The Robelos No. 8_Summer_2022

ROBELO INTERVIEW

8, Var\/Summer 2022

Emil R\zvan Theodorescu

“More and more private investors interested in our heritage are showing up. Hats off!”

Irina Bossy-Ghica

“ “My grandmother was the most beautiful, inspiring figure of my childhood!”

SINGURENI MANOR SAU DESPRE “LA JOIE DE VIVRE”

Atelierul de M\[ti Vasile {u[ca

>Haos, Reguli [i Democra]ie< >Chaos, Rules and Democracy<

The Robelos No- 8, Var\/Summer 2022

Teleki Géza

Savureaz ă responsabil |

www.kingsburygin.com

Castelul bântuit de „Umbra dracului”!

Castelul Lónyai Ghica-Blaremberg Poleiala de la S\tmar

Palatul de la Pa[cani-C\ciula]i

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

“Those who come to me come as tourists, but leave as friends!”

ROBELO INTERVIEW

8, Var\/Summer 2022

Emil R\zvan Theodorescu

“More and more private investors interested in our heritage are showing up. Hats off!”

Irina Bossy-Ghica

“ “My grandmother was the most beautiful, inspiring figure of my childhood!”

SINGURENI MANOR SAU DESPRE “LA JOIE DE VIVRE”

Atelierul de M\[ti Vasile {u[ca

>Haos, Reguli [i Democra]ie< >Chaos, Rules and Democracy<

The Robelos No- 8, Var\/Summer 2022

Teleki Géza

Savureaz ă responsabil |

www.kingsburygin.com

Castelul bântuit de „Umbra dracului”!

Castelul Lónyai Ghica-Blaremberg Poleiala de la S\tmar

Palatul de la Pa[cani-C\ciula]i

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

“Those who come to me come as tourists, but leave as friends!”

ROBELO INTERVIEW

8, Var\/Summer 2022

Emil R\zvan Theodorescu

“More and more private investors interested in our heritage are showing up. Hats off!”

Irina Bossy-Ghica

“ “My grandmother was the most beautiful, inspiring figure of my childhood!”

SINGURENI MANOR SAU DESPRE “LA JOIE DE VIVRE”

Atelierul de M\[ti Vasile {u[ca

>Haos, Reguli [i Democra]ie< >Chaos, Rules and Democracy<

The Robelos No- 8, Var\/Summer 2022

Teleki Géza

Savureaz ă responsabil |

www.kingsburygin.com

Castelul bântuit de „Umbra dracului”!

Castelul Lónyai Ghica-Blaremberg Poleiala de la S\tmar

Palatul de la Pa[cani-C\ciula]i

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

“Those who come to me come as tourists, but leave as friends!”

[i

anun]\ cea de-a

19-a edi]ie a festivalul de film în aer liber de la Sf. Gheorghe din Delta Dun\rii

8 - 14 august 2022 Green Dolphin Camping 3* Green Village Resort 4*

Programul Anonimul 2022 cuprinde dou\ competi]ii de scurtmetraje, române[ti [i interna]ionale, [i proiec]ii de film de lungmetraj înso]ite de întâlniri [i dialoguri între cinea[ti [i public. În competi]iile de scurtmetraj interna]ional [i scurtmetraj românesc, Anonimul 19 a înscris mai mult de 400 de scurtmetraje din 50 de ]\ri. Toate premiile din competi]ia de lung [i scurtmetraj vor fi acordate în baza votului exprimat de public.

Mod de administrare: 2 comprimate de 3 ori pe zi. Comprimatele se dizolv\ încet în cavitatea bucal\ (nu se înghit).

La copiii sub 6 ani se dizolv\ în pu]in\ ap\.

[i

anun]\ cea de-a

19-a edi]ie a festivalul de film în aer liber de la Sf. Gheorghe din Delta Dun\rii

8 - 14 august 2022 Green Dolphin Camping 3* Green Village Resort 4*

Programul Anonimul 2022 cuprinde dou\ competi]ii de scurtmetraje, române[ti [i interna]ionale, [i proiec]ii de film de lungmetraj înso]ite de întâlniri [i dialoguri între cinea[ti [i public. În competi]iile de scurtmetraj interna]ional [i scurtmetraj românesc, Anonimul 19 a înscris mai mult de 400 de scurtmetraje din 50 de ]\ri. Toate premiile din competi]ia de lung [i scurtmetraj vor fi acordate în baza votului exprimat de public.

Mod de administrare: 2 comprimate de 3 ori pe zi. Comprimatele se dizolv\ încet în cavitatea bucal\ (nu se înghit).

La copiii sub 6 ani se dizolv\ în pu]in\ ap\.

[i

anun]\ cea de-a

19-a edi]ie a festivalul de film în aer liber de la Sf. Gheorghe din Delta Dun\rii

8 - 14 august 2022 Green Dolphin Camping 3* Green Village Resort 4*

Programul Anonimul 2022 cuprinde dou\ competi]ii de scurtmetraje, române[ti [i interna]ionale, [i proiec]ii de film de lungmetraj înso]ite de întâlniri [i dialoguri între cinea[ti [i public. În competi]iile de scurtmetraj interna]ional [i scurtmetraj românesc, Anonimul 19 a înscris mai mult de 400 de scurtmetraje din 50 de ]\ri. Toate premiile din competi]ia de lung [i scurtmetraj vor fi acordate în baza votului exprimat de public.

Mod de administrare: 2 comprimate de 3 ori pe zi. Comprimatele se dizolv\ încet în cavitatea bucal\ (nu se înghit).

La copiii sub 6 ani se dizolv\ în pu]in\ ap\.

PREVIEW CONTENT

58.

(...) (.>Jos p\l\ria!< >Hats off!< Emil R\zvan Theodorescu

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

5

58

The Robelos Interview

16

>Singureni Manor sau despre “la joie de vivre”<

Andreea Esca >Verde la OberWood • Porumbacu de Sus<

28

6

PREVIEW CONTENT

Irina Bossy-Ghica,

36

foto: © M, JustVision

92

Atelierul de m\[ti, Vasile {u[ca, foto: © Nick Holhos

11st Love – Come and See! , Robelo’sInterviews , RobeLo s News We Recommend 10. Rhodos, insula lui Helios.

OberWood, Porumbacu de Sus – Advertorial.

Singureni Manor sau despre “la joie de vivre”.

Ghica-Blaremberg – Palatul de la Pa[cani-C\ciula]i.

Teleki Géza – Castelul din Pribile[ti.

26. 68.

28. 72.

46. 76.

52.

Poleiala de la S\tmar – Castelul Lónyai.

Tradi]ii clujene – Biserica din Surduc.

Tradi]ii clujene – Biserica de lemn cu hramul „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavril” din Ocoli[el.

Andreea Esca – Haos, Reguli [i Democra]ie / Chaos, Rules and Democracy.

Irina Bossy-Ghica (Partea a doua / Second part).

Vasile {u[ca – Atelierul de M\[ti de la S\cel.

16. 58.

Emil R\zvan Theodorescu – „Apar tot mai mul]i investitori priva]i preocupa]i de patrimoniu.

Jos p\l\ria!”/ “More and more private investors interested in our heritage are showing up. Hats off!”

TopHotel Awards – Premiile excelen]ei în industria hotelier\, a turismului [i ospitalit\]ii din România!

Turismul de evenimente, în cre[tere dup\ pandemie.

82. 86.

36.

92.

84. 87.

Poart\ masc\! – Atelierul de m\[ti. 90.

Câmpeneasc\ – Noaptea de Sânziene. 98.

Palatul Oscar Maugsch – Autor, târgul de bijuterie contemporan\. 100.

Review Bucharest Street Food Festival. 103.

Editor in chief: Editori: Creative Director: Colaboratori: Romanian Best Locations No- 8/Var\/Summer 2022 Managing Editor: Roxana Stan, HR & PR Director, Eurolines Group Foto copert\: ©M, JustVision ISSN 2734 –7117 ISSN-L 2734 –7117 www.robelo.ro • instagram @the.robelos

Photo: Publisher: Just Communication & PR www.justcpr.ro office@justcpr.ro DTP: M: +40.722.734 .287 Publicitate: M: +40.728.006.654

106.

109.

112.

115.

The Makers a preluat managementul Hotelului Orizont din Predeal.

Infla]ie pe pia]a de evenimente.

Cum a fost la Romanian Design Week.

Expo Cristal, pia]a de pietre semipre]ioase.

Cluj-Napoca, marea scen\ de festivaluri!

25 de ani de jazz în Semenic – G\râna Jazz Festival 2022 – edi]ia XXVI.

Ligia {endrea (office@justcpr.ro) Zenaida F\rca[, Cristina Buja, Alina Licuriceanu Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) Simona Giurea, Consuela Bendea, Raluca Mar]i[, Bradea Alexandru, Alexandru Grigoriev, Ilie Tudorel, Nicu Cherciu, Nick Holhos, Diana Buzoianu, Gabriel Motic\, Sabina Ghiormescu, Andrei Becheru, Samuel Kirszenbaum, Dan Dinu, Radu Afloarei, Mihaela Marin, Anca Alina Du[e Luca Hagiu (dtp@justcpr.ro) office@justcpr.ro, M: +40.728.006.654

Copyright: Touring Eurolines SA. Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro).

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

Savureaz\ responsabil

I www.kingsburygin.com

8

PREVIEW SINGURENI MANOR

Manor Manifesto Not far from a real city There’s a realm of surrealism Where the pristine forest beauty Gives seclusion a sound reason

Deep nature, rich nature, Surrounds the beings and the self Like in a cradle of leisure And that’s not by the magic of an elf It’s the magic of old forests Of wild deers, of wild dreams That brings the story of this place Made of incredible little gems An equestrian manor that lives The peaceful means of daily routines Where luxury is … modest when the nature speaks And where The Horse is King.

Singureni Manor, foto: © igu.ro

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Comuna Singureni 087205, Jud. Giurgiu, România singurenimanor.com +40 746 289 029 / +40 746 284 582 +40 746 222 696 contact@singurenimanor.com

9

10

1st LOVE RHODOS, INSULA LUI HELIOS

Rhodos, insula lui Helios Sirtaki, Tzatziki, Bouzouki… românii iubesc Grecia! R\zboiul, infla]ia, pre]urile la energie [i utilit\]i… nimic nu-i poate opri pe români s\ c\l\toreasc\ în Grecia. Oricåt de mult ar cre[te pre]ul benzinei, num\rul ma[inilor de pe [osele, încolonate kilometric la vama Kulata, paradoxal, va cre[te [i el! Vrem s\ spargem farfurii, s\ ne prindem în hora lui Zorba [i s\ le månc\m grecilor toate m\slinele [i fructele de mare sau de uscat.

Dac\ Zeus ar fi [tiut c\ insula pe care i-a h\r\zit-o lui Helios va fi atât de îndr\git\ de turi[tii români, ar fi botezat-o Bucure[ti, Craiova sau Boto[ani. Cu mii de ani în urm\, marele Zeus a împ\r]it P\mântul copiilor s\i. Helios, zeul Soarelui, nu a fost prezent la „succesiune” [i, în compensa]ie, a primit o insul\ nou-nou]\, r\s\rit\ din adâncurile m\rii. O insul\ cu mun]i, plaje, ape cristaline, v\i adânci [i soare tot timpul anului. Insula a fost botezat\, de nimfa care-i era so]ie lui Helios, Rhodos.

Istoria Antic\ ne poveste[te despre cele {apte minuni ale lumii [i despre Colosul din Rhodos, înalt de 34 de metri, printre picioarele c\ruia intrau [i ie[eau cor\biile din portul Rhodos, despre asediul de [ase luni al cet\]ii ap\rate de doar 7000 de cavaleri care s-au opus unei armate de 200 000 de solda]i turci, despre st\pånirile trecute ale Turciei, Italiei sau Germaniei, despre Imperiul Roman sau Cavalerii Ioani]i.

Dup\ 400 de ani de st\pânire turcii au l\sat în urma lor patru moschei [i Turnul cu Ceas din portul Mandraki, dup\ 30 de ani de st\pânire italienii au l\sat Castelul cavalerilor [i Termele de la Kalithea, dar cea mai important\ mo[tenire a insulei, l\sat\ de anticii dorieni [i de Cavalerii Ioani]i, este ora[ul cetate Rhodos, unde ace[tia au construit temple închinate zeilor.

Insula Rhodos, parte component\ a Greciei din anul 1947, se afl\ în top 3 destina]ii grece[ti preferate de români [i a urcat, anul trecut, de pe locul 27, pe locul 11 (ca num\r de turi[ti).

Rhodos, a patra insul\ ca m\rime a Greciei Nu foarte mare, dar nici mic\, insula este sc\ldat\, pe o parte, de Marea Egee, iar pe cealalt\ parte, de Marea Mediteran\. Are plaje lungi cu pietricele sau cu nisip foarte fin, locuri de scuba diving sau snorkeling, vânt cald pentru kitesurfing sau kiteboarding [i ruine antice – în Lindos se afl\ ruinele templului antic al zei]ei Atena, iar în capitala insulei, Rhodos, locuri cu istorie medieval\.

Insula are hoteluri de 5* cu servicii Ultra All Inclusive, pensiuni familiale, taverne pe malul m\rii sau ascunse în sate pitore[ti, v\i adânci populate de fluturi multicolori, izvoare termale în mun]i [i plaje Blue Flag… Fiecare loc este diferit [i fiecare experien]\ este special\.

Rhodos Town Ora[ul este, aproape în întegralitate, un sit UNESCO ce se întinde de-a lungul m\rii. Împ\r]it în Ora[ul Nou, aflat la nord, cu portul Mandraki [i cu zecile de vase ancorate la mal, [i în Ora[ul Vechi, aflat între zidurile vechii cet\]i a Cavalerilor Ioani]i, Rhodos Town este un muzeu în aer liber.

Cea mai celebr\ strad\, pavat\ cu dale mari de piatr\, de admirat la pas, este „Calea Cavalerilor”, o zon\ de centru, pietonal\, cu pie]e pline de turi[ti. Aici se afl\ cafenele turce[ti vechi de sute de ani, magazine cu artizanat [i taverne unde se serve[te måncare greceasc\.

Lindos, poate cel mai faimos loc de pe insul\ În form\ de inim\, cu ruine, m\g\ru[i, ap\ „ca la robinet”, str\du]e înguste [i umbroase pline de magazine [i taverne, Lindos poart\ amprenta tuturor civiliza]iilor care au trecut peste ea. La Lindos se poate ajunge cu ma[ina,

Rhodos, foto: © Tom Wolff, Chris Osmond

la una dintre terasele de pe falez\, sau unde po]i s\ admiri construc]iile din parcul Kalithea, realizate de arhitectul italian Pietro Lombardi. cu transportul rutier în comun sau cu vapora[ul. Templul de pe culme domin\ împrejurimile, plaja este îngust\, dar minunat\, iar apa m\soar\ jum\tate de metru pe suprafe]e întinse.

Amfiteatrul este principala atrac]ie a Lindosului. Cu ziduri masive [i sc\ri cioplite din blocuri mari de piatr\, cu înc\peri întunecate, ruine ale templului ini]ial [i colonade, Amfiteatrul este locul cel mai populat de turi[ti. Fiecare pas pe care-l faci în Amfiteatru te transpune într-un alt moment al istoriei.

Kalithea Kalithea nu este doar un loc senza]ional unde po]i s\ faci baie, este [i un loc unde se m\nånc\ foarte bine! Este un fel de „[trand” aflat într-un golf pe malul m\rii, în care se vars\ un izvor termal, cu o rotond\ mare [i un dom impun\tor deasupra [i cu o plaj\ superb\ cu nisip fin, înconjurat\ de terase de vegeta]ie.

Kalithea este un loc unde po]i s\ faci baie [i plaj\, unde po]i s\ stai la un suc sau la o bere,

Valea cu fluturi În mun]i exist\ o vale îngust\ – prin mijlocul c\reia trece un pârâu ce formeaz\, din loc în loc, cascade – în care tr\ie[te o colonie de fluturi unic\ în lume.

Traseul de vizitare porne[te de la poalele muntelui [i urc\ prin mijlocul coloniei de fluturi. Atunci când nu zboar\, fluturii stau aduna]i cu miile pe trunchiurile copacilor.

Fluturii sunt, de fapt, o specie de molie. În rezerva]ie exist\ reguli stricte: este interzis aplaudatul [i gesturile ample care s\-i sperie pe fluturi sau orice alt zgomot de natur\ s\-i fac\ s\ zboare. De-a lungul potecii exist\ personal care se asigur\ c\ regulile sunt respectate.

Fluturii nu mu[c\, nu ciupesc… doar te ating diafan în zborul lor pe lâng\ tine… În vârful muntelui se afl\ M\n\stirea Kalopetra, o mic\ bisericu]\, de unde se deschide o panoram\ monumental\. De acolo, de sus, se vede toat\ partea de nord a insulei, precum [i ]\rmul turcesc.

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Plaja Prasonisi Una dintre cele mai frumoase plaje ale Rhodosului este Plaja Prasonisi. Este locul unde insula se termin\ [i unde Mediterana se une[te cu Egeea. Dou\ m\ri. Una agitat\, cu valuri, iar cealalt\, calm\, ca un lac.

Situat\ în extremitatea sudic\ a insulei, cu un satelit, o mic\ insul\ nelocuit\, Plaja Prasonisi este m\turat\ de vånturi puternice, ceea ce o face ideal\ pentru sporturile nautice. În dreapta plajei, pe o distan]\ de 100 de metri în larg, apa este pu]in adânc\ [i are valuri constante. Aici nu exist\ transport în comun.

Am v\zut autostopi[ti, o mul]ime de rulote, magazine [i taverne. Cel mai bun punct de belvedere de unde se pot admira cele mai frumoase r\s\rituri de soare se afl\ pe [oseaua care urc\ dealul de deasupra plajei.

Farma Rhodos Este un parc biologic, o gr\din\ zoologic\ sau cum vre]i s\ o numi]i. Este o afacere de familie unde po]i interac]iona cu animalele.

Stru]i, c\mile, lemuri, m\g\ru[i, ponei, capre… toate aceste animale pot fi hr\nite [i mångåiate. Cu doi euro po]i cump\ra un pahar mare cu

11

12

1st LOVE RHODOS, INSULA LUI HELIOS

porumb uscat sau legume t\iate felii [i po]i hr\ni, din mâna ta, orice animal care ]i se pare simpatic. Pentru copii este o experien]\ de neuitat.

Epta Piges, valea celor 7 izvoare În mijlocul unei p\duri de pini, departe de c\ldura de pe plaj\, ascunse printre stânci [i arbori falnici, [iroiesc [apte mici pâråia[e ce se vars\ într-un superb lac albastru. Pentru a ajunge la Epta Piges trebuie urmat, printr-o ap\ rece ca ghea]a, traseul unui tunel lung de peste 150 de metri, care este atrac]ia [i, totodat\, spaima turi[tilor. În amonte se afl\ cele 7 izvoare, iar în aval un lac albastru-verzui, în care se vars\ toate.

Din loc în loc „patruleaz\” prin apa mic\ p\uni [i gâ[te. Apa este potabil\.

Apollona Dac\ despre plajele din Rhodos se g\sesc o mul]ime de informa]ii, despre Apollona informa]iile sunt pu]ine, spre deloc. Apollona este un sat romantic c\ruia i-am dat dou\ bile albe: una pentru Taverna Paraga [i una pentru The Apolloniatisses.

Taverna Paraga este unul dintre cele mai grozave locuri unde se poate månca a la grec. Este o afacere de familie mo[tenit\ din genera]ie în genera]ie, care are carte de re]ete publicat\ [i unde re]etele vechi se reinterpreteaz\, este o tavern\ unde se serve[te carne de capr\ [i o pizza, re]et\ original\, cu branz\ s\rat\ [i struguri dulci confia]i.

Deoarece nu se afl\ în circuitul turistic, taverna este rareori aglomerat\. Interiorul localului a fost transformat într-un mic muzeu al familiei [i arat\ într-un mare fel!

A doua bil\ alb\ o dau femeilor din satul Apollona, care au înfiin]at magazinul primei asocia]ii de femei produc\toare din Rhodos. În anul 2005, doamnele de aici s-au hot\rât s\ fac\ ceva care s\ le aduc\ beneficii b\ne[ti, pentru a nu mai fi dependente de serviciile prestate în alte localit\]i, [i au înfiin]at The Apolloniatisses, o asocia]ie în care s\ produc\ ceea ce [tiu ele mai bine, „produse realizate doar de doamne” – pâine de cas\, dulciuri, parfumuri [i creme de lavand\,

gemuri fel de fel, uleiuri de m\sline [amd.

Tot ceea ce [tiu s\ fac\ în gospod\ria proprie, femeile din Apollona aduc [i vånd în magazin, iar ingredientele sunt 100% naturale.

Cazare în Rhodos Rhodos e plin de hoteluri. De la pensiuni, hoteluri de 2* sau 3* pân\ la lan]uri hoteliere uria[e de 5* cu servicii Ultra All Inclusive. Multe dintre ele sunt pe plaj\ [i au [ezlonguri gratuite. Noi am am fost caza]i la Akti Imperial Deluxe Resort&SPA din Ixia, la doar 4 km de Rhodos Town, un resort în care am întâlnit oameni din toat\ lumea, extrem de multumi]i de serviciile [i condi]iile de aici.

Toate drumurile prin Rhodos au fost f\cute cu o ma[in\ închiriat\ de la Butterfly Rent a Car Rhodos. Ne-a dus pe drumuri line sau abrupte [i în cei peste 500 de km parcur[i nu a avut nici m\car o singur\ problem\. Am primit-o în aeroport [i tot acolo am l\sat-o la plecare. U[or [i comod.

Rhodos, insula soarelui, are o mul]ime de lucruri de oferit oaspe]ilor s\i. Dar dincolo de frumuse]ea [i istoria locurilor, poate cea mai frumoas\ parte ]ine de ospitalitatea greceasc\.

Dan Coscai calatoriaperfecta.ro nextjourneys.com

MANIFEST MANIFEST

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Romånia este cea mai frumoas\ ]ar\ din lume! Are „de toate”, toate formele de relief, iar aceste „toate” ar trebui s\ o transforme în „cea mai vizitat\ destina]ie din lume!”

Dar nu este a[a. Ne întreb\m de 30 de ani de ce nu este a[a [i de câ]iva ani ne întreb\m [i de ce nu mai este prima op]iune de vacan]\ în mintea c\l\torului român. {i vom auzi c\ nu are servicii de calitate, c\ e totul scump, c\ nu are infrastructur\ [i c\ se dezvolt\ haotic.

Ceea ce, par]ial, este adev\rat. Dar, în pandemie, aceste „scuze” nu au mai contat atât de mult. Când sunt grani]ele închise, ne redescoperim ]ara [i ne promitem c\ o vom

România „de toat are Romania e”! has it all!

p\stra pe lista destina]iilor anuale m\car pentru un weekend prelungit.

Ei bine, o parte din greutatea de a alege România ca ]ar\ de vacan]\ vine [i din faptul c\ o vedem ca pe o excursie sau ca pe un weekend prelungit, câteva zile libere legate de câteva zile de concediu… {i, de aici, se cascadeaz\ toate componentele vacan]ei – costuri mai mari, perioad\ de operare mai scurt\, investi]ii amânate, reten]ie mic\ a echipelor [i, cel mai important aspect, mentalitatea c\ România e bun\ doar de un weekend [i doar vara.

Cea mai mare provocare a noastr\ r\mâne aceea de a schimba mentalitatea celor care aleg Romania [i de a ne flexibiliza modul în care ne raportam la societate. Încerc\m s\ schimb\m percep]ii, ne implic\m în educa]ie pentru c\ în]elegem c\ doar a[a putem schimba România.

Cånd spun c\ are „de toate” m\ refer [i la oameni. Nu suntem singuri în acest demers, nu doar pe noi ne preocup\ educa]ia ca exerci]iu adaptat nevoilor fiec\ruia, ci [i pe invita]ii no[tri din aceast\ edi]ie a revistei, vectori valoro[i de opinie, preocupa]i de proiecte educa]ionale, precum ve]i vedea citind interviul Andreei Esca, de exemplu, sau al Academicianului R\zvan Theodorescu.

Romania is the most beautiful country in the whole wide world! There’s everything in it: nothing less than the entirety of landforms known to man! And these landforms ought to turn it into the most visited destination worldwide!

As things stand, however, this state of affairs is not actual. Why it isn’t so is what we have been asking ourselves for 30 odd years.

And for some years now we have been wondering why Romania is not the first option for the Romanian tourist. We hear that services are both expensive and not up to par, that the infrastructure is lacking, that the development is chaotic…

While partially true, these factors didn’t really weigh in that much during the pandemic. While the borders were closed, we rediscovered our country and made a promise that we would keep it on our list of options for the holidays, be it just for an extended weekend.

Well, this is precisely why it is harder to choose Romania as a full-fledged holiday destination: for the fact that we have gotten used to thinking of it as a destination for daytrips or extended weekends, a few days here and there… From here, it all snowballs into a more complex problem: higher costs,

shorter stays, delayed investment, low employee retention rate, and, what’s most damaging, the mentality that Romania is only good for weekends, and only in the summer.

Changing this mentality remains our biggest challenge – this, and becoming more flexible in the way we relate to society as a whole. We’re trying to change attitudes, we’re getting involved in education, because we understand that only in this way can Romania change.

When I say Romania has it all, I’m also referring to the people. We’re not alone in this process, we’re not the only ones interested in education as an exercise adapted for the needs and abilities of each of us. The personalities featured in this edition of our magazine – veritable opinion makers – are involved in projects focusing on education, as you will learn from the interview with Andreea Esca, or, for instance, with the academician R\zvan Theodorescu.

Al dumneavoastr\,

Yours sincerely,

Drago[ Anastasiu RoBeLo founding member

15

16

ROBELO INTERVIEW ANDREEA ESCA

Andreea Esca

Haos, Reguli [i Democra]ie

De fiecare dat\ cånd încep un nou interviu îmi propun s\ ar\t cititorilor ceea ce nu se vede la televizor! Îmi propun s\ evit întreb\rile stupide de genul „dac\ ai naufragia pe o insul\, ce ai lua cu tine?”, s\ pun poze mari care s\ surprind\ atmosfera, cu instantanee fotografice, f\r\ filtre, f\r\ umbrele [i difuzoare de lumin\ [i regie stabilit\. Oricum, Andreea a avut idei foarte bune, c\ci despre ea este vorba, [i s-a aranjat singur\ în poz\. Întålnirea a fost memorabil\. Andreea m-a a[teptat pe o banc\ aflat\ pe o alee a stadionului Iolanda Bala[ Söter. De la distan]\, silueta în roz care m\ a[tepta putea fi

oricine. Pe m\sur\ ce m\ apropiam tot mai mult de locul întâlnirii, imaginea se clarifica, devenea familiar\. Match! Ea era. Andreea Esca. M-am prezentat, mi-a întins måna [i mi-a spus: “Unde vrei s\ stau? Pot s\ stau [i în picioare… unde vrei. R\månem aici pe banc\? S\ stau a[a? Te deranjeaz\?…” {i-a spus povestea liber, ca unei prietene pe care o [tia de cånd lumea.

În clasele primare, la întrebarea ce vrei s\ te faci cånd vei fi mare, fetele r\spundeau în cor: Vreau s\ m\ fac Andreea Esca!

Au trecut acele vremuri. Acum deschizi re]elele sociale [i oricine poate fi orice..

Chaos, Rules, and Democracy

Every time I begin a new interview I set out to bring our readers something they don’t get to see on TV. I look to avoid cookiecutter questions such as “If you were stranded on a deserted island, what would you bring with you?”, I plan to have big photographs that capture the atmosphere, without filters, shadows, light diffusers, or predefined staging. Anyway, this is about Andreea, who had great ideas for the photos.

Our meeting was memorable. Andreea was waiting for me on a bench on an alley of the Iolanda Bala[ Söter stadium. From a distance, the pink silhouette that was waiting for me could have been anyone.

Andreea Esca, foto: © M, JustVision

Those times are gone. Now you have social networks and anyone can be anything.

Now everyone has a platform, the world belongs to anyone who wants it. I had to go to a casting, to pass some tests… Now, when the TV is in your pocket, there is no need to pass exams. You create content for whoever wants to watch it. If you’re good – go ahead! You have the freedom to prove yourself – if you’re any good. You are in a competition with the whole planet now!

I won’t ask you the infamous “salary question”.

I’ll just ask you: How do you manage to do all these things that you do?

As you can see, it’s very demanding! Look, we are finally meeting now, after rescheduling the interview God knows how many times…

But I never give up! I don’t give up on the projects I like – and if not now, when? I don’t have help. I am the one who does the talking, who writes, who answers… I have not yet considered hiring an assistant.

As I was getting closer and closer to the meeting spot, the image was getting clearer – it was getting familiar. Match! There she was.

Andreea Esca.

I introduced myself, she reached her hand out to me and said: “Where do you want me to sit? I can stand up if you want. Shall we sit here on the bench? Like this? Is this alright…?”. She told her story freely, as if she were talking to a friend she had known for a long time.

What is your type of holiday?

I’ve always had lots of vacation days on paper, but very few in reality. For many years – very many years – I didn’t take a holiday, because I did not feel that I needed it. It seemed to me that what I was doing was much more interesting, pleasurable, and fun than the idea of going on holiday!

In the beginning it was also more complicated to go on holiday, be it because of the funds necessary, or because of visas, or because you didn’t have where to go, or because you didn’t know how to do it etc.

When our kids arrived along, we started to travel. We had to go on holidays with the kids, and that’s how we started to go on holidays – in the summer and in the winter – regularly, for the kids. In the summer we would usually go to a resort in Turkey. This seemed like a very comfortable way to spend the summer holiday, the kids were having fun, they had all they wanted at their disposal. And in the winter, we would go to either Austria, France, or Romania.

In primary school, when asked what they wanted to be when they grew up, girls used to answer in unison: I want to be Andreea Esca!

But how do you manage to keep the whole family happy?

Our family holidays have always been

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

very short. As soon as we arrived somewhere, we were already packing up! My life has always had the same alert rhythm on holiday.

Much, much later, we managed to go to New York for seven days, the whole family. All my vacations have been done “in the fast lane” – I was working on two thousand other things in the meantime… Maybe the rhythm of my life will change after the kids fly from the nest, but it is not them who are “the problem”.

After the birth of my children, I rediscovered countryside holidays. In my childhood, from the age of one until adolescence, I used to go with my parents every year to a village at the foot of Mt. F\g\ra[ – my paternal grandfather lived in this village. After Alexia was born, I bought a house in this village. In the summer, my parents would spend a month there, with the kids.

At some point, something that – how should I put it? – was bound to happen, happened. My husband bumped into a neighbor who was intending to burn his house. It was an old wooden house. He wanted to literally put it on fire, in order to make space for the house he wanted to build. He desired a new house – a modern house… I found it heartbreaking. It was very sad to think that a house full of memories, a house that had been loved, was going to be burned to the ground. I was very moved by this event, so I asked the owner to sell it to us instead of burning it. We were planning to dismantle it and rebuild it on the land where we already had our house. We didn’t know what we were going to do with it, but we couldn’t live with the idea that a house where people used to live would be burned to the ground, would disappear.

This is how the story began. Then, we realized we had nowhere to place the house we had bought, so we acquired some more land for it. We reassembled the house in its initial shape, and then another neighbor came and asked us whether we wanted to buy his house as well. So we became known as “vintage house-buyers”. We then bought another one, and another one. Now we own five such houses which we dismantled and reassembled, reverted to their original shape. Of course, we have all the facilities inside. Things are very well put together, based on a special design

17

18

ROBELO INTERVIEW ANDREEA ESCA Acum toat\ lumea are platform\, toat\ lumea apar]ine oricui.

Eu am trecut un casting, am sus]inut ni[te probe… Acum, pe „televizorul din buzunar”, nu mai trebuie s\ treci niciun examen.

Te filmezi [i se uit\ la tine cine vrea. Dac\ e[ti bun – go ahead! Ai libertatea s\ demonstrezi cât de bun e[ti! Dac\ e[ti! Pentru c\ tu, acum, concurezi cu întreaga planet\!

Nu î]i pun întrebarea „cu salariul” care a f\cut istorie, te întreb cum reu[e[ti s\ le împaci pe toate?

Dup\ cum vezi, foarte greu! Pentru c\, uite, ne vedem dup\ atåta timp, dup\ ce neam programat [i reprogramat întâlnirea de nu mai [tiu cåte ori… dar eu nu abandonez niciodat\! Nu renun] la proiectele care îmi plac, [i dac\ nu le fac acum, atunci când?

Nu am niciun ajutor. Eu vorbesc, eu scriu, eu r\spund… nu mi-am pus înc\ problema s\ îmi angajez un asistent.

Care e genul t\u de vacan]\? Întotdeauna am avut multe zile de vacan]\ pe hårtie [i pu]ine în realitate. Mul]i – foarte mul]i – ani de zile nu mi-am luat vacan]\ deloc, pentru c\ nu sim]eam nevoia s\-mi iau vacan]\. Mi se p\rea c\ ceea ce fac este mult mai interesant, mai pl\cut [i mai fun decåt ideea de a pleca în vacan]\! La început era [i complicat s\ pleci în vacan]\, fie din cauza banilor, fie din cauza vizei, fie c\ nu aveai unde, fie c\ nu [tiai cum [amd. În momentul în care au ap\rut copiii, am început s\ plec. Trebuia s\ îmi fac vacan]ele cu copiii [i, uite a[a, am început s\ mergem regulat în vacan]ele copiilor, vara [i iarna. De obicei, vara mergeam într-un resort din Turcia. Mi se p\rea foarte comod acest mod de a ne petrece vacan]ele de var\, pe copii îi distra, aveau la dispozi]ie tot ce î[i doreau, iar iarna mergeam la schi, fie în Austria, fie în Fran]a, fie în ]ar\.

Dar cum reu[e[ti s\ împaci toat\ familia?

Vacan]ele mele cu toat\ familia au fost întotdeauna foarte scurte. De cum soseam într-o destina]ie începeam s\ ne preg\tim de plecare! În vacan]e, via]a mea a avut mereu acela[i ritm alert. Foarte, foarte tårziu am reu[it s\ merg într-o vacan]\ cu toat\ familia, [apte zile la New York. Toate vacan]ele mele au fost pe repede înainte, f\ceam între

timp dou\ mii de alte lucruri… Poate c\, dup\ plecarea copiilor, îmi voi schimba ritmul de via]\, de[i nu ei sunt „de vin\”!

Dup\ na[terea copiilor mei am prins din nou gustul vacan]elor la ]ar\. În copil\rie, de la vårsta de un an [i pân\ în adolescen]\, mergeam cu ai mei, în fiecare an, într-un sat de la poalele F\g\ra[ului – bunicul meu din partea tat\lui locuia în acest sat. Dup\ ce s-a n\scut Alexia, am cump\rat în acest sat o cas\ unde p\rin]ii mei î[i petreceau vara câte o lun\, împreun\ cu copiii.

La un moment dat a ap\rut un lucru care, cum s\ zic, „trebuia s\ se întâmple”!

So]ul meu a dat nas în nas cu un vecin care inten]iona s\-[i pun\ casa pe foc. Era o cas\ veche din lemn. Acest vecin dorea s\ ard\ casa pe foc, la propriu, pentru a face loc alteia pe care inten]iona s\ o construiasc\. Î[i dorea o cas\ nou\, modern\… Mi s-a p\rut sfâ[ietor, foarte trist, s\ v\d c\ o cas\ în care s-au adunat amintiri, cu suflete care au tr\it acolo… va ajunge pe foc. M-a mi[cat foarte mult acest eveniment [i l-am rugat pe proprietar s\ nu o ard\ pe foc, s\ ne-o vånd\ nou\. Ne gåndeam s\ o demont\m [i s\ o reconstruim pe terenul unde aveam deja casa noastr\. Nu [tiam ce vom face cu ea, dar nu am suportat ideea c\ o cas\ în care au tr\it oameni ar putea fi pus\ pe foc, s\ dispar\.

