The Robelos No. 5/2021

65 de ani de la aderarea României la UNESCO Cetatea [i Biserica fortificat\ Prejmer „Nomen Domini Turris Fortissima” Turnurile de ap\rare ale Cet\]ii Sighi[oara

5, Toamn\/Autumn 2021

!

1stLove –

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

Thailanda, plaje pentru toat\ lumea…

ROBELO BUSINESS INTERVIEW

Silvia M\inescu Autumn Shades / Pastel de toamn\

The Robelos No- 5, Toamn\ / Autumn 2021

George Leca

>I am who I am today thanks to the horses!< >Ceea ce sunt eu ast\zi datorez cailor!<

ROBELO INTERVIEW

Arabella McIntyre-Brown Ten Tips for Aspiring Hermits

Emil-R\zvan Gâtej Driving Tips for the Holiday!

A STATE OF MIND

+40 724 003 658 zabola.com reservations@zabola.com

65 de ani de la aderarea României la UNESCO Cetatea [i Biserica fortificat\ Prejmer „Nomen Domini Turris Fortissima” Turnurile de ap\rare ale Cet\]ii Sighi[oara

5, Toamn\/Autumn 2021

!

1stLove –

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

Thailanda, plaje pentru toat\ lumea…

ROBELO BUSINESS INTERVIEW

Silvia M\inescu Autumn Shades / Pastel de toamn\

The Robelos No- 5, Toamn\ / Autumn 2021

George Leca

>I am who I am today thanks to the horses!< >Ceea ce sunt eu ast\zi datorez cailor!<

ROBELO INTERVIEW

Arabella McIntyre-Brown Ten Tips for Aspiring Hermits

Emil-R\zvan Gâtej Driving Tips for the Holiday!

A STATE OF MIND

+40 724 003 658 zabola.com reservations@zabola.com

65 de ani de la aderarea României la UNESCO Cetatea [i Biserica fortificat\ Prejmer „Nomen Domini Turris Fortissima” Turnurile de ap\rare ale Cet\]ii Sighi[oara

5, Toamn\/Autumn 2021

!

1stLove –

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

Thailanda, plaje pentru toat\ lumea…

ROBELO BUSINESS INTERVIEW

Silvia M\inescu Autumn Shades / Pastel de toamn\

The Robelos No- 5, Toamn\ / Autumn 2021

George Leca

>I am who I am today thanks to the horses!< >Ceea ce sunt eu ast\zi datorez cailor!<

ROBELO INTERVIEW

Arabella McIntyre-Brown Ten Tips for Aspiring Hermits

Emil-R\zvan Gâtej Driving Tips for the Holiday!

A STATE OF MIND

+40 724 003 658 zabola.com reservations@zabola.com

C\l\tore[te cu stil!

C\l\tore[te cu stil al\turi de trollere [i gen]i elegante, care fac orice c\l\torie mai pl\cut\. Fie c\ alegi o geant\ pentru o cin\ în ora[, un rucsac pentru când vizitezi împrejurimi sau un troller pentru vacan]e [i delega]ii, toate acestea trebuie s\ fie de o calitate superioar\ [i s\ aib\ un stil versatil, care s\ se potriveasc\ oric\rei ]inute.

Geanta este un accesoriu foarte important într-o ]inut\, în special pentru femeile care nu au niciodat\ prea multe gen]i [i po[ete. Când vine vorba de b\rba]ii cu un caracter puternic, nu trebuie s\ lipseasc\ din ]inuta personal\ o geant\ care s\ se asorteze perfect cu mediul de afaceri în care î[i desf\[oar\ activitatea. Aceste accesorii trebuie s\ reflecte stilul personal, dar s\ fie [i foarte practice. La Valigeria vei g\si o gam\ larg\ de gen]i elegante de voiaj, cât [i accesorii de c\l\torie: portofele, curele, stilouri sau pixuri [i nu numai.

S.C. NEW LUXURY STYLE S.R.L. clienti@valigeria.ro Urmare[te-ne în social media

valigeria.ro

C\l\tore[te cu stil!

C\l\tore[te cu stil al\turi de trollere [i gen]i elegante, care fac orice c\l\torie mai pl\cut\. Fie c\ alegi o geant\ pentru o cin\ în ora[, un rucsac pentru când vizitezi împrejurimi sau un troller pentru vacan]e [i delega]ii, toate acestea trebuie s\ fie de o calitate superioar\ [i s\ aib\ un stil versatil, care s\ se potriveasc\ oric\rei ]inute.

Geanta este un accesoriu foarte important într-o ]inut\, în special pentru femeile care nu au niciodat\ prea multe gen]i [i po[ete. Când vine vorba de b\rba]ii cu un caracter puternic, nu trebuie s\ lipseasc\ din ]inuta personal\ o geant\ care s\ se asorteze perfect cu mediul de afaceri în care î[i desf\[oar\ activitatea. Aceste accesorii trebuie s\ reflecte stilul personal, dar s\ fie [i foarte practice. La Valigeria vei g\si o gam\ larg\ de gen]i elegante de voiaj, cât [i accesorii de c\l\torie: portofele, curele, stilouri sau pixuri [i nu numai.

S.C. NEW LUXURY STYLE S.R.L. clienti@valigeria.ro Urmare[te-ne în social media

valigeria.ro

C\l\tore[te cu stil!

C\l\tore[te cu stil al\turi de trollere [i gen]i elegante, care fac orice c\l\torie mai pl\cut\. Fie c\ alegi o geant\ pentru o cin\ în ora[, un rucsac pentru când vizitezi împrejurimi sau un troller pentru vacan]e [i delega]ii, toate acestea trebuie s\ fie de o calitate superioar\ [i s\ aib\ un stil versatil, care s\ se potriveasc\ oric\rei ]inute.

Geanta este un accesoriu foarte important într-o ]inut\, în special pentru femeile care nu au niciodat\ prea multe gen]i [i po[ete. Când vine vorba de b\rba]ii cu un caracter puternic, nu trebuie s\ lipseasc\ din ]inuta personal\ o geant\ care s\ se asorteze perfect cu mediul de afaceri în care î[i desf\[oar\ activitatea. Aceste accesorii trebuie s\ reflecte stilul personal, dar s\ fie [i foarte practice. La Valigeria vei g\si o gam\ larg\ de gen]i elegante de voiaj, cât [i accesorii de c\l\torie: portofele, curele, stilouri sau pixuri [i nu numai.

S.C. NEW LUXURY STYLE S.R.L. clienti@valigeria.ro Urmare[te-ne în social media

valigeria.ro

PREVIEW CONTENT

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

5 20

„Ceea ce sunt eu ast\zi datorez cailor!

I am who I am today thanks to the horses!”

Zabola Estate Covasna A state of mind 102

96

102

62

62

96

6

PREVIEW CONTENT 112

112

Romanian Jewelry Week 2.0, Galeriile Arcub, foto: justvision

11st Love – Come and See! , Robelo’sInterviews , RobeLo s News We Recommend Thailanda

14. ... plaje pentru toat\ lumea.

La r\scruce de vânturi! / Enisala, singura 30. 60.

62. fort\rea]\ medieval\ din Dobrogea.

Zabola Estate Covasna: A State of Mind. 34.

Satul M\gura, „Cel mai frumos din Europa!” 48. 72.

George Leca – „Ceea ce sunt eu ast\zi datorez cailor! / 20.

I am who I am today thanks to the horses!”

Pastel de toamn\ / Autumn Shades 38.

Silvia M\inescu – Director General, Boiron România.

Sechelele pandemiei: 88.

Jocurile [i pariurile online toac\ un miliard

50.

78.

Possessio Regalis Zerne – Pr\p\stiile Z\rne[tilor. „Nomen Domini Turris Fortissima”– Turnurile de ap\rare ale Cet\]ii Sighi[oara.

Arc peste timp – România [i UNESCO.

Arabella McIntyre-Brown – Zece sfaturi pentru pustnici aspiran]i / Ten Tips for Aspiring Hermits.

Emil-R\zvan Gâtej – Drumul spre vacan]\ / Driving Tips for the Holiday!

jum\tate de euro în România.

92. RoBeLo’s list: Paradoxul puterii, Radu Fritea.

în Patrimoniul Mondial UNESCO. R\d\cina unui neam de mari români – Conacul Pan\ Filipescu. 96.

Din dragoste pentru spiritul autentic! – Chic Roumaine. 101. 107. Conacul Br\tianu – Vila Florica, Muzeul Na]ional Br\tianu.

Cetatea [i Biserica fortificat\ Prejmer, 102. 112. O bijuterie de destina]ie: Romanian Jewelry Week 2.0.

Romanian Best Locations No- 5/Toamn\ 2021 • www.robelo.ro ISSN 2734 –7117 ISSN-L 2734 –7117 Managing Editor: Roxana Stan, HR & PR Director, Eurolines Group Foto copert\: Just Vision

Editor in chief: Editori: Creative Director: Colaboratori:

Publisher: Just Communication & PR Photo: www.justcpr.ro office@justcpr.ro DTP: M: +40.722.734 .287 Publicitate: M: +40.728.006.654

Ligia {endrea (office@justcpr.ro) Zenaida F\rca[, Cristian Pavel Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) Bradea Alexandru, Alexandru Grigoriev, Alina Licuriceanu, Ovidiu Ivancu Ilie Tudorel, Diana Buzoianu, Dan Dinu, Anca Alina Du[e, Mihaela Marin Luca Hagiu (dtp@justcpr.ro) office@justcpr.ro, M: +40.728.006.654

Copyright: Touring Eurolines SA. Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro).

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

8

PREVIEW ZABOLA ESTATE COVASNA

Parcul de la Zabola, foto: © arhiv\ Zabola Estate Covasna

Zabola Estate Covasna A State of Mind Cite[te articolul de la pagina 34!

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

+40 724 003 658 zabola.com reservations@zabola.com

9

PREVIEW CETATEA SIGHI{OARA

„ NomenDominiTurrisFortissima"

10

Cite[te articolul de la pagina 62!

Dintre toate localit\]ile s\se[ti din Ardeal, Sighi[oara se întip\re[te cel mai profund în mintea [i în sufletul celor care au p\[it pe str\du]ele pietruite ale b\trânului burg medieval. Aceste str\du]e, care ignor\ în egal\ m\sur\ linia dreapt\ [i planul orizontal, ascund [i dezv\luie, la fiecare pas, într-o elaborat\ dar fireasc\ scenografie urban\, tablouri medievale care încânt\ ochiul [i incit\ imagina]ia.

Cetatea Sighi[oara, monument UNESCO, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

11

12

MANIFEST MANIFEST Pornim mereu în c\l\torie!

Indiferent de dimensiunea aniversarii, fie c\ privim cu mândrie în spate la cei 65 de ani de existen]\ a CNR UNESCO, sau la cei 65 de ani ai TVR („65 x 65” de ani – Televiziunea Româna [i CNR UNESCO deruleaz\ un program de excep]ie, compus din 65 de episoade, dedicat culturii TV [i patrimoniului cultural) – [i noi s\rb\torim primul ani[or de existen]\!

Bun g\sit, deci, în acest al cincilea num\r al revistei noastre. Sper\m ca la fiecare nou\ edi]ie s\ fim mai departe de amintirea pandemiei [i mai aproape de libertatea de a c\l\tori cât mai u[or [i cât mai departe. Nu am dep\[it, înc\, pandemia, dar de noi to]i depinde cum vom c\l\tori anul viitor. Avem atâtea lucruri de f\cut, de aflat [i de v\zut! Pentru toate acestea trebuie s\ fim recunosc\tori...

Avem grij\ ca în fiecare edi]ie s\ venim cu subiecte incitante, care s\ v\ men]in\ interesul pentru c\l\torii. Toate subiectele sunt excep]ionale, zicem noi, recomand citirea revistei cap/ coad\, cu focus pe cinci dintre acestea.

S\ înv\]\m de la cai! Dup\ mii de ani în care

We’re always up for a journey!

superbele patrupede ne-au înso]it în toate marile descoperiri [i lupte ale omenirii, rela]ia de colaborare între oameni [i cai este departe de a fi un subiect epuizat.

Am num\rat anii de când România este membru UNESCO [i ne-a dat 65. Sunt multe lucruri pe care nu le [tim despre impactul salutar al Uniunii în ]ara noastr\.

Scriitoarea [i jurnalista britanic\ stabilit\ în România, Arabella McIntyre-Brown, spune pove[ti din Transilvania [i ne arat\ ([i ea) c\, pentru mul]i oameni, ]ara noastr\ este suficient\.

Poate fi chiar o destina]ie, nu doar o oprire în tranzit.

Conacul Br\tienilor, Zabola, Enisala, pove[ti din vacan]e de pe mare, conducere preventiv\ ... Nu m\ pot decide asupra unui subiect, pentru c\ toate vorbesc despre lucruri care a[teapt\ s\ fie (re)descoperite.

Etnicitatea a devenit o marf\ scump\ pe care antreprenorii din turism [tiu s\ o pre]uiasc\ [i s\ o valorifice. P\cat c\ turismul românesc, în ansamblul s\u, nu merge în ritmul im-

pus de antreprenorii romåni.

Cultura maya, hindu, elen\, egiptean\... aduc ]\rilor mam\ venituri importante, în timp ce bisericile noastre fortificate [i satele s\se[ti dispar în negura timpului [i a nep\s\rii, iar în Maramure[ul istoric, celebrele por]i de lemn, pe care le po]i num\ra pe degete, nu mai au „g\zdoaie”. În fa]a neputin]ei statului, ONG-urile [i ini]iativele private par a fi solu]ia. Nu e de mirare c\ tot mai mul]i antreprenori î[i asum\ sarcini megalitice, de la reformarea înv\]amântului [i a sportului la preg\tirea profesional\ a genera]iilor urm\toare.

Dup\ suli]ele aruncate în stânga [i în dreapta, spun: Haide]i, e timpul s\ ne bucur\m! Avem de ce! Pove[tile noastre se învârt în jurul aceleia[i tematici care ne anim\: c\l\toriile! Eu cred c\ avem toate motivele din lume s\ ne bucur\m de drumuri [i descoperiri, doar s\ vrem s\ ne punem în starea de visare.

Noi, cei care sprijinim [i credem în revista The Robelos, promitem s\ fim la fel de inspira]i ca [i pân\ acum!

În aceast\ list\ România este reprezentat\ cu 7 elemente: Ritualul C\lu[ului, Doina, Ceramica tradi]ional\ de Horezu, Colindatul de ceat\ b\rb\teasc\, Jocul fecioresc, Tehnici tradi]ionale de realizare a scoar]ei, Practici tradi]ionale asociate zilei de 1 Martie – M\r]i[orul.

De asemenea, ]ara noastr\ are înscrise 9 elemente în Lista UNESCO a Patrimoniului Mondial al Umanit\]ii, list\ devenit\ între timp clasic\, dup\ apari]ia sa în 1972. Cele 9 elemente sunt unanim recunoscute de speciali[ti pentru valoarea lor universal\ excep]ional\. Dou\ dintre acestea sunt situri naturale: Delta Dun\rii [i P\durile virgine de fag, întinse pe 24.000 de hectare, iar celelalte [ase sunt culturale: Peisajul Cultural Minier Ro[ia Montan\, Bisericile pictate

din Moldova, Bisericile de lemn din Maramure[, Cet\]ile Dacice din Mun]ii Or\[tiei, M\n\stirea Horezu, Sate cu biserici fortificate din Transilvania [i Centrul Istoric al Sighi[oarei. Întemeiat\ în jurul anului 1190 [i atestat\

65 de ani!

Din perspectiva UNESCO, no]iunea de patrimoniu este una multidimensional\. Astfel, patrimoniului cultural, probabil latura cea mai cunoscut\ a no]iunii, i se adaug\ [i patrimoniul natural, tehnic sau imaterial. Acest din urm\ concept întrege[te viziunea UNESCO asupra patrimoniului cu elementele vii ale tradi]iei populare, cum sunt expresiile orale, artele spectacolului, ritualurile [i evenimentele festive, cuno[tin]ele [i practicile referitoare la natur\, sau me[te[ugurile. Pentru a asigura o mai bun\ protec]ie a elementelor de patrimoniu imaterial din întreaga lume [i pentru a promova o în]elegere adecvat\ a semnifica]iei lor, UNESCO a constituit, în anul 2008, o List\ Reprezentativ\ a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanit\]ii.

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

No matter how big or small, anniversaries are always welcome. Whether we’re proudly looking back at the 65 years of Romania’s UNESCO membership or the Romanian National Television’s 65th birthday (TVR and CNR UNESCO are doing a joint project, 65 x 65, a wonderful program consisting of 65 episodes dedicated to television culture and national heritage), today we’re also celebrating The Robelos’ first anniversary.

So now we meet again, for the fifth issue of our magazine. With each issue, we hope to be further away from the pandemic and closer to the joy and liberty of traveling - as easy and as far away as possible. We’re not yet over with the pandemic, but the state of tourism for the next year depends on all of us. We have to be grateful for so many of the things we can learn, see and do!

We are careful to bring you exciting topics with every issue, to keep alive your desire for traveling! Every topic is exceptional - we think and we encourage you to read the magazine from beginning to end, paying special attention to the following.

Let’s learn from the horses! After thousands of years where the four-footed beauties kept us company for all the great discoveries and battles of mankind, the relation between humans and horses is far from an exhausted topic.

We have counted the years since Romania

became a member with UNESCO and our result is: 65. We’re unaware of many things related to the Union’s salutary impact in our country.

The British writer and journalist settled in Romania, Arabella McIntyre-Brown, shows us that, for many people, our country can be more than a place you pass in transit, that our country can itself be a destination.

The Br\tianu mansion, Zabola, Enisala, stories from the sea, defensive driving… I cannot pick one topic, because these are all waiting to be rediscovered.

Ethnicity has become an expensive good that entrepreneurs working in tourism know how to cherish and capitalize on. Too bad that Romanian tourism cannot keep up with the Romanian entrepreneurs.

The Maya culture, the Hindu culture, the Greek culture, the Egyptian culture… These all bring good money for the mother-countries…

While our fortified churches and Saxon villages

disappear in the mists of time and ignorance, and the historic Maramure[ region with its famous wooden gates (which you can count on the fingers of one hand) is left to rot.

With such an impotent state, NGOs and private initiatives seem to be the answer. No wonder more and more entrepreneurs are taking on megalithic responsibilities, from reforms in education and sports to preparing the future generations for the labor market.

To end this rant, I say now - Let’s rejoice, for we have many things to be happy about! Our stories focus on the one thing that makes us feel alive: traveling. I think we have all the reasons in the world to enjoy the trips and the discoveries along the way. We just need to let ourselves dream!

We - those who support and believe in The Robelos - promise to keep up the good work and continue to be just as inspired as we have been until now.

Al dumneavoastr\, Yours sincerely,

Drago[ Anastasiu membru fondator RoBeLo

documentar în 1280, Sighi[oara a fost ini]ial o cetate fortificat\ ridicat\ de coloni[tii germani pentru a p\zi grani]ele regatului Ungariei. Este singurul ora[ din Europa locuit neîntrerupt de la origini [i pân\ în prezent.

Din cele 14 turnuri [i 4 bastioane, la care se adaug\ zidul cet\]ii, construite progresiv pân\ în secolul al XV-lea, ast\zi se mai p\streaz\ doar 9 turnuri [i 3 bastioane, acestea purtând numele breslelor din cetate.

Emblema care domin\ cetatea este Turnul cu ceas sau Turnul orelor, fortifica]ie construit\ în secolul al XIV-lea, având o statur\ impresionant\ de peste 60 de metri, care se remarc\ prin detalii arhitecturale baroce, similare cu cele ale catedralei Sfântul Vitus din Praga. Ceasul care împodobe[te turnul a fost adus în 1648 din Elve]ia [i este decorat cu o serie de figurine de inspira]ie mitologic\ ce simbolizeaz\ cele [apte

RoBeLo founding member

zile ale s\pt\mânii.

Pe lâng\ fortifica]ii, Sighi[oara ad\poste[te [i numeroase edificii de cult, între care se remarc\ Biserica din Deal, unul dintre cele mai importante monumente ale ora[ului. Nu în ultimul rând, centrul istoric al ora[ului g\zduie[te [i o serie de locuin]e ale me[te[ugarilor, care dau un farmec aparte locului, dar [i Casa Vlad Dracul, unde, afirm\ unii istorici, s-ar fi n\scut domnitorul Vlad }epe[.

Comisia Na]ional\ a României pentru UNESCO Cite[te articolul de la pagina 61, Nomen Domini Turris Fortissima.

13

14

1st LOVE THAILANDA

Thailanda se afl\ pe lista „1st Love", a celor mai iubite destina]ii externe ale grupului nostru de firme. „}ara Zâmbetelor”, flancat\ de Golful Thailandei la est [i de Marea Andaman la vest, în pofida limit\rilor de deplasare generate de pandemia de Covid 19, continu\ s\ atrag\ iubi-

tori de plaj\ [i soare.

Conform BBC, citat de HotNews, zeci de mii de c\l\tori str\ini sunt a[tepta]i s\ soseasc\ în Thailanda începând cu 1 noiembrie, în condi]iile în care aceast\ ]ar\ se deschide pentru turi[ti dup\ 18 luni de restric]ii. Turi[tii din lista de 63

de na]iuni „cu risc sc\zut”, printre care [i România, vor putea intra în ]ar\ f\r\ a fi carantina]i în hoteluri. Se prognozeaz\ c\ deschiderea va aduce pân\ la 15 milioane de turi[ti anul viitor, iar ace[tia vor contribui cu 30 de miliarde de dolari la economia ]\rii. Totu[i, cea mai mare

11st Love !

– ÎNAINTE DE ROBELO A FOST THAILANDA

Thailanda plaje pentru toat\ lumea… parte a ]\rii este sub restric]ii anti-coronavirus, doar 42% din popula]ie fiind vaccinat\. Pandemia a lovit dur economia Thailandei, care anterior atr\gea 40 de milioane de turi[ti pe an, se mai precizeaz\ în articolul HotNews.

Thailanda, aceast\ delicates\ cu multe layere, puternic aromate [i colorate, este un univers de neacoperit din perspectiv\ turistic\, iar enun]area a doar câtorva repere culturale cred c\ este abordarea cea mai corect\ din punct de vedere jurnalistic.

Nu am s\ vorbesc de Bangkok, care pare s\ aib\ câte un cartier pentru fiecare tip de turist, cu zone în care negustorii sunt u[or agresivi, î]i ofer\ permanent ceva [i te urmeaz\ pân\ când se conving c\ nu le vei deveni client, nu am s\ vorbesc despre statuia lui Buddha [i despre Templul budist din districtul Phra Nakhon, vechi centru al medicinei thailandeze, locul de na[tere al masajului thailandez tradi]ional... am s\ vorbesc, în schimb, despre insulele arhipelagului [i, mai în detaliu, despre cea mai iconic\ dintre acestea, Phuket.

De-a lungul întinderilor infinite de nisipuri

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

albe, ca de diamant, sc\ldate de marea turcoaz cu recife de corali multicolori [i stânci de calcar care r\sar din ap\ ca ni[te balerine prinse în piruete, pe vårfuri, într-un echilibru precar, nefiresc, cu peste 2500 km de coast\ [i 1430 de insule, plajele Thailandei ofer\ oric\rui turist experien]e unice.

15

1st LOVE THAILANDA

Foto: © Anca-Alina Du[e

16

Thai Primul contact prin excelen]\ inedit este cel cu sonoritatea ireal\ a limbii. Thai sun\ bizar, ca o lamentare perpetu\, ca un bocet permanent, cu vocale prelungite neverosimil. În Phuket aveam s\ aud un dialect înc\ [i mai ciudat, dac\ a[a ceva este posibil, un soi de strig\t enervat, u[or amenin]\tor.

