The Robelos No. 4, Summer 2021

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

The Robelos No- 3, var\/summer 2021

4, var\/summer 2021

MIRUNA BERESCU IRINA MARGARETA NISTOR LUCIAN MÎNDRU}|

GREEN GR EN DOLP DOLPHI N ANONIMUL 18

09 15 08 2021

robelo.ro

greenvillage.ro

dolphincamping.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

The Robelos No- 3, var\/summer 2021

4, var\/summer 2021

MIRUNA BERESCU IRINA MARGARETA NISTOR LUCIAN MÎNDRU}|

GREEN GR EN DOLP DOLPHI N ANONIMUL 18

09 15 08 2021

robelo.ro

greenvillage.ro

dolphincamping.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

The Robelos No- 3, var\/summer 2021

4, var\/summer 2021

MIRUNA BERESCU IRINA MARGARETA NISTOR LUCIAN MÎNDRU}|

GREEN GR EN DOLP DOLPHI N ANONIMUL 18

09 15 08 2021

robelo.ro

greenvillage.ro

dolphincamping.ro

EDI}IA 18

9

15

08

2021

Festivalul Interna]ional de Film Independent Edi]ia a XVIII-a, 9 - 15 august 2021 Delta Dun\rii, Sfântu Gheorghe Complexul Green Village x Green Dolphin Camping

Delta Dun\rii

I

Green Dolphin Camping

I

foto: © Andra Mirea

EDI}IA 18

9

15

08

2021

Festivalul Interna]ional de Film Independent Edi]ia a XVIII-a, 9 - 15 august 2021 Delta Dun\rii, Sfântu Gheorghe Complexul Green Village x Green Dolphin Camping

Delta Dun\rii

I

Green Dolphin Camping

I

foto: © Andra Mirea

EDI}IA 18

9

15

08

2021

Festivalul Interna]ional de Film Independent Edi]ia a XVIII-a, 9 - 15 august 2021 Delta Dun\rii, Sfântu Gheorghe Complexul Green Village x Green Dolphin Camping

Delta Dun\rii

I

Green Dolphin Camping

I

foto: © Andra Mirea

CONTENT

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

5 20

„Filmele mi-au fost cel mai bun prieten!”

“A film in need is a friend indeed!”

„Cred în social media cu buletin!”

“I believe in social media with ID!”

Foto: © Gabriel Motic\

52

34

Delta Dun\rii, Green Village, Sf. Gheorghe, foto: © Anca Alina Du[e

78

6

PREVIEW CONTENT 100

94

M\n\stirea Vorone], fresc\, monument UNESCO, foto: Ilie Tudorel

11st Love – Come and See , Robelo’sInterviews , RobeLo s News We Recommend Salut\ în kenyan\, Hamjambo!

12.

15. ... [i pu]in\ Grecie!

Cu parapanta pe Igni[.

La Atra ora[ul se întrerupe!

78.

44.

62. {ura din Deal – Diana Buzoianu.

72. Casele încondeiate de la Cioc\ne[ti.

Manifest – Drago[ Anastasiu, Pre[edinte Eurolines Group.

Irina-Margareta Nistor – „Filmele mi-au fost cel mai bun prieten!”/ “A film in need is a friend indeed!”

Lucian Mîndru]\ – „Cred în social media cu buletin!”/ “I believe in social media with ID!” Emil Munteanu, Managing Partner Atra Doftana.

18.

20.

52. Daniel Le[ – „Maramure[ul nu î[i pierde doar por]ile, î[i pierde identitatea! / Maramure[ is losing not only its gates but also its identity!”

67. Diana Buzoianu Wins Telegraph Photography Competition.

81. Miruna Berescu, Directorul Festivalului Interna]ional de Film Independent Anonimul.

34.

48.

Green Village/Green Dolphin. 78.

Am dat timpul înapoi! /

We’ve turned back the time!

88. Var\ fierbinte [i pe pia]a pl\]ilor electronice.

unde sfin]ii ne vorbesc în tain\ ...

Casa Voievozilor, Curtea Domneasc\ de la Târgovi[te. 94.

Bisericile pictate din Bucovina, UNESCO. 100. 110. Culele oltene[ti.

Vacan]\ în Bucovina. Un loc pentru suflet, 105. 114. Case de domni, de boieri, de cocona[i ...

Romanian Best Locations No- 4/var\ 2021 • www.robelo.ro ISSN 2734 –7117 ISSN-L 2734 –7117 Managing Editor: Roxana Stan, HR & PR Director, Eurolines Group Foto copert\: Green Dolphin

Editor in chief: Editori: Creative Director: Colaboratori:

Publisher: Just Communication & PR www.justcpr.ro Photo: office@justcpr.ro M: +40.722.734 .287 DTP: M: +40.728.006.654 Publicitate:

Ligia {endrea (office@justcpr.ro) Zenaida F\rca[, Cristian Pavel, Carmen Neac[u Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) Dan Coscai, Vlad Eftenie, Irina Cîrstina Floroiu, Simona [i Mircea Crisb\[anu, Anastasia Maier Diana Buzoianu, Dan Dinu, Ilie Tudorel, Anca Alina Du[e, Mihaela Marin Luca Hagiu (dtp@justcpr.ro) office@justcpr.ro, M: +40.728.006.654

Copyright: Touring Eurolines SA. Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro).

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

8

PREVIEW THE BIG PICTURE

Panoram\ aerian\ 2, satul Dume[ti, comuna S\lciua din jude]ul Alba, Transilvania, România, foto: © Diana Buzoianu

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

The Big Picture Diana Buzoianu Wins Telegraph Photography Competition În edi]ia trecut\ am vorbit despre englezul care a descoperit România (HRH The Prince of Wales), iar acum vom vorbi despre românca plecat\ printre englezi care a (re)descoperit România.

Cite[te articolul de la pagina 62!

9

10

PREVIEW GREEN VILLAGE

Delta Dun\rii, Green Village, Sf. Gheorghe, foto: © Anca Alina Du[e

Am dat timpul înapoi!

We’ve turned back the time!

Cite[te articolul de la pagina 78!

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

11

12

1st LOVE HAMJAMBO!

Salut\ în kenyan\, Jambo este salutul obi[nuit în Kenya. Hamjambo este salutul pentru grupuri [i Hatujambo este salutul de r\spuns.

F\ c\l\toria vie]ii tale Aproape to]i prietenii mei au fost m\car o dat\ în Grecia sau într-o ]ar\ exotic\, dar foarte pu]ini au ajuns s\ fac\ un safari în Africa. O excursie în Kenya presupune o preg\tire atent\ [i luarea unor decizii. Prima decizie pe care trebuie s\ o iei e de strategie, ai de ales între un safari privat [i unul de grup.

Un safari organizat în grup, în Kenya, are anumite avantaje, mai ales în ce prive[te costurile mai mici, evident, dar recomand întotdeauna un safari privat, deoarece diferen]a de pre] nu este foarte mare, iar beneficiile unui

program personalizat, cu un itinerariu la alegere [i mai mult spa]iu în ma[in\ justific\ banii pl\ti]i în plus.

A doua decizie se refer\ mai mult la detalii, la con]inutul pachetului achizi]ionat, la modul în care alegi s\-]i petreci noaptea, într-o tab\r\ în savan\, sau dac\ vrei s\ înnoptezi într-un camping public ori în cabane de lux. Decizia ]ine doar de bugetul alocat care poate cre[te exponen]ial odat\ cu preten]iile tale.

Un simplu safari cu cazare într-un camping obi[nuit poate fi o experien]\ interesant\

[i ieftin\.

Pe de alt\ parte, un pachet care s\ includ\ cazarea într-o tab\r\ sau o caban\ privat\, cu escale în savan\ poate oferi unele dintre cele mai luxoase experien]e din lume, f\r\ a pierde din farmec sau din autenticitate. Începe-]i vacan]a cu alegerea itinerariului, cu alegerea parcurilor pe care vrei s\ le vizitezi [i cu durata total\ a excursiei, care poate varia, în cazul tururilor de grup, de la o zi la zece zile. Un safari privat poate dura o zi sau o lun\, poate fi petrecut în locuri de campare publice sau tabe-

Trib Masai, foto: © Dan Dinu

I

www.dandinu.net

I

www.photolife.ro

11st Love !

– ÎNAINTE DE ROBELO A FOST KENYA

Hamjambo!

Cea mai potrivit\ perioad\ pentru un safari este între lunile iulie [i septembrie, când are loc în parcul Na]ional Masai Mara, din vestul Kenyei, migra]ia anual\ a peste un milion de animale s\lbatice.

re de corturi, poate include parcuri din circuitul estic [i vestic, cu traversare de grani]e. Fiecare detaliu al itinerariului trebuie stabilit dinainte cu operatorul de safari. În caz contrar, aventura în Africa poate costa o mic\ avere.

Pentru construirea pe loc, cu schimbare de program, a unui tur personalizat e posibil s\ trebuiasc\ s\ sco]i din buzunar sume de dou\-trei ori mai mari decât cele de list\.

Trebuie s\ [tii c\ operatorii de safari se pot ocupa de toate aspectele legate de [ederea ta în Africa. Î]i pot proiecta un program care s\ includ\

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

13

Foto: © Dan Dinu, www.photolife.ro

14

1st LOVE HAMJAMBO!

nu numai incursiunea în savan\, ci [i transferurile în diferite loca]ii, cazarea în ora[, înainte [i dup\ tururi, zboruri interne… programe adaptate dorin]elor [i bugetului fiec\ruia.

Pentru ca experien]a ta kenyan\ s\ se desf\[oare în cele mai bune condi]ii, achizi]ioneaz\-]i un binoclu de ultim\ genera]ie sau închiriaz\ unul de la organizatori, la plecarea în tura de zi asigur\-te c\ ai înc\rcate bateriile la aparatele pe care vrei s\ le folose[ti la filmare/fotografiere [i asigur\-te c\ e[ti îmbr\cat adecvat (în cazul în care înnoptezi în savan\).

Dac\ vrei [i „cirea[a de pe tort”, alege-]i un tur care s\ includ\ [i un zbor cu balonul cu aer cald. Dac\ ai bafta s\ zbori pe deasupra unui grup de girafe care alearg\ sau a unei turme de elefan]i care fac baie de nisip [i î[i agit\ trom-

pele, po]i spune c\ safariul t\u de lux a fost o experien]\ unic\. În savan\ adev\ratele vedete sunt ghizii.

Ei fac diferen]a între un safari plictisitor [i unul memorabil. Asigur\-te c\ operatorul t\u de safari are cei mai buni ghizi care s\ î]i ofere momentele de adrenalin\, dar [i siguran]a fizic\. La urma urmei, acest safari poate fi c\l\toria vie]ii tale [i toate detaliile legate de itinerariu conteaz\!

11st Love!

–...[i pu]in\ Grecie

Aglomera]ia de la punctele de trecere a frontierei în vestita Elad\ a ma[inilor cu „Ro", spune ceva despre dorul de Grecia al românilor, despre „First love!” Românii pornesc s\-[i astâmpere foamea de soare, în fiecare var\. Cerul Greciei, farmecul ora[elor cu str\du]e înguste [i balcoane invadate de flori multicolore, care se revars\ în cascade, buc\t\ria mediteraneean\, tavernele [i „buzukia“, muzica greceasc\ tradi]ional\ de care s-au bucurat [i anticii vesti]i ai

Eladei fac din acest loc o ]ar\ a vacan]elor.

Grecia ascunde locuri magice, a c\ror faim\ a f\cut ocolul p\mântului. Sub soarele etern, la grani]a dintre legend\ [i istorie, arhipelagul elen, care num\r\ peste 1400 de insule, are în familie [i insula Evia, a doua ca m\rime dup\ Creta.

Unde s\ mergi în vacan]\ în Evia?

Evia este o insul\ u[or de „atins” pentru turi[tii romani, atât cu avionul, cât [i cu ma[ina

Foto: © Ayoann Boyer, plaj\

Foto: © Dan Dinu, www.photolife.ro

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

personal\. Se afl\ la aproximativ 80 de km de Atena, iar drumul, pe autostrad\ (cu o tax\ de 6 euro), dureaz\ 45 de minute.

Se poate ajunge [i prin nordul Greciei continentale, urmând drumul spre Salonic, Larisa, iar apoi se traverseaz\ cu feribotul din unul din ora[ele de pe coast\. Pre]ul mediu pentru traversare este de 20 de euro de ma[ina [i 9 euro de persoan\.

Evia se împarte în trei zone: de nord, prefe-

15

16

1st LOVE EVIA

rat\ de turi[tii români, de centru, cu ora[ul Chalkida [i de sud, cu plaje cochete [i or\[ele pitore[ti.

Nordul Eviei Am pornit spre nord, din mijlocul insulei, pe un drum [erpuit, str\juit de p\duri în mare parte. Din Chalkida pân\ în nordul insulei drumul dureaz\ dou\ ore, este foarte bine între]inut [i traverseaz\ Prokopi, locul unde se afl\ celebra m\n\stire ce ad\poste[te moa[tele Sfântului Ioan Rusul. În luna mai a fiec\rui an, aici se desf\[oar\ un pelerinaj spre m\n\stire, pelerinaj f\cut de credincio[i pe jos.

Ora[ele din nordul Eviei se întind atât pe coast\, cât [i în interiorul insulei. Distan]ele dintre ele sunt relativ mici, 20-30 km, uneori chiar mai scurte, [oselele sunt bune..., deci zona este u[or de vizitat. Artemisio Pefki, Istiaia, Neos Pirgos, Limni sau Edipsos sunt locuri bune de vizitat, fiecare cu farmecul s\u.

Edipsos [i Istiaia sunt ora[e micu]e, cu ta-

verne tradi]ionale, care au aerul acela de Grecie veche. Plajele din nordul insulei Evia nu sunt nisipoase, fiind mai mult cu pietricele. Dar, fiecare plaj\ cu farmecul ei!

Plajele sunt lungi [i late, iar apa este incredibil de limpede. Recomand plaja din Pefki [i cea din Neos Pirgos sau Kavos Beach, aflate în cel mai nordic punct al insulei Evia. Mie mi-a pl\cut foarte mult [i plaja Myskiotisa, aflat\ la doar 3 minute de Neos Pirgos... raiul pe p\mânt.

Ce este minunat este faptul c\ nu e nevoie s\ mergi kilometri întregi ca s\ g\se[ti o plaj\ perfect\. Sunt atât de multe [i de frumoase încât este relativ u[or de g\sit una pe placul t\u, unde s\ te „sim]i singur", în cazul în care vrei s\ evi]i aglomera]ia de pe plajele celebre.

Alte locuri de vizitat, în afar\ de m\n\stirea de care am amintit deja, sunt celebrele b\l]i termale din Edipsos, aflate pe marginea m\rii, unde apa termal\ izvor\[te direct din munte [i se vars\ în mici bazine amenajate, sc\ld\toare numai bune pentru tratarea diferitelor afectiuni

medicale ca artrita, osteoporoza sau reumatismul. Aici am întâlnit cu un grup de românce care pl\tiser\ 150 de euro pentru un sejur de 14 zile – transport + cazare.

Atât de ieftin a fost în luna mai!

Exist\ nenum\rate pensiuni [i hoteluri în partea de nord a Eviei, de la exclusiviste la populare [i relativ ieftine. Noi am ales Hotel Altamar din apropiere de Pefki [i am fost mul]umi]i de alegerea f\cut\. Un loc retras, cu o plaj\ aflat\ la 5-10 minute de mers pe jos, cu o piscin\ superb\, camere curate [i spa]ioase.

E o variant\ de ]inut minte dac\ alegi ca destina]ie final\ aceasta parte a insulei.

Evia central\ Aici am stat în cel mai important ora[ al insulei, Chalkida. Numele e, oarecum, confuz, pentru c\ unii îi spun Chalkis, al]ii Halkis…

Chalkida are o istorie veche de peste 2000 de ani, iar urmele tuturor celor care au st\pânit ora[ul sunt vizibile, se g\sesc la tot pasul. Este

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

un ora[ nu neap\rat destina]ie turistic\, dar ofertant. Câteva zile petrecute aici pentru a vizita ora[ul [i pentru a merge la plaj\ pot fi o încântare. Noi am ales s\ st\m la Lucy Hotel, unul dintre cele mai vechi hoteluri din ora[.

Situat chiar pe falez\, ofer\ o panoram\ superb\ asupra golfului.

Chalkida este un ora[ în adev\ratul sens al cuvântului. Tipic grecesc! Aglomerat, zgomotos, plin de oameni, cu o falez\ lung\... dar e [i unic datorit\ unui fenomen maritim rar, care se întâmpl\ pe sub cele dou\ poduri care leag\ ora[ul insular de cel continental – de pe vechiul pod se poate vedea perfect acest fenomen, din 6 în 6 ore apa î[i inverseaz\ curgerea [i trece vijelios pe sub pod. Este aproape ca un râu, atât de puternic este curentul. Se formeaz\ mici bulboane în larg, iar apa pare c\ fierbe. Practic, ora[ul este împ\r]it în dou\ zone de falez\, dea lungul a dou\ golfuri.

Faleza este plin\ de terase [i atmosfera este relaxat\ indiferent de or\. Exist\ [i o zon\ pietonal\, cu magazine de toate felurile. Pe o mic\ por]iune din falez\ se afl\ plaja cu nisip fin [i cu ap\ cristalin\, pu]in adånc\.

Vân\torii de obiective turistice pot vizita vechiul castel de pe deal. Se nume[te Karaba-

bas sau Castelul vene]ian. Cetatea (castelul) se afl\ pe vârful dealului Kanithos [i ofer\ o vedere panoramic\ minunat\ asupra ora[ului [i Golfului Evoikos. E u[or de ajuns pân\ sus, atât cu ma[ina cât [i pe jos. La castel te po]i regala cu o cafea [i o pr\jitur\ la singura cofet\rie din zon\.

Sudul Eviei Sudul Eviei este diferit de restul insulei.

Exist\ [i aici mun]i, dar nu sunt acoperi]i de vegeta]ie ca cei din nord. Ora[ele sunt mai mici [i mai pu]ine, plajele sunt mult mai nisipoase [i mai accesibile, iar apa este la fel de albastr\.

Panoramele sunt absolut senza]ionale, drumurile schimb\ brusc altitudini, iar opririle pentru odihn\ sunt absolut inevitabile.

Ne-am cazat la un hotel din Marmari (Marmari din Evia, Grecia, a nu se confunda cu localitatea cu acela[i nume din Turcia), Marmari Bay Hotel. Un loc plin de verdea]\ de unde se vede marea. Marmari este un ora[ cu 1000 de locuitori iarna [i 2000 vara.

Toat\ lumea cunoa[te pe toata lumea.

Intim, cu taverne pe falez\... ca la greci!

Feribotul vine în port de dou\ ori pe zi [i [tii exact cât este ceasul, pentru c\ î[i face intrarea triumfal, cu un sunet lung de siren\, asurzitor [i specific. În golf se afl\ [i o mic\ insul\, Laberousa, care completeaz\ frumuse]ea locului. În Marmari sunt dou\ plaje care nu pot fi ignorate. Prima este cea care î[i schimb\ permanent forma în func]ie de curen]ii marini, Marmari Amos Beach, ideal\ pentru practican]ii de kitesurfing, cu un club de kitesurfing [i un beach bar ca în Vama Veche, iar a doua, aflat\ la mic\ distan]\ fa]\ de prima, este... una dintre cele mai frumoase plaje pe care le-am v\zut vreodat\. Nu foarte mare, dar extraordinar de frumoas\ – Zastani Beach.

Ora[ul cel mai mare din sudul insulei Evia este Karystos [i se afl\ la doar 12 km de Marmari. Este un ora[ situat într-un golf mare, cu o falez\ plin\ de taverne, a[ezate una lâng\ alta, cu ni[te plaje deosebite, împr\[tiate peste tot.

De sus, Castello Rosso domin\ peisajul [i aminte[te de vremurile când pericolul venea de pe mare. Dac\ nu vrei s\ m\nânci la tavernele de pe plaj\, pe o str\du]\ din Karystos, perpendicular\ cu faleza, este o mic\ tavern\, Cavo D’oro, în genul „împinge tava”. Mâncarea este gustoas\, iar pre]urile sunt decente.

Un alt loc excelent de luat masa, o afacere de familie, se afl\ într-un mic sat din apropiere, Paradisi, unde la Taverna Platanos se pun pe mas\ doar produse care provin din gospod\ria proprie. Dac\ a]i ajuns pân\ aici, cere]i preparate din carne de capr\ sau de ]ap!

Cele mai cunoscute plaje de aici, majoritatea cu nisip fin [i intrare lin\ în apa sunt Agia Paraskevi [i Marmara Beach.

Insula Evia este prea mare pentru o singur\ vacan]\. Pentru a-i în]elege tainele ai nevoie de mai multe vacan]e, sau, cel pu]in, de una prelungit\. Fiecare loc vizitat are o frumuse]e aparte, a[a cum doar în Grecia g\se[ti.

Ospitalitatea localnicilor, albastrul de peste tot, balcoanele invadate de flori multicolore, pisicile, prezente peste tot, care cer[esc mâncare sau m\slinii toropi]i de soare, fac din acest loc o ]ar\ a vacan]elor.

Dan Coscai calatoriaperfecta.ro nextjourneys.com

17

18

MANIFEST MANIFEST Orice motiv este bun s\ c\l\torim!

Any reason is a good enough reason to travel!

The ROBELOs No- 4

REVENGE Ne-am bucurat mult s\ lucr\m la acest al patrulea num\r al revistei noastre [i pentru c\ preg\tirea sa a coincis cu relaxarea restric]iilor de c\l\torie. În sfâr[it, ne-am rec\p\tat libertatea de a pleca în destina]iile amânate mai mult de un an. {i, dup\ cum am v\zut, toata lumea a fugit literalmente de acas\, în vacan]\. Rezerv\rile au „bubuit”, pre]urile au crescut, destina]iile s-au umplut de turi[ti.

Din p\cate, pandemia nu a trecut, iar destina]iile externe s-au deschis pe rând, cu precau]ii [i limit\ri.

Citim zilele acestea c\ se închid unele dintre ele sau se în\spresc condi]iile de c\l\torie. Atât ne-am dorit s\ fi l\sat în urm\ amintirea acestei perioade atât de grea [i, iat\, c\ înc\ nu putem.

Trebuie s\ avem grij\ unde mergem [i s\ ne protej\m pe noi [i pe cei apropia]i nou\.

A fost o reac]ie pe care speciali[tii au anticipat-o [i au denumit-o „revenge travel”. Dac\ traducem, poate c\ nu sun\ atât de frumos – „turism din r\zbunare” –, dar a[a am sim]it mul]i dintre noi, c\ ne r\zbun\m pentru un an întreg în care nu am putut pleca, nu am putut planifica, nu am putut decât visa la ce vom face dup\ ce va trece pandemia. Dorin]a de a c\l\tori este atât de mare, încât destina]ia nici nu a mai contat, ca în al]i ani.

În aceste condi]ii, România a r\mas cea mai sigur\ [i la îndemân\ alegere de vacan]\ [i în acest an. {i nu doar turi[tii au pariat pe ea, ci [i investitorii sau speciali[tii. Într-un an de zile, multe loca]ii noi de tip RoBeLo au fost deschise sau extinse, li s-au ad\ugat spa]ii de servire a mesei [i multe dintre cele destinate activit\]ilor în aer liber s-au m\rit ori au fost îmbun\t\]ite. Sunt din ce în ce mai multe, mai aproape [i mai bune.

CORPORATE INTERVIEW „Încerc s\ v\d lucrurile [i din perspectiva celor mai tineri decât mine, pentru c\ exist\ o evolu]ie pe care nu o putem opri, dar nimic nu poate s\ înlocuiasc\ pân\ la cap\t experien]a din sala de cinema.

Un film v\zut într-o sal\ de cinema, împreun\ cu al]i oameni (acest lucru fiind esen]ial, închirierea unui film sau a unui cinema nu ofer\ aceea[i experien]\) creeaz\ o comuniune cu acei oameni.”

“I try to see things also from the perspective of those younger than me, because the world is evolving and we cannot interfere, but the cinema experience cannot be fully replaced by smartphones. A film you see in a theater, on the big screen, together with people you don’t know (this is essential and you cannot get this by renting a movie or renting a theater) creates a community.”

Cite[te interviul de la pagina 81 cu Miruna Berescu, Directorul Festivalului Interna]ional de Film Independent Anonimul.

The ROBELOs No- 4, 2021 var\/summer

Noi continu\m c\l\toria noastr\ printre cele mai frumoase loca]ii din România [i v\ prezent\m [i în acest num\r idei pentru vacan]ele posibile în 2021. Înc\ pute]i fugi de acas\ [i ave]i multe op]iuni, din fericire. Noi pariem pe Delt\ [i pe Transilvania! Mare [i munte. Cel mai bun mix pentru a ne „r\zbuna” dorin]a [i nevoia de relaxare în aer liber.

TRAVEL We have been quite happy to work on this fourth number of our magazine, not least because its launch coincides with the relaxation of travel restrictions. Finally, we are once again free to go on the travels we have been postponing for more than a year. And, as we have seen, people have literally ran away from their homes to go on holiday. Reservations and prices have boomed and the resorts are full of tourists.

This is a reaction that was anticipated by the specialists, who have called it – revenge travel. Maybe it does not sound pretty, but this is what a lot of us felt like we were doing – taking revenge for a year where we couldn’t travel or make plans, instead only dreaming about what we would do once the pandemic was over. The will to travel is now so strong that the choice of destination is not as important as in previous years.

Unfortunately, the pandemic is not over yet, and the destinations that have opened, one by one, have done so with preventive measures and restrictions. Lately we are learning that some of them will be closing or they will introduce more restrictions. As much as we’d have wanted to leave behind the memory of this hard period, it looks like we’re not yet able to.

We have to plan our trips carefully in order to protect ourselves and our loved ones.

In this context, Romania has remained the safest and handiest choice for holidays this year as well. And it’s not just the tourists that have placed their bets on it but also the investors and specialists. In the frame of a year, various RoBeLo venues have opened or have expanded with more dining halls and options for outdoor activities. We are offered more and more venues that are getting better and better.

We will be continuing our journey through the most beautiful places in Romania and in this issue of our magazine we will give you ideas for possible holidays in 2021. Luckily, you can still run away and go on holiday at the moment and the options are many. Our bets are on the Danube Delta and Transylvania. The seaside and the mountainside. The best mix to avenge your thirst for relaxation.

Al dumneavoastr\, Yours sincerely,

Drago[ Anastasiu membru fondator RoBeLo RoBeLo founding member

19

20 ROBELO INTERVIEW IRINA-MARGARETA NISTOR

„Filmele mi-au fost “A film in need is cel mai bun prieten!” a friend indeed!”

Irina-Margareta Nistor Pe Irina-Margareta Nistor am cunoscut-o acum 5 ani, cu ocazia unui interviu pe care l-am realizat pentru o alt\ publica]ie. Atunci, mi-a pus o condi]ie: s\-i spun pe nume! Doamna care a dat glas filmelor de pe casetele VHS, „vocea lui Chuck Norris”, a r\mas aceea[i [armant\, la fel de romantic\ [i fermec\toare.

Nu mi-am propus un alt interviu cu criticul de film, mi-am propus o întâlnire cu o legend\ care s\ m\ inspire.

Cum te-a g\sit pandemia?

Cum ai trecut prin aceast\ perioad\?

M-a g\sit plin\ de entuziasm, aveam o gr\mad\ de drumuri de f\cut, în România [i în str\in\tate. Dar nu m-am deprimat prea tare. Cei care nu m\ cunosc î[i închipuie c\ interdic]iile de c\l\torie mi-au limitat vacan]ele. Dar eu nu am vacan]e! Mi se pare o pierdere de vreme s\ stai pe plaj\! Lumea nu în]elege. Eu c\l\toresc din punctul A în punctul B doar pentru a merge la cinema!

Timpul a trecut pu]in altfel în perioada aceasta. Pentru mine n-a fost o tragedie!

Am tradus dou\ piese de teatru, am intrat pe la o gr\mad\ de televiziuni, pentru c\ lumea nu î[i dorea altceva decât liste de filme. A fost exact ca atunci când te duci în vizit\ la cineva, iar acolo întâlne[ti un doctor c\ruia îi spui c\ te doare [i pe tine în partea dreapt\, în partea stâng\...ceri o consulta]ie – doar c\ mie chiar îmi face pl\cere s\ recomand pelicule. A[a a fost [i cu mine, toat\ lumea care m\ prindea, m\ întreba ce filme s\ mai vad\.

Pentru mine pandemia a însemnat o a doua perioad\ de interdic]ii. Pân\ la 32 de ani nu am putut s\ c\l\toresc din cauza lui „nea Nicu”, dup\ aceea a dat Dumnezeu s\ pot c\l\tori [i am c\l\torit, cât m-a ]inut buzunarul, sau mai bine zis sponsorii, dup\ care am mai avut o pauz\ de câ]iva ani, când mama mea a fost foarte bolnav\, iar ulterior am început din nou s\ c\l\toresc foarte mult.

Acum pre]uiesc mai mult lucrurile pe care le-am avut. Într-o zi am g\sit un bilet de cinema de la festivalul de la Berlin. Nu l-

am mai aruncat, l-am pus de-o parte...

Aveam impresia c\ nu voi mai ajunge niciodat\ acolo... În octombrie, am reu[it s\ merg la Lyon, la Festivalul Lumière, s\ v\d ni[te filme dintre cele selec]ionate la Cannes-ul care nu s-a mai ]inut. Am prins totul pe ultima sut\. Vineri s-au închis cinematografele, iar sâmb\t\ aveam avion spre România. Am stat cu sufletul la gur\, zborurile se anulau pe band\ rulant\. Am acolo o prieten\ foarte bun\, care are un b\ie]el [i care mi-a zis: nu-i nimica, drag\, stai la noi [i îl înve]i pe Horia engleze[te. Ca s\ zic a[a, îmi g\sisem de lucru! De vreme ce am f\cut traducere [i adaptare la filme atâ]ia ani, m\ adaptez lesne cam la orice.

Dar filmul? Cum s-a sim]it în pandemie? Industria a fost mai creativ\? Sau dimpotriv\?

Cred c\, la început, toat\ lumea s-a plâns. {i nu m\ refer doar la România. Toat\ lumea avea impresia c\ e locul [i momentul potrivit s\ se plâng\. Dar a fost doar o mic\ pauz\. Astfel de pauze au mai existat în istorie, nu atât de absolute, dar au existat [i în timpul r\zboiului. Cinema-ul a existat [i în Primul R\zboi Mondial [i în al doilea, chiar [i la noi. Din acest punct de vedere avem un decalaj foarte mic fa]\ de cinematografia universal\.

Acum, toat\ lumea s-a apucat s\ fac\ filme despre pandemie. Au sim]it nevoia s\ se uite în oglind\ [i s\-[i fac\ un fel de jurnal, dar nu cred c\ cinefilii au nevoie de a[a ceva, adic\ s\ retr\iasc\ momentele grele.

How did the pandemic find you?

How did you navigate through these times?

Full of enthusiasm. I had lots of engagements, both in Romania and abroad, but I wasn’t too disappointed. Those who don’t know me imagine that travel restrictions have interfered with my holiday plans. But I don’t go on holidays! For me sunbathing is a waste of time!

People don’t understand. I travel from A to B only to go to the cinema!

Time went by a bit differently during this period. It wasn’t a tragedy for me! I translated two theater plays and worked with dozens of television stations, because people wanted nothing but movie recommendations. It’s like when you go visit someone and there is a doctor there whom you tell that you have a pain on your right side, on your left side, and you ask for a consultation. But I actually like to recommend movies. And that’s how it was with me, everyone who got hold of me was asking me what to watch.

For me the pandemic meant a second row of interdictions. Until I was 32 years old I couldn’t travel because of Ceausescu. Then, God gave us the chance to travel, and travel I did, for as long as my – or my sponsor’s – pockets could take it. Subsequently, I took a break for a few years, when my mother was very ill, and then I resumed travelling.

Now I am more grateful for the things I took for granted. One day I found an old cinema ticket from the Berlinale, and I did not throw it away as usual. I kept it as I had the impression I would never have the chance to come again.

In October, I managed to go to the Lu-

Acas\ la Irina-Margareta Nistor, foto: © justvision

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

I initially met Irina-Margareta Nistor 5 years ago for an interview I did for another publication. She imposed one rule then: I had to call her by her first name. Now, I found the lady who dubbed the VHS movies, "the voice of Chuck Norris", has remained as charming, romantic and enchanting as ever. On this occasion I did not set out to do another interview with the film critic, but to meet again with a legend, a beacon of inspiration.

miere festival in Lyon and see some of the movies that had been selected for the Cannes festival that was cancelled. I made it at the last minute. Friday saw all cinemas closing and on Saturday I had my plane to Romania. I stood there breathlessly, watching as the flights were being cancelled one by one. I have a good friend there who has a boy and she told me – No biggie! You can stay with us and teach Horia the English language -. I had found work, so to speak! Thanks to my years of translating and dubbing films, I can easily adapt to just about anything.

What about film? Was the industry more creative? Or the contrary?

I think in the beginning everyone was whining, and not only in Romania. Everyone felt that this was the time and place to cry about it. But it was only a short break. Such hiccups have been known throughout history,

not as radical, but they did happen during the war. Cinema survived during both World Wars, even here. From this point of view, there is a very small delay between our cinematography and the universal cinematography.

Now everyone has started to make movies about the pandemic. They felt the need to look in the mirror and write a kind of journal, but I don’t think cinephiles needed this. We had enough of our own direct experience with the pandemic. Perhaps there is this idea that the life of each of us is a novel. The hell with it! A lot of lives resemble each other and it is an illusion that one’s life could be of interest to anyone else, with small exceptions, of course.

The ceremonies that were not cancelled surprised me by giving awards to absolutely sinister movies. The industry mirrored the state of the world in the past year. They didn’t know how to stay on top and, moreover, they came up with all these bizarre rules, which I

hope will be overcome at some point.

Political correctness will be the last straw. If until now people have been relatively accommodating, or just slightly annoyed with the obligation to be accommodating, now there is great annoyance with these precious indications. At some point, hell will break lose.

Hats off to Franco Nero, whom I met at one of our festivals, the Bucharest Best Comedy Film Festival, created by Enea Dabija, who was also a guest at my festival of Psychoanalysis and Film. Well, Franco Nero, as a director, invited the great Kevin Spacey (e.n. victim of accusations of sexual abuse). Franco has grown exponentially in my eyes. I mean, hats off! Maybe we can all chill out a little, consider the diverse points of view that are possible, gain a better understanding of some things, have a more balanced attitude and stop preoccupying ourselves with all kinds of “Me too”-s and other such exaggerations.

21

22 ROBELO INTERVIEW IRINA-MARGARETA NISTOR

Ne-au ajuns fiec\ruia dintre noi experien]ele directe. Sau, poate, e ideea aceea c\ via]a fiec\ruia e un roman! Pe naiba! Multe seam\n\ între ele, iar via]a fiec\ruia e doar o iluzie c\ ar putea interesa pe altcineva, fire[te cu ceva excep]ii.

La ceremoniile care s-au mai ]inut li s-au dat premii unor filme absolut sinistre. Industria a mers mân\ în mân\ cu ce s-a întâmplat în ultimul an. Nu a [tiut s\ se deta[eze [i, în plus, a venit cu tot felul de reguli noi, bizare, care, sper ca, la un moment dat, s\ fie dep\[ite. Political corectness-ul acesta o s\ ne duc\ exact în partea cealalt\. De unde, pân\ acum, toat\ lumea p\rea relativ împ\ciuitoare sau doar oarecum enervat\ c\ e obligatoriu s\ fie împ\ciuitoare, acum este enervat\ r\u de indica]iile pre]ioase. La un moment dat m\m\liga va exploda!

Jos p\l\ria pentru Franco Nero, pe care l-am [i cunoscut la un festival de comedie de-al nostru, la Bucharest Best Comedy Film Festival, imaginat de Enea Dabija, pe care lam avut invitat [i la Festivalul meu de Psihanaliz\ [i Film. Ei bine, Franco Nero, ca regizor, l-a invitat pentru un rol, pe colosalul actor Kevin Spacey (n.r. victima unor acuza]ii de abuz sexual). Franco a crescut exponen]ial în ochii mei. Adic\, jos p\l\ria! Poate ne mai lini[tim [i noi pu]in, s\ încerc\m s\ triem punctele de vedere, s\ în]elegem mai bine ni[te lucruri [i s\ nu ne mai repezim pentru orice [i s\ nu ne mai ocup\m cu tot felul de „Me too”-uri [i alte exager\ri de acest gen.

Chiar aveam de gând s\ te întreb, ce p\rere ai despre discriminarea pozitiv\? Vestul ne-a obi[nuit cu rescrierea sistematic\ a valorilor.

Era de a[teptat s\ se ajung\ [i la cinematografie. Acum, filmul de Oscar trebuie s\ încap\ într-o cutie. Personajul principal sau un important personaj secundar trebuie s\ fie „de culoare”, 30% din actorii secundari trebuie s\ reprezinte o minoritate…

Dar ce legatur\ au toate acestea cu filmul?

Nicio leg\tur\. M\ amuz\ c\ exist\ ceva ve[nic „la sut\”. Probabil c\ unii au fost corijen]i la matematic\, iar acum încearc\ s\ recupereze handicapul. Iei un actor [i îi tai o mân\ ca s\ se încadreze în acei „la sut\”. În al doilea rând, nu po]i s\ construie[ti un film pornind de „la sut\”. Nu e o re]et\ de

Demografic, în]eleg, ne-am f\cut treaba!

Da, am f\cut copii. Dar depinde [i cum îi vom educa. Pentru c\, dac\ o lu\m de la cap\t [i îi educ\m superficial sau f\r\ pasiunea necesar\, nu am f\cut nimic. Meseria de dasc\l e foarte grea, foarte complicat\, la rândul meu, din când în când o practic [i mi se pare cea mai frumoas\ din lume. A practicat-o [i mama. Dac\ vrei ca lumea s\-[i mai aminteasc\ de tine vreodat\ trebuie s\ te d\ruie[ti! Întrebarea e ce faci cu ace[ti copii?

Nu sunt locuri la cre[\, la gr\dini]\, dup\ aceea începe un fel de alerg\tur\, toat\ lumea caut\ [coli bune, dar nici cu cele private nu e vreo mare [mecherie... Complicat!

Actually, I have been meaning to ask you for your opinion on positive discrimination.

The West has gotten us used to the systematic revision of values. Now, Oscar movies have to fit in a box. The main character or an important supporting character have to be people of colour, 30% of supporting characters have to represent a minority… But what does this all have to do with movies?

There is no link at all. It is amusing for me that there is always a certain percentage that has to be fulfilled. Maybe some people failed Maths and now they are trying to overcome their handicap. You take an actor and cut his hand to fit in that “percentage”.

Secondly, you cannot make a movies starting from a “percentage”. It is not a cooking recipe or a medical prescription. Film is something else entirely. If your subject requires a certain type of characters, very well, but if not, this shouldn’t be a problem! I always give the example of Green Book, where you have everything, but that is an exception.

No scene overwhelms you. Hopefully this trend will go away, like a pandemic. It equally worries me what they did to John Wayne, not to mention what they did to “Gone with the Wind”. But they didn’t anticipate correctly and everything was for the good. Because it was banned, people wanted to see it. You cannot rewrite history, that’s absurd!

Now they want to ban Shakespeare, Mozart, Beethoven… It’s like a pandemic of stupidity! Everyone thinks they are smarter than they are. Certainly, the pandemic has not made us smarter! I was hoping that being confined to our homes for a long time would make us much more tolerant, not to say more cultured. I assumed we would read more. I was wrong from all perspectives.

„Me too!" a început ca o revolt\, dar continu\ ca o dictatur\. Femeia nu mai e prin]es\, iubit\, mam\... acum e soldat de o]el, manager de top, Capo Di Tutti Capi. Ar trebui femeia s\ fie „b\rbat\?", cum ar zice Zaharia Trahanache într-„O scrisoare pierdut\"?

Nu! Femeia trebuie s\ fie foarte feminin\! Cred c\ femeia ar trebui s\ vrea s\ fie respectat\! {i nu pentru c\ s-au respectat acei „30%”, nu pentru c\ trebuie s\ fie nu [tiu câte femei [efe pe cap de locuitor, care

From a demographic perspective, I understand we have done our duty!

Yes, we had a good birth rate. But it is crucial how we will educate them. If we do the usual and give them superficial education, then this will amount to nothing. Being a teacher is very hard, very complicated, but, since I started teaching, it seems to me to be the most beautiful thing in the world. My mother did this as well. If you want the world to remember you, you have to offer

farmacie [i nici de buc\t\rie. Filmul este cu totul altceva. Filmul este art\. Dac\ subiectul t\u presupune personaje de un anumit tip, foarte bine, dac\ nu, nu! Mereu dau remarcabilul exemplu al lui Green Book, unde aveai de toate, dar e o excep]ie. Nicio scen\ nu te exaspereaz\. O s\ treac\ probabil [i moda aceasta, ca o pandemie. Pe mine m\ îngrijoreaz\ în egal\ m\sur\ [i ce au f\cut cu John Wayne... nu mai spun ce au f\cut cu filmul „Pe aripile vântului”... Dar nu au anticipat corect. Tot r\ul a fost spre bine, pentru c\ era interzis, lumea s-a apucat s\-l vad\. Nu po]i s\ rescrii istoria! E absurd.