A[a a început povestea caselor. Apoi, ne-am dat seama c\ nu avem unde s\ punem casa pe care o cump\raser\m [i, în consecin]\, am achizi]ionat pentru ea un alt teren. Am reasamblat casa în forma ei ini]ial\, dup\ care a mai ap\rut un vecin care, auzind de povestea casei de lemn, ne-a întrebat dac\ nu vrem s\ cump\r\m [i casa lui… {i ne-a mers vestea c\ noi cump\r\m case vechi. Apoi am cump\rat alt\ cas\ [i alt\ cas\… iar acum avem cinci astfel de c\su]e pe care le-am dezmembrat [i reasamblat în forma lor ini]ial\. Bineîn]eles, în interior avem introduse toate utilit\]ile.

thought up by my husband, who inherited these skills from his family – his father is an architect, and his mother owns an antique shop in Paris. My husband cares a lot about customs, places… Maybe in a few hundred years, it will be interesting for people to see how wooden houses looked in the 1800s! So we created this place and called it OberWood – Porumbacul de Sus. Once upon a time, the name of this village was Ober (in German). We took this denomination and added the suffix Wood.

Now it is this place which we have included in the touristic circuit. We have grown more and more enamored with the village at the foot of Mt. F\g\ra[, so we bought two other houses, this time a stone house and a brick house, and restored them to the best of our abilities, so as to bring them to their initial architectural form, and we have included them in the touristic circuit as well.

This never started out as an idea to make money! I did not begin this as a tourism business. But the story of the house that was going to be burned to the ground has brought me to this point, and I am very happy that the people who visit are, in turn, also impressed by the stories of these houses. Generally, our visitors are people with a certain level of cultural knowledge, who understand why we left the wooden beam from the 1850s exactly as the peasants put it initially, when they built the house.

What a magical story! Like HRH The Prince of Wales, you have invested in tourism. Will you continue to invest in other guesthouses?

If there will be houses to be saved, I will invest to save them. HRH The Prince of Wales has been the biggest inspiration for me and he played an important role in my decision to become involved in rescuing the wooden houses. Meeting the woman who brought

Andreea Esca, foto: © M, JustVision

HRH The Prince of Wales to Viscri, Caroline Fernolend, was providential. Caroline was already involved with the Mihai Eminescu Trust Foundation, which she had built together with HRH The Prince of Wales, and I had the opportunity to admire what they had done in Viscri.

They found a solution to stop the migration of villagers forced to abandon their houses and search for work elsewhere. The solution the pair thought up brought enough money to the villagers to convince them to stay. They convinced the villagers to restore their houses and give up on the insulated glass and pink paint. They showed them that, in this way, they can actually make money from their houses – not by modifying them to be city-like, because no one comes to the village looking for houses like in the big city!

They taught them that, by attracting tourists – especially foreigners – looking for

the authenticity found in Romanian villages, they will be able to sell their traditional products, they will be able to sell their “zacusca” (vegetable stew), their jams, their handmade socks, their woolen jumpers… They convinced them that everything remains in the community. Inspired by Caroline Fernolend and HRH The Prince of Wales, I tried to reproduce the strategy at Porumbacu de Sus. In Viscri there was at the time a school where they taught traditional crafts – how to restore barns the traditional way, for instance – and I sent a man from the village to study there. He helped me restore the barn. The examples to follow are there, but we must act quickly! Already a lot has been destroyed!

It’s very hard to convince some folks from the countryside of this fact. And it’s understandable. They come from a period of scarcity, so they want to have the comfort of the city at once! They don’t know whether the modern life will bring them more harm than good, but they desire the comfort of the city, the comfort they have dreamt about! They want insulated windows, like city-folks have.

This desire is normal and it’s hard to make them understand that they can have all this comfort without losing the cultural heritage

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

their parents and grandparents left for them – the real value of their house.

Not all is lost – more and more friends of mine are buying houses in these villages, which they restore with a lot of care and attention to detail, and this makes me stay optimistic. But, again, we have to hurry! A lot has been lost already, there are chaotic constructions everywhere. No one keeps things in check. We don’t have people who understand these things, who desire to help… They could offer a much needed helping hand!

People will only do certain things if they’re forced or if they understand the need.

And it’s very hard to make them understand… Things aren’t different in other countries, either. I always hear that other countries get things done, while we don’t… It’s not true. In no country on Earth do people do these things from the heart. They do it because they have fines, they have rules, and they have no choice.

It’s very interesting that the same person who, in Romania, tells me that “it’s a free country” and so he does as he pleases, at the same time admires the order in Western countries, and tells me how he liked “how organized they are in Austria, their orderly houses…”.

19

20

ROBELO INTERVIEW ANDREEA ESCA Sunt foarte bine puse la punct, cu un design special gândit de so]ul meu, care a mo[tenit aceste abilit\]i din familie – tat\l lui este arhitect, iar mama lui are un magazin de antichit\]i la Paris. So]ul meu ]ine foarte mult la tradi]ii, la locuri…

Poate c\, peste câteva sute de ani, va fi interesant s\ vad\ ni[te oameni cum ar\tau casele de lemn la 1800 – [i!

Am reconstruit acest loc [i l-am botezat OberWood – Porumbacu de Sus. Porumbacu din susul råului s-a numit, la un moment dat, în german\, Ober. Am preluat denumirea în german\ [i i-am ad\ugat sufixul Wood.

Acum exist\ acest loc pe care l-am pus în circuitul turistic. Am început s\ iubim tot mai mult satul de la poalele F\g\ra[ului [i am mai cump\rat dou\ case, de aceast\ dat\ case din piatr\ [i c\r\mid\ [i le-am restaurat cåt mai bine posibil, astfel încåt s\ ajung\ la varianta arhitectural\ ini]ial\, [i le-am pus [i pe acestea în circuitul turistic.

Nu am plecat nicio clip\ cu ideea de a face bani! Nu m-am gåndit la un business turistic, dar povestea c\su]ei care era s\ ajung\ pe foc m-a adus aici [i m\ bucur foarte tare c\ oamenii care le viziteaz\ sunt, [i ei, impresiona]i de pove[tile c\su]elor. În general, oaspe]ii no[tri sunt oameni cu un anumit nivel de cultur\, care în]eleg de ce am l\sat grinda de lemn de la 1850 a[a cum a pus-o ]\ranul, ini]ial, când a construit casa.

Ce poveste magic\! Aidoma Prin]ului Charles ai investit în turism. Vei mai investi sau dezvolta [i alte pensiuni?

Dac\ vor mai fi case de salvat, le voi salva [i voi investi. Prin]ul Charles a fost cea mai mare inspira]ie pentru mine [i a jucat un rol important în decizia mea de a m\ implica în salvarea c\su]elor de lemn. Întålnirea cu femeia care l-a adus pe Prin]ul Charles în satul Viscri, Caroline Fernolend, a fost providen]ial\.

Caroline avea deja Funda]ia Mihai Eminescu Trust, pe care a f\cut-o împreun\ cu Prin]ul Charles, [i am admirat ce reu[iser\ s\ fac\ la Viscri. Au g\sit o solu]ie prin care au stopat migra]ia s\tenilor obliga]i s\-[i abandoneze casele pentru a-[i c\uta de lucru în alt\ parte.

Solu]ia gândit\ de cei doi aducea ]\ranilor suficien]i bani încât s\-i determine pe ace[tia s\ nu mai emigreze, i-au convins s\-[i refac\ casele [i s\ renun]e la „termopan” [i „vopsea roz”! Le-au ar\tat c\, de fapt, în acest mod, pot

scoate bani din casele lor, nu f\cåndu-le „ca la ora[“, pentru c\ nimeni nu vine la ]ar\ s\ caute ceva ca la ora[! I-au înv\]at c\ atr\gånd, mai ales, turi[ti str\ini, care caut\ aceast\ autenticitate a satului romånesc, î[i vor putea vinde [i produsele pe care le fac în gospod\rie, c\ î[i vor putea vinde zacusca sau dulcea]a, [osetele cro[etate, puloverele de lån\… I-au convins c\ totul r\måne în comunitate. Inspirat\ de Caroline Fernolend [i de Prin]ul Charles, am încercat s\ reproduc [i eu aceste lucruri la Porumbacu de Sus. La Viscri ap\ruse la momentul respectiv o [coal\ pentru me[te[ugari unde se înv\]au meserii tradi]ionale – cum s\ refac\ [urile dup\ metode tradi]ionale, de exemplu – [i am trimis un om din sat la aceast\ [coal\. Cu el am ref\cut [ura. Sunt exemple de urmat – dar repede de tot! Deja s-a distrus foarte mult!

E foarte greu s\ convingi ni[te oameni de la ]ar\ s\ în]eleag\ aceste lucruri. {i e de în]eles. Ei vin dintr-o perioad\ de lipsuri [i vor s\ aib\, dintr-o dat\, tot confortul de la ora[.

Ei nu [tiu dac\ via]a modern\ le va aduce mai mult bine sau mai mult r\u, dar î[i doresc confortul de la ora[, la care au visat. Vor termopan, ca la ora[! E normal\ aceast\ dorin]\ [i e greu s\-i faci s\ în]eleag\ c\ pot avea tot acest confort f\r\ a pierde zestrea cultural\ mo[tenit\ de la p\rin]i [i bunici, adev\rata valoare a casei lor. Nu e totul pierdut, din ce în ce mai mul]i prieteni cump\r\ case în aceste

sate, pe care le refac cu foarte mult\ grij\ [i aten]ie la detalii, iar acest fapt m\ face s\ îmi p\strez optimismul. Dar, din nou, trebuie s\ ne gr\bim! S-a distrus deja foarte mult, peste tot s-a construit haotic. Nu ]ine nimeni lucrurile în frâu. Nu avem oameni care s\ în]eleag\, care s\-[i doreasc\, care s\ fie o mån\ forte (n.r. a accentuat pe silabe).

Oamenii nu fac anumite lucruri decât dac\ sunt constrån[i sau dac\ în]eleg. {i e foarte greu s\ îi faci s\ în]eleag\… Nici în alte ]\ri nu e altfel. Întotdeauna aud c\ al]ii fac, iar noi nu… Nu este adev\rat. În nicio ]ar\ din lume oamenii nu fac aceste lucruri din con[tiin]\ (n.r. a accentuat pe silabe). Fac pentru c\ au amenzi, au reguli [i pentru c\ nu au de ales.

E foarte interesant c\ acela[i om care în

Andreea Esca, foto: © M, JustVision

who’ve done marvelous things there. I’m trying to balance out the ugliness that is already there and cannot be fixed.

Romania always takes last place. What is keeping us from not (always) ranking last?

We are lacking rules, fines, and education!

It’s very hard to explain to people coming out of tens of years of Communism, where they weren’t allowed to do anything, that they must still obey some rules. We are like children who have been kept on a short leash, and who, when they escape, to a party, for instance, get drunk and pass out!

Thirty years have passed, after all! We should stop and observe – we should ask ourselves why HRH The Prince of Wales is urging us to be careful because they, the English, have been through the same destructive process, so we should be careful not to repeat their mistakes. He’s urging us to stop massacring the last virgin forests in Europe… We need to pay attention to these signals – we shouldn’t feel as though someone wishes harm upon us.

We should give up on the “we know better” mentality. We don’t know better!

In the previous issues we tackled the “Maramure[ phenomenon”, fakes, and “authentic Made-in-China” Horezu pottery. You stated that you are attached to the village of your grandparents, to the holidays of your childhood… How are you finding these places now? Have they kept their magic?

I live and relive the same nostalgia, I have the same sentiments. It smells the same – of hay – the village alleys are still there, the river’s still flowing… But, indeed, a lot has been lost!

The fact that a million cars pass through the village and cannot go around the herd of cows is totally wrong. The fact that old houses are being demolished and new houses are built without any consideration for anything is wrong. If we hurry, we can save this oasis of authenticity. I don’t think all is lost. I am optimistic. I have lots of friends and relatives

Romania seems like it lacks leadership, vision… How would you promote Romania?

I think there are still craftsmen in Romania.

I would start with them. There are still women who weave on a loom. What shocked me the most about the Karl Lagerfeld documentary was the story of an old lady – a story which could have been the story of any old lady in Porumbacu de Sus. Just like that. Karl Lagerfeld used to go to a village in the middle of France, to this old lady, who sew for Chanel! Tens of years ago, Karl Lagerfeld was talking about the same thing – there was no one left in France who knew how to sew, apart from that old lady, and no one was looking to learn from her.

The trimmings of all those costumes were done by that old lady, not on a production line!

This is how I would promote Romania – with the “old ladies”. We must understand that we need to value, to promote our crafts.

Let’s once again make wool cloths, using wool from our own sheep, let’s once again weave linen cloth! Otherwise, if we will continue importing everything from China…

Is there a place more beautiful than Porumbacu in Romania?

I don’t know what to say (e.n., laughs).

There are lots of beautiful places in Romania – at least in Transylvania, there are so many beautiful places that I couldn’t pick one. I really liked Cinc[or. I really like the Black Sea. Much has been lost there as well, chaotic construction, the usual story… A few years ago, I celebrated my birthday in Cochilia, near Eforia Sud. That day stays in my heart. I’ve never been to the Moldova region. I would like to.

Why do Romanians only travel around the country on weekends while reserving their vacations for extended trips abroad?

I think the quality of service also comes into play. Lots of times, tourism operators don’t know to promote their places sufficiently. And I think it’s also about this kind of escapism-

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

frenzy – we used to not be able to travel abroad, so now we travel excessively. And there is another problem that needs to be addressed: oftentimes, a holiday in Romania costs more than a holiday abroad. A lot of Romanians go on holiday abroad because it is cheaper and the services are better.

Do you feel the pressure of your notoriety? Is it hard to be famous?

It’s not easy! I didn’t choose, it’s not like I had a choice! There are advantages and disadvantages. Of course, when I’m on holiday, I would like to be able to sunbathe without people constantly asking for pictures, but I can’t say it bothers me. I think anyone would like to be admired, loved, liked by others. It’s human nature. But there are days when you would like to be left alone, when you’re having a bad day, sunbathing, and maybe you wouldn’t like people to see you’re not in peak physical condition, or maybe you’re having dinner and you would like to enjoy your favorite dish… I had the extraordinary chance to do something meaningful, at an extremely important time, and I thank God for giving me this chance.

You figure in a lot of rankings of the Top Ten Influential Women of Romania, together with Nadia Com\neci and Queen Mary.

Does this make you more responsible?

I don’t make a conscious effort to be more responsible, I don’t think that I must act in a certain way because I’m a model, but, like any sane person would, I watch my demeanor. I don’t do things because “I’m allowed to”, like a rock star would, for instance. So these rankings don’t make me excessively responsible, but they don’t make me irresponsible, either.

How do you choose the projects whose voice you become?

I pick them carefully. I only choose the projects I believe in – when I believe I have something to say, when I believe there is a reasoning for me to be part of them; not just to be there for people to take photos with me… Hence we meet here today, look (e.n., pointing to The Robelos magazine), you have a nice project! There are certain projects I really believe in, like the one focusing on the battle against cancer – my mother has worked

21

22

ROBELO INTERVIEW ANDREEA ESCA România îmi zice c\ face ce vrea, c\ acum e libertate, admir\ ordinea din Vest [i spune „vai, dar ce mi-a pl\cut ordinea austriecilor, casele lor la linie…”. E foarte greu s\ explici unor oameni, care vin dup\ zeci de ani de comunism în care nu aveau voie s\ fac\ nimic, c\ trebuie s\ se supun\ unor noi reguli. Noi suntem ca ni[te copii ]inu]i la col] care, dac\ scap\ la o petrecere, se îmbat\ [i le[in\!

Dar au trecut, totu[i, treizeci de ani! Ar trebui s\ ne oprim [i s\ ne uit\m în stânga [i în dreapta, s\ ne întreb\m de ce Prin]ul Charles ne spune s\ avem grij\ c\ au trecut [i ei, englezii, prin acest proces de distrugere [i ne spune s\ nu repet\m gre[elile lor. Ne spune s\ nu mai omoråm p\durile virgine c\ numai la noi mai exist\… Trebuie s\ fim aten]i la aceste semnale, s\ nu avem senza]ia c\ cineva ne vrea r\ul! S\ sc\p\m de „[tim noi mai bine”…

Nu, nu [tim. În edi]iile trecute am vorbit mult de fenomenul Maramure[, de falsuri [i despre ceramica „chinezeasc\ de Horezu”.

Ai afirmat c\ e[ti legat\ de satul bunicilor, de vacan]ele din copil\rie. Cum reg\se[ti acum aceste locuri? {i-au p\strat magia?

Tr\iesc [i retr\iesc aceea[i nostalgie, am acelea[i sentimente. Miroase la fel, a fån, uli]ele sunt tot acolo, râul curge [i el… dar, da, s-a stricat foarte mult!

Faptul c\ un milion de ma[ini trec prin sat [i nu au cum s\ ocoleasc\ bivoli]ele care vin de la ciurd\ e total gre[it. Faptul c\ se d\râm\ case vechi [i se construiesc altele f\r\ nicio regul\ e gre[it. Dac\ ne gr\bim, putem salva aceast\ oaz\ de autenticitate. Nu cred c\ e totul pierdut! Sunt optimist\.

Am mul]i prieteni [i rude care au f\cut lucruri minunate acolo. Încerc s\ balansez ce s-a f\cut deja uråt [i nu se mai poate repara.

Suntem, mereu, pe ultimul loc. Ce îi lipse[te României sau ce ne lipse[te nou\, romånilor, pentru a nu mai fi, mereu, la coada clasamentelor?

Ne lipsesc regulile, amenzile [i educa]ia!

România pare c\ duce lips\ de leadership, de idei. Cum ai promova România?

Cred c\ în România mai exist\ me[te[ugari. Cu ei a[ începe. Exist\ [i acum femei care ]es la r\zboi. Ce m-a frapat cel mai tare în documentarul lui Karl Lagerfeld despre via]a

lui este povestea unei b\trånici care ar fi putut fi oricare b\trånic\ din Porumbacu de Sus. Exact a[a era. Karl Lagerfeld mergea special într-un sat din mijlocul Fran]ei la aceast\ b\trânic\ pentru a-i ]ese ceva pentru costumele Chanel! Acum câ]iva zeci de ani Karl Lagerfeld vorbea despre acela[i lucru, c\ nu mai exist\ nimeni în Fran]a, în afar\ de aceast\ b\trånic\, care s\ cunoasc\ me[te[ugul ]esutului, c\ nu vrea nimeni s\ înve]e de la ea s\ ]eas\ – pasmanteria de la toate acele costume atåt de renumite este f\cut\ de aceast\ b\trânic\, nu e f\cut\ pe band\ în vreo fabric\.

A[a a[ promova eu România, „cu bunicu]e”. S\ în]elegem c\ trebuie s\ valorific\m, s\ promov\m [i s\ ajut\m me[te[ugul, lucrul f\cut cu måna! S\ facem, din nou, postavuri de lân\, de la oaia care cre[te în gospod\rie, s\ ]esem din nou pânz\ de in… Dac\ vom continua s\ le aducem din China…

Exist\ loc mai frumos ca Porumbacu în Romånia?

Nu [tiu ce s\ zic (n.r. râde). Sunt foarte multe locuri frumoase în România. Cel pu]in, în Transilvania sunt atât de multe locuri frumoase încât nu a[ putea s\ numesc unul. Mi-a pl\cut foarte mult la Cinc[or. Mie îmi place foarte mult Marea Negr\. S-a stricat foarte mult [i pe-acolo, s-a construit în ne[tire [i s-a stricat. Acum câ]iva ani, mi-am f\cut ziua de na[tere la Cochilia, lâng\ Eforie Sud. Acea zi mi-a r\mas în suflet. Nu am fost niciodat\ în Moldova. A[ vrea s\ merg.

De ce românii c\l\toresc în ]ar\ doar în weekend [i î[i p\streaz\ concediul pentru vacan]ele lungi în str\in\tate?

Cred c\ e vorba de servicii. De multe ori operatorii de turism nu [tiu s\ î[i promoveze locurile suficient. {i cred c\ mai este [i aceast\ nebunie a evad\rii, nu am putut s\ c\l\torim

în str\in\tate, iar acum c\l\torim excesiv. {i, mai este o problem\ care trebuie spus\, de multe ori o vacan]\ în ]ar\ te cost\ mai mult decåt una în str\in\tate. Mul]i români merg în str\in\tate deoarece e mai ieftin [i sunt mai bine servi]i.

Resim]i presiunea notoriet\]ii? E u[or sau greu de tr\it sub imperiul notoriet\]ii?

Nu e u[or! Eu nu am f\cut o alegere, nu e ca [i cum am avut de ales! Exist\ avantaje [i dezavantaje. Desigur c\ a[ vrea cånd merg în vacan]\ s\ pot sta la plaj\ f\r\ s\ vin\ câte cineva non stop s\ fac\ o poz\ cu mine, dar nu pot s\ spun c\ m\ deranjeaz\. Cred c\ oricui i-ar face pl\cere s\ fie admirat, iubit, s\ fie pl\cut de ceilal]i. E un cod scris în natura uman\, dar sunt [i zile când ai vrea s\ fii l\sat în pace, cånd ai o zi mai proast\, stai la plaj\ [i, poate, n-ai vrea s\ vad\ toat\ lumea c\ nu e[ti fit, sau e[ti la mas\ [i vrei s\-]i savurezi felul preferat… Eu am avut o [ans\ extraordinar\ s\ fac ceva ce s\ aib\ sens, într-un moment extrem de important, [i îi mul]umesc lui Dumnezeu c\ mi-a dat aceast\ [ans\. În multe topuri mondene figurezi, al\turi de Nadia Com\neci [i Regina Maria, între primele zece femei influente ale României.

Te responsabilizeaz\ aceast\ recunoa[tere?

Nu fac niciun efort de recunoa[tere, nu fac ceva gândindu-m\ c\ trebuie s\ fac ceva anume pentru c\ sunt un model, dar, ca orice om zdrav\n la minte, îmi controlez comportamentul. Nu fac lucruri pentru c\ „mi se permite”, a[a cum ar face un star rock, de exemplu. Nu m\ responsabilizeaz\ excesiv, dar nici nu m\ iresponsabilizeaz\.

Cum î]i alegi proiectele a c\ror voce devii? Îmi aleg cu aten]ie proiectele în care m\ implic. Aleg numai proiecte în care cred – În

Andreea Esca, foto: © M, JustVision

care cred c\ am ceva de spus, în care cred c\ am un sens pentru c\ sunt acolo, nu doar ca s\ î[i fac\ cineva o poz\ cu mine… De aceea ne întâlnim ast\zi aici, uite (n.r. ar\tånd spre revista The Robelos), voi ave]i un proiect frumos! Sunt anumite proiecte în care cred foarte mult, cum este cel în care sunt implicat\ în lupta împotriva cancerului – mama mea a lucrat o via]\ întreag\ într-un spital oncologic [i mi-a transmis aceast\ grij\ fa]\ de semeni. Dac\ st\ în puterea mea s\ transmit un mesaj important, m\ implic.

Nu vreau s\ fiu doar un influencer, exist\ acest job, nu este principala mea activitate. În proiectul Rena[terea, de exemplu, m-am implicat cu mare drag. De obicei, când vine vorba de s\n\tate [i de educa]ie m\ implic cu toat\ inima pentru c\ aceste dou\ domenii stau la baza a tot ceea ce se întâmpl\ cu noi.

Dac\ nu se inventa televiziunea, în ce direc]ie te-ai fi îndreptat?

Dup\ atå]ia ani de [tiri, dac\ ar fi s\ o iau de la cap\t, a[ face ceva în entertainment, ca s\ fie complet diferit. Sau, poate, comunicare. Ini]ial am vrut s\ dau la teatru. N-a fost s\ fie! M-am dus c\tre o facultate economic\. La jurnalism am ajuns dintr-o întâmplare!

Alegerea mea a fost s\ comunic, indiferent cum, de pe o scen\ sau din spatele ei. Îmi place comunicarea pentru c\ îmi plac oamenii [i pove[tile lor. Dac\ m\ la[i într-o sta]ie de autobuz, în zece minute aflu toate pove[tile oamenilor de acolo. Pentru c\ sunt foarte curioas\. {i pentru c\ fiecare are ceva extraordinar de povestit. {i chiar dac\ ni se pare c\ persoanele publice au vie]i [i pove[ti spectaculoase, sunt anonimi ale c\ror pove[ti sunt de un milion de ori mai interesante.

Ce crezi c\ mai e important pentru genera]ia care are ast\zi 18, 19, 20…?

Eu o v\d foarte bine, sunt o optimist\, repet! Dar am un mare semn de întrebare!

Sunt îngrijorat\ pentru faptul c\ absolut to]i, sau foarte mul]i dintre ei, sunt interesa]i doar de bani. {i asta m\ îngrijoreaz\. Pe mine nu m-au interesat niciodat\ banii când eram de vårsta lor – [i pe niciunul dintre prietenii mei.

Nu îmi amintesc s\ fi dat vreunul din prietenii mei un astfel de r\spuns la întrebarea ce vrei s\ faci când vei fi mare? Bani? Pentru c\ tinerii de ast\zi spun ap\sat c\ vor s\ fac\

her entire life in an oncology hospital, and she instilled in me this care for my fellows. If it’s in my power to send a strong message, I get involved.

I don’t want to be just an influencer – this job exists – it’s not my main activity.

For instance, I was wholeheartedly involved in the „Rena[terea” project. Usually, when it comes to health and education, I get involved wholeheartedly because these two fields are the foundation of all that concerns us.

If it weren’t for the invention of television, what would you be doing now?

After so many years of presenting the news, I would do something in entertainment, for a change. Or, maybe, in communication. Initially I wanted to study Theatre.

It wasn’t meant to be! I went to an Economics faculty. I got into journalism by chance! My choice was to communicate, in any way possible, either from the stage or from behind the stage. I like communication because I like people and their stories.

If you were to leave me at a bus station, in ten minutes I would learn the stories of everyone there. I’m very curious! And everyone has something extraordinary to tell.

Even though we think that only public figures have spectacular lives and stories to tell, there are anonymous persons who have stories a million times more interesting.

What do you think is still important to know for the present generation, for those aged 18, 19, 20 today...?

I see them with good eyes! Again, I’m an optimist! But there is a big question mark. I’m worried because absolutely all of them – or very many of them – are only interested in the money. This concerns me. I never cared about money when I was their age – and neither did my friends. I don’t remember any of my friends answering the question “What do you want to be when you grow up?” in this way. Money? That’s what the youths of today say their goal in life is. It concerns me that they don’t have ideals (money can’t be an ideal), they don’t have passions, they don’t desire to build something. “I want to make money” is not an answer, much less a life goal. It seems to me that the people who aren’t fixated on

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

making money are the ones who make the most money. But maybe the youths are right. Maybe they know something we don’t. I have the feeling they are equipped for something else, for a future my generation cannot understand. We don’t know how the world they are equipped for will be! Maybe they are right and the ideals that my generation believed in aren’t needed.

Or, at least, that’s what I hope – that they know what they’re doing!

I know your two kids went to a French school. Alexia Eram studies Marketing, Advertising & PR in London.

In comparison, how do you evaluate the Romanian educational system?

Abroad, you don’t get the chaos we have here! In Romania they change ministers twice or thrice yearly! The same with the laws, the curriculum… That’s how it is.

And we end up where we started. We have no rules, it’s chaotic. Thirty years have passed since the Revolution and here there is perpetual chaos. Things should have been put in order a long time ago, one way or another. This is where the chaos that is our educational system is coming from. My belief is that, at the present, the quality of the education one receives in Romania depends 100% on one’s form teacher – because, together with the parents, and sometimes their involvement is greater than the parents’, the form teacher is the most important person in the development of a child. If they know how to get the children interested, how to discover their abilities, their inclinations – form teachers are sometimes more important than the parents. This is a vocation! The quality of the educational act is essential in the development of children. I know very well that what I have today I owe half/half to my parents and my form teacher. I know this for sure, I have no doubts about it.

My schoolteacher found in me all that was worth developing. She pushed me to develop my confidence… When I got to the fourth grade – I felt I was a child who could do anything! She took me to the theater, to concerts… She was someone I met in the school yard, in the first grade. In contrast, I studied English with a private tutor. I had an English teacher who just couldn’t

23

24

ROBELO INTERVIEW ANDREEA ESCA

bani! Asta m\ îngrijoreaz\, faptul c\ nu au idealuri (banii nu pot fi un ideal), nu au pasiuni, nu î[i doresc s\ construiasc\ ceva. „Vreau s\ fac bani” nu e un r\spuns [i cu atât mai pu]in un ]el în via]\. Mie mi se pare c\ cei mai mul]i bani îi fac oamenii care nu sunt concentra]i s\ fac\ bani. Dar poate au ei, tinerii, dreptate. Poate ei au ni[te date pe care noi nu le avem. Am sentimentul c\ ei sunt preg\ti]i pentru altceva, pentru un viitor pe care genera]ia mea nu îl poate în]elege. Noi nu [tim cum va fi lumea pentru care sunt f\cu]i ei! S-ar putea s\ aib\ ei dreptate [i s\ nu mai fie nevoie de idealurile în care genera]ia mea a crezut. Sau, cel pu]in, eu a[a sper, c\ [tiu ei ce fac! {tiu c\ cei doi copii ai t\i au urmat {coala Francez\, Alexia Eram studiaz\ la Londra marketing, publicitate [i rela]ii publice în domeniul modei. Comparativ, cum apreciezi înv\]\måntul romånesc? În str\in\tate nu este haosul care este în România! În Romania se schimb\ doi-trei mini[tri pe an! Legile, la fel, programa, la fel!

Despre asta este vorba. {i ajungem de unde am plecat. Nu avem reguli, e un haos. Au trecut 30 de ani de la Revolu]ie, iar la noi e un haos continuu. Lucrurile trebuiau de mult aranjate, într-un fel sau altul. De aici pleac\ toat\ nenorocirea în sistemul de înv\]\mânt. Credin]a mea este c\, la ora actual\ nivelul de educare al elevului romån depinde 100% de profesorul pe care îl are, de înv\]\torul pe care îl are. Pentru c\, al\turi de p\rin]i [i, uneori înaintea p\rin]ilor, educatorul este cel mai important om din via]a unui copil. Dac\ [tie s\ [i-l apropie, dac\ [tie s\ se fac\ respectat, dac\ [tie s\ descopere calit\]ile, înclina]iile, harul fiec\rui copil, educatorul, uneori, este mai important decåt un p\rinte. Meseria de dasc\l este o meserie voca]ional\! {coala [i calitatea ei este esen]ial\ în dezvoltarea unui copil. Eu [tiu foarte sigur c\ ceea ce sunt ast\zi, jum\tate/jum\tate, datorez p\rin]ilor mei [i înv\]\toarei mele. {tiu clar, nu am niciun fel de dubiu. Înv\]\toarea mea a g\sit în mine tot ceea ce trebuia dezvoltat. A [tiut s\ m\ împing\ de la spate, s\mi dezvolte încrederea… pân\ în clasa a patra eram un copil care [tia c\ poate s\ fac\ orice! M\ ducea la teatru, m\ ducea la

concerte… era un om pe care l-am cunoscut în curtea [coli, în clasa întâi… În antitez\, am studiat engleza în particular. Am avut o profesoar\ de englez\ care nu era în stare s\ se apropie de mine. Era foarte rece [i nu am putut înv\]a engleza. Apoi, în clasa a cincea, m-am îndr\gostit de limba englez\, datorit\ unei geniale profesoare. Am r\mas prieten\ cu ea pân\ a murit. Venea cu casete, interpretam piese de teatru… fiecare dintre noi, copiii, trebuia s\ interpreteze câte un personaj, ne înv\]a melodii, imnuri irlandeze… Eu nu cred c\ exist\ copil care s\ nu poat\ fi înv\]at, cred c\ exist\ doar profesori cu sau f\r\ har. Î]i expui ideile cu mult\ u[urin]\ [i e clar c\ e[ti o persoan\ organizat\. În familia Andreei Esca ce predomin\? Regulile sau democra]ia?

Democra]ia are reguli! Democra]ia nu înseamn\ haos. Libertatea trebuie în]eleas\ ca un cumul de reguli. Eu a[a am crescut, cu reguli, pe copiii mei a[a i-am educat, cu reguli… Au avut libertatea s\ mearg\ unde au dorit, dar regula era s\ ajung\ acas\ pân\ la ora X. Eu cred c\ p\rin]ii trebuie s\ [tie s\ pun\ limite! Nu sunt cea mai avizat\ persoan\ s\ dau sfaturi de parenting, sunt un milion de traineri care fac acest lucru, dar la noi în familie democra]ia a[a a func]ionat.

Dau mereu acest exemplu, noi, românii, suntem obi[nui]i s\ spunem despre noi c\ nu facem, c\ nu dregem [amd, dar tot timpul îmi amintesc de ni[te prieteni ai so]ului meu (p\rin]ii so]ului meu sunt francezi) care, în Fran]a, î[i pun centura de siguran]\ (pentru c\ [tiu c\ amenda îi va costa 200 de euro), iar când vin în România, nu! Nu este vorba nici de educa]ie [i nici despre na]ionalitate. Este vorba despre „cåt te cost\”, despre pre]ul pl\tit!

warm up to me. She was very cold and I couldn’t learn that way.

Then, in the fifth grade, I fell in love with English, thanks to a brilliant tutor. We remained friends till her death. She used to bring cassettes, we would perform theater plays… Everyone had to play a character, she taught us songs, Irish hymns… I don’t think there exists a child who cannot be taught. I think there are only teachers who are gifted and teachers who aren’t.

You present your ideas very freely and it’s clear you’re an organized person. What predominates in your family? Rules or democracy?

Democracy has rules! Democracy doesn’t mean chaos. Liberty should be understood as a set of rules. This is how I was raised, with rules, this is how I raised my children, with rules… My kids had the liberty to go where they wanted, but the rule was to come home before X o’ clock. I think parents must know how to impose limits! I’m not the most qualified person to give parenting advice, there are millions of trainers who do this, but this is how democracy has worked in our family.

I always give this example: we, Romanians, are used to saying that we don’t know what we’re doing, that we’re clueless etc., but I always come back to the example of some friends of my husband’s (my husband’s parents are French) who, in France, wear their seatbelt, because they know the fine is two hundred euros, but, in Romania, they don’t! This is neither about education nor about nationality. It’s about the price to be paid!

Marcel {tef Publisher The Robelos

26

PREVIEW OBERWOOD

Cantacuzinii s-au refugiat pe t\râm românesc dup\ c\derea Constantinopolului, au dat trei domnitori, precum [i c\rturari, doctori, avoca]i. „Nababul”, Prin]ul Cantacuzino era [colit la Paris [i se num\ra printre pu]inii români din vremea sa cu doctorat în Drept.

OberWood, Porumbacu de Sus Alege unde vrei s\ stai: Casa Berbec, Casa Floarea Vie]ii, Casa Moar\, Casa Prieteniei, Casa Soare, 331, La Victorel, La Mo[u, {ura La Victorel.

Alege ce vrei s\ faci: culege zmeur\, prive[te cum trece ciurda, mulge o vac\, înva]\ cum se face brânza, plimb\-te cu c\ru]a, c\l\re[te, f\ drume]ii, închiriaz\ o biciclet\, joac\ fotbal sau tenis în nocturn\!

Foto: © OberWood

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Porumbacu de Sus, jude]ul Sibiu La 35 de km de ora[ul Sibiu sau 47 de km de ora[ul F\g\ra[ +40 0741 022 442 www.oberwood.ro oberwood2019@gmail.com @oberwood_porumbacu_de_sus +40 741 022 442 www.oberwood.ro Porumbacu de Sus, jude]ul Sibiu oberwood2019@gmail.com La 35 de km de ora[ul Sibiu sau 47 de km de ora[ul F\g\ra[ @oberwood_porumbacu_de_sus

27

28

ADVERTORIAL SINGURENI MANOR “If I can make it there/ I'll make it anywhere”. Versurile sunt desprinse din celebrul cântec “New York, New York”, interpretat de [i mai celebrul Frank Sinatra [i exprim\, în câteva cuvinte simple, provoc\rile

SINGURENI MANOR SAU DESPRE “LA JOIE DE VIVRE”

Singureni Manor, foto: © igu.ro

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

pe care metropola aflat\ pe Coasta de Est a Statelor Unite [i ora[ul ce reprezint\ chintesen]a „visului american” le poate ridica celor ce î[i iau inima-n din]i [i încearc\ s\-[i construiasc\ o via]\ acolo.

