The Robelos No 7, Spring 2022

7, Prim\var\/Spring 2022

CONACE DIN MUNTENIA Conacul Drug\nescu de la Flore[ti-Stoiene[ti Conacul Ghica de la Ghergani ROBELO BUSINESS INTERVIEW

Ion Biri[ >Hospitality is part of our culture!< „Ospitalitatea face parte din cultura noastr\!”

ROBELO INTERVIEW

Cristian Lascu >There is no balance between the touristic demand and the touristic supply< „Nu exist\ un raport just între cererea turistic\ [i oferta turistic\”

>Pole, pole<

CASTELUL CANTACUZINO

!

1stLove –

de la Belle Epoque pân\ azi ROBELO INTERVIEW

Irina Bossy-Ghica >I just want to help Romania!< „Vreau, pur [i simplu, s\ ajut România!”

Bu[teni, Str. Zamorei, nr.1 Prahova-România 105500 +40 722 960 606 +40 737 299 464 +40 735 151 318 cantacuzinocastle.ro office@cantacuzinocastle.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

The Robelos No- 7, Prim\var\/Spring 2022

„Încet, încet”, în limba swahili.

7, Prim\var\/Spring 2022

CONACE DIN MUNTENIA Conacul Drug\nescu de la Flore[ti-Stoiene[ti Conacul Ghica de la Ghergani ROBELO BUSINESS INTERVIEW

Ion Biri[ >Hospitality is part of our culture!< „Ospitalitatea face parte din cultura noastr\!”

ROBELO INTERVIEW

Cristian Lascu >There is no balance between the touristic demand and the touristic supply< „Nu exist\ un raport just între cererea turistic\ [i oferta turistic\”

>Pole, pole<

CASTELUL CANTACUZINO

!

1stLove –

de la Belle Epoque pân\ azi ROBELO INTERVIEW

Irina Bossy-Ghica >I just want to help Romania!< „Vreau, pur [i simplu, s\ ajut România!”

Bu[teni, Str. Zamorei, nr.1 Prahova-România 105500 +40 722 960 606 +40 737 299 464 +40 735 151 318 cantacuzinocastle.ro office@cantacuzinocastle.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

The Robelos No- 7, Prim\var\/Spring 2022

„Încet, încet”, în limba swahili.

7, Prim\var\/Spring 2022

CONACE DIN MUNTENIA Conacul Drug\nescu de la Flore[ti-Stoiene[ti Conacul Ghica de la Ghergani ROBELO BUSINESS INTERVIEW

Ion Biri[ >Hospitality is part of our culture!< „Ospitalitatea face parte din cultura noastr\!”

ROBELO INTERVIEW

Cristian Lascu >There is no balance between the touristic demand and the touristic supply< „Nu exist\ un raport just între cererea turistic\ [i oferta turistic\”

>Pole, pole<

CASTELUL CANTACUZINO

!

1stLove –

de la Belle Epoque pân\ azi ROBELO INTERVIEW

Irina Bossy-Ghica >I just want to help Romania!< „Vreau, pur [i simplu, s\ ajut România!”

Bu[teni, Str. Zamorei, nr.1 Prahova-România 105500 +40 722 960 606 +40 737 299 464 +40 735 151 318 cantacuzinocastle.ro office@cantacuzinocastle.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

The Robelos No- 7, Prim\var\/Spring 2022

„Încet, încet”, în limba swahili.

C\l\tore[te cu stil!

C\l\tore[te cu stil al\turi de trollere [i gen]i elegante, care fac orice c\l\torie mai pl\cut\. Fie c\ alegi o geant\ pentru o cin\ în ora[, un rucsac pentru când vizitezi împrejurimi sau un troller pentru vacan]e [i delega]ii, toate acestea trebuie s\ fie de o calitate superioar\ [i s\ aib\ un stil versatil, care s\ se potriveasc\ oric\rei ]inute.

Geanta este un accesoriu foarte important într-o ]inut\, în special pentru femeile care nu au niciodat\ prea multe gen]i [i po[ete. Când vine vorba de b\rba]ii cu un caracter puternic, nu trebuie s\ lipseasc\ din ]inuta personal\ o geant\ care s\ se asorteze perfect cu mediul de afaceri în care î[i desf\[oar\ activitatea. Aceste accesorii trebuie s\ reflecte stilul personal, dar s\ fie [i foarte practice. La Valigeria vei g\si o gam\ larg\ de gen]i elegante de voiaj, cât [i accesorii de c\l\torie: portofele, curele, stilouri sau pixuri [i nu numai.

S.C. NEW LUXURY STYLE S.R.L. clienti@valigeria.ro Urmare[te-ne în social media

valigeria.ro

C\l\tore[te cu stil!

C\l\tore[te cu stil al\turi de trollere [i gen]i elegante, care fac orice c\l\torie mai pl\cut\. Fie c\ alegi o geant\ pentru o cin\ în ora[, un rucsac pentru când vizitezi împrejurimi sau un troller pentru vacan]e [i delega]ii, toate acestea trebuie s\ fie de o calitate superioar\ [i s\ aib\ un stil versatil, care s\ se potriveasc\ oric\rei ]inute.

Geanta este un accesoriu foarte important într-o ]inut\, în special pentru femeile care nu au niciodat\ prea multe gen]i [i po[ete. Când vine vorba de b\rba]ii cu un caracter puternic, nu trebuie s\ lipseasc\ din ]inuta personal\ o geant\ care s\ se asorteze perfect cu mediul de afaceri în care î[i desf\[oar\ activitatea. Aceste accesorii trebuie s\ reflecte stilul personal, dar s\ fie [i foarte practice. La Valigeria vei g\si o gam\ larg\ de gen]i elegante de voiaj, cât [i accesorii de c\l\torie: portofele, curele, stilouri sau pixuri [i nu numai.

S.C. NEW LUXURY STYLE S.R.L. clienti@valigeria.ro Urmare[te-ne în social media

valigeria.ro

C\l\tore[te cu stil!

C\l\tore[te cu stil al\turi de trollere [i gen]i elegante, care fac orice c\l\torie mai pl\cut\. Fie c\ alegi o geant\ pentru o cin\ în ora[, un rucsac pentru când vizitezi împrejurimi sau un troller pentru vacan]e [i delega]ii, toate acestea trebuie s\ fie de o calitate superioar\ [i s\ aib\ un stil versatil, care s\ se potriveasc\ oric\rei ]inute.

Geanta este un accesoriu foarte important într-o ]inut\, în special pentru femeile care nu au niciodat\ prea multe gen]i [i po[ete. Când vine vorba de b\rba]ii cu un caracter puternic, nu trebuie s\ lipseasc\ din ]inuta personal\ o geant\ care s\ se asorteze perfect cu mediul de afaceri în care î[i desf\[oar\ activitatea. Aceste accesorii trebuie s\ reflecte stilul personal, dar s\ fie [i foarte practice. La Valigeria vei g\si o gam\ larg\ de gen]i elegante de voiaj, cât [i accesorii de c\l\torie: portofele, curele, stilouri sau pixuri [i nu numai.

S.C. NEW LUXURY STYLE S.R.L. clienti@valigeria.ro Urmare[te-ne în social media

valigeria.ro

PREVIEW CONTENT

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

5 20

30

>I just want to help Romania!< „Vreau, pur [i simplu, s\ ajut România!”

IrinaBossy-Ghica The Robelos Interview

78

>Hospitality is part of our culture!< „Ospitalitatea face parte din cultura noastr\!”

IonBiri[ Business Interview

>There is no balance between the touristic demand and the touristic supply<

54

„Nu exist\ un raport just între cererea turistic\ [i oferta turistic\”

CristianLascu Valea Verde Retreat, Cund, foto: © Valea Verde Retreat, Rusu Dumitru Costinel

The Robelos Interview

6

PREVIEW CONTENT 96

Bra[ov, Biserica Neagr\, foto: © Anca Alina Du[e

107

Foto: © Ilie Tudorel

11st Love – Come and See! , Robelo’sInterviews , RobeLo s News We Recommend Vacan]\ în Gran Canaria. 14.

Castelul Cantacuzino, de la Belle Epoque pân\ azi.

“Where is lovely Ghergani?”

Palatul Domnesc de la Mogo[oaia.

24.

40.

48.

Irina Bossy-Ghica, prima parte/1st part.

Cristian Lascu – Nu exist\ un raport just între cererea turistic\ [i oferta turistic\ /

30.

54.

RoBeLo’s List, Book Review – John R. Searle, 84.

Mintea, o scurt\ introducere în filosofia min]ii.

Destina]ii culinare – Turismul culinar, 86.

Biserica Mare cu hramul Sfânta Maria – Biserica Neagr\. 96.

Teleki, castelul cu 52 de camere [i 365 ferestre de la Gorne[ti. 101.

La pas prin Cheile B\ni]ei, Parcul Natural Gr\di[tea Muncelului-Cioclovina. 105.

Romanian Best Locations No- 7/prim\var\/2022 • www.robelo.ro ISSN 2734 –7117 ISSN-L 2734 –7117 Managing Editor: Roxana Stan, HR & PR Director, Eurolines Group Foto copert\: Castelul Cantacuzino

Editor in chief: Editori: Creative Director: Colaboratori:

Publisher: Just Communication & PR Photo: www.justcpr.ro office@justcpr.ro DTP: M: +40.722.734 .287 Publicitate: M: +40.728.006.654

18. Pole, pole. Kenya.

64.

72.

Conacul Drug\nescu de la Flore[ti - Stoene[ti.

Cetatea F\g\ra[ î[i recap\t\ gloria de acum patru veacuri.

78.

There is no balance between the touristic demand and the touristic supply.

Business Inerview - Ion Biri[, Pre[edinte HORA.

90.

92.

parte a turismului cultural.

Drum de f\cut de dragul unei mese pe cinste.

Patria p\str\vului – Hanul pesc\resc Câmpul cet\]ii.

107.

109.

110.

113.

Plimbare la munte, în weekend – Gura Teghii.

Lacurile de acumulare ale Buz\ului – Lacul Siriu.

Biserica de la Bohari cu hramul Adormirea Maicii Domnului. „Achizi]ia secolului”, Catapeteasma de la Bohari.

Ligia {endrea (office@justcpr.ro) Zenaida F\rca[, Cristian Pavel Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) Raluca Mar]i[, Bradea Alexandru, Alexandru Grigoriev, Alina Licuriceanu, Ovidiu Ivancu Ilie Tudorel, Nicu Cherciu, Diana Buzoianu, Dan Dinu, Anca Alina Du[e, Mihaela Marin Luca Hagiu (dtp@justcpr.ro) office@justcpr.ro, M: +40.728.006.654

Copyright: Touring Eurolines SA. Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro).

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

8

PREVIEW CETATEA F|G|RA{

Cetatea F\g\ra[, Muzeul Valer Literat, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

CetateaF\g\ra[

Fost centru administrativ al celei mai mari a[ez\ri din Transilvania, care la 1632 reunea 62 de sate, aflat la jum\tatea drumului comercial dinspre Sibiu [i Bra[ov [i în vecin\tatea }\rii Române[ti, Cetatea F\g\ra[ului este ast\zi una dintre cel mai frumoase fortifica]ii din perioada medieval\.

Cite[te articolul de la pagina 72.

Strada Mihai Viteazul 1, F\g\ra[ 505200 +0368 404 287 cetateafagarasului.com

9

10

PREVIEW CASTELUL CANTACUZINO

de laBelleEpoque Cantacuzinii s-au refugiat pe t\râm românesc dup\ c\derea Constantinopolului, au dat trei domnitori, precum [i c\rturari, doctori, avoca]i. „Nababul”, Prin]ul Cantacuzino era [colit la Paris [i se num\ra printre pu]inii români din vremea sa cu doctorat în Drept.

Foto: Andrei Zdetovetchi, www.zdeto.com

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

e pân\ azi A urmat o lung\ [i prestigioas\ carier\ politic\, fiind primar al Bucure[tiului, ministru în mai multe mandate [i de dou\ ori prim-ministru.

Cite[te povestea castelului la pagina 24

Bu[teni, Str. Zamorei, nr.1 Prahova-România 105500 +40 722 960 606 +40 737 299 464 +40 735 151 318 cantacuzinocastle.ro office@cantacuzinocastle.ro

11

12

MANIFEST MANIFEST Revenge Travel Reloaded Iat\-ne, din nou, în fa]a unei noi provoc\ri.

La una din conferin]ele Alian]ei Pentru Turism (APT) – care reune[te 25 de organiza]ii [i patronate reprezentative din turismul românesc – „Turism cu optimism”, am insistat pe pozi]ionarea României ca ]ar\ sigur\ de vacan]\. În ciuda tuturor opreli[tilor din ultimii ani, semnalele pe care le primesc de la toate organiza]iile de turism în care activez sau pe care le conduc sunt nea[teptat de bune – lumea se preg\te[te pentru un sezon turistic apropiat de nivelul de dinaintea pandemiei!

Grecia estimeaz\ c\ va avea un sezon turistic de vârf. Dac\ în 2020 [i 2021 traficul pe aeroporturile grece[ti era modest comparativ cu traficul din anul de referin]\ 2019, acum companiile aeriene se bat pentru un slot de aterizare.

Dup\ ce tocmai încheiasem lucr\rile pentru sezonul turistic 2022 [i preg\tisem pachetele turistice, am avut parte de o nou\ surpriz\, la care, deocamdat\, nu am vaccin.

Am fost pus, din nou, într-o pozi]ie incomod\, într-o perioad\ foarte scurt\ de timp. S\ m\ fac c\ plou\? S\ m\ fac c\ nu m\ afecteaz\ ce se întâmpl\ în jurul meu? S\ m\ prefac, deci? Nu! Mai bine spun lucrurilor pe nume. {i spun, da, vom avea cre[teri de pre]uri în toat\ industria, [i da, vom avea pachete turistice mai scumpe.

Tr\im într-o lume globalizat\, interconectat\ în cele mai intime moduri ale ei, iar turismul nu se poate extrage din toate aceste schimb\ri.

Important este cum privim lucrurile! În toat\ politica mea de business am v\zut, întotdeauna, partea plin\ a paharului. Când o familie pleac\ în vacan]\, î[i încuie în cas\ toate grijile [i, pentru dou\-trei s\pt\mâni, uit\ de ele. Datoria mea este s\ îi fac pe ace[ti oameni s\ se simt\ cât mai bine, s\ le amplific starea de bine, în a[a fel încât la plecare s\ spun\, a[ fi vrut s\ mai r\mân, a[ fi vrut s\ fie mai lung\ vacan]a mea. Eu lucrez cu bucuria oamenilor, cu momentele lor de fericire.

Oamenii au temeri, uneori justificate, alteori, nu, [i e normal s\ fie a[a, dar e important s\ nu renun]e la bucuriile lor, la visele lor. Ele sunt cele care îi duc mai departe, ele sunt cele care le dau aripi... Când ne uit\m în albumele de fotografii, ce vedem? Revedem evenimentele frumoase din via]a noastr\, momentele de s\rb\toare, aniversarea primei zile de na[tere, a primei zile de [coal\ [i multe, multe fotografii din vacan]\.

Serviciile pe care le ofer eu se adreseaz\ zâmbetului. Toate firmele pe care le-am creat, [i nu sunt pu]ine, au avut un numitor comun: au v\zut România frumoas\. Dup\ ce am finalizat parteneriatul cu Flixbus [i dup\ ce, doi ani mai târziu, am transferat toate activit\]ile turistice pe care le de]ineam c\tre Grupul DER Touristik, mi-am îndreptat aten]ia [i mai mult c\tre România. Unul dintre principalele obiective RePatriot Turism, din care fac parte, este acela de a promova România.

România are ce ar\ta lumii întregi [i poate deveni o destina]ie unic\, de referin]\. Sunt angajat trup [i suflet în proiectele pe care le dezvolt [i fac lucrurile cu pasiune. Cu frenezie.

Prefer s\ fiu pozitiv, proactiv, s\ ac]ionez, s\ fac lucruri. În Germania, unde am locuit [i unde am profesat mai mul]i ani, ca medic, am înv\]at c\ rezultatele nu vin din senin. Trebuie s\ munce[ti pentru ele! S\ ne apuc\m serios de treab\, s\ vedem ce nu merge [i s\ renun]\m la sloganul „merge [i a[a".

Evenimentele ultimilor ani au schimbat multe lucruri, iar lumea nu va mai fi la fel ca alt\dat\. Pentru noi, românii, pandemia a avut [i o parte pozitiv\, ne-a ajutat s\ redescoperim România. Am descoperit destina]iile autentice din România, am descoperit noi oportunit\]i de a ne cunoa[te ]ara.

Vremurile când turismul din România era o no]iune abstract\ care venea la pachet cu o viz\ pe pa[aport [i un bilet de c\l\torie au apus de mult. România s-a schimbat, a f\cut pa[i semnificativi în dezvoltarea industriei

ospitalit\]ii.

Totu[i, industria turistic\ din România nu [i-a atins adev\ratul poten]ial. Avem de lucrat la mentalitatea oamenilor din turism, la imaginea României [i la autostr\zi. Mizez pe turismul romånesc [i cred c\ el poate s\ ajung\ la 10% din PIB. Oamenii vor s\ uite cåt mai repede lucrurile rele din via]a lor [i revin, la fel de repede, la obiceiurile pe care le-au avut înaintea unei crize. Acum o lun\, cump\r\turile nonalimentare [i vânz\rile imobiliare, spre exemplu, amu]iser\, iar acum, în mod special vânz\rile online, au explodat!

De ce nu s-ar întâmpla acela[i lucru [i cu turismul? Eu v\ pot spune c\ rezerv\rile pe care le am în resorturile mele turistice ating cote care se apropie de maxim, pe tot anul. Acela[i lucru îl spun [i ceilal]i colegi din industrie.

Nu îi putem opri pe oameni s\ c\l\toreasc\. Nu po]i înc\tu[a spiritul, el are nevoie s\ c\l\toreasc\, are nevoie de libertate! Nevoia de a c\l\tori este egal\ cu nevoia de libertate. Restric]iile din pandemie au condus la fenomenul cunoscut sub numele de „Revenge Travel”, când oamenii „s-au r\zbunat" pe lunile de restric]ii de c\l\torie.

Eu cred c\ vom asista [i în acest an la un fenomen similar pe care l-am putea numi „Revenge Travel Reloaded!”

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Here we are, once again, facing a new challenge. At one of the conferences held by the Alliance for Tourism – which brings together 25 organizations and patronages – I emphasised Romania’s position as a safe holiday country. In spite of all the obstacles encountered in the past years, the signals I am receiving from all the tourism organizations that I am involved in or I am leading are unexpectedly good. The world is preparing for a touristic season that will be close to pre-pandemic levels! Greece estimates that it will have a top season. Where traffic in Greek airports was modest in 2020 and 2021 compared to the reference year 2019, now airlines are fighting for a landing slot.

Just after finishing the preparations for the 2022 touristic season and after organizing the touristic packages, we were in for a new surprise that, at this time, I do not have a vaccine for. We are, in a very short time, once again in an uncomfortable position. Should I brush it under the rug? Should I pretend we are not affected by what happens around us? Should I pretend, then? No! Better to say things as they are. And I say – Yes, we will have industry-wide price increases and, yes, we will have more expensive touristic packages. We are living in a globalized world, interconnected in the most intimate ways, and tourism cannot remove itself from this state of affairs. What’s important is how we choose to look at it!

My business philosophy has always been to look at bright side. When a family goes on holiday, they leave all their worries at home and, for two-three weeks, they forget about them. My duty is to make these people feel as good as possible, to amplify their wellbeing, so that when time comes to go home, they say – I wish I would stay here longer, I wish my holiday was longer… I work with people’s happiness, with their moments of joy.

People have fears, sometimes justified, sometimes not, and it’s normal for things to be like this, but it’s important that they don’t give up on their joys, their dreams. They are the ones that give them wings… What do we see when we look in photo albums? We revisit the good times in our lives, the times of celebration, the first birthday anniversary, the first day of school, and many, many holiday photographs.

My services target the smile! All the businesses I created – and they are not few – have a common denominator: they see the beautiful side of Romania. After finalizing the partnership with Flixbus and after, two years later, transferring all touristic activities I owned to the DER Touristik Group, I turned my attention to Romania even more. One of the main goals of RePatriot Tourism, which I am part of, is that of promoting Romania.

Romania has something to show to the whole world, and it can become a unique, gold-

standard destination. I am devoted to the projects I am developing, body and soul, and I put my heart into the things I’m doing. With frenzy. I prefer to be positive, proactive, to act and to do things. In Germany, where I’ve lived and where I’ve worked as a doctor for many years, I learned that results don’t just come out of the blue. You need to work for them! So let’s really get to work, find out what’s wrong, and give up on the paradigm “close enough!”.

The events of the past years have changed lots of things, and the world will not be the same as before.

For us, Romanians, the pandemic also came with a positive side: it helped us rediscover Romania. We discovered the authentic touristic destinations in Romania, we discovered new opportunities to get to know our country. The times when Romanian tourism was an abstract concept which came bundled with visa stamps on the passport and a travel ticket are long gone. Romania has changed, it has made significant steps in developing the hospitality industry. Still, the tourism industry in Romania has not reached its true potential. We have to work on the mentality of the people involved in tourism, we have to work on Romania’s image and infrastructure. I’m counting on Romanian tourism and I think it can reach 10% of the GDP. People want to forget the bad things in their lives as fast as possible, so they return, with the same quickness, to the habits they had before a crisis. A month ago, non-food shopping and real estate sales, for instance, were pretty “quiet”, and now online sales, especially, have exploded!

Why would the same thing not happen in the case of tourism? I can tell you that my touristic resorts are almost fully booked, for the whole year. My colleagues in the industry are saying the same things.

We cannot stop people from traveling. You cannot enchain the spirit – it needs to travel, it needs liberty! The need to travel is the need for liberty. The restrictions during the pandemic have led to the phenomenon known as Revenge Travel, when people got their revenge on the months of travel restrictions. I think we will be seeing a similar phenomenon this year, which we could call – Revenge Travel Reloaded.

Al dumneavoastr\,

Yours sincerely,

Drago[ Anastasiu RoBeLo founding member

13

14

1st LOVE GRAN CANARIA „Canare" nu vine de la p\s\rile cu acela[i nume!

Insula Gran Canaria face parte din arhipelagul Insulelor Canare

Pentru turi[tii români, cele mai cunoscute insule din arhipelagul Insulelor Canare sunt Tenerife [i Gran Canaria. Insulele Canare sunt teritoriu spaniol, autonom, situate la mic\ distan]\ de Sahara de Vest [i Maroc, cu o medie a temperaturilor anuale de 26-27 grade celsius.

Accesul pe insule se face pe baza c\r]ii de identitate sau a pa[aportului. Nu este nevoie de viz\, iar pre]urile sunt mai mici decât în Spania continental\.

A treia ca m\rime din arhipelag, cu o form\ aproape rotund\, Gran Canaria este una dintre cele mai frumoase destina]ii de vacan]\ din lume. De pe autostrada care înconjoar\ trei sferturi din insul\ pornesc drumuri care duc pân\ în inima mun]ilor, în partea de mijloc a insulei. Celebrele sta]iuni de vacan]\ sunt în[irate în partea de sud a insulei, iar în partea de nord sunt câteva plaje [i ora[e fabuloase.

Capitala insulei Gran Canaria se nume[te Las Palmas [i este un ora[ cosmopolit, cu o istorie veche de peste 500 de ani. Gran Canaria are, în nord, plaje uluitoare [i o mul]ime de rezerva]ii naturale, iar în sud, mici or\[ele coco]ate pe versan]i abrup]i.

Plajele impecabile, clima perfect\ [i apa cald\ compun re]eta perfect\ a r\sf\]ului de 5 stele. Mijlocul insulei este înalt, cu mun]i de piatr\ [i relief arid. Dac\ închiriezi o ma[in\ po]i urca pân\ la 2000 de metri altitudine, de unde po]i avea o panoram\ fabuloas\ asupra insulei, cu b\taie pân\ spre Tenerife.

Relaxare [i plaj\ în sud Pentru relaxare [i plaj\ trebuie s\ mergi în sud! Distan]ele de la aeroport c\tre orice destina]ie de pe insul\ se m\soar\ în zeci de minute. Autostrada face leg\tura între ele [i ajunge pân\ la cea mai îndep\rtat\ dintre ele, care se afl\ la doar 50 de km. Insula are hoteluri pentru toate buzunarele, plaje întinse cu nisip fin [i intrare lin\ în ap\, precum [i nenum\rate alte facilit\]i de relaxare.

Cel mai confortabil mod de a vizita insula este la volan, închiriind o ma[in\. Benzina este mai ieftina decåt în România (n.r. era anul trecut), nu sunt taxe de autostrad\, iar drumurile sunt absolut impecabile.

Vacan]\ În

Din Maspalomas pân\ în Playa de Mogan, trecând prin Puerto Rico, vei întâlni numai sta]iuni superbe!

Dac\ în nord plou\, în sud po]i face plaj\!

Chiar dac\ în Las Palmas plou\, aproape sigur în partea de sud po]i face plaj\! Curen]ii Atlanticului [i vânturile ce se abat asupra insulei fac cu schimbul – odat\ în nord, odat\ Foto: © Anca Alina Du[e

în sud... Zilele însorite [i vremea bun\ de plaj\ ]in sta]iunile deschise inclusiv în lunile de iarn\, când Europa este înz\pezit\. De Cr\ciun [i de Revelion sunt 25 de grade celsius. Nimic ie[it din comun!

Turi[tii aduc insulei mul]i bani, peste 50% din venituri provin din turism [i se estimeaz\ c\ 80% din popula]ie are leg\tur\ cu turismul.

Acest fapt se reflect\ [i în atitudinea localnicilor. Dependen]a de turi[ti i-a înv\]at s\

Plaja Las Canteras, Gran Canaria, foto: © Anca Alina Du[e, Tom Wolff, Chris Osmond

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Deoarece, în trecut, insula era populat\ de câini s\lbatici, Regele Marocului a numit-o „Insula câinilor", iar romanii, „Insulae Canariae”. În semn de recunoa[tere a acestui fapt, Catedrala din Las Palmas, din Pia]a Sfânta Ana, este str\juit\ de statuete care înf\]i[eaz\ câini.

Gran Canaria foto: ©Tom Wolff

Foto: © Chris Osmond

fie ospitalieri [i binevoitori. Pân\ [i poli]ia are zâmbetul pe buze. E singurul loc din lume unde am sim]it c\ poli]ia este acolo s\ ajute, nu s\ controleze.

Marile hoteluri se afl\ în sud Sunt resorturi ultra/all inclusive, luxoase, cu vedere panoramic\ spre ocean. Alte resorturi sunt ascunse în vegeta]ia luxuriant\, hoteluri de 3 [i 4 stele, potrivite pentru familiile cu copii sau seniori. Exist\ [i vile de închiriat pe plaj\ sau bungalowuri pentru cei care î[i doresc intimitate. Pre]urile sunt pe m\sura buzunarului fiec\ruia. Am v\zut Ferrari [i Lamborghini, dar [i familii care merg la plaj\ cu copiii de mån\. E loc pentru toat\ lumea!

Renumitele plaje ale insulei Gran Canaria Plajele din sud sunt renumite pentru frumuse]ea lor. Turi[tii caut\ plajele cu nisip fin, curate, cu intrarea lin\ în ap\. Playa del Ingles, Playa de las Meloneras, Anfi del Mar, Amadores sau Playa de Mogan sunt doar câteva dintre vedetele insulei. Fiecare plaj\ în parte este special\. Una este foarte lat\, alta este s\lbatic\, alta are golfule]e [i nisip fin...

Pe lâng\ plajele r\pitor de frumoase, sudul ofer\ [i entertainment – cluburi, excursii la obiective turistice [i la parcurile de distrac]ie.

Unul dintre aceste huburi de nebunii este Holiday World. Se g\se[te în Maspalomas [i este un adev\rat complex de distrac]ie pentru toate vârstele. Are de toate. Are Aqualand, are bar sportiv [i bowling, are roat\ mare, are scene de karaoke [i zon\ de food. Are bioparc, Palmitos Parc, gr\din\ zoologic\, delfinariu [i

15

16

1st LOVE GRAN CANARIA

Las Palmas, Gran Canaria

un mall uria[ în Puerto Rico.

Hotelierii organizeaz\ excursii la dune, pe c\mile, Camello Safari, excursii cu ambarca]iuni în largul oceanului, la delfini, [i evenimente private dintre cele mai nebune[ti.

Centrul Insulei Gran Canaria Fiind o insul\ vulcanic\, de form\ conic\, cu piscuri înalte de pe care vegeta]ia lipse[te, dar pe care [erpuiesc [osele îndr\zne]e ce urc\ pân\ în cel mai înalt vârf al insulei, la 2000 de metri altitudine, El Pico de la Nieve, Gran Canaria ofer\ por]ii substan]iale de adrenalin\.

Drumul pân\ acolo este marcat cu nenum\rate puncte de belvedere de unde se z\resc plajele. Privite în sens invers, de pe plaj\, aceste vârfuri sunt ascunse de nori.

Pe tot parcursul anului se organizeaz\ excursii în centrul insulei, care duc pân\ în Tejeda, un mic or\[el declarat în 2015 cel mai frumos ora[ al Spaniei, unde po]i gusta din celebrul mar]ipan local, „bienmesabe", [i din nenum\ratele dulceg\rii expuse pe tarabele comercian]ilor.

Drumul este spectaculos [i traverseaz\ cea mai frumoas\ planta]ie de Aloe Vera pe care am v\zut-o vreodat\. De aici am cump\rat produse 100% naturale, cu un con]inut de minim 99% Aloe Vera, creme [i alifii pe care nu le-am g\sit în alte magazine. Iubitorii de drume]ii pot vizita uria[ul monolit vulcanic de peste 80 de metri în\l]ime. Relieful aduce aminte de Grand Canyon [i alteori de p\durile de pini din Italia sau Grecia care î[i schimb\ haina de frunze odat\ cu altitudinea.

Nordul Insulei Gran Canaria Fiind o zon\ mai înalt\, nordul insulei nu exceleaz\ la capitolul plaje. Or\[elele sunt aproape toate în genul celor de la munte, frumoase [i îngrijite.

Cel mai important ora[ de aici se nume[te Arucas [i este dominat de o impozant\ catedral\ neo gotic\, nu foarte veche, a c\rei construc]ie a fost finalizat\ abia în anul 1977.

Parcul municipal [i centrul vechi al ora[ului înconjoar\ Catedrala [i continu\ cu un parc care g\zduie[te Gr\dina Botanic\. De aici drumul continu\ spre Firgas, unde am g\sit una dintre cele mai frumoase fântâni din Spania.

Las Palmas, capitala insulei Cu aproape 500.000 de locuitori, Las Palmas este cel mai mare ora[ din arhipelag.

Pentru spanioli [i britanici metropola a fost, este [i va fi totdeauna un important port comercial. Aici opreau galioanele spaniole care veneau sau plecau spre [i dinspre America de Sud [i tot aici se opreau [i englezii în drumul lor spre coloniile din sudul Africii. Pozi]ia geografic\ a transformat Las Palmas, la un moment dat, în port militar. Urmele sunt înc\ vizibile peste tot, dovad\ stau o serie de obiecte expuse în Muzeul Cristofor Columb.

Las Palmas este un ora[ cosmopolit, cu cartiere vechi [i noi, este o peninsul\ cu plaje pe ambele p\r]i [i un port uria[ unde ancoreaz\ atât vase de croaziera, cât [i nave militare.

Cel mai popular loc din Las Palmas este Las Canteras, o plaj\ plin\ ochi de turi[ti, de aproximativ 5 km, cu o promenad\ str\juit\ de hoteluri, baruri [i terase. Este un loc foarte fotografiat datorit\ valurilor uria[e care se formeaz\ aici, cum poate doar în Hawaii mai pot fi v\zute.

M-a uimit puterea oceanului [i am aflat [i de ce se produc aceste valuri. Plaja Las Canteras este situat\ într-un golf cu o deschidere de aproximativ 4-5 km, iar la câteva sute de metri, în larg, pe fundul oceanului, se afl\ un recif natural care, prin arhitectura lui, antreneaz\ valuri înalte.

Valurile se formeaz\ imediat dup\ recif, dar se sting, încet, încet, pân\ la mal, [i transform\ golful într-o piscin\ lini[tit\. Imaginea valurilor furioase este fabuloas\! Pe valuri se fa-

ce surfing, iar în „piscina” de la mal se face paddling. Pe plaj\ se organizeaz\ anual un celebru festival de sculpturi în nisip, care adun\ arti[ti din toate col]urile lumii.

Pe partea opus\ plajei Las Canteras se afl\ portul, o pia]\ pietonal\ unde se ]in diverse festivaluri [i care are dedesubt o autogar\ [i un mare Mall, iar în spatele acestora se afl\ Poema del Mar, unul dintre cele mai frumoase acvarii din lume.

Marea majoritate a muzeelor se afl\ în cel mai vechi cartier al insulei, Vegueta, un cartier de case construite la începutul coloniz\rii insulei, acum 400-500 de ani, [i vechi biserici [i restaurante ascunse în cur]i interioare.

Vegueta este genul de centru vechi pietonal, fermec\tor, cu str\du]e pietruite [i palmieri la tot pasul. Lipit de Vegueta, traversând un vechi râu care se vars\ în ocean, se afl\ modernul, efervescentul, genialul... cartier Triana,

Gran Canaria, foto: © Dan Coscai

unde te po]i r\t\ci pe str\zile pline cu magazine [i po]i face shopping.

Povestea unei statui Istoria statuii aflat\ în p\rcule]ul din fa]a hotelului Santa Catalina (un hotel de lux construit de englezi acum peste 100 de ani, unde a stat [i Regele Spaniei), poveste[te despre ultima b\talie purtat\ de coloni[tii spanioli împotriva popula]iei Guanche.

Grupul statuar înf\]iseaz\ câteva personaje în pozi]ii contorsionate prinse într-o mi[care de eleva]ie.

Cucerit\ de spanioli, popula]ia Guanche, care era înarmat\ rudimentar, cu arme fabricate din lemn, os [i piatr\, s-a retras în min]i.

Mult mai bine înarma]i, spaniolii au învins popula]ia b\[tina[\. Fostul rege al insulei, trecut de partea cuceritorilor, a încercat s\ îl conving\ pe nepotul s\u r\mas la conducere s\ se predea coloni[tilor spanioli. Retras pe

culmile mun]ilor, acesta a refuzat oferta spaniolilor [i, împreun\ cu un grup de r\zboinici, s-a aruncat în pr\p\stiile insulei. Este o poveste romantic\ care vorbe[te despre demnitate, curaj [i frumuse]ea sufletului.

Gran Canaria este o destina]ie la îndemâna turi[tilor români. Exist\ zboruri directe Bucure[ti-Las Palmas, care dureaz\ exact cinci ore [i 20 de minute. Gran Canaria este o alternativ\ bun\ la mai vechile destina]ii continentale b\tute [i str\b\tute.

Mul]umesc pentru invita]ie, suport [i informa]ii celor de la Patronato de turismo de Gran Canaria, f\r\ de care acest proiect ar fi

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

fost incomplet [i mult mai greu de realizat! Cu ajutorul lor am reu[it s\ ajung în aproape toate col]urile insulei, în locuri faimoase, dar [i în locuri mai pu]in populare.

Overall, Gran Canaria este exact „Pomul l\udat", pe drept, este vacan]a la care ai visat!

Dan Coscai calatoriaperfecta.ro nextjourneys.com

Foto: © Dan Coscai

17

18

1st LOVE KENYA

Pandemie, criz\ economic\, r\zboi… ce mai urmeaz\? }\rile care se bazeaz\ pe veniturile încasate din turism s-au scuturat deja de pandemie, dar noile variante de Covid-19 continu\ s\ blocheze înc\ aeroporturile [i îi fac pe oameni s\ evite c\l\toriile [i s\ r\mân\ acas\.

„Bestia” care ne-a închis în case doi ani de zile pare vl\guit\. Dup\ ve[tile bune legate de pandemia de Covid-19, dup\ relativa acalmie instalat\, timid, la începutul acestui an, o nou\ pandemie rânje[te la orizont: norii negri

dinspre r\s\rit se adun\ la grani]ele Europei, „Bestia” r\zboiului s-a trezit! {i, de parc\ omenirea nu ar fi avut destule probleme, genialul economist Nouriel Roubini ne avertizeaz\ c\, dup\ pandemie, va veni "ma-

Kenya, foto: © Justin Porter, Anna Caviglioli, Will Shirley, Melissa Brown, Dan Dinu, www.dandinu.net I www.photolife.ro

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Pole, pole! –11st Love!

Adic\, „încet, încet”,

în limba swahili.

KENYA

ÎNAINTE DE ROBELO A FOST KENYA

iar eu am s\ v\ povestesc despre vacan]a mea pe continentul african.

„Pole, pole!”

Acesta este ritmul în Africa: pole, pole! Este printre primele cuvinte pe care trebuie s\ le înv\]a]i odat\ ajun[i în Kenya, mai ales dac\ viza]i zona de coast\.

Pentru kenieni timpul trece altfel. Poate [i din cauza c\ldurii sau poate pentru c\, pur [i simplu, s-au obi[nuit s\ nu se gr\beasc\, indiferent de ceea ce trebuie s\ fac\. Kenienii sunt foarte relaxa]i [i zâmbesc continuu.

La drum, înarmat\ cu vaccinuri [i pastile

Will Shirley

ma tuturor crizelor"! Iminenta criz\ economic\, cea de-a treia „Bestie”, cea care amenin]\ s\ m\ture economiile lumii, ne pune în situa]ia de a ne reevalua, din nou, pentru a nu [tiu câta oar\, într-o perioad\ foarte scurt\ de timp, priorit\]ile. Fenomenul Revenge Travel, de anul

trecut, cu siguran]\ va lua o alt\ form\. Care oare? Cum va ar\ta turismul în 2022?

Planific\rile Early Booking ale vacan]elor de alt\ dat\ au r\mas un vis fumos, le vor lua locul pachetele turistice Last Minute. Dar las speciali[tii din turism [i economie s\ fac\ prognoze,

Pentru mine, nebunia a început cu aproape 3 s\pt\mâni înainte de plecare: vaccinuri, unde s\ le fac, ce efecte au, s\ iau sau s\ nu iau pastile, malarie, ]ân]arul anofel, r\piri, terori[ti…

Apoi, am luat lucrurile „pole, pole”. Am f\cut vaccinul contra febrei galbene. L-am f\cut în singurul loc din Bucure[ti în care se poate face (cu programare în prealabil), la spitalul Victor Babe[. Vaccinul e valabil 10 ani din momentul inject\rii. Nu am avut efecte adverse, cele mai comune fiind simptomele r\celii [i u[oare dureri de cap, la fel ca la vaccinul anti-covid 19.

Pastilele contra malariei (Malaron) le-am procurat din Austria, pentru c\ la noi nu se g\sesc, [i cost\ aproximativ 160 euro/cutie. Nu am avut, pân\ acum, niciun efect advers.

E bine de [tiut c\ nici vaccinul contra febrei galbene [i nici pastilele contra malariei nu sunt obligatorii la intrarea în Kenya, dar eu le-am f\cut mai mult pentru lini[tea mea. Au fost [i persoane cu mine în grup care nu au luat nicio pastil\ [i nici nu s-au îmboln\vit.

Welcome Kenya Legat de securitatea personal\ [i de atentatele din mall-ul din Nairobi nu pot s\ spun

19

Praf, haos, masai, safari Desigur, exist\ o multitudine de pachete turistice. Eu am ales o vacan]\ împ\r]it\ în 3 zile de safari/2 nop]i de cazare (Tsavo East), plus 5

I

decât c\ este [i o chestiune de noroc, pentru c\, peste tot, sunt trupe înarmate ale celor de la securitate/poli]ie. Autorit\]ile keniene nu risc\ incidente cu turi[tii de pe urma c\rora tr\iesc!

Ne-au sf\tuit s\ st\m departe de mall-uri [i de grani]a cu Somalia. În rest… s\n\tate [i r\bdare s\ ai, pentru ca minunata Kenye s\ ]i se desf\[oare în fa]a ochilor sau a obiectivelor de filmat/fotografiat.

Din secunda în care am aterizat cu avionul, mi-am dat seama c\ trebuie s\ uit de civiliza]ie [i de lucrurile cu care eram obi[nuit\. La coborårea din avion o doamn\ mi-a spus c\ voi avea „un pic” de mers pe jos pân\ la aeroport.

Apoi, tot ea, s-a r\stit „politicos” la mine [i mi-a spus s\ am r\bdare pentru c\ mai aterizeaz\ un avion.