Acum vor s\-l scoat\ pe Shakespeare, s\-l scoat\ pe Mozart, pe Beethoven... E un fel de pandemie a prostiei! Fiecare se crede mai de[tept decât este. În mod sigur, pandemia nu ne-a f\cut mai de[tep]i! Eu speram c\, stând foarte mult acas\, o s\ devenim mult mai toleran]i, ca s\ nu zic mai buni [i mai cultiva]i.

Am presupus c\ vom citi mai mult. Mam în[elat din toate punctele de vedere.

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

Printre clopo]eii de vânt, în gr\dina doamnei Irina-Margareta Nistor, foto: © justvision

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

s\ aib\ ni[te b\rba]i în subordine cu care s\ m\ture pe jos... Atâta timp cât nu exist\ acest respect, despre care vorbeam [i mai devreme, inclusiv între profesori [i elevi, nu am f\cut nimic. Sunt elevi care spun: aaa, cine-i am\râta aia? Uite la aia cum e îmbr\cat\... s\r\ntoaca, eu am un telefon mai bun decât al ei ... Femeia, dac\ ajunge [ef\, trebuie s\ ajung\ pentru c\ realmente a câ[tigat acea pozi]ie printr-un examen – [i aici întotdeauna am o problem\ cu cei care formeaz\ juriul – [i nu trebuie s\ ajung\ dictator! Noi am mai avut un dictator [i ne-a ajuns sinistra lui so]ie.

Kathryn Bigelow, prima femeie-regizor care a luat Oscarul, la ceremonia de înmânare a premiului a avut o remarc\ memorabil\: a cerut s\ se spun\ c\ Oscarul a fost câ[tigat de un regizor! Nu de o femeie, nu de o regizoare, nu de un regizor-femeie.

Francezii folosesc cuvântul „cinéaste”, a[a cum îi pl\cea lui Agnès Varda, personaj central al Noului Val Francez de cinea[ti. Agnès Varda i-a spus lui Thierry Frémaux, directorul Institutului Lumière [i al Festivalului de Film de la Cannes s\ foloseasc\ cuvântul „cinéaste”. Cinéaste e cu un „e” final [i la masculin [i la feminin.

Noi, românii, suntem mai amuzan]i.

Dac\ „o d\m” la feminin, ce facem? Poetul devine poetes\, doctorul devine doctor\

sau, [i mai dubios, doctori]\... S\raca doctori]\. Înva]\ o via]\ întreag\ ca s\ fie numit\ în fel [i chip. La noi femininul este discriminatoriu gramatical. Englezii au înnebunit [i ei! Nu mai au dreptul s\ se adreseze cu domnule [i doamn\, nu mai au toalete separate, sunt comune. Au inventat ceva a[a aiurea... [i tot felul de abera]ii...

Comenteaz\, te rog, „Doamna [i Vagabondul”, noua ecranizare. St\pâna „doamnei”, personaj cu stare [i statut social din „epoca de aur a sclaviei” din America, este, acum, o persoan\ de culoare…

Ce rezolv\ acest exerci]iu contrafactual?

Datorit\ acestui film sunt na[\! Mama a dou\ feti]e gemene a vrut, neap\rat, ca una dintre ele s\ fie botezat\ de cea care avea vocea din desenul ei animat preferat.

M\rturisesc c\ nu am v\zut [i filmul live-action (n.r. [i a c\utat repede trailer-ul pe internet). Trebuie s\ v\d filmul, dar vreau s\-]i spun c\ eu am verificat imediat dup\ scandalul cu Pepe LePew, personajul fictiv de desene animate, sconcsul francez, dac\ mai ]ii minte, s\ v\d dac\ cenzura nu exagera. Produc\torii l-au scos pe sconcs din film pentru c\, au zis ei, violeaz\ pisicu]a.

Aveam, atunci, un b\ie]el de 8 ani la mine la lec]ie [i i-am ar\tat scena, ca s\-mi dau seama dac\ unui copil de vârsta lui i se

yourself to the world! And the question is what will you do with those children. There are not enough places in daycares or kindergartens, everyone is fighting for the good schools, private schools are themselves not that good… It’s complicated!

“Me too” started as a rebellion but it continues as a dictatorship. The woman is now not anymore a princess, a lover, a mother…

Now she is a soldier made of steel, Capo di Tutti Capi. Is this the way forward?

No! The women should be very feminine! The women should be respected but not because of those “30%”, not because of gender quotas requiring a certain percentage of powerful positions to be held by women mopping the floor with hierarchically inferior men. Until there is no such respect, the kind I was talking about earlier as well, between students and teachers, there is no progress. There are students who say – who’s that sorry looking woman, look how she’s dressed… that peasant, I have a better phone than hers. Women in positions of power should get there on the basis of merit, on the basis of tests, and they should not become dictators! We had a dictator and his sinister wife was enough already. Kathryn Bigelow, the first female director to win the Oscar asked the Academy to say that the Oscar has been won by a director! Not by a woman, not by a “directoress”, not by a female director, simply by a director.

The French use the word “cineaste”, like Agnes Varda (the central character of the French New Wave) liked to say. Agnes Varda told Thierry Fremaux, the manager of Lumiere Institute and the Cannes Film Festival to use the word “cineaste”. Cineaste is used for both the masculine and the feminine.

We, the Romanians, are funny. What do we gain by using the feminine form? The poet becomes poetess, the doctor becomes a “doctoress”… Poor little thing, she spends her whole life learning only to be called such. The feminine form is gramatically discriminatory in Romania. The Brits have gone mad as well. They can’t address people as “lady” or “Sir” anymore, they don’t use separate toilets anymore, they’re shared now.

These absurdities were uncalled for.

23

24 ROBELO INTERVIEW IRINA-MARGARETA NISTOR

Un aspect emblematic în pandemie, [colile s-au mutat în online. Cum s-a adaptat Universitatea de Art\? Cum s-au adaptat studen]ii?

Te referi la UNATC? (n.r. afirm c\ da). Aaaa, deci tu îi vezi de arte? Mi se pare nostim.

Nu aveau cum s\ se adapteze pentru c\ nu ai cum s\ faci facultatea asta online, un fel de „la distan]\”, la f\r\ frecven]\. Au mai f\cut ni[te repeti]ii, au mai f\cut ni[te demo-uri pe care le-au trimis ici-colo, dar nu ai cum s\ faci teatru online. Nu e o chestiune serioas\. Eu am avut un TEDx chiar în sâmb\ta în care s-a pr\p\dit cea mai bun\ prieten\ a mea (n.r. îi tremura vocea de emo]ie, [i-a „înghi]it” cuvintele). Trebuia s\ am un auditoriu de vreo 150 de persoane, dar p\rerea mea este c\ au fost vreo 300. {i când i-am v\zut acolo, aduna]i, [i cu gândul la prietena mea, care tocmai m\ p\r\sise, inevitabil m-a umflat plânsul. {i, a plâns toat\ sala!

Dac\ e[ti profesor, te afli într-o stare permanent\ de conferin]\, trebuie s\ comunici cu studen]ii t\i, mai ales când e vorba de o art\ atât de complicat\ cum e cea a teatrului [i filmului. De la tine din sufragerie nu ai cum s\ [tii dac\ cel\lalt plânge sau râde.

Dar nici nu puteai s\ închizi facult\]ile de tot. În acest fel, studen]ii au mai p\strat leg\tura între ei, pe de alt\ parte profesorii trebuiau pl\ti]i, la facult\]ile particulare erau pl\tite taxe care trebuiau onorate... Sau, gânde[te-te cum ar putea decurge o or\ de curs la Conservator, unde am predat [i eu câ]iva ani...

Profe]ii moderni spun c\ viitorul va apar]ine tehnologiei, iar arta, sub orice form\, va fi interpretat\ de modele 3D. Da, dar cine iube[te aceste filme? Nimeni.

Le „m\nânci” ca pe semin]e! Sunt ni[te tri[erii!

Mie mi se pare o circ\rie. {i e un termen politi-

cos care insult\ circul, circul a[a cum îl iubeau Fellini sau Chaplin.

Revedeam deun\zi Tarkovski, Bergman etc. [i aveam senza]ia c\ totul se desfa[ura cu încetinitorul… În schimb, acum, totul se întâmpl\ foarte repede. Personajele url\, imaginea url\ [i ea, cameramanul fuge dup\ actor, i se urc\ în spate... Viteza nu e cumva prea mare?

Deranjeaz\ r\u de tot la „mansard\”! Sunt filme care avertizeaz\ c\ urmeaz\ scene care pot afecta psihic spectatorul. Dar, dac\ publicul ar întoarce spatele acestor filme, ele nu s-ar mai face. Nu îmi aduce nicio satisfac]ie acest tip de film. Ele se produc [i din cauz\ c\ mul]i tineri nu au descoperit filmele clasice. Dac\ ar face-o, ar avea alt tip de abordare. Dac\ ei trec direct la b\t\i, mutan]i [i super eroi, nu vor avea la ce s\ se raporteze.

E un mod de a cunoa[te via]a foarte superficial. Ea, oricum, nu e foarte lung\ [i dac\ nu [tii s\ ]i-o umpli cu lucruri de calitate ...

Tinerii ar trebui educa]i. Dac\ dai drumul în pia]\ unui film clasic f\r\ s\-i faci o minim\ prezentare, f\r\ o nad\ cu care s\-i ag\]i, la jumatea filmului ace[tia se vor duce acas\ sau vor schimba pe telefon mesaje tâmpite, cu prescurt\ri, cu te miri cine.

Ce cineast din tân\ra genera]ie î]i place?

Porumboiu. Are umor. A[ vrea s\ nu [i-l piard\ niciodat\. Umorul e medicament. Cu el dep\[esc evenimentele dificile din via]a mea, e cel mai bun leac antidepresiv. Porumboiu are ironia necesar\... în „A fost sau n-a fost" ac]iunea se întâmpl\ în toat\ debandada unui fals studio de televiziune, improvizat, personajele sunt colosale, dialogurile sunt minunate [i se termin\ ca un pom de Cr\ciun, când se aprind luminile în ora[.

Ce regizor asiatic, de culoare, femeie... î]i place?

Barry Jenkins m-a exasperat cu filmul lui, Moonlight, care era cu de toate, [i cu negri [i cu gay [i cu LGBT... Am v\zut filmul, m-a plictisit îngrozitor, dup\ care am intrat într-un dialog prin Skype, cu el [i cu Cristian Mungiu pentru Les Films de Cannes a Bucarest. {i, apropo de ce ziceam la un moment dat, c\ nu trebuie s\ cumperi un aparat f\r\ instruc]iuni, dup\ discu]ia cu el, am rev\zut filmul [i nu mi s-a mai p\rut atât de plictisitor. Dar am remarcat

c\ procentul celor albi nu exist\! P\i, cum vine asta? Pe noi ne-au scos de tot din procente...

M-am sim]it discriminat\! Pentru mine a fost un [oc în acest an când am aflat c\, pentru prima dat\ in istoria Oscarurilor, a fost nominalizat\ o actri]\ de culoare în rol secundar, iar actri]a de culoare era o coreanc\. În capul meu asiaticii nu intrau „la culoare”, asiaticii nu mi sau p\rut de culoare, niciodat\.

Dar un film care a fost nedrept\]it...

Mi-a pl\cut foarte tare un film dup\ Dickens care a ajuns pân\ la „Globuri”, dar l-au ignorat la Oscaruri, „The Personal History of David Copperfield”, unde, de altfel, [tim c\ David Copperfield era, de fapt, Charles Dickens, jucat de Dev Patel.

Era un film cu suficient umor, perfect pentru aceste vremuri [i totu[i le-au ales pe cele mai sinistre, f\r\ strop de speran]\.

Care este festivalul t\u de suflet?

Mai bine m\ întrebai care e copilul meu preferat! Festivalul de Psihanaliz\ [i Film. Cate-

Printre clopo]eii de vânt, în gr\dina doamnei Irina-Margareta Nistor, foto: © justvision

poate p\rea ceva violent în acea secven]\.

Copilul a în]eles c\ sconcsul miroase urât (deci e un îndemn la sp\lat mai des [i mai eficient, inclusiv pe din]i) [i c\ de aceea pisicu]a îl respinge, dar criticii au considerat c\ scena reprezint\ un viol. Dac\ într-o secven]\ atât de amuzant\ unii v\d viol, cred c\ ar trebui s\ ne îngrijor\m de min]ile acestor cenzori. Eu cred c\ ei au mintea gre[it\ dac\ pot ajunge atât de departe cu gândul. N-ar trebui s\ ne maimu]\rim dup\ cei care gândesc a[a!

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

goric! L-am descoperit la Londra [i l-am adus la Bucure[ti [i mai apoi l-am dus la Cluj [i la Ia[i. Este un festival vintage. Dar s\ [tii c\ [i eu sunt vintage! Sunt de-a dreptul retro! Oamenii, în general, se tem de vârste, de ani.

M\ bucur c\ am reu[it s\ tentez toate genera]iile. Copiii nu vin singuri, vin cu ni[te p\rin]i. În festivalul meu exist\ cel pu]in un film mut pe care-l ilustr\m muzical original dup\ concertul lui Radu R\descu, avem câte un cine-concert, avem filme foarte recente, foarte rare, pe care nu ai cum s\ le vezi altfel, iar dac\ nu ai „instruc]iunile” de vizionare, e ca [i când ]i-ai cump\ra un aparat nou, dar f\r\ manualul de utilizare, f\r\ cartea tehnic\.

Vreau s\-i ajut pe oameni s\ treac\ prin momentele dificile. La început, ideea era s\-i fac pe spectatori s\ descopere psihanaliza, pentru c\ a fost interzis\ 50 de ani, [i s\ nu o mai trateze ca pe o Cenu[\reas\ a [tiin]elor, s\ în]eleag\ c\ în acest fel se pot descoperi pe ei în[i[i. Sunt cinea[ti celebri care au produs capodopere pentru c\ st\pâneau psihanaliza. Încerc s\ le aduc pelicule aparte, iar

Please comment the new adaptation of “Lady and the Tramp”. The owner of the “lady”, a character in great social and financial standing in the “golden age” of slavery in the US, is black. What does this counterfactual exercise solve?

Because of this movie I am a godmother!

The mother of two twins really wanted one of them to be godmothered by the one who voiced her favorite animation. However, I haven’t seen the live-action movie (e.n., she quickly searched for the trailer online). I have to watch it, but I must tell you that I had my own doubts about censorship before this, due to the controversy regarding Pepe LePew (the fictional skunk from the French animated series, if you remember him), whom they removed from the movie because the producers claimed he was raping the kitten. I wanted to see for myself whether the censorship was actually called for, so I showed the old version to an 8 year old student of mine, to see if he found anything violent in that scene. His understanding was that the skunk smelt badly,

which is why the kitten was rejecting him, and for this reason he interpreted the scene as raising awareness about the importance of personal hygiene, but the critics understood this to be a rape scene. If some people interpret such a funny scene to be a rape scene, I think we should be concerned about the mental health of these censors. I think there’s something wrong with their brains if they go this far. We shouldn’t follow them.

I don’t want to forget about an important aspect of the pandemic, namely the transition towards online teaching.

How did the University of Arts adapt?

How did the students adapt?

You mean UNATC (The “I. L. Caragiale” National University of Theatre and Film)? (e.n., I answer affirmatively) So you see them as an Arts university. This is rather amusing.

They couldn’t adapt because there is no way to this study this subject remotely. They rehearsed a bit, they did some demos which they sent here and there, but there is no studying theatre remotely. It’s not professional. I had a Ted talk on the same Saturday my best friend died (e.n., her voice is shaking with emotion, she’s “swallowing” her words).

I was supposed to speak to about 150 people, but I think there were at least 300 participants. When I saw all of them there, and thinking about my friend who had just left me, I inevitably started crying. And the whole audience was crying. As a teacher, you are in a state of perpetual conference, you have to communicate with your students, especially when it comes to such a complex art as film or theatre. From your living room you cannot see whether the one on the other end is laughing or crying.

But at the same time, you couldn’t completely close the universities. In this way, the students kept in touch to an extent, the teachers had to be paid, private schools had already received the tuition fee and so had to provide the teaching… Or, imagine how a class would go at the Conservatory, where I taught for a number of years…

Modern prophets are of the opinion that the future belongs to technology, and that all kinds of art will feature 3D models.

25

26 ROBELO INTERVIEW IRINA-MARGARETA NISTOR

apoi ini]iez discu]ii între public [i psihanalist sau între public [i cronicarul de film. În august se va desf\[ura la Green Dolphin Festivalul Anonimul.

Ce ne aduce? Ai informa]ii din culise?

De diminea]\ am vorbit cu Miruna (n.r.

Miruna Berescu, directorul festivalului) [i am întrebat-o dac\ are ve[ti, dac\ îmi poate da m\car ni[te titluri de care „s\ m\ leg” [i mi-a spus c\, deocamdat\, nu [tie dac\ vor exista proiec]ii doar afar\, sau dac\ vor fi [i în s\lile din resortul Green Village. Afar\, [tim c\ se vor ]ine. Acesta este, de fapt, farmecul festivalului, proiec]iile plein air, când diminea]a, obosit, î]i dore[ti s\ nu se mai lumineze niciodat\, ca s\ mai po]i vedea un film, [i înc\ un film, [i înc\ un film... iar apoi s\ mergi s\ vezi r\s\ritul soarelui. La Green Dolphin spa]iul se reduce pu]in [i, în mod bizar, [i timpul.

Festivalul Anonimul este o foarte mare „g\selni]\!”. Ideea de a izola oamenii într-un spa]iu destinat filmului, dup\ modelul Sundance-ului, a fost genial\. Dup\ ni[te ani, cu filmul Chuck Norris versus Communism, am ajuns si la Sundance. Locul e mai mare, dar e, tot a[a, un spa]iu izolat. {i tot a[a, la fel ca în Delt\, se merge pe solu]ii ecologice, dar, trebuie s\ spun, în Delt\ e chiar mai frumos decât la Sundance, pentru c\ acolo e frig. Eu am prins chiar o iarn\ atipic\. Organizatorii erau dispera]i [i încercau s\ fac\ z\pad\ cu tunurile de nea... Pentru cine agreeaz\ acest gen – [i vedem bine c\, în acest an, la Oscaruri, „filmele f\r\ ad\post” [i „filmele în rulote” au f\cut furori – Anonimul este cel mai potrivit. {i la Sundance se st\ în corturi, în c\su]e, exact ca la Green Dolphin.

B\taia mare în anii trecu]i era pe locurile de cazare. Existau [i discu]ii r\ut\cioase, cine st\ în camerele acelea mari, cine st\ în celelalte... M\rturisesc c\, în primii ani de festival, uram acest obicei snob de a nu avea televizoare în camer\. {tiu, sunt foarte mul]i care spun „eu, la mine acas\, l-am desfiin]at” (n.r. intoneaz\ teatral). Pu]in îmi pas\. Eu f\r\ televizor nu pot tr\i! Îmi aduc aminte c\ prima întrebare pe care mi-au pus-o cei de la Funda]ia Vodafone, al c\rei pre[edinte onorific sunt, a fost ce telefon doresc. Le-am r\spuns c\ nu m\ intereseaz\, doar s\ aib\ „televizor”!

Ca s\ nu spun c\ televizorul e util [i din alte considerente. Camerele din complex sunt construite dup\ modele ecologice, asiatice, cumva, cu pere]i sub]iri, a[a încât po]i avea parte de ni[te scene foarte picante, auditiv vorbind, la fel de picante ca în filmul lui Radu Jude, dar f\r\ imagini (n.r. râde). Îmi aduc aminte c\, într-un an, lâng\ mine st\tea chiar “V” [i într-o diminea]\ a venit revoltat s\ m\ întrebe, pe un ton agitat, ce se întâmpl\ noaptea la mine. {i, culmea, nu era de la mine, era de la cel care locuia în apartamentul de dedesubt, de la “M” de la TV, care î[i g\sise o “iubit\” pe-acolo. M-am enervat îngrozitor.

Ce reprezint\ spa]iul Green Dolphin pentru filmul românesc? Prin ce se deta[eaz\ Festivalul Anonimul de alte festivaluri?

Festivalul Anonimul vine imediat dup\ TIFF, doar c\ la TIFF nu e[ti atât de izolat precum e[ti în Delt\. La Anonimul ai dou\ variante: sau te duci la film, sau te duci la bere.

Nu exist\ alt\ op]iune. M\ refer la resort ca la o sal\ de cinema, pentru c\ altfel, desigur, ai Delta, Marea...

Green Dolphin are un nou proprietar, omul de afaceri Drago[ Anastasiu. Ce i-a]i recomanda?

S\-i fac\ mai mult\ reclam\ pentru c\ vorbe[te despre orice, numai despre Green Dolphin [i Anonimul, nu! Când îl v\d la televizor, tot a[tept s\ zic\ ceva despre festival, de am ajuns s\ m\ întreb dac\ nu cumva a våndut complexul. În ultimul an, a existat ceva care te-a impresionat, care ar putea fi un subiect de film?

A existat un film despre care mul]i au spus c\ e un film oarecare, dar criticul de film, mentorul meu, D.I. Sucheanu îl iubea foarte tare. Se chema „Singur\tatea florilor”.

L-am rev\zut, în acest an complicat, în realitate, cu o întâmplare de ziua mea, [i m-a impresionat foarte tare. Ar fi fost pentru prima dat\ în 64 de ani când nu a[ fi primit un buchet de flori. Restric]iile erau drastice, nu se circula, dar cineva a reu[it s\-mi trimit\ un buchet de flori, iri[i violet [i trandafiri galbeni, culorile mele preferate.

Eu nu m\ simt niciodat\ singur\, filmele

Yes, but who loves those movies? No one. You consume them like you consume sunflower seeds. This is cheating. And this is a polite way of putting it, for it insults the circus, the traditional circus that Fellini and Chaplin loved.

I was revisiting the movies of Tarkovksy, Bergman etc. the other day and it seemed like everything was moving in slow motion.

Nowadays, on the other hand, it seems like everything is happening on fast forward.

The characters are screaming, the image is screaming as well, the camera operator is running after the actor, he climbs on top of him… Isn’t this too fast, though?

It makes one dizzy. Some movies even warn the audience that the scenes about to follow may have an impact on their psychical state. But if the audience turned their backs on these movies, they wouldn’t make them anymore. I get no satisfaction from this kind of movies. They exist because youngsters have not discovered the classic films. If they came into contact with them, they would have a different view. If they go straight to fights, mutants and superheroes,

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

they will have no standard of taste.

It is a very superficial way of life, when life is not too long anyway, and if you don’t spend your life surrounded by quality…

The youths should be educated. If you launch a “classic” movie without a minimal presentation, without a catchy “hook”, they will leave the theater in the second half or they will start sending stupid text messages with abbreviations, to God knows who…

Which cineaste from the young generation do you appreciate?

Porumboiu. He has humor. I wish for him to never lose it. Humor is medicine. With it I overcome my troubles. It is the best anti-depressant. Porumboiu has the required irony…

In the film “A fost sau n-a fost”, the action is set in a fake, improvised television studio, with collosal characters and wonderful dialogue, and it ends like a Christmas tree, when the lights turn on in the city.

Which movie producer do you appreciate that is Asian, of colour, female…?

Barry Jenkins has exasperated me with his movie, Moonlight, which included everything,

blacks, gays, LGBT… I saw it and it bored me to death, and then I entered into a conversation with him and Cristian Mungiu for Les Films de Cannes a Bucarest. About what I was saying earlier, that you should not buy an appliance without the owner’s manual, I watched the movie again after our conversation and it didn’t seem so boring anymore. But I saw that there is no percentage of whites in the movie! What’s that about? They removed us from the percentages… I felt discriminated.

I was shocked when I learned that this year marked the first time an actress of color was nominated for best supporting role, and she was Korean. It never occurred to me that Asians were considered people of color. I never saw color in them…

And an unsung movie?

I really liked an adaptation from Dickens that went as far as the Golden Globes, but the Academy ignored it, “The Personal History of David Copperfield”, where, as we know, David Copperfield was really Charles Dickens, played

by Dev Patel.

It was a film with sufficient humor, perfect for those times, and yet they chose the most sinister movies, without a drop of hope.

Which is your favorite festival?

You might as well have asked me which is my favorite child. The Psychoanalysis and Film Festival, certainly. I discovered it in London and I brought it to Bucharest and then Cluj and Iasi. It is a vintage festival. But I am vintage! I am vintage all the way! Generally, people are afraid of old things. I am happy that I have managed to tempt all generations. Children don’t come alone but with their parents.

There is always at least one silent movie for which we use Radu Radescu’s concert as a score, we have cinema-concerts, we have very recent and very rare movies that you wouldn’t otherwise come across, and if you don’t have the necessary instructions, it’s like buying a new appliance without the user manual.

I want to help people navigate through difficult times. Initially, the idea was to help them discover psychoanalysis, since it was banned for 50 years during the Communist period, and so I wanted them to stop treating it as the Cinderella of the sciences. There are

Acas\ la Irina-Margareta Nistor, foto: © justvision

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

famous cineastes that produced masterpieces because they had mastered psychoanalysis. I try to bring them uncommon movies, and then I initiate discussions between the audience and the psychoanalyst or between the audience and the film columnist.

The “Anonimul” Festival will take place in August at Green Dolphin. What does it bring us? Do you have insider information?

This morning I talked to Miruna (e.n., Miruna Berescu, the director of the festival), and I asked her if she had any news, if she could at least give me some titles to explore, but she told me that she does not know whether there would also be indoor movie screenings apart from the outdoor ones. But this is the charm of the festival, the outdoor screenings, in the early morning when you’re tired and you wish that the sun would wait so that you could keep watching movies, one after the other, and then, only then, watch the sunrise. Time flies at Green Dolphin.

The “Anonimul” Festival is a nice gem. The idea of “isolating” people in a space destined for watching movies, following the Sundance model, is brilliant. After some years I went to Sundance for the movie Chuck Norris versus Communism. The space is vaster there, but you’re still isolated. And, like in the Danube Delta, they choose eco-friendly solutions. But it’s actually better in the Danube Delta because the weather at Sundance is cold, and I was actually there during an atypical winter.

The organizers were trying to produce artificial snow with the snow machines. For fans of this kind of experience – and we can see that this year “homeless” movies and “trailer park” movies have been very warmly received – “Anonimul” is the best. There are tents and little houses just like at Sundance. In the past years people were fighting for places. There was also gossip about who was staying in the big rooms, who was staying in the other rooms… I have to admit that in the first years I hated this snobbish habit of not installing TV sets in the rooms. I know, there are lots of people who removed the TVs from their own homes, who proudly announce this deed. I couldn’t care less. I cannot live without a TV. I remember when the Vodafone foundation (whose honorary president I am) asked me

27

28 ROBELO INTERVIEW IRINA-MARGARETA NISTOR

îmi ]in de urât, dar atunci a fost un buchet de flori în singur\tatea absolut\. Filmele mi-au fost cel mai bun prieten. „A film in need is a friend indeed!”, ca s\ nu zic c\ filmul la nevoie se cunoa[te! În englez\, expresia î]i induce ideea c\ filmul e prietenul t\u.

Când m-am întors de la TEDx-ul de la Ia[i, aproape plângând, [i cu gândul la prietena mea care nu mai era, primul lucru pe care l-am f\cut a fost s\ dau drumul la televizor. {i, ca s\ fie totul complet, la intrarea în

which phone I wanted. I told them that I didn’t care as long as it had TV on it. And let’s not forget that TVs are useful from a number of perspectives.

Anyway, the rooms in the resort are built according to ecological, Asian models, with thin walls, which makes for very entertaining moments from an auditory standpoint, as hot as the scenes from Radu Jude’s movie but without the visuals. I remember one year when “V” was sitting in the room next to me

Acas\ la Irina-Margareta Nistor, foto: © justvision

Bucure[ti a intrat unul în ma[ina în care eram, în partea dreapt\ spate, unde st\team eu, [i m-a scuturat bine de tot. {ocul a fost foarte mare [i accidentul a venit peste vestea care m-a devastat, moartea celei mai bune prietene.

Era noaptea târziu, m-am uitat cine mai avea deschis telefonul, cu prietena mea nu mai aveam cum s\ vorbesc, evident, [i nimeni nu mai era online. {i-atunci am deschis televizorul! Nu am fost în stare s\ mai fac altceva. Televizorul m-a mai alinat.

Spune-mi ceva ce ar trebui s\ aud\ toat\ lumea!

Sper s\ m\ v\d cu to]i cu cei cu care nu m-am v\zut de un an de zile, la cinema. {i, rând pe rând, s\ m\ întâlnesc cu to]i cei vreo 3000 pe care îi am în agend\, la cinema.

and one morning he came to my room, annoyed, asking me what had happened that night in my room. But the noise hadn’t come from my room but from downstairs, where “M” from TV was staying. He found himself a “girlfriend” there. I was pretty angry.

What does Green Dolphin represent for the Romanian movie industry?

What distinguishes the “Anonimul” festival from other festivals?

The “Anonimul” Festival comes right after TIFF, with the difference being that at TIFF you are less isolated. At “Anonimul” you have only two choices: either you go to the movies or you go for beers. There is no alternative. I am referring to the resort to mean the screening rooms because otherwise you have the Danube Delta, the sea…

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Green Dolphin has a new owner, the businessman Dragos Anastasiu.

What is your advice for him?

He should promote the festival more, because he talks about anything other than this festival and Green Dolphin whenever I see him on TV. I’m starting to ask myself whether he hasn’t sold the resort.

In the past year, was there something that greatly impressed you, something which could be the story for a movie?

There was a movie that many people said was just another movie. But the film critic and my mentor, D. I. Sucheanu, liked it a lot. It was called “The Loneliness of the Flowers”. I “watched” it again in real-life this year, with the occasion of my birthday and I was deeply impressed. It would have been the first time in 64 years when no one sent me flowers. There were drastic travel restrictions, but someone managed to send me a bouquet of flowers, violet irises and yellow roses, my favorite colors. I never feel alone because movies keep me company, but in this case I received flowers in a moment of absolute solitude. Films are my best friends.

A film in need is a friend indeed!

When I got back from the TEDx in Iasi, almost crying and thinking about my friend, the first thing I did was turn on the TV. And, to add insult to the injury, just when we were entering Bucharest, someone crashed into the car that I was in, in the rear right quarter, just where I was staying, and it shook me pretty well. I was very shocked and the accident came on top of the devastating news about the death of my best friend.

It was late at night, I checked who was still online, I obviously couldn’t talk to my best friend, and no one was available. And then I turned on the TV. It soothed me a bit.

Tell us something that everyone should hear!

I hope to see all of those that I haven’t seen the past year, at the cinema. And, one by one, I wish to meet again all of the 3000 people I have in my phonebook.

Marcel {tef Publisher The Robelos

30

COME AND SEE IGNI{ „Odat\ ce te-ai delectat cu zborul, ajungi s\ mergi pe p\mânt cu ochii îndrepta]i c\tre ceruri, c\ci ai ajuns în în\l]imi [i într-acolo tânje[ti s\ revii.”

Leonardo da Vinci

Vârful Igni[ din Mun]ii Gutâi a devenit, în ultimii ani, terenul de joac\ [i antrenament al parapanti[tilor, al pasiona]ilor de sporturi extreme din Transilvania, al iubitorilor de excursii, escalad\, hiking, enduro, off-road [i... al culeg\torilor de afine, mure sau ciuperci.

Cu parapanta pe Igni[ Când vorbim de vacan]e în ]ar\, Maramure[ul reprezint\ una dintre destina]iile preferate de români, dar [i de turi[tii str\ini care sunt atra[i, în mod special, de obiceiurile de iarn\ de pe Valea Tisei, Izei, Marei, din Depresiunea Baia Mare [i din zona Oa[ului.

C\l\torul care trece prin Baia Mare poate fi surprins de pitorescul Mun]ilor Gutåi care se pot vedea în zare [i de meterezele seme]e ale vârfurilor vulcanice „dizolvate” în multiple nuan]e de albastru, pân\ departe. Dou\ masive maiestuoase se decupeaz\ distinct, Igni[ (1307 m) [i Mogo[a (1246). De acolo, turistului coco]at, i se deschid panorame spectaculoase spre Maramure[ul istoric sau spre depresiunea ora[ului Baia Mare.

Turismul montan de var\ nu este foarte

dezvoltat în Maramure[, nu sunt mul]i cei care vin aici s\-[i petreac\ concediul în mod tradi]ional, dar în\l]imile împ\durite ofer\ locuri ideale pentru plimbare, relaxare sau fotografiere.

Atrac]iile turistice sunt date de Cheile T\tarului, de vârfurile mai înalte [i de pere]ii de stânc\ de la marginile platoului vulcanic.

Pescarii au motive de satisfac]ie, pe v\i se prind p\str\vi curcubeu. Aten]ie la ur[i! S\ nu da]i nas în nas cu vreo ursoaic\ cu pui!

Naturali[tii sunt r\sf\]a]ii locului, viziteaz\ mla[tinile cu turb\ în care se scald\ bivoli – mla[tini declarate rezerva]ii naturale: Iezerul Mare, Mla[tina Poiana Brazilor, T\ul lui Dumitru, Mla[tina Vl\[inescu, Vr\ticel – [i studiaz\ numeroasele specii relicte glaciare.

La baza Vârfului Igni[, se g\se[te Rezerva]ia Fosilifer\ Chiuzbaia, una dintre cele mai mari rezerva]ii de acest gen din ]ar\, unde flora fosil\ este bine conservat\.

Fac poze cu vipere negre, cu acvilele de munte care se rotesc în v\zduh [i se bucur\ de apusurile de soare întrez\rite printre vârfurile brazilor.

Vara, mun]ii sunt vizita]i [i de turi[ti cu bicicletele [i de parapanti[ti. Cea mai popular\ ramp\ de lansare pentru parapanti[ti, din Maramure[ este de pe Muntele Gutâi, Masivul Igni[. În\l]imea lui nu e mare, nu are vârfuri stâncoase spectaculoase, dar ofer\ o impresionant\ priveli[te s\lbatic\.

Masivul are altitudine medie [i este situat la circa 10 km de ora[ul Baia Mare. În zilele se-

Mun]ii Gutâi, Maramure[ Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

nine este vizibil din ora[.

Masivul Igni[ nu este c\lcat de prea mul]i turi[ti, fiind mai greu accesibil, dar operatorii de telefonie care [i-au ridicat antene pe vârful muntelui au trasat un drum pietruit, care pleac\ spre vârfuri din Sta]iunea Izvoarele, bucuria posesorilor de 4x4, Off Road. Din loc în loc, p\[unea alpin\ e str\puns\ de blocuri imense, megalitice, de andezit, de pe care po]i admira

panorama ora[ului Baia Mare. În perimetrul care cuprinde arealul Igni[ului, se afl\ rezerva]ia natural\ de la Blidari, Cheile T\tarului [i platoul Izvoarele, obiective turistice vestite din Bor[a [i pân\ dincolo de Recea, în toat\ ]ara [i în toat\ lumea.

Mun]ii Gutâi sunt o grup\ muntoas\ a Carpa]ilor Maramure[ului [i Bucovinei, care apar]in de lan]ul muntos al Carpa]ilor Orien-

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

tali, segmentul Vihorlat-Gutâi-Harghita, situa]i între Depresiunea Maramure[ la nord, Mun]ii }ible[ [i Depresiunea L\pu[ la est, Depresiunea Copalnic la sud [i Depresiunea Baia Mare la vest-nord-vest. La poalele lor este situat ora[ul Baia Mare.

Masivul Gutâi este acoperit cu p\duri de foioase [i conifere, iar în partea superioar\ de p\[uni. Este traversat de [oseaua Sighetu

31

32

COME AND SEE IGNI{

Marma]iei - Baia Mare, care se desf\[oar\ peste Pasul Gutâi situat la 987 metri altitudine, respectiv de [oseaua Sighetu Marma]iei Ocna {ugatag - Cavnic, peste Pasul Strâmbului (Pasul Neteda).

Mun]ii Gutâi [i m\re]ia Maramure[ului se relev\ mai ales iarna, când z\pezile acoper\ întinderile de p\duri str\b\tute doar de urletele lupilor fl\mânzi.

Decolare de pe Igni[ Zborul a fost dintotdeauna un vis îndr\zne] al oamenilor. Icar [i-a f\urit aripi din pene [i cear\, Jean-François Pilâtre de Rozier [i François Laurent d'Arlandes au zburat la Paris pentru prima dat\ cu un balon cu aer cald construit de c\tre fra]ii Montgolfier, Fra]ii Wright, Orville [i Wilbur, au fost primii aviatori care au efectuat un zbor cu o ma[in\ de zbor, aparat mai greu ca aerul, dar, poate, cea mai proeminent\ figur\ a fost Leonardo da Vinci (1452-1519), una dintre personalit\]ile

cele mai complexe ale Rena[terii, artist, arhitect, inginer, cunosc\tor al anatomiei [i fiziologiei umane, care a fost fascinat de zbor întreaga via]\. A studiat zborul p\s\rilor, a conceput ornitopterul - un aparat de zburat cu aripi batante, helicopterul - o ma[in\ de zburat cu arip\ rotativ\, precum [i o para[ut\. De la para[uta lui Leonardo la parapanta de ast\zi nu a fost decât un pas.

Platoul de pe Masivul Igni[ este o pist\ de decolare ideal\ pentru parapanti[tii încep\tori. Dac\ nu ai mai zburat cu parapanta, po]i apela la un instructor sau la o firm\ care ofer\ zbor cu parapanta în tandem, adic\ cu un instructor. Acesta va pilota parapanta în locul t\u, în timp ce tu te vei putea bucura de zbor.

Transportul pân\ la locul de decolare nu se poate face altfel decåt cu o ma[in\ 4 x 4. Dac\

Mun]ii Gutâi, Maramure[ Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

nu ai una, în Baia Mare vei g\si destule firme care î]i pot oferi, la pachet cu lec]iile de zbor [i transportul. Tot ce trebuie s\ faci este s\ te bucuri de zbor [i s\ faci multe poze!

Decolarea se face de pe p\[unea alpin\, potrivit\ tuturor categoriilor de pilo]i, iar aterizarea se face, în func]ie de curen]ii de aer, fie pe platoul Igni[, locul de decolare, fie pe câmpurile din Groapele Chiuzb\ii, mica localitate aflat\ la baza muntelui.

Zborul cu parapanta este un cadou perfect pe care ]i-l po]i permite în vacan]\. Nu cost\ mai mult decât zborul cu para[uta la mare, iar panorama e încânt\toare. Durata medie a unui zbor este de 30 de minute, în func]ie de condi]iile meteo [i de curen]ii de aer, care ajut\ parapanta s\ prind\ înal]ime.

O alt\ loca]ie ideal\ de zbor, apropiat\ de Baia Mare, este la Bor[a, care se afl\ la dou\ ore de mers cu ma[ina. Pe traseu po]i admira dou\ dintre cele mai frumoase obiective turistice din zon\, Cascada Cailor [i Pietrosul Rodnei.

MTB, enduro, hyking, escalad\ Zona Mun]ilor Gutâi [i platoul Igni[ sunt ideale, de asemenea, pentru practicarea mo-

tociclismului [i ciclismului de aventur\ MTB, exist\ numeroase trasee de macadam care traverseaz\ platoul montan sau poteci prin p\dure, de dificultate medie [i înalt\. Traseele de drume]ii montane de diverse lungimi sau nivele de dificultate sunt nenum\rate. Cele mai populare pornesc din Blidari (Blidari – Piatra Bulzului, Blidari – Cascada Stur, Blidari –

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

T\ul [i Poiana lui Dumitru) [i de pe vârful Igni[ (Igni[ - Barajul Firiza, Igni[-Izvoare).

Cei care iubesc escalada au mai multe locuri unde se pot c\]\ra pe stânc\, la Lespezi, sub vârful Igni[, la Biserica Vulpii sau la stâncile din zona v\ii Stur.

Ligia {endrea co-writing justvision

33

34

ROBELO INTERVIEW LUCIAN MÎNDRU}|

Lucian „Cred Mîndru]\ în social media cu buletin!”

Pot s\ nu fiu de acord cu Lucian Mîndru]\, dar trebuie s\ recunosc c\ dialogul cu el mi-a f\cut mare placere.

Are argumente, are verv\ [i muz\. Totu[i, nu în]eleg cum am putea asculta manele în surdin\, când Tzanc\ Uraganu’ are „valoare”, iar percu]ia trage tare! Cu o sinceritate [i o siguran]\ dezarmant\, Lucian Mîndru]\ ne-a vorbit despre re]ele sociale, post\ri [i postaci, despre poetica manelelor [i biciclete.

