114. Case de domni, de boieri, de cocona[i

Vacan]\ în Bucovina Un loc pentru suflet, unde sfin]ii ne vorbesc în tain\...

România ar putea tr\i foarte bine din turism, dar nu [tie cum s\ o fac\. Poate nu la fel de bine ca Grecia sau Thailanda, ]\ri cu tradi]ie în turism, dar ar putea capta o ni[\ turistic\ cu poten]ial, cea a turi[tilor str\ini.

Turi[tii romani sunt interesa]i mai mult de destina]iile de plaj\ [i mai pu]in de turismul cultural, cu excep]ia practican]ilor religio[i care, de altfel, nu reprezint\ neap\rat o pondere important\ în turismul bucovinean.

O vacan]\ în Bucovina î]i poate construi sufletul. Dup\ o tur\ de mare cu desc\tu[are de energii, merge [i o vacan]\ de acumulare de energii, de reînc\rcare a bateriilor.

Bucovina, în ansamblul ei [i, în mod expres, zona Sucevei este un adev\rat sit turistic care ofer\ istorie autentic\, natur\ s\lbatic\ [i nenum\rate facilit\]i de cazare [i agrement.

Biserica M\n\stirii Putna, foto: © Ilie Tudorel

Înainte de planificarea unei vacan]e în Bucovina, documenteaz\-te, cite[te despre istoria [i cultura Moldovei [i alege-]i obiectivele pe care vrei s\ le vizitezi.

Desigur, în capul listei ar trebui s\ se afle celebrele m\n\stiri. Dar ele nu sunt singurele puncte de interes ale unei zone în care natura [i peisajele te vor încânta [i î]i vor aduce lini[tea pe care o cau]i.

Cunoscut\ [i datorit\ peisajelor naturale fascinante, Bucovina este un adevarat tezaur geologic care g\zduie[te sate pitoresti, biserici [i m\n\stiri neasemuite si zeci de locuri în care tradi]ia este la ea acas\.

Opre[te-te o or\ la Gura Humorului

Trebuie s\ gu[ti vestitele poale în brâu, pudrate cu zah\r [i vanilie [i garnisite cu tot felul de arome. Continu\-]i drumul! În jurul acestui ora[ se afl\ cele mai multe m\n\stiri înscrise în Patrimoniul UNESCO, despre care am vorbit în aceast\ edi]ie într-un articol dedicat împlinirii a 65 de ani de activitate UNESCO în România. O alt\ oprire important\ o po]i face în satul Cioc\ne[ti, „satul cu c\sute încondeiate”, care a fost inclus în top 10 al celor mai colorate destina]ii, de reputata publica]ie Lonely Planet. Satul este situat pe Valea Bistri]ei, pe DN18, între Vatra Dornei [i Boto[, la 26 de kilometri de Vatra Dornei [i la 35 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc.

Un loc la fel de „colorat” este [i Muzeul Oului din localitatea Vama,muzeu care apar]ine artistei Leti]ia Or[ivschi [i care prezint\ cea mai mare colec]ie de ou\ încondeiate din România. Pe rafturile muzeului sunt expuse ou\ bucovinene (unele dintre ele au venerabila vârst\ de 100 de ani) [i din alte zone etnografice din România.

Sunt ou\ de diferite dimensiuni, provenien]e [i materiale, ou\ sculptate cu motive florale, ou\ din lemn, por]elan, sticl\ sau piatr\ [i ou\ de pas\re. Intrarea cost\ 10 lei, iar taxa de fotografiere al]i 10 lei.