Dup\ ce m-am dezmeticit „un pic”, m-am [ters de transpira]ia care mi-a invadat tot corpul (din cauza c\ldurii [i a umezelii, insuportabile, de altfel), am asistat „lini[tit\” cum, la doar câ]iva metri de mine, a aterizat un alt avion. "No problem! Let's go!" A fost semnalul „doamnei” care mi-a spus c\ e cazul s\ m\ îndrept „un pic”, pe jos, c\tre intrarea din aeroportul Mombasa. Aici totul este vechi, decolorat, [i m-a cuprins o c\ldur\ mole[itoare care s-a mai domolit în „b\taia vântului” generat de un ventilator gigant, amplasat într-un col] al aeroportului. În avion a trebuit s\ completez un formular pentru ob]inerea vizei. A mai trebuit s\ caut [i s\ completez un formular tipizat, albastru, pe care l-am predat mai apoi, al\turi de taxa de viz\ de 50 de dolari [i de pa[aportul în care a fost obligatoriu s\ am o fil\ goal\ pentru stickerul cu viz\. În aeroport nu prea sunt indicatoare, dar dac\ ceri informa]ii de la agen]ii de securitate sau le ar\ta]i pa[aportul, te ghideaz\ f\r\ probleme.

Cu formularele completate, b\nu]ii [i pa[aportul în mân\, m-am îndreptat c\tre un ghi[eu. Acolo, domnul de la viz\ m-a pus s\ ating cu degetele un dispozitiv de scanare ([i mâna stâng\ [i mâna dreapt\). Mi-a zâmbit [i mi-a înmânat pa[aportul cu viza aplicat\ pe acea pagina goal\. Apoi, mi-am preluat bagajele de pe band\ (usual business).

Melissa Brown

1st LOVE KENYA

Dennis Groom

20

Kenya, foto: © Justin Porter, Melissa Brown, Dennis Groom

nop]i de cazare la un hotel de pe coasta Diani Beach. Din acest motiv am avut bagajele împ\r]ite în dou\ categorii: un bagaj de safari (maxim 10 kg, pe care l-am luat ca bagaj de mân\) [i bagajul pentru hotelul de pe plaj\ (maxim 20 kg). Pe bagajul mare, de plaj\, a trebuit s\ aplic o etichet\ cu numele hotelului [i sta]iunea în care aveam s\ îmi petrec cele 5 nop]i.

Dup\ ce am trecut [i de "goods to declare" am ie[it din aeroport [i m-am îndreptat c\tre reprezentan]ii agen]iei prin care am rezervat vacan]a. Chiar dac\ [i aici totul p\rea un pic haotic, din nou, totul a mers [nur: reprezentan]ii agen]iei mele m-au întrebat la ce hotel de plaj\ am cazare, au pus o etichet\ cu data intr\rii la cazare [i mi-au dat o copie a etichetei pe care a trebuit s\ o p\strez pân\ la hotel. Apoi am fost ghidat\ c\tre ma[inile cu care aveam s\ plec în safari. Important, e obligatoriu s\ ai la tine [i un mic bagaj de mân\ cu strictul necesar (câteva haine de schimb din bumbac, in, ceva foarte

lejer, pijama, înc\l]\ri comode [i, neaparat, spray de ]ân]ari).

De aici, începe aventura! :) Din momentul în care am f\cut primul pas în afara aeroportului mi s-a deschis în fa]\ o altfel de lume! Priveli[tea nu este deloc idilic\: praful prin care î[i fac drum ma[inile vechi [i uzate, printre case d\r\p\nate, drumurile pline de gropi [i asfaltul denivelat, femeile care car\ recipiente cu litri de ap\ pe cap, copiii care se joac\ cu sârme [i anvelope… este o imagine care fascineaz\ [i intrig\, în acela[i timp! E bine de [tiut acest lucru, mai ales de cei care î[i doresc s\ viziteze Kenya [i î[i închipuie c\ vor g\si aici lux [i cur\]enie în afara resorturilor. Sau, dac\ î[i imagineaz\ a[a ceva, ar fi bine s\ î[i schimbe destina]ia!

R\m\sesem la peisaj [i la drumul c\tre Tsavo East. Sunt aproximativ 130 km care pot fi f\cu]i în 3-4 ore. Timpul de parcurgere a

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

traseului variaz\ foarte mult în func]ie de trafic.

Pentru c\ Mombassa este [i port, traficul este foarte intens [i nu este ajutat deloc de drum. {oferii merg foarte repede, dep\[esc [i, câteodat\, ma[inile sunt nevoite s\ mai mearg\ [i în afara drumului, prin [an]! Aaaa, [i s\ nu uit. În Kenya, ca s\ vi se par\ totul [i mai haotic, se conduce pe partea stâng\ :).

Dac\, la început, vei avea emo]ii, ar fi bine s\ î]i aminte[ti de ce ai venit în Kenya! S\ î]i aminte[ti c\ ai venit aici pentru o altfel de vacan]\. {i atunci vei putea s\ începi s\ faci poze [i s\ râzi de autocarele supraînc\rcate cu oameni sau diferite obiecte, de motocicletele care car\ absolut orice, indiferent de dimensiune sau greutate, de b\rba]ii care zac la soare în dreptul unui birt prafuit [i, atunci, te vei putea gândi la ceea ce urmeaz\: safari-ul t\u iubit!

Microbuzele nu au aer condi]ionat, dar circul\ cu toate geamurile deschise pentru ca sim]urile tale s\ poat\ surprinde toate aromele

Justin Porter

21

22

1st LOVE KENYA

Kenyei – mirosul, zgomotul, culorile [i chiar [i gustul. Este un u[or disconfort, dar mi-a fost mai r\u în Tunisia, de exemplu, unde microbuzele au aer condi]ionat. Dac\ soarele este înconjurat de câ]iva nori[ori, totul devine mult mai suportabil.

Dar s\ continui povestea. Dup\ 2 ore de mers, în sfâr[it, am ajuns în Tsavo East, la hotelul de safari. Hotelul la care am stat se nume[te Voi Wildlife Lodge 4*. Aici am fost întåmpinat\ cu un suc natural preparat din fructul pasiunii, rece [i extraordinar de r\coritor. Dup\ ce au fost repartizate camerele pentru fiecare membru din grup, am luat prânzul, pentru ca mai apoi, în jurul orei 5, s\ o iau din nou din loc. M-am urcat în minibusul care m-a dus în parcul na]ional unde am v\zut animale s\lbatice în habitatul lor natural.

Legat de Voi Wildlife Lodge pot spune c\ personalul este extraordinar de dr\gu] si de politicos, toat\ lumea este atent\, zâmbe[te [i face tot posibilul pentru ca [ederea celor caza]i acolo s\ fie perfect\.

Camerele sunt mari, cu plase de ]ân]ari deasupra patului, este curat [i, în principiu, basic pentru zona aceea. Obiectele care lipsesc din camere, dar care nu sunt neap\rat necesare, sunt televizorul (oricum nu v\ trebuie pentru c\ nu ve]i avea timp s\ v\ uita]i la tv), telefonul fix (dac\ vorbi]i la recep]ie pentru ora de trezire, vine cineva din personalul hotelului [i v\ bate la u[a), frigiderul (în camer\ sunt sticle de ap\ îmbuteliat\, dar sunt la temperatura camerei), usc\torul de p\r (poate fi cerut de la recep]ie), adaptor pentru priz\ (au prize din acelea cu 3 puncte, nu 2, [i pot fi cerute de la recep]ie contra unei garan]ii care se restituie dup\ ce înapoia]i adaptorul). În rest, hotelul are zon\ de relaxare [i masaj (cu programare), piscin\ mare, o piscin\ mai mic\ cu vedere direct\ c\tre parcul na]ional [i c\tre un ochi de ap\ la care vin animalele [i p\s\rile s\ se adape.

Este o lini[te [i un loc ireal de frumos, în care v\ pute]i odihni dup\ o zi de safari!

Din punct de vedere al mânc\rii, pentru c\ nu ave]i unde s\ mânca]i în afara lodgeului, hotelul ofer\ pensiune complet\ (mic dejun, prânz [i cin\). Mâncarea nu este foarte variat\, dar este bun\ – mai ales legumele stir fry f\cute chiar sub ochii vo[tri, pe[te sau carne la gr\tar [i omleta proasp\ta f\cut\ diminea]a, pe loc. }ân]arii au acelea[i obiceiuri ca [i pe la noi,

apar dup\ ora 6 seara împreun\ cu tot felul de gâng\nii inofensive, împotriva c\rora e bine s\ folosi]i sprayuri antiinsecte.

Revenind la programul excursiei, în prima zi de safari am plecat dup\ ora 16, la un fel de preview a ceea ce urma s\ v\d.

Am v\zut un pic din rezerva]ie, primele animale, m-am împrietenit mai bine cu ghidul grupului care ne-a înso]it pe tot parcursul safariului. Acesta comunic\ tot timpul prin sta]ie cu colegii lui [i alearg\ prin toat\ rezerva]ia, dac\ afl\ c\ într-un loc anume au ap\rut animalele.

Am v\zut familii de elefan]i, zebre, girafe, hipopotami, crocodili, lame, diferite specii de p\s\ri [i plante. Am v\zut o mul]ime de animale. A fost o experien]\ memorabil\.

A doua zi, trezirea a fost la ora 6. La 6:30 am luat micul dejun, apoi, la 7, am plecat c\tre prima sesiune de safari. Pe toat\ durata safariului nu ve]i putea p\r\si ma[ina [i ve]i fi mai tot timpul în mers! {oferul ghid a fost foarte atent [i a oprit la fiecare anim\lu]/insect\/plant\ [i s-a asigurat c\ toat\ lumea a reu[it s\ fac\ poze.

Plecarea în safari se face atât de matinal deoarece [ansele de a surprinde animale în activitate, mai ales leii [i leoparzii, sunt mai mari

Ahmed Galal

diminea]a.

Apoi, în jur de ora 13, m-am întors la hotel pentru prânz [i pentru pu]in\ relaxare. Hotelul are o piscin\ mare [i [ezlonguri pe care m-am odihnit la soare.

Dup\ ora 16 s-a strigat din nou adunarea [i am plecat pentru a doua sesiune de safari în care am v\zut [i mai multe animale. Pe tot parcursul safariului am primit sticle cu ap\ îmbuteliat\, ori de câte ori am avut nevoie. La hotel,

Kenya, foto: © Dan Dinu, www.dandinu.net I www.photolife.ro

Kenya, foto: ©Ahmed Galal, Dan Dinu, www.dandinu.net I www.photolife.ro

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Kenya, foto: © Dan Dinu, www.dandinu.net I www.photolife.ro

în camer\, în fiecare zi, g\seam câte dou\ sticle de ap\ îmbuteliat\.

Dup\ cele 2 nop]i petrecute în safari, în a treia zi, dup\ micul dejun, am plecat c\tre Diani Beach. Am în]eles c\ sunt 2 drumuri spre destina]ie - unul care trece prin Mombasa, pe care se trece cu ferry-ul, dar care este extraordinar de aglomerat [i pe care sunt blocaje, [i înc\ un drum (pe care ghizii no[tri au ales s\ o ia) deloc aglomerat, dar care este mai mult un drum de

]ar\. Pentru ghizii no[tri nu a fost nicio problem\ deoarece ei sunt obi[nui]i s\ mearg\ cu ma[inile pe astfel de drumuri.

S-a mers constant, cu 80-90 km/h. Singurul inconvenient a fost acela c\ am ]op\it de colo colo prin ma[in\, dar am avut ocazia s\ v\d [i zona de ]ar\, satele lor, cum tr\iesc, ce cultiv\…

Pân\ la Diani Beach am f\cut în jur de 4 ore, cu o oprire într-un sat de masai. {i aici am avut parte de o experien]\ uni-

c\… În primele secunde dup\ oprirea ma[inii am fost înconjura]i de localnici îmbr\ca]i colorat, cu bijuterii, cu copii ag\]a]i de adul]i… pentru un minut sau 2 ne-am uitat unii la al]ii [i am încercat s\ în]elegem cum e s\ tr\ie[ti ca ei.

Ei, probabil, s-au întrebat acela[i lucru, dar din perspectiv\ opus\.

Apoi a avut loc un dans ritual de bun venit [i o rug\ciune la care am participat [i noi.

Dup\ aceast\ primire bulversant\ am intrat în sat unde am fost invita]i în casele lor. Am v\zut [coala în care înva]\ copiii masai, am v\zut cum se face focul utilizând doar lemne [i baleg\ de elefant. Masaii ne-au povestit despre obiceiurile lor. B\rba]ii au multe so]ii (pe care le iau înc\ de mici), care fac o droaie de copii. În comunitatea de masai, copiii au grij\ unii de ceilal]i. Nimeni nu lucreaz\ [i tr\iesc din ceea ce le aduc misionarii [i din banii strân[i de la turi[ti.

M\ ab]in s\ îmi dau cu p\rerea referitor la ace[ti masai, [i nu pot s\ spun decât c\ este o alt\ experien]\, în urma c\reia am r\mas f\r\ cuvinte.

Epilog Dup\ drumul destul de obositor spre Diani Beach, am ajuns, în sfâr[it, pentru cele 5 nop]i de relaxare [i odihn\ la hotel.

De[i am umblat pe ni[te drumuri foarte proaste [i am trecut prin sate [i ora[e total necunoscute, nu am avut niciodat\ vreun sentiment de nesiguran]\ datorat terori[tilor sau localnicilor. Într-adev\r, localnicii vin la geamurile ma[inilor pentru a-[i vinde „prostioarele” lor, apa sau fructele, dar, dac\ îi ignori, nu mai insist\.

Pentru c\ avionul mai are un pic [i aterizeaz\ (am scris aceste memorii în timpul zborului), las povestea u[or neterminat\, dar promit s\ revin cu poze [i alte pove[ti din Diani Beach.

Dar, chiar [i a[a, „Oper\ neterminat\”, memoriile pe care le-am scris în cele 7 ore de zbor c\tre Bucure[ti merit\ un loc în Hall of “1st Love!”

Pân\ atunci, hakuna matata!

Cristina B\ciucu

23

24

ADVERTORIAL CASTELUL CANTACUZINO

CasteluL Cantacuzino de la BelleEpoque pân\ azi

Sunt zorii unei zile senine de var\, cu cer de sticl\. Anul 1912. În castelul s\u de pe Valea Prahovei, inaugurat cu doar un an în urm\, Nababul, ajuns la venerabila vârst\ de 80 de ani, î[i soarbe în tihn\ cafeaua. Cu pa[i m\sura]i, se îndreapt\ spre fereastra dormitorului s\u, pe care o deschide larg, aerul

în]ep\tor de munte p\trunzând în înc\perea decorat\ destul de auster. Privirile i se înal]\ spre crestele Caraimanului, pe fruntea c\ruia se odihne[te un nor zdren]uit. Cu excep]ia balconului, dormitorul s\u e singura înc\pere a castelului cu vedere spre mun]i. Prin]ul Cantacuzino zâmbe[te ca pentru sine [i morm\ie în

barb\: “Am priveli[te de zece ori mai frumoas\ decât Carol I când iese pe terasa Pele[ului s\ î[i bea cafeaua”.

Scena de mai sus reprezint\ doar un exerci]iu de imagina]ie, pentru c\ arhivele Castelului Cantacuzino de la Bu[teni au disp\rut f\r\ urm\, împreun\ cu obiectele de

Foto: Volker Vornehm, © Castelul Cantacuzino

valoare din interiorul s\u, dup\ na]ionalizarea monumentalei cl\diri, în 1948. Îns\, vorbele au fost consemnate de istoricul Nicolae Iorga [i avem toate motivele s\ credem în veridicitatea lor, cunoscut\ fiind competi]ia dintre Grigore Constantin Cantacuzino, cel mai bogat român al timpurilor sale, cu o avere greu de estimat, [i

Regele Carol I de Hohenzollern. De altfel, proiectul re[edin]ei de var\ a familiei Cantacuzino de la Bu[teni este un exemplu gr\itor, pentru c\ Nababul a dorit s\ îi dea o replic\ monarhului pentru Palatul Pele[. Ba mai mult, s\ îi demonstreze patriotismul s\u, alegându-l drept arhitect pe celebrul Grigore

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Cerchez, unul dintre artizanii stilului neoromânesc, spre deosebire de complexul de la Sinaia, care poart\ amprenta prusac\. {i mai este un adev\r în vorbele rostite de Prin]: castelul de la Bu[teni chiar ofer\ cea mai frumoas\ priveli[te de pe Valea Prahovei.

Dup\ cum pot constata [i vizitatorii de azi, ai

25

26

ADVERTORIAL CASTELUL CANTACUZINO

c\ror pa[i sunt ghida]i prin înc\perile re[edin]ei, începând cu parterul, destinat pe vremuri primirii oaspe]ilor, [i continuând cu etajul, unde se afla spa]iul privat al Cantacuzinilor. În timpul turului, vor admira doar o foarte mic\ parte din obiectele originale care decorau castelul: [emineele din calcar de Albe[ti, cu motive suflate cu aur, vitraliile din sticl\ de Murano – care au fost înlocuite cu gratii în perioada în care au fost închi[i aici disiden]i politici, inclusiv Lucre]iu P\tr\[canu – cande-

labrul uria[, de 1,5 tone, turnat în bronz la Paris [i care domin\ sala de bal, tavanele cu picturile originale. Îns\, tablourile valoroase, tapiseriile, mare parte din piesele de mobilier, cele 129 de volume rare (edi]ii princeps [i manuscrise) din colec]ia personal\ a Prin]ului au disp\rut f\r\ urm\ dup\ na]ionalizarea din 1948. Nici pere]ii nu mai redau pictura original\, care a fost acoperit\ cu un strat gros de vopsea în perioada comunist\.

Nu se poate vorbi despre castelul de la Bu[teni f\r\ a-l men]iona pe Gheorghe Grigore Cantacuzino. S-a n\scut în 1832, an în care o

epidemie de holer\ f\cea ravagii în vestul continentului european, în una dintre cele mai vechi familii din sudul Europei, comparabil\ ca influen]\ [i rol jucat pe scena politic\ din aceast\ parte a lumii cu familia Borgia.

Cantacuzinii s-au refugiat pe t\râm românesc dup\ c\derea Constantinopolului, au dat trei domnitori, precum [i c\rturari, doctori, avoca]i.

Prin]ul Cantacuzino era [colit la Paris [i se num\ra printre pu]inii români din vremea sa cu doctorat în Drept. A urmat o lung\ [i prestigioas\ carier\ politic\, fiind primar al Bucure[tiului, ministru în mai multe mandate

[i de dou\ ori prim-ministru. Îns\, era cunoscut în epoc\ [i pentru excentricit\]ile sale. De[i considerat chibzuit, ca s\ nu spunem chiar zgârcit, nu ezita s\ arunce banii atunci când avea în minte un proiect m\re]. A[a cum a fost castelul de la Bu[teni, a c\rui construc]ie nu se [tie exact cât a costat, dar o asigurare f\cut\ în 1912 ar echivala cu suma de 20 de milioane de euro raportat la zilele noastre (informa]ie oferit\ de unul dintre ghizii castelului). Îns\, Prin]ul nu a apucat s\ se bucure foarte mult de re[edin]a de la Bu[teni, pe care a vizitat-o doar de dou\ ori: în 1911, la inaugurare, [i în 1912.

Foto: Volker Vornehm, © Castelul Cantacuzino

Moare un an mai târziu, l\sând în urma sa o avere uria[\.

Proprietatea a r\mas descenden]ilor s\i pân\ în 1948, când a fost preluat\ de comuni[ti. Vremelnic, castelul a fost transformat în muzeu, iar unii dintre vizitatorii în vârst\ î[i amintesc c\ erau adu[i aici în excursie, cu [coala, pentru a li se ar\ta „cum tr\iau chiaburii”. Ulterior, domeniul a fost preluat de Ministerul Afacerilor Interne [i timp de patru decenii a func]ionat ca sanatoriu pentru tratarea bolilor pulmonare. Era soarta cea mai bun\ pe care o puteau avea conacele na]ionalizate, în condi]iile în care multe dintre ele au devenit CAP-uri. La Cantacuzino erau tratate cazurile u[oare, iar cu câ]iva ani înainte de Revolu]ia din ‘89, devenise mai mult un loc în care se retr\geau în vacan]e [tabii comuni[ti, f\r\ s\ manifeste vreo afec]iune pulmonar\. Îns\, abia în 2004, castelul a fost retrocedat familiei, mai precis Ioanei Cantacuzino, ultima

urma[\ direct\ a Nababului, care a decis s\ îl vând\. Astfel c\ în 2008, cl\direa [i domeniul de aproape 1.000 de hectare au ajuns, dup\ mai mul]i proprietari, în posesia unui grup de investitori str\ini, Zamora Estate, care a început lucr\ri de renovare [i restaurare prin capital propriu. Doi ani mai târziu, por]ile castelului au fost din nou deschise pentru oaspe]i.

Iar ambi]ia actualilor proprietari nu se opre[te aici.

Que nocet docent Deviza Cantacuzinilor - “Ceea ce r\ne[te, înva]\” - poate fi citit\ sub stema familiei, redat\ [i pe vitraliile din castel. Sau, într-o interpretare liber\, “ce nu te omoar\, te face mai puternic”, sintagm\ ce exprim\ dârzenia [i determinarea dup\ care s-au ghidat în via]\ vl\starele Cantacuzinilor, implicarea [i dorin]a lor de a-[i atinge ]elurile indiferent de piedicile ap\rute pe parcurs. Preluând, parc\,

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

aceast\ deviz\, neam]ul Kurt Neuschitzer, administratorul domeniului, a venit cu planuri m\re]e la Bu[teni, hot\rât s\ nu cedeze în fa]a opreli[tilor.

Mai întâi, etajul castelului a fost transformat în galerie de art\, pentru ca vizitatorii s\ poat\ admira nu doar înc\perile frumoase, dar v\duvite de mobilier [i elementele decorative, ci [i expozi]ii temporare de art\, aduse din toate col]urile lumii. Galeria de Art\ a fost inaugurat\ în 2015, prima expozi]ie fiind dedicat\ pictorului spaniol Salvador Dali. Au urmat lucr\ri grafice ale arti[tilor Pablo Picasso, Marc Chagall, Vincent van Gogh, Henri Matisse, Henri de Toulouse-Lautrec, precum [i expozi]ii de art\ contemporan\ [i o mare expozi]ie de sculptur\ care a celebrat Centenarul Marii Uniri, aducând împreun\ 100 de sculptori români. Iar anul acesta, în luna mai, la castel vor ajunge ma[in\riile lui Leonardo da Vinci, geniul Rena[terii italiene.

27

28

ADVERTORIAL CASTELUL CANTACUZINO

În plus, Kurt Neuschitzer a v\zut oportunitatea ridic\rii pe domeniu a unui boutiquehotel de lux, care s\ fie afiliat la un lan] interna]ional de renume. Ideea a ap\rut ca urmare a numeroaselor solicit\ri de cazare primite de la turi[ti str\ini europeni, dar [i de pe alte continente. Dup\ incursiunea în trecutul familiei Cantacuzino, urmat\ de o cafea pe teras\, oaspe]ii de peste m\ri [i ]\ri î[i doreau s\ prelungeasc\ experien]a [i s\ se cazeze la castel.

Lucru care, în prezent, e posibil, dar capacitatea de cazare este foarte mic\ pentru c\ exist\ doar dou\ variante: apartamentul Garden Suite, aflat în interiorul castelului, într-una din

aripile cl\dirii, [i Hunter’s Lodge, o c\su]\ cu dou\ dormitoare, living cu buc\t\rie [i b\i.

Planurile de construc]ie a hotelului, care ar urma s\ aib\ 60 de camere, s-au înecat, îns\, în birocra]ia româneasc\, m\rturise[te Kurt Neuschitzer. „A fost un proces obositor”, spune neam]ul, „ceea ce ne-a f\cut s\ d\m înapoi o perioad\ [i s\ ne concentr\m pe dezvoltarea parcului, a restaurantului, s\ aducem calitate [i s\ sporim num\rul turi[tilor”. Îns\, nu acesta era motivul pentru care Zamora Estate achizi]ionase domeniul, continu\ el, ci pentru c\ v\zuse poten]ialul turistic uria[ [i inten]iona s\ dezvolte un resort de golf [i ski. Adminis-

tratorul sper\ ca, dac\ totul decurge conform planului, anul viitor s\ înceap\ lucr\rile de construc]ie a hotelului.

Creme brûlée, s'il vous plaît!

Din pricina pu]inelor însemn\ri ce ne-au parvenit privind via]a la castel a Cantacuzinilor, nu exist\ informa]ii nici despre re]etele care erau preparate pentru ospe]ele [i recep]iile fastuoase g\zduite aici sau cinele doar în familie din Salonul Ardelenesc, decorat în stil rustic.

Prin]ul Cantacuzino a vrut s\ î[i arate înc\ o dat\ patriotismul [i a ales s\ denumeasc\ înc\perea nu Salonul Fran]uzesc, dup\ moda

Foto: Volker Vornehm, © Castelul Cantacuzino

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

vremii, ci Ardelenesc, mai ales în condi]iile în care p\mântul românesc de peste Carpa]i nu f\cea parte din ]ara-mam\ la acea dat\.

Nu în Salonul Ardelenesc, aflat la etaj, ci la parterul castelului, ast\zi, vizitatorii î[i pot r\sf\]a papilele gustative cu mânc\ruri fran]uze[ti rafinate, un pahar de vin românesc sau de peste hotare [i, obligatoriu!, un desert.

Pr\jiturile sunt preg\tite de un patiser [colit în str\in\tate, care merit\ toate laudele. Iar dup\ un crème brûlée des\vâr[it, vizita se poate încheia cu o plimbare în curtea castelului, unde

pot fi admirate sculpturi realizate de arti[ti autohtoni. Datorit\ atmosferei romantice, Cantacuzino a devenit [i unul dintre locurile favorite de pe Valea Prahovei ale îndr\gosti]ilor. Ba mai mult, nu lipsesc cererile în c\s\torie. Unde altundeva dac\ nu pe celebrul balcon al castelului?

Nu [tim dac\ Nababul era o fire romantic\ [i dac\, în dimine]ile în care se delecta cu cafeaua sa pe acela[i balcon, [i-ar fi imaginat c\ locul va deveni cadrul perfect pentru selfieurile îndr\gosti]ilor. Dar cu siguran]\ s-ar fi bucurat s\ vad\ c\ re[edin]a sa de var\ nu a

fost l\sat\ în paragin\. A[a cum e cazul unei alte cl\diri monumentale construite de el – Micul Trianon de la Flore[ti. Pân\ la urm\, cei care fac diferen]a între o ruin\ [i un castel ce [ia rec\p\tat str\lucirea de alt\dat\ sunt oamenii. Acei oameni care vor ca lucrurile frumoase din jurul nostru s\ d\inuie. Iar Kurt Neuschitzer este unul dintre ei.

Raluca Hatmanu

29

30

ROBELO INTERVIEW IRINA BOSSY-GHICA

„Vreau, pur [i simplu, “I just want s\ ajut România!” to help Romania!”

IrinaBossy-Ghica Interviu / Interview

Prima parte /

1st

part

Istoria României consemneaz\ starea de prefaceri structurale în care se aflau principatele Române la mijloc de secol al XIX-lea, perioad\ care a fost marcat\ de abdicarea „Domnitorului Unirii”, de instalarea Locotenen]ei Domne[ti [i urcarea pe tronul }\rii a primului rege al României,

Carol I. Este [i perioada de str\lucire a familiilor de nobili romani care au excelat în politic\ [i cultur\.

Descendent\ direct\ a dou\ dintre acestea, Ghica [i Cantacuzino, doamna Irina Bossy-Ghica a avut amabilitatea s\ ne acorde un interviu.

De unde provine numele familiei dvs., Bossy?

Numele vine din Moldova, de la mo[ia Bosieni, de unde se tragea familia bunicului meu patern, Robert Bossy. Tat\l s\u, Vasile Bossy, Pre[edintele Cur]ii de Casatie între cele dou\ r\zboaie mondiale, se chema Vasile Bosi înainte de a pleca s\-[i fac\ studiile de drept la Paris, unde numele i-a fost schimbat dup\ grafia francez\, în Bossy. Revenind în ]ar\ a ales s\ p\streze aceast\ grafie.

împiedica s\-[i termine studiile, i-au pus ni[te taxe de [colarizare imposibil de pl\tit.

Atunci, bunica mea a vândut casa „pe nimic”, pentru a putea achita acele taxe. La scurt timp dup\ vânzare a venit na]ionalizarea (n.r. râde). Casa a r\mas în proprietatea statului, iar dup\ ’89 a intrat în posesia unei celebre familii de nomenclaturi[ti (n.r. râde prelung, semnificativ)… În perioada în care lucram la Ambasada Fran]ei (la mijlocul anilor 2000), m\ întâlneam foarte des cu persoana „repartizat\” în casa bunicii mele. La un dîner eram a[ezat\ al\turi de acea persoan\ [i am profitat de ocazie ca s\-i spun c\ numele meu de fat\ este Bossy-Ghica (între timp m\ c\s\torisem [i m\ chema Boulin). Atât. S-a schimbat la fa]\ [i mi-a r\spuns: Nu mai locuiesc acolo! Dar, probabil, casa este tot a familiei lui. Veniturile îi permit s\ o p\streze, cu siguran]\. E p\cat, îns\, c\ nu o renoveaz\. Mi-ar fi pl\cut s\ m\ invite s\ o vizitez… (n.r. râde).

Revin la istoria casei în care locuiesc acum. Casa se vânduse pe legea 112 [i era ceva ce nu v\ pute]i imagina. Pe palierul de la etajul întâi era o toalet\ stricat\ care avea

Ave]i o cas\ superb\!

M\ întreb de unde porne[te povestea ei, pentru c\ este e o construc]ie care se afl\ între Casa Miclescu [i Rectoratul Facult\tii de Medicin\. Locuiesc în ea de pu]in timp, am cump\rat-o acum cca 15 ani. Casa noastr\ familial\ se afl\ pe strada Paris. O cump\raser\ bunicii mei când s-au c\s\torit, la începutul anilor 1920. Acolo sau n\scut tat\l meu [i m\tu[a mea. Când au venit comuni[tii, au încercat în toate felurile s\-l opreasc\ pe tat\l meu s\ termine medicina [i i-au dat note proaste la marxism, iar în ultimul an, pentru a-l

Romanian history notes the state of structural transformations of the Romanian principalities in the middle of the nineteenth century – a period marked by the abdication of the Unifier (Prince Cuza), the installation of the princely lieutenancy, and the enthronement of Romania’s first King, Carol I. It was also a period of brilliance for the noble families of Romania, which excelled in politics and culture. A direct descendent from two such families, the Ghica and Cantacuzino families, Irina Bossy-Ghica was kind enough to offer us the following interview.

Where does your surname, Bossy, come from?

The name comes from the Moldavia region, from the Bosieni estate, where my paternal grandfather, Robert Bossy, hails from. His father, Vasile Bossy, who was president of the Supreme Court between the two World Wars, was initially called Vasile Bosi before he went to study Law in Paris, where the spelling was then changed in accordance with the French orthography to Bossy. When he came back, he decided to keep that spelling.

You have a wonderful house!

I wonder where its story begins, because the building is situated between the Miclescu House and the Medical School’s Rectorate. I have been living here for a short while, I bought the house approximately fifteen years ago. Our family house was on Paris Street. My grandparents bought it when they got married, in the beginning of the 1920s. My father and aunt were born there. When the Communists came, they tried in every possible way to preclude my father from finishing Medical School, they gave him bad marks in Marxism and in the final year they demanded a tuition fee that was impossible to be paid. Then, my

Irina Bossy-Ghica, Foto: © justvision

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

„Nu m-am întors în România pentru a face bani sau pentru a pune mâna pe putere!”

“I didn’t return to Romania to make money or seize power!”

grandmother sold the house for nothing, so they could pay the tuition fee. A short time after the sale came the nationalization (laughs – Ed.). The house was passed into state property and, after 1989, it came into a famous family’s possession, members of the nomenklatura (she lets out a long, significant laugh – Ed.).

During the period when I was working at the French Embassy (in the mid-2000s), I used to have very frequent encounters with the person that my house had been allocated to. At a dinner I was sat next to that personality and I took the occasion to let them know that my maiden name is Bossy-Ghica (in the meantime, I had gotten married and was called Boulin). That was all. Their face changed and they told me: “I do not live there anymore!”.

But the house likely still belongs to their family. Their earnings have surely allowed them to keep it. It’s a pity they’re not renovating it, though. I would have liked an invitation to

visit… (laughs – Ed.) Coming back to the history of my present house, it was sold as per Law no. 112 and you cannot imagine the state it was in. On the first floor there was a broken bathroom with a hole that opened right onto the cellar. I live in this house, and the other one, the Miclescu House, which I managed to save, is also mine. I bought it in 2006 and took great care with its renovation, together with the architect {erban Sturdza, a renovation specialist. The works took two years. In the meantime, we decided to live in this one and rent the much bigger house next to ours to a law firm.

In your spectacular career you have at one time been a Cooperation Advisor at the French Embassy in Bucharest, coordinating the French-Romanian collaboration. How were those times?

I lived through a very encouraging period

in Romania between 2004 and 2007. The perspective of EU accession had given wings to reforms and you could see an obvious political will to progress in all fields. My mission was to help the administration and the Romanian government to implement the European rules and legislation, and also to put in contact certain offices of the administration with their homologues in France, through experience exchange and administrative twinning as part of the PHARE projects. At the same time, I was also a cultural advisor and the manager of the French Institute in Bucharest, and I was coordinating the French cultural centers in Ia[i, Timi[oara, and Cluj. The French Institute in Bucharest was – and maybe still is – the only one to have a cinema hall. This is not accidental, for France is one of the greatest nations for cinematography and cinephiles. Even today, the Elvira Popescu Hall remains one of the centers of cinephilia in Bucharest. When I was

31

32

ROBELO INTERVIEW IRINA BOSSY-GHICA

o gaur\ ce d\dea direct în pivni]\… Eu locuiesc în aceast\ cas\, iar cealalt\, lipit\ de ea, Casa Miclescu, pe care am reu[it s\ o salvez, este tot a mea, am cump\rat-o în 2006 [i am renovat-o cu mare grij\, împreun\ cu arhitectul {erban Sturdza, specialist în domeniul restaur\rii. {antierul a durat doi ani. Între timp, am decis s\ locuim aici, [i pe cea de al\turi, mult mai mare, am închiriat-o unei firme de avocatur\. ~n spectaculoasa dvs. carier\ a]i fost numit\, la un moment dat, Consilier de cooperare al Ambasadei Fran]ei la Bucure[ti, pentru a coordona colaborarea între Fran]a [i România. Cum au fost acele vremuri?

Am tr\it o perioad\ foarte încurajatoare între 2004 [i 2007 în România. Perspectiva ader\rii la Uniunea European\ d\duse aripi reformelor [i se vedea o voin]\ politic\ evident\ de a progresa în toate domeniile. Misiunea mea era de a ajuta administra]ia [i guvernul român s\ preia regulile [i legisla]ia european\, dar [i de a pune diferitele servicii ale administra]iei în contact cu omoloagele lor din Fran]a, prin schimburi de experien]\ [i înfr\]iri administrative în cadrul proiectelor PHARE. În acela[i timp eram [i Consilier cultural [i Directoarea Institutului Francez din Bucure[ti [i coordonam centrele culturale franceze din Ia[i, Timi[oara [i Cluj.

Institutul Francez din Bucure[ti era - [i este poate [i ast\zi - singurul care dispunea de o sal\ de cinema. Ea a fost construit\ în anii ’70, când s-a redeschis institutul. Nu întâmpl\tor, deoarece Fran]a este una din marile na]iuni cinematografice [i cinefile. {i ast\zi, Sala Elvira Popescu este unul din centrele cinefiliei din Bucure[ti. În vremea când „dirijam" Institutul Francez, colegii mei, directorii celorlalte institute culturale str\ine - mai ales europene - solicitau foarte des Sala Elvira Popescu pentru a organiza festivaluri ale cinematografiei din ]\rile lor. Sunt o european\ convins\ [i eram foarte mândr\ c\, astfel, Institutul Francez devenea un adev\rat institut cultural european. Ambasadorul nu era întotdeauna de acord cu mine; trebuia s\ m\ bat pentru a-mi ap\ra ideile europene,

când mi se repro[a c\ vreau s\ cheltuiesc o parte din bugetul de care dispuneam în „scopuri care nu intereseaz\ direct Fran]a"… Aproape c\ m-a trimis înapoi la Paris – nu [tia nimic despre Europa, fusese ambasador doar în Africa [i venise cu o mentalitate african\ [i când a v\zut ce simpozioane fac (aniversam 400 de ani de la na[terea lui Cervantes, am organizat o serat\ în toate limbile, s-a citit Don Quijote în norvegian\, în ceh\…si evident, în român\) nu a înteles c\ astfel Fran]a era în centrul culturii europene [i, deci, era interesul Ambasadei s\ apar\ în a[a o postur\. Am încercat sa-i explic ambasadorului c\ Fran]a este un hub cultural European [i nu numai. Dar, din p\cate, în acela[i timp, Fran]a vota NU la referendumul din 2005 (Referendumul de ratificare a Constitu]iei Uniunii Europene). Nu am s\ uit niciodat\ acest lucru. Eu venisem cu misiunea de a ajuta România s\ devin\ membru în UE , iar Fran]a a spus NU la referendumul UE. Sentimentul anti-european devenise „la mod\”. Fierbeam de revolt\. Fusesem invitat\ la o reuniune a Institutului Cultural Italian, unde a fost invitat [i domnul Vladimir Bukovski care a afirmat c\ UE este ca Uniunea Sovietic\ [i c\ are comisari (ca cei ai poporului din URSS) [i c\ Uniunea (ca [i Uniunea Sovietic\) trebuie comb\tut\…Cu tot respectul pe care-l aveam pentru Bukovski, marele disident rus, m-am ridicat în picioare [i i-am spus c\ nu permit s\ se fac\ astfel de afirma]ii tocmai în acel moment în România.

Toat\ lumea a fost consternat\ - în România Bukovski era o icoan\. {i cu ce v\ ocupa]i acum?

Renova]i fostele propriet\]i care au apar]inut familiei dvs.?

A[ vrea s\ pot face mult mai mult !

Când m\ plimb cu so]ul meu francez pe str\zile din Bucure[ti unde sunt atâtea case frumoase, ne zicem mereu c\ am vrea s\ le salv\m pe toate! Din p\cate nu avem sumele necesare. Dar poate am avea ace[ti bani dac\ Gherganii (Domeniul Ghica de la Ghergani) nu ne-ar înghi]i tot ce avem. To]i banii pe care i-am adunat din vånz\ri de diverse propriet\]i, plus alte sume din împru-

managing the French Institute, my colleagues, the managers of the other foreign cultural institutions, especially European ones, very often requested the Elvira Popescu Hall to organize festivals dedicated to the cinematography of their respective countries. I’m an out-and-out European, so I was very proud to see the French Institute become a true institute of European culture.

The ambassador did not always agree with me – I had to fight for my European ideals when I was accused of wanting to spend a part of our budget for “purposes that were not in France’s direct interest”. He almost sent me back to Paris. He didn’t know anything about Europe – he had only been an ambassador in Africa beforehand and he came back with an African mentality. So when he saw the kind of symposiums I was organizing – to celebrate Cervantes’ 400 year anniversary, I held a multilingual soiree, where we read Don Quixote in Norwegian, in Czech… and, obviously, in Romanian – he did not understand that this put France at the center of European culture, so it was in the Embassy’s interest to appear in such a position. I tried to explain to him that France is a hub for European culture, and not only.

But, unfortunately, at the same time, the French voted “NO” at the 2005 Referendum (the referendum for the ratification of the Constitution of the European Union). I will never forget this. My mission was to help Romania become a member state, while the French were saying NO to the EU. The antiEuropean sentiment had become chic. I was boiling with rage. I had been invited to a reunion of the Italian Cultural Institute, where Mr Vladimir Bukovski had also been invited.

He claimed that the EU was like the Soviet Union and that they had commissars (like the Soviets had) and that the EU (like the Soviet Union) must be resisted. With all the respect I had for Bukovski, the great Russian dissident, I stood up and I told him that I would not tolerate such claims at that moment in Romania. Everyone was dismayed – Bukovski was an icon in Romania.

So what are you working on now?

Are you renovating the buildings that belonged to your family?

I wish I were able to do more! When I’m walking with my French husband on the streets of Bucharest, where there are so

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

Irina Bossy-Ghica, Foto: © justvision

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

many beautiful houses, we’re always thinking about how we would love to save them all! Unfortunately, we don’t have the funds for this. Maybe we would if the Ghica Domain in Ghergani weren’t swallowing all our funds. All the money we saved from selling various properties, and other funds from loans, we invested in the domain at Ghergani. The construction is 75% finished.

muturi, i-am investit în Domeniul de la Ghergani. Construc]ia e finalizat\ în propor]ie de 75%. {tim c\ restaura]i domeniul Ion Ghica de la Ghergani, înscris pe lista monumentelor istorice de importan]\ na]ional\, împreun\ cu ilustrul arhitect {erban Sturdza, pre[edintele Funda]iei Pro Patrimonio. Ce va deveni acest domeniu? Care va fi destina]ia lui?

