Betui 19 web by magazine

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin Eurolines

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLAR GRATUIT

CORPORATE INTERVIEW

Drago[ ANASTASIU PRE{EDINTE EUROLINES ROMÅNIA

Nr. 34 / edi]ie nou\ martie/aprilie 2016

VIP INTERVIEW

Be TRIP ADVISOR

Andreea R|DUCAN PRE{EDINTE FUNDA}IA OLIMPIC| ROMÅN|

Grupul EUROLINES, Jonas Schaefer [i VALEA VERDE

INDIA CUBA CITY BREAK

ANTWERP EGER TOKAJ MISKOLC

TOP10 Be TUI Nr. 19 (34), edi]ie nou\ • martie / aprilie 2016

DESTINA}II RECOMANDATE

DESTINA}II

WADI RUM CHICHÉN ITZÁ LOS ANGELES

IBIZA•MALLORCA REVIEW 2015 • GRUPUL EUROLINES ROMÂNIA A ANIVERSAT 20 ANI DE LA ÎNFIIN}ARE CU PERFORMAN}E DEOSEBITE

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

DESTINA}II

BeTUI Nr. 19(34), martie /aprilie 2016

Mallorca, foto: Nicu Cherciu

36.

10.

50.

POINT OF VIEW

DESTINA}II

04. Point of View – Mallorca. 06. Point of View – Wadi Rum. 08. Point of View – Cund, Grupul Eurolines, Jonas Schaefer [i Valea Verde. 10. Interviu cu domnul Jonas Schaefer.

16. Charterele verii 2016 Mallorca – Viva la fiesta española! Ibiza – „Etalonul” distrac]iei pentru cei cu spiritul mereu tân\r! 26. O zi [i o noapte `n de[ertul Wadi Rum. 32. Chichén Itzá – Fa]\ `n fa]\

cu „zeul comer]ului”. 36. VIP Interviu – Andreea R\ducan Interviu cu o campioan\. 40. Destina]ii exotice – Photo Stories, sfaturi de c\l\torie pentru Cuba. 44. Eger, Miskolc, Tokaj–Ungaria de Nord.

Cuba, foto: {erban Mestec\neanu

FOCUS CORPORATE 48. Eurolines Review –Grupul Eurolines România a aniversat 20 ani de la înfiin]are cu performan]e deosebite. 50. Insight Preview – Interviu cu dl. Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines Romånia. 54. Chartere 2016 – TOP 10 Oferte recomandate! 56. C\l\toria cu autocarele Eurolines • Rezerv\ri online • Servicii la bordul autocarelor. 57. City Break – Ora[ul diamantelor – Antwerp.

MOZAIC 60. Trip Advisor – Visul american – Los Angeles. 64. India, f\r\ carnet de vaccinuri! 69. Cele mai frumoase catedrale din lume. 72. Agend\ cultural\ – Vino s\ descoperi spiritul Sighi[oara Blues Festival. 73. Agend\ cultural\ – C\l\torim `mpreun\ spre distrac]ie, la Sziget Festival.

POINT OF VIEW / MALLORCA

Cite[te articolul despre Mallorca de la pagina 16. Nicu Cherciu www.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

POINT OF VIEW / IORDANIA

DE{ERTUL WADI RUM Anca-Alina Du[e Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Cite[te articolul despre de[ertul Wadi Rum de la pagina 26.

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

POINT OF VIEW / BRANDURI ROMÅNE{TI / CUND

Cund, Foto: Adrian Cåtu

GRUPUL EUROLINES, JONAS SCHAEFER {I VALEA VERDE 8

Anul trecut, domnul Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines Romånia, a anun]at c\ vrea s\ se implice în domeniul hotelier pe trei direc]ii strategice: cump\rarea de unit\]i de cazare, participa]ii la unit\]i hoteliere de excep]ie care î[i p\streaz\ managementul [i loca]ii luate în management. Ultima investi]ie intrat\ `n portofoliul

Grupului Eurolines – `n participa]ie – este Complexul Valea Verde din satul Cund. Jonas Schaefer, ac]ionarul principal [i Eurolines [i-au propus s\ investeasc\ în urm\torii ani câteva milioane de euro pentru a dezvolta resortul. Investi]iile vizeaz\ în principal capacitatea de cazare din sat (case s\se[ti restaurate).

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

Domnul Drago[ Anastasiu crede c\ Valea Verde î[i poate dubla încas\rile în acest an, odat\ cu intrarea Eurolines în ac]ionariat. Noul proiect eco-chalet cu 30 camere, spa [i restaurant care se va dezvolta în zon\ , se anun]\, de pe acum, un succes. El mai spune c\ vrea s\ m\reasc\ re]eaua de astfel de loca]ii [i, în acest fel, grupul pe care îl conduce s\ aib\ un produs complet [i complex [i pentru pie]ele din str\in\tate, în special Germania.

Resortul Valea Verde se afl\ `n localitatea Cund, la 30 de kilometri de Sighi[oara [i la 28 de kilometri de aeroportul din Târgu Mure[, Resortul a atras anul trecut, în mod egal, români [i str\ini, ace[tia din urm\ ajungând în special din Germania, Austria [i Marea Britanie.

BRANDURI ROMÅNE{TI / VALEA VERDE / INTERVIU JONAS SCHAEFER

INTERVIU CU

Jonas SCHAEFER 10

Al\turi de Prin]ul Charles, v\ num\ra]i printre str\inii care au descoperit Transilvania, f\cåndu-i Romåniei, `n acest fel, un mare serviciu. De ce Cund? De fapt, tat\l meu a descoperit acest loc mirific. ~n anul 1990, tat\l meu a venit cu un transport de ajutoare la Sighi[oara [i s-a `ndr\-

gostit iremediabil de Transilvania. Tat\l meu a v\zut o emisiune la televizor despre un mic spital de copii din Transilvania [i a hot\råt s\ vånd\ tot [i s\ vin\ aici, f\r\ s\ [tie nimic despre Romånia. {i-a notat pe o hårtie destina]ia: Sighi[oara. Apoi a mobilizat biserica [i comunitatea local\ [i cu banii strån[i din dona]ii a

pornit cu ajutoarele c\tre Romånia. Ce a urmat dup\ aceea e poveste. A fost foarte impresionat de ce a v\zut aici. Prima oar\ a r\mas trei luni `n Romånia. S-a `ntors `napoi `n Germania, a colectat din nou fonduri [i, la fiecare trei luni, venea din nou cu ajutoare. ~ncet, `ncet, s-a `ndr\gostit atåt de mult de Romånia `ncåt [i-a

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

„{i turismul romånesc are nevoie de tarhonul lui [i are nevoie s\ fie descoperit”

Valea Verde, Restaurant, Foto: Adrian Cåtu

Resortul se afl\ în satul s\sesc Cund [i este compus din18 apartamente, 4 case de vacan]\, un restaurant, o sal\ de conferin]e [i un lac organic de înot.

Jonas Schaefer, Foto: Just Vision

Buc\tarul Jonas Schaefer [i so]ia sa, Ulrike Schaefer, cet\]eni germani din zona Hamburg, au fondat complexul Valea Verde în urm\ cu un deceniu, când au decis s\ se stabileasc\ în România. ~ntålnirea cu unii din pu]inii sa[i r\ma[i `n Transilvania, a declan[at `n sufletele celor doi o atrac]ie irezistibil\ [i l-a determinat pe domnul Schaefer s\ afirme c\ se simte romån.

dorit s\ o cunoasc\ mai bine. A auzit de un sat de lång\ Sighi[oara, Cund, unde r\m\seser\ foarte mul]i sa[i. Dup\ ‘90, ‘91, ‘93, mul]i dintre ei au p\r\sit Romånia, dar `n Cund r\m\seser\ peste 200 de etnici germani. Era o `ntreag\ comunitate de sa[i, dou\ familii de unguri [i doar o familie de romåni. S-a hotåråt s\ cumpere o

cas\ `n sat [i pentru c\ to]i sa[ii erau hot\rå]i s\ plece, to]i `i propuneau s\ le cumpere casele, ceea ce, pån\ la urm\, a [i f\cut. ~n anul 1994 am venit [i eu `n Romånia. Eram de mult timp rezident la Londra [i eram obi[nuit cu „Big City Lights”, iar satul Cund mi s-a p\rut foarte mic. ~mi propusesem s\ c\l\toresc

BRANDURI ROMÅNE{TI / VALEA VERDE / INTERVIU JONAS SCHAEFER

peste tot `n lume timp de un an, dar, cånd am ajuns la Cund, m-am `ndr\gostit pe loc de el! Au urmat o serie de drumuri Germania-Cund, iar `n final a r\mas doar Cund. Prietena mea `mi spunea mereu: „Jonas, mergi foarte des `n Romånia. Ce `]i place atåt de mult acolo?” I-am povestit c\ exist\ un loc senza]ional [i atunci s-a hotåråt s\ vin\ [i ea s\ vad\ minunea. Dup\ ce a v\zut satul, ea a fost cea care a spus: „Eu a[ putea s\ tr\iesc aici!”. Atunci ne-am hot\råt, pe loc, s\ `ncerc\m s\ tr\im `n aceast\ zon\, atåt de izolat\, s\ `ncerc\m aceast\ aventur\. Natura este extraordinar\, dar ce mi-a pl\cut `n mod deosebit aici, au fost oamenii. Ei veneau c\tre mine cu interes pentru c\ m\ considerau „fiul tat\lui meu”. La Londra, oriunde `n Germania, chiar [i `n satul tat\lui meu, acest lucru nu era atåt de important, dar aici, oriunde mergeam, ei erau `ncånta]i s\-l cunoasc\ pe fiul domnului Schafer. Acest lucru m-a impresionat mult. Fiecare b\iat este „fiul unui tat\”, nu? Ce era atåt de important? Eu a[a gåndeam. Pentru mine nu era atåt de important acest aspect. M-am `ndr\gostit de aceast\ ospitalitate natural\ a lor, toat\ lumea m\ invita s\-i cunosc, toata lumea imi oferea „p\linc\”. M-a atras [i ritmul de via]\ de aici, mai lent. Eu veneam dintr-un mediu unde lucrurile se desf\[urau `n mare vitez\. {i, dintr-o dat\, descopeream c\ oamenii „aveau timp”. Aveau timp s\ stea cu mine de vorb\ [i `mi spuneau: „merg s\ dau de måncare la pui, dar m\ `ntorc `n cinci minute”, iar aceast\ nou\ realitate mi-a f\cut bine! Eu eram cel cå[tigat. Convorbirile telefonice cu Germania erau deosebit de hazlii. Din cånd `n cånd, cineva `ntreba: „Mai vorbi]i?”. La un moment dat, am `ntrebat operatoarea de ce m\ `ntreba mereu dac\ mai vorbesc [i mi-a spus c\, `n Romånia, convorbirile telefonice interna]ionale sunt foarte scumpe. Pån\ m-am l\murit despre ce era vorba, credeam c\ era ceva legat de Securitate. Pomenesc, ori de cåte ori am ocazia, aceast\ `ntåmplare hazlie! A[a am ajuns eu la Cund...

Ave]i o biografie interesant\, de vizionar, de explorator. De ce e deosebit\ Valea Verde. Ce crede]i c\ d\ unicitatea acestui loc? Cred c\ e special\ pentru c\ e special\ pentru noi. Cånd am dat drumul proiectului, am `nceput cu o mic\ cas\ pe care am reno-

vat-o. Conceptul de „cas\ de vacan]\” nu e a[a de popular `n Romånia. ~n Germania, `n satul de unde provin eu, de[i exist\ o comunitate de 90 de familii, exist\ 60 de case de vacan]\. ~n Danemarca exist\ sate de 10-12 mii de case de vacan]\ destinate exclusiv turi[tilor, care sunt `nchiriate de agen]ii pentru oamenii care `[i fac vacan]a [i care se gospod\resc singuri. Am `nceput proiectul cu o singur\ cas\ de vacan]\ pentru care am avut foarte multe solicit\ri, a[a c\, atunci cånd localnicii ne-au spus „avem [i noi case de la bunici”, m-am hot\råt s\ le renovez. A[a `ncåt, prin 2005-2006, aveam casa mea de vacan]\ plus `nc\ alte cinci case ale s\tenilor. Ini]ial, `i ajutam pe s\teni s\-[i promoveze casele. Aceast\ formul\ de convie]uire, `n comunitate, `mpreun\ cu `ntreaga familie a celor ce `[i `nchiriau casele, mi s-a p\rut elementul definitoriu pentru unicitatea acestui loc. A[a c\, de fiecare dat\ cånd aveam turi[ti din America sau de oriunde altundeva, ei `i tratau ca pe proprii oaspe]i. U[ile caselor nu se `ncuie iar oaspe]ii no[tri fac parte, realmente, din comunitate. Deci, dac\ te cazezi la „András bacsi”, `ntregul „clan” András are grij\ de tine. Din p\cate, au mai r\mas doar dou\ case nevåndute, iar nevoia de locuri de cazare e `n continu\ cre[tere. Lucrurile se schimb\. Localnicii v\d acum `ntregul sat ca pe locul lor de munc\ [i `[i doresc s\ g\zduiasc\ turi[ti. Aceast\ ospitalitate s-a transformat `n business iar, apoi, cånd ne-am hot\råt s\ deschidem [i un restaurant, eu [i so]ia mea am avut mari temeri [i ne `ntrebam dac\ `l vom putea face profitabil. Fiind `ntr-un loc atåt de izolat, credeam c\, `n afara localnicilor [i a cåtorva prieteni, nu vom avea al]i clien]i. Am f\cut totul gåndindu-ne c\, oricum, chiar dac\ vom avea clien]i sau chiar dac\ nu vom avea clien]i, s\ construim un loc unde s\ ne sim]im bine. Cred c\ exact acest lucru, aceast\ ospitalitate pe care o oferim, face diferen]a. Acest lucru `ncerc\m s\-l explic\m [i angaja]ilor no[tri. Lucr\m numai cu oameni din sat [i `ncerc\m s\ oferim o ospitalitate autentic\. Este modul nostru personal de abordare a ospitalit\]ii, marca Valea Verde. Cånd vin la Cund, oamenii apreciaz\ c\ v\d un sat autentic, cu vaci pe uli]ele lui, care sunt mulse pe `nserat `n fa]a casei [i unde g\sesc, `n acela[i timp, måncare [i b\utur\ de calitate, servicii bune, chiar [i internet de mare vitez\, camere curate [i cochete .

Valea Verde are un nou partener `n persoana domnului Drago[ Anastasiu? {i dvs. [i dl. Drago[ Anastasiu ave]i experien]a business-ului „de afar\”. Acest lucru e important pt. dumneavoastra? Foarte important! Iar ceea ce este [i mai important pentru noi este abordarea personal\ a stilului de business. L-am cunoscut pe Drago[, un personaj remarcabil, la una dintre conferin]ele unor mari antreprenori romåni [i am observat c\ vorbea o german\ impecabil\. Cånd a venit pentru prima dat\ la Cund, st\team pe o teras\ [i m-a `ntrebat: „Ce faci `n valea aceasta pustie [i cum de ai atå]ia clien]i? Am discutat [i cu staff-ul meu. E[ti de doi ani `n ofertele noastre, dar nu am reu[it `nc\ s\ facem vreo rezervare deoarece aici e tot timpul plin”. Nu am putut s\-i dau un r\spuns clar, i-am spus s\ priveasc\ `n jur.

Atunci Drago[ mi-a propus s\ colabor\m. Ini]ial am refuzat propunerea, considerånd c\ nu e necesar s\ ne dezvolt\m mai mult. Apoi, am analizat invita]ia de a fi parteneri, `mpreun\ cu so]ia mea, iar dup\ cåteva s\pt\måni, i-am scris un e-mail [i i-am spus c\ mi se pare interesant\ prounerea lui. }in minte foarte bine acea diminea]\, pentru c\ m-a `ntrebat dac\ mai [tiu [i alte astfel de locuri prin Transilvania. I-am r\spuns c\ da, sunt mai multe, doar c\ lumea nu le cunoa[te. A[a a ap\rut proiectul RoBeLo, o platform\ de promovare a locurilor speciale din Romånia, necunoscute chiar [i speciali[tilor din turism. ~n aceste locuri, [armul [i atmosfera sunt mai importante decåt notorietatea [i clasificarea hotelurilor.

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

Jonas Schaefer, Foto: Just Vision

De atunci am avut multe `ntålniri, am venit de mai multe ori la Bucure[ti, i-am cunoscut echipa, echip\ care ne-a ajutat s\ lu\m deciziile mult mai u[or. ~mi place stilul lui Drago[ de leadership, faptul c\ `ncurajeaz\ oamenii s\ ia decizii, nevoia [i dorin]a lui de a face lucrurile diferit, dorin]a de a explora noi oportunit\]i [i m\ bucur c\ pot beneficia de infrastructura unei firme foarte solide, unde lucrurile func]ioneaz\ corect din toate punctele de vedere. Cum vede]i colaborarea cu marea familie TUI? V\ gåndi]i s\ extinde]i business-ul? Vom construi un wine-bar, care va m\ri capacitatea restaurantul cu 52 de locuri, iar pentru acest an, avem `n vedere un proiect inovator pentru Romånia: vrem s\ construim o caban\ `n s\lb\ticie. Va fi o eco-caban\ cu toate facilit\]ile unui hotel, contruit cu materiale ecologice. Va fi o investi]ie foarte mare, iar multe dintre materialele pe care le vom folosi, nu sunt `nc\ populare `n Romånia. Este un proiect pe termen mediu [i lung, iar pe termen scurt, dorim s\ ne extindem re]eaua de colaboratori, s\ oferim clien]ilor no[tri servicii variate. De exemplu, acum oferim clien]ilor, prin partenerii no[tri, servicii rent-a-car. Exist\ aici o mul]ime de oportunit\]i de care dorim s\

profit\m [i pe care vrem s\ le „scoatem la lumin\”. Cu o re]ea bun\ de colaboratori aceste lucruri sunt posibile. Daca ar fi s\ o lua]i de la cap\t, `n ce alt\ zon\ a ]\rii a]i construi o alt\ Vale Verde? Datorit\ lipsei infrastructurii de orice fel [i a altor probleme, satul Cund nu e locul ideal pentru a `ncepe o afacere, dar spun foarte clar c\ un nou `nceput l-a[ face tot aici. Oamenii sunt mult mai importan]i decåt orice alt\ facilitate. Apoi, satul Cund este o loca]ie bun\ [i pentru c\, la o distan]\ destul de mic\, se afl\ cele dou\ aeroporturi, cel de la Sibiu [i cel de la Tg.-Mure[. Bine`n]eles, exist\ [i transportul feroviar [i cel rutier. Sunte]i de 12 ani `n Romånia. Cu voia dumneavoastr\, pot spune c\ sunte]i romån? Ce v\ nemul]ume[te cel mai mult [i ce v\ place cel mai mult `n Romånia? Desigur! M\ simt romån. ~mi place Romånia `n `ntregul ei [i, `n primul rånd, `mi plac oamenii din Romånia. ~mi plac oamenii, `mi place natura [i `mi place faptul c\ oamenii de aici sunt pasiona]i de lucrurile pe care le fac. Ceea ce m\ nemul]ume[te este, `n primul rånd, mentalitatea! Ne afl\m `n Balcani, pån\ la urm\! Dar ceea ce este foarte important pentru mine este c\, pån\ la urm\, `n orice dome-

niu, lucrurile merg. La `nceput am avut mari temeri `n orice demers, dar pe „ultima sut\ de metri” lucrurile se pun cap la cap [i func]ioneaz\. ~n Romånia, `ntr-un final, lucrurile merg. Nu `n]eleg cum, dar pån\ la urm\, chiar func]ioneaz\. Lucrul care m\ nemul]ume[te cel mai mult `n Romania este politica. Cu toate schimb\rile care s-au produs, schimb\ri `n mai bine, ceea ce le lipse[te politicienilor este viziunea. {i mai ales, lipsa de implicare a tinerilor. Exist\ proteste, dar nu exist\ asumarea efectiv\ a responsabilit\]ilor. Este mare p\cat c\ oamenii cu poten]ial r\mån s\ lucreze `n corpora]ii [i nu se implic\ `n politic\. Ave]i un aer boem [i cu u[urin]\ a]i putea trece drept un pictor celebru. Considerati mai interesant „turismul verde” dec\t turismul „de plaj\”? Cu siguran]\. Din punctul meu de vedere, „turismul verde” este mult mai interesant decåt alte forme de turism. Iubesc via]a `n natur\, avem o mo[tenire l\sat\ de planeta noastr\ pe care ar trebui s\ o iubim mai mult. Cred c\ lucrurile trebuie f\cute din pasiune. Dac\ vom continua s\ distrugem mediul, vom avea mari probleme. Ca s\ v\ dau doar un mic exemplu, avem probleme chiar [i cu oaspe]ii no[tri, care arunc\ gunoiul la `ntåmplare. De aceea am angajat la Cund o persoan\ care se ocup\ exclusiv de aceast\

BRANDURI ROMÅNE{TI / VALEA VERDE / INTERVIU JONAS SCHAEFER

problem\ [i adun\ gunoaiele din sat. Ceea ce mie [i so]iei mele ne place la Cund este c\, m\car la scar\ mai mic\, putem s\ ne aducem contribu]ia. Nu putem schimba planeta, dar putem salva acest sat! {i tot la fel de bine a]i putea trece drept un bluesman venit `n Romånia s\ concerteze. Bluesman-ii gåndesc cu sufletul, `mi place blues-ul, `mi place tot ce fac [i de aceea am ales Cundul. Bluesman-ilor le place s\ c\l\toreasc\. Eu am ales s\ m\ opresc la Cund.

Publisher

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI Nr. 34, martie/aprilie 2016 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: Thinkstock

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 724 357 227

Lucra]i cu oameni din sat. V-a]i f\cut prieteni printre localnicii de aici? Dac\ da, face]i-i unuia dintre ei un portret. Mi-am f\cut mul]i prieteni. A[ descrie, `ns\, persoana care a fost cea mai important\ pentru mine [i pentru so]ia mea. Din p\cate, aceast\ persoan\ nu mai tr\ie[te ast\zi, dar, f\r\ aceast\ persoan\, cu siguran]\ noi nu am fi r\mas la Cund. La `nceput, cånd veneam aici s\-l vizitez pe tat\l meu, diminea]a f\ceam jogging, obicei la care, din p\cate, am renun]at acum. ~ntr-o zi m-am `ntålnit pe ni[te dealuri cu un

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori Oana Iana, Zenaida F\rca[, Anca Du[e, Carmen Neac[u Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu dtp@justcpr.ro

Colaboratori Delia Mestec\neanu, Elena B\jenaru Camelia Cristina Alexandru Stelu]a N\stase Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro Photo Nicu Cherciu, Mihai Sin, {erban Mestec\neanu, Adrian Cåtu, Ola Matsson, Anca Du[e – „UN AN HaiHui” * flickr.com

cioban. ~mi era tare fric\ de cåini, ciobanul i-a chemat la el [i apoi a strigat: „Hei, neam]ule, vrei s\ vii aici?” De fapt am vrut s\-mi continui alergarea. Nu v\zusem niciodat\ un cioban `n mediul lui [i am zis, de ce nu, s\ `ncerc. M-am dus la el, mi-a spus c\ `l cheam\ Cristian [i m-a `ntrebat, la fel ca restul s\tenilor: „e[ti fiul tat\lui t\u?”. Apoi, `ns\, discu]ia a continuat `ntr-un mod foarte filozofic. Am descoperit atunci c\ interlocutorul meu e un om care citise foarte mult\ filozofie. El m-a f\cut s\ `n]eleg filozofia. Eu [i so]ia mea am mers de multe ori la el acas\, ceea ce era de-a dreptul

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

• creativecommons.org/licenses/by/2.0/

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016BeTUIBeTUI Nr. 10Nr.(25) 19 –(34), iuliemartie / august /aprilie 20142016

periculos, pentru c\ el nu accepta niciodat\ o conversa]ie scurt\, dac\ ajungeai seara, el se a[eza [i vorbea, [i vorbea, [i vorbea. ~i pl\cea faptul c\ noi veneam din alt\ lume. ~nainte de toate, `mi pl\cea modul simplu `n care punea `ntreb\rile [i, desigur, sunt foarte multe de spus despre acest om, care mi-a r\mas `n suflet cu inteligen]a lui. El este, cu siguran]\, motivul r\månerii noastre la Cund. Avem mul]i prieteni. 90% din timp ni-l petrecem la Cund. Anul trecut am stat `n Germania doar [ase sau [apte zile. Merg mai mult la Bucure[ti decåt `n

Germania. Este a doua familie a mea, echipa mea, care a fost aici din prima zi, care a v\zut cum am „crescut”. Måndria noastr\ este [i måndria lor. ~mp\rt\[im cu ei fiecare victorie, iar acest lucru este extraordinar. Se zvoneste c\ g\ti]i foarte bine. O ciorb\ are nevoie de multe ingrediente. De ce are nevoie turismul romånesc ca s\ func]ioneze? Am o poveste foarte frumoas\ despre ciorb\. Ingredientele pe care le folosesc provin, toate, din sat, din gr\dina mea. La `nceput, ciorba acr\, romåneasc\, nu `mi ie[ea atåt de

bun\ pe cåt `mi doream, nefiind specializat `n gastronomia romåneasc\, pån\ cånd, odat\, am descoperit, pe un raft, un borcan de o culoare ciudat\, oxidat, cu ceva `ntunecat `n\untru [i am `ntrebat: Ce e `n borcanul acesta? {i am primit r\spunsul: tarhon `n o]et. De atunci, ciorbele mele romåne[ti au gust! {i turismul romånesc are nevoie de tarhonul lui [i are nevoie s\ fie descoperit.