La scar\ mult mai mic\, versurile de mai sus se potrivesc [i Bucure[tiului – capitala în care se mut\ anual mii de români din toate col]urile ]\rii, atra[i de oportunit\]ile pe care le întrez\resc aici [i de promisiunea unei vie]i

mai bune. Dar Bucure[tiul nu este din caleafar\ de prietenos nici cu noii, nici cu mai vechii lui locuitori. De fapt, în Bucure[ti, fie intri în vârtejul lui ame]itor, trepidant, fie capitulezi. Traficul sufocant, aglomera]ia din

magazine, de la metrou, de pe str\zi, situa]iile stresante din via]a cotidian\ sunt elemente definitorii. {i atunci nu e de mirare c\ mul]i locuitori ai capitalei caut\ refugii în care s\ evadeze m\car în weekend-uri. De altfel, comportamentul de “turist de weekend” li se potrive[te ca o m\nu[\: pe Valea Prahovei (da, cozile din Bucure[ti se mut\ vinerea [i duminica pe DN1) [i pe Autostrada Soarelui în lunile de var\, cele mai multe numere de înmatriculare ce sclipesc în trafic sunt de Bucure[ti. Dar, pentru o deconectare real\ exist\ o variant\ mult mai bun\: la nici o or\ de mers cu ma[ina, se afl\ un loc cu adev\rat desprins din pove[ti, o oaz\ de lini[te [i de relaxare [i de decuplare de la stresul zilnic.

Pentru c\ acest articol nu este despre

29

30

ADVERTORIAL SINGURENI MANOR

Bucure[ti, ci despre o destina]ie special\ de vacan]\.

Da]i lini[tea mai tare!

F\r\ s\ apela]i la Google, pute]i numi dou\-trei obiective turistice din jude]ul Giurgiu? Recunosc c\ mie mi-a fost greu s\ le identific în minte. Poate, vag, localitatea C\lug\reni, locul celebrei b\t\lii duse de Mihai Viteazul împotriva otomanilor. Dar, s\ zicem c\ o persoan\ e mânat\ de dorin]a de a-[i des\vâr[i cuno[tin]ele de istorie [i ar dori s\ viziteze C\lug\reni; ei bine, dezam\girea iar fi cumplit\ pentru c\, exceptând o statuie a domnitorului, locul nu marcheaz\ nicicum acest episod din urm\ cu câteva veacuri. A[a c\ de ce te-ai gândi la Giurgiu ca la o destina]ie de vacan]\? R\spunsul se afl\ la ie[irea din satul Singureni, pe un domeniu de vân\toare imens, unde a fost creat refugiul perfect pentru to]i cei care viseaz\ la lini[te, confort, relaxare.

Imagina]i-v\ urm\toarea scen\: în mijlo-

cul unei p\duri, în care se aud doar mierlele [i, din când în când, ]ipete ascu]ite de fazani care-[i caut\ perechea, se afl\ un foi[or în\l]at la câ]iva metri deasupra solului.

Mobilierul e basic: o mas\ din lemn masiv [i câteva scaune. Îns\, nu ai timp s\ observi aranjamentul pentru c\ imediat privirea î]i este captat\ de priveli[te: de jur-împrejur se întinde p\durea care fream\t\ sub pa[ii animalelor, fo[netele frunzelor sub copite vestesc apropierea unor turme de c\prioare, iar pe paji[tea din dep\rtare poate fi v\zut un cerb lop\tar. Sunt doar câ]iva dintre locatarii de drept ai acestui loc. Imperceptibil, conversa]ia devine o [oapt\, pentru ca lini[tea s\ nu fie tulburat\. Cei de la Singureni povestesc c\ la un moment dat, într-o sear\, foi[orul a fost închiriat de un grup de nou\ b\rba]i, prieteni care nu se mai v\zuser\ de ani buni întrucât fiecare locuia în alt\ ]ar\. Oaspe]ii povesteau a doua zi c\, de[i aveau atât de multe s\-[i spun\, în prima jum\tate de or\ niciunul nu a scos un sunet; au stat [i au ascultat, pur [i

simplu, glasul p\durii, [i s-au bucurat de lini[tea pe care doar natura ]i-o poate strecura în suflet.

Foi[orul aflat la Paul’s Lodge poate servi atât ca observator pentru cei pasiona]i de faun\, dar, în acela[i timp, aici se pot organiza seri tematice ori degust\ri de licori fine, cu un num\r restrâns de invita]i. Îns\, pân\ s\ ajungem la foi[or, s\ facem o incursiune în istoria locului.

Pove[ti cu iz decameronez În urm\ cu o decad\, un om de afaceri român era în c\utarea unui loc lini[tit, în afara Capitalei agitate, pentru a se relaxa.

Principala condi]ie: s\ fie în mijlocul naturii.

Dup\ c\ut\ri, a descoperit locul ideal la ie[irea din localitatea giurgiuvean\ Singureni.

Gândit ini]ial ca un domeniu de vân\toare, în timp, spa]iul a devenit locul în care au prins via]\ pasiuni precum columbofilia, pentru c\ la Singureni au fost create voliere pentru porumbei c\l\tori, exemplare atât de reu[ite

Singureni Manor, foto: © igu.ro

încât au fost premiate la concursuri interna]ionale de profil. Apoi, proprietarul, îndr\gostit de cai, a început s\ populeze grajdurile de la Singureni cu exemplare spectaculoase din rasa pur sânge arab. În rândul cunosc\to-

rilor în domeniu, e suficient s\ pronun]i numele El Jahez WH pentru a stârni reac]ii de admira]ie, acesta fiind cel mai frumos cal arab din lume la categoria Arm\sari. În ceea ce prive[te spa]iul de cazare, totul

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

a început cu o cas\ mic\ [i cochet\ din lemn.

Apoi s-a construit conacul, gândit ca o bijuterie între conacele vân\tore[ti din punct de vedere al designului, facilit\]ilor [i confortului. De altfel, asemeni personajelor din Decameronul lui Boccaccio, întreaga familie a proprietarului s-a retras în conacul din p\durea de stejari [i salcâmi în timpul pandemiei de coronavirus [i, mai ales, a celor dou\ luni de stare de urgen]\ [i izolare total\ la domiciliu. Atunci s-a petrecut declicul! A fost momentul în care proprietarul domeniului de la Singureni a realizat cât de benefic poate fi traiul în mijlocul naturii [i cum ar putea s\ transforme acest loc în destina]ie pentru to]i cei care caut\ un col]i[or în care s\ evadeze. Conceptul ini]ial viza crearea unui spa]iu pentru tabere ecvestre pentru copii, îns\ planurile au fost modificate pe parcurs.

Astfel, spa]iile de cazare ale conacului au fost suplimentate cu înc\ [ase camere.

Apoi, a fost ad\ugat\ [i o piscin\ semiolimpic\. Ideea care a prins tot mai mult contur a fost aceea de a oferi oaspe]ilor un loc în care s\ primeze confortul, facilit\]ile, serviciile de top, dar [i experien]a inedit\ a unei vacan]e în mijlocul naturii, înconjura]i de animale s\lbatice [i cai de ras\.

La Singureni, totul este definit de un bun gust des\vâr[it, de la tapetul care personalizeaz\ fiecare camer\ in parte, pân\ la decorul din livingul impresionant al conacului, în care ai impresia c\ ai nimerit într-un muzeu cinegetic. De altfel, întregul decor din Paul’s Lodge este ales de proprietari fie din c\l\toriile lor peste hotare, fie în urma unor licita]ii organizate de case de renume interna]ional. {i mai important este c\ fiecare obiect are propria lui poveste. De pild\, u[ile din lemn masiv de la conac sunt aduse din Italia [i sunt realizate de produc\tori cu tradi]ie; la fel [i piatra masiv\ folosit\ la construc]ia [emineului de dimensiuni impresionante. Placa [emineului provine de la un castel din Fran]a, dateaz\ din anul 1726 [i include în designul blazonului doi unicorni. Într-una din camere, în locul [ifonierului clasic, troneaz\ un „r\citor”, adic\ un dulap din lemn masiv, vechi de peste 150 ani, care era folosit pentru p\strarea în bune condi]ii a alimentelor perisabile

31

32

ADVERTORIAL SINGURENI MANOR

într-o epoc\ în care nu se inventase înc\ frigiderul, iar ghea]a era greu de procurat. În prezent, spa]iile de cazare de la Singureni sunt împ\r]ite în dou\ zone distincte: Paul’s Lodge [i Paul’s Horses, ambele amplasate în inima naturii. Planurile de dezvoltare nu se opresc aici pentru c\ proprietarii vor crea aici [i o „ferm\”, în care oaspe]ii s\ poat\ experimenta via]a simpl\, autentic\, de la ferm\, dar [i un alt tip de cazare din categoria “glamping” - corturi luxoase, cu facilit\]i pentru cei care vor s\ încerce cazarea în cort, dar s\ se bucure, totu[i, de facilit\]ile pe care le presupune un hotel. Atât ferma, cât [i glampingul vor avea ie[ire la p\dure, pentru ca niciunul dintre cei care calc\ la Singureni s\ nu fie privat de cel mai important asset al locului: Natura.

De asemenea, printre facilit\]ile nou con-

struite pe domeniu, se num\r\ [i un lounge spectaculos amenajat în fa]a manejului mare, unde oaspe]ii se pot relaxa lâng\ [emineul aflat în aer liber [i pot urm\ri fie show-uri ecvestre, fie cursuri de c\l\rie.

Planurile prev\d [i realizarea unui manej acoperit, cu instala]ie de nocturn\, în care se pot desf\[ura activit\]i ecvestre indiferent de condi]iile de afar\.

Pentru cei care vor s\ aib\ parte de evenimente în mijlocul naturii, fie cu colegii de la birou, fie evenimente precum nun]i, va fi construit\ o sal\ cu o capacitate de 130 de persoane, cu pere]i transparen]i [i amplasat\ în mijlocul p\durii, astfel încât cei prezen]i s\ se simt\ conecta]i în permanen]\ cu natura.

Pentru c\ totul este gândit în acord cu peisajul, construc]ia transparent\ este realizat\ cu materiale [i în culori naturale care

transpun p\durea [i în interiorul s\lii de evenimente.

Un alt proiect prevede un restaurant fine dining, unde buc\t\ria româneasc\ va fi reinterpretat\ de chef Alexandru Dumitru în stilul

Singureni Manor, foto: © igu.ro

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

care s\ indice num\rul exact al animalelor s\lbatice ce î[i duc traiul lini[tit în p\durile de stejar [i salcâm de la Singureni, dar num\rul lor estimativ se ridic\ la câteva mii.

Pe lâng\ plimb\rile în natur\, la Singureni pot fi întreprinse [i alte activit\]i, pentru c\ oaspe]ii au la dispozi]ie o piscin\ semi-olimpic\, saun\ umed\ [i uscat\, jacuzzi, o platform\ de yoga în p\dure, ciub\r [i saun\ transparent\ în aer liber, hamace, mas\ de ping-

propriu, deja apreciat de cunosc\tori. El va readuce parte din zestrea [i pove[tile culinare din diverse zone ale ]\rii în meniul restaurantului, care va fi foarte dinamic, se va schimba foarte des, odat\ cu produc]ia din gr\dina proprie sau cu disponibilitatea [i prospe]imea ingredientelor furnizate de produc\torii locali.

Restaurantul va fi “adults only” [i va func]iona din aceast\ var\, patru zile pe s\pt\mân\, doar seara, cu meniu de degustare.

Paradisul Cailor Ceea ce îl surprinde, poate, cel mai mult pe turistul ajuns la Singureni este zona grajdurilor, unde sunt îngriji]i peste 140 de cai.

Totul a pornit de la pasiunea proprietarului pentru caii din rasa pur sânge arab, prima ras\ de cai [i cea care st\ la baza celorlalte rase. De altfel, se zice c\ dac\ prive[ti un cal arab în ochi, prive[ti puritatea absolut\. {i e de ajuns s\ vezi un cal arab alergând pentru a te îndr\gosti iremediabil de el. Este o experien]\ de care se bucur\ cei care viziteaz\ Singureni Manor, unde atât copiii, cât [i adul]ii pot petrece ore în [ir în prezen]a cailor, ceea ce reprezint\ o experien]\ cu totul diferit\ de cea a unei simple lec]ii de c\l\rie. În acest moment, sunt peste 100 de cai pur sânge arab [i înc\ 40 de cai din diverse alte rase. În fiecare sâmb\t\ diminea]a, oaspe]ii caza]i la Singureni se bucur\ de un mic show ecvestru, în care este reprodus scenariul de la concursurile interna]ionale de frumuse]e pentru caii arabi. Evident, vedeta care ridic\ de fiecare dat\ publicul în picioare este campionul El Jahaz WH, pomenit mai sus, un arm\sar superb, admirat [i dorit de c\tre to]i

proprietarii de cai din lume; e suficient s\ preciz\m c\ are peste 300 de vl\stare r\spândite pe tot mapamondul.

Inspir\. Expir\. Repet\ Când vii la Singureni Manor, asigur\-te c\ ai suficient spa]iu în memoria telefonului. {i baterie extern\. Pentru c\ vei avea ce s\ pozezi. Poate c\ nu ar fi r\u ca în bagaj s\ arunci [i un binoclu, ca s\ po]i observa mai bine animalele aflate la distan]\, de[i, la drept vorbind, e suficient s\ te plimbi la pas pe alei sau s\ dai o tur\ cu bicicleta pentru a te intersecta cu o turm\ de c\prioare, s\ zicem. Pe cele 800 de hectare de p\dure te vor surprinde nu doar c\prioare, ci [i cerbi, inclusiv carpatini [i lop\tari. Nu exist\ un recens\mânt

pong, badminton, biciclete [i carturi pentru adul]i [i copii. Se pot organiza safari cu ma[ina electric\, plimb\ri cu tr\sura tras\ de cai [i, evident, lec]ii de c\l\rie, foc de tab\r\, spectacole de muzic\ cu instrumente mai pu]in cunoscute, precum handpanul.

Tot în dezvoltare se afl\ [i o sal\ multifunc]ional\ pentru show-uri ecvestre la nivel interna]ional, unde urmeaz\ s\ se organizeze evenimente hipice dedicate calului arab, care pân\ acum se întâmplau doar în alte ]\ri, cu tradi]ie. La unul dintre aceste show-uri interna]ionale, când unul din caii de la Singureni a câ[tigat Locul 1, organizatorii nu aveau preg\tite imnul [i steagul României pentru c\ nici nu luaser\ în calcul c\ un exemplar din ]ara noastr\ ar putea s\ ob]in\ o distinc]ie

33

34

ADVERTORIAL SINGURENI MANOR

atât de prestigioas\.

Or, [i România poate face performan]\ în acest domeniu mai pu]in explorat pân\ în prezent, [i aceasta este una dintre ambi]iile proprietarului de la Singureni Manor.

Dar la Singureni e suficient s\ savurezi, pur [i simplu, momentele de lini[te. S\ deschizi ochii când razele soarelui î[i fac loc printre ramuri, s\-]i iei o cea[c\ de cafea aburind\ [i s\ ie[i în aerul r\coros al dimine]ii, când p\durea se treze[te la via]\. S\-]i umpli pl\mânii cu oxigen [i s\ realizezi c\ frumuse]ea vie]ii st\ fix [i în aceste momente efemere, dar înc\rcate de esen]\. Pentru c\ la Singureni intri într-o rela]ie intim\ atât cu natur\, cât [i cu sinele. Iar grijile r\mân undeva, departe, întrun univers paralel.

Singureni Manor e singurul univers de care ai nevoie când nu te mai po]i conecta la tine însu]i.

Raluca Hatmanu

Singureni Manor, foto: © igu.ro

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

36

ROBELO INTERVIEW IRINA BOSSY-GHICA „Ignorarea trecutului nu numai c\ împiedic\ în]elegerea prezentului, dar compromite îns\[i capacitatea de ac]iune" Marc Bloch, istoric francez

IrinaBossy-Ghica Interviu / Interview

Partea a doua / Second part

„Bunica mea a fost cea mai frumoas\ inspira]ie pe care am avut-o în copil\rie” Castelul Cantacuzino de la Bu[teni e tot al dvs.?

Nu. Eu nu aveam dreptul s\-l recuperez.

Oricum, fetele Nababului, conform mentalit\]ii epocii, nu mo[teneau case, iar eu sunt descendenta uneia dintre fiice, a[a cum am mai spus. Gheorghe Cantacuzino, str\-str\bunicul meu, a l\sat castelul de la Zamora (Bu[teni) ultimului s\u fiu, Grigore. Dup\ 1989 mo[tenitoarea acestuia l-a recuperat [i l-a vândut. La rândul s\u, cump\r\torul l-a revândut unui cuplu germano-rus.

Nababul a construit trei castele. Unul str\lucitor, pe Calea Victoriei, ca s\ arate lumii întregi c\ suntem egalii tuturor, unul în stil românesc, la Zamora, ca s\ arate cât suntem de români – pe friza castelului sunt reprezentate stemele tuturor familiilor boiere[ti române[ti înrudite cu familia Cantacuzino – [i, al treilea, Micul Trianon de la Flore[ti, care era un fel de apoteoz\, demonstra c\ suntem egalii Regelui Fran]ei! Între]inerea unui castel cost\ înfior\tor de mult. De aceea, în Fran]a, se scot la vânzare atât de multe castele…

“My grandmother was the most beautiful, inspiring figure of my childhood”

Noi derul\m mai multe proiecte care privesc diaspora. Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines, fiind la råndul s\u repatriat, a afirmat c\ cea mai bun\ decizie pe care a luat-o în via]a lui a fost aceea de a se întoarce în ]ar\. {i mai spune c\ noi nu facem ce trebuie pentru a atrage diaspora acas\.

Eu m-am întors efectiv în România în 2019. Dup\ trei ani, rev\zându-mi interviurile acordate diverselor televiziuni [i reviste din acea perioad\, îmi vine s\ zâmbesc. Pân\ [i Clotilde Armand, pe care eu o admir foarte mult, a în]eles cum merge treaba în România, [i c\ trebuie s\ „te adaptezi" acestui mod de func]ionare.

Dar pe mine nu m\ cheam\ Clotilde Armand. M\ cheam\ Ghica [i am în spate Cantacuzinii! Nu vreau s\ „m\ adaptez".

Sau mi se recunoa[te o competen]\ (nu un drept) [i atunci fac o treab\, sau n-o mai fac deloc. Dar ca s\ m\ compromit pentru a ajunge undeva unde toat\ lumea este compromis\, nu m\ intereseaz\. Încerc s\ accesez fonduri europene–

Do you also own the Cantacuzino Castle in Bu[teni?

No. I was not entitled to it. Anyway, the Nabob’s daughters, in line with the mentality at the time, did not inherit houses. And I am descended from one of them, as I’ve said. Gheorghe Cantacuzino, my great-great-grandfather, left the castle in Zamora (Bu[teni) to his youngest son, Grigore. His heir regained possession of it in 1989, and sold it. In turn, the buyer sold it again to a German-Russian couple who owns it to this day.

The Nabob built three castles: a shining castle on Victory Lane, to show everyone that Romanians are as good as anyone else, another one in Zamora, built in the Romanian style, to showcase his Romanian pride – the friezes sport the coat of arms of Romanian noble families that were related to the Cantacuzinos – and a third castle in Flore[ti, the Little Trianon, which was supposed to be a kind of apeotheosis, proving we are the equals of the King of France! Maintaining such a castle costs an exorbitant amount. This is why there are so many castles on sale in France.

Irina Bossy-Ghica, foto: © M, JustVision

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

“Ignorance of the past not only impoverishes our understanding of the present, but also compromises our capacity to act in itself” Marc Bloch, French historian

We run a series of projects related to the Romanian diaspora. Drago[ Anastasiu, the CEO of Eurolines, himself a returnee, has claimed that the best decision he ever made was to come back. And he also claims that we aren’t doing the right things to convince our diasporans to return.

I came back for good in 2019. Three years later, I smile looking back at the interviews I gave to various television channels. Even

Clotilde Armand – whom I greatly admire – has understood how things work in Romania, that you have to adapt to this modus operandi. But my name is not Clotilde Armand. My name is Ghica and I am descended from the Cantacuzinos! I don’t wish to adapt! Either my competence – not as a right; simply as a matter of fact – is recognized, in which case I’ll do what I know to do, or I won’t do it at all. I don’t care to compromise myself to get somewhere

where everyone is compromised.

I’ve tried to access European funding: the sums necessary for the reconstruction of the two historical monuments are grand, colossal even, in the case of the domain in Flore[ti. But I have run into three major obstacles. In the Applicant’s Guide it says that: I) funding is not offered for constructions that have already started (I have already consolidated the chapel in Ghergani, because it would have

37

38

ROBELO INTERVIEW IRINA BOSSY-GHICA

sumele necesare pentru reconstruc]ia celor dou\ monumente istorice sunt mari, chiar colosale, în cazul domeniului de la Flore[ti – dar am întâmpinat trei interdic]ii majore. În Ghidul Solicitantului scrie c\ I) nu se acord\ finan]are pentru [antiere începute (eu am consolidat deja capela de la Ghergani, deoarece altfel s-ar fi pr\bu[it), II) nu se acord\ finan]are pentru restaurarea frescelor din biserici (De ce? Nu se [tie!) [i III) nu se acord\ finan]are pentru consolidarea ruinelor!

Dar nu m\ descurajez! Sper totu[i c\ în aceast\ nou\ tran[\ de fonduri europene se vor deschide posibilit\]i noi. Am înfiin]at o asocia]ie a proprietarilor de monumente istorice private [i încerc s\-i atrag pe ace[tia în anevoioasa lupt\ pentru recunoa[terea nevoilor specifice ale celor câ]iva proprietari care se zbat pentru a salva patrimoniul României care, pân\ la urm\, este [i patrimoniul Europei!

De[i face]i o radiografie foarte exact\ a României de ast\zi, care v\ pune piedici, continua]i s\ investi]i în patrimoniul na]ional...

Mul]i mi-au spus: Irina, vorbe[ti a[a de frumos despre România care ]i-a pus atâtea piedici… Cum mai ai putere s\ lup]i?

Func]ionarea statului este deficitar\. De exemplu, Fondurile Europene se deleag\ fiec\rei ]\ri de la Bruxelles – cunosc foarte bine mecanismul pentru c\ am lucrat 15 ani pentru UE. Exist\ o negociere cu Bruxellesul, dar priorit\]ile sunt decise de fiecare ]ar\ în parte. În 2014 ]ara noastr\ a negociat fonduri europene pentru prioritatea nr. 1, respectiv, pentru autostr\zi.

S-a v\zut! E plin\ ]ara de autostr\zi!

UE stabile[te, prin negociere, direc]iile în care se aloc\ banii, dar cum [i cui se aloc\ aceste fonduri efectiv e treaba fiec\rui stat membru. Statul face Ghidul Solicitantului [i tot statul face selec]ia proiectelor.

Cine împarte, parte î[i face! Bruxelles-ul s-a sesizat [i a pus întreb\ri: de ce doar statul câ[tig\ finan]\ri europene, iar ONGurile private, nu? S-a sugerat c\ ar fi bine ca statul romån s\ aloce fonduri [i entit\]ilor private care se ocup\ de patrimoniu. Statul stabile[te termene foarte scurte pentru în-

tocmirea dosarului, în jur de [ase s\pt\mâni, [i e aproape imposibil de realizat. Eu am întocmit un proiect pentru finalizarea capelei de la Ghergani [i am cerut 200 de mii de euro, dintr-un fond de 16 milioane alocate României de c\tre Norvegia, ]ar\ care, de[i nu face parte din UE, ofer\ finan]\ri de acest gen. Rezultatul: am parcurs mai multe etape care constau în acumularea unui anumit num\r de puncte.

Proiectul meu a adunat 60 de puncte. Insuficiente. Am contestat nota]ia [i am mai primit înc\ 3 puncte, insuficiente pentru a atinge baremul de 65 de puncte. Cånd am consultat lista câ[tig\torilor am v\zut c\ au fost alocate fonduri doar institu]iilor interconectate cu Ministerul Culturii [i comunit\]ilor locale. {i ce spun copiii dvs. despre toate aceste zbateri?

Am trei copii. Doi dintre ei, care lucreaz\ în privat [i au salarii confortabile, m\ în]eleg!

Al treilea, cel mijlociu, lucreaz\ în administra]ia francez\, deci, e mai pu]in bine pl\tit (contrar situa]iei din România, unde bugetarii sunt foarte bine pl\ti]i). {i, tocmai el mia spus: mam\, to]i banii no[tri se duc în Ghergani [i nu ne mai r\mâne nimic! {i i-am explicat c\ am o datorie moral\ fa]\ de cei care m-au precedat [i care mi-au dat un nume de care sunt mândr\ [i de care trebuie s\ fiu demn\. Dac\ nu ar fi existat str\str\bunicul meu, Nababul Cantacuzino, eu nu a[ fi fost cine sunt. Bunica mea, care a fost cea mai frumoas\ inspira]ie pe care am avut-o în copil\rie, dar c\reia comuni[tii i-au confiscat tot, a murit în 2004, la 101 ani.

Dup\ moartea tat\lui meu eu am r\mas singura mo[tenitoare. În 1969, bunica nu a mai suportat regimul comunist [i a reu[it s\ plece în Fran]a. A primit un pa[aport de vizit\ pe durata de 3 luni [i i s-a pus în vedere c\ dac\ nu se întoarce în Romånia nu î[i va mai vedea copiii. Niciodat\.

Comuni[tii nu glumeau! Pe bunicul meu nu l-a mai rev\zut niciodat\. A fost aghiotantul regelui, fugise în 1948. Regele Mihai nu a putut s\-l ia cu el [i a fugit în Fran]a, de unde – de frica comuni[tilor lui Maurice Thorez, pe care Charles de Gaulle a fost ne-

collapsed otherwise), II) funding is not offered for the restoration of church frescoes (Why? No one knows!), and III) funding is not offered for the consolidation of ruins! But I am not discouraged: I hope that the forthcoming funding season will open up new possibilities in light of the experiences we’ve had up until now. I started an association of private owners of historic monuments, whom I want to draw into this fight for the recognition of the specific needs of the few owners who are struggling to save the Romanian heritage, which is, after all, also European heritage!

You offer a very exact radiography of present day Romania, which hinders your cause… Still, you continue to invest in our national heritage!

Lots of people have told me: Irina, why do you speak so fondly of Romania, which

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

voit s\-i primeasc\ în guvern, deoarece luptaser\ în rezisten]a francez\ – a plecat mai departe, în America Latin\, în Argentina [i Chile. Revenind la bunica mea, a avut curajul s\ nu se mai întoarc\ în ]ar\, r\mânând în Fran]a, unde a f\cut tot posibilul s\ ne aduc\ [i pe noi.

Dar ce s-a întâmplat cu picturile, cu portretele familiei?

La Ghergani erau mai multe portrete de familie cu domnitorii Ghicule[ti. Cånd tata a aflat c\ va fi na]ionalizat conacul, a adunat toate tablourile [i, în 1949, împreun\ cu toate manuscrisele lui Ion Ghica, le-a dat Aca-

Capela de la Ghergani, foto: © M, JustVision

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

has put so many obstacles in your way…

How do you find the strength to keep fighting?

The functioning of the state is deficient.

For instance, European funding is delegated

by Brussels to each country – I know the mechanism very well because I’ve worked for the Union for 15 years. There is negotiation with Brussels, but the priorities are decided by each country for itself. In 2014, our country negotiated with Brussels to receive European funding for our no. 1 priority, specifically highways. And it shows! Our country’s now wrapped in highways (not)!

The EU establishes, through negotiation, the roadmap for funding allocation, but how this funding is allocated is the individual business of each state. The states create the Applicant’s Guide and the states select the projects as well. It is their business to make this mechanism work for them!

Brussels noticed the situation and asked: why is it that only the state wins European funding and never NGOs? They have suggested that it would be good if the Romanian state would allocate funding also to private entities looking after the heritage. The state sets up very short deadlines for the funding dossier preparation – around six weeks – which is all but impossible to do. I prepared a dossier for the finalization of the Ghergani Chapel and I asked for 200 000 euros, out of the 16 million euros allocated to Romania by Norway – which, even though it is not part of the EU, offers this kind of funding. Now, the result: I went through several stages with the project, accumulating a certain number of points at each stage. My project got 60 points in the end. Insufficient.

I challenged the evaluation and received a further three points, insufficient to reach the 65 points threshold. When I looked at the winner’s list, I noticed that funding had been allocated exclusively to institutions subordinated to the Ministry of Culture.

So, what do your children think about all these debates?

Two of them – I have three kids – who work in the private sector and have comfortable salaries understand me. The third, the middle child, works in the French administration, so he is less well remunerated – in

39

40

ROBELO INTERVIEW IRINA BOSSY-GHICA

demiei Române – Ion Ghica a fost cel mai longeviv Pre[edinte al Academiei [i un str\lucit intelectual. Nimeni nu a cercetat manuscrisele [i se pare c\ exist\ mape întregi de manuscrise care ar putea fi consultate de cercet\tori. În perioada în care am lucrat la Institutul Cultural Francez aveam de-a face cu Academia. Am organizat, la un moment dat, un eveniment omagial ocazionat de împlinirea a 150 de ani de la moartea lui Jules Verne [i, vorbind cu domnul Academician Eugen Simion, Pre[edinte al Academiei, care vorbea cu admiratie despre Ion Ghica, l-am întrebat unde sunt tablourile familiei. R\spunsul nu m-a surprins, mi-a spus c\ au disp\rut. {i, pentru c\ frecventam foarte des biserica Sf. Spiridon – ctitorie Ghica, acolo s-a c\s\torit bunica mea – am descoperit c\, în pronaos, sunt nou\ portrete afumate de lumân\ri, ale Ghicule[tilor. Am vorbit cu preotul bisericii, i-am spus cine sunt [i l-am rugat s\ îmi permit\ s\ restaurez picturile, pe banii mei.

Mi-a spus nu!

Anumite portrete ale Ghicule[tilor sunt la Muzeul de Art\. Dar nu [tiu dac\ faceau parte din colec]ia de la Ghergani sau nu…

Cum „înc\pea” via]a unei familii boiere[ti, veche de 400 de ani, într-un apartament de lång\ Gara de Nord?

Eu, în copil\rie, nu am cunoscut altceva decât periferia Lemetru [i Gara de Nord. Am locuit pân\ la un an [i jum\tate la S\b\oani, în Moldova, dar m-am n\scut în Bucure[ti, la maternitatea Filantropia – tata a trimis-o pe mama s\ nasc\ la Bucure[ti, pentru ca eu s\ pot beneficia mai târziu de buletin de Bucure[ti.

Dup\ ce tat\l meu a câ[tigat un concurs de ocupare a unui post de medic în Bucure[ti, ne-am mutat în capital\. {i, unde s\ st\m? La bunica mea nu puteam sta, fusese mutat\ [i ea într-un mic apartament pe care-l împ\r]ea cu ginerele [i cu fiica sa [i, atunci, fosta guvernant\ a bunicii mele, o cehoaic\ crescut\ în Imperiul Austro-Ungar, a vorbit cu o familie de nem]i, Raisenauer, care avea o cas\ pe lâng\ strada Lân\riei, în cartierul Podul Lemetru, pod care ast\zi nu mai exist\.

St\pâna casei era o v\duv\, doamna Raisenauer – care era un personaj de film, cu un coc nem]esc, cu cercei mari de aur [i care vor-

bea numai nem]e[te. Doamna Raisenauer trona într-o buc\t\rie enorm\ cu lozinci brodate pe nem]e[te, exact a[a cum scrie la carte.

Ne-a pus la dispozi]ie o camer\. Mama [i tata aveau acces la baie (eu nu… f\ceam b\i]\ la gura sobei), dar nu [i la buc\t\rie. Mama g\tea într-un pod neînc\lzit, a[a c\ mutarea la bloc, la Gara de Nord, a fost o binecuvântare.

Asocia]ia Arché a compus o list\ cu 1000 de monumente uitate. Cea mai mare parte a patrimoniului nostru este în paragin\.

Ce solu]ii exist\ pentru a-l salva?

Cum se procedeaz\ la Paris, spre exemplu?

Parisul e Paris! Când te duci într-o cas\ monument istoric [i compari o gr\din\ de acolo cu gr\dina care s-a f\cut la Potlogi, de exemplu, r\mâi f\r\ glas. La Potlogi au reu[it s\ strice tot ce era autentic. {erban Sturdza m-a avertizat c\ România nu mai are me[te[ugari, dar nu am crezut c\ nici m\car pentru Curtea Domneasc\ a Brâncovenilor de la Potlogi nu s-au f\cut eforturi mai semnificative.

Ce frumuse]i f\ceau ]\ranii no[tri, care nu erau to]i me[te[ugari… Am g\sit în Oltenia dou\ furci de tors, vechi, cioplite de ciobani, superbe… pictate, sculptate, minunate… sunt de muzeu! Asta era în stare s\ fac\ un simplu cioban când mergea cu oile pe munte, iar acum me[terii no[tri nu mai [tiu s\ pun\ bine nici m\car o faian]\.

Uita]i-v\ ce a devenit blocul de la magazinul Unic de pe bulevardul B\lcescu, col] cu strada Rosetti… Pare un bloc comunist înfior\tor. Ei, nu! Este un bloc f\cut în anii ’30 de arhitectul Duiliu Marcu, pentru familia Burileanu. Dac\ v\ uita]i la o poz\ din acea perioad\ ve]i vedea cât de superb era.

Bauhaus! Nu [tiu ce s-a întâmplat de-a lungul anilor cu el, acum seam\n\ cu toate blocurile din beton.

Era o vreme când ochiul era obi[nuit cu estetica [i cu frumuse]ea!

Casa Miclescu de pe Bd. Kiseleff este o ruin\! În ce capital\ din lumea aceasta mai exist\ pe cel mai important bulevard al ei vreo ruin\ ca la noi? Acum, {erban Sturdza încearc\ s\ fac\ ce trebuie f\cut [i încearc\ s\ o restaureze. Eu i-am spus: Por]i toat\ România pe umerii t\i! Dac\ nu ai fi tu, s-ar d\râma toate aceste cl\diri [i s-ar construi în locul

lor „cutii P + 4”.

Prin Funda]ia Pro Patrimonio {erban Sturdza încearc\ s\ reabiliteze biserici, case, vile, monumente… tot, tot, tot, numai el!

Dar cum spuneam, încearc\ s\ formeze o nou\ genera]ie de architec]i care s\ fie aten]i la salvarea [i restaurarea patrimoniului.

{ti]i s\ face]i atåtea lucruri, ave]i o energie incredibil\. V\ gândi]i s\ apela]i [i la alte solu]ii, altele decât cele despre care ne-a]i povestit în acest interviu?

La comunit\]i de business? La antreprenori?

Cred c\ e p\cat c\ se irosesc ni[te competen]e [i dorin]a de a face ceva. De aceea încerc

Irina Bossy-Ghica, foto: © M, JustVision

s\ g\sesc solu]ii pentru a-mi atinge scopurile. La Flore[ti sunt dou\ sau trei lucruri care se pot face [i, pe unele, le-am realizat: evenimente ecvestre, concerte de jazz, mapping, golf… Dar parcul se învecineaz\ cu un cartier de blocuri care ar trebui renovate.

Dar, dac\ Prim\ria nu le reabiliteaz\, va tre-

bui s\ le disimul\m cu un gard viu. Acolo e un cartier defavorizat. Funda]ia Domeniului Cantacuzino-Flore[ti, a c\rei vicepre[edint\ sunt, încearc\ s\ atrag\ copiii acelor familii [i le organizeaz\ tot felul de activit\]i culturale [i educative. Încerc\m s\-i readucem la [coal\. Primarul de acolo a construit cu fon-

contrast with Romania, where state workers are very well paid. So he told me: Mother, all our money goes to Ghergani and nothing is left for us! But I explained to him that I have a moral duty to my ancestors, whose name I – proudly – inherit and which I must be worthy of. If it weren’t for my great-great-grandfather, the Nabob, I wouldn’t be who I am today. My grandmother, who was the most beautiful, inspiring figure of my childhood – who had all her belongings confiscated by the Communists – died in 2004, aged 101. I am her only heir, now that my father has passed away. In 1969 she could no longer stand the Communist regime, and she managed to escape to France. They gave her a visitor’s passport valid for three months and they told her that, if she were not to return to Romania, she would never see her kids again. The Communists weren’t playing! Indeed, she never saw my grandfather – who was the King’s adjutant and who ran away in 1948 – again. He wasn’t able to escape together with King Michael, so he ran away to France. From there – in fear of Maurice Thorez’s Communists, which Charles de Gaulle had to accept in his government because they had fought in the French resistance – he went farther: to Latin America – Argentina and Chile.

Coming back to my grandmother, she had the courage to never return. She remained in France, where she did everything possible to bring us as well.

But what happened to the paintings, the family portraits?

