unde sfin]ii ne vorbesc în tain

CasaVoievozilor Curtea Domneasc\ de la Târgovi[te

M\rturisesc c\ povestea cur]ii ridicate întrun singur an [i istoria tragic\ a domnitorului care [i-a sacrificat propriii fii în numele credin]ei, Constantin Brâncoveanu, m-a impresionat. Am l\sat în urm\ Palatul de la Potlogi [i ansamblul de cl\diri care m\rgine[te Curtea Domneasc\, cuhnia [i dro[c\ria [i am pornit cu mai mult oprimism, de aceast\ dat\, c\tre cea de-a doua destina]ie, Casa Voievozilor, Cetatea de Scaun de la Tårgovi[te .

Irina Cîrstina Floroiu ne-a fost, [i de aceast\ dat\, „dreg\toare de curte”. {i ne-a vorbit, de aceast\ dat\, despre neamurile boiere[ti, despre podoabele medievale, despre numismatic\, despre medaliile, plachetele, sigiliile [i tezaurele aflate la Cetatea de Scaun de la Tårgovi[te.

Curtea Domneasc\

Dintre toate monumentele istorice aflate în spa]iul dâmbovi]ean, curtea domneasc\ este cea care suscit\ cel mai mare interes din partea turi[tilor. Datorit\ valorii istorice excep]ionale a complexului, acest interes este pe deplin justificat, Curtea Domneasc\ primind peste 100.000 de oaspe]i în fiecare an. Întins\ pe 29.000 mp, Curtea Domneasc\ reprezint\ cel mai bine p\strat ansamblu aulic medieval de pe teritoriul României. A func]ionat, cu intermiten]e, timp de peste trei veacuri (1396 - 1714), ca re[edin]\ [i scaun domnesc pentru cel pu]in 33 de voievozi, începând cu Mircea cel Batrân [i încheind cu Constantin Brâncoveanu.

Nucleul Cur]ii Domne[ti a fost construit în timpul voievodului Mircea cel B\trân, fiind alc\tuit dintr-un complex de construc]ii, destinate locuirii familiei domnitoare, a

demnitarilor cur]ii [i a slujitorilor acestora. În timpul domniei lui Vlad }epe[, Curtea Domneasc\ se extinde [i apar noi edificii. Cea mai important\ dintre acestea este Turnul de supraveghere [i ap\rare, cunoscut sub numele de Turnul Chindiei. În anii 1583 - 1585 se ini]iaz\ o serie de lucr\ri de fortifica]ii [i construc]ii, la cererea [i sub directa îndrumare a voievodului Petru Cercel, care construie[te un nou palat, Biserica Mare a cur]ii [i primul apeduct, iar la exterior, spre râul Ialomi]a, „gr\dinile domne[ti”. O alt\ etap\ important\ în dezvoltarea Cur]ii Domne[ti se înregistreaz\ în timpul domniei lui Matei Basarab, când sunt reparate casele domne[ti, zidul de incint\ este dublat [i este ridicat\ o baie turceasc\. Cel care avea s\ aduc\ ultimele lucr\ri semnificative de repara]ii [i extinderi ale Cur]ii Domne[ti este, totodat\, [i cel

care avea s\ încheie seria domniilor la Târgovi[te, Constantin Brâncoveanu. În vremea sa este pictat\ Biserica Mare (1698), fresca de o valoare inestimabil\ ajungând pân\ la noi.

Monumentele cur]ii: Poarta de sud

– Intrarea, folosit\ [i ast\zi, se afl\ sub turnul construit în 1584, odat\ cu noua incint\. Ini]ial, avea un etaj, folosit drept clopotni]\ a Bisericii Mari Domne[ti.

Prima cas\ domneasc\ – ridicat\ de Mircea cel B\trân care, dup\ 1400, edific\ o nou\ re[edin]\, probabil pentru fiul s\u Mihail, iar mai târziu zide[te biserica.

Casa domneasc\ de la mijlocul secolului XV – se datoreaz\, probabil, domnitorului Vlad Dracul [i era cea mai ampl\ construc]ie aulic\ româneasc\ din veacul XV.

Pe întreaga suprafa]\ se g\se[te pivni]a, p\strat\ [i ast\zi, peste care se ridic\ parterul, constând dintr-o sal\ mare pentru ceremonii [i sfatul domnesc, dar [i înc\peri destinate domnitorului [i familiei.

Palatul Domnesc

– Palatul Domnesc din secolul XVI – ridicat în 1584, de Petru Cercel, în stil renascentist.