Biserica M\n\stirii Putna, foto: © Ilie Tudorel

Acas\ la Ion Creang\, la zimbrii Neam]ului [i la pictorii populari

Localitatea cu cea mai mare concentrare de a[ez\minte monahale se afl\ în jurul Sucevei, iar cea mai vizitat\ dintre acestea este m\n\stirea Putna. În drum spre Putna po]i opri la Târgu Neam] ca s\ vezi Casa Memorial\ „Ion Creang\”, Humule[ti, apoi lâng\ Cetatea

La numai trei ani de la finalizarea m\n\stirii, un incendiu a distrus-o, dar a fost imediat reconstruit\. A fost distrus\ din nou, în 1653, de armata cazac\ a lui Timu[ Hmelni]chi, ginerele prin]ului Vasile Lupu. Biserica actual\ a fost practic reconstruit\, între 1653 [i 1662, de c\tre Vasile Lupu [i urma[ii s\i. Planul de baz\ urmeaz\ planul edificiului original, a[a cum s-a putut constata când au fost excavate temeliile primei biserici, din 1968 pân\ în 1970.

Neam] po]i vizita Rezerva]ia de Zimbri [i Fauna Carpatin\ „Drago[ Vod\” (una din cele 4 rezerva]ii de zimbri de la noi [i una dintre cele mai mari rezerva]ii de zimbri din Europa).

Situat\ în nordul jude]ului Neam], pe raza comunei Vân\tori-Neam], în apropierea drumului na]ional DN15 [i a M\n\stirii Neam]ului, rezerva]ia reprezint\ unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale jude]ului.

În jurul ora[ului Târgu Neam] se g\sesc, de asemenea, o serie de m\n\stiri precum M\n\stirea Agapia, M\n\stirea Neam], M\n\stirea Horai]a [i M\n\stirea Râ[ca.

M\n\stirea Putna

M\n\stirea Putna, una dintre cele mai cunoscute a[ez\minte monahale din Bucovina, nu se bucur\ de statutul de protectorat UNESCO, dar ocup\ un loc privilegiat pe lista monumentelor cu valoare istoric\ [i de cult din România. Fiind m\n\stirea cu cel mai mare trafic de vizitatori din România (care g\zdu-

Cas\ de oaspe]i, Putna, foto: © Ilie Tudorel

ie[te atât turi[ti tradi]ionali cât [i credincio[i de rit ortodox), m\n\stirea face parte din ansamblul de biserici [i m\n\stiri sucevene ctitorite de domnitorii [i voievozii Moldovei. {tefan cel Mare a construit M\n\stirea Putna ca loc de înmormântare, între 1466 [i 1469, iar Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost sfin]it\ un an mai târziu. Biserica actual\ a fost reconstruit\ între 1653 [i 1662 de Vasile Lupu [i urma[ii acestuia.

Biserica era neobi[nuit de mare pentru vremea sa. Zidurile au fost realizate din blocuri masive de piatr\, iar doisprezece contraforturi sus]in pere]ii. Dealurile înalte [i peisajele s\lbatice care înconjoar\ m\n\stirea [i satul cu acela[i nume îi sporesc m\re]ia. Impun\toarea m\n\stire se afl\ pe malul râului Putna, la 30 km de ora[ul R\d\u]i, pe DN 2H, ora[ aflat la 37 km de Suceava, pe câmpia dintre râurile Suceava [i Sucevi]a. La Suceava se poate ajunge pe principalele drumuri europene E85, E58, dar [i pe calea aerului sau pe calea ferat\. {tefan cel Mare a condus Moldova timp de o jum\tate de secol, 1457-1504. El [i-a câ[tigat supranumele de „Mare” datorit\ campaniilor sale militare de succes împotriva turcilor. De asemenea, este renumit pentru construirea [i influen]area construirii a zeci de biserici [i m\n\stiri din toat\ Moldova.

Se presupune c\ a fondat un edificiu religios dup\ fiecare victorie militar\ important\. În m\n\stirea Putna, se g\se[te mormântul domnitorului {tefan cel Mare [i al câtorva membri ai familiei sale.

Mormântul s\u a devenit un loc de pelerinaj. Icoanele [i învelitorile mormântului sunt dovada creativit\]ii arti[tilor moldoveni din timpul lui {tefan cel Mare.