At the Ghergani Domain, there were several family portraits of the rulers in the Ghica family. When my father learned the mansion would be nationalized, he collected them all and, in 1949, together with Ion Ghica’s manuscripts, gave them to the Romanian Academy. Ion Ghica was the most long-lived President of the Academy and a brilliant intellectual. No one has gone through the manuscripts and it seems there are heaps of manuscripts that researchers could consult. In the period when I was working at the French Cultural Institute, I dealt with the Academy.

At one point I organized a tribute event with

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

the occasion of the 150th anniversary of the death of Jules Verne. Talking to the academician Eugen Simion, the President of the Academy, who spoke with admiration about Ion Ghica, I asked where the Ghica family portraits were, and he told me they had disappeared. But, because I go most regularly to the St. Spiridon Church – founded by the Ghicas, and where my grandmother got married – I discovered in the narthex nine smoky portraits (due to the candles) of the Ghicas. I spoke to the priest, I told him who I was, and I asked him to let me restore the paintings, from my own pocket. He denied!

Some portraits of the Ghicas are at the National Museum of Art. But I don’t know if they were part of the portraits that were at the Ghergani domain or not…

How did the life of a noble family with a four-hundred year tradition “fit” in an apartment near North Station?

Growing up, I didn’t know any neighborhoods other than North Station and Lemetru, at the periphery. Until I was one and a half years of age, I lived in S\b\oani, in Moldova, but I was born in Bucharest, at the Filantropia maternity. My father sent my mother to give birth in Bucharest so that I could be the beneficiary of a Bucharest ID Card later.

After my father was chosen to work as a doctor in Bucharest, we moved to the capital. But where exactly? We couldn’t stay at my grandmother’s because she had been moved into a small apartment, which she was sharing with her daughter and her sonin-law, so my grandmother’s old nanny, a Czech raised in the Austro-Hungarian empire, got in touch with a German family, Raisenauer, who had a house on Street Lån\riei, in the Lemetru neighborhood, which today does not exist anymore. The homeowner was a widow, Mrs Raisenauer – she was like out of a movie, with her hair tied in a German-style bun, with large golden earrings, and she only spoke German.

Mrs Raisenauer, who ruled over the huge kitchen where you could see German catchphrases, offered us a room. My mother and father had access to the bath (I didn’t… I

41

42

ROBELO INTERVIEW IRINA BOSSY-GHICA

duri europene, la 10 metri de Ansamblul Micul Trianon, monument istoric de importan]\ na]ional\ (care înc\ mai g\zduie[te un spital), o gr\dini]\ de copii care este, de fapt, un bloc de patru etaje r\mas la stadiul de beton. Acum avem la Flore[ti, lâng\ acest monument, un colos de beton înfior\tor.

Tot aici se afl\ [i o central\ electric\, proiectat\ de marele arhitect Duiliu Marcu, pe care prim\ria voia s\ o d\râme. Nu este înscris\ pe lista monumentelor istorice, dar vrem s\ cerem aceast\ încadrare pentru a o putea proteja. În imediata proximitate a acestui superb exemplar de arhitectur\ industrial\ a anilor 1920, prim\ria a edificat, tot cu fonduri europene, o alt\ construc]ie r\mas\ la stadiul de beton: „Casa medicului de gard\" al spitalului. Acolo nu locuie[te niciun doctor [i acel schelet de beton urâ]e[te [i aceast\ oper\ arhitectural\. Dar fonduri europene pentru a consolida ruina Micului Trianon nu se pot accesa!

A]i fost jurnalist\, corespondent la cele mai importante redac]ii europene, Reuters [i BBC World Service.

De ce a]i renun]at la cariera de jurnalist?

Pentru c\ am descoperit c\ jurnalismul este o profesie în care femeile nu sunt valorizate. Apoi am dat un concurs [i am intrat în administra]ia francez\. Am fost trimis\ în România pentru a coordona proiecte care s\ ridice România, pentru a o aduce la nivelul ]\rilor din Uniunea European\ la care voia s\ adere. Aveam un buget generos, iar un sfert din acesta era alocat pentru burse de studii post universitare pentru tineri români merituo[i. Înainte s\ plece la studii în Fran]a, i-am adunat pe to]i cei care ob]inuser\ burse la Institutul Cultural Francez [i le-am spus c\ dac\ Fran]a cheltuie[te atâ]ia bani ca s\ le dea lor burse, nu este pentru ochii lor frumo[i, pe care nici nu-i vedea, ci pentru ca România s\ poat\ avansa. Deci, dac\ Fran]a face acest gest, le-am spus eu, voi trebuie s\ v\ instrui]i magistral [i s\ reveni]i înapoi în ]ar\! {i, câ]i dintre ace[tia crede]i c\ s-au întors? Foarte pu]ini, ca s\ nu spun niciunul…

Acum am decis s\ m\ implic personal în România, pentru c\ nu se ocupa nimeni de

bathed by the fireplace), but not to the kitchen. Mother had to cook in an unheated attic… So moving to the apartment building in North Station was a blessing.

mo[tenirea familiei mele. Dac\ nu a[ fi intervenit, aceste monumente istorice de interes na]ional s-ar fi pierdut pentru totdeauna.

A]i afirmat într-un interviu c\ familia dvs. a emigrat nu pentru c\ nu iubea România, ci pentru c\ România nu v\ iubea. S-au închis r\nile?

Eu speram. Dar întoarcerea e dificil\.

Fran]a era gata, în 2018, s\ m\ pun\ la dispozi]ia României pentru a ajuta la organizarea Pre[edin]iei Române a Uniunii Europene, datorit\ experien]ei mele în acest domeniu – am participat la dou\ pre[edin]ii franceze ale UE, la cea din 2008 fiind chiar Secretarul General Adjunct al acesteia – dar România nu a dorit acest lucru. Nu a[ fi fost „o povar\", salariul mi-ar fi fost pl\tit de c\tre guvernul Fran]ei.

Nu a contat. }ara mea nu pare s\ aib\ nevoie de mine… {i, totu[i, v-a]i întors!

Trebuia s\ m\ întorc. Aici am r\d\cinile!

Am o nepo]ic\, [i a[ vrea s\ o aduc [i pe ea aici. Nu are decât un an… Ea e fata unuia dintre b\ie]ii mei, mama ei fiind fran]uzoaic\. Eu îi vorbesc exclusiv romåne[te, iar nora mea este de acord! Copiilor mei eu le-am vorbit, mai întâi, în englez\ – pe vremea aceea lucram la Reuters [i nu credeam c\ ne vom mai putea întoarce în România, care era dominat\ de comuni[ti - iar, mai apoi, dup\ 1989, când speran]a reîntoarcerii a ren\scut, i-am înv\]at române[te.

Nu m-am întors în România pentru a face bani sau pentru a pune mâna pe putere. Vreau, pur [i simplu, s\-mi ajut ]ara!

Dac\ nu sunt l\sat\ s\ ajut România prin politic\, o ajut cum pot, dar f\r\ compromisuri. Pentru mine nu vreau nimic, vreau pentru Ghergani [i pentru Flore[ti.

Consider c\ prin activitatea mea din

The Arché association has made a list of 1000 forgotten historic monuments.

The greatest part of our heritage is in ruins.

What are our options to save it?

How do they do it in Paris, for instance?

Paris is Paris – so when you go to a historic mansion there and you compare their garden with the garden of the Brancovenian Mansion in Potlogi, you remain speechless.

They managed to destroy all that was authentic at Potlogi. {erban Sturdza warned me that in Romania you can’t find craftsmen anymore, but I couldn’t believe that they couldn’t make more significant efforts at least in the case of the Royal Court in Potlogi.

What beautiful things Romanian peasants created! And not all were craftsmen. I found in Oltenia two forks carved by shepherds.

Superbly painted, carved… They were wonderful. They belonged in a museum! This is what a regular shepherd was able to do, looking after his flock of sheep in the mountains. The craftsmen of today can’t even put tiles properly! Look what’s become of the apartment building on B\lcescu boulevard, on the corner of Street Rossetti… It looks like a frightening Communist apartment building. But it’s not! It was built in the 30s by the architect Duiliu Marcu, for the Burileanu family. If you look at a picture from those times you can see how wonderful it was: Bauhaus! I don’t know what happened to it over the years, but now it looks like every other concrete apartment building.

There was a time when our eyes were used to beauty, to aesthetics…!

The Miclescu House on Kiseleff Boulevard is in ruins! In what other capital in the world can you find, on the most important boulevard, such a ruin like we have?! Now {erban Sturdza is trying to do what has to be done, he’s trying to restore it. I told him: You carry the whole of Romania on your shoulders! If it weren’t for you, all those buildings would be demolished and in their place they would build P+4 boxes… Through the Pro Patrimonio Foundation {erban Sturdza is trying to restore churches, houses, mansions, monuments… All of those by himself!

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

But, as I was saying, he’s trying to form a new generation of architects, aware of the need to save and restore our heritage.

You are simply charming, but you must know that! You can do so many things, you have an incredible energy... Are you thinking of employing strategies other than the ones you told us about in this interview – business communities, entrepreneurs, for instance?

I think it’s a pity that competences and desires to change things are wasting away, which is why I’m trying to find solutions to attain my goals. There are two or three things that can be done at the Flore[ti Domain, and some of those I’ve done already: equestrian events, jazz concerts, mapping, golf… But the park borders with a residential neighborhood – and the apartment buildings there should be renovated. But if the town council doesn’t have the means to do it, we will have to camouflage them with a hedgerow. There is a deprived neighborhood there, and the Cantacuzino-Flore[ti Foundation, whose vicepresident I am, is trying to engage the children of those families, organizing all kinds of

cultural and educational activities at the domain. We’re trying to get them back in school.

The mayor there built a kindergarten with European funding (really just a four story apartment building left in the bare concrete stage), a mere ten meters away from the Little Trianon (which still accommodates a hospital), a historic monument of national importance. So at the Flore[ti Domain we now have this frightening concrete colossus next to the monument. Also there is a power plant designed by the great architect Duiliu Marcu, which the town council wanted to demolish. It is not on the list of historic monuments, but we want to request its inclusion so we can protect it, although it’s already in ruins pretty much. In the immediate proximity of this superb exemplar of 1920s industrial architecture, the town council erected, also with European funding, another construction that has remained at the bare concrete stage: the doctor-on-duty’s house. No doctor lives there and that concrete skeleton is ruining this architectural opera as well. Nonetheless, our foundation can’t get funding to consolidate the ruins of Little Trianon…

Capela de la Ghergani, foto: © M, JustVision

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

You were a journalist who worked with the most important newsrooms in Europe, Reuters and BBC World Service.

Why did you give up this career?

Because I found that journalism at the time was not a profession where women were valued – on the contrary. Then I competed and got a position in the French administration. I was sent to Romania to coordinate projects aiming to bring Romania up to the standards of the other countries in the European Union, which Romania was looking to join. We had a generous budget, and a quarter of it was allocated for postgraduate bursaries for worthy Romanian youths. Before they left for France, I gathered everyone who’d won a bursary and told them that if France was spending all that money on them, it wasn’t for their pretty looks, but in order for Romania to be able to evolve. So I told them – France is doing this in order for you to gain a masterly education and then come back to your country. So how many of them do you think came back?

Very few, not to say none…

Now I decided to get involved personally in Romania, because no one is looking after

43

44

ROBELO INTERVIEW IRINA BOSSY-GHICA

Irina Bossy-Ghica, foto: © M, JustVision

domeniul patrimoniului contribui la con[tientizarea trecutului, f\r\ de care nu poate exista un viitor pentru o na]iune.

Am decis s\ m\ achit de aceast\ datorie fa]\ de familia din care m\ trag. Dar vreau s\ m\ achit [i de o datorie fa]\ de România, aceea de a p\stra, între]ine [i restaura patrimoniul acestei ]\ri, maltratat de istorie. Este [i o datorie fa]\ de Europa, în al c\rei patrimoniu se înscrie [i cel al României.

my family’s legacy, after the historic monuments of national interest that would have been lost forever had I not intervened.

Marele istoric francez Marc Bloch spunea c\ „ignorarea trecutului nu numai c\ împiedic\ în]elegerea prezentului, dar compromite (în prezent [i viitor) îns\[i capacitatea de ac]iune”. „La ce serve[te trecutul, istoria?”, se întreba el. {i tot el r\spunde –„p\strarea memoriei trecutului permite cet\]enilor de ast\zi s\ participe la construirea viitorului [i a societ\]ii de mâine".

Oare nu g\sim în aceast\ axiom\ explica]ia lipsei de încredere în viitor a tineretului care, ast\zi, p\r\se[te în mod îngrijor\tor România? Trebuie s\ ne sim]im responsabili fa]\ de trecutul [i viitorul ]\rii. La un moment dat, va trebui s\ d\m socoteal\ genera]iilor care ne urmeaz\!

at Romania’s disposal to help organize the Romanian Presidency of the European Union in 2018, thanks to my experience in the field (having taken part in two French presidencies of the European Union, and actually having been Deputy SecretaryGeneral in 2008). But Romania did not need my services, even though my salary would have been paid by the French government. It didn’t matter. My country doesn’t seem to need me…

old… She is the daughter of one of my sons – her mother is French. We talk exclusively in Romanian, and my daughter-in-law does not object! With my own children I spoke in English initially – I was working at Reuters at the time, and I didn’t think we would be able to come back to the Romania dominated by Communists; then, I taught them Romanian, after 1989, with rekindled hope. I didn’t return to make money or seize power.

I just want to help my country! If they won’t let me help through politics, I will help in any other way I can, but without compromise. I don’t want nothing for myself – only for Ghergani and Flore[ti.

I think that through my activity focused on the Romanian heritage I am contributing to an awareness of the past, without which there can be no future for a nation. I took it upon me to repay this debt to the family I am descended from. But I want to repay a debt also to Romania, specifically I am referring to the duty to preserve and restore the heritage of this country, mistreated by history and by the people. It is also a duty to Europe, whose heritage includes the Romanian heritage.

The great French historian Marc Bloch said that – ignorance of the past not only impoverishes our understanding of the present, but also compromises our capacity to act in itself – in the present and in the future.

“What is the use of the past, of history?”, he wondered. And the answer he gave is that preserving the memory of the past allows the citizens of today to partake in the construction of the future and the society of tomorrow. Well, isn’t this the explanation for the absence of a vision for the future among the Romanian youths, who are leaving Romania at an alarming rate? We must think ourselves responsible for the past of our country, and for the future of the generations that’ll follow after us – to whom we are accountable!

And still, you came back…

I had to come back. This is where my roots are! I have a niece, and I would like to bring her here as well. She’s only one year

HR & PR Manager Eurolines Group

You said in an interview that your family emigrated not because of lack of love for Romania, but because of Romania’s lack of love for you. Have the wounds healed?

I was hoping so. But the return has been difficult. France was ready to put me

Roxana Stan

46

COME AND SEE PALATUL GHICA-BLAREMBERG

Locuri frumoase de lâng\ Bucure[ti

Ghica-Blaremberg Palatul de la Pa[cani-C\ciula]i

C\l\torul care gone[te cu ma[ina prin Moara Vl\siei – C\ciula]i, c\tre m\n\stirea C\ld\ru[ani, trece, de cele mai multe ori f\r\ s\ [tie, prin fa]a unuia dintre cele mai frumoase mici palate din împrejurimile

Bucure[tilor. Conacul – o cl\dire de dimensiuni nu prea mari, dar armonios construit\ într-un stil arhitectural în care se recunosc preferin]ele pentru neoclasic ale clasei nobiliare din prima jum\tate a secolului al

XIX-lea – abia se întrez\re[te dup\ un gard anodin, la cap\tul unei alei late care se încheie, în fa]a sc\rilor, cu un spa]iu larg, ornamentat cu un havuz, ast\zi secat de firicelul lui de ap\.

Palatul Ghica-Blaremberg, foto: © M, JustVision

Mo[ia, al c\rei centru a devenit acest palat, a intrat în patrimoniul Ghicule[tilor destul de târziu: a fost cump\rat\ de Dimitrie (Dumitrache) Ghica în 1807, de la un anume Ianache Mavrodin, al c\rui nume locurile leau purtat mult\ vreme.

Spre deosebire de voievodalul s\u frate, Grigore, care a urmat tradi]ia familiei [i a avut 10 copii, Alexandru (1796–1862), cu toate c\

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

era un b\rbat frumos, cultivat [i curtenitor, nu s-a c\s\torit niciodat\ [i nu a avut niciun copil legitim. S-au povestit o sumedenie de istorii despre dragostele lui cu frumoasa contes\ rusoaic\ van Suchtelen, de care viitorul domnitor s-a îndr\gostit la un bal în Bucure[ti.

Mai mult ca sigur c\ explica]ia burl\ciei lui înc\p\]ânate rezid\ în imposibilitatea de a

47

48

COME AND SEE PALATUL GHICA-BLAREMBERG

o divor]a pe frumoasa rusoaic\ [i a se c\s\tori cu ea. În mijlocul intrigilor politice ale acelor vremuri, nici m\car st\ruin]ele unui domnitor îndr\gostit nu au putut învinge credin]ele religioase, complicatele ra]iuni de stat [i adversit\]ile oamenilor. Pân\ la moarte, cei doi îndr\gosti]i au schimbat scrisori înfl\c\rate [i singura lor mângâiere au fost vizitele oarecum clandestine pe care Domnitorul Alexandru le f\cea contesei exilate în Italia.

Atmosfera patriarhal\ a vie]ii la conac Alexandru a construit Palatul de la C\ciula]i (adeseori numit Palatul Pa[caniC\ciula]i) între 1830-1834. A venit deseori aici, în compania membrilor numeroasei familii Ghica, petrecând ceasuri lini[tite în palatul din

mijlocul marelui parc, pe mal de lac. În Memoriile ei, nepoata domnitorului, Alexandrina Blaremberg, c\s\torit\ Ghica cu o rud\ îndep\rtat\ din ramura moldovean\, î[i aminte[te cu duio[ie de atmosfera patriarhal\ a vie]ii la conac. În 1862, la moartea lui Alexandru al II-lea

Ghica, proprietatea e mo[tenit\ de sora lui, Profiri]a (Pulcheria), divor]at\ Mavros, c\s\torit\ apoi cu Vladimir Moret de Blaremberg. La moartea acesteia în 1879, mo[ia [i palatul trec prin mo[tenirea celor trei fii Blaremberg, Nicolae – om politic, Constantin – colonel, adjutant al lui Cuza [i al lui Carol I,

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

49

Palatul Ghica-Blaremberg, foto: © M, JustVision

Palatul Ghica-Blaremberg, foto: © M, JustVision

[i Alexandru – ofi]er.

Constantin Moret de Blaremberg (18391886) era c\s\torit cu Marie (1840-1924), fiica bogatului politician [i mare boier Nicolae B\leanu (1802-1868) [i a Irinei, n. V\c\rescu.

La moartea lui Constantin, îndr\gostit\ de fermec\toarea re[edin]\, Marie Blaremberg a

r\scump\rat p\r]ile de mo[ie ale cumna]ilor s\i. Palatul a continuat s\ ad\posteasc\ întreaga familie [i rude mai mult sau mai pu]in apropiate din familiile Ghica, Filipescu, Mavrocordat, B\leanu, Hagi-Mosco, venite s\ petreac\ un timp la ]ar\, la aer curat. Printre anexele palatului se num\rau un grajd de cai

de curse, o ferm\ cu vreo 40 de vaci, diverse acareturi. Despre str\lucirea vie]ii marii familii boiere[ti a scris pagini minunate Emanoil Hagi-Mosco în lucrarea sa „Bucure[ti.

Amintirile unui ora[“.

La decesul Mariei Blaremberg, în 1924, mo[ia a fost mo[tenit\ de una dintre fiicele ei,

50

COME AND SEE PALATUL GHICA-BLAREMBERG

Irina, c\s\torit\ Mavrocordat. Noua proprietar\ a efectuat în acela[i an lucr\ri de restaurare [i de consolidare, [i a completat mobilierul palatului.

Blestemul dublei propriet\]i Tihna [i str\lucirea vie]ii la palat nu aveau s\ mai dureze mult. Se spune (dar nu am putut verifica în documente) c\, în urma unor neîn]elegeri între mo[tenitori, domeniul (palatul [i cele 16 hectare de parc) ar fi fost donat Academiei. Cert este c\, în 1948, palatul este trecut în patrimoniul statului. S-a vorbit despre folosirea lui ca sediu al securit\]ii: g\sirea, dup\ 1989, a unor schelete la mic\ adâncime sub aleea principal\ de acces avea

s\ înt\reasc\ b\nuiala c\ aici au avut loc anchete [i omoruri politice.

Zeci de ani dup\ aceea, palatul avea s\ func]ioneze ca o cas\ de odihn\ pentru academicieni, cu restaurant.

L\sat de izbeli[te dup\ 1989, palatul supravie]uie[te sub blestemul dublei propriet\]i: se pare c\ prim\ria local\ de]ine nuda proprietate, iar Academia Român\ dreptul de folosin]\. Formula ideal\ pentru ca, în }ara Româneasc\, o cl\dire de patrimoniu s\ fie distrus\ prin neglijare, încet dar sigur.

Cl\direa are subsol, parter [i etaj. Decorul, foarte sobru, este de sorginte neoclasic\. Pe fa]ada principal\, o scar\ monumental\ cu dou\ rânduri de trepte duce la u[a de intrare,

încheiat\ în arc în plin centru, la fel cu ferestrele. Holul central, m\rginit de coloane impun\toare [i de pila[tri, conduce la salonul principal, o înc\pere elegant\, ale c\rei deschideri generoase dau spre parcul [i lacul din spatele cl\dirii.

La etaj, pe lâng\ un salon asem\n\tor cu cel de la parter, se afl\ dormitoarele. Înduio[\toare mobile, unele poate de colec]ie, multe copii bine executate, sunt risipite prin înc\peri, urme ale imensului naufragiu al vie]ilor proprietarilor de drept ai locurilor… sau, cine [tie, intru[i adu[i [i uita]i aici de vremelnici locatari, ale c\ror nume au fost deja uitate.

Terasa din spatele cl\dirii, l\rgit\ (poate

Palatul Ghica-Blaremberg, foto: © M, JustVision

în 1924) leag\ armonios spa]iile interioare de exterior. Vasta peluz\ din spatele casei este ast\zi n\p\dit\ de vegeta]ie s\lb\ticit\.

Havuzul care o împodobea alt\dat\ subzist\ în stare de ruin\.

O scar\ cu linii extrem de elegante, construit\ probabil în perioada anilor 1900, cu o

expresivitate care aminte[te pregnant de stilul Art Nouveau, leag\ parterul de imensul subsol, în care era amenajat\ în interbelic sufrageria familiei.

Ca o curiozitate, în subsol se mai p\streaz\ [i ast\zi un enorm safe Milner, desigur obiect de colec]ie. Nu mai con]ine comori [i nu e de

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

mirare c\ a subzistat pe locul lui pân\ în zilele noastre: cânt\re[te sute de kilograme.

Praful [i dezordinea domnesc Peste tot se întinde cople[itoarea impresie de p\r\sire: tencuielile se desprind, acoperi[ul spart las\ apa s\ deterioreze tavanele [i pere]ii, lemn\ria are nevoie de repara]ii, praful [i dezordinea domnesc.

Pe o canapea aurit\ zac aruncate ni[te haine grosolane, în culori ]ip\toare, ca un simbol al dispre]ului zilelor noastre fa]\ de ceea ce înainta[ii no[tri considerau a fi de pre].

Risipa [i batjocura istoriei Poate c\ fantomele locatarilor de demult

se mai plimb\ noaptea pe-aici, [optindu-[i discret dezaprobarea. Sau poate c\ prin]ii [i marii boieri, scârbi]i de nep\sarea urma[ilor, prefer\ s\-[i doarm\ somnul de veci în mormintele lor din biserica Ghica-Tei [i de la Bellu, a[teptând ceasul în care nepo]ii nepo]ilor no[tri vor regreta amarnic c\ risipa [i batjocura istoriei, caracteristice zilelor noastre, i-au pr\dat de dreptul lor la identitate [i la noble]e.

Silvia Colfescu bucurestiivechisinoi.ro

51

52

COME AND SEE CASTELUL TELEKI GÉZA

Transilvania este patria castelelor.

Provincia ardelean\, datorit\ num\rului mare de castele [i imobile de locuit construite în stil secession sau renascentist, poate fi asemuit\, cu u[urin]\, cu Valea Loarei din

Fran]a. Cu un mic asterisc. Castelele noastre, multe dintre ele, sunt în ruin\ sau au disp\rut cu totul. Cred c\ nu exist\ în lume foarte multe ]\ri care s\-[i fi decimat patrimoniul construit a[a cum o facem noi, romånii.

Men]ionez c\ accentele negative semnalate de noi nu privesc politica robelo, care se refer\ la „Best Locations”, dar semnalele pe care le tragem, sper\m, vor mobiliza, în oarecare m\sur\, opinia public\.

Castelul Teleki Géza, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

TelekiGéza Castelul din Pribile[ti

Good deal!

De la bal, la CAP! Castelul bântuit de „Umbra dracului”!

În decembrie, anul trecut, presa local\ maramure[ean\ publica un anun] în care se preciza c\ CJ Maramure[ a aprobat proiectul de hot\râre pentru achizi]ionarea Castelului Teleki Géza din satul Pribile[ti. Domeniul se afla în proprietatea firmei controlate de austriacul Gerd Alexander Schütz, Castel Pribile[ti SRL. Pån\ aici, nimic neobi[nuit. Doar pre]ul de achizi]ie atrage aten]ia: 210 mii de euro. Bun\ afacere!

Nu [tiu cum func]ioneaz\ pia]a imobiliar\ a castelelor din Maramure[, dar, prin compara]ie, la ace[ti bani se achizi]ioneaz\ un apartament cu trei camere în Pia]a Unirii din Bucure[ti.

Depinde foarte mult de cum ne raport\m la istorie. Dac\ apreciem c\ investi]ia s-a f\cut pentru achizi]ionarea unor sedii de birouri CAP – comuni[tii aveau o mare bucurie s\ transforme s\lile de bal ale castelelor ardelene în depozite de cereale sau s\li de protocol pentru comisarii proletari – putem aprecia c\ pre]ul a fost corect.

53

54

COME AND SEE CASTELUL TELEKI GÉZA

Dac\, îns\, consider\m c\ achizi]ia a fost f\cut\ pentru un castel cu suprafa]a construit\ de 589 mp, plus imobile anexe cu suprafa]a total\ construit\ de 296 mp, plus un teren cu suprafa]a de 6.727 mp… wow, good deal!

De[i imobilul a fost estimat de Artmark la o sum\ cuprins\ între 400.000 – 500.000 de euro, castelul a fost achizi]ionat de CJ Maramure[ cu o sum\ de patru ori mai mic\.

Statul nu e cel mai bun administrator, dar nu putem decât s\ sper\m c\ noii proprietari vor fi mai pricepu]i decât cei ai B\ilor Heculane, de exemplu, unde rebela Sisi, împ\r\teasa Austro-Ungariei, venea s\ se îmb\ieze.

zat, iar în timpul regimului comunist cl\direa a fost sediu de CAP, cinema [i depozit de cereale. Oricât ar p\rea de hilar, comuni[tii au avut grij\ de castel. L-au jefuit, dar l-au ]inut în picioare.

„Umbra dracului” CAP, cinema [i depozit de cereale Castelului familiei Teleki Géza din Pribile[ti, clasat cl\dire de patrimoniu categoria A, devenit monument istoric în anul 1962, are o istorie romantico-ironic\.

A fost construit în stilul neo-renascentist la sfâr[itul secolului al XVIII-lea [i era înconjurat de un parc de peste 16 hectare. Dup\ na]ionalizare, parcul a fost distrus de comuni[ti [i a fost transformat în teren agricol.

Castelul a îndeplinit pentru familia nobiliar\ maghiar\ Teleki Géza – fost scriitor, om politic [i ministru de interne maghiar – rolul de re[edin]\ de var\. Vara, la castel, în marele salon cu pian de la etaj, se organizau seri de bal la care participau numeroase personalit\]i ale Ungariei. Între anii 1879-1941 castelul a ajuns în administrarea contelui Teleki Pál (c\s\torit cu Irén Murati, fiica unui negustor grec înst\rit), fiul lui Teleki Géza. În anul 1897 contele Teleki Pál a modernizat castelul în stil eclectic [i l-a supraetajat.

Din anul 1949, imobilul a fost na]ionali-

Ca orice castel, [i castelul familiei Teleki Géza are pove[tile lui misterioase care provocau fiori reci localnicilor.

B\trånii î[i amintesc de pove[tile stejarului canadian care avea calitatea de a cre[te foarte repede, ceea ce s\tenilor nu li s-a p\rut lucru curat. S\tenii se fereau de umbra p\durii de stejari canadieni de lâng\ castel, pe care contele a plantat-o, [i au numit-o „Umbra dracului”.

Acum s\tenii nu mai au de ce s\ fie speria]i, p\durea de stejari canadieni a disp\rut cu totul, ho]ii de lemne au alungat încornoratul!

O alt\ sperietoare pentru localnici se afla în temni]ele castelului. Copiii erau speria]i de colec]ia de animalele împ\iate, unele exotice, care erau p\strate într-o sal\ de la subsol.

Teleki a fost o familie de nobili maghiari din Transilvania, originar\ din satul Teleac (de unde îi provine [i numele), comuna Gorne[ti, jude]ul Mure[.

Despre soarta postbelic\ a familiei Teleki nu se cunosc prea multe date, se [tie doar c\

Castelul Teleki Géza, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

55

56

COME AND SEE CASTELUL TELEKI GÉZA

Castelul Teleki Géza, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

a fugit în str\in\tate. Dup\ c\derea comunismului domeniul a fost revendicat de urma[ii familiei Teleki. În acela[i anun] ap\rut în presa maramure[ean\ se precizeaz\ c\ noul proprietar, Consiliul Jude]ean Maramure[, inten]ioneaz\ s\ renoveze castelul cu fonduri europene [i s\ îl redea circuitului cultural-turistic [i muzeal al Maramure[ului. Nu ne r\måne decåt s\ sper\m c\ noii proprietari se vor ]ine de cuvånt!

Zenaida F\rca[ writer JustCPR

58

ROBELO INTERVIEW EMIL R|ZVAN THEODORESCU

Când treci de u[a care desparte biroul Academicianului R\zvan Theodorescu de restul lumii, intri în istorie. Intri într-un univers al cunoa[terii [i excelen]ei, într-un loc unde pu]ini ajung. Te sim]i privilegiat, emo]ionat, recunosc\tor!

Pe holurile monumentale, de pe pere]i, umbrele academicienilor întorc capul dup\ tine. Pallady, Petra[cu, Tonitza, Grigorescu, Luchian… coloreaz\ pere]ii albi, iar mirosul vechi de ulei de in [i terebentin\, emanat de

tablouri, pe care patina anilor l-a transformat într-un parfum rar, plute[te peste tot în penumbra înc\perilor.

Nu voi evoca personalitatea uria[\ a omului de cultur\ [i demnit\]ile ocupate de acesta în institu]iile statului – informa]iile exist\ din abunden]\ în mia de interviuri acordate altor institu]ii media. Invit la medita]ie, la decriptarea mesajul subliminal con]inut în interviu (sau spus în gura mare), invit la radiografia momentului.

EmiL R\zvanTheodorescu „Apar tot mai mul]i investitori Interviu

Interview

priva]i preocupa]i de patrimoniu. Jos p\l\ria!” (n.r. interviul a început brusc cu afirma]ia domnului Academician) V\ stau la dispozi]ie. Spune]i!

Revista dumneavoastr\, The Robelos, este o frumoas\ surpriz\ pentru mine. Eu sunt un vechi militant al turismului cultural [i cred c\ România poate s\ fac\ imens din acest punct de vedere. Când eram ministru încercam s\ promovez lucruri cum sunt Micl\u[enii, Castelul Sturdza, care este o frumuse]e… Dumnezeu s\-l ierte, Sergiu Nicolaescu m-a întrebat, la un moment dat, unde ar putea s\ fac\ filmul Orient Express [i i-am spus: du-te la Micl\u[eni, dar nu strica! Pentru c\ el mai [i strica ... Durerea mea a fost c\ nu am putut, de pild\, s\ pun în valoare Sulina, care este un unicat în Uniunea European\, unde ai influen]e olandeze, engleze[ti, fran]uze[ti… apoi, Castelul F\g\ra[… eu v\ vorbesc despre lucruri pe care eu am vrut s\

le introduc în proiectele europene… Dar lucrurile s-au schimbat. Teza mea este c\, în Romånia, un doritor care vrea s\ cunoasc\ patrimoniul european poate s\ o fac\ în 48 de ore, c\l\torind din Dobrogea pân\ în Maramure[ [i v\zând absolut tot ce este important în stilurile europene!

Noi nu exploat\m suficient acest lucru. V\ dau un exemplu, care este haios, în felul lui. În Maramure[ avem grupul de morminte UNESCO, bisericile de lemn. În Bucovina avem grupul de biserici pictate din epoca lui Rare[ (Petru). La un moment dat am avut ni[te discu]ii cu un operator de turism. I-am spus, domnule, de ce nu face]i voi un pachet turistic Maramure[/Bucovina? Turismul cultural aduce bani, Dumnezeule! Un pachet de dou\/trei zile în Maramure[ [i dou\/trei zile în Bucovina ar fi extraordinar. {i mi-a r\spuns: s\ [ti]i c\ ar fi posibil, dar

[oseaua nu permite pentru c\, pe la Iacobeni, nu [tiu ce se întâmpl\. Discu]ia a avut loc prin 2002-2003. Acum, dup\ nu [tiu câ]i ani, am fost invitat din nou în Maramure[ [i, adresåndu-m\ profesorilor [i studen]ilor, le-am spus: uita]i, acum 20 de ani în urm\ era situa]ia asta – [i le-am explicat povestea – sper c\ ea s-a rezolvat, le-am spus. {i mi-au r\spuns foarte senin: Nu, nu s-a rezolvat! E tot a[a. În continuare [oseaua este proast\.

Este noaptea min]ii! S\ nu po]i face ni[te trasee turistice culturale din cauza unor drumuri?

Crede]i c\ e rea inten]ie? Ignoran]\? Prostie?

Prostie pur\! Prostieeeee! Incultur\! Lips\ de educa]ie!

Este limpede c\ nu avem oameni!

De pild\, pentru c\ îl v\d pe coperta revistei dvs., cât\ lume crede]i c\ [tie istoria

Emil R\zvan Theodorescu, Vicepre[edinte al Academiei Române, istoric de art\, foto: © M, JustVision

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

“More and more private investors interested in our heritage are showing up. Hats off!”

Castelului Cantacuzino? Suflete[te, eu sunt foarte legat de acest castel. V\ spun povestea fotografiei în care apare un b\trân prieten al meu, Gheorghe Cantacuzino, arheolog. Am lucrat mult cu el când eram eu tån\r, el destul de vârstnic. Prietenul meu avea o poz\ de la c\s\toria sa care a avut loc la Castelul Cantacuzino. El, în redingot\, Regina Maria, care era na[\, doamna Greceanu care era… [i cum s\ v\ spun? Mi-a r\mas în minte imaginea aceea, elegan]a acelor vremuri.

Sau Mogo[oaia, care este sub nasul nostru [i nu o exploat\m suficient… Dar cu bun gust, nu mitoc\ne[te! Nu cu mititei!

Am auzit c\ s-a construit [i un platou de filmare, exist\ un fel de cort mare… Asta este, cum s\ v\ spun... un p\cat. Sunt lucruri de care nu trebuie s\ ne atingem.

La Centenar am condus grupul pe Bu-

Passing through the door that separates academician R\zvan Teodorescu’s office from the rest of the world, you enter a historical kingdom.

In the monumental hallways, the shadows of great academicians are watching over you.

Pallady, Petra[cu, Tonitza, Grigorescu, and Luchian paint over the white walls, the vintage scent of flaxseed oil and turpentine emanating from the paintings – which time has

turned into a rare perfume – floating all over the chambers.

I will not bring in the academician’s grand persona, the prestigious positions he holds in state institutions (this information is all too present in the thousands of interviews he has given to other media companies). My proposal is to meditate, to decrypt the subliminal message hidden in the interview (or said out loud). I invite you to radiograph the moment.

(e.n., the interview began suddenly, with the academician’s affirmation) I am here for you. Ask away!