Reu[e[ti s\ fii popular în cel mai nepopular mod posibil, e[ti critic, vehement, categoric.

Cum e[ti cu prietenii, cu cei apropia]i?

P\i nici cu ei nu sunt b\iat de treab\, de aceea, poate, nu mai am atât de mul]i prieteni, ca s\-]i spun drept. {i cu familia sunt la fel de critic. Ai dreptate în privin]a asta. Î]i sus]ii punctul de vedere cu înver[unare, a[ spune. De ce? Pentru c\ e[ti sigur c\ pozi]ia ta e cea corect\ sau din sportivitate, pentru c\ î]i place competi]ia?

Pentru c\ e corect, de aceea îl sus]in cu vehemen]\. Nu-mi formez puncte de vedere superficial. Atunci când ajung la un punct de vedere, m\ bazez pe metodele jurnalistice clasice: verific trei surse, un pic de gândit, un pic de cercetare [i apelez la oamenii care au studiat problema. Nu „arunc” cu ceva de dragul punctului meu de vedere. Când descop\r c\ m\ în[el, destul de rar, la fel de vehement povestesc [i c\ m-am în[elat. Am puterea s\ recunosc! Eu nu mai sunt de mult numai jurnalist. Cea mai mare parte a post\rilor mele din social media sunt, mai degrab\, „p\rerisme”, dar mi se pare foarte important ca punctul meu de vedere s\ fie corect. Întotdeauna m\ întorc la opiniile care nu sunt corecte, pentru c\ îmi place s\ las în spate lucrurile cu[er. Jurnalistul are datoria s\ recunoasc\ atunci când se în[eal\. Dar eu m\ în[el foarte rar! (n.r. râde) Probabil c\ cea mai nimerit\ statur\ care ]i se potrive[te este aceea de influencer. Nu crezi în for]a noastr\ de redresare, ca popor. Dar mesajele pe care le lansezi ar putea convinge destui nehot\râ]i s\ renun]e la lupt\, nu crezi?

Nu cred c\ scuzele adaug\ sau scad în vreo cauz\. Nehot\râ]ii care g\sesc în ce scriu

eu vreun motiv de scuz\ sunt cei care caut\ scuze pentru a-[i motiva inten]iile. {i, da, nu prea cred în for]a noastr\, pentru c\ m\ uit la popoarele care au for]\ [i constat c\ de foarte pu]ine ori sem\n\m cu ele. Dar cred în norocul nostru! Acolo unde poporul român nu a avut for]\ s\ mearg\ mai departe, s\ se înfig\ în contemporaneitate, a avut noroc! {i a avut noroc cu caru’! Noi nu am avut constructori care s\ ne fac\ trenuri, dar a venit Carol I [i a f\cut o linie ferat\ de la Bucure[ti la Giurgiu.

Am avut noroc! Cred c\ asta mi se întîmpl\ [i mie, pentru c\ eu, cu adev\rat, m\ simt norocos. Fac aceste judec\]i de valoare pentru c\, în primul rând, mi se aplic\ mie. Când spun c\ nu avem for]\, în primul rând m\ refer la mine!

Eu nu am for]\. Nu am for]\ s\ m\ redresez, nu am for]\ s\ nu fiu sup\rat pe primar... dar am noroc.

Nu cred în mesajul de tip AUR, cred doar în mesajul care are fundament ra]ional. Când

drumul începe cu Dumnezeu ne duce pe aici..., acela nu e un drum, e un cult religios.

Nu cred c\ popoarele trebuie s\ se organizeze dup\ cultele religioase! Trebuie s\ se organizeze în func]ie de ra]iune. Baza guvern\rii, de la Platon încoace, e, mai degrab\, ra]iunea.

Cred mai mult în cel care cose[te brazd\ cu brazd\ decât în cel care zice c\ are el o coas\ magic\ [i rezolv\ problema dintr-o dat\. „Gangnam style”, melodia lui Psy, am putea-o numi „u[uric\”, dar a adunat un record de vizualiz\ri. Crezi c\ publicul larg poate face diferen]a dintre aceasta [i una cu „greutate”?

Eu nu împart publicul dup\ preferin]ele lui, îl las în pace, treaba lui. Nu am o problem\ dac\ ascult\ Psy sau Tzanc\ Uraganu’.

De altfel nici nu mai [tiu unde pot g\si „realitatea”. Am abandonat drumul spre calitate sau aspira]ia de a descoperi muzic\ sau literatur\ de calitate. {tii ce caut eu? Veridicitate!

The ROBELOs BeTUI BeTUI Nr.Nr. 1816 (33), (31), decembrie septembrie 2015 / octombrie / februarie2015 2016 No- 4, 2021 Var\/Summer

35

I may not always agree with Lucian Mîndru]\ but I must admit it was a pleasure to converse with him. He is an inspired and energetic interlocutor who discusses by arguments. However, I do not understand how someone could listen to “manele” at low volume, when it is precisely at high volumes that one can fully appreciate the thunderous power of the percussion instruments. Overflowing with confidence and sincerity, Lucian Mîndru]\ shares with us his opinions about social networks, internet trolls, the poetics of “manele” music and cycling.

“I believe in social media with ID!”

Lucian Mîndru]\ [i so]ia sa, Ioana Mîndru]\, la Floren]a foto: © arhiva personal\ Lucian Mîndru]\

S\ [tii c\ eu citesc textele de manele. Unele dintre ele au mai mult\ for]\ decât o melodie popular\ brut\. Maneli[tii provin dintr-o zon\ a societ\]ii care nu mai are acel simt exagerat al ridicolului [i au curajul s\ spun\ lucrurilor pe nume. Desigur, acele lucruri nu sunt frumoase, dar de la Arghezi încoace [tim c\ se poate face frumos [i din urât (n.r.

Tudor Arghezi, estetica uråtului). În materie de gusturi sunt, mai degrab\, agnostic. Las pe toat\ lumea s\ fac\ [i s\ iubeasc\ ce vrea. Am [i scris pe aceast\ tem\.

Am descoperit [i texte de manele geniale: „{i când mor am valoare; La sicriu fac buzunare”. Exist\ un vers de manea absolut metafizic pe care pu]ini poe]i români ar fi putut s\-l scrie: „Te iubesc, dar nu pe tine!”

E superb, dac\ stai s\-l descifrezi în adâncime. Fire[te, omul care l-a scris nu a b\nuit c\ poate fi citit cu atâta profunzime. Dar asta

You argue for your views with fervor, so to speak. Why? Is it because you are convinced that your position is the correct one, or as an exercise?

Because my view is the right one, this is why I am so confident about it. I don’t form my opinions in a superficial manner. In reaching a conclusion, I adhere to the traditional practices in journalism: I consult three separate sources, I do a bit of thinking, a bit of research, I talk to people who have studied the topic in question. I don’t just let my opinions fly away into the public space. If I find that I was wrong, which happens very rarely, I let this be known this with the same confidence as when I presented my initial opinion. I have the power to admit when I’m wrong. I haven’t been a journalist in a long time. Most of my posts on social media are opinions, but it is very important for me that my position is the correct one. I always revise my mistaken viewpoints because I like to leave things “kosher”. A journalist has to admit when he is mistaken. But I am very rarely mistaken. (e.n., laughs.)

Perhaps the posture that best describes you is that of being an influencer. You don’t believe in our power, as a nation, to get back on track. But don’t you think the message you’re sending could convince a lot of people to give up the fight?

I don’t believe excuses would help with anything. The undecided people who find in my posts an excuse to give up the fight are those who were looking for excuses anyway. But it’s true, I do not believe in our power, because I look at powerful nations and I see we are nothing like them in most respects. However, I believe in our luck!

When the Romanian nation lacked to force to progress into contemporaneity, luck came to save the day. And we had loads of luck! We didn’t have engineers to build us trains, but Carol the 1st came and built a railway linking Bucharest and Giurgiu. We got lucky! I think that’s what’s happening in my case as well, because I feel truly lucky.

And my judgments about Romania apply, most of all, to myself. When I say we lack the power, I am referring to myself most of all. I lack the power. I lack the power to get back on track, to not be upset with the mayor… But I’m lucky.

I don’t believe in the messages of the AUR party. I only believe in messages that are based on arguments. When the road begins with “that’s the will of God”, that’s not a road, that’s a religious cult. I don’t think nations should be built around religious cults.

They should be built around the power of reason. The basis of governance, since Plato, has been reason. I am more convinced by the one who cuts furrows one by one than by the one who says he has a magic tool to cut everything at once.

36

ROBELO INTERVIEW LUCIAN MÎNDRU}|

e de fapt via]a, cultura, fiecare se codeaz\ într-un anumit fel. E vorba [i de teoria limbajului, pân\ la urm\, “every decoding is another encoding”... am f\cut la facultate [i nu vreau s\ sperii lumea cu cuvinte grele.

M\ uit mai degrab\ relaxat la ce se întâmpl\ în jurul meu. Singurul loc în care nu m\ potrivesc cu cultura popular\ este la volumul decibelilor. Cred c\ ascult\torii de muzic\ popular\, de orice fel ar fi ea, ar merita un implant de c\[ti audio!

Dar ce te faci cu pionierii „bum]i, bum]i”, cum ai numit tu decibelii, cu nebunia de la Woodstock unde au fost „Trei zile de pace [i muzic\", a[a cum au spus organizatorii, cu Janis Joplin, Joe Cocker sau Jimi Hendrix? Avem [i noi Vama Veche, este tot un fel de Woodstock.

Woodstock nu s-a desf\[urat în ora[. La noi se întâmpl\ în ora[e [i în cartiere de locuit. Se pune un cort între blocuri [i se face o nunt\. La noi sunt cluburi care se deschid în cartierele reziden]iale, iar vecinii nu pot s\ spun\ nimic. Nu e acceptabil a[a ceva.

„bul\”. Nu trebuie s\ ne a[tept\m ca social media s\ fie o surs\ de “News” [i cred c\ deja oamenii s-au l\murit în aceast\ privin]\. Ei nu sunt acolo ca s\ ob]in\ informa]ii despre lume, sunt acolo ca s\ se distreze, pân\ la urm\! Eu m\ înc\p\]ânez s\ livrez News verificat, dar asta nu înseamn\ c\ nu încerc s\ distrez [i eu, cu comentariile mele, cu opiniile mele, cu umorile mele, dar [tiu c\, în momentul în care m\ transform într-o surs\ 100% de “News”, plictisitoare, trist\ [i rece, f\r\ opinie... eu dispar! Din fericire, instinctul meu e altul [i pl\cerea mea nu e s\ dau [tiri chioare, pentru c\ am dat destul de mult\ vreme în via]a mea. Înc\ o dat\, ca s\ deosebim adev\rul de minciun\ în social media nu mai e posibil. Trebuie s\ ne obi[nuim cu aceast\ realitate. Trebuie s\ limit\m pe cât posibil – [i asta nu [tiu prin ce mecanisme – accesul în social media al celor care sunt acolo doar ca s\ livreze minciuni, ca s\ distribuie manipulare [i minciun\. Cred c\ res-

Psy’s “Gangnam style” could be called “light” from the perspective of its musical value, but it set a record for the number of views. Do you think people can tell the difference between a quality piece and works such as Psy’s?

I don’t group people by their musical preferences. To each his own. I don’t mind if they listen to Psy or Tzanca Uraganu’.

As a matter of fact, I’m not sure anymore where reality is to be found. I have abandoned the road towards quality or the ambition to listen to quality music or read quality literature. Do you know what I’m looking for? Authenticity.

I read the lyrics of “manele” songs. Some of them are more powerful than folk songs.

“Manele” singers come from a part of society that doesn’t have a highly developed sense of the ridiculous, and so they have the guts to tell things as they see them.

Of course, those things are not necessar-

Ai perfect\ dreptate, cu toate c\ [i Vama poate fi considerat\ „pe câmp”, dar [i exager\rile în cealalt\ direc]ie sunt cel pu]in amuzante. În Fran]a, ni[te or\[eni cu a doua cas\ la sat au dat în judecat\ pe coco[ul Maurice, care cânta la 5 diminea]a. Cu coco[ii ce facem? Îi t\iem pe to]i în numele democra]iei?

Nu cred, pare o legend\, trebuie verificat\ [tirea (n.r., afirm c\ [tirea este veridic\ ). Nu cred în genul acesta de [tire, nu comentez!

*

Online-ul e un creuzet cu de toate, se posteaz\ mesaje de orice fel. Acolo e[ti [i tu.

Crezi c\ fanii t\i [tiu s\ te decupeze din „peisaj”? La modul general, avem capacitatea s\ ne select\m informa]ia?

Nu, bineîn]eles c\ nu avem capacitatea s\ select\m informa]ia. Noi, în social media, nu suntem acolo pentru informa]ie, noi suntem acolo pentru gratifica]ii, pentru entertainment, suntem acolo ca s\ ne sim]im bine. {i ne bucur\m dac\ p\rerile noastre sunt populare [i sunt îmbr\]i[ate de cât mai mul]i oameni, de unde [i fenomenul de

{tirea a fost difuzat\ de BBC, The *Guardian, CNN, PROTV, EuropaFM etc. Mai mult, coco[ul Maurice a devenit un simbol al luptei s\tenilor din Fran]a împotriva ora[enilor „grei de urechi”, care cred c\ satul tradi]ional le datoreaz\ o lini[te artificial\.

Solu]ia dat\ de judec\tor a fost ca or\[enii s\ pl\teasc\ proprietarei lui Maurice, Corinne Fesseau, daune morale de 1000 euro.

Cu toate c\ pare incredibil, astfel de

cazuri nu sunt izolate în Fran]\. Au existat pl\ngeri [i pentru broa[tele din gr\din\, turi[tii au sugerat c\ greierii ar trebui anihila]i tot din cauza g\l\giei, in 1995 a fost pusa o scrisoare de amenintare cu moartea pe un pui etc. În acest context, mai mul]i primari au cerut ajutorul guvernului francez pentru a declara „decibelii agasan]i” parte din tezaurul na]ional.

Foto: © arhiva personal\ Lucian Mîndru]\

ponsabilitatea revine, în acest caz, proprietarilor de re]ele sociale. Dup\ IP, dup\ comportamentul în online... adic\, mai precis, eu sunt pentru „social media cu buletin”!

Profiluri reale, nu profiluri false, oameni adev\ra]i... Nu m\ deranjeaz\ opiniile oamenilor reali! M\ deranjeaz\ campaniile construite cu conturi false, din ce în ce mai bine f\cute. Dar, aten]ie, oamenii care gestioneaz\ aceste re]ele sociale [tiu care sunt conturile false, pentru c\ vin de pe acelea[i IP-uri, pentru c\ vin din acelea[i calculatoare, pentru c\ vin din acelea[i ]\ri, de foarte multe ori. Sunt câteva ]\ri care au „weaponizat” social media, adic\ au transformat social media într-o arm\ cu care destructureaz\ societ\]ile inamice. {i m\ refer la ]\rile din est care “targheteaz\” vestul.

Proprietarii de social media trebuie s\-[i ia treaba în serios. Noi, de aici, nu putem s\ facem mare lucru. Dar dac\ vom avea social media în care toate profilurile vor fi reale, cred c\ va fi o poveste mult mai curat\. {i cred c\ va veni [i acest moment în care societ\]ile vor în]elege cât de mare este pericolul de a avea, pur [i simplu, la urechea lor, oameni care le toarn\ otrav\.

E[ti un online addict. Care a fost postarea cu cele mai multe like-uri [i care a fost postarea cu cele mai pu]ine like-uri?

Trebuia s\-mi pui aceast\ întrebare pe la 45 de ani. Acum, la 53, nu mai ]in minte.

Abia dac\ mai ]in minte ni[te post\ri de s\pt\mâna trecut\. De 13 ani postez de câteva ori pe zi. Probabil c\ cel mai bine a mers, s\pt\mâna trecut\, o postare în care povestesc despre experien]a mea cu o doamn\ hotelier din Grecia. Am luat acum un an un bilet de la ea, i-am cerut banii înapoi, apoi nu i-am mai cerut... a fost o poveste emo]ionant\ pentru c\ mi s-a p\rut c\ femeia chiar merit\ s\ fie ajutat\. {i anul acesta m-am dus s\-mi cheltuiesc cei 750 de

euro – si nu î]i imagina c\ m\ duc la 5 stele, m\ duc la cazare de 30 euro pe noapte – [i nu am reu[it s\ consum tot creditul, iar femeia era preg\tit\ s\-mi dea diferen]a de bani înapoi. {i i-am spus, Constantina, ]ine-i acolo c\ mai vin câteva zile dup\ 15 septembrie. {i a fost atât de fericit\ c\ la plecare mia dat o sticl\ cu ulei... Am pus postarea asta [i am luat 12-13 mii de like-uri! Asta e postarea care a mers cel mai bine. Cele mai pu]ine like-uri iau post\rile în care, din p\cate, spun lucruri mai de substan]\! Merg prost post\rile din zona educa]iei [tiin]ifice, post\rile care se refer\ la evolu]ia natural\.

Românii sunt poporul care crede cel mai pu]in în evolu]ia natural\.

Online-ul a n\scut o infla]ie de pseudo-jurnali[ti, oricine poate scrie [i posta orice. Crezi c\ mai avem jurnali[ti? Ai mentori? Idoli?

Nu sunt pseudo jurnali[ti, sunt chiar jurnali[ti! Tu crezi c\ noi acum 30 de ani, când am trecut prin fa]a televiziunii [i am b\gat capul s\ vedem ce se întâmpl\ [i am r\mas acolo eram mai jurnali[ti decåt oamenii care scriu acum în online? Nu! Nu exist\ nic\ieri în aceast\ meserie oameni gata preg\ti]i. Ei nu sunt impostori, dar înva]\ din mers una [i alta [i se adapteaz\. Asta [i din cauz\ c\ acum în online intr\ mult mai pu]in\ educa]ie [tiin]ific\ decât a intrat în acele vremuri.

Idoli. Am oameni pe care-i invidiez. Invidiez to]i oamenii care au talk show-uri de prin America, care au tot felul de talk showuri smart, amuzante, Saturday Night Live...

John Oliver, Jon Stewart, Stephen Colbert... ace[tia sunt idolii mei! Sunt oamenii la care nu am cum s\ ajung pentru c\ nu am talentul necesar, sunt oameni la care aspir.

Din România consum Horia Sârghi, Zaiafet, îmi place foarte tare, mai consum, câte odat\, Barbu, vloggerul auto, mai consum Buhnici, când [i când, m\ mai uit la P\traru

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

ily beautiful, but we have learned from Arghezi that ugliness can itself be aesthetic.

In matters of taste, I’m agnostic. Live and let live. I even wrote about this matter. I found “manele” lyrics that are absolutely brilliant, like: “Even when I’m dead, I’m rich.

My coffin has pockets”. There is also a lyric that is absolutely metaphysical and few Romanian poets could have written it: “I’m in love but not with you”.

It is a wonderful lyric if you take the time to decode it. Of course, the author was not aware of the plethora of possible meanings.

But this is, after all, what life is, what culture is… Everything is encoded in a specific way.

Language theory is also relevant here: “every decoding is another encoding”. I studied this at university, but I don’t want to scare people off with technical language.

I’m rather relaxed when I look around.

The only time there is an incompatibility between myself and popular culture is in matters of decibels. I think those who listen to popular music deserve a headphone implant!

But what should we do with the pioneers of the decibels, with the likes of Janis Joplin, Joe Cocker or Jimi Hendrix? What should we do with the Woodstock craze, with those “three days of peace and music”, like the organizers described it.

Our Vama Veche is a kind of Woodstock.

Woodstock did not happen in an urban setting. The decibels that bother me are heard in urban settings and residential areas.

They set up a tent between apartment buildings and they do a wedding there. We have clubs that open in residential areas and the residents have no say.

This is not acceptable.

You are perfectly right, although it is more plausible to regard Vama Veche as a “field” rather than a residential, urban area. At any rate, the exaggerations going the other way are, at the very least, funny. In France, an urban couple bought a house in a village and then sued Maurice the cock for singing at 5 AM. What do we do with the cocks?

Do we kill them in the name of democracy?

I don’t believe this story. It seems to be a

37

38

ROBELO INTERVIEW LUCIAN MÎNDRU}|

câteodat\, sau mai degrab\ citesc intro-urile lui, îi citesc pe Tolontan, pe Negru]iu [i Pândaru, îl mai ascult pe Prelipceanu, ]in minte ce mai zice CTP-ul... sunt oameni pe care-i citesc [i ale c\ror mesaje ajung la mine.

Sunt [i eu un „p\rerist”, cred ca ai ales bicicleta ca manifest, ca mod de exprimare [i din nevoia de libertate. De ce ai ales bicicleta? De ce nu ai ales rolele, mountain climbing, alergarea sau altceva?

Nu-mi place s\ alerg. Mi se pare c\ nu e spornic s\ alergi. Am ales bicicleta pentru c\, într-un fel, e povestea vie]ii mele. Întotdeauna am fost fascinat de ea, am primit o biciclet\ cadou când aveam, cred, opt sau nou\ ani [i am înv\]at singur s\ merg, julindu-mi genunchii la ]ar\. Eu am început s\ muncesc de pe la 14 ani, f\ceam poze în cartier. Chiar eram fotograf. {i mi-am cump\rat biciclet\ din banii mei, la 14 ani. Foloseam bicicleta pe post de transport în Bucure[ti. Nu aveam întotdeauna bani de tramvai [i îmi pl\cea mai mult s\ merg cu bicicleta. Mergeam la bunica mea, dintr-o parte în alta a ora[ului, f\ceam ture destul de lungi, dup\ care am început s\ ies din ora[ [i mergeam pân\ la Moara Vl\siei, la lacurile din jurul Bucure[tiului, mergeam destul de departe în jurul Bucure[tiului. Întotdeauna am avut biciclet\. Când au ap\rut “MTB”-urile (n.r.

Mountain Bike), mi-am luat un MTB. Am f\cut MTB [i în str\in\tate când am fost la o burs\, prin anii ‘90 [i am descoperit ce frumos e la “downhill”... dar atunci eram mai tân\r [i m\ ]inea coloana. Dup\ aceea, am trecut exclusiv la cursier\ pentru c\ sunt mai pu]ine vibra]ii [i m\ doare mai pu]in spatele, am ni[te probleme cu spatele. Iar “long distance” am început s\ fac acum 15 ani, cu o tur\ la mare.

Dar nu eram complet „virgin”. Mergeam la serviciu cu bicicleta în acea vreme. De multe ori, când eram la PRO TV prezentator, eram pân\ la brâu îmbr\cat în cravat\-costum-c\ma[\ [i, în jos, pentru c\ erau mai confortabili pe biciclet\, aveam pantaloni scur]i. Dac\ a[ fi fost nevoit s\ m\ ridic în picioare, cred c\ ar fi murit lumea de râs! Cumva, bicicleta face parte din via]a mea, dintotdeauna.

E mult mai “engaging”, fizic, te consum\ [i te modeleaz\ mult mai bine decât multe alte sporturi. Dar, e adev\rat, nu faci bicep[i!

legend. (e.n., I affirm that the story is authentic ). I don’t believe in this kind of stories. I * will not comment.

The internet is a melting pot with all kinds of messages to be found there. Do you think your followers can tell the difference between you and others? Generally speaking, do we have the capacity to discriminate?

No, we lack the capacity to discriminate between various kinds of information. We don’t consume social media for the information but rather for the gratification, for the entertainment. We are there in order to feel good. And we are satisfied when our opinions are popular and embraced by as many people as possible, which is what generates the phenomenon of social media “bubbles”.

We should not expect social media to be a reputable news outlet and I think people have become aware of that. They are not there in order to gain information, but in order to have fun, after all! I’m trying to provide verified news, but this doesn’t mean I’m not also trying to be funny myself, with my comments, my opinions, my jokes...

I am aware that the moment I turn into a full-fledged news outlet, cold, boring and sad, without a hint of opinion, I disappear!

Thankfully, my instinct is not to do this. I don’t take pleasure in delivering plain news (something I’ve actually done for quite a long time). Again, it is not anymore possible to discriminate between truth and falsity in social media.

We have to get accustomed to this reality. We have to restrict the access on social media of those that are there solely to spread disinformation, to manipulate and spread lies (and I’m not sure how). I think the onus is on the owners of social networks to do this.

The mechanism should be based on IP address, behaviour…

More specifically, I am for a type of identity card based social media. Real profiles, not fake ones, real people… I am bothered by the campaigns built on fake profiles, campaigns which are getting better and better.

But those in charge of social networks know which profiles are fake, because they use the same IP, the same computers, they come from the same countries a lot of times.

There are a couple of countries which have weaponized social media, they created a weapon with which to destroy enemy nations. I am referring to the Eastern countries that are targeting the Western countries.

Those in charge of social networks should take their job seriously. We can’t do much from here. But if we get to a point where all the profiles are authentic, it’s going to be a much cleaner environment.

And I think we will also reach the point where societies will understand how dangerous it is to have someone just next to them, filling their ears with poison.

You’re an online addict. Which one of your posts received the most likes and which one received the least?

You should have asked me this question when I was 45. Now, at 53, I don’t remember.

I just barely remember what I posted last week. For 13 years I have been posting multiple times a day.

Perhaps my most liked post last week was the one where I told people about my experience with a hotel owner in Greece. I booked a stay at her hotel a year ago, I asked for a refund at first, but then reconsidered.

It was an emotional story because I truly felt the woman deserved to be helped. And

The story has indeed been covered by *the BBC, The Guardian, CNN etc. Moreover, Maurice the cock has become a symbol of the French villagers’ fight against noise-sensitive townsmen, who think the countryside owes them an artificial silence. The judge sentenced the townsmen to pay 1000 in damages to Maurice’s owner, Corinne Fessau.

Although it seems incredible, these are

not really isolated cases. There have been noise complaints also for frogs, other townsmen wanted crickets to be exterminated because of the noise they make. In 1995, a death threat was taped to a chicken etc.

In this context, a couple of mayors have asked the French government for help in order to protect these decibels as part of the national heritage.

Lucian Mîndru]\ [i so]ia sa, Ioana Mîndru]\, foto: © arhiva personal\ Lucian Mîndru]\

so this year I came back to make use of the 750 euros I had spent – and don’t think I stay at 5 star hotels; I spend 30 euros per night – and I didn’t manage to use the full credit. She was prepared to give me back my balance.

And I told her – Keep it, Constantina. I’m going to come again for a few days after the 15th of September. And she was so happy that she gifted me a bottle of oil on departure.

I posted this story and it had 12-13k likes. This is the post that went the best so far. The least likes I get, unfortunately, for the posts where I say things of greater substance. The posts related to scientific education, to natural evolution, don’t work well. Romanians are the most skeptical about natural evolution.

The internet has generated an inflation of pseudo-journalists – anyone can write anything. Do you think there remain any true journalists? Do you have mentors? Idols?

They are not pseudo-journalists, they are really journalists! Do you think that 30 years ago when we walked past the television building and peeked inside to see what was happening there, we were any braver than them?

No! No one is born ready in this business. They are not impostors. They are learning as they go along and they adapt. This is also because there is less scientific education happening on the internet now than there was then.

Idols. There are people whom I envy. I envy all the people that have talk shows in the US, all kinds of funny, smart talk shows such as Saturday Night Live… John Oliver, Jon Stew-

art, Stephen Colbert… Those are my idols! I cannot get to their level because I lack the talent. They are aspirational figures.

Local productions that I consume are Horia Sarghi, Zaiafet, sometimes I really like the content produced by Barbu, the automotive vlogger, Buhnici, sometimes Patraru (or rather his intros which I read), I read Tolontan, Negrutiu and Pandaru, I listen to Prelipceanu, I remember CTP’s interventions… I listen to what these people have to say and I resonate with them.

My opinion is that you chose cycling as a manifesto, as a way of expressing yourself, and from your need of liberty.

And now I ask you: why did you choose cycling? Why not roller skating, mountain climbing, running or something else?

I don’t like running. It doesn’t seem productive to me. I chose cycling because, in a way, this is the story of my life. I have always been fascinated by cycling, I received a bicycle as a gift when I was eight or nine years old, and I learned to cycle by myself, bruising my knees. I started working when I was 14 years old by taking photos in the neighbourhood. I really was a photographer. And I bought a bicycle with my own money when I was 14. I was using it as a means of transportation in Bucharest. I didn’t always have money for the tram and I liked riding the bike more. I would go to my grandmother, from one side of the town to the other, they were pretty long trips, and then I started to go beyond the city limits,

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

to Moara Vlasiei, to the lakes around Bucharest, I would go pretty far around the outskirts of Bucharest. When mountain bikes came out, I got one. I also rode my mountain bike abroad for a studentship and I discovered the beauty of downhill riding. But I was younger then and my spine could take it. I then started cruising exclusively because there are less vibrations and less back pain, and I have some issues with my back.

And I started doing long distance cycling 15 years ago, beginning with a trip to the seaside. But I wasn’t a complete virgin. I was riding my bike to work in those times. A lot of times, when I was presenting the news at PRO TV, I was wearing a suit and tie on the upper half of my body, but on the lower half I was wearing just shorts, because it was more comfortable riding like that.

If I had had to stand up, people would have laughed. Somehow, the bicycle has always been a part of my life.

Cycling is a lot more engaging, physically, it consumes you and it disciplines you better than other sports. But it’s true, you’re not going to get big biceps!

The Robelos is a tourism and HoReCa publication, and our readers are curious to know the routes Lucian Mîndru]\ takes when he goes for a ride.

This Spring I discovered two very beautiful routes which I recommend. They are Spring routes and I recommend them only for the April-May period, when it is warm and Dobrogea is not yet brown (Dobrogea is draughty, it gets dry very fast) and all the flowers are in a hurry to blossom, and there is also a route from Cernavoda to Harsova, near the Capidava stronghold, and you can also visit the Cernavoda stronghold.

There is also a Turkish stronghold there, on the shores of the Danube. And there is yet another route, from Cernavod\ towards Ion Corvin, through Chirnogeni and Rasova, and through Adamclisi and Medgidia on the way back. Both trails have the same length. They are not for amateurs. A trip takes 6 hours of continuous effort, but it’s worth it. I pack my bike and go as far away from Bucharest as I can, because Bucharest is very polluted and

39

40

ROBELO INTERVIEW LUCIAN MÎNDRU}|

The Robelos este o publica]ie de turism [i HoReCa, iar cititorii no[tri ar fi curio[i s\ afle pe ce trasee se avânt\ Lucian Mândru]\. În prim\vara asta am descoperit dou\ trasee foarte frumoase pe care le recomand. Sunt trasee de prim\var\ în Dobrogea [i le recomand doar în perioada aprilie-mai, când e cald [i Dobrogea nu este înc\ maronie – Dobrogea fiind secetoas\, se usuc\ foarte repede – când toate florile „se gr\besc” s\ ias\ [i un traseu de la Cernavod\ la Hâr[ova, pe lâng\ cetatea Capidava, cu vizitarea cet\]ii Cernavod\. Acolo, pe malul Dun\rii, este [i o cetate turceasc\. {i înc\ un traseu, tot din Cernavod\, spre Ion Corvin, prin Chirnogeni [i Rasova, cu întoarcere pe la Adamclisi [i Medgidia. Ambele trasee au cam aceea[i distan]\. Nu sunt trasee chiar pentru amatori, o tur\ dureaz\ cam 6 ore de pedalat încontinuu, depui ceva efort, dar merit\. Peisajele sunt super-wow. A[a, trasee mai scurte în jurul Bucure[tiului, nu mai fac.

Pun bicicleta în ma[in\ [i merg cât mai departe de Bucure[ti, pentru c\ Bucure[tiul este foarte poluat [i cu mizerie pe marginea drumului. Sunt por]iuni în care sunt gropi de gunoi de-a lungul drumului pe zeci de kilometri [i m-am s\turat de mizeria asta... Ajungi s\-]i dispre]uie[ti profund compatrio]ii când vezi cum arunc\ gunoiul [i eu vreau s\ continui s\-i iubesc. {i atunci, m\ duc departe de Bucure[ti [i de sudul ]\rii, în general, prin Transilvania, prin Dobrogea... Pe-aici prin sud, nu m\ mai dau. Mai fac câte o tur\ iconic\ pe la mare, dar, în rest, m\ dau prin Moldova, prin Bucovina, pe ruta Vatra Dornei-Boc[a. Alt\ tur\ foarte frumoas\ este de la Cluj spre TgMure[-Sighi[oara, dar nu pe DN1, ci pe variant\. Alt\ tur\ frumoas\ este în zona B\ilor Herculane, pe Valea Cernei, spre Masivul Godeanu, pe lâng\ m\n\stirea Tismana, iar din Herculane, o tur\ foarte frumoas\ este spre Or[ova, Cazanele Mici [i Mari. În Apuseni, un traseu foarte frumos este între Oradea [i P\durea Neagr\ (n.r. localitatea cu acest nume). {i în zona Bra[ovului sunt trasee frumoase, pe la Râ[nov [i pe la Sinaia, spre cota 2000, spre Piatra Ars\, când nu se duc „paltonarii”. {i în zona Sibiului sunt locuri [i trasee foarte frumoase, spre Sibiel [i P\ltini[.

D\-ne câteva sfaturi practice. Cum te echipezi, la ce trebuie s\ fii atent

când te pui pe [oselele din România? În primul rând trebuie s\ nu crezi c\ drumul î]i apar]ine! Exist\ [i biciclistul arogant care crede c\ salveaz\ planeta [i, ca atare, merge pe mijlocul drumului! Nu, nu poate salva planeta [i încurc\ [i circula]ia. Trebuie s\ mergi mai în dreapta [i s\ încerci s\ te în]elegi cu [oferii, mai degrab\.

Eu sunt rutierist, nu m\ pricep la MTB, recomand cursierele pentru long distance. MTBul e pentru coclauri, eu nu fac coclauri pentru c\ e prea mult\ zgâl]âial\. Recomand o biciclet\ cu ro]i sub]iri, cât mai u[oar\, echipament specializat, neap\rat pantalon cu bure]el [i ceva sub]ire pe tine. Recomand echipamentul specializat pentru biciclet\, acela cu buzunar la spate. Eu sunt în echipa Giant, [i întotdeauna am s\ recomand magazinuldebiciclete.ro, de la ei îmi iau echipament. Nu am un contract de sponsorizare cu ei, pur [i simplu Giant e furnizorul meu [i de biciclete [i de echipament. Am acas\ cinci Giant-uri. Am un pliant, pe care îl mai pun, din când în când, în port bagaj, trei cursiere – una dintre ele e pe un simulator – [i mai am o biciclet\ city cu care merg prin ora[, pentru c\ nu vreau s\ expun cursiera deoarece se fur\. În ultimii cinci ani am investit în biciclete cam cât într-o ma[in\. {i nu într-una ieftin\!

D\-ne, cu titlu de recomandare, câteva locuri în care s\ ne petrecem vacan]a de var\!

Vacan]\, în aceast\ var\, în România, zici.

Mi-a[ lua o camer\ la pensiunea Septembrie, la Cazane [i de acolo a[ face o tur\ cu bicicleta pân\ unde ajung, pân\ la Moldova Nou\ sau pân\ la cap\tul Golfului Dubova. A[ mai merge la Tg.-Mure[, nu pe DN-1, aten]ie. În jurul Tg.-Mure[ului sunt o gr\mad\ de trasee frumoase. Unul splendid este spre Miercurea Nirajului. A[ mai merge la Sf. Gheorghe, la Miercurea-Ciuc... Transilvania a avut acest noroc, a fost mult mai bine dotat\ cu drumuri înc\ de pe vremea Austro-Ungariei. Multe dintre ele au trafic sc\zut [i sunt ideale pentru ture de biciclet\, dar, evident, Transilvania fiind deluroas\, trebuie s\ fii preg\tit de deal.

Zona Oradei este foarte frumoas\ pentru ciclismul urban, printre cl\dirile Art Nouveau.

Ora[ul e traversat de un traseu pe malul râului Cri[ul Repede, iar de aici ai un traseu de biciclet\ pân\ în Ungaria. Alt ora[ prietenos cu bi-

cicletele este Sibiul. Are multe piste, de unde po]i face o tur\ pân\ la R\[inari, de exemplu.

Recomand [i Ia[iul pentru antrenament, traseul Ia[i-Vaslui. Ia[iul e frumos, urcarea pe Bucium e epic\ [i grea. E frumoas\ [i zona de la Piatra Neam] c\tre baraj (n.r. Bicaz), e superb\. {i Dur\ul e spectaculos de f\cut cu bicicleta, îl recomand cu mare drag.

Iar în sud, poate zona Comana s\ fie mai interesant\, dar mai bine nu! Sudul nu e foarte îmbietor pentru ciclism, are [osele destul de circulate [i asfalt prost. Din p\cate, noi în sud nu avem drum pe lâng\ Dun\re, ar putea fi cel mai spectaculos traseu din România. Chiar [i o pist\ mai îngust\ pe lâng\ Dun\re ar fi impulsionat turismul de tip Euro Velo pe care unii oameni îl fac, un coridor întreg, de la Atlantic [i pân\ la marea noastr\. Dac\ vrei o versiune de tur\ la mare, î]i recomand Bucure[ti-C\l\ra[i, prin Fundulea, M\n\stirea. De la C\l\ra[i, treci cu bacul la Ostrov... e un drum superb pân\ la Adamclisi... e aproape pustiu. Dup\ care po]i s\ te duci spre Vam\, dac\ vrei, prin B\neasa. E un traseu lung, de la Ostrov sunt vreo 160 de kilometri. Mai exist\ [i în Delt\ un drum. Te cazezi la Tulcea [i mergi pe biciclet\ pân\ la Nuf\rul. Acolo e un mic bac [i mergi spre Partizanu’, dar nu merge cu cursier\, î]i trebuie un „city” sau un MTB, pentru c\ drumul e, mai degrab\, nisip înt\rit.

La capitolul educa]ie nu st\m foarte bine.

Vezi un viitor, în ]ar\, pentru copiii t\i?

Da! Dar ce e mai important [i e o veste bun\ e c\ ei î[i v\d viitorul în România!

Ce te deranjeaz\ mai mult?

Diesel-ul sau volanul pe dreapta?

Foto: © arhiva personal\ Lucian Mîndru]\

there’s litter on the side of the road.

On certain stretches of road, there are landfills for tens of kilometers and I’ve had enough of this garbage. You start to despise your compatriots when you see how they litter and I want to keep loving them, so I go far away from Bucharest and the South of the country. I go to Transylvania, to Dobrogea… I don’t ride in the South anymore. I sometimes do iconic trips by the seaside, but otherwise I stick to Moldova, through Bucovina, on the Vatra Dornei-Bocsa route.

Another beautiful trip is from Cluj towards Targu Mures-Sighisoara, but not on National Road 1, on the alternative route. Yet another beautiful ride can be done in the Baile Herculane region, on Valea Cernei, towards the Godeanu massif, near the Tismana monastery, and from Herculane, you can have a very beautiful ride towards Orsova, Cazanele Mici si Mari. In the Apuseni mountains there is a very beautiful path between Oradea and Padurea Neagra. There as some beautiful routes in Brasov as well, in Rasnov, in Sinaia, towards Cota 2000, towards Piatra Arsa, when there’s no posers, in the Sibiu region, towards Sibiel and Paltinis.

Give us a few bits of practical advice. What equipment do you need and what do you need to look out for on Romanian roads?

First of all, you should not think that the road belongs to you! There is a species of arrogant cyclists who think they’re saving the world and are thus allowed to ride in the middle of the lane. But no, they’re not saving the world, they’re only hindering traffic. You should keep to the right of the lane and be

considerate towards the drivers.

I’m a road cyclist, I don’t know too much about mountain biking and I recommend road racing bicycles. Mountain bikes are for bumpy terrain, which I don’t do, because there’s too much shock for my back.

I recommend a bike with narrow tires, as light as possible, specialized equipment, padded cycling pants, and light clothing. I recommend specialized cycling equipment, with back pockets. I’m part of the Giant team and I will always recommend magazinuldebiciclete.ro, this is where I buy my equipment from. I don’t have a sponsorship contract with them, it’s just that Giant is my provider of bicycles and cycling equipment. I have 5 Giant bikes at home.

I have a pliable bicycle which I sometimes put in the trunk, three road racing bicycles, one of them is used for a cycling simulator, and I have a city bike which I use when I ride in the city because I don’t want to expose the racing bicycle, since thefts are not uncommon. In the past 5 years I have invested about the price of a car in cycling – and I don’t mean the price of a cheap car!

Please give us some recommendations, some places to spend the Summer holiday in Romania.

Holiday in Romania, you say. I would book a room at the September pension at Cazanele Dunarii, and from there I would go cycling to where I can get to, to Moldova Noua or the end of Golful Dubova.

I would also go to Târgu Mure[, but, again, not on National Road 1. Around Targu Mures there are lots of beautiful routes.