Zenaida F\rca[ Just VISION

Valea Verde, Foto: Adrian Cåtu

COLABORATORII EDI}IEI

15 {erban Mestec\neanu

Nicu Cherciu

Adrian Cåtu

„Sunt fotograf! Nu credeam c\ <vân\toarea de imagini> va deveni preocuparea mea de suflet. Nici m\car prin liceu, cånd m\ <jucam> cu aparatul de fotografiat nu îmi imaginam o via]\ de fotograf. {i totu[i, <minunea> s-a `ntåmplat! M\ bucur de fiecare dat\ cånd reu[esc s\ fac o fotografie bun\, mai ales atunci când am ocazia s\ descop\r vreo cultur\ diferit\ de a noastr\, cu oameni interesan]i [i locuri fascinante. Merit\ s\ tr\ie[ti din plin fiecare <Click!>”. www.meste.ro

Primul aparat de fotografiat a fost un Smena 8 pe care l-am stricat la Sibiu `n timpul Revolu]iei din 1989. M-am n\scut la Sibiu [i am emigrat 1990 la Cluj, <ca s\-mi caut alt aparat de fotografiat>! Freelancer, sunt pasionat de fotografie din 1988. CV: fotograf la Teatrul Na]ional Cluj-Napoca din 1996prezent [i la Opera Na]ional\ Român\ Cluj-Napoca din 1997 - prezent, din 2010 sunt fotograf oficial TIFF (Festivalul Interna]ional de Film Transilvania). www.fotonicuwordpress.com

„Pentru mine, fotografia este în primul rând un mod de a privi lumea, de a te decentra, a participa afectiv, a c\uta sensuri. Lumea este compus\ din imagini, iar imaginile sunt semne: a fotografia înseamn\ a descoperi sensul din spatele semnului [i a-l reinterpreta. Cadrul este doar un bonus. Dupa mul]i ani în industria software, m-am întors la primul limbaj pe care îl înv\]\m în via]\, cel vizual, am terminat un master de antropologie iar ast\zi lucrez cu National Geographic [i alte publica]ii.” www.traveler.ro

CH A 20 RT 16 ER E

DESTINA}II / VIVA LA FIESTA ESPAﾃ前LA

Cele mai spectaculoase nop]i [i zile le pute]i petrece la Mecca distrac]iei, `n Mallorca, unde ave]i la dispozi]ie adev\rate regate acvatice, plaje infinite, cluburi trendy [i petreceri cu spum\ la piscine.

VIVA LA FIESTA ESPAﾃ前LA! Dac\ nu ai mai fost la Mallorca iar cineva ]i-a spus s\ vii aici ﾃｮn vacan]\, bine ai f\cut! Vei g\si str\zi `nguste cu cl\diri vechi, `nalte, la parterul c\rora e plin de baruri [i unde vei putea petrece cele mai fericite zile din via]a ta. Le vei putea cunoa[te, desigur, dup\ ce vei explora plajele cu nisip alb, unde, dac\ vrei distrac]ie toat\ noaptea [i petreceri nebune pe plaj\, ai nevoie doar de compania prietenilor t\i. Insula este binecunoscut\ pentru sta]iunile sale [i petrecerile de pomin\.

Foto: Nicu Cherciu

PLAJE SPANIOLE DE VIS...

CH A 20 RTE 16 R E

VIVA LA FIESTA ESPAÑOLA

18 Nu-]i f\ probleme asupra pronun]iei, cu „j” sau cu „ll”, Ma-jor-ca sau Ma-llor-ca, greu de pronun]at, este un loc „inventat” de str\ini – de britanici de fapt – unde soarele str\luce[te mereu, berea curge, iar cel mai bun mod de a `n]elege cultura local\ este s\ te `mprietene[ti cu un [ofer de taxi. Faimoasa insul\ a fost ([i este) un refugiu al boga]ilor – Andrew Lloyd-Webber, Claudia Schiffer, Jeffrey Archer, Boris Becker, regele Spaniei sau Rafael Nadal – sunt doar cåteva dintre vedete care tr\iesc aici sau care au case de vacan]\. Suita de cl\diri istorice care au fost transformate `n hoteluri `]i ofer\ toate facilit\]ile moderne de cazare, iar fermec\toarele „Fincas” (case ]\r\ne[ti transformate `n case de vacan]\) din mediul rural, sunt loca]ii perfecte de cazare pentru un sejur `n insul\. Multe dintre casele aflate pe coasta insulei au fost preluate de mari resorturi de turism [i ofer\ servicii la cel mai `nalt nivel.

„Mallorca” sau „Majorca”? Irlandezii [i britanicii ([i coloniile lor istorice) folosesc termenul de Majorca. Pentru oricine altcineva, denumirea insulei

Exist\ vaste por]iuni de plaj\, în special în partea de sud, unde marii dezvoltatori imobiliari nu au ajuns `nc\, iar plajele sunt virgine. Po]i alege din cele peste 200 de plaje. Cu siguran]\ vei g\si un loc care s\ ]i se potriveasc\. Mallorca este gata preg\tit\ cu plaja Cala Llombards de pe coasta de sud-est a insulei, unde g\se[ti golfule]e cu nisip alb încadrate de pini [i numeroase b\rcu]e care fac excursii pe Marea Mediteran\. Apa de adâncime mic\

MALLORCA

este Mallorca. Unii spun c\ denumirea Mallorca este versiunea catalan\ a insulei, primit\ dup\ invaziile catalane din secolul al

13-lea. Al]ii spun ca denumirea insulei Mallorca vine din latin\ [i `nseamn\ „insul\ mai mare” - adic\ „Insula Maior”.

este o alegere bun\ pentru familiile cu copii. Pe ]\rmul de nord al insulei, lâng\ sta]iunea Alcudia se întinde Playa de Muro cu nisip fin, auriu, flancat de numeroase dune, de pini [i de ienuperi. Aici serviciile de cur\]enie [i facilit\]ile pentru copii sunt la superlativ. F\ o plimbare pe mare cu hidrobicicletele sau cu barca, savureaz\ „paella” la terase, iar în dup\ amiezile toride viziteaz\ rezerva]ia natural\ Albufera - o oaz\ de r\coare. Vei descoperi

aici lacuri, un mic muzeu - o incursiune în miniatur\ a zonei, precum [i locuri pentru a lua o gustare în aer liber. Activit\]ile sportive de sailing [i navigare sunt, desigur, la mare c\utare în Mallorca. Insula g\zduie[te în fiecare an o regat\ interna]ional\ [i exist\ mai multe porturi de agrement nautic de top unde companii de yacht-charter organizeaz\ croaziere `n jurul coastei. Pentru marinarii mai pu]in experimen-

Foto: Nicu Cherciu

MECCA DIN INSULELE BALEARE

Foto: Nicu Cherciu

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

ta]i se organizeaz\ cursuri de navigare de o zi sau de o jum\tate de zi. Palma, capitala insulei, este un amalgam de culturi cu arhitectur\ medieval\ [i crea]ii moderniste. Palma este, de asemenea, raiul celor mai variate distrac]ii de noapte, cu restaurante de calitate [i o serie de baruri [i cluburi de noapte. Dac\ te-ai s\turat de plaj\, exist\ remarcabile obiective turistice de explorat, castele [i ruine, catedrale [i m\n\stiri, str\zi

CH A 20 RT 16 ER E

DESTINA}II / VIVA LA FIESTA ESPAÑOLA

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

20 Foto: Nicu Cherciu

`nguste [i gr\dini luxuriante, precum [i o serie de galerii de art\ [i muzee. Cei mici vor g\si aici unele dintre cele mai mari parcuri acvatice din lume [i parcuri de aventur\. Sta]iunile sunt perfect adaptate pentru familii [i, `nainte de a-]i planifica vacan]a din Mallorca, te sf\tuiesc s\ verifici calendarul de festivaluri locale destinate copiiilor. Peisajul uimitor este ideal pentru a te bucura de activit\]i în aer liber. Po]i vizita parcurile naturale care abund\ `n insul\, mun]ii seme]i [i terasele Serra de Tramuntana care se `ntind pån\ jos pe coasta de vest.

Mersul pe jos [i drume]iile sunt activit\]i populare, cu o mare varietate de trasee bine între]inute [i bine semnalizate. Mallorca este, de asemenea, o destina]ie popular\ [i pentru echipele profesioniste de ciclism rutier care vin s\ se antreneze pe nenum\ratele trasee ce `mpånzesc insula. Climatul cald [i uscat este perfect pentru amatorii de golf – sunt în jur de 20 de terenuri de golf în întreaga insul\.

Viva la fiesta española! Distrac]ia în Mallorca începe chiar de la prânz pe frumoasa Plaja Puro unde DJ-ii te

atrag cu muzic\ pl\cut\, ambiental\, iar mai pe sear\, dup\ asfin]it cap\t\ ritm. {i ce ritm! Nu ai cum s\ ratezi centrul SPA, piscina de lux, cu [ezlonguri înc\p\toare [i barul care serve[te caviar. Totul este decorat în alb, chiar [i personalul este îmbr\cat în alb, iar serviciile sunt remarcabile. Seara, Playa de Palma se transform\ în scena distrac]iei. Cel mai animat este clubul Tito's, cu vedere spre port [i spre centrul istoric al Palmei. Ajungi aici cu un lift de sticl\ care te preia chiar de pe Paseo Maritimo. În anii '60 în Tito's veneau Ray Charles [i Marlene Dietrich. Azi clubul e în trend cu gusturile tale [i ofer\ muzic\ rock, rhythm & blues – clubbing, petreceri cu spum\ [i DJ interna]ionali – cele mai cool cluburi, baruri, restaurante [i cluburi de noapte unde g\se[ti orice tip de distrac]ie, de la cabaret la karaoke, unde se danseaz\ salsa [i merengue pe muzic\ live. Promoterii iste]i recurg la diferite vicle[uguri pentru a te atrage în localuri: socializeaz\ cu tine, î]i povestesc întâmpl\ri amuzante [i î]i dau vouchere cadou.

vizate de amatorii de „c\r]i po[tale”. Dac\ te intereseaz\ s\ cuno[ti Mallorca real\ ar trebui s\ mergi pån\ la Es Pla, câmpia fertil\ din centrul insulei, cu planta]ii de migdale, mori de vânt [i ora[ele vechi. Mallorca are într-adev\r tot ce-i trebuie – plajele albe [i mun]i maiestuo[i, cl\diri istorice [i experien]e culturale, parcuri tematice pentru întreaga familie [i magazine de firm\, raiul cump\r\turilor unde s\-]i cheltuie[ti timpul [i banii. Insula se afl\ la doar câteva ore de zbor de majoritatea ]\rilor din Europa iar acest lucru, combinat cu frumuse]ea natural\ [i clima cald\ face din Mallorca o destina]ie popular\. Fie c\ vrei s\ vizitezi plajele, s\ explorezi remarcabilele pe[teri de aici, sau s\ te relaxezi la un club pe plaj\, la Mallorca toat\ lumea are ce face.

Stelu]a N\stase Rezerv\-]i timp [i pentru o noapte medieval\ cu cavaleri, turniruri [i s\bii, precum [i pentru spectacolele de balet spaniol [i demonstra]iile de flamenco extravagant.

Fiecare regiune din Mallorca are cu ce se l\uda. Nord-estul este renumit pentru istoria sa, coasta de est pentru plajele [i pe[terile sale iar la nord [i la vest exist\ mun]i [i sate, zone

Foto: Nicu Cherciu www.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

CH A 20 RTE 16 R E

DESTINA}II / VIVA LA FIESTA ESPAÑOLA

IBIZA

CHARTER 2016 DESTINA}IE NOU|

„ETALONUL” DISTRAC}IEI CEI CU SPIRITUL 22 Ibiza este destina]ia num\rul unu pentru petrec\re]ii din toat\ lumea, atra[i aici de cluburile imense unde concerteaz\ cei mai aprecia]i DJ ai momentului. Petrecerile uria[e sunt cele care i-au adus faima [i îi men]in Ibizei reputa]ia de „Insul\ a distrac]iei”, pentru c\ aici sunt cele mai bune [i cele mai mari cluburi din lume. Dar aceast\ insul\ din Mediterana are multe de ar\tat, de oferit, de testat [i celor atra[i de istorie, de natur\, sporturi nautice [i chiar de lini[te. De[i în ultima perioad\ turismul din Ibiza se orienteaz\ mai mult c\tre familii, nu se poate spune c\ a]i fost în Ibiza dac\ nu a]i petrecut m\car o noapte la unul dintre cluburile vestite pentru atmosfera lor exuberant\, vibrant\, chiar decadent\. Sunt zeci de cluburi în Ibiza, dar câteva atrag aten]ia tuturor petrec\re]ilor de pe glob mai ales vara, când aici vin s\ concerteze DJ celebri precum Armin van Buren, David Guetta, englezii din forma]ia trance Above and Beyond, Avicii sau rapperul Snoop Dog. Lista continu\ cu cei mai admira]i DJ ai lumii, c\ci

nici unul nu refuz\ invita]ia de a concerta aici. Indiferent dac\ alege]i scenele underground de la cluburile DC10 sau Sankeys sau vre]i s\ testa]i „haosul” de la Space sau Ushuaia, exist\ ceva care vi se va potrivi! Poate vre]i s\ v\ energiza]i pe ritmurile „metalice” de la Ibiza Rocks sau s\ tr\i]i experien]a VIP de la Pancha, clubul unde aleg s\ se distreze milionarii. Orice a]i alege în materie de distrac]ie nocturn\, fi]i sigur c\ nimeni nu pleac\ din Ibiza decât cu regretul c\ vacan]a s-a terminat.

Cel mai mare club din lume Tropi Trance Ibiza Bar, Clarlies Bar, Liquido Cocktail Bar, S'Escalinata, Mayfair Bar, Maximus Bar sunt doar câteva dintre locurile emblema-

tice unde v\ pute]i bucura de trepidanta via]\ de noapte specific\ Ibizei. Îns\ celebritatea câtorva dintre cluburi a dep\[it cu mult grani]ele Mediteranei [i ale Europei. Multe dintre marile petreceri sunt în Sant Rafael, ora[ aflat la 14 kilometri de capitala insulei, ora[ul Ibiza, în care se afl\ dou\ dintre vedetele insulei. Privilege este cel mai mare club de noapte din lume, iar la mega-party-urile de aici pot asista 10.000 de persoane. Concurentul tradi]ional al Privilege este Amnesia, renumit pentru petrecerile cu spum\. În acela[i timp, Clubul Space, din Ibiza, se poate mândri c\ aici au putut fi asculta]i, de-a lungul timpului, to]i marii DJ ai lumii. {i poate este important de [tiut c\ exist\ un mijloc de transport mai pu]in obi[nuit,

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

Urme ale istoriei Dac\ v\ place istoria, atunci nu ar trebui s\ rata]i Muzeul de Arheologie - Museo Argeologico de Ibiza y Formenterra, care are dou\ sec]iuni, una în ora[ul Ibiza, în apropierea catedralei, unde sunt expuse artefacte provenite de la civiliza]iile care

au st\pânit insula. Cealalt\ sec]iune se afl\ la necropolele din Puig des Molins [i ofer\ o perspectiv\ un pic mai sumbr\ asupra

PENTRU MEREU TÂN|R!

modului în care oamenii de pe aceste meleaguri au în]eles moartea, precum [i credin]ele, temerile [i speran]ele lor pentru

via]a de apoi. Muzee precum cel de Arte contemporane [i cel de Etnografie completeaz\ oferta cultural\ a Ibizei.

Discobus, care face leg\tura între cluburile, barurile [i hotelurile mai importante din Ibiza, Platja d'en Bossa, Sant Rafel, Es Canar, Santa Eulària [i Sant Antoni.

O insul\ din patrimoniul UNESCO Chiar dac\ nu e[ti un împ\timit al distrac]iei, în Ibiza, o insul\ de numai 571 de kilometri p\tra]i, g\se[ti de toate, nu ai cum s\ te plictise[ti. Insula, care face parte din arhipelagul Baleare, al\turi de Mallorca [i Formentera, este a treia ca m\rime din arhipelagul Balearelor. Împreun\ cu vecina Formentera, Ibiza face parte din grupul Insulelor Pitiuse sau „Insulele pinilor”, iar ace[ti arbori pot fi observa]i peste tot în insul\ [i chiar [i pe malul m\rii. Pu]ini [tiu c\ Ibiza a fost inclus\, în anul 1999, în patrimoniul UNESCO pentru biodiversitatea [i cultura sa, pentru exemplul excelent al interac]iunii echilibrate dintre ecosistemele de coast\ [i cele marine. Preeriile dense de Posidonia Oceanica (iarb\ de mare), o important\ specie endemic\, continu\ s\ sprijine o diversitate impresionant\ a vie]ii marine, ecosistemul fiind unul dintre cele mai bine conservate din bazinul M\rii Mediterane. În plus, UNESCO a apreciat faptul c\ Ibiza p\streaz\ dovezi considerabile ale lungii sale istorii scrise, care începe, în anul 654 î.Hr., cu cartaginezii, cei care [i-au pus amprenta asupra culturii [i tradi]iilor. Ast\zi, Ibiza este rezultatul contopirii influen]elor culturale ale romanilor, bizantinilor [i arabilor. Ibiza s-a l\sat cucerit\ de ultimele valuri de „cuceritori”, de adep]ii curentului hippie [i cei ai clubbingului. Prin anii 1950, în Ibiza s-au retras arti[ti din Europa, în speran]a c\-i va ocoli r\zboiul, ace[tia creându-[i aici o consistent\ comunitate boem\.

CH A 20 RTE 16 R E

DESTINA}II DESTINA}II / VIVA DELA PAL| FIESTA ESPAÑOLA

Plaje de vis

Foto: Nicu Cherciu

Revenind la istoria veche a Ibizei, stau m\rturie siturile arheologice de la Sa Caleta [i necropola Puig des Molins, care atest\ rolul important jucat de insul\ în economia mediteranean\, în special în timpul perioadei feniciene-cartagineze. Fortifica]ia din Ora[ul de Sus din Ibiza (Alta Vila) este un exemplu remarcabil de arhitectur\ militar\ renascentist\, fiindu-i recunoscut\ influen]a asupra dezvolt\rii de fortifica]ii în a[ez\rile spaniole din Lumea Nou\. De[i este sinonim\ cu distrac]ia g\l\gioas\ [i cu energia specific\ tinere]ii, Ibiza este în esen]\ o insul\ tradi]ional\, cu sate mici, cu case v\ruite în alb, cu o arhitectur\ specific\, de unde i se mai trage denumirea de

„Insula Alb\”. C\tre interiorul insulei g\se[ti sate vechi cu case albe, cu o înf\]i[are nord-african\, cu biserici simple sau fortificate, pentru a-i ap\ra pe s\teni de atacurile pira]ilor. Sant Jordi, Sant Antony de Portmary, Sant Juan de Labritja sunt astfel de a[ez\minte de cult unde localnicii se retr\geau când pira]ii î[i p\r\seau cor\biile pentru a se alimenta cu mâncare [i b\utur\ de prin c\m\rile s\tenilor din Ibiza. {i totu[i, pira]ii au un monument ridicat în semn de mul]umire, „Monumento a los Corsarios” din ora[ul Ibiza. Obeliscul a fost ridicat în cinstea pira]ilor care au protejat insula împotriva atacatorilor, în secolul al XVIII-lea.

In Ibiza sunt peste 50 de plaje, cu ape calde [i transparente, unele lungi, cu nisip fin, altele cu pietri[, m\rginite (sau chiar ascunse) de stânci. Printre cele mai frumoase sunt Cala Salada din apropiere de San Antoni, cu nisip [i stânci, Cala Xarraca, cu ape de turcoaz, cu condi]ii foarte bune de scuba diving. Se distinge [i Cala Benirras, plaj\ frecventat\ ziua pentru snorkeling [i înot, [i foarte apreciat\ pentru apusurile sale deosebite [i divertismentul care înso]e[te „plecarea soarelui” în cealalt\ emisfer\. De un apus deosebit pute]i avea parte [i la Es Vedra, o mic\ insul\ calcaroas\, una dintre cele mai cunoscute atrac]ii turistice din Ibiza. Dac\ v\ plac aventurile, pute]i chiar s\ escalada]i insula [i s\ admira]i, din vârful acesteia, cel mai frumos apus. Es Vedra este parte a rezerva]iei naturale Cala d’Hort, unde se afl\ una dintre cele mai frumoase plaje din Baleare. Deosebite sunt [i plajele Ses Salines, parte a unei rezerva]ii naturale, unde merit\ s\ ajunge]i pentru a descoperi peisaje surprinz\toare, selenare, în care întinderi netede de sare se întâlnesc cu marea, nisipul, [ezlongurile [i multitudinea de sporturi nautice care pot fi practicate aici. Cala Vadella este o plaj\ apreciat\ de familiile cu copii, pentru nisipul s\u fin [i pentru intrarea lin\ în mare, precum [i pentru facilit\]ile menite s\-]i fac\ ziua petrecut\ la soare cât mai pl\cut\. Plajele Portinatx, Talamanca, Cala

Foto: Nicu Cherciu

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

25 Gracio, Cana Lena, Figueras [i Cala Tarida sunt [i ele frecventate de familiile cu copii. Pe de alt\ parte, pitoreasca Aigua Blanques, numit\ a[a dup\ spuma alb\ care se formeaz\ în mare atunci când este agitat\ de briz\, este una dintre plajele „oficiale” ale nudi[tilor.

Ce anume s\ nu ratezi în Ibiza Excursia de o zi la Formentera, o insuli]\ superb\, aproape pustie, care a r\mas un bastion al lini[tii. Insula cu o lungime de 19 kilometri este situat\ la nici 20 de kilometri sud de Ibiza. Pe unele dintre plaje de o frumuse]e ireal\ din Formentera se face nudism. Insula este potrivit\ pentru excursiile în natur\. To]i cei care ajung în Ibiza intr\ în spiritul insulei [i se bucur\ de apusul de la vestita „Cafe del Mar” (din San Antoni). Unii spun c\ aici ar fi unul dintre cel mai frumoase apusuri din lume, c\ci oare se compar\ ceva cu soarele care apune pe ritmuri de muzic\? S\ stai cu un cocktail în mân\ în timp ce lumina cerului cap\t\ o culoare de nedescris… S\ fi]i al\turi de cel drag, muzica s\ v\ r\sfe]e auzul, valurile s\ v\ dezmierde picioarele, soarele s\ v\ îmbrace în culori aurii. Amintiri de vacan]\, am-

intiri pentru o via]\. Amintiri din Ibiza. Sistemul de galerii subterane „Cova de Can Marca” din ora[ul Ibiza [i pe[terile „Ses Fontanelles” (cu picturi rupestre), pe[terile „Santa Caves Ibiza” (faimoase pentru stalactite) sau „Cova de ses Llegostes” (care ad\posteste un acvariu) sunt alte obiective din insul\. Nu rata]i nici o plimbare la pas prin "Dalt Vila" – ora[ul vechi Ibiza - o cetate plin\ de istorie, cu vederi superbe asupra ora[ului, portului, m\rii... Intrarea principal\ este amplasat\ pe o pant\, un pod mobil face leg\tura cu exteriorul, statui te conduc c\tre str\du]ele pietruite, înguste... Catedrala Santa Maria d'Eivissa (care dateaz\ din secolul al XIV-lea), amplasat\ în vârful dealului pe care este construit\ partea istoric\ a ora[ului Ibiza [i necropola punic\ sunt principalele obiective turistice ale zonei. Nu ave]i cum s\ nu observa]i masivele ziduri de ap\rare care înconjoar\ Dalt Vila, nici ziua [i mai ales noaptea, când sunt iluminate feeric. Pere]ii care dep\[esc 25 de metri în\l]ime [i includ [apte bastioane au fost construi]i pentru a proteja locuitorii Ibizei împotriva atacurilor pira]ilor. O plimbare pe zidurile care au fost înt\rite pentru a rezista

artileriei grea v\ ofer\ ocazia de a admira de la în\l]ime ora[ul Ibiza – Eivissa în catalan\ – [i chiar o bun\ parte din insul\, cu „b\taie” pân\ la Formentera. Dincolo de cluburile unde petrecerile str\lucitoare se termin\ la r\s\ritul soarelui, aceast\ insul\ s\rutat\ de soare î[i p\streaz\ r\d\cinile rustice. Pute]i s\ v\ distra]i într-un club al\turi de oameni veni]i din toate col]urile p\mântului [i s\ ave]i „vecini de mas\” nu [tiu ce vedete interna]ionale [i apoi ziua, s\ ave]i un col] de nisip numai al vostru. Pute]i s\ v\ plimba]i pe str\zile b\t\torite de clubberii din toat\ lumea sau pe uli]ele satelor vechi de pescari, a[a cum este Sa Caleta, localitate întemeiat\ de fenicieni. Orice a]i vrea pentru moment, Ibiza este preg\tit\ s\ v\ ofere „pe loc”, plus amintiri pentru o via]\.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR, carmen.neacsu@eurolines.ro

Nova Travel, agen]ia tour operatoare parte a Grupului Eurolines România, introduce, din luna iunie 2016, noi curse cu zbor charter c\tre insula spaniol\ Ibiza. Siguran]a, confortul, încrederea [i calitatea produselor oferite turi[tilor reprezint\ pentru NOVA TRAVEL priorit\]ile principale.

DESTINA}II / IORDANIA • DE{ERTUL WADI RUM

Se spune c\ nimeni nu poate tr\i timp `ndelungat `n de[ert f\r\ s\ ias\ de acolo neschimbat. {i se mai spune c\, odat\ ce te `mpaci cu imensa lui pustietate, va deveni parte din tine [i vei vrea s\ te `ntorci mereu.

O ZI {I O NOAPTE ~N DE{ERTUL WADI RUM Ne-a spus-o ghidul, ne-au spus-o beduinii, dar de fapt a scris-o T. E. Lawrence. Cånd a facut-o, se gåndea la o anume vale din Iordania, cunoscut\ [i sub numele de „Valea Lunii”, de[i peisajele sale par a fi mai degrab\ desprinse de pe Marte.