Biserica de lemn Drago[ Vod\, structur\ de col], foto: © Ilie Tudorel

Biserica de lemn Drago[ Vod\, foto: © Ilie Tudorel

C\rturarii M\n\stirii Putna

La m\n\stirea Putna, cel mai important centru monahal din Moldova al celor vremuri, a func]ionat o [coal\ de retoric\, logic\ [i gramatic\ pentru viitorii cronicari [i pentru personalul clerical, [coal\ condus\ de caligrafii arhimandritul Ioasaf de la M\n\stirea Neam]. Caligrafii au pus bazele noii [coli m\n\stiresti din Bucovina. M\n\stirea a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale din teritoriile locuite de românii de ast\zi.

Arhitectur\ avangardist\

De[i actuala biseric\ urmeaz\ planul unei biserici tipice moldovene[ti din secolele al XVlea [i al XVI-lea, are multe caracteristici arhitecturale [i decorative care sunt tipice bisericilor din secolul al XVII-lea. Turnul felinarului difer\ de cele tradi]ionale, iar intrarea în biseric\ se face prin dou\ u[i laterale. Au fost descoperite fragmente de pictur\ mural\ pe peretele de est, dar [i în zone care nu mai sunt vizibile ast\zi, sub nivelul actual al podelei [i la mansard\, în spatele bol]ilor.

O noapte dormit\ la m\n\stire

Turismul este bine dezvoltat în zon\, exist\ o mul]ime de pensiuni [i hoteluri care func]ioneaz\ în regim privat sau semi-privat. Dar pentru o experien]\ monahal\ autentic\, o noapte dormit\ într-o fost\ chilie sau în camerele pentru oaspe]i aflate în gestiunea m\n\stirii te aduc mai aproape de toac\ [i de straiele monahale.

La m\n\stire exist\ mai multe posibilit\]i de cazare, în camere cu 2 paturi [i grup sanitar propriu sau în camere cu mai multe locuri de cazare, de la 5 pân\ la 28 de locuri. Dot\rile sunt austere, dar camerele sunt curate [i ofer\ condi]ii bune de odihn\.

Ligia {endrea

co-writing justvision Ilie Tudorel

Culele oltene[ti

Cula T\t\rescu Cula Greceanu

Am avut ocazia s\ vizitez [i s\ documentez vizual cinci dintre cele mai cunoscute cule ]\r\ne[ti din patrimoniul arhitecturii tradi]ionale romåne[ti. Destul de pu]in cunoscute, culele nu reu[esc înc\ s\ atrag\ mase de turi[ti. Pe de-o parte lipsa de interes crescut aduce riscul degrad\rii [i perderii lor, iar pe de alt\ parte, lipsa unui aflux de vizitatori aduce lini[te [i amânarea transform\rii hiper-comerciale a locurilor în care se afl\ culele.

De ce merit\ vizitate culele oltene[ti?

Ce înseamn\ „cul\”? Cuvântul provine din turc\, „kule” [i înseamn\ „turn”. Este lesne de în]eles de ce forma definitorie a cl\dirilor de tip cul\ este turn.

Culele nu sunt cele mai prietenoase cladiri, la prima vedere. Transmit îns\ calm [i liniste. Adesea de un alb stralucitor, pere]ii au goluri mici. Privite pe dinafar\ culele nu dezv\luie sensibilitatea detaliilor caselor traditionale ]\r\ne[ti pe care o întâlnim de regul\ în muzeele dedicate. Dar aceast\ interfa]\ serve[te scopului adev\rat al construc]iei – cula trebuia s\ protejeze de eventualele pericole din afar\, în vremuri de restri[te. De aceea golurile sunt pu]ine [i mici. Propor]iile sunt îns\ precise,

robuste, cula fiind, de fapt, o mic\ fort\rea]\ ]\r\neasc\. „Poezia” se dezv\luie abia la interior unde se poate observa organizarea interioar\ riguroas\, minimal\ [i bog\]ia detaliilor de mobilier atent lucrat [i a materialelor textile extrem de bogat ornamentate – instrumente de uz casnic, mobilier solid, ascunzatori, confort minimal. Prin aceste detalii [i însu[iri, cula r\mâne un obiect de arhitectur\ cu o personalitate aparte, care se deta[eaz\ imediat în contextul s\u [i care invit\ la explorarea [i descoperirea unui timp trecut, bogat în întâmpl\ri [i semnifica]ii.