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

A splendid cycling route is towards Miercurea Nirajului. I would also go to Sf. Gheorghe, Miercurea-Ciuc… Transylvania has this luck to have had roads since the times of the Austro-Hungarian empire. A lot of them have low levels of traffic and are ideal for cycling, but, obviously, Transylvania is a hilly region, so you have to be prepared to cycle uphill.

The Oradea region is very beautiful for urban cycling, between the Art Nouveau buildings.

The city is traversed by the river Crisul Repede, and from there you have a path that goes all the way to Hungary.

Another cycling-friendly town is Sibiu. It has lots of cycling routes, and you can go on a trip to Rasinari, for instance. I also recommend Iasi for traing, the Iasi-Vaslui route. Iasi is beautiful, the uphill ride on Bucium is hard and epic.

The region from Piatra Neamt towards the Bicaz dam is also beautiful. Durau is also beautiful for cycling, I recommend it with all my heart.And in the South, Comana might be more interesting, but it’s better to just avoid the South. The South is not suitable for cycling. There is a lot of traffic and the roads are bad. It’s a pity that we don’t have a cycling route by the Danube, it could be the most spectacular route in Romania. It would attract EuroVelo type tourism, which a lot of people do, from the Atlantic all to way towards the Black Sea. If you’re interested in a cycling route to the seaside, I recommend Bucuresti-Calarasi, through Fundulea, Manastirea. From Calarasi, you take the bac and cross to Ostrov, it’s a beautiful road towards Adamclisi, virtually deserted. And then you can go towards Vama Veche, if you want, through Baneasa. It’s a long route, there are 160 kilometers from Ostrov.

There’s a route in the Danube Delta as well. You can check in and you cycle to Nuf\rul. There is a little bac there which you take to Partizanu’. But you can’t do it with the road racing bike. You need a city bike or a mountain bike, because the road is mostly hardened sand.

Romania is not doing very well from an educational standpoint.

Do you see a future for your kids here?

Yes! And, most importantly, they do too!

41

42

ROBELO INTERVIEW LUCIAN MÎNDRU}|

Lucian Mîndru]\ [i so]ia sa, Ioana Mîndru]\, foto: © arhiva personal\ Lucian Mîndru]\

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Am [i eu diesel, a[ fi ipocrit s\ spun c\ m\ deranjeaz\ diesel-ul. Nu am ma[in\ electric\, am în plan s\-mi iau, dar nu am bani. {i nu m\ deranjeaz\ volanul pe dreapta, atâta timp cât „omul” conduce civilizat!

M\ deranjeaz\, mai degrab\, geamul deschis cu mâna atârnând\, cu ]igara, ca [i cum strada ar fi scrumier\. Nu e scrumier\, dragilor, ave]i scrumier\ în ma[in\, pentru c\ oamenii au constatat acum 60 de ani c\ e o nesim]ire s\ scrumezi afar\.

Ce fel de cultur\ consumi: art\ plastic\, muzic\, film, carte?

Dac\ ne referim la carte, citesc mult\ literatur\ [tiin]ific\. Îmi place foarte mult pentru c\ genetica a ajuns foarte departe în ce prive[te originile popoarelor [i migra]iile.

Citesc mult\ antropologie genetic\. În ultima vreme m-am apucat iar\[i de fotografie, dup\ 30 de ani [i am început, din nou, s\ citesc c\r]i de compozi]ie [i de art\ fotografic\. În rest, citesc istorie.

Pe partea de filme, sunt fan comedii inteligente. Aici vorbim de Monty Python - Life of Brian este filmul pe care-l iubesc cel mai mult dintre toate, ever.

Muzic\? Încerc s\ nu ascult muzic\ din anii ‘80, din adolescen]a mea, pentru c\ mi se pare c\ e b\trânicios obiceiul, a[a c\ las “Apple music” ori “Spotify” s\-mi fac\ recomand\ri de muzic\ contemporan\ [i încerc s\ ascult muzic\ actual\. Asta înseamn\ c\ ascult [i muzic\ rave [i disco-dance [i muzic\ elecronic\ [i rock [i metal... deci, sunt destul de agnostic. Ascult foarte rar muzic\ româneasc\, nu îmi place muzica în care b\rba]i în toat\ firea, plin de bani, se vait\ de necazurile lor. {tii, acum sunt la mod\ b\rba]ii tri[ti. Nu prea ascult muzic\ popular\ [i nu ascult niciodat\ muzic\ tradi]ional\. Nu am crescut cu ea, nu face parte din universul meu [i nu o s\ mint niciodat\ c\ ascult cu pl\cere muzic\ popular\ la nun]i. Îmi este str\in\, pur [i simplu. Eu am crescut cu ABBA si cu Boney M. Pentru mine aceasta e muzica popular\. Pentru genera]ia mea muzica popular\ este muzica pop a anilor ‘80. Nu am ascultat niciodat\ Irina Loghin [i nu am vreo tr\ire s\ ascult a[a ceva. {tiu c\ e muzica poporului meu, dar nu e [i a mea!

What bothers you more? Diesel cars or right-hand drive cars in Romania? (e.n., in Romania, people are prejudiced against right-hand drive cars).

I have a diesel car, so I would be a hypocrite to say that diesel bothers me. I don’t have an electric vehicle, I’m planning on buying one, but I don’t have the money. And I’m not bothered by right-hand drive cars, as long as the driver is civilized.

Rather, I’m bothered by open windows and arms hanging over the door, with a cigarette in hand, as if the road was one’s personal ashtray. The road is not your ashtray! You have an ashtray in your car, because people have learned 60 years ago that it is not alright to leave cigarette ashes on the road.

What kind of culture do you consume: fine arts, music, film, literature?

If we’re talking about literature, I read a

lot of scientific literature. I enjoy reading it because genetics has gotten very far in terms of the origins of peoples and migrations. I read a lot of genetic anthropology. Lately I have taken up photography again, after 30 years, and I have started to read again books about image composition and photographic art. Otherwise, I read history.

In terms of films, I’m a fan of smart comedies.

I mean Monty Python. Life of Brian is my favorite movie of all time.

As regards music, I try not to listen to the music from my adolescence, 80s music, because it seems like a thing old people do, and so I let “Apple Music” or “Spotify” make me contemporary music recommendations, which I try to listen to.

This means I listen to rave, disco-dance, electro, rock metal… I am pretty much agnostic. I very rarely listen to Romanian music, I don’t like it when fully grown man, with pockets full of money, are lamenting their sorrows. I know, sad men are trendy now. I don’t really listen to pop music and I never listen to Romanian folk music. I didn’t grow up with it, it’s not part of my universe and listening to Romanian folk music at weddings is never a pleasant experience for me.

This kind of music is simply a stranger to me. Popular music as my generation understands it is the pop music of the ‘80s. I never listened to Irina Loghin and such music arouses no feelings in me. I know it’s the music of my people, but it’s not my music!

Marcel {tef Publisher The Robelos

44 ADVERTORIAL EMIL MUNTEANU ATRA DOFTANA

La Atra „Conceptul Atra este construit pe 3 piloni: Simte! Respir\! Gust\!

Deschide u[a de la terasa privat\, f\ un tur de orizont, inspir\ adânc [i afund\-te în peisajul care î]i va fi cas\ pentru perioada [ederii tale la Atra Doftana.

Acest mesaj poate fi citit pe home pageul site-ului Atra Doftana, o pensiune intim ascuns\ în panta malului drept al lacului de acumulare Paltinu, de pe Valea Doftanei. Doi arhitec]i cu har [i-au asumat la data genezei pensiunii Atra un proiect singular în peisajul românesc, au s\pat în malul de p\mânt [i au a[ezat funda]ia unei structuri ultra minimaliste fix pe malul lacului Paltinu, un bumerang pe care l-au „ascuns” în deal, a[a cum a descris arhitectul Bogdan Babici silueta construc]iei cu spa]ii rectangulare [i linii drepte, proiect ce avea s\ îi aduc\ locul unu la Anuala [i Bienala de arhitectur\ din România de acum câ]iva ani [i o onorant\ nominalizare la Bienala de Arhitectur\ de la Barcelona.

Aflat\ la doar 90 minute de Bucure[ti, pierdut\ printre mun]ii imp\duri]i, Pensiunea Atra este locul unde te po]i deconecta de rutina zilnic\. Chiar dac\ escapada ta de weekend dureaz\ doar o zi [i ai venit în mijlocul naturii pentru un simplu prânz “fine dining”, la Atra vei avea parte de fiecare dat\ de o experien]\ personalizat\ [i vei petrece momente memorabile.

Emil Munteanu, Managing Partner Atra Doftana

Oaza ta de Zen! Odat\ cu cererea au crescut [i capacit\]ile de cazare [i mas\ ale Atra Doftana. A[a a ap\rut Mira, doza ta de Zen [i casa ta departe de cas\. Aici vacan]ele tale devin memorabile.

De la terasa pentru plaj\ [i cocktailuri, la piscina unde se pot organiza petreceri private, la foi[orul panoramic unde po]i mo]\i la [emineu cu cartea ta preferat\ în mân\, Mira are

tot ce î]i dore[ti.

Situat\ chiar vizavi de hotelul Atra, pe cel\lalt mal al lacului Paltinu, Mira ofer\ aceea[i intimitate, atmosfer\ de relaxare [i servicii impecabile. Aici te po]i bucura de cazare în regim B&B, în camere duble cu baie cu du[, în apartamente confortabile sau într-un bungalow însorit. Savureaz\-]i micul dejun în sa-

lonul resortului sau pe una dintre terasele însorite, de unde po]i admira priveli[tea oferit\ de Valea Doftanei sau po]i face plaj\ în timp ce copiii t\i se joac\ în deplin\ siguran]\.

R\sf\] pe lac Vila privat\ Uno este o oaz\ de verdea]\ situat\ în inima naturii, pe malul Lacului Palti-

Pensiunea Atra Doftana, © fotografii din arhiva Atra

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

ora[ul se întrerupe!

Misiunea noastr\ este s\ ne r\sf\]\m oaspe]ii prin toate aceste dimensiuni senzoriale!“

nu, la 5 minute de pensiunea Atra Doftana.

Geamurile largi permit vederea neobstruc]ionat\ spre lacul Paltinu, iar suprafa]a vitrat\ mare creeaz\ impresia c\ natura de afar\ se continu\ în interior.

Este o loca]ie exclusivist\ care are dou\ dormitoare cu baie proprie, buc\t\rie utilat\,

living, mansard\ [i ponton propriu.

Vila privat\ Uno este un paradis al sim]urilor marca Atra!

Drume]ie pe munte [i Off Road Pentru spiritele aventuroase, care prefer\ exploratul [i plimbarea în aer liber, prin p\-

dure, la râu sau chiar prin zona rural\, exist\ o multitudine de c\r\ri [i drumuri care te pot duce unde dore[ti.

Zona Doftanei e încadrat\ de culmile Baiu spre apus [i Bratocea-Grohoti[u c\tre r\s\rit. În cei peste 500 de ani de când apar în actele oficiale, cele peste 2000 de gospod\rii împre-

45

46 ADVERTORIAL EMIL MUNTEANU ATRA DOFTANA

un\ cu târlele [i stânele b\trâne ale zonei au c\p\tat savoare istoric\, precum un vin bun care se las\ îmbog\]it sub urmele timpului.

Cadrul natural e dominat de p\duri virgine, p\[uni alpine [i plante rare. Aici, în regiunea cu cele mai multe zile însorite din an, temperatura medie anual\ este de +10oC.

adunare a stânelor în drumul lor de transhuman]\ spre b\l]ile Dun\rii. Al\turi de p\storit, locuitorii se ocup\ cu cre[terea vitelor, prelucrarea lemnului, ]esutul [i brodatul. O plimbare prin Te[ila sau Tr\isteni, printre s\teni [i activit\]ile lor, e o poart\ spre trecutul tradi]ional românesc.

O poart\ spre trecut

Experien]e culinare la Atra

Una dintre cele mai importante zone etnografice ale Prahovei, Valea Doftanei, p\streaz\ înc\ spiritul vie]ii simple, unde casele ]\r\ne[ti din secolul al XIX-lea, portul popular [i tradi]iile locale sunt înc\ departe de a fi doar obiecte de muzeu sau mituri populare.

A[a cum o ilustreaz\ [i Nicolae Grigorescu, principala activitate a localnicilor, p\storitul, se p\streaz\ înc\, zona fiind un loc de

În anii din urm\, turismul s-a diversificat foarte mult, s-a segmentat în func]ie de serviciile oferite, iar destina]iile culinare au devenit obiective turistice. Educa]ia gastronomic\ s-a dezvoltat foarte mult odat\ cu apetitul oamenilor pentru ingrediente [i combina]ii sofisticate.

Atra este o loca]ie „destination restaurant”, un pretext de evadare în mijlocul na-

turii. Restaurantul Atra poate fi [i locul în care vii doar s\ iei masa într-o atmosfer\ relaxat\.

Meniul sezonier a la carte este compus din cele mai proaspete ingrediente, procurate local de la fermierii, ciobanii, produc\torii tradi]ionali, cultivate în gr\dini proprii sau culese din p\durile din împrejurimi.

Meniul se schimb\ de 4 ori pe an, iar în serile de weekend oaspe]ii au ocazia s\ participe la cine cu meniu „tasting”.

Astfel, cu fiecare vizit\, ve]i avea ocazia s\ descoperi]i preparate noi, fiecare experien]\ culinar\ fiind diferit\. În dorin]a de a promova produsele române[ti, lista de vinuri con]ine doar nume ale celor mai apreciate crame române[ti.

Dup\ ce v-a]i ales felul de mâncare, întreba]i-l pe somelierul nostru ce vin v\ reco-

Pensiunea Atra Doftana, © fotografii din arhiva Atra

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

mand\ s\ asorta]i la mas\!

Dar, cel care cunoa[te în detaliu toate secretele acestui paradis verde este chiar Emil Munteanu, Managing Partner Atra Doftana, care a avut amabilitatea s\ ne r\spund\ la câteva întreb\ri. Iat\-le:

47

48 ADVERTORIAL EMIL MUNTEANU ATRA DOFTANA

EmiLMunteanu Managing Partner Atra Doftana

Atra. De unde denumirea? În latin\, Atra înseamn\ negru. Negrul este dominant în portul popular din Valea Doftanei. Apoi, tot complexul este construit în buza dealului, par]ial subteran [i de aici am f\cut o leg\tur\ cu p\mântul, care este [i el negru.

cunoscut [i m-am hot\rât, împreun\ cu câ]iva prieteni [i asocia]i de la firma de IT, s\ construim un hotel „altfel”. {i a[a am devenit cunoscu]i, datorit\ construc]iei care era total diferit\ de obi[nuitele hoteluri [i care, de altfel, a câ[tigat dou\ premii de arhitectur\, în dou\ edi]ii consecutive.

De ce a]i „îngropat” construc]ia în p\mânt?

A fost o solu]ie inginereasc\ sau una, mai degrab\, artistic\?

Arhitectul a dorit s\ nu afecteze spa]iul natural [i a copiat curbele existente, inclusiv pantele pe care le are dealul. Am vrut s\ fim cât mai pu]ini agresivi cu natura, s\ fim o prezen]\ discret\.

Cine sunt clien]ii Atra Doftana?

Sunt oameni din middle [i top management, oameni care apreciaz\, iubesc [i respect\ natura, care nu caut\ opulen]a, ci luxul simplit\]ii. În fiecare sâmb\t\ avem fine dining & wine pairing, [ase feluri de mâncare asociate cu [ase feluri de vin. A devenit, deja, o specialitate Atra, un serviciu pe care-l facem neîntrerupt de ani de zile, oferim preparate executate impecabil în combina]ii interesante, pe care nu le g\se[ti în alt\ parte.

Atra este noul atuu al Atra, o loca]ie spectaculoas\ cu 7 camere [i un bungalow chiar pe malul piscinei, cu „oranjerie” [i terase cople[ite de soare [i r\sf\]ate de lacul aflat la poalele gr\dinii.

De asemenea, miz\m pe privelistea spectaculoas\, „instagramabil\” a terasei de pe casa Atra, sub forma unui „lounge al fresco” unde oaspe]ii se pot înc\rca cu energia unic\ a locului în timp ce servesc masa sau un desert acompaniat de un cocktail.

A]i pozi]ionat Atra Doftana ca resort cu servicii culinare deosebite. Pentru ce vin turi[tii la Atra? Pentru mâncare sau pentru ambian]\?

Pentru ambele. La început veneau pentru ambian]\, îns\, cu timpul, pentru c\ noi am creat acest concept „destination restaurant”, acum avem turi[ti care vin de la distan]e mari, doar pentru a servi masa, pentru a petrece o zi la Atra. Turi[tii fac plimb\ri cu caiacul, stau pe terase la cafea, m\nânc\ prânzul, iar seara se întorc acas\. Se bucur\ de natur\, de mâncare [i se întorc acas\ cu sentimentul zilei împlinite.

R\mânem focusa]i pe unicitatea loca]iei, pe intimitate, pe spectacolul naturii, pe calitatea serviciilor.

Vila privat\ Uno by Atra, amplasat\ la câteva minute de Atra [i noua locatie, Mira Resort by Atra sunt facilit\]i complementare pensiunii Atra Doftana. Dup\ cum îi spune [i numele, deloc întâmpl\tor, Mira (a privi) priveste în oglind\ spre Atra, de pe partea cealalt\ a lacului care le une[te. Mira Resort by

Povesti]i-ne mai multe despre vila privat\ Uno [i secretele ei?

Vila privata Uno a avut [i are o foarte mare atractivitate. Amplasarea chiar pe malul lacului, într-o oaz\ de verdea]\, cu ponton propriu, este ca un cuib în care te sim]i în siguran]\, r\sf\]at [i încântat de tot ce te înconjoar\. Cu 2 dormitoare cu baie proprie, buc\t\rie utilat\ [i un living spectaculos, cu tavanul deschis, ce se une[te cu o mansard\ inedit\, fac din aceasta loca]ie un paradis al sim]urilor.

Atra Doftana exceleaz\ prin stil [i unicitate.

Cine a avut ideea unui complex green? Cu ce arhitec]i a]i lucrat?

Am lucrat cu arhitectul Bogdan Babici, [i cu George Maftei, coautor, de la studioul de arhitectur\ Tecon. Ei au gåndit un concept integrat în natur\, tipic minimalist, care s\ nu obtureze vederea spre lac, exact a[a cum neam dorit [i noi (n.r. Emil Munteanu, Eduard Dimitriev, {tefan Musta]\ [i R\zvan Florea – parteneri).

A]i debutat în business ca antreprenor în IT, iar acum a]i dezvoltat un resort turistic. Care este leg\tura dintre cele dou\ business-uri?

Nici una. Sunt pasionat de c\l\torii, îmi place s\ descop\r locuri neb\tute de turi[ti, pu]in populate, s\ v\d cum tr\iesc oamenii simpli, s\ le cunosc obiceiurile, ce m\nânc\, ce vin beau... tot timpul m\ uit la lucrurile acestea. {i mi-am dorit s\ construiesc [i eu un loc inspirat din c\l\toriile mele. În momentul în care am demarat proiectul Atra Doftana, în România conceptul de butic hotel [i construc]ii verzi era aproape ne-

Care sunt atuurile buc\t\riei Atra Doftana?

Restaurantul se bazeaz\ pe tot ce înseamn\ valori locale. În propor]ie de 70%, în mod special vara, ne aprovizion\m din gospod\riile locale [i din cele dou\ gr\dini pe care le avem, de plante verzi [i de legume. Ne aprovizion\m local cu ou\, brânz\, lapte, fructe de p\dure, ciuperci s\lbatice, leurd\, urzici, muguri de pin de brad, flori de soc... p\durea este cea mai bogat\ resurs\ a noastr\.

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE Emil Munteanu, Managing Partner Atra Doftana

Pensiunea Atra Doftana, © fotografii din arhiva Atra

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Ce ne recomanda]i s\ mânc\m la Atra?

Head Chef Ionu] tocmai a schimbat menul, a trecut la meniul de var\, mult mai light. {tiu c\ a introdus în meniu o salat\ de ro[ii cu spum\ de urd\ de la noi de la stân\, de pe Valea Doftanei. Din mai pân\ în octombrie de aici ne aprovizion\m cu brânz\. Exist\ [i o brânz\ specific\ în zona Doftanei, se nume[te ca[cavea, e o brânz\ afumat\, marc\ înregistrat\ Valea Doftanei. În buc\t\riile pensiunilor cu profil asem\n\tor lucreaz\ localnici, buc\t\rese din sat.

Cum a]i organizat buc\t\ria la Atra Doftana?

Avem un Head Chef pasionat, care a lucrat [ase ani în multe buc\t\rii din str\in\tate.

El e cel care conduce echipa din buc\t\rie format\, în mare parte, din localnici. El face toate set-up-urile, iar echipa lui le implementeaz\. {i, în general, lucr\m cu localnici. Din echipa de 31 de membri pe care o avem, 25 sunt din localitate.

Ce tip de oferte au func]ionat anul trecut [i care este poten]ialul pentru anul în curs?

Au func]ionat [i func]ioneaz\ foarte bine ofertele work@atra din timpul s\pt\mânii, dar [i cele care au promovat diferite s\rb\tori [i

49

50 ADVERTORIAL EMIL MUNTEANU ATRA DOFTANA

evenimente. Cel mai apreciat pachet este îns\ „Weekend Fine Dining” care ofer\ o sâmb\t\ sear\ super special\: fine dining & wine pairing, un r\sf\] senzorial la superlativ, urmat de foc de tab\r\ [i socializare sub stele [i la lumina lunii oglindite în lac. Ca o punte între work@atra [i Weekend-ul Fine Dining, am ini]iat un nou concept hybrid, „Weekend-ul începe joi”. {i pentru c\ Atra este un „Restaurant destina]ie”, c\tre care oaspe]ii vin ca s\ evadeze din ora[e chiar [i pentru un prânz, am promovat intens aceast\ escapad\ în natur\, ca un pretext de a ie[i din rutina meselor clasice la retaurant.

Cum te faci cunoscut?

Ce fel de promovare practici?

Cea mai bun\ reclam\ ne-o fac clien]ii care ne viziteaz\, dar avem o agen]ie care se ocup\ de social media [i PR. Turistul de ast\zi e informat, caut\ pe Google review-uri de tip Trip Advisor [i [tie exact la ce s\ se a[tepte.

Cånd lucrurile nu merg bine, la cine apela]i?

Cine v\ ajut\ s\ merge]i mai departe?

Partenerii mei sunt [i prietenii mei. Ei m\ ajut\, al\turi de so]ia mea care este implicat\ trup [i suflet.

Dac\ a]i lua-o de la cap\t, a]i schimba ceva?

Cu siguran]\. A[ construi un num\r mai mare de camere, a[ dezvolta mai mult zona de restaurant, pentru c\ restaurantul este, de fapt, un motor de dezvoltare. Avem zilnic la mas\ în jur de 150-200 de persoane.

Restaurantul Atra este o destina]ie în sine, un loc în care prime[ti o experien]\ multisenzorial\ [i în care „gustul” este poten]at de aerul pe care îl respiri. Restaurantul reprezint\ 60% din cifra de afaceri [i dezvoltarea lui r\mâne în preocuparea noastr\ continu\. Calitatea ingredientelor, ingeniozitatea combin\rii acestora, tehnicile de g\tit, dar [i servirea în anumite tipuri de farfurii [i acompaniamentul unor vinuri alese, fac din restaurantul Atra o experien]\ unic\.

Pandemia a schimbat profilul turistului?

Anul trecut turi[tii au avut comportamente ciudate, chiar agresive, a fost o perioad\ dificil\. Din aceast\ cauz\ am avut colegi care [i-

Vila privat\ UNO, Atra Doftana, © fotografii din arhiva Atra

au dat demisia, nu au mai suportat stresul. Dar a trecut acea perioad\.

Ce tip de turism crede]i c\ se potrive[te cel mai bine României?

Turismul de ni[\! S\ duci turistul „de mân\“ s\-i ar\]i locuri în natur\, cu buc\t\rie tradi]ional\, cu bulz ]\r\nesc ca la stân\, fasole cu ciolan preparat\ ]\r\ne[te, s\-l duci la distileriile artizanale... acest tip de turism este apreciat de str\ini 100%. Str\inii nu sunt interesa]i de Marea Neagr\, pentru c\ g\sesc în alt\ parte ap\ mai albastr\, sunt interesa]i de Transilvania, de Delt\, de Bucovina... de tradi]iile din aceste locuri.

Sunte]i unul din pilonii Repatriot Turism. Care este scopul proiectului? Cum func]ioneaz\?

Am a[tept\ri mari de la acest proiect. Sper ca fiecare român din diaspora s\ recomande România ca destina]ie turistic\, s\ vin\ cu un str\in „de mân\”, s\-i arate cât e de frumoas\ România. Cre[terea generat\ de adi]iile de turism nu e spectaculoas\, guvernul nu mai face nici m\car acele campanii clasice de promovare, cu „frunza”. 5 milioane de romåni pot fi 5 milioane de poten]iali agen]i de turism ai României. În aceast\ prim\var\ la Repatriot Turism am lansat o ac]iune puternic\ de promovare a zonelor tradi]ionale române[ti, Bucovina, Delta Dun\rii, Transilvania, Maramure[...

Apropo de proiectul în care sunte]i activ, Repatriot, crede]i c\ românii pleca]i se vor mai întoarce acas\?

Cred cu t\rie c\ România va ajunge acolo unde merit\ s\ fie, dar, desigur, va mai dura pân\ atunci. Noi, românii, am trecut prin dou\ crize în ultimii 12 ani, dar nu am înv\]at nimic din lec]iile istoriei. }ara nu se va schimba singur\!

Romånii de afar\ au situa]ii diferite. Am întâlnit români care o duc mai r\u decât în ]ar\, dar sunt deja dezr\d\cina]i [i nu se mai întorc [i români care o duc bine, mai ales cei pleca]i în America, dar pu]ini dintre ace[tia se vor mai întoarce – în grupul Repatriot avem o coleg\ care s-a întors definitiv în România, împreun\ cu so]ul ei american. Dar am putea s\-i facem pe cei pleca]i s\ se „întoarc\ cu fa]a” c\tre România, s\ investeasc\ în România, s\ vin\ cu know-how-ul lor, s\ vin\ s\ investeasc\ în companiile române[ti. Prin firma mea de IT am derulat anul trecut trei proiecte europene – Diaspora start-up, – din care am finan]at înfiin]area a 120 de companii.

Te preg\te[te înv\]\mantul românesc pentru antreprenoriat?

Cred c\ noi, antreprenorii, am luat-o înaintea înv\]\mântului. Eu sunt mentor Romanian Business Leaders, ]in cursuri de antreprenoriat pentru liceenii sau pentru tinerii care vor s\-[i deschid\ start-up-uri. Schimb\rile de mentalitate se vor vedea în pia]\ în doi trei ani.

Se v\d deja.

Ce pasiuni ave]i? Îmi place s\ c\l\toresc. Acum m\ preg\tesc s\ evadez în concediu. Pandemia m-a ]inut destul pe loc. Îmi place s\ descop\r locuri

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

noi, s\ v\d cum fac al]ii, s\ în]eleg care sunt trend-urile, îmi plac concertele live, sunt fan Coldplay [i U2.

Model de business?

Cred în echip\. Dar nu m\ implic dac\ [tiu c\ nu pot fi activ în luarea deciziilor.

Steve Jobs sau Bill Gates?

Steve Jobs!

Bicicleta sau trotineta electric\?

Bici, bici! E o zon\ superb\ în Valea Dofta-

Pensiunea Atra Doftana, © fotografii din arhiva Atra

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

nei, în mun]ii Baiului. Lucrez cu o asocia]ie de bicicli[ti, încerc s\ pun la punct câteva trasee montane. Atra Doftana poate fi [i o destina]ie pentru biciclet\, pentru a petrece o zi pe traseele montane din jurul pensiunii noastre.

Ce planuri de viitor ave]i?

Lucrez în continuare la cele dou\ proiecte importante, la Atra [i Mira. Nu mai reu[eam s\ facem fa]\ cererii [i a fost nevoie s\ ne dezvolt\m.

Despre Uno v-am povestit. Familia Atra sa îmbog\]it cu înc\ un resort, Mira, o loca]ie complex\ cu 7 camere, 1 bungalow, piscin\, loc de joac\ [i oranjerie, o oaz\ de r\sf\] pe malul lacului, în oglinda Atra. Mira este un concept Bed & Breakfast, oaspe]ii fiind invita]i s\ savureze prânzul [i cina în cadrul Restaurantului Atra.

Pentru a acomoda cât mai mul]i oaspe]i, chiar de anul trecut am extins terasele exterioare ale Restaurantului Atra.

Cea mai fascinant\ priveli[te a Atra este capturat\ acum prin noul roof top lounge „al fresco” pentru a putea primi în plus aproximativ 100 de oaspe]i.

Am extins, în acest fel, capacitatea de servire a mesei. Prin aceste investi]ii sper s\ ob]in o cre[tere a veniturilor, în acest an, de 30-40% .

Pe termen mediu [i lung, urm\resc s\ preiau mai multe loca]ii de pe Valea Doftanei, s\ le aduc sub „umbrela” Atra.

Ce mesaj transmite]i clien]ilor dvs.?

Dar revistei?

M\ bucur c\ revista devine din ce în ce mai bun\, [tiu c\ Drago[ (n.r. Dragos Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines) are o divizie media puternic\ [i a avut [i alte publica]ii. Dar asta mi se pare mai bun\ [i m\ bucur c\ are continuitate. A[tept cu ner\bdare, de fiecare dat\, apari]ia edi]iilor noi.

Clien]ilor mei le spun s\ se uite c\tre România [i c\tre turismul din România, pentru c\ suntem mul]i antreprenori care facem treab\ bun\ în România!

Sunt optimist! Cred în brandul Atra, în oferta gastronomic\ [i în echipa Atra!

Ligia {endrea

51

52

ROBELO INTERVIEW DANIEL LE{ Daniel Le[, foto: © Gabriel Motic\

DanieLLe[

Satul românesc sufer\, nu mai e doar sat f\r\ câini, acum e [i f\r\ oameni. Cât de greu e s\ fii p\str\tor al tradi]iilor unei lumi care dispare?

Din ce în ce mai greu. Ca s\ îl p\str\m, ar trebui s\ ]inem cont de cumin]enia lui [i de oamenii care [i-au dus o rânduiala în tihn\.

Satul este amenin]at de un t\v\lug numit consumerism. Vrem totul de-a gata! Casele nu se mai fac dup\ rânduial\, lemnul nu se mai taie iarna pe lun\ plin\... ne-au invadat rigipsul, inoxul [i col]arele, totul e drept... ori, casa satului românesc era în armonie cu natura, avea forme organice netezite cu mâna. O cas\

era folosit\ de dou\-trei genera]ii... ast\zi avem camere mari în care ne pierdem.

Leg\tura mea cu p\mântul. M-am n\scut într-un sat plin de via]\, la Tulghe[, lâng\ Mihe[u Mare. Cineva spunea c\ e nevoie de un sat ca s\ cre[ti un copil!

Eu am crescut într-un sat cu „rânduial\” [i cu oameni care au [tiut s\ p\streze tradi]iile.

Vecinii erau prieteni între ei, se ajutau între ei, mai demult, dac\ î]i murea o vac\, tot satul punea bani [i î]i cump\ra o alt\ vac\. Ori, ast\zi, avem bani, dar am devenit mai r\i. L\comia este un virus mai puternic decât Covidul!

Maramure[ul î[i pierde por]ile, sunt înlocuite cu prefabricate din o]el [i beton, casele acoperite cu [i]\ [i paie sunt înlocuite cu cele modulare. Putem opri declinul, cât de pu]in?

Maramure[ul nu î[i pierde doar por]ile, î[i pierde identitatea! Eu în]eleg c\ avem o criz\ de identitate [i vrem [i noi „s\ fim în rând cu lumea”, „s\ ne punem gresie în baie”, dar nu pân\ într-atât încât s\ ne arunc\m por]ile [i c\m\[ile pe care e scris\ istoria Maramure[ului.

Pe toate împuns\turile de pe c\m\[ile de cânep\ este istoria noastr\. Vin italienii s\ duc\ por]ile noastre din Maramure[ pentru a face

Daniel Le[ [i Peter Hurley, foto: © Gabriel Motic\

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

53

„Maramure[ul nu î[i Maramure[ is losing pierde doar por]ile, not only its gates î[i pierde identitatea! but also its identity!”

din ele elemente decorative la cl\dirile lor, iar noi le vindem pe bani m\run]i. Sau, [i mai r\u, s-au vândut case de prin 1700, din care s-a f\cut parchet. Maramure[ul trece printr-o perioad\ critic\ din cauza conduc\torilor.

Toat\ lumea vine cu proiecte europene.

Dar satul românesc nu a fost ]inut cu proiecte europene, a fost ]inut cu „rânduial\”! Dac\ noi ne-am trezi în al XII-lea ceas [i i-am proteja pe cei care înc\ mai au aceste por]i [i aceste case, s\-i scutim, cel pu]in, de impozite, tot ar fi ceva. }\ranul are nevoie s\ fie b\gat în seam\, are nevoie s\ fie dat de bun exemplu.

Romanian villages are wasting away, with fewer and fewer people living in rural areas.

How hard is it to be the keeper of a world that is disappearing each day?

It is getting harder and harder. To preserve them we should acknowledge the modesty and the good behavior of the people who have lived there. The village is threatened by a steamroller named consumerism.

We expect everything to be handed to us ready-made! When building houses they don’t respect the traditions anymore, wood is no longer chopped on a Winter night with full moon. We have been invaded by plasterboard, inox and edgings, everything is perfectly straight… But village houses were in harmony with nature, with organic forms built by hand. A house used to be a home for 3 generations… Today we get lost because the rooms are so big.

I was born in a village full of life, in Tulghes, near Mihesu Mare. Someone said that it takes a village to raise a child!

I grew up in a village where customs were

followed and where people knew how to maintain traditions. The neighbours were friends with each other, they helped each other. A while ago, if your cow died, the villagers would raise money and buy you another one. Today we have money, but we have become meaner. Greed is a virus more powerful than Covid.

Maramure[ is losing its traditional gates, they are being replaced with prefabricated elements made from steel and concrete, the straw-bale houses are being replaced with modular ones. Can we stop this decay, at all?

Maramure[ is losing not only its gates but also its identity! I understand we are undergoing an identity crisis and we want to get in line, we want to have tiles in the bathroom, but we should not go as far as throwing away the gates and the traditional shirts on which the history of Maramure[ is written. On every poke of the sewing needle on our hemp shirts lies written our history. The Italians come to take our gates from Maramure[ to use them as decorative elements for their own build-

54

ROBELO INTERVIEW DANIEL LE{ „Nu noi suntem cei care vom salva satul românesc, satul ne va salva pe noi!

Ori, moda acum e cu borduri [i asfalt. Sunt foarte sup\rat pe cei care ar trebui s\ aib\ grij\ de istoria noastr\. În locul c\m\[ilor ]esute manual au ap\rut tot felul de chinez\rii. Lelea Florica cosea o c\ma[\ în doi ani, iar ma[ina chinezeasc\ o face în câteva minute. În timp ce cosea, lelea Florica le spunea nepo]ilor pove[ti.

Nepo]ii cre[teau cu aceast\ imagine. Conexiunea dintre bunic\ [i nepot a disp\rut. Nu mai cârpim c\m\[ile vechi, le arunc\m. Dac\ nu [tim s\ coasem, s\ repar\m ce e stricat, vom ajunge s\ înlocuim [i partenerul de via]\. De aceea vedem oameni neferici]i, care alearg\ dup\ „sclipiciuri”, care nu se mai satur\!

Mai avem înc\ por]i, mai avem înc\ case, mai avem înc\ rânduial\. Dar trebuie s\ ne trezim! {i m\ rog la Dumnezeu s\ nu ne smintim! S\ p\str\m ce am primit de la bunicii no[tri. Avem bani, dar suntem atât de s\raci încât, în afar\ de bani, nu mai avem nimic.

trimit\ mesaje pe telefoane.

Ini]iativele private, conservatorii de patrimoniu nu reu[esc s\ opreasc\ falsificarea satului românesc. Târgurile se umplu de plastic [i chinez\rii, politicienii î[i aduc aminte de el doar la alegeri. Ce putem face cu statul român?

Suntem f\r\ putere în fa]a acestui t\v\lug care ne calc\ tradi]iile în picioare. Pentru a fi o voce, „talpa ]\rii” ar trebui s\ se organizeze în asocia]ii. În mod special bresla[ii. S\ nu ne mai l\s\m p\c\li]i la târgurile de turism, s\ stam cu mâna întins\ pentru dou\-trei pixuri, o map\ [i un ecuson în piept. F\r\ me[terul autentic [i f\r\ ]\ranul care a muncit cu mâinile lui p\mântul nu se poate face turism rural. Acest tip de turism trebuie împletit cu jocurile noastre, cu mânc\rurile noastre, cu b\uturile noastre.

Dac\ reu[im s\ ne adun\m câ]iva, s\ fim cu adev\rat o voce, s\ ne organiz\m într-o asocia]ie... Ne mint (n.r. autorit\]ile) în fa]\ în fiecare an. Ajung la putere oameni care nu se mai satur\ de faim\ [i de bani. {i aici e toat\ problema. Aici e marea dram\. Ne l\s\m c\lca]i pe cap, iar copiii no[tri, nepo]ii no[tri pierd.

Ce ne facem cu copiii no[tri care sunt bombarda]i cu imaginea prelucrat\ vizual? Aceast\ informa]ie trucat\ le distruge creativitatea! Sunt copii care vin în tabere la mine [i nu se [tiu juca. {tiu s\ comenteze doar pe „dr\c\rii”, s\

Vorbe[ti mereu despre faptul c\ mo[tenirea pe care trebuie s\ o dea un p\rinte copilului s\u este educa]ia. Cum vezi [coala româneasc\? }i-ar fi pl\cut s\ fii dasc\l?

Vrând-nevrând sunt dasc\l. 500 de copii îmi calc\ pragul în fiecare an. Dar eu cred mai mult în ucenicie decât în înv\]\mântul românesc de ast\zi! Cu riscul de a fi acuzat de naivitate, eu cred c\ ucenicia este cea care te pune pe picioare [i te face „b\rbat”.

Eu am avut ocazia s\ stau lâng\ mai mul]i me[teri olari [i acum îmi dau seama c\ a fost cea mai bun\ metod\ de a m\ educa. Am înv\]at s\ m\tur pe jos, s\ fr\mânt lutul, s\-l pun pe roat\ [i, apoi, s\-l ard. Am înv\]at s\ am r\bdare, am înv\]at c\ dac\ vreau s\ am trebuie s\ muncesc.

Ori, înv\]\mîntul de ast\zi a r\mas în comunism, iar gre[elile se subliniaz\ „cu ro[u”.

Ne înva]\ lucruri de care nu avem nevoie [i nici m\car nu ne înva]\ s\ muncim. Se dau diplome pe band\ rulant\, eu nu m\ pot l\uda cu o diplom\ de studii superioare, dar am ucenicia pe care am facut-o de la [apte ani.

E[ti artist. Actul creator stimuleaz\ orgoliul, dar cantitatea difer\ de la un artist la altul.

Care este cel mai mare orgoliu al t\u?

A[ vrea s\ scap de ele pentru c\ nu îmi fac bine! Orgoliile î]i pot face r\u dac\ nu sunt cu m\sur\! Am orgoliul ]\ranului uitat într-un col] de sat, care a muncit o via]\ întreag\ cu mâinile lui, al acelui ]\ran care trude[te în continuare [i care crede c\ ro[iile române[ti sunt bune, care mai crede c\ laptele nostru este bun [i c\ ou\le noastre sunt bune. Sunt acei oameni pe care lumea nu îi bag\ în seam\ [i care î[i cînt\ „horele cu noduri”, plângând pe câmp, sunt oameni care se bucur\ din plin de via]a pe care o tr\iesc simplu.

A[ vrea s\ m\ asem\n din ce în ce mai mult cu ace[ti oameni, a[ vrea s\ nu mai am orgolii personale!

Înv\]\m câte ceva de la fiecare persoan\ pe care o întâlnim. Ce ai înv\]at de la concet\]enii t\i care acum compun diaspora român\?

It is not us who will save the village.

The village will save us!”

ings, and we are selling them for nothing.

Even worse, we’ve sold houses dating back to 1700, from which they made parquetry.

Maramure[ is going through a critical period because of our rulers.

Everyone is talking about EU-funded projects. But the Romanian villages were not built with EU funds. They were born from custom and tradition. If we would wake up in the eleventh hour and protect those who still have these gates and these houses, at the very least, introducing tax exemptions for them, it would still be better than nothing. Peasants need attention, we need to look up to them as exemplars. But the trend now is to lay more kerbs and asphalt. I’m very disappointed with those who are supposed to be looking after our history. Handcrafted shirts have been now replaced by Chinese productions. Auntie Anne needed two years to sew a shirt, but the Chinese machine can do it in a couple of minutes. While sewing, Auntie Anne would tell stories to her nephews. Nephews used to grow up with this image. The grandmother-nephew connection has disappeared. We don’t patch up old shirts anymore. We throw them away. If we can’t sew, if we can’t patch up what’s broke, we’ll get to replacing our significant other soon enough. This is why we see unhappy people, running after “glitter”, people who just can’t be satisfied.