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Nuan]ele ro[iatice ale mun]ilor [i ale nisipului, lini[tea deplin\ [i mirajul unei nop]i petrecute `ntr-o tab\r\ de beduini sunau prea bine pentru a nu le vedea cu ochii no[tri. L-am l\sat la urm\, dup\ cele dou\ zile pline petrecute explorånd Petra, nutrind mari a[tept\ri. Aveam `n minte scenele din filmul Lawrence of Arabia, singurul pe care `l v\zusem pån\ la acea dat\, dintre peliculele filmate aici. {i `n]eleg c\ au fost cåteva: Red

Planet, Transformers: Revenge of the Fallen, Prometheus [i The Martian. Dup\ doar o or\ [i jum\tate de condus, am ajuns `n satul de beduini de la marginea de[ertului. Poate c\ citisem noi de corturi din piele de animale, dar realitatea este c\ majoritatea caselor sunt construite cu materiale moderne, iar din fuga ma[inii am z\rit o [coal\ [i o clinic\ medical\. Nu am z\bovit decåt pentru a schimba ma[ina cu una 4x4

[i a face cuno[tin]\ cu Mahmoud, beduinul cu care urma s\ c\l\rim dunele [i s\ str\batem de[ertul pån\ la tab\ra pe care o alesesem. Din gre[eal\, l-am trimis pe ghidul nostru la unul dintre cele mai cunoscute locuri de campare, numit Captain’s Desert Camp, `n timp ce noi ne-am luat cazare la The Bedouin Meditation Camp. Situat `n inima de[ertului, ni s-a p\rut nou\ c\ este suficient de izolat cåt s\ ne ofere exact experien]a pe care o c\utam.

DESTINA}II / IORDANIA • DE{ERTUL WADI RUM

Prima `ntålnire cu de[ertul

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

~mbarca]i `n spatele jeep-ului [i privind peisajul prin ferestrele din spate, chiar aveam senza]ia c\ `n jurul nostru se deruleaz\ scenele unui film. Am urm\rit norul de nisip fin, `nvolburat [i deranjat de ro]ile ma[inii, pån\ cånd ne-am oprit la un izvor. Un izvor `n de[ert, din a c\rui ap\ se ad\pau o c\mila [i … o viespe. Al\turi, pe un bolovan imens, desprins din munte, am z\rit urmele de mii de ani l\sate de nabateeni sub forma unor pictograme. De[ertul a fost locuit din vremuri preistorice, de mai multe civiliza]ii, ne-a spus ghidul, iar aceste inscrip]ii se crede c\ transmiteau informa]ii despre drumul urmat de caravane, despre sursele de ap\ [i vånatul din zon\. Acum, nu toate inscrip]iile din de[ert sunt vechi de mii de ani! Avem [i crea]ii mai noi, a `ncheiat el zåmbind, probabil gåndindu-se la chipul relativ recent sculptat al ofi]erului britanic T.E. Lawrence, care a traversat aceast\ zon\ de mai multe ori `n timpul revoltei arabe din 1917-1918. Tot `n direct\ leg\tur\ cu acest personaj fascinant este [i muntele numit „Cei 7 stålpi ai `n]elepciunii”, dup\ cartea pe care a scris-o, a completat ghidul, ar\tånd `n direc]ia opus\. Urm\toarele dou\ ore am fost expu[i la noi provoc\ri [i surprin[i de diversitatea unui de[ert care nu seam\na deloc cu ce mai v\zuser\m noi. Wadi Rum are mun]i. Chiar `nal]i pentru un de[ert: 1700 – 1800 m. Au stat sub ap\ multe milioane de ani, iar azi, o parte dintre ei au forma [i culoarea unei fåntåni de ciocolat\. Se pare c\ sunt perfec]i [i foarte aprecia]i de c\tre alpini[ti, o bun\ parte dintre turi[tii care vin aici c\utånd aventura [i adrenalina pe care o ofer\ acest sport.

{i dac\ am spus mun]i, atunci s\ [ti]i c\ asta implic\ [i canioane `nguste [i `nalte, `n care ecoul c\l\tore[te sute de metri `nainte de a r\spunde. Poate nu [tia]i, dar avem [i piramide aici! O fi vreun fel de a spune, mi-a trecut rapid prin minte, dar nu! Informa]ia a venit chiar la timp pentru a vedea ap\rånd un munte `n form\ clar\ a unei piramide. {i pentru c\ niciun de[ert nu ar fi de[ert f\r\ dune, iat-o pe cea mai mare [i afånat\ dun\ din tot Wadi Rum-ul!

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Cum ajungi Wadi Rum se afl\ la 1,5 ore de condus de Petra, f\cånd un scurt ocol de la Desert Highway, `n direc]ia Aqaba. Cu transportul public, exist\ un bus zilnic,

care am `n]eles c\ pleac\ la 6:00 diminea]a din Petra [i cost\ 7-8 JOD. Cu taxiul, costul s-ar ridica la 35-40 JOD. La intrare exist\ un centru pentru vizi-

Ce s\ facem? S\ urc\m pe coama ei [i s\ alerg\m la vale, fire[te! Cåteva chiote [i hohote de rås mai tårziu, am primit o experien]\ mai a[ezat\: arcul de piatr\. Din p\cate nu era acel arc pe care `l [tiam eu din fotografii, dar acesta se curbeaz\ deasupra uneia dintre cele mai spectaculoase v\i [i pune la b\taie, poate, cea mai frumoas\ panoram\ pe care am v\zut-o `n acest decor.

~n tab\ra de beduini Dac\ tr\ie[ti aici toat\ via]a, [tii fiecare munte, fiecare vale [i fiecare dun\. Wadi Rum este casa beduinilor din tribul Zalabia [i, pån\ de curånd, via]a lor nomad\ era concentrat\ `n jurul p\storitului. Eco-turismul a dat un avånt neb\nuit zonei [i azi, mul]i dintre ei ges-

tatori, un birou al poli]iei locale [i nenum\ra]i ghizi care `[i ofer\ serviciile, acestea implicånd ma[ini 4 x 4 sau c\mile. Taxa de acces a fost 5 JOD/pers.

tioneaz\ aceste locuri de campare autentice. Beduinii din Wadi Rum sunt conservatori, au mai multe so]ii pe care nu le arat\ nici str\inilor, nici altor iordanieni, din Amman, de exemplu. Familiile lor r\mån `n sat, `n timp ce ei se ocup\ de campinguri. Unul dintre cei care ne-au fost gazde avea trei so]ii [i, dac\ am `n]eles bine, 23 de copii. A[a se explic\ [i de ce nun]ile dureaz\ trei zile [i trei nop]i, timp `n care se serve[te mansaf `ntregului trib care vine la eveniment. Pot fi chiar [i 2000 de oameni! {i pe noi ne-au `ntåmpinat [i tratat ca pe ni[te oaspe]i de seam\, de[i am stat doar o noapte, al\turi de un grup de australieni, o englezoaic\ exploratoare [i de doi francezi sportivi. Veniser\ pe jos pån\ aici, seconda]i, totu[i, de un jeep, `n caz de nevoie.

Cazare Vorba ghidului, sunt „many, many” tabere de beduini care ofer\ cazare. Exist\ variante de la 80 JOD/noapte/cort (de exemplu

Captain’s Desert Camp) sau exist\ varianta cåt mai aproape de experien]a autentic\ pentru 15 JOD/noapte. Atåt am pl\tit noi la

Bedouin Meditation Camp [i a meritat din plin. Am avut inclus micul dejun, iar cina savuroas\ a costat 10 JOD/pers.

Tururi Se negocieaz\ aproape totul, `ns\ Exist\ [i varianta de plimbare sub Survolarea de[ertului `ntr-un tururile cu jeepul cost\ `n jur de 50 clar de lun\! balon cu aer cald (130 JOD/pers) JOD pentru 3 ore iar o plimbate cu Tot la acest capitol a[ ad\uga ceva cred c\ este una dintre cele c\mila timp de 2 ore costa 20 JOD. cu adev\rat grozav: aerosporturile. mai frumoase experien]e posibile.

Am schimbat cåteva vorbe, nu foarte multe, c\utånd un loc perfect din care s\ vedem apusul. De regul\, aceast\ activitate este supraevaluat\ [i, cam peste tot în lume, locurile cele mai bune sunt foarte aglomerate. ~n Wadi Rum fiecare poate avea parte de apusul lui, atåt de vast\ este suprafa]a. Seara, beduinii ne-au preg\tit o cin\ tradi]ional\, fapt care a implicat zarb-ul, o modalitate de a g\ti preparatele, musai [i carne, timp de 2-3 ore, `n ni[te cuptoare improvizate sub nisip. Asezonat\ cu muzic\ local\ [i dansul improvizat, seara s-a transformat `ntr-o petrecere la cort `ntre prieteni. ~n loc ca noaptea s\ se adånceasc\, odat\ cu stingerea la orizont a ultimelor nuan]e de oranj [i cu sc\derea abrupt\ a temperaturii, de[ertul s-a luminat nea[teptat. De dup\ stånci, a ap\rut o lun\ mare [i argintie care ne-a alungat Calea Lactee cu lumina ei, dar m\car ne-am l\murit care este motivul pentru care de[ertului \stuia i se spune [i „Valea Lunii”!

De[ertul este viu Wadi Rum este o zon\ protejat\. Cu toate astea, sunt foarte pu]ine animale r\mase, iar majoritatea se activeaz\ doar noaptea. A doua zi, am pornit f\r\ mari speran]e la o plimbare prin de[ert. Chiar nu p\rea s\ mi[te nimic, doar våntul printre formele de ciocolat\ topit\ [i, din cånd `n cånd, motorul unui jeep sau al

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

DESTINA}II / IORDANIA • DE{ERTUL WADI RUM

30 Transport `n de[ert

vrut s\ zic\ Basel cu “many, many camps”. Amplasate de regul\ sub cåte un munte, la ad\post de vånturile t\ioase care traverseaz\ de[ertul, corturile beduinilor oferite drept cazare turi[tilor apar cånd te a[tep]i mai pu]in. Nu deranjeaz\. Sunt de acolo, frumos integrate `n peisaj. Am pierdut rapid no]iunea timpului [i a distan]elor. Curio[i s\ vedem ce este dup\ stånca urm\toare, dup\ muntele din zare [i peste duna de nisip ne-am tot dep\rtat de camping. Nu ne-am `ntålnit cu nimeni [i deabia am z\rit un jeep trecånd `n dep\rtare. {tiind totu[i c\ ne a[teapt\ un drum de 5 ore `napoi, pån\ `n Amman, ne-am adunat

pån\ la urm\ [i am revenit la punctul de `ntålnire. Nici nu plecasem bine, c\ ne-a [i apucat nostalgia dup\ acest loc! Beduinii de aici zic c\ nu ar putea tr\i mult timp departe de de[ertul lor. M-a[ hazarda s\ zic c\ `i in]eleg. Cu siguran]\ este o vraj\ care te atinge imediat ce pui piciorul `n acest loc [i fiecare c\l\tor care a avut norocul s\ ajung\ `n Wadi Rum, chiar [i pentru o noapte, poate s\ empatizeze cu noi. De[i am stat doar o s\pt\mån\ [i nu putem sus]ine c\ am `nteles cu adev\rat specificul locului, f\cånd bilan]ul, Iordania a punctat maxim la impresia artistic\, la ospitalitatea localnicilor [i la bog\]ia cultural\. Atåt de aproape de Romånia [i noi am `nconjurat tot globul ca s\ ajungem aici! Dar am ajuns [i, pentru noi, a meritat din plin a[teptarea. Dac\ povestea noastr\ v-a trezit interesul [i dorin]a de a ajunge `n acest loc, colegii de la TUI TravelCenter v\ pot oferi consultan]\ [i pachete turistice construite dup\ a[tept\rile voastre.

Pe unde am mai ajuns, ce am v\zut [i ce am experimentat `n Iordania: • vizita la Petra, una dintre noile minuni ale lumii • Rezerva]ia Natural\ Dana • Marea Moart\, muntele Nebo [i Madaba • ospitalitatea iordanian\ [i atrac]iile din Amman.

Advertising&Content Manager Eurolines Group

Ma[inile trebuie l\sate `n parcarea de lång\ centrul pentru vizitatori, mai departe accesul

f\cåndu-se cu ma[inile beduinilor. ~n general, acesta se poate aranja cu proprietarul taberei la care ai [i

cazarea. Nu exist\ niciun fel de infrastructur\ `n de[ert. Doar urmele celorlalte ma[ini pe nisip.

}ån]ari nu erau, `ns\ aceste musculi]e diurne pot deveni o pacoste dac\ te opre[ti din mers.

Noaptea gradele din termometru scad rapid, de aceea sunt necesare [i haine mai groase.

Altele • Toamna, temperatura este perfect\, `ns\ vine [i cu o activare a mu[telor de de[ert.

unui avion cu reac]ie. Printre tufele joase [i printre fisurile pere]ilor, dac\ e[ti atent [i r\bd\tor (sau foarte norocos), po]i vedea cåte o coad\ disp\rånd gr\bit\. Sunt reptilele iubitoare de soare care, deranjate de prezen]a oric\rui tip de musafir, se pitesc rapid pentru a nu-[i deconspira pozi]ia. Totu[i, am g\sit una mai r\bd\toare c\reia i-am zis c\ o facem vedet\ `n Romånia [i am p\c\lit-o s\ stea un pic la poz\. Cel mai mare succes l-am avut cu pas\rea na]ional\ a Iordaniei (cinteza roz) care pare s\ prefere compania oamenilor [i s\ se adune `n preajma locurilor de campare. ~n doar dou\ ore de mers, am `n]eles ce a

Anca Du[e

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

ADVERTORIAL

Cea mai bun\ c\l\torie? Cea `n care de]ii controlul.

Noua anvelop\ de ultra-înalt\ performan]\ de la Goodyear: Eagle F1 Asymmetric 3 Cel mai recent produs adaugat familiei de anvelope de succes Eagle este oferta de top de la Goodyear pentru un segment de ultra-înalt\ performan]\ în cre[tere. Noua anvelop\ de var\ Goodyear Eagle F1 Asymmetric 3 este anvelopa de ultra-înalt\ performan]\ care livreaz\ conduc\torilor auto performan]a necesar\ pentru a de]ine controlul [i pentru a se putea bucura din plin de c\l\toriile lor. Aceasta este oferta premium de la Goodyear pentru o performan]\ excep]ional\ la frânare, o manevrabilitate precis\ [i control, atât în condi]ii de carosabil umed cât [i uscat, pe segmentul în cre[tere al vehiculelor de clase C, D [i E (compact\, medie [i ma[ini de lux), care sunt din ce în ce mai mult echipate cu anvelope UHP. Anvelopa Goodyear Eagle F1 Asymmetric 3 redefine[te performan]a anvelopei pentru ma[inile puternice de tip sedan [i sport, precum [i pentru nivelul a[tept\rilor conduc\torilor lor. O tr\s\tur\-cheie a acestei anvelope este tehnologia pentru frânare activ\, care spore[te suprafa]a de contact [i aderen]a în timpul frân\rii pe ud, ceea ce duce la distan]e de frânare mai scurte. În plus, noul compus al benzii de rulare special construit pentru mai mult\ aderen]\ în timpul frânarii [i pentru o mai bun\ manevrabi-

litate, precum [i adezivul din r\[in\ livreaz\ o aderen]\ puternic\ pentru o frânare mai scurt\ [i pentru o manevrabilitate mai performant\ pe suprafe]e umede [i uscate. Testul de referin]\ realizat de compania independent\ TÜV Süd, la comanda Goodyear, confirm\ punctele tari ale anvelopei. Rezultatele au ar\tat c\ anvelopa Goodyear Eagle F1 Asymmetric 3 are o distan]\ de frânare cu 2,6 m mai scurt\ (o performan]\ cu 9% mai bun\) pe carosabil umed decât media principalelor trei anvelope competitoare. Distan]a de frânare pe carosabil uscat este [i ea cu 1,3 m mai scurt\ (o performan]\ cu 4% mai bun\), iar Goodyear Eagle F1 Asymmetric 3 a demonstrat o manevrabilitate cu 4% mai bun\ pe carosabil umed decât media principalelor trei competitoare. Rezultatele au ar\tat de asemenea o rezisten]\ la rulare cu 10,9% mai bun\ decât media principalelor trei competitoare. Noua anvelop\ Goodyear Eagle F1 Asymmetric 3 este disponibil\ în 41 de dimensiuni, de la 17 la 20 de inchi, din martie 2016 gama urmând s\ fie completat\ cu majoritatea dimensiunilor.

DESTINA}II / CHICHÉN ITZÁ

CHICHÉN ITZÁ FA}| ~N FA}| CU „ZEUL COMER}ULUI”

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

100 de milioane de persoane au votat, timp de aproape un an [i jum\tate, care s\ fie noile minuni ale lumii. Cum din lista întocmit\ în antichitate mai r\m\seser\ doar piramidele de la Gizeh, în 1999, Bernard Weber Jr., filozof, produc\tor de filme [i fost aviator canadian,

a avut ini]iativa întocmirii unei liste noi, cu monumente remarcabile, demne de calificativul „minune”. Dup\ un proces de selec]ie elaborat [i un scandal legat de manipularea voturilor publicului în Brazilia, în 07.07.2007 s-au anun]at monumentele câ[tig\toare:

• Marele Zid Chinezesc • Petra • Statuia lui Iisus din Rio • Machu Picchu • Colosseumul • Taj Mahal • Chichén Itzá

BeTUI Nr. 19 (34), martie/aprilie 2016

Lucruri bine [tiute

Dar, pentru a te bucura de toate acestea trebuie, fie s\ ajungi aici la prima or\, fie s\ faci abstrac]ie de valurile de turi[ti [i vånz\tori foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Chichén Itzá este, probabil, cel mai cunoscut ora[ Maya, piramida central\ fiind una dintre cele 7 noi minuni ale lumii. Complexul este localizat foarte aproape de Valladolid [i accesibil din Cancun [i de pe Riviera Maya, ceea ce `l face o oprire facil\ pentru amatorii de vacan]e `n Peninsula Yucatan. Cu una dintre cele mai fascinante piramide, cu cel mai mare teren de „pelota" („minge” `n spaniol\) dintre cele [tiute [i cea mai mare cenot\ sacr\, Chichén Itzá se afl\ la loc de cinste pe lista UNESCO.

ambulan]i care au acces `n incinta sitului, lucru nu chiar simplu, atunci cånd la 5 minute auzi „casi gratis, amigo!”.

Experien]\ la fa]a locului Chichén Itzá se „`nchin\” „zeului comer]ului”. {i nu este vorba de vreo masc\ sau decora]iune misterioas\ greu de identificat, ci de arhicunoscutul dolar american. Prin urmare, nu `l ve]i recunoa[te pe fa]ada piramidelor [i a cl\dirilor, ci `n invita]iile insistente ale sutelor de vånz\tori ambulan]i `mpr\[tia]i `n tot situl, care, `n fa]a valurilor de turi[ti `narma]i cu aparate de fotografiat, e Zeu. Spre meritul vånz\torilor ambulan]i, ace[tia ofer\, `ntr-o oarecare m\sur\, obiecte lucrate manual, din lemn sau piatr\, ce necesit\ zile [i s\pt\måni de munc\ m\iastr\. Din p\cate, comer]ul cu surogate de artizanat face s\ dispar\ orice urm\ de mister sau de basm a sitului care, cu siguran]\, ar merita o prezentare mai bun\. ~n condi]iile date, este bine s\ ajungi, pentru un tur, `n jurul orei 8 diminea]a cånd `ncepe [i programul de vizitare. Ai la dispozi]ie doar dou\ ore pentru c\ apoi sosesc valurile de turi[ti din Cancun [i `]i va fi destul de greu s\ faci o poz\ cu piramida f\r\ s\ ai `n decor [i persoane. Noi ne-am `nceput vizita `n jurul orei 11 (parte a transferului dintre Merida [i Valladolid). Primul obiectiv vizitat a fost Observatorul, o cl\dire circular\ asem\n\toare cu cele urbane contemporane. ~n fiecare ora[ maya[ exist\ cåte un „observator”, lucru care ne-a atras imediat aten]ia [i aprecierea. Se pare c\, `n acele timpuri tr\ia un personaj `ns\rcinat cu urm\ritul astrelor, opera]iune notat\ `n registre [i transmis\, din genera]ie `n genera]ie, urma[ilor. Am remarcat, `ns\, c\ era destul de s\rac `n decora]iuni. De altfel, din punct de vedere al complexit\]ii decora]iilor, situl nu se compar\ cu cele

DESTINA}II / CHICHÉN ITZÁ

de pe rutele a[a numitelor „Caminos Blancos”. Aici, cl\dirile sunt plate, f\r\ prea multe detalii. Cu toate acestea, Observatorul ni s-a p\rut cel mai interesant dintre primele 3-4 cl\diri vizitate.

Apoi, dup\ vreo 30 de minute de mers, am ajuns [i la El Castillo (Castelul), denumit [i templul Kukulkan. Construc]ia, pu]in mai mic\ `n `n\l]ime decåt cea din Uxmal, este mult mai impresionant\. Nu con]ine prea multe decora]iuni `ns\ are dou\ lucruri care o diferen]iaz\ de alte situri maya[e. ~n primul rånd, una dintre fa]ete prezint\ o scar\ pe care se vede [arpele cu dou\ capete, `nso]itorul celor mor]i `n lumea de apoi, pe drumul spre re`ncarnare.

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

El Castillo

Informa]ii utile: Chichén Itzá se poate vizita 365 de zile pe an. Aici e foarte cald deci m\suri precum acoperirea capului, hidratarea [i sunt foarte importante. Vårful de sezon,

Nu doar c\ arat\ spectaculos, dar, `n timpul echinoc]iului de prim\var\, umbrele treptelor dezv\luie corpul [arpelui pe `ntreaga `n\l]ime a edificiului. Dac\ vre]i s\ vede]i acest spectacol, evitånd mul]imea care se strånge pe 21-22 martie `n fiecare an, pute]i vizita situl `n cursul serii cånd un joc de lumini produce acela[i efect. Noi ne-am mul]umit s\ ne a[ez\m `n pozi]ia `n care ar fi soarele [i am putut ghici cum s-ar vedea. Nu este o imagine din cale afar\ de impresionant\, `ns\ doar gåndul c\ maya[ii aveau cuno[tin]ele de matematic\ necesare pentru a construi unghiurile potrivite, te pune pe gånduri. Se zice c\ o abatere de un singur grad `n `nclina]ie ar da un cu totul alt efect [i asta e impresionant. ~ns\ ce e cel mai spectaculos este c\ `n interiorul piramidei se afl\ o alta mai mic\ [i, odat\ intrat `n camera aflat\ `n vårful piramidei, se poate cobor` pe sc\ri pån\ la baza piramidei din interior. Ar fi extraordinar de v\zut, `ns\ este interzis de urcat pån\ `n vårf [i, cu atåt mai pu]in, de vizitat interiorul. Lovindune de aceea[i interdic]ie [i `n Uxmal, nu am mai

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

35 cånd vremea este ceva mai r\coroas\ (dar pre]urile hotelurilor pot da `n clocot) este `ntre octombrie [i aprilie. Nu recomand\m s\ v\ `nc\l]a]i cu

[lapi sau balerini cu talp\ sub]ire. Situl este `ntins pe o suprafa]\ mare iar terenul este cu pietre. ~n fiecare sear\ are loc un spectacol de lumini,

rezistat [i l-am `ntrebat pe ghid de ce acest lucru. Se pare c\ exist\ dou\ r\spunsuri. Primul, cel oficial, se refer\ la faptul c\ turi[tii care urcau treptele `n num\r foarte mare stricau sc\rile, iar costurile de `ntre]inere erau foarte mari. Al doilea r\spuns vizeaz\ o turist\ care, `n urm\ cu 6 ani, [i-a pierdut via]a c\zånd pe trepte, ceea ce a dus la aceste m\suri. Adev\rul este c\ treptele nu sunt deloc u[or de urcat, dar nici atåt de greu precum se spune. Se pare c\ maya[ii erau destul de scunzi [i de aceea treptele sunt foarte `nguste [i abrupte. Aveam s\ ne convingem de asta `n Ek’Balam, `ns\, p\rerea mea personal\ este c\ riscurile nu justific\ `n totalitate aceste m\suri [i experien]a este `njum\t\]it\ prin aceast\ interdic]ie.

Terenul de joc Aproape de piramid\ se g\se[te [i terenul de „pelota”. De[i arheologii au identificat nu mai pu]in de 13, cel situat `n apropierea Castelului este de departe cel mai mare [i mai impresionant (160 x 70 m). Aici, dou\ echipe se `ntreceau `n

inclus `n pre]ul biletului de acces. Dac\ nu a]i contractat excursiile printr-o agen]ie, exist\ serviciul de ghid acreditat chiar acolo, la intrarea la fiecare obiectiv.

a lovi o minge mic\ cu coatele [i genunchii, `ncercånd s\ o introduc\ `ntr-un inel ca cel de baschet, dar dispus vertical. Juc\torii se preg\teau ani la rånd pentru a deveni c\pitani de echip\ iar jocul era, cu adev\rat, pe via]\ [i pe moarte. C\pitanul echipei cå[tig\toare ([i nu cel care pierdea, ne-a asigurat ghidul) avea onoarea de a fi sacrificat. Poate p\rea ciudat, dar mul]i se luptau pentru aceast\ [ans\, `ntrucåt maya[ii credeau c\ odat\ cu sacrificiul, familia norocosului [i ora[ul urmau s\ se bucure de favorul zeilor. ~n cealalt\ parte a piramidei `nc\ se mai vede templul lupt\torilor `n vårful c\reia troneaz\ statuia ce ]ine `n bra]e platoul pe care se a[eza inima lupt\torului sacrificat. Acest templu, ca [i cåteva postamente pe care se oficiau sacrificiile, cu decora]iuni sub form\ de cranii, sunt specifice culturii toltece, ca o dovad\ `n plus c\ aceste sacrificii nu erau specifice lumii maya, ci au fost aduse de cuceritorii din nord. {i, fiindc\ veni vorba de decora]iuni, i-am dus lipsa lui Chaac, zeul ploii din situl Uxmal.

