, toate se schimbă! Dă-ți la schimb mașina veche cu una nouă! Nu doar de dragul schimbării, ci pentru confort și siguranță în drumul spre casă! Casa Auto”. Radio: spotul va fi difuzat de câte trei ori, în cele două intervale orare, la posturi de radio ca: Radio Iași și Magic FM.

10.

Toate

Vom transmite comunicate de presă ziarelor (Ziarului de Iași- offline și

categoriile

online; Bună ziua Iași, Monitorul de Iași, Evenimentul.ro- în mediul online) în

de public

care vom vorbi despre istoricul serviciului buy-back/trade-in, despre modul în care a evoluat în compania noastră și vom oferi informații cu privire la avantajele pe care un eventual client le-ar putea avea dacă ar apela la el. Comunicate de presă

Tester Casa Auto a comunicat şi prin intermediul televiziunilor, cu ocazia ediţiei a X-a a Expo Casa Auto (PRO TV), însă pentru promovarea serviciului de buyback trade in nu vom folosi în mod direct un astfel de canal, din considerente financiare. Privitor la construcția mesajelor și la modul de transmitere a lor, la media de comunicare și categoria de public vizată, valorificăm atributele de coerență- diversitate- creativitate. Coerența se marchează la nivelul alegerii media de comunicare: spot radio rulat în intervalele orare în care are loc și activitatea cu mașinile Casa Auto, postere pe ușa de intrare în

Palas Mall și amplasarea unei mașini și a unui birou de informații în prima încăpere din Palas Mall, mesaje adaptate vremii, spațiului și contextului (perioada din an: primăvara, pe străzile din Iaşi cu cozi interminabile etc.) Coerența este plusată de faptul că mai toate mesajele difuzate trimit la site-ul oficial al Tester Casa Auto, care este mereu actualizat și care cuprinde informațiile despre companie, parteneri, mărci de mașini etc. și informații despre serviciul promovat (definiția, avantajele, etapele procesului, regulament și cererea de evaluare). Pagina destinată serviciului de buyback ar valorifica simplitatea sistemului, ar pune accentul pe faptul că TCA cumpără mașina pe loc, dacă îndeplinește condițiile, că poate veni cu orice marcă de mașină, că cererea de evaluare poate fi depusă fie online, fie la sediu și că este ajutat cu soluții de finanțare. Cumulul acesta de informații ar fi putut să fie transmis direct și prin celelalte mijloace descrise mai sus, însă nu întro campanie care durează doar 3 luni. De altfel, ceea ce se urmărește este suscitarea interesului clienților și orientarea lor către site și către sediul firmei. Direcționând clientul către sediul firmei ori către site-ul oficial, cu informații clare și actualizate, campania noastră capătă mai multă credibilitate. Aceleași informații sunt oferite și la Centrul de Informare din Palas Mall, prin broșuri de prezentare a serviciului. Coerența se îmbină cu acțiunea de adaptare în momentul alegerii unui media de comunicare. Spre exemplificare, dacă subliniam mai sus că am comunicat același mesaj, concentrat în același slogan, am subliniat și că pe unele materiale de comunicare nu este scris decât site-ul. Astfel, pe lângă adaptarea la coordonatele spațiale (în Carrefour Era, afișaj pe cărucioarele de cumpărături, cu indicația „la 2 km de Carrefour Era”), ne-am adaptat publicului ( site-urile de business și de știri cele mai urmărite de publicul țintă), tendințelor, dar și canalului de comunicare. De altfel, am ales radioul, pentru buna sa selectivitate geografică, pentru că are o acoperire locală satisfăcătoare, pentru că mesajul este ușor de modificat, iar costurile sunt relativ mici și mai ales pentru că, din interviurile luate, a rezultat că, în drum spre casă, serviciu, cumpărături ori grădiniță/ școală, „domnul Popescu” ascultă muzică și știri la radio. Mesajul nostru, difuzat la ore strategice, se încadrează în cele 30 de secunde impuse. Ziarele în varianta online au fost alese după indicațiile celor intervievați și am mizat pe ușurința în programarea mesajului, pe acțiunea devenită automatism de deschidere a laptopului/ calculatorului/ tabletei și de lecturare, la aburii cafelei, a știrilor online. Nu am ales decât Ziarul