Dac\ e vorbit\ de femei, limba aceasta poate avea pentru urechile unui european un oarecare farmec, `ns\ atunci când o folosesc b\rba]ii, efectul e u[or patetic. În schimb, aspectul scris nu seam\n\ cu nimic din ceea ce am v\zut pân\ acum. Pare în[iruirea stilizat\ a unor opere de art\ în miniatur\. Una peste alta, este o limb\ pe care mi-ar fi pl\cut s\ o înv\].

Interac]iunea cu localnicii poate fi dulce/ enervant\, engleza lor nu difer\ cu mult de a-

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

Mai Khao, Cea mai bun\ plaj\ din Phuket Phuket e „solista operei"! Este prima bif\ pe care vrea s\ o fac\ un turist. Cu o lungime de 10 km, Mai Khao este cea mai lung\ plaj\ a insulei.

Se afl\ în Parcul Na]ional Sirinat, la doar 20 de minute de mers pe jos de aeroport. Oferta turistic\ include toate facilit\]ile de plaj\, de la înot [i scufund\ri la recifele de corali sau la anemonele de mare, la canotajul de agrement [i la plimb\rile prin p\durile de pini ce compun jungla thailandez\. Fii în gard\, camera foto a telefonului t\u mobil trebuie s\ fie setat\ pe modul continuous shooting, în orice moment poate trece pe deasupra capului t\u un jumbo giant gata s\ aterizeze.

Phuket, plaja se întinde pe mai bine de doi kilometri. Are mini-baruri care vând nuc\ de cocos proaspat\, vânz\tori ambulan]i care expun pe tarabe fructe exotice [i maseuri care î[i ofer\ serviciile direct pe [ezlongurile frumos aliniate pe plaj\. Iubitorii de aventur\ se pot familiariza cu sporturile de ap\. Po]i face ski-jet, parasailing sau shopping în zonele unde magazinele expun suveniruri. Po]i negocia, îns\ thailandezii [tiu s\ î]i scoat\ din buzunar [i ultimul b\nu].

Gr\dina fluturilor Ferma de fluturi, din apropierea ora[ului Phuket este o atrac]ie inedit\, în sine. Nu e doar pentru persoanele sensibile – eu m-am sim]it ca un zeu în lumea p\mântenilor, fluturii fiind, în imagina]ia mea, oamenii. Lumea unic\ a efemeridelor, în care mii de fluturi zboar\ liber, ]i se a[eaz\ pe umeri, pe cap, e miraculoas\. E de-a dreptul fascinant s\ vezi cum zboar\, s\ le cuno[ti modul de via]\ – scurt\, dar vesel\ [i plin\ de culoare.

Ladyboys pe plaja Patong Plaja din Patong În Patong, cea mai cunoscut\ sta]iune din

Dac\ vrei s\ vezi ceva mai catchy, ultraexotic pentru noi, tradi]ionali[tii estici, du-te la

show-ul Simon Cabaret de pe plaja Patong din Phuket. La show-ul “ladyboys”, a[a cum sunt numi]i travesti]ii în Thailanda, e mult\ distrac]ie, mult\ culoare [i mult\ muzic\.

Sunset Beach la Haad Rin Nai [i Ko Pha-Ngan Cea de a doua cea mai popular\ destina]ie tropical\ a ]\rii, insula Samui concureaz\, la multe capitole, cu insula Phuket.

Situat\ în Golful Thailandei, în largul coastei Surat Thani, Samui, pe m\sur\ ce turismul s-a dezvoltat exponen]ial, a devenit rapid supra aglomerat\, iar o parte din turi[ti au migrat pe insula vecin\, cu golfuri nisipoase [i p\duri luxuriante, Ko Pha-Ngan.

Pe cele dou\ insulele surate au loc cele mai zgomotoase petreceri, iar cea mai popular\ dintre acestea, Sunset Beach – care atrage peste 30.000 de participan]i „îmbr\ca]i" în vopsea, majoritatea din genera]ia Z – a devenit epic\.

Trepidanta via]\ de noapte a „plajelor în fl\c\ri" atrage tot mai mul]i amatori de petreceri [i muzic\ live, dornici s\ încerce cocktail-urile reci, sorbite direct din g\le]i, în ritmuri de limbo.

Foto: © Anca-Alina Du[e

ceea vorbit\ în întreaga Asie, este o abunden]\ de pronume [i adverbe relative (which, who, where, when etc.), înso]ite de câte un pronume personal [i un substantiv, un amalgam lingvistic, greu inteligibil, ce cap\t\ în final, în mod bizar, consisten]\.

17

1st LOVE THAILANDA

Hat Tham Phra Nang, Krabi Este un loc perfect pentru sporturile de aventur\. Într-o ]ar\ indecent de bogat\ turistic, care abund\ de plaje [i locuri incredibile, Hat Tham Phra Nang r\mâne un reper must see!

Aceast\ plaj\ din provincia Krabi bifeaz\ la toate capitolele: nisip fin, auriu, ape calde, turcoaz, forma]iuni carstice, dramatice, care se ridic\ din mare...

Am v\zut câ]iva francezi [i italieni care f\ceau escalad\ pe stâncile carstice acoperite de copaci, de la cap\tul vestic al insulei. Everestul aici e vârful cu vedere la Ko Kai (numit\ „Insula Puilor”), Ko Pada [i celelalte insule stâncoase învecinate care ies direct din Marea Andaman.

Am marcat [i ultima bif\, am mâncat aici o por]ie de creve]i pad thai [i am b\ut cu paiul lapte de cocos, rece ca ghea]a, a[a ca în pozele f\cute în „ciuda du[manilor".

Klong Dao, Ko Lanta Este o destina]ie mai pu]in exciting, dar lini[tit\. Din [irul de 52 de insule mici, nelocuite, din provincia Krabi, care alc\tuiesc Ko Lanta , Ko Lanta Yai este cea mai potrivit\ pentru familiile cu copii. În nord-vest, se întinde, pe o distan]\

Foto: © Anca-Alina Du[e

18

de 3,5 km, o plaj\ larg\, în form\ de semilun\, cu nisip fin, stânci pu]ine [i ap\ pu]in adânc\, un loc de joac\ sigur pentru copii.

Chaweng, Ko Samui Alternativa la Phuket este Ko Samui din Golful Thailandei. Insula concureaz\ cu Phuket la multe capitole [i este cunoscut\ ca fiind cea mai popular\ destina]ie tropical\ a Thailandei.

Pe coasta de est nisipul are nuan]e de roz, exist\ buticuri, beach-bar-uri (la Elephant Beach Club se bea un cocktail delicios, Bird of Paradise, Aperol, preparat din rom, suc de ananas [i lime), restaurante [i discoteci.

Sichon, Nakhon Si Thammarat Provincia sudic\ Nakhon Si Thammarat, greu accesibil\ (se afl\ la opt ore de mers cu autobuzul din Bangkok). Este, în mare parte, neatins\ de turi[ti. Aici tr\iesc pescari [i este o întindere de nisip relativ nedescoperit\. Nu am vizitat provincia, dar face parte din Hall of Fame Thailanda.

Provincia e renumit\ pentru preparatele culinare, khanom krok este specialitatea local\ de pr\jituri cu nuc\ de cocos. Pescarii prepar\

în buc\t\riile lor captur\ proasp\t\, anghile, scoici [i macrou (preparat în stil pad phet).

Ko Similan, Phang Nga Thailanda este iubit\ [i pentru sporturile de ap\, arhipelagul din Marea Andaman are cele mai bune locuri pentru snorkeling [i scuba diving. Cu adâncimi medii de 25 m, marea ofer\ unele dintre cele mai bune locuri de scufund\ri [i expedi]ii de snorkeling din lume. În micul golf din Ko Similan, din partea de vest a insulei, exist\ recife de corali [i o bogat\ via]\ marin\.

Foto: © Anca Cheregi, ancacheregi.ro

Hat Bang Sak, Phang-Nga Nu am vizitat insula, dar am aflat c\ aici au fost turnate filme (insula a ap\rut în filmul The Man With the Golden Gun). În timp ce insulele vedet\ atrag anual mii de turi[ti, provincia Phang-Nga g\zduie[te turi[ti mai romantici, din categoria celor contemplativi. Fâ[ia lung\ [i larg\ de nisip a lui

Hat Bang Sak este adiacent\ unei p\duri de pini, iar mai departe de malul apei sunt mla[tini de mangrove [i planta]ii de arbori de cauciuc.

Plaja Nui, Ko Phi Phi Într-o not\ pesimisto/optimist\, a[ trage un semnal de alarm\: turismul poate produce r\ni adânci celor mai frumoase locuri din lume!

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

În precriz\ sanitar\, în anul 2019, turismul de mas\ a for]at autorit\]ile thailandeze s\ închid\ Maya Bay, golful de pe insula nelocuit\ Ko Phi Phi Leh, devenit celebru dup\ apari]ia filmului The Beach, turnat aici, în 2000, cu Leonardo DiCaprio. Compania de film a deteriorat iremediabil ]\rmul, odinioar\ curat [i a determinat o afluire imens\ de turi[ti.

Soarta insulei Ko Phi Phi Don pare a fi pecetluit\ pentru mult timp de-acum înainte, dar golful retras de pe plaja Nui, cu bar, restaurant [i spa, continu\ s\ primeasc\ turi[ti.

S\ consum\m (turism) responsabil!

Din Thailanda mi-a r\mas în memorie o scen\ amuzant\. O important\ s\rb\toare religioas\ în Phuket… În toate spa]iile publice, alcoolul a fost interzis la comercializare pentru o zi. În camera de hotel, toate canalele TV se supuneau [i ele cu stricte]e rigorilor legii.

Filmul „Na[ul”, de exemplu, dublat în thai, desigur, avea blurate toate scenele în care ap\reau sticle cu alcool. Un ultraortodoxism feroce, u[or ridicol. E [i a[a destul de bizar s\ îl auzi pe Marlon Brando vorbind în thai…

Ovidiu Ivancu Zenaida F\rca[ Co-Writing

19

20

ROBELO INTERVIEW GEORGE LECA

„Ceea ce sunt eu ast\zi I am who I am today datorez cailor! thanks to the horses!”

GeorgeLeca Prima parte

1st part

... dozele mari de cafea m\ afecteaz\ seara la somn... s\ vedem ce au... mu[e]el...

OK. V\d c\ au [i dream catchers...

A]i v\zut pe Linkedin treaba asta cu Chief of Transformation… Trebuie s\ v\ povestesc [i despre asta.

Chestia asta cu vorbitul, a]i v\zut, acum e o infla]ie de facilitatori, de coaches, traineri [amd. Toat\ lumea face chestia asta! Pe vremuri erau mult mai pu]ini [i existau ni[te [coli de traineri. Nu vorbesc de trainerii de public speaking, ci de trainerii care ]ineau seminarii în s\li de clase.

Unul din lucrurile pe care le-am înv\]at, acum 20 de ani, de la ni[te americani, e s\ nu beau cafea sau sucuri înaintea unui discurs. Explica]ia e una pur fizic\ – ]i se lipe[te limba de cerul gurii [i vei avea dificult\]i în articularea cuvintelor. Americanii sunt foarte instruc]ionali în ceea ce fac.

La nivel de individ, nu fac multe lucruri, dar ce fac, fac bine! Au o [coal\, în sensul de breasl\, nu din c\r\mizi, o [coal\ unde schimb\ informa]ii. Una din marile noastre probleme este aceasta, nu avem o [coal\ de traineri, în sensul de breasl\, nimic!

Cu ce se ocup\ un Chief of Transformation la ReThink Romania?

Vorbi]i-ne pu]in despre acest proiect.

S\ v\ zic despre Chief of Transformation (n.r. func]ie de]inut\ în cadrul ReThink Romania). Nu este o pozi]ie oficial\, a fost creat\ la cererea firmei de PR. Majoritatea oamenilor din ReThink au ad\ugat la experien]a profesional\ [i un job, iar firma de PR a insistat s\ am [i eu unul. Am primit 500 de mailuri de felicitare pentru aceast\ func]ie... Partea aceasta cu transformarea este, cumva, obiectul muncii mele în business consulting. M-am gândit c\ Chief of Transformation este o titulatur\ mai aproape de ceea ce fac la ReThink, poveste în care m\ aflu de vreo dou\ luni.

Membrii ReThink activeaz\ în multe alte organiza]ii, cum ar fi Romanian Business Leaders, Repatriot, SuperTeach, Merito – organiza]ii care au impact, dar care activeaz\ pe o ni[\ anume.

Chiar dac\ prin aceste organiza]ii membrii ei las\ o amprent\ pozitiv\ asupra

societ\]ii, au sim]it c\ lipse[te ceva, iar din dorin]a de a face mai mult pentru România, transformativ, au zis, OK, hai s\ facem o nou\ organiza]ie, cu o abordare integrativ\, pe trei direc]ii.

Prima direc]ie este cea a claselor sociale – nu conteaz\ dac\ e[ti preot, politician sau mai [tiu eu ce, dac\ e[ti pe o direc]ie care face bine acestei ]\ri, e[ti bine venit.

Acesta este un diferen]iator. Celelalte organiza]ii la care am f\cut referire se dezvolt\ mai mult „în bul\", segrega]ionist, cumva.

Apoi, exist\ o abordare integrativ\ între vârste. Chiar dac\ promotorii ReThink sunt persoane cu experien]\, majoritatea î[i propun s\ promoveze oameni tineri, s\ fac\ un „blend" între abordarea oamenilor tineri [i cea a lor, matur\. Aceasta este a doua direc]ie. Al treilea diferen]iator este legat de integrarea mai multor domenii. De la bun început, rolul meu a fost s\ fac ca lucrurile implicite s\ fie explicite. Lucrurile se sim]eau, existau, dar nu erau eviden]iate.

Printre subiectele fundamentale la care ar

Too much caffeine at night is bad for your sleep. Let’s see what they have here…

Chamomile… Alright. I see they also have dream catchers…

Ah, you’ve seen the Chief of Transformation thing on Linkedin… I’ll have to tell you about that as well…

The thing with public speaking… You’ve seen there is an inflation of coaches, trainers, enablers… Everyone is doing this. A while ago, there were much fewer speakers and there were schools for it. I’m not talking about the public speaking trainers we have now – you used to have actual trainers that held seminars in classrooms.

One of the things I learned, twenty years ago, from some Americans, is to abstain from coffee or soft drinks before a speech. The explanation for this is purely physical – your tongue will become glued to your palate and it will be difficult to speak clearly. Americans are very instructional. Individually, they don’t do a lot, but what they do, they do well! They have schools – as in guilds, not redbrick schools – where they exchange information. This is one of our biggest problems: we don’t have a school for trainers, a guild… Nothing!

What does a Chief of Transformation do at ReThink Romania?

Tell us a little about this project.

It’s not an official position. Instead, it was created at the request of the PR company.

Most people at ReThink have a position specified next to their professional experience, and they insisted I needed one too. I received 500 emails congratulating me for this position.

The thing about transformation is that this is kind of what I do in business consulting. So I thought that Chief of Transformation is a good title, which better captures what I’ve been doing at ReThink for the past two months.

George Leca, Seminar cu cai la {tef\ne[ti, Ilfov, foto: © justvision

ReThink members are active in many other organizations such as Romanian Business Leaders, Repatriot, Superteach, Merito etc. – organizations that have an impact, but which focus on a specific niche. Even if the members make a positive impact on society by being active in these organizations, they felt that something was missing. So, from a desire to do something more for Romania, something transformative, they said – Right, let’s create a new organization with an integrative approach, blending the following three dimensions: First of all, there is social class – we don’t care whether you’re a priest, a politician or whatnot. You are free to join if you’re doing something good for the country. This is what distinguishes ReThink from other organizations that are more segregated, developing in their own bubble…

Then, there is the generational blend.

Even if the promoters at ReThink are seasoned professionals, the majority are looking to promote young people, to blend the mature approach with the youthful approach. This is the second dimension. The third distinguishing mark is that we bridge several fields. From the beginning, my role was to make the implicit explicit. That is to say, things were already there, but they were not obvious. The fundamental topics we’re focusing on are education, demography (population/depopulation), digitalization and changing mindsets… Following this direction, the bigger project, the sum, will be greater than its parts, the smaller projects.

ReThink proposes a long term approach – the target is 2050 – to public policy. We want to put research-backed ideas on the public agenda. The members are active in a hundred other organizations as well, so they don’t want for activities and projects, and they don’t need

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

one more organization to deal with for social projects, beyond the private businesses they each have. These people are committed – they invest a lot of time and money. It is truly honorable what they’re doing and this is why I decided to become involved. I am apolitical, I don’t have a particular party that I support, but, on the other hand, I couldn’t stay on the sidelines, asking myself why nothing ever changes in Romania without taking any action. Things have dragged for seven months, because I was working with each of the members on different projects, but they asked me to put things in order, to put to use my expertise in project management. The organization now has an operational CEO who has put together a team, and I have started to organize research-based action streams. In Romania there are very few public policies that are backed by research. ReThink is a scalable project!

21

22

ROBELO INTERVIEW GEORGE LECA

trebui s\ punem um\rul pe termen lung se reg\se[te educa]ia, demografia (popularea/depopularea), digitalizarea, schimbarea mentalit\]ii... Urmând aceast\ direc]ie, rezultatul final al marelui proiect va fi mai mare decât suma celorlalte proiecte luate individual.

ReThink î[i propune s\ vin\ cu ni[te abord\ri pe termen lung – ]inta este anul 2050 – s\ pun\ pe mas\ politici publice, s\ pun\ pe agenda public\ idei sprijinite de cercetare. Membrii ei activeaz\ în alte „100” de organiza]ii [i nu duc lips\ de activitate, nu au nevoie de înc\ o organiza]ie în care s\ î[i pun\ amprenta social\, dincolo de business-ul fiec\ruia. Ace[ti oameni investesc foarte mult timp [i bani, e o chestiune de commitment. E absolut onorant ce fac ei [i de aceea am decis s\ m\ implic [i eu. Sunt apolitic, nici m\car nu cochetez cu vreun partid, dar, pe de alt\ parte, nu puteam s\ m\ întreb la nesfår[it de ce nu se schimb\ nimic în România, f\r\ s\ fac nimic.

Lucrurile au trenat timp de [apte luni [i, pentru c\ eu lucram cu fiecare dintre ei în alte proiecte, m-au chemat s\ pun lucrurile în ordine, luând în considerare portofoliul meu de project management. Organiza]ia are acum un CEO opera]ional care [i-a creat echip\, iar eu am început s\ organizez stream-uri de ac]iune cu o structur\ de cercetare. În România sunt foarte pu]ine politici publice care au în spate o cercetare. ReThink e un proiect scalabil!

Una din marile probleme pe care le avem noi în România este c\ lumea nu în]elege scalabilitatea unui business sau proiect.

Sunt mul]i oameni dedica]i care depun efort, dar proiectele lor nu sunt construite s\ fie scalabile, mai ales în antreprenoriatul social.

Cum se finan]eaz\ proiectul?

Programul a prins foarte bine, exist\ companii foarte mari care doresc s\ se implice financiar, sunt deja companii care vor s\ se pozi]ioneze ca parteneri strategici. Oamenii au rezonat cu programul nostru.

Pe de alt\ parte, fundraising-ul nu se face cu vorbe. Este o [tiin]\. Noi, în România, mai avem o problem\, nu avem o [coal\ de fundraising. Fundraising-ul este o meserie, nu este un lucru pe care poate s\-l fac\ orici-

ne. Dac\ vrei s\ angajezi ast\zi un fundraiser, nu poti! Nu exist\! Cine are unul, ]ine cu din]ii de el. Mai exist\ oameni care s-au reconvertit, dar care nu pot da rezultate imediate, care vin, de obicei, din privat, cu background de sales [i au nevoie de timp.

Banii nu cad din cer, nimeni nu umbl\ cu valiza dup\ el. Nu merge a[a. Trebuie s\ fii inovativ, s\ curtezi sponsorul, trebuie s\ derulezi ni[te procese... Po]i s\ fii tu oricåt de talentat, dar ca s\ derulezi un proces care s\ dureze ani, s\ legi parteneriate durabile, trebuie s\ fii profesionist.

Cum [i când a]i început ca ONG-ist?

Când m-am apucat de AVE, academia de management [colar, eram vreo 6-7 oameni. Niciunul dintre noi nu avea copii, niciunul nu avea treab\ cu educa]ia sau cu vreun înv\]\tor sau profesor. Eram acas\ la un pasionat de vinuri [i ne-am gândit c\ trebuie s\ facem [i noi ceva. {i, pentru c\ nu am g\sit oameni competen]i s\ angaj\m, am zis – hai s\ începem cu educa]ia. Am f\cut advisor-board-uri în universit\]i, le-am piept\nat curricula [amd. Ne-a luat doi ani de zile s\ ne d\m seama c\ în România „e prea tårziu”! Oamenii aveau ni[te lacune care nu mai puteau fi umplute [i atunci neam îndreptat spre preuniversitar [i chiar spre [coala primar\.

Noi nu [tiam cum trebuie f\cute lucrurile, norocul nostru a fost c\ am angajat pe cine trebuie. Am g\sit ni[te oameni opera]ionali, începând cu Andreea Nistor, care este acum CEO-ul organiza]iei AVE. A avut norocul s\ nu fac\ o parte din [coala în România (râde) [i, venind cu rezilien]a, pasiunea [i cu metodele de afar\, a reu[it s\ creasc\ organiza]ia foarte mult.

Unde te duci cånd vrei s\ schimbi ceva într-o organiza]ie? P\i, la CEO. {i care e echivalentul CEO-ului în [coal\? Directorul. Exist\ în România vreun program de preg\tire a directorilor? Nu? P\i, atunci, hai s\ lucr\m cu ei! {i a[a s-a n\scut partea aceasta cu management [i leadership [colar, care este un program transforma]ional de succes. A fost foarte greu s\ g\sim modelul corect a ceea ce se nume[te Return on Investment. Am f\cut opt luni de zile shopping interna]ional pentru un partener – am apelat la mai multe

One of the biggest problems we are encountering in Romania is that people don’t understand the idea of scalability (of a business or project). There are lots of people who are putting in effort, but their projects are not designed to be scalable, especially in social entrepreneurship.

How is the project funded?

The program was well received, with very big companies looking to become involved financially. There are already companies that want to establish themselves as strategic partners. People have resonated with our project.

On the other hand, fundraising is not done with empty words. It is a science. We have a problem in Romania because we don’t have a school for fundraising.

Fundraising is a job, not something that anyone can do. If you want to hire someone to do fundraising today, you can’t! They don’t exist! Those who have found people for this job keep them under lock and key. There are people who have converted, people with a background in sales usually, but they don’t deliver results immediately. They need time.

Money doesn’t fall from the sky – no one will follow you with a suitcase in hand. It doesn’t work like that. You need to be innovative, to court the sponsor, to carry out some processes… As talented as you might be, you need to be a professional to carry out a procedure that may take years, to form longlasting partnerships…

How did you start as an NGO worker?

When we began AVE, the management academy, we were 6-7 people. No one had kids or links to education or academics. We were at a wine enthusiast’s home and we wanted to do something. Because we didn’t find competent people to hire, we said – let’s start with education. We put up advisor boards in universities, we cleaned up the curriculum… It took us two years to realize that it is too late for Romania. People had insurmountable lacunas, so we set our sights on secondary – even primary – education.

We didn’t know how things should be done, but we were lucky to work with the right person. We found some competent people, starting with Andreea Nistor, who is now the CEO of AVE. She was lucky enough to not

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

George Leca, {tef\ne[ti, Ilfov, foto: © justvision

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

universit\]i [i institute din Maria Britanie, din Italia, din Singapore, din Letonia, din Fran]a, din SUA, Finlanda, Norvegia – [i ne-am dat seama c\ aceste ]\ri nu au mai avut o [coal\ proast\ de 30 de ani. {i, atunci, cum s\ aplici în România modelul finlandez dac\ ei nu au mai avut contact cu o [coal\ atåt de proast\ ca a noastr\. Am c\utat, în continuare, pe cineva care a avut [coli proaste [i [tie cu ce ne confrunt\m. {i atunci ne-am dus undeva foarte departe, în Australia, ]ar\ care este acum pe locul 7 în lume conform US Top Investment Countries. Australienii au pornit de la un nivel foarte jos, dar în doar 10-15 ani au ajuns în Top 10 mondial. By the way, noi nu avem nicio universitate în Top 1000!