Cånd am `ntrebat de el, am aflat c\ era venerat ca zeu minor pentru simplul fapt c\, `n restul zonei cenote, exist\ lacuri subterane ce ies la suprafa]\ [i atunci locuitorii, avånd necesarul de ap\ potabil\ asigurat, nu sim]eau nevoia s\ `l `nduplece. A[a am aflat de vestita cenot\ din Chichén Itzá [i am plecat s\ o vedem `ns\, dup\ zece minute de mers prin c\ldur\ [i printre vånz\tori, am descoperit un ochi de ap\, mare, dar tulbure [i greu de v\zut de aproape. Sursele post cucerire vorbesc despre obiceiul maya[ de a sacrifica aici „obiecte” [i fiin]e vii. ~n acest loc s-a `ncheiat excursia noastr\ [i am plecat toropi]i de c\ldur\ la unul dintre restaurantele din incinta complexului `mpreun\ cu ghidul nostru, spre o bere rece [i o ciorb\ maya[\ numit\ „sopa de lima”. Peninsula Yucatan este `n]esat\ de situri arheologice [i de vestigii maya[e `nc\ neinvestigate. P\rerea noastr\ este c\ numai o vizit\ la Chichén Itzá este, cumva, insuficient\. Siturile Ek'Balam, Tulum sau Uxmal, chiar dac\ nu sunt atåt de spectaculoase [i bine p\strate, v\ pot oferi o imagine de ansamblu, dar cel mai bine este s\ ave]i propriile experien]e, iar Chichén Itzá este un bun reper pe drumul spre cunoa[terea civiliza]iei maya[e.

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

BRANDURI ROMÅNE{TI / INTERVIU CU O CAMPIOAN|

Andreea R\ducan INTERVIU CU O CAMPIOAN| „Locul meu e acas\. Eu vreau s\ r\mån acas\ la mine, `n Romånia, [i s\-i aud pe oameni cum `mi spun <campioana noastr\>”. Foto: JustVISION

20 de medalii, 20 de ani. Coinciden]\ de cifre, anul trecut Grupul Eurolines a aniversat 20 de ani de activitate, o vårst\ care coincide cu num\rul de medalii ob]inute de dumneavoastr\ la marile competi]ii de gimnastic\. Sunt mult mai mult de 20 de medalii. Sunt 20 dac\ lu\m `n calcul doar marile competi]ii – Campionatele Mondiale, Europene [i Olimpice de Gimnastic\. Eu m\ bucur c\ Grupul Eurolines a aniversat acest num\r de ani. Cred c\ cel mai important lucru `n via]\ este, ca `n momente de s\rb\toare, atunci cånd celebr\m o victorie, s\ ne aducem aminte cu bucurie de experien]ele tr\ite `n perioada respectiv\ [i de momentele care ne-au marcat destinul. Primesc foarte des `ntrebarea: Unde te vezi peste 10 ani? Ce te vezi f\cånd peste 20 de ani?

Ori eu nu `mi stabilesc ]intele `n acest fel, ci `ncerc s\ m\ bucur de drumul parcurs spre ]intele stabilite [i, atåt timp cåt „buchetul” adun\ momente frumoase, mul]umirea mea este deplin\. Care sunt aceste momente frumoase, cum arat\ drumul parcurs spre medalii? La `nceput a fost o joac\. Povestea `ncepe cu mult timp `n urm\, se `ntåmpla la vårsta de 4 ani [i dou\ luni. Tat\l meu, din postura de pasionat de sport [i-a dorit foarte mult s\ practic un sport. ~n micu]ul, dar cochetul ora[ Bårlad, op]iunile pentru practicarea unui sport erau, mai ales pentru fete, limitate. Eram un copil suficient de neaståmp\rat, a[a `ncåt tat\l meu s-a

hot\råt s\ m\ `nscrie la o sal\ de antrenament. {i a `nceput joaca. M\ jucam diferit de cum se jucau copiii `n fa]a blocului, cu p\pu[ile [i [otronul. Eu am `nceput s\ m\ joc `n sala de gimnastic\ `nv\]ånd elemente acrobatice, bucuråndu-m\ c\ socializez cu feti]e de vårsta mea [i l\udåndu-ne `n fa]a celorlal]i copii cu ce reu[eam s\ facem `n sala de antrenament, cu groapa plin\ de bure]i unde aveam voie s\ facem tumbe. Apoi, pe nesim]ite, joaca s-a transformat `ntr-o treab\ cåt se poate de serioas\ [i totul a prins un alt contur. Mama `[i propusese s\ fac gimnastic\ pån\ la vårsta de [apte ani, cånd urma s\ `ncep [coala, `ns\ antrenorii mei i-au spus mamei c\ ceea ce f\ceam eu `n sala de antrenament s-ar putea transforma `ntr-o mare performan]\. A[a c\,

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

nu a avut de ales [i s-a angajat s\ m\ sus]in\ pe drumul meu c\tre performan]\. Aceasta se `ntåmpla la vårsta de 13 ani. Conduce]i Funda]ia Olimpic\ Romån\. E o provocare? E greu? E u[or? Pentru mine Funda]ia Olimpic\ Romån\ a `nsemnat [i `nseamn\ foarte mult. Sunt foarte pu]ini aceia care se gåndesc la sportivi atunci cånd ei `[i `ncheie activitatea competi]ional\. To]i sportivii `[i doresc „s\ r\mån\ pe podium”, s\ r\mån\ campioni [i s\ fac\ lucruri deosebite. E foarte complicat pentru c\ sportivii care se retrag din activitatea competi]ional\ trebuie s\-[i `nceap\ „a II-a meserie”. Asta `n cazul `n care nu-[i doresc s\ devin\ antrenori. Eu nu mai vreau s\ m\ `ntorc `n sala de gimnastic\ unde mi-am petrecut jum\tate din via]\, o via]\ dedicat\ sportului de `nalt\ performan]\. Am primit foarte mult [i am dat foarte mult, sunt ceea ce sunt, `n mare m\sur\ [i datorit\ sportului, dar acum am spus: OK, e timpul s\ fac [i altceva. {i m-am gåndit s\ `ntorc ceva sportului c\ruia `i datorez atåt de mult [i am ales s\ fac jurnalism. Am avut o colaborare cu TVR `nc\ din 2004, la Jocurile Olimpice de la Sidney, ca reporter sportiv, cånd am fost invitat\ s\ fac parte din echipa lor. Comunic cu u[urin]\ [i mi-am zis, de ce nu? Nu [tiu dac\ va deveni o profesie `n sensul adev\rat al cuvåntului, dar, acum, `mi place s\ fac acest lucru. A[a am `nceput s\ lucrez `n televiziune. ~n paralel, m-am pus la punct [i cu studiile [i am f\cut un master `n jurnalism. Acest lucru m-a ajutat atunci cånd am fost `ntrebat\ dac\ vreau sa conduc Funda]ia Olimpic\, `n 2006, [i iat\ c\ se `mplinesc deja 10 ani de cånd conduc aceast\ institu]ie. Lucrul la Funda]ia Olimpic\ m-a ajutat s\ r\mån aproape de sport, s\ `l promovez a[a cum [tiu [i m\ pricep eu mai bine. ~n ideea `n care reu[esc s\ promovez sportul, cu ajutorul unor sponsori genero[i, acord\m burse copiilor cu posibilit\]i financiare modeste. ~ncerc, `n acest fel, s\ `nl\tur obstacolele din calea poten]ialilor campioni. La sfår[itul anului trecut am fost la One[ti, cu campania „Mo[ Cr\ciun Sportiv”. Am premiat copiii pe care-i sus]inem. Avem programe sociale pentru fo[tii sportivi care, a[a cum cu umor afirmau [i

37 ei, au concurat pentru un video sau pentru o pereche de blugi, sportivi care, poate, au probleme de s\n\tate sau sociale, p\r\si]i de familie sau care tr\iesc singuri, pentru care avem proiecte de ajutor, `n aceea[i idee, de a promova sportul. ~mi face mare pl\cere s\ m\ `ntålnesc cu fo[tii no[tri campioni. Am `nfiin]at Cupa de Gimnastic\ Andreea R\ducanu, dedicat\ feti]elor cu vårste cuprinse `ntre opt [i zece ani, care se desf\[oar\ anual, cu scopul de a da o [ans\ [i altor feti]e s\ fac\ parte din acest spectacol minunat care este

gimnastica. Concursurile sportive dedicate copiilor sunt foarte pu]ine. Mai exact, dou\: Campionatele {colare [i Campionatele Na]ionale. Era neap\rat\ nevoie s\ se mai `ntåmple ceva pe scena sportului, a[a c\ am organizat aceast\ competi]ie de popularizare a [colii romåne[ti de gimnastic\ din nevoia de a motiva, cumva, eforturile fetelor din s\lile de gimnastic\. ~n acest fel, se poate dezvolta o comunitate a gimnastelor, unde fetele se pot cunoa[te [i pot `nv\]a no]iuni despre competi]ii [i moduri de st\pånire a emo]iilor.

INTERVIU CU O CAMPIOAN|

V\ asuma]i rolul de comunicator al breslei? Am putea numi activitatea dumneavoastr\ la Funda]ie, prin extensie, misionarism? E, cumva, datoria mea [i a celorlal]i sportivi mai vizibili s\ fim un exemplu pentru cei mici. ~ncerc s\-mi asum acest rol [i le r\spund de fiecare dat\ tuturor celor care `mi cer un sfat, zic eu, avizat, le povestesc despre emo]iile pe care le-am avut „pe bårn\”, despre alimenta]ia dinaintea concursurilor, despre concentrarea dinaintea unei s\rituri. Copiii sunt „naturali” [i m\ `ntreab\ ce s\ fac\ dac\ li se face dor de „mama [i de tata”, pun `ntreb\ri cu curaj [i `mi place s\-i v\d a[a, curajo[i [i f\r\ inhibi]ii. {i, da, `mi asum rolul de comunicator. Nu consider acest lucru o munc\. ~mi place s\ fac acest lucru. Sunt zile cånd dedic multe ore muncii mele de aici, dar cånd m\ gåndesc c\ `mi petreceam 7-8 ore `n sala de gimnastic\ cu antrenamente intense, efortul de acum nu mi se mai pare prea mare, `n compara]ie cu munca copilului care eram eu `n acea perioad\.

Un sportiv c\l\tore[te mult [i e purt\torul de mesaj al ]\rii pe care o reprezint\. Ce i-a]i spune unui turist str\in despre Romånia? Nu mult\ lume [tie, `n perioada `n care am renun]at la sportul de performan]\, `n `ncercarea de a m\ integra `n via]a obi[nuit\ dup\ o perioad\ lung\ de cantonamente, eram o persoan\ f\r\ cele mai elementare no]iuni despre via]\ [i lume. Nu [tiam nici m\car cåt cost\ o påine. M\ hot\råsem s\ o iau u[or cu integrarea [i am colaborat cu o agen]ie de turism. A fost primul meu job dup\ activitatea competi]ional\. Misiunea mea era s\ aduc cåt mai mul]i turi[ti `n Romånia. Poten]ialii turi[ti m\ cuno[teau doar dup\ performan]ele mele sportive [i m-am gåndit c\ e un bun prilej s\ le ar\t ce le poate oferi Romånia. Dac\ pån\ atunci nu am avut ocazia s\ le vorbesc str\inilor decåt despre performan]ele [colii romåne[ti de gimnastic\, prin prisma realiz\rilor mele sportive, acum aveam ocazia s\ le vorbesc despre Romånia. Eu spun mereu [i nu vreau s\ par\ un cli[eu, am avut nenum\rate ocazii s\ plec din ]ar\, s\ lucrez ca antrenor, pe bani frumo[i, dar am spus nu! Locul meu e acas\. Eu vreau s\ r\mån acas\ la mine `n Romånia [i s\-i aud pe oameni cum `mi spun „cam-

Foto: JustVISION Costumul purtat de Nadia Comaneci la Montreal. La Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976, Nadia a devenit prima gimnast\ din istorie care a ob]inut nota 10

pioana noastr\”. Sunt turi[ti str\ini care vin `n Romånia doar ca s\ vad\ sala unde s-a antrenat prima gimnast\ care a primit o not\ de 10, Nadia, [i merg la Deva s\ vad\ „{coala de medalii” unde s-au preg\tit genera]ii `ntregi de campioane. Eu sunt foarte måndr\ de ]ara mea [i o spun cu toat\ fiin]a. Cred c\ dac\ fiecare dintre noi ne-am `ntreba `n fiecare zi ce am f\cut bun pentru ]ara noastr\, pentru prietenul sau colegul nostru, dac\ am fi mai responsabili, ]ara noastr\ ar fi o campioan\ a turismului. Dar dac\ ne vom limita s\ spunem c\ Romånia e o ]ar\ de oameni f\r\ busol\ [i cu politicieni a[a cum sunt, nu vom ajunge nic\ieri. ~nseamn\ c\, `n acel moment, tu ai o problem\, nu ]ara! }ara ne suport\ a[a cum suntem, mai buni sau mai r\i. Vreau s\ cred c\ suntem pe un drum care duce spre mai bine, cu oameni care [tiu ce ]ar\ frumoas\ avem. Viena e frumoas\, Austria e frumoas\ pentru c\ austriecii `[i respect\ ]ara. Parisul e frumos pentru c\ parizienii `[i iubesc ora[ul [i `l fac frumos. Prin ceea ce face]i, contribui]i la campania de imagine a Romåniei. V\ asuma]i rolul de ambasador al turismului? Nu cred c\ e nevoie de vreo `nvestire `n acest sens [i chiar dac\ nu de]in un titlu oficial sau vreo diplom\ care s\-mi ateste aceast\ calitate fac lucrurile de drag de ]ara mea [i le vorbesc oamenilor, ori de cåte ori am ocazia, despre locurile frumoase pe care ]ara asta le are. Am un prieten englez care mi-a spus,

„Andreea, e foarte greu s\ iei decizia s\ te mu]i `n Romånia, dar, odat\ decizia luat\, nu o mai p\r\se[ti!” Paradoxal, decizia de a r\måne `n Romånia a fost alimentat\ [i de partenerul meu de via]\. La vårsta de 6 luni p\rin]ii lui au emigrat `n Germania. El a vrut foarte mult s\ cunoasc\ locurile unde s-au n\scut bunicii lui. A venit, a v\zut [i de atunci nu mai vrea s\ se re`ntoarc\ `n Germania. Exist\ [i categoria de emigran]i care spun, „nu am ce face `n Romånia” dar m\ bucur c\ el nu face parte din aceast\ tagm\ pentru c\ a[ fi fost pus\ `n situa]ia imposibil\ s\ aleg `ntre el [i convingerile mele. Cred eu c\ Doamne-Doamne a avut grij\ s\ a[eze lucrurile firesc [i absolut natural. De la intonatul imnului `ntr-o competi]ie major\ ca cea de la Sidney, cånd 20 de mii de spectatori s-au ridicat `n picioare s\ asculte imnul ]\rii mele [i pån\ la `ntåmpl\rile banale cu vreun taximetrist `n Kyoto care `ntreab\ din ce ]ar\ e[ti [i auzi exclama]ia „aaaa, Nadia”, un sportiv de performan]\ este, f\r\ `ndoial\, un mesager al ]\rii lui. Conteaz\ „brandul Andreea” `n turism? Trebuie s\ fiu modest\? Nu [tiu dac\ conteaz\ sau nu, dar eu `ncerc, cåt pot mai bine, s\ spun oamenilor cåt de frumoas\ e Romånia. Am `n]eles. Sunte]i o bun\ romånc\! Dac\ scoatem Romånia din ecua]ie, care este ]ara, ora[ul, destina]ia pe care o iubi]i cel mai mult? Eu sunt o turist\ convins\. ~m place s\ v\d locuri noi [i s\ cunosc oameni. P\rerea mea poate fi subiectiv\ [i se leag\, de multe ori, de oamenii pe care i-am avut al\turi [i de competi]iile sportive.

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

L\sånd Romånia la o parte, unde m\ simt acas\, ]ara care mi-a pl\cut cel mai mult, `n care am fost de cinci ori [i unde m-a[ mai duce de `nc\ zece ori, este Japonia. Este o ]ar\ fantastic\, cu oameni extrem de primitori [i aten]i. Am vizitat Osaka, Tokyo, Nagoya, Kyoto [i multe atrac]ii turistice. A[ vrea s\ merg odat\ prim\vara s\ v\d cire[ii `nflori]i. ~mi place [i Malaezia, mi-ar pl\cea s\ rev\d Australia... Ave]i o plaj\ preferat\? ~n Romånia? (råde) Din afara Romåniei, s\ zicem, locul doi `n ordinea preferin]elor. Plajele din Mexic. Mi-am propus s\ apelez la un greeter [i s\ m\ re`ntorc `n Mexic. Doar un localnic `]i poate dezv\lui locuri [i plaje ascunse. Nu destina]ii ticsite de turi[ti, ultra promovate pe internet, care dezbrac\ de sensuri [i cel mai frumos loc. Plaja preferat\ din Romånia? Sunt cåteva locuri pe care `ncerc de ceva vreme s\ le pun pe list\ [i unde nu am ajuns `nc\: plajele virgine de la v\rsarea Dun\rii `n Marea Neagr\. ~mi place Delta, `mi place Transilvania, `mi place Maramure[ul, `mi place Cascada Cailor din Mun]ii Rodnei, `mi place s\ descop\r Romånia „la pas”, s\ cunosc istoria locurilor.

Foto: JustVISION

Planuri de viitor? Oricåt de mult `mi place s\ lucrez la proiectele mele, sunt la o vårst\ la care m\ gåndesc la o familie. Vreau ca via]a s\ nu m\ ia prin surprindere, s\ m\ prind\ pe picior gre[it, a[a c\, `n acest an, mi-am propus s\ acord mai mult timp „proiectului” familie. Vreau s\ am o familie numeroas\, vreau s\ am copii. V\ place revista noastr\? Face]i-i o urare! Vreau s\-i urez s\ fie, `n primul rånd, la fel de colorat\ [i s\ promoveze mereu locuri frumoase, cu aceea[i `ncredere [i prospe]ime ca [i pån\ acum [i `n al doilea rånd, s\ promoveze poten]ialul turistic al ]\rii noastre.

Zenaida F\rca[ Just VISION

PHOTO STORIES

DESTINA}II EXOTICE / PHOTO STORIES • CUBA

M-am gândit s\ scriu câteva sfaturi de c\l\torie pentru cei interesa]i de o vacan]\ în Cuba. Mie mi-ar fi prins bine s\ le fi cunoscut înainte de a ajunge acolo. Mi-a[ fi planificat mai bine c\l\toria.

SFATURI DE C|L|TORIE PENTRU

În primul rând a[ vrea s\ subliniez faptul c\ pentru a intra în Cuba este nevoie de viz\. Nu de altceva, dar noi eram cât pe ce s\ rat\m acest am\nunt. Eu am tot citit despre Cuba dintr-un ghid National Geographic care nu pomenea nimic de viz\, nici c\ trebuie, nici c\ nu trebuie, pur [i [i simplu omitea cu totul s\ vorbeasc\ de acest lucru, ceea ce mi se pare o neglijen]\ din partea lor. A[a c\ am aflat c\ ne trebuie viz\ cu o s\pt\mân\ înainte, când ne-a întrebat un prieten dac\ ne-am luat viza, iar noi am intrat în panic\. Din fericire, viza se ob]ine pe loc [i foarte u[or. V\ trebuie pa[aportul, copie dup\ biletul de avion, copie dup\ asigurarea medical\ [i pl\ti]i o tax\ de 22 euro la o banc\. Adresa consulatului din Bucure[ti de unde se ob]ine viza este Str. Nicolae Caramfil nr. 73, Intr. Ghe. Simionescu, et. 4,

Sector 1, orar L-V 9 -17. Apoi a[ vrea s\ vorbesc despre banii pe care ar trebui s\-i lua]i cu voi. Când am fost noi, în decembrie 2014, era bine s\ ai euro asupra ta, nu dolari. Puteai s\ schimbi [i dolari dac\ vroiai, dar cu un comision de 10%. De asemenea, era mai bine s\ ai cash decât card. Dac\ schimbai cash, nu pl\teai niciun comision, în schimb la card pl\teai un comision de 3%. Noi am avut [i cash [i card. Am sperat c\ va fi mai u[or s\ scoatem bani de pe card decât s\ schimb\m. La schimbat, într-adev\r, erau cozi [i era mai u[or s\ sco]i bani de pe

card direct de la bancomat, dar asta presupunea ca bancomatul s\ accepte cardul t\u. Iar pe ale noastre nu le primea. La bancomat mergea doar Visa, mai pu]in a noastr\, la casa de schimb mergea [i Visa [i Mastercard, dar s\ nu fie emise de o banc\ din America sau care s\ aib\ leg\turi cu America. Din fericire, ale noastre nu aveau! În viitor poate se vor schimba lucrurile, dac\ ]\rile redevin prietene. Ca moned\, exist\ 2 feluri. Cuban Convertible Peso, pe scurt CUC, moneda special creat\ pentru turi[ti în urm\ cu 20 de ani. Localnicii folosesc Cuban Peso sau CUP, dar ei îi zic MN,

News Buenos Aires, Montevideo, Rio Legendarii de la Rolling Stones un concert gratuit. de Janeiro, Sao Paulo, Porto vor sus]ine la Ciudad Deportiva de Concertul face parte din turneul la Havana, pe data de 25 martie 2016, organizat `n America Latin\, la Santiago, Alegre, Lima, Bogota [i Mexico City.

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

Moneda Nacional. 1 CUC echivala cu 1 dolar [i cu 24 CUP/MN. Dac\ vre]i s\ face]i rost de bani locali, trebuie s\ cump\ra]i ceva ce nu este dedicat turi[tilor, cum ar fi înghe]at\ sau banane. Pl\te[ti în CUC [i prime[ti restul în MN. Hârtiile locale sunt mult mai frumoase [i fiecare are o personalitate diferit\ tip\rit\ pe ea. Eu am f\cut rost de hârtia de 3 peso cu Che Guevara [i de 1 peso cu Jose Marti. Din punct de vedere al caz\rii, dac\ nu ave]i preten]ii prea mari, e bine s\ sta]i la „casa particular”, adic\ în gazd\. Avantajul este c\ nu trebuie pl\tit nimic înainte, doar s\ face]i rezervarea [i s\ o confirma]i cu câteva zile înainte de sosire. {i sunte]i liberi s\ v\ face]i ce program vre]i [i s\-l schimba]i de câte ori vre]i. Am profitat [i noi pu]in de aceast\ flexibilitate, dar nu destul. Iar caz\ri se g\sesc peste tot. În or\[elele mici, în sta]iile de autobuz, localnicii se înghesuie s\ te îmbie s\ le treci pragul. Po]i s\ recurgi la aceast\ variant\ de a g\si cazare, în cazul în care nu ai rezervat nimic din ora[ul anterior. Cazarea care mi-a pl\cut cel mai mult este cea din Havana, Hostal Peregrino. Gazdele nu au fost prea amabile pentru c\ erau foarte ocupate [i discu]iile cu ele erau tot timpul pe fug\. Dar n-am ce s\ le repro[ez în rest. Au mai multe loca]ii. Sediu lor central, unde am stat prima dat\ este Consulado, acolo sunt [i gazdele în timpul zilei, acolo vin seara la mas\ cei ce vor s\ ia cina la ei. Ce mi-a pl\cut e c\ se perind\ mul]i turi[ti [i e u[or s\

DESTINA}II EXOTICE / PHOTO STORIES • CUBA

interac]ionezi cu ei, s\ afli alte pove[ti. Cea de-a doua loca]ie la care am stat este El Encinar, care este mai elegant\, dar mai pustie. Ne-am v\zut rareori [i pe fug\ cu al]i turi[ti. Legat de unde s\ mergi în Cuba, p\rerea mea este c\ ar trebui vizitat\ toat\ Cuba, nu doar partea de vest, cum am f\cut noi. Din câte am auzit de la al]i turi[ti cu care ne-am întâlnit pe acolo, estul este foarte diferit de vest [i merit\ v\zut. Din p\cate noi nu am mai avut timp s\ ne schimb\m programul ca s\ ajungem [i acolo. Dac\ a[ merge din nou în Cuba, a[ sta doar vreo 4 nop]i în Havana. N-a[ sta mai mult pentru c\ e prea poluat\. A[ sta 2 la începutul c\l\toriei [i 2 la sfâr[it. A[ lua avionul local, Cubana, pân\ în Santiago. Apoi a[ merge în Baracoa, cel mai vechi ora[ de pe insul\ [i apoi a[ reveni cu autobuzul spre Havana, oprindu-m\ din loc în loc. Sigur a[ sta câteva zile în Trinidad [i în Vinales. Poate a[ încerca [i coasta de nord, mai ales pentru plaj\, dac\ a[ g\si o zon\ u[or accesibil\, cum e din Trinidad. N-a[ intra în resorturi unde nu au voie cubanezii [i astfel lipsite de personalitate. De re]inut c\ indiferent de perioada anului, în est plou\ mai tot timpul. A[a c\ fi]i preg\ti]i. Acestui fapt îns\, i se datoreaz\ peisajul tropi-

Cåteva sfaturi pentru amatorii de fotografie Am avut cu mine dou\ camere foto, prima digital\ cu un obiectiv de 28 mm format 35 [i a doua camer\, pe film, în format panoramic. ~n Cuba, oamenii sunt foarte

amabili [i se las\ usor fotografia]i. Dac\ e vorba de un portret, a[a cum fac de obicei înainte s\ îi fotografiez, merg s\ le cer permisiunea. Nu am primit niciun refuz. Ba din contra, de cåte ori

cal [i vegeta]ia luxuriant\, ceea ce constituie din câte am în]eles atrac]ia acestei zone. Transportul prin ]ar\, în afar\ de avion, se poate face cu „autobuzul Viazul”, sau cu „taxi colectivo”, care cost\ la fel, dar ajunge mult

am întrebat dac\ `mi permit s\-i fotografiez, am fost primit cu zåmbete, chiar [i atunci cånd prima lor reac]ie a fost una de re]inere. {erban Mestec\neanu

mai repede. Pentru acest mijloc trebuie s\ fi]i îns\ preg\ti]i s\ ave]i bagaje mici, pentru c\ într-un portbagaj de ma[in\ normal\ trebuie s\ intre bagajele a patru persoane. Mai exist\ [i ma[ina închiriat\, dar cost\ mult mai mult.