Domeniul Ghica de la Ghergani va fi, [i este deja, un important centru de cultur\ [i întâlniri europene, care sper s\ devin\ [i un important centru de studii europene. La Ghergani organiz\m deja evenimente culturale. În fiecare an organiz\m zilele europene ale patrimoniului – „por]i deschise", concerte, piese de teatru, expozi]ii [i tot ce se poate organiza în aer liber. Lång\ conacul lui Ion Ghica, pe care-l restaur\m, vrem s\ ridic\m [i un hotel. Dup\ 15 ani de b\t\lii administrative, dup\ ce am recuperat domeniul de la Ghergani, primarul mi-a spus c\ nu îmi poate retroceda tot terenul deoarece o treime din acesta a fost anexat de Romsilva, care [i-a construit acolo un sediu [i o pepinier\. A[adar, anii de comunism – pân\ în 1990 a func]ionat acolo un spital, o institu]ie public\, care s-a ocupat de capel\, de morminte – au fost mult mai putin devastatori, în compara]ie cu perioada postcomunist\. Comuni[tii nu au restaurat conacul, l-au urâ]it prin ad\ugiri de beton, dar nu l-au degradat. Dup\ ’90 s-a dis-

trus [i s-a furat tot ce se putea jefui. Într-o zi, cei ce veniser\ la furat de cire[e dintr-un pom aflat chiar lång\ mormåntul str\bunicii mele, Irina Ghica, n\scut\ Cantacuzino, l-au mutilat grav. Pentru c\ str\bunica mea a murit prematur, la numai 35 de ani, str\bunicul meu i-a construit un mormânt din marmur\ (este [i el monument istoric de importan]\ na]ional\, executat de un sculptor italian), iar pe lespedea acestuia au fost sculpta]i 5 îngera[i reprezentând cei cinci copii ai Irinei. Ho]ii de cire[e au t\iat craca cu fructe, care a c\zut [i a decapitat doi dintre îngera[ii sculpta]i pe lespede. Capetele au fost p\strate într-un seif al spitalului, care, dup\ un timp, a fost furat cu totul. Poate datorit\ faptului c\ era din fier!

Apoi, a fost furat\ tabla de cupru de pe cupola capelei unde este înmormântat Ion Ghica împreun\ cu so]ia sa, Alexandrina. A plouat prin acoperi[ mai bine de 10 ani, au crescut pomi printre ziduri, pictura interioar\ a fost distrus\, în timp ce eu ceream încontinuu retrocedarea domeniului. Primarul de atunci a avut o singur\ strategie: nu r\spundea solicit\rilor mele f\cute în scris, iar în acest timp vindea p\r]i din proprietate. La un moment dat, am f\cut o întâmpinare asistat\ de un avocat [i mi s-a r\spuns c\ nu mi se poate retroceda proprietatea deoarece este monument istoric de importan]\ na]ional\. Dar nicio lege nu prevedea acest lucru… Într-un târziu, prin

We know you are in the process of renovating the Ghica Domain, present in the list of historic monuments of national importance in Romania, together with the illustrious architect {erban Sturdza, the president of the Pro Patrimonio Foundation. What will the domain become? What are your plans with it?

The Ghica Domain in Ghergani will be – and is already – a center for culture and European encounters, and I hope it will become an important center for European studies. We are already organizing cultural events at Ghergani. Every year we hold The Days of European Heritage – open doors, concerts, theater plays, exhibitions, and all that can be organized in an open air setting.

Next to Ion Ghica’s renovated mansion we want to build a hotel. After fifteen years of administrative battles, after recovering the domain in Ghergani, the mayor told me that he couldn’t return to me the whole land because a third had been annexed by Romsilva, and they’d built there an office and a nursery. So in the years of Communism, until 1990, a hospital operated there, a public institution that looked after the chapel, after the graves… They were much less destructive than those that came after them, in the post-Communist period. The Communists did not renovate the mansion, they marred its beauty with concrete additions, but they did not degrade it. After 1990, they destroyed and they stole all that could be destroyed or stolen. One day, those who came to steal cherries from a tree right next to the grave of my great-grandmother, Irina Ghica (nee Cantacuzino), severely maimed it. Because my great-grandmother died prematurely, at only 35 years of age, my greatgrandfather built a marble grave for her (al-

33

34

ROBELO INTERVIEW IRINA BOSSY-GHICA

ni[te circumstan]e speciale [i dup\ alegerea unui nou primar, acesta mi-a retrocedat, în fine, domeniul, cu numai 16 hectare de parc, din cele 36 pe care le avea mo[ia întreag\, pentru c\, a spus el, „doar atât a mai r\mas”!

La întocmirea actelor, primarul mi-a zis c\ livada de 4 hectare o va lua el, „pentru prim\rie" (n.r. råde cu putere). {i, ca în povestea celor „10 negri mititei", am r\mas cu 12 hectare.

Primarul mi-a spus c\ nu vrea s\ m\ „spolieze” [i c\ îmi va da diferen]a de 4 hectare în alt\ parte. În acea perioad\ nu eram în ]ar\, lucram la Pre[edin]ia Francez\ a Uniunii Europene, din 2008. L-am trimis pe so]ul meu, care, din p\cate, nu vorbe[te române[te, [i a acceptat propunerea primarului. Acesta i-a dat 3 hectare într-un sat unde nu se poate nici construi [i nici nu se poate face agricultur\, [i un hectar în alt\ parte. Acum, domnul primar a decis s\ construiasc\ 3 blocuri ANL la 50 de metri de monumentul istoric, ceea ce este împotriva legii care stabile[te zona de protec]ie a unui monument istoric, la raza minim\ de 100 m de jur împrejur. Dar prim\ria a f\cut un PUG (Plan Urbanistic General) f\r\ a ]ine cont de aceast\ dispozi]ie legal\ [i de aceea voi ataca în justi]ie acest act.

Domnul Drago[ Anastasiu, proprietarul publica]iei The Robelos, ini]iaz\ [i dezvolt\ o serie de proiecte pe care le putem numi „de ]ar\” (în înv\]\mânt, antreprenoriat, turism [i mentoring). În efortul dvs. de recuperare [i readucere la via]\ a mo[tenirii familiei dvs., v\ înscrie]i pe aceea[i direc]ie. Crede]i c\ exist\ în România for]a care s\ genereze schimbarea?

Sigur c\ da. Exact acest lucru vrem s\-l facem [i noi la Flore[ti (Jud. Prahova), dar în plan cultural. Deocamdat\, din p\cate, la Flore[ti exist\ doar ruina fostei cl\diri supranumit\ Micul Trianon, construit\ de str\str\bunicul meu, Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit „Nababul" datorit\ fabuloasei sale averi care se m\rise odat\ cu descoperirea petrolului. Palatul este (a fost) o replic\ mai mic\ a Marelui Trianon de la Versailles, construit de Ludovic al XIV-lea al Fran]ei. Din castelul de la Flore[ti a mai r\mas în picioare doar structura exterioar\ cu faimoasa dubl\ colonad\ [i m\rea]a intrare în form\ de U. Dac\ ruina se pr\bu[e[te, s-a

pierdut totul. În efortul meu de a salva cl\direa am f\cut nenum\rate demersuri pentru ob]inerea de fonduri europene, dar regulamentele de eligibilitate excludeau, pân\ acum, posibilitatea de a consolida o ruin\!…

Poate aceste dispozi]ii se vor modifica pentru noul ciclu de fonduri europene care s-a deschis anul trecut…

Eu am propria mea experien]\ legat\ de castel. Dup\ ce am terminat de citit cartea lui Raul Bossy, unchiul dumneavoastr\, [i alte câteva memorii scrise de Argetoianu în perioada interbelic\, m-am dus s\-l vizitez. Cl\direa arat\ ca dup\ un jaf…

Din p\cate, da! Cl\direa are peste 110 ani.

Str\-str\bunicul meu a murit în 1913, în timpul R\zboiului din Balcani. În 1916 a venit Primul R\zboi Mondial, iar Micul Trianon a fost ocupat de nem]i. Ei au f\cut ce au f\cut [i cei de la Ghergani, au furat tabla de cupru de pe acoperi[ [i au f\cut din ea gloan]e. Distrugerile care s-au produs atunci sunt consemnate în spusele unui ofi]er german care a afirmat c\, printre minunile care pot fi admirate în România se num\r\ [i Flore[tiul, localitate care se poate compara cu Bucure[tiul în ceea ce prive[te monumentele de arhitectur\. Iat\, spre exemplu, ce scria despre acest monument, în Memoriile sale, Generalul german Friedrich Paulus, care cuno[tea bine România, fiind c\s\torit cu o descendent\ a familiei Rosetti: „In afara petrolului [i a Castelului Pele[ de la Sinaia, Valea Prahovei mai ascunde [i o alt\ comoar\ inestimabil\ – Micul Trianon, un palat mai m\re] [i mai reu[it decât originalul parizian din care s-a inspirat”.

Povesti]i-ne despre „Micul Trianon”. Care este stadiul lucr\rilor? Care va fi destina]ia lui?

Eu am testamentul original al „Nababului” în care acesta men]ioneaz\ c\ las\ mo[tenire castelul de la Flore[ti celui de-al doilea fiu al s\u, Niculae Cantacuzino, iar primului fiu, Mihai, Palatul de pe Calea Victoriei din Bucure[ti, care ast\zi ad\poste[te Muzeul George Enescu. Cu toate acestea, din motive pe care nu le cunosc, castelul de la Flore[ti a ajuns tot în proprietatea lui Mihai Cantacuzino. Mihai, care a dezvoltat activit\]i în zona exploat\rii petroliere, a avut în proprietate dou\ castele.

Din p\cate, el a murit în 1928 într-un accident de ma[in\. Fosta lui so]ie, Maruca, r\mas\ v\duv\, s-a c\s\torit cu George Enescu, [i nu s-a mai preocupat de Flore[ti. Unul din cei doi copii ai v\duvei, Alice, nem\ritat\, a între]inut Palatul, dar cel de-al doilea copil al v\duvei, Bâzu, (Constantin) Cantacuzino, mare aviator, nu s-a interesat de monument. Fata lui, MariaIoana, care a fost închis\ de comuni[ti înc\ de la vârsta de 16 ani, nu s-a putut îngriji de pala-

tul care fusese confiscat. Acum, el este atât de distrus încât nu se mai distinge nici m\car amplasamentul sc\rii care cobora în parc de pe terasa cu colonad\. Totul e distrus. Doar rezisten]a [i calitatea construc]iei face ca ea s\ mai fie în picioare. Dac\ compar\m pozele f\cute la momentul recuperarii lui, în 2011, cu cele f\cute zilele trecute, putem vedea c\ a disp\rut corni[a. Pur [i simplu s-a pr\bu[it. Cu toate acestea, în ghidul solicitantului pentru fondurile europene destinate restaur\rii mo-

Roxana Stan, HR Manager Eurolines Romania [i Irina Bossy-Ghica, foto: © justvision

numentelor istorice este prev\zut c\ aceste fonduri nu pot fi distribuite decât pentru refacerea aidoma a unui monument în ruin\ [i NU pentru simpla consolidare a ruinei. Cum ar fi s\ reconstruim Partenonul grecesc de la „0”, respectånd „mutatis mutandis” aceast\ clauz\…? Nu cred c\ ar vrea cineva s\ vad\ Partenonul grec reconstruit din ciment. În primul rånd reconstruc]ia palatului de

la Flore[ti ar fi imposibil\. Planurile originale s-au pierdut, sunt istorici care spun c\ Micul Trianon a avut 365 de camere, cåte una pentru fiecare zi a anului, dar nu [tim sigur. Înainte de 1989 a existat un arhitect, Dl. Hoin\rescu, care, la cererea lui Ceau[escu, a elaborat un plan de reconstruc]ie a monumentului (l-am v\zut [i eu). Totu[i, nu cred c\ este ceea ce ar trebui f\cut, dar o interven]ie urgent\ de consolidare este imperios necesar\. Dac\ ruina se pr\bu[e[te, 90% din

so a historical monument of national importance, built by an Italian sculptor), and on the gravestone five little angels were sculpted, representing her five children. The cherry thieves cut the branch with fruits, and it fell and decapitated two of the angels on the gravestone. The heads were kept in a safe in the hospital, which was, after some time, stolen – perhaps because it was made of iron! Then, they stole the cooper board from

the dome of the chapel where Ion Ghica is buried together with his wife, Alexandrina. It rained through the roof for more than ten years, trees grew through the walls, the interior decoration was destroyed, all this while I was continuously asking them to return the domain. The mayor at the time had a single strategy: he wouldn’t answer my written requests, and at the same time, he would sell parts of the property. At one point, I sent a statement with the assistance of a barrister,

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

and they responded that they could not return the property to me because it was a historical building of national interest. But there was no law stating this. Finally, through some exceptional circumstances, and after a new mayor had been elected, he returned the domain to me – only 16 acres of the park, because, as he put it, “that’s just what was left of the initial 36 acres”. When we did the paperwork, the mayor told me he would keep the four-acre orchard for the town hall (laughs powerfully – Ed.). So I ended up with twelve acres, just like in the story Ten Little Niggers. The mayor told me he didn’t want to rip me off and that he would give me the rest, the four acres, somewhere else. I was not in the country at the time (I was working at the French Presidency of the European Union, in 2008), so I sent my husband who, unfortunately, doesn’t speak English, and he accepted the Mayor’s offer. He gave him three acres in a village where you can neither build anything nor do agriculture, and another acre somewhere else. Now, the mayor has decided to build three NHA apartment buildings fifty meters away from the historical monument, which is against the law that establishes an exclusion zone of a hundred meters all around. But they made this planning without observing this obligation, which is why I will attack it in court.

Mr Drago[ Anastasiu, who owns The Robelos, is initiating and developing a series of projects we could call “country projects”, in education, entrepreneurship, tourism and mentoring. In your efforts to recover and bring back to life your family’s legacy, you follow the same route. Do you think there is force in Romania to create change?

Of course. We are trying to do the exact same thing in Flore[ti (Prahova County) but at the cultural level. At this time, unfortunately, there is in Flore[ti only the ruin dubbed The Little Trianon, built by my greatgreat-grandfather, Gheorghe Grigore Cantacuzino, nicknamed The Nabob, for his fabulous wealth, which increased with the discovery of petrol. The palace is a smaller replica of The Grand Trianon in Versailles, built by Louis XIV of France. At the Flore[ti castle, on-

35

36

ROBELO INTERVIEW IRINA BOSSY-GHICA

istoria acelui loc va disp\rea, [i cu el memoria unei familii care a f\cut istoria României.

Exist\, pe mo[ia de la Flore[ti, care este fieful Cantacuzinilor de 400 de ani, zece case f\cute de str\mo[ii mei, p\rin]ii Nababului, Gheorghe Grigore Cantacuzino. Aceast\ mo[ie, de-a lungul genera]iilor, a fost permanent edificat\, modernizat\ [i amenajat\.

Nababul a dat fiec\rui b\iat din familie câte o cas\, iar celor doua fete (una dintre acestea fiind str\bunica mea), câte o jum\tate de cas\. Aceste case ar putea constitui un luxos ansamblu hotelier care ar fi unic în România. Cu piscin\, SPA, restaurant de 4 stele, golf [amd. Parcul m\soar\ 150 de hectare.

Am adus un arhitect de golf, un englez, pentru c\ englezii sunt cei mai mari speciali[ti în acest domeniu, care mi-a spus c\ terenul se preteaz\ perfect pentru golf. Mi-a stabilit pre]ul, patru milioane de euro, [i mi-a spus s\-l contactez când voi avea banii!

Povesti]i-ne [i despre Ghergani…

Cånd am ajuns s\ iau în primire domeniul de la Ghergani m-a lovit un miros înfior\tor [i am aflat c\ primarul precedent autorizase construirea a dou\ abatoare, la o distan]\, iar\[i, ilegal\ fa]\ de conacul lui Ion Ghica! Norocul meu a fost c\ proprietarii au dat faliment [i au închis abatoarele. Construc]iile oribile, din tabl\, au r\mas, îns\, [i pot fi „admirate” mai ales iarna, când copacii sunt desfrunzi]i. Am f\cut cercet\ri [i am aflat c\ terenul pe care se aflau cele dou\ abatoare a fost våndut de fostul primar dup\ ce eu f\cusem cererea de retrocedare a domeniului! Ceea ce este total ilegal, deoarece legea spunea c\ nu pot avea loc tranzac]ii, de niciun fel, cu terenuri revendicate de fo[tii proprietari, înainte de pronun]area unei decizii judec\tore[ti care s\ stabileasc\ statutul terenului aflat în litigiu.

Proprietarii abatoarelor cump\raser\ terenul în mod fraudulos, în complicitate cu fostul primar, pentru a ob]ine, tot fraudulos, fonduri europene. Au fost judeca]i [i condamna]i. Dar ilegalit\]ile nu s-au oprit aici.

Acum trei luni, noul proprietar al acestui teren dobândit ilegal a t\iat o planta]ie de nuci care ne mai proteja de imaginea acelor abatoare. Nu doar c\ exist\ o lege care in-

terzice t\ierea oric\rui arbore f\r\ autoriza]ie, dar nucii sunt proteja]i chiar de o lege special\. {i în acest caz m\ bat cu autorit\]ile pentru a identifica vinova]ii care, se pare, s-au volatilizat… Nu se poate tolera aceast\ stare de lucruri !

Am alertat Direc]ia Jude]ean\ de Cultur\ de la Tårgovi[te, Garda de Mediu [i Poli]ia. Men]ionez c\ eu, pentru a t\ia un cire[ de pe proprietatea mea, care amenin]a s\ cad\ peste mormåntul str\bunicii mele (monument istoric de importan]\ na]ional\), a trebuit s\ fac nenum\rate vizite la Prim\rie [i la Romsilva [i a trebuit s\ a[tept luni de zile pentru autoriza]ie, iar noul proprietar a t\iat într-o singur\ zi 20 de nuci falnici, f\r\ ca nimeni s\ se sinchiseasc\! A venit Garda de Mediu [i s-a interesat doar de masa lemnoas\ t\iat\, în metri cubi! Poli]ia a dat din umeri, a spus c\ nu [tie cine sunt f\ptuitorii, când ei sunt cunoscu]i de tot satul, dup\ spusele localnicilor. Direc]ia Jude]ean\ de Cultur\ de la Tårgovi[te a r\spuns, prin responsabilul împuternicit, c\ nu are competen]a s\ emit\ autoriza]ii de t\iere a pomilor…

Men]ionez c\, înainte cu doar o lun\, aceea[i persoan\ a considerat c\ cererea mea de toaletare în mod legal a arborilor de pe domeniul meu, de c\tre un peisagist al Institutului Na]ional al Patrimoniului, are nevoie de un aviz direct de la Ministerul Culturii de la Bucure[ti, deoarece este un monument istoric de importan]\ na]ional\! Întrun stat de drept, membru al Uniunii Europene, nu pot exista standarde duble, în func]ie de persoana c\reia i se aplic\ (sau nu) legea! În primul s\u mandat, în 2009, primarul a vopsit în portocaliu (culoarea partidului) Prim\ria din Ghergani, Liceul din Ghergani (construit de bunicul meu) [i gardul propriet\]ii mele (care este monument istoric de importan]\ na]ional\)! Timpul a trecut, gardul a fost decolorat de soare, iar acum este roz! O minune! Cred c\ e singurul monument istoric din lume care a fost vopsit în roz. Primarul a f\cut ce a vrut el, iar eu acum, pentru a readuce gardul la culoarea lui ini]ial\, trebuie s\ cer o aprobare de la Ministerul Culturii. E un r\zboi al nervilor! Primarul ar trebui s\ fie cel care aplic\ legea, dar el

ly the outer frame, with its famous double colonnade and the great U-shaped entrance, still stands. If that collapses, all is lost.

In my effort to save the construction, I have taken countless steps to try to obtain European funding, but the norms at the time excluded the possibility of renovating a ruin.

Maybe they will change for the new cycle of funding that started last year…

I have my own experience with the castle.

After having read your uncle Raul Bossy’s book and a few other memoirs of Argetoianu’s, from the interwar period, I went to visit it. The building looks like a warzone.

Unfortunately, it does! It is over 110 years old. My great-great-grandfather died in 1913, during the Balkan War. The First World War came in 1916, and the Little Trianon was occupied by the Germans. They did the same thing that those at the Ghergani domain did: they stole the cooper board on the roof and used it to make bullets. The damages that happened then were

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

noted by a German officer, who claimed that, among Romania’s beauties, you can also count Flore[ti, a town which compares to Bucharest in terms of architectural monuments. Here’s, for instance, what the German general Friedrich Paulus, who knew Romania well, being married to a descendant of the Rosetti family, wrote about the monument in his memoir: “Apart from oil and the Pele[ Cas-

tle in Sinaia, Prahova Valley hides another invaluable treasure: the Little Trianon, a palace more sublime and better done than the Parisian original which inspired it.”

Tell us about the Little Trianon. What is the state of the works? What is the destination?

I have the Nabob’s original testament, where he mentions that he is leaving the Flore[ti castle for his second son, Niculae Cantacuzino, and for his first son, the palace on Victory Lane in Bucharest, which today houses the George Enescu Museum. In spite of this, and for reasons I do not know, the castle in Flore[ti ended up in Mihai Cantacuzino’s

possession as well. Mihai, who went into oil exploitation, had two castles in his possession. Unfortunately, he died in 1928 in a car accident. His widowed wife, Maruca, married George Enescu and stopped looking after the domain in Flore[ti. One of her two children, Alice, who didn’t marry, took care of the palace, but her second child, Bâzu (Constantin Cantacuzino), a great pilot, didn’t look after the monument. His daughter, Maria-Ioana, who was imprisoned by the Communists as young as sixteen, could not look after the confiscated palace. Now, it is so destroyed that you cannot even make out the stairway that used to lead to the park, down from the colonnade terrace. Everything is destroyed. Only the resistance and quality of the construction holds it together.

If we compare the photos taken in 2011, when it was returned to us, with the photos taken a few days ago, we can see the cornice has disappeared. It simply collapsed. Still, the applicant’s guide for European funding for historical monuments states that funding can only be awarded for the complete reconstruction of historical monuments, not just for reinforcing a ruin. How would it be to reconstruct the Greek Parthenon from the ground up, respecting this clause to a tee…?

I don’t think anyone would like to see the Parthenon rebuilt with concrete. First of all, reconstructing the Flore[ti palace would be impossible. The original construction plans have been lost – some historians say that the Little Trianon had 365 rooms, one for each day of the year, but we do not know for sure.

Before 1989, there was an architect, Mr Hoin\rescu, who worked on a reconstruction plan, at Ceau[escu’s request (I’ve seen it myself). Still, I don’t think this is what should be done. But an urgent reinforcement intervention is necessary. If the ruins finally collapse, 90% of the history of that place will disappear, and along with it, the memory of a family which made history in Romania. There exist ten houses built by my ancestors (the Nabob’s, Gheorghe Grigore Cantacuzino’s, parents) on the Flore[ti estate, the fiefdom of the Cantacuzinos. This estate has, over the generations, been permanently fortified, modernized, and organized. The Nabob gave

Irina Bossy-Ghica, Foto: © justvision

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

a house to each boy in the family, and to the two girls (one of them being my great-grandmother), half a house. These houses could be part of a luxurious hotel ensemble, which would be unique in Romania. With a pool, SPA, 4-star restaurant, golf course etc. We brought a golf architect, an Englishman, because the English are the biggest specialists in this field, and he told me that the field would be perfect for a golf course. He set his price – four million euros – and told me to contact him when I have the money!

Also tell us about Ghergani!

When I came into possession of the Ghergani Domain, I was shocked to discover that the previous mayor had authorized the construction of two slaughterhouses, again, at an illegal distance from Ion Ghica’s mansion. I was lucky in that the owners went bankrupt, so they had to close. The horrible buildings, made of steel sheets, have remained, and they can be “admired” especially in the winter, when the trees are leafless. I investigated the matter and found out that the land on which the two slaughterhouses were built had been sold by the mayor after I had made the request for the land to be returned, which is completely illegal, because the law states that no transactions can be made involving land that has been reclaimed by the previous owner, until the ownership status has been settled. The owners of the slaughterhouses had bought the land fraudulently, in collusion with the mayor, in order to obtain, fraudulently as well, European funding. They were judged and sentenced.

But the illegalities did not stop here. Three months ago, the new owner of this illegally acquired land, which is now in litigation at my request, cut down a walnut-tree plantation, which was protecting the domain from the image of those slaughterhouses. In Romania there is not only a law which forbids cutting down any tree without authorization, but also a special law in the case of walnuttrees. In this case as well I have to fight with the authorities for my rights – it seems the perpetrators have evaporated. This cannot be tolerated! I have alerted the County Directorate for Culture, the Environmental Guard

37

38

ROBELO INTERVIEW IRINA BOSSY-GHICA

este deasupra tuturor! T\ierea nucilor m-a dezgustat. Cånd am reclamat la prim\rie ilegalitatea, au motivat c\ era un loc al nim\nui! Nu e posibil a[a ceva [i ar trebui s\ ne indign\m cu to]ii atunci când se încalc\ legea, în special de c\tre cei ce sunt pl\ti]i din banii no[tri s\ o aplice.

Acum, primarul (pentru c\ a v\zut c\ vin la conac oficialit\]i cu sutele, c\ vine ambasadoarea Fran]ei, c\ vin consuli…) ar vrea s\ m\ vad\ plecat\ de aici, ca s\ pun\, din

and the Police. When I had to cut down a cherry tree on my property, which was about to fall on my great-grandmother’s grave, which is a historic monument of national importance, I had to visit the town hall and Romsilva countless times, and I had to wait for the authorization for months, while the new owner cut down twenty proud walnut trees in a single day, without anyone complaining. The Environmental Guard came and all they were inter-

nou, måna pe domeniu. Dar acest lucru nu se va întâmpla! Vreau s\ ar\t c\ România nu este chiar „sat f\r\ câini"! Primarul, care în16 ani nu a pus o conduct\ de ap\ sau canalizare în ora[ (pentru c\ Ghergani a fost declarat ora[) construie[te pentru „votan]i” blocuri ANL – f\r\ utilit\]i, la 50 m de un monument istoric, când ar avea la dispozi]ie atåtea alte terenuri unde ar putea construi.

S-a hot\rât s\ construiasc\ pe fostul teren al Domeniului Ghica, pe care am acceptat s\ nu-l revendic, deoarece con]inea toate acareturile conacului, în care, între timp, se înfiin]aser\ Centrul social al ora[ului R\cari, Casa de b\trâni [i o gradini]\ de copii. A[a a în]eles primarul s\ m\ „r\spl\teasc\" pentru generozitatea mea!…

ested in was the volume that was removed, in cubic meters. The police shrugged and said they didn’t know the perpetrators – when the whole village knows who they are, according to the villagers. The County Directorate for Culture in Târgovi[te responded, through their empowered person, that they do not give out authorizations to cut down trees. I’d like to note that, a month earlier, the same person judged that the request to groom the trees on the domain, made by a landscaper from the National Institute for Patrimony, following all the legal requirements, needed authorization not only from the County Directorate, but also from the Ministry of Culture in Bucharest, because we are talking about

Partea a II-a a interviului o ve]i putea citi în edi]ia urm\toare.

The second part will be available in the next issue.

Irina Bossy-Ghica, Foto: © justvision

a historic monument of national importance! In a constitutional state, member of the European Union, you cannot have this system of double standards, where whether the law applies or not depends on the person who is asking. In his first term, in 2009, the mayor painted orange (the color of his party) the town hall in Ghergani and the High School, built by my grandfather, and the wall of my property, which is a historic monument of national importance.

And now, with the passing of time, the color has faded and the wall is now pink. A miracle! I think it’s the only historic monument in the world painted pink. The mayor did what he pleased and now, in order to bring back the wall to its initial state, I have to ask for approval from the Ministry of Culture. It’s a battle of nerves! The mayor should serve the Law, but he’s above it! I was disgusted by the tree cutting episode. When I complained about this at the town hall I was told that that land was no man’s land!

This is impossible and we should all be outraged when the law is trampled under foot, especially by those who get paid to serve it. Now the mayor – having seen hundreds of officials coming at the mansion, the French ambassador, consuls… – would like to see me out of here, so he could once again get his hands on the mansion. But this won’t happen!

The mayor – who, in sixteen years, hasn’t installed a water pipe or a sewer pipe in this city, because Ghergani has been declared a city – builds for the “voters” NHA apartment buildings without facilities, when there are so many other places in town where he could build them. He decided to build on the old Ghica Domain, which I agreed not to reclaim, because it contained all the outbuildings of the mansion where in the meantime they created a social center and a retirement home and a kindergarten.

And now, this is the reward I get for my understanding that I showed to the institutions that captured the land we owned!

Roxana Stan HR & PR Manager Eurolines Group

40

COME AND SEE CONACUL DE LA GHERGANI

,

,

, Where is lovely Ghergani. , O incursiune în istoria neamului, în aceast\ perioad\, din perspectiv\ istoric\, poate fi important\, chiar dac\ istoricii o pot face mult mai bine decåt o fac eu. Demersul meu are [i o tu[\ patriotic\ (nu de[\n]at

na]ionalist\), recunosc. M\ simt inspirat\ de fiecare dat\ cånd v\d sau rev\d locuri pe unde [i-au l\sat amprenta cantacuzinii sau ghicule[tii. Îmi place s\ îmi imaginez atmosfera acelor vremuri, s\ m\ prind în

alaiurile lor, s\ v\d cu ochii min]ii via]a pe care o duceau boierii. Într-un superb album al doamnei Ruxandra Beldiman, editat în anul 2016, exist\ o reproducere a unei fotografii din anul

Foto: © justvision

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

„Tr\ind cu ferma hot\râre de a putea inaugura conacul restaurat (m\car par]ial în 2019), odat\ cu împlinirea a 150 de ani de la începutul lucr\rilor de modernizare de c\tre Ion Ghica, singurul meu regret este c\ tat\l meu, trecut la cele ve[nice în noiembrie 2015 (…) nu va putea fi prezent pentru a-[i revedea Gherganiul reînviat!… Astfel, i-a[ fi putut r\spunde la întrebarea cu care î[i încheie manuscrisul din 1994: <Where is lovely Ghergani?>”…

Irina Bossy-Ghica

1913, full page, spread pe dou\ pagini, care surprinde alaiul de nunt\ al doamnei Nathalie Bal[ în drum spre Capela de la Ghergani, în care apar mai multe siluete svelte de adorabile doamne [i domni[oare apar]inând

familiilor Ghica [i Bal[, cu p\l\rii chic [i pompoane foarte decorative. Cât de mult mia[ fi dorit s\ fac [i eu parte din alai!

Atrac]ia mea pentru monumentele care au istorie o am înc\ din copil\rie, de pe

vremea cånd, împreun\ cu „mama [i tata”, mergeam s\ vizit\m bisericile fortificate din Ardeal. Am r\mas cu acea imagine [i deatunci mi-am f\cut un obicei – caut cele mai necunoscute sau n\p\stuite locuri. M\

41

42

COME AND SEE CONACUL DE LA GHERGANI

emo]ionez de fiecare dat\ când v\d un astfel de loc [i, în sinea mea, plâng pentru fiecare. Îmi imaginez c\ aceste locuri au fost iubite [i animate de oameni, care [i-au l\sat în ziduri toate tr\irile, iar acum aceste ziduri cad în ruin\, se pierd pentru totdeauna.

Timpul se comprim\, iar imagina]ia mea fabuleaz\. Sunt o fire romantic\ [i iubesc tot ce a f\cut creativ neamul romånesc. Noi, romånii, nu suntem cei mai extraordinari din lume, str\mo[ii daci nu m\surau doi metri în în\l]ime… dar am rezistat vremurilor prin creativitate [i bun sim].

Sunt institu]ii non-guvernamentale (nu statul) care au „adunat [i etichetat” cea mai mare parte a patrimoniului cultural aflat în primejdie – case, cule, conace, castele, cet\]i – Necropola, foto: © justvision

Paris, nu a mâncat salam cu soia”, m-am îndreptat spre Ghergani, spre domeniul Ghica. Z\ng\nitul de arme se cam auzea deja, lumea politic\ (cea responsabil\) avea

temeri, dar eu mi-am zis c\ trebuie s\-mi v\d de-ale mele. Nu mi-a fost simplu s\ g\sesc locul, suntem deficitari [i la acest capitol, sunt pu]ine informa]ii, iar despre signalistic\ nici nu mai poate fi vorba. Dup\ ce m-am învârtit o perioad\ prin fa]a unui gard [i am stârnit o hait\ de câini, am aflat c\ Waze-ul m\ dusese unde trebuie.

Am început s\ strig bun\ ziuaaa… [i, la un moment dat, o doamn\ amabil\ mi-a zis, haide]i, v\ ghidez eu.

Conacul de la Ghergani Haita de câini avea, deci, un st\pån. A fost

[i oricine ar putea fi uimit s\ afle c\ în România exist\ peste 1000 de construc]ii aflate în ruin\ sau semiruin\, cu [i f\r\ statut patrimonial.

The Robelos pune la un loc tot ce poate fi vizitat [i admirat în România din punct de vedere turistic. Printre acestea se afl\ [i Ghergani, monument istoric de interes na]ional. Îmi c\utam o nou\ ]int\ [i, cunoscând discu]iile din pres\ despre „boieroaica care, la

Capela Ghica din Ghergani, Foto: © justvision

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

43

Intrarea în necropol\, foto: © justvision

Capela Ghica din Ghergani, foto: © justvision

„invitat\” într-o curte separat\ de unde m-a mârâit pån\ m-am îndep\rtat de ]arcul lor. Mi s-a permis accesul [i am luat-o pe celebra alee str\juit\ de stejari seculari, pân\ la conac.

Parcul de stejari, care f\cea parte cândva din Codrii Vl\siei, are acela[i farmec ca cel pe care l-am g\sit în p\durea Mogo[oaia. Apoi, dezam\gire. Conacul se afl\ într-o ampl\ opera]iune de reconstruc]ie [i extindere.

Eram preg\tit\ s\ descop\r saloanele de la 1900, cu pere]i tapeta]i [i tavan casetat, în

care Alexandrina Mavros Ghica î[i f\cea lectura, dar am g\sit o cl\dire în construc]ie [i reconstruc]ie, un proiect care se dezvolt\ în spiritul de mix arhitectural de genul celui aplicat fostului Teatrul Na]ional de pe Calea Victoriei. Este/va fi un mix de vechi [i nou, cu o nou\ destina]ie. Am aflat mai tårziu, de la doamna Irina Bossy-Ghica – urma[a direct\ a

44

COME AND SEE CONACUL DE LA GHERGANI

celui care a fost Ion Ghica, personalitate marcant\ a celei de-a doua jum\t\]i a secolului al XIX-lea, economist, matematician, scriitor, pedagog, diplomat [i om politic, de cinci ori prim-ministru (din 1866, pân\ în

1871) [i Pre[edinte al Academiei Române de mai multe ori (din 1879 pân\ în 1895) – inten]iile pe care le avea în ce prive[te domeniul de la Ghergani. La început am fost sceptic\ gândindu-m\ la noua destina]ie a

conacului, aceea de hub cultural, dar m-am lini[tit dup\ ce am aflat c\ proiectul este dezvoltat de o echip\ de arhitec]i talenta]i condus\ de {erban Sturdza, fost Pre[edinte al Ordinului Arhitec]ilor din România, membru

Ghergani, Foto: © justvision

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

„(…) Cette chere terre de Ghergani, berceau de la famillie (…)”

Dan Bossy-Ghica, 1994

des Tuileries, cu alei curbate [i copaci grupa]i care î[i unesc coroanele în bol]i umbroase. La ora actual\ parcul este invadat de o vegeta]ie spontan\, ap\rut\ începând cu anii 1950, á la Addams Family. Accentul de originalitate e dat de piesa central\ a parcului, Capela Ghergani.

Capela Ghica, foto: © justvision

Capela de la Ghergani

corespondent al Academiei Române.

Parcul Ghergani Apoi, m-am plimbat prin parc [i am f\cut poze. Într-o vale exist\ un imens stejar de peste 300 de ani, doborât la p\månt, care a fost martor, cu siguran]\, la ridicarea

conacului. Parcul, care m\soar\ 27 de hectare, a fost amenajat la ini]iativa lui Ion Ghica, dup\ ce a vizitat parcurile Schönbrunn, „a la francaise”, [i Laxenburg din Austria.

Parcul p\streaz\ elementele de viziune romantic\ pe care Ion Ghica le-a v\zut [i studiat la Jardin de Luxembourg sau la Jardin

În spiritul aristocrat al familiilor din }ara Româneasc\, [i Gherganii [i-au construit o capel\. Plasat\ la cap\tul unei alei str\juite de stejari seculari, Capela Ghergani e o construc]ie a c\rei cronologie nu este foarte clar\. E cunoscut\, în schimb, perioada în care au fost f\cute restaurari, care au durat 27 de ani (din 1869 pân\ în1896), cât [i arhitectul care a condus lucr\rile, în persoana doamnei Adda Gheorghevici. Capela are necropol\, dup\ modelul celor construite în acea perioad\.

Capela se afl\ într-un proces amplu de conservare [i restaurare, dar poate fi admirat\ atât necropola, cât [i intrarea în dou\ arce [i incinta capelei. Cea mai mare parte a obiectelor de cult a fost salvat\ [i depozitat\ în anexele conacului.

Pu]in\ istorie de la Monumenteuitate.org Traseul domeniului din Ghergani al familiei Ghica începe în secolul al XVIII-lea când Maria V\c\rescu, fiica marelui ban Barbu V\c\rescu [i rud\ cu Ien\chi]\ V\c\rescu se c\s\tore[te cu banul Dumitrache Ghica (1718-1807). Prin aceast\ alian]\ mo[iile Ghergani [i G\m\ne[ti, al\turate, intr\ par]ial în posesia familiei Ghica. Ulterior, în decursul secolului, sunt cump\rate p\r]i pentru întregirea domeniului local.

Mo[ia este l\sat\ pe rând mo[tenire descenden]ilor familiei Ghica: lui Scarlat Ghica (1750-1802), lui Dimitrie (Tache) Ghica, ctitor al bisericii domeniului G\m\ne[ti, lui Ion Ghica (1816-1897).

Acesta din urm\, scriitor, inginer, om politic, prim-ministru în perioada antebelic\ [i membru al Academiei Române, începe s\ foloseasc\ frecvent re[edin]a dup\ Unirea Principatelor, când revine în ]ar\. Din aceast\ perioad\ a Principatelor afl\m din izvoarele scrise despre inten]iile constructive ale sale pe domeniul de la Ghergani. În 1869, Ion

45

46

COME AND SEE CONACUL DE LA GHERGANI „Toat\ lumea dore[te s\ vad\ Gherganii. Doi sau trei vizitatori care au venit s\ ne vad\ au povestit minun\]ii [i minun\]ii, iar lumea vorbeste în ora[ despre bunul-gust, simplitatea [i frumuse]ea micii noastre a[ez\ri de la ]ar\ din 1994: <Where is lovely Ghergani?>”…

Ion Ghica c\tre Alexandrina, Ghergani, 1867

Ghica avea deja o schi]\ de plan pentru o re[edin]\, pe care i-o înainteaz\ împreun\ cu planul unei biserici arhitectului Dimitrie Berindei. Nu exist\ dovezi clare despre implicarea arhitectului în proiectarea re[edin]ei, iar planul la care se face referire în sursa scris\ nu mai exist\. În 1886, din coresponden]a lui Ion Ghica cu Vasile Alecsandri, afl\m despre palatul de la Ghergani, care era aproape terminat.

Despre forma neoclasic\ a cl\dirii afl\m din fototeca INP (fost\ DMI) c\ ar fi realizat\ de arh. Gh. Mandrea. Imaginea este o copie dup\ un original aflat într-un album de familie, realizat chiar de Ion Ghica, în 1896.

Men]iunile din perioada interbelic\ despre palat sunt sporadice. Apare frecvent men]ionat\ capela domeniului. Nu exist\ date referitoare la evolu]ia domeniului în aceast\ perioad\. În urma cutremurului din 1940 se înregistreaz\ pagube importante la nivelul etajului [i al acoperi[ului, primul fiind demolat, peste parter ridicându-se un acoperi[ provizoriu. În perioada premerg\toare na]ionaliz\rii din 1948, mo[tenitorii familiei Ghica ini]iaz\ procesul de clasare ca monument istoric pentru întreg domeniul, inclusiv capela, cererea lor fiind respins\ de Comisiunea Monumentelor Istorice.

Prin na]ionalizare domeniul este transformat în GAC (gospod\rie agricol\ comunal\) Ghergani. Func]iunea se schimb\ în spital raional în 1950, iar zece ani mai târziu în spital de copii. Aceast\ utilizare improprie genereaz\ o serie de modific\ri ale spa]iilor interioare, recompartiment\ri [i dot\ri specifice.

Dup\ 1990 a fost înfiin]at\ Funda]ia Ion Ghica, ce dorea restaurarea domeniului prin concesionarea acestuia de la stat; demersurile nu s-au concretizat. În 2004, în urma procesului de retrocedare, mo[ia revine mo[tenitorilor de drept.