Your magazine, The Robelos, is a nice surprise for me! I am a long-time advocate –

staunch advocate – for cultural tourism and I think Romania can do a great deal from this perspective. When I was minister, I tried to promote things such as Micl\u[eni, or the beauty which is the Sturdza Castle... Sergiu

59

60

ROBELO INTERVIEW EMIL R|ZVAN THEODORESCU

cure[ti. Am avut în echip\ oameni foarte distin[i, arhitec]i, istorici [i, la un moment dat, ne-am pus întrebarea: în Bucure[ti avem ce ar\ta?

Era una din întreb\rile pe care doream s\ vi le adres\m... {i am publicat un catalog foarte frumos, am f\cut trasee Bråncovene[ti. Aveam în plan ca tramvaiele [i autobuzele s\ poarte câte un logo [amd. Dar a fost im-po-si-bil! Imposibil de clintit ceva. În Bucure[ti se pot face ni[te trasee inteligente care s\ uneasc\ aceste centre culturale. În momentul de fa]\ este [i greu s\ explici unor oameni c\ Bulevardul Magheru este cel mai frumos bulevard modern din Europa de R\s\rit, în materie de arhitectur\ cubist\.

Tot bulevardul, de la Pia]a Roman\ pån\ la Pia]a Universit\]ii. M-am luptat s\ promovez acest bulevard, a fost ini]iativa mea s\ se pun\ statuia lui Ion Br\tianu în Pia]a Universit\]ii, Lasc\r Catargiu… lucruri din acestea.

Dar acestea sunt doar pic\turi de ap\.

E absolut imposibil s\ faci tururi de ora[ în Bucure[ti, s\ mergi pe Ana Ip\tescu sau pe Dacia, s\ te opre[ti s\ ar\]i arhitectura, istoria – cine a locuit, unde a locuit, ce a f\cut [i a[a mai departe. Noi, din turismul cultural, am putea s\ facem avere! (n.r. r\sfoind revista) V\d c\ ave]i un articol [i despre Biserica de la Bohari unde Horia Bernea a descoperit acea catapeteasm\, acea tåmpl\ pictat\. {ti]i ce a f\cut preotul de la Bohari? A tencuit biserica! A acoperit toat\ piatra [i c\r\mida casetat\, aparent\, a acoperit soclul, bråul [i frizele de zim]i de la 1641. A r\mas doar turnul-clopotni]\ netencuit.

Nu m\ mir! Nu m\ mir!

La un moment dat, i-am spus unui fotograf care mergea într-un anumit loc din Vålcea s\ fotografieze o biseric\. {i i-am spus, vezi c\ ai s\ vezi acolo cele dou\sprezece triburi ale lui Israel, pictate, i-am spus din ce unghi s\ fotografieze… Ajuns acolo fotograful mi-a telefonat [i mi-a spus: domnule profesor, am ajuns la biseric\, dar aici nu e nimic. {i, l-am întrebat: cum adic\ nu mai e nimic? {i mi-a r\spuns c\ totul e tencuit! Mi-a spus c\ preotul a tencuit toat\ biserica. Lipsa de educa]ie e… Fotografiile îmi trebuiau pentru un

CD la care lucram.

Eu am scos dou\ CD-uri, unul cu monumentele din Moldova, pictate, se nume[te Drumul Paradisului [i, al doilea, care mie îmi este foarte drag, cu o poveste foarte special\, Gr\dina Valah\. CD-ul prezint\ toat\ zona de plaiuri cu biserici ]\r\ne[ti pictate, din Buz\u pån\ în Mehedin]i. Sunt absolut fabuloase.

Fa-bu-loa-se! {i sunt aproape necunoscute.

Eu am propus un traseu care s\ mearg\ prin

Nicolaescu – God rest his soul – once asked me where he could shoot the film Orient Express, and I told him – Go to Micl\u[eni, but don’t spoil it! Sometimes he used to spoil things… My personal grief is that I couldn’t promote Sulina, which is unique in the European Union, and where you have Dutch influences, English influences, French influences, and then… The F\g\ra[ Castle… I’m talking about the things I wanted to get

toate ctitoriile acestea ]\r\ne[ti… sunt o frumuse]e, un unicat sud-est european.

European funding for… But times have changed. My thesis is that someone who wants to discover the European heritage in Romania can do so in 48 hours, travelling from Dobrogea all the way to Maramure[ and seeing everything that is significant in terms of European styles.

A]i experimentat [i cariera politic\, a]i fost Ministru al Culturii în Cabinetul N\stase.

A]i avut un mandat cu realizari, îns\, privind în urm\, care sunt proiectele

Emil R\zvan Theodorescu, Vicepre[edinte al Academiei Române, istoric de art\, foto: © M, JustVision

We are not exploiting this possibility enough. I’ll give you some examples, each of them funny in their own ways.

In Maramure[ we have the UNESCO gravestones and the wooden churches. In Bucovina we have the painted churches from the times of Petru Rare[. At one point, we had discussions with a tourism operator. We asked – Why don’t you create a touristic package to include Maramure[/Bucovina? Cultural

tourism brings in money, for God’s sake! A package for two-three days in Maramure[ and two-three days in Bucovina would be extraordinary.

And he told me – You know, this would be possible, but the road infrastructure does not allow it, we don’t know what’s happening

around Iacobeni. This discussion took place in 2002-2003. Now, after God knows how many years, I have once again been invited to Maramure[, and, addressing the professors and the students, I told them this story. I told them – I hope things are alright now. And they told me serenely – No, they are not! It’s the same story.

The roads are still bad. It’s unfathomable!

We’re unable to have some cultural, touristic routes because of some roads?

Do you think this is due to bad faith?

Ignorance? Stupidity?

Stupiiidity! Pure stupidity! Illiteracy! Lack of education! It’s clear we don’t have the human resource. For instance – since it’s on the cover of your magazine – how many people do you think know the history of the Can-

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

tacuzino Castle? Emotionally, I am very attached to this castle. I will tell you the story of the photograph where you can see an old friend of mine, Gheorghe Cantacuzino, an archeologist. I worked a lot with him when I was young, and he was pretty old already. My friend had a photo from his marriage that took place at the Cantacuzino Castle – him, in a frock coat, Queen Mary, who was the godmother, Mrs Greceanu, who was… And how should I put it? That image, the elegance of those times, has remained in my memory. Or Mogo[oaia, which is right under our nose, but we don’t exploit it enough… But tastefully, not rudely! Without kebabs! I’ve heard they have even constructed a movie set there! This is – how should I put it? – a pity. Some things must be left untouched!

For the centenary, I led the Bucharest group. I had in my team very distinguished people – architects, historians – and, at one point, we asked ourselves – in Bucharest, is there anything to write home about?

That was one of the questions we were meaning to ask you.

So we published a very beautiful catalogue, we created routes to showcase the Brancovenian style, we planned for the buses and trams to sport specific logos… But it was impossible – nothing budged.

In Bucharest you can create intelligent routes to unite these cultural hotspots. At the moment it is hard to explain to people that the Magheru Boulevard is the most beautiful modern boulevard in Eastern Europe, in terms of Cubist architecture. The whole boulevard, from Roman\ Square to University Square. I fought to promote this boulevard – it was my initiative to put Ion Br\tianu’s statue in University Square, Lasc\r Catargiu… This kind of things… They are but drops of water in the desert, though.

It is absolutely impossible to do tours in Bucharest, to go on Ana Ip\tescu or Dacia, to stop there and present the architecture, the history – who lived where, what they did, and so on… We could make a fortune from cultural tourism! (e.n., leafing through the magazine) I see you have an article about the Bohari Church, where Horia Bernea discovered that iconostasis, that painted altar screen.

61

62

ROBELO INTERVIEW EMIL R|ZVAN THEODORESCU

pe care nu a]i reu[it s\ le duce]i la bun sfår[it?

Sunt cele dou\ mari [i late despre care aminteam în deschiderea interviului.

Cetatea F\g\ra[ului, cea mai mare cetate a Transilvaniei, [i Sulina. Sulina ca a[ezare european\.

Dac\ am avea o Sulin\ pus\ la punct – pentru c\ a fost Centru al Comisiei Dun\rii – nu am duce oamenii în Delt\ numai dup\ icre negre [i dup\ sturioni. I-am duce s\ vad\ [i lucruri de acest fel. {i, nu e greu, dar nici u[or.

Aceste dou\ proiecte m\ sup\r\ pentru c\ le-am l\sat nerezolvate. În perspectiv\, v\d realizarea împreun\ cu agen]iile de turism a unor trasee muntene[ti [i oltene[ti, de biserici mai pu]in cunoscute. Dar, pentru acest proiect agen]iile de turism ar trebui s\ consulte speciali[tii. {i s\ fac\ mai pu]ine „popasuri pentru mititei”!

Legea reabilit\rii patrimoniului cultural v\ poart\ numele, îns\ multe monumente continu\ s\ fie reabilitate „dup\ ureche”. Avem speciali[ti care s\ se ocupe de aceste monumente?

Avem restauratori foarte buni. Avem o [coal\ foarte bun\ de restaurare, mai ales pentru pictur\ mural\, dar, într-adev\r, se lucreaz\ mult [i „dup\ ureche”.

V\ dau un exemplu. În perioada în care eram senator de Ia[i am vrut „s\ împing” înainte ni[te monumente ie[ene. M\ aflam în dou\ ipostaze: fie aveam de restaurat monumente de genul M\n\stirea Sfin]ii Trei Ierarhi, m\n\stire care a fost complet ref\cut\ în secolul al XIX-lea [i punea ni[te probleme de partajare, fie erau monumente uria[e de genul Ansamblului Monumentului Istoric M\n\stirea Golia, care, la propor]iile bisericilor moldovene[ti, cerea foarte mult\ aplica]ie, foarte mult am\nunt.

Le-am spus restauratorilor s\ nu se gr\beasc\, dar, dup\ mine, au venit fondurile europene [i s-a lucrat, efectiv, peste noapte.

Iar acest lucru se vede. E p\cat! Noi nu avem acest spirit al p\str\rii monumentelor.

Nu-l avem.

Exist\ un Institut al Patrimoniului care este condus acum de o doctorand\ de-a mea [i unde se fac lucruri foarte bune. La acest institut sunt arhitec]i foarte buni, restauratori foarte buni, atât pentru art\ mural\, cât [i pentru arte aplicate. Din acest punct de

vedere nu ne putem plånge. Ce lipse[te, lipse[te ini]iativa privat\. Cazul dumneavoastr\ cu aceast\ revist\ este un caz rarisim.

Spre deosebire de alte ]\ri în care trusturile private au un rol foarte bine conturat – pentru c\ ele [tiu foarte bine s\ scoat\ bani de pe urma monumentelor istorice – în Romånia ini]iativa privat\ e aproape inexistent\.

Str\inii [tiu c\ „monumentul” scoate bani! La început cere bani, dar dup\ aceea îi d\ înapoi înmul]i]i.

Do you know what the priest from Bohari Church did? He plastered the church!

He plastered over the stones, the apparent brick facades, over the base, the belt, the serrated friezes dating back to 1641... Only the bell tower has escaped this treatment.

It doesn’t surprise me! Not at all!

At some point, I asked a photographer who was somewhere in Vålcea to photograph a church – you’ll see the Twelve Tribes of Israel painted there, I told him,

Am putea inventa „Turismul la ruin\”, ca o glum\ amar\. Funda]ia Pro Patrimonio [i arhitectul {erban Sturdza au identificat peste patru mii de monumente aflate în pericol de pr\bu[ire sau care sunt într-o stare avansat\ de degradare. Care sunt monumentele pe care nu ar trebui s\ le pierdem cu niciun chip?

Of, Doamne, mi-e foarte greu s\ fac o list\ trist\ a monumentelor. Chiar [i în familia mea exist\ cazuri de monumente pierdute.

De pild\, Cula Cr\snaru de la Gro[erea, care a fost construit\ în secolul al XVIII-lea de c\tre Coco[ Cr\snaru [i care a fost ref\cut\ la 1801 de Barbu Coco[ dup\ un atac al turcilor, s-a pierdut. {erban Sturdza a încercat s\ o salveze, dar nu a mai putut. E foarte greu de

specifying the angles to shoot from… Arriving there, he called me and said – Professor, I got to the church, but there’s nothing here. And I asked him – What do you mean there’s nothing there? He told me that everything was plastered – the priest had plastered the whole church. The lack of education is…

I needed those photographs for a CD I was working on. I released two CDs, one with painted monuments from the Moldova region, called the Road to Paradise, and a second one, which is very dear to me and has a very special story, the Wallachian Garden. The CD presents all the lands where there are traditional painted churches, from

Emil R\zvan Theodorescu, Vicepre[edinte al Academiei Române, istoric de art\, foto: ©M, JustVision

Buz\u all the way to Mehedin]i. Absolutely fabulous. Fabulous! And almost unknown! I proposed this route that bridges all these traditional edifices… A thing of beauty, unique in the European South-East!

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

You have also had a political career – you were Minister of Culture in the N\stase cabinet. You have done noteworthy work during your term, but what are the projects that you couldn’t complete?

There are two big ones, which I mentioned in the beginning of the interview.

The F\g\ra[ Stronghold – the greatest in Transylvania – and Sulina – Sulina as an European settlement.

Tabloul Interior de atelier la Târgovi[te, pictat în 1934 de Gheorghe Petra[cu [i de]inut de Academia Român\ – covoarele moldovene[ti negre cu desen decorativ, [evaletul pe care st\ o pictur\ realizat\ peste var\ la Balcic etc.

“Studios”, painted in 1934 by Gheorghe Petra[cu and now in the possession of the Romanian Academy – the black Moldavian carpets with decorative designs, the easel on which there is a painting done over the summer in Balchik…

63

64

ROBELO INTERVIEW EMIL R|ZVAN THEODORESCU

f\cut un clasament din acest punct de vedere.

Sunt foarte multe biserici de lemn care s-au d\râmat… e foarte greu [i trist de f\cut un clasament. Apoi, sunt în diverse centre, inclusiv în Bucure[ti, casele de secol XIX care au fost stupid d\râmate, f\r\ niciun sens.

Nu avem aceast\ educa]ie, nu o au nici primarii. Edilii, în general, nu o au. Eu, când eram ministru aveam pentru toate jude]ele o echip\ de 40 de directori care [tiau foarte bine ce înseamn\ patrimoniu. Ori, acum, spre triste]ea mea, am aflat c\ toate aceste posturi sunt arondate politic. {i-atunci, nu se mai poate face nimic!

A]i afirmat la o televiziune c\, din p\cate, aceste nenorociri nu s-au oprit dup\ ’90, ci, dimpotriv\, ele continu\ cu [i mai mult avånt.

Domnul meu, v\ dau un exemplu în care e implicat\ [i Academia. În ’90, Elena V\c\rescu, prima femeie membru al Academiei Române, prin mo[tenitorii acesteia, familia V\c\rescu, a donat Academiei Conacul de la V\c\re[ti, din Dåmbovi]a – monument istoric de arhitectur\ laic\ care dateaz\ din anul 1698 – împreun\ cu o capel\ construit\ în anul 1868 [i care a apar]inut [i ea familiei de scriitori V\carescu. În ’90, conacul avea toat\ arhitectura întreag\. În momentul de fa]\ nu mai exist\ nimic! A fost furat\ piatra, a fost furat\ bucat\ cu bucat\. Aceste lucruri se întåmpl\ pentru c\ nu avem o educa]ie patrimonial\. Nu zic c\ str\inii sunt lumina]i din acest punct de vedere, dar m\car la ei exist\ un respect, o anumit\ team\, o jen\… La noi nu exist\ nimic! Într-un interviu pe care l-a acordat revistei noastre, doamna Doina I[f\noni se plångea de pierderea tezaurului popular, [i d\dea exemplul Italiei unde exist\ o lege care interzice orice interven]ie asupra cl\dirilor de patrimoniu. Noi avem Horezu de China, costumele populare maramure[ene cu cristale Swarovski… Cum putem lupta împotriva falsurilor, a imposturii?

Nu avem cum!

Ajungem în acela[i punct, ajungem la lipsa de educa]ie, la lipsa de cultur\.

Exist\ [i exemple de bune practici, nu spun. Ieri, de pild\, am primit un domn care a achizi]ionat un castel de lång\ Arad.

A vrut s\ m\ consulte cu ni[te lucruri care ]in de patrimoniu. Aceste ini]iative private, repet, aduc bani! Un castel restaurat poate s\ devin\ pensiune. Trebuie s\ ne uit\m s\ vedem cum Grecia, Spania sau Turcia au [tiut s\ fac\ din patrimoniul lor arhitectonic o surs\ de existen]\.

Noi nu suntem în stare. În ’90, ]in minte, am propus, mai în glum\, mai în serios, s\ import\m evrei care s\ managerieze pensiunile istorice. Cunoscusem o serie de evrei care f\cuser\ astfel de lucruri grozave prin alte p\r]i [i m\ gândeam ce bine ar fi s\ fac\ [i la noi acela[i lucru. Încerc s\ fiu [i pozitiv, s\ încerc\m m\car s\ nu distrugem ce avem. {i tot ar fi un pas înainte!

Eu zic c\ putem fi pe drumul cel bun, pentru c\ avem restauratori buni, apar tot mai mul]i investitori priva]i preocupa]i de patrimoniu, dar, e drept, mai mult prin Transilvania [i, de multe ori, maghiarii. Jos p\l\ria!

Asta e!

Nu m\ intereseaz\, pån\ la urm\, etnia investitorului, pentru c\ nu pleac\ cu Castelul Bánffy dup\ el, nu? Trebuie s\ fim foarte a-

ten]i din acest punct de vedere, s\ nu d\m în excese na]ionaliste. Eu sunt un na]ionalist, dar nu îmi plac excesele.

Dar, trebuie s\ spun c\, în Transilvania, mai ales pentru castelele din Transilvania, sau f\cut progrese prin aceste familii alogene care au investit în propriet\]i.

Legat de acest subiect, în fostele localit\]i locuite de sa[i se petrece o adev\rat\ tragedie. Ce putem face la nivel macro pentru conservarea acestor monumente?

Ave]i dreptate, bisericile s\se[ti, care sunt un caz special, sunt biserici fortificate. Ele nu mai sunt ale nim\nui. Statul trebuie s\ intervin\. Prin]ul Charles al Marii Britanii, la Viscri, am v\zut, a f\cut ce a putut, dar în aceste zone trebuie s\ intervin\ de urgen]\ statul.

Eu m-am lovit de aceast\ problem\.

Cånd a fost lansat evenimentul Sibiu, capital\ cultural\ european\, m-am lovit de o neîn]elegere a rolului acestor bijuterii l\sate în urm\ de sa[i. Practic, Sibiul a ob]inut acest rol, de capital\ cultural\ european\, pentru c\ eu am avut ideea s\-l pun pe Iohannis (Klaus), pe atunci primar, [i pe Marele Duce al Luxemburgului, în Pia]a Mic\, s\ se întâlneasc\ [i s\

Emil R\zvan Theodorescu, Vicepre[edinte al Academiei Române, istoric de art\, foto: © M, JustVision

vorbeasc\. A fost ideea mea istoric\ s\-i pun fa]\ în fa]\, s\ se întålneasc\ [i s\-[i vorbeasc\, unul în s\se[te, iar cel\lalt în luxemburghez\. Cånd au v\zut cât de multe asem\n\ri sunt între cele dou\ limbi, nu lea venit s\ cread\. Iohannis a publicat, mai tårziu, o carte cu poza în care ap\ream împreun\ cu Marele Duce [i cu el.

A fost un moment pe care eu l-am explicat celor din organiza]ia politic\ din care f\ceam parte.

Eram ministru în guvernul N\stase [i leam explicat: oameni buni, gra]ie lor face]i voi „Capital\ Cultural\ European\”, nu gra]ie ]\ranilor din R\[inari care, de altfel, ne sunt dragi. Mai ales c\ Transilvania, monumental vorbind, pune atåtea probleme interesante… [i cu ungurii, [i cu romånii, [i cu sa[ii… Ar trebui s\ existe un minister al patrimoniului care s\ se ocupe exclusiv de aceste lucruri. {i, repet, de aici ies bani!

Din fericire, Transilvania e cunoscut\ la nivel interna]ional, problema sudului e necunoscut\.

Mul]i tr\iesc cu impresia c\ în sud nu exist\ nimic.

If things were in order there – because Sulina has been the center for the Danube Comission – we wouldn’t be taking people to the Danube Delta only for caviar and sturgeon… We would also be showing them some other things… It’s not hard, but it’s not easy either. It bugs me that I’ve left these two projects incomplete. In the grand scheme of things, I envision the creation of some routes in Muntenia and Oltenia, showcasing lesser known churches, with the help of tourism agencies. But the agencies should consult specialists for this kind of projects. And they should stop less frequently for kebabs!

The law for the rehabilitation of cultural heritage bears your name, but a lot of monuments are still being rehabilitated “by ear”. Do we have the specialists to work on these monuments?

We have great conservators. Our school of restoration is very good, especially for mural paintings, but, indeed, there is a lot of work done “by ear”.

I’ll give you an example. When I was a senator in Ia[i, there were some monuments I wanted to “push” forward. I found myself with

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

two choices: I either had to restore monuments like the Three Hierarchs monastery, which has been completely rebuilt in the nineteenth century, and which posed some problems in terms of partition, or I had to work with huge monuments like the Ensemble of the Historic Monument Church Golia, which, in terms of the proportions of Moldovan churches, required a lot of work, a lot of detail… I’d told the conservators to take their time, but then the European funds came, and they did the work literally overnight. It shows!

It’s a pity! We don’t have this culture of preserving historical monuments. We don’t.

There is an Institute for Heritage, which is run by a PhD student of mine, and where they do very good work. There are great architects, great conservators at this institute, for mural art as well as for applied art. From this point of view, we can’t complain. What’s missing is the private initiative. The case of your magazine is a rare case. In contrast with other countries where the role of private trusts is well established – because they know how to capitalize on their historical monuments – the private initiative in Romania is all but inexistent.

Abroad, they know monuments bring in money! In the beginning, they ask for money, but then they give it back, multiplied.

We could invent “tourism at the ruins”, as a bitter joke. The Pro Patrimonio Foundation and the architect {erban Sturdza have identified more than four thousand monuments in danger of collapsing or which are in an advanced state of degradation. What are the monuments we mustn’t lose – at any cost?

Oh, Lord, it’s very hard to make a pitiful list of monuments. Even in my family there are cases of lost monuments.

For instance, Cula Cr\snaru in Gro[erea, which was built in the eighteenth century by Coco[ Cr\snaru and which was rebuilt in 1801 by Barbu Coco[ after the Turks attacked, has been lost. {erban Sturdza tried to save it, but it was too late. It’s hard to rank monuments from this point of view. There are lots of wooden churches that have collapsed. It’s sad and very hard to make such a list. Then, there are certain centers, including in Bucharest, the nineteenth century houses which have been

65

66

ROBELO INTERVIEW EMIL R|ZVAN THEODORESCU

{i în sud avem lucruri superbe. Pe linie UNESCO eu am responsabilitatea Hurezilor.

Politica corporate a grupului de firme condus de domnul Drago[ Anastasiu, proprietarul revistei, are o puternic\ component\ CSR care vizeaz\ [coala româneasc\. A]i afirmat într-un interviu c\ „{coala noastr\ s-a manelizat, s-a mahalagizat”. Avem solu]ii de ie[ire din criz\? {coala superioar\, acolo unde activez eu, este, înc\, foarte bun\. M\ refer la domeniul meu, al educa]iei culturale, al istoriei culturale. Dup\ p\rerea mea, la nivel gimnazial, la nivelul liceului, ar trebui vorbit mai mult de cultur\. Asta lipse[te. {tiu, sunt mul]i care spun c\ avem nevoie de educa]ie financiar\, de educa]ie sexual\…

Bun, sunt importante aceste lucruri, dar nu po]i cl\di nimic dac\ nu ai un fundament.

F\ra aceast\ parte de educa]ie, de cultur\, nu po]i avea reper de compara]ie.

Am f\cut experimente, m-am întâlnit cu elevi de clasa a X-a, a XI-a, a XII-a, de liceu, [i am v\zut c\ elevii foarte buni au o baz\ de educa]ie cultural\ foarte solid\. Noi ce vrem?

S\ ne întoarcem la vremurile în care doar munca fizic\ era important\?

Ast\zi sunt mai optimist în ce prive[te viitorul din acest punct de vedere… Marea noastr\ nenorocire este clasa politic\ care este incult\ total!

senselessly demolished…

We don’t have this education, and neither do the mayors. In general, mayors don’t have such education. When I was minister, I had a team of 40 managers for all the counties. They understood heritage very well.

I have now learned – to my chagrin – that these positions are now political appointments. In this case, there is nothing that can be done!

{i-atunci, cum facem loc meritocra]iei?

Mai greu!

You said on TV that, unfortunately, these misfortunes have not stopped after the 90s and that, on the contrary, they have continued with even greater momentum.

Mister, let me give you an example which involves the Academy. In the 90s, Elena V\c\rescu, the first female member of the Romanian Academy, donated to the Academy, through her heirs (the V\c\rescu family), the V\c\re[ti Mansion in Dåmbovi]a – a historical monument dating back to the year 1698 – together with a chapel build in the year 1868 and which also belonged to the V\c\rescu family, who were writers.

In the 90s, the original architecture of

V\ mul]umim pentru interviu, domnule Academician.

S\-mi trimite]i [i mie un exemplar.

Revista dumneavoastr\, repet, e tip\rit\ în condi]ii grafice excep]ionale, este un exemplu rarisim [i de bun gust. Este o surpriz\ la care nu m\ a[teptam. Trebuie neap\rat s\ ajung\ la toate ambasadele din România!

Emil R\zvan Theodorescu, Vicepre[edinte al Academiei Române, istoric de art\, foto: © M, JustVision

the mansion was wholly intact. Today, nothing is left! The stones were stolen, piece by piece. These things are happening because we are not educated in matters of heritage.

I’m not saying those from abroad are enlightened in this respect, but at least they have a certain reverence, a certain fear, a certain shame…

We have nothing!

In an interview that Doina I[f\noni gave for us, she decried the loss of our folkloric thesaurus, giving the example of Italy, where there is a law forbidding any kind of interventions to heritage buildings. We have Chinese Horezu, traditional garments with Swarovski crystals… How can we fight against fakeness, against imposture?

We cannot! We end up in the same place as before – lack of education, lack of culture.

There are also examples of good practice, I won’t say no. Yesterday, for instance, I had a guest – a man who bought a castle near Arad.

He wanted my advice about things related to heritage. Again, these private initiatives bring in money! A restored castle can become a guesthouse. We must observe what Greece, Spain, or Turkey, have been able to do with their architectural heritage, making a living out of it.

We’re just not able to do it. In the 90s, I remember, I suggested, partly joking, partly serious, that we should import Jews to manage our historic guesthouses. I had met a number of Jews who had done great things elsewhere, and I was thinking how good it would be if they could do the same thing here.

I try to be positive – let’s try at least to not destroy what we still have. Even that would be a step forward!

I think we can get on the right track, because we have competent conservators, more and more private investors interested in our heritage are showing up, although, indeed, this is happening most often in Transylvania, and, lots of times, the protagonists are Hungarian. Hats off! This is how it is.

I’m not interested, after all, in the ethnicity of the investor – he can’t leave with the Bánffy Castle now, can he? We must be very careful from this perspective, not to fall prey to nationalistic excess. I am a nationalist, but I don’t

like excess. However, I must say that in Transylvania, especially with the Transylvanian castles, a lot of progress has been made thanks to these non-indigenous families that have invested in the properties.

Speaking of this, there is a real tragedy taking place in the old Saxonian villages. What can we do at the macro level to preserve these monuments?

You are right. The Saxonian churches are a special case, they are fortified churches.

They belong to no one now. The state must intervene. HRH The Prince of Wales has, I’ve seen, done everything he could for Viscri, but the state must urgently intervene in these villages.

I ran into this problem myself.

At the launch of the “Sibiu – European Cultural Capital” festival, I observed the lack of understanding in regards to these jewels that have been left by the Saxons. In practical terms, Sibiu has received this role of European cultural capital because I set up a meeting in the Little Square for Klaus (Iohannis, then mayor) and the Great Duke of Luxemburg to meet and discuss. It was my historic idea to have them face to face, to meet and talk to each other, one in Saxonian, the other in Luxembourgish. When they realized how alike the two languages are, they couldn’t believe it. Iohannis later published a book which included a photo where I was present together with him and the Great Duke.

I have explained this moment to the political generation that I was part of.

I was a minister in the N\stase cabinet, and I explained to them: Good people, it is thanks to them that you are holding this festival, not thanks to the peasants of R\[inari, who are very dear to us, by the way. Especially since Transylvania, from a monumental perspective, poses so many interesting problems… The Hungarians, the Romanians, the Saxons… There should be a Ministry of Heritage to look at these things exclusively. And, I repeat, this brings in money!

Fortunately, Transylvania is known internationally, but the situation in the South is unknown.

A lot of people are living under the im-

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

pression that there is nothing in the South.

We have superb things here as well. Speaking of UNESCO, I am responsible for the Horezu region.

The corporate policy of the group run

by Mr Drago[ Anastasiu, the owner of the magazine, has a strong CSR component, which targets Romanian education.

You’ve said in an interview that our education has become ghettoized. Do we have solutions to emerge from this crisis?

Higher Education, where I am involved, is still very good. I am referring to my field, cultural education, the history of culture… In my opinion, Secondary Education, High School, should place more emphasis on culture. This is what we lack. I know, many will say we need financial education, Sex Ed… Alright, these things are important, but you cannot build anything unless you have a solid foundation.

Without this educational, cultural component you cannot have a landmark to measure yourself against. I did experiments, I met with tenth grade students, eleventh grade, twelfth grade students, and I’ve seen that the very good students have a very strong base of cultural knowledge. Us, what are we looking for?

To return to the times when only physical work was important? Today I am more optimistic in terms of what the future holds from this perspective… Our greatest misfortune is that our political class is illiterate in its entirety!

How do we make space for meritocracy, then?

That’s harder to do!

Thank you for this interview!

Send me a copy as well.

Again, your magazine is printed in excellent conditions, it is a rare case and an example of good taste. It is a surprise that I wasn’t expecting. It really must arrive on the desks of every embassy in Romania!

Marcel {tef Publisher The Robelos

67

68

COME AND SEE CASTELUL LÓNYAI

Poleiala de la S\tmar Castelul Lónyai din Medie[ul Aurit Pe frontonul aflat deasupra intr\rii în Castelul Lónyai este d\ltuit urm\torul text în limba latin\:

Anno Domini MDCXXX Magnificus Sigismund de Lonia care s-ar traduce prin „Ridicat din temelii în anul Domnului 1630 de Sigismund de Lónya, comitele comitatului Crasnei”

Castelul Lónyai, vedere lateral\

În interviul acordat revistei noastre, domnul Academician R\zvan Theodorescu, Vicepre[edinte al Academiei Române, deplånge lipsa de educa]ie patrimonial\ a poporului romån. Privind la cele peste patru

mii de monumente istorice aflate în prag de ruin\ identificate de grupul Pro Patrimonio, nu putem decåt s\ îi d\m dreptate.

Aceste podoabe ale arhitecturii ultimelor secole ale istoriei moderne autohtone zac

prad\ ignoran]ei [i nep\s\rii. De t\v\lugul istoriei nu a sc\pat nici castelul Lónyai de la Medie[ul Aurit, cel mai poleit castel dintre acestea.

Legenda spune c\ cel pu]in unul din

Castelul Lónyai, Medie[ul Aurit, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Comes Comitatus Crasnensis a fvndamentis extrvxit Inscrip]ia de pe frontonul aflat deasupra intr\rii în castel

tunel subteran, de castelul din Carei.

Din aceast\ lume a legendelor, plin\ de secrete bine t\inuite, se decupeaz\, cu mult\ gra]ie, partea palpabil\ a istoriei: ruinele a zeci [i zeci de castele [i mii de conace, martori [i victime ale istoriei, epave ale trecutului glorios al neamului.

Villa Megyes

somptuoasele saloane ale castelului a avut tavanul acoperit cu aur. O alt\ legend\ mai spune c\ de sub acest castel pornea un tunel ce facea leg\tura cu castelul din Ardud care, la rândul s\u, ar fi fost legat, tot printr-un

La doar 20 de km de municipiul Satu Mare, în satul Medie[ul Aurit, se afl\ ceea ce a fost odat\ mândria Rena[terii Transilvane, Castelul Lónyai.

Satul era cunoscut înc\ din anul 1271 sub denumirea de Megyes, iar din anul 1273, sub denumirea de Medie[.

Cetatea Medie[, cunoscut\ [i ca „Villa Megyes”, a existat înc\ din sec. al XIII-lea. În anul 1278 Villa Megyes figura ca proprietate a familiei Andras (fiul lui Jákó din neamul Kaplyon). Ulterior, acestuia i-au fost confiscate toate bunurile, iar cetatea a ajuns în proprietatea voievodului Transilvaniei, Miklos, fiul lui Móricz, din neamul Pok. Pe amplasamentul vechii construc]ii, „Villa Megyes”, Lónyai a ridicat mai târziu castelul renascentist.

Satul s-a dezvoltat în jurul castelului, iar denumirea lui se leag\ de castel – Medie[ul Aurit provine din cuvântul maghiar „megye" (jude], comitat) [i adjectivul „aurit" cu trimi-

tere la opulen]a castelului ale c\rui tavane erau poleite.

Povestea castelului Povestea începe în 1493, cånd familia Báthory (familie care a dat un num\r important de voievozi [i principi ai Transilvaniei) cucere[te cetatea Medie[, pe care o las\ mo[tenire familiei nobiliare Sigismund Lónyai. Acesta a ridicat pe locul vechii fortifica]ii o construc]ie nou\, cu rol de locuin]\ luxoas\, actualul Castel Lónyai. Dup\ moartea lui Sigismund Lónyai, castelul a intrat în posesia fiicei acestuia, Anna, c\s\torit\ cu nobilul Ioan Kemény, care în 1660 a fost ales principe al Transilvaniei, provincie aflat\ atunci sub suzeranitate otoman\. Dup\ moartea principelui, în 1662, castelul a intrat în declin. În 1670, Anna Lónyai împreun\ cu al]i nobili locali au pus la cale o ambuscad\ împotriva mercenarilor germani din cetatea Satu Mare, care pr\dau satele aflate pe domeniile lor. Pentru aceste fapte Anna a fost condamnat\ la moarte de noul principe, Mihai Apafy I. În 1707, în timpul revoltei lui Ferenc Rákóczy II (revolt\ e[uat\, al c\rei scop era ie[irea Ungariei de sub domina]ia austriac\), castelul a fost incendiat, dup\ care a trecut, pe rând, în proprietatea mai multor familii.

69

70

COME AND SEE CASTELUL LÓNYAI

În anul 1920 castelul a fost cump\rat de Carol al II-lea de Hohenzollern, viitorul rege al României. Carol a restaurat palatul, iar, mai apoi, l-a transformat în spital militar. În 1944 a fost incendiat [i a fost l\sat în paragin\.

Un prezent în ruin\ Dup\ acest tragic eveniment, monumentul a r\mas în paragin\. În anii '70, lucr\rile de consolidare a castelului s-au limitat la montarea unor z\brele de lemn la ferestre, turnarea unor centuri de beton [i zidirea tunelurilor.

Ruinele actuale sunt r\m\[i]ele m\re]ului edificiu ridicat de Lónyai, alc\tuit din 4 aripi de cl\diri cu dou\ etaje, dispuse continuu în jurul unei cur]i centrale, prev\zut cu bastioane în form\ de pan\ (prismatice la col]uri). Despre camerele de locuit [i ornamentele acestora s-au p\strat informa]ii în descrierile f\cute în secolul al XVII-lea.

Men]iuni speciale privesc frescele din Camera paradisului (preferata Annei Lónyai) [i nimfele din Camera Parnasus.

Frånturi de adev\r Construit între anii 1620-1657, Castelul Lónyai din Medie[ul Aurit este (a fost) o

Fa]ada [i intrarea principal\ în castel

cl\dire reprezentativ\ pentru Rena[terea Transilv\nean\. Castelul are o fa]ad\ principal\ dominat\ de un turn octogonal situat deasupra gangului por]ii. Turnul por]ii de acces se ridica cu un nivel deasupra celorlalte cl\diri. Odinioar\ toate acestea erau înconjurate de un [an] de ap\rare, umplut cu ap\, ale c\rui urme au disp\rut par]ial. În acord cu regulile renascentiste, cl\direa de form\ p\trat\ flancat\ de turnuri de ap\rare avea valoroase ancadramente de piatr\. Via]a la castel era organizat\ în jurul cur]ii interioare. Aripa de nord era destinat\ solda]ilor, aripa de sud era rezervat\ locuirii, iar aripile de est [i de vest ad\posteau grajdul, buc\t\ria [i o serie de anexe.