Zona Curti[oara este probabil una dintre cele mai frumoase din ]ar\, întreg judetul Gorj are plaiuri absolut magice. Vâlcea, de asemenea. C\ldura liniilor curbe ale peisajului [i verdele curat, punctat din loc în loc de c\pi]e, te conduc prietenos, la drum. Satele sunt în general îngrijite, oamenii sunt gospodari. Drumul afl\rii culelor se transform\ într-o experien]\ în sine pe care o recomand cu c\ldur\.

Cula Duca

Cula Greceanu

Cula Bujoreanu

Ca destina]ii alternative de c\l\torie, culele oltene[ti pot oferi o experien]\ frumoas\ [i instructiv\. Gândind un traseu mai amplu, dinspre Bucure[ti, spre Targu Jiu, trecând pe la Muzeul Satului Vâlcean, se poate accesa Transalpina sau Drobeta Turnu Severin. Câteva zile sunt suficiente pentru a ne apropia de cultura Olteniei, pentru o mai bun\ întelegere a fenomenului culelor, a culturii care le circumscrie, pentru în]elegerea valorii lor istorice [i arhitecturale, ca obiecte de patrimoniu.

Casa Cartianu

Construit\ pe la 1760,Casa Cartianueste mai degrab\ o locuin]\ ]\r\neasc\ foarte dezvoltat\, cu însu[iri stilistice [i tehnice reprezentative, o „nestemat\” a arhitecturii tradi]ionale. Situat\ în satul Cartiu, comuna Turcine[ti, cl\direa are parter [i dou\ etaje, pridvoare de lemn ce o înconjoar\ [i îi confer\ un aspect unic, în poiana de lâng\ p\dure. Sc\ri din lemn, cu balustrade atent sculptate, asigur\ accesul între platforme, la exterior. Mu[cate de un ro[u intens „bordeaz\" prispa, combina]ia dat\ de albul imaculat al pere]ilor, brunul lemnului tratat [i ro[ul florilor confer\ o amprent\ vizual\ puternic\, cu personalitate.

Casa este bine p\strat\ [i g\zduie[te un muzeu al culturii [i tradi]iilor gorjene – elemente de port popular, albume, fotografii, desene [i picturi, pove[tile ghidului sunt vii [i vin direct pe filonul istoriei familiei care a ctitorit casa. În zilele de var\ parc\ î]i vine s\ te a[terni la pove[ti, la umbra pridvoarelor.

Casa Cartianu are o personalitate aparte, vizitarea sa ofer\ o ocazie excelent\ pentru aflarea unor pove[ti [i istorii valoroase.

Cula Bujoreanu

Cula Bujoreanu Cula T\t\rescu

Casa Cartianu Cula Bujoreanu

Cula T\t\rescu

Aflat\ pe partea opus\ a râului Jiu, Cula T\t\r\scu se afl\ în satul Curti[oara, în cadrul Muzeului Arhitecturii Populare Gorjene[ti. Construit\ pe la mijlocul sec. XVIII, în anii 1930 familia T\t\rescu a cump\rat casa [i a reabilitat-o, având destina]ia de cas\ de oaspe]i. Din anii 2000 ea a fost relocat\ pe situl pe care se afl\ ast\zi. Casa impresioneaz\ prin prestan]\, undeva în aer plute[te amprenta personalit\]ilor care au vizitat-o. Regele Carol al ll-lea, Iorga, Brâncu[i – au locuit aici. Propor]iile induc echilibru. Albul pere]ilor este imaculat, [indrila învele[te acoperisul cu patru ape. Un portic de la parter coincide cu o verand\ de la etaj. Casa are goluri predominante în zona accesului, ceilal]i pere]i fiind destul de opaci. Obloanele de un galben-ocru patinat aduc un accent de