de Iași în variantă tipărită pentru print-urile noastre, deoarece tendința tirajelor urmează un anticlimax, iar cititorii se orientează mai degrabă către online. Cei care lucrează în firme ori instituții de stat primesc în mod regulat ziarele; Ziarul de Iași este ziarul local citit cel mai des in mediul de afaceri ieșean, potrivit cercetărilor întreprinse1516. Aceeași tendință este valabilă și pentru revistele de specialitate, lecturate de publicul nostru țintă: se orientează către mediul online

și

este

preferat

www.businessmagazin.ro,

abonament

Business-Point,

revistă

secțiunea

online Auto

(Business

Magazin

http://www.business-

point.ro/category/auto , http://www.auto-business.ro/). Nu am ales publicarea de articole ori de reclame în reviste tipărite și din cauza lipsei unei poziții dominante pe piața locală și a costurilor ridicate. Diversitatea se remarcă la nivelul alegerii mijloacelor media și non-media, la nivelul mesajelor adaptate în funcție de context, de perioada anului și de amplasare în spațiu (în zonele cele mai aglomerate ale Iașiului, predispuse blocajului în trafic). Ca să detaliem, motivăm transmiterea mesajelor de comunicare propuse prin panourile publicitare din afara Iașiului și din Iași, prin selectivitatea geografică mare pe care o au, prin valoarea repetitivă relativ mare, buna reproducere a culorilor și costurile relativ scăzute. Marketingul de gherilă atrage prin costurile relativ reduse, prin noutate și suscitarea atenției. Mizăm pe o promovare în online a fotografiilor în mărime naturală (care să arate natural, înfățișând un bărbat cu cămașa albă (bineînțeles, murdărită de la praful de la mașină), cu o mimică corespunzătoare situației, împingând mașina care s-a blocat în parcare și un bărbat cu mâinile duse involuntar la nivelul tâmplei, cu telefonul la ureche, care are deja dureri de cap de la mașina lovită de un „vecin” grăbit, pe care trebuie să-l ia de unde nu este. Această activitate ar căpăta coerență dacă le amplasăm în două locuri strategice în aceeași perioadă, urmând ca după o săptămână să schimbăm parcările și dacă le folosim ca anticipare a unei alte activități guerrilla marketing, cu mașinile frumoase, noi și sigure, făcând un tur al Iașiului, la orele de vârf.

Conform studiului de piață «Efectele crizei economice la nivelul firmelor mijlocii si mari cu managementul in Iasi la nivelul semestrului I 2009. Masuri si prognoze» realizat de către Fast Training Consulting in parteneriat cu Daris Consulting. Studiul a fost realizat in perioada iunie - iulie 2009, populația țintă fiind formata din firme cu sediul social înregistrat in municipiul Iasi, cu o cifra de afaceri de peste 150.000 EUR la nivelul anului 2008, cu un număr mediu de salariati mai mare de 9 la nivelul anului 2008. http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/pages/staticpages/oferta_p/oferta.html , accesat la data de 26 noiembrie 2013 16 Conform rezultatelor furnizate de Studiul National de Audienta, măsurate anul trecut, Ziarul de Iasi are 33.000 de cititori pe zi. 15

Creativitatea mesajelor rezidă în efectele de amorsare ale mesajelor de pe ușile rotative ori cărucioarele pentru cumpărături, în reflectarea situațiilor criză în mesajele de pe afișe ori spot video (blocajele în trafic, starea proastă a drumurilor, condițiile meteo), în analogia tendinței culturale de schimbare, odată cu venirea primăverii, cu nevoia de schimbare în mai bine, în viața consumatorului. Elementele de contrast cromatic din afişe (câteva elemente de text sunt poziţionate complementar în paleta cromatică raportat la culorile siglei firmei) contribuie la efectul creativ. În conceperea mesajelor ne-am centrat pe metafore esențiale ca „securitatea/ siguranța”, „status social”, „demnitatea” și „încrederea”. De asemenea, numele de brand este vizibil; nu lipsesc logo-ul și site-ul. Tonul mesajului este unul serios, activ și dinamic (îndeamnă la dublă acțiune: mai întâi, de a se informa pe site-ul firmei, după care să vină la sediul firmei), probând profesionalism.