We still have gates, houses, we still have customs. But we must wake up! And I pray to God that we don’t go mad. We need to keep the heritage our grandparents gave us.

We have money, but we are so poor that we have nothing else besides.

Private initiatives to preserve the national heritage cannot stop the mystification of villages. Village fairs are full of plastic and Chinese replicas, and politicians remember about the villages only during elections. What can we do to fix this?

We are powerless against this steamroller trampling our traditions under foot. In order for their voice to be heard, peasants need to organize themselves into associa-

Foto: © Gabriel Motic\

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

pottery wheel, and then firing it. I learned to be patient, I learned that I need to work for success.

But today’s educational system is stuck in the times of Communism, with the mistakes being underlined with a red pen. They teach us things we don’t need to know and they don’t even teach us how to work. Diplomas are handed out on a treadmill. I can’t brag with my diploma because I don’t have one, but I have done my apprenticeship for 7 years.

tions – especially the guildsmen, they should put an end to this mockery where they keep their hands outstretched for some pens, a map and a badge to wear on their chests.

Without the authentic craftsman and the peasant who has worked the land with his own hands, there can be no rural tourism. This type of tourism needs to work together with our traditional games, our traditional foods and drinks. But our voice can only be heard if we associate. The authorities are lying to us each year. People who simply cannot get enough of the fame and the money become our rulers. And this is the problem, this is the drama. We allow ourselves be trampled under foot, and our children and nephews stand to lose because of this. How should we respond to the fact that our children are bombarded by digitally processed images? This truncated information hinders creativity. There are kids who come to my camp and they don’t know how to play. They can only post comments or send messages on the phone.

You are an artist. The creative act stimulates the ego, but the measure is different for everyone. Where do you stand in terms of self-pride?

I would like to get rid of self-pride because

it is not good for me. Self-pride can be harmful if it is not within reason. I have the pride of the peasant, left forgotten in a village, who has worked all his life with his hands, the pride of the peasant still grinding away, who thinks our local tomatoes are the best, that our local milk is good, that our local eggs are good. I’m referring to those people that are invisible to the public eye, who sing their sorrows, who cry on the field, they are the people who enjoy their simple lives to the fullest.

I would like to get closer and closer to this model, to renounce all vainglory.

You always talk about how the inheritance that parents leave for the children should be their education. How do you see the Romanian educational system?

Would you have liked to be a teacher?

I am a teacher whether I want it or not.

500 kids come to my camp every year. But I believe more in apprenticeship than in today’s educational system. With the risk of being accused of naivety, I think apprenticeship is what makes one a man.

I had the opportunity to be near pottery masters and I realize now that that is the best education one can have. I learned to mop the floor, kneading the clay, centering it on the

We learn something from each person we meet. What did you learn from your compatriots that now comprise the Romanian diaspora?

I learned two things: what to do and what not to do. I’ve been invited several times to many places such as Brussels, Strasbourg, Sweden etc. in order to engage with the Romanian diaspora and I found strong communities everywhere. I saw churches packed with diasporans, while in Romania I saw empty churches. I saw the Romanian youths abroad in traditional clothing, while in Romania I saw the youths wearing Louis Vuitton and Gucci. I see a lot of unity and love in the diaspora, I see them meet up on Sundays at banquets, and in Romania I see people fighting for a handful of land.

But I’ve also seen diasporans who have left the country in search of a better life and who have forgotten their native language.

They are ashamed of their origins!

I was part of an official delegation and someone told me that it would be better if our hosts didn’t learn we were Romanians. There are two categories of diasporans: one category is madly missing their country, and the other category has been put asleep by the money. But I think they will wake up, because the majority of diasporans are ambassadors of Romania who won’t forget where they were born. A lot of foreigners have crossed my doorstep after seeing movies about Romania.

Daniel Les is a complete product. He’s made masterpieces, he has a marketing and PR strategy, he has a business side. Aren’t you afraid of getting stuck in a rut? Aren’t you afraid that you’ll lose the connection with the land?

I am afraid. I am in danger because of this commercial image that a lot of people attribute to me is suffocating me. Buses full of tourists come to my place in the Summer and

55

56

ROBELO INTERVIEW DANIEL LE{

Am înv\]at dou\ lucruri: 1). cum s\ fac [i, 2)., cum s\ nu fac!

Am fost invitat de mai multe ori, în foarte multe locuri, la Brussels, la Strasbourg, în Suedia... s\ vorbesc cu diaspora român\ [i, peste tot, am g\sit comunit\]i foarte puternice. Am g\sit biserica din diaspora plin\ [i v\d bisericile noastre c\ se golesc de oameni, am v\zut tineri care se îmbrac\ în straie populare [i v\d în România tineri care se îmbrac\ de la Louis Vuitton [i de la Gucci. V\d în diaspora unitate [i iubire, îi v\d cum duminica se întâlnesc la agape [i v\d în România oameni care se ceart\ pentru o palm\ de p\mânt.

Dar am v\zut în diaspora [i oameni care au plecat dup\ un trai mai bun [i care au uitat graiul românesc. Le e ru[ine c\ sunt români!

Eram într-o delega]ie oficial\ în afara României [i cineva mi-a spus: ar fi bine s\ nu se [tie c\ suntem români. Sunt dou\ categorii de diasporeni: unii care mor de dorul ]\rii [i al]ii pe care banii i-au f\cut s\ „a]ipeasc\”. Dar eu cred c\ se vor trezi, pentru c\ majoritatea diasporenilor sunt ambasadori ai României care nu uit\ unde s-au n\scut. Mul]i str\ini miau c\lcat pragul dup\ ce au v\zut filmule]e cu România noastr\.

Daniel Le[ e un produs complet.

Are oper\, marketing, PR [i business.

Nu î]i e fric\ de rutin\? Nu î]i e fric\ c\ vei pierde leg\tura cu p\mântul?

Ba da! {i sunt în pericol. Tocmai aceast\ imagine comercial\, pe care mult\ lume mi-o atribuie, m\ sufoc\. Vara îmi vin autocare cu turi[ti [i îmi dau seama c\, dac\ nu m\ voi opri, m\ voi „dilua”! Dar ]in leg\tura cu duhovnicul meu, am grij\, în primul rând, de sufletul meu [i îmi aplic, în fiecare an, un „tratament”. M\ desprind de confortul meu [i m\ duc singur, eu cu mine, descul] prin Maramure[. F\r\ bani [i f\r\ telefon mobil. Ultima dat\ am rezistat 9 zile. Ca s\ nu uit\m c\ noi suntem, de fapt, fiin]e spirituale care locuim într-un trup, din când în când ar trebui s\ avem grij\ [i de spiritul nostru. Dup\ dou\ zile de sevraj, când ai nevoie de confortul de acas\, unde tu e[ti bine cu familia ta [i m\nânci ce-]i place, sim]i cam cum e cu foamea! Nu

cer[esc niciodat\, fac voluntariat. Îi ajut pe oameni în curte, sparg lemne, car bostani... iar ei m\ invit\ la mas\, ca pe un prieten. Pentru ei tu nu mai e[ti turistul cu ma[in\ scump\ [i aparat foto, e[ti semenul lor, e[ti cel care i-ai ajutat la câmp. {i-atunci, când cineva î]i întinde „[tergariul” [i î]i pune un blid de mâncare în fa]\, î]i d\ o parte din sufletul lui. Am observat la oamenii înduhovnici]i, de peste 80 de ani, c\ sunt împ\ca]i cu ei. Îmi aplic în fiecare an acest tratament [i caut s\ nu pierd leg\tur\ cu p\mântul, cu modul simplu de via]\. Respect o regul\, nu stau mai mult de dou\ zile într-un singur loc, pentru c\ m\ împrietenesc cu oamenii.

Asta fac în fiecare an, ies din confortul meu, ca s\ nu m\ smintesc, s\ nu uit leg\tura cu p\mântul, s\ nu uit s\ vorbesc cu oamenii de lâng\ mine, s\ nu uit s\ ajut. Trebuie s\ ne ocup\m de copiii no[tri, s\-i înv\]\m s\ tr\iasc\ frumos, s\-i ducem acolo unde copiii înc\ mai [tiu s\ se joace, unde seara pot auzi mugetul vacii...

De curând, a venit la mine o echip\ de la National Geographic. Realizau un film despre cele mai frumoase mirosuri din lume [i au ales România ca fiind ]ara cu cel mai frumos miros natural, al ierbii cosite manual. În România densitatea de plante pe metru p\trat este de câteva zeci de ori mai mare decât în alte ]\ri. În momentul în care ]\ranul bag\ coasa în iarb\ se elibereaz\ un miros unic, cu efecte terapeutice. Am refuzat onorariul pentru filmare, dar am cerut ca în film s\ apar\ de patru ori, mare, denumirea regiunii: Maramure[. {i iam provocat s\-[i aduc\ [ezlongurile, s\ st\m în lanul de iarb\ cosit\.

S\pt\mâna trecut\ am primit o vizit\ de la Ministerul Culturii. Eram propus pe lista Tezaurelor Umane Vii [i le-am spus c\ acele Tezaure Umane Vii mor f\r\ s\ fie b\gate în seam\. Nu apar pe sticl\. Sunt în satul lor [i horesc horele lor de dor. Ei sunt tr\itorii [i p\str\torii tradi]iilor în România.

Nu noi suntem cei care vom salva satul românesc, satul ne va salva pe noi!

M\ rog la bunul Dumnezeu s\-mi dea doar cât pot duce, ca s\ nu m\ smintesc, s\ nu m\ pierd pe mine.

I realize I will become “diluted” if I don’t stop. But I keep in touch with my confessor and I take care, most of all, of my soul, which is why I undergo a “treatment” each year. I leave the comfort of my house behind and I walk through Maramure[, barefoot. Last time I lasted 9 days. We should pay attention to our spiritual life from time to time so we don’t forget that, although we live in a body, we are spiritual beings. After two days, withdrawal kicks in and you long for the comfort of your home, where you are together with your family and you can eat what you like. I never beg, I do volunteering.

I help locals with gardening, I chop wood, I carry pumpkins etc. and they invite me to dinner, as a friend. In this context, you cease to be the tourist with an expensive car and you become one of them, a friend who helped them with their work. And when someone sets the table and offers you a dish, they give you a part of their soul. I’ve noticed that people who are spiritually mature, over 80 years old, they are at peace. I do this practice each year in order to preserve my connection with the land, with the simple way of life. I follow a rule – I don’t stay for more than two days in the same place because then I become familiar with the people.

Daniel Le[, foto: © Diana Buzoianu

This is what I do each year so I don’t go mad, so I don’t lose my connection with the land, so I don’t forget to speak to people, so I don’t forget to help. We need to teach our kids to live beautifully, we need to take them where kids still know how to play, where they can still hear the cow mooing in the evening…

When peasants cut the grass with the sickle, a unique smell ensues, with therapeutical effects. I refused the payment for the filming, but I asked them to mention, in large font, the name of the region, four times: Maramure[. I provoked them to bring their lawn chairs and sit in the field with freshly cut grass.

Last week I received a visit from the Ministry of Culture. I was nominated for the title of Living Thesaurus, and I told them that such people die without being acknowledged.

They’re not on TV. They stay in their village and sing their songs. They are those who enact these traditions and preserve them.

We won’t save the village. The village will save us. I pray to God that He gives me only as much as I can handle, so I don’t go mad, so I don’t lose myself.

Robelo is a concept that puts a spotlight on the authentic places in Romania.

I know you have a pension. What kind of people are those who cross your doorstep?

I am selective. I can say they are all educated people, from simple folk to ambassadors. Most recently I had the ambassador of Israel as a guest. He stayed for three days and we ate hearth-baked bread. I dressed him up in our traditional clothes and we walked barefoot on the grass. I’ve had a lot of ministers and artists from all countries visit me. Now a group of artists from France are coming, with Rona Hartner, and they are shooting a film.

They want to taste the simplicity of the place.

I won’t offer them sophisticated dishes, but I will give them Auntie Anne’s baked bread, which we will serve warm, fresh from the oven, with cold pressed oil or sour buffalo milk. And when we eat this together with a salad made with non-GMO tomatoes and we crush a raw onion…

These foods still have a taste!

I will make a big banner which I will install in the marketplace. It will say thus: If you buy from local farmers, you help them keep their children in school. If you buy from the supermarket, you help “that guy” buy another yacht.

I think we should support our local farmers. Their produce is healthier and tastier. The tomatoes in my garden are from the Romanian seed bank, the wheat I use to make my bread is bought from peasants, and the oil I press myself. I have a small press which I use to make my own oil, from sunflower, from walnuts, from pumpkins. I have a small farm, with pigs, and I feed them grass and pumpkins. The taste of this meat is like nothing you can find at the supermarket.

I welcome my guests with my stories, my rooms with rustic décor, with pottery therapy, if you will, I show them how they can make a vase with their own hands. Two weeks ago we had a retreat session, a group of girls came to do yoga and pilates and I made them knead clay with their feet. With some of my guests - I cannot call them tourists – I get so familiar that they help me with the gardening. I get them involved in the traditions.

I would like to leave something behind, a drop of color on life’s painting.

Now, I don’t know if my drop will be paler, shriller, whiter…

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Townsmen have discovered the village. With your teachings, you take them back in time. What do they take home in the end?

Those who are patient enough to take a break from the rat race will come home with memories and unforgettable stories. For me what is important is not the tourism business per se, but to raise some questions in the minds of those who visit me. If I tell them a story about my grandparents and it gets to their heart, I am satisfied. I need to look after my own soul so that it doesn’t wither away.

I’m a missionary, and even if now I’m crying alone, maybe some will hear me. I will continue to shout and I will become even stranger for a lot of people, telling them that it takes very little to live beautifully. Those who cross my doorstep will not become potters, they will not become bakers, they will not get rid of their phones and credit cards, but they will remember that there are beautiful places and beautiful people in Romania.

Did you at any moment feel that your children desired something else? That your family desired something else, maybe to live in the city or abroad? Did you ever feel like leaving Romania? What would you advise your children if they wanted to leave?

I am going through this right now. One of my sons is a Fine Arts graduate. He got married and moved to Cluj, and now he is offering me my third grandson. I’m a grandfather.

My oldest son is still searching for his way. He is interested in monumentalism, he is now working on a scaffold at the Mihail Church in Cluj for the restoration. He’s had a couple of exhibitions, but I want to let him test the waters still. When I was his age, I also wanted to leave Romania, not because I wanted to do better financially, but because I wanted to feel free. However, I realized that the freedom you get from the praised tree is a trap. Here I am free to walk barefoot everywhere without Uncle Johnny asking me what I’m doing on his turf.

I was invited to deliver some lectures in the US, maybe to also relocate there, but I didn’t go. I will never leave Romania. Wherever I

57

58

ROBELO INTERVIEW DANIEL LE{

Robelo este un concept care valorific\ locurile autentice din România. {tiu c\ ai o pensiune turistic\. Cei care î]i calc\ pragul, ce fel de oameni sunt?

Mi-am selectat clientela. Pot s\ spun c\ sunt oameni educa]i. De la oameni simpli pân\ la ambasadori. Ultima dat\ l-am avut oaspete pe ambasadorul Israelului. A stat la mine trei zile [i am mâncat pâine f\cut\ pe vatr\. L-am îmbr\cat în straiele noastre române[ti [i am umblat descul]i prin iarb\. Am avut mul]i mini[tri, arti[ti din toate ]\rile, acum vine o trup\ de arti[ti din Fran]a cu Rona Hartner [i vor face un film, profesori... oameni care vor s\ guste simplitatea locului. Nu le ofer mânc\ruri sofisticate, dar le ofer pâine f\cut\ de tanti Mari]a pe care o mânc\m cald\, scoas\ din cuptor, cu ulei presat la rece sau cu lapte acru de ghiboli]\ (n.r. iaurt de bivoli]\)... [i când facem o salat\ de ro[ii din gr\din\, nemodificate genetic [i zdrobim o ceap\ crud\...

Aceste mânc\ruri mai au înc\ gust!

Am s\ fac un banner mare pe care am s\-l pun în pia]\ [i am s\ scriu a[a: Dac\ cumperi de la un produc\tor local, îi aju]i s\ î[i ]in\ copiii la [coal\. Dac\ cumperi de la supermarket îl aju]i pe „\la” s\-[i mai ia un yaht.

Cred c\ ar trebui s\ sprijinim produc\torii locali. Produsele lor sunt mai s\n\toase [i mai gustoase. Ro[iile mele sunt din semin]ele de la banca de semin]e române[ti, grâul din care fac pâinea îl cump\r de la ]\rani, iar uleiul îl presez singur. Am o pres\ mic\ [i îmi produc singur uleiul, din floarea soarelui, din miez de nuc\, din bostan. Am o mic\ ferm\ de porci [i îi hr\nesc cu iarb\ [i dovleci. Gustul acestei c\rni nici nu seam\n\ cu cea de la supermarket. Îmi primesc oaspe]ii cu pove[tile mele, cu od\ile decorate rustic, cu terapie, dac\ vre]i, de ol\rit, le ar\t cum pot s\-[i f\ureasc\ cu mâinile lor vase de lut. Acum dou\ s\pt\mâni am avut un retreat, un grup de fete care au venit s\ fac\ yoga [i pilates [i le-am pus s\ fr\mânte lutul sub t\lpi. Cu unii din oaspe]ii mei, pentru c\ nu îi pot numi turi[ti, m\ împrietenesc [i m\ ajut\ în gr\din\ la munca câmpului... îi implic în rânduiala s\teasc\.

A[ vrea s\ las ceva în urma mea, o pat\ de culoare pe tabloul vie]ii. Acum, nu [tiu cum va fi pata mea de culoare, mai pal\, mai strident\, mai alb\...

Or\[enii au descoperit satul. Prin cursurile pe care le faci, îi intorci în timp.

La reîntoarcerea acas\, ce iau cu ei?

Cei care au r\bdare s\ se opreasc\ pu]in din alerg\rur\ se întorc acas\ cu amintiri [i pove[ti de neuitat. Al]ii, î[i fac selfie-uri, iar la sfår[itul zilei nu mai [tiu ce au v\zut. Pentru mine nu e important\ activitatea de turism pe care o fac, e important s\ trezesc ni[te semne de întrebare celor care m\ viziteaz\. Dac\ o poveste pe care o spun despre bunicii mei ajunge la sufletul lor, eu m\ simt împlinit. Eu trebuie s\ am grij\ ca sufletul meu s\ nu moar\. Fac apostolat [i, chiar dac\ acum strig în pustie, s-ar putea s\ fie oameni care s\ aib\ urechi [i s\ aud\. Voi continua s\ strig [i voi deveni [i mai ciudat pentru mul]i, spunândule c\ se poate tr\i bine cu foarte pu]in. Cei care îmi trec pragul nu vor deveni olari, nu vor face pâine pe vatr\, nu vor renun]a la telefoane [i carduri, dar î[i vor aduce aminte c\ exist\ în România locuri [i oameni frumo[i.

A fost vreun moment când ai sim]it c\ copiii t\i doresc altceva? C\ familia ta dore[te altceva? Poate un trai la ora[ sau în afara ]\rii? Te-ai gândit, m\car o dat\, s\ pleci din România? Ce sfat le-ai da fiilor t\i dac\ [i-ar dori s\ plece?

M\ confrunt cu aceast\ problem\. Am un fecior care a terminat Artele Plastice la Timi[oara, s-a c\s\torit [i s-a mutat la Cluj, iar acum îmi aduce al III-lea nepot. Sunt bunic.

Cel mare „se caut\” înc\. E monumentalist, lucreaz\ pe schel\ la biserica Mihail din Cluj, la restaurare. A avut mai multe expozi]ii, dar îl mai las un pic s\ încerce marea cu degetul. {i eu, când am fost de vârsta lui, am vrut s\ fug din România, nu ca s\-mi fie mai bine din punct de vedere material, am vrut s\ m\ simt liber! Dar mi-am dat seama c\ ]\rile poleite cu aur au o libertate înc\tu[at\! Aici sunt liber s\ umblu descul] pe toate t\p[anele acestea f\r\ s\ zic\ badea Gheorghe, ce cau]i la mine în gr\din\.

Am fost invitat s\ ]in ni[te cursuri în America, poate chiar s\ r\mân, dar nu am plecat. Nu am s\ plec niciodat\ din România. Oriunde a[ fi, dup\ trei zile mi se face dor de acas\. Scot p\mânt de la doi metri [i fac oale.

Iar în acest timp cânt [i dansez [i m\ bucur

când îmi iese o lucrare bun\.

Copiii mei, dac\ vor în]elege – [i îi las pe ei s\ aleag\ – vor fi tot în Romania. Eu am avut parte de o educa]ie aspr\, am f\cut oale pe roat\ de la [ase-[apte ani. Paradisul meu a murit la nou\ ani, când comuni[tii ne-au stricat atelierul [i ne-au mutat la ora[, la bloc... [i când am g\sit gara am fugit înapoi la ]ar\... m-au g\sit la bunici.

Acum sunt bine. Am o „femeie” care m\ în]elege, mi-a f\cut copii, m\ spal\ [i îmi d\ de mâncare. Ea are grij\ de mine. Când plec în str\in\tate o iau cu mine, ca s\ nu m\ pierd peacolo. Ultima dat\ m-a chemat cineva de la Ikea, în Suedia, s\ o înv\] pe so]ia lui s\ fac\ oale pe roat\. Am fost în Koreea de Sud s\ fac o reclam\ pentru LG, cu farfuriile mele din Maramure[ul istoric... dar sunt atât de stângaci în ce prive[te tehnica... Dac\ nu a[ avea-o pe doamna mea lâng\ mine, a[ fi pierdut! E femeia care m\ trage de mânec\ [i îmi spune ajunge, e femeia care îmi spune trebuie s\ te odihne[ti, care duce greul scriptelor [i care m\ las\ s\ visez. Dac\ am reu[it, e datorit\ ei!

Eu m-am însurat cu o sfânt\, care a fugit cu mine când avea 17 ani. {i a „pl\tit” pre]ul pentru c\ a fost fat\ de director de banc\, fat\ educat\ care a fugit cu un olar f\r\ viitor! {i a crezut în mine. Dac\ ast\zi am succes, am datorit\ ei, a femeii care nu vrea s\ apar\ pe „sticl\” [i care m\ suport\ de 28 de ani. Nu sunt o persoan\ u[or de suportat!

Cât la sut\ te consideri: artist, antreprenor, ]\ran?

Sunt 99% transpira]ie [i 1% inspira]ie.

Eu nu sunt artist! Eu sunt un copil harnic de la ]ar\. Sunt o unealt\ care se las\ folosit\. Dac\ m\ las folosit de inspira]ia divin\ pot face lucruri frumoase.

Cât la sut\ sunt ]\ran?

Sângele meu este amestecat cu tot ce înseamn\ satul meu natal, cu bunicii, cu vecinii [i pove[tile lor. Am umblat descul] prin iarb\, am mâncat [tiule]i frip]i în jar, am mâncat pâine cu untur\, cu „vegeta” [i boia pe deasupra [i am în]eles ce înseamn\ tradi]ie.

Satul românesc a avut parte de mult\ suferin]\ [i cred c\ „suferin]a” ar trebui s\ fie brandul nostru de ]ar\. M\ consider ]\ran, nu mi-e fric\ de munc\, nu mi-e fric\ de suferin]\, mi-e

Daniel Le[, foto: © Diana Buzoianu

fric\ numai de bunul Dumnezeu!

Guvernan]ii încearc\ s\ ne intimideze cu legile lor, dar eu r\mân ancorat la filonul autentic. Am avut un bunic care a crescut zece copii [i un alt bunic care era considerat în]eleptul satului. Ei mi-au f\cut o educa]ie aleas\, ]inându-m\ de mân\, plimbându-m\ prin p\duri [i spunându-mi pove[ti cu tâlc. Unul din bunicii mei, care mi-a p\strat toate caietele de la [coal\, mi-a scris pe verso-ul unei pagini: Dragu’ mo[ului, când ti vi-i duce la ora[, [-or pune domnii pe mas\ un blid de cire[e amare, tu s\ fii ultimul care s\ întinzi mâna.

Dac\ ti-i duce undeva, nu te baga în fa]\, stai mai la urm\, te-or pofti ei.

La mas\ primul era servit bunicul, apoi tata, apoi ceilal]i b\trâni, bunica, mama, iar ultimii erau servi]i copiii. {i am înv\]at s\ îmi a[tept rândul!

Ast\zi, copiii no[tri trebuie s\ m\nânce

go, I start missing home after three days. I get mud from two meters under and I make vases. And in the meantime I sing and dance and I’m joyful when I make a good work.

If my kids will understand this - and I will let them make their own choices - they will remain in Romania. I received a tough education, I have been making vases on the pottery wheel since I was 6-7 years old. My paradise died when I was nine years old, when the Communists destroyed our workshop and forced us to relocate to the city, in an apartment building. As soon as I found where the train station was, I ran back to the countryside… They found me at my grandparents’.

Now I’m alright. I have a woman who understands me, she gave me two children, she takes care of me, gives me food… When I go abroad I take her with me so I don’t get lost.

Most recently someone from Ikea Sweden invited me to teach his wife pottery. I’ve also flown to South Korea for an LG advertisement, together with my traditional plates from the historic Maramure[ region. But I’m so awkward with technology… If I didn’t have my lady with me, I would be lost! She is the woman who reminds me to rest when I’ve done enough, she is the woman who does the bookkeeping so I can keep dreaming. If I succeeded, it’s because of her!

I married a saint who ran away with me when she was 17 years old. And she paid a hefty price for this, since she was bank manager’s daughter, an educated girl who ran away with a potter without a future! But she believed in me. If today I am successful, it is because of this woman who wishes to appear neither on the big screen nor on the small screen, and who has been putting up with me for 28 years. I’m not easy to put up with!

What percentage do you consider yourself to be an artist, an entrepreneur, a peasant?

I’m 99% perspiration and 1% inspiration.

I’m not an artist. I’m a hard-working country kid. I’m an instrument that can create beautiful things in the hands of divine inspiration.

What percentage am I peasant?

In my blood lies wholly the spirit of my native village, my grandparents, my neighbours and their stories… I’ve walked barefoot on the

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

grass, I’ve eaten ember-roasted corn, I’ve eaten bread with lard, with “vegeta” and paprika on top, and I’ve understood what tradition is.

The Romanian village suffered a great deal and I think suffering should be our national brand. I consider myself to be a peasant, I’m not afraid of work or suffering. I’m only afraid of God. The rulers are trying to intimidate us with their laws, but I stand by tradition. I had a grandfather who raised ten children and another grandfather who was considered to be the wisest in the village. They have offered me a royal education, taking me by the hand, walking me through the woods and telling me morality tales. One of my grandfathers, who has kept all my school notebooks, wrote on the backside of one page: My dear, when you’ll go to the city and you’ll be offered a bowl of sour cherries, be the last one to reach out for them. Wherever you go, don’t go in front, wait in the back and they’ll invite you to come.

When eating with the family, the first one to be served was my grandfather, then came my father, then the other elders, my grandmother, my mom, and then came the kids.

This is how I learned to wait for my turn.

Today’s kids have to be the first to eat, they need to have the most expensive phone… We are not allowed to upset them because then the child protection services come… I remember when my father smacked me on the backside with a belt and that was for a reason. I’m not a supporter of educating by punishment, but today we have no education. And to answer your question, I’m not an artist. I don’t consider myself to be one. And my woman is the entrepreneur, because she is a bank manager’s daughter.

I’m a potter!

Did you at any moment felt like giving up?

I would be a hypocrite to not admit that there were such moments when I wanted to give up everything and start traveling the world.

But I felt that if I did that, I wouldn’t be able to show my face to the Creator, knowing that he gave me this talent and I wasted it. If I fed my ego, I would live a pleasurable life, but I would not die at peace.

I still believe in the Romanian traditional village like a madman. I believe in the crafts

59

60

ROBELO INTERVIEW DANIEL LE{

primii, s\ aib\ cel mai scump telefon. Nu avem voie s\-i sup\r\m pentru c\ te treze[ti cu protec]ia copilului... jordeaua pe care o primeam la fund o ]in minte [i ast\zi [i [tiu de ce a fost dat\. Nu sunt adeptul educa]iei cu b\taia, dar ce se întâmpl\ ast\zi nu poate fi numit educa]ie. Ca s\ î]i r\spund la întrebare, nu sunt artist! Nu m\ consider. Antreprenor e „femeia mea” pentru c\ e fiic\ de director de banc\!

Eu sunt olar!

Ai avut vreun moment când ai vrut s\ renun]i?

A[ fi ipocrit dac\ a[ spune c\ nu! Am avut momente când am dat cu toate de p\mânt.

Am vrut s\ renun] la tot [i s\ m\ apuc de excursii [i de plimbat prin lume.

Dar am sim]it c\ nu voi avea cum s\ m\ înf\]i[ez la sfâr[itul vie]ii în fa]a creatorului [tiind c\ mi-a dat talantul (n.r. talent, pild\) [i l-am irosit. Dac\ a[ hr\ni egoismul din mine, a[ tr\i mai bine, dar nu a[ muri împ\cat.

Cred, în continuare, nebune[te în satul românesc, cred nebune[te în me[te[ugurile care înc\ se mai practic\ [i cred c\ se mai poate tr\i frumos în România! Faptul c\ diminea]a m\ trezesc într-o cas\ veche de 200 de ani, c\ m\ îmbrac în straie populare [i îmi beau ceaiul cu „femeia mea”, pentru mine asta înseamn\ via]\!

Celelalte, succesul, diplomele... sunt bune la ceva... nu [tiu la ce, dar nimic nu ajut\ atât de mult cât ajut\ „rânduiala”.

Ultima întrebare: Horinc\ bei?

O, doamne! Cum nu? Beu cu m\sur\!

A fost la mine o nutri]ionist\ care mi-a spus: nu ar fi mai bine s\ nu bei deloc? Auzi întrebare! În Maramure[, când se na[te copilul, tata pune de-o parte horinca pentru nunt\. Cu cât st\ mai mult, cu atât e mai bun\. Sper s\ nu ne-o interzic\ [i pe asta domnii de la Bucure[ti.

Am avut anul trecut ni[te b\ie]i de la Canal Arte [i i-am dus la o „horincie”. Erau mai multe feluri de horinc\ acolo [i le-au „gustulit” pe t\te. {-o fost un pic mai greu!

Daniel Le[, foto: © Diana Buzoianu

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

that are still being practiced and I still think one can live well in Romania. The fact that in the morning I wake up in a 200 year old house, that I dress in traditional clothes and drink tea with my woman, this is what life means to me!

All the other things such as success, diplomas… They are good for something, I don’t know what for, but they aren’t half as good as tradition is.

Final question: do you drink “horinca” (e.n., twice distilled plum brandy)?

Of course, how could I not?

I drink responsibly!

A nutritionist visited me and she asked – wouldn’t it be better if you didn’t drink at all?

Now look at this question! In Maramure[, when a child is born, the father saves some “horinca” for the wedding. The more it is left to mature, the better it tastes! I hope the rulers from Bucharest aren’t thinking of banning this tradition as well.

I had some guys from Canal Arte visit me last year and I took them to a “horinca” place.

There were lots of varieties there and they tried them all. It was a bit hard.

Ligia {endrea

62

COME AND SEE THE BIG PICTURE

THE BIG PICTURE La {ura din Deal, încuietoare recuperat\ din vechea [ur\ de pe deal I foto: © Diana Buzoianu

E greu de crezut c\ turi[tii str\ini care vin în România ca la gr\dina zoologic\ ne în]eleg cu adev\rat tradi]iile. Pentru ei {ura din Deal este înc\ un loc de senza]ie, „instagramabil", unde tr\iesc ultimii ]\rani din Europa, care

noaptea se baricadeaz\ în casele lor primitive pentru ca fiarele p\durilor virgine (ultimele din Europa, [i ele) s\ nu dea n\val\ peste ei s\-i devoreze. Decalajul cultural [i de percep]ie între noi [i restul lumii este mult prea

La {ura din Deal, ulcior cu vâsc ag\]at pe grinda recuperat\ din vechea [ur\ de pe deal I foto: © Diana Buzoianu

mare: pentru turi[tii str\ini, focul din vatra sobei cu plit\ de font\ neagr\, ce fumeg\ [i miroase dulce, e un [emineu vechi, ruginit, iar crest\tura din grinda de deasupra u[ii este doar un accident tehnologic.

Panoram\ aerian\ 2, satul Dume[ti, comuna S\lciua din jude]ul Alba, Transilvania, România, foto: © Diana Buzoianu

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

DianaBuzoianu WinsTelegraph Photography Competition

Telefonul de La {ura din Deal, I foto: © Diana Buzoianu

E greu de crezut, a[adar, c\ popoarele care au crescut în spiritul educa]iei imperiale vor în]elege poetica versurilor Claudiei Torop, din cântecul popular – „Leli]\ din deal de [ur\,

Ce te ]ii a[a fudul\, C-ai o capr\-n b\t\tur\, O capr\ [i-o iap\ sur\, Vine lupul [i le fur\, Cu ce te mai ]ii fudul\?"

Diana Buzoianu

63

64

COME AND SEE THE BIG PICTURE

Nu, nu îi vom putea face pe turi[tii str\ini s\ simt\ emo]iile ]\ranului care [i-a cl\dit singur casa, cu mâinile lui, dar îi putem convinge ([i învinge) prin originalitate [i, uneori, prin genialitate, dac\ ar fi s\ ne referim doar la ]\ranul din Hobi]a care a dat lumii „S\rutul" – momentul „0" al sculpturii moderne – sau „M\iastra". În edi]ia trecut\ am vorbit despre englezul de vi]\ nobil\ care a descoperit România (HRH The Prince of Wales), iar acum vom vorbi despre românca plecat\ printre englezi care a (re)descoperit [i ea România, Diana Buzoianu.

Diana este un fotograf talentat care s-a mutat acum 20 de ani la Londra [i care poveste[te lumii, prin fotografiile ei, despre România rural\. {i poveste[te mai bine decât o fac ministere întregi, cu bugete dodoloa]e, poveste[te prin for]a fotografiei, cu sensibilitate [i d\ruire. Absolvent\ de arte, graphic designer, fotograf profesionist [i fiic\ de pictori]\, Diana a mo[tenit talentul de la mama ei, iar acum lucreaz\ pentru branduri mondiale la Londra – Puffins and Gannets sunt noii ei clien]i – [i pozeaz\ locuri de vizitat în Wales.

Maramure[

I

foto: © Diana Buzoianu

De[i pasiunea Dianei pentru fotografie dateaz\ de relativ pu]in timp, românca are deja câteva expozi]ii [i premii la activ, iar o fotografie de-a ei, de la Fund\tura Ponorului, a câ[tigat competi]ia s\pt\mânal\ Big Picture Photography, organizat\ de publica]ia The

Telegraph. De remarcat, competi]ia din ziarul londonez nu s-a bazat pe like-urile acumulate pe social media (aviz organizatorilor de competi]ii), ci pe calitatea lucr\rilor [i a unui juriu profesionist.

Diana a mai publicat fotografii în National

Fund\tura Ponorului, Parcul Na]ional Gr\di[tea Muncelului, Mun]ii {ureanu, foto: © Diana Buzoianu

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Fund\tura Ponorului I Parcul Na]ional Gr\di[tea Muncelului, Mun]ii {ureanu I foto: © Diana Buzoianu

65

66

COME AND SEE THE BIG PICTURE

Geographic, pe 1X.com Gallery, OneEyeland Gallery, a câ[tigat locul 1 la Salonul Na]ional de Fotografie Turistic\ [i a fost premiat\ cu un Oscar la Festivalul Interna]ional de Fotografie din Vam\.

Acum patru ani, într-o tur\ de fotografie prin România rural\ – de la Dun\re la Apuseni [i pân\ în Bucovina [i Maramure[ – Diana a descoperit silueta unei construc]ii fantomatice, anacronic\ timpurilor de-acum, chiar [i pentru satul maramure[an. Era {ura din Deal.

I-a pl\cut [i, împreun\ cu partenerul ei, Ionel Les (nimeni altul decât fratele exoticului olar maramure[ean Daniel Le[) a reconstruit [ura. {ura din Deal se afl\ în Baia Sprie, jude]ul Maramure[ [i este una de poveste.

Dac\ ar fi s\ analiz\m „c\su]a" ca pe un proiect antreprenorial, {ura din Deal este un model de cum ar trebui renovate [i interpretate construc]iile ]\r\ne[ti, f\r\ scândur\ tratat\ chimic, f\r\ izola]ii termice din polistiren, f\r\ interven]ii minimaliste [i accente savante

Aerian\ Baia Sprie, zona în care se afl\ {ura din Deal I foto: © Diana Buzoianu

Diana Buzoianu

de arhitectur\.

Odat\ ce ai deschis u[a c\su]ei din lemn [i chirpici, p\trunzi într-un univers tainic, unde vei descoperi o prim\ înc\pere mic\, decorat\ cu obiecte din ceramic\, [tergare, covoare [i o b\ncu]a din lemn, toate realizate manual. {i pentru c\ tot e la mod\ buc\t\reala, pe soba cu plit\ î]i po]i exersa abilit\]ile de chef, po]i prepara în oalele de tuci din dotare o tocan\ de hribi s\lbatici. Po]i pune [i de-o m\m\lig\!

Dup\ mas\, în tihn\, un pui de somn e

medicament, nu odihn\. Dormitorul nu e greu de g\sit, o scar\ din lemn urc\ spre odaia în care a[ternuturile miros a busuioc [i fân.

Singura înc\pere care tr\deaz\ prezentul e baia rustic\ în care oaspe]ii dispun de tot confortul necesar. „Nu i-am f\cut publicitate, pentru c\ vreau s\ p\strez „casu]a mea din deal” pentru prieteni [i pentru prietenii prietenilor. „{ura din Deal este un loc în care oameni dragi mie se pot bucura de lini[tea [i de tradi]iile locale,

Fund\tura Ponorului („Palma lui Dumnezeu”), din Parcul Na]ional Gr\di[tea MunceluluiCioclovina, M-]ii {ureanu, foto: © Diana Buzoianu

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

este o oaz\ de crea]ie pentru arti[tii [i oamenii de suflet”, spune Diana. Iat\ toat\ discu]ia.

De ce ai plecat din România?

De foarte tân\r\ mi-am dorit s\ descop\r noi orizonturi, mi-am dorit s\ descop\r lumi care existau, în mintea mea de copil, doar în c\r]ile lui Jules Verne.

Fascinat\ de universul descoperit în c\r]ile citite [i înconjurat\ fiind de picturile mamei mele, Vera Buzoianu, care mi-a îndrumat sim]ul artistic [i estetic, la numai 20 de ani c\r\rile mi s-au deschis pentru a cunoa[te lumea.

Cât de mult e[ti românc\ [i cât englezoaic\?

Mi-am petrecut copil\ria în Dobrogea, un spa]iu în care tr\iesc armonios cel pu]in 18 etnii, în regiunea numit\, pe bun\ dreptate, „minunea etnic\ dobrogean\”, [i mi-a fost foarte u[or s\ m\ integrez în cultura britanic\.

Implicarea mea în „Proiectul fotografic Dobrogea” m-a f\cut atent\ la frumuse]ile Dobrogei, pu]in remarcate de români. Mi-a completat bagajul de informa]ii istorice mai pu]in Ancient Lights, Cetatea Enisala, Dobrogea foto: © Diana Buzoianu

67

68

COME AND SEE THE BIG PICTURE

[tiute, precum istoria impresionant\ a Mun]ilor M\cinului, mun]i care au f\cut parte odinioar\ dintr-un lan] muntos str\vechi care str\b\tea Europa de la Vest la Est, din care au r\mas martore doar piscurile muntoase din Dobrogea, Sco]ia [i Bretania. Deci, din start, îmi simt identitatea na]ional\ mult extins\.

Foto: © Diana Buzoianu

UK e cu un pas mare în fa]a României. Cu toate acestea, cum explici apetitul conservator al englezilor în oglind\ cu al nostru, care e mai degrab\ avangardist ([i e un termen moderat)? Noi, românii, am aruncat la co[ toat\ presa scris\, iar în UK tot englezul cite[te ziar.

Am fost atras\, în mod special, de atitudinea conservatoare a britanicilor, care pun accent pe valorile morale [i societale integre, înv\]ate de-a lungul anilor, care nu [i-au „vândut” identitatea pentru idei avangardiste [i f\r\ substan]\, care î[i pre]uiesc istoria [i sunt mândri de ea.

Anglia este o ]ar\ care a îmbr\]i[at multe culturi, a[a cum a f\cut Dobrogea odinioar\, cu un respect pentru libertatea [i exprimarea personal\, chiar dac\ aceste libert\]i, uneori, iau produs convulsii sociale.