Topul clasific\ nivelul de educa]ie al unei ]\ri [i direc]ioneaz\ investi]iile dup\ diverse criterii. România apare în unele topuri, din acelea inventate de noi – balcaniadele, olimpiadele – dar nu intr\ în niciun clasament pe educa]ie vestic, în Top 1000!

Am putea discuta [i despre vårfurile de inteligen]\, un fel de insule accidentale, care, din p\cate nu au leg\tur\ cu înv\]\mântul nostru. Exist\ în România un grup de cercetare condus de Adrian Curaj, fost ministru în guvernul Ciolo[, care a avut un mandat foarte scurt [i care are performan]e remarcabile în artificial intelligence.

Adrian Curaj [i echipa lui fac corel\ri în cercetare la nivel mondial cu un scanner de tehnologie. E o ma[in\ care analizeaz\ tot

ce se public\ în lumea întreag\, grupeaz\ informa]iile pe ni[e, le catalogheaz\, face predic]ii [i stabile[te trenduri de tehnologie.

E o echip\ care între]ine [i înva]\ aceast\ ma[in\. Dar, pentru un cercet\tor foarte ni[at, e foarte greu s\ ias\ din bula lui, s\ vad\ global, s\ [tie unde mai poate fi util\ aplica]ia lui, iar ma[ina lor asta face, scaneaz\. Este cel mai bun scanner de tehnologie din lume. Ma[ina este foarte performant\, iar acum înva]\ singur\.

AVE este un fel de MBA pentru directorii de [coli unde, împreun\ cu partenerul nostru din Australia, transform\m directorii de [coal\. {coala dureaz\ un an [i [ase luni. Directorii sunt îndruma]i de mentori [i coachi pentru a transforma [colile respective, cu accent pe partea de know-how. Primesc [i bani dac\ au nevoie. {coala este un proiect pentru ei, iar absolvirea [colii ]ine cont de cât de mult s-a transformat [coala pe care o conduc ace[ti directori.

Avem între 400 [i 700 de aplican]i pe 40 de locuri. Sunt [i [coli private care acceseaz\ programul. Noi suntem interesa]i s\ transform\m [colile defavorizate, pentru c\ un director nu transform\ doar [coala, transform\ întreaga comunitate. Ace[ti directori ajung s\ fie adev\ra]i eroi ai comunit\]ilor, lururile pe care le fac ace[ti oameni sunt absolut incredibile, transform\ tot satul, iar acestea încep s\ se repopuleze. Am f\cut ni[te cercet\ri care privesc migra]ia de la sat

have studied in Romania, so she managed to grow the organization a great deal thanks to the resilience, passion and the methods she learned abroad. Who do you go to when you want to change something in an organization? The CEO! And who is the CEO’s homologue in a school? The principal. Is there a program for educating principals in Romania? Then, let’s work with them. This is how the leadership and management for schools program was born. It was very hard to find the correct model for what we call Return on Investment. For eight months we searched for a partner – we talked to several universities and institutes from Great Britain, Italy, Singapore, Latvia, France, USA, Finland, Norway – and we realized that these countries haven’t had poor quality education for 30 years. How do you apply the Finnish model, then? They haven’t had to deal with education as bad as ours. So we resumed our search, we looked for a country which had poor quality education in the recent past and with which we could compare. We went very far – US Top Investment Countries now ranks Australia on the seventh place. The Australians began from a very low level and – in just 10-15 years – they managed to reach Top 10. By the way, we have no universities in Top 1000! This ranking classifies a country’s universities based on certain criteria. Romania figures in the rankings we created ourselves – based on results at the Balkaniad, the Olympiads… – but we do not figure in any Western ranking, in Top 1000.

We could talk about our peaks, our most intelligent individuals, but they are only accidents – they are not the creation of our educational system. There is in Romania a research group run by Adrian Curaj – former minister in the Ciolo[ cabinet – which has had remarkable results in the artificial intelligence field.

Adrian Curaj and his team are doing world-class research with a technology scanner. It’s a machine which analyzes everything that gets published internationally and then groups this information and makes predictions of trends in technology. There is a team maintaining this machine and looking after its learning process. But it is very hard for a niche researcher to see further

23

ROBELO INTERVIEW GEORGE LECA

la ora[ [i am constatat c\ este determinat\ de performan]a acestor oameni. Dac\ [coala este bun\, iar satul se afl\ în vecin\tatea unui ora[, migra]ia este invers\, iar satele se repopuleaz\.

AVE e un proiect scump, finan]at exclusiv cu bani priva]i [i, din aceast\ perspectiv\, am întâmpinat greut\]i. Nu am acceptat bani de la stat, pentru c\ erau bani condi]iona]i de un calendar care ne limita performan]a. Bani se g\sesc, dac\ exist\ voin]\! Uneori ajutorul vine mai degrab\ de la firme mai mici, decât de la marile corpora]ii, care trebuie s\ treac\ orice decizie prin mai multe layere. Firmele locale au început s\ devin\ din ce în ce mai sensibile la nevoile educa]iei pentru c\ oamenii din aceste firme au cu to]ii copii [i le pas\.

Am derulat acest program cu un institut din Australia, Education Changemakers, o organiza]ie privat\ care activeaz\ în zece ]\ri [i care a avut un rol important în transformarea înv\]\mântului australian. „Tipul" care conduce organiza]ia, la 24 de ani era director de [coal\!

Nu po]i s\ schimbi repede decât dac\ arzi etape [i e[ti inovativ! Primul lucru pe care l-au cerut australienii când am venit noi cu cohorta noastr\ de 45 de directori a fost o list\ cu 100 de probleme. Directorii no[tri au stat o s\pt\mân\ [i au f\cut o list\ a lucrurilor care nu se puteau face din diverse motive, ba c\ nu le d\dea voie legea, inspectoratele, regulamentele [amd. Din cele 100 de probleme doar dou\ erau restrictive în realitate. Restul era folclor urban, legacy [amd. Lucrurile nu te încorseteaz\ atât de r\u dac\ ai ini]iativ\. Un exemplu foarte bun al arderii etapelor este sectorul de telecomunica]ii. Pentru c\ la noi a ajuns cel mai târziu, a ajuns [i cel mai bun. Apetitul, concuren]a s-a format pentru ce este mai bun, iar acum suntem una din ]\rile cu cea mai bun\ vitez\ la internet, dup\ Singapore.

Eu ]in [i ni[te cursuri de Decision Making.

Sunt dou\ tipuri de decizii fundamentale, una este decizia bazat\ pe intui]ie, în general, pe care corpora]iile [i lumea, f\]i[, nu o încurajeaz\, [i una bazat\ pe date. Fiecare are rostul ei [i se aplic\ în circumstan]e potrivite.

Intui]ia înseamn\ transpunerea experien]elor în ac]iune – nu po]i s\ ac]ionezi dac\ nu ai experien]\. În companii exist\ mul]i oameni cu experien]\ care sunt v\zu]i ca fiind rezisten]i la nou. Companiile creaz\

mediul în care cele dou\ tipuri de decizie sunt pre]uite [i încurajate.

Ce lec]ie ar trebui s\ înve]e la [coal\, neap\rat, un copil?

Predau [i un curs de curaj.

E o mare discu]ie acum, pentru ce meserii ne preg\tim. Toat\ lumea face profile, dar eu cred c\ e o prostie. Nu exist\ ni[te trenduri care s\ ne duc\ într-o anume direc]ie, tot ce sa întâmplat în România în ultimul an a fost distructiv, nu a fost construit pe trend. Se inventeaz\ legi noi ale firii, ale societ\]ii umane...

Am un prieten care are un ha[tag „m-am gândit eu”. Fac [i eu ca el [i m\ gåndesc ce înv\]\tur\ ar trebui s\-i dau unui elev, ceva care s\ fac\ leg\tura dintre trecut [i viitor [i care s\i foloseasc\, indiferent de cum va evolua societatea. {i, dup\ ce am eliminat toate argumentele pro [i contra, am ajuns la concluzia c\ exist\ dou\ lucruri importante care ar trebui înv\]ate: curajul [i viteza! În spatele acestor dou\ principii se aliniaz\ toate celelalte.

Romånii sufer\ masiv de neimplicare, neasumare, nu exist\ ownership, suntem perfec]ioni[ti f\r\ a fi cazul, credem c\ trebuie s\ fim gata... n-o s\ fim gata niciodata [i în acest timp ne-o vor lua al]ii înainte! În acest context mondial nu mai po]i fi gata. Eu am o vorba – Dac\ tot te sui pe cal, suie-te [i tu cu fa]a în direc]ia în care merge calul!

Tinerii au un fond bun, lumea de ast\zi îi formeaz\ pentru viitor, dar problemele lor sunt legate tot de sistem, de educa]ie.

Revenind la AVE. Ne-am gåndit c\, dac\ tot e un program foarte scump – cost\ între 400 [i 500 mii de euro pe an – s\ încerc\m s\-l scal\m. În România sunt în jur de 6000 de [coli. Sporul demografic negativ ne ajut\ (râde), în sensul în care num\rul [colilor se reduce de la an la an. Pentru ca sistemul s\ adopte noile practici, pentru a putea schimba sistemul din interior, de jos în sus, conform teoriilor statistice, trebuie s\ se coaguleze o mas\ critic\ de oameni, un procent între 10 [i 15%. {i atunci nu mai conteaz\ cine e ministru, cine e pre[edinte, ce face statul... Pornind de la un singur om, de la managerul [colii, la AVE am reu[it s\ transform\m comunitatea [i satul. {i pentru c\ acest proiect a dat rezultate foarte bune, ne-am gândit la un model scalabil, o organiza]ie care s\ func]ioneze al\turi de

alte organiza]ii specializate cum este EDU Networks. AVE este finan]atorul principal [i project managerul EDU Networks, organiza]ie finan]at\ de mai multe ONG-uri.

Cum func]ioneaz\? Se strång 10-12 [coli dintr-o zon\ geografic\ apropiat\ [i se formeaz\ un cluster. EDU angajeaz\ un manager de cluster care r\spunde de întregul program de comunicare [i ajutor reciproc între aceste [coli.

To]i directorii care apar]in de acest cluster primesc un mentor [i un coaching business (voluntari). Programul dureaz\ patru ani. În acest timp echipe dedicate de exper]i merg la aceste [coli [i le fac un plan de redresare. Nu toate [colile au acelea[i nevoi, dar nici acelea[i avantaje. Aceste organiza]ii partenere, împreun\ cu alte organiza]ii subcontractante, livreaz\ tot felul de lucruri de care au nevoie [colile. {colile se ajut\ între ele [i fac schimb de experien]\. Experiment\m o serie de inova]ii în academie împreun\ cu cei 40 de directori. E ca un fel de laborator în care faci practici intensive. Ideea e s\ atingem acest procent de

Seminar cu cai, George Leca, foto: © justvision

24

{tef\ne[ti, Ilfov, Foto: © justvision

15% din [colile din România prin 2023-2024.

Pân\ acum am înrolat în program 250 de [coli. Rezultatele sunt foarte bune, iar cre[terea este exponen]ial\. Acum ne permitem s\ dezvolt\m programe de inova]ie în educa]ie [i metode de testare relevante, la nivel na]ional. Drago[ Iliescu, de exemplu, care activeaz\ mai mult în afara Romåniei, este un recunoscut expert în testare educa]ional\ – BRIO – un program folosit de multe ]\ri din afar\. Noi am f\cut o colaborare cu BRIO [i facem o testare pe direc]ia well being. Când analizezi o [coal\ din punct de vedere well being [i stabile[ti un program de transformare, nu te ui]i la well beingul elevilor. Te ui]i la cel al p\rin]ilor, la al elevilor, la al profesorilor, la al comunit\]ii din jur [i corelezi toate aceste date. Anvergura la care am ajuns ne permite s\ proiect\m ni[te instrumente de testare pe care, mai apoi, le digitaliz\m [i le oferim cu titlu gratuit. Nicio [coal\ din Romania nu pl\te[te vreun ban. Nu m\ refer la cele 250 de [coli din programul EDU Network, ci din toat\ ]ara.

than his bubble, to think globally, to know where his application would be useful. But this is what the machine does – it scans. It’s a very high-performance machine that learns by itself – it’s the best technology scanner in the world. AVE is like an MBA for school principals. With they help of our partner in Australia, the principals are transformed. The program lasts for a year and a half and the headmasters are taught by mentors and coaches how to transform the schools they lead, focusing on the know-how. They also get funding if they need it, and they graduate if they succeed to overhaul their schools.

We get between 400 and 700 applications for only 40 places. Even private schools apply, but we are most interested in transforming schools in disadvantaged regions. A principal does not transform only the school, but the entire community as well. These principals become absolute heroes in their communities, because the things they do are absolutely incredible – they transform the villages, and, in turn, people start to come back.

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

We did some research on the migration from rural to urban areas and we discovered that it is determined by the competence of these people we’re talking about. If schools are good and villages are nearby cities, then the migration is done in the opposite way and villages get repopulated. AVE is an expensive, privately funded project. For this reason, we have encountered difficulties. We didn’t accept funding from the state because it was conditioned by performance-limiting deadlines. You can find money, but you need to search for it. Sometimes help comes from small companies rather than the big corporations, which have to conduct a long analysis before they reach any decision. Local companies have become more and more aware of the educational needs, because these people have kids and they care about them.

We worked with an Australian institute called Education Changemakers. This is a private organization which has been active for ten years, having had an important role in changing the face of Australian education.

The guy who runs the organization was a headmaster at 24!

You can only change things fast if you skip some steps and you innovate. The first thing the Australians asked for when we came with our cohort of 45 principals was a list of 100 problems they were dealing with.

The principals worked for a week to make a list of the things that couldn’t be done for various reasons, either because the law didn’t allow, or it was against the rules etc. Only two of those were real problems. The rest were just fairytales. If you take the initiative, you won’t feel limited. A good example of skipping steps is the telecommunications sector.

We were the last to board ship, so we got the best version. There is an appetite for the best, and now we are one of the countries with the highest internet speeds, after Singapore.

I also teach decision making classes.

There are two types of fundamental decisions: intuitive decisions (those are discouraged by corporations and by people, in general) and data-driven decisions. Each type has its use in certain circumstances.

Intuition is the ability to transform experience into action. You cannot act if you have no experience. There are lots of experienced

25

26

ROBELO INTERVIEW GEORGE LECA

Care este raportul de colaborare cu celelalte programe de genul SuperTeach sau România educat\?

SuperTeach e parte din program, iar cu România Educat\ nu ne afl\m în niciun raport pentru c\ înc\ nu se implementeaz\.

Nu vreau s\ vorbesc de r\u România educat\, pentru c\ majoritatea lucrurilor cuprinse în program sunt bune. România educat\ este o strategie care, deocamdat\, nu are un plan de implementare. E bine c\, cel pu]in, cineva a pus educa]ia pe agenda public\.

Sunt multe voci care acuz\ [i care spun: „m\i, de ce nu zboar\?" {i nu în]eleg c\ e ma[in\ [i c\ ma[in\ am spus, de la bun început, c\ va fi. Eu cred c\ e bine c\ exist\, e bine c\ e pe agenda public\, dar nu cred c\ statul român e în stare s\ implementeze acest program. Nu e concuren]a noastr\ [i încurajez pe toat\ lumea s\-l citeasc\, m\car. Noi ne-am înv\]at s\ ne punem toat\ speran]a în câte un om, ceea ce mi se pare o nebunie. Cred c\ asta ne vine din ortodoxie.

Toat\ lumea [tie, caii sunt via]a dvs.

Vorbi]i-ne despre Horse Eye. Ceea ce sunt eu ast\zi se datoreaz\ cailor! Nu este o metafor\, versiunea mea cea mai bun\ o datorez cailor. Nicio [coal\ pe care am f\cut-o în România sau la universit\]i din str\in\tate, la [coli de prestigiu, la Edinburgh Business School [i infinit de multe alte traninguri [i specializ\ri… niciuna nu m-a înv\]at ceva mai valoros [i cu impact mai mare decât am înv\]at din experien]a lucrului cu caii.

Pe copiii no[tri, a[a cum am precizat într-un r\spuns anterior, trebuie s\-i înv\]\m despre curaj [i viteza, iar toate celelalte înv\]\turi trebuie s\ se adune pe acest schelet. De la cai am înv\]at, în primul rånd, prezen]\. Am înv\]at s\ fiu 100% prezent.

Ce e esen]ial când lucrezi cu calul [i e terapeutic, e c\, în acele momente, nu te mai po]i gåndi la nimic altceva. Eu sunt coach certificat în Statele Unite, dar nu am avut niciodat\ un coach personal. Dintre fondatorii AVE trei sau patru sunt certifica]i coach, iar unii dintre ei practic\ terapia cu cai pe foarte mul]i bani. {i am vorbit cu ei despre coach-ii lor [i i-am întrebat de ce cred ei c\ eu nu am sim]it niciodat\ nevoia de un

coach. Poate datorit\ medita]iei. Sunt foarte mul]i oameni care practic\ medita]ia. Am încercat [i eu [i mi-a venit foarte u[or s\-mi golesc mintea.

Practicam medita]ia f\r\ s\ [tiu c\ o practic. Câteodat\, când sunt pe cal, închid ochii, iar mintea mea e atent\ numai la mecanica calului. {tiu ce picior a ridicat, unde l-a pus, cum e terenul… f\r\ s\ m\ uit.

Sunt atent numai la musculatura calului. {i când faci asta ani la rând, cu gândul doar la mu[chii calului, toate gåndurile dispar. În general, c\l\re]ii nu se mai gândesc la alte lucruri când se afl\ în [a. Acesta este primul lucru, prezen]a. Mi-am antrenat mintea s\ fiu cu gåndul doar la cal. Apoi, partea aceasta, cum ar fi fundamentul fiin]ei umane, generozitatea, recuno[tin]a… sunt lucruri pe care nu le înve]i la [coal\, nu le iei din exemple. Asta am înv\]at de la cai. Sunt empatici [i nu a[teapt\ nimic în schimb.

M-am specializat, împreun\ cu so]ia mea, în show jumping. Cånd ai un cal care ia în piept un obstacol, f\când un extraefort, punându-se în pericol doar pentru a te proteja, contrar instinctelor lui – instinctul îi spune s\ î[i prezerve via]a – î]i d\ o lec]ie pe care nu o vei uita niciodat\.

Comunicarea oamenilor este în propor]ie de 98% nonverbal\. Psihologii [i sociologii spun c\, dac\ incluzi managementul timpului [i al spa]iului în comunicare – de exemplu, parchezi pe dou\ locuri, întârzii la întâlniri – comunici ceva. Dac\ aduni comunicarea nonverbal\ plus comunicarea para verbal\ (tonul vocii, volumul vocii), la care adaugi timpul [i spa]iul, ajungi la o sum\ care reprezint\ 97% din modul de comunicare. Pentru în]elegerea cuvintelor ne mai r\mân doar 3 procente.

Calul comunic\ nonverbal. Dar pentru a comunica cu el trebuie s\ ai „ochi s\ ascul]i”!

Ce înseamn\ asta? Înseamn\ c\ un cal te poate transforma ca om. Po]i s\ afli, de exemplu, cu ce energii a venit un om la tine [i cu ce energii pleac\. {i cum se traduce acest lucru? C\ e[ti atent la nevoile omului, c\-]i pas\. Î]i dezvol]i empatia. Câ[tigul e inestimabil. Eu am luat toate aceste lucruri de la cai. {i multe alte lucruri.

Universul cailor e fabulos, include vitez\, materiale, tehnici de tot felul, logic\,

individuals in companies who are seen as resisting novelty. The companies build the environment where these two types of decisions are prized and encouraged.

What is one thing that children must be taught at school?

I also teach bravery classes.

This is a hot topic now – which jobs to prepare for. Everyone is doing predictions, but I think this is foolish. There are no trends suggesting a certain direction. All that happened in Romania last year has been destructive, it was not based on a trend. They are inventing new laws of nature, laws of living in society…

I have a friend who uses the following hashtag – I thought about it. I did the same thing and, thinking about what a student should learn – something that should bridge the past and the present and that will be useful irrespective of how society develops – I came to the following conclusion: bravery and speed! Everything else stands behind these two principles.

Romanians are suffering from lack of involvement, lack of initiative, there is no ownership, we are perfectionists where this is un-

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

called for, we think we should wait until we’re ready… We’ll never be ready, and others will take the lead. With the state of the world right now, you can’t be ready anymore. I have a saying – If you’re mounting a horse, position yourself to face where the horse is facing.

The youths today have a good background, the world of today is preparing them for the future, but there are still problems with the educational system.

Coming back to AVE, we thought that, since it is a very expensive program – costing between 400 000 and 500 000 e per year – we should try upscaling it. There are around 6000 schools in Romania and the negative demographic growth is on our side (e.n., laughs) – the number of schools is decreasing each year. In order to change the system from the inside, to embrace new practices, we need a critical mass to arise, about 10-15% of the population. At that point, it won’t matter who is the minister, who is the president, what the state is doing… Starting from one man, the school principal, we have managed to transform villages and communities here at AVE. And because this project has had great results, we thought of a scalable model, an organization working alongside other specialized or-

ganizations – like EDU Networks.

AVE is the main funding body and the project manager at EDU Networks, an organization funded by several NGOs. Here’s how it works. Ten to twelve schools from the same region gather together and form a cluster. EDU hires a cluster manager who is in charge of the communication and mutual help program for the schools.

The principals are allocated one mentor and one coach each.

The program lasts for four years. During this time, dedicated teams of experts come to these schools in order to devise a plan for recovery. Not all schools have the same needs, and they don’t have the same advantages either. These partner organizations together with other companies deliver all kinds of things that the schools need. The schools work together and exchange their experiences. We are experimenting with a series of academic innovations together with the 40 principals. It’s like a laboratory where you do intensive testing. The goal is to reach our target to have 15% of the schools in Romania enrolled by 2023-2024. We have 250 schools in the program at this point. The results are wonderful and there is exponential growth. Now we are at a stage where we can develop educational programs and innovative teaching and testing methods, at a national level. For instance, Drago[ Iliescu, who works abroad, is a renowned expert in educational testing methods – the BRIO program is employed by many countries. We are working together with BRIO to gauge well-being. When you analyze a school in terms of well-being, you don’t look solely at the students’ well-being.

You look at the parents’ well-being, the teachers’ well-being, the well-being of the whole community, and then you put the data together. Our position at this point allows us to develop testing instruments that we then digitalize and offer for free. No school in Romania is paying for them. I don’t mean just the 250 schools in the EDU Network program, but the schools in the whole country.

How do you work together with programs such as SuperTeach or România Educat\?

SuperTeach is part of the program, while we have no connection with România Educat\

George Leca, {tef\ne[ti, Ilfov, Foto: © justvision

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

because the program isn’t live yet. I don’t want to criticize the program because most of the topics included are good. But there is no implementation plan as of yet. It’s good that someone at least put this on the public agenda. Lots of voices say – Why doesn’t it fly? But they don’t understand that the program is a car, not an airplane – like I told them from the beginning. It’s good that this program exists, it’s good that we see it on the public agenda, but I don’t think the Romanian state is capable of implementing it. We are not in a competition with them and I encourage everyone to read through the program, at least. We’ve learned to put all our faith in one man, which seems mad to me. I think we inherited this approach from Orthodox Christianity.

Everyone knows that horses are a big part of your life. Tell us about Horse Eye. I am who I am today thanks to the horses. This is not a metaphor: my best version is possible thanks to the horses. No school I went to either in Romania or abroad – prestigious schools and whatnot, such as the Edinburgh Business School, and infinite training sessions… Nowhere did I learn more valuable stuff than what I learned from working with horses.