Campania de comunicare pentru Tester Casa Auto presupune, în ansamblu, următoarele tipuri de activităţi: 1. Cercetarea documentară, calitativă şi cantitativă Acest cumul de cercetări ar fi desfăşurat cu cel puţin o lună înainte de demararea campaniei de comunicare şi ar necesita sprijinul personalului Tester Casa Auto, al conducerii şi al sponsorilor/ colaboratorilor. Pe lângă utlizarea instrumentelor de cercetare propriu-zise, detaliate în temele precedente, în rândul activităţilor din această etapă s-ar număra organizarea de şedinţe de lucru, sesiuni de instruire etc. 2. Pretestarea mesajelor de comunicare Pretestarea mesajelor de comunicare, ca ramură de activităţi, ar include organizarea unor şedinţe, a unor focus- group-uri şi sesiuni de analiză informale, spre îmbunătăţirea conţinutului mesajelor transmise către publicul extern.

Monitorizarea, evaluarea și revizia planului campaniei reprezintă elemente importante înspre buna desfășurare a acesteia și înspre atingerea obiectivelor de marketing și de comunicare. Având la bază o cercetare documentară și calitativă, campania corelează problemele/ nemulțumirile conducătorilor de mașini cu necesitatea schimbării, propunând ca soluție sistemul de buy-back trade-in de la Casa Auto. Rezultatele ar putea fi monitorizate în timpul campaniei, prin realizarea unor sondaje de opinie atât offline, cât și online (pe site-ul oficial, pe Facebook și pe site-urile în care au fost amplasate bannere promoționale pentru serviciul Buy-back trade-in). Se urmărește măsurarea tendinței de creștere a informării publicului privitor la existența serviciului și avantajele lui la Casa Auto. În cazul identificării unor rezultate nesatisfăcătoare, planul de comunicare de risc ar include mai multe articole de prezentare a serviciului în ziarele tipărite și online din Iași ori inserturi/ mini-broșură de prezentare a serviciului, intensificarea mesajelor în online, în revistele de specialitate ori site-urile de business preferate de publicul țintă (prin bannere expandabile și

link-uri sponsorizate). Varietatea mijloacelor de comunicare alese face parte tot din strategia de comunicare de risc, după cum, dacă inevitabilul intervine și există amânări în ceea ce privește activitatea de guerrilla marketing cu mașinile (din cauza unor defecțiuni la vreo mașină), imposibilitatea de amplasare a centrului de informații de la intrarea în Palas Mall, să avem parte, totuși, de acoperire mediatică, derulând mai multe activități în același timp. De altfel, și perioada desfășurării campaniei este strategic aleasă, pentru a putea semna contractele de colaborare cu Palas Mall, pentru a pregăti din timp materialele audio-vizuale, pentru a recruta o persoană capabilă de administrarea responsabilă a site-ului etc. Sunt pregătite din timp crochiuri de comunicate de presă, care să anticipeze o comunicare rapidă și eficientă, în eventualitatea unor probleme. Partea de follow-up după utilizarea serviciului la Casa Auto este deosebit de importantă, de aceea, în timpul campaniei, în ceea ce privește monitorizarea rezultatelor, serviciul de clienți al firmei joacă un rol deosebit de important. Formarea continuă, prin organizarea unor ateliere de lucru, a unor traininguri, a persoanelor care se ocupă de serviciul clienţi, constituie o activitate destinată personalului Tester Casa Auto. Cercetarea post-campanie ar evalua raportul cheltuieli de campanie- valoarea adăugată obținută, măsurată în numărul de vizualizări de pe site, creșterea numărului de abonați la pagina de Facebook și într-un număr crescut de cereri de evaluare depuse (de la 20-40 de dosare lunar, înainte de campanie, la peste 80 de dosare/lunar după campanie). Aceste activităţi post-campanie ar fi desfăşurate până la 6 luni de la încheierea campaniei, când s-ar realiza raportul anual de activitate al Tester Casa Auto.