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

unii b\ie]i de la masa noastr\, iar la final era cât pe ce s\ pl\tim [i consuma]ia fetelor. Mai [tiu pe cineva care a p\]it a[a ceva. Erau mai mul]i, ni[te cubanezi i-au întrebat dac\ pot sta la mas\ cu ei [i la final au trebuit s\ fac\ scandal ca s\ nu pl\teasc\ [i consuma]ia cubanezilor. A[a c\ ave]i grij\ cu cine intra]i în vorb\ [i cât de mult v\ împrieteni]i! Altfel, e foarte sigur\ ]ara. Cred c\ nu m-am sim]it nic\ieri a[a în siguran]\ ca în Cuba. De fapt, nu ar trebui s\ generaliz\m aceste întâmpl\ri, dar ne-am gândit c\ e bine s\ fi]i preveni]i. În rest, drum bun [i distrac]ie pl\cut\!

Aceste mijloace de transport sunt pentru turi[ti, dar am auzit c\ mai exist\ [i autobuzul pentru localnici, ce cost\ o nimica toat\, nu [tiu cum îl cheam\ [i de unde se ia, dar [tiu c\ poate fi folosit [i de turi[ti. Trebuie s\ fi]i un pic aten]i la rela]iile cu localnicii. În afar\ de faptul c\, dac\ v\ recomand\ cineva un ghid, s-ar putea s\ v\ duc\ la un restaurant unde s\ pl\ti]i de 2-3 ori costul real al mesei, cum am p\]it noi. De asemenea, pe strad\, au încercat s\ ne aga]e nenum\ra]i cubanezi ce încercau s\ ne duc\ la vreun bar unde, se l\udau ei, ar fi cântat Buena Vista Social Club. Ce s-ar fi întâmplat acolo, nu [tiu, pentru c\ n-am mers. În schimb, când eram mai mul]i turi[ti la o mas\, ni[te fete au intrat în vorb\ cu

Foto: {erban Mestec\neanu text: Delia Mestec\neanu www.meste.ro

DESTINA}II / UNGARIA DE NORD

EGER, MISKOLC, TOKAJ

UNGARIA DE NORD 44

Eger, Pia]a Dobo, vedere din centrul ora[ului, foto HTC

„Caseta de bijuterii baroc”: EGER

Ora[ul por]ilor deschise: MISKOLC

Caseta de bijuterii: cei care au fost pe aici, astfel amintesc de Eger. An de an este unul dintre ora[ele cele mai vizitate ale ]\rii. Ora[ul istoric din regiunea nordic\ a fost scena multor evenimente importante. În 1596 turcii au cucerit cetatea [i ora[ul, r\mânând aici aproape 100 de ani. Au l\sat în urm\ minaretul care se poate vedea [i azi; este cea mai nordic\ construc]ie a arhitecturii turce[ti din Europa, cu o în\l]ime de 40 de metri. Ora[ul a „mo[tenit” de la turci [i cultura dezvoltat\ a b\ilor, amintit\ azi de B\ile Turce[ti, cu o atmosfer\ cu totul aparte, reînnoite [i extinse în anul 2009. Apa curativ\ cu con]inut de radon este recomandat\ pentru afec]iunile aparatului locomotor. Turi[tii pot face plimb\ri romantice sub cetate, pe str\zile din centrul ora[ului. Pia]a central\ Pia]a Dobó, este dominat\ de Biserica Minorit\, una dintre cele mai frumoase biserici în stil baroc din Europa. În Biblioteca Eparhial\ este p\strat\ prima carte tip\rit\ în limba maghiar\, Cronica din Buda, din 1473. Bazilica construit\ în stil clasic este a doua biseric\ din ]ar\ ca m\rime, iar iconostasul Bisericii grecocatolice, ast\zi muzeu, reprezint\ o valoare deosebit\. Eger este centrul regiunii viticole istorice, este ]ara faimosului vin Egri Bikavér (Sânge de taur din Eger). Cultivarea vi]ei de vie î[i are r\d\cinile în secolul XI. Cu toate c\

Dac\ v\ intereseaz\ amintirile istoriei, muzicii, artei [i arhitecturii, dac\ v\ plac excursiile în p\dure, dac\ v\ dedica]i sporturilor extreme, eventual dac\ vre]i s\ merge]i pe dou\ ro]i prin p\dure sau vre]i doar s\ v\ relaxa]i, atunci Miskolc este ora[ul dumneavoastr\. Este al treilea ora[ ca m\rime din Ungaria, [i cea mai veche a[ezare din ]ar\, pentru c\ prezen]a omului este atestat\ cu 70 mii de ani în urm\ în centrul ora[ului, la muntele Avas. Cetatea din Diósgy$r este una dintre cele mai vechi [i cele mai importante mo[teniri din Miskolc. Cetatea din timpul Rena[terii a fost cadoul primit de regine cu ocazia nun]ii. Între pere]ii acesteia nu au tr\it osta[i, ci se ascultau acordurile harfei. Aceast\ atmosfer\ de pe timpul regelui Ludovic este reînviat\ var\ de var\, cu ocazia zilelor cet\]ii. Miskolc ascunde numeroase valori istorice [i culturale. În Muzeul Herman Ottó se poate vedea cea mai complet\ colec]ie mineral\ din ]ar\. Biserica reformat\ din Avas este cel mai important monument gotictârziu al ]\rii. Catapeteasma din Biserica Ortodox\ Greac\, înalt\ de 16 metri, este cea mai frumoas\ din ]ar\ [i cea mai mare pictur\ de perete din Europa Central\.

turcii nu aveau voie s\ bea vin, acest me[te[ug nu s-a pierdut pe timpul ocupa]iei otomane. Pe tot parcursul anului se organizeaz\ programe atractive pentru turi[ti, culturale [i muzicale, bazate pe tradi]iile istorice [i viticole. Egerszalók a devenit celebru datorit\ apei termale. Din subteran, de la aproape patru sute metri adâncime ]â[ne[te la suprafa]\ ap\ de 68 de grade, cu compozi]ie unic\. Separarea s\rii din ap\ a creat un peisaj lunar pe suprafa]a apei. Pe sursa de ap\ termal\ s-a construit un complex de b\i de nivel european. Mez$kövesd este capitala poporului matyó, care a purtat cele mai împodobite costume populare. Fetele [i femeile m\ritate din Mez$kövesd de secole au brodat pe haine flori mari, trandafiri, margarete, lalele, alb\strele, garoafe, l\cr\mioare. Modelul matyo este parte a Patrimoniului Mondial. În baia Zsóry, în bazinele cu ap\ termal\ sulfuroas\ bogat\ în componente minerale, suferinzii de artrit\ [i de bolile coloanei vertebrale î[i g\sesc tratamentul. În comuna apropiat\, Bogács, baia s-a construit pe o ap\ termal\ cu compozi]ie similar\, care este de asemenea c\utat\ de cei care vor s\ se odihneasc\. În pivni]ele satului de vacan]\ oaspe]ii sunt a[tepta]i cu vinuri pl\cute, iar lacurile de acumulare sunt locuri excelente pentru pescuit.

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

BeTUI Nr. 15 aprilie / mai 2015 2016 BeTUI Nr. (30), 19 (34), martie /aprilie

Festivalul Interna]ional de Oper\. La Miskolctapolca, b\ile de pe[ter\ ofer\ experien]e unice. Apa [i aerul de pe[ter\ al complexului de b\i este unic [i renumit în întreaga Europ\.Turi[tii sunt a[teptati [i de cel mai mare parc de aventur\ din Ungaria de Nord, construit în mediu natural [i cu cea mai palpitant\ pist\ de bob, deschis\ pe tot parcursul anului! În vecin\tatea ora[ului se afl\ Gr\dina Zoologic\, cu mai multe sute de animale, aici g\sindu-se cea mai mare hait\ de lupi din Europa Central\.

Miskolc este îmbr\]i[at de mun]ii Bükk, muntele fiind parte integrant\ a vie]ii ora[ului [i împrejurimilor acestuia. Parcul Na]ional Bükk a dezvoltat mai multe alei didactice, unde ave]i posibilitatea de a cunoa[te flora [i fauna muntelui sau o serie de forma]iuni de suprafa]\ deosebit de interesante. Sta]iunea de munte Lillafüred din apropiere este vestit\ în toat\ ]ara. Pe versantul muntelui, la Lillafüred se afl\ un hotel, construit într-un mediu minunat, pe modelul castelelor de vân\toare ale vremii. Gr\dina suspendat\ ofer\ o priveli[te deosebit\ asupra împrejurimilor.

Cetatea din Diósgy$r , foto HTC

Muzeul de art\ din Miskolc are cea mai bogat\ expozi]ie a picturii ungare din provincie. În ora[, în 1823, a fost inaugurat\ prima cl\dire de teatru din Ungaria unde se jucau piese în limba maghiar\. Anual aceasta g\zduie[te Miskolctapolca, B\ile din pe[ter\, foto HTC

Tokaj-Hegyalja [i mun]ii din Zemplén - ]ara nectarelor dulci La Tokaj, în localitatea care a dat numele regiunii viticole, înc\ din secolul al 18-lea, mul]i au fost curio[i s\ vad\ unde [i cum se face vinul de renume mondial. Nectarele nobile din Tokaj sunt cunoscute, toat\ lumea cunoa[te vinul Aszú cu mai mul]i „puttony”, ame]itor de dulce,

unicul Szamorodni, Furmintul parfumat [i vinurile muscat galben. Nu se [tie nici azi cu siguran]\ de unde primesc vinurile aceast\ arom\ f\r\ pereche. Potrivit speciali[tilor, aceasta se datoreaz\ coinciden]ei mai multor condi]ii favorabile: solul vulcanic deosebit de bogat, pantele

orientate favorabil, dimine]ile umede de toamn\, datorate râurilor Tisa [i Bodrog, butoaiele f\cute din lemnul stejarilor din zon\, pivni]ele acoperite cu mucegai nobil [i, desigur, profesionalismului oamenilor de aici. Atât, si este gata vinul de Tokaj, „vinul regilor, regele vinurilor”, cum l-a numit regele Fran]ei, Ludovic al XIV-lea. Regiunea a fost locuit\ de-a lungul secolelor de diferite comunit\]i: armeni, evrei, [vabi, polonezi. Ei au îmbog\]it regiunea cu religia, cu arta arhitectural\ [i cu tradi]iile lor. Astfel, pivni]ele seculare, cl\dirile vechi, vinurile excelente [i peisajul pitoresc ofer\ vizitatorilor experien]e rar întâlnite, cu totul deosebite. Cu aceste valori, regiunea viticol\ care cuprinde 27 de localit\]i, având în centru ora[ul Tokaj, a devenit, pe drept, parte a Patrimoniului Mondial. Ora[ul Tokaj a câ[tigat imaginea de ast\zi în secolul al 19-lea. Atunci s-au construit cl\dirile comercian]ilor greci în zona pie]ii Kossuth de azi. Pe por]ile lor se v\d [i ast\zi emblemele comercian]ilor. Atunci au fost finalizate castelele din pia]a Kossuth [i Hanul

DESTINA}II / UNGARIA DE NORD

Cetatea Sárospatak, foto HTC

Cet\]ile din nordul Ungariei sunt obiective ]int\ preferate de turi[ti. Vârfurile mun]ilor Zemplén ascund numeroase ruine ale cet\]ilor, care pot fi vizitate pe jos, cu bicicleta, în drume]ii, cu motociclete sau în excursii f\cute cu familia, cu ma[ina. Cele mai renumite se gasesc la Boldogk$váralja, Regéc [i Füzér. Acesta din urm\ este fort\rea]a cu cea mai frumoas\ a[ezare în Ungaria.

Tokaj, pivni]\ de vinuri, foto HTC

Arany Sas, iar mai târziu, la începutul secolului 20, s-a completat cu biserica romano-catolic\, ca s\ formeze o pia]\ independent\. O atrac]ie a ora[ului este Sinagoga construit\ la sfâr[itul secolului al 19-lea, ast\zi centru cultural [i de conferin]e. Cele mai renumite construc]ii ale or\[elului sunt pivni]ele. Sistemul de pivni]e de sub centrul ora[ului de ast\zi are mai multe sute de ani. Unele pivni]e din acest sistem au înmagazinat vin înc\ din secolele 15 [i 16. Culesul strugurilor era s\rb\torit [i în secolul al 18-lea cu mari petreceri [i baluri, iar de la începutul secolului al 19-lea tinerii din regiune defilau pe str\zile ora[ului cântând cântece de pahar [i purtând statuia lui Bacchus. Din aceste obiceiuri s-a n\scut defilarea [i festivalul de la culesul strugurilor, care acum atrage, an de an, mai multe sute de mii de vizitatori în ora[.

Sárospatak a avut rolul istoric cel mai important din regiune. Pe strada din exteriorul cet\]ii se ridic\ una dintre cele mai mari biserici gotice de tip „biseric\-hal\” din Ungaria de Nord, al c\rei altar principal în stil baroc, cu o în\l]ime de 16 metri, este cel mai mare altar din lemn din ]ara noastr\. În anii 1500 cele mai multe localit\]i au trecut la credin]a reformat\. R\spândirea reformei a fost ajutat\ de Colegiul Reformat din Sárospatak care, în decursul secolelor, a contribuit cu mult la formarea identit\]ii spirituale [i religioase a regiunii. În biblioteca colegiului este p\strat\ colec]ia bisericeasc\, una dintre cele mai mari din Ungaria. Casa Culturii s-a construit conform proiectelor realizate de Makovecz Imre. Cl\direa a primit titlul de „a cincea dintre cele mai frumoase [i pre]ioase cl\diri din lume” la Adunarea Interna]ional\ a Arhitec]ilor din Cairo.

Tokaj, Bacchus, foto HTC

Oficiul de Turism al Ungariei ro.gotohungary.com

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

50. CORPORATE INTERVIEW

Drago[ ANASTASIU PRE{EDINTELE GRUPULUI EUROLINES ROMÅNIA

47 54. CHARTERE 2016

TOP10

OFERTE RECOMANDATE

56. C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES • Rezerv\ri online • Servicii la bordul autocarelor 57. CITY BREAK

ANTWERP

ORA{UL DIAMANTELOR

48. EUROLINES EVENT

GRUPUL EUROLINES ROMÂNIA A ANIVERSAT 20 ANI DE LA ÎNFIIN}ARE CU PERFORMAN}E DEOSEBITE

EU RE ROL VI IN EW ES

FOCUS / EUROLINES REVIEW

„Pentru Grupul Eurolines, anul 2015 a fost cel mai bun an din istorie!”

Drago[ Anastasiu

x z

GRUPUL EUROLINES ROMÂNIA A ANIVERSAT 20 ANI DE LA ÎNFIIN}ARE CU PERFORMAN}E DEOSEBITE

| _ 48

Suntem bucuro[i s\ v\ împ\rt\[im faptul c\ anul 2015, când Eurolines a împlinit dou\ decenii de existen]\ pe pia]a din România, a fost cel mai bun din istoria Grupului. Aniversarul 2015 a fost un alt an în care afacerile Grupului Eurolines au crescut peste media pie]ei de profil din România, portofoliul s\u s-a majorat [i s-a diversificat, iar echipa s-a consolidat. A fost un an în care clien]ii [i partenerii celor 20 de companii membre ale

Grupului Eurolines România ne-au recompensat cu fidelitatea lor, alegându-ne drept furnizorii lor de servicii de turism [i transport. Am putut s\ le oferim cele mai bune servicii, servicii de excelen]\ [i dedicarea noastr\ total\ iar aceasta ne-a permis s\ înregistr\m

rezultate peste a[tept\ri. Cifrele sunt spectaculoase [i ne onoreaz\, dar ne oblig\ pe to]i la mai mult. {i nu trebuie s\ uit\m de munca celor 700 de oameni care alc\tuiesc echipa Eurolines România pentru care clien]ii [i partenerii sunt „OBSESIE”.

REZULTATE SPECTACULOASE

Astfel, afacerile Eurolines Group au crescut în 2015 cu 22 la sut\ fa]\ de anul trecut, ajungând la nivelul de 109,3 milioane de euro. 69 la sut\ din cifra de afaceri a Grupului Eurolines România o reprezint\ aportul primei companii din grup, Touring Europabus Româ-

4 0 2

nia SRL. Touring Europabus România SRL este compania înfiin]at\ în anul 1995, cea în jurul c\reia s-a dezvoltat Grupul Eurolines România. Touring Europabus România SRL a încheiat anul 2015 cu o cifr\ de afaceri de 75,3 milioane de euro, cu 12 la sut\ mai mare compa-

rativ cu decembrie 2014. Touring Europabus România SRL este cea mai mare agen]ie de turism din România, dup\ cifra de afaceri. {i în 2015, liniile principale de business ale companiei care de]ine re]elele de agen]ii TUI TravelCenter [i Eurolines au avut cre[teri importante.

Astfel:

vânz\rile de pachete [i produse turistice, distribuite prin agen]iile TUI TravelCenter [i Eurolines au fost în cre[tere cu 27 % fa]\ de 2014; vânzarea de bilete de avion a avut un plus de 14 % comparativ cu 2014; transportul interna]ional de pasageri cu autocarele Eurolines a consemnat un avans de 1% fa]\ de 2014.

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

09 CONSOLIDARE {I EXTINDERE La 20 de ani de la înfiin]are, Grupul Eurolines România s-a dezvoltat [i extins, inclusiv în domeniul hotelier. Au fost deschise [apte noi agen]ii, num\rul acestora ajungând la 77 birouri de vânz\ri în România [i Rep. Moldova [i patru în Germania. Grupul Eurolines a realizat investi]ii în mediul online de peste 150.000 euro, la care se adaug\ investi]ia de aproximativ 500.000 euro în complexul hotelier Green Village. Prima investi]ie în domeniul hotelier a

medievale din Europa de Est, Sighi[oara. Resortul Valea Verde din localitatea Cund, jude]ul Mure[, se afl\ la 29 km vest de Sighi[oara. În urm\torii ani, vor fi investite câteva milioane de euro pentru a dezvolta resortul Valea Verde. Investi]iile se vor axa în principal pe cre[terea capacit\]ii de cazare, dar sunt vizate [i serviciile spa [i cele de restaurant. În acela[i timp, sunt programate [i investi]ii într-o [coal\ de buc\tari.

grupului Eurolines, cea de la Complexul Green Village din Delta Dun\rii, s-a dovedit un succes înc\ din primele luni. Cifra de afaceri a Green Village în primul an de func]ionare ca parte a Grupului Eurolines este estimat\ la 1,2 milioane de euro. Investi]iile în domeniul hotelier continu\. Dup\ ce a preluat superbul complex hotelier din Delta Dun\rii, Grupul Eurolines România a investit în Valea Verde, resort din apropierea celei mai bine conservate cet\]i

OBIECTIVELE GRUPULUI EUROLINES PENTRU 2016: Grupul Eurolines [i-a bugetat un nivel al cifrei de afaceri de aproximativ 119 milioane de euro pentru 2016, plus 9 la sut\ comparativ cu nivelul din decembrie 2015. Cu cea mai extins\ re]ea de agen]ii de

turism din România, cea mai mare cifr\ de afaceri atins\ în 2015, când a aniversat 20 de ani de existen]\ pe pia]\ [i s-a extins în sectorul hotelier, Grupul Eurolines ]inte[te în 2016:

• • • • •

Dezvoltarea afacerilor în mediul online; Consolidarea liniilor de business; Men]inerea pozi]iei de lider pe pia]\; Consolidarea afacerilor în domeniul hotelier; Crearea unei [coli de turism.

0 4 c

ISTORIC, INVESTI}II, OBIECTIVE {I PLANURI DE VIITOR Cu 20 de companii membre, 700 de angaja]i, 109 de milioane de euro cifr\ de afaceri total\ în 2015, Grupul Eurolines este lider de pia]\ pe segmentele sale de business.

CELE MAI IMPORTANTE MOMENTE DIN ISTORIA GRUPULUI SUNT:

4 e 1 b f 6 e

[

1995 Înfiin]area primelor dou\ agen]ii de turism (Bucure[ti [i Frankfurt), achizi]ia primelor trei autocare pentru cursele regulate c\tre [i dinspre Germania; 1997 Aderarea la cea mai important\ organiza]ie de transport interna]ional de persoane din Europa – Eurolines Organisation; 1999 Apari]ia primei companii de leasing de autocare din România – Eurobus Leasing; 2001 Înfiin]area companiei de închirieri de autoturisme Touring Rent Auto, care a devenit franciz\ Enterprise Rent A Car în 2014; 2004 Achizi]ia Nova Travel, prima agen]ie de turism din România, înfiin]at\ în 1990, care acum îndepline[te func]ia de tour-operator al Grupului, pentru outgoing; 2011 Semnarea parteneriatului strategic cu Grupul TUI [i achizi]ia Danubius Travel din Constan]a, unul dintre cei mai importan]i tour-operatori din ]ar\ pentru incoming, înfiin]at\ în 1991; 2015 Inaugurarea celei mai noi linii de business a Grupului, prin intrarea Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR – carmen.neacsu@eurolines.ro în industria ospitalit\]ii [i achizi]ia Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dun\rii.

I PR NSI EV GH IE T W

FOCUS / CORPORATE INTERVIEW

„Romånia are mai multe comori. Mari. Prima comoar\ este turismul, a doua este agricultura, a treia este diaspora, iar a patra este creativitatea!”

INTERVIU CU

Drago[ ANASTASIU PRE{EDINTELE GRUPULUI EUROLINES ROMÅNIA

Foto: JustVISION

Conduce]i firme de succes, sunte]i implicat `n multe proiecte sociale vizibile [i invizibile, conferen]ia]i la numeroase evenimente. Cine este, înainte de toate, domnul Drago[ Anastasiu? Cine e Drago[ Anastasiu? Cred c\ un om normal. Un om simplu [i foarte norocos. Un om care a avut un noroc mare [i multe mai mici. Marele noroc a fost c\ am plecat din Romånia `n 1982 [i am reu[it s\ cunosc o alt\ mentalitate.

Au trecut mai bine de 20 de ani de la achizi]ionarea primului autocar. V-a]i gândit, în momentul în care a]i f\cut-o, c\ va fi un business de succes sau a fost pur [i simplu o decizie care a evoluat frumos? Nu mi-am f\cut niciun fel de plan. N-a fost nicio strategie premeditat\, nu am avut niciun plan m\re]. A fost, cred, instinctul. Instinctul c\, poate, dac\ m\ `ntorc `n Romånia, `ntr-o perioad\ cånd foarte pu]ini se `ntorceau acas\ [i cu bagajul de mentalitate

vestic\, pot construi ceva. Nu aveam idee ce avea s\ urmeze. Am avut inspira]ia s\ m\ asociez cu cea mai mare companie vestic\ de transport persoane din Europa. Nu, nu am avut niciun fel de viziune m\rea]\. Care v\ sunt cele mai dragi amintiri de acum 20 de ani? Pomul de Cr\ciun! Cea mai drag\ amintire de acum 20 de ani este aceea cånd mergeam cu Pomul de

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

„~n ciuda tuturor problemelor pe care le-am `ntålnit `n Romånia, am reu[it `n 20 de ani ce n-a[ fi reu[it `n Germania `n 200 de ani!” Cr\ciun la `mbarc\rile `n autocare ale clien]ilor no[tri [i le ofeream ceai cald [i Glühwein. ~n acest fel le mul]umeam clien]ilor c\ au `ncredere `n serviciile noastre. Sunt foarte multe amintiri [i se leag\ de colaboratori [i de rela]ia cu ei, de echip\. Acest lucru m-a impulsionat [i mi-a dat aripi. Cele mai frumoase momente ]in de echip\. Cât de greu a fost pentru dumneavoastr\ s\ p\trunde]i în industria ospitalit\]ii? ~n compara]ie cu munca depus\ pentru cl\direa Diviziei de transport de persoane, cånd toat\ lumea `mi punea piedici, toat\ lumea m\ bloca, f\r\ excep]ie [i avånd `n vedere c\ eram asociat cu cea mai mare firm\ de transport de persoane din Germania, infinit mai u[or. Ideea c\ vin nem]ii s\ fure afacerile romånilor era eticheta cu care m\ primeau autorit\tile, de la ministru [i pån\ la ultimul operator de pe pia]\. Era un business care ]inea 100% de autoriz\ri iar faptul c\ am reu[it s\ demarez acest proiect a fost un miracol. Cu industria turistic\ a fost mult mai u[or. Nu spun c\ a fost simplu, dar faptul c\ nu a mai trebuit s\ parcurg drumul atåt de complicat al autoriz\rilor mi-a u[urat misiunea. Am `ntåmpinat greut\]i, mai ales atunci cånd ne-am dat seama c\ aveam un business nou, diferit de cel pe care-l f\ceam, de transport de persoane cu autocarul [i aveam nevoie de capabilit\]i [i personal specializat care s\ ofere servicii specializate de calitate. Cum a fost anul 2015? Cifrele vorbesc de cre[teri f\r\ precedent. ~l putem considera anul rena[terii turismului romånesc? Ori e doar un balon de s\pun? Pentru Grupul Eurolines a fost un an senza]ional. Cre[terea a fost de 20% [i dac\ ne referim doar la serviciile turistice, cre[terea a fost de 30%. Noi ne-am cam obi[nuit în ultimii ani cu acest stil, de cre[tere. ~n a[a zisa perioad\ de criz\, performan]ele noastre au fost invers propor]ionale cu sc\derea economiei. Am avut cifre record [i noi, Grupul Eurolines [i industria turistic\ pe ansamblul ei. Romånia, din p\cate, e dependent\ de pia]a interna]ional\ `n propor]ie de 90% [i, din p\cate, deasupra scenei interna]ionale se adun\ nori [i s-ar putea s\ avem parte de furtuni. Cum se spune, dac\ tu[e[te China,

51 Romånia face febr\. Culmea e c\ face febr\ [i America de aceast\ dat\. Exist\ riscul ca parcursul nostru s\ nu fie cel pe care ni-l dorim. Dac\ ne referim doar la Romånia, premisele sunt foarte bune, chiar excep]ionale, iar `nceputul de an este chiar senza]ional. Turismul modern presupune inova]ie. Cum comunica]i cu echipa? Ce le spune]i? Cum îi preg\ti]i pentru [ocul viitorului? Nu sunt prea multe firme `n Romånia care s\ aib\ un departament de inovare. Noi avem chiar [i un director de inovare. Sigur, `nc\ nu avem un departament de inovare a[a cum ne-am dori, dar acord\m o aten]ie special\ preocup\rilor noastre pentru inovare. {i cre[tem `n spiritul inova]iei. Avem multe idei `n lucru. O parte dintre ele exist\ deja men]ionate pe site `n pagina de Viziune – Misiune – Valori. E vorba de spiritul antreprenorial [i set\m standarde `n industrie. {i pentru c\ business-ul nostru se bazeaz\ foarte mult pe vånzare, am setat deja dou\ standarde [i, dup\ p\rerea mea, suntem, de departe, num\rul 1 `n noul model de agen]ie de turism. Este un nou concept de agen]ie de turism unde clientul va avea experien]e vizuale [i de informa]ie, offline [i online, un nou concept de site. Inov\m la nivel tehnologic, la nivelul resurselor umane [i la nivelul culturii organiza]iei. Avem un grup de excelen]\, o bibliotec\ de excelen]\, un loc unde lumea se `ntålne[te [i discut\ pe teme de cultur\, de business [amd. Au trecut pe la noi majoritatea managerilor cu recunoa[tere public\ [i credem `n

inspira]ie. Faptul c\ suntem pe locul 1 `n industrie [i am demarat proiectul `n plin\ criz\ mondial\, spune ceva. „Repatriot”. Tinerii no[tri sunt dezorienta]i [i dezr\d\cina]i. ~i putem face s\-[i recapete identitatea? Cum a]i descrie, `n cåteva cuvinte, proiectul Repatriot? Proiectul Repatriot al organiza]iei Romanian Business Leader `[i propune s\ inverseze sensul de mers al speciali[tilor. Acest lucru presupune o matematic\ simpl\: s\ plece mai pu]ini [i s\ se `ntoarc\ mai mul]i. ~ncerc\m s\ r\sturn\m trendul. Cum? Cu sinceritate! Zicåndu-le oamenilor de afar\ cåt [i celor de aici c\, `n ciuda faptului c\ Romånia este o ]ar\ imperfect\, complicat\, „autocomplicat\”, birocrat\, Romånia, totu[i, ofer\ unei categorii profesionale posibilit\]i senza]ionale. M\ refer la categoria de oameni cu spirit antreprenorial, care e „p\s\toare” [i face lucruri. {i pot s\ m\ dau exemplu chiar pe mine. Eu sunt un repatriat. ~n ciuda tuturor problemelor pe care le-am `ntålnit `n Romånia am reu[it `n 20 de ani ce n-a[ fi reu[it `n Germania `n 200 de ani! {i spun foarte clar, n-a[ fi reu[it, f\r\ niciun fel de dubiu. Deci mesajul meu este: se poate `n Romånia! Mai mult decåt atåt, dragi romåni din str\in\tate, Romånia nu mai este a[a cum a]i l\sat-o voi! Romånia ultimilor doi ani s-a resetat. A `nceput s\ devin\ spa]iul pentru business-ul corect, nu mai merg [mecheriile, valorile `ncep s\-[i g\seasc\ locul, `ncep lucrurile s\ intre `n normal, iar voi, dragi romåni din str\in\tate pute]i accelera acest proces.