Cula Bujoreanu

culoare binevenit. Pe aripa nordic\ afl\m un profil volumetric cu coloane angajate, cu o nuan]\ clasic\. O scar\ te conduce la etaj, în camera principal\. Scoar]e tradi]ionale decoreaz\ casa sc\rii, afl\m obiecte de mobilier din lemn, tablouri, fotografii cu momente ale familiei. Mobilierul cu nuan]e art-nouveau este bine conservat [i „spune” povestea epocii. Întro imagine o z\rim pe fiica familiei T\t\rescu, în costum popular, la o serbare local\. Figura ei absolut contemporan\, extras\ parc\ din prezent\rile de mod\ actuale, frapeaz\. Planul este foarte bine organizat, o mul]ime de spa]ii adiacente deservind camerele principale. Biroul de lucru este luminos [i sobru amenajat. Întreaga cl\dire eman\ echilibru, sobrietate, bun-gust.

Cula Greceanu

Cula Greceanuimpresioneaz\ prin alc\tuirea sa volumetric\. Pantele acoperi[urilor sunt accentuate, confer\ zvelte]e, f\r\ a diminua impresia de robustete [i masivitate. Pere]ii cu goluri mici dau senza]ia de siguran]\.

Verandele au arcade trilobate [i sunt decorate cu deja omniprezentele mu[cate de un ro[u intens, contrastant. Accesul nu se face pe latura cu intrarea de pe sit, ci dup\ col].

Construit\ pe la 1500, este cea mai veche dintre cule. Elementul cel mai interesant [i valoros este la interior, sub forma frescelor pictate în 1930 de Olga Greceanu, proprietarul de atunci al casei, înf\]i[ând membri ai familiei. Legenda vorbe[te despre un anume Tudor Mald\r, capturat de t\tari [i revenit pe aceste plaiuri cu fiica hanului. Una dintre fiicele sale se c\s\tore[te cu pitarul Greceanu [i a[a ia na[tere noua linie de succesiune. Mobilierul este bogat ornamentat, la interior, al\turi de minunatele fresce, afl\m ]es\turi [i costume de epoc\. O adev\rat\ incursiune istoric\ într-o perioad\ din care nu se p\streaz\ neap\rat multe informa]ii. Pe o scar\ simpl\ se poate accesa podul, un fel de redut\ final\ de ap\rare, cu zone ingenioase de depozitare [i o vatr\. Pivni]a este complet separat\ de restul înc\perilor, putând fi o capcan\ pentru cei dornici s\ o invadeze. Verandele [i ferestrele înguste deschid o perspectiv\ atr\g\toare spre peisajul înconjur\tor. Locul e foarte lini[tit, po]i sta s\ contempli în voie.

Cula Duca

Peste drum de cula Greceanu se afl\cula Duca. Are o curte ampl\, de form\ dreptunghiular\, la sud se afl\ o cas\ tradi]ional\ cu rol administrativ. Amenajarea peisajer\ cu pâlcuri de cr\i]e face ca ansamblul s\ fie foarte „instagramabil”, mai ales prin arcadele prispei casei din dreptul accesului. Nu lipsesc desigur mu[catele ro[ii. Accesul frontal liniar, pe aleea plin\ cu flori, spore[te impresia de monumentalitate a casei principale. Cula construit\ pe la 1800 [i ceva de c\tre Gheorghi]\ M\ld\rescu va fi achizi]ionat\ în 1910 de omul politic I.G. Duca. Amenajat\ în stil tradi]ional, este ast\zi monument istoric [i muzeu. Mai pu]in bogat\ în detalii, la interior, amenajarea este sobr\, minimal\. Parterul ofer\ acces într-o pivni]\ cu o structur\ masiv\ din lemn, cu rol de sus]inere. Accesul se face pe o scar\ care d\ într-o verand\ ampl\, din care se distribuie camerele. Intradosul tavanului sc\rii impresioneaz\ prin pictura de natur\ bisericeasc\.