{tiu c\ la {ura din Deal derulezi diverse proiecte artistice, culturale, de fotografie. Poveste[te-ne despre ele. Cine sunt protagoni[tii?

A[a cum am men]ionat anterior, sunt implicat\ activ în „Proiectul Dobrogea”, ini]iat de faimosul fotograf român Mircea Bezergheanu, împreun\ cu care am ini]iat workshopuri de

fotografie [i editare, aici la {ura din Deal, din Maramure[ul istoric. Spa]iul în care se afl\ c\su]a este o oaz\ de crea]ie [i lini[te cu peisaje minunate [i împrejurimi de o rar\ frumuse]e.

Cititorii se vor întreba, pe bun\ dreptate, ce caut\ o dobrogeanc\ tocmai aici în Maramure[... În dorin]a mea de a descoperi tezau-

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

69

Buz\u, Aerian\ Vulcanii noroio[i

I

foto: © Diana Buzoianu

Panoram\ aerian\, Lac în Dobrogea, foto: © Diana Buzoianu

rele umane vii de la noi din ]ar\, drumul mi-a fost croit ini]ial spre Maramure[... {i odat\ ce p\[e[ti pe aceste meleaguri, cu greu te mai despar]i de ele. Aici l-am cunoscut pe olarul B\ii Sprie, Dan Le[, care m-a invitat s\ particip la proiectul de salvare al c\su]elor maramure[ene. Am salvat cel pu]in una, din care s-a „ren\scut” {ura din Deal. Apoi, mi-a fost h\r\zit

s\ cunosc oameni deosebi]i, care valorific\ tradi]iile [i me[te[ugurile române[ti [i le transmit, nealterate de modernitate, mai departe: Vasile {u[c\ cu m\[tile maramure[ene, Teo Bârsan cu inconfundabilele por]i maramure[ene, rapsodul popular Grigore Le[e, ]es\toarele Maria Zapca, Axenie S\san, Borodi Manuela… ca s\ men]ionez doar câ]iva dintre ace[tia.

C\su]a este binecuvântat\, în fiecare iarn\ r\sun\ colindele corului condus de prietenul nostru drag, preotul Covaciu Aurelian Petric\.

De asemenea, c\su]a este gazd\ primitoare pentru o trup\ neconven]ional\ de actori care au produs [i un film dup\ cartea „În umbra lui Shakespeare”, inspirati [i condu[i chiar de scriitorul c\r]ii, Walter Uebelhart.

70

COME AND SEE THE BIG PICTURE

Îmi doresc s\ organizez împreun\ cu mama mea, pictori]a Vera Buzoianu, o tab\r\ de pictur\ [i desen, aici la {ura din Deal, unde vom imortaliza peisaje chiar de pe colinele din spatele c\su]ei [i portrete ale localnicilor îmbr\ca]i în straie lucrate acum 100 de ani, de str\bunicii lor.

Foto: © Diana Buzoianu

Care e fotografia ta preferat\?

Ce proiecte fotografice ai în plan?

Poveste[te-ne cum decurge o zi din viata ta londonez\. (n.r. la ultimele 3 întreb\ri Diana ne-a oferit un r\spuns generalist).

Temperamentul meu explorator m\ provoac\ s\ experimentez noi tehnici [i curente în arta fotografic\. Acum sunt fascinat\ de fotografia aerian\ care red\ o perspectiv\ spectaculoas\, cu forme, texturi [i culori ce pot da cu u[urin]\ na[tere interpret\rilor abstracte [i chiar fantasmagorice. Fotografia de peisaj [i natur\ s\lbatic\ m\ pasioneaz\ în mod special [i ei îi dedic majoritatea timpului. Aici, la Londra, fac parte din dou\ organiza]ii, societ\]i fo-

tografice cu istorii remarcabile: Prima, The Royal Photographic Society, este, în mod surprinz\tor, deschis\ spre curente noi de art\ fotografic\, avangardiste. În luna mai am fost gratificat\ de aceast\ societate cu nivelul de „Associate”. Acum lucrez intensiv la un panel de imagini pentru nivelul „Fellowship”, nivel care se cere a fi bine documentat, corect executat [i armonios compus.

Procesul de selectare [i îndrumare a unei tematici este riguros urm\rit de un juriu competent. Acest lucru îmi dezvolt\ latura critic\, proprie, [i m\ determin\ s\ abordez cu seriozitate temele fotografice...

Diana Buzoianu

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Cea de-a doua organiza]ie, The Societies of Photographers, este o societate mai conservatoare, care îmi stimuleaz\ abilit\]ile tehnice.

Munca în organiza]ie mi-a adus anul trecut locul I la sec]iunea fotografie de peisaj [i o calificare de nivel „Associateship”. În perspectiv\, preg\tesc câteva expozi]ii la Londra, dar acum mai a[tept pu]in. Tr\im vremuri tulburi, incerte din toate punctele de vedere [i a[tept s\ se mai „limpezeasc\ apele”. În aceste vremuri haotice fotografia a fost singura mea oaz\ de lini[te [i chiar extaz.

Zenaida F\rca[

72

COME AND SEE CASE ÎNCONDEIATE LA CIOC|NE{TI Comuna Cioc\ne[ti din jude]ul Suceava a fost introdus\ în 2017 în Top 10 cele mai colorate destina]ii turistice din Europa, potrivit Lonely Planet, cea mai mare editur\ travel din lume. De asemenea, a fost declarat\ muzeu în aer liber.

Casele încondeiate de la Cioc\ne[ti La întrebarea ce loc din România iube[ti cel mai tare, foarte mul]i turi[ti indic\ Bucovina. Regiunea a c\p\tat o identitate distinct\ de Moldova dup\ ce zona a fost anexat\ de Monarhia Habsburgic\. În 1797, Karl Manz, Cavaler de Mariensee, a colonizat Cioc\ne[tii cu mineri [i me[te[ugari germani.

Bukowina, în slav\, [i Herzogtum Bukowina, în german\, amestec\ culturi care se întind de la Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Suceava [i Vatra Dornei [i pân\ la V\[c\u]i pe Ceremu[, Vijni[a [i Storojine] din Ucraina.

Cu o identitate veche, care se pierde departe în istorie [i una nou\, construit\ de boierii care [i-au împ\r]it p\mânturile, Cioc\ne[tii se remarc\ pitoresc în peisajul sucevean, dealtfel atåt de aglomerat în monumente UNESCO. Ca s\ începem cu o not\ umoristic\, odat\ cu înc\lzirea global\, cu topirea calotei glaciare, (de altfel, teme serioase de îngrijoarare

mondial\), preocup\rile corporati[tilor (activi[ti de mediu, CSR [i nu numai) s-au `ndreptat spre lumea exotic\ (pentru ei) a satului, au acaparat spa]iul multicultural, biodiversitatea, iar în România au atins note acute. E foarte la mod\ ast\zi s\ ai o campanie corporatist\ care s\ includ\ satul idilic, cu un „clop", un suman [io [ub\, dar e mai greu s\-i în]elegi durerea [i nevoile. Ce frumos e la ]ar\... îmbr\cat comod în neopren [i înc\l]at cu ceva de marc\, s\-]i faci selfie cu Ana care coace pâinea în cuptor, s\ faci live-uri de pe prispa colibei pregatit\ pentru domnii de la ora[...

De la politicieni la corporati[ti, ast\zi toata lumea e interesat\ de satul românesc. Doar c\ motivele difer\. Cei care îi duc dorul cu adev\rat sunt plecati de mult la munc\ în str\in\tate [i nu se mai întorc, iar cei r\ma[i acas\ nu au puterea [i nici priceperea s\-l p\streze nealterat.

Uneori, bunele inten]ii ale edililor de la sat sau „de la jude]", care vor s\ dovedeasc\ c\

partidul lor „a f\cut [i a dres”, în lipsa unei coordon\ri de specialitate, a conservatorilor de tradi]ii, fac mai mult r\u decât bine. „Rolul cercet\torului etnolog devine cu atât mai important, cu cât el este singurul care [tie s\ ne arate drumul autentic, adev\rat, c\tre propria noastr\ identitate”, spunea, într-un interviu acordat revistei noastre, doamna Doina I[f\noni, cercet\tor etnolog la Muzeul Na]ional al Satului „Dimitrie Gusti”, doctor în Estetica Artelor Vizuale, istoric de art\ [i conferen]iar al Universit\]ii Na]ionale de Arte.

Comuna Cioc\ne[ti a devenit celebr\ în lume abia acum 70 de ani, odat\ cu „moda” caselor încondeiate, când Leontina }\ran s-a hot\rât s\-[i renoveze casa devenit\, între timp, muzeu. A fost prima cas\ decorat\ de pictori]\, în anul 1950, dup\ care obiceiul de a „încondeia” casele precum ou\le de Pa[te s-a r\spåndit rapid, iar cei care î[i renovau casele imitau gestul cons\tenei lor [i le împodobeau cu motive populare. Aceast\ estetic\ popular\

Cioc\ne[ti, Satul-Muzeu, Bucovina Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

specific\ atrage turi[ti [i fotografi din toat\ lumea, iar Cioc\ne[tii au devenit, astfel, un muzeu de art\ popular\ în aer liber, unic în ]ar\, cu peste 600 de gospod\rii, una mai frumoas\ ca alta. Mici ori mari, case de locuit sau [coli ori dispensare, toate casele din Cioc\ne[ti sunt pictate.

Ele sunt decorate cu motive tradi]ionale care se reg\sesc pe bundi]ele, catrin]ele sau

alte elemente din portul popular. Locuitorii comunei, printr-o decizie a Consiliului Local, sunt încuraja]i s\-[i renoveze casele [i s\ aplice pe fa]adele acestora motive tradi]ionale. În acest fel locuitorii comunei sunt „obliga]i" s\ pastreze tradi]ia.

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Potrivit istoricului Ion Dr\gu[anul, în ciuda legendelor populare – Cioc\ne[tii [i-ar trage denumirea de la me[terii lui {tefan cel Mare care ar fi avut aici ateliere pentru f\urirea armelor osta[ilor – satul Cioc\ne[ti nu a existat pân\ în anul 1775, când boierul Ion Ciocan din

73

74

COME AND SEE CASE ÎNCONDEIATE LA CIOC|NE{TI

Bistri]a [i câmpulungeanul Damaschin Hurghi[ [i-au disputat proprietatea muntelui Botu]ul Mic [i a unui c\tun denumit Fântâna Rece.

De altfel, într-un recens\mânt din acele timpuri, Cioc\ne[tii sunt men]iona]i ca p\mânt câmpulungean, având 1 boier, 6 popi [i 360 familii de ]\rani. În Cioc\ne[ti exist\ [i un muzeu al ou\lor încondeiate, în care s-au adunat peste 1800 de

exponate extrem de rare [i valoroase. Localitatea Ciocane[ti are [i un muzeu etnografic unde sunt expuse diverse obiecte din gospod\ria ]\r\neasc\. Pot fi admirate r\zboaie de ]esut, oale, unelte, ]es\turi [i straie populare.

Satul Zalipie, Polonia Satul Cioc\ne[ti nu e unic, o întâmplare

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

asem\n\toare s-a produs, la indigo, în Polonia.

O femeie din satul Zalipie, Felicja Curylowa (1904-1974), în urm\ cu 100 de ani, pentru a masca urmele l\sate de fumul de la sob\ care îi murd\rea plafonul, a pictat peste funingine, cu o vopsea f\cut\ din gr\simi [i p\mânt, ni[te floricele. Pictura nu rezista în timp, desenul trebuia reîmprosp\tat permanent, iar femeia a devenit, în acest fel iscusit\ într-ale picturii. În timp, dup\ al Doilea R\zboi Mondial, problema cauzat\ de funingine a disp\rut, desenele [i-au pierdut utilitatea, iar pictori]a a trecul la decorarea casei, atât la interior, cât [i la exterior.

Talentul [i imagina]ia au fost remarcate de comunitate, pictori]a noastr\ [i-a creat un stil propriu [i a devenit pictor tradi]ional.

Felicja Curylowa a început s\ picteze flori colorate cu vopseluri vibrante, de aceast\ dat\. {i le picta peste tot, nu doar la interior, ci [i pe pere]ii caselor, pe fântâni, pe por]ile [urelor, pe podul din localitate, pe c\su]ele pentru câini, pe cote]ele de g\ini, pe grajduri... peste tot. Îndeletnicirea femeii a inspirat [i al]i s\teni [i acum exist\ în satul Zalipie o adev\rat\ breasl\ care decoreaz\ case, por]i, obiecte de ceramic\ [i piel\rie.

Zenaida F\rca[ Cioc\ne[ti, Satul-Muzeu, Bucovina, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

76

ROBELO’S NEWS

Atra Doftana, foto: © arhiva Atra Doftana

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

, Robelo’s News 78. Green Village/Green Dolphin.

Am dat timpul înapoi! / We’ve turned back the time!

81. Interviu cu Miruna Berescu, Directorul Festivalului Interna]ional de Film Independent Anonimul.

88. Var\ fierbinte [i pe pia]a pl\]ilor electronice.

77

78 ROBELO’S NEWS GREEN VILLAGE GREEN DOLPHIN

Green x 2 Green Village x Green Dolphin De la izvorul din P\durea Neagr\ a Germaniei [i pân\ la v\rsarea în Marea Neagr\, Dun\rea doboar\ record dup\ record! Traverseaz\ nou\ ]\ri [i patru capitale, mai mult decât orice alt râu sau fluviu din lume [i formeaz\, la întâlnirea cu marea, cea mai mare întindere de stuf din lume (240.000 ha) cu cea mai mare colonie de pelicani albi [i pelicani dalma]i din Europa.

Ocupând locul trei dup\ Marea Barier\ de Corali a Australiei [i Arhipelagul Galapagos din Ecuador, Delta Dun\rii are a treia cea mai mare biodiversitate din lume, cu mai mult de 5.500 de specii de plante [i animale. {i aici începe povestea.

La v\rsare, la cap\tul Bra]ului Sf. Gheorghe, se afl\ o limb\ de p\mânt în continu\ transformare, modelat\ de sedimentele de n\mol care se acumuleaz\ aici an de an [i care creeaz\ un teren mereu nou, cu zone umede [i mla[tini de mic\ adâncime care atrag pe[ti [i p\s\ri. Solul bogat con]ine substan]e nutritive care încurajeaz\ plantele [i copacii s\ creasc\ [i formeaz\ perdele verzi de umbr\. Aici se afl\ resortul de 4 stele Green Village, iar peste drum resortul Green Dolphin, un loc în care verdele d\ tonul, iar scurgerea timpului e încetinit\, la fel ca apele fluviului ajuns la destina]ie.

Resortul de patru stele Green Village are o

Am dat timpul înapoi!

Nu e Cannes, nu e Berlin, nu e Los Angeles, e Green Village. Am dat timpul înapoi pentru ca cinefilii s\ se reîntâlneasc\, ca în vremurile bune. Anonimul î[i serbeaz\ majoratul.

Pe covorul verde de la Green Village [i Green Dolphin vor c\lca invita]i ale[i dup\ talent. capacitate de 180 de locuri în 90 de camere duble, apartamente cu 2 [i 3 dormitoare [i penthouse-uri cu vedere la lacurile [i canalele Dun\rii. Cu o suprafa]\ de 30.000 mp, resortul este dispus într-un sistem pavilionar, care asigur\ distan]area, atât de important\ în aceast\ perioad\ de incertitudini. Resortul este împ\r]it în 3 zone de cazare, amplasate la distan]\ mare una fa]\ de celelalte.

În acest loc nu po]i ajunge cu ma[ina sau cu trenul. Transportul se face pe ap\, cu [alupe conduse de ghizi califica]i, care sunt familiariza]i cu mla[tinile [i c\ile navigabile în continu\ schimbare.

Plajele s\lbatice [i retrase de aici, ultimele de pe litoralul românesc, canalele de ap\ str\juite de stuful mereu fo[nitor [i pacea care domne[te peste întinderile lacustre fac

ca toate grijile tale s\ dispar\. În aceast\ parte de lume vacan]a ta nu va fi deranjat\ de mul]imi mari de turi[ti g\l\gio[i ca cele care se adun\ pe plajele din sudul litoralului, te vei putea bucura de peisajul uimitor [i de varietatea de p\s\ret din stuf\ri[, într-un cadru natural neatins.

De curând, în complexul Green Village s-a deschis un nou restaurant pentru turi[ti, “La-

Green Village, Delta Dun\rii, Sf. Gheorghe, Foto: © Anca Alina Du[e

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

We’ve turned back the time!

It’s not Cannes, it’s not Los Angeles, it’s Green Village! We’ve turned back the time to let cineastes meet again like in the good old times. The Anonimul festival is turning 18.

Selected guests will be stepping on the green carpet at Green Dolphin and Green Village.

Cea mai mare (dup\ delta Volg\i) [i mai conservat\ dintre deltele Europei, Delta Dun\rii a fost inclus\ în patrimoniul mondial UNESCO în 1991

guna Brasserie”. Propunând un meniu cu specific mediteranean, restaurantul se adreseaz\ atât oaspe]ilor resortului, cât [i localnicilor sau turi[tilor care se cazeaz\ în alte hoteluri sau pensiuni din zon\.

Noul local, cu o capacitate de 60 de locuri, se al\tur\ restaurantului principal al resortului, unde pot lua masa simultan 240 de persoane, [i aduce în plus un meniu de paste artizanale, re]ete originale, steak-uri de

79

80 ROBELO’S NEWS GREEN VILLAGE GREEN DOLPHIN

vit\ [i fructe de mare.

Echipa dedicat\ noului restaurant al resortului, condus\ de Chef Daniel Zinkeva, preg\te[te preparate cu specific mediteranean, din care nu vor lipsi pe[tele [i fructele de mare.

Deschiderea restaurantului are loc în contextul în care restric]iile sanitare dictate de pandemie au fost relaxate, permi]ând [i deschiderea acestora la interior, ceea ce presupune suficient spa]iu pentru acomodarea tuturor turi[tilor caza]i în resort. În aceste condi]ii, resortul pune la dispozi]ia oaspe]ilor trei terase [i dou\ saloane de interior, preg\tite [i pentru zilele ploioase.

De altfel, relaxarea m\surilor sanitare a dus la cre[terea exploziv\ a rezerv\rilor de sejururi la Green Village 4* Resort, Delta Dun\rii fiind o destina]ie foarte solicitat\ atât de familii cu copii, cât [i de cupluri ori de corporati[tii care înc\ lucreaz\ de la distan]\.

Green Village [i Green Dolphin ofer\ o gam\ larg\ de servicii specifice Deltei.

De aici se pot face excursii ghidate în toat\ Rezerva]ia Biosferei Delta Dun\rii, listat\ ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, în 1991. Delta este una dintre comorile naturale cele mai de pre] ale României [i Europei.

Este un ecosistem spectaculos, dar fragil. Depinde de noi to]i dac\ îl vom mai avea peste timp sau nu. În Delt\ tr\iesc în total peste 3.500 de specii de animale [i singurii cai

s\lbatici din Europa!

Last but not least, una dintre atrac]iile cu iz studen]esc de libertate de la cap\tul de linie al bra]ului Sf. Gheorghe, Festivalul Interna]ional de Film Independent Anonimul, î[i reia activitatea în spa]iul [tiut [i în forma consa-

crat\, cu filme ale regizorilor tineri [i foarte tineri, cu bere [i cearc\ne la ochi, la r\s\ritul soarelui. Directorul Festivalului, Miruna Berescu nu a dorit s\ divulge nimic din secretele edi]iei [i s-a prevalat de „cecul în alb” pe care îl de]ine de 18 edi]ii.

Festivalul Anonimul, Green Dolphin, Foto: © arhiv\ Anonimul

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

MirunaBerescu Directorul Festivalului Interna]ional de Film Independent Anonimul

Cum s-a adaptat festivalul la pandemie?

A r\mas cu sechele? S-a vaccinat? (n.r. råde) Noi, organizatorii, tot timpul spunem c\ dac\ am reu[it s\ facem edi]ia de anul trecut, tot ce va veni de-acum încolo va fi „floare la ureche”. A fost unul din pu]inele evenimente care s-a putut desf\[ura fizic anul trecut. A fost complicat, pân\ în ultimul moment nu prea [tiam ce avem voie [i ce nu avem voie s\ facem, ce se va întâmpla cu spectatorii, cu publicul... a fost greu. Dar a fost un tip de aventur\ care ne-a f\cut s\ ne relax\m [i mai mult. Am înv\]at c\ lucrurile trebuie luate a[a cum sunt, când nu le po]i schimba, când nu le po]i controla decåt într-o mic\ m\sur\. Am mers mai departe [i ne-am bucurat c\ putem fi împreun\. Desigur, cu masc\, cu distan]are, cu doar 400 de oameni la o proiec]ie..., dar am reu[it s\ ]inem festivalul.

Am înv\]at foarte mult din experien]a de anul trecut, acum suntem vaccina]i [i la propriu [i la figurat [i cred c\ ce a fost mai complicat în ceea ce prive[te restric]iile, a trecut.

Anonimul î[i serbeaz\ majoratul! Ce a însemnat Anonimul pentru Delt\ [i ce a însemnat Delta pentru Anonimul?

Ce a însemnat Anonimul pentru Delt\, pentru oamenii de acolo...? Mi-ar pl\cea foarte mult s\ cred c\ sim]im la fel. Delta e

ceva ce ne define[te ca festival. Delta îi spore[te farmecul! Noi am avut o singur\ edi]ie pe care nu am putut s\ o desf\[ur\m în Delt\. Am organizat o edi]ie la Bucure[ti, dar nu a avut acela[i impact.

Tot ce ]ine de festival e legat, în cel mai intim mod, de Delt\. Suntem extrem de lega]i de Green Dolphin. Îmi aduc aminte, acum 17 ani [i ceva, când am v\zut pentru prima oar\ locul respectiv – nu mai fusesem în Delt\ pân\ la acea dat\ [i [tiu c\ aveam mici/mari prejudec\]i legate de tân]ari, de confortul de acolo – am avut o mare surpriz\! Acolo e o altfel de curgere a timpului, un altfel de ritm. Am descoperit un loc cu o lumin\ aparte. {i nu o spun eu, o spun cinea[tii. Exist\ [i o explica]ie [tiin]ific\. E o lumin\ într-adev\r diferit\ [i apoi, oamenii... Procesul de cunoa[tere a fost lent, dar acum suntem o mare familie!

Ce tip de filme se potrivesc festivalului?

Cum se face selec]ia?

De la bun început, acum mul]i ani, împreun\ cu pre[edintele funda]iei Anonimul, Sorin Marin – [i tot repet acest lucru pentru c\ mi se pare [i mie incredibil c\ au trecut 17 ani –, ne-am gândit la un loc în care s\ vedem, cu prec\dere, filme independente. Desigur, de-atunci defini]ia filmului independent s-a schimbat foarte mult, dar a r\mas

How did the festival adapt to the pandemic?

Is it traumatized? Is it vaccinated?

We, the organizers, always say that if we managed to do last year’s edition, we will be able to handle anything that comes from now on. This festival was amongst the few events that took place physically last year. It was complicated because the regulations were not clear until the last minute, we didn’t know what we were allowed to do and what was forbidden, what would happen to the audience… It was hard. But it was the kind of adventure that made us relax even more. We learned that things should be taken as they come, that you cannot change them, that you can only control things in a small measure. We went through with it and we were happy that we could be together. Of course, with masks and social distancing, with only 400 people at a screening, but we were able to hold the festival.

We learned a lot from last year’s experience, and now we are truly vaccinated, both literally and figuratively, and I think the hardest times in terms of restrictions have passed.

Anonimul is turning 18! What does Anonimul mean for the Danube and what does the Danube mean for the festival?

What did the festival mean for the Danube region, for the people there? I like to think that we are on the same wavelength. The Danube defines this festival. It gives it its charm. There was only one edition that did not take place in the Danube.

It took place in Bucharest, but it did not have the same impact. Everything that relates to this festival is tied, in the most intimate way, to the Danube Delta. We are extremely close to Green Dolphin. I remember, some 17 years ago, when I saw the place for the first time, I had not been to the Danube at that point and I remember I

81

82 INTERVIEW MIRUNA BERESCU ANONIMUL

acest\ dorin]\ a noastr\ de a ar\ta filme pe care nu ai cum s\ le vezi în alt\ parte. Misiunea noastr\ ar fi mult mai simpl\ dac\ am aduce filme pe care, dup\ o s\pt\mân\ de vizionare la festival, le-am putea vedea [i în alte cinematografe.

Exist\ foarte multe filme bune care se pierd în aceast\ goan\ a noastr\, zilnic\, sunt zeci, sute de filme, care ar trebui v\zute de lumea pasionat\ de cinema. Noi nu putem face mare lucru pentru c\ avem un timp limitat, dar putem atrage aten]ia asupra acestui tip de cinema. Ne intereseaz\ ce se întâmpl\ în estetica de film pe care o întâlnim [i o vedem destul de rar, ce se întâmpl\ în cinemaul asiatic, în filmul independent.

Este principala noastr\ misiune, aceea de a deschide gustul publicului [i spre altfel de filme. Vorbesc [i de comedii [i de filmele care se afl\ mai la început în experien]a lor cinefil\. Nu vorbesc de acea ni[are profund\ a filmului de art\, ci de filmul sincer, care s\ emo]ioneze.

Cine sunt invita]ii edi]iei? (n.r. råde) M\ temeam de acest\ întrebare! Este înc\ destul de devreme pentru a divulga planurile pe care le avem. Unele din prezen]e nu sunt înc\ confirmate, acela[i lucru se întâmpl\ [i la nivel de filme. Îmi place s\ spun c\ oamenii care vin la festivalul nostru ne dau un cec în alb. Acest lucru ne responsabilizeaz\. În a doua parte a lunii august satul Sfântu Gheorghe se umple de oameni, nu mai g\se[ti locuri de cazare... deci e clar c\ ce facem noi se nume[te „cec în alb"! Noi anun]\m filmele [i invita]ii, tot ce gândim pentru oamenii de acolo, ceva mai târziu, mai aproape de festival, pentru c\ ne str\duim, pân\ în ultimul moment, s\ facem cele mai bune alegeri.

Deci nu voi afla care sunt filmele vedet\ ale edi]iei? (n.r. råde) Dac\ a[ face acum un anun], s-ar sup\ra colegele mele care se ocup\ de comunicare. În foarte scurt timp vom anun]a competi]ia de scurt metraj românesc. Spectatorii no[tri [tiu c\ atunci când anun]\m line-up-ul, îl [i facem. De aceea nu comunic\m nimic pân\ în momentul în care avem toate confirm\rile.

Poate aflu ceva din culisele extrafestivalului... Ce trupe de muzic\ [i entertainment a]i invitat?

Va trebui s\ mai a[tept\m, s\ vedem care vor fi regulile finale din punct de vedere legal. Pân\ atunci, regulile se vor mai schimba, sunt absolut convins\. Dac\ despre colec]ia de filme pe care le vom prezenta publicului nostru ne-am f\cut o idee, despre ce vom face din punct de vedere organizatoric, lucrurile sunt fluide. Înc\ nu [tim dac\ vom putea prefa]a fiecare sear\ de festival cu un concert, a[a cum o f\ceam pân\ acum. În edi]iile trecute am avut concerte foarte diferite, de la Jazz la DJ. A[tept\m s\ vedem dac\ va trebui s\ purt\m masc\, dac\ va trebui s\ avem un anumit num\r de participan]i, dac\ va trebui s\ distan]\m scaunele... ne vom mai gândi la lucrurile acestea. Pe de alt\ parte, pentru c\ noaptea e scurt\ în august, ne gândim dac\ nu ar fi mai bine s\ folosim acest timp pentru a da drumul la filme. Dac\ r\sare soarele, trebuie s\ oprim proiec]ia.

Aceast\ prefa]a muzical\ la filme era foarte important\ pentru noi. Seara începea firesc cu un semnal acustic [i vizual foarte frumos.

Ce impact are festivalul asupra industriei de film din România?

Ne place s\ credem c\ acest impact este cel pu]in necesar, dar pentru noi este important\ prezen]a în line-up-ul festivalului a unor nume de regizori tineri [i foarte tineri. O mare parte din filme sunt înscrise de UNATC, de studen]i. Dincolo de competi]ia de scurt metraj exist\ competi]ia interna]ional\, iar prezen]a lor la festival, întâlnirile lor cu alt tip de cinema, este esen]ial\. Acest dialog se poate face fa]\ în fa]\ cu ceilal]i regizori, dar se poate face [i cu ecranul în fa]\. Este foarte important pentru un regizor aflat la început de drum s\ afle cum lucreaz\ ceilal]i regizori tineri.

Seara de mar]i a festivalului este dedicat\ exclusiv filmelor române[ti. Am f\cut acest lucru pentru c\ am primit foarte multe solicit\ri din partea publicului nostru [i am considerat c\ e important s\ avem o sear\ întreag\ dedicat\ exclusiv filmelor române[ti.

had certain prejudices related to the mosquitoes there, the comfort… But I was in for a surprise! Time passes differently here. I discovered a place with a (pleasantly) peculiar sheen. And that’s not just my opinion, this is the opinion of the cineastes. It’s a different world here, and then there’s the people… It has been a slow learning process, but now we’re one big family!

What kind of movies suit this festival?

How do you pick them?

From the beginning, since we started many years ago, the films have been picked together with the president of the Anonimul foundation, Sorin Marin – and I keep repeating this because it seems incredible even for me that 17 years have passed. We wanted a place where we could see mostly indie movies. Of course, the definition of an indie movie has changed with the times, but what has remained is our commitment to show you movies you wouldn’t see elsewhere. Our mission would be a lot simpler if we wanted to bring you movies that will get to cinemas a week after you saw them at the festival.

There are lots of good films that we miss in our daily grind, tens, hundreds of films that should be seen by cinephiles. We can’t do a great deal because our time is limited, but we can draw attention to this kind of films. We are interested in the aesthetics we see in Asian cinematography, in indie films, which we don’t get a lot of.

Our main mission is to stimulate our audience’s appetite for this kind of films.

I’m also referring to the comedies and films of young cinephiles. I’m not referring to that specific niche of art cinema, but simply to sincere films that stir our emotions.

What are the guests for this edition?

I was afraid of this question. It is still too early for a reveal. Some guests are not confirmed yet, and this is the case with the film program as well.

I like to say that the people who come here give us carte blanche. We reveal our program, the films and the guests, later on, closer to the festival, because we are working to make the best choices, until the last moment.

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

Continu\m s\ aducem [i filme intrate deja în circuitul de cinema. Ne-am dat seama c\ în ]ar\ nu mai exist\ cinematografe, sau exist\ doar în malluri, unde filmul romånesc nu prea are loc. Încuraj\m cât mai mult prezen]a regizorilor, actorilor [i poduc\torilor tineri, cu accent pe filmul romånesc.

Revin la cea de-a doua întebare, la leg\tura dintre festival [i Delt\. Dac\ ar fi s\ reconstrui]i spa]iul de la Green Dolphin pentru a servi mai bine festivalului, s\-l regândi]i de la „0", ce i-a]i face?

Foarte bun\ întrebarea.

Realmente, în to]i ace[ti ani nu m-am gândit niciodat\ la acest lucru. Am o singur\ idee fix\, legat\ de ecran. Experien]a de cinema în aer liber se leag\ foarte mult de dimensiunea ecranului [i de felul în care se aude, de modul în care po]i profita de experien]a cinematografic\ în aer liber, unde sonorizarea e diferit\ de una dintr-o sal\ de cinema. {i-atunci, singurele modific\ri pe care le facem an de an sunt cele legate de dimensiunea ecranului, care este din ce în ce mai mare [i ne asigur\m c\ ecranul este acolo unde trebuie s\ fie, c\ se vede [i se aude foarte bine.

Ce a[ modifica?

Nimic! Sunt atât de obi[nuit\ cu acel loc, care arat\ atât de bine, încât nu cred i-ar trebui ceva în plus sau în minus... cu toate corturile din spatele camerei de proiec]ie, cu toat\ atmosfera de acolo.

Filmul, încotro? Exist\ o tendin]\ de democratizare a filmului. Actorii nu mai trebuie s\ fie profesioni[ti, film\rile, montajul, muzica, pot fi experimentale ...

Cred foarte tare în libertatea de a-]i construi filmul ca produs, a[a cum î]i dore[ti.

Stând de vorb\ cu foarte mul]i regizori am descoperit un lucru foarte frumos. To]i regizorii mi-au spus c\, la început, filmul tr\ie[te în mintea regizorului! „Cecul în alb” pe care trebuie s\-l d\m celor care î[i v\d filmul, mai întâi, în capul lor, a[a cum trebuie s\-l vad\ spectatorul [i pe ecran, trebuie s\ fie necondi]ionat. Alegerile legate de actorii neprofesioni[ti, de muzica experimental\ trebuie s\ serveasc\ scopului [i cadrului imaginat de regizor.

So you won’t divulge the highlights of this edition?

If I were to do this, I would upset my colleagues who are working on the festival’s communication strategy.

Very shortly, we will be announcing the Romanian short film competition. Our audience knows that once we announce a lineup, that is what they’re going to get. This is why we don’t say anything until all the guests are confirmed.

Maybe you can tell us something about the meta-cinematographical matters, then. What bands have you invited?

We will have to wait until we know the regulations. They are surely going to change until the festival. While we have a good idea about which films we’re going to show, things are much more fluid from an organizational standpoint.

We still don’t know if we’ll be able to begin every night with a concert, like we used to. In the past, we had a diverse range of acts, from Jazz to DJ. We’re waiting to see if we’ll have to wear masks, if there will be a limit on the number of participants, if we’ll have to distance the seats…

We’re thinking about it. On the other hand, we’re also thinking if it wouldn’t be

Festivalul Anonimul, Green Dolphin, Foto: © arhiv\ Anonimul

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

better to just use this time for the screenings, since nights in August are short. Once the sun is up, we have to stop the screening.

Of course, this musical preface was very important for us. It was a beautiful signal that the night has begun.

What is the impact of this festival on the film industry in Romania?

We like to think that this impact is, at the very least, necessary, but for us it’s very important to have young and very young cineastes in the line-up. A great deal of entries come from film students.

Beyond the short film competition, there is the international film competition, and the presence of these young cineastes, their coming to know a different kind of cinema, is essential. This dialogue can be had face-to-face, with other cineastes, but it can also be done via screenings. It’s very important for a young cineaste to get to learn the practices of others.

Tuesday night is dedicated exclusively to Romanian films. We did this because we had a lot of requests from our audience and we came to the conclusion that it’s very important to have a night dedicated to these local productions.

We’re also bringing you movies that

83

84 INTERVIEW MIRUNA BERESCU ANONIMUL

{i asta e [i frumuse]ea descoperirii, s\ vezi cum ceva din mintea cuiva ajunge la destina]ie, la spectator.

Filmele se vor duce întotdeauna acolo unde le vor duce creatorii lor! Calitatea artistic\, mai devreme sau mai târziu, va fi recunoscut\! Stau de vorb\ cu foarte mul]i regizori tineri care sunt ner\bd\tori s\-[i prezinte viziunea [i îmi spun c\ v\d în jurul lor filme de o calitate îndoielnic\. Dar trebuie s\ aib\ r\bdare. Adev\rata valoare, talentul, pasiunea..., toate astea, vor fi recunoscute, la un moment dat. Poate p\rea cli[eu, dar am marea credin]\ c\ talentul [i sinceritatea ies la suprafa]\ la un moment dat. Sunt [i regizori care abdic\ de la crezul lor, iar deturnarea de la drumul ini]ial le poate fi fatal\, cinematografic vorbind. Trebuie s\ mergi pe drumul t\u, este loc pentru toat\ lumea.

Felul în care alegi s\ spui pove[tile vizual, pentru c\ despre asta este vorba, fac ca filmul t\u s\ fie bun sau nu. În stabilirea traiectoriei unui film exist\ foarte mult subiectivism, exist\ componenta de distribu]ie, exist\ componenta comercial\... sunt foarte mul]i factori care decid soarta unui film.

Cinematografele s-au mutat pe telefoane. Ce viitor au s\lile de cinema [i, implicit, Anonimul?

Discu]ia exist\ la toate nivelurile filmului.

Pentru mine, Festivalul de la Cannes este un reper. M\ uit cu foarte mult\ admira]ie, cu foarte mult respect, înv\] de acolo... La Cannes se discut\ despre viitorul filmului, despre ce facem cu platformele care ruleaz\ doar pe anumite aplica]ii, sunt discu]ii legate de existen]a în competi]ia oficial\ a unor filme care nu se distribuie în s\lile de cinema... Organizatorii Festivalul de la Cannes nu doresc s\ aib\ în line-up-ul festivalului filme care ulterior nu vor ap\rea în cinematografe, iar marile platforme nu doresc s\ le pun\ în cinematografe, mai ales acele filme produse special pentru aceste platforme. Încerc s\ v\d lucrurile [i din perspectiva celor mai tineri decât mine, pentru c\ exist\ un traseu, o evolu]ie pe care nu o putem opri, dar nimic nu poate s\ înlocuiasc\ pân\ la cap\t experien]a din sala de cinema. Un film v\zut pe un ecran, într-o sal\ de cinema,

have entered the cinema circuit. We realized that there are no cinemas left in the country, only shopping malls, where there’s not really a place for Romanian films. We support as much as possible the young cineastes and Romanian films.

Coming back to the second question, the link between the festival and the Danube Delta. If you were to rebuild Green Dolphin from the ground up so that it suited the festival perfectly, what would you change?

That’s a good question. I literally never thought about this. I have only one requirement, related to the screen. The open air cinema experience is greatly influenced by the size of the screen and the sound quality.

And this is exactly what we’re changing this year, the dimensions of the screen, which is getting bigger and bigger, and we’re also making sure that the sound is on point.

So what would I change? Nothing! I’m

so used to this place, which looks so good, that I wouldn’t add or remove anything. The tents behind the projection room, the atmosphere, everything is here to stay.

Where is the film industry heading? There is a tendency towards democratization – actors are not expected to be professionals anymore, the filming techniques, the music, everything is becoming experimental.

I strongly believe in the liberty to compose your film as you like. I discovered a beautiful thing talking to lots of cineastes.

They all told me that the film is born in the cineaste’s mind!

We have to give carte blanche to those who see their film for the first time, in their head. The choices related to amateur actors or experimental music should serve the cineaste’s vision.

It is beautiful to see a film go from the cineaste’s mind to the audience.

Festivalul Anonimul, Green Dolphin, Foto: © arhiv\ Anonimul

împreun\ cu al]i oameni pe care nu-i cuno[ti – acest lucru fiind esen]ial, închirierea unui film sau a unei s\li de cinema nu ofer\ aceea[i experien]\ – creeaz\ o comuniune cu acei oameni pe care nu i-ai v\zut niciodat\ [i pe care, dup\ terminarea filmului, nu îi vei mai revedea vreodat\, decât, cine [tie, întâmpl\tor.

Dar poate c\ feti]a mea, care acum are 14 ani, îmi va demonstra contrariul. {i mai cred în coexisten]\! Cei care consider\ c\ mersul la cinema ofer\ realmente o emo]ie [i o experien]\ de neînlocuit, s\ continue s\ mearg\ la cinema, iar cei care consider\ c\ vizionarea unui film pe telefon nu este limitativ\, s\ r\mân\ la streaming.

Un scenarist celebru spunea c\ energia care se creeaz\ între lumina ecranului (flickering) combinat\ cu t\cerea oamenilor din aceea[i sal\ de cinema e un lucru care se ob]ine foarte greu. Energia consumat\ în t\cere nu este limitativ\.

Noua genera]ie a renun]at la televizor [i, mai apoi, la cinematografe. Un filmule] de câteva minute pe TikTok poate aduna, în câteva ore, milioane de vizualiz\ri. Cum se bate filmul cu aplica]iile de streaming?

Cred c\ lucrurile nu sunt comparabile.

Cred c\ exist\ loc pentru toat\ lumea. Dar ceea ce face diferen]a dintre cele dou\ canale de produc]ie de film se afl\ în memoria spectatorului. Noi vorbim de filme care au fost f\cute acum zeci de ani [i nu [tiu dac\ vom putea face acela[i lucru peste ani de zile [i cu filmele care ruleaz\ acum pe platformele de streaming. Prin fa]a mea trec secven]e întregi din filmele pe care le-am v\zut, pentru c\ emo]ia care m-a încercat la momentul vizion\rii filmelor respective a fost puternic\. Acum, acele filme tr\iesc cu mine.

Dar, cum am mai spus, a[ putea la un moment dat s\ fiu contrazis\ chiar de propria mea fiic\. Nu [tiu dac\ un film pe care

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Films will always go where their creators want them to. Quality will always be recognized sooner or later. I discuss with lots of young creators, and they tell me that they are disappointed by the films they see. But they need to have patience. Authentic talent will be acknowledged at some point.

This may seem cliché, but I have faith that talent and sincerity will have the final word. Some cineastes renounce their creed, and this can be fatal. You have to hold on and follow your path. There’s room for everyone. The way in which you tell your story visually makes or breaks your movie.