I PR NSI EV GH IE T W Foto: JustVISION

„Proiectul Repatriot al organiza]iei Romanian Business Leader `[i propune s\ inverseze sensul de mers al speciali[tilor, din Romånia c\tre ]\rile occidentale, invers, din ]\rile occidentale spre Romånia!”

52 Romånia are mai multe comori. Mari. Prima comoar\ este turismul, a doua este agricultura, a treia este diaspora, iar a patra este creativitatea. Acestea sunt patru mari valori de care noi, romånii, ne-am b\tut joc 25 de ani. Vrem ca diaspora s\ fie declarat\ prioritate na]ional\. Suntem la un pas distan]\ de acest deziderat, deciden]ii din guvern vor acest lucru! Desigur, nu ne imagin\m c\ se vor `ntoarce `ntr-un an 4 milioane de oameni, nici m\car nu ne dorim acest lucru. Dar chiar dac\ reu[im s\ `ntoarcem [i 100 de mii de „creiere”, cred c\ va fi o realizare fantastic\. Ace[ti oameni nu se vor `ntoarce pentru facilit\]i, nu vor cere s\ li se dea, s\ li se fac\, ace[ti oameni vor veni s\ construiasc\ ]ara, iar noi vom fi aici s\ le asigur\m spa]iul `n care s\ se desf\[oare. Dac\ trendul de cur\]ire a societ\]ii din ultimii doi ani va continua, WOW, ar fi extraordinar! Singura mea temere este legat\ de conjunctura interna]ional\. Dar `ncerc s\-mi alung aceste gånduri cu migra]ia. Cu migra]ia, cu terorismul, cu petrolul, cu China, cu Argentina, cu Brazilia. Pentru c\, de cåte ori i-a mers bine Romåniei, a venit cåte o criz\. Ba a venit un r\zboi, ba a venit, `n 2008, criza financiar\... Dup\ experien]a de succes Green Village, un alt proiect „Green” a intrat `n portofoliul Grupului Eurolines – Valea Verde. Ce ne pute]i spune despre el? Mai ave]i `n plan vreo surpriz\ pentru acest an? Valea Verde este „pour la bonne bouche” . Este un proiect `n care, dac\ am avut

ocazia, nu am ratat s\ investesc. Valea Verde este tot ce `[i poate dori un turist, un loc lini[tit, tradi]ional, cu oameni calzi [i buc\t\rie impecabil\. Cine merge la Valea Verde merge s\ renasc\. Po]i c\l\ri pe dealurile ardelene, avem 10 cai frumo[i, acolo `l ve]i g\si pe Jonas, un neam] care s-a `ndr\gostit de Transilvania pur [i simplu. Acolo sunt oameni care fac din dragoste ce fac, g\tesc din dragoste, fac turism din dragoste, `ntr-un loc pe care-l iubesc la nebunie. {i asta se simte. Se simte `n modul `n care `]i dau måna, cum `]i deschid u[a, se simte `n modul `n care au renovat casele s\se[ti. Este un proiect care se `ncadreaz\ `n RoBeLo.ro (Romanian Best Location). Cum este managerul Drago[ Anastasiu? O persoan\ calm\, r\bd\toare sau, dimpotriv\, vulcanic\? O persoan\ transformat\! Cred c\ mai degrab\ ar trebui s\-i `ntreba]i pe colegii mei. Dac\ la `nceput d\deam cu pumnul `n mas\, iar colegii de la alt etaj m\ auzeau strigånd, acum conduc mult mai calm. Unii spun c\ sunt mult prea tolerant [i c\ tot acord `nc\ o [ans\ [i `nc\ o [ans\, dar cred c\ stilul meu de management este unul democratic, poate prea democratic pentru ]ara noastr\. De principiu sunt un tip vulcanic, coleric, dar `n ultimii ani mi-am dat seama c\ tensiunile nu ajut\ la nimic `ntr-o companie. Un stil colectiv, constructiv, de echip\ [i mai pu]in impus. ~n spatele oric\rei reu[ite exist\ povestea oamenilor. Ce rela]ie ave]i cu echipa dvs.? Conduce]i de pl\cere sau numai de nevoie ?

Aplic conceptul de management „by having fun”. Desigur, `n orice echip\ exist\ oameni care ies din acest joc al „ having fun”, au alt\ abordare, iar `n acest fel modific\ parcursul acestui stil de a conduce. Nu cred c\ se poate face business de succes dac\ persoanele nu vin de pl\cere la serviciu. Nu ne iese `ntotdeauna, mai avem tot felul de probleme [i de „balast `n mecanism”, dar cred c\ lucrul cel mai important `n echip\ `l constituie pasiunea cu care faci acel lucru. Nu cred c\ se poate altfel. Pentru dumneavoastr\ business-ul [i via]a personal\ sunt unul [i acela[i lucru? Sau v\ prezerva]i intimitatea? ~ntotdeauna am spus c\ nu m\ consider un om de success pentru c\ nu am g\sit calea [i echilibrul `ntre business, prieteni [i via]a privat\. De aceea business-ul a acoperit acele zone pe care nu am reu[it s\ le armonizez `n via]a mea. Atunci cånd faci un lucru cu pasiune te po]i trezi c\ s-a f\cut ora 12 noaptea. {i dac\ te treze[ti c\ e 12 noaptea [i luni [i mar]i [i miercuri [i joi [i vineri [i såmb\t\ [i duminic\, nu mai ai timp de altceva. Important este s\-]i plac\ ce faci, `n orice moment din via]\, `n a[a fel `ncåt atunci cånd vine vremea s\ tragi linia, s\ fii mul]umit de ce ai f\cut `n via]\. Poate un lider bun s\ conduc\ spre succes o echip\ mediocr\? Reu[i]i s\ vorbi]i pe în]elesul tuturor? E foarte greu. Se zice c\ oamenii de categoria A atrag oameni de categoria B, oamenii de categoria B atrag oameni de categoria C, oamenii de categoria C, atrag oameni de categoria E, [amd [i nu cred c\ un lider bun poate ajunge s\ conduc\ echipe mediocre. Cred c\ un lider bun poate s\ promoveze o echip\ `n divizia B, dar nu cred c\ o poate duce `n Champions League. Cu siguran]\ ave]i idoli, persoane care v-au marcat parcursul profesional. Cine sunt ace[tia [i care sunt lec]iile cele mai importante pe care le-a]i `nv\]at de la ei? Nu [tiu dac\ `l pot numi idol, dar unul dintre ei a fost cel din a c\rui cauz\ am pornit la drum, lucra la Deutsche Bahn, iar „chimia” cu acest om m-a f\cut s\-mi asum acest risc. Uria[, de altfel! De la tat\l meu am luat din

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

FOCUS / CORPORATE INTERVIEW

zona de business ni[te repere foarte clare, iar a treia persoan\, cea care a [i produs declicul deciziei de a deveni omul de afaceri de ast\zi, a fost Ron Kaufman. Cum defini]i sintagma „punem un zåmbet pe chip”? Enjoy life! Bucur\-te de via]\ [i bucur\-te de soare, bucur\-te c\ exi[ti, c\ e[ti s\n\tos, bucur\-te de fiecare moment `n parte, savureaz\-l [i d\ruie[te. D\ruie[te zåmbet pentru c\ vei primi zåmbet. Poate c\ nu de la cel c\ruia i-ai d\ruit zåmbetul, ci de la altcineva. Am un prieten `n Germania care zice de zece ori pe zi, „via]a e frumoas\”! V\ rog s\ ave]i amabilitatea s\ ne r\spunde]i la o serie de `ntreb\ri „picante”. Poezie – Care a fost prima poezie înv\]at\ pe de rost? O mai [ti]i? ( ha, ha, ha) C\]elu[ cu p\rul cre]. Cred. Film – Aplica]i vreo strategie a vreunui erou de film? ( ha, ha, ha) Mi-a r\mas `n minte „Lupul de pe Wall Street”. N-a[ vrea s\ aplic strategia din film, dar mi-a r\mas `n minte carisma negativ\ a eroului. ~n trafic – Respecta]i regulile de circula]ie? Viteza? Dep\[i]i coloanele `n ambuteiaje? Nu respect `ntotdeauna regulile de circula]ie. Dar am un principiu, sunt politicos `n trafic [i fac lucruri pe care a[ fi bucuros s\ le primesc de la al]ii. Cedez prioritatea altor ma[ini dac\ `n acest fel fluidizez traficul, dep\[esc coloanele de ma[ini, mai merg pe linia de tramvai, dep\[esc viteza. Fac toate nebuniile acestea, dar `ncerc s\ nu deranjez [i s\ nu pun alt conduc\tor `n dificultate. Domestic\ – E la mod\ buc\t\ritul. G\ti]i? Cine spal\ vasele? G\tesc lucruri simple. Cred c\ sunt un „omletar” redutabil, cred c\ fac cei mai buni cartofi pr\ji]i [i m\rturisesc c\ `mi place la buc\t\rie, la fel cum `mi place [i la du[, locul unde `mi pun `n ordine gåndurile. Fac anumite lucruri mici, domestice, cu pl\cere [i relaxare, pentru c\ m\ deconecteaz\ de la proiectele care `mi umplu ziua, de obicei.

Citatul preferat – Sunte]i vorbitor nativ de limb\ german\. {ti]i vreunul `n limba german\? ( ha, ha, ha) „Ein Mann, ein Wort” Nu [tiu dac\ e citat sau altceva, dar pentru mine con]ine un mesaj de c\p\tåi. Muzic\ – Trupa de muzic\ preferat\? Ne pute]i reproduce un fragment dintr-o melodie? Modern Talking. Sunt mai fan ABBA decåt ACDC [i, desigur, mai actuala, Adele. ... „hello, Is it me you're looking for?”, Lionel Richie.

Spectacolul lui Lionel Richie a fost unul dintre cele mai bune spectacole la care am participat vreodat\. Cred c\ am a[teptat o or\ s\ apar\, lumea era nervoas\ c\ nu apare [i, `ntr-o sal\ mare de 10 mii de oameni, la un moment dat, se sting luminile [i din scen\ apare un pian transparent, clapele func]ioneaz\ singure, fum, lumini, iar o voce inegalabil\ intoneaz\: „Hello, Is it me you're looking for?” (n.r. ne-a fredonat dl. Anastasiu cu un real talent de interpret), la care toat\ sala „s-a topit”.

JustVISION

„Bucur\-te de via]\ [i bucur\-te de soare, bucur\-te c\ exi[ti, c\ e[ti s\n\tos, bucur\-te de fiecare moment `n parte, savureaz\-l [i d\ruie[te. D\ruie[te zåmbet, pentru c\ vei primi zåmbet!”

CH A 20 RT 16 ER E

TOP10 OFERTE RECOMANDATE

E {T PA

Pa[te la Green Village – Resort Green Village 4*, Delta Dunarii

147

E {T PA

Tarif: euro/persoan\/noapte. Perioada: 19.05. – 26.05.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ superioar\, ultra all inclusive, bilet avion, transferuri, taxe de aeroport.

Pa[te `n Bulgaria – Hotel Primasol Ralitsa Aqua Club 4*, Albena

108

E {T PA

Pa[te `n Grecia – Athena Pallas Village 4*, Elia

145

E {T PA

Pa[te `n Grecia – Hotel Elea Village 3*, Nikiti

Sejur `n Bulgaria – Hotel Magnolia Lux 3*, Albena

170

Tarif: euro/persoan\/noapte. Early booking 10%: 31.03.2016 Perioada: 05.06. – 12.06.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ lux, all inclusive, taxa de sta]iune.

Charter Bodrum – Club Hotel Shark 4*, Bodrum

547

119

R JU SE

R TE AR H C

Tarif: lei/persoan\/sejur. Plecare: 02.06. – 09.06.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ promo, all inclusive, bilet avion, transferuri, taxe de aeroport.

R TE AR H C

Charter Ibiza – Hotel Marco Polo 3*, San Antoni de Portmany

575

Tarif: euro/persoan\/sejur. Early booking 15%: 30.04.2016 Perioada: 29.04. – 04.05.2016 Oferta include: 5 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, demipensiune.

Charter Santorini – Hotel Marybill 3*, Perissa

Tarif: lei/persoan\/sejur. Early booking 10%: 30.04.2016 Perioada: 19.06. – 26.06.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun, bilet avion, transferuri, taxe de aeroport.

Tarif: euro/persoan\/sejur. Early booking 15%: 30.04.2016 Perioada: 29.04. – 04.05.2016 Oferta include: 5 nop]i cazare `n camer\ dubl\ best price, demipensiune.

R TE AR CH

480

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 29.04. – 02.05.2016 Oferta include: 3 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, meniu specific de Pa[te, muzic\ live, All Inclusive, tax\ de sta]iune.

Charter Antalya– Hotel Royal Adam & Eve 5*, Lara

669

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 29.04. – 02.05.2016 Oferta include: 3 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, prånz festiv de Pa[te, cin\ pesc\reasc\ `n ziua de Pa[te, demipensiune, acces la zona de entertainment, excursie cu barca la V\rsarea Dun\rii `n Marea Neagra.

R TE AR H C

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 17.06. – 24.06.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun, bilet avion, transferuri, taxe de aeroport.

10.

R TE AR CH

Charter Creta – Chania Hotel Santa Marina Plaza 4*, Agia Marina

635

Tarif: euro/persoan\/sejur. Early booking 10%: 31.03.2016 Plecare: 22.06. – 29.06.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ economy, demipensiune, bilet avion, transferuri, taxe de aeroport.

Foto: JustVISION

FOCUS CORPORATE / C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES

C|L|TORIA CU AUTOCARELE 56

Rezerv\ri online

Servicii la bordul autocarelor:

Pe www.eurolines.ro `]i po]i rezerva biletul de autocar de acas\, de la birou, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet. Este foarte u[or [i comod! Alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite: • Limita de bagaje inclus\ `n pre]ul biletului, difer\ `n func]ie de destina]ie. Mai multe detalii pute]i afla de la consultantul Dvs. de turism sau accesånd http://eurolines.ro/cs-photos/Tarife_ excedent_bagaj.pdf. • Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring. • ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. • Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul autocarului,

po]i regla sp\tarul scaunului. • P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Este important s\ [tim ce-]i dore[ti. • Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Respect\ timpul de escal\ stabilit de [ofer. • Mijloacele de divertisment. Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei în]elege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor. • Achizi]ii. La bordul autocarelor po]i achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele:

a. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. b. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat confortabil, cu toate comenzile la `ndemân\. c. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. d. {oferul trebuie s\ respecte cerin]ele legale privind orele de conducere [i de odihn\. e. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte

[i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. f. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i. g. La plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal, dac\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\, trebuie s\ verifice echipa-

mentele speciale (sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ - dac\ este cazul) [i cur\]eniea `n autocar. h. {oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri este cel corect • pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesare • [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

K EA CI TY

BeTUI Nr. 19(34), martie /aprilie 2016

ORA{UL DIAMANTELOR

ANTWERP

57 Cosmopolit [i plin de via]\, Antwerp este al doilea ora[ ca m\rime din Belgia [i al doilea mare port din Europa, dup\ Rotterdam, fiind în acela[i timp [i un important centru mondial al comer]ului cu diamante. Merit\ vizitat chiar dac\ nu v\ dori]i nestemate, ci v\ intereseaz\ arta, istoria, gastronomia sau, de ce nu, distrac]ia.

Ora[ul diamantelor Situat pe malul fluviului Escaut (alias Schelde în neerlandez\), Antwerp (Antwerpen în limba olandez\ sau Anvers în francez\) este considerat capitala distrac]iei din cluburile din Belgia. Dar, dac\ a]i ajuns aici, mai mult ca sigur c\ v\ dori]i s\ vizita]i centrul s\u istoric, din

care nu lipsesc catedrala, cea mai mare din }\rile de Jos, fort\rea]a- Het Steen, Prim\ria [i o mul]ime de magazine, restaurante [i cafenele. O scurt\ istorie. Antwerp este locuit înc\ din perioada galo-roman\, prima sa fortifica]ie, construit\ în secolul al VII-lea, fiind

Nu rata]i ! • Grote Markt, o bijuterie a arhitecturii secolului al XVI-lea. Casele breslelor sunt bogat decorate cu statui poleite cu aur. • Vechea Stadhuis (prim\rie), finalizat\ în 1564, are un frumos stil

renascentist, cu tu[e flamande. • Muzeul Regal de Arte Antwerp (KMSKA) unde sunt expuse aproximativ 7.600 picturi, sculpturi, desene [i gravuri flamande semnate,

printre al]ii, de Rubens. În colec]ia muzeului mai sunt [i alte lucr\ri remarcabile ale pictorilor str\ini, precum Jean Fouquet, Titian [i Modigliani [i ale sculpturilor Ossip Zadkine [i Auguste Rodin.

distrus\ de vikingi în secolul al IX-lea. În secolul X, Antwerp a devenit margraviate (jude] de grani]\) din Sfântul Imperiu Roman [i, datorit\ pozi]iei sale, a ajuns, pân\ la mijlocul secolului al XIV-lea, unul dintre liderii comer]ului [i finan]elor din Europa de Vest. Când Antwerp a devenit parte a Flandrei, în 1356, a pierdut multe din privilegiile sale, dar, cu toate acestea, în secolul al XV-lea, economia sa a explodat [i ora[ul s-a transformat întro metropol\ de nivel mondial. Bun\starea sa a atras arti[ti de renume precum pictorul Pieter Paul Rubens, cel care este înmormântat în biserica Sfântul Iacob, sub tabloul pictat de el,

K EA CI TY

FOCUS CORPORATE / CITY BREAK / ANTWERP

Sacra Conversazione. Rubens a tr\it o bun\ perioad\ a vie]ii sale în Antwerp, unde a condus o [coal\ de pictur\, avându-i ca elevi pe al]i pictori celebri precum Antoon van Dyck. Câteva dintre operele lui Rubens pot fi admirate în Catedrala Notre Dame, iar Casa Memorial\ a lui Rubens de pe strada Wapper este unul dintre obiectivele de vizitat în Antwerp. A[adar, Antwerp este în primul rând un ora[ istoric, cu un bogat trecut comercial, iar dovada st\ în cl\dirile sale pitore[ti care, odinioar\, g\zduiau breslele. Frumoasele cl\diri pot fi admirate ast\zi, în pofida bombardamentelor intense din cel de-al doilea r\zboi mondial. Ora[ul p\streaz\ astfel un centru medieval interesant, cu str\du]e pietruite, pline cu cafenele, restaurante [i ciocolaterii. Str\du]ele se întâlnesc în pie]e largi, ora[ul fiind „dominat” de o catedral\ cu adev\rat impresionant\. Catedrala Notre Dame a fost construit\ în perioada 1352-1481, oferindu-ne ast\zi o idee destul de bun\ a bog\]iei de care Antwerp s-a bucurat. Impresioneaz\ nu doar prin turnul ei înalt de 123 metri, ci [i prin operele pe care le g\zduie[te, dintre care se disting dou\ dintre capodoperele marca Rubens, „Coborârea de pe cruce” [i „În\l]area Crucii”.

Merit\ s\ vezi • Muzeul Plantin-Moretus. Este amenajat în onoarea celebrilor tipografi Christoffel Plantijn [i Jan Moretus, fiind g\zduit în fosta lor locuin]\, care ]inea loc [i de atelier de tip\rit. În 2002, muzeul a devenit candidat la includerea pe lista patrimoniului mondial de c\tre UNESCO [i

în 2005 a fost acceptat. • Dac\ vre]i shopping, g\si]i branduri renumite [i buticuri de designeri, în principal de-a lungul Schuttershofstraat [i Hopland, str\zi paralele cu Meir. • Cartierul Diamantelor [i portul sunt alte puncte de atrac]ie turistic\ ale ora[ului.

58 Încerca]i [i • Cunoscut\ sub numele de "Meir", cea mai aglomerat\ arter\ comercial\ din Antwerp este deosebit\, iar o plimbare aici v\ va încânta [i v\ va conduce înapoi în timp. La cap\tul vestic al Meir se ridic\ Art-Deco Torengebouw, primul zgârie-nori din Europa la data finaliz\rii sale, în 1932. • Strada Meir este c\ptu[it\ cu cl\diri în stil rococo, unele având istorii interesante, precum Casa Osterrieth [i Paleis Koninklijk (Palatul Regal), care au avut oaspe]i

de seam\ precum Napoleon. • Dac\ a]i ajuns în acest ora[, ave]i la dispozi]ie o mul]ime de cluburi [i mai ales pub-uri unde s\ socializa]i, la mod\ fiind în acest moment Kulminator, Antwaerps Bierhuiske, Dogma Cocktails, 't Waagstuk, Jazzcafe de Muze, Het Elfde Gebod [i lista continu\ cu alte câteva zeci. • Belgia este renumit\ [i pentru ciocolata preparat\ aici, iar pralinele [i trufele “made in Belgium” pot fi un motiv serios pentru care merit\ s\ ajunge]i în aceast\ ]ar\.

Putini [tiu c\ • Jean Neuhaus a inventat pralinele de ciocolat\ la Bruxelles, în 1912. • Belgia produce peste 220.000 de tone de ciocolat\ pe an, dar

belgienii pretind c\ au inventat “cartofii pai”, fel de mâncare nelipsit din orice restaurant. • Un alt produs alimentar belgian

foarte celebru în lume este vafa. De fapt, exist\ trei tipuri principale de vafe belgiene: vafe de Liège, vafe de Bruxelles [i galettes.

Carmen Neac[u blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

mozaic INDIA

60. Pe str\zile unui ora[ baroc – Valletta 64.F|R| Istoria închis\ între ziduri 64. CARNET DE VACCINURI! 72. BikeXpert Racing Team International Tour Alexander The Great

69. CELE MAI FRUMOASE CATEDRALE. 60. VISUL AMERICAN –

LOS ANGELES.

72./ 73. AGEND|:

SZIGET FESTIVAL. SIGHI{OARA BLUES FESTIVAL.