As I said earlier, we should teach our children about bravery and speed, and all the other teachings need to map onto this skeleton. I learned to be 100% there. What is essential when you’re working with horses – and this is therapeutic – is that you cannot be thinking of anything else. I am a certified coach in the United States, but I never had a private coach myself. Three or four AVE founding members are certified coaches, and some of them practice horse riding therapy – very expensive!

And I asked them about their coaches and why they think I personally never felt the need for a private coach. This is perhaps thanks to meditation. There are lots of people who practice meditation. I tried it too and it came very easy to me to empty my mind.

I was unknowingly practicing meditation already. Sometimes when I’m riding, I close my eyes and all my awareness is directed at the mechanics of the horse. I know which leg is raised, where the horse steps, the state of the terrain – all without looking. I’m only

27

28

ROBELO INTERVIEW GEORGE LECA

rezisten]\… tot felul de lucruri. Comunicarea dintre dou\ suflete este inestimabil\.

Din p\cate, echita]ia în Romania e f\cut\ tot f\r\ [coal\. Comuni[tii au omoråt cu Revolu]ia agrar\, pån\ în anii ’60, prin ’58, 800 de mii de cai într-o singur\ s\pt\mân\. I-au executat pentru c\ echita]ia era apanajul burgheziei [i, spuneau ei, iau nutre]ul de la gura vitelor. Compara]i acest masacru cu ce au f\cut englezii pentru caii lor, cånd, dup\ r\zboi, ]ara era f\r\ bani [i î[i lingea r\nile.

aware of the horse’s musculature. When you’ve been doing this for some years, all your thoughts start to disappear. In general, riders don’t think of other things when they’re riding. This is the first thing – being present. I trained my mind to focus only on the horse. Then, there are things such as the nature of human beings, generosity, gratitude… You don’t learn these things at school. I learned those from the horses.

They are emphatic and don’t expect any-

George Leca, {tef\ne[ti, Ilfov, foto: © justvision

Atunci, Sir Winston Leonard Spencer Churchill, pentru a nu fi sacrifica]i în abatoarele francezilor [i belgienilor, a ob]inut de la parlament un buget suficient de mare pentru a repatria din Fran]a un milion de cai. {i noi ce am f\cut? Am omoråt 800 de mii de cai!

Asta spune ceva despre noi ca popor! {i din acest motiv nu e dezvoltat\ echita]ia în România.

Dac\ î]i vei duce un copil la echita]ie, toat\ povestea se va rezuma la tehnic\. Calul nu este un mijloc de locomo]ie. Este o fiin]\ care comunic\. Echita]ia nu e despre mecanic\, este despre empatie, despre comunicare, este despre ce simte calul [i ce sim]i tu.

Fiecare cal are personalitatea lui.

thing in return.

I specialize, together with my wife, in show jumping. When a horse jumps over an obstacle, exerting great effort and putting itself at risk only to protect you, contrary to its instincts of self-preservation, it teaches you something you’ll never forget.

98% of communication is non-verbal.

Psychologists and sociologists teach us that, if you include the management of space and time in communication – for example, if you take two spots when parking, if you’re late – you’re communicating something. If you put together what is said non-verbally and what is said through paraverbal communication, to which you add time and

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

space, you get to 97%. Only 3% is about understanding speech.

Horses communicate non-verbally. But, in order to communicate with them, you have to listen with your eyes! What does this mean? It means that the horse can transform you as a human. You can learn, for instance, what kind of energy a man comes to you with, and what kind of energy he leaves with. Again, what does this mean? It means that you are attentive to the needs of people, that you care. You develop your empathy. The gain is priceless. I learned all of these things – and many others – from the horses.

The equine universe is fabulous. It includes speed, materials, all kinds of techniques, logic, endurance… All kinds of things. This communication between two souls is invaluable.

Unfortunately, equitation in Romania is done without education. The Communists killed off equitation with the agrarian revolution. Around 800 000 horses were killed in a single week in 1958. They were executed because equitation was believed to be a privilege of the bourgeoisie. Moreover – they were saying – horses were wasting the fodder for cattle. Now compare this with what the English did for their horses when the whole country was licking its wounds after the war. Then, Sir Winston Leonard Spencer Churchill, in order not to sacrifice the horses left behind in French and Belgian abattoirs, obtained enough money from the Parliament to repatriate a million horses from France. And what did we do? We killed 800 000 horses!

This says something about us as a nation! For this reason, equitation is not developed in Romania.

If you take your child to horsemanship classes, they will only teach him riding techniques. But the horse is not a means of locomotion. It is a living being which communicates. Equitation is not about the mechanics, it is about empathy, about communication, about what the horse is feeling and what you’re feeling. Every horse has its own personality.

Marcel {tef (A II-a parte a interviului o ve]i putea citi în edi]ia urm\toare

To be continued)

Publisher The Robelos

30

COME AND SEE CETATEA ENISALA

LaR\scruce

La doar doi kilometri de localitatea ce-i poart\ numele, pe un deal calcaros care domin\ zona lacurilor Razelm [i Babadag, se afl\ ruinele cet\]ii

Enisala, singura fort\rea]\ medieval\ din Dobrogea.

Vicus Novus (Satul Nou), Bambola, Pampulo, Novoe Selo, Eraclea, Herkleia, Eni[ala, Yeni-Sale sau Enisala – denumirea actual\ – atrage anual mii de turi[ti dornici s\ descifreze tainele cet\]ii aflate la r\scruce de vânturi, din Dobrogea.

Covid-19 ne-a dat o lec]ie dureroas\, dar pe care n-am înv\]at-o. Valul 4 a venit peste noi ca un Tsunami. Credeam cu to]ii c\ am devenit mai în]elep]i, mai buni, c\ [tim acum s\ apreciem mai mult lucrurile care conteaz\ cu adev\rat în via]\. Ne-am limitat vacan]ele, mai ales în primul an al pandemiei, am început s\ facem c\l\torii mai scurte, am început s\ ne facem calcule [i am redescoperit România. Am redescoperit turismul „de acas\”, în forma consacrat\ de p\rin]ii no[tri. Pân\ la urm\, pan-

demia ne-a adus [i lucruri bune!

Delta Dun\rii a fost, este, [i va fi o destina]ie råvnit\ de turi[tii români [i str\ini. Pu]ini [tiu `ns\ c\ Dobrogea nu se limiteaz\ doar la cele trei bra]e ale Dun\rii, cu minunata sa faun\ [i flor\ unic\ `n Europa. Dobrogea, pentru locuitorii antici ai teritoriului m\rginit la est de Marea Neagr\, a `nsemnat, `n primul rånd, un important centru comercial, de administra]ie, politic [i militar. Din aceast\ perspectiv\, a vestigiilor r\mase mo[tenire, o vacan]\ `n Delt\ se

poate prelungi cu o vizit\ la fortifica]ia de la Enisala. Cetatea este situat\ într-un complex arheologic cu numeroase vestigii din epoca neolitic\ [i de Ev Mediu, care impresioneaz\ prin m\re]ia construc]iei [i prin m\rimea [i soliditatea zidurilor.

Fort\rea]a arat\ ca un vechi platou de filmare american, de film alb/negru, unde, parc\, te a[tep]i s\ apar\ Heathcliff [i Catherine, cei doi protagoni[ti ai scriitoarei Emily Brontë prin[i în demonica poveste de dragoste, pasio-

Cetatea Enisala, Dobrogea, Foto: © Diana Buzoianu

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

deVânturi!

nal\ [i tulbur\toare, de la jum\tatea secolului al XVIII-lea. Diana Buzoianu, fotograful din UK cu origini române[ti, autoarea pozelor, ne-a asigurat c\l\toria în timp!

Cetatea a atras aten]ia cercet\torilor înc\ din secolul al XIX-lea. Cercet\rile arheologice au fost începute în anul 1939 [i au continuat, cu mici întreruperi, pån\ în perioada anilor 1970-1998.

A[ez\måntul medieval a fost locuit `n dou\ perioade. Prima, anterioar\ construirii fortifica-

]iei, a fost datat\, pe baza materialului arheologic, la sfâr[itul secolului al XIII-lea – începutul secolului al XIV-lea. Cea de a doua etap\ este reprezentat\ de momentul ridic\rii zidurilor.

Cetatea a fost construit\ la Gurile Dun\rii în a doua jum\tate a secolului al XIV-lea, în scop militar, defensiv [i de supraveghere a drumurilor de pe ap\ [i de pe uscat. Pe baza tehnicilor constructive, a materialului arheologic [i a realit\]ilor istorice s-a emis ipoteza c\ singurii interesa]i de ridicarea unei cet\]i situ-

at\ în cadrul sistemului de fortifica]ii din nordul Dobrogei, orientat\ spre mare, pentru controlul traficului naval, erau negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani câ[tigate din comer] [i care erau de]in\torii monopolului naviga]iei pe Marea Neagr\.

Cetatea Enisala are un plan poligonal neregulat, care urmeaz\ sinuozit\]ile masivului de calcar Jurasic pe care este amplasat\.

Zidurile de incint\, turnurile [i bastioanele cet\]ii, par]ial conservate, au o în\l]ime

31

32

COME AND SEE CETATEA ENISALA

cuprins\ `ntre cinci [i zece metri [i au permis ini]ierea, în 1991, a unor lucr\ri de restaurare.

Ca element arhitectonic deosebit, bastionul por]ii principale atrage aten]ia, cu o arcad\ dubl\ de origine oriental\, întâlnit\ frecvent în Evul Mediu [i utilizat\ de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanic\, dar [i în }\rile Române la Cetatea Neam]ului, biserica Sfåntul Nicolae Domnesc de la Curtea de Arge[ [i la bisericile moldovene[ti ctitorite de {tefan cel Mare. În urma studierii portulanelor din secolele XIII-XIV, localitatea, care apare sub numele de Bambola (sau Pampulo), a fost identificat\ cu

Denumirea actual\ a cet\]ii provine de la termenul turcesc „yeni”, care `nseamn\ nou, [i regionalismul dobrogean „sale” care `nseamn\ sat sau a[ezare. Se pare c\ turcii au preluat aceast\ denumire de la vechea administra]ie a cet\]ii – Yeni-Sale (Satul Nou), care mai apoi, prin abreviere, s-a transformat `n Enisala.

Cetatea Enisala, Dobrogea, Foto: © Diana Buzoianu

cetatea Enisala. Aceasta a fost pentru prima dat\ men]ionat\ cu numele de Yeni-Sale, în secolul al XV-lea, în cronica lui SüKrüllah.

Fortifica]ia de la Enisala a f\cut parte din lan]ul de colonii genoveze care îngloba ora[ele de la Gurile Dun\rii. Între anii 1397 [i 1418, cetatea de la Enisala a f\cut parte din sistemul defensiv al }\rii Române[ti, în timpul domniei lui Mircea cel B\trân. Dup\ cucerirea Dobrogei de c\tre turci la 1419-1420, aici a fost instalat\ o garnizoan\ militar\ otoman\.

Ulterior, datorit\ înaint\rii st\pânirii turce[ti dincolo de Gurile Dun\rii – pân\ la Cetatea Alb\ [i Chilia (1484) – [i ca urmare a form\rii cordoanelor de nisip ce separ\ lacul Razim de Marea Neagr\, în secolul al XVI-lea cetatea a fost abandonat\ deoarece nu mai corespundea intereselor strategice [i economice otomane.

Obiectele descoperite în urma cercet\rilor arheologice [i mai ales monedele bizantine, genoveze, t\t\r\[ti, moldovene, muntene sau turce[ti, atest\ rolul militar, politic, administrativ [i economic pe care l-a îndeplinit faimoasa cetate.

Marcat\ de evenimentele tumultuoase, aflat\, la propriu, în b\taia vânturilor, fortifica]ia de la Enisala, singura cetate medieval\ din Dobrogea, este ast\zi un important obiectiv

turistic aflat `n centrul multor manifest\ri culturale [i artistice.

Anual, la poalele Cet\]ii Enisala, se desf\[oar\ festivaluri itinerante de promovare a obiectivelor cultural-istorice [i a tradi]iilor locale, sub forma unor evenimente adresate iubitorilor de muzic\ completate de farmecul locului, în ambian]a lacului Razelm.

Cei prezen]i la aceste evenimente se pot delecta cu spectacole de folclor local sau teatru de p\pu[i, pot participa la ateliere de modelaj, sculptur\ [i pictur\, î[i pot testa abilit\]ile de vân\tori la tras cu arcul, pot `n\l]a zmee [i,

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

tårziu `n noapte, se pot aduna `n jurul focului de tab\r\ nelipsit de la niciun eveniment organizat la Enisala.

E[ti invitat s\ descoperi singura cetate medieval\ din Dobrogea ridicat\ la sfår[itul secolului al XIV– lea de puterea imperial\ bizantin\ [i de cea comercial\ genovez\! Drumul de acces te va aduce pån\ la poarta de intrare, iar zona are spa]iu de campare.

Aurel Daniel St\nic\ Doctor `n istorie Specialist `n arheologie medieval\

33

34

ADVERTORIAL ZABOLA ESTATE COVASNA

Zabola Estate Covasna: A State of Mind Winter is coming.

Hai lâng\ [emineu!

Anton Cehov, unul dintre marii scriitori ai literaturii universale, nu se împ\ca deloc cu frigul din Rusia natal\. Prin urmare, nu în pu]ine ierni, putea fi v\zut plimbându-se de-a lungul falezei din Nisa, ora[ul în care se refugia din calea criv\]ului de la Moscova. Apuc\turile lui de burghez boem din secolul al XIX-lea sigur ar putea fi adoptate de c\tre to]i cei care [i-ar dori s\ existe un singur anotimp: vara. Cum m\ num\r printre cei care iubesc z\pada doar în postcard-urile de Cr\ciun, de fiecare dat\ când se sfâr[e[te luna octombrie [i vremea se zbârle[te la noi, ar\tându-[i col]ii, m\ întreb în ce bârlog a[ putea s\ m\ ascund [i s\ a[tept venirea prim\verii? Mai ales c\ Nisa lui Cehov nu e chiar la îndemâna oricui.

Vestea bun\ este c\ avem locuri de basm [i în România. {i, de aceast\ dat\, nu mergem pe malul m\rii, nici în Sinaia, a[a cum obi[nuiau pictorii [i scriitorii români din perioada interbelic\. Avem ca recomandare un loc perfect în care te po]i retrage în zilele scurte [i reci de iarn\, la fel de bine ca în miezul verii. Un loc în care cuvântul de ordine este „relaxarea”, pentru c\, dac\ dic]ionarul explicativ al limbii române ar fi ilustrat, atunci în dreptul cuvântului „tihn\” ar trebui postat\ o fotografie cu conacul [i domeniul Zabola din jude]ul Covasna. În acest punct, cititorul contrariat m-ar întrerupe [i ar spune: „Dar la Covasna e polul frigului în România! E jude]ul în care se înregistreaz\ an de an cele mai sc\zute temperaturi.

Ce s\ caute un iubitor de soare în acest loc?” Ei bine, pledoaria se învârte în jurul cuvântuluicheie men]ionat mai sus: „tihn\”. Imagina]i-v\ urm\toarea secven]\: vântul vâjâie [i apleac\ ramurile copacilor, z\pad\ e înalt\ pân\ la pervaz, dar, sub acoperi[ul unui conac din secolul al XVI-lea, lemnele trosnesc în [emineul mare din salon. Te la[i cuprins de bra]ele confortabile ale unui fotoliu în timp ce din mâini î]i alunec\ u[or cartea pe care ]i-ai propus s\ o

termini în r\gazul pe care ]i-l d\ vacan]a, mai ales c\ zilele agitate de la birou nu-]i mai las\ loc [i de citit. {i, în acest cadru reconstituit ca în urm\ cu câteva veacuri, î]i [opte[ti cu un zâmbet pierdut [i u[or ironic precum Bacovia: „Te uit\ cum ninge decembre”.

Dar, mai trebuie s\ [tii ceva: indiferent de anotimpul în care te desprinzi câteva zile de ritmul trepidant al vie]ii de zi cu zi [i mergi la Casa Mikes din Covasna, vei ajunge la concluzia c\ Zabola Estate este mai mult decât un loc în care te cazezi [i atât. Pentru c\ Zabola Estate este, cum s-ar zice în limba lui Shakespeare, Freddie Mercury [i Lady Di, “a state of mind”.

Un spa]iu atemporal, în care anxietatea generat\ de deadline-urile strânse de la birou, de task-uri [i proiecte dispare a[a cum se risipe[te cea]a în dimine]ile în care soarele r\zbate printre nori. {i, de[i oaspe]ii au acces la wi-fi în toate spa]iile, inclusiv în camere, sigur vei uita s\ sco]i laptopul din bagaj sau telefonul din geant\. Pentru c\ în momentul în care intri pe

poarta domeniului Zabola p\trunzi în alt\ lume. Întocmai ca în Cronicile din Narnia, unde, dincolo de o u[\ comun\, se afl\ un spa]iu mitic. La Zabola nu se poate vorbi de obiective turistice în sensul cunoscut de cei mai mul]i dintre turi[ti. Aici nu mergi ca s\ bifezi anumite locuri, ci pentru experien]e [i lini[te.

„Valea Loarei” de România Sta]iunile montane de pe Valea Prahovei reprezint\, de ani buni, destina]ia favorit\ a multor turi[ti, mai ales a celor care vor s\ se bucure de o escapad\ în natur\ la final de s\pt\mân\. Se înarmeaz\ cu r\bdare [i chiar î[i fac provizii pentru drum din benzin\rii, pentru c\

The ROBELOs No- 5, 2021 Foto: ©Zabola Toamn\/Autumn

[tiu c\ urmeaz\ s\ stea ore bune în cozile de pe DN1. Unii se opresc în Bu[teni, sub creasta înz\pezit\ a Caraimanului, al]ii prefer\ aleile romantice din Sinaia [i o incursiune la Pele[. O parte din coloana de ma[ini înainteaz\ pân\ în sta]iunea Predeal sau coboar\ pe serpentinele ce [erpuiesc prin mun]i pân\ la Bra[ov. Îns\, la nici 80 de km de Bra[ov [i la doar 6 km de Covasna, îi a[teapt\ Casa Mikes din localitatea Z\bala. Mai precis, un domeniu de câteva sute de hectare [i un conac din secolul al XVI-lea, perfect conservate [i între]inute, aflate în proprietatea unei vechi familii cu sânge albastru din Transilvania.

De câ]iva ani, Covasna se promoveaz\ ca

„]inutul Conacelor”, datorit\ patrimoniului s\u arhitectural extrem de valoros, fiind zona în care nobilii transilv\neni au ridicat cele mai multe conace din Secuime. Unele au fost l\sate s\ ajung\ într-o stare avansat\ de degradare, altele au disp\rut cu totul, dar, din fericire, în continuare, aproximativ 160 de castele [i conace pot fi vizitate. Printre cele mai cunoscute se num\r\ Castelul contelui Kalnoky de la Miclo[oara, Castelul contelui Mikes de la Z\bala, Castelul Daniel de la T\li[oara, conacele vechi din Bicfal\u [i Cernat.

Soarta lor a depins de actualii proprietari: sunt multe exemplele celor care au preluat conacele, au f\cut investi]ii pentru a le moderni-

za [i a le aduce dot\ri demne de secolul în care ne afl\m, dar f\r\ a le [tirbi din farmecul tradi]ional. De pild\, la Casa Mikes exist\ înc\lzire centralizat\, îns\, pentru atmosfera boem\, de odinioar\, au fost p\strate [i [emineele, care sunt instalate nu doar în saloane [i restaurante, ci [i în fiecare camer\. A[a încât chiar [i cei mai nepricepu]i musafiri, care nu au aprins niciodat\ focul în sob\ sau au înghi]it v\l\tuci de fum atunci când au avut vreo tentativ\ de acest fel, pot fi pe pace: lemnele sunt deja a[ezate în [emineu pentru ca o simpl\ sc\p\rare de chibrit s\ le aprind\ [i s\ porneasc\ dansul fl\c\rilor.

Covasna [i castelele ei s-au bucurat de o promovare nesperat\ din momentul în care

35

36

ADVERTORIAL ZABOLA ESTATE COVASNA

Prin]ul Charles al Marii Britanii s-a îndr\gostit de aceste locuri [i a investit în câteva propriet\]i din zon\. Iar vestea despre frumuse]ea natural\, autentic\ a regiunii nu a ajuns doar la urechile str\inilor, ci [i românii au aflat c\ astfel de minuni exist\ în ]ara lor, iar pentru un traseu al castelelor nu trebuie s\ bat\ drumul pân\ pe Valea Loarei, în Fran]a.

Casa Mikes este una dintre perlele arhitecturale ale acestui [irag de conace. Dup\ al Doilea R\zboi Mondial [i instalarea unui guvern comunist în România, familia nobiliar\ s-a v\zut cu averea confiscat\ [i pus\ în situa]ia de a p\r\si domeniul. Contesa Katalina avea doar 4 ani pe atunci. O jum\tate de veac mai târziu, a reu[it s\ revin\ aici, recuperând o parte din terenurile de]inute odinioar\, inclusiv castelul de la Z\bala [i cl\dirile anexe. Conacul a fost renovat, mobilierul recondi]ionat, dar cu foarte mare grij\ pentru p\strarea elementelor tradi]ionale. Astfel, având înc\ detaliile care întregesc cadrul specific secolului al XVI-lea, conacul satisface, totu[i, dolean]ele de secol XXI ale oaspe]ilor care îi calc\ pragul.

Camere pentru domni]e [i cavaleri Un mare scriitor american nota la un moment dat într-unul dintre romanele sale c\, dac\ la fereastra unei case se vede pâlpâind lumina unui televizor, atunci sigur nimeni nu cite[te în acea cas\. Când v\ preg\ti]i bagajul pentru un sejur de câteva zile la Zabola Estate, nu uita]i s\ ad\uga]i m\car o carte. Din raftul acela cu lecturi începute în alte vacan]e [i uitate pe noptier\ sau titluri noi pe care nu a]i apucat înc\ s\ le r\sfoi]i. Pentru c\ televizorul nu v\ va distrage aten]ia de la lectur\ din simplul motiv c\… nu exist\. Camerele conacului sunt concepute în a[a fel încât s\ pun\ accentul pe odihn\ [i relaxare [i – de ce nu? – s\ vin\ la pachet cu un detox mental! Iar asta presupune [i absen]a televizorului. Înc\perile pentru oaspe]i, fiecare având propriul nume, sunt amenajate cu foarte mult bun gust. De cum ve]i p\[i peste prag, ve]i observa [emineul, care domin\ odaia. Apoi, mai mult ca sigur v\ va surprinde s\ constata]i lâng\ fereastr\ o cad\ adânc\, care v\ va aminti de secven]ele din filme cu domni]e care se îmb\iaz\ în ap\ neînceput\ [i parfumat\ cu flori de câmp. Dar, fi]i pe pace! Camerele au [i cabi-

ne de du[, deci dac\ nu visa]i la o baie lung\, în cada plin\ cu spum\, ave]i alternativa câ]iva pa[i mai încolo.

Ferestrele sunt acoperite de draperii grele, care nu vor l\sa lumina natural\ s\ p\trund\ în camer\ în dimine]ile în care dori]i s\ lenevi]i pân\ târziu [i, pentru r\sf\] absolut, s\ cere]i micul dejun în patul confortabil. {i pentru c\ am ajuns la capitolul mâncare, merit\ s\ dezvolt\m subiectul…

Tradi]ional reinterpretat De la micul dejun pân\ la cin\, bucatele preg\tite pentru oaspe]ii conacului sunt proaspete [i din ingrediente naturale. A[a c\ preg\ti]i-v\ s\ fi]i trata]i rege[te! Urmând principiul “farm to table”, toate legumele [i fructele ajung în farfuria oaspe]ilor direct de la cultivatorii locali [i dau o savoare aparte preparatelor care ies pe u[a buc\t\riei de la conac. Meniul este schimbat periodic [i adaptat sezonului,

The ROBELOs No- 5, 2021 Foto: ©Zabola Toamn\/Autumn

tocmai pentru a putea include cât mai multe ingrediente proaspete.