Capela domeniului este realizat\ de arh.

Dimitrie Berindei, aici g\sindu-[i odihna Ion Ghica [i so]ia sa, Alexandrina. Ridicat\ într-un stil neoromânesc timpuriu, capela difer\ de stilul palatului. Aceasta, asemeni palatului, a trecut prin cutremurele din 1940 [i 1977,

prezentând în prezent degrad\ri majore ce necesit\ consolidare. În exterior se g\sesc morminte ale membrilor familiei Ghica. (monumenteuitate.org)

Grijile mele Chiar dac\ o parte din gloria de alt\dat\ a conacului s-a pierdut pentru totdeauna, meritul de a salva ce a mai r\mas din el îi revine doamnei Irina Bossy-Ghica, noul proprietar al domeniului Ghergani. Noua viziune imaginat\ de arhitectul {erban

Sturdza va schimba fa]a Gherganilor, dar a[tept cu ner\bdare s\ v\d dac\ nu cumva î[i va pierde farmecul burghez de secol al XIXlea pe care l-am descoperit în fotografia spread din anul 1913, reprodus\ în albumul doamnei Ruxandra Beldiman.

Zenaida F\rca[ rewriter JustCPR

48

COME AND SEE PALATUL DOMNESC DE LA MOGO{OAIA

PalatuLDomnesc

Daca vei c\uta pe internet informa]ii despre Palatul Mogo[oaia, pe primele 3 pozi]ii vei g\si „Palatul Mogo[oaia restaurant”, „Palatul Mogo[oaia pre]”, „Palatul Mogo[oaia hotel”, de unde putem trage lesne concluzia c\ domeniul de la Mogo[oaia a devenit, mai degrab\, un loc de s\rb\torit nun]i [i botezuri [i mai pu]in un loc de promenad\ [i comemorare a istoriei.

De altfel, cei care viziteaz\ domeniul au ocazia s\ „admire” bairamurile organizate aici s\pt\mån\ de s\pt\mån\, unde duduie cu manele.

Cu toate c\ exist\ o lege care interzice construirea de obiective comerciale [i indus-

triale la mai pu]in de 50 de metri de un obiectiv istoric de interes na]ional (ceea ce [i este Castelul Mogo[oaia), parcul [i curtea castelului sunt în]esate de corpuri noi de cl\diri unde func]ioneaz\ restaurante, cårciumi de tot felul cu terase unde se servesc mici [i bere, cum altfel, [i parc\ri care s\-i încap\ pe petrec\re]ii veni]i cu jeep-urile lor.

E, cumva, o replic\ ironic\ pe care o dau muntenii caselor [i pensiunilor de prost gust construite de maramure[eni în locul caselor de mo]i acoperite cu paie ale bunicilor.

Cultura neamului trece prin stomac, ca s\ parafrazez o cunoscut\ zis\ româneasc\.

S\ ne cânt\m, deci, ]ara, cu mici [i bere în

ritmuri de tob\ mare.

Nu! Nu trebuie s\ facem asta.

Pentru tipul acesta de manifest\ri exist\ târgurile, pe care toate prim\riile din ]ar\ le organizeaz\ de ziua ora[ului sau a satului… {i aici intr\m într-o alt\ poveste, a falsific\rii tradi]iilor.

La cap\tul unui drum care nu dureaz\ mai mult de o or\, în condi]ii normale de trafic, venind dinspre Bucure[ti, se afl\ domeniul Mogo[oaia. Înc\ de la început, dup\ ce ai trecut pe sub bolta Foi[orului por]ii palatului Mogo[oaia, te cuprinde un sentiment de uimire [i respect – emo]ia c\ te afli, atemporal, la o curte domneasc\.

Foto: © justvision

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

„Nevermore Academy”. Actri]\ american\ Catherine Zeta-Jones a filmat aici scene pentru produc]ia cinematografic\ The Addams Family, foto: © justvision

de la Mogo[oaia

„Nevermore Academy” Parcarea imens\ (m\ [i întrebam câti copaci au fost t\ia]i oare pentru a-i face loc) e, cumva, dovada c\ te afli într-o zon\ urban\ de exploatare comercial\ [i nicidecum întrun parc natural protejat. Dup\ parcare peisajul se schimb\ [i te afunzi într-o p\dure secular\ cu alei care [erpuiesc în jurul lacului Mogo[oaia. Din loc în loc, printre copaci, sta]ioneaz\ ni[te utilaje ciudate a c\ror func]ionalitate e greu de ghicit. Arat\ straniu, par ni[te creaturi science fiction. Pe un [asiu solid sus]inut de 4 perechi de ro]i sunt montate ni[te bra]e robotice, articulate, uria[e, ca ni[te tentacule gigantice. Ciudatele utilaje, în contrast cu trunchiurile groase ale copacilor,

49

COME AND SEE PALATUL DOMNESC DE LA MOGO{OAIA

compun un tablou scary movie. La un moment dat trecerea pe alee este oprit\ de o poart\ imens\ din fier str\juit\ de stâlpi înal]i din piatr\ pe care troneaz\ ni[te statuete, doi corbi mari [i negri. Zidurile înnegrite de timp sunt invadate de vegeta]ia care, ca într-o strânsoare mortal\, se ca]\r\ pe ziduri.

Deasupra por]ii, pe portalul care leag\ cei doi stålpi din piatr\, exist\ o inscrip]ie forjat\, un logotip, un blazon, extrem de bine desenat, care ne spune povestea ce dezleag\ misterul – „Nevermore Academy”.

P\durea arat\ ca un platou de filmare pentru un film de groaz\, ceea ce am aflat, mai târziu, c\ [i este.

Mi-am scos aparatul [i am început s\ fotografiez, dar am fost oprit de un agent care m-a aten]ionat c\ fotografiatul este interzis deoarece „platoul de filmare” a fost închiriat de o cunoscut\ cas\ de film româneasc\. Am negociat cu agentul [i m-a l\sat s\ fotografiez. Eram un fel de paparazzi!

Apoi am aflat c\ frumoasa actri]\ american\ Catherine Zeta-Jones a filmat aici scene pentru produc]ia cinematografic\ The Addams Family, a c\rei lansare î[i a[teapt\ premiera în curând. Atunci am pip\it poarta, am „cioc\nit-o” [i m-am l\murit. Era o impecabil\ butaforie realizat\ magistral de studiourile americane de film, a[a cum doar ei sunt în stare s\ fac\. Am dezlegat, astfel, [i enigma ciudatelor ma[ini cu bra]e metalice ascunse printre copaci, care nu erau altceva decât ni[te macarale care sus]ineau operatorii cu camerele lor de filmare.

Este incredibil la ce performan]e au putut ajunge ace[ti tehnicieni scenografi – am luat de pe jos în mân\ un t\ciune… care s-a dovedit a fi o bucata de polistiren peste care a fost mapat un print care imita perfect un c\rbune aprins. Am trecut, apoi, pe lâng\ o necropol\ unde doi îngeri cu aripi gigantice str\juiau cripta Familiei Addams (probabil) [i pe lâng\ o ruin\ din care a r\mas în picioare doar co[ul de fum, foarte înalt, al unui [emineu. Ruina carbonizat\ era tot din polistiren!

Capela Gheorghe Bibescu, foto: © justvision

50

„Nevermore Academy”, The Addams Family

Foto: © justvision

Capela Ghe. Bibescu Mi-am continuat drumul prin p\dure [i am ajuns, în cele din urm\, [i la o construc]ie autentic\ din c\r\mid\ [i piatr\, la Capela Ghe. Bibescu. Mai mare [i mai bine conservat\ decât cea de la Ghergani, capela, construit\ dup\ 1880, este necropola familiei Gheorghe Bibescu [i ad\poste[te mormintele familiei Bibescu, inclusiv ale prin]ilor Mihai [i George Basarab-Brâncoveanu, aviatori mor]i în timpul celui de-al Doilea R\zboi Mondial.

Aici se mai afl\ mormintele prin]ul Nicolae G. Bibescu [i so]iei acestuia, Helene Louise Ney d’Elchingen, al prin]ului George Bibescu [i so]iei acestuia, Valentine de Caraman Chimay [i prin]esei Elisabeth Bibescu.

Palatul Mogo[oaia Ca toate palatele [i conacele române[ti, [i Palatul Mogoi[oaia are o istorie plin\ de tragism, dac\ ar fi s\ ne referim doar la soarta primilor ei proprietari, bråncovenii.

Martor al unei istorii zbuciumate, timp de trei veacuri palatul a apar]inut mai multor familii de vaz\. Acesta a ajuns pân\ la noi f\r\ prea mari modificari, elementele de baz\ ale stilului brâncovenesc fiind p\strate.

Conform pisaniei de pe latura de r\s\rit a

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

51

52

COME AND SEE PALATUL DOMNESC DE LA MOGO{OAIA

„Nevermore Academy”

palatului, lucr\rile de construc]ie s-au încheiat la 1702. Este o ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu care copiaz\ stilul arhitectural brâncovenesc de la Potlogi.

Dup\ 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreun\ cu fiii s\i, toat\ averea familiei a fost confiscat\ de otomani, iar palatul a fost transformat în han.

R\scump\rat de domnitorul {tefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, [i a r\mas în posesia familiei pân\ la începutul secolului al XIX-lea. În timpul r\zboiului ruso-turc din 17681774, palatul a fost devastat de otomani, iar mai tårziu a func]ionat ca re[edin]\ a familiei Bibescu. Perioada în care Prin]esa Martha

„The Addams Family”, foto: © justvision

Bibescu a primit palatul ca dar de nunt\ a fost una plin\ de glorie. Aceasta a restaurat palatul, apelând la o echip\ de me[teri italieni, [i a redat gr\dinii farmecul burghez. În aceast\ perioad\ palatul a fost vizitat de personalit\]i ilustre precum August von Mackensen, Charles de Gaulle, Marcel Proust, Nicolae Iorga, Regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei, Regele Carol I al României, Regina Maria a României, Regele Ferdinand I al României sau Winston Churchill. În 1949, palatul a fost na]ionalizat.

Cl\direa a fost devastat\ [i devalizat\, iar colec]iile de art\ au fost furate [i dezmembrate. Jaful comunist ne-a l\sat f\ra averea Marthei Bibescu. În prezent, Palatul Mogo[oaia ad\poste[te Muzeul de Art\ Brâncove-

neasc\ [i este un important punct de atrac]ie turistic\. Începând din 2010, mo[tenitorii de drept ai Marthei Bibescu, care tr\iesc în Marea Britanie, se lupt\ în justi]ie pentru recuperarea palatului. În complexul bråncovenesc de la Mogo[oaia pot fi vizitate: Palatul, Cuhnia (buc\t\ria domneasc\, transformat\ acum în spa]iu expozi]ional), Turnul Por]ii [i Poarta Târgovi[tei, Ghe]\ria, Capela [i Biserica cu hramul Sf. Gheorghe (ridicat\ de Constantin Brâncoveanu spre sfâr[itul veacului al XVII-lea). Aici se afl\ expus un tablou votiv care îi înf\]iseaz\ pe Constantin Brâncoveanu împreun\ cu cei patru fii ai s\i [i pe Doamna Maria cu cele [apte fiice.

De asemenea, tot aici este înhumat George Valentin Bibescu, so]ul Marthei Bibescu. Pe lespedea funerar\ se afl\ stema familiei Bibescu, cu cei doi lei [i vulturul încoronat.

Desigur, The Robelos poveste[te despre partea plin\ a paharului, dar cred c\ un entuziasm moderat e mai util turismului romånesc [i, în general, României, atunci când prin mici articole atragem aten]ia c\ monumente de importan]\ na]ional\ se afl\ în primejdie.

Luptele dintre diferitele institu]ii ale statului care î[i revendic\ proprietatea [i dreptul de administrare se v\d peste tot, dar, chiar [i a[a, stilul arhitectonic 100% românesc (singurul) a r\mas intact [i poate fi admirat în toat\ splendoarea lui!

Zenaida F\rca[ rewriter JustCPR

54

ROBELO INTERVIEW CRISTIAN LASCU

Cristi anLascu Nu exist\ un raport Interviu

Interview

just între cererea turistic\ [i oferta turistic\ V-a]i întors de câteva zile dintr-o c\l\torie unde a]i fost conectat cu „lumea normal\", cum a]i numit-o acum câ]iva ani într-un interviu. Care a fost scopul c\l\toriei?

A fost, pur [i simplu, o c\l\torie de pl\cere. Un bun prieten, care are o barc\ cu pânze pe care o ]ine în Insulele Canare, în La Gomera, mi-a spus – vino, te a[tept, s\ stam la pove[ti. {i am petrecut 12 zile minunate, cu înot în ocean, diminea]a, cu ture prin mun]ii aceia vulcanici, pr\p\stio[i. Am fost impresionat, din nou, de cât de civilizat era totul, de cât de bine era organizat traficul, cur\]enia… [i, bineîn]eles, m-am gândit cu nostalgie la ]\ri[oara mea [i m-am întrebat „la noi de ce nu se poate?!”. „{i-am putea [i nu se poate”, vorba cântecului. Aceast\ stare care este aiurit\ [i tulbure de la nivel politic, nu intru în am\nunte, m-a prins prost [i m-am gândit pe ce mâini a înc\put ]ara… Batem toat\ ziua apa în piu\ [i nu progres\m cu nimic. Nu se întâmpl\ nimic semnificativ nici în educa]ie, nici în s\n\tate [i nici în mediu, iar asta m\ doare cel mai tare. Numai ve[ti proaste. Nu rezolv\m cu p\durile, nu rezolv\m cu biodiversitatea…

Sunt foarte trist pentru c\ un proiect în care am fost implicat trup [i suflet, ca redactor [ef, 12 ani, revista National Geographic, tocmai a ie[it de pe pia]\, din cauza unui management defectuos, nu din cauz\ c\ nu ar avea iubitori, ca s\ dau o replic\ celor care spun c\ printul a murit! O prostie.

Parcul Natural V\c\re[ti, un alt proiect drag pe care l-am condus al\turi de o echip\ pasionat\ [i pe care l-am administrat cu mijloace modeste, dar cu rezultate remarcabile, s-a dus [i el pe apa sâmbetei. Sunt semne îngrijor\toare. Apar ni[te bani, care oricum sunt pu]ini [i nu ajung decât pentru salarii, [i nu se întrevede niciun progres. Sper ca cel pu]in o

parte din vechea echip\, care s-a ocupat de parc, s\ poat\ func]iona în noua formul\ de management, dar sunt pesimist. Semnele sunt proaste. Îmi pare r\u pentru c\ trebuie s\ spun toate aceste lucruri, dar ele trebuie s\ fie auzite!

Vestea este cât se poate de proast\, National Geographic a tras obloanele în România.

A fost copilul dvs. de suflet.

Exist\ vreun alt proiect care s\-i ]in\ locul?

Nu, din p\cate. Singura revist\ de informa]ie care mai rezist\, [i care e [i cea mai veche, este revista {tiin]\ [i tehnic\, dar ea nu acoper\ plaja de public a revistei National Geographic. Ea era mai cu „vino-ncoace”, prin calitatea excep]ional\ a ilustra]iei. Fotografiile National Geographic au constituit, zeci de ani, un standard de calitate în fotojurnalism. {i, odat\ cu National Geographic a disp\rut [i Traveler.

Da]i-ne mai multe date despre Parcul V\c\re[ti. Ce se întâmpl\ cu el?

P\i, ce s\ se întâmple? Dup\ patru ani de eforturi insistente ale unei mici echipe formate din patru persoane, ca s\ fiu exact, la care s-au mai al\turat ulterior câ]iva pasiona]i [i dedica]i, am reu[it s\ învingem opozi]ia multora, inclusiv a unor institu]ii de mediu. Nu are rost s\ intru în am\nunte, s\ v\ spun cum mam luptat ca s\-i convingem. {i, în 2016, în sfâr[it, într-o conjunctur\ favorabil\, a ie[it o hot\râre de guvern prin care Parcul Natural V\c\re[ti a fost oficializat – a devenit arie protejat\ de interes na]ional, a devenit parc natural, aten]ie, nu parc na]ional, s\ nu facem confuzii. La un an de la acest eveniment, Ministerul Mediului a scos la licita]ie administrarea parcului, iar echipa condus\ de mine a ob]inut

administrarea. Din acel moment, cu mijloace care au constat exclusiv din sponsoriz\ri, f\r\ nicio sus]inere din partea autorit\]ilor, am demarat o serie de activit\]i cu rezultate vizibile.

S-au amenajat poteci, s-au f\cut marcaje, au fost afi[ate panouri de informare [tiin]ific\, sau f\cut foi[oare de observa]ie de unde s\ te ui]i cu binoclul [i, mai ales, am f\cut educa]ie cu copiii. Am ]inut pân\ la un moment dat o eviden]\, 7000 de copii au venit s\ viziteze parcul, în grupuri, clase întregi conduse de profesori. Au venit studen]i, care [i-au f\cut acolo lucr\rile de diplom\, veneau oameni care f\ceau jogging… era un loc de recreere [i educa]ie. Situa]ia nu putea s\ r\mân\ a[a, sponsoriz\rile se limitau la 20/30 de mii de euro [i nu puteam face foarte multe lucruri. Am avut un sediu într-un bloc înalt pe malul lacului de unde aveam observa]ie foarte bun\.

Aveam în echip\ [i rangeri care patrulau [i care au prins braconieri – erau pe[ti incredibili de mari, am avut chiar o captur\ de 11 kilograme [i ceva, o [tiuc\ de un metru [i 16 centimetri. Nu e poveste pesc\reasc\! {i, desigur, ace[ti pe[ti ar fi trebuit s\ fie mânca]i de vidrele de acolo, de vulpile de acolo [i de celelalte animale s\lbatice. Braconierii veneau la pescuit noaptea, cu curent electric, [i au fost probleme. Uneori eram sprijini]i de jandarmi,

Foto: © Helmut Ignat, membru fondator al Asocia]iei Parcul Natural V\c\re[ti, coautor al celor dou\ articole ap\rute `n Revista National Geographic România – „Delta dintre blocuri” [i „Parcul Natural V\c\re[ti – Primii [apte pa[i”.

Cristian Lascu, membru fondator al Asocia]iei Parcul Natural V\c\re[ti, foto: © justvision

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

There is no balance between the touristic demand and the touristic supply

dar nu a existat o baz\ legal\ pentru ca ace[tia s\ poat\ interveni în astfel de situa]ii.

Au existat [i întâmpl\ri hilare, au venit poli]i[tii [i au sanc]ionat pescarii pentru consum de alcool în spa]iul public, nu pentru braconaj.

E dezolant ce s-a întâmplat acolo. Am avut de-a face cu acte de vandalism, inclusiv incendieri de vegeta]ie. A fost incendiat stuful [i sunt dovezi c\ focul a fost pus inten]ionat.

Din acest motiv, parcul avea nevoie de sus]inerea unei institu]ii, iar cea mai potrivit\ pentru a face acest lucru era Prim\ria General\. {i-a asumat, recent, administrarea parcului [i, în virtutea acestui fapt, a format o structur\ care se nume[te Administra]ia Parcului Natural V\c\re[ti, cu o schem\ de personal generoas\. Chiar m\ întreb, ce vor face to]i ace[ti oameni? Marele meu semn de întrebare este dac\ în aceast\ nou\ administra]ie î[i vor g\si locul [i câ]iva membri din Asocia]ia Parcul Natural V\c\re[ti, cea care, din 2012, a f\cut eforturi s\ administreze parcul. Prin articolul pe care l-am publicat în National Geographic, împreun\ cu fotograful Helmut Ignat, numit „Delta dintre blocuri", am declan[at interesul public pentru aceast\ mic\ delt\.

You returned a few days ago from a trip to the “normal world”, as you called it a few years ago in an interview.

What was the purpose of your trip?

It was simply a pleasure trip. A good friend of mine who has a sailboat he keeps in the Canary Islands (in Gomera) told me – come, let’s hang out and catch up. So we spent twelve wonderful days, in the mornings we swam in the ocean, we did laps in those steep volcanic mountains. I was once again impressed by the level of civilization, by how well traffic is organized, by the cleanliness… Of course, I was nostalgic, thinking about my country and asking myself – why can’t we do it like them? “We could, but it’s not possible”, as the song says.

This awkward, troubled state, which goes all the way to the political level, caught me at a bad time, and I thought about the hands this country has fallen into… We keep harping on about everything, and we aren’t progressing in any fields. There is nothing significant happening in the fields of education, health, environment, either, and this hurts me the most.

Only bad news. We’re not fixing the problems we have with our forests, the biodiversity…

I’m very sad because a project I put my heart and soul into as editor-in-chief for twelve years, the National Geographic magazine, has just left the market, due to bad management – not because it didn’t have fans, to answer those who say print is dead! Bullshit. The V\c\re[ti Natural Park, another project dear to me, which I led together with a passionate team and with modest financial means – but with outstanding results – has also gone down the drain. These are signs of concern. Some

money comes by – at any rate a very small amount, which only covers the salaries – but there’s no progress in sight. I hope at least part of the old team that looked after the Park will remain in the new formula, but I’m doubtful.

The signs are bad. I’m sorry to have to say these things, but they must be heard!

Very bad news – National Geographic has left the Romanian market. This project was dearest to you. Is there anything else on the market that could fill the void?

Unfortunately not. The only scientific magazine that keeps on living is the Science and Technology magazine, but it doesn’t cover the segment that National Geographic covered. The latter had a certain something, thanks to the exceptional illustrations. For ten years, the photographs in National Geographic have set the gold standard in photojournalism. And together with National Geographic, Traveler has also left the market.

Give us more details about the situation of V\c\re[ti Park. What’s happening?

What should be happening? After four years of concentrated efforts from a small team composed of four people, to be exact, who were later joined by a few passionate and dedicated people, we succeeded to overcome the obstacles put in our way by many, including some environmental institutions. I won’t go into the details of how we fought to convince them. Eventually, thanks to a favorable context, a government decision came, which officially made the V\c\re[ti National Park a protected area of national interest – not a na-

55

56

ROBELO INTERVIEW CRISTIAN LASCU

Acum, am emo]ii, pentru c\ [ti]i cum se întâmpl\ cu ocuparea posturilor la bugetari…

Fotogeografica, fotografia de natur\, proiectul fotografic pe care-l coordona]i, a împlinit 25 de ani. Povesti]i-ne despre el.

O, da! Timpul zboar\. Eu sunt doar mâna de ajutor pe care am dat-o prietenului meu Paul Borda[, [eful Casei Studen]ilor. El face s\ mearg\ lucrurile! În primii 3/4 ani de existen]\ a Fotogeografica nu am fost implicat. Apoi, în calitatea mea de redactor [ef la National Geografic, am sprijinit proiectul [i am fost sprijinit, la rândul meu, de Fotogeografica, pentru c\ laurea]ii au devenit colaboratori ai revistei.

To]i sunt fotografi foarte talenta]i, cum a fost, de exemplu, Silviu Matei, care s-a specializat pe faun\ s\lbatic\. În felul acesta am avut fotografii de nivelul National Geographic.

A ap\rut o infla]ie de fotografi, tehnica actual\ permite trucajul facil. Cum vede]i dvs. c\ trebuie s\ fie fotografia de natur\? Care sunt coordonatele în care ar trebui ea s\ r\mån\?

A]i r\spuns singur la întrebare, ar trebui s\ r\mân\ în coordonatele bunului sim]! Autenticitate, autenticitate, autenticitate! Au fost fotografi care au ob]inut premii cu apusuri de soare cu animale împ\iate pe care le-au a[ezat în pozi]ii plauzibile. Cunosc un asemenea precedent. Adev\ra]ii fotografi de natur\ sunt în stare s\-[i petreac\ zile întregi la pând\, cu buruienile în cap, pentru a fi camufla]i. Ei sunt cei care surprind autenticitatea naturii. Acest tip de fotografie este un mijloc de pledoarie pentru conservarea naturii. V\ dau un simplu exemplu. Pentru c\ l-am amintit pe Silviu Matei, el a stat singur într-un copac, o s\pt\mân\ întreag\, [i a reu[it s\ surprind\ ni[te imagini superbe cu ni[te râ[i. Eu am pus aceste fotografii lâng\ unele f\cute de o firm\ de vân\toare care îndemna vân\torii din Germania s\ vin\ s\ împu[te râ[ii României. {i, pentru a fi mai conving\tori, într-una din poze vân\torii au pus vreo [ase cadavre însângerate de râ[i. A fost zguduitor, pentru c\ râsul este „Pantera Carpa]ilor” no[tri [i nu sunt atât de numero[i încât s\ ne permitem s\-i vân\m.

Speciali[tii în conservare au alc\tuit un dosar care con]inea [i acele fotografii, dosar pe care l-am dus cu mâna mea [i l-am pus pe masa Ministrului Mediului, care a reac]ionat. {i, dup\ câteva zile, a emis un comunicat prin

care anun]a c\ vân\toarea la râs este suspendat\ în România. Iat\ un exemplu în care fotografia de natur\ s\lbatic\ [i-a ar\tat eficacitatea. Ur[ii – care acum nu au o via]\ prea u[oar\, pentru c\ legisla]ia a fost relaxat\ în privin]a lor [i pot fi împu[ca]i, dar poate c\ într-adev\r sunt prea mul]i – sunt un subiect fotografic minunat. Am v\zut [i fotografii cu dezastre forestiere, o alt\ realitate trist\ a naturii noastre s\lbatice. Fotogeografica a afi[at în ultima vreme nu numai patrimoniu natural, ci [i cultural. Organiz\m safariuri fotografice prin satele române[ti în care mai exist\ un autentic patrimoniu etnografic [i folcloric. Aceste fotografii sunt documente care s-ar putea ca într-o bun\ zi s\ devin\ doar amintiri. Avem nevoie de amintiri în aceast\ Românie care se schimb\ în mod firesc, dar nu totdeauna în bine.

Schimb\rile climatice modific\ lumea în care tr\im, dar mai grav mi se pare ce se întâmpl\ pe plan local, mioritic, [i m\ refer la defri[\rile masive de vegeta]ie, la construc]iile de imobile în zonele protejate, la turismul de vandalism, l-a[ numi…

Ce mo[tenire l\s\m copiilor no[tri?

Daaaaa! Ce s\ v\ spun? V\ dau un caz concret care m-a sup\rat foarte mult! Conservarea naturii ar trebui s\ o fac\ persoane care au voca]ie [i dedicare în primul rând [i, mai apoi, competen]\. Au fost mereu astfel de oameni inimo[i, asocia]ii, cluburi care au preluat în custodie zone protejate, conform legii, [i au devenit administratori legal împuternici]i de Ministerul Mediului – ei trebuiau s\ îndeplineasc\ anumite condi]ii pentru a deveni custozi. Cei mai mul]i [i-au f\cut foarte bine treaba [i atunci au intrat în conflict cu diverse interese locale, iar ace[ti oameni nemul]umi]i s-au dus la „[eful cel mare”– Liviu Dragnea era „[eful cel mare" pe-atunci, ca s\ spun clar. Am aflat cum a fost discu]ia: dom'le, vreau s\-mi fac o vil\ [i vin unii pe acolo, ni[te ONG-i[ti [i nu m\ las\. Sau al]ii care au vrut s\ deschid\ o carier\ sau s\ taie ni[te p\duri... „{eful cel mare" a întrebat: cine sunt dom'le ace[ti ONGi[ti care ne pun frâne? Hai c\ o rezolv\m. {i atunci, doamna Ministru a Mediului de-atunci [i cu doamna [ef\ a Agen]iei Na]ionale a Ariilor Protejate au dat o lege, în august 2018, o completare la legea conserv\rii, de fapt, la Ordonan]a 57 din 2007, prin care ONG-urilor li se retr\gea dreptul de administrare. O decizie cel

tional park, but an area of national interest, don’t confuse them. One year after this event, the Ministry of the Environment put the management of the park up for auction, and the team I was leading won. From that moment on, with means consisting exclusively of sponsorships, with no help from the authorities, we began a series of activities, and the results were visible. We created footpaths, we put up signs, we put up pan-

els with scientific information, we built observational watchtowers wherefrom people could look through binoculars, and, most importantly, we had educational programs for the kids. We kept track of them up to some point: 7000 kids came to visit the park, in groups led by teachers. We had students who did their theses there, people were coming to jog there… It was a place for recreation and education. But things couldn’t stay like that – the sponsorships were limited to 20-30 thousand euros, so we couldn’t do much. We had an office in a high building by the lake wherefrom we had a very good view of the park. We had in our team rangers who were patrolling, and they caught poachers – there were incredibly big fish there; we once had an eleven-

Foto: © Helmut Ignat, membru fondator al Asocia]iei Parcul Natural V\c\re[ti,

something kilogram catch, a one meter and sixteen centimeter pike. This is not a fisherman’s story! Of course, these fish were supposed to be eaten by the otters, foxes, and other wild animals that lived there. The poachers came fishing at night, with electrical

I’m wondering – what will all these people be doing? The big question for me is whether there will be space in this new administration for a few people from the V\c\re[ti Natural Park Association, who have made great efforts to manage the park.

current, and we had some trouble with them.

Sometimes the gendarmes helped us, but there was no legal basis for them to intervene in such situations. We also had hilarious situations – the police came and fined the fishermen for consumption of alcohol in a public space, not for poaching. It’s distressing what was happening there. We had to deal with acts of vandalism, including arson. They set the reed on fire, and there is proof it wasn’t an accident. For this reason, the park needed support from an institution, and the most suitable for this job was the city council. The city council has recently taken on management duties for the park and, in virtue of this, they have created a new structure called The Administration of V\c\re[ti Natural Park – with a very generous number of personnel.

Fotogeografica – the nature photography project you are coordinating – has turned 25. Tell us about it.

Oh, how time flies! I’m just the helping hand that I’ve given to my friend Paul Borda[, who runs Casa Studen]ilor. He makes things work! I wasn’t involved in the first three-four years of the project’s life.

After that, as the editor-in-chief of National Geographic, I supported the project, and I was supported, in turn, by Fotogeografica – because the laureates went on to become collaborators for National Geographic. They are all very talented photographers, like, for instance, Silviu Matei, who now specializes in wild fauna. This is how we get photographs that are up to the standards of National Geographic.

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

There is an inflation of photographers, technology now allows for easy manipulation.

What is your take on nature photography?

What are the boundaries that such photography must not cross?

You’ve answered the question – it should stay within the boundaries of common sense!

Authenticity, authenticity, authenticity! There were cases of photographers who won prizes with photos of sunsets and stuffed animals that they put in plausible positions. I know of one such precedent. But real nature photographers can spend whole days on the lookout, camouflaged in the weeds. They are the ones who capture the authenticity of nature.

This type of photography is a kind of plea for the conservation of nature. I’ll give you a simple example. Since I mentioned Silviu Matei – he spent a whole week by himself in a tree and he managed to capture some superb shots of some lynxes. I put these photographs next to some photos done by a hunting company, which encouraged hunters to come and shoot the lynxes of Romania. And, in order to be more convincing, in one of the photos they had about six bloody lynx carcasses. It was terrible, because the lynx is the panther of our Carpathians, and they are not present here in huge numbers, so we cannot afford to shoot them. Wildlife conservation specialists put together a folder which also included those photographs – and I took it and put it on the Environment Minister’s table myself. He reacted and, after a few days, he issued a statement suspending lynx hunting in Romania. Here’s an example of nature photography’s efficiency! Bears – who now don’t really have an easy life in Romania, because the legislation has been relaxed and they can now be shot, though maybe there really are too many of them – are a wonderful photographic subject. I’ve also seen photos of forestry disasters, another sad reality of our wild nature. Lately, Fotogeografica has featured not only the natural heritage, but also the cultural heritage. We organize photography safaris in the Romanian villages where there still is an authentic ethnographic and folkloric heritage. These photographs are documents that may one day be just memories. We need memories in the context of the changes that Romania is naturally going through – and not always for the best.

57

58

ROBELO INTERVIEW CRISTIAN LASCU

pu]in ciudat\, pentru c\ era discriminatorie. A fost un mare p\cat, pentru c\ ace[ti oameni erau în stare s\ vin\ cu bani de acas\ pentru a proteja p\durile. Ei, oricum, nu erau pl\ti]i, tr\iau doar din sponsoriz\ri [i din ac]iuni de voluntariat în care erau implicate, uneori, [i persoane str\ine cu experien]\ în conservarea naturii. Este o lupt\ grea în domeniul conserv\rii, iar fotografia este un martor bun.

Dac\ fotograful e onest [i e [i priceput, ajut\ foarte mult la conservarea ariilor protejate. Nu v\ spun cât de mult a contat pentru promovarea Parcului Natural V\c\re[ti publicarea articolului „Delta dintre blocuri", în mai 2012, în National Geographic, cu fotografiile f\cute de domnul Helmut Ignat, fotografii care au fost extraordinar de conving\toare.

Nimeni nu a vrut s\ cread\ c\ exist\ a[a ceva în centrul Bucure[tiului.

Pandemia a „obligat” turi[tii din România s\-[i cunoasc\ ]ara. Care sunt zonele care ar trebui vizitate mai mult? Vorbi]i-ne [i despre Parcul Na]ional Buila Vânturari]a, [tiu c\ sunte]i membru în consiliul [tiin]ific.

Buila Vânturari]a este cel mai mic parc na]ional din România, dar este alc\tuit foarte armonios. În zona central\ are o creast\ calcaroas\, ca o mic\ Piatr\ a Craiului, o zon\ pr\p\stioas\ [i periculoas\. S-a pus problema, la un moment dat, s\ fie montate balustrade, dar rangerii care protejeaz\ parcul s-au opus.

Ei au spus c\ nu vor s\ încurajeze „turismul peste m\sur\!" Au propus amplasarea de panouri care s\ avertizeze c\ aventurarea pe poteci cu grad mare de periculozitate poate fi foarte periculoas\. V\ sun\ asta cinic? Dup\ p\rerea mea, nu. Eu cred c\ nu trebuie s\ transform\m natura în bulevard! Cei care vor bulevard pot merge în Bucegi. Acolo pot ajunge cu ma[ina, sau pe Transalpina, sau pe Transf\g\r\[an. S\ l\s\m mun]ilor ce este al mun]ilor! Ultimii doi ani au adus o invazie extraordinar\ de turi[ti, iar pentru natur\ asta nu a însemnat un lucru pozitiv. Ca s\ ajung\ la Bucura, în „inima Retezatului", turi[tii merg cu ma[ina pân\ la Gura Bucurei. De obicei, aici sunt parcate 20/30 de ma[ini. Din parcare se merge pe o potec\ pân\ la lacul Bucura. Anul trecut [irul de ma[ini m\sura câ]iva kilometri!

Un loc care este supus unui asemenea impact începe s\ sufere, pentru c\ se creeaz\ un dezechilibru pe care nu ai cum s\-l rezolvi, în-

tre densitatea mare de turi[ti [i resursele limitate pe care le au autorit\]ile pentru a proteja zona. Acolo sunt doar câ]iva rangeri care pot opera în teren. Dar, trebuie s\ men]ionez, sunt ni[te rangeri foarte buni, care administreaz\ foarte bine zona, iar parcul arat\ ca orice parc din America. E important s\ po]i monitoriza zona. În momentul în care vizitatorii te cople[esc, lucrurile se pot deteriora.

Eu am fost fericit s\ v\d c\ Buila Vânturari]a se autoprotejeaz\ datorit\ formelor geografice pr\p\stioase. Acolo sunt multe animale s\lbatice, capre negre, lupi, [i e mai bine s\ nu le perturb\m climatul. Foarte mul]i se duc pân\ în „zona tampon" a parcului, ca s\ o numesc a[a, unde se g\sesc ni[te schituri foarte frumoase – Schitul P\trunsa, Schitul Pahomnie, M\n\stirea Iezer – care pot absorbi un num\r mai mare de vizitatori. Ast\ var\, am fost în Parcul Natural Bucegi [i nu a[ zice c\ am fost foarte fericit de ce am v\zut, pentru c\ [oseaua Transbucegi faciliteaz\, poate, prea mult accesul auto [i aduce turi[ti care fac foarte mult\ mizerie pe lâng\ Sfinx. Ei vin cu daci [i mituri fabuloase printre cutii de conserve de bere… aceea[i problem\…

Nu exist\ un raport just între cererea turistic\ [i oferta turistic\. {i, atunci, care ar fi solu]iile dvs. pentru conservarea parcurilor na]ionale [i naturale, a ariilor protejate [i a patrimoniului natural?

S\ nu invent\m apa cald\! S\ ne uit\m cum fac al]ii! {i s\ încerc\m s\ ne apropiem de standardele lor, de modul lor de administrare.

Eu am v\zut parcuri na]ionale în ]ara care le-a inventat, în America. Acolo sunt parcuri formidabile, iar lucrurile sunt puse în ordine. Americanii au un corp de rangeri care func]ioneaz\ într-un sistem centralizat. Toat\ zestrea naturii este dat\ în grija unui for care se nume[te National Park Service, unde personalul este bine instruit, bine educat [i [tie întotdeauna cum s\ ac]ioneze. Un lucru care mi-a pl\cut foarte mult, rangerul te întâmpin\ cu un zâmbet cât toate zilele, dar la brâu are un pistol: el reprezint\ autoritatea! Nu în]eleg de ce la noi un jandarm care p\ze[te un p\rcule] are pistol, iar rangerii no[tri care p\zesc zestrea natural\ nu primesc aceast\ autoritate. Ar trebui s\ avem [i noi rangeri bine instrui]i care s\ cunoasc\ legisla]ie, s\ aib\ no]iuni de psihologie [i educa]ie [tiin]ific\. La noi, cele mai

Climate change alters the world we live in, but what I think is worse is what’s happening locally, nationally – I mean the massive deforestation, the constructions in protected areas, vandalistic tourism I would call it…

What are we leaving for our kids?

Of course! What should I tell you? I’ll give you an example that made me very upset.

The conservation of nature is something that must be looked after by people who, first, have a vocation for it and are dedicated, and, secondly, are competent. We always had kind people, associations and clubs who took protected areas into custody, and, in accordance with the law, they became the managers of these areas, authorized by the Ministry of the Environment (they had to satisfy certain conditions in order to become custodians). Most of them did a great job, which is why they came into conflict with the interests of others, and these dissatisfied people went to complain to the big boss, Liviu Dragnea – he was the big boss at the time, it must be said. I learned how the discussion went: Mr Dragnea, I want to build a villa and some people from NGOs won’t let me. Others wanted to cut down some trees, to build quarries… And so the big boss asked: Who are these guys from NGOs that make things hard for us? Let’s fix this. So the Minister of the Environment at the time together with the boss of the Agency for Protected Areas passed a law which forbade

Cristian Lascu, membru fondator al Asocia]iei Parcul Natural V\c\re[ti, foto: © justvision

NGOs from managing protected areas. This was a weird, discriminatory decision. It was a shame because these NGO people were of the kind who would not have refrained from protecting the forests with money out of their own pockets. After all, they weren’t paid for it, only living from sponsorships and volunteering – also, foreign people with experience in the conservation of nature were sometimes involved. Conservation is a hard fight, and photography is a good witness. If the photographer is honest and competent, this helps a lot with the conservation of protected areas. I cannot overestimate the contribution that the article “The Delta between Apartment Buildings” (which appeared in National Geographic in May 2012, with extremely convincing photographs from Helmut Ignat) had for the promotion of V\c\re[ti Natural Park. No one believed something like that was lying in the middle of Bucharest.

The pandemic has forced Romanian tourists to discover their country. Which areas should be more popular? Please also tell us about the Buila Vånturari]a National Park – you are a member of the scientific council there.

Buila Vånturari]a is the smallest national park in Romania, but it has a very harmonious composition. In the central region there is a

calcareous ridge, like a smaller version of the Piatra Craiului, a steep, dangerous area. At some point they wanted to install railings, but the rangers who protect the park opposed the decision. They said they didn’t want to overencourage tourism. Instead, they suggested signs could be put up, warning others of the dangers of certain paths. Does this sound cynical to you? I don’t think it is. I don’t think we should transform nature into a boulevard!

Those who want boulevards can go to Bucegi.

They can get there by car. Or they can go to Transalpina. Or Transf\g\r\[an. Let’s render unto the mountains what belongs to the mountains! The past two years have seen an extraordinary invasion of tourists, and this is not a positive thing for nature. In order to get to Bucura, in the heart of the Retezat Mountains, tourists first travel to Gura Bucurei by car.