Birotică (promovare flyere, print abţibild pentru maşini, print promovare

5000 lei

cărucioare, pixuri personalizate, formulare de înscrire, broşuri de prezentare) Billboard

300 lei

1800 lei

Reclame în online

6( siteuri)

6000 lei

Radio

3000 lei

Combustibil

Pentru 8 mașini

100 lei/mașină

800 lei

Spălare mașini

Pentru 8 mașini

20 lei/mașina

160 lei

Promovare billboard, led display, afiș subteran

8000lei

landscape Imagini mărime naturală

200 lei

1600 lei

Print/ insert în ziar printat

10000 exemplare

1000 lei/ 10000 exemplare

1000 lei

80 lei cost pe 1000 de afișări

480 lei

Afiș ziar online (mega 6 banner) Chirie parcări de suprafață

30 lei/zi, 5 parcări/ săptămână, 3 săptămâni

450 lei

Pe lângă costurile prezentate mai sus, vor fi necesare costurile aferente materialelor de cercetare, costurile de producție (materiale audio-video și site), salariile personalului implicat în campanie și întreținere site. Necesarul de bani pentru salariile personalului Tester Casa Auto poate suferi cele mai mari variații, modificări, față

de ceea ce este inclus în buget, însă

preconizăm o sumă în jurul a 10.000- 12.000 euro. O creştere semnificativă a numărului de cereri depuse, urmărită în cadrul şi postcampanie ar determina o creştere a achiziţionării de maşini noi şi chiar de maşini rulate (mărirea parcului de maşini rulate) care, fiind doar un schimb, prin serviciul buy-back ar costa mai puţin firma Tester Casa Auto. Având în vedere faptul că preţul fiecărei maşini noi, disponibile la

sediul firmei, este de cel puţin două ori mai mare decât suma preconizată a fi cheltuită în campanie, ne aşteptăm la o amortizare rapidă a investiţiei.

Coman, Cristina, Relaţiile publice. Principii şi strategii, Editura „Polirom”, Iaşi, 2001 Dagenais, Bernard, Campania de relaţii publice, trad. de Romina Surugiu şi George Surugiu, Editura „Polirom”, 2003 Libaert, Thierry, Planul de comunicare, Editura „Polirom”, 2009 Comunicarea de criză, Editura „C.H. Beck”, 2008 Newsom, Doug, Totul despre relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003

http://www.testergroup.ro/ http://www.expocasaauto.ro/

s1 1. Lansarea noului site Tester Casa Auto 2. Social Media 3. Afișaj pe ușile rotative ale Mallurilor din Iași 4. Afișajul în parcare subterană 6. Radio 7. Billboard/ Panouri publicitare pe străzile cu trafic intens 8. Video pe display pe străzile cu trafic intens 9. Bannere publicitareanimatie/video pe siteuri

s9 1

10. Afișaj pe banda plasticată, de suport, a cărucioarelor de cumpărături din Carrefour şi Auchan 11. Comunicate de presă 12. Marketing de gherilă- activitatea cu mașinile 13. Marketing de gherilă- imaginile în mărime naturală din parcările de mașini 14. Instalarea de indicatoare către sediul Casa Auto 15.Amenajarea unui centru de informații referitor la serviciul Buy-Back Trade- in Casa Auto la intrarea în Palas Mall

s 1-s 9 (…) 24 : numărul săptămânii din cadrul etapei de desfăşurare propriu-zisă a campaniei. Aceasta va dura 6 luni, iar cu etapa de cercetare şi etapa de evaluare a proiectului, la finele anului va putea fi realizat un raport anual de activitate, corespunzăror strategiei de comunicare propuse.