There are many factors that decide the fate of your film.

Cinemas have moved to smartphones.

What is the future of cinema theaters and, implicitly, of the Anonimul festival?

This topic is greatly debated. For me, the Cannes festival is a landmark. I look up to it, I learn from it. They are talking about the future of films, about platforms that only work with certain systems, about screening films that will not enter the cinema circuit… The organizers don’t want to have films that will not enter the cinema circuit later on and the big platforms don’t want them in cinemas, especially those movies produced specifically for them.

I try to see things also from the perspective of those younger than me, because things are evolving and we cannot interfere, but the cinema experience cannot be fully replaced by smartphones. A film you see in a theater, on the big screen, together with people you don’t know (this is essential and you cannot get this by renting a movie or renting a theater) creates a community.

Maybe my 14 year old girl will prove me wrong. Those who feel that going to the cinema makes for an irreplaceable experience should go there, and those who feel that watching a film on your smartphone is not limiting should do just that.

The new generation has thrown away the TV and also the cinema. A short clip on TikTok can reach millions of viewers in a matter of minutes. How do films compete with this?

85

86 INTERVIEW MIRUNA BERESCU ANONIMUL

Miruna Berescu, Foto: © arhiv\ Anonimul

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

îl pot cataloga ca efemer îmi poate aduce acela[i tip de satisfac]ie ca unul sincer. Nu a[ compara cele dou\ canale de distributie de film. Nu vreau s\ le gândesc comparativ.

Exist\ un public foarte pasionat care a[teapt\ s\ aducem filmele cât mai aproape de ei, noi mergem pe drumul nostru! Dup\ fiecare festival, „când se sting luminile", cea mai mare parte a dezam\girilor dispare. Nu cred c\ filmul trebuie s\ se schimbe!

Mult\ lume a fost dezam\git\ atunci când, la Conservator, a fost intodus\ maneaua ca obiect de studiu. E bine [i pentru gândirea noastr\ critic\ s\ fim expu[i acestui examen de maturitate, cu aceea[i m\sur\ pe

care chiar noi în[ine am impus-o.

Cred c\ atâta timp cât oamenii talenta]i, arti[tii, vor avea în capul lor filmele pe care le-au avut [i pân\ acum, ei vor continua s\ ne fac\ acelea[i surprize ca cele pe care leam avut [i acum 10 ani, [i acum 20 de ani, [i în anii 60/70.

Ne uit\m în jur la oamenii mai tineri [i vedem c\, de fapt, suntem unde trebuie s\ fim! Nu v\d un pericol atât de mare al maneliz\rii filmului. Eu prefer s\ m\ uit la ce ofer\ Festivalul Enescu! Al]ii prefer\ s\ se uite la alt tip de festivaluri...

Sub cer e loc pentru toat\ lumea!

I think this is not a fair comparison.

There’s room for everyone. The differences between these platforms is the memory that remains. We’re talking about movies made tens of years ago, and I don’t think we will be able to do this for the clips that are streaming now on the internet. The films I’ve seen live in my memory, I remember full scenes because of the emotional impact. Of course, my daughter could prove me wrong.

But I don’t think these clips could bring me the same satisfaction. I wouldn’t compare them. There is an audience for what we’re doing! After each festival, when the lights go out, most disappointment is gone. I don’t think films should change! A lot of people were disappointed when “manele” were introduced as an object of study for the Con-

servatory. It’s good for our critical thinking to go through this exam of maturity.

I think that as long as talented people and artists will have in their heads the films they’ve seen until now, they will continue to surprise us in the same way they have been doing for 20 years.

When we look around at those younger than us, we see that we are where we are supposed to. I don’t think there’s a danger of films turning to kitsch. I’d rather go to the Enescu Festival, while others prefer other kinds of festivals.

There’s room for everyone!

Marcel {tef Publisher The Robelos

88

ROBELO’S NEWS PL|}ILE ELECTRONICE Vacan]ele sunt f\r\ grija atunci când pl\te[ti cu cardul contactless, direct din telefon, sau de la distan]\, iar eviden]a cheltuielilor e mult mai u[or de p\strat.

E vacan]\ [i sper\m s\ voiaj\m binemeritat în ]ar\ [i peste hotare, avem certificate digitale europene COVID, dar lu\m în portofele [i „arsenalul” de instrumente de plat\ care ne ajut\ s\ fim „aware” [i ne asigur\m c\ ne descurc\m s\ pl\tim simplu, comod [i în siguran]\. Dar lumea pl\]ilor digitale nu e în repaus: vara e fierbinte aici [i „bronzeaz\” cum [tie mai bine pe to]i cei aten]i la noile oportunit\]i oferite de b\nci, comercian]i [i fintech-uri, în permanent\ c\utare de clien]i mai noi sau mai fideli.

The RoBeLos a adunat într-o colec]ie estival\ [tirile cele mai relevante din domeniu, ce e nou, semnificativ [i folositor unor oameni dinamici, proactivi, în pas cu tehnologiile care ne u[ureaz\ via]a.

Intesa Sanpaolo Bank „reinventeaz\” cardul de credit, f\r\ dobând\, cu comision fix Intesa Sanpaolo Bank, subsidiara din România a Grupului Intesa Sanpaolo, a relansat cardul de credit folosind o descriere provocatoare: „Oferim un card de credit simplificat, prin intermediul c\ruia clien]ii, persoane fizice, pot face cump\r\turi online sau în magazine sau pot retrage numerar, iar în loc de dobând\ ace[tia vor pl\ti un comision lunar de 25 lei, indiferent de suma utilizat\”.

Cardul de credit embosat Mastercard are o limit\ unic\ de 5.000 de lei, perioad\ de gra]ie de pân\ la 45 de zile, dup\ care de]in\torul trebuie s\ ramburseze lunar minim 5 % din suma utilizat\ [i, integral, taxele [i comisioanele aferente utiliz\rii cardului. Astfel, „clien]ii î[i pot stabili singuri ritmul de rambursare a sumei utilizate, f\r\ a avea grija costurilor suplimentare generate de utilizarea limitei de credit,” precizeaz\ banca.

Cardul de credit standard Intesa Sanpaolo Bank este emis sub sigla Mastercard, fiind destinat în principal cump\r\turilor de la comercian]i, atât în mediu online cât [i offline.

Var\ fierbinte [i pe pia]a „Dac\ clientul are îns\ nevoie de numerar, acesta poate retrage suma necesar\ f\r\ costuri suplimentare de dobând\,” spune banca.

Perioada de valabilitate a cardului este de patru ani, iar titularul poate solicita p\n\ la dou\ carduri suplimentare.

Salarium Fintech - prima solu]ie de plat\ instant a avansului salarial prin card Salarium, prima platform\ de plat\ a avansului salarial din România, a încheiat de curând un parteneriat strategic cu UCMS by AROBS, companie româneasc\ specializat\ în dezvoltarea de solu]ii integrate de management al resurselor umane [i salarizare. „Prin acest acord, Salarium ofer\ angaja]ilor companiilor din portofoliul UCMS by AROBS acces instant la propriile salarii [i face posibil\ plata avansului direct pe card, prin aplica]ia cu acela[i nume,” au anun]at furnizorii. „Prin integrarea cu True HR, solu]ia software dezvoltat\ de UCMS by AROBS, aplica]ia Salarium permite unui num\r mai mare de angaja]i s\ acceseze, oricând doresc,

banii aferen]i zilelor lucrate. Aceasta este prima colaborare de anvergur\ în rândul operatorilor de payroll [i ne bucur\m pentru deschiderea [i suportul oferit de echipa UCMS

by AROBS. Accesarea avansului salarial este un serviciu foarte popular în ]\rile din vestul Europei [i ne a[tept\m ca tot mai multe companii s\ doreasc\ s\ ofere angaja]ilor acest beneficiu extra-salarial, pentru a r\spunde nevoilor concrete ale acestora,” a declarat Alina {tefan, CEO Salarium Fintech.

Pentru companiile din România, aceast\ facilitate vine în întâmpinarea departamentelor de HR [i simplific\ major procesul de acordare a avansurilor.

Cererea pentru servicii de accesare a salariului în momentul dorit este sus]inut\ de nevoia angaja]ilor de libertate în luarea deciziilor financiare. De asemenea, dezvoltarea economiei tip gig, în care plata serviciilor oferite este realizat\ instant, creeaz\ condi]iile ideale pentru dezvoltarea serviciilor oferite de Salarium, din categoria early wage sau salary on-demand. În acest context, astfel de solu]ii au poten]ialul de a fi adoptate de companii [i integrate în pachetele de beneficii

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

pl\]ilor electronice corporate.

Platforma Salarium a fost lansat\ la începutul acestui an, fiind adoptat\ în scurt timp de un num\r de zece companii. Integrarea aplica]iei Salarium cu platformele de payroll va contribui semnificativ la extinderea gradului de acoperire a serviciilor de acest tip.

Prin intermediul aplica]iei mobile Salarium, disponibil\ în Google Play [i AppStore angaja]ii au posibilitatea s\ solicite avansuri salariale, f\r\ comisioane sau dobânzi, pentru zilele lucrate pân\ la momentul solicit\rii.

CEC Bank a lansat SmartPhone POS, o solu]ie pentru acceptarea pl\]ilor cu cardul direct de pe mobil CEC Bank se mândre[te cu aplica]ia SmartPhone POS – o solu]ie adresat\ comercian]ilor, care permite transformarea telefonului mobil în dispozitiv POS pentru acceptarea pl\]ilor cu cardul. „Aplica]ia SmartPhone POS vine în întâmpinarea comercian]ilor pentru acceptarea pl\]ilor cu cardul direct de pe telefonul mobil, f\r\ s\ fie nevoie de închirierea unor dispozi-

tive speciale, de conexiuni suplimentare dedicate POS-ului [i de costuri suplimentare de administrare”, declar\ Mihaela Bujac, Director Carduri în cadrul CEC Bank.

Solu]ia de acceptare a pl\]ilor cu cardul de pe telefon se adreseaz\ în principal micilor afaceri [i business-urilor pentru care mobilitatea este esen]ial\: servicii de curierat [i livrare, comer] stradal, servicii la domiciliu, restaurante etc. În plus, prin decontarea automat\ a tranzac]iilor la sfâr[itul zilei, micii antreprenori pot avea acces rapid la lichidit\]i.

Pentru a sus]ine antreprenorii în procesul de digitalizare a afacerilor, CEC Bank ofer\ solu]ia SmartPhone POS în mod gratuit business-urilor care încheie contracte pân\ la sfâr[itul anului.

Pandemia a accelerat adop]ia pl\]ilor cu cardul. În 2020, la nivelul portofoliul de carduri emise de CEC Bank, s-a înregistrat o cre[tere a num\rului de tranzac]ii cu peste 35%, mai mare decât cre[terea medie la nivelul sistemului bancar – de 20,6%.

Cu solu]ia de acceptare a pl\]ilor cu cardul prin aplica]ia SmartPhone POS, pl\]ile se vor face prin simpla apropiere a cardului sau a

telefonului clientului de dispozitivul pe care a fost instalat\ aplica]ia SmartPhone POS [i pe care au fost introduse detaliile de plat\. Bonul cu confirmarea pl\]ii poate fi trimis clientului pe email, SMS sau Whatsapp.

Aplica]ia SmartPhone POS a fost certificat\ de Visa [i Mastercard [i respect\ cele mai înalte standarde de securitate a datelor.

La nivelul comercian]ilor, aplica]ia SmartPhone POS poate fi utilizat\ de pe orice dispozitiv – telefon, tablet\ – cu sistem de operare Android (versiunea 5.0 sau mai recent\), echipat cu NFC [i cu conexiune la Internet.

Aplica]ia poate fi activat\ imediat pe baza codurilor SMS generate dup\ semnarea contractului cu CEC Bank.

PwC Consumer Pulse: mobilecommerce este „marele câ[tigator” al pandemiei Peste 50% dintre consumatorii globali chestiona]i spun c\ au devenit mai „digitali” în ultimele luni, potrivit sondajului Global Consumer Insights Pulse realizat de PwC în luna iunie, citat de www.nocash.ro.

De[i a crescut num\rul celor care au re-

89

90

ROBELO’S NEWS PL|}ILE ELECTRONICE Vara e mai senin\ atunci când î]i [tii banii la ad\post, în cont, pe card sau într-un portofel virtual!

venit în magazinele fizice dup\ ridicarea restric]iilor (45% în iunie, fa]\ de 41% în martie), cump\r\turile prin intermediul smartphone continu\ într-un ritm mult mai sus]inut. Ponderea celor care au declarat ca au efectuat cump\r\turi cu mobilul în ultimele 12 luni a crescut constant de la 30% în 2020, 33% în martie 2021, la 39% în iunie 2021. În topul motivelor pentru cre[terea cump\r\turilor online, pre]ul a dep\[it calitatea [i comoditatea, înregistrând marje mari la majoritatea categoriilor (mod\, 47%, electronice, 42%, s\n\tate, 38%, electrocasnice, 40%). Excep]ie fac produsele alimentare, unde cele trei motive înregistreaz\ procente apropiate, pre]ul fiind men]ionat de 35% dintre consumatori, comoditatea, de 33%, [i calitatea, de 29%. „Unele dintre schimb\rile de comportament aduse de perioada pandemiei, fie c\ au avut loc for]at sau au fost voluntare, vor deveni obiceiuri permanente.

Vedem c\ preferin]a pentru cump\r\turile online cre[te într-un ritm mai accelerat decât în perioada de lockdown, în special pentru produsele alimentare. În acela[i timp, consumatorii se orienteaz\ mai mult c\tre produse bio [i locale.

Companiile ar trebui s\ fie atente la aceste modific\ri [i s\ se adapteze continuu”, a spus Ruxandra Târlescu, Partener PwC România.

PwC research a sondat 8.681 de consumatori din 22 de teritorii (Australia, Brazilia, Canada, China, Fran]a, Germania, Hong Kong SAR, Indonezia, Japonia, Malaezia, Mexic, Orientul Mijlociu, Olanda, Filipine, Rusia, Singapore, Africa de Sud, Corea de Sud, Spania, Tailanda, Statele Unite ale Americii si Vietnam).

Peste 80% dintre clien]ii din întreaga lume sunt dispu[i s\-[i foloseasc\ amprenta în loc de un cod PIN Odat\ cu utilizarea pe scar\ larg\ a smartphone-urilor, autentificarea cu amprent\ este din ce în ce mai prezent\ în via]a consumatorilor din întreaga lume. 81% dintre consumatorii globali sunt gata s\-[i foloseasc\

amprenta în loc de un cod PIN atunci când pl\tesc în magazin, potrivit unui sondaj comandat de Idemia, unul dintre liderii globali în Identitate Augmentat\. „Pe m\sur\ ce utilizarea biometric\ se r\spânde[te pe întreaga planet\ [i consumatorii continu\ s\ se înc\lzeasc\ la ideea de autentificare simplificat\, f\r\ probleme - dar total sigur\ - cazurile de utilizare vor prolifera”, spune proasp\tul sondaj. „De exemplu, 51% dintre consumatorii globali ar dori s\ utilizeze un card biometric pentru a avea acces la o cl\dire securizat\ [i 34% vor s\ vad\ aceast\ tehnologie integrat\ în permisul de transport”.

Vin la putere POS-urile inteligente!

Un nou studiu realizat de Juniper Research a constatat c\ terminalele POS inteligente la nivel global în serviciu, în care analiza [i loialitatea pot fi integrate direct terminalului, vor cre[te de la 13,7 milioane în 2021, la 35 de milioane de unit\]i în 2026.

Pe m\sur\ ce pl\]ile digitale se accelereaz\ [i codurile QR ofer\ concuren]\ intens\, terminalele POS trebuie s\ ofere mai multe func]ii decât înainte. Raportul a identificat terminalele POS inteligente ca viitorul terminalelor POS care ar trebui s\ fie luate în considerare de to]i furnizorii.

Cercetarea recomand\ produc\torilor de POS-uri s\ se concentreze pe caracteristici de mare valoare, cum ar fi gestionarea stocurilor, automatizarea schemei de fidelizare [i sincronizarea magazinelor, pentru a maximiza atractivitatea ofertelor lor pe o pia]\ hardware extrem de competitiv\.

Pân\ în 2026, 57% din toate pl\]ile la POS vor fi contactless la nivel global, comparativ cu pu]in sub 25% în 2021. Aceast\ cre[tere, sus]inut\ prin cre[terea acestor pl\]i contactless, reprezint\ o schimbare abrupt\ a modului în care pl\tesc consumatorii.

CEC Bank, prima banc\ care dezvolt\ ini]ierea pl\]ii din conturile de la alte b\nci

CEC Bank a anun]at c\ a trecut „la nivelul urm\tor” în open banking lansând ini]ierea de pl\]i din conturile de la alte b\nci prin aplica]ia sa de Mobile Banking. Serviciul este disponibil într-o prim\ faz\ pentru clien]ii cu conturi la Banca Transilvania, Raiffeisen Bank [i ING România, la care se vor ad\uga în curând [i alte b\nci. „CEC Bank este prima banc\ din România care permite ini]ierea de pl\]i prin Open Banking, serviciul fiind disponibil într-o prim\ faz\ pentru clien]ii cu conturi la Banca Transilvania, Raiffeisen Bank [i ING România, la care se vor ad\uga în curând [i alte b\nci”, a declarat Mugur Podaru, director Opera]iuni la Distan]\ în cadrul CEC Bank.

Noua func]ionalitate în aplica]ia de Mobile Banking vine la pu]in timp de la implementarea de c\tre CEC Bank a primei func]ionalit\]i Open Banking: vizualizarea conturilor [i tranzac]iilor de la alte b\nci [i institu]ii financiare. Noua func]ionalitate a fost implementat\ cu ajutorul partenerilor Finqware – un start-up românesc specializat în aplica]ii de integrare [i open banking [i Asseco SEE, dezvoltatorul aplica]iei de Mobile Banking.

Aplica]ia de Mobile Banking a CEC Bank a înregistrat o dublare a num\rului de utilizatori [i o cre[tere cu peste 110% a num\rului de tranzac]ii în 2020.

Portarea salariului este posibil\ [i la Unicredit Bank odat\ cu lansarea facilit\]ii „Adaug\ bani” UniCredit Bank a anun]at faptul c\ prin noua func]ionalitate „Adauga Bani” din aplica]ia Mobile Banking, clien]ii î[i pot transfera sume în contul personal de la Unicredit din alte conturi deschise la alt b\nci, utilizând un card de debit sau de credit emis de acestea, direct în contul deschis in lei la Unicredit Bank. „Cu doar un singur buton, realizezi tran-

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

sferuri rapide în contul t\u curent de la UniCredit Bank f\r\ s\ mai fie nevoie sa intri în contul deschis la alt\ banc\ [i s\ ini]iezi un ordin de plat\, s\ a[tep]i procesarea acestuia [i primirea banilor,” spune UniCredit. „Dac\ te-ai gândit s\-]i cumperi o locuin]\ [i angajatorul t\u nu î]i vireaz\ salariul întrun cont UniCredit Bank, porteaz\-]i salariul cu doar un singur buton [i ai f\cut primul pas pentru o reducere de dobând\ la creditele noastre pentru achizi]ia de locuin]e,” mai precizeaz\ banca.

Noua func]ionalitate „Adaug\ bani” este disponibil\ în zilele lucr\toare, în intervalul 07.00-22.00 [i la orice or\ în zilele de sâmb\t\, duminic\ [i în zilele de s\rb\tori legale; Clien]ii pot transfera sume doar în contul curent activ deschis în lei la UniCredit Bank. „Transferurile se fac rapid [i securizat prin intermediul Mobile Banking, f\r\ ca noi s\ percepem vreun comision, utilizând un card de debit/credit valabil, înrolat 3D-secure [i emis sub sigla Visa sau Mastercard de la o alt\ banc\ sau institu]ie financiar\,” explic\ banca.

Mai pu]in de o treime dintre români declar\ ca vor reveni la obiceiurile de cump\rare anterioare pandemiei Pandemia a adus schimb\ri permanente în comportamentul de consum al clien]ilor.

Românii s-au îndreptat cu prec\dere spre canalele digitale pentru a-[i face cump\r\turile, 56% dintre ace[tia afirmând c\ nu vor reveni la obiceiurile anterioare.

Doar 29% declar\ c\ se vor întoarce la „vechiul normal”, iar aproximativ 34% spun c\ vor folosi chiar mai multe aplica]ii digitale decât utilizeaz\ în prezent. Rezultatele studiului realizat pentru SAS de agen]ia 3Gem. De asemenea, pentru a ob]ine o experien]\ cât mai personalizat\, clien]ii sunt acum mai dispu[i s\ furnizeze date cu caracter personal companiilor.

O treime (33%) dintre ace[tia s-au declarat mai deschi[i în acest sens, fa]\ de 20% care spun c\ sunt mai pu]in dispu[i s\ fac\ acest lucru, cei dintâi specificând c\ ar dori în schimb o experien]\ îmbun\t\]it\.

În timpul pandemiei, clien]ii au devenit mai con[tien]i de pericolul fraudelor. Aproape 70% sunt fie mai vigilen]i când vine vorba de fraud\, fie au experimentat-o personal. Dintre ace[tia, 16% au observat o cre[tere a mesajelor de tip fraud\.

Aproape jum\tate (47%) dintre clien]i au sus]inut c\ ar renun]a la un brand dup\ doar una sau dou\ experien]e nepl\cute. Clien]ii din România sunt mai permisivi (37%), înregistrând cel mai mic procent din regiune.

Totodat\, 81% dintre cump\r\tori consider\ c\ segmentul customer experience s-a îmbun\t\]it de la începutul pandemiei, îns\ 56% [i-au schimbat, totu[i, furnizorii în timpul pandemiei.

Pre]urile mici [i reducerile speciale nu vor fi suficiente pentru a împiedica clien]ii s\ schimbe brandul. În timp ce 23% dintre oameni au schimbat furnizorii pentru pre]uri mai mici [i reduceri mai mari, 20% au trecut la un furnizor care ofer\ o experien]\ online mai simpl\ [i mai facil\. De asemenea, 16% [iau schimbat furnizorul pentru a beneficia de op]iuni de livrare mai rapide sau mai convenabile, iar al]i 13% din cauza unei experien]e negative cu brandul.

Worldpay prezice c\ multe ]\ri europene vor fi non-cash pân\ în 2024!

Studiul Worldpay finalizat recent a constatat c\ utilizarea numerarului pentru achizi]iile în magazin din Marea Britanie a sc\zut de la 27% în 2019 la doar 13% anul trecut, pandemia Covid-19, alimentând o schimbare a preferin]elor de plat\ a consumatorilor, potrivit Finextra. În toate ]\rile studiate, utilizarea numerarului a sc\zut cu 10% în 2020, pân\ la 20% din tranzac]ii. Raportul Worldpay prezice c\ multe ]\ri europene, inclusiv Danemarca, Norvegia [i Suedia, vor fi aproape f\r\ numerar pân\ în 2024 [i c\ metodele de plat\ f\r\ numerar se vor împ\r]i între carduri [i pl\]i mobile.

Cristian Pavel

91

92

WE RECOMMEND

We Recommend

94. Casa Voievozilor, Curtea Domneasc\ de la Târgovi[te.

100. Bisericile pictate din Bucovina incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. 105. Vacan]\ în Bucovina. Un loc pentru suflet, unde sfin]ii ne vorbesc în tain\...

Bucovina, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

110. Culele oltene[ti.

114. Case de domni, de boieri, boierna[i, calemgii [i cocona[i.

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

93

94

WE RECOMMEND CURTEA DOMNEASC|

CasaVoievozilor Curtea Domneasc\

M\rturisesc c\ povestea cur]ii ridicate întrun singur an [i istoria tragic\ a domnitorului care [i-a sacrificat propriii fii în numele credin]ei, Constantin Brâncoveanu, m-a impresionat.

Am l\sat în urm\ Palatul de la Potlogi [i ansamblul de cl\diri care m\rgine[te Curtea Domneasc\, cuhnia [i dro[c\ria [i am pornit cu mai mult oprimism, de aceast\ dat\, c\tre cea de-a doua destina]ie, Casa Voievozilor, Cetatea de Scaun de la Tårgovi[te .

Irina Cîrstina Floroiu ne-a fost, [i de aceast\ dat\, „dreg\toare de curte”. {i ne-a vorbit, de

de la Târgovi[te

aceast\ dat\, despre neamurile boiere[ti, despre podoabele medievale, despre numismatic\, despre medaliile, plachetele, sigiliile [i tezaurele aflate la Cetatea de Scaun de la Tårgovi[te.

Curtea Domneasc\ Dintre toate monumentele istorice aflate în spa]iul dâmbovi]ean, curtea domneasc\ este cea care suscit\ cel mai mare interes din partea turi[tilor. Datorit\ valorii istorice excep]ionale a complexului, acest interes este pe deplin justificat, Curtea Domneasc\ primind peste

100.000 de oaspe]i în fiecare an. Întins\ pe 29.000 mp, Curtea Domneasc\ reprezint\ cel mai bine p\strat ansamblu aulic medieval de pe teritoriul României. A func]ionat, cu intermiten]e, timp de peste trei veacuri (1396 - 1714), ca re[edin]\ [i scaun domnesc pentru cel pu]in 33 de voievozi, începând cu Mircea cel Batrân [i încheind cu Constantin Brâncoveanu.

Nucleul Cur]ii Domne[ti a fost construit în timpul voievodului Mircea cel B\trân, fiind alc\tuit dintr-un complex de construc]ii, destinate locuirii familiei domnitoare, a

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

demnitarilor cur]ii [i a slujitorilor acestora. În timpul domniei lui Vlad }epe[, Curtea Domneasc\ se extinde [i apar noi edificii. Cea mai important\ dintre acestea este Turnul de supraveghere [i ap\rare, cunoscut sub numele de Turnul Chindiei. În anii 1583 - 1585 se ini]iaz\ o serie de lucr\ri de fortifica]ii [i construc]ii, la cererea [i sub directa îndrumare a voievodului Petru Cercel, care construie[te un nou palat, Biserica Mare a cur]ii [i primul apeduct, iar la exterior, spre râul Ialomi]a, „gr\dinile domne[ti”.

O alt\ etap\ important\ în dezvoltarea Cur]ii Domne[ti se înregistreaz\ în timpul domniei lui Matei Basarab, când sunt reparate casele domne[ti, zidul de incint\ este dublat [i este ridicat\ o baie turceasc\. Cel care avea s\ aduc\ ultimele lucr\ri semnificative de repara]ii [i extinderi ale Cur]ii Domne[ti este, totodat\, [i cel

95

96

WE RECOMMEND CURTEA DOMNEASC|

care avea s\ încheie seria domniilor la Târgovi[te, Constantin Brâncoveanu. În vremea sa este pictat\ Biserica Mare (1698), fresca de o valoare inestimabil\ ajungând pân\ la noi.

Monumentele cur]ii: Poarta de sud – Intrarea, folosit\ [i ast\zi, se afl\ sub turnul construit în 1584, odat\ cu noua incint\.

Ini]ial, avea un etaj, folosit drept clopotni]\ a Bisericii Mari Domne[ti.

Prima cas\ domneasc\ – ridicat\ de Mircea cel B\trân care, dup\ 1400, edific\ o nou\ re[edin]\, probabil pentru fiul s\u Mihail, iar mai târziu zide[te biserica.

Casa domneasc\ de la mijlocul secolului XV – se datoreaz\, probabil, domnitorului Vlad Dracul [i era cea mai ampl\ construc]ie aulic\ româneasc\ din veacul XV. Pe întreaga suprafa]\ se g\se[te pivni]a, p\strat\ [i ast\zi, peste care se ridic\ parterul, constând dintr-o sal\ mare pentru ceremonii [i sfatul domnesc, dar [i înc\peri destinate domnitorului [i familiei.

Palatul Domnesc – Palatul Domnesc din secolul XVI – ridicat în 1584, de Petru Cercel, în stil renascentist.

Pentru prima dat\ întâlnim în arhitectura noastr\ o cl\dire pe trei niveluri, respectiv pivni]\, parter [i etaj.

Beciurile, p\strate în forma lor ini]ial\, pot fi vizitate [i ast\zi. Parterul, compus din 10 înc\peri, ad\postea cancelariile domne[ti. Etajul rezervat exclusiv familiei voievodale, complet separat de parter, era accesibil numai printr-o scar\ exterioar\. Tot la exterior, un coridor f\cea leg\tura direct\ cu Biserica Mare. Pentru prima dat\, se folose[te la acoperi[, ]igla glazurat\, inclusiv la biseric\. Palatul a fost ref\cut atât de Matei Basarab, cât [i de Constantin Brâncoveanu.

prin propor]iile sale nemaintâlnite pân\ atunci (14x30 m). Din inventarul bisericii s-au p\strat numai dou\ pietre de mormânt, de la 1652 [i 1653, a doamnei Elina, so]ia lui Matei Basarab, [i a fiului lor, Mateia[.

Interiorul Bisericii a fost zugr\vit integral, între anii 1696 – 1698, de pictorul lui Constantin Brâncoveanu, Constantinos, [i echipa sa de ucenici [i colaboratori.

Amintim numai, în pronaos, existen]a pe peretele vestic, a portretelor voievodale (Petru Cercel [i Constantin Brâncoveanu, în calitate de ctitori principali, ]inând macheta bisericii, dar [i Neagoe Basarab, Matei Basarab, Mihai Viteazul, Radu {erban, Constantin {erban, {erban Cantacuzino [i Mihnea al III-lea), cea mai ampl\ galerie a unor chipuri de domnitori munteni.

Biserica Mare Domneasc\

Turnul Chindiei

– ctitorie a lui Petru Cercel (1583 – 1585), poart\ hramul „Adormirea Maicii Domnului” [i a fost realizat\ dup\ planul „Mitropoliei” din Târgovi[te, urmând planul cruce greac\ înscris\. Se distinge de bisericile contemporane

– ridicat în secolul XV, Turnul Chindiei a dominat secole la rând Curtea Domneasc\ [i ora[ul. Ast\zi are o în\l]ime de 27 de metri, cu o baz\ în trunchi de piramid\, cu diametru de 9 m, construc]ia fiind etajat\ pe trei niveluri.

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Biserica Sfânta Vineri – exista la 1517, conform pisaniei de pe fa]a sudic\. Este singurul monument cunoscut pân\ în prezent în arhitectura }\rii Române[ti, ridicat la mijlocul secolului XV, p\strat în form\ primar\.

Casa B\la[a – este ridicat\ în anul 1656, lâng\ biserica Sf. Vineri, de c\tre B\la[a, so]ia lui Constantin {erban. Potrivit pisaniei existente, cl\direa a fost destinat\ odihnei cre[tinilor care cad la nevoie.

Povestea Cur]ii Domne[ti continu\ [i în zilele noastre, la Curtea Domneasc\ s-au realizat filme (“Ana, mon amour”, 2016), aici sau în Muzeul de Istorie sus]inem numeroase ateliere educative, care sunt o bun\ metod\ de promovare a patrimoniului.

Cancelaria domneasc\ de la Târgovi[te pe în]elesul copiilor, spre exemplu, este un atelier realizat pentru multe sute de copii, oricând exist\ doritori, atelier care explic\ [i demonstreaz\ cum se aplicau sigiliile medievale.

Copiii, indiferent de vârst\, chiar [i pre[colari, picur\ cu cear\ ro[ie [i apoi sigileaz\ copii ale documentelor medievale. Scriu cu pana de gâsc\, exact ca marii dreg\tori, deci înva]\ jucându-se. Recent, mai precis din luna iunie 2020, Teatrul Tony Bulandra din Târgovi[te sus]ine spectacolele sale la Curtea Domneasc\, înc\rc\tura sa istoric\ [i spatiul generos fiind numai bune în vremurile dificile pe care le travers\m cu to]ii.

Ca orice monument care este supus ac]iunii factorilor de mediu, [i Curtea Domneasc\ de la Târgovi[te necesit\ interven]ii de restaurare. A[a cum am precizat, Curtea Domneasc\ înseamn\ un întreg ansamblu compus din monumente diverse, trei biserici, una dintre ele recognoscibil\ doar la nivelul funda]iilor, palatul domnesc (cu toate etapele [i interven]iile survenite de-a lungul secolelor), Turnul Chindiei, fortifica]iile, poarta de acces [i înc\perile anexe, Casa B\la[a, Casa Dionisie Lupu (actualul Muzeul al Tiparului [i al C\r]ii Vechi Române[ti). Secolul al XX-lea a debutat cu prima restaurare a Cur]ii Domne[ti [i anume aceea realizat\ de Comisia Monumentelor Istorice, în perioada 1907 - 1910. Între cele doua R\zboaie Mondiale,

97

98

WE RECOMMEND CURTEA DOMNEASC|

arheologul Virgil Dr\ghiceanu, sub îndrumarea istoricului Nicolae Iorga, a condus lucr\rile de degajare par]ial\ a ruinelor, dezvelind si zidurile bisericii-paraclis. Tot în acea vreme au fost consolidate si protejate zidurile palatului [i b\ii domne[ti, opera]iuni repetate [i dup\ cutremurul din 1940.

Revenind la Turnului Chindiei, acesta a fost construit, probabil, în a doua jumatate a secolului al XV-lea, posibil în timpul domniei lui Vlad }epes, peste pridvorul bisericii-paraclis ridicat\ de Mircea cel B\trân. Ini]ial, turnul era alcatuit din doua etaje, cu acces pe un pod mobil de la primul nivel, direct din casa domneasc\ al\turat\. Modific\rile suferite de aceast\ construc]ie ne împiedic\ s\ stabilim cu exactitate forma sa original\, aspectul actual fiind datorat domnitorului Gheorghe Bibescu,

care a ordonat restaurarea lui în 1847.

Lucr\ri importante de restaurare [i conservare a ruinelor au loc în anul 1961 [i sunt urmate de punerea în circuit turistic a ansamblului. Abia în 2008-2010 au mai avut loc

alte interven]ii de restaurare, prin fonduri europene, pe lâng\ eforturile permanente de conservare a ansamblului.

Este o mare diferen]\ între protejarea unei cl\diri [i cea a unui ansamblu deschis, f\r\ aco-

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

peri[, supus mereu ac]iunii mediului.

Printre altele, în acest interval a fost reconstruit\, pe funda]iile prezente, cl\direa care azi ad\poste[te Muzeul Tiparului. În prezent se afl\ în derulare un proiect de restaurare a patru monumente: ruinele bisericii paraclis, Turnul Chindiei, Biserica „Sf. Vineri” [i Biserica Domneasc\ „Adormirea Maicii Domnului”, având ca obiectiv impulsionarea dezvolt\rii locale [i cre[terea num\rului de vizitatori.

Tr\ind în Târgovi[te, fiind mereu în preajma atâtor monumente, citind izvoare contemporane epocilor de glorie ale ora[ului, aflând cum înainta[ii s-au str\duit s\ transmit\ mai departe mo[tenirea istoric\, devine ]el [i rostul nostru la muzeu s\ p\str\m Curtea Domneasc\, laolalt\ cu celelalte 15 muzee [i obiective turistice aflate sub coordonarea

muzeului. În apropiere, la nici 100 m, se afl\ Muzeul de Art\, o bijuterie arhitectonic\ care ilustreaz\ fericit La Belle Epoque [i perioada interbelic\.

Proiectat\ ca sediu al Prefecturii, cl\direa în care func]ioneaz\ muzeul este una dintre cele mai vechi [i mai frumoase din Târgovi[te, datând de la sfâr[itul secolului al XIX-lea.

De[i de dimensiuni relativ mici, imobilul nu este lipsit de monumentalitate [i de o anume somptuozitate datorat\ atât exteriorului, dar mai cu seam\ interiorului împodobit cu stucaturi, plafoane [i pere]i picta]i cu motive geometrice [i vegetale.

Muzeul de Art\ posed\ un patrimoniu deosebit de valoros de art\ româneasc\: pictur\ religioas\, fresce brâncovene[ti [i icoane, mo-

bilier de epoc\ precum [i opere de art\ modern\ [i contemporan\ semnate Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petra[cu, Gabriel Popescu, Vasile Blendea, Tan]i Iliescu-Mih\ilescu, Sava Hen]ia, Gheorghe T\t\rescu etc.

Irina Cîrstina Floroiu Muzeograf gradul I A

Ligia {endrea co-writing justvision Irina Cârstina este licen]iat\ [i doctor în istorie cu o lucrare despre neamurile boiere[ti din secolul al XVI-lea, sus]inut\ la Institutul Academiei Române, „Nicolae Iorga”, specialist în cadrul Ministerului Culturii pentru domeniile numismatic\ [i orfevr\rie medieval\, autoarea volumelor „Neamuri boiere[ti [i patrimoniu funciar din }ara Româneasc\” [i „Ansamblul Monumental al Cur]ii Domne[ti de la Potlogi”.

99

100 WE RECOMMEND MONUMENTE UNESCO Cupola M\n\stirii Moldovi]a, jude]ul Suceava Fresca din M\n\stirea Vorone], jude]ul Suceava

Dintotdeauna, dar mai ales începând cu anul trecut (din motive lesne de în]eles), speciali[tii din turism [i bloggerii de travel, recomand\ România. Ori de cate ori vizit\m un loc nou, suntem atra[i în special de obiectivele turistice binecunoscute, cu o istorie interesant\, dar [i de monumentele incluse în patrimoniul mondial UNESCO. România nu figureaz\ într-un clasament al obiectivelor turistice aflate pe lista patrimoniului UNESCO în „Big 5".

Primele dou\ clasate, Italia [i China, î[i impart locul I, fiecare cu câte 55 de monumente înscrise pe list\. Italia are ora[e întregi pe lista UNESCO – Verona, ora[ul îndr\gosti]ilor Romeo [i Julieta, Roma, Vene]ia sau Floren]a cu Piazza del Duomo, China se poate l\uda cu Marele Zid Chinezesc sau cu Parcul de Fosile Chengjiang, Spania are operele lui Antoni Gaudi, drumul de pelerinaj c\tre Santiago de Compostela, Germania num\r\ 46 de monumente [i locuri incluse pe lista UNESCO - Marea Wadden, Koln-ul cu Catedrala Magilor, Domul din Aachen, Centrul istoric din Bamberg, iar Fran]a este un întreg sit UNESCO, de la Palatul Versailles pân\ la castelele de pe Valea Loarei.

De[i nu face parte din top 5, România ascunde multe locuri frumoase, monumente

65 de ani de la aderarea Romaniei la UNESCO

Bisericile pictate din Bucovina incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO istorice, antice sau medievale, dar [i monumente ale naturii, neschimbate de secole, monumente [i obiceiuri incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Romania se mai poate l\uda cu via]a rural\ tradi]ional\, cu cele 8 obiective înscrise în patrimoniul UNESCO [i 7 practici înscrise în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO. Chiar dac\ nu se afl\ printre primele clasate, România are destul de multe monumente [i obiceiuri incluse în patrimoniul mondial UNESCO – bisericile fortificate din Transilvania, cet\]ile dacice din Mun]ii Or\[tiei, centrul istoric al Sighi[oarei, bisericile de lemn din

Maramure[, Delta Dun\rii, 24.000 de hectare de p\duri virgine, iar pe lista patrimoniului imaterial sunt înscrise Ritualul c\lu[ului, Ceramica de Horezu, Doina, Feciore[ul de Ticu[, Colindatul de ceat\ b\rb\teasc\, M\r]i[orul [i Scoar]a ]\r\neasc\.

Un capitol aparte al obiectivelor romåne[ti incluse în patrimoniul UNESCO este destinat bisericilor [i m\n\stirilor pictate, din secolele XV-XVI, din nordul Moldovei, care se remarc\ prin frescele ce decoreaz\ pere]ii exteriori, inspirate din vechea art\ bizantin\ – Arbore, M\n\stirea Humor, Moldovi]a, P\tr\u]i, Probota, Suceava, Gura Humorului [i Sucevi]a.

M\n\stirea Arbore, jude]ul Suceava, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Includerea bisericilor medievale din nordul Moldovei în patrimoniul UNESCO se datoreaz\ specificului identitar al acestora, dar mai ales unicit\]ii picturilor murale exterioare, ce se întind pe toat\ suprafa]a zidurilor, inclusiv pe turle.

Aceste m\n\stiri [i biserici domne[ti au fost ridicate în zona Sucevei, în apropierea capitalei de atunci a Moldovei. În a doua jum\tate a domniei sale, {tefan cel Mare a ridicat multe biserici [i m\n\stiri, efortul acestuia fiind continuat de urma[ii s\i, mai ales de fiul s\u, Petru Rare[, dar [i de al]i voievozi, boieri [i oameni ai bisericii. Astfel s-a n\scut în arta bisericeasc\ Stilul Moldovenesc.