From the parking lot, there is a footpath towards Lake Bucura. Last year, the “motorcade” was a few kilometers long! When you subject a place to such an impact, it will suffer, because you create an imbalance which you cannot fix, between the high density of tourists and the limited resources to protect the area. There are only a few rangers on the field. I must mention they are doing a great job and the park looks like any park in the USA. It is important to be able to monitor the area. When an area is overwhelmed with visitors, things can deteriorate. I was happy to see that Buila Vånturari]a has a self-defense mechanism because of its steep relief. There are lots of wild animals there, black sheep, wolves, and it’s best that we don’t disturb their climate. Lots of people go close to the park’s buffer zone, where they can find beautiful sketes – Schitu P\trunsa, Schitu Pahomnie, Iezer Monastery – which can take a great number of visitors. I went to Bucegi Natural Park last summer and I wouldn’t say that I was too happy with what I saw, because the Transbucegi road perhaps facilitates too much traffic and brings in tourists who leave a lot of garbage near the Sphinx. They come in thinking of the Dacians and mythical stories, but they are surrounded by beer cans. The same old problem… There is no balance between the touristic demand and the touristic supply.

So what is your solution for the conservation of national and natural parks, protected areas, and our natural heritage?

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Let’s not reinvent the wheel! Let’s look at what others are doing and try to get closer their standards, their managerial approach!

I’ve seen national parks in the country that invented them, the USA. They have magnificent parks and everything is organized. American park rangers are part of a centralized system.

The natural heritage is in the care of a forum called National Park Service – the personnel there are very well trained and and they always know how to react. A thing I really liked – rangers greet you with a great big smile, but they are armed: they represent the authority! I don’t understand why gendarmes in Romania have guns, but the rangers who look after our natural heritage do not have this authority. We should also have well trained rangers who know the laws, who have a basic knowledge of psychology and science. Most of our national and natural parks are managed by the National Administration of Forests, which has economic duties. This institution needs to live off something, so they make money from the exploitation of forests and from hunting. This is where they go astray. They say – protect hunting – when they should be saying – protect our biodiversity! Our rangers are not really rangers, but they could become real rangers if they are trained properly. I witnessed a situation in the Retezat Mountains. They have very good managers and, in a place where tourists weren’t allowed to put up tents, in Poiana Pelegii, there was a clear sign saying that open fire is forbidden. Some troublemakers ignored the sign and started a fire. They were warned about it, but didn’t care. So who came out of the blue? Mr Zoran, the manager of the park.

He confirmed their identities and gave each a 500 RON fine. The boys tried to protest, but they were informed that the gendarmerie would come if they wouldn’t comply. So they had to bite the bullet and pay up. Education requires firmness and, sometimes, coercion.

There are countless TV series about Romania.

Which one did you think was the best?

The latest one! The one done by Dan Dinu and his friend. Wild Romania. I was very proud to find that Romania has not only beautiful nature, but also people who are capable of promoting it. I have the utmost respect for this accomplishment. Of course, I like Charlie Ottley’s films. They are showing the beautiful side of

59

60

ROBELO INTERVIEW CRISTIAN LASCU

multe parcuri na]ionale [i naturale sunt administrate de Regia Na]ional\ a P\durilor, care are de îndeplinit sarcini economice. Ea trebuie s\ tr\iasc\ [i atunci scoate bani din exploatarea lemnului [i din vânat. {i aici s-a rupt filmul. Ei spun: proteja]i vânatul, când ar trebui s\ spun\ proteja]i biodiversitatea! P\durarii no[tri nu sunt rangeri, dar ar putea deveni, dac\ ar fi bine instrui]i. Am asistat odat\, în Retezat, la o scen\. Exist\ administratori foarte buni [i, într-un loc unde turi[tii aveau voie s\[i pun\ cortul, în Poiana Pelegii, scria clar c\ e interzis focul deschis. Ni[te tineri zurbagii au ignorat inscrip]ia [i s-au apucat s\ fac\ focul. Li s-a atras aten]ia, dar nu au vrut s\ ]in\ cont de rug\mintea rangerilor. {i, deodat\, cine a ap\rut? Dl. Zoran, directorul parcului na]ional.

I-a legitimat [i le-a dat câte 500 de lei amend\ de fiecare. B\ie]ii au încercat s\ protesteze, dar li s-a pus în vedere c\ vor fi ridica]i de jandarmeria montan\. Atunci, baie]ii au înghi]it în sec [i au pl\tit amenda. Educa]ia se face cu fermitate [i, uneori, cu coerci]ie.

S-au f\cut nenum\rate seriale despre România. Care vi s-a p\rut cel mai bun?

Ultimul! Cel f\cut de Dan Dinu [i de prietenul lui, România S\lbatic\. Am fost foarte mândru s\ constat c\ România nu are doar natur\ frumoas\, ci [i oameni capabili s\ o pun\ în valoare. Am toat\ stima pentru aceast\ realizare. Desigur, îmi plac [i filmele f\cute de Charlie Ottley. Ei arat\ chipul frumos al României. {i e bine s\-l vedem! Acum 4 ani m-am întâlnit la Bucure[ti cu prin]ul Charles al Marii Britanii, am fost în echipa care s-a întâlnit cu dânsul [i i-am prezentat Parcul Natural V\c\re[ti. Dac\ e adev\rat, am în]eles c\ exact pentru asta a venit la Bucure[ti, pentru c\ lui nu `i place pe aici, el st\ în Transilvania lui. {i mi-a spus: domnule, ave]i o zestre, o bog\]ie… nu v\ bate]i joc de ea! Proteja]i-o!

Nu repeta]i gre[elile noastre pentru c\ noi, în Anglia, în parcul natural nu mai avem decât câteva veveri]e [i dou\ vulpi. Vorbele lui m-au f\cut [i mai trist, pentru c\ v\d c\ nu putem coagula un efort na]ional pentru salvarea p\durilor. Peste patru milioane de oameni se înc\lzesc iarna cu lemne. T\iem 20 de milioane de metri cubi pe an ca s\ le b\g\m pe foc! Este criminal ce se întâmpl\. Desigur, nu putem s\-i l\s\m pe oameni în frig, dar nici nu c\ut\m alte variante. Eu, când v\d c\ trec pe

drumuri camioane înc\rcate cu copaci seculari… p\i, când se mai refac p\durile din care au fost t\ia]i? În 200, în 300 de ani? {i m\ doare, pur [i simplu, sufletul când îmi dau seama c\ pierdem iremediabil p\durile.

Robelo este despre Romanian Best Locations, despre cele mai frumoase locuri din România.

Vorbim de locuri [i resorturi turistice.

Putem deveni un reper turistic în lume din acest punct de vedere?

Putem vinde rural, tradi]ii [i natur\? Înc\ da! Ruralul este deosebit de atractiv!

Dar ruralul autentic. Aten]ie! Exist\ foarte multe falsuri [i trebuie s\ avem grij\. Unii î[i închipuie c\ dac\ vine str\inu' [i vede cum mulgi vaca, gata… Ei, nu e chiar a[a. Dac\ vom mai avea p\duri frumoase [i nu ni[te cioturi, asemenea locuri vor atrage turi[ti din lumea larg\. {i nu vorbesc teoretic. În mai vor veni la mine ni[te profesori de la Harvard, pe care i-am cunoscut la ei acas\ în 2019, [i care au fost atât de încânta]i de prezentarea cu poze pe care am facut-o la ei, încât au dorit imediat s\ viziteze România. I-am avut musafiri [i au plecat atât de încânta]i de România încât au vrut s\ m\ „n\p\deasc\” în anul urm\tor, dar am avut noroc cu Covidu’.

Ei asta vor s\ vad\, natur\ [i pe[teri. Avem înc\ destule pe[teri neamenajate, dar în care nu î]i „rupi gâtul”. Dup\ p\rerea mea, aceasta e [ansa noastr\ s\ vindem natur\. Pe[terile se pot vizita cu o casc\ cu lamp\ frontal\ [i echipament simplu. Întâlnirea cu adâncurile, cu teluricul s\lbatic, este o experien]\ autentic\. Nu spun c\ nu sunt bune amenaj\rile industriale, cu alei de beton, cu electrificare, cu ghizi, dar ar fi bine s\ fie cât mai pu]ine pe[teri de acest fel. Aceste amenaj\ri pricopsesc investitorul care amenajeaz\, dar, în rest, toat\ lumea are de pierdut. Experien]a speologic\, cultural\, dispare [i, în acela[i timp, pe[tera sufer\ transform\ri iremediabile. Avem speoturism, dar str\inii merg, în general, ghida]i de speologi amatori.

Delta. Nu am experien]\ bogat\ de delt\, dar prietenii mei cercet\tori, care o viziteaz\, sunt tot mai îngrozi]i. Delta este unul dintre acele locuri care ne arat\ neputin]a noastr\ de a rezolva probleme. B\rcile cu 150 de cai putere care fac valuri [i zgomot, cu nesim]ire, produc un r\u imens. Ele nu pot fi oprite, nu pot fi sanc]ionate, braconajul nu poate fi oprit,

construc]iile stupide, care nu se armonizeaz\ ambiental, abund\… Dac\ ar fi existat o mi[care inteligent\ de la vârf, dac\ guvernul ar fi pl\tit ni[te arhitec]i care s\ elaboreze proiecte de construc]ie specifice diferitelor zone geografice, am fi avut o ]ar\… Primarii s\ aib\ aceste proiecte, iar când vine cineva s\ cear\ autoriza]ie de construc]ie, primarul s\ îi poat\ spune: domnule, trebuie s\ te încadrezi în proiectul A, în proiectul B, în proiectul C… [i atunci am fi avut la Mogo[oaia cartiere brâncovene[ti – vizavi de palatul brâncovenesc sunt acum o gr\mad\ de viloaie proste[ti – în Maramure[ am fi avut case maramure[ene…

Maramure[ul s-a denaturat foarte mult. Maramure[enii vin acas\ din str\in\tate cu bani [i construiesc c\soaie în care nu st\ nimeni.

Duce]i-v\ pe Valea Arie[ului unde exista un pitoresc specific, iar acum, în locul c\su]elor de mo]i, vezi câte o viloaie pensiune cu acoperi[ albastru, cu pere]i portocalii… Auzi, câteodat\, spunându-se: domnule, suntem a doua Elve]ie, am putea tr\i numai din turism… Dar, pentru asta, ar fi nevoie de competen]\ [i onestitate, dar noi avem, la schimb, incompeten]\ [i corup]ie. {i mai avem o mândrie patriotic\ umflat\: [ti]i c\ avem Cascada Big\r care este a doua din lume… vai de capul nostru, nu e nici a cincea, nici a zecea din România, Transf\g\r\[anul este al doilea drum alpin din Europa… vai de capul meu, exist\ în Alpi ni[te [osele de un spectacol senza]ional!

Nu trebuie s\ ne sim]im descuraja]i, dar trebuie s\ în]elegem c\ sunt necesare eforturi pentru a p\stra valorile autentice de natur\ [i de cultur\ rural\. Cu toate acestea, trebuie s\ ]inem cont c\ turismul rural are limitele lui. Nu po]i face turism în zonele rurale cu autocarul. În acel moment ai distrus tot. Gândi]i-v\ ce se întâmpl\ cu pelerinajele pe la m\n\stiri. Înainte mergeai la m\n\stire cu un anumit sentiment, m\n\stirea î]i treze[te o anumit\ stare, este un amestec de sentiment religios, de respect pentru trecut… dar dac\ acum autocarele dau n\val\ peste m\n\stiri cu zecile deodat\, s\racele m\n\stiri se depreciaz\.

Toat\ lumea scoate câte un smartphone [i mitraliaz\ cu poze [i asta-i tot. Apar [i falsificatorii care vor s\ fac\ profit [i totul s-a terminat.

Trebuie sprijinit\ forma autentic\, trebuie ]inut\ sub control.

Cristian Lascu, membru fondator al Asocia]iei Parcul Natural V\c\re[ti, foto: © justvision

A]i luat premiul UNESCO pentru jurnalism de [tiin]\. În m\sura `n care totul se falsific\, de la imagine la con]inut, care este soarta jurnalismului de ni[\, de natur\ [i turism `n spe]\?

Fotogeografica face o excelent\ [coal\ de educare a gustului pentru autentic! Dac\ e[ti educat po]i face diferen]a dintre o fotografie for]at\, trucat\, regizat\ – cineva a luat floricica [i a b\gat-o cu mâna într-o cr\p\tur\ de piatr\ [i a intitulat fotografia „puterea vie]ii”, de exemplu – [i una autentic\. Mai vezi ]\ranii care cosesc în ii impecabile, scrobite, îmbr\ca]i în costum de duminic\… De aceea e foarte bun\ Fotogeografica, pentru c\ de 25 de ani îi înva]\ pe oameni s\ fac\ diferen]a. În ce prive[te soarta jurnalismului, vedem c\ el composteaz\ tot felul de nebuneli – avem tuneluri care merg pe sub Sfinx pân\ la piramida lui Keops, avem schelete de daci de 10 metri lungime… aceste [tiri, din p\cate, au succes la oameni extrem de pu]in educa]i. {tiin]a este tulbur\tor de frumoas\, iar noi tr\im o epoc\ fantastic\. În ultima sut\ de ani avem tot mai multe r\spunsuri la întreb\rile noastre, [tim din ce în ce mai mult. {tim c\ universul a avut un început, ne-o spun fizicienii – cine are r\bdare s\ citeasc\ va fi uimit de teoria Big Bang-ului, modelul care explic\ apari]ia materiei, energiei, spa]iului [i timpului – biologii [i geneticienii ne spun despre celula microscopic\ a ADN-ului – acolo este tot planul de construc]ie al fiin]ei noastre, sunt peste 3 miliarde de litere acolo, care ar ocupa o întreag\ bibliotec\ cu 1000 de volume – geologii au descoperit tectonica pl\cilor – ce este vulcanismul, ce este seismicitatea… este tulbur\tor. ADN-ul a fost descoperit în ’53, tectonica pl\cilor în ’73, iar în 2012, Higgs a descoperit „Particula lui Dumnezeu”, particula care face trecerea de la energia pur\ la materie… Dac\ suntem ignoran]i, e foarte u[or s\ ne imagin\m tot felul de SFuri. {tim foarte bine deja, înv\]\mântul românesc merge foarte prost, analfabe]ii func]ionali sunt tot mai mul]i [i-atunci teoriile abracadabrante prind de minune. Dispar publica]iile [tiin]ifice, dispar rubricile [tiin]ifice din ziare [i ziarele cu totul, dar, aten]ie, dispar doar de la noi, în ]\rile civilizate revistele [i ziarele au o via]\ bun\.

Romania. And it’s good to see it! Four years ago I met HRH The Prince of Wales in Bucharest. I was part of the team who met him to show him the V\c\re[ti Natural Park. If the rumor is true, I heard that this was the exact reason for his coming to Bucharest, because otherwise he doesn’t really like these parts – he prefers Transylvania. And he told me: This is your heritage here! Don’t mess with it! Protect it! Don’t repeat our mistakes – in England, in our natural park we only have a few squirrels and two foxes. His words made me even sadder because I see that we cannot make a national joint effort to save our forests. More than four million people use firewood for heating their homes during the winter. We cut 20 million cubic meters of wood per year just to burn them! This is a crime! Of course, we can’t let these people freeze – but we aren’t searching for alternatives either. When I see trucks full of noble trees on the road passing by… When will those trees grow back? In 200300 years? It really hurts my soul because I realize we are losing something – permanently.

Robelo is about Romanian Best Locations, the most beautiful places and touristic resorts in Romania. Can we become a touristic landmark from this perspective?

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Can we market our countryside, our traditions, our natural heritage?

We still can! The countryside is extremely attractive – the authentic rural. Be careful, though – there are many fakes out there.

Some people imagine that if foreigners come and see you milking a cow, that’s enough…

It’s not really like that! If we will still have beautiful forests – not stumps – such places will attract tourists from all over the world. This is not a theory. In May I will be visited by some Harvard professors whom I met in their homeland in 2019, and who were so impressed by the photographic presentation I prepared for them that they wanted to visit Romania immediately. They’ve been my guests before and they left so impressed by Romania that they wanted to come again the following year, but we got lucky with Covid. That’s what they want to see – nature, caves… We still have plenty of “virgin” caves where you still won’t break your neck. This is, in my opinion, our chance to sell nature. Caves can be visited with simple equipment – a helmet equipped with a lamp. The encounter with the depths, with the telluric dimension, is an authentic experience. I’m not saying that industrial improvements – paved footpaths, electricity, guides – are bad, but caves organized in this

61

62

ROBELO INTERVIEW CRISTIAN LASCU

Statul nu sus]ine de niciun fel presa [tiin]ific\ [i revistele, în general. Sun\ pesimist ce spun, dar asta este realitatea palpabil\, nu e vreo inven]ie de-a mea. Agen]iile de publicitate fac un joc cinic, statul nu se îngrije[te deloc de educa]ia [tiin]ific\, iar rezultatele le vedem.

Revista {tiin]\ [i Tehnic\ mai func]ioneaz\, dar, din p\cate, National Geographic, al\turi de multe alte publica]ii oneste, a disp\rut.

Ave]i recunoa[terea interna]ional\ a celor mai importante institu]ii de profil.

Ave]i discipoli? Vine cineva din urm\?

Of! Oarecum. La institutul de speologie exist\ o genera]ie de pasiona]i care au proiecte de cercetare [i colabor\ri interna]ionale, care public\ în reviste interna]ionale. La aceste reviste sunt referen]i care î]i „puric\” informa]ia.

Exist\ un filtru de care nu treci decât dac\ e[ti onest [i dac\ informa]ia ta este valoroas\. Dar, chiar [i referen]ii mai gre[esc câteodat\. Revista care gre[e[te cel mai pu]in, spre deloc, este revista “Science”. Pe locul doi este revista Nature. Ele nu vor muri a[a cum a murit revista National Geographic la noi, pentru c\ ele sunt sus]inute de o larg\ comunitate [tiin]ific\, iar cercet\torii tânjesc s\ poat\ publica articole în ele. Ca s\ în]elege]i cât de importante sunt aceste reviste, pân\ când nu a ap\rut un articol despre pe[tera Movile în revista Science (în 1986, Cristian Lascu a descoperit Pe[tera Movile, din Dobrogea, unic\ în lume prin ecosistemul ei, în care exist\ via]\ f\r\ lumina Soarelui), americanii nu s-au prea interesat de ea, dar, la trei zile dup\ publicarea unui articol semnat de microbiologul R\zvan Sârbu despre aceast\ pe[ter\, am fost sunat de microbiologii de la NASA, care au venit urgent în România s\ vad\ pe[tera. La un moment dat a

ap\rut o [tire care a fost publicat\ de toate revistele de specialitate despre fusiunea atomic\ (unirea a doi atomi de hidrogen la temperaturi de milioane de grade), mai pu]in de revista Science [i s-a dovedit, în final, c\ referen]ii de la Science au avut dreptate s\ fie sceptici. S-a dovedit c\ fusiunea respectiv\ a fost o eroare experimental\…

Sunte]i sus, foarte sus, în Hall of Fame!

Ce v-a]i dori cel mai mult s\ vi se întample, profesional vorbind?

Ei, nu sunt chiar a[a de sus (n.r. a afirmat cu modestie cercet\torul). Imaginea mea a luat-o înaintea faptelor. Ca speolog m\ mi[c mai greu, ajung mai greu prin pe[terile mele dragi, dar public mai mult. Acum sunt mai atent când inspectez o pe[ter\ [i descop\r lucruri care, alt\dat\, îmi sc\pau. Este rezultatul experien]ei mele. Eu locuiesc în bojdeuca mea din B\r\gan, aflat\ într-o curte plin\ de vegeta]ie, [i public. În ultimii doi ani am publicat la editura Humanitas o carte despre Emil Racovi]\, „Din Antarctica la Sc\ri[oara”, [i un album de fotografie, cu acela[i nume. Doamna Lidia Bodea, Redactorul {ef al editurii, m-a ajutat s\ public împreun\ cu un bun prieten fotograf care tr\ie[te în Germania, înc\ o carte despre una dintre cele mai importante pe[teri din România, Pe[tera Topolni]a, un volum impun\tor, [i înc\ un alt album despre „inima” Mun]ilor Apuseni, despre Padi[. Am mai publicat comentarii despre Parcul Na]ional Retezat, iubesc enorm Retezatul, [i o serie de alte comentarii [tiin]ifice. M\ folosesc de „[coala” National Geographic, unde am fost instruit s\ scriu accesibil tuturor, dar riguros.

Am înv\]at c\ informa]ia trebuie s\ fie concret\ [i de rigoare academic\.

Cristian Lascu, membru fondator al Asocia]iei Parcul Natural V\c\re[ti, foto: © justvision

way should be in the minority. This type of organization is lucrative for the investor, but everyone else loses. The speleological, cultural experience is lost and, at the same time, the cave is permanently altered. There is speleological tourism in Romania, but foreigners usually go on tours guided by amateur speleologists. About the Danube Delta – I don’t have extensive experience with the Delta, but my friends who are researchers tell me that they are getting more and more frightened.

The Danube Delta is one of those places that exposes our inability to solve problems. There are boats that produce 150 horsepower, generating waves and noise, and this behavior has devastating consequences. They can’t be stopped, they can’t be sanctioned, poaching cannot be stopped, stupid constructions that are not in harmony with the landscape abound… If some intelligent measures came from the top, if the government paid architects to develop projects specific to the geographical regions of our country – then we would have a country! Mayors should have these guidelines, so that when someone comes to ask for a building permit, they are able to say – You must fit into Plan A, B, or C… If that happened, we would see Bråncovean buildings in Mogo[oaia – next to the Palatul Bråncovenesc we now have loads of stupid villas… We would have houses in Maramure[ that fit the architectural style there… Maramure[ has been altered a great deal. People from Maramure[ come home from abroad and they build these huge houses where no one lives. Go to Valea Arie[ului where they have a particular folklore, but now, instead of their traditional houses you get a huge villa here and there with a blue roof and orange walls. You sometimes hear people saying – we are like a little Switzerland, we could live solely off tourism! But for this, competence and honesty are needed. What we get instead is incompetence and corruption. And there is one more inflated pride and joy of ours – Cascada Big\r, the second waterfall in the world… My God! It’s neither the fifth, nor the tenth in Romania… Transf\g\r\[an, the second alpine road in Romania… My God, there are sensational roads in the Alps, spectacular!

We shouldn’t be discouraged by this, but we need to understand that efforts are needed in order to preserve our values, our natural and cultural heritage. Still, we must understand

Cristian Lascu, membru fondator al Asocia]iei Parcul Natural V\c\re[ti, foto: © justvision

that rural tourism has its limits. You cannot bring buses full of tourists in villages. At that point you’ve ruined everything! Think about what happened with pilgrimages at monasteries… You used to go to a monastery with certain sentiments, a certain mood was awakened by the monastery, a mixture of religious sentiments, of respect for the past… But if tens of buses come pouring at the same time… The poor monasteries depreciate! Everyone whips out their smartphones and takes some shots and that’s it. Then you get forgers looking to make a profit and that is the end. We need to preserve authenticity, things must be kept under control!

You won the UNESCO prize for scientific journalism. In the present context of being able to mystify everything, from image to content, what is the fate of niche journalism, of nature and tourism journalism?

Fotogeografica is an excellent school of taste for authenticity! If you are educated you can make the difference between a truncated photograph – where someone took a little flower and shoved it in the crack of a stone, and called it, “the power of life” – and an authentic photograph. You can still see peasants mowing in impeccable traditional clothes, dressed in Sunday clothes. This is the good thing about Fotogeografica, because for 25 years it has been teaching people to make this difference. As far as the fate of journalism is concerned, we see all kinds of things – tunnels beneath the Sphinx going all the way to the Pyramid of Cheops, 10 meters long Dacian skeletons… This kind of news is successful with uneducated people, unfortunately. Science is breathtakingly beautiful, and we are living in a fantastic era. In the last hundred years we have answered more and more of our questions, we know more and more. We know that the Universe had a beginning – physicists tell us that. Those who have the patience to read will be amazed by the Big Bang theory, the model which explains the birth of matter, energy, space and time, biologists and geneticists tell us about the microscopic cell of the DNA, where the whole construction plan of our being lies – there are over 3 billion letters there, which would fill a whole library (1000 volumes) – they explain what volcanism is, what seismicity is… If one is ignorant, it is easy to imagine all kinds of science fiction. We

already know that Romanian education is doing very bad, that there are more and more functional illiterates, and so mumbo-jumbo theories catch on. Scientific publications are disappearing, scientific corners are disappearing from newspapers, and newspapers are disappearing in themselves – but pay attention, this is only happening in Romania; newspapers and magazines have a good life in civilized countries. There is no support from the state for any kind of scientific press and for magazines, in general. What I’m saying may sound pessimistic, but this is the reality, it’s not an invention of mine. Publishing agencies are playing a cynical game, the state does not care at all for scientific education, and the consequences are visible. Science and Technology Magazine is still alive, but, unfortunately, National Geographic has gone, along with other honest publications.

You have the international recognition of the most important institutions in the field. Do you have disciples?

Is someone following in your footsteps?

Kind of. At the speleology institute there is a generation of passionate scientists who are doing research projects and international collaborations, and who publish in international journals. These journals employ reviewers who put your work under the microscope. There is a filter in place that will not allow your work to go through unless you are honest and your knowledge is valuable. Still, even reviewers sometimes make mistakes. The magazine that is seldom wrong is Science magazine. Nature takes second place. They will not die like National Geographic did in Romania because they are supported by a large scientific com-

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

munity and researchers long to be able to publish there. Just so you understand how important these magazines are – before the article about Cave Movile appeared in Science Magazine (1986 – Cristian Lascu discovers Cave Movile in Dobrogea, unique worldwide because of its ecosystem which allows for the existence of life without sunlight), the Americans didn’t care much for it. But, three days after an article authored by the microbiologist R\zvan Sårbu about this cave was published, we got a call from the microbiologists at NASA, who came urgently to Romania to see it. At one point, there was an experiment that was making the headlines, it was published by all the magazines in the field, about atomic fusion (joining two atoms of hydrogen at temperatures of millions of degrees) – with the exception of Science magazine. In the end, it turned out that the reviewers at Science were right to be skeptical. That kind of fusion proved to be an experimental error.

You are at the top, in the hall of fame! What do you desire now, professionally speaking?

I’m not that big! My image has overpowered my deeds. As a speleologist I am moving slowly, it is harder to get to my beloved caves, but I publish more. Now I am more attentive when I inspect a cave and I discover things that I would have missed in the past. It is the result of my experience. I live in my shack in the B\r\gan, in a garden full of vegetation, and I publish. In the past two years I published at Humanitas a book about Emil Racovi]\ (From Antarctica to Sc\ri[oara) and a photo album, with the same name. Lidia Bodea, the editorin-chief of the publishing company, helped me publish, together with a good friend of mine, a photographer who lives in Germany, another book about the most important caves in Romania: Pe[tera Topolni]a – an imposing volume – and another album focusing on the heart of the Apuseni Mountains, Padi[. I also published commentaries about the Retezat National Park – I love it! – and another series of scientific commentaries. I am capitalizing on the National Geographic school of writing, which taught me that writing should be accessible to everyone but rigorous. I learned that one should write clearly and with academic rigor.

Marcel {tef Publisher The Robelos

63

64

COME AND SEE CONACUL DRUG|NESCU

ConacuLDrug\nescu de la Flore[ti - Stoiene[ti

În vremuri atât de complicate în care r\sar umbre din tenebrele celei mai sinistre ere comuniste, nevoia de refugiu spiritual [i fizic îmbrac\ forme acute. Ne reset\m priorit\]ile [i fugim spre locuri unde sper\m c\ amenin]\rile unei ere pe care o credeam demult apus\ s\ nu ne ajung\ din urm\. Un astfel de loc ferit „de bombe”, la propriu, este Conacul Drug\nescu de la Flore[ti Stoiene[ti.

Conacul Drug\nescu (anterior Târnoveanu-Stirbey) este un frumos monument de influen]\ brâncoveneasc\, ridicat de Marele Vornic de Târgovi[te, Gavril Drug\nescu. Este un loc-refugiu pentru trup [i suflet, unde putem face cuno[tin]\ cu istoria neamului [i unde ne putem reînc\rca „bateriile”.

Conacul bråncovenesc Drug\nescu Ansamblul arhitectural se afl\ în cartierul cu acela[i nume din satul Stoiene[ti, comuna Flore[ti. Conacul Drug\nescu face parte din grupul de conace [i castele construite în stil bråncovenesc din zona Mogo[oaia-PotlogiSåmb\ta. În decursul istoriei, veche de 300 de ani, arhitectura conacului a suferit mai multe modific\ri. Ini]ial acesta era mult mai mic, pridvorul avea doar o scar\ sub corni[\, încadrat\ de patru coloane [i patru arcade.

Ulterior, la împlinirea a 100 de ani de la a[ezarea primei c\r\mizi în funda]ia conacului, un nepot al boierului Drug\nescu a extins pridvorul [i a ad\ugat conacului corpuri noi de cl\dire. Forma pe care o putem admira ast\zi a fost edificat\ dup\ al]i 100 de ani, când au avut loc o serie de transform\ri [i renov\ri.

Domeniul compus din conacul construit în stil bråncovenesc [i Biserica „Buna-Vestire” î[i are începutul între anii 1710-1715, în perioada de apogeu a diploma]iei medievale române[ti, în ultimii ani de domnie ai Sfântului Constantin Brâncoveanu, domnitorul }\rii

Romåne[ti, [i a fost ridicat de Vornicul de Târgovi[te, Gavril Drug\nescu, veri[or cu domnitorul.

Mare dreg\tor în timpul lui Constantin Bråncoveanu [i apoi în vremea lui {tefan Cantacuzino, ctitorul de la Stoiene[ti a cerut

Conacul Drug\nescu foto: © justvision

constructorilor s\i s\ îi ridice „o cas\ care s\-l reprezinte cu demnitate, de unde s\ vad\, de pe cerdacul casei lui, cum se pierde în dep\rtare [erpuitul lene[ al Sabarului”. Dup\ moartea Vornicului Preda Drug\nescu, conacul a fost mo[tenit de fiul acestuia, Preda-Scarlat Drug\nescu.

Domni]a Marina Conacul a fost re[edin]a familiei boiere[ti Drug\nescu, cel mai înst\rit boier de la Curtea Domneasc\, iar domeniul Drug\nescu a fost mo[tenit din genera]ie în genera]ie de

urma[ii familiei Drug\nescu, pân\ în anul 1912, când a fost cump\rat de boierul Târnoveanu {tirbey, din Bucure[ti. În anul 1939, conacul a fost cump\rat de Domni]a Marina {tirbey Bråncoveanu, fiica prin]ului George {tirbey, fratele lui Barbu {tirbey, Mare[alul Cur]ii Regale. Domni]a Marina, care era so]ia Prin]ului Constantin Basarab Brâncoveanu, a fost prima romånc\ care a pilotat un avion peste Marea Baltic\, pe ruta Bucure[ti-Stockholm. Domni]a Marina nu s-a îngrijit prea bine de conac [i chiar a secat iazul prin devierea albiei râului Sabar (R\stoaca).

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Între anii 1940 [i 1942 conacul a fost restaurat de celebrul arhitect George Matei Cantacuzino, artist care a excelat deopotriv\ în pictur\ [i literatur\.

Acesta a decopertat fa]adele cl\dirilor [i a l\sat c\r\mida aparent\, dånd conacului, în acest fel, un aer brâncovenesc asem\n\tor castelului de la Mogo[oaia – a extins o arip\ [i a ad\ugat o logie balconului din spatele conacului. Marina {tirbey a locuit în conac pân\ la 1948, pân\ la venirea comuni[tilor la putere, când au fost confiscate toate domeniile [i propriet\]ile boierilor.

65

66

COME AND SEE CONACUL DRUG|NESCU

„Rena[terea” comunist\ Statul comunist a restaurat conacul în anul 1963, iar în 1970 a amenajat aici Muzeul de etnografie [i art\ popular\ a Luncii Dun\rii. Muzeul a func]ionat pân\ în 2005, când copiii Marinei {tirbey, fra]ii Mihail [i Constantin Brâncoveanu (fiii lui Costi Bråncoveanu, str\nepotul direct al domnitorului Constantin Bråncoveanu) au revendicat conacul în instan]\. A fost retrocedat în temeiul legii 10, Marina {tirbey fiind ultima proprietar\ a conacului pân\ la venirea comuni[tilor.

Fra]ii Mihail [i Constantin Brâncoveanu, întor[i din exilul impus de comuni[ti, au scos conacul la vånzare. Statul Român, de[i avea drept de preemp]iune, nu a dorit s\-l cumpere, a[a încât acesta a fost cump\rat de doi cet\]eni italieni, care au vrut s\ amenajeze aici un centru turistic de agrement [i SPA, cu plaje, saune [i piscine, dar s-au împotmolit în birocra]ia noastr\ stufoas\. Nu li s-a autorizat nicio lucrare, iar conacul a fost l\sat în paragin\ pân\ în 2012, când a intrat în patrimoniul Bisericii Ortodoxe.

A doua [ans\ Episcopul Giurgiului, P\rintele Ambrozie, v\zând starea de paragin\ [i p\r\sire în care

se afla [i v\zând frumuse]ea arhitecturii bråncovene[ti – coloane de piatr\ sculptate, cu arcadele de c\r\mid\… a f\cut toate eforturile posibile pentru a-l dobåndi. Episcopia

Giurgiului a cump\rat conacul, împreun\ cu incinta de 5 hectare (care era groapa de gunoi a tuturor localit\]ilor din împrejurimi) de la cei doi investitori italieni.

Conacul Drug\nescu foto: © justvision

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Dup\ achizi]ionarea conacului, Episcopia a organizat o campanie de voluntariat [i a igienizat terenul [i cl\direa. Apoi au venit echipele de restauratori, conduse de regretatul arhitect Nicolae Vl\descu, care a impus un proiect de reabilitare, în etape. Au fost reabilitate înc\perile una câte una, cu aten]ie, [i au fost recuperate [i puse în valoare toate

elementele originale de arhitectur\.

Conacul a fost reabilitat din fondurile adunate de Episcopie [i din fondurile date cu ]âråita, câte o sut\-dou\, de Secretariatul de Stat pentru Culte. Toate obiectele de mobilier au fost achizi]ionate de Preotul Ambrozie din târgurile de anticariat [i antichit\]i [i din târgurile me[te[ugarilor. Din p\cate, în conac nu s-a p\strat nimic din vechiul mobilier.

Exist\ [i o parte bun\ a lucrurilor, campania de remobilare a conacului a f\cut posibil\ achizi]ia unei colec]ii de costume [i obiecte populare autentice a c\ror valoare nu se poate m\sura în bani. Aceste obiecte sunt ad\postite acum în conac [i compun un muzeu.

Muzeul de etnografie [i art\ popular\ La subsolul conacului func]ioneaz\ un muzeu de etnografie [i art\ popular\.

Pe lâng\ o colec]ie complex\ de peste 50 de costume populare din aproape toate zonele etnografice ale ]\rii exist\ [i o colec]ie de obiecte de art\ popular\ împ\r]it\ în dou\ colectii: obiecte din casele gospod\riilor ]\r\ne[ti (obiecte de tors, cusut, pentru prepararea [i servirea mânc\rii etc.) [i obiecte destinate îndeletnicirilor ]\r\ne[ti (oierit, munca câmpului, obiecte de fier\rie etc.).

Muzeul este în curs de amenajare, toate obiectele vor fi expuse sub denumirea lor popular\ [i vor fi înso]ite de o descriere am\nun]it\ a modului în care erau folosite.

Vom putea afla astfel cum ar\tau [i cum se numeau „ma[ina de sp\lat" sau „frigiderul” str\bunicilor, cum se g\tea pe vremuri mâncarea [i cum se f\ceau hainele [i materialul din care erau f\cute.

Vom afla de cât de pu]ine lucuri era nevoie pentru a se asigura traiul de zi cu zi [i

67

68

COME AND SEE CONACUL DRUG|NESCU

milia Regal\, cu [utu’, nu zic unde, [i cu o gentu]\ de haine [i cu ni[te bijuterii. Restul obiectelor, mobila, covoarele, candelabrele, tablourile… au r\mas în conac. Imediat dup\

cum absolut toate obiectele aflate într-o gospod\rie ]\r\neasc\ au un singur numitor comun, absolut toate aveau o func]ie practic\.

Muzeul Satului Romånesc În spatele conacului se afl\ un imens platou adåncit, care a fost iazul familiei boiere[ti.

Iazul este acum secat deoarece râul care îl alimenta inunda satul. Fo[tii proprietari italieni au vrut s\ construiasc\ pe amplasamentul iazului o piscin\ [i o plaj\.

Acum Episcopia Giurgiului împreun\ cu Consiliul Jude]ean Giurgiu desf\[oar\ un proiect de restaurare pe fonduri europene, [i construie[te pe amplasamentul fostului iaz un Muzeu al Satului Românesc, cu case care vor fi aduse din toate regiunile ]\rii, dar care va avea [i un hub cultural, cu s\li pentru diverse evenimente.

La Muzeului Satului Romånesc se vor organiza tårguri la care vor participa me[teri populari din toate zonele etnografice ale ]\rii, reprezentând me[te[ugurile tradi]ionale practicate – prelucrarea lemnului, ol\rit, ]esut, pictur\ pe lemn [i sticl\, m\[ti populare, podoabe, încondeierea ou\lor, împletituri.

Memento „Epoca de aur” Când au venit comuni[tii la putere, în ’48, familia {tirbey a plecat a[a cum a plecat [i Fa-

Conacul Drug\nescu foto: © justvision

plecarea lor, comuni[tii, nomenclaturi[tii, [iau împ\r]it „prada” între ei – mese, covoare, candelabre, argint\rie, cristaluri… B\trånii din sat spuneau c\ au ei „de la m\mica” ba un scaun din nuc sculpat, ba un candelabru „de la palat”. P\rintele Ambrozie a încercat s\

r\scumpere aceste obiecte, dar a aflat cu triste]e c\ pe unele le-au pus pe foc sau le-au vândut, c\ pe altele le-au aruncat… Asta au [tiut s\ fac\ comuni[tii! Iar dup\ ce au pr\dat conacul, l-au l\sat în paragin\. Din ’48 pân\ în ’63. Apoi l-au f\cut muzeu [i bine c\ nu l-

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

au f\cut sediu de CAP, a[a cum s-a întâmplat cu castelele din Ardeal.

Singurul obiect comunist aflat în conac este un covor care provine din Casa Poporului. El face parte din primul lot de covoare pe care Ceau[escu l-a comandat pentru Casa Poporului. Covorul nu mai corespundea preten]iilor parlamentarilor [i trebuia ars, dar un domn din comuna Livezeni a reu[it s\-i conving\ pe administratorii Casei Poporului s\ nu-l ard\. Acest covor, împreun\ cu alte dou\ covoare, a fost salvat de acest domn, iar acum el se afl\ în marea sal\ de la intrare.

M\n\stirea Flore[ti-Stoiene[ti Ministerul Culturii nu a fost interesat de conac, chiar dac\ el a apar]inut familiei boiere[ti Drug\nescu, cel mai înst\rit boier al Cur]ii Domne[ti, [i chiar dac\ a fost încadrat Monument istoric de importan]\ na]ional\ grad A. Din 2014, Episcopul Giurgiului a înfiin]at aici o m\n\stire, iar conacul func]ioneaz\ [i ca sediu al m\n\stirii.

La aproximativ 10 km de Bolintin Vale, în perimetrul înc\rcat de istorie al ansamblului Bråncovenesc, se afl\ Centrul Pastoral Cultural Gavril Drug\nescu, din localitatea Stoiene[ti.

Centrul Pastoral a fost înfiin]at în data de 20 ianuarie 2014, când a fost pus\ piatra de temelie a noii biserici din lemn, construit\ în stil maramure[ean. În 25 aprilie 2014 s-a s\vår[it slujba de sfin]ire, sfântul loca[ pri-

69

70

COME AND SEE CONACUL DRUG|NESCU

mindu-i ca ocrotitori pe Sf. Arhangheli Mihail [i Gravriil [i pe „Sf. Martiri Bråncoveni: Constantin Vod\ cu cei patru fii ai s\i, Constantin, {tefan, Radu, Matei [i sfetnicul Ianache". În biserica m\n\stirii se afl\ o copie a icoanei Maicii Domnului „Prodromi]a”, adus\ de la schitul romånesc Prodromu, de la Sf. Munte Athos. De asemenea, m\n\stirea ad\poste[te dou\ icoane executate de pictorul Gheorghe Tattarescu.

Por]ile m\n\stirii sunt mereu deschise pentru to]i cei ce vor s\ g\seasc\ un popas duhovnicesc.

element structural. Monumentala cl\dire reprezint\ o lec]ie de arhitectur\ privind compozi]ia de sorginte clasic\ renascentist\, filtrat\, îns\, de un patos al locului [i timpului de început, de înflorire [i str\lucire a stilului brâncovenesc. Cl\direa ajuns\ pân\ la noi este expresia spiritului echilibrat pe care îl are, în alt registru, me[terul popular, specific spiritualit\]ii române[ti.

Atât propor]iile spa]iului interior, cât [i reflectarea sa în globalitatea volumetric\

Conacul Drug\nescu foto: © justvision

sunt dovada alesei înzestr\ri a poporului cu dragostea pentru lucrul bine f\cut. Aici g\sim ritm [i propor]ii în armonie cu natura.