Re]etele tradi]ionale, dar reinterpretate, definesc perfect conceptul de fine dining.

Meniul variat, ce include [i carne de vânat, [i brânzeturi de cea mai bun\ calitate, [i legume proaspete, atent g\tite ca s\ nu-[i piard\ propriet\]ile, pot satisface papilele gustative ale oric\rui mofturos, indiferent c\ e un carnivor prin excelen]\ sau vegetarian convins. Iar de pâinea cu cartofi, specific\ regiunii, efectiv nu

te mai po]i s\tura. În doar câteva cuvinte, restaurantul de la Zabola Estate ar putea concura f\r\ emo]ii cu orice local din Capital\ sau de peste grani]e.

Arome de zah\r caramelizat Dup\ mesele bogate, e musai s\ facem [i pu]intic\ mi[care. Iar pentru iubitorii de natur\, Zabola este un col] de rai. Un col] mai mare, dac\ e s\ punem la socoteal\ cele 500 de hectare ale domeniului, pe care se întind o p\-

[une, o p\dure, dou\ lacuri [i patru iazuri de pescuit. În cadrul unor tururi organizate, oaspe]ii pot merge în Observatorul de Ur[i din p\dure sau pot face plimb\ri în [a ori cu tr\surile sau bicicletele. La finalul unei astfel de plimb\ri, se pot relaxa la un picnic în mijlocul naturii, pe iarb\, inspirând aerul proasp\t, de munte. Pentru aceia care vor s\ fac\ o plimbare mai lung\, la o or\ distan]\ se afl\ Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din ]ara noastr\. Îns\, ce e cu adev\rat inedit este atelierul de kürtöskalács, care poate fi organizat ad-hoc, în curtea conacului, pentru doritori. O doamn\ priceput\ din sat, care preg\te[te deliciosul cozonac secuiesc de deja peste dou\ decenii, e gata s\-i înve]e [i pe cei mai neîndemânatici oaspe]i cum s\ manevreze aluatul [i s\-l coac\ deasupra jarului încins pân\ când cap\t\ acea crust\ ar\mie datorit\ zah\rului care se caramelizeaz\. Apoi, trecut prin nuc\ [i, dup\ gust, scor]i[oar\, rezult\ un desert absolut senza]ional, care vine la pachet cu satisfac]ia de a-l fi g\tit chiar tu.

Datorit\ numeroaselor variante de petrecere a timpului liber, domeniul Zabola este o destina]ie aleas\ [i de persoanele active, de grupurile mari de prieteni sau de companiile care vor s\ organizeze teambuildinguri speciale. Dar, poate mai mult decât atât, e [i locul ideal pentru cupluri, care pot tr\i la Castelul Mikes inclusiv magia rostirii celui mai important „DA” din vie]ile lor, în cadrul unor nun]i ca în pove[ti.

A se savura pe îndelete!

Dac\ în urm\ cu dou\ secole, Cehov ar fi ajuns în Transilvania, poate c\ ar fi fost atât de fermecat de cadrul natural minunat [i de atmosfera zonei încât ar fi renun]at la plimb\rile pe falezele de pe Coasta de Azur în favoarea unor zile tihnite la Castelul Mikes din Covasna.

Putem doar s\ ne imagin\m c\ acest lucru ar fi fost posibil. Îns\ nu v\ baza]i doar pe imagina]ie ca s\ v\ face]i o idee despre domeniul Zabola, ci pune]i-l pe “wish-list”. {i, odat\ ajun[i aici, un sfat: savura]i pe îndelete fiecare moment pe care vi-l ofer\. Pentru c\ o vacan]\ la Zabola este exact despre a te bucura de fiecare clip\ [i de fiecare experien]\.

Raluca Hatmanu

37

38

ROBELO INTERVIEW SILVIA M|INESCU

SilviaM\inescu Pastel de toamn\ Interviu Interview

Director General, Boiron Romania

Înainte de a începe, vreau s\ v\ spun câte ceva despre revista dvs. Mie îmi place foarte mult, îmi place ideea, îmi place cum e structurat\ [i mi-ar p\rea r\u ca lumea s\ nu [tie despre ea. Ar trebui promovat\ mai mult, pentru c\ poate deveni o revist\ de turism/horeca de referin]\.

E bine c\ este o revist\ destinat\ mediului corporate pentru c\ urmeaz\ o ]int\, dar r\mân pe dinafar\ foarte mul]i al]i oameni la care revista dvs. ar trebui s\ ajung\. Eu am parteneri care m\ întreab\ unde pot g\si revista [i e p\cat s\ nu fie promovat\.

Ce este exclusivist atrage! Toat\ lumea vrea s\ fie exclusivist\! Oricine vrea s\ aib\ un avantaj în compara]ie cu majoritatea. Cei care lucreaz\ în marile corpora]ii sau chiar în companiile române[ti vor fi interesa]i s\ citeasc\ revista dvs. pentru c\ vor în]elege c\ li se adreseaz\. Fac o compara]ie cu homeopatia [i domeniul în care activ\m noi. {i homeopatia a fost, la început, destinat\ celor care c\utau solu]ii remediale naturale [i mai pu]in toxice, dar acum este îmbr\]i[at\ de tot mai mult\ lume care are o cultur\ medical\ peste medie.

Homeopatia nu este exclusivist\, a început ca un produs de ni[\, iar acum acoper\ o plaj\ larg\ de pacien]i.

Tradi]ionali[tii sunt mai pu]in receptivi la tratamentele homeopatice, dar e [i din cauza lipsei de informa]ie. Încerc\m s\ educ\m, s\ comunic\m cât mai mult, s\ promov\m homeopatia, în primul rând speciali[tilor din s\n\tate, pentru c\ ei sunt cei care pot s\ fac\, la rândul lor, educa]ie pacientului. A[a cum revista dvs. se adreseaz\ unui public educat, tot a[a [i homeopatia se adreseaz\ pacientului educat. Încerc\m s\-i aducem spre noi pe cei care au ca preocupare cultura practicilor de preven]ie [i îngrijire medical\.

Cum a]i descoperit homeopatia, cum v-a]i apropiat de ea?

A fost, pur [i simplu, o întåmplare. Eu veneam din alt domeniu, din industria de mecanic\ fin\. În acea perioad\ descoperisem marketingul [i ajunsesem s\ lucrez pentru o companie care avea mai mul]i clien]i farma interna]ionali [i care doreau s\ intre pe pia]a româneasc\, printre care [i Boiron. Laboratoarele Boiron s-au potrivit, de la bun început, cel mai bine cu stilul meu de via]\. Grija pentru s\n\tate – nu doar pentru tratarea unei afec]iuni, dar mai ales pentru preven]ie – a celor de la Boiron m-a atras. Eu cred despre mine c\ sunt o persoan\ echilibrat\, iar stilul Boiron se potrivea cel mai bine cu stilul meu de via]\.

Când am început s\ lucrez pentru Boiron, în 1998, nu [tiam nimic despre homeopatie.

Dup\ ce terminasem dou\ [coli importante, am început-o pe a treia [i, în continuare, înv\].

Acum înv\] de la companie, înv\] de la medicii homeopa]i [i nu numai, înv\] de la farmaci[ti, înv\] de la colegi… înv\] ceva tot timpul.

Cum e v\zut\ homeopatia în România, comparativ cu alte ]\ri? Dup\ 23 de ani în fruntea companiei, cum aprecia]i interesul românilor pentru homeopatie?

Am s\ încep cu partea a II-a a întreb\rii.

Românii nu sunt diferi]i de alte popoare. Nu suntem nici mai de[tep]i, nici mai ignoran]i decât al]ii…, toat\ lumea este la fel. Diferen]a dintre popoare o face accesul la informa]ie.

Noi, românii, am avut ghinionul s\ fim ]inu]i prizonieri, în întuneric, 50 de ani. Nu am avut acces la informa]ii a[a cum au avut alte popoare din vest, dar recuper\m repede. Eu am încredere în cona]ionalii no[tri [i sunt convins\ c\, în scurt timp, îi vom dep\[i pe vestici la multe capitole. Acest handicap s-a transformat în avantaj, românii sunt mai doritori s\ reu[easc\ [i, din acest motiv, de multe ori, ajung s\ fie mai buni decåt vesticii, în multe domenii. Am credin]a c\ fiecare popor are un poten]ial intelectual de dezvoltare egal.

Interesul românilor pentru homeopatie este direct propor]ional cu accesul la informa]ie. Dac\ vom în]elege în ce afec]iuni este recomandat\ prioritar homeopatia [i în care ca paliativ sau preven]ie, vom avea o imagine integrativ\, mult mai complet\ a beneficiilor pe care le putem avea ca pacient educat. În România, homeopatia nu e la fel de dezvoltat\ ca în ]\ri precum Germania sau Fran]a – medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann, descoperitorul homeopatiei, a tr\it în aceste dou\ ]\ri – dar interesul românilor pentru tratamentele naturiste e în plin\ cre[tere. O parte din discipolii lui Hahnemann au traversat oceanul [i au pus în America bazele unei [coli moderne de homeopatie. Al\turi de India, homeopatia e mai dezvoltat\ în ]\ri precum Fran]a, Germania [i SUA. }\rile din estul Europei sunt pu]in defazate, trebuie s\ le acord\m timp pentru accesul la informa]ie. Noi la Boiron avem contacte cu mul]i medici care au studiat homeopatia înainte de 1990. A existat [i exist\ o [coal\ româneasc\ de homeopatie, {coala Na]ional\ de Studii Postuniversitare pentru medici [i cadre medicale, care reprezint\ o competen]\ de peste 35 de ani.

Medicii cunosc aceast\ posibilitate de a înv\]a în plus, dar pentru un înv\]\mânt articulat este nevoie de mai multe eforturi concentrate [i de multe ori de fonduri. Pentru c\ ast\zi deschiderea c\tre Europa este o realitate, exist\ în România o [coal\ fran]uzeasc\, CEDH, Centre d'Enseignement et du Développement de l'Homéopathie, cu sediul la Paris, care reune[te un corp profesoral de mare calitate, care ]ine cursuri în parteneriat cu Universitatea de Medicin\ „Gr. T. Popa” de la Ia[i, competen]\ acreditat\ de Ministerul S\n\t\]ii. Metodele de înv\]\mânt sunt moderne, la nivel na]ional peste 2500 de medici au absolvit cursuri de homeopatie.

Medicul este foarte important în tot acest lan] de cunoa[tere, experien]a [i profesionalis-

Foto: © Boiron

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

Autumn Shades mul lui sunt esen]iale. Medicul trebuie s\ fie ferm pe diagnosticul pe care-l pune bolnavului [i s\ aleag\ tratamentul cel mai potrivit acestuia în acel moment [i, de foarte multe ori, s\ colaboreze strâns cu farmacistul de proximitate. Abia apoi venim noi, Laboratoarele farmaceutice Boiron, în lan]ul acesta de îngrijiri de s\n\tate. Noi suntem actori la fel de importan]i, pentru c\ asigur\m un medicament homeopatic de calitate, certific\m modul în care a fost fabricat, rigurozitatea controalelor [i analizelor, [i inform\m profesioni[tii din s\n\tate despre numeroasele studii clinice care atest\ eficacitatea acestuia. Pentru prescrierea medicamentelor homeopatice, experien]a medicului este la fel de important\ – expertiza sa în homeopatie se formeaz\ în mai mul]i ani de studiu [i practic\.

Noi, românii, avem tradi]ie în medicina popular\, tradi]ional\. Din aceast\ perspectiva, v-a[ întreba dac\ nu cumva poporul român este mai deschis la tratamentele homeopate?

E o întrebare interesant\. Exist\ o acceptare mai mare pentru tratamentele naturale, iar aici Boiron se identific\ cu aceast\ nevoie, doar c\ metodele tradi]ionale de fi-

Before we begin, I would like to tell you something about your magazine. I like it a lot. I like the concept, the structure, and it would be a shame for it to be unknown. It should be promoted more because it could become a flagship tourism/horeca magazine. It is good that you aim at the corporate sector because you have a target in this way, but this leaves out a lot of people that this magazine should reach. Some of my partners have asked me where they can get the magazine – it’s a shame to not promote it!

People are attracted to exclusive things!

Everyone wants to be exclusive – to gain an advantage! Those who work in big corporations or even in Romanian companies will be interested to read your magazine because they will understand that they are the target demographic. I will compare your magazine with the field of homeopathic medicine in which we operate. Homeopathy was initially favored by those who wanted natural and less toxic remedies, but it is now embraced by more and more people who have greater than average knowledge of medicine. Homeopathy is not exclusive – it started as a niche, but it now caters to a large demographic.

Purists are less receptive to it, but this is also due to a lack of information. We try to edu-

cate, to promote homeopathy as much as we can – in the first instance to medical specialists, because they are the ones in the best position to educate the patient. In the same way in which your magazine caters to an educated audience, homeopathy caters to the educated patient. We try to attract the people who are interested in the medical practices of prevention and treatment.

How did you discover homeopathy?

It just happened. I was working in a different field – the fine mechanics industry – for a company that had a couple of international pharma clients who were looking to enter the Romanian market. Amongst them were Boiron Laboratories. I was attracted by their care for health, their ambition to not only treat ailments, but also to prevent. I think I am a well balanced person, and the philosophy of those at Boiron fit my lifestyle well. When I started working for them in 1998, I didn’t know anything about homeopathy. Having graduated from two important faculties, I then began studying for my third degree. Now I’m learning from the company, I’m learning from homeopathic doctors - and not only from them - I’m learning from pharmacists, from my colleagues… I learn something new everyday.

39

40

ROBELO INTERVIEW SILVIA M|INESCU

toterapie cu plante, sau cu ierburi, cu ceaiuri etc., ne duc cu gândul mai mult spre suplimente alimentare, pe când homeopaticele sunt medicamente. Suplimentele alimentare sunt concentrate de substan]e naturale cu rol aditiv, în timp ce tratamentele homeopatice sunt medicamente testate [i validate de agen]iile interna]ionale ale medicamentelor. În spital, bolnavului i se administreaz\ un tratament conform protocoalelor. Pe ariile terapeutice - [i este bine c\ se întâmpl\ a[a medicii au construit protocoale, deoarece în medicina actual\ intervine [i no]iunea drepturilor pacientului [i cea a malpraxisului. E un principiu în medicin\, întotdeauna medicul va prescrie tratamentul cel mai potrivit pentru pacientul s\u [i, mai ales, cel care va considera el c\ îi amelioreaz\ starea [i îi va face cel mai pu]in r\u bolnavului. Primul lucru pe care îl înva]\ un medic în facultate este s\ încerce s\ nu fac\ r\u, în primul rând, „primum non nocere” (mai întâi, nu face r\u – dicton latin), [i abia apoi, s\ încerce s\ fac\ bine. În homeopatie, medicul are nevoie de mai mult\ cunoa[tere, de experien]\ clinic\ pentru a prescrie un medicament homeopatic [i acest lucru se realizeaz\ în timp. Un medic al zilelor noastre trebuie s\ aibe la îndemân\ un arsenal întreg de metode de tratament, astfel încât s\ poat\ s\ aleag\ metoda care se potrive[te cel mai bine pentru pacientul din fa]a sa!

Medicul homeopat gânde[te la nivel global pacientul. Am vorbit cu zeci de medici homeopa]i. Am curajul s\ afirm c\ medicul care are cuno[tin]e de homeopatie este „versiunea” pu]in mai bun\ – dac\ îmi e permis s\ spun a[a – a medicului excep]ional care era înainte de a avea aceste cuno[tin]e! Medicul homeopat va trata mai întâi suferin]a pentru care a venit bolnavul la el, iar apoi îl va examina global [i va încerca s\ elimine cauza bolii, nu efectul, nu numai simptomele. Medicul homeopat este foarte atent [i la afec]iunile sau „suferin]ele” psihice, pentru c\ multe boli vin pe fond de stres accentuat – nu sunt bine eu cu mine, am suferit foarte mult, am suferit o tragedie, apoi stresul de zi cu zi care are efecte din ce în ce mai nocive.

Se vorbe[te din ce în ce mai mult în lume despre medicina integrativ\. Medicii din mai multe specialit\]i vor colabora în viitor între ei

la stabilirea unui diagnostic [i a unui tratament adaptat pentru un pacient, vor trebui s\ colaboreze cu biologul, cu imagistica [i, de ce nu, cu medicina complementar\ [i alternativ\, iar aici homeopatia are locul [i rolul ei de necontestat.

Cum s-a adaptat Boiron la pandemie? A]i introdus produse noi? Care a fost abordarea de business? Care au fost provoc\rile?

Este a doua criz\ major\ pe care am traversat-o, dup\ revolu]ia din ’89. Tranzi]ia din anii ‘90 a fost foarte grea, dar pandemia a fost un r\zboi! Un r\zboi cu frica, cu nesiguran]a [i cu efectele pe care le-am resim]it cu to]ii. Pandemia a fost [i pentru noi „o piatr\ de încercare”, dar noi - încerc s\ ma laud pu]in… – neam mi[cat foarte repede. Echipa Boiron e foarte dinamic\. Din punct de vedere al continuit\]ii business-ului ne-am adaptat foarte bine.

Am lucrat remote, am fost printre primele companii care au facilitat lucrul de acas\. Pentru colegii no[tri care aveau munc\ de teren am g\sit diverse metode pentru a p\stra leg\tura cu speciali[tii din s\n\tate, respectiv cu medicii [i cu farmaci[tii, pentru a nu-i abandona. E adev\rat c\ vånzarea unor medicamente a sc\zut, din statistici s-a v\zut c\ a sc\zut la toat\ lumea, e adev\rat c\ lipsa de predictibilitate a fost un mare neajuns, dar toate acestea nu au reprezentat o problem\ insurmontabil\ pentru echipele Boiron.

Grupul Boiron are o politic\ de personal foarte umanist\, iar noi nu am pus o presiune inutil\ pe oameni, care aveau deja acumulat stresul produs de frica infect\rii cu Sars-Cov-2.

Am v\zut c\ unele companii au dat afar\ oameni, [i-au redus activitatea, povestea [omajului tehnic… Dar noi, la nivel de grup, am decis s\ ne protej\m angajatii, s\ nu punem o presiune în plus pe ei [i cred c\ asta a fost cheia succesului nostru. Mai mult, am f\cut tot posibilul s\ le asigur\m m\suri de protec]ie contra COVID-19 [i anume s\ reducem contactul dintre noi acolo unde se putea [i s\ le punem la dispozi]ie mijloacele de protec]ie recomandate de autorit\]i. A doua cheie a fost de gestiune a afacerii [i aici am dat o mai mare aten]ie monitoriz\rii cheltuielilor. Pân\ la urm\, am reu[it! Exist\ 3 categorii de cheltuieli: I) absolut necesare, II) necesare, dar nu in-

How is homeopathy seen in Romania? After 23 years leading the company, how do you gauge the Romanians’ interest in homeopathy?

I will start by answering the second part of the question. Romanians are not different from others. We are neither smarter nor dumber than others. Everyone is the same.

The difference is made by the access to information. Romanians were unlucky enough to be kept prisoners for 50 years. We didn’t have the access to information that other countries had, but we’re catching up fast.

This handicap turned out to be a blessing in disguise because Romanians are now more eager to succeed and, for this reason, they often become better than their Western counterparts in many fields. I have faith in Romanians and I believe we will surpass the Western countries in lots of ways. These observations point to the following conclusion: every nation has equal potential for development.

So the Romanians’ interest for homeopathy is directly proportional to their access to information. If we will learn where homeopathy is recommended as the main treatment and where it is better suited for palliative treatment or as prevention, we will have an integrated, more complete picture of the benefits one may reap as an educated patient. Homeopathy in Romania is not as developed as in Germany or France – the father of homeopathy, Christian Friedrich Samuel Hahnemann, lived in these two countries – but the interest for naturopathic medicine is on the rise. Some of Hahenmann’s disciples went across the pond to the USA and laid the foundations for the modern school of homeopathy. Apart from India – France, Germany and the USA are the countries where homeopathy is more developed. The Eastern European countries are lagging a bit in this respect and we need to let them take their time to access the information. At Boiron, we keep in contact with various doctors who studied homeopathy before 1990. There is a Romanian school of homeopathy, which has been active for more than 35 years. Doctors are aware of this possibility to study more, but concentrated efforts and (oftentimes) funding are needed for a coherent education. Because the gates of Europe are now open, we have a French school here (Centre d'Enseignement et du Développement de

Silvia M\inescu la cårm\ în Croa]ia, Foto: © arhiv\ Boiron

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

eases come from too much stress – we have suffered too much, we’ve been through a tragedy, and then there is the stress of daily life, which gets more and more aggressive…

More and more often there is talk of integrative medicine. In the future, medical professionals in different fields will have to work together in making a diagnosis and coming up with a proper treatment for the patient. They will need to work with the biologists, with the radiologist, and – why not? – include complementary and alternative medicine. Here homeopathy has an undisputable role.

l'Homéopathie) which gathers very fine academics and holds lectures in partnership with the Gr. T. Popa University of Medicine in Ia[i (a project accredited by the Ministry of Health).

Doctors are very important in this chain of knowledge, because their experience and professionalism are crucial. They need to be sure the diagnosis they make is adequate and oftentimes they need to work together with the pharmacists. It is only once their job is done that our turn in this chain of healthcare comes.

Our mission is just as important, because we ensure that you have access to high quality medicine, we certify that it is up to standards and that it is subject to rigorous quality control, and we inform health professionals about the studies that certify the efficacy of our medicine. In prescribing homeopathic medicine, the doctor needs to have the right kind of expertise, and this is formed through years of study and practice.

Folk medicine is a Romanian tradition.

In this context, I would like to ask you – Don’t you think Romanians are more open to homeopathic treatments?

This is an interesting question. There is greater acceptance for natural treatments, and Boiron serves this need. However, traditional herbal medicine seems closer to dietary supplements than to medication – but homeopathic medicine is real medicine. Dietary supplements are concentrates of natural substances with a complementary role, while

homeopathic treatments are tested and validated by international medicine agencies.

In the hospital, patients receive treatment according to the protocols. Doctors follow established protocols – and it is good that they do so – because in medicine there is always a concern about the patient’s rights and malpractice. There is a principle in medicine which says that the doctor should always prescribe the medication that is best suited for the patient and which he thinks will improve his condition with the least negative impact. The first thing a doctor learns at university is to be careful, firstly, not to do any harm (primum non nocere – Latin maxim meaning: first of all, do not harm). Only once this condition is satisfied we can begin thinking about improving the patient’s condition. In homeopathy, the doctor needs to have broader knowledge and clinical experience in order to prescribe the correct medication, and this takes time. A doctor today should have a full arsenal of treatment methods, so that he can choose what is best for the patient.

In homeopathy, the doctor has a holistic approach. I dare say that the doctor who knows homeopathy is the slightly better version of the exceptional doctor he was before acquiring this knowledge. Such a doctor will first treat the suffering that made the patient come to him, and then he will examine him globally, trying to treat the cause, not just the symptoms. Such a doctor will be careful also with psychical ailments, because a lot of dis-

How did Boiron adapt in the context of the COVID pandemic? Did you introduce new products? How did you approach it from a business perspective?

This is the second major crisis we’ve been through since ’89. The transition in the 90s was very hard, but the pandemic has been a war – a war of fear and uncertainty, and whose effects we have all felt. The pandemic has been a true challenge for us, but we – let me brag a bit – caught up fast. The Boiron team is very dynamic. From a business continuity standpoint, we have adapted very well. We were one of the first companies to work remotely.