- serviciul buy-back trade in

Luciana Ionela Muraraşu, Relaţii Publice şi Publicitate, noiembrie 2014

1. Descrierea companiei 2. Măsurarea imaginii companiei şi a serviciului de buy-back trade in

3. Problemele identificate 4. Definirea scopului şi a obiectivelor 5. Publicurile ţintă

7. Implementarea planului de comunicare 8. Buget şi return on investment

Vânzări și service auto

Competență și expertiză

Local și regional

Tradiție

• Cercetare documentară • Cercetare cantitativă (chestionare spontane) • Cercetare calitativă (5 interviuri)

Gradul de cunoaștere față de semnificația serviciului de buy-back trade in

Gradul de încredere în orice tip de serviciu de buyback trade in, mai ales la mașini

Agenda mentală privind dealerii de mașini din Iași, agenda de atribute pentru Casa Auto și agenda de atribute pentru serviciul buyback

Gradul de reperare în spațiu a sediului Casa Auto

Gradul de interes față de serviciul buyback la Casa Auto

Rezultatele cercetării și analiza SWOT probează un număr redus, nesatisfăcător de cereri de evaluare a mașinilor depuse (20- 40 de cereri lunar) și orientarea treptată a clienților către alți dealeri, ca efecte ale lipsei de promovare a sistemului buy-back trade-in oferit de Casa Auto.

planului de comunicare este creșterea gradului de

informare a publicului din Iași cu privire la serviciul de buyback și trade-in Tester Casa Auto.

Creșterea cu 70% a gradului de informare în rândul Poziționarea serviciului în publicului țintă, cu privire la mintea publicului țintă, până serviciul buy-back trade-in, pe la sfârșitul campaniei. durata campaniei

Partenerii companiei Bărbații între 3055 ani

Liderii de opinie

Publicurile ţintă Tinerii între 18-30 ani

Mass media

Personalul Casa Auto

113.000 mașini înmatriculate

127.000 șoferi ieșeni 88.000 șoferi cu vârsta cuprinsă între 30-51 de ani

* Potrivit datelor culese de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Iași

Axa campaniei de PR şi advertising

Axa campaniei: Tester Casa Auto a decis să pună accent pe SCHIMBARE!

 Sloganul campaniei: Testează și ia-o acasă (prin serviciul buy-back trade in)!

Luciana Muraraşu

Cum poate fi interpretat conceptul-cheie „schimbare” de către publicul companiei?

Strategiile de comunicare şi tehnicile folosite

 Captarea atenţiei publicului ţintă: AIDA, repetiţia (acelaşi mesaj difuzat

prin

canale

diferite),

creaţia

(prin

marketingul

gherilă şi promovarea out-door)  Strategia directă Luciana Muraraşu

Tehnicile de relații publice şi advertising, mesajele transmise şi canalele de comunicare

Ce ar dori publicul ţintă să obţină/evidenţieze (şi să audă) prin utilizarea serviciului companiei?

Tehnicile de relații publice şi advertising, mesajele transmise şi canalele de comunicare

Ne interesează mesajele care să fie în acord cu valorile companiei şi care să evidenţieze valorile serviciului de buz-back trade in: profesionalism, rapiditate, credibilitate. 

Servicii de calitate, mașini diverse, din rândul mărcilor al căror dealer autorizat este



Serviciul buy-back trade-in este un serviciu credibil, transparent, este un serviciu gratuity, constând într-o tranzacție sigură și rapidă.



Sistemul este simplu, mașina, indiferent de marcă, fiind cumpărată pe loc.



Cumpărarea unei mașini noi nu este obligatorie după vinderea vechii mașini (firmei)



Posibilitatea de vânzare a oricărei mărci de mașini de către client



Programul buyback trade in nu se face în sistem de consignație



Contactarea firmei pentru utilizarea serviciului este facilă ( online, telefonic sau la sediu).



Evaluarea vizuală a mașinii poate fi făcută oriunde, la alegerea clientului, iar evaluarea tehnică se face în service.



Serviciul de rulate este credibil și implementat cu succes de ani de zile.