La Conacul Drug\nescu se pot vizita atât incinta conacului, cât [i împrejurimile umbrite de copaci falnici printre care se ascund cei mai buni prieteni ai copiilor, Cez\rica [i Ciuski, doi ponei simpatici, care sunt gata de distrac]ie.

Cu mul]umiri Episcopiei Giurgiului pentru ospitalitate [i ghidaj.

Ritm [i propor]ii în armonie cu natura În forma de azi cl\direa difer\ de tipul obi[nuit al palatelor de epoc\ structurate, de regul\, ca volum exterior, în form\ paralelipipedic\, având adaosul tradi]ionalului Foi[or.

Elementul principal ce formeaz\ motivul central al compozi]iei fa]adei intr\rii este foi[orul – loc de medita]ie [i odihn\ ce domin\ prin amploare. Înf\]i[area general\ a monumentului, caracterizat\ printr-o ampl\ desf\[urare a fa]adelor în plan orizontal, face ca impresia ce se degaj\ s\ fie dominat\ de acest

Zenaida F\rca[

72

COME AND SEE

}ARA F|G|RA{ULUI

CetateaF\g\ra[ Cetatea F\g\ra[ î[i recap\t\ gloria de acum patru veacuri Turismul nobiliar, dar [i de drume]ie, cu vizitarea cet\]ilor [i a castelelor din Transilvania, câ[tig\ tot mai mult în popularitate. Unul dintre cele mai romantice castele fortificate din România se afl\ chiar în inima Transilvaniei, la F\g\ra[. Castelul-cetate a trecut prin mai multe stadii de conservare [i reconstruc]ie, iar acum a intrat în ultima etap\ a restaur\rii prin care i se va reda o veche func]ionalitate – al Foto: © Ilie Tudorel

doilea pod de la intrarea principal\ în monumentul istoric. Cu o lungime de 50 de metri, podul va avea o parte mobil\ [i se va ridica [i coborî exact ca acum câteva sute de ani.

Cel de-al doilea pod de lemn, care va func]iona pe latura de est a cet\]ii, va fi integrat într-un ceremonial împreun\ cu garda cet\]ii. Lucr\rile pentru consolidarea, restaurarea [i conservarea unuia dintre cele mai

importante monumente istorice din România se încheie odat\ cu finalizarea celor dou\ poduri din lemn.

Tot în aceast\ etap\ au fost restaurate cele

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE foto: © Mihai Sin

Cetatea F\g\ra[, foto: © Ilie Tudorel/Cristi Niculescu/Mihai Sin

dou\ ziduri de ap\rare ale cet\]ii, a fost amenajat drumul de straj\ [i zona de belvedere, iar între zid [i [an]ul de ap\rare s-au construit alei pietonale. În fostele grajduri princiare au fost amenajate spa]ii destinate atelierelor de crea]ie, iar la demisol s-au realizat spa]ii pentru depozitarea pieselor de patrimoniu. În bastionul Szabo func]ioneaz\ acum o expozi]ie dedicat\ g\rzii cet\]ii, care prezint\ armuri [i arme [i evoc\ perioada de glorie a castelului.

Foto: © Cristi Niculescu

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Câ]iva pa[i cronologici Odinioar\ centrul administrativ al celei mai mari a[ez\ri din Transilvania, care la 1632 reunea 62 de sate, Cetatea F\g\ra[ului, al\turi de Castelul Huniazilor [i Castelul Bran, este unul dintre cele mai frumoase castele fortificate din perioada medieval\. Construirea unei fortifica]ii la F\g\ra[ trebuie pus\ în acord cu pozi]ia sa strategic\ – la jum\tatea drumului comercial dinspre Sibiu [i Bra[ov [i în vecin\tatea }\rii Române[ti.

St\pânirea cet\]ii s-a dovedit a fi foarte important\ pentru voievozii [i principii Transilvaniei, {tefan Mailat [i Ga[par Beche[, care au folosit-o ca pies\ de sprijin în lupta pentru tronul Transilvaniei. Mihai Viteazul a considerat-o ,,Cetate de Scaun”, principele Gabriel Bethlen ia acordat întâietate în raport cu cetatea Alba Iulia, iar Mihail Apafi a transformat-o, datorit\ pozi]iei sale înt\rite, în re[edin]\ princiar\. Aici, în cetatea F\g\ra[ului, s-au ]inut, între 1670 [i 1691, 11 Diete [i 18 delega]ii (reuniuni mai restrânse), în timp ce la Alba Iulia au avut loc doar 15 Diete [i 3 delega]ii.

Cetatea a fost, începând cu a doua jum\ta-

foto: © Mihai Sin

73

74

COME AND SEE

}ARA F|G|RA{ULUI Foto: © Ilie Tudorel

te a secolului al XVI-lea ([i mai cu seam\ în secolul al XVII-lea), important\ re[edin]\ nobiliar\ [i princiar\. De-a lungul timpului a îndeplinit diverse func]ii – între 1918 [i 1948 a fost garnizoan\ a armatei române, din 1918 pân\ în 1923 a fost lag\r pentru ru[ii albi (presa vremii a scris despre dona]iile pe care regina Maria le-a f\cut pentru ace[tia), în anul 1939 polonezii [i-au g\sit în cetate un refugiu, iar între anii 1948-1960 cetatea F\g\ra[ului a fost transformat\ în închisoare pentru de]inu]ii politici. Dup\ anul 1960, cetatea a fost dezafectat\ [i au început vaste lucr\ri de restaurare care au vizat redarea aspectului de castel fortificat.

Cercet\rile arheologice din cetate, desf\[urate cu ocazia diferitelor etape de restaurare, au scos la iveal\ existen]a, înaintea acestei cet\]i de piatr\, a unei fortifica]ii din lemn cu val de p\mânt, construit\ aproximativ pe amplasamentul actualei cet\]i. Distrugerea violent\ relevat\ de cercet\rile arheologice care a curmat brusc via]a fortifica]iei poate fi pus\ pe seama invaziei t\tare din 1241. Primele [tiri documentare care atest\ existen]a cet\]ii de piatr\ sunt din 1455, când este men]ionat un ,,castelan”, iar în anul urm\tor Iancu de Hunedoara, scriind bra[ovenilor, aminte[te de ,,cetatea noastr\ F\g\ra[”.

Marea Sal\ a Tronului Ridicat\ la sfâr[itul secolului al XV-lea, în stil renascentist, Marea Sal\ a Tronului a fost martor\ t\cut\ a multor genera]ii de principi [i domnitori. Denumit\ [i Marele Palat, în aceast\ sal\ au fost primite soliile }\rii Române[ti [i Moldovei, ale marelui hatman al Poloniei [i ale Înaltei Por]i. Tot aici [i-a desf\[urat lucr\rile Dieta Transilvaniei [i a fost acceptat\ Diploma Leopoldin\, care a servit drept Constitu]ie a Transilvaniei pân\ la 1848.

Muzeul F\g\ra[ Muzeul }\rii F\g\ra[ului este depozitarul unui areal istoric [i etnografic reprezentativ pentru România. A fost înfiin]at în anul 1923 pe baza patrimoniului colec]ionat de c\tre profesorul Valer Literat, sub egida ASTRA. La început s-a aflat în custodia acesteia, pân\ în anul 1951, când muzeului i-a fost atribuit un sediu stabil [i a primit statutul de institu]ie de stat, sub denu-

mirea de Muzeul Or\[enesc F\g\ra[.

Muzeul desf\[oar\ o continu\ activitate de cercetare istoric\ [i etnografic\ a zonei, de îmbog\]ire, conservare [i valorificare [tiin]ific\ a patrimoniului s\u. Muzeul cuprinde în patrifoto: © Mihai Sin

moniul s\u un num\r de 20 de colec]ii, precum cele de arheologie, arme, numismatic\, cahle, carte veche, documente, lapidarium, gl\j\rie, art\ decorativ\ [i plastic\, ceramic\ popular\, port popular, ]es\turi, obiceiuri, icoane pe sti-

Foto: © Cristi Niculescu

Cetatea F\g\ra[, foto: © Ilie Tudorel/Cristi Niculescu/Mihai Sin

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

foto: © Mihai Sin

cl\, arta lemnului, me[te[uguri [amd.

Spa]iile nou amenajate combin\ elegan]a [i frumuse]ea interioarelor de epoc\ cu flexibilitatea spa]iilor care permit organizarea de conferin]e, simpozioane, sesiuni de teambuilding [i training, workshop-uri, evenimente na]ionale [i interna]ionale. M\rea]\ [i impun\toare, Cetatea F\g\ra[ului, pe care Nicolae Iorga o considera una din ,,podoabele ]\rii”, î[i a[teapt\ lini[tit\ ,,recunoa[terea îndr\zne]elor fapte ale trecutului”. În anul 1973, Muzeul Or\[enesc a fuzionat cu sec]ia muzeal\ ce fusese înfiin]at\ înc\ din 1968 în Cetatea F\g\ra[ului [i afiliat\ Muzeului Brukenthal din Sibiu. Dup\ fuziune [i pân\ în anul 1981 s-a numit Muzeul Cetatea F\g\ra[, iar de la aceast\ dat\ [i pân\ în 2004 a purtat denumirea de Muzeul }\rii F\g\ra[ului. Din anul 2004 muzeul poart\ numele de Muzeul }\rii F\g\ra[ului ,,Valer Literat”.

Cetatea F\g\ra[ului – borne istorice Cetatea F\g\ra[ului este atestat\ documentar la mijlocul secolului al XV-lea [i este definit\ ca o fortifica]ie de ap\rare cu caracter militar. ~n veacul al XVI-lea, {tefan Mailat

(Voievod al Transilvaniei între 1534 -1540 [i proprietar al cet\]ii între 1528-1541) ini]iaz\ ample lucr\ri de modernizare, separ\ planul de castel (locuin]a nobiliar\) de planul de cetate (construc]ia militar\) [i transform\ cetatea de ap\rare într-un castel seniorial fortificat.

Gaspar Békés, proprietar la rândul s\u al Cet\]ii F\g\ra[ului între 1567- 1573, realizeaz\ [an]ul din jurul cet\]ii. La sfâr[itul secolului al XVI-lea este posibil ca în timpul lui {tefan Bathory (Voievod al Transilvaniei între 15711586) [i al lui Balthazar Bathory (st\pân al cet\]ii între 1588 -1594) s\ fi avut loc lucr\ri de transformare a tuturor celor patru laturi ale vechii cet\]i în apartamente. Gabriel Bethlen (Principe al Transilvaniei între 1613-1629) întocme[te în 1623 un plan privind lucr\rile de construc]ie [i modernizare ale cet\]ii, în 36 de puncte, plan care prevedea construirea a înc\ trei bastioane prev\zute cu cazemate.

De asemenea, a construit o fabric\ care a produs 600.000 de c\r\mizi într-un an, c\r\mizi necesare ridic\rii bastioanelor, cu ajutorul a 1500 de iobagi permanen]i, organiza]i în trei schimburi. Gabriel Bethlen va reamenaja s\lile interioare ale castelului [i va construi logiile de pe latura de sud a castelului, în stil italian.

Gustul estetic al acestui principe, influen]at de Rena[terea italian\ (a adus din Italia arhitec]i [i me[teri sticlari din Murano care au lucrat pentru curtea princiar\ de la F\g\ra[), a insuflat elegan]\ [i frumuse]e unei construc]ii mai mult militar\ decât utilitar\. Lucr\rile de modernizare au continuat [i sub Gheorghe Rakóczi, Principele Transilvaniei între 16311648, când au fost podite cele patru bastioane.

A fost construit corpul de gard\, lipit de partea nordic\ a turnului por]ii [i a fost pietruit [an]ul cet\]ii, care, în caz de atac, î[i putea tripla volumul de ap\. Trecerea F\g\ra[ului în proprietate austriac\, în 1696, [i transformarea în garnizoan\ a însemnat pentru cetate începutul unei perioade de degradare.

Aura de mister [i istorie veche a monumentului de secol XV, derulat\ ca un film mut, sepia, calific\ Cetatea F\g\ra[ în rândul celor mai romantice [i râvnite destina]ii de vacan]\ din România. Devenit\ un centru cultural cu func]ionalit\]i multiple, Cetatea F\g\ra[ este [i trebuie s\ fie, pentru orice iubitor de vestigii istorice, o destina]ie obligatorie de vacan]\.

Cowriting

Elena B\jenaru Zenaida F\rca[

75

76

ROBELO’S NEWS

Grupul Eurolines, alc\tuit din 20 de companii, din care face parte [i publica]ia The Robelos, are o istorie de 27 de ani.

Din 1995 [i pâna în 2017 a fost unul dintre cei mai importan]i transportatori de persoane din ]ar\, când a vândut afacerea c\tre FlixBus, iar în 2019 a vândut franciza TUI c\tre operatorul german DER Touristik, parte a grupului REWE.

Transilvania, Cund, Valea Verde

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

, Robelo’s News

78. Business Interview - Ion Biri[, Pre[edinte HORA. 84. RoBeLo’s List, Book Review – John R. Searle, Mintea, o scurt\ introducere în filosofia min]ii.

86. RoBeLo’s News – Destina]ii culinare – Turismul culinar, parte a turismului cultural.

90. Drum de f\cut de dragul unei mese pe cinste.

92. Patria p\str\vului – Hanul pesc\resc Câmpul cet\]ii.

De]ine Green Village 4* Resort în Delta Dun\rii, Valea Verde Resort în Transilvania [i cea mai important\ franciz\ de rent-a-car din lume, Enterprise Rent-a-Car.

77

78

BUSINESS INTERVIEW ION BIRI{ „Avem nevoie de o strategie coerent\ de promovare a turismului de incoming, implementat\ profesionist”

IonBiri[

”(...) avem nevoie de mult mai mult\ profesionalizare, de investi]ii în educarea personalului [i îmbun\t\]irea calit\]ii serviciilor!”

„Ospitalitatea face parte din cultura noastr\!”

Sunte]i noul director al HORA. V\ încarc\ aceast\ responsabilitate? Care sunt provoc\rile mandatului dvs.?

Da, pozi]ia de pre[edinte al HORA, pe lâng\ faptul c\ m\ onoreaz\, reprezint\ o responsabilitate enorm\, în primul rând fa]\ de membri, iar apoi din perspectiv\ de reprezentare, atât în dialogul cu autorit\]ile, cât [i din perspectiv\ legal\. Timp de doi ani, semnezi acte, bugete [i proiecte, iar la final trebuie s\ la[i lucrurile în ordine [i coerente, pentru a fi preluate u[or de urm\torul mandatat. În plus, pentru o persoan\ care iese mai pu]in în spa]iul public, poate fi pu]in incomod s\ fie nevoit s\ ias\ din zona de confort [i s\ fie mai prezent în media. M\ bucur îns\ c\ avem o evolu]ie excelent\ [i fac o echip\ foarte bun\ cu membrii consiliului director. Este important s\ sim]i sprijin în aceast\ misiune.

Care sunt pietrele de hotar care opresc dezvoltarea sectorului HORECA în România?

A[ zice c\ pietrele sunt din dou\ sensuri.

Adic\ e clar c\ [i legisla]ia din industria noastr\ are nevoie de mult\ flexibilitate [i dorin]\ de a schimba [i moderniza din partea autorit\]ilor, îns\ în anumite aspecte [i industria se autosaboteaz\.

Principalele pietre de hotar sunt lipsa unor m\suri de sprijin fiscal, care s\ încurajeze dezvoltarea sustenabil\, investi]iile [i atragerea for]ei de munc\ pe termen lung.

De asemenea, avem nevoie de eliminarea birocra]iei cu privire la autorizarea unit\]ilor de alimenta]ie public\. Ast\zi, e un proces atât de greoi c\ mul]i renun]\ înainte de a începe sau limiteaz\ investi]iile de team\ c\ nu au autoriza]ia la zi.

Din perspectiva industriei, avem nevoie de mult mai mult\ profesionalizare, de investi]ii în educarea personalului [i îmbun\t\]irea calit\]ii serviciilor.

Ajutorul statului.

Ce a]i cerut?

Ce a]i primit?

Am cerut tot ce am considerat c\ ar putea impacta rapid business-ul, astfel încât s\ putem supravie]ui crizei f\r\ precedent cu care ne-am confruntat în ultimii doi ani. Pe lâng\ m\suri precum [omaj tehnic, recuperarea datoriilor de la stat (concedii medicale etc.), Kurzarbeit, granturile din m\surile 1 & 2, anularea impozitului specific, amânarea taxelor la stat, anularea taxelor de ocupare a spa]iilor din domeniul public – de departe, probabil cea mai relevant\ m\sur\ [i una care a salvat realmente mii de firme de la faliment a fost m\sura Horeca 20%.

Am primit o serie de ajutoare importante, dar majoritatea au venit foarte târziu [i pentru mul]i nu a mai contat, vorbim de minimum 15% din companii din Horeca care au disp\rut. Iar întârzierea implement\rii unor m\suri a generat alte efecte negative, mai exact a adâncit criza for]ei de munc\, cu care

industria noastr\ deja se confrunta [i înainte de criz\. Deficitul sectorului aproape s-a dublat, nu g\se[ti oameni, nu po]i opera cum trebuie loca]iile, ceea ce pe termen mediu [i lung se traduce tot în blocarea business-ului.

Statistic, în ultimii 2 ani cât a avut de suferit sectorul? Unde ne situ\m acum?

Statistic, dar [i emotional, sectorul ospitalit\]ii a fost cel mai afectat. Sute de antreprenori [i-au v\zut restaurantele pe butuci, iar mul]i al]ii, de[i au supravie]uit, au ajuns la cap\tul r\bd\rii [i ar vinde tot pentru lini[te. În cifre, vorbim de peste 15% restaurante închise de tot. Pentru 2020, avem cifre oficiale legate de pierderi: - 44% venituri / - 79% profit / -17% valoarea contabil\ active fixe (deci nu au fost posibile investi]iile).

HoReCa este un sector strategic important pentru România, contribuind într-un an cu activitate normal\ cu 5,07% în formarea PIB, antrenând efecte puternice [i în alte sectoare conexe (turism, produse din carne, b\uturi, tutun).

Pandemia [i restric]iile generate de aceasta au contribuit la sc\derea cifrei de afaceri cu aproximativ 80% în 2020 fa]\ de anul 2019, iar circa 40% dintre operatori au fost nevoi]i s\ î[i suspende activitatea.

Profitul consolidat la nivelul întregului sector HoReCa a înregistrat o contrac]ie cu 77% pe parcursul anului 2020 comparativ cu anul anterior. Suplimentar, 45% dintre companiile active în sectorul HoReCa au raportat

Ion Biri[, Pre[edinte HORA, Foto: © justvision

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

”(...) we need as much professionalization as possible, investments in the training of personnel, and improvement in the quality of service!”

“Hospitality is part of our culture!”

You are the new CEO of HORA. Do you feel the burden of this responsibility? What are the challenges you are facing in your term?

Indeed, to hold the CEO position, aside from the fact that it is an honor for me, represents an enormous responsibility, first of all to the members, and then from a representational perspective, in terms of the dialogue with the authorities and the legal perspective.

For two years, you sign papers, approve budgets and projects, and, in the end, you have to leave things organized and coherent, in order for them to be easily taken over for the next term. On top of this, for a person who keeps more of a low profile, it can be a bit daunting to have to step out of the comfort zone and be more present in the media. I

am glad that we are seeing excellent progress and that me and the board members make a good team together. It is important to feel that you have support in this mission.

What are the obstacles that stand in the way of the development of HORECA in Romania?

I would say there are two kinds of obstacles. I mean, it is clear that the legislation in our industry also needs a lot of flexibility and will to change and modernize (from the authorities), but in some respects the industry self-sabotages as well. The main obstacles are represented by the lack of fiscal support measures to support sustainable development, investments, and the attraction of workforce in the long term. We should also have

less red tape to go through in order to get authorization for public catering units. This is a hard process today, with lots of people quitting before even starting, or limiting their investments, from fear that their authorizations are not up to date. In terms of the industry, we need as much professionalization as possible, investments in the training of personnel, and improvement in the quality of service.

State aid measures.

What did you ask for?

What did you get?

I asked for all that I thought would have a rapid impact on our business, so that we could survive the unprecedented crisis that we have been dealing with for the past two

79

80

BUSINESS INTERVIEW ION BIRI{ “We need a coherent and professionally implemented strategy to promote incoming tourism”

pierderi pe parcursul anului 2020, comparativ cu doar 8% in anul 2019. Considerånd [i companiile cu un grad foarte ridicat de îndatorare (> 90% din active), aproximativ 7 din 10 companii active in sectorul HoReCa prezentau un risc major de insolven]\ la finalul anului 2020, comparativ cu doar 30% în anul 2019. În viitor, în raport [i cu situa]ia geopolitic\ actual\, cum vede]i evolu]ia sectorului?

Ospitalitatea face parte din cultura noastr\, oamenilor le era dor, se simte dorin]a de a ie[i, de a c\l\tori, de a merge la restaurant [i de a petrece. E [i o form\ esen]ial\ de a te deconecta [i de a men]ine echilibrul între via]a profesional\ [i personal\, mai ales în contextul actual de haos, team\ [i nesigu-

ran]\. Evolu]ia cred c\ va fi una pozitiv\, dar situa]ia geopolitic\ va încetini doar pu]in ritmul. Turismul se restarteaz\ foarte bine [i suntem optimi[ti în ceea ce prive[te evolu]ia de aici înainte.

Ce ar trebui îmbun\t\]it? De ce nu avem înc\ servicii „ca afara”? Ce avem de înv\]at? În primul rând, ar trebui îmbun\t\]it sistemul educa]ional în acest domeniu, [colile profesionale aproape au disp\rut sau au programe învechite [i lips\ de tehnologie.

Pe de alt\ parte, operatorii trebuie s\ investeasc\ constant în programe de training pentru angaja]i [i în profesionalizarea lor.

Totodat\, ]ine [i de implicarea [i motivarea proprietarilor. Dac\ abordeaz\ business-ul ca pe un nice to have, având alte afaceri de baz\, iar implicarea nu este 100%, e greu s\

years. Apart from measures such as technical unemployment, debt recovery from the state (medical leave etc.), Kurzarbeit, grants (from the 1st and 2nd measures), activity-specific tax waivers, delayed taxes, cancellation of the tax for occupying public spaces – the most relevant measure by far, which literally saved thousands of businesses from bankruptcy was the HORECA 20% measure.

We received a series of significant support packages, but most of them came very late, too late for a lot of people – 15% of HORECA businesses have vanished. And the delay in implementing support measures generated other negative effects, more specifically – it aggravated the workforce crisis that the industry was already facing before the pandemic. The deficit has almost doubled, you can’t find people, you can’t operate

Ion Biri[, Pre[edinte HORA, Foto: © justvision

properly, which in the medium and long term translates to stalled businesses as well.

Statistically, how much has the sector suffered in the past two years? Where are you now?

Statistically – but also emotionally – the hospitality sector has been the most affected.

Hundreds of entrepreneurs have seen their restaurants on the rocks, and many others, although they’ve survived, have run out of patience and would sell everything in exchange for peace of mind. As far as the numbers go, this amounts to more than 15% of restaurants that have closed for good. For 2020, we have official numbers in respect to the losses: -44% income, -79% profit, –17% book value of the assets (so investments were not possible).

HORECA is a strategic sector for Romania, contributing 5,07% to the GDP in a year with normal activity, generating powerful effects also in other adjacent sectors (tourism industry, meat industry, beverage industry, tobacco industry).

The pandemic and the restrictions it generated have caused an 80% decrease in turnover in 2020 as compared to the year 2019, and 40% of these operators have been forced to suspend their activity.

Consolidated profit in the HORECA sector as a whole has recorded a -77% contraction during 2020 in comparison with the previous year. Moreover, 45% of the companies active in the HORECA sector have reported losses over the year 2020, in comparison with only 8% in 2019. Also taking into consideration the companies with a high degree of indebted-

ness (more than 90% of the assets), about 7 out of 10 companies active in the HORECA sector showed a high risk of bankruptcy at the end of 2020, in comparison with only 30% in the year 2019.

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

their involvement is not 100%, it’s hard to do work that is up to standards. We need new breeding grounds wherefrom we’d be able to recruit employees with a solid background.

The workforce crisis has aggravated enormously in this field – we’re talking about a deficit of more than 70 000 persons – so business owners, out of need or out of despair, take whatever is on offer on the job market, with or without a background in the field.

And then these discrepancies and somewhat negative aura in relation to our hospitality services appear.

In the future, and taking into consideration the present geopolitical situation, how do you see the evolution of the sector?

Hospitality is part of our culture, people were longing for it, you can sense the desire to go out, travel, go to a restaurant, and party.

It’s an essential way to unwind and to maintain the balance between professional and personal life, especially in the present context of chaos, fear and uncertainty. I think our situation will evolve positively, but the current geopolitical situation will just slow us down a bit. Tourism is recovering very well and we are optimistic about what is about to follow from now on.

What is the regional dynamic like in this sector? Where do Romanians go most often?

Which area is the best thriving?

The dynamic of the sector fluctuates. Currently, we can sense an improvement at national level. In the pandemic, resorts did a lot better than the big cities. People still looked to travel through the country, to get a breath of fresh air. The mountainous regions did very well, thanks to the relief, the climate, the accommodations infrastructure, which has got more and more developed. Of course, we still have a long way to go until everything will be implemented, until the road infrastructure will be up to standard. But I am a believer in the future and I can sense a desire to evolve from both the private sector and the authorities.

What should be improved? Why do our hospitality services not yet measure with the international offer? What do we have to learn?

First of all, we should improve the educational system in this field – vocational schools are almost gone or they have outdated programs and no technology. On the other hand, operators should be constantly investing in training programs for the professionalization of their employees. At the same time, it also has to do with the implication and determination of the owners. If they think of a business just as something nice to have, while their main business is a different one, and

What is your favorite hotel/ restaurant in Romania?

I would like to be able to give examples here, but I admit that time constraints have limited my outings to restaurants or trips to the mountains, other than those places that are part of my business. In order to develop a healthy business in HORECA and in tourism, generally speaking, you need total involvement. Therefore, I am happy to nominate a few favorite places of mine, which are also part of the business – because I couldn’t be totally involved unless I also liked them a lot.

My nominations are restaurants such as Loft and Trattoria Il Villagio, and as far as hotels

81

82

Ion Biri[, Pre[edinte HORA, Foto: © justvision

BUSINESS INTERVIEW ION BIRI{

ias\ la standarde. Avem nevoie de noi pepiniere de unde s\ putem recruta personal cu o baz\ bun\. Criza de personal s-a adâncit fantastic în acest domeniu, vorbim de un deficit de peste 70000 de persoane, astfel c\ împin[i de nevoie sau din disperare, proprietarii iau de pe pia]\ orice resurse g\sesc, cu sau f\r\ preg\tire. {i atunci apar aceste discrepan]e [i aceast\ aur\ cumva negativ\ în privin]a serviciilor.

Cum este dinamica sectorului pe zone?

Unde merg romånii cel mai mult? Ce zona o duce cel mai bine?

Dinamica sectorului flucteaz\. În prezent, se simte o îmbun\t\]ire la nivel na]ional. În pandemie, sta]iunile au mers mult mai bine decât marile ora[e. Oamenii au c\utat totu[i s\ c\l\toreasc\ prin ]ar\, s\ ias\ la aer curat. Zonele montane au dus-o cel mai bine, ajut\ relieful, clima, infrastructura de caz\ri, care a început s\ fie tot mai dezvoltat\. Desigur, mai e mult pân\ departe, pân\ vom avea OMD-urile implementate, pân\ se va dezvolta infrastructura din perspectiva drumurilor. Dar eu sunt încrez\tor în viitor [i se simte o dorin]\ de evolu]ie atât din sfera privat\, cât [i dinspre autorit\]i.

Care este restaurantul/ hotelul preferat din România?

Mi-ar pl\cea s\ pot da exemple în acest sens, îns\ recunosc c\ timpul mi-a limitat ie[irile la restaurante sau plec\rile la munte, altele decât cele în care am [i business-ul. S\ dezvol]i o afacere s\n\toas\ în HoReCa [i în turism, în general, presupune implicare total\. Astfel, nominalizez cu drag câteva locuri preferate, care sunt [i parte din business, c\ci nu a[ putea fi implicat total dac\ nu mi-ar [i pl\cea mult.

Nominalizez aici ca restaurante Loft [i Trattoria Il Villagio, iar ca hoteluri Epoque Hotel, din Bucure[ti, precum [i hotelul Nyota, din Mamaia.

Cum am putea atrage str\inii? Ce tip de turism ar trebui s\ abord\m? În primul rând cu o strategie de promovare a turismului de incoming coerent\ [i implementat\ profesionist. Dac\ ne uit\m la prezen]a noastr\ la târgurile interna]ionale, ne d\m seama cât de departe suntem.

Str\inii nu în]eleg ce avem noi aici, ce locuri, ce tradi]ii, ce experien]e. La noi, se preteaz\ extraordinar turismul montan, balnear, viticol, culinar. Dar sunt multe zone unde sunt necesare investi]ii masive în facilit\]i [i infrastructur\.

Cum a]i promova dvs. România?

Onest, nu sunt specialist în promovare.

Dar intui]ia îmi spune c\ [i un simplu mesaj c\ g\sesc aici locuri minune, unicat, precum Delta Dun\rii, Canionul României, Transalpina, Cazanele Dun\rii [i atâtea altele [i crearea unor pachete pentru diferite categorii de public, [i tot ar ajuta. Eu azi nu a[ putea s\ îi prezint unui str\in un site oficial al ]\rii, care s\ ne reprezinte [i s\ poat\ fi un magnet pentru poten]ialii turi[ti.

Anita Huzum Consultant Comunicare & Brand Personal Brandelligence PR

go, the Epoque Hotel in Bucharest, as well as the Nyota in Mamaia.

How could we attract foreigners?

How should we approach tourism?

First of all, we need a coherent and professionally implemented strategy to promote incoming tourism. If we take a look at our “presence” at international tourism festivals, we can see how far we are. Foreigners don’t understand what we have here – such places, such traditions, such experiences…

Our country lends itself extraordinarily well to mountain tourism, balneal tourism, viticultural tourism, culinary tourism… But there are lots of places that need massive investments in the infrastructure and facilities.

How would you promote Romania?

Honestly, I am no marketing specialist, but my intuition tells me that even a simple message conveying that here you can find wonderful, unique places such as the Danube Delta, Romania’s Grand Canyon, The Transalpina, The Danube’s Boilers, and so many others, coupled with the creation of touristic packages for the different categories of tourists – and even just that would help. Today, I cannot show to a foreigner an official website of our country, a website which does justice to our country and which would be a magnet for potential tourists.

www.ad-wise.ro

84

ROBELO’S LIST BOOK REVIEW John R. Searle

este profesor de Filosofie al Universit\]ii Berkeley. Este autorul mai multor c\r]i: Consciousness and Language, Mind, Language, and Society: Philosophy in the Real World, The Mystery of Consciousness [i The Rediscovery of the Mind.

Mintea John R. Searle O scurt\ introducere în filosofia min]ii Filosofia e inutil\ în ziua de azi, ne spunea Stephen Hawking. Pentru c\ problemelor filosofiei, spunea fizicianul, le-au r\spuns fizicienii.

Cu siguran]\, aceasta este [i atitudinea predominant\ a secolului. Chiar [i oamenii (mai pu]in cei biserico[i) care nu se ocup\ nici cu filosofia, nici cu [tiin]a, î]i vor spune c\ oamenii de [tiin]\ au g\sit sau sunt pe cale s\ g\seasc\ r\spunsurile la cele mai importante întreb\ri ale noastre despre Univers. În consecin]\, dac\ ceva exist\ cu adev\rat, acel lucru face obiectul fizicii [i al [tiin]elor naturii – altminteri, nu exist\. Dar oare nu are [i fizica unghiul ei mort?

Oare nu exist\ nimic la fel de real ca [i obiectele pe care fizica le studiaz\, dar care nu poate face obiectul fizicii, pentru c\ se afl\ literalmente dincolo de fizic\ – pentru c\ nu poate fi pus la microscop?

Nu exist\ nimic metafizic, deci? În Mintea – O scurt\ introducere în filosofia min]ii – John R. Searle ne ofer\ principalul motiv pentru care merit\ s\ ne gândim de dou\ ori înainte s\ proclam\m natura integral material\ a Universului: faptul c\ mintea noastr\, tr\irile noastre con[tiente chiar exist\, [i nu e clar care este locul lor într-un univers integral fizic...

Astfel, profesorul Searle ne face cuno[tin]\ cu dou\sprezece probleme din filosofia min]ii, prezentate ca o mo[tenire de la Descartes. {i, foarte important, modul în care prezentarea se desf\[oar\ (f\r\ multe referin]e la termeni de specialitate, care sunt explica]i atunci când apar, oricum) chiar te face s\ crezi c\ în]elegi mai mult decât în]elegi, de fapt - iar acesta poate fi un lucru bun, în prim\ faz\.

Din acest motiv, recomand aceast\ carte oricui e curios de filosofie [i vrea s\ afle [i de ce mai avem nevoie de ea în prezent, aici [i acum.

O recomand, bineîn]eles, [i vou\, fizicali[tilor!

Nelini[tea noastr\ este urm\toarea: unde se reg\se[te universul nostru interior, mintea noastr\ – adic\ suma tr\irilor noastre, sim]irilor noastre, gândurilor noastre, simplelor experien]e de a vedea o culoare, de a auzi un sunet [amd. - în cadrul acestui univers integral

material proclamat de fizicali[ti? Este mintea (în]eleas\ ca suma tr\irilor noastre con[tiente) unul [i acela[i lucru cu creierul (acea materie cenu[ie, cleioas\)? De pild\, este durerea doar o excita]ie a fibrelor C, este fericirea doar un cocktail de dopamin\ [i serotonin\, iubirea, la fel, triste]ea, lipsa acestor substan]e...? În orice caz, asta ne sugereaz\ orientarea fizicalist\ din prezent, practic, c\ tot universul nostru interior poate fi descris integral de fizic\. Dar dac\ punem aceast\ abordare sub lup\, vom descoperi c\ povestea e cusut\ - nu cu a]\ alb\,

c\ci nu e fals\ în mod evident, dar r\mân ni[te semne de întrebare. Cum frumos spunea profesorul Frank Jackson – spune-mi tot ce fizica [tie despre despre ce se întâmpl\ în creierul meu, st\rile fizico-chimice, rolul lor func]ional [i rela]ia lor cu alte st\ri fizice, [i a[a mai departe, tot nu-mi vei fi spus nimic despre mirosul unui trandafir, despre albastrul cerului, chinurile geloziei, durerea unei dureri, acreala unei l\mâi... Ideea este în felul urm\tor – exist\, indubitabil, o corela]ie între tr\irile noastre [i evenimente fizice care au loc în creierul nostru. Într-adev\r, când vedem o culoare,

exist\ o anumit\ configura]ie neuronal\ care se activeaz\ - probabil în viitor chiar vom avea o hart\ fidel\ a corela]iilor neuronale ce apar ca r\spuns la diver[ii stimuli – dar aceast\ corela]ie nu înseamn\ c\ tr\irile noastre sunt unul [i acela[i lucru cu evenimentele fizicochimice ce se petrec în creierul nostru...

De pild\, ne-am putea imagina un superom-de-[tiin]\, s\-i zicem Lucian, care s-a n\scut [i este ]inut captiv într-o camer\ decorat\ numai în alb [i negru [i are acces doar la un monitor alb-negru pentru a-[i desf\[ura studiile sale. Intui]ia noastr\ este c\ acesta nu ar putea s\ [tie cum e s\ tr\ie[ti, s\ experimentezi o culoare, s\ zicem, ro[u – asta în ciuda faptului c\ el de]ine toate informa]iile fizice despre percep]ia uman\ a culorilor. El poate înv\]a cum este s\ tr\ie[ti culoarea ro[ie doar tr\ind-o! Concluzia, la prima vedere, este c\, din moment ce tr\irile nu se pot deduce din date fizice (a[a cum evenimentele fizice se pot deduce din evenimente microfizice), atunci tr\irile noastre nu fizice.

Ca s\ închei, Searle are propriile explica]ii despre cum ar trebui s\ reconciliem aceste date discordante cu în]elegerea fizicalist\ a lumii, dar aceast\ dezbatere este una vie: s-au scris [i se scriu tomuri întregi despre fiecare dintre problemele pe care Searle le trateaz\.

A[adar, eu reiterez ce am spus la început: lucrarea profesorului Searle este o introducere modern\ într-unul dintre cele mai intrigante capitole ale filosofiei recente, este potrivit\ pentru curio[i [i în[el\tor de u[or de citit (nu necesit\ o baza de cuno[tin]e filosofice, iar termenii tehnici sunt explica]i).

Dac\ nu vrei s\ începi cu dialogurile lui Platon despre Forma Binelui, despre Frumos, Virtute, Dreptate [i tot ce-i mai bun în lumea Formelor, dac\ nu vrei s\ începi cu vreun stoic, atunci cite[te-l pe Searle – ca s\ în]elegi cu ce se ocupa filosofia în ultimul timp [i de ce nu e inutila, nici acum!

Drd. Ion Ion Stînc\

ROBELO’S NEWS DESTINA}II CULINARE

Foto: © justvision

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Destina]ii culinare BurgerFest 2022 BurgerFest te invit\ s\ burg\re[ti la Bucure[ti în zilele de de 13, 14 [i 15 mai 2022, la Verde Stop Arena, pe B-dul Barbu V\c\rescu nr. 162-164 Turismul culinar reprezint\ un domeniu aparte al c\l\toriilor, iar turismul de festival e o form\ de a c\l\tori tot mai popular\ printre genera]iile tinere [i foarte tinere.

Nevoia de satisfacere a gustului, a papilelor gustative, a condus la introducerea în pachetele turistice ale agen]iilor de turism a unor adev\rate trasee ale månc\rii, specifice buc\t\riei diferitelor ]\ri.

Sunt renumite festivalurile dedicate bucatelor, care atrag numero[i pofticio[i din toate col]urile lumii. Printre cele mai celebre manifest\ri de acest gen sunt Festivalul trufelor albe, din localitatea Alba, din Italia, Festivalul Conch-ului, din Caraibe, dedicat fructelor de mare, Festivalul Kona Coffee, din Hawaii, dedicat cafelei, Festival del Mar, de pe insula Anguilla, Caraibe, dedicat iubitorilor de fructe de mare, Festivalul Trelawny Yam, din Jamaica, care etaleaz\ specialit\]i culinare pe baz\ de cartofi, Festivalul “Mondial de la Biere” (Echivalentul din Europa al OktoberFest), de la Montreal, unde curg valuri de bere... ca s\ enum\r doar câteva dintre cele mai mari.

cut\, dar asta nu îl face mai pu]in gustos.

BurgerFest, eveniment reprogramat din cauza pandemiei de Covid 19, singurul eveniment din România dedicat în exclusivitate burgerilor, are o nou\ dat\ de lansare [i o nou\ loca]ie: 13 -15 mai 2022, Verde Stop Arena, Bucure[ti. E[ti invitat s\ burg\re[ti în aceast\ ambian]\ „verde, stop" cu peste 70 de sortimente de burgeri, preg\ti]i de nu mai pu]in de 22 de restaurante din întreaga ]ar\.

Vei avea parte de multe ore de relaxare la iarb\ verde [i de concerte cu arti[ti în vog\ pe pia]a muzical\ româneasc\.

Pe parcursul celor trei zile de eveniment vor urca pe scena festivalului trupe de rock, rap, synth-electro-pop [i house. Pân\ la data public\rii articolului [i-au anun]at participarea Vi]a de Vie, ROA (Rise Of Artificial), OCS (Omul cu {obolani), Les Elephants Bizarres, JurJak, Hefe [i NotSoCommodsDJ.

„Cel mai bun burger"

Turismul de „hamburger" Ideea sandvi[ului cu carne tocat\ se pare c\ ar fi apar]inut chinezilor, nu americanilor sau germanilor, a[a cum s-ar putea crede.

Originea hamburgerului nu este clar cunos-

Zenaida F\rca[

În cadrul unei competi]ii jurizate de personalit\]i relevante din domeniul culinar, unde vor fi invitate s\ participe toate restaurantele prezente la festival, va avea loc cel mai fierbinte moment al BurgerFest 2022, desemnarea celui mai bun burger!

Competi]ia „Cel mai bun burger" va avea loc [i la nivelul amatorilor, a buc\tarilor ocazionali, a celor care au convingerea c\ sunt în stare s\ g\teasc\ un burger excelent, a buc\tarilor amatori care cred c\ pot oferi un preparat gustos [i inspirat. La fel ca [i în cazul competi]iei destinate profesioni[tilor, [i la aceast\ categorie juriul va fi format din reprezentan]ii restaurantelor prezente în concursul mare. În plus, ca în fiecare an, c\]eii sunt bine veni]i în spa]iul festivalului.