MOZAIC / DESTINA}II / LOS ANGELES

VISUL AMERICAN

LOS ANGELES

Visul american tr\ie[te latent în fiecare român ce a cunoscut gustul libert\]ii, în primul rând prin Visul american tr\ie[te latent în fiecare român ce a cunoscut gustul libert\]ii, în primul rând prin acele filme [i seriale care ne f\ceau cuno[tin]\, prin intermediul televizoarelor, cu ]ara Unchiului Sam. Fascina]ia mea pentru acest t\râm aflat la cap\tul lumii s-a n\scut imediat dup\ Revolu]ie, atunci când urm\-

ream cu ochii mari [i înfometa]i de nou serialele copil\riei mele: Dallas, Salva]i de clopo]el sau Beverly Hills 90210, a[a c\, iarna aceasta, când picioarele mele au poposit pe p\mânt american, am [tiut c\ aceasta nu este o c\l\torie ca oricare alta. Cu atât mai mult cu cât prima mea vizit\ în America a avut loc chiar în

exoticul [i coloratul ora[ Los Angeles, acea metropol\ de pe Coasta de Vest a Americii împânzit\ pân\ la refuz de aspiran]i în c\utare de faim\ la Hollywood. {i crede]i-m\, interminabilul zbor de circa 15 ore, f\r\ s\ mai socotesc orele de a[teptare între escale, chiar merit\, odat\ ajuns în cel mai mare ora[ din

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

acele filme [i seriale care ne f\ceau cuno[tin]\, prin intermediul televizoarelor, cu ]ara Unchiului Sam. California [i odat\ ce schimbi temperaturile cu minus pe unele cu plus, prim\v\ratice. Ora[ul Îngerilor, cu bune [i cu rele, este atât de viu [i de solar, chiar [i-n plin\ iarn\, când l-am descoperit eu. Asta în ciuda num\rului ridicol de mare de imigran]i care fac acest loc întemeiat de spanioli [i f\cut

faimos de marile studiouri cinematografice s\[i piard\, parc\, identitatea. Sau poate tocmai acest mix interesant, dar [i enervant, face din Los Angeles o destina]ie atât de fascinant\, chiar [i în extrasezon. Una dintre prejudec\]ile de care m-am lovit aici, în calitate de [oferi]\ care nu vrea s\

MOZAIC / DESTINA}II / LOS ANGELES

[ofeze, este c\ în Los Angeles nimeni nu merge pe jos. {i c\, musai, ai nevoie de ma[in\ pentru a bifa toate locurile pe care trebuie s\ le vezi, c\ci distan]ele dintre acestea sunt foarte mari. A[a [i este, c\ci din inima ora[ului, a se citi West Hollywood, pân\ la cea mai apropiat\ plaj\, celebra Santa Monica, se f\ceau circa 45 de minute cu ma[ina. Dac\ prindeai o or\ de vârf, când se mergea ma[in\ lâng\ ma[in\ chiar [i pe autostrad\, f\ceai chiar [i mai mult. Din fericire, în Los Angeles exist\ transport în comun (chiar dac\ foarte pu]ini îl folosesc), iar acesta este unul irepro[abil. Din p\cate, autobuzul sau metroul sunt o no]iune abstract\ pentru 80% din californieni, îns\ este ceva familiar pentru homeless-ii inofensivi, care le populeaz\, în special dup\ l\sarea serii. Din fericire, exist\ acel serviciu de taximetrie independent\ care chiar la ei a luat na[tere: Uber. În L.A., toat\ lumea îl folose[te, iar pentru turi[ti este amuzant\ în special op]iunea de a împ\r]i o ma[in\ cu al]i doi fugi]i de mersul pe jos. {i distrac]ia te cost\ cam 8 dolari pe 5 km. Ajungi unde ai treab\ [i mai cuno[ti [i lume.

În Santa Monica e ca-n Baywatch A[a am ajuns eu la Santa Monica, s\ fac cuno[tin]\ cu Oceanul Pacific, într-o zi aglomerat\ de duminic\. E drept c\ tocmai în ziua vizitei mele la plaj\ cerul s-a înc\p\]ânat s\ fie acoperit de nori, dar, din fericire, a fost [i îndeajuns de cald pentru a m\ plimba confortabil pe malul apei. Aveam sentimentul unui deja-vu, poate pentru c\ mai v\zusem aceast\ celebr\ plaj\ în atâtea filme americane cu surferi blonzi [i fete în bikini ro[ii. Am recunoscut celebrul punct de observa]ie al salvamarului, precum [i la fel de faimoasa lui ma[in\ de interven]ie, a[a cum le [tim cu to]ii din Baywatch. Le-am zâmbit californienilor care f\ceau jogging pe malul oceanului sau celor care c\utau diverse, prin nisip, cu ajutorul detectorului de metale. Am încercat s\ m\ dep\rtez de agita]ia de pe promenada din Santa Monica, pe care se înghesuie turi[ti, magazine, tarabe [i chiar [i un mic parc de distrac]ii, cu o roat\ luminat\ atunci când se întunec\. Odat\ ajuns aici, ar fi [i p\cat s\ ratezi ocazia de-a vizita un alt loc cu nume rezonant, Venice Beach, localitatea vecin\, acolo unde plaja este populat\ de mai mul]i hipsteri [i surferi. Un loc mult mai funky, cum ar zice americanii,

pe care, din p\cate, l-am v\zut pe înserat, deci nu la adev\rata lui valoare. C\ a venit vorba despre surferii \ia blonzi [i bronza]i, ei bine, n-o s\-i vezi chiar la tot pasul, ci acolo unde g\sesc valul \la perfect, care s\-i arunce atât de cool de pe placa legat\ de picior. Pe trotuare te „love[ti” doar de nume precum Jose [i Martinez sau de homeless-i cu telefon mai bun decât al t\u, în magazinele de suveniruri te chinui s\ te în]elegi cu Chang, m\nânci de la thailandezi [i te cazezi la un hotel cu proprietari indieni. Culmea este c\ to]i ace[ti imigran]i cu care ai de-a face peste tot, ca turist, vorbesc o englez\ stricat\, chiar incipient\, dar care-i ajut\, totu[i, s\ supravie]uiasc\ în ora[ul acesta atât de american.

cu preten]ia lor de bac[i[, înscris în notele de plat\ cu denumirea de gratuity. Iar termenul se refer\ la cât trebuie s\ sco]i din buzunar peste cât ]i-ai f\cut tu calculul c\ te cost\ o mas\. {i, ca s\-]i faci o idee [i s\ nu la[i din gre[eal\, doar un dolar, pe not\ apare [i o estimare a bac[i[ului. Nu 10 %, ci aproape 20! Iar asta înc\-i bine, mai grav e când te hot\r\[ti s\ faci un tur al ora[ului, într-o ma[in\ în care [oferul este [i ghid. De[i ai nimerit în extrasezon [i pre]urile sunt cam la jum\tate (25 de dolari/un tur de 2 ore), afi[ul lipit pe ma[in\ este valabil în orice zi din an: bac[i[ul [oferului nu este inclus în pre] [i suntem ruga]i frumos s\-i l\s\m vreo 10-15 dolari. Cam jum\tate din pre]ul biletului…

Grij\ mare cu bac[i[ul!

Beverly Hills, un must în Los Angeles

În State, acesta este institu]ionalizat. {i ridicol de mare. Chelnerii, [oferii, ghizii turistici sau recep]ionerii te pot lovi în moalele capului

Fie c\ acest cartier al boga]ilor î]i aduce aminte de serialul acela super popular în anii 90, Beverly Hills 90210, fie c\ vrei doar s\ vezi ce

BeTUI Nr. 15 (30), aprilie / mai 2015

63 înseamn\ la ei luxul [i fi]ele, o plimbare prin aceast\ zon\ posh este cât se poate de interesant\. Po]i încerca [i Bel Air, dar p\rerea mea este c\ nu se ridic\ la str\lucirea primului pomenit. {i chiar e ca-n film, Beverly Hills e un cartier de bog\ta[i, cu case a[ezate pe terenuri cât un sector întreg din Bucure[ti [i cu decapotabile ie[ind arogant pe por]ile securizate. Por]i în fa]a c\rora e[ti întâmpinat [i de acea pancart\ neprietenoas\: avertizarea de r\spuns armat. Asta dac\ nu te vei întâlni cu reziden]ii care-[i plimb\ câinele [i care, v\zându-te inofensiv, te vor saluta crezând c\ le e[ti vecin. Parc\ nu-i deloc r\u s\ fii confundat cu un milionar în dolari, cu cas\ în buricul târgului, în LA… Chiar dac\ tocmai în buricul târgului, dar pu]in mai la vest, pe Bulevardul Hollywood, mi-a fost dat s\ v\d o scen\ ca-n alt serial, Law&Order. Doi ofi]eri LAPD le puneau c\tu[ele unor pu[ti cu look gangsta, iar eu aproape c\ m-am rugat s\ repete ac]iunea, c\ nu mi-a ie[it bine poza.

M\soar\-]i pa[ii pe Walk of Fame! Odat\ ajuns pe Bulevardul Hollywood, bifezi în mod instant [i celebrele stele de pe trotuarul Walk of Fame. Ca orice turist ajuns pentru prima oar\ prin zon\, p\]e[ti acela[i lucru: le cau]i pe indicatoare, f\r\ s\-]i dai seama c\ tocmai l-ai c\lcat în picioare pe Michael Jackson. Aceste stele cu nume celebre pe ele sunt încorporate cât vezi cu ochii, pe bulevard, iar senza]ia mea este c\, `n prezent, aproape toate vedetele, mai mici sau mai mari, primesc o astfel de recunoa[tere pe Walk of Fame. Tot în zon\, cam la 15 minute de mers cu ma[ina, este [i acea celebr\ pia]\ a fermierilor, loc care sun\ mult mai pompos în limba englez\. Farmer’s Market, a[adar, este un fel de pia]\ acoperit\, în care g\se[ti de la cele mai exotice fructe [i legume, la magazine cu hai-

ne [i suveniruri, terase [i chiar o frizerie, pentru b\rba]ii care vor s\ plece de acolo ferchezui]i. Un loc pe care n-a[ fi insistat s\-l v\d, dac\ nu l-ar fi f\cut faimos vedetele. All in all, fie c\ ai sau nu visul american, p\rerea mea este c\ atunci când pui piciorul în ]ara pe care ai impresia c-o cuno[ti de-o via]\, de la televizor, drumul inuman pân\ acolo chiar nu ]i se mai pare cea mai chinuitoare experien]\ din toat\ existen]a ta. Sfatul meu: ia-]i o vacan]\ mai lung\! Eu am petrecut doar o s\pt\mân\ în L.A. {i nu mi-a ajuns…

Oana Iana

MOZAIC / INDIA, F|R| CARNET DE VACCINURI!

INDIA

F|R| CARNET DE VACCINURI!

Foto: Camelia Cristina Alexandru

F\r\ carnet de vaccinuri, cu 6 GB liberi pe cardul de memorie Plecarea în India a fost nea[teptat\ [i de necrezut, pân\ nu s-a întâmplat. Programat\ chiar dup\ concediul din Madrid, nu mi-a l\sat foarte mult timp pentru preg\tiri. Chiar înainte de plecare citisem pe site-ul MAE c\ în Delhi este anun]at\ alert\ pentru febra Dengue. Ce s\ zic, super! Din toate povestirile Anc\i (Du[e) despre vizita ei în India asta îmi tot ap\rea în memorie: faci ce faci, dar trebuie s\ te fere[ti de Dengue! Zis [i f\cut, am comandat un spray minune de pe Amazon.com care se l\uda c\ m\ va feri de `n]ep\turile problematice. {i cam aici se încheie lista de preg\tiri din punctul de vedere al imuniz\rii pentru toate bolile P\mântului care se pot întâlni în India. Citisem câteva pove[ti de pe blog-urile celor obi[nui]i cu expedi]iile în aceste zone îndep\rtate [i to]i, afar\ de un cuplu care se l\uda a fi „nomad” [i care evident, nu s-a vaccinat, î[i f\cuser\ „temele“ cu cel pu]in o lun\ înainte de plecare. O poz\ cu Dana Rogoz într-unul dintre cabinetele care fac vaccinurile recomandate (contra Hepatita A, B, Febra Tifoid\, Poliomielit\ etc.) nu m-a încurajat foarte tare, dar cum deja era prea târziu s\ sper c\ pot rezolva aceast\ problem\, am plecat în c\l\torie „f\r\”! Dac\ nu sunte]i tari de inim\, nu v\

recomand s\ face]i la fel. Vaccinurile cu pricina au efect pân\ la 10 ani. Sunt destul de costisitoare: un pachet complet de vaccinuri tropicale (care include cele men]ionate mai sus, plus altele folositoare) poate ajunge pân\ la 500 lei. Dac\ v\ [ti]i c\l\tor exotic, merit\! Tot din dorin]a de a nu m\ lipi de Dengue, mi-am aliniat frumos, înainte de plecare, toate bluzele sub]iri [i vaporoase, suportabile la 38+ grade Celsius, cu mânec\ lung\, `n bagajul pe care l-am preg\tit pentru cele 6 zile în care urma s\ stau în India. Îns\, cu 2 zile înainte de plecare, când m-am obi[nuit cu ideea c\ nu merg la cap\tul P\mântului, mi-am b\gat [i 23 tricouri. Bine am f\cut! În Agra, în penultima zi, unde am avut de suportat peste 42 grade, bluzele mele vaporoase, dar cu mânec\ lung\, clar nu m-ar fi ajutat! Tot la categoria „ce punem într-o valiz\”, mi-am f\cut [i o mic\ farmacie cu pastilele uzuale (Nurofen, aspirine, Smecta, Furazolidon etc.) precum [i pastile pe care le iau o dat\ în via]\, dar, „s\ fie”!

Dup\ cum spuneam, plecarea în India a fost programat\ chiar dup\ concediul în Madrid. Capitala Spaniei m-a impresionat profund! Atât încât m\ gândesc serios s\ revin, chiar [i pentru scurt timp, în 2016: bulevarde mari, cl\diri cu „]ipla înc\ pe ele”, via]\ de noapte intens\, un ora[ care respir\ [i tr\ie[te prin to]i porii! Modern, vibrant [i luminos! {i dup\ doar o s\pt\mân\ aveam s\ aterizez pe aeroportul din Delhi, un ora[ de 27 milioane de locuitori, unde la o distan]\ de câ]iva metri po]i vedea un Lexus, o ric[\ tras\ de un b\trân indian, o vac\ [i o maimu]\, ambele libere [i nestingherite! Pe scurt, nimic nu avea s\ m\ preg\teasc\ pentru „Incredible India”! Mar]i diminea]\, la o or\ rezonabil\: opt diminea]a, am pornit spre aeroport. Ana, tour lider-ul [i colega noastr\ de la Agetur, agen]ia din România care a organizat Infotrip-ul împreun\ cu Turkish Airlines [i agen]ia din India: SITA, mi-a spus foarte clar: po]i întârzia oricât, dac\ ai pa[aportul cu viza, totul se rezolv\!

Un alt hop de trecut înainte de c\l\torie este viza, pentru care este obligatoriu s\ aplica]i la Ambasada Indiei în România, dac\ pleca]i din Bucure[ti. Procedura de aplicare este relativ simpl\: trebuie s\ completa]i un formular de viz\ pe internet, care apoi,

împreun\ cu documentele de c\l\torie [i o poz\ tip pa[aport (neap\rat aceea[i poz\ cu cea urcat\ pe site-ul Ambasadei când a]i completat formularul online) se las\ la Ambasad\. Timpul de procesare al vizei este de 2 s\pt\mâni, iar taxa de procesare este de 180 lei/persoan\.

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

65 [i o senza]ie imperturbabil\ de Toma Necredinciosul! E foarte bine, pentru c\ nici nu tr\iam o senza]ie foarte clar\ c\ voi ajunge în Delhi, iar autorit\]ile vamale m\ vor întreba: vaccinuri ai? Nu! - Atunci, go home! [i filmul cu mine întorcându-m\ a doua zi cu aceea[i curs\ Turkish Airlines nu m\ urm\rea nici în acea diminea]\! Chiar deloc, dar asta este alt\ poveste. La check-in am avut parte de o surpriz\: aveam s\ c\l\toresc la business class pe tot traseul de dus, pân\ la Delhi. Foarte tare, miam zis, doar c\ aveam s\ primesc o a doua surpriz\: zborul de Istanbul – Delhi era overbooked [i am fost pus\ pe lista de a[teptare! Filmul meu, în care eu totu[i nu ajungeam în Delhi, mi se tot desf\[ura în cap! Am ajuns în cele din urm\ la Istanbul, unde colegii de la Turkish Airlines ne-au informat c\ vom avea parte de un tur de Istanbul. Acest tur este organizat zilnic [i poate fi rezervat de to]i pasagerii care au o escal\ mai mare de 6 ore, c\tre un zbor interna]ional. Sincer, a fost chiar foarte bine venit, mai ales c\ era pentru prima oar\ când poposeam în Istanbul [i era pe lista de „Must see”. Turul a durat cam 3-4 ore, timp în care am v\zut Hagia Sophia [i Moscheea Albastr\ [i am f\cut un mic tur printre magazina[ele cartierului central. Turul î]i d\ posibilitatea s\ gu[ti pu]in farmecul

Foto: Camelia Cristina Alexandru

acestui ora[ cosmopolit [i, cu siguran]\, te face s\-]i dore[ti s\ revii! În aceast\ perioad\ în Istanbul se desf\[oar\ ni[te lucr\ri la infrastructura local\, ceea ce se traduce printr-un ambuteiaj continuu pe drumul spre aeroport. Deja una dintre colegele din infotrip m-a anun]at c\ avem toate [ansele s\ pierdem avionul! Acest optimism pr\p\stios nu înce-

teaz\ niciodat\ s\ m\ minuneze! Din fericire previziunile colegei nu s-au adeverit [i am ajuns cu bine la aeroport. Mai aveam de trecut un singur hop: s\-mi g\sesc loc în avion! Dup\ cum spuneam, cursa de Delhi era overbooked [i eu avem toate [ansele s\ nu m\ urc în avion. Dup\ multe insisten]e, cel pu]in 4 birouri vizitate, expunerea posibilit\]ii de a

MOZAIC / INDIA, F|R| CARNET DE VACCINURI!

Foto: Camelia Cristina Alexandru

66 m\ urca în aceea[i curs\ a doua zi, am reu[it s\ ob]in un loc [i s\-mi fac check-in-ul. Zborul a fost unul foarte interesant [i confortabil. Cele aproape 6 ore de zbor au trecut destul de repede, din fericire!

Pe scurt, dup\ 24 de ore de umblat, prin aeroporturi, tur de ora[, 2 continente, am ajuns în destin]ia final\: India! Formalit\]ile vamale au fost minimale: ofi]erul vamal a verificat viza [i în câteva minute eram pe teritoriu indian. Nu m-a întrebat nimeni de carnetul lips\ de vaccinuri, nici, dup\ cum citisem pe MAE, nu m-a vaccinat nimeni în Istanbul contra poliomielitei.

Din primul moment în care am ajuns în Delhi am sim]it o bucurie imens\ c\ aveam s\ descop\r o lume cu totul diferit\ de ce am cunoscut pân\ atunci [i, mai mult, aveam s\ v\d un loc `n care via]a se întâmpl\! Aeroportul din Delhi m-a impresionat în primul rând prin cur\]enie, modernism [i normalitate. Aeroportul se laud\ cu premiul acordat de Skytrax pentru Cel mai bun aeroport din zona Central Asiatic\/India, plus alte renumite premii. M-au surprins, sincer, toate aceste premii. La retur aveam s\ aflu de ce le-a câ[tigat. Dup\ recuperarea bagajelor (toate au venit în condi]ii normale), ne-am îndreptat spre transferul care avea s\ ne duc\ la hotel. Atmosfera era pu]in ap\s\toare, aerul foarte înc\rcat [i foarte mult\ umezeal\. Afar\ se „cr\pa” de ziu\, era în jur de 5 diminea]a. Cu ochii lipi]i, treji de cu o zi înainte, tot pe la aceea[i or\, eram cu to]ii preg\ti]i de aventur\. Transferul pân\ la hotel a durat în jur de 40 minute. Am fost caza]i la hotelul Hilton Garden Inn Gurgaon Banni Square 4*. Un hotel care ne-a surprins în primul rând

prin cur\]enie. Noi care veniser\m echipa]i cu sticlu]e de ap\, spray-uri de ]ân]ari, am fost foarte lini[ti]i s\ vedem c\ vom petrece 2 zile într-un hotel curat [i parfumat, în stil european. Am avut timp doar pentru o reîmprosp\tare, un ceai Masala, de care urma s\ ne îndr\gostim [i un pic de networking. La scurt timp aveam s\-i cunoa[tem pe cei doi simpatici indieni (managerul biroului din New Dehli si magnificul Mavi, ghidul nostru) care aveau s\ ne `nso]easc\, la bine [i la r\u, în aventura de 6 zile din Triunghiul de Aur (New Dehli – Jaipur – Agra). A[adar, în sfâr[it am pornit la drum. Prima oprire: Qutub Minar. La cei peste 72 de metri ai s\i, Qutub Minar este cel mai înalt minaret din c\r\mid\ din lume. Înscris pe lista UNESCO, minaretul construit în secolul XIII ne-a vr\jit pur [i simplu. Înv\luit în ce p\rea la prima vedere o cea]\ destul de sup\r\toare, de fapt smog, cel mai probabil, p\rea [i mai m\re]. Legenda spune c\ pentru construc]ia acestui minaret au fost folosite materiale de la peste 20 de temple hinduse. Început în 1193, monumentul a fost finalizat peste aproape 200 de ani, de c\tre Firoz Shah Tuglak, unul dintre mogulii care conduceau India la momentul respectiv. Situl istoric g\zduie[te [i o moschee, denumit\ Lumina lumii islamice (Quwwat Ui Islam), construit\ de cel care a început în\l]area Minarului, Qutab-ud-din Aibak, la finalul anului 1197. Primul pe lista noastr\ de vizite în Dehli, Qutub Minar era în acea zi obi[nuit\ de octombrie împânzit de grupuri de [colari, tineri [i câ]iva aventurieri europeni care au venit s\ exploreze India pe

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

Dac\ pentru indian obi[nuit intrarea la Qutub Minar este 10 rupii (echivalentul a câ]iva euro cen]i), pentru un str\in costul aceluia[i bilet este de 250 rupii (echivalentul a 3-4 euro). Astfel c\, pentru câteva sute de rupii pe zi, este mult mai rentabil s\ pl\te[ti serviciile unui ghid local [i s\ prime[ti informa]ii chiar

cont propriu. Zic aventurieri pentru c\ India are o modalitate foarte interesant\ de a promova turismul organizat, prin intermediul ghizilor locali: rata costului biletelor de intrare pentru localnici fa]\ de cel pentru str\ini este de 1:25 sau chiar mai mult. În timp ce ascultam povestea spus\ de Mavi, despre cei trei moguli care au lucrat la construirea Minarului [i a complexului, aten]ia mi-a fost atrasa de un grup de [col\ri]e (cred c\ erau cel pu]in 40) care-[i tot d\deau coate [i se uitau lung la noi. Cred c\ pe cât de uimi]i eram noi de ce se întâmpla în jurul nostru, pe atât de mirate erau ele de noi. Dup\ o tatonare de câteva întâlniri accidentale în interiorul sitului, în cele din urm\ am îndr\znit s\ le cerem s\ facem poze cu ele. De la o poz\ cu 2-3 eleve am ajuns s\ facem poze cu aproape toat\ clasa!! Selfie, selfie strigau. Urm\toarea vizit\ pe list\: Mormântul lui Humayun. Construit de fiul s\u, între 1565 – 1572, monumentul este absolut fascinant. Pot spune c\ ne-a preg\tit pentru ce avea s\ fie întâlnirea cu Taj Mahal. Îns\, pân\ la Humanyun's Tomb, aveam de parcurs un drum destul de lung prin aglomeratul Old Delhi. Cu mintea pu]in mai limpede dup\ lungul drum parcurs

surprinz\toare, dac\ ai norocul de un ghid bun, în aceea[i bani ca ai unui bilet normal. La Taj Mahal situa]ia este [i mai ustur\toare: 750 rupii pentru str\ini vs 20 rupii pentru indieni. Nu-i de mirare c\ în fiecare weekend Taj-ul este împânzit de indieni care-[i invit\ toat\ familia ca la o plimbare obi[nuit\ în Ci[migiu!

de la Bucure[ti, am putut s\ m\ bucur de priveli[te: India at its finest. Tuk-tuk-uri mai noi sau mai vechi, alergând al\turi de o mul]ime de ric[e conduse de indieni sau alte na]ii din împrejurimi, câini, vaci, SUV-uri, autobuze f\r\ geamuri, ticsite de naveti[ti, elevi, mame cu multe, multe saco[e, b\rbieri „freelanceri”: un scaun a[ezat neglijent pe trotuar, un petec de oglind\, o lam\ [i întotdeauna un client pe scaun, mul]umit de serviciile prestate! Nu m\ mai s\turam de imaginile astea! În microbus, Mavi ne povestea de metehnele locale, de încercarea indienilor de a se moderniza, de a deveni un pic mai indulgen]i la cerin]ele adolescen]ilor care nu mai vor s\ le fie hot\rât\ soarta pe baza horoscopului. M\ uit la el, pare destul de credibil, m\ uit iar pe geam, v\d ceea ce p\rea un maxi taxi, gonind spre New Delhi, ticsit de oameni, de pe acoperi[ul c\ruia ne-au privit fugitiv 7-8 b\rba]i pentru care asta era rutina zilnic\: trebuiau s\ ajung\, poate, la fabrica de motoare TATA [i, pentru c\ erau deja în întârziere, c\l\toreau cum puteau, chiar [i în locul destinat bagajelor, de pe acoperi[ul autovehiculului. Când, dintr-o dat\, tot în microbus, una dintre fete ne spune c\ prin ziare umbl\ vorba c\ Iulia Vântur [i un binecunos-

cut actor de la Bollywood sunt un cuplu [i c\ mândra ar umbla dup\ m\riti[! Cred c\ era ceva care-mi sc\pa! Ajungem la Humayun's Tomb unde ne întâmpin\ un afi[ mai mare ca monumentul: Revealed: Humanyun's Tomb! Un nou documentar marca Discovery Channel, care urma s\ aduc\ în aten]ia publicului noi descoperiri despre acest moment. În picioare de aproape 450 de ani, monumentul se afi[a impecabil. Pentru moment, când am p\[it în curtea interioar\, nu am putut s\-mi suprim sentimentul de deja-vu. În acela[i moment unul dintre colegi, care parc\ mi-a citit gândurile, m\ întreab\: parc\ suntem în Spania, în vechea Andaluzie, nu? Da! Imagini cu Medina din Cordoba mi se tot desf\[urau în fa]a ochilor. Construit\ tot de un conduc\tor islamic, p\stra acelea[i influen]e. Primul din vremurile sale, acest mormânt – monument, este construit în Nizamuddin East, Dehli, în zona New Dehli, din gresie ro[ie. Fiind, de asemenea, prima construc]ie la aceast\ scar\, din acest material. Înscris pe lista UNESCO în 1993, situl a fost încontinuu în lucr\ri de restaurare, drept pentru care, la momentul la care l-am vizitat noi, ar\ta impecabil. {oimii care tot d\deau târcoale deasupra, în c\utare pesemne, de ni[te [oricei gr\sunei, d\deau locului un aer misterios, cum forfota de la Qutub's Minar era aproape inexistent\. Astfel c\ am avut loc de voie pentru poze, explor\ri [i alergat dup\ poze cu [oimii în c\utarea gust\rii de diminea]\. Înapoi în microbusul pus la dispozitie de partenerul local, SITA, spre Old Delhi [i surpriza zilei: o c\l\torie cu ric[a! Pân\ s\ ne d\m seama, deja trecuse bine de ora prânzului [i cerul ne amenin]a din ce în ce mai mult cu o

MOZAIC / INDIA, F|R| CARNET DE VACCINURI!

culoare ro[iatic\. Îns\, înainte de asta, am f\cut un mic popas la frumoasa Jama Masjid – una dintre cele mai mari moschei din Asia.