Parteneriate stabile cu firme de asigurări



Toate mașinile au garanție

Mesajele transmise Ĺ&#x;i canalele de comunicare

Site internet

Postere wall mural

Social Media

Mesajele transmise Ĺ&#x;i canalele de comunicare

Mesajele transmise şi canalele de comunicare

Reclame out-ofhome: postere pe ușile rotative

Printuri la cumpărături

Centru de informații

Mesajele transmise şi canalele de comunicare

”Cum ar fi să îți împingi mașina? Dă-ți la schimb mașina veche pentru una nouă la Casa Auto! La doar 3 minute de Carrefour Era”

Materialele de comunicare sunt pur ilustrative, înspre facilitarea înţelegerii conceptului, a ideii.

Mesajele transmise şi canalele de comunicare  Reclame out-of-home: postere pe ușile rotative

Materialele de comunicare sunt pur ilustrative, înspre facilitarea înţelegerii conceptului, a ideii.

Mesajele transmise şi canalele de comunicare  Reclame out-of-home: postere pe ușile rotative

Materialele de comunicare sunt pur ilustrative, înspre facilitarea înţelegerii conceptului, a ideii.

Mesajele transmise şi canalele de comunicare

Billboard și video display

Foi volante și broșuri

Reclame online (bannere)

Mesajele transmise şi canalele de comunicare Afişaj în trafic, wall-mural, billboard și video display  „Primăvara, toate se schimbă! Dăți la schimb mașina veche cu una nouă prin serviciul buyback de la Casa Auto. Testează și ia-o acasă!”  ”Traficul e insuportabil, dar diferit intr-o maşină nouă! Vino la Casa Auto și schimbă-ți uşor şi rapid mașina veche cu una nouă, prin serviciul buy-back trade in!” Luciana Ionela MURARAŞU

Mesajele transmise şi canalele de comunicare Afişaj în trafic, wall-mural, billboard și video display  „Primăvara, toate se schimbă! Dă-ți la schimb mașina veche pentru una nouă prin serviciul buyback de la Casa Auto. Testează și ia-o acasă!”  ”Traficul e insuportabil, dar diferit intr-o maşină nouă! Vino la Casa Auto și schimbă-ți uşor şi rapid mașina veche cu una nouă, prin serviciul buyback trade in!” Luciana Ionela MURARAŞU

Materialele de comunicare sunt pur ilustrative, înspre facilitarea înţelegerii conceptului, a ideii.

Mesajele transmise şi canalele de comunicare

Fotografii în mărime naturală

Radio

Out-door (mașinile TCA) Luciana Ionela MURARAŞU

Mesajele transmise şi canalele de comunicare • „Nevoie de o schimbare? Casa Auto îți oferă serviciul buy-back/trade-in. www.testercasaauto.ro”. • Traficul e insuportabil, dar diferit într-o maşină nouă! Vino la Casa Auto și schimbă-ți mașina veche cu una nouă!” • „Primăvara, toate se schimbă! Dă-ți la schimb mașina veche cu una nouă! Nu doar de dragul schimbării, ci pentru confort și siguranță în drumul spre casă! Casa Auto”. Luciana Ionela MURARAŞU

Mesajele transmise şi canalele de comunicare

Ziare online și tipărite

Indicatoare

Comunicate de presă

Atributele campaniei

diversitate

coerenĹŁÄ&#x192;

Implementarea planului de comunicare

Etapa de precampanie (2 luni, ianuarie-februarie):

1. Cercetarea documentară, calitativă şi cantitativă 2. Pretestarea mesajelor de comunicare

Desfăşurarea campaniei propriu-zise

Calendarul activităţilor- 6 luni

Monitorizarea, evaluarea şi revizia campaniei

3-4 luni, septembriedecembrie

s9 1

Monitorizarea, evaluarea Ĺ&#x;i revizia

Buget Ĺ&#x;i return on investment

Bibliografie

 Coman, Cristina, Relaţiile publice. Principii şi strategii, Editura „Polirom”, Iaşi, 2001  Dagenais, Bernard, Campania de relaţii publice, trad. de Romina Surugiu şi George Surugiu, Editura „Polirom”, 2003  Libaert, Thierry, Planul de comunicare, Editura „Polirom”, 2009  Comunicarea de criză, Editura „C.H. Beck”, 2008  Newsom, Doug, Totul despre relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003

 http://www.testergroup.ro/  http://www.expocasaauto.ro/

Luciana Ionela MURARAŞU,