Povestea chiflei cu chiftea Pentru cei care mai au neclarit\]i în ce prive[te preparatul [i denumirea lui, le spun c\ Hamburgerul (pe scurt Burgerul) este un fel de mâncare preg\tit\ rapid, un produs standard pe care îl pot g\si în mai toate restaurantele fast-food. Const\ dintr-o chifl\ sec]ionat\ pe jum\tate în care se pune o felie la gr\tar de carne tocat\ de vit\ (patty), diverse legume (ro[ii, ceap\, salat\ etc.) [i sosuri (ketchup, mu[tar, maionez\ etc.). Chifteaua se face, în general, din carne tocat\ de vit\, la care se adaug\ condimente, (ceap\, usturoi, sare, boia, p\trunjel etc.) [i se frige pe gr\tar sau într-un vas f\r\ gr\sime.

Exist\ o bogat\ varietate de hamburgeri.

Una dintre cele mai r\spândite variante este cheeseburger, hamburgerul cu brânz\. Alte variante sunt cele în care carnea tocat\, patty, nu este din vit\, ci din pui – Chickenburger, din pe[te, porc – Pork Burger sau variante vegetariene, Veggie-Burger.

Un bilet la cea de-a [asea edi]ie a festivalului BurgerFest 2022 care va avea loc la Verde Stop Arena, Bucure[ti, va costa 20 de lei pe zi, iar un abonament 35 de lei.

Poft\ bun\ [i succes la burgereal\!

85

ROBELO’S NEWS DESTINA}II CULINARE

Turismul culinar, turismul alimentar sau turismul gastronomic… (oricum i-am spune) este o form\ expansiv\ [i integrant\ a turismului cultural, dar care se adreseaz\ mai mult bur]ii [i mai pu]in spiritului.

Buc\t\ria tradi]ional\ reprezint\ pentru multe ]\ri un brand na]ional. În mentalul colectiv, Fran]a, de exemplu, este asociat\ cu turismul culinar. Atât turi[tii str\ini, cât [i cei francezi c\l\toresc în diferite zone ale ]\rii pentru a gusta din mânc\rurile [i vinurile locale. Aceea[i percep]ie este atribuit\ [i ]\rilor precum Grecia sau Italia. Servirea mesei la tavern\ face parte din programul turi[tilor care viziteaz\ Elada lui Pericle, spre exemplu, mâncarea fiind, al\turi de clim\, plaj\, condi]iile de cazare [i peisaj o component\ importan]\ în alegerea destina]iei de vacan]\.

Marile metropole, cum ar fi Londra, Paris, Roma, Floren]a, Toronto, Kuala Lumpur sau Barcelona nu mai sunt de mult doar destina]ii de shopping sau de vizitat muzee, interesul pentru cosmopolitismul culinar [i buc\t\ria tradi]ional\ se afl\ în cre[tere exploziv\.

Operatorii din turism au luat în serios aceast\ form\ de a c\l\tori [i organizeaz\ tururi mixate cu degust\ri de produse specifice diverselor zone targetate.

The World Food Travel Association a introdus în calendarul turistic Ziua Mondial\ a C\l\toriei Alimentare. Ziua este s\rb\torit\ în întreaga lume, în fiecare an, pe 18 aprilie. Asocia]ia pune în lumin\ reperele unei vacan]e – cum [i de ce c\l\torim pentru a experimenta culturile culinare ale lumii. Este un concept multicultural de turism, de con[tientizare, p\strare [i promovare a obiceiurilor culinare ale diferitelor popoare, de ospitalitate în turism.

World Food Travel Association estimeaz\ c\ impactul economic al cheltuielilor cu alimentele [i b\uturile în vacan]\, în func]ie de accesibilitatea destina]iei, reprezint\ între 15% [i 35% din bugetul pe care îl aloc\m unei vacan]e.

Tururile culinare variaz\ în func]ie de localitate [i de operator. Marii dealeri includ în pachetul turistic cursuri de g\tit. Formatele variaz\ de la o lec]ie scurt\ care dureaz\ câteva ore la cursuri de o zi întreag\ sau de mai multe zile. Accentul pentru turi[tii str\ini se concentreaz\ de obicei pe buc\t\ria ]\rii pe care o viziteaz\, în timp ce turi[tii locali pot fi

Turismul culinar, parte a turismului cultural dornici s\ experimenteze buc\t\rii noi pentru ei. Multe cursuri de g\tit includ, de asemenea, tururi de pia]\ pentru a îmbun\t\]i experien]a cultural\. Unele cursuri de g\tit au loc în casele localnicilor, permi]ând turi[tilor str\ini s\ vad\ cum arat\ via]a de zi cu zi a celor pe care îi viziteaz\. Atât gazdele locale, cât [i oaspe]ii str\ini beneficiaz\ de o experien]\ intercultural\.

De ce este important turismul culinar?

F\r\ îndoial\, cultura gastronomic\ a unei

Foto: Shevaun Williams © (www.shevaunwilliams.com)

86

]\ri aduce turismului beneficii substan]iale, traduse în vânz\ri mai mari ale hotelierilor, venituri mai mari pentru operatorii de obiective turistice, expunere [i aten]ie mai mare din partea mass-media. PR-ul de ]ar\ cre[te firesc, mândria comunit\]ii cre[te [i ea. În multe destina]ii, gastronomia a devenit un sector strategic care contribuie la generarea de bog\]ie [i locuri de munc\, creând profit pentru întregul lan] valoric, de la produc]ia de alimente pân\ la consumatorul final – companiile hoteliere sau de turism.

Foto: Shevaun Williams © www.shevaunwilliams.com

Felul în care popoarele î[i prepar\ måncarea a conferit alimentelor statutul de elemente tangibile ale patrimoniului cultural local. Ca atare, ele ofer\ noi posibilit\]i de diversificare a destina]iilor turistice. Mâncarea [i aromele unei destina]ii sunt parte integrant\ a unei experien]e de c\l\torie.

Printre cele mai populare destina]ii exotice din întreaga lume care vând turism cu o puternic\ component\ culinar\ se num\r\ Ma-

rocul, Peru, Myanmar, Vietnam sau Sri Lanka.

Marocul este una dintre cele mai interesante destina]ii culinare din lume. În buc\t\ria marocan\ se g\sesc mirodenii subtile ([ofran, chimen, ghimbir, scor]i[oar\...), fructe exotice (caise, smochine, curmale, stafide, l\mâi [i nuci conservate, migdale, fistic...). „Tagine" este cel mai popular fel de mâncare din ]ar\.

Este o tocan\ de carne g\tit\ cu legume. Se

Sour – un cocktail inventat la Lima în anii 1920, preparat din suc de l\mâie, albu[ de ou, sirop de zah\r [i bitter de Angostura.

Când vine vorba de experien]e culinare de top – de buc\t\ria gustoas\ sau arome delicioase, de salate, t\i]ei, fructe de mare, supe, curry [i multe altele, toate servite cu legume proaspete [i condimente parfumate – vorbim de Myanmar. Are de toate: influen]e din India

prepar\ din carne de vit\ cu migdale [i gutui, din carne de pui cu m\sline [i l\mâie sau din carne de miel cu caise. Marocanii beau ceai de ment\. Servit la sfâr[itul fiec\rei mese, prepararea unui ceai de ment\ face parte din ritualul zilnic al localnicilor.

Peru este [i el o destina]ie culinar\ inedit\. În timp ce mânc\rurile tradi]ionale ale buc\t\riei indigene peruane se rezum\ la porumb, ardei iute [i cartofi, ast\zi buc\t\ria local\ este un amestec de influen]e indigene [i str\ine, din buc\t\ria spaniol\, african\, francez\, asiatic\, italian\ [i britanic\. Cu aceast\ fuziune unic\ de arome, culturi [i tradi]ii, nu este de mirare c\ Peru, [i în special Lima [i Cusco, se dezvolt\ ca noi epicentre culinare globale.

Mâncarea lor na]ional\ este „Ceviche”.

Este un preparat de pe[te marinat proasp\t [i gustos servit cu cartofi dulci fier]i sau porumb [i poate fi g\sit în aproape fiecare restaurant din Peru! B\utura lor na]ional\ este Pisco

[i China, cu un echilibru unic de arome acre, s\rate, picante [i amare! La baza oric\rui preparat din Myanmar st\ curry-ul (indiferent de preparat, fie c\ este carne de porc, creve]i, vit\ sau oaie). Localnicii consum\ mult orez, multe salate, legume pr\jite [i proaspete.

Toate restaurantele servesc Ceai Myanmar (Lah Phet Yay) cu lapte condensat.

Ceaiul este o parte important\ a culturii myanmareze. Mâncarea tradi]ional\ din Myanmar con]ine orez aburit, carne, pe[te, legume [i sup\. Localnicii nu folosesc tacâmuri - î[i folosesc vârfurile degetelor pentru a modela orezul în bile mici [i apoi îl amestec\ cu diferitele garnituri.

Influen]at\ de geografia sa, buc\t\ria din Sri Lanka este plin\ de arome, condimente, textur\ [i experien]e culinare. Aromele contrastante de ardei iute, curry, lapte de cocos, usturoi [i scor]i[oar\ creeaz\ o fuziune unic\ de arome [i împrumut\ gusturile imigra]iei indiene, arabe [i portugheze.

Foto: Atra Doftana

Brandul de ]ar\. Turismul culinar, parte a turismului cultural

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

87

88

ROBELO’S NEWS DESTINA}II CULINARE

Preparatul lor de baz\ se nume[te Kottu Roti. Este un fel de mâncare de legume m\run]ite, carne, condimente, ghimbir [i usturoi, toate tocate împreun\ pe o tigaie plat\ din fier. Sri Lanka este a treia ]ar\ produc\toare de ceai din lume. B\utura na]ional\ este ceaiul Ceylon pe care-l condimenteaz\ cu scor]i[oar\.

Vietnamul este o ]ar\ cu o istorie [i o cultur\ culinar\ foarte divers\. G\titul vietnamez se bazeaz\ pe o gam\ felurit\ de mâncare cu un mix de condimente [i arome, dulci [i acre, precum lemongrass, ghimbir [i chilli. Felul de mâncare na]ional al vietnamezilor se nume[te Pho [i este un bulion de piept de vit\ cu t\i]ei, ierburi [i ardei iute. La fel de iubit de localnici este [i gr\tarul de porc glazurat cu miere, sos de pe[te [i piper alb, servit cu orez. Este dulce, parfumat [i texturat.

Vietnamezii beau mult\ cafea. Cafeaua în stil vietnamez folose[te un filtru metalic de picurare peste un pahar care con]ine o cantitate s\n\toas\ de lapte condensat îndulcit [i este servit\ pe ghea]\.

reveni acas\ cu hot\rârea ferm\ de a nu mai pune în farfurie vreodat\ mâncarea de la supermarket.

Jonas Schäfer a creat la Valea Verde un concept turistic prietenos. Turi[tii sunt condu[i în atelierele me[terilor populari, în ]es\torii, fier\rii sau tâmpl\rii, sunt ademeni]i cu tururi ecvestre, c\lare sau cu atelaje, cu

Tururi gastronomice la Cund Turismul culinar din România este mai mult sezonier, legat de s\rb\torile de iarn\ sau religioase, [i se refer\ la buc\t\ria ]\r\neasc\, tradi]ional\. Nu avem programe turistice, a[a cum au vecinii no[tri unguri, care organizeaz\ turul p\lincii cu traversarea grani]ei române pan\ în Bihor [i Maramure[. Exist\ [i excep]ii, care vin mai mult din sectorul privat.

Unul dintre cele mai romantice resorturi turistice din România care ofer\ vizitatorilor tururi gastromomice, Valea Verde, se afl\ pe dealurile care leag\ Sighi[oara de Sibiu, la Cund. Este un proiect dezvoltat de so]ii Ulrike [i Jonas Schäfer dup\ un concept nou în turismul de la noi, împrumutat de la italieni – albergo difusso – case dispersate pe uli]ele satului, în care turi[tii se pot bucura de tot confortul.

Chef Jonas Schäfer ofer\ turi[tilor preparate culinare nemaiv\zute – trecând prin micul dejun alc\tuit din cl\tite proaspete, gemuri naturale, brânzeturi [i mezeluri tradi]ionale, zacu[ti [i salat\ de vinete, pâine aburind\ din cuptor, continuând cu prânzul în care po]i încerca gula[ul mai bun decât în Ungaria [i cina cu un piept de ra]\ cu sos de portocale, de pild\, îmbog\]it cu un pahar cu vin românesc sau de provenien]\ interna]ional\. Dup\ un astfel de tur gastronomic vei

seminarii de g\tit sau degust\ri de vinuri, cu vân\tori de trufe [i excursii ghidate în împrejurimi, conduse de localnici. O vizit\ la Valea Verde este o c\l\torie înapoi în timp, o incursiune în via]a sa[ilor de alt\dat\!

Se organizeaz\ tururi care includ prânz cu palinc\ [i vin. Valea Verde [i-a cå[tigat reputa]ia de resort specializat în echita]ie, pentru aceste tururi pune la dispozi]ie turi[tilor patru

foto: © Valea Verde, www.valeaverde.ro

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

tipuri de atelaje începând cu tradi]ionala c\ru]\ cu ro]i de lemn, continuând cu solida tr\sur\ Wagonette, apoi cu eleganta tr\sur\ cu acoperi[ retractabil Landauer, veche de 100 de ani [i, nu în ultimul rând, pentru ocazii speciale, un încânt\tor Coupé.

Pe parcursul acestei excursii, care dureaz\ aproximativ 6 ore, ve]i trece prin sat, ve]i urca pe câmpurile dimprejur, ve]i traversa dou\ v\i [i ve]i descoperi o serie de sate s\se[ti, maghiare [i române[ti. Pauza de prânz o ve]i face la una dintre familiile maghiare din satul Daia, iar mai apoi ve]i vizita biserica protestant\ din Gogan pentru a admira frescele vechi de peste 1000 de ani. Apoi ve]i reveni în sat pe un drum aflat de-a lungul lizierei de p\dure. Excursia va fi „stropit\” cu cele mai alese vinuri.

Foto: Rusu Dumitru Costinel

Vân\toare de... trufe P\durile de la Cund ascund comori gastronomice rare, r\d\cini de plante s\lbatice [i trufandale de p\månt, precum trufele de p\dure, „aurul negru” al Transilvaniei s\lbatice.

Pentru ca trufele s\ ajung\ din p\dure în farfuriile restaurantului Valea Verde, Chef Jonas Schäfer organizeaz\ periodic vân\tori de trufe. Ele au loc în anumite perioade ale anului, vineri seara, dup\ un pahar de prosecco [i o cin\ cu patru feluri de måncare, toate delicatese preparate din trufe.

Såmb\ta continu\ cu un prânz u[or, cu dou\ feluri cu trufe, l\sând loc pentru cina cu cinci feluri, toate preparate din trufe. Weekendul se poate încheia duminica diminea]a, dup\ micul dejun, cu ou\ Benedict asezonate, bineîn]eles, tot cu trufe.

Experien]ele culinare de la Cund nu se opresc aici. În micul sat s\sesc transilv\nean îi vei întålni pe unii dintre cei mai importan]i produc\tori de brânz\ artizanal\ din Transilvania - „Manufactura de Brânz\”. La fel ca mai popularii brånzari din Alpi, sa[ii din Cund produc, dup\ re]ete tradi]ionale, diverse sortimente de schweizer [i brânz\ artizanal\.

M\ opresc aici cu oferta transilvan\ cu speran]a c\, cel pu]in, am stârnit interesul gurmanzilor. Pentru a descifra culisele culturale ale unui popor trebuie s\ face]i o incursiune obligatorie în buc\t\ria lor tradi]ional\. O felie din cea româneasc\-s\seasc\-ungureasc\ se afl\ la Cund.

Zenaida F\rca[

89

90

ROBELO’S NEWS DESTINA}II CULINARE

De dragul unei mese pe cinste!

Speciali[tii din turism sunt de p\rere c\ România nu poate concura turistic ]\rile care au tradi]ie în turismul de litoral sau cultural [i c\ ar trebui s\ pariem pe turismul rural [i de natur\, spun c\ România ar trebui s\ vând\ tradi]ii, natur\ virgin\ [i buc\t\rie tradi]ional\.

Turi[tii str\ini [tiu c\ în România se m\nånc\ ieftin [i bine, iar dac\ îi întrebi care e preparatul lor preferat î]i vor r\spunde pronun]ând f\r\ diacritice tot felul de denumiri de mânc\ruri care nu sunt deloc române[ti [i care nici m\car nu fac parte din buc\t\ria noastr\. E cam greu s\ spui despre un preparat culinar c\ e 100% romånesc, dar îl po]i numi romånesc dac\ îl g\te[ti în stilul t\u personal.

Urmånd acest îndemn, operatorii din industrie au împânzit ]ara cu „margarete” [i pensiuni unde î[i ademenesc turi[tii cu preparate tradi]ionale provenite din gospod\rii ]\r\ne[ti, dar lipsa unui program bine construit [i coordonat, care s\ stabileasc\ standarde în domeniu, se vede.

Un alt tip de turism este, cu ghilimelele de rigoare, turismul de Valea Prahovei ([i alte câteva v\i), [i m\ refer la turismul practicat de operatorii mari de turism din România reuni]i sub umbrela HoReCa. Nu sunt de p\rere c\ e cea mai frumoas\ vale din România, dar recunosc c\ are coordonatele oric\rei sta]iuni din }ara Cantoanelor.

Pentru mult timp, etalonul unui restaurant de la munte era dat de ciorba de burt\ sau ciorba de fasole în pâine preparat\ de „buc\tarul [ef”, de micii cu cartofi pr\jiti [i friptura cu piure, „ca la mama acas\”. În anii din urm\, dup\ c\l\toriile întreprinse de turi[tii români în destina]ii tot mai îndep\rtate, unde [i-au desf\tat gusturile cu preparate care mai de care mai sofisticate [i, nu în ultimul rând, datorit\ emisiunilor [i show-urilor de televiziune pe teme culinare, apetitul pentru preparate sofisticate a crescut.

S-a n\scut isteria g\titului, buc\tarul [ef a devenit Chef, nu mai g\te[te tocan\, „interpreteaz\”, face „plating” [i preparate „fusion”.

Stilul bollywood prinde de minune la noi, neam dat naibii, iar patronii de restaurante colec]ioneaz\ stele Michelin.

Restaurant Forest din Sinaia Sinaia nu este un ora[ ca oricare altul, este cea mai important\ sta]iune turistic\ din Muntenia. Iubit\ de regi [i regine, Sinaia este locul ales de Carol I, pentru construirea re[edin]ei regale, Castelul Pele[. A[adar, nu e de mirare c\ aici se afl\ unele dintre cele mai luxoase restaurante [i hoteluri din România.

S\ v\ spun cum a fost la restaurantul Forest din Sinaia, considerat ca fiind unul dintre cele mai bune de pe Valea Prahovei.

Face parte din complexul Ioana Hotels Sinaia [i ocup\ un amplasament special în peisajul montan. Proprietarii acestuia au dorit s\ protejeze p\durea, de aceea au amplasat complexul turistic astfel încât s\ prezerve ambientul spa]iului invadat. Întregul restaurant a fost construit în jurul brazilor maiestuo[i, pe care i-a înconjurat cu blânde]e [i care compun, aproape, un biotop.

Numele resortului nu a fost ales întâmpl\tor, „restaurantul din p\dure” este p\durea îns\[i.

Exist\ copaci care cresc in interiorul cl\dirii, iar designul interior a fost adaptat formelor de relief [i a preluat eleva]ia.

Restaurant Forest nu este o mare sala de mese unde oricine poate vedea pe oricine, ci este un loc în care intimitatea [i discre]ia oaspe]ilor care îi trec pragul este important\ [i respectat\, este locul în care turi[tii se pot re-

laxa în tihn\. Sinaia, cu aerul ei aristocrat care vine din istoria familiei regale, ofer\ cadrul ideal desf\t\rilor de 5 stele.

Un asemenea restaurant î[i g\se[te locul perfect aici. Este o combina]ie de natur\, elegan]\, intimitate [i mânc\ruri deosebite.

Toate acestea au f\cut din Restaurant Forest Sinaia o destina]ie de top. Din investiga]iile mele am aflat c\ exist\ persoane care bat drumul pân\ aici doar pentru o mas\ la „restaurantul din p\dure”. {i, da, sunt bune [i sarmalele, [i, da, e delicioas\ [i ciorba de burt\, dar noul meniu al restaurantului include acum dish-uri interna]ionale [i noi preparate speciale [i deosebite.

Cu ingrediente aduse din toate col]urile lumii, cei doi chefi, Lucian [i Cosmin, care conduc o echip\ de arti[ti ai buc\t\riei, servesc meniuri care satisfac gusturile celor mai mofturo[i [i preten]io[i oaspe]i.

La Restaurant Forest Sinaia am stat de vorb\ cu Lucian Hîlcu Pasionat de buc\tarie [i de un profesionalism total, Lucian a trecut prin buc\t\riile mai multor continente [i a importat experien]a culinar\ a mai multor ]\ri precum Elve]ia, Sco]ia sau Anglia. El este cel care semneaz\ noul meniu al restaurantului [i tot el este cel

Sinaia, Castelul Pele[, foto: © Pati Coscai

care are grij\ ca lucrurile s\ mearg\ a[a cum trebuie. Îndr\gostit de gastronomia francez\, ne-a dezv\luit secretul s\u: Gustul! „Un preparat, dincolo de aspectul s\u din farfurie, de ingredientele sale, de felul cum este servit… trebuie s\ aib\ gust! {i, dac\ are gust, va ie[i în eviden]\ [i va fi iubit [i consumat de oameni”, ne-a m\rturisit Lucian. Chef Lucian a introdus în meniul restaurantului stridiile proaspete, foie-gras, caviar iranian Beluga [i homari, dar [i delicioasele ribeye de vit\ sau celebra friptur\ Wagyu steak.

Ce s\ m\nânci la Restaurant Forest Sinaia Meniul de la Forest satisface cele mai simandicoase gusturi [i reprezint\ o sum\ a celor mai sofisticate preparate din buc\t\ria mondial\, mânc\ruri ce pot fi cu greu g\site în alte restaurante sau, mai probabil, deloc. Meniul restaurantului prezint\ o selec]ie a marilor buc\t\rii interna]ionale, care includ salate, preparate din pe[te, vân\tore[ti, [i paste, de la fructe de mare la supe [i ciorbe ]\r\ne[ti. Apa servit\ la mese, care înso]e[te preparatele Forest, Ty Nant, este adus\ din ]inuturile îndep\rtate ale Bethaniei, din }ara Galilor. Este o ap\ medaliat\ care a primit premiul britanic de excelen]\ “First Glass”. Restaurant Forest Sinaia se mândre[te [i cu vinurile sale, crama restaurantului reune[te o colec]ie de vinuri române[ti [i interna]ionale atent selectate.

Eco, organic sau Bio… sunt cuvinte care ne-au intrat deja în vocabular, dar rareori avem ocazia s\ servim un preparat cu adev\rat bio sau eco. Pentru a primi aceast\

denumire, aceste produse, ob]inute f\r\ utilizarea substan]elor chimice [i f\r\ interven]ii genetice, urmeaz\ un proces care presupune parcurgerea obligatorie a pa[ilor impu[i de legisla]ia în vigoare. Institu]iile care certific\ aceste produse sunt deosebit de atente atunci când acord\ acest statut unui produs.

Restaurant Forest Sinaia se mândre[te cu o gam\ de produse certificate Bio. Puiul Bresse, de exemplu, face parte din oferta restaurantului [i este un produs francez cu mare faim\. Ace[ti pui, care provin dintr-o anumit\ regiune, sunt crescu]i în libertate deplin\. Sunt complet albi, au o carne ferm\, dar suculent\ în acela[i timp [i poart\ inele individuale de identificare care certific\ provenien]a [i numele cresc\torului. Fiecare pui este ambalat individual, se aplic\ un sigiliu pe care e specificat\ autoriza]ia cresc\torului [i

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Ca fapt divers, vitele din aceast\ ras\ au parte de tratament VIP– ascult\ muzic\, sunt masate cu aparate speciale [i au la dispozi]ie, zilnic, câte trei litri de bere.

Poate p\rea exagerat acest r\sf\], dar cresc\torii spun c\, în acest fel, carnea lor dobånde[te calit\]i deosebite. Pre]ul unei astfel de fripturi poate dep\[i câteva mii de euro.

Un alt preparat special este „Cotletul de vi]el de lapte”, extrem de apreciat pentru fr\gezimea [i gustul s\u rafinat. Nu foarte popular în România, „Cotletul de vi]el de lapte” este considerat o delicates\ în ]\ri ca Spania sau Italia [i ocup\ un loc de cinste pe lista meniurilor Forest.

Trecând la mâncarea care î]i aduce vara în farfurie, recomand „Gustarea special\ de pe[te [i fructe de mare” ce con]ine anghil\ afumat\, somon afumat Rooilot, icre de somon, icre de arici de mare [i stridii. Un festin ce aduce gustul mediteranean pe Valea Prahovei.

Chiar dac\ nu am început cu ele, nu pot s\ nu adaug pe list\ [i supele. Dintre supa de coco[, supa de gâsc\ [i supa de mistre], o recomand pe ultima. Este aromat\, unic\ [i plin\ de proteine [i nutrien]i. Chef Lucian mi-a spus c\ e bogat\ în fier, vitamine B6 [i nu îngra[\!

Deserturile nu pot fi altfel decât fabuloase!

care garanteaz\ calitatea produsului.

Una dintre cele mai apreciate fripturi din lume se reg\se[te pe mesele restaurantului Forest [i vine tocmai din Japonia. Vaca din rasa Wagyu din Kobe, originar\ din Japonia, face parte din meniul de lux al restaurantului.

Recomand „Cl\tita cu mango” sau un „Delice de chocolat”, deserturi care pot încheia apoteotic o mas\ copioas\. Nu am scos o vorb\ despre atmosfera de la Restaurant Forest Sinaia, care poate fi descris\ ca unic\, special\, nemaiîntâlnit\… dar prin simpla mea enumerare a deliciilor culinare cred c\ am mai urcat o treapt\ motto-ul Ioana Hotels: „Casa ta departe de casa!”

Eu zic c\ merit\ drumul pân\ aici, în toat\ aglomera]ia de pe DN1, doar de dragul unei mese pe cinste la Forest!

Patricia Coscai Travel blogger c\l\toriaperfect\.ro

91

92

ROBELO’S NEWS DESTINA}II CULINARE

Câmpul cet\]ii, patria p\str\vului Pescuitul! Mereu o provocare…

Boaba de pâine cu m\m\lig\, s\lciile umbroase, bulboanele adânci care ascund crapii s\lbatici r\ma[i captivi dup\ inunda]ii, arsenal – b\] de alun, fir monofilament de 0.35mm, pan\ de gâsc\, alic\ de plumb b\tut\ cu ciocanul, ace mari, de 2. Pe cârlig, pâine amestecat\ cu m\m\lig\, f\cut\ ca boaba de strugure.

A[a încep pove[tile pesc\re[ti Pe itinerariul unui gurmand (în spiritul turismului gastonomic) exist\ halte, borne, mile marine, popasuri pesc\re[ti… locuri în care plachia e mai apreciat\ decåt cina porcului.

Statistic, românii consum\ mai pu]in pe[te comparativ cu media european\, chiar dac\ ]ara abund\ de lacuri, pesc\rii [i râuri de munte. În zona la care voi face referire a existat [in\ îngust\ de cale ferat\, pe care circulau moc\ni]e [i drezine, dar pe care avântul revolu]ionar post decembrist le-a dus direct la topit. Au existat trasee spre Castelul Regal de la L\pu[na, la p\str\v\riile de acolo, a existat cale ferat\ [i spre Sovata, cu halte la p\str\v\rii… [i îmi vine în minte o zis\ romåneasc\: d\-i, Doamne, românului mintea cea de pe urm\! Cåt de utile ar fi fost ast\zi aceste trasee de cale ferat\, exploatate turistic!

Patria p\str\vului Nu sunt pesc\ri]\, dar îmi place pe[tele la nebunie. În vacan]\ caut locuri unde se g\te[te pe[te. În c\l\toriile mele prin România am descoperit locuri spectaculoase, peisaje de poveste, cl\diri cu istorie bogat\ în spate, dar [i restaurante cu mânc\ruri delicioase [i atmosfer\ de care s\ nu te mai desprinzi. Un astfel de loc este [i hanul pesc\resc de la Câmpul Cet\]ii.

Istoria p\str\v\riei începe odat\ cu achizi]ionarea zonei Lapos, aflat\ pe bra]ul râului Niraj, de c\tre Lokodi Gergely, care a amenajat aici mai multe lacuri [i le-a populat cu p\str\v curcubeu.

Apoi, a ridicat prima cl\dire a Hanului Pesc\resc, în 1995, iar de atunci p\str\v\ria a intrat pe harta turismului gastronomic ca destina]ie ideal\ pentru turi[tii afla]i în c\utare de experien]e gastronomice unice.

Pot spune c\ p\str\vul g\tit aici este unul dintre cei mai buni gusta]i de mine pân\ acum. Meniul este diversificat. Chiar [i cei mai preten]io[i pot g\si variante pe gustul lor.

Pasiona]ii de pescuit î[i pot încerca norocul pe unul din lacurile special amenajate.

Am v\zut pesc\ri]e [ic [i familii cu copii care au f\cut capturi rezonabile. Hanul pune la dispozi]ia oaspe]ilor s\i [i locuri de cazare, 10

c\su]e dotate cu baie, teras\ proprie, televizor, Wi-Fi, saun\ [i frigider. Cuplurile pot solicita pat matrimonial, iar familiile pot beneficia, la cerere, de pat suplimentar.

Atmosfera este pl\cut\. Drumul pân\ aici, cadrul ambiental, lacurile [i terasa amplasat\ pe piloni, deasupra unui lac, m\ determin\ s\ fac aprecieri maximale la adresa pesc\riei.

Dup\ servirea mesei se pot face plimb\ri pe malul lacurilor sau, cei care î[i doresc mai mult decât o mas\ copioas\, pot experimenta plimb\rile cu c\ru]a tras\ de cai sau pot c\l\ri în c\utarea celor mai frumoase peisaje.

Toate traseele pornesc din centrul satului Traseul montan marcat cu ro[u, care duce la cetate, este mai scurt, dar având în vedere înclina]ia pantei, necesit\ un efort fizic mai mare. Fiind vorba de un circuit, plecarea se poate face de pe oricare dintre bra]ele râului Niraj. La jum\tatea traseului se afl\ Lacul cu Anini. Este un lac format prin inundarea p\durii [i pare o miniatur\ a Lacului Ro[u din Mun]ii H\[ma[. Lacul are un microclimat interesant, care g\zduie[te o faun\ [i flor\ foarte bogat\.

De aici se poate urca la ruinele cet\]ii a c\rei origine este necunoscut\. Istoricul Orban

Hanul Pesc\resc, Cåmpul Cet\]ii, foto: © justvision,

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

leaz\ cu p\str\v curcubeu. Cel de al Doilea R\zboi Mondial întrerupe dezvoltarea p\str\v\riei [i produce pagube importante, dar în 1948 î[i reia activitatea. Elanul dezvolt\rii este întrerupt, din nou, de statalizarea averilor private, iar p\str\v\ria intr\ în posesia statului român. Dup\ ’89 Lokodi Gergely reintr\ în posesia p\str\v\riei. În anul 1994 construie[te o prim\ cl\dire, care va deveni nucleul hanului pesc\resc, iar în anul 2009 este deschis noul Han Pesc\resc.

Meniu Balazs a considerat, în lucrarea sa, „Descrierea Secuimii”, c\ este o cetate de ap\rare secuiasc\. Traseul poate fi parcurs [i cu ma[ina. Pe m\sur\ ce altitudinea v\ii s\lbatice a Nirajului Mic cre[te, p\durile de foioase fac loc celor de brad.

Pe malul drept al Nirajului se afl\ câteva stâne unde se pot face degust\ri de ca[ [i urd\.

O parte a traseului care urc\ spre r\m\[i]ele craterului vulcanic (aflat la altitudinea de 1777 metri), de 20 de kilometri, poate fi parcurs [i cu ma[ina, dar ultimii 6 km, pe jos. Pe vârful Saca Mare, cea mai înalt\ culme a Mun]ilor Gurghiului, sunt amenajate mai multe piste de elicopter. De aici, când vremea permite, pot fi admira]i mun]ii Harghita, H\[ma[ [i C\limani.

Un alt traseu, deosebit de pitoresc, se poa-

te parcurge cu Moc\ni]a Sovata, pe por]iunea de cale ferat\ r\mas\ din vechiul tronson Tg. Mure[-Sovata, Câmpul Cet\]ii fiind cap de linie. Nu rata o plimbare pân\ la Sovata, întruna dintre cele mai frumoase sta]iuni din România. Se afl\ la doar 20 de kilometri de p\str\v\rie.

Scurt istoric Lokodi Gergely, n\scut în anul 1896, pune în func]iune, pe bra]ul mare al Nirajului, un gater. Afacerea, care în anul 1929 ia numele de Lokodi et Co., este organizat\ sub forma unei societ\]i pe ac]iuni. Iese din societate [i, în 1934, cump\r\ un teren în zona Lapos. Aici amenajeaz\ mai multe lacuri pe care le popu-

(…) P\str\v pr\jit, P\str\v la gr\tar, P\str\v pr\jit file, Rondele de p\str\v, Sup\ de gula[, Ciorb\ ardeleneasc\, Ciorb\ de peri[oare, Mujdei cu boia dulce, Mujdei cu smântân\, Cl\tite cu afine, Cl\tite Gundel, G\lu[te Somlói , Vargabele[ (…)

P\str\v\ria de la Câmpul Cet\]ii a devenit cunoscut\ nu numai în ]ar\, dar [i în str\in\tate. Proprietarii p\str\v\riei au avut grij\ ca aceast\ experien]\ gastronomic\ unic\ s\ fie tr\it\ într-o atmosfer\ pe m\sur\ [i au construit, în 2009, noul Han Pesc\resc cu o capacitate de 400 de locuri, ideal pentru organizarea de evenimente private.

Alexandra Cristian prinvacanta.ro

93

94

WE RECOMMEND

Biserica Neagr\, Bra[ov, foto: © Anca Alina Du[e

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

We Recommend 96. Biserica Mare cu hramul Sfânta Maria – Biserica Neagr\.

101. Castelul cu 52 de camere [i 365 ferestre – Castelul Teleki de la Gorne[ti.

105. La pas prin Cheile B\ni]ei. Parcul Natural Gr\di[tea Muncelului-Cioclovina.

107. Plimbare la munte, în weekend – Gura Teghii.

109. Lacurile de acumulare ale Buz\ului – Lacul Siriu.

110. Biserica Adormirea Maicii Domnului de la Bohari.

113. „Achizi]ia secolului”, Catapeteasma de la Bohari.

95

96

WE RECOMMEND BISERICA NEAGR|

Foto: Dennis Jarvis

Breslele de me[te[ugari au ridicat ziduri de piatr\ trainic\, din stejar f\r\ noduri [i lemn de tei aurit, i-au pus cåntec f\urit din arcuri de alam\, cositor englezesc [i aliaj berlinez, iar `nv\]a]ii reformatori i-au dat suflet [i un nume:

BisericaNeagr\ Veche cetate medieval\, Bra[ovul ne uime[te de fiecare dat\ cånd `ncerc\m s\-i cunoa[tem obår[ia. Loc de legende unde cavalerii timpului `[i `ncruci[au spadele, urbea a fost cuprins\ `n anul 1689 de un devastator incendiu care a transformat-o într-o ruin\. Nici „Biserica Mare” cu hramul Sfintei Maria, a[a cum era cunoscut\ la acea vreme, nu a fost ocolit\ de fl\c\ri.

Pe ruinele vechii biserici, me[terii bra[oveni au ridicat o alt\ cl\dire impun\toare, cea mai mare constuc]ie sacral\ din România, cea mai mare biseric\-hal\ la r\s\rit de Viena [i unul dintre cele mai mari l\ca[e de cult medieval, de la domul Sf. {tefan din Viena pån\ la Hagia Sofia din Constantinopol. Marele incendiu care a cuprins biserica parohial\ a distrus acoperi[ul [i mobilierul din interior. De atunci, „ruina înnegrit\ de fum” s-a numit „Biserica Neagr\”.

Istoric Construc]ia ei a început în anul 1383, când Bra[ovul se afla într-o perioad\ de dezvoltare cultural\ [i economic\ puternic\, fiind cel mai însemnat ora[ comercial [i industrial la grani]a dintre Apus [i R\s\rit.

Nu doar focul i-a fost du[man, invazia turcilor din anul 1421 a întrerupt lucr\rile de construc]ie a bisericii, ora[ul fiind nevoit s\ se concentreze asupra fortifica]iilor, dar au fost continuate mai târziu, dup\ un plan mult simplificat. Nici p\måntul nu a iertat-o, din cauza unui cutremur de propor]ii din anul 1471 turnul sudic nu a mai fost construit pân\ la în\l]imea inten]ionat\. Cu o na[tere [i o istorie zbuciumat\, 1477 poate

fi considerat anul încheierii lucr\rilor de construc]ie a bisericii. Mai tårziu, `n anul 1499 se instaleaz\ o org\ nou\, iar `n anul 1514 un ceas [i clopote. Parohia bra[ovean\ a primit hramul Sfintei Maria, fapt dovedit [i ast\zi de fresca Mariei, aflat\ în hala por]ii sudice. La jum\tatea secolului al XVIlea, reforma bisericeasc\ a p\truns în Transilvania [i s-a r\spândit, în mare parte datorit\ umanistului [i pedagogului Johannes Honterus (1498-1549). În 1542 s-a celebrat prima slujb\ evanghelic\ în Biserica Neagr\, iar în timpul aceleia[i mi[c\ri s-au îndep\rtat [i altarele secundare. ~n secolele XVI-XVII biserica a fost afectat\ de multe cutremure, astfel încât, la jum\tatea secolului al XVII-lea, a fost nevoie de lucr\ri de restaurare. Au început lucr\ri de renovare [i extindere care au conferit interiorului un aspect baroc. Tot în aceast\ perioad\ s-au construit [i galeriile pentru ca biserica s\ poat\ face fa]\ num\rului tot mai mare de enoria[i care luau parte la slujbe.

Lucr\rile au fost încheiate în 1722, odat\ cu noua inaugurare. Între anii 1836 [i 1839, firma berlinez\ Buchholz înal]\ pe galeria vestic\ o org\ nou\ de dimensiuni mari (aproximativ 4000 de tuburi, 4 manuale [i pedalier, 76 de registre). Între 1865 [i 1866, firma vienez\ Schönthaler ridic\ altarul neogotic dup\ planurile inginerului din localitate, Peter Bartesch, [i realizeaz\ stranele din cor. În anul 1898, în amintirea reformatorului transilv\nean Honterus, se amplaseaz\ în fa]a turnului sudic statuia acestuia.

Dup\ Primul R\zboi Mondial, galeria

pentru org\ a fost extins\ [i s-a consolidat bolta corului. Mai târziu au fost ref\cute [i fialele contraforturilor din cor. În 1937 s-a înfiin]at mi[carea „Pentru Biserica noastr\ Neagr\", care a facilitat lucr\ri ample de renovare a corului [i refacerea statuetelor de pe contraforturile acestuia. Din aceea[i perioad\ dateaz\ [i

Biserica Neagr\ Bra[ov, foto: Dennis Jarvis, Anca Alina Du[e

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

instala]ia de înc\lzire cu aer cald [i b\ncile cu sp\tar mobil din nava principal\. Între 1969-1977 s-au efectuat lucr\ri de renovare extinse, cu sprijinul Direc]iei Na]ionale pentru Monumente, care au fost direc]ionate în special spre restaurarea acoperi[ului [i fa]adei sudice. Între anii 1981 [i 1987 a fost renovat [i amenajat interiorul, pentru ca biserica s\ poat\ fi folosit\ la slujbe. Din 1987 pân\ în 1999 au avut loc lucr\ri de restaurare a p\r]ii nordice, a fa]adei sudice [i a turnului.

Bra[ov, foto: © Anca Du[e

97

98

WE RECOMMEND BISERICA NEAGR|

Exceptånd Turcia, Biserica Neagr\ posed\ cea mai mare colec]ie de covoare orientale din Europa, datând din secolele XV-XVI. În turnul Bisericii Negre se afl\ cel mai mare clopot mobil din România, cu o greutate de aproximativ 6 tone. În interior, vizitatorul poate descoperi nenum\rate obiecte de art\: cristelni]a (1472), pictura mural\ a Sf. Maria (1476), stranele din secolele XVIII-XIX care atest\ activitatea intens\ a breslelor bra[ovene,

Bra[ov, foto: © Anca Du[e

altarul neogotic (1866) al\turi de multe alte piese din aur [i pietre funerare ale personalit\]ilor bra[ovene. În partea din spate a bisericii se afl\ dou\ expozi]ii deschise permanent, care povestesc despre istoria Bisericii Negre [i despre via]a reformatorului Johannes Honterus.