Biserica „Buna Vestire” M\n\stirea Moldovi]a este una din vechile a[ez\ri c\lug\re[ti, situat\ în comuna Vatra Moldovi]ei din jude]ul Suceava. În anul 1993, UNESCO a inclus Biserica „Buna Vestire” din cadrul M\n\stirii Moldovi]a, împreun\ cu alte

[apte biserici din nordul Moldovei (Arbore, P\tr\u]i, Humor, Probota, Sf. Ioan cel Nou din Suceava, Sucevi]a [i Vorone]), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul bisericilor pictate din nordul Moldovei.

Biserica îmbin\ elemente de art\ bizantin\ [i gotic\ în stilul arhitectonic al m\n\stirilor moldovene[ti.

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

pârc\labul de Neam]. Biserica a fost construit\ pe locul unui schit str\vechi [i era destinat\ a servi ca necropol\ a familiei Arbore. Hatmanul Luca Arbore a fost decapitat, în aprilie 1523, la Curtea Domneasc\ din Hârl\u, din ordinul domnitorului {tef\ni]\ Vod\ (1517-1528). El a fost acuzat de tr\dare de c\tre Voievod, dar nu a fost g\sit vinovat. Biserica se remarc\ prin pictura mural\ exterioar\.

Necropola familiei Arbore Biserica Arbore, din satul cu acela[i nume din jude]ul Suceava, este o biseric\ ortodox\ construit\ în anul 1502. Ctitorul bisericii este boierul Luca Arbore, fiul b\trânului Arbore,

Cea mai veche biseric\ ctitorit\ de {tefan cel Mare Biserica din P\tr\u]i, considerat\ a fi cea mai veche biseric\ ctitorit\ de {tefan cel Mare,

Patrimoniul UNESCO din România include în prezent în lista sa situri culturale, biserici [i m\n\stiri din Moldova, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cet\]ile dacice din Mun]ii Or\[tiei, centrul istoric al Sighi[oarei [i bisericile de lemn din Maramure[, la care se adaug\ dou\ situri naturale, Delta Dun\rii [i p\durile seculare [i virgine de fag din

Carpa]i. România desf\[oar\, în paralel, mandate de membru în Consiliul Consultativ [tiin]ific [i Tehnic al Conven]iei UNESCO, din 2001 privind protejarea patrimoniului cultural subacvatic [i în Comitetul interguvernamental pentru promovarea reîntoarcerii bunurilor culturale în ]\rile de origine sau restituirea lor în cazul dobândirii ilicite.

101

este o biseric\ construit\ în anul 1487 [i se afl\ în satul P\tr\u]i din jude]ul Suceava.

Deasupra u[ii de intrare se afl\ o pisanie în limba slavon\ cu urm\torul text: „Io {tefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, am început a zidi acest hram în numele cinstitei cruci în anul 6995 luna iunie 12”.

M\n\stirea Humor, jude]ul Suceava

102 WE RECOMMEND MONUMENTE UNESCO

Pictura exterioar\ a fost descoperit\ în anii ’80. Biserica a fost pictat\ la exterior doar pe peretele de apus, în jurul portalului gotic de intrare în biseric\. Pictura exterioar\ fusese acoperit\ de un strat de tencuial\.

M\n\stirea Probota M\n\stirea ortodox\ a fost construit\ în anul 1530, în satul Probota (care apar]ine în prezent de ora[ul Dolhasca din jude]ul Suceava), de c\tre domnitorul Petru Rare[.

A îndeplinit rolul de necropol\ domneasc\ a Moldovei (1522-1677), aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rare[, {tefan Rare[, al Doamnei Elena Rare[ [i ale altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei.

Biserica a fost pictat\ în fresc\ în stil bizantin, atât în interior, cât [i în exterior.

Numele me[terilor nu se cunosc. Picturile din interior dateaz\ din vremea domniei lui Petru Rare[, dar ele s-au p\strat originale doar în pridvor [i pronaos.

M\n\stirea Sf. Ioan cel Nou

M\n\stirea Humor este o m\n\stire ortodox\ construit\ în anul 1530 de c\tre marele logof\t Toader Bubuiog [i se afl\ în satul M\n\stirea Humorului din comuna omonim\, jude]ul Suceava).

Biserica a fost împodobit\ peste tot, în exterior [i în interior, cu picturi în fresc\, ca [i bisericile Vorone], Moldovi]a, Arbore [i Sucevi]a. Dac\ la Vorone] impresioneaz\ albastrul, la M\n\stirea Humor, predomin\ nuan]ele de ro[u, culoare specific\ acestei biserici. Biserica M\n\stirii Humor se remarc\ prin tablourile votive.

Pe peretele vestic al naosului este zugr\vit domnitorul Petru Rare[ [i familia sa, în calitate de ocrotitori ai bisericii.

M\n\stirea Moldovi]a ,Suceava

Ro[ul de Humor

Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

nalizat\ în anul 1522 de {tef\ni]\ Vod\. Incinta m\n\stireasc\ a fost împrejmuit\ înc\ de la început de ziduri de piatr\. Odat\ cu trecerea vremii, zidurile de incint\ au fost înl\turate.

M\n\stirea Sucevi]a

Biserica P\tr\u]i, Suceava

Re[edin]a arhiepiscopilor Sucevei [i R\d\u]ilor M\n\stirea „Sfântul Ioan cel Nou” este o m\n\stire ortodox\ din Suceava, construit\ între anii 1514-1522. A îndeplinit rolul de re[edin]\ mitropolitan\ a Moldovei între anii 15221677, fiind în prezent re[edin]\ a arhiepiscopilor Sucevei [i R\d\u]ilor. Construc]ia bisericii

cu rol de catedral\ mitropolitan\ a fost început\ în anul 1514 de domnitorul Bogdan al III-lea al Moldovei, fiul lui {tefan cel Mare [i a fost fi-

M\n\stirea ortodox\ Sucevi]a a fost construit\ între anii 1583-1586. Este situat\ în satul Sucevi]a din comuna omonim\, din jude]ul Suceava, la o distan]\ de 18 km de R\d\u]i.

M\n\stirea este atestat\ la 1582, în vremea Voievodului Petru {chiopul [i este ctitoria comun\ a familiilor Movile[tilor, mari boieri, c\rturari [i domnitori ai Moldovei [i }\rii Române[ti. Construit\ în stilul arhitecturii moldovene[ti, m\n\stirea îmbin\ elemente

România a înregistrat pe Lista Patrimoniului Imaterial [apte obiceiuri (ritualul c\lu[ului, doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceat\ b\rb\teasc\, feciorescul de Ticu[, me[te[ugul covoarelor tradi]ionale

de perete [i practicile culturale asociate zilei de 1 Martie).

Ziua de 16 noiembrie a fost declarat\ Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

M\n\stirea Probota

103

104 WE RECOMMEND MONUMENTE UNESCO

de art\ bizantin\ [i gotic\, la care se adaug\ elemente de arhitectur\ ale vechilor biserici de lemn din Moldova.

Capela Sixtin\ a Estului M\n\stirea Vorone] din ora[ul Gura Humorului, supranumit\ „Capela Sixtin\ a Estului”, este cel mai cunoscut complex monahal

medieval din Romania [i constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale domnitorului {tefan cel Mare (1457-1504). Pictura exterioar\ a Vorone]ului, datând din timpul domniei lui Petru Rare[, este socotit\ drept cel mai reu[it ansamblu al artei feudale moldovene[ti. Frescele se disting prin coloritul lor viu în care predomin\ albastrul [i prin compozi]ia diferitelor

scene. Fa]ada de vest prezint\ impresionanta scen\ a Judec\]ii de Apoi. Pictura interioar\ a bisericii dateaz\ în cea mai mare parte din timpul lui {tefan cel Mare. Biserica a fost ridicat\ în anul 1488, în numai 3 luni [i 3 s\pt\mâni.

Ligia {endrea co-writing justvision

Ilie Tudorel „Comorile României”

M\n\stirea Sucevi]a

M\n\stirea Vorone]

Fotografiile care ilustreaz\ acest articol fac parte din Proiectul fotografic „Comorile României” al artistului fotograf Tudorel Ilie din Baia Mare [i promoveaz\ patrimoniul material, imaterial [i natural înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

Este rodul a peste zece ani de activitate fotografic\ [i a debutat cu turneul na]ional dedicat Centenarului Marii Unirii, vernisaje-eveniment în muzee [i centre culturale. Turneul a continuat în marile ora[e din China în cadrul Festivalului Fotografiei Române[ti în China, editia a III-a 2018, în comunit\]ile române[ti din Ungaria (zona Gyula) [i Ucraina (zona Solotvino).

Proiectul a fost expus [i la sediul din Bucure[ti al Comisiei Na]ionale a României pentru UNESCO. În Anul European al Patrimoniului 2018 expozi]ia „Comorile României” a fost inclus\ pe Lista oficial\ a proiectelor relevante (fiind singurul proiect privat din România de pe aceast\ list\). La sfâr[itul anului 2019 expozi]ia s-a aflat din nou într-un turneu expozi]ional de promovare a patrimoniul cultural UNESCO din România prin marile ora[e ale Chinei.

Biserica de lemn Drago[ Vod\, structur\ de col], foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Vacan]\ în Bucovina Un loc pentru suflet, unde sfin]ii ne vorbesc în tain\...

România ar putea tr\i foarte bine din turism, dar nu [tie cum s\ o fac\. Poate nu la fel de bine ca Grecia sau Thailanda, ]\ri cu tradi]ie în turism, dar ar putea capta o ni[\ turistic\ cu poten]ial, cea a turi[tilor str\ini.

Turi[tii romani sunt interesa]i mai mult de

destina]iile de plaj\ [i mai pu]in de turismul cultural, cu excep]ia practican]ilor religio[i care, de altfel, nu reprezint\ neap\rat o pondere important\ în turismul bucovinean.

O vacan]\ în Bucovina î]i poate construi sufletul. Dup\ o tur\ de mare cu desc\tu[are

de energii, merge [i o vacan]\ de acumulare de energii, de reînc\rcare a bateriilor.

Bucovina, în ansamblul ei [i, în mod expres, zona Sucevei este un adev\rat sit turistic care ofer\ istorie autentic\, natur\ s\lbatic\ [i nenum\rate facilit\]i de cazare [i agrement.

Biserica M\n\stirii Putna, foto: © Ilie Tudorel

105

106 WE RECOMMEND M|N|STIREA PUTNA

Înainte de planificarea unei vacan]e în Bucovina, documenteaz\-te, cite[te despre istoria [i cultura Moldovei [i alege-]i obiectivele pe care vrei s\ le vizitezi.

Desigur, în capul listei ar trebui s\ se afle celebrele m\n\stiri. Dar ele nu sunt singurele puncte de interes ale unei zone în care natura [i peisajele te vor încânta [i î]i vor aduce lini[tea pe care o cau]i.

Cunoscut\ [i datorit\ peisajelor naturale fascinante, Bucovina este un adevarat tezaur geologic care g\zduie[te sate pitoresti, biserici [i m\n\stiri neasemuite si zeci de locuri în care tradi]ia este la ea acas\.

Opre[te-te o or\ la Gura Humorului Trebuie s\ gu[ti vestitele poale în brâu, pudrate cu zah\r [i vanilie [i garnisite cu tot felul de arome. Continu\-]i drumul! În jurul acestui ora[ se afl\ cele mai multe m\n\stiri înscrise în Patrimoniul UNESCO, despre care am vorbit Biserica M\n\stirii Putna, foto: © Ilie Tudorel

în aceast\ edi]ie într-un articol dedicat împlinirii a 65 de ani de activitate UNESCO în România. O alt\ oprire important\ o po]i face în satul Cioc\ne[ti, „satul cu c\sute încondeiate”, care a fost inclus în top 10 al celor mai colorate destina]ii, de reputata publica]ie Lonely Planet. Satul este situat pe Valea Bistri]ei, pe DN18, între Vatra Dornei [i Boto[, la 26 de kilometri de Vatra Dornei [i la 35 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc.

Un loc la fel de „colorat” este [i Muzeul Oului din localitatea Vama, muzeu care apar]ine artistei Leti]ia Or[ivschi [i care prezint\ cea mai mare colec]ie de ou\ încondeiate din România. Pe rafturile muzeului sunt expuse ou\ bucovinene (unele dintre ele au venerabi-

la vârst\ de 100 de ani) [i din alte zone etnografice din România.

Sunt ou\ de diferite dimensiuni, provenien]e [i materiale, ou\ sculptate cu motive florale, ou\ din lemn, por]elan, sticl\ sau piatr\ [i ou\ de pas\re. Intrarea cost\ 10 lei, iar taxa de fotografiere al]i 10 lei.

Acas\ la Ion Creang\, la zimbrii Neam]ului [i la pictorii populari Localitatea cu cea mai mare concentrare de a[ez\minte monahale se afl\ în jurul Sucevei, iar cea mai vizitat\ dintre acestea este m\n\stirea Putna. În drum spre Putna po]i opri la Târgu Neam] ca s\ vezi Casa Memorial\ „Ion Creang\”, Humule[ti, apoi lâng\ Cetatea

La numai trei ani de la finalizarea m\n\stirii, un incendiu a distrus-o, dar a fost imediat reconstruit\. A fost distrus\ din nou, în 1653, de armata cazac\ a lui Timu[ Hmelni]chi, ginerele prin]ului Vasile Lupu. Biserica actual\

a fost practic reconstruit\, între 1653 [i 1662, de c\tre Vasile Lupu [i urma[ii s\i. Planul de baz\ urmeaz\ planul edificiului original, a[a cum s-a putut constata când au fost excavate temeliile primei biserici, din 1968 pân\ în 1970.

Cupola M\n\stirii Putna, Cas\ de oaspe]i Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Neam] po]i vizita Rezerva]ia de Zimbri [i Fauna Carpatin\ „Drago[ Vod\” (una din cele 4 rezerva]ii de zimbri de la noi [i una dintre cele mai mari rezerva]ii de zimbri din Europa).

Situat\ în nordul jude]ului Neam], pe raza comunei Vân\tori-Neam], în apropierea drumului na]ional DN15 [i a M\n\stirii Neam]ului, rezerva]ia reprezint\ unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale jude]ului. În jurul ora[ului Târgu Neam] se g\sesc, de asemenea, o serie de m\n\stiri precum M\n\stirea Agapia, M\n\stirea Neam], M\n\stirea Horai]a [i M\n\stirea Râ[ca.

M\n\stirea Putna M\n\stirea Putna, una dintre cele mai cunoscute a[ez\minte monahale din Bucovina, nu se bucur\ de statutul de protectorat UNESCO, dar ocup\ un loc privilegiat pe lista monumentelor cu valoare istoric\ [i de cult din România. Fiind m\n\stirea cu cel mai mare trafic de vizitatori din România (care g\zduCas\ de oaspe]i, Putna, foto: © Ilie Tudorel

Poarta de intrare în M\n\stirea Putna, foto: © Ilie Tudorel

107

108 WE RECOMMEND M|N|STIREA PUTNA Biserica de lemn Drago[ Vod\, structur\ de col], foto: © Ilie Tudorel

ie[te atât turi[ti tradi]ionali cât [i credincio[i de rit ortodox), m\n\stirea face parte din ansamblul de biserici [i m\n\stiri sucevene ctitorite de domnitorii [i voievozii Moldovei. {tefan cel Mare a construit M\n\stirea Putna ca loc de înmormântare, între 1466 [i 1469, iar Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost sfin]it\ un an mai târziu. Biserica actual\ a fost reconstruit\ între 1653 [i 1662 de Vasile Lupu [i urma[ii acestuia.

Biserica era neobi[nuit de mare pentru vremea sa. Zidurile au fost realizate din blocuri masive de piatr\, iar doisprezece contraforturi sus]in pere]ii. Dealurile înalte [i peisajele s\lbatice care înconjoar\ m\n\stirea [i satul cu acela[i nume îi sporesc m\re]ia. Impun\toarea m\n\stire se afl\ pe malul râului Putna, la 30 km de ora[ul R\d\u]i, pe DN 2H, ora[ aflat la 37 km de Suceava, pe câmpia dintre râurile Suceava [i Sucevi]a. La Suceava se poate ajunge pe principalele drumuri europene E85, E58, dar [i pe calea aerului sau pe calea ferat\. {tefan cel Mare a condus Moldova timp de o jum\tate de secol, 1457-1504. El [i-a câ[tigat

supranumele de „Mare” datorit\ campaniilor sale militare de succes împotriva turcilor. De asemenea, este renumit pentru construirea [i influen]area construirii a zeci de biserici [i m\n\stiri din toat\ Moldova.

Se presupune c\ a fondat un edificiu religios dup\ fiecare victorie militar\ important\.

În m\n\stirea Putna, se g\se[te mormântul domnitorului {tefan cel Mare [i al câtorva membri ai familiei sale.

Mormântul s\u a devenit un loc de pelerinaj. Icoanele [i învelitorile mormântului sunt dovada creativit\]ii arti[tilor moldoveni din timpul lui {tefan cel Mare.

Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

C\rturarii M\n\stirii Putna La m\n\stirea Putna, cel mai important centru monahal din Moldova al celor vremuri, a func]ionat o [coal\ de retoric\, logic\ [i gramatic\ pentru viitorii cronicari [i pentru personalul clerical, [coal\ condus\ de caligrafii arhimandritul Ioasaf de la M\n\stirea Neam].

Caligrafii au pus bazele noii [coli m\n\stiresti din Bucovina. M\n\stirea a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale din teritoriile locuite de românii de ast\zi.

Arhitectur\ avangardist\

Biserica de lemn Drago[ Vod\, foto: © Ilie Tudorel

De[i actuala biseric\ urmeaz\ planul unei biserici tipice moldovene[ti din secolele al XVlea [i al XVI-lea, are multe caracteristici arhitecturale [i decorative care sunt tipice bisericilor din secolul al XVII-lea. Turnul felinarului difer\ de cele tradi]ionale, iar intrarea în biseric\ se face prin dou\ u[i laterale. Au fost descoperite fragmente de pictur\ mural\ pe peretele de est, dar [i în zone care nu mai sunt vizibile ast\zi, sub nivelul actual al podelei [i la mansard\, în spatele bol]ilor.

O noapte dormit\ la m\n\stire Turismul este bine dezvoltat în zon\, exist\ o mul]ime de pensiuni [i hoteluri care func]ioneaz\ în regim privat sau semi-privat.

Dar pentru o experien]\ monahal\ autentic\, o noapte dormit\ într-o fost\ chilie sau în camerele pentru oaspe]i aflate în gestiunea m\n\stirii te aduc mai aproape de toac\ [i de straiele monahale.

La m\n\stire exist\ mai multe posibilit\]i de cazare, în camere cu 2 paturi [i grup sanitar propriu sau în camere cu mai multe locuri de cazare, de la 5 pân\ la 28 de locuri. Dot\rile sunt austere, dar camerele sunt curate [i ofer\ condi]ii bune de odihn\.

Ligia {endrea co-writing justvision

Ilie Tudorel „Comorile României” Chilia lui Daniil Sihastrul, foto: © Ilie Tudorel

109

110 WE RECOMMEND CULELE OLTENE{TI

Cula T\t\rescu

Cula Greceanu

Culele oltene[ti Am avut ocazia s\ vizitez [i s\ documentez vizual cinci dintre cele mai cunoscute cule ]\r\ne[ti din patrimoniul arhitecturii tradi]ionale romåne[ti. Destul de pu]in cunoscute, culele nu reu[esc înc\ s\ atrag\ mase de turi[ti.

Pe de-o parte lipsa de interes crescut aduce riscul degrad\rii [i perderii lor, iar pe de alt\ parte, lipsa unui aflux de vizitatori aduce lini[te [i amânarea transform\rii hiper-comerciale a locurilor în care se afl\ culele.

De ce merit\ vizitate culele oltene[ti?

Ce înseamn\ „cul\”? Cuvântul provine din turc\, „kule” [i înseamn\ „turn”. Este lesne de în]eles de ce forma definitorie a cl\dirilor de tip cul\ este turn.

Culele nu sunt cele mai prietenoase cladiri, la prima vedere. Transmit îns\ calm [i liniste.

Adesea de un alb stralucitor, pere]ii au goluri mici. Privite pe dinafar\ culele nu dezv\luie sensibilitatea detaliilor caselor traditionale ]\r\ne[ti pe care o întâlnim de regul\ în muzeele dedicate. Dar aceast\ interfa]\ serve[te scopului adev\rat al construc]iei – cula trebuia s\ protejeze de eventualele pericole din afar\, în vremuri de restri[te. De aceea golurile sunt pu]ine [i mici. Propor]iile sunt îns\ precise, Cula Greceanu

Culele oltene[ti, foto: © Vlad Eftenie, vladeftenie.ro

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Cula Duca

robuste, cula fiind, de fapt, o mic\ fort\rea]\ ]\r\neasc\. „Poezia” se dezv\luie abia la interior unde se poate observa organizarea interioar\ riguroas\, minimal\ [i bog\]ia detaliilor de mobilier atent lucrat [i a materialelor textile extrem de bogat ornamentate – instrumente de uz casnic, mobilier solid, ascunzatori, confort minimal. Prin aceste detalii [i însu[iri, cula r\mâne un obiect de arhitectur\ cu o personalitate aparte, care se deta[eaz\ imediat în contextul s\u [i care invit\ la explorarea [i des-

coperirea unui timp trecut, bogat în întâmpl\ri [i semnifica]ii.

Zona Curti[oara este probabil una dintre cele mai frumoase din ]ar\, întreg judetul Gorj are plaiuri absolut magice. Vâlcea, de asemenea. C\ldura liniilor curbe ale peisajului [i verdele curat, punctat din loc în loc de c\pi]e, te conduc prietenos, la drum. Satele sunt în general îngrijite, oamenii sunt gospodari. Drumul afl\rii culelor se transform\ într-o experien]\ în sine pe care o recomand cu c\ldur\.

Ca destina]ii alternative de c\l\torie, culele oltene[ti pot oferi o experien]\ frumoas\ [i instructiv\. Gândind un traseu mai amplu, dinspre Bucure[ti, spre Targu Jiu, trecând pe la Muzeul Satului Vâlcean, se poate accesa Transalpina sau Drobeta Turnu Severin. Câteva zile sunt suficiente pentru a ne apropia de cultura Olteniei, pentru o mai bun\ întelegere a fenomenului culelor, a culturii care le circumscrie, pentru în]elegerea valorii lor istorice [i arhitecturale, ca obiecte de patrimoniu.

Cula Greceanu

Casa Cartianu

Cula Bujoreanu

Construit\ pe la 1760, Casa Cartianu este mai degrab\ o locuin]\ ]\r\neasc\ foarte dezvoltat\, cu însu[iri stilistice [i tehnice reprezentative, o „nestemat\” a arhitecturii tradi]ionale.

Situat\ în satul Cartiu, comuna Turcine[ti, cl\direa are parter [i dou\ etaje, pridvoare de lemn ce o înconjoar\ [i îi confer\ un aspect unic, în poiana de lâng\ p\dure. Sc\ri din lemn, cu balustrade atent sculptate, asigur\ accesul între platforme, la exterior. Mu[cate de un ro[u intens „bordeaz\" prispa, combina]ia dat\ de albul imaculat al pere]ilor, brunul lemnului tratat [i ro[ul florilor confer\ o amprent\ vizual\ puternic\, cu personalitate.

Casa este bine p\strat\ [i g\zduie[te un muzeu al culturii [i tradi]iilor gorjene – elemente de port popular, albume, fotografii, desene [i picturi, pove[tile ghidului sunt vii [i vin direct pe filonul istoriei familiei care a ctitorit casa. În zilele de var\ parc\ î]i vine s\ te a[terni la pove[ti, la umbra pridvoarelor.

Casa Cartianu are o personalitate aparte, vizitarea sa ofer\ o ocazie excelent\ pentru aflarea unor pove[ti [i istorii valoroase.

111

112 WE RECOMMEND CULELE OLTENE{TI Cula Bujoreanu Cula T\t\rescu

Cula Bujoreanu

Casa Cartianu

Cula T\t\rescu Aflat\ pe partea opus\ a râului Jiu, Cula T\t\r\scu se afl\ în satul Curti[oara, în cadrul Muzeului Arhitecturii Populare Gorjene[ti.

Construit\ pe la mijlocul sec. XVIII, în anii 1930 familia T\t\rescu a cump\rat casa [i a reabili-

tat-o, având destina]ia de cas\ de oaspe]i. Din anii 2000 ea a fost relocat\ pe situl pe care se afl\ ast\zi. Casa impresioneaz\ prin prestan]\, undeva în aer plute[te amprenta personalit\]ilor care au vizitat-o. Regele Carol al ll-lea, Iorga, Brâncu[i – au locuit aici. Propor]iile induc

Cula Bujoreanu

echilibru. Albul pere]ilor este imaculat, [indrila învele[te acoperisul cu patru ape. Un portic de la parter coincide cu o verand\ de la etaj. Casa are goluri predominante în zona accesului, ceilal]i pere]i fiind destul de opaci. Obloanele de un galben-ocru patinat aduc un accent de

Culele oltene[ti, foto: © Vlad Eftenie

Cula Bujoreanu

culoare binevenit. Pe aripa nordic\ afl\m un profil volumetric cu coloane angajate, cu o nuan]\ clasic\. O scar\ te conduce la etaj, în camera principal\. Scoar]e tradi]ionale decoreaz\ casa sc\rii, afl\m obiecte de mobilier din lemn, tablouri, fotografii cu momente ale familiei. Mobilierul cu nuan]e art-nouveau este bine conservat [i „spune” povestea epocii. Întro imagine o z\rim pe fiica familiei T\t\rescu, în costum popular, la o serbare local\. Figura ei absolut contemporan\, extras\ parc\ din prezent\rile de mod\ actuale, frapeaz\. Planul este foarte bine organizat, o mul]ime de spa]ii adiacente deservind camerele principale.

Biroul de lucru este luminos [i sobru amenajat. Întreaga cl\dire eman\ echilibru, sobrietate, bun-gust.

plaiuri cu fiica hanului. Una dintre fiicele sale se c\s\tore[te cu pitarul Greceanu [i a[a ia na[tere noua linie de succesiune. Mobilierul este bogat ornamentat, la interior, al\turi de minunatele fresce, afl\m ]es\turi [i costume de epoc\. O adev\rat\ incursiune istoric\ într-o perioad\ din care nu se p\streaz\ neap\rat multe informa]ii. Pe o scar\ simpl\ se poate accesa podul, un fel de redut\ final\ de ap\rare, cu zone ingenioase de depozitare [i o vatr\. Pivni]a este complet separat\ de restul înc\perilor, putând fi o capcan\ pentru cei dornici s\ o invadeze. Verandele [i ferestrele înguste deschid o perspectiv\ atr\g\toare spre peisajul înconjur\tor. Locul e foarte lini[tit, po]i sta s\ contempli în voie.

Cula Duca Cula Greceanu Cula Greceanu impresioneaz\ prin alc\tuirea sa volumetric\. Pantele acoperi[urilor sunt accentuate, confer\ zvelte]e, f\r\ a diminua impresia de robustete [i masivitate. Pere]ii cu goluri mici dau senza]ia de siguran]\.

Verandele au arcade trilobate [i sunt decorate cu deja omniprezentele mu[cate de un ro[u intens, contrastant. Accesul nu se face pe latura cu intrarea de pe sit, ci dup\ col].

Construit\ pe la 1500, este cea mai veche dintre cule. Elementul cel mai interesant [i valoros este la interior, sub forma frescelor pictate în 1930 de Olga Greceanu, proprietarul de atunci al casei, înf\]i[ând membri ai familiei.

Legenda vorbe[te despre un anume Tudor Mald\r, capturat de t\tari [i revenit pe aceste

Peste drum de cula Greceanu se afl\ cula Duca. Are o curte ampl\, de form\ dreptunghiular\, la sud se afl\ o cas\ tradi]ional\ cu rol administrativ. Amenajarea peisajer\ cu pâlcuri de cr\i]e face ca ansamblul s\ fie foarte „instagramabil”, mai ales prin arcadele prispei casei din dreptul accesului. Nu lipsesc desigur mu[catele ro[ii. Accesul frontal liniar, pe aleea plin\ cu flori, spore[te impresia de monumentalitate a casei principale. Cula construit\ pe la 1800 [i ceva de c\tre Gheorghi]\ M\ld\rescu va fi achizi]ionat\ în 1910 de omul politic I.G. Duca.

Amenajat\ în stil tradi]ional, este ast\zi monument istoric [i muzeu. Mai pu]in bogat\ în detalii, la interior, amenajarea este sobr\, minimal\. Parterul ofer\ acces într-o pivni]\ cu o structur\ masiv\ din lemn, cu rol de sus]inere.

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Accesul se face pe o scar\ care d\ într-o verand\ ampl\, din care se distribuie camerele.

Intradosul tavanului sc\rii impresioneaz\ prin pictura de natur\ bisericeasc\.

Sobele sunt în sine obiecte decorative [i un subiect de analiz\, în cazul tuturor culelor.

Adesea au [i rol structural, dincolo de cel de înc\lzire. Coloane verticale [i simetric dispuse asigur\ accentuarea efectului de înc\lzire, fiind o solu]ie tehnic\ ingenioas\. Am reg\sit aceste detalii [i în nordul Moldovei (casa din Mih\ile[ti în care s-a n\scut George Enescu). Acolo, pere]ii care separ\ veranda de interior au rolul de înc\lzire eficient\ a spa]iilor locuite, dincolo de rolul portant sau func]ional.

Perspectivele sunt interesante, veranda te invit\ s\ stai s\ observi curtea [i împrejurimile, întreg ansamblul eman\ lini[te [i pace. Pere]ii albi poart\ semnatura stilistic\ tipic\, în contrast cu explozia cromatic\ a vegeta]iei.

Cula Bujoreanu Traversând peisajul sinuos [i prietenos, dinspre Gorj, spre Vâlcea, în cadrul Muzeului Satului Vâlcean, din satul Bujoreni, descoperim silueta culei Bujoreanu. Construit\ de asemenea la începutul secolului al XIX-lea, a avut ca scop principal protejarea familiei [i averii boierului local. Forma sa este poate cea mai apropiat\ de semnifica]ia termenului „cul\”, fiind un mic turn fortificat, construit din piatr\ de râu [i împ\nat cu asize din c\r\mid\.

Deasupra parterului cu rol de pivni]\ se afl\ o singur\ înc\pere, accesibil\ ast\zi printro scar\ exterioar\ din lemn cu un mic acoperi[.

Interiorul este sumar mobilat, golurile din ziduri sunt reduse ca dimensiuni. În acest caz, foarte interesant este [i ansamblul care antureaz\ cula, Muzeul Satului Vâlcean fiind renumit pentru valoarea obiectelor sale de patrimoniu. {i aici este lini[te [i te po]i reg\si la umbra copacilor b\trani, în contemplare pa[nic\.

Vlad Eftenie vladeftenie.ro Parte a proiectului „Cule în lumin\” Ini]iator campanie: CEZ Romania Partener: Universitatea de Arhitectur\ „Ion Mincu” din Bucure[ti

113

114 WE RECOMMEND CONACUL NUCU

Case de domni, de boieri, boierna[i, Conacul este, prin îns\[i defini]ia sa, o cas\ boiereasc\! Casele de pe mo[iile boierilor, construite acum câteva sute de ani, p\streaz\ înc\ farmecul vremurilor.

Astfel de case, unde oaspe]ii sunt a[tepta]i cu rânduial\, se g\sesc peste tot în România.

Sunt locuri unde te po]i caza decent [i unde po]i tr\i a[a cum o f\ceau boierii odinioar\.

Poate n-ai avut înc\ ocazia s\-]i petreci vara într-un conac tradi]ional, dar cu siguran]\ ai visat la o vacan]\ de cocona[. {i poate ai visat [i la vremurile demult apuse, la conacele de pe mo[iile ascunse în p\duri seculare [i ai invidiat via]a dus\ în huzur [i bun\stare a boiera[ilor de odinioar\…

Multe locuri din România se pozi]ioneaz\ drept tradi]ionale, dar pu]ine reusesc s\ fie chiar autentice. Ini]iativele diver[ilor întreprinz\tori nu reu[esc întotdeauna s\ le readuc\ gloria de alt\ dat\, iar abordarea tematic\ are înc\ numeroase lacune, pu]ine fiind locurile ce spun o poveste autentic\.

România se mândre[te cu o mul]ime de conace construite cu sute de ani în urm\, în ca-

re au locuit familii de boieri cu nume sonore [i care acum, aduse la rang turistic, î[i a[teapt\ oaspe]ii. Cadrul ambiental în care se afl\ amplasate conacele, în codrii seculari sau gr\dini superbe, camerele spa]ioase cu mobilier autentic, mâncarea g\tit\ dup\ re]ete vechi „ca la boier acas\”, transform\ o [edere la un conac într-o experien]\ de neuitat.

De[i promovat abia în ultima vreme, acest tip de turism î[i face loc, înc\ timid, [i pe pia]a româneasc\. Multe dintre conacele aflate în circuitul turistic sunt foste case boiere[ti în care tradi]iile sunt respectate.

Aproape de Urla]i, Conacul Nucu nu e altceva decât o cas\ boiereasca construit\ dup\ rânduiala url\]enilor, care a apar]inut unei familii înst\rite, dar cump\tate. Înc\perile nu sunt atât de mari ca ale conacelor din Ardeal, iar ornamentele sunt austere sau aproape inexistente. Construit dup\ moda vremii, cu pere]i bulg\ri]i în alb, cu du[umele din scândur\ de brad, acoperite de covoare ]esute manual, Conacul Nucu se preg\te[te în aceast\ var\ s\ î[i primeasc\ primii oaspe]i. Conacul nu este în

totalitate renovat, dar proprietarii lui se str\duiesc s\ finalizeze lucr\rile în cel mai scurt timp.

Chiar dac\ conacul nu se afl\ înc\ în circuitul turistic, oaspe]ii pot participa la diverse evenimente de sezon, la degust\ri de vin, la drume]ii [i la alte activit\]i boiere[ti.

Experien]e la Conacul Nucu Ini]iatorii proiectului, Simona [i Mircea Crisb\[anu, au demarat lucr\rile de reconstruc]ie [i renovare a conacului, printr-un ambi]ios program de popularizare [i atragere de fonduri. I-au dat un nume, [i-au pus i[licul pe cap [i s-au apucat de treaba: „Acum câ]iva ani am început restaurarea unui vechi conac, pe care noi l-am numit, simplu, Nucu. Construit în 1912, conacul ad\poste[te una dintre pu]inele crame boiere[ti care s-au p\strat în regiunea Urla]iului [i care se afl\ în proces de revitalizare. Aici vom organiza în curând evenimente de marc\, vom aduna împreun\ comunitatea prin activit\]i incluzive [i vom atrage turi[ti în zon\, punând în valoare tradi]iile, produsele [i patrimoniul local.

Conacul Nucu, Urla]i, Prahova, foto: © arhiva Conacul Nucu

calemgii [i cocona[i Ce vom face?

Suntem Simona [i Mircea Crisb\[anu [i am înfiin]at Centrul Cultural & Comunitar Nucu pentru a dezvolta via]a cultural\ cu valori autentice în ora[ul Urla]i, jude]ul Prahova.

Conacul Nucu a r\zbit de-a lungul a mai bine de un secol [i acum a sosit momentul s\ fie pre]uit [i pus în valoare. Pe vremuri boierii se întâlneau aici nu doar s\ produc\ vin bun, ci [i pentru ca s\ discute chestiunile importante ale vremurilor sau pur [i simplu s\ se destind\ al\turi de familie [i de prieteni. În locul degrad\rii odat\ cu trecerea timpului, am ales s\ salv\m aceast\ cas\ frumoas\ de la abandon [i s\ îi scriem noi pagini de istorie. Nucu reînvie [i va primi în curtea sa comunitatea, precum [i vizitatori dornici s\ descopere tradi]iile, produsele [i patrimoniul prahovean.

Dac\ vrei s\ ne aju]i, cu sprijinul t\u vom finaliza restaurarea [i ne vom putea bucura apoi împreun\ de experien]e minunate, aici în regiunea viticol\ Dealu Mare! În plus fa]\ de activit\]ile [i tururile pentru promovarea regiunii ne dorim s\ transform\m

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

115

116 WE RECOMMEND CONACUL NUCU

Conacul Nucu, Urla]i, Prahova, foto: © arhiva Conacul Nucu

The ROBELOs No- 4, 2021 Var\/Summer

Conacul Nucu într-un spa]iu-hub pentru copii, tineri [i familiile lor, în care ace[tia s\ g\seasc\ oportunit\]i de dezvoltare [i de interac]iune.

Vom deschide por]ile noastre [i vom invita s\ participe [i persoanele vulnerabile social din Urla]i [i împrejurimi.

Conacul Nucu va deveni, sper\m, un punct de referin]\ pentru cultura prahovean\ [i nu numai, pentru pre]uire fa]\ de natur\ [i fa]\ de oameni. Le vom împ\rt\[i celor care ne vizitea-

z\ din comorile descoperite de noi în zon\, pornind de la obiective de patrimoniu (conace, biserici, muzee) [i pân\ la me[te[uguri [i tradi]ii locale. Îi vom invita s\ deguste excelentele vinuri din Dealu Mare [i îi vom ]ine antrena]i [i cu condi]ie fizic\ bun\ hoin\rind sau pedalând pe dealurile însorite.

care le po]i achita în avans, de la participarea la un brunch cultural, pân\ la un weekend la conac, plin de momente memorabile. Po]i chiar s\ î]i alegi [i un butoi de stejar f\urit de un me[ter local, numai bun de umplut cu vin de Dealu Mare!”

Simona [i Mircea Crisb\[anu Implic\-te!

Am muncit din greu pân\ acum pentru restaurarea Conacului Nucu [i ne propunem ca în aceast\ var\ s\ putem primi oaspe]i, pe tine, al\turi de prieteni. Sus]ine-ne s\ finaliz\m restaurarea cramei conacului [i amenajarea gr\dinii, pentru c\ aici va fi locul t\u preferat de evadare din jungla urban\ stresant\, c\tre tihn\, bucurie [i petrecerea timpului cu rost!

Vom încheia lucr\rile de restaurare în cram\ – montaj instala]ii, electrice [i sanitare, realizarea compartiment\rii interioare în cram\ – vom construi un foi[or în curtea conacului, iar apoi vom construi un cuptor tradi]ional unde vom coace cele mai delicioase pl\cinte [i pâine cu crust\ crocant\.

Cum po]i contribui?

Avem o serie de recompense [i servicii pe

Povestea noastr\ de via]\, prin care am l\sat str\in\tatea [i aglomeratul Bucure[ti pentru a ne muta într-un mic or\[el de 11.000 de locuitori, o ve]i g\si pe site-ul nostru (consolid8.ro/ campanii/156/experiente-la-conacul-nucu) Am g\sit numeroase avantaje pentru acest nou stil de via]\ [i suntem bucuro[i s\ le împ\rt\[im.

Astfel de locuri inedite care spun o poveste, transformate în destina]ii turistice, promit s\ devin\ branduri de ]ar\. Patrimoniul cultural românesc, de multe ori uitat de cona]ionali, este unul foarte valoros. Exemple de case [i conace boiere[ti care au fost salvate de la ruin\ [i amenajate pentru a fi utilizate în scop turistic se g\sesc la tot pasul, în toate regiunile istorice române[ti. Conacele moldovene[ti cu semnifica]ie istoric\, culele oltene[ti sau castelele restaurate din Ardeal, care amestec\ perfect isto-

ria cu turismul, reprezint\ tot atâtea oportunit\]i de relaxare [i petrecere a vacan]elor. Într-un astfel de loc vei avea parte de experiente simandicoase, asemenea boierilor cu anteriu [i i[lic gogone] sau mai ]uguiat, dup\ teapa fanariot\.

Experimenteaz\ o vacan]\ de cocona[, petrecând o noapte sau mai multe într-un conac de acest tip, cu mâncare pe placul boierului, în amintirea vremurilor trecute, când domnii î[i duceau via]a în tihn\.

Conacul Nucu, unul dintre cele mai romantice conace din zona Urla]iului, nu a beneficiat de prea multa aten]ie. Poate [i din cauz\ c\, pân\ la administrarea lui de c\tre Simona [i Mircea Crisb\[anu, s-a aflat aproape într-o ruin\, dar asigur pe orice sceptic c\ timpul petrecut în acest loc, pierdut printre planta]ii de vii, e o adev\rat\ „fantazie de cona[”!

(Not\: la data public\rii articolului Conacul Nucu nu era înc\ deschis circuitului turistic, neavând finalizate toate lucr\rile)

Simona [i Mircea Crisb\[anu Zenaida F\rca[ co-writing justvision

R\u de transport? Grea]\? V\rs\turi?

Previne [i trateaz\ simptomele asociate r\ului de transport

MEDICAMENT HOMEOPATIC

2405/28.03.2019

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

The Robelos No- 3, var\/summer 2021

4, var\/summer 2021

MIRUNA BERESCU IRINA MARGARETA NISTOR LUCIAN MÎNDRU}|

GREEN GR EN DOLP DOLPHI N ANONIMUL 18

09 15 08 2021

robelo.ro

greenvillage.ro

dolphincamping.ro