Casele încondeiate de la Cioc\ne[ti

Comuna Cioc\ne[ti din jude]ul Suceava a fost introdus\ în 2017 în Top 10 cele mai colorate destina]ii turistice din Europa, potrivit Lonely Planet, cea mai mare editur\ travel din lume. De asemenea, a fost declarat\ muzeu în aer liber.

La întrebarea ce loc din România iube[ti cel mai tare, foarte mul]i turi[ti indic\ Bucovina. Regiunea a c\p\tat o identitate distinct\ deMoldovadup\ ce zona a fost anexat\ de Monarhia Habsburgic\. În 1797, Karl Manz, Cavaler de Mariensee, a colonizat Cioc\ne[tii cu mineri [i me[te[ugari germani.

Bukowina, în slav\, [i Herzogtum Bukowina, în german\, amestec\ culturi care se întind de la Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Suceava[i Vatra Dornei[ipân\ la V\[c\u]i pe Ceremu[,Vijni[a [iStorojine] din Ucraina.

Cu o identitate veche, care se pierde departe în istorie [i una nou\, construit\ de boierii care [i-au împ\r]it p\mânturile, Cioc\ne[tii se remarc\ pitoresc în peisajul sucevean, dealtfel atåt de aglomerat în monumente UNESCO.

Ca s\ începem cu o not\ umoristic\, odat\ cu înc\lzirea global\, cu topirea calotei glaciare, (de altfel, teme serioase de îngrijoarare mondial\), preocup\rile corporati[tilor (activi[ti de mediu, CSR [i nu numai) s-au `ndreptat spre lumea exotic\ (pentru ei) a satului, au acaparat spa]iul multicultural, biodiversitatea, iar în România au atins note acute. E foarte la mod\ ast\zi s\ ai o campanie corporatist\ care s\ includ\ satul idilic, cu un „clop", un suman [io [ub\, dar e mai greu s\-i în]elegi durerea [i nevoile. Ce frumos e la ]ar\... îmbr\cat comod în neopren [i înc\l]at cu ceva de marc\, s\-]i faci selfie cu Ana care coace pâinea în cuptor, s\ faci live-uri de pe prispa colibei pregatit\ pentru domnii de la ora[...

De la politicieni la corporati[ti, ast\zi toata lumea e interesat\ de satul românesc. Doar c\ motivele difer\. Cei care îi duc dorul cu adev\rat sunt plecati de mult la munc\ în str\in\tate [i nu se mai întorc, iar cei r\ma[i acas\ nu au puterea [i nici priceperea s\-l p\streze nealterat.

Uneori, bunele inten]ii ale edililor de la sat sau „de la jude]", care vor s\ dovedeasc\ c\ partidul lor „a f\cut [i a dres”, în lipsa unei coordon\ri de specialitate, a conservatorilor de tradi]ii, fac mai mult r\u decât bine. „Rolul cercet\torului etnolog devine cu atât mai important, cu cât el este singurul care [tie s\ ne arate drumul autentic, adev\rat, c\tre propria noastr\ identitate”, spunea, într-un interviu acordat revistei noastre, doamna Doina I[f\noni, cercet\tor etnolog la Muzeul Na]ional al Satului „Dimitrie Gusti”, doctor în Estetica Artelor Vizuale, istoric de art\ [i conferen]iar al Universit\]ii Na]ionale de Arte.

Comuna Cioc\ne[ti a devenit celebr\ în lume abia acum 70 de ani, odat\ cu „moda” caselor încondeiate, când Leontina }\ran s-a hot\rât s\-[i renoveze casa devenit\, între timp, muzeu. A fost prima cas\ decorat\ de pictori]\, în anul 1950, dup\ care obiceiul de a „încondeia” casele precum ou\le de Pa[te s-a r\spåndit rapid, iar cei care î[i renovau casele imitau gestul cons\tenei lor [i le împodobeau cu motive populare. Aceast\ estetic\ popular\

specific\ atrage turi[ti [i fotografi din toat\ lumea, iar Cioc\ne[tii au devenit, astfel, un muzeu de art\ popular\ în aer liber, unic în ]ar\, cu peste 600 de gospod\rii, una mai frumoas\ ca alta. Mici ori mari, case de locuit sau [coli ori dispensare, toate casele din Cioc\ne[ti sunt pictate.