Pân\ de curând, tezaurul de parament a fost trecut cu vederea. Abia în anul 2002 speciali[tii i-au descoperit valoarea. Cuprinzând piese vestimentare din perioada

Cronologie gotice sunt elemente originale care Altarul principal (1866) Pân\ la reform\, biserica a purtat au supravie]uit incendiului din 1689. hramul Sf. Maria [i se presupune c\ Pictura în ulei de altarul medieval ar fi avut o tematic\ Fritz Schullerus (1898) mariologic\.

Reprezint\ momentul `n care mai marii stafului bra[ovean depun Amvonul (1696) juramåntul pe „Cartea Reformei”.

Vechiul amvon s-a pierdut în incendiu, iar Maistrul m\celar Pictura în ulei „Nunta din Cana” Laurenz Bömches a ridicat unul nou.

Reprezentarea modern\ îi apar]ine pictorului bra[ovean Hans Eder Cristelni]a (Bronz, 1472) Dateaz\ din perioada de dinainte (1883-1955) [i îl înf\]i[eaz\ pe Isus. de incendiu [i a fost ridicat\ de Fresca Mariei (15. Jh.) Parohul Johannes Reudel.

Pictura îi înf\]i[eaz\ pe Maria [i pe pruncul Isus al\turi de Sf. Altarul din Feldioara (sec. 15) Un fragment din retablul altaru- Katharina [i Sf. Barbara. lui transilv\nean a ajuns `n posesia Stranele breslei tâmplarilor Bisericii Negre. bra[oveni(1746 -1748) Stranele executate dup\ Portalurile gotice (1477) incendiu sunt piese prin care tâmAl\turi de cristelni]\, Portalurile

plarii [i-au dovedit iscusin]a.

Ciclul de virtu]i (pe la 1715) Pe stranele breslei tâmplarilor sunt eviden]iate zece virtu]i, ca semn al credin]ei protestante.

Blazonul Bra[ovului [i blazonul familiei Hunyadi (sec. 18) Pe una dintre coloanele navei principale este sculptat blazonul Bra[ovului [i cel al familiei Hunyadi.

Pietrele funerare Ornamente memento mori, respectiv motive vanitas au amprenta Barocului timpuriu din Transilvania.

Statuia Honterus de Harro Magnussen (1898) Statuia îl reprezint\ pe tipograful Johannes Honterus.

Statuia Honterus de Harro Magnussen, foto: Dennis Jarvis, © Biserica Neagr\ Bra[ov

I

Bra[ov, foto: © Anca Du[e

Biserica Neagr\ Bra[ov, foto: Dennis Jarvis, Anca Alina Du[e

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Statuia este o reprezentare idealist\ a reformatorului, umanistului, tipografului [i pionierului sistemului [colar, Johannes Honterus (1498-1549). Cu o carte în mân\, savantul indic\ spre liceul bra[ovean cu tradi]ie. Este fondatorul primei tipografii în care au fost editate materiale reformatoare, materiale didactice [i volume ale clasicilor antici ai reformei educa]iei din Transilvania. În perioada reformei, vechile [coli teologice latine au fost transformate în [coli protestante.

Biserica Neagr\ Bra[ov, foto: © Anca Du[e

chis\ marelui public, aflåndu-se `ntr-un proces minu]ios de restaurare. ~n 2001 s-a încheiat restaurarea orgii Buchholz. Construit\ în perioada romantismului timpuriu, este cea mai mare org\ mecanic\ din România.

Sunetul ei atrage în fiecare an organi[ti, atât din ]ar\, cât [i din str\in\tate, care î[i doresc s\ concerteze aici. La data construirii ei, se num\ra printre cele mai mari orgi din Europa.

Orgi Prima org\ atestat\ documentar a fost construit\ în anul 1499. Se presupune c\ au existat orgi [i înainte.

Deja în anul 1427 este men]ionat pentru prima dat\ un organist la Bra[ov. În Biserica Neagr\ se afl\ ast\zi dou\ instrumente: orga Buchholz în stil romantic timpuriu, care este [i instrumentul principal, [i orga Hesse care se afl\ în cor, un instrument folosit pentru acompaniament.

Orga Buchholz

Evului Mediu, tezaurul de parament „concureaz\” cu marile colec]ii de gen de la Danzig, Halberstadt, Brandenburg [i Stralsund. ~n prezent colec]ia nu este des-

Orga Buchholz a fost construit\ între 1836 [i 1839 de c\tre constructorul de orgi Carl August Buchholz din Berlin. Ea are patru manuale, un pedalier, 76 de registre, dintre care 63 sunt registre sonore [i 3.993 de tuburi. Astfel, la vremea construirii ei, era una dintre cele mai mari [i mai importante orgi din Europa.

Orga s-a p\strat în starea ini]ial\ datorit\ faptului c\ tuburile originale nu s-au pierdut [i nu au fost înlocuite, iar micile modific\ri întreprinse în timp au fost anulate mai târziu.

99

WE RECOMMEND BISERICA NEAGR|

Biserica Neagr\ Bra[ov, foto: Dennis Jarvis, Anca Alina Du[e

Foto: Biserica Neagr\ – Evangelische Kirche A.B. Kronstadt – Parohia Bra[ov

100

Turnul cu ceas - foto: Dennis Jarvis

Acordajul [i presiunea vântului au fost aduse la starea ini]ial\.

Materialele folosite pentru construirea orgii sunt de cea mai bun\ calitate: cositor englezesc curat [i aliaj berlinez de cositor (75%) [i plumb (25%), metal de org\ corespunz\tor, lemn de r\[inoase, molid, stejar f\r\ noduri, arcuri de alam\, piele de calitate înalt\ etc.

Clapele sunt acoperite cu filde[, cele superioare sunt din lemn de abanos, iar numele registrelor sunt inscrip]ionate pe por]elan [i acoperite cu sticl\.

Ornamentele (consolele, turnurile [i frontoanele) sunt prev\zute cu sculpturi deosebite din lemn de tei aurit.

Orga Hesse Orga din corul Bisericii Negre a fost construit\ în anul 1861 pentru comunitatea de sa[i din Lechin]a, din nordul Transilvaniei, de c\tre constructorul Carl Hesse din Viena.

De acolo a fost adus\ în 1970 la Posmu[ [i 80 de ani mai târziu a fost transportat\ în stare degradat\ la Bra[ov. În 1997 a fost restaurat\ în mod exemplar de firma Stemmer/Zumikon [i este folosit\ de atunci în concerte [i în timpul slujbelor religioase.

Orga are un manual [i un pedalier ad\ugat, 8 registre dup\ model italian, cu voci de flaut calde si cu o mixtur\ compus\ din trei registre separate, [i este acordat\ la

440 Hz, în vreme ce orga Buchholz este acordat\ la aproximativ 450 Hz. Instrumentele de orchestr\, în special cele de suflat, pot fi acompaniate doar la orga Hesse. În Transilvania s-au p\strat mai multe orgi Hesse, cum ar fi cea din Mo[na, Sibiu [i Biertan.

A[adar, Bra[ovul ofer\ turi[tilor motive solide pentru petrecerea unui sejur `n compania me[terilor medievali [i a muzicii cåntate la orga Hesse.

Steffen Schlandt In memoriam Gernot Nussbächer www.honterusgemeinde.ro

Castelul Teleki de la Gorne[ti, foto: © Alexandra Cristian

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Castelul Teleki de la Gorne[ti Castelul Teleki de la Gorne[ti Ador castelele [i conacele vechi. C\l\toria este pentru mine o rutin\ s\pt\mânal\ pe care o urmez cu înc\p\]ânare.

Transilvania e ]ara iubitorilor de castele!

Îmi doream de mult s\ vizitez Castelul Teleki de la Gorne[ti, am trecut de multe ori pe [oseaua care leag\ Reghinul de Tg. Mure[, dar niciodat\ nu m-am oprit s\-l v\d.

Poate [i din cauz\ c\ este ascuns în spa-

tele unei cortine de vegeta]ie [i al unui gard masiv de c\r\mid\.

Am vizitat Teleki-ul într-o zi însorit\ de toamn\ târzie, cu frunze colorate care zburau în adierea unui vânt c\ldu], ceea ce mi-a f\cut

101

102

WE RECOMMEND CASTELUL TELEKI

vizita [i mai pl\cut\.

Distan]a de doar 150 km de la Sibiu, ora[ul meu de re[edin]\, pân\ la Gorne[ti am parcurs-o rapid [i, de[i mai aveam pe lista preg\tit\ de acas\ de vizitat [i alte dou\ castele, Teleki mi-a mâncat tot timpul.

Domeniul Teleki nu poate fi vizitat doar într-o singur\ or\. E nevoie de contempla]ie [i r\bdare. Din p\cate, timpul nu mi-a permis s\ z\bovesc prea mult la fiecare detaliu care a[tepta s\ fie admirat, a[a c\ m-am bucurat de faptul c\ va mai exista [i o „data viitoare”.

Denumit [i Comoara Mure[ului, Castelul Teleki de la Gorne[ti este o bijuterie a stilului arhitectonic transilv\nean. Castelul Teleki impresioneaz\ prin grandoare, prin arhitectura baroc\, dar [i prin ambian]a exterioar\, fiind înconjurat de natur\ – castelul este a[ezat în „bra]ele” unui parc dendrologic.

A fost construit, între anii 1771-1778, pe locul unei foste cet\]i medievale, fiind realizat în stil baroc pur transilv\nean la ordinul noului proprietar, Mihai Teleki. Din cetatea medieval\ nu s-a mai p\strat nimic. Cl\direa a fost construit\ de la zero [i reproduce tendin]ele arhitecturale ale fostei burghezii imperiale.

Ca toate castelele din Ardeal, [i castelul de la Gorne[ti a avut aceea[i soart\: a fost na]ionalizat, în 1949. I s-a dat o nou\ destina]ie, a fost folosit ca preventoriu pentru copiii s\n\to[i din familiile cu TBC, iar în ultimii ani de comunism a func]ionat ca [i cas\ de copii, pân\ în 2011, an în care a fost retrocedat familiei mo[tenitoare.

V\zut\ de pe podul din fa]a intr\rii, imaginea castelului te las\ cu gura c\scat\. La vederea lui m-am entuziasmat automat, [tiam c\ a[a va fi, c\ voi avea parte de o experien]\ minunat\ [i a[a a [i fost.

La intrare, în fa]a por]ii uria[e, am fost întâmpinat\ de câ]iva tineri îmbraca]i în costume medievale, care m-au transpus direct în vremurile de demult. Am v\zut cu coada ochiului [i lacul cu ponton, iar instinctul meu

de blogger fotograf s-a declan[at, am scos aparatul de fotografiat [i am început s\ pozez. Lacul m\ îmbia la plimb\ri prelungite [i poze perfecte.

Poarta era deschis\, astfel încât am trecut rapid peste surpriza întâlnirii cu domni]ele [i cavalerii veni]i direct din Evul Mediu [i am p\truns, u[or, u[or, în lumea de poveste a familiei Teleki. Pe toat\ durata vizitei, am fost

înso]it\ de un ghid, o doamn\ tare dragu]\ care mi-a povestit istoria locului [i care mi-a r\spuns la toate întreb\rile. Rareori mi se întâmpl\ s\ am parte de un ghid numai [i numai al meu.

De aceast\ dat\, m-am bucurat s\ pot afla r\spunsuri, f\r\ s\ fiu nevoit\ s\ caut pe Google, dar mai ales, s\ cer [i s\ aflu informa]ii legate de familia Teleki, mo[tenitorii im-

Castelul Teleki de la Gorne[ti, foto: © Alexandra Cristian

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

pun\torului castel. De la ghidul meu am mai aflat c\ unul dintre mo[tenitorii familiei Teleki locuie[te la Bruxelles, dar î[i petrece fiecare var\ la castel.

Asemenea Castelului Calendar de la Zau de Câmpie, castelul de la Gorne[ti are tot 52 de camere [i cu 365 de ferestre, câte una pentru fiecare zi din an. Amprenta cl\dirii este în form\ de U, iar cele dou\ corpuri laterale sunt orientate înspre parc. Cupola înalt\, amplasat\ deasupra s\lii de recep]ie, este perfect centrat\ pe cl\dire. Fa]ada este decorat\ simplu, iar pavilionul central este înfrumuse]at cu elemente rococo. În interior am descoperit câteva înc\peri impresionante, cu ferestre uria[e cu bolt\ în semicerc. În tot acest decor de poveste, cu tavane înalte [i spa]ii care intimideaz\ prin dimensiune, s-au p\strat o serie de obiecte originale – u[ile, mozaicul, teracotele, candelabrele [i pictura de pe tavan. În schimb, mobilierul a fost furat sau distrus în cel de-al Doilea R\zboi Mondial. Tot atunci a fost dis-

103

104

WE RECOMMEND CASTELUL TELEKI

Castelul Teleki de la Gorne[ti, foto: © Alexandra Cristian

trus\ [i biblioteca, îns\ o parte din c\r]i au fost salvate [i au fost expuse la Biblioteca Teleki din Târgu Mure[.

Dup\ ce am încheiat turul interioarelor, am dat fuga în parc, unde am descoperit o

serie de statui ce reprezint\ figuri din mitologia greac\ [i roman\, care au fost aduse de la un alt palat Teleki, din Budapesta. În parc mai exist\ câteva basoreliefuri interesante din piatr\ [i statui pitice care caricaturizeaz\ personaje ale Revolu]iei Franceze. Bunicul actualului proprietar era mare colec]ionar de art\ [i pasionat de arheologie – acesta c\uta vestigii romane [i artefacte chiar în albia Mure[ului.

Parcul num\r\ 500 de copaci, iar cel mai b\trân dintre ace[tia, un ginkgo biloba, are venerabila vårst\ de 250 de ani.

Castelul are o bogat\ via]\ „monden\”, în fiecare an aici se organizeaz\ Ziua Castelului, care reune[te aproximativ 6000 de persoane.

Dar nu numai. Pe tot parcursul anului se organizeaz\ tot felul de evenimente, de la nun]i [i botezuri – cu o capacitate de pân\ la 250 de persoane – la bine-cunoscutul festival de muzic\ „Awake Festival”.

Castelul se poate vizita dup\ un program bine stabilit, între orele 10:00-18:00. Un tur complet dureaz\ 30-45 de minute. Vizitele se fac exclusiv pe baz\ de programare telefonic\.

A[adar, într-o zi de weekend, dup\ o s\pt\mân\ înc\rcat\ la job, am ajuns s\ v\d, în

sfâr[it, [i Teleki-ul! Îmi place s\ hoin\resc prin România, s\ v\d locuri vechi [i noi, s\ m\ încarc cu energie. Când ajung în destina]ii pe care nu le-am mai v\zut, inima îmi bate de bucurie, iar când ajung s\ v\d locuri ca acestea, fericirea atinge sublimul.

Alexandra Cristian prinvacanta.ro

WE RECOMMEND ACTIVIT|}I DE WEEKEND

Cheile B\ni]ei, Bra[ov, simonamocanu.ro, foto: ©Simona Mocanu

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

La pas prin Cheile B\ni]ei Activit\]i de weekend:

Cine îmi urm\re[te pa[ii a putut vedea c\ ultimele mele povestiri au venit de la GeoagiuB\i, de pe Tik Tok. E bun\ aceast\ platform\ pentru c\ m\ ajut\ s\ descoperit locuri faine [i mânc\ruri bune. A[a am descoperit [i Cheile B\ni]ei, un loc absolut minunat. Este o rezerva]ie natural\ care se afl\ în Parcul Natural Gr\di[tea Muncelului-Cioclovina. Rezerva]ia este foarte aproape de Pe[tera Bolii, despre care v\ voi povesti într-un articol separat.

105

106

WE RECOMMEND ACTIVIT|}I DE WEEKEND

Cum s-au format Cheile B\ni]ei?

A[a cum s-au format toate cheile, prin s\parea unui culoar într-un masiv calcaros, de râul B\ni]a (de aceast\ dat\), dar [i prin pr\bu[irea tavanului unei pe[teri. Lungimea cheilor este de aproximativ 250-300 de metri,

astfel încåt parcurgerea lor nu necesit\ un efort deosebit [i nu dureaz\ foarte mult, îns\ emo]ioneaz\.

Pere]ii de stânc\ ajung, pe alocuri, la 10 metri în\l]ime. Traseul se parcurge prin ap\. Eu nu eram echipat\ corespunz\tor, dar mi-am f\cut curaj [i am intrat în râu. Imediat dup\ sosirea noastr\ (nu am vizitat cheile singur\, am fost înso]it\, ca de fiecare dat\, de prietenul meu) au mai ap\rut dou\ cupluri. Tipele erau echipate cu cizme de cauciuc [i aveau pantalonii ridica]i pân\ deasupra genunchilor, ca s\ nu se ude. Dar, evident, s-au udat. Eu, ini]ial, pl\nuisem s\ str\bat cheile mergând, cumva, pe stânc\, dar s-a dovedit a fi un plan mult prea ambi]ios. Pere]ii de stânc\ erau mult prea abrup]i [i nu aveai nici de ce s\ te ]ii. Aveam [anse foarte mari s\ cad direct în ap\. Râul nu era prea adânc, dar tot a[ fi riscat s\ m\ lovesc destul de r\u în cazul în care a[ fi alunecat pe vreo lespede de piatr\, de exemplu. În weekendul respectiv a plouat foarte mult, astfel încât [i debitul r\ului a fost mai mare. Trebuia s\ mergi destul de atent, curen]ii erau foarte puternici, iar for]a [uvoiului m-a dezechilibrat de câteva ori.

Din fericire nu am c\zut, [i m-am bucurat, deoarece, chiar dac\ apa nu-mi ajungea decât pân\ la genunchi, dar era foarte rece. Am parcurs, cred, pu]in mai mult de jum\tate din traseu, ca s\ fac poze, iar apoi m-am întors.

Gura Teghii, Bra[ov, simonamocanu.ro, foto: ©Simona Mocanu

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Când s\ vizitezi Cheile B\ni]ei?

Perioada cea mai bun\ de parcurs traseul este din mai pån\ prin septembrie, în plin\ var\, deoarece nivelul apei scade mult, ajunge pân\ la glezne [i, evident, are o temperatur\ mult mai mare, suportabil\. Am v\zut [i auzit c\ vin oameni echipa]i ca de ora[, f\r\ cizme de cauciuc sau alte înc\l]\ri speciale, doar în papuci pentru plaj\. Nu e o idee rea, v\ recomand s\ proceda]i la fel. Dar vizita]i cheile într-o zi canicular\. Va fi perfect, iar peisajul v\ va încânta.

Simona Mocanu simonamocanu.ro

Gura Teghii Trebuie s\ men]ionez c\ am vizitat zona în plin\ criz\ pandemic\, vara, în luna iunie, de îndat\ ce am putut ie[i din ora[ f\r\ declara]ie.

Yes! Dar am fost un turist responsabil, desigur.

Am purtat masc\ indoors, îmi dezinfectam

mâinile [i am p\strat distan]a fa]\ de ceilal]i. {i nu am intrat în locuri aglomerate.

De aceea am încercat s\ g\sesc locuri cât mai remote. Am ajuns [i la mare în vara trecut\, dar nu m-am înghesuit în sta]iuni de genul

Mamaia sau Vam\. Am mers în locuri mai retrase, pe plajele de la Corbu, Vadu [i Tuzla.

De fapt, acesta a fost [i motivul principal pentru care am ales s\ vizitez Gura Teghii, pentru c\ era un loc retras.

107

108

WE RECOMMEND ACTIVIT|}I DE WEEKEND

Am început vara u[or, cu o plimbare la munte, în weekend. Gura Teghii. M\ amuz\ numele localit\]ii. Conform Wikipedia, se pare c\ numele vine de la pârâul Tega. Toponimul Tega este considerat a fi de origine dac\, cu sensul de râp\, conform unui istoriograf, dar un filolog de care nu am auzit (de[i am f\cut filologie în liceu), Corneliu {tefan, consider\ c\ denumirea vine de la cuvântul slav tiaga.

Conform DEX, tiag\ e dat sinonim cu „teleag\” – c\ru]\ mic\, de obicei cu dou\ ro]i, care serve[te la transportul persoanelor sau al unor poveri u[oare.

Comuna este situat\ în jude]ul Buz\u la o distan]\ de 2h [i 30 min de Bucure[ti. Ce m-a determinat s\ vin aici? Unu la mân\, [tiam c\ jude]ul Buz\u are natur\ r\pitoare – pe cât de anost este ora[ul, pe atât de spectaculoas\ [i verde este natura. Doi la mân\, vânez de mult timp un pod a la Bali. Aici se afl\ un pod din lemn, o punte suspendat\ pe cabluri de o]el, foarte frumoas\, numai bun\ de pozat.

Podul nu este [ubred, se poate traversa f\r\ probleme. Localnicii fac acest lucru de câteva ori pe zi, cel pu]in. Ba chiar este traversat lejer [i de animale. Am surprins doi câini [i

o pisic\ ce mergeau, f\r\ nicio problem\, pe el.

Sunt mai multe poduri în zon\, dar cel pe care am ales s\-l traversez, pozi]ionat chiar în dreptul t\bli]ei ce anun]\ intrarea în localitate, este cel mai mare.

Dar nu v\ opri]i doar la pozat podul, ci traversa]i-l! Ve]i ajunge în sat, unde ve]i putea

explora zecile de poteci, iar apoi pute]i urca pe munte. Este lini[te, aer curat [i pace... Se aude doar râul [i ciripitul p\s\rilor.

Ah, [i în mod inexplicabil, miroase a ment\ – lucru care m-a scos din min]i, deoarece nu am reu[it s\ identific locul în care cre[tea aceast\ plant\, pentru a o culege.

Lacul Siriu, Bra[ov, simonamocanu.ro, foto: ©Simona Mocanu

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

109

Lacul Siriu Aveam în plan s\ mai z\bovesc în zon\, s\ fac o vizit\ prin împrejurimi [i am vrut s\ profit cât mai mult de aerul curat de munte pe care-l respiram [i de drumurile [erpuite care se c\]\rau pe munte.

Am bifat (nu pe fug\) o plimbare prin Bra[ov (despre Bra[ov o s\ v\ povestesc într-un alt articol), Gura Teghii, [i acum m\ îndreptam spre Lacul Siriu. Am verificat pe Maps s\ v\d ce alte locuri frumoase mai sunt în apropiere [i am dat peste acest lac minunat. Nu [tiu cum mi-a sc\pat din vedere. De obicei, înainte de a pleca la drum, îmi fac bine lec]iile – îmi compun traseul, îmi fac un orar, verific starea vremii, locurile de parcare [i cazare [i, bineîn]eles, obiectivele de vizitat.

V\zusem poze, check-in-uri pe Instagram, iar de acolo lacul ar\ta superb. Gata! Mergem!

Pe drum am realizat c\, de fapt, mai v\zusem lacul cu alt\ ocazie... Vizitasem locul acum câ]iva ani, dar nu i-am dat importan]\ (de fapt, nici nu l-am prea v\zut), din cauza parc\rii care ar\ta deplorabil. {i mi-am dat seama [i de ce nu a fost a[a memorabil atunci. Mi-am adus aminte c\ m\ oprisem la baraj, pe marginea drumului, unde se opresc to]i, lâng\ ni[te gunoaie, ca s\ se uite de sus la ap\. Daaa..., frumos [i nu prea.

De data asta mi-am zis c\ nu voi mai coborî nici m\car din ma[in\, dac\ locul ar fi ar\tat la fel [i mi-am zis c\ ar fi fost suficient s\-l v\d din mers, în cazul în care parcarea ar fi ar\tat ca

acum cå]iva ani.

Am ocolit parcarea [i am mers pe alt drum pân\ am observat o „intrare” în p\durea de lâng\ lac... Foarte frumos! Descoperisem o oaz\ de lini[te [i pace. Recomand aceast\ minivacan]\, între Gura Teghii [i Lacul Siriu este o dis-

tan]\ de doar 30 minute de mers cu ma[ina. {i dac\ vre]i s\ vizita]i [i Bra[ov într-un singur weekend, o pute]i face.

Simona Mocanu simonamocanu.ro

110

WE RECOMMEND BISERICA DE LA BOHARI

Biserica de la Bohari Adormirea Maicii Domnului

Potrivit decretului Regal 1719 din iulie 1915, toate bisericile [i m\n\stirile ]\rii anterioare anului 1834, pân\ la revizuirea [i completarea inventarului general al monumentelor, au fost declarate monumente istorice.

Conform decretului, în anul 1942 Biserica de lemn de la Bohari M\lureni, Arge[, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost înscris\ în patrimoniu na]ional.

O destina]ie spiritual\ Omul modern este urban, este preocupat mai mult de cantitate [i de valoarea material\ a bunurilor [i mai pu]in de calitate [i spiritualitate. Satul românesc pierde din patrimoniu în

fiecare zi [i se îndreapt\ spre statutul de muzeu. Datinile [i obiceiurile care marcheaz\, ceremonial-simbolic, str\vechi credin]e precre[tine [i cre[tine, ne leag\ de marile civiliza]ii ale umanit\]ii. Dac\ egiptenii au piramide, noi avem m\n\stiri, dac\ grecii au cariatide, noi avem icoane pictate pe lemn [i sticl\.

Pentru a în]elege pe de-a întregul adev\ratul mesaj exprimat prin formele artistice de cult religios, semnifica]ia [i esen]a tuturor obiectelor care particip\ la practica bisericeasc\, avem nevoie de studiu [i r\bdare [i de educarea gustului.

Din aceast\ perspectiv\, trebuie s\ [tim c\, în tradi]ia popular\ româneasc\, biserica

ocup\ locul central. Marcat\ de dialogul intergenera]ional dintre bunici, p\rin]i, copii [i nepo]i, biserica reprezint\ începutul [i sfâr[itul.

Vizitarea m\n\stirilor [i bisericilor fortificate este o form\ de turism cultural (alta decât cea a turismului terapeutic duhovnicesc sau cea a turismului de pelerinaj, religios). Din p\cate, aceast\ form\ de turism omite cea mai mare parte a obiectivelor turistice din diverse motive care ]in de lipsa unui inventar riguros al l\ca[urilor de cult [i de un anumit dezinteres venit din partea autorit\]ilor. El este practicat mai mult de speciali[tii în istorie [i conservare a patrimoniului [i de turi[tii str\ini, pu]ini la num\r, de altfel. Din aceste motive, acest patri-

Biserica de la Bohari cu hramul Adormirea Maicii Domnului, foto: © justvision

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

moniu (de multe ori înstr\inat sau furat, colec]ionarii de art\ sacr\ cump\r\ icoane la pre]uri mari) este în pericol. Fenomenul a luat amploare în Transilvania, în fostele localit\]i locuite de sa[i, dup\ plecarea în mas\ a acestora, în anii ’90.

Biserica de lemn de la Bohari, „Adormirea Maicii Domnului” Ultima biseric\ pe care am vizitat-o se afl\ pe o culme de deal care domin\ Valea Vâlsanului. Biserica se afl\ în satul Bohari, fost Boari. Silueta prelung\ a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este dominat\ de turnul-clopotni]\ din lemn, a[ezat peste un pridvor. Pisania amplasat\ deasupra intr\rii spune: „(…) [i s-au trudit la aceast\ sfânt\ besearec\ jupân Mitrea Marele Sifar denpreun\ cu jupâneasa lui Sora [i cu fiul s\u Ion spat (arei) valeat 7150 (16410, meseata sept. 15 dni”.

Altarul, cu o fereastr\ îngust\, în ax, este boltit în semicalot\. Naosul are o bolt\ semicilindric\ longitudinal\, iar pronaosul are tot o bolt\ asemanatoare, dar transversal\.

Tinda [i turnul-clopotni]\ au fost ad\ugate în 1895. Pictura a fost ref\cut\ în secolul al

XIX-lea, probabil de acela[i Gheorghe Stoicescu ce semneaz\ icoana Maicii Domnului din tâmpl\. Fa]adele lipsite de profiluri, cu excep]ia brâului (un tor încadrat de dou\ frize de zim]i), sunt realizate din c\r\mizi aparente casetate odat\ cu structura zidurilor. Soclul este modern, cu profil drept, iar corni[a lipse[te. Ancadramentul u[ii prezint\ o deschidere în acolad\ festonat\, cu curburi duble. (dup\ „Repertoriul Arhitecturii în }ara Româneasc\” de Tereza Sinigalia, Bucure[ti - 2002).

Biserica munteneasc\ de la Bohari este de rit ortodox [i dateaz\ din anul 1641. Fiind o construc]ie elevat\, este vizibil\ de pe [oseaua care traverseaz\ comuna M\lureni din jude]ul Arge[. Se afl\ pe Dealul Bisericii, în fostul c\tun Bohari din satul Topli]a. În 1942, biserica din Bohari a fost declarat\ monument istoric.

Catapeteasma Bisericii de lemn de la Bohari Biserica a fost vitregit\ de o apreciere just\ a valorii ei. Zidurile bisericii ad\postesc operele me[terilor iconari anonimi români din timpul domniei voievodului Matei Basarab.

Frumuse]ea Catapetesmei din biserica de lemn de la Bohari, pre]ioas\ oper\ de art\ arge[ean\ religioas\ a fost remarcat\ [i salvat\, în 1995, de regretatul pictor Horia Bernea, fost director al Muzeului }\ranului Român.

Unica tâmpl\ de biseric\ original\ din secolul al XVII-lea de pe teritoriul României a fost demontat\, mutat\, restaurat\ [i expus\

111

112

WE RECOMMEND BISERICA DE LA BOHARI

în muzeu cu prilejul s\rb\torii cre[tine „Intrarea Maicii Domnului în Biseric\”. Descoperirea Catapetesmei a fost considerat\ de speciali[ti „achizi]ia sec. XX”.

La ini]iativa pictorului Horia Bernea, Catapeteasma a fost cump\rat\ [i amplasat\ în Sala Icoanelor, de c\tre muzeu, în 1995. La momentul achizi]iei, Catapeteasma se afla întro avansat\ stare de degradare, dar restauratorii muzeului au reu[it s\ recupereze cromatica cald\ [i luminoas\ a icoanelor praznicar.

Restaurat\ de me[teri locali Din p\cate, lucr\rile succesive de restaurare aduse bisericii de-a lungul timpului nu au fost f\cute de restauratori de profesie, iar o parte din elementele de construc]ie au suferit transform\ri majore. Interven]iile de conservare [i restaurare a Bisericii de lemn de la Bohari au fost f\cute de me[teri locali, f\r\ o

îndrumare de specialitate. L\ca[ul de cult nu este inclus în programul Funda]iei Pro Patrimonio derulat în parteneriat cu organiza]ia Europa Nostra, „60 de biserici de lemn”, acesta fiind singurul program profesionist din

Biserica de la Bohari cu hramul Adormirea Maicii Domnului, foto: © justvision

România care folose[te tehnici de restaurare Slow Design Thinking, o metod\ de gândire [i proiectare lent\.

Ligia {endrea justvision

CATAPETEASMA DE LA BOHARI

Biserica Adormirea Maicii Domnului, Catapeteasma de la Bohari, foto: © Muzeul }\ranului Romån

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

Catapeteasma de la Bohari, „achizi]ia secolului” Manifest\ri populare ale credin]ei [i parcursul anevoios prin care o parte din cultura neamului este readus\ la lumin\.

Pandemia, r\zboiul din Ucraina [i criza economic\ au schimbat comportamentul turi[tilor [i au pus pe noua hart\ a destina]iilor turistice localit\]i ignorate pân\ de curând. Anali[tii din economie se a[teapt\ la

o revigorare a turismului etnic, de tradi]ii, practicat în ora[e mai mici [i în localit\]i cu mai pu]in marketing. Noile atrac]ii turistice ar putea s\ vizeze partea de est a Europei, ora[ele din est, cum ar fi Praga, Cracovia [i

Budapesta, pân\ la Marea Baltic\.

Tururile memento de la gulagurile Auschwitz [i Birkenau sau fabrica lui Schindler, în toat\ groz\via lor, sunt destina]ii „turistice” poloneze.

113

114

WE RECOMMEND CATAPETEASMA DE LA BOHARI

Pân\ la Cracovia facem 6 ore, e o destina]ie de 365 de zile. Ora[ul Zacopane aflat pe partea de sud a Poloniei este o sta]iune de schi, dar [i de var\.

Dup\ modelul polonez, de contagiune, [i noi, românii, investim în Oradea, de exemplu, care a devenit un pol al turismului secesion, art nouveau. Apoi, satele române[ti, turismul de tradi]ii…

Political correctness-ul, narrow-mindedul… a obligat traderii în mod\ s\ produc\ [i îmbr\c\minte XXL (nu toate femeile ]in cur\

de sl\bire). Urmând acest exemplu poate ar putea [i marketingul turistic s\ se adapteze. În orice caiet de brand al oric\rei firme de turism sau HoReCa de pe p\mânt sau „de pe lun\”, sunt indicate guidelines-urile de urmat în campaniile de marketing sau brand awareness. Se specific\ faptul c\ nu sunt acceptate fotografiile alb/negru, ci doar cele care î]i întind gura pân\ la urechi, care î]i strepezesc din]ii [i î]i insult\ inteligen]a, care te înv\luie în culori c\lâi, de la rozuri [i blu-uri cu iriza]ii de sclipici, pân\ le green grass-ul electric,

nemaiv\zut. Din punct de vedere vizual, pentru aceste abera]ii cromatice exist\ un termen consacrat: kitsch!

Voi înc\lca aceast\ cutum\ de breasl\ [i voi publica totu[i fotografii alb negru, scan\ri de mare rezolu]ie dup\ diapozitivele realizare de pictorul Horia Berna, cu ocazia descoperirii/demont\rii/salv\rii/recuper\rii… catapetesmei bisericii de la Bohari, cea mai veche catapeteasm\ original\ pastrat\ a vreunei biserici din România.

Pentru mul]i, acest fapt poate p\rea mi-

Biserica Adormirea Maicii Domnului, Catapeteasma de la Bohari, foto: © Muzeul }\ranului Romån

nor, neimportant, dar el a fost numit, la vremea descoperirii sale, „Cea mai important\ Achizi]ie a secolului XX”.

Catapeteasma din Bohari, achizi]ia secolului.

De ziua Intr\rii în Biseric\ a Maicii Domnului, acum mai mul]i ani, în Sala Icoane de la Muzeul }\ranului Român, a avut loc expozi]ia temporar\ „Catapeteasma din Bohari”. A[a cum aminteam în articolul precedent, Biserica din Bohari, din comuna M\lureni, a

fost construit\ sub domnia Voievodului Matei Basarab [i ctitorit\ de jupânul Mitrea, Marele Sifar de Târgovi[te.

Pisania bisericii, scris\ în române[te, men]ioneaz\ anul construc]iei [i numele ctitorilor: „Cu vrerea Tat\lui [i cu ajutorul Fiului [i cu s\vâr[irea Prea Sfântului Duh Adev\rat.

Ridicatu-s-au [i s-au f\cut aceast\ Sfânt\ Besearec\ pre numele prea cinstitei [i luminatei n\sc\toare lui Isus Hristos (Adormirea Precisti), în zilele marelui [i luminatului nostru Io Mathei Basarab voievod I g(o)spojde Elena.

The ROBELOs No- 7, 2022 Prim\var\/Spring

{i s-au trudit la aceast\ Sfânt\ Beserec\ jupân Mitrea Marele Sifar denpreun\ cu jupâneasa lui Sora [i cu fiis\u Ion Spat(arul), veleat 7150, Mes et a Sept, 15 Dni".

Dup\ declararea bisericii monument istoric, în 1942, pictorul Horea Bernea avea s\ descopere [i s\ achizi]ioneze Tâmpla Bisericii de la Bohari, în 1995, în numele Muzeului }\ranului Român. Dup\ restaurarea care a avut loc în dou\ etape, în 2006, Tâmpla a fost inf\]i[at\ publicului.

115

116

WE RECOMMEND CATAPETEASMA DE LA BOHARI

Expozi]ia temporar\ „Catapeteasma din Bohari” Aceast\ pre]ioas\ oper\ de art\ religioas\ din jude]ul Arges, care dateaz\ de la 1641, ca urmare a ini]iativei pictorului Horia Bernea (Director al MTR între 1990 si 2000), Tâmpla bisericii construite în form\ de nav\, din c\r\mid\ [i var negru, pictat\ în fresc\ la interior (care se încadreaz\ tipicului arhitectural de secol XVII) este salvat\ [i expus\ în Muzeu.

Expozi]ia s-a desf\[urat în dou\ etape: mai întâi a avut loc prezentarea catapetesmei, ca o sintez\ a crea]iei iconarilor ]\rani, iar apoi a avut loc prezentarea opera]iunilor de conservare [i restaurare desf\[urate de c\tre speciali[tii muzeului.

Catapeteasma din Bohari, unicat artistic din secolul al XVII-lea, aminte[te prin frumuse]ea desenului, prin expresivitatea portretistic\ [i prin cromatica cald\ [i luminoas\ a icoanelor praznicar (cele care încadreaz\ por]ile altarului) de arta lui Gh. Tattarescu.

Horia Bernea, in memoriam Pictorul român Horia Bernea, n\scut în anul 1938, a fost fiul sociologului [i etnologului Ernest Bernea [i al so]iei acestuia, Maria Patrichi. Între anii 1990-2000 a de]inut func]ia de director general al Muzeului }\ranului Român.

A fost absolvent al Facult\]ii de Matematic\ [i Fizic\ a Universit\]ii Bucure[ti, al {colii de Tehnic\ de Arhitectur\ [i al Institutului Pedagogic, Sec]ia Desen. A debutat public ca pictor în anul 1965, la Cenaclul Tineretului al Uniunii Arti[tilor Plastici. Membru al grupului de la Poiana M\rului [i al grupului „Prolog", a lucrat în taberele de crea]ie de la V\ratec [i Tescani, apoi la Paris [i în sudul Fran]ei, în Provence. A avut numeroase expozi]ii perso-

Biserica Adormirea Maicii Domnului, Catapeteasma de la Bohari, foto: © Muzeul }\ranului Romån

nale sau de grup la Richard Demarco Gallery, College Gallery al Universit\]ii din Birmingham, Sigi Krauss Gallery în Covent Garden, Compass Gallery din Glasgow, Richard Demarco Gallery, Generative Art Gallery etc.

Pictorul Horia Bernea a fost membru al Comisiei Monumentelor Istorice [i al Grupului de Reflec]ie pentru Înnoirea Bisericii. Din aceast\ perspectiv\, precum [i din cea de Director al Muzeului }\ranului Român, Horia Bernea a avut o contribu]ie substan]ial\ în opera de conservare a valorilor satului românesc. A murit la Paris, în Fran]a, în anul 2000.

Ligia {endrea Cu mul]umiri pentru sprijin domnului

Virgil {tefan Ni]ulescu, Director al Muzeului }\ranului Român

C\l\tore[te cu stil!

C\l\tore[te cu stil al\turi de trollere [i gen]i elegante, care fac orice c\l\torie mai pl\cut\. Fie c\ alegi o geant\ pentru o cin\ în ora[, un rucsac pentru când vizitezi împrejurimi sau un troller pentru vacan]e [i delega]ii, toate acestea trebuie s\ fie de o calitate superioar\ [i s\ aib\ un stil versatil, care s\ se potriveasc\ oric\rei ]inute.

Geanta este un accesoriu foarte important într-o ]inut\, în special pentru femeile care nu au niciodat\ prea multe gen]i [i po[ete. Când vine vorba de b\rba]ii cu un caracter puternic, nu trebuie s\ lipseasc\ din ]inuta personal\ o geant\ care s\ se asorteze perfect cu mediul de afaceri în care î[i desf\[oar\ activitatea. Aceste accesorii trebuie s\ reflecte stilul personal, dar s\ fie [i foarte practice. La Valigeria vei g\si o gam\ larg\ de gen]i elegante de voiaj, cât [i accesorii de c\l\torie: portofele, curele, stilouri sau pixuri [i nu numai.

S.C. NEW LUXURY STYLE S.R.L. clienti@valigeria.ro Urmare[te-ne în social media

valigeria.ro

7, Prim\var\/Spring 2022

CONACE DIN MUNTENIA Conacul Drug\nescu de la Flore[ti-Stoiene[ti Conacul Ghica de la Ghergani ROBELO BUSINESS INTERVIEW

Ion Biri[ >Hospitality is part of our culture!< „Ospitalitatea face parte din cultura noastr\!”

ROBELO INTERVIEW

Cristian Lascu >There is no balance between the touristic demand and the touristic supply< „Nu exist\ un raport just între cererea turistic\ [i oferta turistic\”

>Pole, pole<

CASTELUL CANTACUZINO

!

1stLove –

de la Belle Epoque pân\ azi ROBELO INTERVIEW

Irina Bossy-Ghica >I just want to help Romania!< „Vreau, pur [i simplu, s\ ajut România!”

Bu[teni, Str. Zamorei, nr.1 Prahova-România 105500 +40 722 960 606 +40 737 299 464 +40 735 151 318 cantacuzinocastle.ro office@cantacuzinocastle.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

The Robelos No- 7, Prim\var\/Spring 2022

„Încet, încet”, în limba swahili.