We found various methods for our colleagues doing field work to keep in touch with health specialists, doctors and pharmacists, so as not to abandon them. It is true that the sales of some medications went down – sales went down everywhere – but the biggest problem has been the lack of predictability. Still, this was not insurmountable for Boiron. At Boiron, we have a very people-centered policy, and we did not put unnecessary pressure on our employees, who were already dealing with the stress caused by the possibility of catching COVID. We have seen that some companies have fired people, have reduced their activity, there is the technical unemployment story…

But we decided not to put pressure on our employees, to protect them, and I think this was the key to our success. Moreover, we did everything to ensure that the COVID safety measures were adhered to and we reduced physical contact where this was possible. The second thing we did was cost control. In the end, we succeeded! There are categories of expenses: those that are absolutely necessary, those that are necessary but not indispensable, and those that are dispensable in the short

41

42

ROBELO INTERVIEW SILVIA M|INESCU

dispensabile [i III) dispensabile pe termen scurt. Deciziile le-am luat în echip\, nu le-am luat de una singur\, c\ a[a mi s-ar fi p\rut mie… Fiecare decizie am luat-o prin consultare cu cei care gestionau bugetele [i cu cei de pe teren. Primele bugete reduse au fost cele destinate conferin]elor [i evenimentelor.

Faptul c\ nu s-au mai ]inut cu prezent\ fizic\ a fost o problem\, contactul cu medicii [i speciali[tii din s\n\tate a avut de suferit. Anumite studii nu mai ajungeau la ei, comunic\rile noastre care nu se puteau desf\[ura decât cu prezen]\ fizic\ nu s-au mai ]inut.

Am trecut pe conferin]e online, ca o solu]ie de moment, temporar\, deoarece exist\ avantaje, dar [i neajunsuri. Prin ecran magnetismul speakerilor [i eficien]a mesajului se pierde, la o astfel de conferin]\ e important\ [i comunicarea dintre medici, rela]ionarea dintre ei – se întâlnesc, se rev\d dup\ câ]iva ani de zile, poate, le place atmosfera, întâlnirea… {i nou\ ne place s\ ne întâlnim cu ei. Comunicarea direct\ e foarte important\. Tehnologia nu poate [i nu va putea niciodat\ s\ suplineasc\ activitatea emo]ional\, cunoa[terea fizic\. Întâlnirile tip webinar sunt utile pentru anumite subiecte, pentru mesajele scurte, tehnice.

V\ împlica]i în multe proiecte sociale.

Povesti]i-ne despre ele. Care sunt ultimele proiecte sociale pe care le desf\[ura]i?

Nu suntem implica]i în atât de multe proiecte sociale pe cât ne-am dori. Boiron România este o filial\ relativ mic\ a grupului francez, chiar dac\ performan]a noast\ financiar\ este reprezentativ\ în economia Boiron. În ce prive[te promovarea [i înv\]\mântul medical [i farmaceutic, în ce prive[te dezvoltarea produselor, facem foarte multe lucruri care sunt remarcate la nivel de grup, dar raportat la poten]ialul grupului noi suntem o filial\ mic\.

De aceea [i implicarea noastr\ CSR la nivel mondial este distribuit\ propor]ional. Avem mai multe ac]iuni de protejare a mediului, de reciclare [i gospod\rire a de[eurilor din plastic [i în ce prive[te politicile de regenerare. Oferim spre regenerare tot ce înseamn\ ambalaje din sticl\, ambalaje de carton [i lemn. În campaniile noastre de promovare folosim doar materiale reciclabile, ecologice, care s\ nu polueze. Ne intereseaz\ ce aer respir\m pe

planet\, am schimbat la nivel de grup toat\ flota de ma[ini [i am trecut exclusiv pe locomo]ie hibrid [i electric\. În marile capitale europene flota e exclusiv electric\, mai pu]in în România, din cauza infrastructurii. Dar sunt convins\ c\ Grupul Boiron se va orienta mereu la solu]iile optime care vor ap\rea pentru protejarea mediului, iar noi în România le vom adopta pe cele mai eficiente.

Sunt împotriva consumului inutil de ap\ – cât\ ap\ îmi trebuie ca s\ m\ sp\l pe mâini, de ce trebuie s\ las robinetul s\ curg\ încontinuu… {i ajungem la problema delicat\ a educa]iei oamenilor la orice vârst\. Nu este niciodat\ prea târziu. La fel [i cu consumul de energie electric\. Eu sunt militant\ SOS planeta!

Proiectele pe care le iubesc cel mai mult, dou\ la num\r, sunt rodul colabor\rii cu Funda]ia Principesa Margareta. Am oferit caselor de b\trâni produse Boiron [i am sponsorizat dotarea unui c\min de b\trâni. Acela[i lucru lam f\cut [i pentru o cas\ de copii.

Suntem înc\ o ]ar\ a b\rba]ilor. Cât de greu este s\ fii femeie lider în România? Îmi place aceast\ întrebare! Eu am o teorie a mea, verificat\: femeile [i b\rba]ii suntem diferi]i, nu suntem egali. Anatomic, constructiv, fizic, din na[tere suntem diferi]i. Suntem egali doar la capacitatea intelectual\, la judecat\, la gândire. Dar egali pe de-a-ntregul nu vom fi niciodat\. A[a ne-a creat natura. Desigur, exist\ femei aviator, femei scafandru…, dar le putem num\ra pe degete. Sau femei temerare care urc\ pe Everest. {i, „în oglind\”, vedem b\rba]i care fac activit\]i ce ]in de apanajul femeilor, care se ocup\ de menaj, buc\t\rie, sau au sensibilitate artistic\ [i creeaz\ art\, sau care plâng „ca femeile”, cum se zice.

De multe ori diferim [i ca gândire, lu\m decizii diferit. B\rba]ii sunt mai curajo[i pentru c\, ancestral, erau vân\tori. Aceast\ deprindere nu le-a disp\rut, eu am încredere în b\rba]i!

Exist\ aceast\ sperietoare c\ b\rba]ii sunt condu[i de femei. Nu, nu sunt o feminist\!

Cred c\ femeile sunt comparabile cu b\rba]ii ca intelect [i, din acest motiv, dac\ ne referim la România, nu cred c\ o femeie întâmpin\ dificult\]i în postura de lider. Din punct de vedere profesional, business, nu am sim]it vreo greutate în plus pentru c\ sunt femeie.

Silvia M\inescu împreun\ cu so]ul acesteia, skipper-ul Victor Ruse

term. These decisions were taken together with the whole team – I didn’t just do on my own what I thought was right. The first to be cut was the budget for events and conferences. The lack of physical presence was problematic because the communication with health specialists suffered, some studies were not presented to them…

We held online conferences as a temporary solution, because going online has its advantages, but there are also disadvantages. The speaker’s magnetism and the impact of the message is lost. For such events, it is also important for health professionals to communicate, to socialize – they meet again perhaps after many years, they like the atmosphere… And we like to be with them! Direct communication is crucial. Technology cannot replace human emotionality, physical touch. Webinars are suitable for some topics, for some types of technical meetings…

You are involved in lots of social projects. Tell us about them.

What have you been doing lately?

We are not involved in as many social projects as we would like to. Boiron Romania is a relatively small branch, even if our performance is significant in the economic scheme. We do lots of things related to medical and pharmaceutical education, promotion, product development… We do lots of remarkable things, but, in the grand scheme

Foto: © Silvia M\inescu, arhiv\ personal\

of things, we are a small branch.

For this reason, our involvement in CSR is evenly distributed. We have a couple of projects for protecting the environment, for the recycling of plastic waste… We recycle everything related to glass, paper and wood packaging. Our promotional campaigns only use recyclable, ecological materials that do not contribute to pollution. We care about the air we breathe, hence we changed our fleet to consist only in electric and hybrid vehicles. In the big European capitals, fleets are fully electric, but not in Romania, due to the infrastructure. I am convinced that Boiron Group will always choose the best methods to protect the environment and that we will be as efficient as we can in Romania.

I am against wasting water. How much water do you need to wash your hands? Why are you leaving the tap running? This is the delicate problem of education, which can be acquired at any age. It is never too late. The same goes for electricity. I advocate for the planet!

The projects I love the most – there are two of them – are the fruits of our collaboration with the Princess Margaret Foundation.

We offered Boiron products to retirement homes and we sponsored the furnishing of one. We did the same thing for a foster home.

Romania is still a man’s country.

How hard is it to lead, as a female, here?

I like this question! I have my own verified

theory – men and women are anatomically and physically different from birth. They are not born equal. They are only equal in terms of cognitive capacity. However, they will never be absolutely equal. This is how nature created us. Of course, there are female pilots, female divers, females who climb Mt. Everest, but we can count them on the fingers of one hand.

Similarly, we see men who take part in womanly activities, men who do housekeeping, men who cook or who have artistic sensitivity, or who create art, or men who cry like women – as they say…

Oftentimes we think differently, we approach decisions differently. Men are more courageous because, historically, they were hunters. This instinct has not left them. I have faith in men! There is this boogieman that men are ruled by women. No, I am not a feminist! I think women are comparable to men in terms of intellect and, for this reason, they do not encounter any significant difficulties on the way towards becoming leaders. From a professional standpoint, I haven’t felt disadvantaged by being a woman.

I will make a bold confession: I am where I am thanks to what I learned from men. Of course, I also learned from women, but the teachings of men were of greater help.

Indeed they say that successful women are successful in all walks of life. There are countless examples and I admire women who manage to have a family, two or three children, be leaders and CEOs of companies, be creative… I don’t compare myself with them. I admire them!

Women are not discriminated in Romania like it happens in many other countries. I remember from primary school that the guiding doctrine, the Communist doctrine, held women as equal to men. They were talking a lot about gender equality.

This question has been posed to me by my colleagues in France and I explained to them that we have a lengthy tradition of gender equality, even if this is not always apparent. I think there is no gender discrimination in Romania, like it happens in the West where, for the same position, women are paid less than men. To continue this discussion, it is harder for women to be leaders because, biologically

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

speaking, they are destined to be mothers at some point. And, coming back to nature, it has designed women to carry babies. During pregnancy and in the first years after giving birth, it is unlikely that they will be concentrating on running a company, when the maternal instinct is ai its strongest during that period.

There is also the question of emotional intelligence. It is said that women are better suited for business from this perspective. We must keep in mind that, in both men and women, there is a fragile Yin-Yang equilibrium. These elements are not distributed equally. For this reason, women in leading positions seem to have a masculine look or attitude. Marie Curie, for instance, refused to be the traditional woman of the times, delicate and protected. She went into the world of men, full of dangers and radiations. She was a real man! Similarly, we should also pay attention to famous men or artists, or simple men that take off their masculine armor and whisper love poems to their loved one.

I think it would be ideal if each of us had a perfect balance between the masculine side and the feminine side. And then this would bring us to the perfect human – which seems to be the androgyne? Anyway, unisex fashion is trendy now.

And, to end this subject, the behavior of a manager also depends on their age – with the years, you gain wisdom for business decisions and also for the life you want to lead.

How is Silvia M\inescu as a manager, in terms of employee relations?

This question should be answered by my colleagues. I can only tell you what I myself think of me as a manager.

I think I am a good listener and that I take my colleagues’ opinions in consideration. I think this is an important trait for a manager – being a good listener and communicating with the employees, at every level. If you listen, you understand. You understand what the problem is and how it should be solved!

When you don’t listen because you think you know everything, you don’t learn anything! This is what I try to do if time allows. And it does allow because I manage my time with this goal in mind! In order to have a good working atmosphere in the company, which is

43

44

ROBELO INTERVIEW SILVIA M|INESCU

Am s\ fac o m\rturisire curajoas\, am ajuns în aceast\ pozi]ie datorit\ înv\]\mintelor câ[tigate de la b\rba]i. Bineîn]eles, am colaborat [i cu femeile, dar exemplele preluate de la b\rba]i m-au ajutat mai mult. Într-adev\r, se spune c\ femeile care reu[esc – [i nu m\ refer la mine acum, exemple sunt foarte multe – au realiz\ri extraordinare pe toate planurile. Sunt în admira]ia femeilor care reu[esc s\ aib\ [i familie [i doi/trei copii, s\ fie [i lideri [i conduc\toare de companii, s\ fie [i creative, femei care reu[esc în antreprenoriat… Nu m\ compar cu ele, le admir! În România, femeia nu e discriminat\ precum în multe alte ]\ri. Îmi aduc aminte c\ în [coala primar\ doctrina c\l\uzitoare, comunist\, punea femeia pe picior de egalitate cu b\rbatul. Se vorbea mult despre egalitate între sexe.

Aceast\ întrebare mi-a fost pus\ [i de colegii mei din Fran]a [i le-am explicat c\ noi avem o tradi]ie mai lung\ în ce prive[te egalitatea de [anse, chiar dac\ nu întotdeauna se întâmpla a[a. Eu cred c\ în România nu exist\ discriminare pe criterii de sex, a[a cum se întâmpl\ în vest, de fapt, unde, pentru aceea[i func]ie ocupat\, o femeie este pl\tit\ cu un salariu mai mic decât un b\rbat. {i dac\ ar fi s\ continu\m discu]ia în aceast\ direc]ie, unei femei îi este mai greu s\ ocupe o pozi]ie de lider pentru c\ este, biologic vorbind, destinat\ a fi mam\ la un moment dat în via]a ei. {i, tot la natur\ ne întoarcem, natura a f\cut-o pe femeie s\ poarte în pântece un copil. Iar, în perioada de sarcin\ [i în primii ani dup\ na[tere, este pu]in probabil s\ se ocupe de managementul unei firme, în momentul în care maternitatea este la cel mai înalt nivel. {i, mai este vorba [i de inteligen]a emo]ional\. Se spune c\ femeile sunt mai aspectate din acest punct de vedere în raport cu business-ul. Trebuie s\ ]inem cont c\, fie femeie, fie barbat, în corpul nostru exist\ un echilibru fragil Yin - Yang. Suntem mai aspecta]i cu unul dintre aceste dou\ atribute. Din acest motiv, femeile în func]ii de conducere par a avea acea înf\]i[are sau atitudine masculin\. Marie Curie, de exemplu, a refuzat s\ mai fie femeia clasic\, delicat\ [i protejat\ a timpurilor sale, a intrat în lumea b\rba]ilor unde existau pericole, radia]ii, [i a fost „b\rbat\”! Moda unisex este, oricum, la mare c\utare, [i-atunci ne în-

drept\m spre androgin. La fel, de remarcat este [i b\rbatul artist sau b\rbatul care coboar\ din „postura masculin\” [i [opte[te o poezie de amor iubitei lui.

Cred c\ ideal ar fi ca fiecare dintre noi s\ avem în mod echilibrat parte masculin\ [i parte feminin\. {i-atunci ne vom îndrepta spre omul perfect ... care se pare a fi androginul!

Moda unisex este, oricum, o tendin]\ actual\... {i ca s\ închei subiectul, comportamentul managerului difer\ [i în func]ie de vârst\ când, cu experien]a anilor speri s\ cape]i mai mult\ în]elepciune atât pentru deciziile de afaceri, cât [i pentru exemplul de via]\ pe care po]i s\ îl d\ruie[ti.

Cum este Silvia M\inescu ca manager în raport cu angaja]ii?

La aceast\ întrebare ar trebui s\ r\spund\ colegii mei. Dar pot s\ v\ spun doar ce cred eu despre mine c\ sunt ca manager.

Cred c\ sunt o bun\ ascult\toare [i ]in cont de p\rerile colegilor mei. Cred c\ e o tr\s\tur\ de caracter important\ pentru un manager. S\ [tie s\ asculte. S\-[i lase subalternii s\ comunice, de la orice nivel s-ar afla ei. Dac\ ascul]i, în]elegi! În]elegi care este problema sau cum trebuie rezolvat\!

Când crezi c\ [tii tot [i nu ascul]i, nu afli!

Asta încerc eu s\ fac în m\sura timpului disponibil. {i am timp, pentru c\ îmi dau timp! Ca manager, dac\ vrei s\ ai în companie un climat de munc\ bun, care s\ asigure rezultate [i performan]\, trebuie s\ ai un grad de in]elegere [i toleran]\. Pentru c\ oamenii sunt diferi]i!

Oamenii nu sunt robo]i. Pot s\ aib\ momente în care s\ func]ioneze perfect [i s\ dea rezultate [i pot avea momente în care trebuie s\ „o lase mai u[or", s\ se recalibreze. Dac\ un manager în]elege acest lucru, va fi bine. Dac\, îns\, va cere tot timpul performan]e maxime, rezultatele nu vor fi pe m\sura a[tept\rilor, iar persoana respectiv\ va claca, ori va p\r\si compania. Dar, aten]ie! Toleran]a nu se traduce prin del\sare. Trebuie s\ [tii când s\ ape[i pe pedal\, în ce moment, [i când nu. {i, ca s\ închei aceast\ poveste, mi s-a repro[at, la un moment dat, c\ m\ port diferit cu oamenii, într-un fel cu unii [i în alt fel cu al]ii, c\ nu cer la fel de la toat\ lumea. {i le r\spund: oamenii sunt diferi]i!

Unii r\spund bine la impunerea unui ritm a-

lert, iar al]ii au nevoie de o altfel de abordare.

Timpul efectiv de lucru într-o companie performant\ e foarte scurt. Sunt 8 ore de munc\ pe zi. Pentru un om de teren care trebuie s\ se deplaseze mult, consumul de timp este mare – iar dac\ vorbim de munca la birou, exist\ [i aici un timp petrecut în [edin]e, dezbateri sau consult\ri… care nu se traduce în timp efectiv productiv. Datoria mea e s\-i ajut pe oamenii mei s\ fie eficien]i în timpul r\mas efectiv pentru munc\. Trebuie s\ le vorbesc „pe limba lor.”

Cunosc manageri care spun, „Nu-]i convine, po]i s\ pleci. La u[\ a[teapt\ mul]i care vor s\-]i ia locul!” Nu sunt de acord cu acest model de conducere atunci când dore[ti continuitate, evolu]ie [i climat pozitiv.

Ce sfaturi a]i da unui tân\r antreprenor?

Primul sfat pe care-l dau, nu doar celor care vor s\ devin\ antreprenori, ci [i colegilor mei, este s\ le plac\ ceea ce fac. S\ nu vad\ jobul ca pe o nevoie, ci ca pe o pasiune. Odat\ ce ai pornit pe un drum va fi mai greu s\ faci cale întoars\ [i, de aceea, îi sf\tuiesc s\-[i aleag\ meserii, un domeniu care s\ le plac\. {i s\ fie curajo[i. Ca antreprenor trebuie s\ ai mult curaj. Pe drumul s\u, antreprenorul va întâlni multe obstacole, va trebuie s\ fie curajos [i vizionar. Un antreprenor trebuie s\ aib\ [i vitez\ de reac]ie. Antreprenoriatul aduce cu sine [i frustrare. E nevoie s\ ne confrunt\m în permanent\ cu noi în[ine. Trebuie s\ avem r\spuns la întrebarea „e bine ce fac, decizia mea e corect\?”

Mie, de exemplu, îmi place la nebunie ce fac, îmi place domeniul homeopatiei [i compania Boiron [i îmi vine u[or s\-mi fac treaba.

Cam tot ce face Boiron se încadreaz\ în principiile enun]ate de creatorii companiei, fra]ii Jean [i Henri Boiron, iar acum Valérie LorenzPoinsot, Directorul General al Grupului Boiron din Fran]a, continu\ cu aceea[i viziune pe care o [i îmbun\t\]e[te.

Ce planuri de viitor ave]i pentru companie? În România, Boiron e pus\ pe traseu! Dezvoltarea afacerii în România este o certitudine.

Modalit\]ile de dezvoltare sunt definite [i ele, cel pu]in pentru urm\torii 3-4 ani. Primele noastre produse, Oscillococcinum, Stodal [i

Foto: © Boiron

Sédatif PC, care au o contribu]ie important\ la cifra noastr\ de afaceri, vorbim despre branduri mari consacrate, vor continua s\ se dezvolte odat\ cu pia]a [i cu nevoia de consum.Îns\ vom avea alte lans\ri [i avem în portofoliu câteva produse cheie care suntem convin[i c\ vor fi bine primite. Am lansat deja Camilia, un medicament homeopatic ce trateaz\ denti]ia dureroas\ la bebelu[i [i la copiii mici [i, tot pentru ei, preg\tim medicamentul Cocyntal, care ac]ioneaz\ împotriva colicilor. Acesta va fi disponibil pentru tinerele mame sau – de ce nu?

– pentru ta]i. Dosarul lui se afl\ la Agen]ia Medicamentului, pentru aprobare.

Mai avem în preg\tire câteva medicamente destinate alergiilor de prim\var\ [i toamn\, dar nu divulg înc\ numele lor.

Boiron nu ia pauz\, se afl\ într-un permanent proces de crea]ie. În departamentul de cercetare al Laboratoarelor Boiron se studiaz\ mereu noi formule de medicamente eco sau bio, non-toxice, care s\ fac\ bine [i nu r\u. Exist\ în lume un trend favorabil, exist\ [i în România un apetit pentru eco-verde-nepoluant.

Sunte]i cunoscut\ ca o persoan\ discret\, nu v\ afi[a]i public via]a privat\.

Ce v\ place [i ce nu v\ place s\ face]i?

Ca manager nu po]i fi chiar discret,

a prerequisite for great results, you need to be understanding and tolerant, because people are different. People are not robots. They can have moments when they function perfectly and perform very well, and they can also have moments when they just need to take it easy, to recalibrate. If a manager learns this fact, things will go well. On the other hand, if a manager always demands maximum performance at all costs, the results will not come because employees may reach their breaking point or just leave. However, we should be careful not to mistake tolerance for neglect.

You need to know when to step on the gas and when to let off the gas. And, to end this story, I was reproached for treating people differently, for not treating everyone in the same manner. And I answer – people are different!

Some people do well at a fast pace, while others need a different approach.

The actual working time in a company is very short. There are eight hours of work per day. For field workers who need to travel between places, a lot of time is wasted. And, if we’re talking about office work, there is wasted time here as well, due to conferences, debates… This does not directly translate to working time, productive time. My duty is to help people be efficient in the time left for work. For this I need to speak their language, so to say. I know some managers who say – If you don’t like it, you can leave! Lots of people waiting to replace you! I don’t approve of this leadership model where continuity, evolution and a positive atmosphere are wanted.

What is your advice for a young entrepreneur?

My first advice – not only for aspiring entrepreneurs but also for my colleagues – is to like what you do. You should not see your job as a duty but as a passion. Once you set off on a path, it is hard to go back and, for this reason, I advise people to do something they like and to be courageous. As an entrepreneur you have to be really courageous! You will encounter many obstacles along the way, so you need to be brave and visionary. You should also have a fast reaction time. Entrepreneurship also comes with frustration. We need to always ask ourselves – is this the right decision?

Personally, I am madly in love with what

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

I’m doing and I like the field of homeopathy and Boiron Laboratories, so working comes easy to me. About everything that Boiron does is in accordance with the principles enunciated by the founders Jean and Henri Boiron.

And now, Valerie Lorenz-Poinsot, the CEO of Boiron Group, keeps this vision alive and takes it even further.

What are your future plans for the company?

In Romania, Boiron is all set to go! Our development in Romania is a certainty. And our plans are clear, at least for the next 3-4 years.

Our first products, Oscillococcinum, Stodal and Sedatif PC, which have greatly contributed to our turnover, will continue to develop in lines with the needs of the market. However, we will also launch some other products and we think they will be really well received. We have already launched Camilia, a homeopathic medicine designed to treat toothache in toddlers and little children. For them, we are also preparing to launch Cocyntal, a medicine which treats colic. It will be available for young moms and – why not? – for dads. We have applied for it at the Medicines Agency.

We are also working on some medicine for treating seasonal allergies, but I will not disclose the names for now.

Boiron never takes a break. We are always creating. Our department of research always studies new formulas for eco/bio medications that will improve one’s state of health. There is a favorable green/eco trend in Romania and in the world now.

You are known as a private person, you don’t expose your private life. What do you like doing and what do you dislike?

As a manager, you cannot be private, no matter how hard you try. But I don’t like to be in the limelight all the time. I don’t find it useful – for me or for the company – to post something on Facebook everyday, to go to every event in the pharma industry… Still, I don’t think you could describe me as a private person. It’s just that I am careful with my business partners and the message I want to send.

I wouldn’t like to be chased by the paparazzi.

I’m not really interested in being visible myself, I prefer to let my colleagues share the limelight. I am selective and this why, I remind you now, I have chosen The Robelos!