Sobele sunt în sine obiecte decorative [i un subiect de analiz\, în cazul tuturor culelor. Adesea au [i rol structural, dincolo de cel de înc\lzire. Coloane verticale [i simetric dispuse asigur\ accentuarea efectului de înc\lzire, fiind o solu]ie tehnic\ ingenioas\. Am reg\sit aceste detalii [i în nordul Moldovei (casa din Mih\ile[ti în care s-a n\scut George Enescu). Acolo, pere]ii care separ\ veranda de interior au rolul de înc\lzire eficient\ a spa]iilor locuite, dincolo de rolul portant sau func]ional.

Perspectivele sunt interesante, veranda te invit\ s\ stai s\ observi curtea [i împrejurimile, întreg ansamblul eman\ lini[te [i pace. Pere]ii albi poart\ semnatura stilistic\ tipic\, în contrast cu explozia cromatic\ a vegeta]iei.

Cula Bujoreanu

Traversând peisajul sinuos [i prietenos, dinspre Gorj, spre Vâlcea, în cadrul Muzeului Satului Vâlcean, din satul Bujoreni, descoperim silueta culei Bujoreanu. Construit\ de asemenea la începutul secolului al XIX-lea, a avut ca scop principal protejarea familiei [i averii boieruluilocal. Forma sa este poate cea mai apropiat\ de semnifica]ia termenului „cul\”, fiind un mic turn fortificat, construit din piatr\ de râu [i împ\nat cu asize din c\r\mid\.

Deasupra parterului cu rol de pivni]\ se afl\ o singur\ înc\pere, accesibil\ ast\zi printro scar\ exterioar\ din lemn cu un mic acoperi[. Interiorul este sumar mobilat, golurile din ziduri sunt reduse ca dimensiuni. În acest caz, foarte interesant este [i ansamblul care antureaz\ cula, Muzeul Satului Vâlcean fiind renumit pentru valoarea obiectelor sale de patrimoniu. {i aici este lini[te [i te po]i reg\si la umbra copacilor b\trani, în contemplare pa[nic\.

Vlad Eftenie

vladeftenie.ro Parte a proiectului „Cule în lumin\” Ini]iator campanie: CEZ Romania Partener: Universitatea de Arhitectur\ „Ion Mincu” din Bucure[ti

Case de domni, de boieri, boierna[i,

Conacul este, prin îns\[i defini]ia sa, o cas\ boiereasc\! Casele de pe mo[iile boierilor, construite acum câteva sute de ani, p\streaz\ înc\ farmecul vremurilor.

Astfel de case, unde oaspe]ii sunt a[tepta]i cu rânduial\, se g\sesc peste tot înRomânia. Sunt locuri unde te po]i caza decent [i unde po]i tr\i a[a cum o f\ceau boierii odinioar\.

Poate n-ai avut înc\ ocazia s\-]i petreci vara într-un conac tradi]ional, dar cu siguran]\ ai visat la o vacan]\ de cocona[. {i poate ai visat [i la vremurile demult apuse, la conacele de pe mo[iile ascunse în p\duri seculare [i ai invidiat via]a dus\ în huzur [i bun\stare a boiera[ilor de odinioar\…

Multe locuri din România se pozi]ioneaz\ drept tradi]ionale, dar pu]ine reusesc s\ fie chiar autentice. Ini]iativele diver[ilor întreprinz\tori nu reu[esc întotdeauna s\ le readuc\ gloria de alt\ dat\,iar abordarea tematic\ are înc\ numeroase lacune, pu]ine fiind locurile ce spun o poveste autentic\.

România se mândre[te cu o mul]ime de conace construite cu sute de ani în urm\, în care au locuit familii de boieri cu nume sonore [i care acum, aduse la rang turistic, î[i a[teapt\ oaspe]ii. Cadrul ambiental în care se afl\ amplasate conacele, în codrii seculari sau gr\dini superbe, camerele spa]ioase cu mobilier autentic, mâncarea g\tit\ dup\ re]ete vechi „ca la boier acas\”, transform\ o [edere la un conac într-o experien]\ de neuitat.