De[i interiorul este în cea mare parte distrus, sunt înc\ elemente care mai pot ajuta la descifrarea imaginii sale ini]iale: în curtea interioar\, pe laturile de est [i vest, portice sus]inute de coloane, cursive [i sc\ri din lemn asigur\ circula]ia între etaje; o scar\ din piatr\ ascuns\ în grosimea zidului f\cea posibil accesul privat [i, poate, tainic c\tre înc\perile

de locuit ale familiei. Camerele din aceast\ zon\ erau spa]ioase [i bogat decorate cu fresce [i foi]\ de aur, a[a cum atest\ unele m\rturii din secolul al XVII-lea.

Din tot acest ansamblu arhitectural au mai supravie]uit pân\ ast\zi doar ancadramentele de piatr\ ale u[ilor [i ferestrelor, decorate în manier\ renascentist\ cu coloane [i frontoane inspirate din Antichitatea clasic\.

La mila istoriei De[i este un edificiu a c\rui importan]\ patrimonial\ este recunoscut\ oficial de institu]iile statului, castelul este la un pas de colaps. Dar, chiar [i a[a, cu toat\ starea sa de ruin\ care las\ loc doar imagina]iei s\ fabuleze, castelul domin\ centrul satului Medie[ul Aurit [i impresioneaz\ prin dimensiune [i grandoare.

Trebuie s\ amintesc c\, în ultimii 20 ani, nu s-a mai efectuat nicio lucrare de salvare a edificiului renascentist, ultimul proiect al Ministerului Culturii fiind blocat în anul 1997.

Castelul Lónyai, Medie[ul Aurit, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

În anul 2002, urma[ii regelui Carol al II-lea, care ar fi putut salva castelul, au depus o cerere de retrocedare a imobilului potrivit prevederilor Legii 10/2001, dar f\r\ succes.

Revenind la interviul Academicianului R\zvan Theodorescu [i la afirma]iile acestuia, poate noi, romånii, ar trebui s\ invent\m „turismul la ruin\”! {i, poate, a[a am putea re-

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

vigora turismul romånesc. Sau, poate, ar trebui s\ lu\m în serios oferta turistic\ a S\tmarului [i traseele care includ localit\]ile Satu Mare, Carei, C\pleni, Medie[ul Aurit, Livada, Ardud, Hodod, Corund, S\uca, Ady Endre, M\riu[, Sc\ri[oara Nou\, Petre[ti, Moftiu Mic, Bobald, T\[nad, Pir, Viile Satu Mare, Apa, Negre[ti-Oa[ [i Bixad. Sunt denumiri cu sonorit\]i neao[-ardelene care îndeamn\ la vizitare [i medita]ie.

Ilie Tudorel Ambasador al Turismului Maramure[ean Inscrip]ia de pe frontonul aflat deasupra intr\rii în castel

71

72

COME AND SEE TRADI}II CLUJENE

Biserica din Surduc De peste 250 de ani, biserica de lemn cu hramul „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavril” din Surduc str\juie[te aceast\ a[ezare în[iruit\ de-a lungul V\ii Arie[ului, apar]inând administrativ comunei Iara.

Edificiul este înscris pe Lista Monu-

mentelor Istorice cu codul CJ-II-m-B-07774 [i înlocuie[te un edificiu mai vechi, despre existen]a c\ruia afl\m din Conscrip]ia realizat\ de Episcopul Ioan Klein în 1733.

Poarta de acces în curtea bisericii, dinspre miaz\noapte, ne întâmpin\ cu frumoase rozete, torsad\, lobi [i romburi, dezv\luindu-

ne în chirilic\ urm\toarele: „S\ s\ [tie c\ s-au f\cutu aceast\ u[ea Ioan Murariu Moldovanu ... 1755”. Informa]ia poate fi un indiciu în datarea monumentului actual, unele surse men]ionând anul 1758. În schimb, piciorul de piatr\ al mesei altarului dateaz\ din 1788.

Edificiul se individualizeaz\ din dep\rtare

prin silueta aparte, dominat\ de turnul clopotni]\ foarte decorativ, cu galerie deschis\ [i patru turnule]e în jurul coifului, amintindu-ne înc\ o dat\ c\ monumentele clujene exceleaz\ în aceast\ privin]\. Pridvorul restrâns în dreptul intr\rii de pe latura sudic\, profilat printr-un acoperi[ în dou\ ape, aduce

Biserica din Surduc, foto: © Nicu Cherciu https://nicucherciu.zenfolio.com/ https://www.facebook.com/nicu.cherciu

o not\ în plus.

Bârnele din lemn de stejar, a[ezate în clasicul sistem Blockbau, pe o temelie de piatr\, formeaz\ un plan tradi]ional, rezultat a dou\ etape de construc]ie. Ini]ial, clopotni]a a fost ridicat\ separat, iar edificiul era mai mic, pentru ca, ulterior, cl\direa s\ fie extins\ spre vest, încorporând actualul turn plasat deasupra unui pronaos boltit. Interven]ii ulterioare succesive sunt evidente [i la ferestrele de diferite dimensiuni.

Deasupra bol]ilor semicilindrice ale naosului [i altarului se în\l]a pân\ recent aco-

peri[ul din [indril\, separat mai scund pentru altar. Furtunile care s-au ab\tut asupra zonei în vara anului 2021 au distrus acoperi[ul, provocând pr\bu[irea bol]ii naosului [i, implicit, distrugerea valorosului strat de pictur\ al acesteia.

Aceast\ pictur\ mural\, care se p\stra doar pe bolta naosului [i la tâmpl\, restul ansamblului (altarul [i pronaosul) fiind acoperit cu tencuial\, dateaz\ din prima jum\tate a secolului al XIX-lea.

Astfel, în 1824 a fost chemat s\ înfrumuse]eze biserica Irimie {tefan, „zugrav din

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Filea de Jos”, care s-a semnat pe peretele vestic al naosului. Acesta a[az\, într-o cromatic\ dominat\ de ro[u [i verde, scene din Ciclul Patimilor lui Hristos pe bolt\, al\turi de imaginile celor patru evangheli[ti. În partea superioar\ a iconostasului este pictat\ o R\stignire, iar pe peretele de vest al naosului apar figuri în costum militar, deasupra c\rora sunt reda]i Adam [i Eva. Reg\sim [i în acest caz uniformele austro-ungare în scenele patimilor, dar remarc\m [i accentul pus pe reprezentarea puternic moralizatoare a lui Iuda primind punga cu

73

74

COME AND SEE TRADI}II CLUJENE

bani, într-o scen\, [i apoi spânzurat, în alta.

De[i biserica nu p\streaz\ decor sculptat, motivele decorative a[ternute pe poarta de acces în curtea edificiului nu exclud existen]a acestuia [i la corpul edificiului. Înl\turarea tencuielii, aplicat\ probabil la finele secolului al XIX-lea, ar putea oferi informa]ii în acest sens.

Vechile podoabe de patrimoniu ale bisericii au fost duse anul trecut în biserica de zid pentru protejarea lor, pân\ la restaurarea monumentului. Credincio[ii veni]i pân\ în 2014 la slujb\ în vechiul lor l\ca[ puteau s\ se roage la icoanele pictate pe sticl\ în secolul al XIX-lea, în centrul de pictur\ de la Nicula, dintre care se remarc\ Învierea, Pogorârea Sfântului Duh [i o Sfânt\ Paraschiva.

Genera]ii de preo]i parohi au deschis u[ile împ\r\te[ti pictate în 1837 de Ilie Pop, care se semneaz\ atât pe fa]a, cåt [i pe spatele acestora, drept „pictor, protopop [i paroh al Surducului”.

Acest preot, care dovede[te talent [i în pictur\, a reprezentat pe cei patru Evangheli[ti pe blaturile de lemn ale celor dou\ u[i, personajele fiind înconjurate de draperii [i piese de mobilier ce tr\deaz\ o aplecare a lui

Ilie Pop spre decorativ, fapt evident [i în frumosul crucifix cu molenii pictat tot de el.

Spuneam c\ edificiul a fost avariat de for]ele distrug\toare ale naturii în 2021 la nivelul acoperi[ului, al bol]ii naosului [i al

iconostasului. În acest moment bârnele bol]ii sunt c\zute în interiorul naosului, al\turi de câteva bârne ale iconostasului [i ale peretelui vestic al naosului, îns\ c\priorii au rezistat. În exterior, buc\]i din [indril\ zac

Biserica din Surduc, foto: © Nicu Cherciu https://nicucherciu.zenfolio.com/ https://www.facebook.com/nicu.cherciu

în jurul edificiului. Coiful turnului [i acoperi[ul pridvorului, protejate de tabla aplicat\ în trecut, precum [i acoperi[ul altarului, au rezistat furtunilor.

P\rintele paroh Radu Ro[u a reu[it, cu

ajutor, s\ acopere cu folie zona avariat\, pentru a proteja interiorul, pân\ când se vor g\si fonduri s\ fie ref\cut\ aceast\ por]iune. Iat\ un exemplu care demonstreaz\ c\ aceste monumente importante pentru patrimoniul

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

nostru pot fi fragile în fa]a for]elor naturii.

Salvarea unor biserici de lemn mult mai deteriorate ofer\ încredere c\ demersul recuper\rii monumentului de la Surduc este cât se poate de posibil, iar valoarea picturii sale este un argument însemnat în nevoia începerii cât mai grabnice a restaur\rii.

Consuela Bendea Consultant artistic, Centrul Jude]ean pentru Conservarea [i Promovarea Culturii Tradi]ionale Cluj

75

76

COME AND SEE TRADI}II CLUJENE

Biserica de lemn cu hramul „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavril” din Ocoli[el Proiectul „Biserici de lemn din patrimoniul jude]ului Cluj” v\ invit\ de aceast\ dat\ pe Valea Arie[ului, la limita cu jude]ul Alba, pentru a descoperi o biseric\ a c\rei existen]\ se leag\ de momentul Revolu]iei de la 1848. Este vorba

de Biserica de lemn cu hramul „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavril” din Ocoli[el, comuna Iara, înscris\ pe Lista Monumentelor Istorice sub codul CJ-II-m-B-07728.

Tradi]ia spune c\ acest edificiu a înlocuit

un altul mai vechi, men]ionat în conscrip]iile secolului al XVIII-lea, care a fost incendiat în timpului Revolu]iei de la 1848, drept pedeaps\ pentru c\ s\tenii, condu[i de preotul lor, Vasile Fodor, au luat parte la revolte. Comunitatea

Biserica de lemn Ocoli[el, foto: © Nicu Cherciu https://nicucherciu.zenfolio.com/ https://www.facebook.com/nicu.cherciu

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

redus\ de atunci a reu[it dup\ doar patru ani, în 1852, s\-[i ridice alt l\ca[ de închinare, care a primit ve[mânt de pictur\ interioar\ în 1878.

Amplasat\ pe un dâmb care domin\ micul sat întins de-a lungul v\ii, biserica a str\juit neîntrerupt via]a religioas\ a acestei comunit\]i izolate, fiind singurul l\ca[ ortodox din sat.

Monumentul poart\ câteva din caracteristicile unui edificiu de secol XIX. Ferestrele mari, cu marginea superioar\ rotunjit\, precum [i

dimensiunile mari ale edificiului sunt dovezi ale perioadei târzii de construc]ie. Ridicat din bârne de brad, încheiate în cheotoare dreapt\, pe o temelie de piatr\, l\ca[ul are o planimetrie clasic\: pronaosul [i naosul înscrise într-un dreptunghi unitar sunt completate de altarul poligonal, retras, [i un pridvor pe latura de sud.

Dou\ particularit\]i individualizeaz\ exteriorul bisericii din Ocoli[el. Una se refer\ la cele dou\ intr\ri separate de pe latura sudic\, în pronaos pentru femei [i în naos pentru

b\rba]i. Cealalt\, la poala dubl\ a turnul clopotni]\. O prezen]\ rar\ între monumentele clujene sunt [i exemplele similare de la Livada [i M\gura Ierii, ridicate în aceea[i perioad\ [i zon\ cu cel din Ocoli[el.

Resursele limitate ale unei comunit\]i mici explic\ lipsa decorului sculptat, lips\ compensat\ prin prezen]a valorosului ansamblu de pictur\ mural\. Pe bârna transversal\ a iconostasului s-a p\strat inscrip]ia care ne dezv\luie urm\toarele: „Ani de la IH 1878 iulie, Maer

Darie, zugravu din Valea Ierii”. Ansamblul mural, p\strat în condi]ii acceptabile, poart\ amprenta unui stil de factur\ popular\, cu influen]e din zona picturii icoanelor. Ace[ti pictori realizau adesea atât ansamblul mural al unui edificiu de lemn, cât [i icoanele cu care era împodobit acesta. Cromatica vie este dominat\ de culori primare: ro[u, albastru [i galben, f\cându-[i loc în scenele delimitate de benzi decorative cu motive vegetale sau geometrice.

Extrem de interesant\ este reprezentarea

77

78

COME AND SEE TRADI}II CLUJENE

Judec\]ii de Apoi în pronaos, unde sunt inedit ilustrate câteva p\cate sub forma cârciumarului necinstit, a femeii care face farmece [i a func]ionarilor care adun\ birul. În mentalul colectiv al epocii, ace[tia par s\ fie primii candida]i la intrarea în iad, reprezentat\ aici prin gura larg deschis\ a unei lighioane negre.

Deasupra intr\rii, o cump\n\ balanseaz\ între dreptate [i strâmb\tate. De[i de talerul strâmb\t\]ii atârn\ o piatr\ de moar\ tras\ în jos de un diavol, talerul drept\]ii, pe care se afl\ doar o simpl\ ]es\tur\, este mult mai greu.

Cu toate c\ a fost realizat\ la 30 de ani distan]\, pictura p\streaz\ ecouri ale revolu]iei pa[optiste [i ale greut\]ilor cu care se confruntau ]\ranii români. În detaliile de port sau în must\]ile lungi ale solda]ilor din scenele Patimilor lui Hristos recunoa[tem c\tanele Imperiului Austro-Ungar din vremea respectiv\. În naos mai apar reprezent\rile unor figuri de sfin]i în m\rime natural\, pe pere]i, iar pe axul bol]ii apar în medalion Deisis [i o Bun\vestire. Pe iconostas a fost redat\ friza Apostolilor, în primul registru, surmontat\ de o R\stignire. Pe bolta altarului reg\sim scene din Ciclul Mariologic [i Sfin]ii P\rin]i pe pere]i.

Câteva icoane pe sticl\ apar]inând [colii de la Nicula, o valoroas\ icoan\ pe lemn, împ\r\teasc\, reprezentând pe cei doi Arhangheli, apar]inând stilistic sfâr[itului secolului al XVIII-lea, precum [i un chivot de lemn de secol XVIII, formeaz\ patrimoniul mobil al acestui monument.

Biserica a suferit unele interven]ii la mijlocul anilor ‘60, când a primit acoperi[ cu ]igl\, respectiv tabl\ la turl\. Cel de [indril\ era deteriorat [i apa se infiltra puternic, afectând mai ales pictura de pe latura de sud a naosului. }igla a fost reînnoit\ în 2019.

Diverse alte interven]ii au contribuit la deteriorarea picturii pe alocuri, realitate des întâlnit\ atunci când o biseric\ de lemn este în folosin]\ [i trebuie adaptat\ nevoilor moderne.

Tot atunci s-au supraînal]at pere]ii, f\r\ a fi afectat\ bolta original\ a naosului.

Cu toate acestea, construc]ia se prezint\ în stare bun\, atât la nivelul bârnelor, cât [i al bazei înalte de piatr\, iar pictura este una dintre cele bine p\strate în rândul monumentelor clujene. Mai presus îns\, biserica tr\ie[te în

continuare, servind scopului pentru care a fost ridicat\ cu trud\ [i speran]\. În prezent, p\rintele paroh Teodor Luca oficiaz\ slujb\ frecvent, pentru comunitatea restrâns\ de aproximativ 70 de credincio[i ortodoc[i.

Biserica de lemn Ocoli[el, foto: © Nicu Cherciu https://nicucherciu.zenfolio.com/ https://www.facebook.com/nicu.cherciu

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Consuela Bendea Consultant artistic, Centrul Jude]ean pentru Conservarea [i Promovarea Culturii Tradi]ionale Cluj

80

ROBELO’S NEWS

TopHotel Conference & Awards 2022, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, foto: Sabina Ghiormescu, ©TopHotel

, Robelo’s News

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

TOPHOTEL AWARDS 25 mai 2022 JW Marriott Hotel

82. TopHotel Awards – Premiile excelen]ei în industria hotelier\, a turismului [i ospitalit\]ii din România!

84. Turismul de evenimente, în cre[tere dup\ pandemie.

86. The Makers a preluat managementul Hotelului Orizont din Predeal.

87. Infla]ie pe pia]a de evenimente.

81

82

ROBELO’S NEWS TOPHOTEL AWARDS

TOPHOTEL AWARDS 25 mai 2022 • JW Marriott Hotel Premiile excelen]ei în industria hotelier\, a turismului [i ospitalit\]ii din România!

Ce am câ[tigat la TopHotel Awards, cel mai prestigios eveniment din industria ospitalit\]ii Evenimentul TopHotel Conference & Awards a revenit în formatul s\u clasic, în sala de conferin]e a hotelului JW Marriott Bucharest Grand Hotel, sus]inut de o transmisiune online premium. Pe 25 [i 26 mai 2022, timp de dou\ zile, cei mai importan]i juc\tori [i investitori din ospitalitatea româneasc\ au fost prezen]i pe scena evenimentului. Au prezentat proiectele câ[tig\toare [i au r\spuns la întreb\ri importante care privesc industria de profil.

Dup\ doi ani dificili, industria ospitalit\]ii este preg\tit\ de relansare. Cei mai creativi operatori din industrie au venit cu proiecte inovatoare de dezvoltare a turismului românesc [i cu investi]ii sus]inute în domeniul hotelier. În fiecare an, TopHotel Awards ofer\ recunoa[tere celor mai importante proiecte din industria turismului [i ospitalit\]ii din România [i îi aduce în prim-plan pe cei mai buni profesioni[ti din industrie, subliniind viziunea [i performan]a investitorilor. Proiectele înscrise în concurs în acest an au fost analizate de un juriu ce include personalit\]i din lumea hotelier\, investitori [i consultan]i de top. La finalul competi]iei, pe 25 mai, nominaliza]ii [i jura]ii s-au reunit la JW Marriott Bucharest Grand Hotel pentru o gal\ de premiere de 5 stele [i o sear\ de neuitat.

Ca în fiecare an, au fost jurizate trei categorii importante de activit\]i pentru care sau acordat premii – Premiul Best Green & Ecofriendly Location, Premiul Traditional Guest House of the Year [i Premiul Best Resort.

Premiul Best Green & Eco-friendly Location Aceast\ categorie se adreseaz\ loca]iilor care pun accent pe protejarea mediului, oferind totodat\ o experien]\ de neuitat

oaspe]ilor. Loca]iile din aceast\ categorie s-au remarcat prin activit\]ile prietenoase cu natura – au implementat intern programe green sau eco-friendly, au construc]ii sau propriet\]i certificate eco, folosesc surse de energie solar\, au produse [i alimente provenite din ferme [i gr\dini proprii etc.

Loca]iile înscrise în concurs au trebuit s\ aib\ minim un an de activitate. În urma juriz\rii, locul întâi a fost ocupat de complexul hotelier de 4 stele din Delta Dun\rii Green Village Resort, urmat de Potcoava Mountain Hideaway, pe locul doi, iar pe locul trei s-a clasat Crowne Plaza Bucharest.

TopHotel Conference & Awards 2022, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, foto: Sabina Ghiormescu, ©TopHotel

Premiul Traditional Guest House of the Year Categoria a fost deschis\ pensiunilor care au avut minim un an de activitate, care au pus accent pe stilul tradi]ional [i care au promovat zi de zi turismul de tradi]ii. Cei care au fost nominaliza]i la aceast\ categorie au oferit

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

oaspe]ilor experien]e de neuitat, au promovat [i au scos în eviden]\ tradi]iile, pe care le-au f\cut cunoscute prin gastronomie [i obiceiuri populare.

Dup\ deliber\ri îndelungi, juriul a acordat locul întâi unei pensiuni din „Inima Ardealului”, Valea Verde Retreat Transylvania. Pe locul doi s-au clasat Count Kálnoky's Guesthouses in Transylvania, iar locul trei a fost ocupat de Casa Filip din Sarichioi.

Premiul Best Resort Acest premiu a fost oferit unit\]ilor de cazare tip complex turistic (vile sau c\su]e), care au oferit experien]e sau condi]ii de cazare deosebite, care au avut la momentul juriz\rii minim un an de activitate [i care au fost recunoscute pentru serviciile [i facilit\]ile de înalt\ calitate oferite clien]ilor.

Locul unu a fost adjudecat de Singureni Manor, Equestrian Retreat, iar locul doi a fost disputat de dou\ resorturi aflate la egalitate de puncte.

De aceea, organizatorii au acordat dou\ premii doi: complexului hotelier Green Village Resort din Delta Dun\rii [i, respectiv, Complexului hotelier Leb\da Luxury Resort & SPA. Locul trei a fost ocupat de Zaga Zaga Sat. Ne revedem în 2023!

Roxana Stan HR & PR Manager Eurolines Group

83

84

ROBELO’S NEWS PIA}A DE EVENIMENTE

„Ce înseamn\ Anonimul pentru Delt\, pentru oamenii de acolo...?

Turismul de evenimente, Green Dolphin [i Green Village Resort anun]\ cea de-a XIX-a edi]ie a festivalului de film în aer liber din Delta Dun\rii „Tot ce ]ine de festival e legat, în cel mai intim mod, de Delt\. Sunt extrem de legat\ de Green Dolphin. Acolo e o altfel de curgere a timpului, un altfel de ritm. Am descoperit un loc cu o lumin\ aparte. {i nu o spun eu, o spun cinea[tii. Exist\ [i o explica]ie [tiin]ific\.

E o lumin\ într-adev\r diferit\ [i apoi, oamenii… Procesul de cunoa[tere a fost lent, dar acum suntem o mare familie!”, a men]ionat într-un interviu acordat revistei noastre doamna Miruna Berescu, Directorul Festivalului Interna]ional de Film Anonimul.

Foto: Radu Afloarei © Anonimul

Turismul de evenimente, odat\ cu ridicarea restric]iilor impuse în ultimii doi ani în contextul pandemiei de coronavirus, a luat amploare. Tot mai mul]i români doresc s\ participe le festivaluri de muzic\, film sau teatru. „Evenimentele pot revigora o destina]ie [i nu rare sunt exemplele în care un loc mai pu]in cunoscut se transform\ într-o destina]ie de interes din momentul în care î[i leag\ numele de un festival celebru. Nu e [i cazul Deltei Dun\rii, care este deja una dintre cele mai populare destina]ii solicitate de

turi[tii români [i str\ini, deopotriv\, dar puse împreun\, cele dou\ branduri celebre alc\tuiesc un pachet de vacan]\ irezistibil”, a declarat Octavian Moldovan, director general Green Village Resort.

Festivalul Interna]ional de Film Independent Anonimul Pentru a veni în întâmpinarea turi[tilor cinefili s-a pus în mi[care o întreag\ echip\ de hotelieri [i cinea[ti. Cea de-a XIX-a edi]ie a Festivalului Interna]ional de Film Indepen-

Foto: © Anonimul

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Delta e ceva ce ne define[te ca festival. Delta îi spore[te farmecul!” – Miruna Berescu

în cre[tere dup\ pandemie dent Anonimul va avea loc în perioada 8 – 14 august 2022 la Sfântu Gheorghe, în Delta Dun\rii, în Complexul Green Village Resort 4* [i Green Dolphin Camping 3*. Programul Anonimul 2022 cuprinde dou\ competi]ii de

„Experien]a de cinema în aer liber se leag\ foarte mult de dimensiunea ecranului [i de felul în care se aude, de modul în care po]i profita de experien]a cinematografic\ în aer liber, unde sonorizarea e diferit\ de una dintr-o sal\ de cinema. Ce a[ modifica

scurtmetraje, române[ti [i interna]ionale, [i proiec]ii de film de lungmetraj înso]ite de întâlniri [i dialoguri între cinea[ti [i public.

Criticul de film Ionu] Mare[ a înscris în competi]iile de scurtmetraj interna]ional [i

scurtmetraj românesc Anonimul 19 mai mult de 400 de scurtmetraje din 50 de ]\ri. Toate premiile din competi]ia de lung [i scurtmetraj sunt acordate în baza votului exprimat de public.

la Green Dolphin? Nimic! Sunt atât de obi[nuit\ cu acest loc, care arat\ atât de bine, încât nu cred c\ i-ar trebui ceva în plus sau în minus… cu toate corturile din spatele camerei de proiec]ie, cu toat\ atmosfera de acolo…”, a mai declarat doamna Miruna Berescu.

Green Village, complexul de 4 stele din Sfântu Gheorghe, [i campingul Green Dolphin, ambele de]inute de omul de afaceri Drago[ Anastasiu, sunt gazdele festivalului de film.

Foto: Mihaela Marin © Anonimul

Resortul Green Village 4* Resortul Green Village 4* din Sf. Gheorghe are o capacitate de 180 de locuri în 90 de camere duble, apartamente cu 2 [i 3 dormitoare [i penthouse-uri cu vedere la lacurile [i canalele Dun\rii. Cu o suprafa]\ de 30.000 mp, Green Village este dispus într-un sistem pavilionar, care asigur\ distan]area. Resortul este împ\r]it în trei zone de cazare, amplasate la distan]\ mare una fa]\ de celelalte.

Campingul Green Dolphin Campingul Green Dolphin, clasificat la 3* [i aflat vis-à-vis de Green Village Resort, se întinde pe 20.000 mp, dispune de 55 de bungalouri din lemn [i de un spa]iu pentru un num\r maxim de 500 de corturi. Este, totodat\, cel mai mare camping din România cu cinema în aer liber [i locul care g\zduie[te anual Festivalul Interna]ional de Film Independent Anonimul. Grupul Eurolines opereaz\ campingul Green Dolphin înc\ din 2015. În 2021, campingul a intrat în proprietatea Grupului, fiind preluat de la primul proprietar, cel care a [i creat de la zero Festivalul Anonimul.

Roxana Stan HR & PR Manager Eurolines Group

85

i

86

ROBELO’S NEWS THE MAKERS

Firma de consultan]\ [i management hotelier The Makers, de]inut\, printre al]ii, de Drago[ Anastasiu [i Drago[ Petrescu, a preluat managementul Hotelului

Orizont din Predeal Hotelul Orizont din Predeal, unul dintre cele mai cunoscute nume din sta]iunile de pe Valea Prahovei, va fi administrat de firma de consultan]\ în management hotelier “The Makers”. Compania este de]inut\ de patru ac]ionari: Drago[ Anastasiu (Eurolines Group), Drago[ Petrescu (CityGrill), Octavian Moldovan (hotelier) [i Hildegard Brandl (UNITH2B Architects).

Contractul a fost parafat la începutul lunii mai [i are o durat\ de trei ani cu posibilitate de prelungire, interval pentru care The Makers l-a desemnat la conducerea hotelului pe Ioan {andor, un manager român repatriat cu o experien]\ de 20 de ani în industria hotelier\ la nivel mondial.

Drago[ Anastasiu crede cu fermitate c\ acest hotel are poten]ialul de a reveni la calitatea [i faima care l-a consacrat ca „perla V\ii Prahovei “. „Dincolo de anumite investi]ii necesare, preocuparea noastr\ o reprezint\

îmbun\t\]irea serviciilor oferite turi[tilor prin adaptarea [i ajustarea mindset-ului, dar [i a competen]elor colegilor care interac]ioneaz\ cu clien]ii. Inten]ion\m s\ redeschidem Restaurantul Miori]a [i s\-l transform\m în principala ]int\ dorit\ de turi[tii de pe Valea Prahovei, s\ dezvolt\m corespunz\tor SPA-ul hotelului, atât pentru oaspe]ii caza]i, cât [i pentru cei afla]i în împrejurimi [i s\ facem tot ce este necesar pentru ca Hotelul Orizont s\ fie principala op]iune a tuturor organizatorilor de evenimente (private sau de business) de pe Valea Prahovei [i din jude]ul Bra[ov.

Avem o echip\ profesionist\ cu mare experien]a opera]ional\ [i de management, al\turi de care, am toat\ încrederea c\ Hotelul Orizont într-o perioad\ de 1-2 ani î[i va atinge adev\ratul poten]ial”. „Cred în poten]ialul uria[ al României în zona ospitalit\]ii. Aceast\ industrie, greu încercat\ în ultimii doi ani, a revenit puternic

în 2022. Având în vedere expertiza noastr\ la The Makers, Hotel Orizont va redeveni o destina]ie de succes pentru români, dar [i pentru str\ini, deopotriv\”, a declarat [i Drago[ Petrescu.

Orizont este clasificat la 4 stele [i este de]inut de FEPER SA, companie care, pe lâng\ administrarea a 2 hoteluri în Predeal [i Ploie[ti (Hotel Central), are o linie de business de producerea de echipamente industriale, controlat\ în propor]ie de 85,8% de Transilvania Investments Alliance (fosta SIF Transilvania). Unitatea de cazare este unul dintre hotelurile-fanion de pe Valea Prahovei, fiind popular\ atât în rândul turi[tilor, cât [i al firmelor care doresc s\ organizeze evenimente, conferin]e, teambuilding-uri. Hotelul, ce dispune de 139 de camere, centru SPA [i dou\ restaurante, a fost renovat în 2010, fiind ast\zi subiectul unui plan de investi]ii pe termen scurt [i mediu.

Compania The Makers a fost înfiin]at\ în anul 2015, fiind o asociere dintre patru antreprenori români. Drago[ Anastasiu, pre[edintele Eurolines Group, de]ine dou\ unit\]i hoteliere: Green Village Resort 4* din Sfântul Gheorghe (Delta Dun\rii) [i Valea Verde Retreat de la Cund (jude]ul Mure[), în vreme ce Drago[ Petrescu este patronul re]elei de restaurante CityGrill.

Dup\ ce a ocupat posturi de conducere în cadrul unor hoteluri de renume, între care Palatul Suter din Capital\, Sheraton Bucharest Hotel [i a deschis Ramada by Wyndham Râmnicu Vâlcea, Octavian Moldovan este acum CEO The Makers.

Hildegard Brandl, n\scut\ în România, a studiat arhitectura la Bucure[ti [i Dortmund [i [i-a înfiin]at primul birou de arhitectur\ în Venezuela. În 2009, s-a întors în Europa [i a deschis în România UNITH2B Architects.

Este membru fondator [i membru al consiliului de administra]ie al Asocia]iei Societ\]ilor de Arhitectur\ din România (ASAR) [i unul dintre membrii fondatori ai RoBeLo – Romanian Best Locations – o

platform\ pentru loca]ii turistice excep]ionale din România care promoveaz\ cu pasiune peisajele s\lbatice [i experien]ele unice, pe care le ofer\ România.

Compania The Makers, pe lâng\ administrarea Green Village 4* Resort din Delta Dun\rii [i a Valea Verde Retreat din Cund, Mure[, are în plan preluarea a înc\ unui proiect de management hotelier pân\ la finalul acestui an.

.......

THE MAKERS S.R.L. Str. Reînvierii 3-5, sector 1, Bucure[ti J40/14018/16.11.2015 CUI RO 34060015 Capital social 223.000 RON

Banca UNICREDIT BANK Sucursala Grigore Mora SWIFT code: BACXROBU Cont RON: RO78 BACX 0000 0020 2367 8000 Cont EUR: RO51 BACX 0000 0020 2367 8001

ROBELO’S NEWS PIA}A DE EVENIMENTE

Foto: © Kevin Gonzalez

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Românii iubesc conferin]ele. Dupa ’90 [i, în mod special, în ultimele dou\ decenii de pia]\ capitalist\, cultura organiza]ional\ a crescut exponen]ial.

Infla]ie pe pia]a de evenimente Evenimentele digitale care au monopolizat pia]a de conferin]e în ultimii doi ani – de la short & sweet-uri [i quiz-uri, la talk-show-uri [i teambuilding-uri virtuale [i pân\ la programele digitale de wellbeing – nu mai sunt la fel de populare ca în perioada pandemiei. Le-au luat locul conferin]ele hibrid, cu prezen]\ fizic\ [i prezen]\ online. Întâlnirile de business, training-urile [i petrecerile tematice sunt, din nou, la mod\.

Lovit de pandemie în ultimii doi ani, turismul de conferin]e d\ semne c\ se treze[te din hibernare. Dup\ doi ani de restric]ii sanitare, cu [edin]e online [i work remote, a fost reluat turismul de evenimente.

Invazia din Ucraina a mai temperat din avântul corporatist, dar chiar [i cu un r\zboi la grani]\, chiar [i cu o istoric\ criz\ energetic\, chiar [i cu o infla]ie de infarct, pia]a conferin]elor s-a relansat. În România, destina]iile predilecte organiz\rii de conferin]e sunt cele din sta]iunile montane (Sinaia, Bra[ov), desf\[urate în hoteluri de lux. Hotelierii afirm\ c\ rezerv\rile acoper\ tot sezonul estival, pân\ în toamn\. Durata unui astfel de eveniment se desf\[oar\ pe parcursul a 3-5 zile, iar num\rul participan]ilor poate ajunge pân\ la 800 de persoane, la care se adaug\ [i participan]ii online, în num\r egal cu al celor prezen]i fizic în s\lile de conferin]e. În pia]\ exist\ bani, bugetele neconsu-

mate din perioada pandemiei au fost reportate, iar hotelierii au investit în sisteme multimedia noi [i în facilit\]i de cazare diversificate.

Pachetul complet al unui minisejur corporatist cost\, în medie, 100 de lei.

Din motive de securitate militar\, hotelierii nu se mai pot bucura de incoming-ul corporate, România nu mai este o destina]ie vizat\ de firmele din str\in\tate.

Cu toate acestea, pia]a organiz\rii de evenimente are, în continuare, poten]ial de cre[tere. Chiar dac\ pia]a de evenimente nu mai consemneaz\ manifest\ri mamut, cu mii de participan]i, de genul The Ultimate Success Summit, unde i-am putut vedea, în duet, pe Sir Richard Branson [i pe Robin Sharma, poten]ialul de cre[tere al turismului de evenimente este nelimitat.

Organizatorii de conferin]e, online sau hibrid, aleg s\ comunice tot mai mult prin intermediul unor platforme specializate de televiziune online. Evenimentele mari vor continua s\ r\mân\ o perioad\ în online, iar solu]iile creative care s\ permit\ o rat\ mare de participare, de genul Digital Stage, vor coexista în paralel cu Open Stage.

Pentru a-i ]ine informa]i [i motiva]i, marile corpora]ii (dar nu numai ele) î[i tenteaz\ (de multe ori) angaja]ii [i partenerii cu evenimente corporate [i conferin]e care nu sunt altceva decât recompense, teambuilding-uri mascate

care urm\resc fidelizarea colectiv\ (sunt de notorietate conferin]ele medicale de lobby organizate în destina]ii turistice). În acest fel, ace[tia se simt respecta]i, importan]i, iar cultura organiza]iei escaladeaz\ via]a privat\. Chiar [i cu aceast\ „minciun\ strategic\”, al\turi de voucherele de vacan]\ oferite de stat, contribu]ia turismului de conferin]e la revigorarea turismul romånesc este de remarcat.

Sentimentul c\ nu avem înc\ un turism secven]iat, cu strategii clare de dezvoltare, persist\. Poate c\ noi, consumatorii finali, am dori s\ vedem o preocupare mai mare a operatorilor din turism pentru serviciile oferite [i mai pu]in pentru solu]iile de avarie.

Dar s\ privim partea plin\ a paharului!

Direc]ia în care merge turismul românesc pare bun\ (inclusiv cel de conferin]e), chiar dac\ bolovanul pe care-l avem de rostogolit se afl\ pe o pant\ în urcare!

Cu riscul de a fi acuzat\ c\ ]in partea gazdei (robelo), stindardele în turism sunt duse de membrii robelo! Exemplele de bune practici [i preocuparea pentru alinierea la standardele interna]ionale ale robelo contureaz\ profilul viitor al turismului romånesc.

Zenaida F\rca[

87

88

WE RECOMMEND

25 de ani de jazz în Semenic, G\râna Jazz Festival 2022, foto: Andrei Becheru, © G\råna Jazz Festival

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

We Recommend 90. Poart\ masc\! – Atelierul de m\[ti.