Ele sunt decorate cu motive tradi]ionale care se reg\sesc pe bundi]ele, catrin]ele sau alte elemente din portul popular. Locuitorii comunei, printr-o decizie a Consiliului Local, sunt încuraja]i s\-[i renoveze casele [i s\ aplice pe fa]adele acestora motive tradi]ionale. În acest fel locuitorii comunei sunt „obliga]i" s\ pastreze tradi]ia.

Potrivit istoricului Ion Dr\gu[anul, în ciuda legendelor populare – Cioc\ne[tii [i-ar trage denumirea de la me[terii lui {tefan cel Mare care ar fi avut aici ateliere pentru f\urirea armelor osta[ilor –satul Cioc\ne[ti nu a existat pân\ în anul 1775, când boierul Ion Ciocan din

Bistri]a [i câmpulungeanul Damaschin Hurghi[ [i-au disputat proprietatea muntelui Botu]ul Mic [i a unui c\tun denumit Fântâna Rece.

De altfel, într-un recens\mânt din acele timpuri, Cioc\ne[tii sunt men]iona]i ca p\mânt câmpulungean, având 1 boier, 6 popi [i 360 familii de ]\rani.

În Cioc\ne[ti exist\ [i un muzeu alou\lor încondeiate, în care s-au adunat peste 1800 de exponate extrem de rare [i valoroase. Localitatea Ciocane[ti are [i un muzeu etnografic unde sunt expuse diverse obiecte din gospod\ria ]\r\neasc\. Pot fi admirate r\zboaie de ]esut, oale, unelte, ]es\turi [i straie populare.

Satul Zalipie, Polonia

Satul Cioc\ne[ti nu e unic, o întâmplare asem\n\toare s-a produs, la indigo, în Polonia. O femeie din satul Zalipie, Felicja Curylowa (1904-1974), în urm\ cu 100 de ani, pentru a masca urmele l\sate de fumul de la sob\ care îi murd\rea plafonul, a pictat peste funingine, cu o vopsea f\cut\ din gr\simi [i p\mânt, ni[te floricele. Pictura nu rezista în timp, desenul trebuia reîmprosp\tat permanent, iar femeia a devenit, în acest fel iscusit\ într-ale picturii. În timp, dup\ al Doilea R\zboi Mondial, problema cauzat\ de funingine a disp\rut, desenele [i-au pierdut utilitatea, iar pictori]a a trecul la decorarea casei, atât la interior, cât [i la exterior.

Talentul [i imagina]ia au fost remarcate de comunitate, pictori]a noastr\ [i-a creat un stil propriu [i a devenit pictor tradi]ional.

Felicja Curylowa a început s\ picteze flori colorate cu vopseluri vibrante, de aceast\ dat\. {i le picta peste tot, nu doar la interior, ci [i pe pere]ii caselor, pe fântâni, pe por]ile [urelor, pe podul din localitate, pe c\su]ele pentru câini, pe cote]ele de g\ini, pe grajduri... peste tot.

Îndeletnicirea femeii a inspirat [i al]i s\teni [i acum exist\ în satul Zalipie o adev\rat\ breasl\ care decoreaz\ case, por]i, obiecte de ceramic\ [i piel\rie.

Cioc\ne[ti, Satul-Muzeu, Bucovina, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Zenaida F\rca[

Robelo, ’s News

78. Green Village/Green Dolphin. Am dat timpul înapoi! / We’ve turned back the time! 81. Interviu cu Miruna Berescu, Directorul Festivalului Interna]ional de Film Independent Anonimul. 88. Var\ fierbinte [i pe pia]a pl\]ilor electronice.