De[i promovat abia în ultima vreme, acest tip de turism î[i face loc, înc\ timid, [i pe pia]a româneasc\. Multe dintre conacele aflate în circuitul turistic sunt foste case boiere[ti în care tradi]iile sunt respectate.

Aproape de Urla]i, Conacul Nucu nu e altceva decât o cas\ boiereasca construit\ dup\ rânduiala url\]enilor, care a apar]inut unei familii înst\rite, dar cump\tate. Înc\perile nu sunt atât de mari ca ale conacelor din Ardeal, iar ornamentele sunt austere sau aproape inexistente. Construit dup\ moda vremii, cu pere]i bulg\ri]i în alb, cu du[umele din scândur\ de brad, acoperite de covoare ]esute manual, Conacul Nucu se preg\te[te în aceast\ var\ s\ î[i primeasc\ primii oaspe]i. Conacul nu este în totalitate renovat, dar proprietarii lui se str\duiesc s\ finalizeze lucr\rile în cel mai scurt timp. Chiar dac\ conacul nu se afl\ înc\ în circuitul turistic, oaspe]ii pot participa la diverse evenimente de sezon, la degust\ri de vin, la drume]ii [i la alte activit\]i boiere[ti.

Experien]e la Conacul Nucu

Ini]iatorii proiectului, Simona [i Mircea Crisb\[anu, au demarat lucr\rile de reconstruc]ie [i renovare a conacului, printr-un ambi]ios program de popularizare [i atragere de fonduri. I-au dat un nume, [i-au pus i[licul pe cap [i s-au apucat de treaba: „Acum câ]iva ani am început restaurarea unui vechi conac, pe care noi l-am numit, simplu, Nucu. Construit în 1912, conacul ad\poste[te una dintre pu]inele crame boiere[ti care s-au p\strat în regiunea Urla]iului [i care se afl\ în proces de revitalizare. Aici vom organiza în curând evenimente de marc\, vom aduna împreun\ comunitatea prin activit\]i incluzive [i vom atrage turi[ti în zon\, punând în valoare tradi]iile, produsele [i patrimoniul local.

calemgii [i cocona[i

Ce vom face?

Suntem Simona [i Mircea Crisb\[anu [i am înfiin]at Centrul Cultural & Comunitar Nucu pentru a dezvolta via]a cultural\ cu valori autentice în ora[ul Urla]i, jude]ul Prahova.

Conacul Nucu a r\zbit de-a lungul a mai bine de un secol [i acum a sosit momentul s\ fie pre]uit [i pus în valoare. Pe vremuri boierii se întâlneau aici nu doar s\ produc\ vin bun, ci [i pentru ca s\ discute chestiunile importante ale vremurilor sau pur [i simplu s\ se destind\ al\turi de familie [i de prieteni. În locul degrad\rii odat\ cu trecerea timpului, am ales s\ salv\m aceast\ cas\ frumoas\ de la abandon [i s\ îi scriem noi pagini de istorie. Nucu reînvie [i va primi în curtea sa comunitatea, precum [i vizitatori dornici s\ descopere tradi]iile, produsele [i patrimoniul prahovean.

Dac\ vrei s\ ne aju]i, cu sprijinul t\u vom finaliza restaurarea [i ne vom putea bucura apoi împreun\ de experien]e minunate, aici în regiunea viticol\ Dealu Mare!

În plus fa]\ de activit\]ile [i tururile pentru promovarea regiunii ne dorim s\ transform\m

Conacul Nucu într-un spa]iu-hub pentru copii, tineri [i familiile lor, în care ace[tia s\ g\seasc\ oportunit\]i de dezvoltare [i de interac]iune. Vom deschide por]ile noastre [i vom invita s\ participe [i persoanele vulnerabile social din Urla]i [i împrejurimi.