When you are busy and passionate about

45

46

ROBELO INTERVIEW SILVIA M|INESCU

Team Building, Silvia M\inescu [i echipa BOIRON

oricât ai încerca. Dar nici nu îmi place s\ fiu permanent în „lumina reflectoarelor”. Nu g\sesc util pentru mine ca persoan\ sau pentru companie „s\ fiu prezent\ peste tot"! S\ postez în fiecare zi câte ceva pe FB, sau s\ am un obiectiv în a participa la toate evenimentele din lumea farmaceutic\. Îns\ nu cred ca pot fi numit\ o persoana discret\. Îmi aleg cu aten]ie colaboratorii [i mesajele. Nu mi-ar pl\cea s\ fiu „o actri]\ urm\rit\ de paparazzi", nu m\ intereseaz\ foarte mult s\ fiu eu personal vizibil\, las loc [i colegilor mei. Sunt selectiv\ [i, înc\ o dat\ spun, de aceea am ales revista The Robelos!

Când e[ti ocupat [i pasionat de munca ta, ai mai pu]in timp pentru alte pasiuni despre care s\ vorbe[ti. Îmi place s\ comunic [i o fac în fiecare zi cu colaboratorii companiei, dar comunicarea, expunerea public\, nu cred c\ trebuie s\ fie un scop în sine. Îmi place s\ discut, în mod special, cu persoanele în vârst\.

Consider c\ vârstnicii sunt depozitarii unor informa]ii valoroase [i trebuie s\ fie antura]i [i r\sf\]ati, pentru c\ ei devin din ce în ce mai singuri. Nu mai au activitate, se instaleaz\ depresia, copiii cresc, pleac\ la casele lor, iar ei au mare nevoie de aten]ie. Aleg s\-mi petrec timpul cu b\trânii, pentru c\ ei nu vor mai fi mult timp cu noi. Singurul lucru pe care [i-l dore[te un b\trân este s\ nu fie uitat. Medicii cu experien]\ sunt, în multe cazuri, persoane mai în vârst\...

Eu mi-am g\sit un debu[eu – îmi place s\ pictez. Am r\bdare s\ combin culori. Când pun o culoare pe pânz\, m\ destind. {i îmi place s\ c\l\toresc. Îmi place s\ descop\r oameni [i obiceiuri, s\ le cunosc istoria. E un cli[eu, c\l\toriile î]i deschid noi ori-

zonturi, dar chiar a[a este. Raportarea la universalitate ne arat\ unde ne afl\m [i de ce. {i revin iar\[i la revista dvs. – îmi place c\ prezint\ locuri deosebite [i oameni deosebi]i. Îmi place foarte mult Asia, am vizitat-o de mai multe ori, am fost în Thailanda, în Indonezia [i în Malaezia. Oamenii de acolo sunt frumo[i, cu totul. Sunt ospitalieri, seam\n\ într-o oarecare m\sur\ cu românii. Îmi place s\ descop\r culturi diferite de a noastr\ [i încerc s\ în]eleg aglomer\rile urbane în anumite zone din punct de vedere al istoriei omenirii.

Recent, am descoperit o nou\ aventur\, care ofer\ în acela[i timp adrenalin\ [i calmul contempl\rii naturii. Împreun\ cu so]ul meu [i cu câ]iva prieteni care au ob]inut certificat pentru navigare (în terminologia de specialitate, sailing) am petrecut o vacan]\ inedit\ pe barc\ [i am experimentat cum e s\ navighezi cu for]a vântului în pânze. Vacan]a aceasta de acum 2 ani din Croa]ia a fost una dintre cele mai frumoase [i as repeta-o oricând. {i aici sunt reguli stricte de siguran]\ pe mare, de lucru în echip\, de convie]uire în porturile unde acostezi [i de respect al m\rii [i al florei [i faunei din mare. Atunci când te îndep\rtezi de ]\rm [i de ceea ce e[ti obi[nuit ca rutin\ zilnic\, î]i dai seama mai u[or ce anume este esen]ial pentru via]\ [i c\ natura nu cere decât respect. Este revelator! {i ca s\ v\ r\spund la partea a doua a întreb\rii, nu îmi place s\ fiu obligat\ s\ fac ceva! {i nu îmi plac conflictele, diferendele... Le evit pe cât posibil. Militez pentru armonie în rela]iile umane [i în rela]ia cu natura!

V\ mul]umim mult pentru interviul acordat. {i eu v\ mul]umesc.

Foto: © arhiva Boiron

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

your work, you have little time to talk about hobbies. I like to communicate and I do this everyday with business partners, but communication as in public exposure should not be a goal in itself, I think.

I like to chat, particularly with elders.

I think elders hold valuable information and that they need to be spoiled and caressed, because they are getting lonelier each day. They have no activities, depression sets in, children grow and start a separate life, and the elders are left behind. I choose to spend time with elders because they won’t be with us for a long time. The only thing they want is to not be forgotten. Also, experienced doctors are oftentimes older people.

I have found an outlet in painting. I have the patience to combine colors. When I lay colors on the canvas, I relax.

And I like traveling. I like to discover new places and customs, to learn their history. This is cliché, but traveling opens new horizons. It really does. We can really learn something by observing the universality. And this brings me back to your magazine again: I like that you present special places and special people. I really like Asia, I’ve visited it many times, I’ve been to Thailand, Indonesia and Malaysia. The people there are beautiful in every way. They are hospitable, they resemble Romanians in a way. I like to discover different cultures and to try to understand some of the built-up areas in some places from a historical point of view.

Recently, I discovered a new adventure which offers both adrenaline and the calm of contemplation in nature. Together with my husband and a few friends who have acquired their sailing license, we had a novel holiday on a sailboat. This holiday in Croatia two years ago was one of the most beautiful I’ve ever had and I would do it again anytime. Sailing has strict rules, it requires teamwork, living in the ports where you dock, respecting the sea, the flora, the fauna… When you wander off from the things you’re used to and your daily routine, you more easily realize what is essential for life and that nature only demands respect. It is a revelation!

Thank you for the interview.

Thank you as well.

Ligia {endrea

C\l\tore[te cu stil!

Urmare[te-ne în social media S.C. NEW LUXURY STYLE S.R.L. clienti@valigeria.ro

valigeria.ro

48 COME AND SEE M|GURA

În „creierii mun]ilor”, în curbura arcului Carpatic, se afl\ unele dintre cele mai pitore[ti sate din România – Fundata, Pe[tera, {imon, {îrnea [i Dâmbovicioara – sate care nu se compar\ cu niciun alt loc din lume, oricât de vestit ar fi acesta. Dintre toate, cel mai popular este satul bra[ovean M\gura, sat pe care National Geographic l-a numit cel mai frumos din Europa.

Satul M\gura „Cel mai frumos din Europa!”

Spre M\gura se ajunge din Z\rne[ti, pe drumul care urc\ c\tre Cabana Râului, lung de aproximativ 8 kilometri. Pân\ la cabana Gura Râului drumul este asfaltat, iar dup\ Fântâna lui Botorog, traseul continu\ cu un drum pietruit. Satul se afl\ foarte aproape de Bran, la 35 de km de Bra[ov, în Parcul Na]ional Piatra Craiului. Se afl\ în Transilvania, la altitudinea de 1000 de metri, [i apar]ine de comuna Moieciu.

Mul]i englezi cred c\ Transilvania nu exist\ în realitate, c\ e un t\râm inventat de scriitorul irlandez Bram Stoker (Bram Stoker's Draculaman), un platou de filmare realizat pentru pelicula regizat\ de Francis Ford Coppola, ne-a m\rturisit în interviul care urmeaz\ scriitoarea [i jurnalista din Liverpool, stabilit\ de mai bine de zece ani la M\gura, Arabella McIntyre-Brown, cea mai exotic\ prezen]\ printre locuitorii satului r\sfirat la poalele mun]ilor Piatra Craiului [i Bucegi.

Satul, care pare rupt de lumea care ne înconjoar\, ofer\ peisaje impresionante, mai ales în aceast\ perioad\ a anului, când natura te cople[e[te cu toate culorile ei.

La M\gura timpul parc\ st\ pe loc, oa-

The ROBELOs No- 5, 2021 Foto:© Ilie Tudorel Toamn\/Autumn

menii sunt amabili [i te privesc scrut\tor în a[teptarea salutului de bine]e.

Bineîn]eles, exist\ o gr\mad\ de pensiuni care au camere cu balcon de unde ai priveli[ti superbe c\tre crestele Bucegilor. Gazdele sunt primitoare, mâncarea e bun\, mic dejunul e copios, paturile sunt confortabile, iar cearceafurile miros a flori.

Din sat pornesc trasee de parcurs la pas sau cu bicicleta. Cel mai u[or este un traseu la Curm\tura, iar un alt traseu [i mai simplu este pe la Pr\p\stiile Z\rne[tilor.

Exist\ [i un revers al medaliei, frumuse]ea lui îl face vulnerabil în fa]a asaltului de turi[ti care îl invadeaz\, iar cei cu dare de mân\ vor s\ aib\ aici [i o a doua cas\ (sau a zecea).

Construiesc cl\diri urâte (a[a cum avea s\ men]ioneze Arabella), iar peisajul rural se urbanizeaz\. Nu ne r\mâne decât s\ sper\m c\ satul nu va fi colonizat chiar pân\ în vârf!

49

50

ROBELO INTERVIEW ARABELLA MCINTYRE-BROWN

ArabellaMcIntyre-Brown Zece sfaturi pentru pustnici aspiran]i

Cum s-a v\zut pandemia de la M\gura? În primele [ase luni a fost u[or pentru c\ era normal pentru mine s\ fiu aici pe cont propriu [i, spre deosebire de ceilal]i oameni, bloca]i în apartamente f\r\ m\car un balcon, cu copii mici [i lucruri de care nu puteau s\ scape, eu puteam s\ evadez doar uitându-m\ pe geam. A[a c\ primele [ase luni au fost în regul\, urm\toarele [ase luni au fost mai grele, iar anul acesta am devenit foarte deprimat\. Am avut ni[te probleme de s\n\tate în ultimii ani, a[a c\ poate deveni complicat s\ fii supus unei izol\ri for]ate.

Este superb când po]i alege s\ stai izolat, dar nu [i atunci când e[ti for]at s\ o faci.

Probabil c\ mul]i dintre noi s-au gândit, la un moment dat, s\ plece la munte [i s\ devin\ pustnici. V\ rug\m s\ împ\rt\[i]i cu noi ni[te ponturi pentru pustnici aspiran]i.

Nu sunt chiar un pustnic pentru c\ am o ma[in\ [i pot s\ plec când vreau, unde vreau, dar pot s\ v\ spun urm\toarele: În primul rând, trebuie s\ vrei s\ fii pustnic. Nu o face decât dac\ asta e ceea ce vrei cu adev\rat. Trebuie s\-]i plac\ propria companie. Apoi, nu a[ face-o f\r\ animale. Am aici pisicile mele, câini, sunt [i cai prin preajm\, p\s\ri la care pot s\ privesc... Cred c\ este foarte important s\ ai lâng\ tine înc\ un suflet – m\car unul. Pisicile acestea au fost salvarea mea. Sunt minunate. Dar cel mai important este s\-]i g\se[ti un echilibru. Pentru mine, acest echilibru const\ 75% în solitudine [i 25% în a fi al\turi de oameni. {i s\ merg la Lidl s\ îmi fac cump\r\turile este suficient pentru mine. Duminica trecut\ am fost la pia]\ din Z\rne[ti, pentru prima dat\ în doi ani de zile, dar a fost prea mult pentru mine: prea mul]i oameni, prea mult\ g\l\gie. Din nou, pustnicia este despre a-]i g\si acest echilibru. Nu v\ gândi]i c\ trebuie s\ sta]i mereu în izolare.

Este despre pacea dumneavoastr\ interioar\.

Atunci când nu v\ mai place, ie[i]i afar\, plim-

Foto: © arhiva personal\ justvision

Ten Tips for Aspiring Hermits

ba]i-v\ prin natur\, g\si]i oameni, doar face]i ceva, orice. Important este s\ ie[i]i din cas\.

Acest echilibru este cel mai important.

De asemenea, pentru mine este o pl\cere extraordinar\ s\ cultiv legume. Nu v\ pot spune cât de frumos este s\ culegi din produc]ia proprie, chit c\ e vorba doar de un bol de ro[ii. Eu nu mai sunt a[a bun\ la gr\din\rit în ultimul timp - nu mai pot s\ sap sau s\ ridic foarte mult - dar este foarte pl\cut dac\ sunte]i amatori.

Cam astea sunt ponturile mele. Pe lâng\ asta, mai am filme, muzic\, vreo mie de c\r]i, jocuri [i puzzle-uri cu care s\ m\ desf\t.

Dar iarna cum e? Am auzit prin vecini c\ nu credeau s\ rezista]i singur\ prima iarn\. Într-adev\r, iarna este mai greu pentru c\ e[ti blocat aici. Chiar nu a[ fi putut s\ trec de prima iarn\ f\r\ ajutorul lor. Z\pada avea un metru [i troienele aproape-mi acopereau fa]a.

Acea prim\ iarn\ a fost grea, una dintre cele mai grele ierni de mult timp încoace. Au fost [i - 27 °C – într-adev\r o provocare!

Dar iernile s-au lini[tit acum. Sunt mai aproape de iernile engleze[ti: gri [i nu foarte reci, z\pada vine [i pleac\... Iar acum c\ am Duster-ul, e mai u[or. Drumul e foarte bun iarna pentru c\ z\pada umple toate gropile. E asemenea unei autostr\zi, e mult mai bine decât vara. {tim c\ v\ place comunitatea, ideea de vecin.

Dar cum v\ împ\ca]i cu obiceiul românesc de a face vizite neanun]ate, de a ne b\ga pu]in nasul în treburile celorlal]i etc.?

Vecinii mei iubesc oaspe]ii. Ador\ compania. Nu [i eu. Adic\, îmi place [i mie atunci când [tiu dinainte: am un jurnal [i, dac\ cineva m\ sun\ cu trei zile înainte – Arabella, pot s\ vin s\ te v\d mar]i la ora trei? Bineîn]eles c\ se poate! Dar s\ vii la poart\ hodoronc-tronc? Asta nu-mi place. Vede]i, eu lucrez de acas\. Nu v-a]i posta la biroul cuiva zicând – În regul\, opre[te-te din lucru [i f\-mi o cafea! A[a-i? Asta încerc eu s\ le explic oamenilor, c\ acesta este biroul meu. Cu toate astea, mul]i oameni nu cred c\ scrisul este o munc\ în adev\ratul

The ROBELOs BeTUI BeTUI Nr.Nr. 1816 (33), (31), decembrie septembrie 2015 / octombrie / februarie2015 2016 No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

Foto: © C\t\lin Stan

Scriitoarea [i jurnalista britanic\ stabilit\ în „creierii mun]ilor” F\g\ra[, autoarea volumelor „Din Liverpool în Carpa]i” [i “A Stake in Transylvania”, ne spune povestea ei.

The British writer and journalist settled in the heart of the F\g\ra[ Mountains, the author of “A Stake in Transylvania”, tells us her story. sens al cuvântului. {i bârfa merge foarte bine la biseric\, la [coal\, la pia]\... Eu eram difuzat\ foarte des la radio-[an]: ai auzit ce-a f\cut Arabella? Tot ce f\ceam era interesant, pentru c\ îmi decorez casa diferit, o aranjez diferit, a[a c\ to]i voiau s\ [tie ce se întâmpl\, deloc surprinz\tor.

Dar vecinii mei au înv\]at de-a lungul anilor ce îmi place [i ce nu. Sunt foarte dr\gu]i [i respectuo[i, mai mult decât ar trebui.

Dar a trebuit s\ îi rog pentru ceva timp s\ bat\ la u[\ [i s\ a[tepte, nu s\ intre pur [i simplu. Obi[nuiau s\ intre [i s\ se uite prin cas\. Într-o dup\-amiaz\ de duminic\, dormitam [i m-am trezit cu cineva la marginea patului spunându-mi – Hai, bun\ ziua! Odat\, o tân\r\ a intrat peste mine în baie când f\ceam du[. Dup\ ce am reac]ionat în modul în care am f\cut-o, acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodat\. E ridicol. Nu cred c\ cineva, în România sau în alt\ parte, ar accepta asta. Acum vecinii mei au în]eles s\ bat\ la u[\ [i s\ a[tepte. Nu prea socializez, pe deoparte pentru c\ sunt timid\, pe de alt\ parte pentru c\ româna mea nu este destul de bun\. Pot s\ vorbesc destul cât s\ fac cump\r\turile, s\ port o conversa]ie de baz\, dar nu m\ descurc s\ stau la taclale. Vecinii meu sunt foarte sociabili [i sunt probabil deranja]i

How did the Covid Pandemic look from M\gura?

For the first six months it was easy because it was normal for me to be here on my own. And – unlike people stuck in apartments in the city with not even a balcony, with small children, things they couldn’t escape from – I could escape by just looking out of the window. So the first six months were fine. The second six months were harder. And this year I got really depressed. I’ve had some health problems over the last couple of years, so being forced to be isolated can become problematic. It’s great when you can choose to be isolated, less so when you’re forced.

Probably most of us have fantasized about becoming mountain hermits at some point in our lives. Please share with us your tips for aspiring hermits.

Well, I’m not really a hermit – I have a car and I can go whenever I choose to wherever I want – but here goes: Make sure you choose to be a hermit.

Don’t do it unless it’s what you really want.

You have to like your own company. That’s tip number one. Then, I would not do it without animals. I have my cats, dogs, there are horses around, birds to watch... I think it’s re-

ally important to have another spirit, another soul in the house – at least one. These cats here have been my saving. They’re lovely. But the crucial thing is to find a balance. For me this balance is about 75% solitude and 25% being with people.

Even going to Lidl shopping can be enough for me to satisfy my social needs.

Last Sunday I went to the pia]\ in Z\rne[ti, for the first time in two years. But it was too much – too noisy, too many people… So, again, it’s about finding a balance, that’s the crucial thing. Don’t think you have to be entirely solitary all the time. It’s about your peace of mind. And when you don’t enjoy it anymore, go out, find people, go and walk in nature, do something – doesn’t matter what, whatever you like. Just get out of the house.

This balance is crucial.

Also, for me it’s an immense pleasure to grow vegetables and eat them. I can’t tell you how wonderful it is to pick your own vegetables, even if it’s only one pot of tomatoes…

I’m not much good at gardening any more – I can’t dig very much or lift so much. But if you like growing things, it’s very satisfying.

These are the main tips, really. Apart from this, I’ve got films, music, about 1,000 books, games and jigsaw puzzles that I can entertain myself with.

51

52

ROBELO INTERVIEW ARABELLA MCINTYRE-BROWN

de acest lucru, crezând, poate, c\ sunt neprietenoas\. Dar nici în Anglia nu eram altfel. Este vorba despre mine aici, nu despre ei.

Iubesc acel sentiment de obliga]ie, ideea c\ u[a este mereu deschis\ dac\ ai nevoie de ajutor. Chit c\ nu le place de tine.

Am vecini care nu m\ chiar ador\, dar m-ar ajuta, f\r\ doar [i poate, dac\ a[ avea nevoie. Aceast\ cultur\ de întrajutorare chiar î[i are rostul într-un sat ca M\gura. Tu î]i aju]i vecinii [i ei te ajut\ pe tine. Pu]in m\ simt prost pentru c\ mie nu îmi place s\ cer ajutorul. Sunt independent\ [i nici nu am ce oferi în schimb. Nu pot s\ cosesc, nu pot s\ c\l\resc, nu pot s\ greblez pentru mai mult de cinci minute... Nu pot s\ fac nimic folositor. Nici m\car g\titul meu nu le place. Am încercat. Sunt inutil\ ca vecin\ [i din aceast\ pricin\ încerc s\ nu prea cer ajutorul.

Englezii sunt mai re]inu]i. Se întâmpl\ aceste lucruri în Anglia vreodat\?

Vede]i, aici se în[al\ lumea. Englezii sunt, într-adev\r, mai re]inu]i. Dar, în special în ora[e ca Liverpool, po]i s\ stai la o vorb\ cu un str\in, de exemplu când e[ti la coad\ sau mergi într-un bar. În prima mea s\pt\mân\ la Liverpool, m-am dus la un bar din centru ora[ului [i m-am g\sit între doi oameni ce purtau o conversa]ie despre o emisiune de la TV. Din senin, femeia m-a întrebat – Tu ce crezi, draga? Ca [i românii, liverpoolienii sunt o ga[c\ prietenoas\.

De fapt, Liverpool se aseam\n\ cu Transilvania în multe feluri. Sunt foarte prieteno[i, chestia cu vecinii func]ioneaz\ [i acolo. Sunt sociabili, le place s\ se strâng\ împreun\. Au [i o tradi]ie numit\ – a bate la u[\. Înseamn\ pur [i simplu c\ bat la u[\ [i a[teapt\ s\ îi invi]i în\untru la o cea[c\ de ceai sau cafea. Dar am descurajat [i acest lucru cât tr\iam acolo. Aminti]i-v\: eu lucrez de acas\. Totu[i exist\ acea re]inere britanic\ de care spune]i. Ne poate lua ceva timp s\ ne facem prieteni apropia]i. Obiceiul este s\ a[tep]i s\ te invite acas\. Po]i s\ propui chiar tu aceast\ vizit\, dar s\ nu apari la u[\ din senin. Englezii sunt foarte calzi cu prietenii, dar pu]in mai precau]i cu str\inii.

Sunt prea mul]i oameni pe insul\ – 70 de milioane de oameni pe o mic\ insul\ – a[a c\ trebuie s\ p\strezi o anumit\ distan]\ mental\. Acest lucru se observ\ cel mai bine

la Londra, unul dintre cele mai mari ora[e din Europa. Singur\ cale s\ supravie]uie[ti aici [i sa nu î]i pierzi min]ile este s\ ]ii aceast\ distan]\ de care vorbeam. Chiar [i în metrou, când sta]i ca sardelele, î]i pui aceast\ barier\ mental\. E singura [ans\ s\ nu î]i pierzi min]ile. La Londra nu prive[ti oamenii în ochi pe strad\. Acest lucru poate fi luat ca un soi de amenin]are. Ora[ul e, pur [i simplu, prea mare. De cealalt\ parte, la Liverpool toat\ lumea e prietenoas\.

Ce crede]i despre turismul românesc?

Am v\zut ni[te grupuri de Facebook care promoveaz\ zona foarte bine. Dar sunt pu]in dezam\git\ de faptul c\ multe locuri de cazare din sate ca M\gura sunt toate la fel. Toate au acele scaune dure din lemn, nu se z\re[te nicio canapea pe care s\ te-ntinzi...

Dar în unele zile poate nu ai chef de drume]ii, poate vrei s\ stai pe canapea [i s\ cite[ti.

Ei, problema este c\ gazdele nu te vor în\untru. Te vor afar\ ca s\ se poat\ ocupa de cur\]enie, s\ poat\ g\ti... În]eleg [i acest lucru, dar exist\ zile când vrei doar s\ stai lini[tit [i s\-]i fie comod. Mi-ar pl\cea s\ dau [i peste locuri care arat\ [i se simt diferit, nu doar peste lemn l\cuit [i suprafe]e dure.

Exist\ cale de întoarcere, din Carpa]i înapoi în Liverpool? V\ lipse[te Anglia?