92. Interviu/Interview Vasile {u[ca – Atelierul de M\[ti de la S\cel, Maramure[.

98. Câmpeneasc\ – Noaptea de Sânziene.

100. Palatului Oscar Maugsch – Autor, târgul de bijuterie contemporan\.

103. Review Bucharest Street Food Festival.

106. Cum a fost la Romanian Design Week.

109. Expo Cristal, pia]a de pietre semipre]ioase.

110. Bum, bum, bum! la cel mai mare festival de muzic\ din România.

112. Cluj-Napoca, marea scen\ de festivaluri!

115. 25 de ani de jazz în Semenic – G\râna Jazz Festival 2022 – edi]ia XXVI.

89

90

WE RECOMMEND ATELIERUL DE M|{TI

Poart\ masc\!

Cunoscutul slogan din perioada de restric]ii sanitare poate fi ast\zi, la fel de bine, un îndemn la cunoa[terea tradi]iilor.

Foto: © Daniel lloyd Blunk Fernandez

În anii în care m\[tile medicale au fost „la mod\” ([i nu pentru c\ protejau de duhuri necurate sau de alte stihii) oamenii au redescoperit c\ purtarea lor aduce beneficii diverse.

Istoria m\[tii e la fel de veche ca istoria omenirii. Omul primitiv, pentru a se proteja de frig, î[i acoperea fa]a [i trupul cu piei jupuite, minerii Romei Antice, pentru a nu inhala toxicul oxid de plumb, î[i acopereau fa]a [i ei tot cu piei de animale, Leonardo da Vinci a imaginat pentru muncitorii din construc]ii o masc\ de protec]ie din pânz\ înmuiat\ în ap\, mai târziu un celebru chimist a realizat o masc\ de protectie impregnat\ cu c\rbune activ, menit\ s\-l protejeze de gazele [i vaporii toxici emana]i în timpul experimentelor pe care le f\cea în laboratorul s\u, iar Primul R\zboi Mondial ne-a adus cu el [i primele m\[ti de gaze.

A[adar, avem m\[ti de toate felurile: medicale, de protec]ie, de sudur\, de oxigen, de gaze, dar [i m\[ti rituale cu rol magic sau religios. Oricare ar fi utilitatea lor, ceremonial\ sau practic\, m\[tile au un numitor comun: protejeaz\ de r\u!

O masc\ care a scris istorie este [i masca Anonymous, un simbol al revolu]iei mondiale [i al protestului împotriva elitei financiare mondiale. Masca Anonymous îl înf\]i[eaz\ pe legendarul luptator catolic britanic, Guy Fawkes, care a organizat, în anul 1605, un complot al „Prafului de pu[c\”, complot care viza aruncarea în aer a Palatului Westminster.

Mi[carea Anonymous este asociat\ adesea cu grup\rile de hackeri, dar ea este, de fapt, o ideologie care a luat na[tere în 2003 [i reprezint\ mai multe comunit\]i de utilizatori IT care lupt\ împotriva ocultei mondiale [i a hegemoniei corporatiste. Crea]ie a ilustratorului englez David Lloyd, masca Guy Fawkes a devenit celebr\ [i datorit\ filmului “V for Vendetta”.

O alt\ masc\, la fel de celebr\, expresie a senzualit\]ii [i a extravagan]ei, este masca Vene]ian\.

Carnavalul care celebreaz\ aventura neasumat\, dar consumat\, a iubirii ascunse [i t\inuite sub protec]ia anonimatului, a trecut prin vremuri de contestare [i glorie.

Una dintre cele mai respectate bresle vene]iene care confec]iona m\[ti dup\ propriile reguli [i legi, înfiin]at\ în anul 1436, se numea “Mascareri”. Era breasla care confec]iona, printre altele, celebra Moretta, o masc\ destinat\ în exclusivitate doamnelor.

Aflat\ la hotarul dintre tradi]ie [i supersti]ie, masca popular\ româneasc\, asociat\ cu ritualurile p\gâne care alung\ duhurile rele [i aduc bun\stare în cas\, este legat\ de anotimpuri, de na[tere, nunt\ [i înmormântare. M\[tile populare erau folosite în România înc\ din perioada precre[tin\ [i înso]eau principalele momente din via]a ]\ranului român.

Unul dintre ultimii me[teri populari din România confec]ioneri de masc\, Vasile {u[ca, locuie[te la S\cel, peste „Puntea Miresei”, într-o moar\ veche, care nu mai

func]ioneaz\. Fostul croitor de bl\n\rie confec]ioneaz\ ast\zi m\[ti arhaice din resturi de blan\ [i lân\, c\rora le pune din]i f\cu]i din gheare de g\in\ sau de curcan. M\[tile sale sunt unele dintre cele mai ingenioase

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Me[terul popular Vasile {u[ca, Foto: © Gabriel Motic\

Foto: © Adrian Stoicovici

Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

obiecte de decor, iar cele mai cunoscute sunt m\[tile de mo[i, babe, capr\ [i urs.

M\[tile tradi]ionale ale me[terului popular din S\cel au devenit cunoscute în toat\ lumea. În semn de recuno[tin]\ pentru promovarea culturii [i a me[te[ugurilor maramure[ene, Consiliul Jude]ean Maramure[ i-a acordat titlul onorific de „Ambasador al Turismului Maramure[ean”.

Ligia {endrea Atelierul de m\[ti, Vasile {u[ca, foto: © Diana Buzoianu

91

92

WE RECOMMEND ATELIERUL DE M|{TI

Vasile {u[ca este cunoscut ca un om hâtru, [ugub\], total dezinhibat, care s-a aventurat în teatrul burlesc al satului, pentru care a creat, mai întâi, m\[ti de Viflaim (teatru popular cu subiect religios, al dracilor [i al masca]ilor). Me[terul popular de pe Valea Izei, din S\cel, Maramure[, este un ambasador sincer al culturii tradi]ionale maramure[ene, care a cucerit cu m\[tile „împieli]atului” tot mapamondul.

„La mine cine vine, vine ca turist [i Vasile {u[ca Atelierul de M\[ti pleac\ ca prieten!”

Mul]umesc pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu.

Dumneavoastr\ întreba]i, eu v\ r\spund! (n.r. rade)!

Crede]i c\ satul românesc are viitor?

Viitorul satului românesc este cu semnul întreb\rii. Lucrurile care vin din vechime nu-i mai intereseaz\ pe tineri. Eu observ grupurile de turi[ti tineri care vin la mine. Sunt interesa]i mai mult de bani [i tehnologie. Tradi]ia, lucrurile vechi au nevoie de iubire [i mai pu]in de tehnologie.

Cât din ceea ce face]i este turism, cât tradi]ie?

Eu fac m\[ti, nu m\sc\real\! (n.r. râde) Cum s\ împart aceste lucruri în procente? Cu aceste lucruri se ocup\ economi[tii. Tot ce fac eu, fac de drag! Încerc s\ p\strez tot ce se mai poate p\stra! Acum 30 de ani, un bun prieten, fostul director al {colii Populare de Art\, Ion Ardelean Påncu, m-a încurajat s\ fac m\[ti.

Eu am fost bl\nar. Am f\cut croitorie s\n\toas\. Am început cu p\nurile, cu cioarecii, cu sumanele, cu materialele f\cute manual la r\zboiul de ]esut, din fire de lân\ [i cânep\. Acum nu mai avem croitori, avem designeri vestimentari, nu mai avem frizeri, avem hairstili[ti, nu mai avem buc\tari, avem chefi… te apuc\ râsul! Sunt ni[te „vorb\turi”,

Portret Vasile {u[ca, foto: © Nick Holhos

pentru c\ nici nu [tiu cum s\ le spun altfel.

F\ceam haine din piele box, haine din piele velur, „alen deloane”, ca s\ m\ fran]uzesc… iar din capetele de materiale r\mase confec]ionam m\[ti. Eu m-am „luptat” cu mai multe muze, m-am ocupat de pictura, de ceramic\ figurativ\, de desen… Într-o vizit\ pe care mia f\cut-o, profesorul Ion Ardelean m-a întrebat dac\ nu vreau s\ fac [i altceva. {i l-am întrebat: „Ce dracu s\ fac?”, iar el mi-a r\spuns: draci! A[a am început s\ fac m\[ti. Prima mea masc\ draconic\ am f\cut-o pentru Viflaim în povestea lui Irod [i uciderea pruncilor. Oamenii s-au amuzat de masca mea [i spuneau: Uite, l-a luat dracul!

Am început s\ fac m\[ti de mic copil.

Eram impresionat de teatrul de s\rb\tori unde actorii erau masca]i cu „obr\zar” [i dublele (t\l\ngile) legate în cruci[ cu chingi de piele, care alungau duhurile rele.

Eu mai rapid gr\iesc ca pe la noi decât s\ folosesc cuvinte preten]ioase, s\ vorbesc despre func]iile apotropaice ale m\[tilor (n.r. râde).

Cum se na[te o masc\? Cum le face]i?

Lucra]i pe stoc sau la comand\?

Confec]ionarea m\[tilor e pentru mine o pasiune, dar lucrez doar la comand\. Nu am timp. Jobul meu, ca s\ zic a[a, este altul. Sunt un ]\ran liber! Sunt turi[ti care vin la mine [i m\ întreab\: maestre, de unde v\ inspira]i?

Foto: © Nick Holhos, Ilie Tudorel, Gabriel Motic\

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

93

Vasile {u[ca is known as a sly, witty, totally unselfconscious man, who ventured into the burlesque theater that Romanian villages are, for which he created, first, “Viflaim” masks (for the “Viflaim” religious-themed folk theatrical tradition – a spectacle of “masks” and demons). The folk craftsman hailing from Valea Izei, in S\cel, Maramure[, is a genuine ambassador of maramure[an folk culture, who took over the world with his hellion masks.

“Those who come to me come as tourists, but leave as friends!”

I see the groups of young tourists who come here. They are more interested in money and technology. But tradition… The old ways… They need loving.

Technology, not so much.

How much of what you’re doing is tourism, how much is tradition?

I make masks, not mockery. (e.n., laughs) How should I split this into percentages? This is the business of the econ-

Atelierul de m\[ti, Vasile {u[c\, foto: © Nick Holhos

Do you think there is a future for the Romanian village?

The future of the Romanian village is in question. The traditional ways are no longer of interest for the youths.

94

WE RECOMMEND ATELIERUL DE M|{TI Masca a existat de cånd e lumea.

Toat\ lumea se ascunde sub paravanul ei!

M\ umfl\ râsul [i le spun s\ m\ lase mai încet cu maestre, eu sunt un om liber!

Cu toate acestea, sunte]i o persoan\ popular\ în medii culturale foarte diferite, „Atelierul de m\[ti” a trecut de mult grani]ele ]\rii.

Poate c\ da. În ultimii 22 de ani am participat la multe tårguri interna]ionale de turism, de la Berlin, la Viena, de la Strasbourg, la Bruxelles. În nordul Italiei le-am cântat la pruncii de acolo din frunz\. Am fost invitat la emisiunea cultural\ Amarenda de un realizator de programe din Treviso. Mi-am prezentat m\[tile [i

Atelierul de m\[ti, Vasile {u[ca, foto: © Nick Holhos

am cåntat din frunz\. Copiii erau a[eza]i pe jos, f\ceau tumbe, se plictiseau. Era iarn\, copacii erau desfrunzi]i [i le-am spus acestora c\ pot s\ le cânt din solzi de pe[te, deorece nu aveam de unde s\ iau frunze, dar unul dintre copii a venit la mine cu o mân\ de frunze verzi de ieder\ [i mi-a spus: Cantare, Signore! {i, dintr-o dat\, energia copiilor s-a dezl\n]uit. Copiii au fost fascina]i de sunetele pe care le scoteam, s-au stråns în jurul meu [i nu m\ mai l\sau s\ plec. Evenimentul a avut [i o repriz\ hazlie, micii dr\cu[ori au jumulit de frunze tot gardul pe care cre[tea iedera [i au provocat un mic scandal între proprietarul acestuia [i realizatorii emisiunii Amarenda.

Spunea]i c\ meseria dvs. nu este aceea de confec]ioner de m\[ti. Atunci, ce sunte]i?

Sunt ]\ran! Dup\ cum vede]i, acum plantez ceap\. Am tot ce îmi trebuie în gr\din\. Eu merg la magazin doar de „hia” (n.r. månat de la spate)! Nu stropesc gr\dina cu otr\vuri, folosesc doar îngr\[\mânt natural.

Revenind la m\[ti, istoria lor este foarte interesant\. Cele mai populare m\[ti sunt cele vene]iene [i africane.

Chiar dac\ am avut m\[ti [i la Carnavalul de la Vene]ia – am participat la trei edi]ii – masca mea nu este sofisticat\! M\[tile mele sunt ritualice. M\[tile de Mo[i de Prim\var\, în preajma S\rb\torilor de Sânziene, erau

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Me[terul popular Vasile {u[ca, Foto: © Gabriel Motic\

folosite înainte de arat pentru alungarea spiritelor de pe p\[uni. În Bor[a Maramure[ului tradi]ia se respect\ [i ast\zi. Apoi, erau m\[tile de priveghi…

Ast\zi m-a sunat domnul Nicu Hodor, un profesor universitar de la Cluj, [i mi-a spus c\ vrea s\ vin\ pe la mine cu 40 de studen]i. Nu le iau bani. Pentru pove[ti eu nu iau bani la nimeni. Consider c\ e o reclam\ care nu m\ cost\! Acum ceva timp a venit o echip\ de la BBC, format\ exclusiv din persoane de culoare, care f\ceau un studiu de toleran]\ la „culoare”. Au fost foarte mira]i c\ i-am primit cu bra]ele deschise. Le-am spus c\ pentru mine „culoarea” nu înseamn\ nimic, conteaz\ doar inima! M-au întrebat cât timp îmi ia s\ confec]ionez o masc\ [i le-am r\spuns c\ de când încep [i pân\ termin (n.r. râde). Ei voiau s\ descopere „coada la prun\”. În percep]ia colectiv\ masca popular\ este un obiect care face parte din ritualul s\rb\torilor de iarn\.

Care e, de fapt, adev\rul?

Este adev\rat, cele mai cunoscute m\[ti de iarn\ sunt cele zoomorfe, de capr\, [i cele antropomorfe, de Viflaim. Apoi, exist\ m\[tile de prim\var\ [i var\, m\[tile de mo[i [i cele de priveghi.

Ce era masca de Viflaim, de fapt? Era un pieptar lep\dat de un mo[, de o moa[\ sau de un bunic, în care se f\ceau dou\ orificii pentru ochi, se punea un cucuruz pe post de nas [i, în loc de din]i, ni[te fasole alb\.

Fac [i costume întregi. Iau ni[te costume Louis Vuitton de la second hand [i le transform. S\ fie clar! Merg la „rondiuri” (n.r. regionalism – haine zdren]\roase) [i g\sesc acolo tot ce vreau. Din bl\nurile Louis Vuitton fac costume de p\stori cu mi]\ (cojoc) flocoas\ [i [ube ca la Sibiu. Viflaimul e un teatru de ]ar\ f\r\ preten]ii, iar costuma]iile pot fi fabricate din orice.

Maramure[enii pleca]i la munc\ în str\intate se întorc în ]ar\ [i î[i fac case din beton [i sticl\. V\ influen]eaz\ aceast\ degradare cultural\?

M\ influen]eaz\ [i m\ doare! Maramure[enii [i-au „nutricat” (regionalism: demolat) casele. Le-au demontat, iar din lemnul din pere]i, din bårnele de stejar, au f\cut din ele parchet. Cu detectorul de metal au scos cuiele [i au t\iat toate grinzile buc\]ele, buc\]ele.

S-au vândut case adev\rate pe un „bagatel” (regionalism, pe nimic). Por]ile faine, maramure[ene, le-au „strâcat” [i au „pi[cat” ni[te por]i din fier forjat ca la Alcatraz.

Casele de lemn unde vara e r\coare, iar iarna, cald, au fost puse la p\månt. Casele b\trâne[ti unse cu lut amestecat cu baleg\ de cal [i cu pleav\ de la batoz\ sau câl] peste pre[ti (re]ea de stinghii de lemn peste care se aplica lutul) au disp\rut. Atelierul în care îmi lucrez m\[tile a[a este construit. E tencuit de mâna mea [i este zugr\vit de doi prieteni cu o sut\ [i o mie de linii. Peretele [i-a p\strat culoarea la aceea[i vioiciune ca

omists. Everything I do, I do from the heart! I’m trying to preserve all that can still be preserved! Thirty years ago, a good friend of mine, the former principal of the School of Folk Arts, Ion Ardelean Påncu, encouraged me to make masks.

I was a furrier at the time.

I did a good deal of garmenting. I started out making garments, on a loom, using wool yarns and cotton. Today there are no garment-makers anymore – we have designers now – there are no barbers but only hairstylists, no one is a cook anymore, they’re all chefs… I have to laugh!

It’s mumbo-jumbo, newspeak, I don’t know how else to call it.

How is a mask born?

How do you work?

To order or in bulk?

Making masks is a passion for me, but I only work to order. I don’t have the time.

My job, so to speak, is different. I am a full time free peasant!

There are tourists who ask me – maestro, where do you get your inspiration from? I burst out laughing and tell them to take it easy with the “maestro” salutation, because I’m a free man!

Maramure[ans working abroad build for themselves concrete and glass houses upon return.

Are you feeling this cultural degradation?

I can feel it and it hurts! The Maramure[ans have maimed their houses. They took them apart, and the wooden walls and the oak beams they turned into laminated flooring! With the help of metal detectors they took out all the nails and chopped all the rafters to pieces. Genuine traditional houses were sold for nothing.

The beautiful maramure[an gates were removed and in their place were installed some wrought-iron gates, Alcatraz-style!

The wooden houses that keep cool in the summer and warm in the winter have been put down. Those old traditional houses, with clay greasing over the net of

95

96

WE RECOMMEND ATELIERUL DE M|{TI

acum 40 de ani.

Moda e cum te por]i. Ce, masca e la mod\? Eu o fac s\ fie la mod\! M\ str\duiesc s\ p\strez obiceiurile pe care le-am primit de la mo[ul meu. Eu nu condamn pe nimeni, fiecare face ce vrea cu partea lui de via]\, dar cei care au plecat peste grani]\ au pierdut identitatea lor de neam. {i, asta m\ doare. Casa mea a avut [i moar\, prin casa mea trecea Iza, dar am desfiin]at moara. Am vrut s\ nu am necazuri cu vreun prunc, s\ fie prins printre mecanismele morii.

Satul nu mai are oameni. Mai demult dasc\lul era un om cu o „linie” deosebit\ la care copiii se uitau ca la soare. Acuma copiii se uit\ c\ dasc\lul lor este rupt în… s-o întors lumea cu susul în jos! Pruncii nu mai ascult\ de dasc\li, nu mai ascult\ de p\rin]i.

Eu am toat\ considera]ia pentru oamenii [coli]i care au ce s\ transmit\, dar acum dasc\lii nu mai sunt personalit\]i, sunt „perso-nulit\]i”. Sunt slab preg\ti]i [i slab pl\ti]i [i, mul]i dintre ei, nu au ce c\uta în d\sc\lime. Manualele se fac pe [p\guial\ [i pe cumetrie, Ministerul Înv\]\mântului e [i mai [i… programa sfideaz\ ridicolul. De biseric\ se râde. Nu-i de povestit!

Petre }u]ea spunea, referindu-se la biseric\, c\ nu ai de pierdut nimic dac\ crezi [i nu exist\, dar pierzi totul dac\ exist\ [i nu crezi (n.r. este vorba de pariul lui Pascal)! Atunci e[ti un om care vine de nic\ieri [i se îndreapt\ spre nic\ieri. Grupurile mari de interese diriguie, iar noi, \[tia mici, suntem muta]i de colo-colo ca ni[te pioni pe o tabl\ de [ah!

Am scos din [coli disciplina lucrul manual, care era foarte important\ în dezvoltarea abilit\]ilor [i a diferitelor deprinderi ale copiilor, am scos, aproape, [i sportul, [i am înc\rcat programa cu foarte multe lucruri inutile. Aptitudinile [i creativitatea nu sunt stimulate în [colile române[ti. Sunt foarte mul]i oportuni[ti care s-au b\gat în fa]\, ca, de altfel, [i în politic\, [i promoveaz\ [coala prostiei! Dac\ s-ar organiza în [coli olimpiade pentru prostie, noi, romånii, le-am câ[tiga pe toate!

Exist\ [i oameni care se lupt\ pentru prunci. La ini]iativa unei f\tuci care a fost la mine [i a filmat, M\riuca Verde[, care a terminat pe bune un doctorat în etnografie [i fol-

Atelierul de m\[ti, Vasile {u[ca, foto: © Nick Holhos

clor – s-a înfiin]at [coala me[terului popular.

Eu am lucrat câ]iva ani referent cultural în S\cel [i am organizat o trup\ de teatru, am pus în scen\, acum 30 de ani, piesa „La o piatr\ de hotar”, de I. D Sårbu, am organizat trupe de dans… de abia a[teptam s\ m\ întâlnesc cu pruncii. Acum, dasc\lii nu [tiu cum s\ o [tearg\ mai repede acas\. Pe vremea lui „plumbuitu’” se f\cea mai mult\ educa]ie ca acum. Nu m\ gåndeam c\, dup\ 30 de ani, istoria îl va r\zbuna. {coala romåneasc\ a ajuns într-o fund\tur\. În proiectul e[uat Dracula Parc veneau la mine turi[ti din str\in\tate care m\ întrebau ce leg\tur\ are masca mea cu Dracula? Într-adev\r, masca mea cu coarne e masc\

wooden slats and mixed with horse manure and compost. This is how my workshop where I make my masks was built. I plastered with my own hands and two friends of mine helped me paint it. The walls have kept their color with the same intensity from forty years ago. In the Romanian villages there are no people anymore. The teacher used to be a distinguished figure, to whom the children looked up. Nowadays they see the teacher as a loser. The world has gone upside down!

Children don’t listen to their teachers, they don’t listen to their parents anymore…

I have the utmost regard for the educated people who have something to say, but nowadays teachers are not personalities any-

Me[terul popular Vasile {u[ca, Foto: © Nick Holhos

de drac, dar nu are nicio leg\tur\ cu pove[tile lui Bram Stoker. Eu le-am spus c\ mie nu îmi face nimeni speech-ul, c\ de la mine nu scot decåt adev\rul gol-golu]. Eu nu umblu cu f\c\turi!

Familia ce face, cu ce se ocup\?

V\ urmeaz\? {tiu c\ ave]i doi copii.

B\ie]ii mei [tiu s\ lucreze masc\, de mici le-am pus masca în mån\, dar nu i-am for]at s\ m\ urmeze. Acum lucreaz\ în Italia. Când eram de vârsta lor nu vedeam altceva în fa]\ decât Occidentul. To]i prietenii mei din copil\rie sunt pleca]i prin State [i pe toat\ coasta austral\, din Melborne pân\ în Sidney [i din New Castle pân\ în Canberra.

Mul]i dintre ei s-ar întoarce, dar nu mai au la ce. Nu mai au bunici, rude, case.

Copiii dvs. ce spun?

Vor s\ se întoarc\ în ]ar\?

Eu încerc s\-i trag încoace, nu s\ mearg\ încolo! S\ vin\ înspre r\d\cini. Locul în care ne afl\m e de vis, locuiesc la 10 metri de râul Iza. Când moara func]iona, Iza trecea prin cas\!

Diminea]a, când p\s\rile se lanseaz\ în concerte, aici e Raiul! Eu le-am spus copiilor mei s\ aduc\ ei Occidentul acas\. Le-am spus c\ nu e nevoie s\ mearg\ unde [i-a rupt dracul izmenele! La mine Occidentul vine acas\. Pe mine m\ caut\ oameni din toat\ lumea, din Alaska pân\ în Australia.

Vin grupuri, solitari sau cu familii [i m\ întreab\ de ce port barb\… {i le r\spund c\ vreau s\ sem\n cu m\[tile mele. Ce po]i s\ r\spunzi la o astfel de întrebare?

La noi la ]ar\, la porci li se pune în nas „drot” (sârm\). Eu nu le pun b\ie]ilor mei drot, nu-i opresc s\ plece, dar le spun ce îmi spunea [i mie mo[ul meu: F\ rai din ce ai!

Nu le spun s\ umble în opinci, dar le spun s\ deschid\ bine ochii, s\ vad\. S\ vad\ ce costume populare avem, ce obiceiuri, în ce loc de poveste s-au n\scut, s\ vad\ ce palet\ cultural\ avem.

De]ine]i titlul onorific de „Ambasador al Turismului Maramure[ean” [i ave]i calitatea de candidat pentru includerea în galeria „Tezaurelor Umane Vii”. V\ bucur\ aceast\ recunoa[tere? E o r\splat\ pe m\sur\?

Da, da, da! Aceste titluri sunt ca lumânarea la capul mortului! Lumineaz\, dar nu mai de[teapt\!

Eu sunt ca Mo[ul Piti[ la Crowne Plaza (Mo[ul care a cåntat Hora cu Noduri în filmul Pintea [i mentorul cunoscutului rapsod popular din }ara L\pu[ului, Grigore Le[e) dup\ un pahar de horinc\ – Mo[ul Piti[ a sunat pe holurile hotelului din tråmbi]a lui de p\curar pentru a m\ anun]a c\ s-a r\t\cit (eram caza]i în aceea[i camer\).

Cum v\ vede]i peste câ]iva ani?

V\ gåndi]i la vreun proiect turistic?

Am încercat. Mi-e lehamite, mi-e sil\… nu g\sesc cuvintele potrivite. În toate birourile în care am avut de mers, am dat peste cåte-o zân\ picior peste picior care m-a tratat cu sarcasm, care m-a luat în zeflemea, care m-a umilit. Avem un sistem bugetar josnic, dar bine pl\tit! Pe mine proiectul m-a costat, pe hârtie, o mie [i ceva de euro. Indivizii ace[tia din Consiliul Jude]ean Maramure[ pl\ti]i de stat ca s\ m\ ajute, c\ nu pot s\ le spun altfel, pentru c\ numai eu [tiu cât eram de nec\jit cu banii, numai eu [tiu [i Dumnezeu din Cer [tie prin ce am trecut în acea perioad\, iar ei [i-au b\tut joc de mine!

Eu nu fur banii, nu lucru’ de „dorul lelii”… Mie statul nu îmi d\ niciun ban. V\d c\ bugetarii sunt pl\ti]i bine ca s\ î[i bat\ joc de noi! Asta-i treab\? Dac\ nu e[ti o persoan\ cu bani sau influen]\ nu ai nicio [ans\ la noi!

Am deviat de la poveste, dar nu [tiu ce se poate face. Lucrurile trebuie f\cute cu rânduial\ [i cu drag\ inim\! Când pleci din lumea asta nu iei nimic cu tine. E bine s\ la[i urma[ilor omenie.

La mine cine vine, vine ca turist [i pleac\ ca pretin (prieten)! Eu nu fac comer] cu m\[ti, vreau s\ am [i eu de-o pit\. {i sunt mul]umit. Nu trebuie s\ m\nânc somon fumé ca s\ m\ simt bine. Poate un cartof copt în cuptor cu mujdei e mai bun decåt un Carpaccio. 90% din preocup\rile noastre sunt sofisme!

Marcel {tef Publisher The Robelos

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

more, they are perso-nullities! They are ill prepared and poorly remunerated, a lot of them have no business teaching. The teaching manuals are the result of bribes and cronyism, the Ministry of Education tops it all… The curriculum is ridiculous… The Church is seen as a laughingstock. It’s bad.

What do your children think?

Are they looking to return?

I’m trying to drag them here, I don’t want them to go farther away! I want them back to where their roots are. This place is like out of a dream, I live ten meters away from the Iza river. Back when the mill was in operation, the river used to pass through the house!

In the morning, when the birds are beginning their concerto, it is heaven! I told my kids to bring the West back home. I told them there’s no need to go to the end of the world. I have the Occident here at my place!

People from all over the world are looking for me, from Alaska all the way to Australia. I get groups, individuals, or families asking me why I wear a beard… And I tell them I want to resemble my masks. How are you supposed to answer such a question…?

Here in the countryside, we wire the noses of pigs. I don’t do this to my kids, I don’t stop them from leaving, but I tell them what my old man used to tell me: make heaven with what you have! I don’t tell them to wear peasant sandals, but I tell them to open their eyes wide and look around – what traditional garments we have, what traditions, what places we have here that are like out of a fairytale – and observe our cultural palette.

Things need to be done in an orderly manner, and from the heart! You don’t take anything with you when you leave this world. It’s good to leave some kindness for your descendants.

Those who come to me come as tourists, but leave as friends. I don’t do commerce with my masks, I just want to have a bite to eat. And I’m satisfied. I don’t have to eat smoked salmon to feel well. Maybe a baked potato with garlic sauce is better than Carpaccio! 90% of our preoccupations are but sophisms!

97

98

WE RECOMMEND SÂNZIENELE

„La miezul nop]ii se deschid cerurile pentru cei care [tiu s\ le priveasc\" (Mircea Eliade) Sånzienele poart\ costume tradi]ionale confec]ionate dup\ fotografii ale modelelor de epoc\

Câmpeneasc\

Dac\ e[ti fat\ de m\ritat, pune-]i sub pern\ în noaptea de Sânzinene flori de sânzian\ albe sau galbene, întocmai ca busuiocul de la Boboteaz\, pentru a-]i visa ursitul!

Zei]a Dr\gaica În mitologia popular\, Dr\gaica este o zei]\ care se na[te la moartea Babei Dochia [i ajunge la vârsta fecundit\]ii [i maternit\]ii în

Turismul românesc are nevoie de Dr\gaic\!

S\rb\toarea bisericeasc\ ortodox\, dar [i catolic\, care pr\znuie[te Na[terea Sfântului Ioan Botez\torul (Sântion, Sânzion), este trecut\ în calendar cu cruce ro[ie.

Turismul intern este legat de tradi]ii [i de Dr\gaic\. Facem prea mult\ reclam\ s\rb\torilor de import, Valentine’s Day sau Halloween, [i prea pu]in\ Dr\gaicei (Dr\go[i]ei), care este o s\rb\toare câmpeneasc\ cu aureol\ erotic\ mult mai bogat\ în semnifica]ii [i în pove[ti nemuritoare decât sora ei de peste ocean.

Noaptea de Sânziene este magic\ Este noaptea în care se deschid cerurile ca s\ vin\ mo[ii acas\, este noaptea în care Dumnezeu a orânduit pace între toate animalele, jivinele [i p\s\rile, noaptea în care animalele cap\t\ darul vorbirii, iar cucul r\gu[e[te [i nu mai poate cånta.

Portul coroni]elor de sulfin\ galben\ În ajun de Sânziene „fetele de m\ritat” merg la cules de flori [i împletesc coroni]e de sulfin\ galben\ pe care le pun la ferestre sau afar\ la poart\, ori le arunc\ pe cas\.

Coroni]a care r\mâne pe cas\ e semn c\ m\riti[ul e aproape, iar cea care cade de pe cas\ e semn c\ fata mai are de a[teptat pân\ la nunt\ înc\ un an. Dac\ este împletit\ din spice de grâu, Cununa de Sânziene simbolizeaz\ Zei]a Agrar\.

De Dr\gaic\, pentru a fi iubite, femeile se t\v\lesc prin rou\ [i se stropesc cu ap\ din infuzii de plante.

Noaptea Florile de Dr\gaic\ prinse în cosi]e aduc so] dr\g\stos!

Sânzienele la Muzeul Satului de la Negre[ti Oa[, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

ziua de Sånziene, pe 24 iunie, când înflore[te planta ce-i poart\ numele. Dac\ i se nesocote[te ziua, zei]a poate fi [i rea – stârne[te vijelii [i ia mirosul florilor. În credin]a popular\

de Sânziene

româneasc\ se spune c\ vr\jitorii au doar o singur\ zi pe an în care î[i pot culege buruienile care se dau fetelor sterpe pentru a avea copii, iar acea zi este în ajunul Sânzienelor.

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Florile de sânzian\ Despre florile de sânzian\ se credea c\ au virtu]i t\m\duitoare, c\ ap\r\ holdele de grindin\, furtuni [i vijelie, c\ ap\r\ oamenii [i animalele de stihiile naturii [i c\ aduc noroc [i prosperitate. Plantele t\m\duitoare erau sfin]ite în biseric\.

Odat\ cu florile de sânzian\ se culeg [i o mul]ime de alte flori [i buruieni de leac – cicoarea, spânzul, feriga, iarba-fiarelor (iarba miraculoas\ despre care se crede c\ deschide orice lac\t sau încuietoare), iarba Sfântului Ioan. Culese în noaptea de Sânziene, ele au puteri t\m\duitoare. Frunzele de nuc, de exemplu, culese de Sânziene, ap\r\ casa de tr\snet, iar florile de Dr\gaic\ puse la p\l\rie sau prinse în cosi]e aduc un so] dr\g\stos.

24 iunie este ziua în care vara î[i intr\ în drepturi, iar maximele termice î[i ating cotele.

Sânzienele sau Dr\gaica, s\rb\toare popular\ închinat\ coacerii holdelor [i trecerii c\tre iarn\, marcheaz\ mijlocul verii. De Sânziene nu se lucreaz\, nu se spal\ [i nu se coase. Este ziua în care p\s\rile se preg\tesc pentru migra]ie.

Cu o palet\ infinit\ de semnifica]ii, Noaptea de Sânziene a inspirat poe]i, prozatori, regizori [i cânt\re]i – scriitorul Mircea Eliade a publicat povestea de dragoste înfiripat\ în p\durea B\neasa în noaptea de Sânziene (Forêt interdite), regizoarea Helena Bergström, în Domni[oara Julie, spune povestea de Sânziene a fiicei unui conte care d\ curs atrac]iei carnale, iar Irina Rimes [i trupa de rock alternativ Zdob [i Zdub au compus melodii care înregistreaz\ recorduri de audien]\ pe YouTube.

Avem nevoie de Dr\gaic\, turismul românesc are nevoie de Dr\gaic\!

Ilie Tudorel Ambasador al Turismului Maramure[ean

99

100

WE RECOMMEND EVENTS

Autorii Autorului Palatul Oscar Maugsch Autor, târgul de bijuterie contemporan\

Sunt, oare, prea multe evenimente deodat\? Într-un weekend din mai am num\rat evenimentele stradale pe lâng\ care am trecut plimbåndu-m\ prin Bucure[ti [i am descoperit c\ sunt mai mult de 10, nepunând la socoteal\ evenimentele private sau petrecerile din cluburi. S-au umplut str\zile de activi[ti [i fripturi[ti, de box\raie [i fi]e.

Nu [tiu dac\ toate evenimentele care au loc acum, toate, gr\mad\, se pot înscrie pe un itinerariu al turismului cultural, dar toate se promoveaz\ ca „destina]ie cultural\”, sau, cel pu]in, ca eveniment unic! România nu este tocmai o destina]ie în acest sens, dar ar putea deveni.

Agen]iile de turism ar putea promova pachete turistice destinate diferitelor evenimente, sejururi ]intite, cu diverse tematici. Turismul cultural este, cu siguran]\, o ]int\ pentru tot mai mul]i amatori de art\, iar expozi]iile [i tårgurile sunt pe lista iubitorilor de bijuterii.

Cu o clas\ mai sus în materie de sinceritate [i creativitate decåt mai preten]ioasele târguri/fest de design surori din aceast\ prim\var\, Autor s-a prezentat cu reveren]\.

Revenit dup\ 3 ani de pauz\, „Autor” a pus în scen\, pe 28 [i 29 mai, în sala de bal a Palatului Oscar Maugsch, de la Universitate, cea de-a XIX-a edi]ie a Târgul de bijuterie contemporan\.

Lansat în 2009, „Autor” s-a pozi]ionat, înc\ de la început, ca o platform\ inovativ\ pentru bijuteria contemporan\ [i de art\. A[a cum singur se prezint\, prin site-ul dautor.ro, „Autor” este o scen\ exclusivist\ pentru bijuterie contemporan\, întâlniri [i concepte. Este un spa]iu

în care atât abordarea func]ional\, cåt [i cea conceptual\ fuzioneaz\ dând na[tere unui nou mod de în]elegere a bijuteriei, un spa]iu magic în care se întâlnesc designul, arta [i emo]iile.