Construit\ de c\tre Mogulul Shah Jahan, între 1644 [i 1656, aceast\ m\re]ie l-a costat aproape un milion de rupii. Asta da extravagan]\! Aproape 25.000 de oameni se pot ruga în curtea acestei moschei [i, din acest motiv, precum [i datorit\ construc]iei impozante, este considerat\ deseori ca fiind cea mai mare moschee din India.

Shah Jahan are în portofoliul s\u alte 2 capodopere: Taj Mahalul, din Agra, comandat ca o ofrand\ pentru so]ia sa [i Fortul Ro[u din Jaipur, care este o bijuterie. Moscheea are 3 por]i impun\toare, 4 turnuri [i 2 minarete înalte de 40 m [i este de asemenea construit\ din gresie ro[ie [i marmur\ alb\. Ro[ul cerului se îmbin\ foarte pl\cut cu cel al frumoasei construc]ii. Ca în orice moschee, am fost obliga]i s\ ne l\s\m înc\l]\rile la intrare [i s\ ne acoperim cu ni[te e[arfe supradimensionate, din cap pân\-n picioare, colorate în diferite tonuri de albastru. De ce insist pe acest am\nunt: dup\ ce am intrat în curtea moscheei, am observat c\ noi eram singurii îmbr\ca]i a[a. De cum am poposit în mijlocul grupurilor de indieni care veniser\ la slujba de sear\ ne-am sim]it ca [i cum am fi sosit cu vreo 3 ore întârziere la o adunare [i

to]i aveau ocazia s\ vad\ c\ am venit prea târziu! Toate privirile erau a]intite asupra noastr\. Click, click, câteva telefoane se auzeau. Dintr-odat\, nu moscheea era obiectivul turistic! Ne-am lipit de ghid, am admirat câteva locuri ferite de privirile insistente, în care câ]iva b\rba]i î[i f\ceau ritualul zilnic [i afar\ cu noi! Am l\sat e[arfele, ne-am recuperat tene[ii [i la microbus, lipi]i de scaun eram. 100 de rupii de ric[\, aud. Nu scoate]i mâinile pe afar\, ]ine]i-v\ bine! Vom face o tur\ [i apoi vom vedea din autocar Red Fort [i Indian Gate. Cui îi mai p\sa de Indian Gate? Urma s\ vedem esen]a Delhi-ului! Pentru un cuplu de europeni a fost prea mult, i-am v\zut ulterior p\r\sind terenul, întrebând dispera]i care e cea mai scurt\ cale c\tre Masjid. Noi ne-am ]inut tare, uneori la propriu [i am îmbr\]i[at cu mare entuziasm aceast\ experien]\. Ne-am ales ric[a, ne-am urcat [i s\ te ]ii! B\rbatul care conducea ric[a, p\rea mai degrab\ mongol decât indian, avea o for]\ incredibil\, având în vedere c\ trebuia s\ pedaleze [i s\ trag\ dup\ el peste 100 de kg! {i, încet, încet, intr\m în mijlocul unei pie]e/bazar din Old Dehli – partea carosabil\ era lat\ de dou\ ric[e, dac\ ne întâlneam cu una trebuia s\ o împingem pe cea de lâng\, s\ ne facem loc – unde treceau oameni cu diferite lucruri ag\]ate de bici-

clete, oameni care c\rau saci mai mari ca ei umplu]i cu ceea ce p\rea f\in\, pe margine se i]eau gherete cu diferite op]iuni de potolire a foamei, de cele mai multe ori cu 1-2 clien]i, deodat\ se ive[te un fel de libr\rie: un teanc de c\r]i aruncat în mijlocul str\zii de unde se iveau c\r]i de colorat în englez\, ceva manuale de matematic\ [i probabil în petecul de pr\v\lie puteai g\si [i ceva ustensile de scris. Pe margine, de la un cap\t la altul, puteai vedea c\m\ru]e transformate în magazine unde, ca s\ intri, trebuia s\ te descal]i la intrare, s\ te a[ezi frumos pe jos [i s\ începi negocierea cu negustorul care face asta de când se [tie, care a preluat afacerea din tat\'n fiu [i care-]i promite c\-]i va oferi cel mai bun pre]. Din când în când „mongolul” se mai întorcea [i, într-o limb\ numai de el [tiut\, ne ar\ta câte un obiectiv: cred c\ ne spunea de un magazin de articole de nun]i, vreun local mai r\s\rit de luat masa sau o zon\ unde puteai g\si materiale frumoase pentru un viitor sari. În timp ce „mongolul” d\dea sârguincios la pedale, în spatele nostru se f\cuse o coad\ de tineri care se sprijineau domol de ric[\, [tiind c\ alt\ cale nu exist\, decât s\ a[tepte. Într-o situa]ie asem\n\toare, la noi, demult omul cu ric[a era apostrofat, dat la o parte [i trimis în locuri sfinte, [i el [i ric[a lui.

68 Cum spunea Mavi, ghidul [i protectorul nostru pe toat\ perioada aventurii în India, „What's written in your destiny will happen anyway, so, don't worry and be happy!” Având acestea în minte ne-am îndreptat în cele din urm\ la hotel, dup\ o alerg\tur\ de aproape 40 de ore în care am trecut prin dou\ continente, am f\cut cuno[tin]\ cu dou\ destina]ii noi: Istanbul [i Delhi, [tiind c\ \sta este doar începutul. A doua zi urma s\ plec\m spre Jaipur, într-o c\l\torie de 6 ore în care aveam s\ parcurgem 265 km!

Camelia Cristina Alexandru Travel Support Specialist, TUI TravelCenter

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

MOZAIC / CELE MAI FRUMOASE CATEDRALE

CELE MAI FRUMOASE

CATEDRALE Sunt impozante, mai mult sau mai pu]in bogate [i au o istorie aparte în spate. Au trecut prin r\zboaie mari [i mici, au v\zut capete încoronate înclinându-se în semn de respect sau de durere, au primit între pere]i milioane [i milioane de enoria[i, unii veni]i cu speran]\, al]ii de nevoie, s\ se ad\posteasc\ în vreme de asedii.

Basilica Sfåntul Petru din Vatican, Roma

Au scris istoria în art\ [i arhitectur\, au condus religii [i au schimbat într-un fel, dar pentru totdeauna, lumea. Sunt locuri pe care le putem admira în toat\ splendoarea lor, pentru c\ au devenit, în timp, adev\rate atrac]ii turistice pe lâng\ care nu po]i s\ treci nep\s\tor. De fapt, aceste catedrale sunt chiar obiective de top [i sunt mul]i cei care parcurg sute, mii de kilometri, pentru a le vizita.

Cea mai mare catedral\ din lume este Basilica Sf. Petru din Vatican

Este sediul papalit\]ii, ridicat pe locul unde a fost înmormântat Sf. Apostol Petru. Construit\ între anii 1506 [i 1615, Basilica Sf.

69 Apostol Petru a beneficiat de aportul unor mari arhitec]i [i arti[ti, printre care se remarc\ marele Michelangelo, cel care a proiectat, în 1547, Domul Basilicii, al c\rui model a fost [i r\mâne reper pentru toate celelalte cupole construite dup\. Ridicându-se pân\ la 136,57 de metri, Domul este cel mai înalt din lume [i pute]i ajunge sus, pe cupol\, unde Roma vi se desf\[oar\ la picioare. În catedrala Sf. Petru se afl\ multe opere de art\, majoritatea cu caracter religios, dar se remarc\ sculptura La Pietà a lui Michelangelo [i fereastra cu vitralii în centrul c\reia se afl\ porumbelul reprezentându-L pe Sfântul Duh, opera lui Bernini. Dac\ sunte]i amatori de art\, merge]i la

Muzeul Vaticanului, dar nu înainte de a admira Piazza San Pietro, unde cele 284 de colonade [i cei 88 de stâlpi ai s\i las\ impresia c\ te îmbr\]i[eaz\…p\rinte[te.

Cea mai mare catedral\ gotic\ din lume [i a doua ca m\rime dintre cele catolice R\mând în Peninsul\, ajungem la Milano, unde se afl\ vestitul Duomo di Milano, o bijuterie gotic\ dantelat\, cu o suprafa]\ interioar\ de nu mai pu]in de 10.186 mp. Având în vedere c\ se consider\ c\ Bazilica San Pietro nu este o catedral\, Domul din Milano este a doua cea mai mare catedral\ catolic\ din

MOZAIC / CELE MAI FRUMOASE CATEDRALE

lume, dup\ Catedrala din Sevilla. Domul, construit din c\r\mid\ [i placat cu marmur\, are o lungime de 157 de metri, este împ\r]it în cinci nave [i poate g\zdui aproximativ 40.000 de persoane. Construc]ia [i finisarea sa au durat aproape [ase secole pân\ a ajunge la ceea ce este ast\zi: un adev\rat reper din arhitectur\ [i art\. Se poate ajunge sus pe acoperi[ul Domului, pentru priveli[ti deosebite asupra „Capitalei modei” [i mai mult decât atât, pân\ în dep\rtare. Merit\ vizitat [i Baptisteriul, unde se afl\ Tesoro del Duomo. S\p\turile arheologice de sub Domul din Milano au relevat c\ vestigiile dateaz\ din secolul al IV-lea.

Sagrada Familia, Barcelona, foto: JustCPR

Domul din Milano

Catedrala din Sevilla

Ad\poste[te mormântul lui Columb [i are cel mai mare altar din lume Catedrala din Sevilla este nu doar un monument impozant de arhitectur\ gotic\ ci are [i o istorie interesant\. A fost ridicat\ în secolul al XIV-lea de regii cre[tini pe locul unde arabii au construit, în secolul al XII-lea, o moschee. Moscheea a fost transformat\ în biseric\ imediat ce Sevilla a fost recucerit\ de cre[tini, dar cl\direa a fost grav avariat\ la cutremurul din anul 1356. Lucr\rile de construc]ie ale noii catedrale au început în anul 1403 [i s-au finalizat abia dup\ un secol. Interiorul catedralei , cu o suprafa]\ de 11.520 mp, este împ\r]it tot în cinci nave [i are detalii foarte bogate de arhitectur\ gotic\. Se remarc\ îns\ altarul placat cu aur, cel mai mare din lume. Catedrala din Sevilla, care g\zduie[te mormântul lui Columb, de[i unii contest\ testele ADN care atest\ acest lucru, a fost introdus\ în patrimoniul mondial al UNESCO. Turnul La Giralda, de fapt minaretul fostei moschei, este simbolul ora[ului Sevilla [i poate fi „cucerit”, urcând pân\ sus, pentru ni[te fotografii panoramice deosebite.

Probabil cea mai celebr\ catedral\ din lume O alt\ catedral\ foarte faimoas\ din Spania, poate cea mai celebr\ din lume, este Sagrada Familia din Barcelona. Proiectat\ de celebrul arhitect Antonio Gaudí (1852–1926) care [i-a dedicat via]a finaliz\rii sale, Sagada Familia nu este gata nici în prezent, cu toate c\ lucr\rile de construc]ie au început în 1882. Frumoas\ [i misterioas\, sem\nând cu un castel de nisip, Sagrada Familia este [i ea un site UNESCO World Heritage. Gaudi a vrut s\-

[i exprime credin]a cre[tin\ prin arhitectura [i frumuse]ea cl\dirii [i în acela[i timp s\ comunice perceptele Evangheliei. A realizat astfel o simbioz\ între volume, iconografia cre[tin\ [i elemente ale stilului architectural personal, rezultând un ansamblu aromonios. Structuri, forme [i geometrii inspirate din natur\ sunt puse în valoare de culori [i de lumin\. Fiecare dintre cele 18 turnuri are o semnifica]ie deosebit\. În mijloc este turnul dedicat lui Iisus Hristos iar cele patru din jurul lui reprezint\ Evangheliile. Turnul de deasupra absidei, încununat de o stea, o reprezint\ pe Fecioara Maria, în timp ce turnurile r\mase sunt dedicate celor 12 apostoli. Se estimeaz\ c\ lucr\rile vor fi finalizate în anul 2026, dat\ când Turnul lui Iisus Hristos va avea 172,5 metri în\l]ime, devenind cea mai înalt\ construc]ie religioas\ din Europa.

Una dintre cele mai frumoase din lume O alt\ catedral\ din Spania, care a fost votat\ ca fiind una dintre cele mai frumoase din lume, poart\ [i ea amprenta lui Gaudi. Este vorba de catedrala La Seu din Palma de Mallorca, construit\ pe locul unei moschei. Având dimensiuni impresionante – o lungime de 121 de metri, 55 de metri l\]ime [i cu naosul de 44 de metri în\l]ime – catedrala La Seu domin\ capitala insulei Mallorca, mai ales c\ este situat\ pe un promontoriu stâncos deasupra elegantei marine. Proiectat\ în stil gotic, dar cu influen]e din nordul Europei, catedrala La Seu a fost început\ de regele James I de Aragon în 1229, dar lucr\rile s-au terminat abia în 1601. În 1901, Antonio Gaudi a fost invitat s\ preia proiectul de restaurare al catedralei, unele dintre ideile sale care au prins

BeTUI Nr. 19(34), martie / aprilie 2016

muzeu a Hagiei Sofia, în 1935. Unul dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii bizantine, plin\ cu mozaicuri aurite [i coloane de marmur\, Sfânta Sofia este recunoscut\ la nivel mondial drept una dintre cele mai mari [i impresionante cl\diri din lume.

Cea mai întunecat\ catedral\ dintre marile catedrale gotice din lume

Hagia Sofia, foto: consilierturism.ro

via]\, respectiv deplasarea corului de naos `n mijloc, pentru a fi mai aproape de altar [i o bolt\ mare fiind vizibile [i ast\zi.

Principala destina]ie de pelerinaj pentru cre[tini Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, Israel, este modest\ dar este cea din care cre[tinii primesc lumina, fiind denumit\ [i Biserica În\l]\rii. Biserica Sfântului Mormânt este amplasat\ pe Dealul Golgotei (Golgota), unde Iisus a fost r\stignit [i îngropat. Pentru cei mai mul]i cre[tini, aceasta este cea mai important\ destina]ie de pelerinaj, chiar înainte de secolul al IV-lea. Dateaz\ din secolul al XIlea, fiind în\l]at\ de crucia]i pe amplasamentul unei biserici ctitorite de Împ\r\teasa Elena în secolul al IV-lea.

Reper pentru alte biserici [i moschei Biserica Sfânta Sofia din Istanbul are o arhitectur\ [i dimensiuni monumentale [i o istorie cu adev\rat impresionant\. A fost biseric\ cre[tin\, apoi a fost transformat\ în moschee, în prezent fiind muzeu. Catedrala Sfânta Sofia fost construit\ la dorin]a împ\ratului bizantin Justinian între anii 532 [i 537, pe locul unei biserici mai vechi ctitorit\ de Constantin cel Mare. Pentru mai mult de 900 de ani, Biserica Sfânta Sofia a fost sediul scaunului episcopal al Patriarhiei Ortodoxe din Constantinopol. A fost jefuit\ de crucia]i în anul 1204, iar preo]ii uci[i. Mai târziu, în 1453, a fost transformat\ în moschee de c\tre Mehmet Cuceritorul. Timp de 500 de ani, Aya Sofya cum îi spun turcii, a func]ionat ca moschee, iar otomanii iau adus [i modific\ri [i noi corpuri. Lui Mustafa Kemal Atatürk i se datoreaz\ transfomarea în

Eu a[ spune c\ aceast\ lumin\ difuz\ care se strecoar\ printre coloanele din interior, dup\ ce p\trunde prin vitraliile dantelate, face [i mai frumoas\ Catedrala Notre-Dame din Paris, îi confer\ o atmosfer\ mistic\. Situat\ în inima Parisului, în Île de la Cité, Notre Dame este un monument al arhitecturii gotice timpurii din Fran]a, sediu al Arhiepiscopiei Parisului. Construc]ia a început în anul 1163, pe locul unui l\ca[ de cult dedicat sfântului diacon {tefan [i s-a finalizat în 1345. Are o istorie zbuciumat\, fiind distrus\ par]ial [i vandalizat\, de mai multe ori, chiar de parizieni, cu ocazia diferitelor revolte sau revolu]ii. Î[i datoreaza existen]a lui Victor Hugo, care a ini]iat o campanie de restaurare a catedralei, profitând de succesul înregistrat cu romanul s\u Notre-Dame de Paris pentru a sensibiliza opinia public\ [i pentru strânge bani pentru catedral\.

Emblema Rusiei ortodoxe Catedrala Sfântul Vasile din Moscova se afl\ în centrul Moscovei, în celebra Pia]\ Ro[ie. Moscovi]ii [i ru[ii o denumesc Fericitul Vasile (Vasili Blajinoe), dup\ numele sfântului îngropat aici. Catedrala a fost ridicat\ între 1555-1561 pentru a marca victoria lui Ivan cel Groaznic împotriva t\tarilor din Hanatul de Kazan. Ini]ial, au fost ridicate nou\ capele apoi, în 1588, a fost ad\ugat un turn central, înalt de 60 de metri, deasupra mormântului Sfântului Vasile. Interiorul este extravagant, cele nou\ iconostase con]in peste 400 de icoane [i numeroase fresce vechi. Catedrala Sfântul Vasile marcheaz\ centrul geometric al Moscovei [i este un monument din patrimoniul UNESCO.

Aba]ia Westminster, foto: JustCPR

datând din anul 604. Catedrala a g\zduit numeroase evenimente mai mult sau mai pu]in fericite, printre care amintesc de jubileurile Reginei Victoria, nunta prin]ului Charles cu prin]esa Diana, Jubileul de Diamant al Reginei Elisabeta a II-a [i aniversarea împlinirii vârstei de 80 de ani.

Catedrala unde sunt încorona]i regii Cea mai celebr\ catedral\ din regatul Unit al Marii Britanii este Aba]ia Westminster (Westminster Abbey), mai ales c\ aproape toate încoron\rile monarhilor englezi au avut loc aici. În secolul al XI-lea, Sfântul Dunstan, episcopul Londrei, a stabilit o mic\ aba]ie benedictin\ în zon\. Aba]ia, dedicat\ Sfântului Petru, a fost reconstruit\ în anul 1042 de c\tre regele Eduard Confesorul, pentru ca pe 25 decembrie 1066, aici s\ aib\ loc încoronarea lui William Cuceritorul ca rege al Angliei. Construc]ia actualei aba]ii a început sub patronajul regelui Henric al III-lea. Cu toate acestea, biserica în stil gotic a fost finalizat\ abia în anul 1517. Printre cele mai importante evenimente contemporane ce au avut loc în Westminster Abbey se num\r\: înmormântarea prin]esei Diana, vizita Papei Benedict al XVI-lea [i c\s\toria Ducelui [i Ducesei de Cambridge. Este unul dintre obiectivele turistice de neratat în Londra.

Cea mai mare catedral\ din Londra Catedrala Sfântul Paul e situat\ pe cel mai înalt deal din Londra [i a fost construit\ în secolul al XVII-lea pe locul unui vechi l\ca[ de cult dedicat Sfântului Apostol Paul,

Carmen Neac[u blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

CU TU LT RIS UR M AL

MOZAIC / EVENIMENTE CULTURALE

2016

Vino s\ descoperi spiritul

SIGHI{OARA BLUES FESTIVAL Pentru cei care doresc s\-[i continue cura cultural\, trebuie s\ [tie c\ exist\ un complex de cazare [i agrement, format din case s\se[ti, foarte aproape de Sighi[oara, un loc unde tradi]iile [i atmosfera s\seasc\ de odinioar\ sunt p\strate intacte – Valea Verde – resort aflat `n localitatea Cund, la doar 30 de kilometri de Sighi[oara.

Asocia]ia Cultural\ „Sighi[oara Blues Hospital” te invit\ pe 25 [i 26 Martie 2016 la Sighi[oara pentru cel mai a[teptat festival de blues din ]ar\ – edi]ia 11 a Festivalului Interna]ional de Blues

Ca [i la edi]iile precedente, spectacolele vor începe la orele 19.30, cu o durat\ de 80 de minute pe sear\, iar pauza de 30 de minute dintre concerte vine cu o bine meritat\ sesiune de autografe, poze [i discu]ii interesante cu arti[tii. A[a cum v-a obi[nuit, Berti Barbera se va ocupa de prezentarea festivalului, iar Jam session-urile vor avea loc ca [i pân\ acum, în crama hotelului Sighi[oara. Pre]ul unui bilet pentru o sear\ de festival este de 100 ron (dou\ concerte pe sear\), biletele s-au pus în vânzare, putând fi achizi]ionate de la recep]ia Hotelului Sighi[oara telefon +40265 771000 sau de la casa de bilete a s\lii, cu o or\ înaintea de `nceperea spectacolului.

Despre Asociatia Culturala Sighisoara Blues Hospital. Sighi[oara Blues Festival este singura manifestare cultural\ de prestigiu de acest gen din ]ar\. Evenimentul aduce pe scena româneasc\ arti[ti interna]ionali, scopul s\u fiind promovarea blues-ului, gen muzical care, de[i e s\rac reprezentat pe scena na]ional\, se adreseaz\ unui public tot mai numeros în ultimii ani.

S\rb\torim un deceniu de blues la Sighi[oara cu noul site al festivalului http://bluesfestival.ro/, unde po]i descoperi atmosfera edi]iilor precedente [i po]i asculta toate

înregistr\rile live ale edi]iilor trecute. Vino s\ descoperi c\ blues-ul nu este doar un gen de muzic\, ci o stare de spirit!

BeTUI Nr. 19 (34), martie / aprilie 2016

10-17 08 2016 73

Eurolines Romania a semnat anul trecut primul parteneriat cu organizatorii unuia dintre cele mai cunoscute festivaluri – Sziget Festival, eveniment ce se va desf\[ura la Budapesta, `n perioada 10 – 17 august 2016

C\l\torim `mpreun\ spre distrac]ie, la

SZIGET FESTIVAL

Este u[or s\ ajungi `n mijlocul distrac]iei cu autocarele Eurolines [i timpul va trece mai repede, mai ales dac\ vei c\l\tori `mpreun\ cu prietenii t\i Sziget Festival se desf\[oar\ la Budapesta `n fiecare an, `n prima jum\tate a lunii august. Locul de desf\[urare a festivalului se deduce chiar din denumirea acestuia, cuvåntul “sziget” `nsemnånd „insul\” `n limba maghiar\. Este

vorba de Obuda, Insula Libert\]ii, situat\ pe Dun\re, `n capitala Ungariei, care, `n fiecare an, se transform\ timp de o s\pt\mån\ `ntr-un ora[ cosmopolit, iubitor de muzic\ [i nu numai. Peste 400.000 de vizitatori din peste 70 de

~ntreab\ la cea mai apropiat\ agen]ie Eurolines din ora[ul t\u despre reducerile la biletele de autocar.

]\ri vin an de an s\ se bucure, pe lång\ nenum\ratele scene [i genuri muzicale ce pot fi auzite la tot pasul [i de teatru, spectacole de circ sau expozi]ii. Numele confirmate pentru Sziget 2016: Muse, The Last Shadow Puppets, David Guetta, Bastille, Bloc Party, Bring Me The Horizon, Bullet For My Valentine, Chvrches, Datsik, David Guetta, Jess Glynne, John Newman, K.I.Z., Kodaline, Kovacs, M83, MØ, Muse, Naughty Boy, Nicky Romero, Parkway Drive, Parov Stelar, Róisin Murphy, Rico & Sticks # Opgezwolletotnu, Sigur Rós, Sum 41, The Last Shadow Puppets, The Lumineers, The Neighbourhood, Years & Years [i lista continu\! Verifica]i pagina dedicat\ programului, care este updatat\ constant [i unde ve]i putea descoperi [i spa]iile considerate “The soul of Sziget”: Cirque du Sziget, Sziget Beach, Luminarium [i multe altele! Ne vedem la Sziget!

MOZAIC / ADS

facebook.com/john.rock.524

MUZICA PE CARE NU O AUZI LA RADIO!

JOHN ROCK Albumul este disponibil `n format fizic la telefon 0722 734 287 [i `n format electronic pe www.CDBaby.com/johnrock [i pe ITunes

EVERYONE KNOWS FOOTBALL. EVERYONE KNOWS POLITICS. EVERYONE KNOWS EVERYTHING. REALITY SAYS DIFFERENT. TURN TO PROFESSIONALS!

Brand identity +004.031.404.11.38 e-mail: office@justcpr.ro

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin Eurolines

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLAR GRATUIT

CORPORATE INTERVIEW

Drago[ ANASTASIU PRE{EDINTE EUROLINES ROMÅNIA

Nr. 34 / edi]ie nou\ martie/aprilie 2016

VIP INTERVIEW

Be TRIP ADVISOR

Andreea R|DUCAN PRE{EDINTE FUNDA}IA OLIMPIC| ROMÅN|

Grupul EUROLINES, Jonas Schaefer [i VALEA VERDE

INDIA CUBA CITY BREAK

ANTWERP EGER TOKAJ MISKOLC

TOP10 Be TUI Nr. 19 (34), edi]ie nou\ • martie / aprilie 2016

DESTINA}II RECOMANDATE

DESTINA}II

WADI RUM CHICHÉN ITZÁ LOS ANGELES

IBIZA•MALLORCA REVIEW 2015 • GRUPUL EUROLINES ROMÂNIA A ANIVERSAT 20 ANI DE LA ÎNFIIN}ARE CU PERFORMAN}E DEOSEBITE

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

DESTINA}II