Conacul Nucu va deveni, sper\m, un punct de referin]\ pentru cultura prahovean\ [i nu numai, pentru pre]uire fa]\ de natur\ [i fa]\ de oameni. Le vom împ\rt\[i celor care ne vizitea-

z\ din comorile descoperite de noi în zon\, pornind de la obiective de patrimoniu (conace, biserici, muzee) [i pân\ la me[te[uguri [i tradi]ii locale. Îi vom invita s\ deguste excelentele vinuri din Dealu Mare [i îi vom ]ine antrena]i [i cu condi]ie fizic\ bun\ hoin\rind sau pedalând pe dealurile însorite.

Implic\-te!

Am muncit din greu pân\ acum pentru restaurarea Conacului Nucu [i ne propunem ca în aceast\ var\ s\ putem primi oaspe]i, pe tine, al\turi de prieteni. Sus]ine-ne s\ finaliz\m restaurarea cramei conacului [i amenajarea gr\dinii, pentru c\ aici va fi locul t\u preferat de evadare din jungla urban\ stresant\, c\tre tihn\, bucurie [i petrecerea timpului cu rost!

Vom încheia lucr\rile de restaurare în cram\ – montaj instala]ii, electrice [i sanitare, realizarea compartiment\rii interioare în cram\ –vom construi un foi[or în curtea conacului, iar apoi vom construi un cuptor tradi]ional unde vom coace cele mai delicioase pl\cinte [i pâine cu crust\ crocant\.

Cum po]i contribui?

care le po]i achita în avans, de la participarea la un brunch cultural, pân\ la un weekend la conac, plin de momentememorabile. Po]i chiar s\ î]i alegi [i un butoi de stejar f\urit de un me[ter local, numai bun de umplut cu vin de Dealu Mare!”

Simona [i Mircea Crisb\[anu

Povestea noastr\ de via]\, prin care am l\sat str\in\tatea [i aglomeratul Bucure[ti pentru a ne muta într-un mic or\[el de 11.000 de locuitori, o ve]i g\si pe site-ul nostru (consolid8.ro/ campanii/156/experiente-la-conacul-nucu) Am g\sit numeroase avantaje pentru acest nou stil de via]\ [i suntem bucuro[i s\ le împ\rt\[im.

Astfel de locuri inedite care spun o poveste, transformate în destina]ii turistice, promit s\ devin\ branduri de ]ar\.Patrimoniul cultural românesc, de multe ori uitat de cona]ionali, este unul foarte valoros. Exemple decase [i conace boiere[ti care au fost salvate de la ruin\ [i amenajate pentru a fi utilizate în scop turistic se g\sesc la tot pasul, în toate regiunile istorice române[ti. Conacele moldovene[ti cu semnifica]ie istoric\, culele oltene[ti sau castelele restaurate din Ardeal, care amestec\ perfect istoria cu turismul, reprezint\ tot atâtea oportunit\]i de relaxare [i petrecere a vacan]elor.

Într-un astfel de loc vei avea parte de experiente simandicoase, asemenea boierilorcu anteriu [i i[lic gogone] sau mai ]uguiat, dup\ teapafanariot\.

Experimenteaz\ o vacan]\ de cocona[, petrecând o noapte sau mai multe într-un conac de acest tip, cu mâncare pe placul boierului, în amintirea vremurilor trecute, când domnii î[i duceau via]a în tihn\.

Conacul Nucu,unul dintre cele mai romantice conace din zona Urla]iului, nu a beneficiat de prea multa aten]ie. Poate [i din cauz\ c\, pân\ la administrarea lui de c\tre Simona [i Mircea Crisb\[anu,s-a aflat aproape într-o ruin\, dar asigur pe orice sceptic c\ timpul petrecut în acest loc,pierdut printre planta]ii de vii, e o adev\rat\ „fantazie de cona[”!

(Not\: la data public\rii articolului Conacul Nucu nu era înc\ deschis circuitului turistic, neavând finalizate toate lucr\rile)

Simona [i Mircea Crisb\[anu Zenaida F\rca[