Arti[tii selecta]i exploreaz\ diverse teme cum ar fi autenticitatea [i filtrul personal, diferen]ele culturale [i frumuse]ea acceptat\ [i estetica neobi[nuit\, piesele purtabile versus bijuteriile statement.

Târgul con]ine [i o sesiune de premiere.

Recunoscut pentru criteriile înalte de selec]ie, „Autor” urm\re[te, în acordarea premiilor, o serie de aspecte care diferen]iaz\ crea]iile participante la târg: capacitatea designerului de a propune o viziune original\ [i în

acela[i timp foarte personal\, de a surprinde, de a pune sub semnul întreb\rii contexte [i idei, toate transpuse în bijuterie realizat\ cu tehnici excep]ionale [i inovatoare.

• Autor Awesome Award (AAA) este cea mai înalt\ distinc]ie oferit\ în cadrul „Autor”.

AAA premiaz\ cel mai promi]\tor artist, lucr\rile acestuia fiind promovate timp de un an pe platforma „Autor”.

• Joya Barcelona Award ofer\ câ[tig\torului participare la Joya Barcelona Art Jewelry and Objects 2023. Joya Barcelona caut\ impulsuri personale în abordarea de concepte, excelen]\ în tehnic\, finisaje impecabile. Fondatorul [i directorul târgului JOYA Barcelona, Paulo Ribe-

Foto: © M, JustVision

iro, va alege personal în timpul târgului artistul câ[tig\tor, care va fi anun]at duminic\, 29 mai.

De asemenea, Paulo Ribeiro a oferit sesiuni de coaching în bijuterie one2one.

• Alchimia School Award este un premiu care se acord\ celui mai pasionat artist. Premiul ofer\ [colarizare în cadrul unui curs de dou\ s\pt\mâni în atelierele renumitei [coli din Floren]a, Alchimia Contemporary Jewelry School.

• Cluster Jewelry Award ofer\ câ[tig\torului participare direct\ la Cluster Contemporary Jewelry London Fair 2022. Înfiin]at în 2016, Cluster a dat tonul târgurilor de art\ care renun]\ la intermediari, renun]\ la reprezentarea galeriei. Cluster este mai mult decât un târg, este o aventur\ comun\, o c\l\torie în comun, un ad\post creativ [i un exerci]iu de construire a comunit\]ii.

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

101

102

WE RECOMMEND EVENTS

Colec]iile designerilor prezen]i la edi]ia din acest an au fost selectate de un juriu interna]ional.

Ingeniozitatea [i creativitatea designerilor nu a avut limite. Vizitatorii au avut ocazia s\ admire tehnici [i materiale foarte diverse, de la metale pre]ioase, aur, diamante, aur alb, la materiale reciclabile. De remarcat a fost [i varietatea mesajelor transmise verbal de arti[tii bijutieri, fiecare designer a venit cu cåte o poveste, argumentånd `n acest fel inten]ia plastic\, `ntr-un mod poetic [i de-a dreptul cuceritor.

Accentul grav, emo]ional, al evenimentului a fost dat de participarea unei echipe de designeri ucraineni pentru care organizatorii au rezervat o sal\ special\.

• Premiul Publicului valideaz\ cel mai îndr\git designer de c\tre vizitatorii celor dou\ zile de târg. Publicul are [ansa de a-[i vota favoritul prin intermediul unui talon primit la intrare.

Bijuteriile de autor sunt o extensie a personalit\]ii, sunt piese de art\ unice care rezoneaz\ cu ceva personal din identitatea celui care o poart\, sunt o interfa]\ `ntre posesor [i societate. România este un loc `n care bijuteriile au istorie. Dac\ ar fi s\ ne referim doar la br\]\rile dacice [i la tezaurul dacic, [i din aceast\ perspectiv\ România este o loca]ie legitim\ pentru un eveniment de asemenea anvergur\.

Timp de dou\ zile iubitorii de art\ [i bijuterie contemporan\ au avut ocazia s\ admire crea]iile a peste 50 de designeri.

Nota bene!

Ce au alte ]\ri [i noi, nu, este un sistem de galerii [i muzee. Ne lipse[te o infrastructur\ care s\ g\zduiasc\ [i s\ sus]in\ astfel de evenimente unde arti[tii bijutieri s\-[i expun\ crea]iile.

Este „Autor” o destina]ie turistic\? Da [i nu.

Cu siguran]\ nu e o destina]ie pentru toat\ lumea. Este o destina]ie unde `]i cultivi spiritul, unde doamnele [i domnii pot admira [i cump\ra bijuterie contemporan\, doar o dat\ pe an.

Ca platform\, „Autor” comunic\ pe diverse niveluri [i prin diferite medii: târgul, revista tip\rit\, premiile [i o aren\ digital\ versatil\.

Ligia {endrea

Foto: © M, JustVision

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

De gustibus non est disputandum!

Bucharest Street Food Festival O experien]\ culinar\ autentic\ pentru to]i iubitorii de street food, dar [i de muzic\ live Cenu[\reasa buc\t\riilor tradi]ionale, fast food-urile sunt, pe nedrept, trecute la coada meniurilor de restaurant, chiar dac\ cele mai multe dintre acestea sunt månc\ruri s\n\toase. Pån\ la urm\, e de în]eles aceast\ ati-

tudine regalist\ relativ\. Mergem la restaurant s\ månc\m „stele Michelin”, nu fast-food.

Anyway, viteza în care ne desf\[ur\m via]a a generat acest tip de alimenta]ie [i, poate, chefii zei, noii traderi ai buc\t\riei

moderne, ar trebui s\ priveasc\ cu îng\duin]\ noile specialit\]i culinare care combin\ chifla cu o foaie de salat\ [i o bucat\ de carne.

Dar, de gustibus non est disputandum!

Obrazul sub]ire cu cheltuial\ se ]ine!

103

104

WE RECOMMEND EVENTS

Ultimele date care centralizeaz\ migra]ia turistic\ arat\ c\ fenomenul travel va dep\[i în acest an [i cele mai optimiste previziuni.

Eliberat de restric]ii, ca un ora[ aflat sub asediu, înfometat, Bucure[tiul e ca un cazan care fierbe. Calendarul de evenimente al capitalei debordeaz\, arat\ ca unul bisericesc, plin de bife.

Dup\ o pauz\ de 2 ani, cauzat\ de pandemie, Bucure[tiul a redevenit gazda gurmanzilor. Aflat la a cincea edi]ie, Bucharest Street Food Festival a reunit în inima capitalei cele mai populare food-truck-uri din România.

Evenimentul de pe Bulevardul Kiseleff din Bucure[ti a transformat weekendul de la mijlocul lunii mai, din acest an, într-o esplanad\ unde experien]a culinar\ autentic\ a fost acompaniat\ live (pe bune) de unii dintre cei mai îndr\gi]i arti[ti ai momentului. Vedetele

evenimentului au fost bun\t\]urile [i aromele irezistibile inspirate din marile buc\t\rii ale lumii, de la burgeri, hot dogs, tacos, grills [i pizza, la frig\rui, wursti, plescavi]\, cl\tite [i înghe]at\ [i de la seafood sau cannoli, pân\ la

smoothies sau limonad\.

Timp de dou\ zile, în[irate pe stânga [i pe dreapta Bulevardului Kiseleff, ghidu[ele food truck-uri [i-au etalat oferta fast food.

Cei mai mul]i dintre proprietarii food truck-urilor sunt tineri [i foarte tineri care [iau investit toate economiile în rulotele în care vând, acum, mâncare.

Energia, fe]ele frumoase [i tinere]ea antreprenorilor de food truck-uri au dat nota

celor dou\ zile de eveniment.

Dup\ modelul vechilor iarmarocuri de ]ar\, din care au lipsit doar biletele de papagal [i Riengelspiel-ul (linghi[pirul, Caruselul), oamenii s-au bucurat [i s-au osp\tat.

Printre participan]i s-au num\rat Arepas, Arome Healthy Bar, Arrosticini, Bavarezul XXL, Baz Burgers, Big John, Burger Van, Camionetta, Circus Pub, Delicii pe ro]i, Drunken Squid, Famous Waffles, Flameburgers, Furgoneta, I

Foto: © M, JustVision

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Bubble Waffle, Indivan, Jerry’s Pizza, Limonada lui Iulian, Meat Busters, Pastammore, Smokin Pig, Republika Pljeskavica, Za German Wurstwagen [i Zobuian.

Bur]ile pline reclam\ [i pu]in antren.

Pe o scen\ imens\, montat\ în parcarea Rondului Kiseleff, au performat unii dintre cei

mai îndr\gi]i arti[ti ai momentului: Deliric & Silent Strike, om la lun\, Balkan Taksim, Jazú, R.U.A., Monsieur Ruchenstein, Andi Moisescu DJ Set [i mul]i al]ii. De asemenea, la intrarea pe bulevardul Kiseleff, vizitatorii au fost invita]i s\ participe la un Party Bus, unde o serie de DJ au scratch-uit platane.

Pentru c\ organizatorii au dorit s\ atrag\ aten]ia asupra protec]iei mediului înconjur\tor, într-o not\ corporatist\, vestic\, european\, organizatorii au demonstrat c\ sunt interesa]i de amprenta lor de carbon, a[a c\, Reciclad’OR, Remat Holding [i Rom Waste Solutions au venit cu componenta verde a festivalului: au introdus in programul festivalului activit\]i de con[tientizare eco, participan]ii au fost invita]i s\ colecteze selectiv în pubele personalizate, au fost prezentate instala]iile realizate 100% din de[euri reciclabile.

Bucharest Street Food Festival este o experien]\ inedit\, care combin\ mâncarea street food din peste 10 buc\t\rii interna]ionale cu muzica live de calitate, toate savurate într-o atmosfer\ vesel\ [i relaxat\.

Cel mai „apetisant” eveniment urban street food, post pandemic, a readus bucure[tenilor [i turi[tilor afla]i în trecere prin parcul Kiseleff inspira]ia [i buna dispozi]ie. A fost raza de speran]\ care a lipsit în ultimii doi ani [i care promite c\ de-acum via]a noastr\ va reveni la normal.

Ligia {endrea

105

106

WE RECOMMEND EVENTS

Romanian Design Week Un pas (mic) pentru designul românesc

Discutam în perioada studen]iei cu un fost director al Studioului Cinematografic Sahia Film care îmi spunea c\ tot ce a înv\]at el la [coala romaneasc\ de cinematografie e dat peste cap. Îmi spunea c\ tot ce era atunci considerat gre[it (încadrare, compozi]ie, regie) e considerat acum creativ, [i c\ tot ce era atunci bun e acum „boring”! Nu e chiar o boal\ mondial\, eu cred c\ noi, romånii, facem exces de zel [i trecem la exprim\ri abstracte înainte de a înv\]a tabla înmul]irii.

Un regretat grafician, c\ruia i se zicea Grig, fost profesor al Academiei de Arte Nicolae Grigorescu (ast\zi UNARTE), spunea despre un foarte la mod\ (nou numit) Artist Vizual, care în acea perioad\ împacheta în hårtie igienic\ castele [i copaci [i se rupea în figuri (nu vreau s\ argumentez prea mult afirma]ia, prea mul]i s-ar putea identifica în descriere), c\, înainte de a se juca cu gheme (f\când referire la un happening pe care aces-

Foto: © M, JustVision

ta îl f\cuse împreun\ cu so]ia lui), ar fi bine s\ înve]e s\ cro[eteze.

Acela[i sentiment l-am avut [i acum, dup\ ce am vizitat expozi]ia. Designerii no[tri nu [tiu s\ cro[eteze, nu cunosc tabla înmul]irii, dar performeaz\ steril cu argumente

neserioase.

Desigur, expozi]ia poate fi încadrat\ la avangard\, atitudine f\r\ de care nu se poate face pasul înainte. Dar, chiar [i a[a, expozi]ia mi s-a p\rut nesincer\. Prea mult\ maculatur\, prea multi tri[ori. Cu mult strat [i mai

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

pu]in substrat, în caden]a dictat\ de noua ordine (creativ\) mondial\, Romanian Design Week a marcat un pas (mic) pentru designul românesc. {i de aceast\ dat\ ungurii ne-au întrecut.

Invita]i s\ participe în cadrul expozi]iei, designerii unguri au venit cu sisteme multimedia, cu prezent\ri scenografice [i design de produs bine argumentat. În zona old school, am g\sit expozi]ia Câl]ia [i Gl\van, o colec]ie-capsul\ de înc\l]\minte [i accesorii, rezultat al colabor\rii dintre designerul Mihaela Gl\van [i pictorul {tefan Câl]ia. În salonul dedicat celor doi arti[ti am putut vedea o serie de obiecte foarte bine armonizate cromatic.

Nota bene, am v\zut [i lucruri bune, deci. În expozi]iile de grup, pe simeze, am descoperit o serie de lucr\ri interesante de grafic\ publicitara [i graphic design.

Am l\sat la urm\ cirea[a de pe tort, am avut parte [i de o mare dezam\gire – între pavilioanele expozi]iei am descoperit e[ecul industriei auto. Un cunoscut Muscle Car transformat în ma[inu]\ chinezeasc\. Ce dezam\gire! Exemplul celor de la Dodge, care au renun]at s\ mai produc\ Viper-ul din cauza interdic]iilor impuse de industria auto n-a mai fost urmat [i de acest celebru brand american. Societatea, în ansamblul ei, se degradeaz\, de ce nu s-ar degrada [i comunicarea vizual\.

Tehnologia ne ajut\ (cu ghilimelele de rigoare). În rest, instala]ii, sârme, „ma[ina chinezeasc\” [i denumiri pompoase în limba englez\ . . . Impresia final\ a fost a unui produs complet (shaorma cu de toate), f\cut de ni[te ingineri (retoric) c\rora le-a lipsit libertatea [i atingerea divin\.

Cu Do Not Miss: Closing Party RDW 2022, cu muzic\ [i good vibes, Come and dance every day!, cu RDW Concept Store, cu Expozi]ii [i instala]ii interactive, cu Pop-Up Radio RDW X Black Rhino Radio, Outdoor space @ Combinat, cu Design House [i Architecture’s Night In, cu RDW Design Go!, cu tot Combinatul Fondului Plastic, cu expozi]iile na]ionale [i interna]ionale –

107

108

WE RECOMMEND EVENTS

Building the Future, Together, Valuable Objects, Design Flags, Slow forward [i Human forward… totul scris în englez\ deoarece organizatorii, probabil au dorit s\ se asigure c\ au facut totul profi!

Nu-i a[a c\ v-a]i obosit citind programul

expozi]iei?

Mi s-a p\rut un eveniment excesiv, dar pe care nu l-a[ elimina de tot din calendarul de evenimente al Bucure[tiului (inten]ia [i o parte a con]inutului sunt de calitate), dar pe care l-a[ simplifica [i l-a[ face mai accesibil.

Overall, bine c\ exist\! E de ]inut minte ca itinerariu cultural artistic pentru turi[tii str\ini (mai ales). Ei sunt mai deschi[i la genul experimental.

Silvestro Ardeleano

Designer

Foto: © M, JustVision

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Expo Cristal Anun]ul f\cut pe FB de organizatorii Expo Cristal, eveniment anual al Muzeului Na]ional de Geologie Bucure[ti, a venit laconic, f\r\ prea mult marketing, [i suna a[a: „Dragi prieteni, Am deschis Expo Cristal care se desf\[oar\ în zona exterioar\ a Muzeului Na]ional Geologic (stânga)! Expozan]ii no[tri v\ întâmpin\ cu mii, zeci de mii de cristale, pietre pre]ioase [i semipre]ioase! Expozi]ia r\mâne deschis\ [i în Noaptea Muzeelor!

V\ a[tept\m de la 19.00 pân\ la ora 24.00 în regim de gratuitate! Pân\ la ora 18,00 accesul în expozi]ie se taxeaz\ cu 5 lei!”

Beneficiind de o pozi]ie central\, aflat între Bulevardul Aviatorilor [i {oseaua Pavel D. Kiseleff, în spatele Institutului de Istorie Nicolae Iorga, Expo Cristal este, de fapt, cea mai mare pia]\ de pietre pre]ioase [i semipre]ioase din România, este o adev\rat\ burs\ geologic\ unde se tranzac]ioneaz\ de la pietricele minuscule pân\ la adev\rate stånci de zeci de kilo-

grame, este locul de unde arti[tii bijutieri î[i alimenteaz\ stocurile [i se las\ inspira]i.

Amatorii de fast food au putut s\-[i potoleasc\ foamea în imediata vecin\tate, la Bucharest Street Food Festival, eveniment care s-a desf\[urat pe Kiseleff, pe parcursul a dou\ zile, în paralel cu Expo Cristal, în weekendul cu-

prins între 14 [i 15 mai.

Expo Cristal trebuie privit în context, Bucure[tiul este gazd\ pentru foarte multe evenimente jewellery, dintre care cel mai sonor este Târgul de bijuterie contemporan\ Autor, care în acest an s-a desf\[urat în în sala de bal a Palatului Oscar Maugsch, de la Universitate.

Ligia {endrea

109

110

WE RECOMMEND EVENTS

BUM, BUM, BUM!

la cel mai mare festival de muzic\ din România

Probabil cel mai „disperat" eveniment din Pandemia de Covid 19 a fost Untold-ul.

Disperat din perspectiva prim\riei Clujului, care a pierdut sume importante la bugetul local, disperat din perspectiva fanilor (se [tie, Clujul e o destina]ie unde au loc, cu prioritate, astfel de evenimente), disperat din perspectiva organizatorilor care din dorin]a de a oferi clujenilor „entertainment de calitate" (z\u?) s-au dat peste cap [i, împreun\ cu guvernul – care, în prag de „val patru", a ridicat mai toate restric]iile din pandemie – au b\gat wa]i! Clujul! „Capitala Ardealului" unde nu ai voie s\ circuli decât cu vehicule electrice. M\ [i întreb, oare organiza]iile verzi nu sunt deranjate de poluarea fonic\ de care are parte Clujul an de an?

Pentru o parte a popula]iei, „box\raia" de la Cluj nu e chiar cea mai cool manifestare cultural\ din lume. Acolo s-a dat startul la kitsch –

scene faraonice de inspira]ie tribal\, culori stridente, box\raie, mult\ butaforie, basoreliefuri gigant... o întreag\ menajerie. A[ fi bucuros s\ pot spune c\ la Cluj Universul s-a pus în echilibru, dar balan]a înclin\ talerul excesiv în partea banilor. E adev\rat, nu toat\ lumea trebuie s\ asculte Bach sau s\ citeasc\ o carte (glumesc, chiar cred c\ toat\ lumea ar trebui s\ asculte Bach [i s\ citeasc\ o carte), dar pu]in mai mult\ aten]ie la mesajul cultural pe care-l transmitem mai departe nu stric\.

Din perspectiv\ PR, în 2021 UNTOLD a fost singurul mare festival de muzic\ din Uniunea European\ care a avut loc [i a adus în România cel mai bun line-up al anului. Au performat peste 200 de arti[ti [i DJ de top, printre care David Guetta, Martin Garrix, Alok, Afrojack, DJ Snake, Lost Frequencies [i Steve Aoki. La eveniment au fost prezen]i peste

265.000 de participan]i din peste 100 de ]\ri, care au resim]it libertatea, emo]ia [i bucuria de a fi din nou împreun\.

UNTOLD 2022 Cea de-a [aptea edi]ie UNTOLD va avea loc între 4 [i 7 august 2022 [i va aduce pe cele patru scene clujene – Main Stage, Galaxy Stage, Alchemy Stage [i Fortune – arti[ti interna]ionali în premier\ în România, precum [i al]i DJ familiariza]i cu festivalurile din România.

Timp de 4 zile [i 4 nop]i, fanii festivalului vor c\l\tori prin lumea magic\ a muzicii, cu diverse genuri, de la live acts la show-uri EDM, pop, house, techno, tech-house, deep house, drum&bass, dubstep, grime, hip-hop, trip-hop, trance, tribal, reggae [i multe altele.

Lineup-ul edi]iei va fi sus]inut de arti[ti precum David Guetta, Don Diablo, G-Eazy, Ky-

UNTOLD, Cluj Napoca, foto: © Nicu Cherciu https://nicucherciu.zenfolio.com/ https://www.facebook.com/nicu.cherciu

go, Morten, Oliver Heldens, Paul Kalkbrenner LIVE [i Tujamo. Lor li se vor al\tura Major Lazer, Above & Beyond [i artista britanic\ AnneMarie, o premier\ pentru ]ara noastr\. Cel mai recent val de arti[ti îi va aduce pe Hardwell, Steve Aoki, Alok, Lost Frequencies, Vini Vici.

UNTOLD 2022 a pus în vånzare trei categorii de abonamente – Abonament General Access Basic, Abonament General Access Risk Free [i Abonament VIP. Cei care de]in deja abonamente ANYTIME pot alege s\ participe la edi]ia din 2022 sau la cea din 2023, în func]ie de preferin]e, direct din contul de check-in.

„Festivalul Dealerilor” Robelo promoveaz\ turismul responsabil [i, de aceea, atragem aten]ia la capcanele care privesc turismul, în general. Vacan]ele trebuie s\ fie experien]e pl\cute [i trebuie s\ se încheie întotdeauna cu bine!

Pentru organizatorii Untold de la Cluj, experien]a de la Saga 2022, de pe Arena Na]ional\ din Bucure[ti, ar trebui s\ fie un semnal de alarm\, deoarece clujenii sunt recunoscu]i pentru toleran]a la drogurile u[oare, în mod special, [i pentru cocktailurile fatale pe care le amestec\ cu alcool.

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

„Festivalul Dealerilor”, a[a cum poli]i[tii au denumit festivalul Saga, a marcat un record absolut în materie de dosare penale pentru de]inere de droguri. Trafican]ii au pus în vânzare droguri de toate categoriile, de la cocain\ la etnobotanice, pentru care au dublat pre]urile. În timp ce trafican]ii amesteca]i în mul]ime vindeau stupefiante de risc [i mare risc, în valoare de sute de mii de euro, la intrarea în Arena Na]ional\ organiza]iile antidrog socializau cu participan]ii. Lipsa regulilor (sau nerespectarea lor), nivelul decibelilor, consumul de droguri [i alcool au produs victime printre participan]i.

Dac\ ne uit\m la încas\ri, da, Untold este cel mai (sau unul dintre cele mai) profitabile evenimente (aproape) culturale din România.

Chiar dac\ nu sunt un adept al turismului de mas\ (ba chiar dimpotriv\, robelo promoveaz\ turismul [lefuit), trebuie apreciat\ contribu]ia festivalului UNTOLD la dezvoltarea turismului de eveniment din ]ara noastr\.

Pentru fani, UNTOLD este un loc al dezl\n]uirii, un loc unde s\-[i consume energia, unde s\ fac\ poze [i s\ lege prietenii. Pentru edili [i organizatori e o min\ de aur, un malaxor uria[ de manipulare a gustului (s\ ne aducem aminte de escrocheria Caritas, [i ea a fost o marc\ clujean\).

Ligia {endrea justvision

111

112

WE RECOMMEND EVENTS

Castelul Bánffy, Bon]ida, foto: © Marius Maris (The Workaholic), Electric Castle

Clujul, marea scen\ de festivaluri!

Napoca, Cluj, Kolozsvár, Klausenburg, Cloizânburg …

Ora[ul de pe valea râului Some[ a devenit epicentrul distrac]iei din Romånia. Într-un clasament al calit\]ii vie]ii, Quality of Life, publicat de Numbeo – website citat de prestigioase institu]ii media, BBC, Time, Forbes, The Economist, New York Times, The Telegraph, The Washington Post, USA Today – Cluj-Napoca se afl\ în clasament deasupra unor metropole precum Barcelona, Paris, Londra sau Roma.

Dup\ perioada de dezindustrializare accelerat\ din anii ‘90, Cluj-Napoca a trecut la o nou\ etap\ istoric\ de reindustrializare bazat\ pe servicii. Trecutul istoric, muzeele, bibliotecile, teatrele dramatice [i lirice g\zduite de „Capitala Ardealului” au devenit destina]ii turistice, iar pie]ele [i arenele sportive s-au transformat în destina]ii pentru turismul de evenimente. În ora[ul de la poalele Feleacului au loc anual mai multe festivaluri de muzic\ care atrag mii de participan]i. Printre cele mai cunoscute se num\r\ Untold, Electric Castle, Toamna Muzical\ Clujean\, Transilvania Jazz Festival, Festivalul Mozart, Jazz in the Park, Festivalul de Muzic\ de Camer\ „SoNoRo”,

Festivalul Ligeti [i multe altele.

Cea de-a [aptea art\ este [i ea bine reprezentat\, Festivalul Interna]ional de Film Transilvania a trecut demult grani]ele Romaniei. La fel de importante, dar mai pu]in populare sunt Festivalul „Temps d'Images”, Festivalului Interna]ional de Teatru „Interferen]e”, Festivalul Interna]ional de Film Comedy Cluj, Prim\vara Cafenelelor, Festivalul Cluj Modern sau Festivalul Interna]ional de Poezie „Lucian Blaga”.

UNESCO City of Film TIFF 2022, Festivalul Interna]ional de Film Transilvania 17-26 iunie 2022. Cluj-Napoca Cea de-a 21-a edi]ie a Festivalului Interna]ional de Film Transilvania a marcat la toate capitolele. Recent desemnat\ UNESCO City of Film, cetatea filmului, Cluj-Napoca, a fost gazd\ pentru zeci de mii de cinefili români [i str\ini.

TIFF 2022 [i-a reluat vechile cutume [i s-a prezentat în fa]a publicului clujean cu un program de excep]ie. Festivalul a debutat cu un

moment muzical semnat de Strings Quartet, urmat de un recital extraordinar Corina Chiriac. În deschidere a fost prezentat filmul „Re]eaua Jane”, regizat de Phyllis Nagy.

Pân\ pe 26 iunie, cel mai mare festival de film din România, TIFF 2022, a adus în fa]a spectatorilor peste 350 de proiec]ii, o selec]ie de muzic\ [i concerte, expozi]ii, workshop-uri, TIFF Lounge, TIFF Talks [i dezbateri cinefile.

Din program nu au lipsit nici proiec]iile speciale organizate la Castelului Banffy din Bon]ida, Weekend la Castel.

UNESCO City of Film este, cu siguran]\, cea mai popular\ destina]ie pentru turismul de festival din Romånia.

#EC8 Electric Castle 13-17 Iulie 2022 One of Europe’s few truly 24-hour festivals.

A doua destina]ie clujean\ de festivaluri techno, ca importan]\, dup\ Untold, aflat\ la doar 30 de minute de Cluj-Napoca, este Festivalul Electic Castle de la Bon]ida. Locul ales

foto: © Marius Maris (The Workaholic), Gicu Boboc, Nicu Cherciu

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

Electric Castle, foto: © Gicu Boboc

pentru festival este domeniul Castelului Bánffy, un superb ansamblu arhitectural construit în stil Renascentist cu influen]e Baroc, cunoscut în istorie ca Versailles-ul Transilvaniei.

Din punct de vedere al num\rului de arti[ti care au performat, EC a marcat o performan]\ remarcabil\. Pe parcursul ultimelor 7 edi]ii la Electric Castle au cântat peste 1000 de arti[ti din întreaga lume.

Festivalul Electric Castle este iubit de fanii muzicii techno pentru experien]a captivant\ de zi [i noapte premiat\ de industria festivalurilor de muzic\. Electric Castle surprinde la fiecare edi]ie cu o gam\ creativ\, atingând o diversitate de genuri, cu noi instala]ii de art\ [i spectacole media. Peisajele uluitoare [i împrejurimile istorice creeaz\ premisele unor experien]e memorabile. La Electric Castle ai parte de divertisment non-stop, de spectacole [i instala]ii captivante, de stand-up comedy, de o zon\ dedicat\ modei [i târgurilor [i de un spa-

TIFF, Cluj-Napoca, foto: © Nicu Cherciu

113

114

Castelul Bánffy, Bon]ida, foto: © Bereczky Sandor, Electric Castle

WE RECOMMEND EVENTS

]iu rezervat vânz\torilor de mâncare [i b\uturi, cafenelelor [i comercian]ilor ambulan]i.

Line-up edi]iei a aliniat la start în acest an nume celebre ale stilului techno music – Twenty One Pilots, Gorillaz, Disclosure, Peggy Gou, Moderat, Caribou, Editors, Aurora, Snen Väth, Mogwai, Sofi Tukker, Purple Disco Machine, Yves Tumor, Molchat Doma, Gusgus, Whomadewho, Goldie, London Elektricity,

Sasha, Nastia, Ben Böhmer, DJ Seinfeld, Acid Arab, Coma, Kennyhoopla Altin Gün, Kruder & Dorfmeister, Dub Pistols, Nightmares On Wax, Agents Of Time, Kid Francescoli, Gioli&Assia, Apashe, Sam Divine, David Penn [i mul]i al]ii.

resurse [i de o logistic\ special\. EC are cel mai mare camping de festival din România. Timp de cinci zile, campingul este, de fapt, un festival în cadrul unui festival.

New Media EC Campingul EC Desigur, organizarea unui festival de asemenea anvergur\ presupune alocarea de mari

Anul 2019 a marcat o nou\ dimensiune în politica festivalului – primii arti[ti new media recunoscu]i la nivel interna]ional au ajuns la festival, iar Castelul Bánffy din Bon]ida a fost transformat într-o superb\ instala]ie versatil\ de art\.

Ligia {endrea Scena de la Castelul Bánffy, Bon]ida, foto: © Marius Maris (The Workaholic), Electric Castle

Foto: © Bereczky Sandor, Electric Castle

25 de ani de jazz în Semenic, G\râna Jazz Festival 2022, foto: Andrei Becheru, © G\råna Jazz Festival

The ROBELOs No- 8, 2022 Var\/Summer

G\râna Jazz Festival 2022 25 de ani de jazz în Semenic

G\râna Jazz Festival [i-a deschis por]ile pentru cea de-a XXVI-a edi]ie! Între 7-10 iulie 2022, timp de 4 zile, au fost celebrate legendele jazzului, muzicienii consacra]i [i iubi]i de public, jazzmanii tineri [i aventuro[i.

Programul edi]iei a XXVI-a avut o palet\ stilistic\ generoas\. Festivalul de jazz din Semenic este croit anume pentru toate gusturile [i genera]iile, pentru cei care doresc s\ fie surprin[i de noi viziuni muzicale, pentru cei care pun emo]ia pe prim plan sau pentru cei atra[i de show-uri pline de energie creativ\. Pentru a acoperi multitudinea de preferin]e, organizatorii au programat pe scena

mare din Poiana Lupului [i în Biserica Catolic\ din V\liu, în fiecare zi, cåte 5 concerte. În prima zi de festival organizatorii au propus un maraton de jazz norvegian, cu proiectele unora dintre cei mai valoro[i muzicieni norvegieni ai momentului: Mathias Eick, Eivind Aarset, Håkon Kornstad, Per Mathisen [i, în plus, concertul extraordinar Charles Lloyd & The Marvels feat Bill Frisell.

A doua zi a festivalului a purtat, în principal, semn\tura jazzului finlandez, cu reprezentan]ii lui: Kari Ikonen Trio, Verneri Pohjola Quartet, Alexi Tuomarila Trio. Pentru a r\mâne în spa]iul muzical european, lor li s-au al\turat

Arne Jansen Trio din Germania [i Charley Rose Trio din Fran]a.

Trupele prezente în weekend la G\râna Jazz Festival 2022 au urcat, cu siguran]\, temperatura din Poiana Lupului. Sâmb\t\ [i-au desf\[urat for]ele creative Frank Gambale All Star Band (Australia, Fran]a, Ungaria), Michael Wollny – Emile Parisien (Germania, Fran]a), Magnus Öström Band (Suedia), Svante Henryson’s Back to Base (Suedia), Alexandre Herer Nunataq (Fran]a), cu nota dominant\ de funk, electro-jazz [i rock-jazz. Duminic\, Soft Machine, una dintre cele mai faimoase trupe britanice avant/jazz-rock, a onorat

115

WE RECOMMEND EVENTS

ADHD Iceland Band, foto: Spessi, © G\råna Jazz Festival

www.garana-jazz.ro

Transport cu ma[ina Din orice col] al ]\rii vii, trebuie s\ ajungi la Re[i]a sau la Slatina, Timi[. De aici începi

urcarea spre G\râna.

Ambele drumuri [erpuiesc prin p\duri cu panorame deosebite.

Camping Camparea se poate face peste drum de scen\ sau în cur]ile s\tenilor. Serile la G\râna sunt friguroase. Echipa]i-v\ potrivit pentru camping: izoprene, saltele [i saci de dormit.

Variante de cazare În cazul în care nu g\se[ti loc de cazare în G\râna, `ncearc\ hotelurile sau pensiunile din Valiug, Crivaia, Semenic sau chiar Re[i]a.

O alternativ\ este cazarea la gazde.

Festivalul Interna]ional de Jazz G\râna este organizat de Funda]ia Cultural\ Jazz Banat. În ultimii 25 de ani, peste 100.000 de spectatori [i numero[i arti[ti cu renume interna]ional au împ\rt\[it experien]a muzicii jazz de avangard\ ascultat\ sub

Emile Parisien, foto: Samuel Kirszenbaum © G\råna Jazz Festival

Alexandre Herer, foto: © G\råna Jazz Festival

I

scena festivalului cu prezen]a sa, în cadrul turneului lor aniversar - 55 Years Tour.

Li s-a al\turat, pentru a contribui la o sear\ 100% de jazz la superlativ, tornada de energie Liv Warfield, sofistica]ii [i nonconformi[tii islandezi de la AdHd, ambi]io[ii tineri polonezi de la Cisnienie [i vedetele timi[orene de la VanDerCris.

Nu am uitat nici de accentul medieval al festivalului, am reluat tradi]ia concertelor din Biserica Catolic\ din V\liug, tradi]ie întrerupt\ de restric]iile impuse acum doi ani.

Pe Experimental Stage Empowered by UniCredit Bank au concertat Vincent Courtois, Fluidian, Adi Stoenescu Trio, C\t\lin Milea Sonoterra Ensemble, Nicolas Simion Trio – Crazy World, Ionu] Doroban]u & Alina Giurgiu [i Eva-Maria Gârlea.

V\ a[tept\m în 2023 la G\râna Jazz Festival edi]ia a XXVII-a, cu informa]ii despre posibilit\]ile de transport în zon\, cu informa]ii despre cazare sau camping [i cu informa]ii despre ce trebuie preg\tit în rucsac pentru a v\ bucura, în condi]ii cât mai relaxate, de cele patru zile de jazz la G\râna.

Charles Lloyd

116

Foto: Andrei Becheru, © G\råna Jazz Festival

cerul liber în micul sat din inima Banatului. Au cântat la G\râna: Eberhard Weber, Jan Garbarek, Stanley Clarke, Mike Stern, Tomasz Stanko, Enrico Rava, Jean-Luc Ponty, Stanley Jordan, John Abercrombie, Miroslav Vitous, Zakir Hussain, Youn Sun Nah, Charles Lloyd, John Scofield, Jack DeJohnette, Hiromi, Terje Rypdal, Dhafer Youssef [i mul]i al]ii.

Simona Giura G\râna Jazz Festival

Despre Edi]ia a XXVI-a G\râna Jazz Festival g\si]i informa]ii pe www.garana-jazz.ro www.facebook.com/GaranaJazzFest Instagram: @Garanajazzfestival

C\l\tore[te cu stil!

Mod de administrare: 2 comprimate de 3 ori pe zi. Comprimatele se dizolv\ încet în cavitatea bucal\ (nu se înghit).

La copiii sub 6 ani se dizolv\ în pu]in\ ap\.

Urmare[te-ne în social media S.C. NEW LUXURY STYLE S.R.L. clienti@valigeria.ro

valigeria.ro

ROBELO INTERVIEW

8, Var\/Summer 2022

Emil R\zvan Theodorescu

“More and more private investors interested in our heritage are showing up. Hats off!”

Irina Bossy-Ghica

“ “My grandmother was the most beautiful, inspiring figure of my childhood!”

SINGURENI MANOR SAU DESPRE “LA JOIE DE VIVRE”

Atelierul de M\[ti Vasile {u[ca

>Haos, Reguli [i Democra]ie< >Chaos, Rules and Democracy<

www.ad-wise.ro

The Robelos No- 8, Var\/Summer 2022

Teleki Géza Castelul bântuit de „Umbra dracului”!

Castelul Lónyai Ghica-Blaremberg Poleiala de la S\tmar

Palatul de la Pa[cani-C\ciula]i

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

“Those who come to me come as tourists, but leave as friends!”