Pentru prima dat\ întâlnim în arhitectura noastr\ o cl\dire pe trei niveluri, respectiv pivni]\, parter [i etaj.

Beciurile, p\strate în forma lor ini]ial\, pot fi vizitate [i ast\zi. Parterul, compus din 10 înc\peri, ad\postea cancelariile domne[ti. Etajul rezervat exclusiv familiei voievodale, complet separat de parter, era accesibil numai printr-o scar\ exterioar\. Tot la exterior, un coridor f\cea leg\tura direct\ cu Biserica Mare. Pentru prima dat\, se folose[te la acoperi[, ]igla glazurat\, inclusiv la biseric\. Palatul a fost ref\cut atât de Matei Basarab, cât [i de Constantin Brâncoveanu.

Biserica Mare Domneasc\

– ctitorie a lui Petru Cercel (1583 – 1585), poart\ hramul „Adormirea Maicii Domnului” [i a fost realizat\ dup\ planul „Mitropoliei” din Târgovi[te, urmând planul cruce greac\ înscris\. Se distinge de bisericile contemporane prin propor]iile sale nemaintâlnite pân\ atunci (14x30 m). Din inventarul bisericii s-au p\strat numai dou\ pietre de mormânt, de la 1652 [i 1653, a doamnei Elina, so]ia lui Matei Basarab, [i a fiului lor, Mateia[.

Interiorul Bisericii a fost zugr\vit integral, între anii 1696 – 1698, de pictorul lui Constantin Brâncoveanu, Constantinos, [i echipa sa de ucenici [i colaboratori.

Amintim numai, în pronaos, existen]a pe peretele vestic, a portretelor voievodale (Petru Cercel [i Constantin Brâncoveanu, în calitate de ctitori principali, ]inând macheta bisericii, dar [i Neagoe Basarab, Matei Basarab, Mihai Viteazul, Radu {erban, Constantin {erban, {erban Cantacuzino [i Mihnea al III-lea), cea mai ampl\ galerie a unor chipuri de domnitori munteni.

Turnul Chindiei

– ridicat în secolul XV, Turnul Chindiei a dominat secole la rând Curtea Domneasc\ [i ora[ul. Ast\zi are o în\l]ime de 27 de metri, cu o baz\ în trunchi de piramid\, cu diametru de 9 m, construc]ia fiind etajat\ pe trei niveluri.

Biserica Sfânta Vineri

– exista la 1517, conform pisaniei de pe fa]a sudic\. Este singurul monument cunoscut pân\ în prezent în arhitectura }\rii Române[ti, ridicat la mijlocul secolului XV, p\strat în form\ primar\.

Casa B\la[a

– este ridicat\ în anul 1656, lâng\ biserica Sf. Vineri, de c\tre B\la[a, so]ia lui Constantin {erban. Potrivit pisaniei existente, cl\direa a fost destinat\ odihnei cre[tinilor care cad la nevoie.

Povestea Cur]ii Domne[ti continu\ [i în zilele noastre, la Curtea Domneasc\ s-au realizat filme (“Ana, mon amour”, 2016),aici sau în Muzeul de Istorie sus]inem numeroase ateliere educative, care sunt o bun\ metod\ de promovare a patrimoniului.

Cancelaria domneasc\ de la Târgovi[te pe în]elesul copiilor, spre exemplu, este un atelier realizat pentru multe sute de copii, oricând exist\ doritori, atelier care explic\ [i demonstreaz\ cum se aplicau sigiliile medievale. Copiii, indiferent de vârst\, chiar [i pre[colari, picur\ cu cear\ ro[ie [i apoi sigileaz\ copii ale documentelor medievale. Scriu cu pana de gâsc\, exact ca marii dreg\tori, deci înva]\ jucându-se. Recent, mai precis din luna iunie 2020, Teatrul Tony Bulandra din Târgovi[te sus]ine spectacolele sale la Curtea Domneasc\, înc\rc\tura sa istoric\ [i spatiul generos fiind numai bune în vremurile dificile pe care le travers\m cu to]ii.

Ca orice monument care este supus ac]iunii factorilor de mediu, [i Curtea Domneasc\ de la Târgovi[te necesit\ interven]ii de restaurare. A[a cum am precizat, Curtea Domneasc\ înseamn\ un întreg ansamblu compus din monumente diverse, trei biserici, una dintre ele recognoscibil\ doar la nivelul funda]iilor, palatul domnesc (cu toate etapele [i interven]iile survenite de-a lungul secolelor), Turnul Chindiei, fortifica]iile, poarta de acces [i înc\perile anexe, Casa B\la[a, Casa Dionisie Lupu (actualul Muzeul al Tiparului [i al C\r]ii Vechi Române[ti). Secolul al XX-lea a debutat cu prima restaurare a Cur]ii Domne[ti [i anume aceea realizat\ de Comisia Monumentelor Istorice, în perioada 1907 - 1910.

Între cele doua R\zboaie Mondiale,

arheologul Virgil Dr\ghiceanu, sub îndrumarea istoricului Nicolae Iorga, a condus lucr\rile de degajare par]ial\ a ruinelor, dezvelind si zidurile bisericii-paraclis. Tot în acea vreme au fost consolidate si protejate zidurile palatului [i b\ii domne[ti, opera]iuni repetate [i dup\ cutremurul din 1940.

Revenind la Turnului Chindiei, acesta a fost construit, probabil, în a doua jumatate a secolului al XV-lea, posibil în timpul domniei lui Vlad }epes, peste pridvorul bisericii-paraclis ridicat\ de Mircea cel B\trân. Ini]ial, turnul era alcatuit din doua etaje, cu acces pe un pod mobil de la primul nivel, direct din casa domneasc\ al\turat\. Modific\rile suferite de aceast\ construc]ie ne împiedic\ s\ stabilim cu exactitate forma sa original\, aspectul actual fiind datorat domnitorului Gheorghe Bibescu, care a ordonat restaurarea lui în 1847.

Lucr\ri importante de restaurare [i conservare a ruinelor au loc în anul 1961 [i sunt urmate de punerea în circuit turistic a ansamblului. Abia în 2008-2010 au mai avut loc alte interven]ii de restaurare, prin fonduri europene, pe lâng\ eforturile permanente de conservare a ansamblului.

Este o mare diferen]\ între protejarea unei cl\diri [i cea a unui ansamblu deschis, f\r\ aco-

peri[, supus mereu ac]iunii mediului.

Printre altele, în acest interval a fost reconstruit\, pe funda]iile prezente, cl\direa care azi ad\poste[te Muzeul Tiparului. În prezent se afl\ în derulare un proiect de restaurare a patru monumente: ruinele bisericii paraclis, Turnul Chindiei, Biserica „Sf. Vineri” [i Biserica Domneasc\ „Adormirea Maicii Domnului”, având ca obiectiv impulsionarea dezvolt\rii locale [i cre[terea num\rului de vizitatori.

Tr\ind în Târgovi[te, fiind mereu în preajma atâtor monumente, citind izvoare contemporane epocilor de glorie ale ora[ului, aflând cum înainta[ii s-au str\duit s\ transmit\ mai departe mo[tenirea istoric\, devine ]el [i rostul nostru la muzeu s\ p\str\m Curtea Domneasc\, laolalt\ cu celelalte 15 muzee [i obiective turistice aflate sub coordonarea muzeului.

În apropiere, la nici 100 m, se afl\ Muzeul de Art\, o bijuterie arhitectonic\ care ilustreaz\ fericit La Belle Epoque [i perioada interbelic\.

Proiectat\ ca sediu al Prefecturii, cl\direa în care func]ioneaz\ muzeul este una dintre cele mai vechi [i mai frumoase din Târgovi[te, datând de la sfâr[itul secolului al XIX-lea.

De[i de dimensiuni relativ mici, imobilul nu este lipsit de monumentalitate [i de o anume somptuozitate datorat\ atât exteriorului, dar mai cu seam\ interiorului împodobit cu stucaturi, plafoane [i pere]i picta]i cu motive geometrice [i vegetale.

Muzeul de Art\ posed\ un patrimoniu deosebit de valoros de art\ româneasc\: pictur\ religioas\, fresce brâncovene[ti [i icoane, mobilier de epoc\ precum [i opere de art\ modern\ [i contemporan\ semnate Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petra[cu, Gabriel Popescu, Vasile Blendea, Tan]i Iliescu-Mih\ilescu, Sava Hen]ia, Gheorghe T\t\rescu etc.

Irina Cîrstina Floroiu

Muzeograf gradul I A Ligia {endrea

co-writing justvision

Irina Cârstina este licen]iat\ [i doctor în istorie cu o lucrare despre neamurile boiere[ti din secolul al XVI-lea, sus]inut\ la Institutul Academiei Române, „Nicolae Iorga”, specialist în cadrul Ministerului Culturii pentru domeniile numismatic\ [i orfevr\rie medieval\, autoarea volumelor „Neamuri boiere[ti [i patrimoniu funciar din }ara Româneasc\” [i „Ansamblul Monumental al Cur]ii Domne[ti de la Potlogi”.