Nu sunt oarb\. V\d [i eu ce se întâmpl\ în ]ar\. Nic\ieri în lume nu e perfect atunci când ai de-a face cu oameni. Problemele care îi deranjeaz\ pe români – politicienii [i corup]ia – m\ deranjeaz\ [i pe mine. Sunt [i lucruri care m\ scot pe mine din s\rite, dar nu [i pe ceilal]i, cum ar fi influen]a masiv\ a bisericii. Cu toate astea, nu exist\ cale de întoarcere. Se-ntrevede, totu[i, un moment când m\ voi muta de aici, pentru c\ iernile le simt tot mai grele cu fiecare an ce trece. Dar m\ voi duce la Z\rne[ti sau undeva prin apropiere. Nu mi-a[ putea permite diferen]a de pre] la imobiliare [i, în general, costul traiului. Diferen]a e enorm\. Dac\ aceast\ cas\ din M\gura s-ar afla în Anglia, ar valora de câteva ori mai mult. Acolo, zona e deosebit de important\. Aici, mai pu]in. Deci nu am planuri s\ m\ întorc. Nu-mi place direc]ia în care s-a dus politica britanic\. M\ sperie. Totu[i, îmi lipse[te Anglia – b\trâna Anglie în care-am crescut. Îmi lipsesc

The teddy who waited Ursule]ul care-a a[teptat.

What about the winter? We heard your neighbours didn’t think you would make it alone through the first winter.

Yes, the winter is the tricky bit because one can get stuck here. And indeed I couldn’t have survived the first winter without my neighbours. The snow was a metre deep and it drifted as high as my head. That winter was bad – it was one of the worst winters for a long time. It went down to minus twenty-seven. That was a challenge.

But the winters have got milder. It’s more like the English winter now: it’s grey and not so cold, the snow comes and goes… And now that I have the Duster 4x4, it’s easier. Also, the road is great in the winter, because the snow fills all the holes. It’s like a motorway – much better than in the summer.

Foto: © arhiva personal\ justvision

viorelele prim\vara, îmi lipsesc mici delicii cum ar fi [unca pr\jit\, brânza de Lancashire, crumpets... Dar nu sunt chiar a[a de importante.

A]i observat c\ nu prea e în spiritul românesc s\ pui întreb\ri, s\ ridici o problem\?

De exemplu, dac\ cineva sare peste coad\ [i tu aduci în aten]ia casierei acest lucru, nu este ceva ie[it din comun ca oamenii de la coad\ s\ aib\ o problem\ cu tine, mai degrab\ decât cu cel care a s\rit coada. Ce crede]i despre asta?

Unul dintre beneficiile faptului c\ îmb\trânim – mai ales dac\ suntem [i str\ini, britanici – este c\ oamenii devin mult mai toleran]i cu noi. Dar eu devin tot mai intolerant\ cu diverse lucruri. A[adar, atunci când v\d pe cineva c\ sare peste coad\, îl bat peste um\r [i spun – Hei, a[tept\m cu to]ii!

Cu fermitate, dar f\r\ s\ strig. Nu e nevoie s\ fim nepolitico[i, îns\ eu spun clar – suntem cu to]ii la rând, prietene! Câteodat\ ascult\, câteodat\, nu... De asemenea, se mai întâmpl\ ca tipul de la u[a, cel care se ocup\ de coad\, s\ m\ bage în fa]\. Dar, fiind englezoaic\ [i obi[nuit\ cu cozile ordonate, refuz, spun – E în regula, a[tept. Pentru c\ sunt în vârst\ [i vin din alt\ ]ar\, oamenii accept\ ceva mai multe de la mine. Am înv\]at de la prietenii din România s\ merg pân\ în fa]\ s\ întreb – E cineva liber? – chiar dac\ apoi trebuie s\ m\ întorc [i s\ a[tept. Românii arat\, în general, mai mult\ curtoazie decât mine, în aceste momente.

Eu pun întreb\ri. A trebuit s\ merg la poli]ie s\ îmi aduc actele la zi. To]i par a vorbi o englez\ excelent\, este formidabil. Ei îmi spun - [tim c\ ar trebui s\ pute]i face asta online, dar nu se poate, ne pare r\u. Dac\ îmi spun s\ vin în alt\ zi, eu le spun c\ stau în mun]i [i este foarte dificil pentru mine s\ ajung în ora[. De multe ori, m\ ajut\ s\ rezolv în aceea[i zi. Cred c\ este o combina]ie aici: aparen]a mea de femeie b\trân\ [i necunosc\toare, care pune întreb\ri, [i se întâlne[te cu bun\tatea româneasc\.

Când eram la spital, în salon cu alte doamne în vârst\, eu eram singura care punea întreb\ri: Ce este aceast\ pastil\? Nu, nu iau statine. De ce? - m\ întreab\ ei. Pentru c\ eu am citit, m-am documentat. Nu toat\ lumea se obose[te s\ citeasc\ [i oame-

nilor nu le place s\ aib\ discu]ii cu doctorii. În afar\ de mine. Mie îmi place s\ [tiu ce se întâmpl\ – pân\ la urm\ e corpul meu. Doctorilor nu le place deloc aceast\ atitudine.

Dac\ devin obraznici, îi întreb cine le pl\te[te salariile. Cei tineri probabil sunt amuza]i de a[a o bab\ ursuz\, prin urmare îmi dau r\spunsuri utile [i sunt buni cu mine.

Cum vede]i sistemul nostru educa]ional?

Nu [tiu destule despre el cât s\ vorbesc cu expertiz\, dar mi se pare destul de polarizat. De exemplu, la liceele Moisil [i Laz\r, ambele din Bucure[ti, profesorii [i elevii sunt minuna]i, iste]i [i deschi[i la idei noi. Dar ceea ce am v\zut la o alt\ [coal\ de elit\, liceul regelui, m-a [ocat. }ineam un curs de scris în cadrul programului {coala Altfel, dar elevii nu aveau niciun interes pentru scris nu în]eleg de ce erau la cursul meu. Le spusesem s\ vin\ cu o foaie de hârtie [i ceva de scris, dar ei nu s-au deranjat. A[a c\ dou\zeci de minute s-au dus pe apa sâmbetei cât am stat s\ caute materialele de scris.

Pas\mite, \[tia sunt elevii de top ai ]\rii. Dar ei st\teau acolo, privind în gol. A fost atât de greu s\ ajung la ei. Erau ni[te mici dr\cu[ori, cinici... Nu voiau s\ li se spun\ ce s\ fac\ de c\tre o bab\ din Anglia. Evident, erau foarte iste]i, dar nu aveau nicio treab\ cu ce f\ceam. Iar profesorul lor era atât de dificil, îmi spunea – nu po]i s\ faci asta, nu po]i s\ faci aialalt\... Îmi doream doar s\ tac\ odat\. În final, unii dintre copii s-au deschis [i au participat, dar majoritatea doar st\teau acolo, probabil dorind s\ fie în alt\ parte. {i acum vor fi fiind la facultate, înv\]ând cum s\ conduc\ ]ara.

Am avut o experien]\ similar\ la un colegiu tehnic din Bra[ov. Un profesor deacolo a vrut s\ m\ duc s\ vorbesc în englez\ cu o clas\ de a XII-a, s\ le stârnesc pu]in interesul în leg\tur\ cu afacerile. Din nou, mam lovit de o privire goal\. I-am întrebat cine vrea s\ mearg\ la facultate, cine vrea s\-[i deschid\ propria afacere etc. Majoritatea voiau s\ se fac\ coafeze sau mecanici, ceva de genul. Nu e nimic în neregul\ cu asta. Cu to]ii avem nevoie de ei. Dar ace[ti copii nu aveau nicio ambi]ie, niciun interes.

Am vorbit cu ei individual, apoi în grupuri, iar la final veneau cu lucruri interesante. Dar greu a mai fost! Profesorii de acolo mi-au

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

We know you like the „vecini” culture in Romania. But how are you finding the Romanian tendency to be a bit nosy, to go on unannounced visits etc.?

Well, my neighbours all love visitors.

They love company. I don’t. I mean, I do when I know in advance. I have my diary and if somebody rings me three days ahead – can I come see you on Tuesday at three o’ clock? Of course! But people just turning up... I can’t stand it. You see, I work from home. You wouldn’t walk into somebody’s office and just say – right, stop work, sit down and make me coffee. You just wouldn’t, would you? So that’s what I’m trying to explain to people now – this is my office. But a lot of people don’t believe that writing is proper work.

Barfa works very well, at the church, the school, at the piata. I was on the grapevine quite often – have you heard what Arabella’s done now? Everything that I did was interesting, because I decorate my house differently, I order the house differently, so they were interested in my choices – not surprisingly.

But my neighbours are fantastic and they’ve learned over the years what I like.

They’re very kind and respectful – more than they need to be. But I had to keep asking to knock on the door and wait, not just walk in.

When I first came they would walk in and look around the whole house. One Sunday afternoon when I was asleep, I was woken by someone in my house standing by the bed saying – Hello! Once, a young girl walked into my bathroom when I was having a shower. After my reaction she never did it again... That’s ridiculous. I can’t imagine that anybody would accept that, in Romania or elsewhere. But now my neighbours are kind enough to knock on the door and wait. I don’t socialize much, partly because I’m shy, and mostly because my Romanian is not good enough. I can speak enough to do the shopping, have basic conversations, but I can’t chatter. My neighbours are very sociable, and I think they’re probably very annoyed with me and think I’m unfriendly. But I wasn’t very sociable in the UK either. It’s just me, it’s nothing to do with them.

But I really love that sense of obligation, where they help you and the door is always

53

54

ROBELO INTERVIEW ARABELLA MCINTYRE-BROWN

spus c\ nu au buget, c\ nu sunt încuraja]i, c\ nu li se dau bani s\ îi ajute cu materialele sau în alte feluri... Cam a[a.

Am fost [i la câteva dintre [colile de elit\ din afar\ Bucure[tiului, dar copiii... Engleza lor este fantastic\ [i sunt foarte iste]i, foarte entuzia[ti. Pu]in prea entuzia[ti, totu[i. Parc\ po]i s\ auzi p\rin]ii zicând – Hai, mami! Hai! Hai! Acest lucru mereu m\ face s\ m\ simt pu]in ciudat.

Pe de alt\ parte, elevii de top de aici câ[tig\ tot felul de olimpiade, în special în domeniul IT. Cred c\ româna e a doua limba la Microsoft. A[a ca pare totul foarte polarizat, atât cât am putut eu s\ vad.

A]i fost prin alte p\r]i ale României?

A]i vizitat alte ora[e?

Foarte pu]ine. Mai treceam prin câteva locuri când m\ întorceam în Anglia, dar, c\ s\ fiu sincer\, nu am explorat prea mult pentru c\ am parte de tot r\sf\]ul aici în M\gura. Am aceast\ priveli[te minunat\ [i o v\d la fiecare geam. Ce ar putea fi mai frumos? {i oricum am devenit lene[a: îmi pl\cea s\ conduc [i s\ explorez, dar acum nu îmi mai place. Bra[ov e un ora[ superb, dar ora[ele sunt ora[e [i eu m-am s\turat de ele. Prefer or\[elele [i satele. În Anglia avem arhitectura veche [i de o frumuse]e nespus\. Problema e c\ aceste or\[ele sunt de multe ori distruse de construc]ii noi, oribile.

Peisajul aici în M\gura e superb, dar se construie[te încontinuu, trebuie c\ sunt de dou\ ori mai multe case decât erau atunci când am venit în vizit\ în 2004. România trebuie s\ î[i protejeze punctele forte pân\ nu e prea târziu.

Probabil c\ o dezvoltare controlat\ este esen]ial\, dar este tragic s\ vedem c\ tradi]ia pierde teren în fa]a t\v\lugului reprezentat de economia global\.

Ceea ce îmi lipse[te, totu[i, în satele române[ti – nu vorbesc despre cele s\se[ti, care sunt ordonate diferit – este centrul, acea pia]\ din centrul or\[elului unde toat\ lumea se întâlne[te [i st\ la taclale. Acest lucru nu e viabil în M\gura din cauza reliefului. Totu[i M\gura este atât de popular\ printre turi[ti încât m\ gândisem s\ deschid o cafenea aici la un moment dat. Dar sunt un om de afaceri groaznic [i [tiu exact cât\ munc\ incumb\ un astfel de local. În viziunea mea nu m-a[ ocupa de partea administrativ\, doar a[ veni cu idei,

open. Even if they don’t like you. I have neighbours who don’t particularly like me, but they would always help if I needed it.

You can see the sense of it in a village like this – people helping each other. You help your neighbour and your neighbour helps you. I feel a bit bad because I don’t like asking for help. I’m the independent type and also I’ve got nothing to offer – I can’t do the coasa, I can’t drive a horse, I can’t even use the grebla for more than 5 minutes… I can’t do anything useful. They don’t even like my cooking… I’ve tried! I’m useless as a neighbour, so I try not to ask too often.

British people are known to be more reserved. Does this ever happen in the UK? See, this is where people get it wrong.

British people are indeed more reserved and more private. But on the street you can chat to a stranger, standing in a queue, sitting at the pub – especially in cities like Liverpool. In my first week in Liverpool I went into a pub in the city centre and I was at the bar waiting to be served. I was standing between two people arguing about some TV show, and the woman turned to me and asked – what do you think, luv? Like Romanians, Liverpudlians are a friendly lot.

Actually, Liverpool is like Transylvania in lots of ways. It’s incredibly friendly. The vecini thing works there too. They’re sociable. They love to get together. There’s a tradition of knocking on. It just means they’re knocking on the door and they’re expecting to walk in, sit down, have a cup of coffee or tea. But I discouraged that too, when I lived there. Remember, I work from home. Still, there is indeed British reserve – we can take our time making close friends. Usually you wait to be invited into someone’s home. You can ask to come, but don’t just turn up at the door. The English are very warm with friends, but they’re just a bit wary of strangers. There are too many people on the island – 70 million people on a small island – so you have to keep a mental distance. This is most obvious in London, which is one of the biggest cities in Europe. So the only way to survive and stay sane there is to keep your distance. Even if you’re crammed on the tube train, you still have this mental distance. It’s the only way to

stay sane. In London you don’t make eye contact on the street because if you do, it can be taken as a threat of some kind. It’s just too big a city. But in Liverpool everyone’s friendly and everyone just engages.

What do you think about Romanian tourism?

I see some really nice groups on Facebook promoting the area very well. But there is something a little bit disappointing. From my experience, a lot of the places in villages like Magura tend to be exactly the same.

They all have hard upright chairs, there’s no sofa to relax on… Sometimes there’s a day when you don’t feel like hiking – you just want to lie on the sofa and read. But the hosts want you out, so they can get on with the business of cleaning and cooking… I understand that, but, you know, some days you just want to be lazy and feel cosy. And it would be great to find places that look and feel different, not all varnished wood and hard surfaces.

Are you still happy in the heart of Transylvania? Is there a way from Carpathia back to Liverpool? Do you miss England?

I’m not blind to what is wrong with the country. Nowhere on Earth is perfect where humans are involved. The problems that Romanians hate – politicians and corruption – drive everybody mad. And there are also things that frustrate me, as a foreigner, that local people accept and approve, such as the massive influence of the Church. Still, there is no going back. I do foresee moving from M\gura because with every year that passes I get less able to handle the winters. So I can see a time where I will have to leave. But I’ll go to Z\rne[ti or somewhere close by. I couldn’t afford UK property prices and living costs – the difference is huge. If this house, in this location, were anywhere in the UK, it would be worth many times the price. In England the location is critically important, less so here. So I’ve got no plans to return to the UK. I don’t like the way the politics has gone, it scares me. That said, I do miss England. I miss the old England that I grew up in.

I miss bluebells in the Spring. Things like foodie treats, bacon, Lancashire cheese, crumpets – but they’re not important.

M\gura, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Have you noticed that it is not really part of Romanian culture to ask questions, to raise issues…? For instance, if someone jumps the queue and you complain to the cashier, the other people in the queue are more likely to have a problem with you than with the queue-jumper. What do you think about that?

One of the benefits of getting old, and being a foreigner, and being British, is that people are much more tolerant with you. While I’m getting less tolerant of certain things. So when I see someone shoving into a queue, I tap them on the shoulder and say – hey, we’re all waiting (in Romanian). Quite firmly. I don’t shout because there’s no need to be rude, but I’ll make it plain – we’re all waiting, matey.

Sometimes they move, sometimes they don’t... Also, the guy on the door, keeping the queue in order, might shepherd me in, but (being English and used to polite queues) I say – I’ll wait, it’s ok. Because I’m old and foreign I’m given much more licence. I’ve learned from Romanian friends to march to the front and ask – is there anyone free? – even if I have to go back and wait. Romanians are generally more courteous and restrained than I am these days.

I will question things. Trying to get my papers updated, I had to go to the police, of course. They all seem to speak impeccable English, it’s wonderful. They say – we know you should be able do all this online, but that’s just the way it is, we’re sorry. If they tell me to come back another day, I explain that I live in the mountains and it’s difficult for me to get

to the city; often they will help me solve the problem that day. It feels like a combination of my looking old and stupid, asking questions and meeting with Romanian kindness.

When I was in the hospital, I was in a ward with other old ladies. I was the only one who would ask questions – what’s this pill? No, I’m not taking statins. “Why not?”, they would ask.

I’ve researched, I’ve read… Not everyone bothers to read about stuff and they don’t like to argue with the doctors. Except me. I just want to understand – it’s my body, after all, so I’m interested. The doctors, particularly the older ones, don’t like it at all. If they are really rude, I’ll ask them – who’s paying your salaries? We are! The young ones are quite amused by such a crabby old foreigner, I think, and they give me helpful answers and are kind.

What do you think about our educational system?

I don’t know enough about it to speak with expertise, but it seems quite polarised.

For instance, at Moisil High School and Laz\r, both in Bucharest, the teachers and kids were great – bright and open to new ideas. But what I saw at another leading school, where the King studied, was scary. I was doing a writing class for “{coala Altfel”, but the kids weren’t interested in writing. I don’t know why they were in my class. I’d told them to bring pen and paper, but they hadn’t bothered; so we wasted twenty minutes while they hunted down writing materials… These are supposedly the country’s top students. But

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

they sat there absolutely blank. I had to work so hard to get through to them. They were cynical little devils. They didn’t want to be told what to do by some old bag from Britain. Obviously, they’re very bright, but they had no interest at all in what we were doing. And their teacher was being really difficult arguing – You can’t do this, you can’t do that… I wished he would shut up. Some of the kids warmed up eventually and took part, but most of them were just sitting there, probably wishing they were elsewhere. And they’ll be at university now, learning how to run the country.

I had a comparable experience at a technical college in Brasov. A teacher wanted me to go and talk in English to this senior class to try and whip up a bit of enthusiasm about enterprise. But their eyes just glazed over. I asked them – “Who wants to go to university? Who wants to start their own business?” etc. But most were looking to get a job as a hairdresser or mechanic or something similar. Nothing wrong with that at all. We all need hairdressers and mechanics… But they had no ambition. No interest. I talked to them individually and in groups, and by the end they were coming up with really interesting stuff. But – my God! – it was hard. And the teacher said – we have no budget, we’re not encouraged, we’re not given any money for materials or to help them in any way. So there’s that.

I’ve also been to a couple of elite schools outside Bucharest. The kids… their English is fantastic, and they are very bright, very enthusiastic. A bit too enthusiastic, though. I find it scary because the parents are obviously pushing, pushing, pushing… This always makes me a little uncomfortable.

On the other hand, the top kids here win Olympiads all over the place, particularly with IT – I think Romanian is the second language at Microsoft’s HQ. So it seems very polarized – but that’s just in my limited experience.

Have you been to other parts of Romania?

Have you visited other cities?

Very few. I’ve driven through places on the way back to Britain sometimes; but to be honest, I really haven’t explored very much because I’m spoiled in M\gura. Out of every window I have these beautiful views… What

55

ROBELO INTERVIEW ARABELLA MCINTYRE-BROWN

cu meniurile, cu decorul, poate a[ g\ti unele torturi câteodat\... Chiar [i a[a, nu am energia [i abilit\]ile necesare s\ o fac. Plus c\ eu, pas\mite, m\ ocup cu scrisul.

Lucra]i la o carte acum?

Reeditez A Stake in Transylvania [i am în lucru continuarea acestui volum, A Spell in Transylvania. Spell are doua în]elesuri in englez\, poate fi o vraj\ sau o perioad\ de timp.

Vorbesc despre anul trecut, 2020, despre Brexit, Covid, amintiri... A Stake in Transylvania este doar despre acest loc. Dar Spell in Transylvania este mai mult o carte de memorii, este despre via]a de zi cu zi de la M\gura, amintirea întâlnirilor cu persoane deosebite, gândurile mele despre politic\... [i apoi a venit Covid-ul, a[a c\ e [i despre asta pu]in... E mai mult un mozaic, din perspectiva mea de s\tean la munte în Europa Central\.

Scriu [i o nou\ carte de copii. E o poveste adev\rat\ despre acel ursule] de plu[ (n.r. foto pag. 52). El este protagonistul c\r]ii, l-am botezat ursule]ul care-a a[teptat. E o carte despre dragoste [i pre]ul ei. Acel ursule] are 62 de ani.

Uita]i-v\ la el! E impecabil! Iar din ursule]ul pe care l-am iubit au r\mas doar franjuri de lân\.

Atâta l-am iubit pân\ nu a mai rezistat.

Crede]i în eroi nerecunoscu]i?

E o solu]ie s\ public\m pe cont propriu?

Sunt foarte mul]i scriitori mediocri care fac o gr\mad\ de bani. Succesul lor nu are a face atât cu talentul lor, cât are cu marketing-ul. Au un talent extraordinar în a se b\ga în fa]\. De partea cealalt\, sunt foarte mul]i oameni talenta]i care nu au tupeul s\ se arate în fa]a noastr\ [i care nu pot primi ajutorul de care au nevoie. Poate c\ ei nu le cad cu tronc editurilor, c\ci ele caut\ oameni frumu[ei, care dau bine pe materialele publicitare [i în interviuri, la TV. În Anglia e treab\ grea cu editurile, e foarte greu s\ intri în aceast\ industrie. A[a c\ r\mân mul]i oameni talenta]i necunoscu]i sau nici m\car nu sunt publica]i. Eroul nerecunoscut exist\, într-adev\r.

S\ publici pe cont propriu e o sabie cu dou\ t\i[uri. Poate fi calea corect\, dar acest model las\ s\ treac\ [i ceva maculatur\, în principal pentru c\ mul]i scriitori neexperimenta]i din Anglia nu accept\ ca m\car un cuvânt din scrisul lor dumnezeiesc s\ fie schim-

bat. {i în România, din câte îmi dau seama, procesul de editare prezint\ lacune. Se fac corect\ri de gramatic\ [i punctua]ie, se elimin\ mici gre[eli, dar nu exist\ ideea de editare în adev\ratul sens al cuvântului – acest personaj e slab, mai bine l-ai alege pe acesta, scap\ de \sta mai devreme, capitolul \sta ar merge mai bine aici, în locul \stuia, de ce nu începi de aici mai bine, de ce nu tai partea asta... Acest lucru nu se întâmpl\ în România. Eu am avut doi editori la c\r]ile mele, unul pentru cartea de copii [i unul pentru cea de nonfic]iune. {i a trebuit s\ le spun – Rogu-v\, fi]i

oameni care m-au influen]at, atât din punct de vedere al caracterului, comportamentului, cât [i la scris... Sunt tot felul de oameni. Întreba]i-m\ mâine!

Ce zice]i de Mozart? Îl respect enorm [i am pentru el o admira]ie nem\rginit\, chiar dac\ era pueril [i îi pl\cea umorul scatologic [i era, pân\ la urma, un b\ie]el obraznic. Dar ce geniu sublim! Îl tachina pe Salieri [i r\mânea mereu pe ultima sut\ de metri cu compozi]iile, scriind pân\ în ultimul moment. Îl apreciez mult [i pe Byron, care e de multe ori în]eles gre[it. El era un alt geniu – se pare c\

Foto: © arhiva personal\ justvision

56

curajo[i, spune]i-mi când gre[esc undeva.

Poate m\ voi împotrivi [i, dac\ v\ conving, atunci r\mâne ca mine. Dar, de obicei, veneau cu sfaturi foarte bune. Câteodat\ erau pe lâng\, dar asta însemna, în principiu, c\ nu am prezentat bine ideea. A[a c\ a fost o b\t\lie s\n\toas\, productiv\. Aceste b\t\lii fac cartea mai bun\. Scriitori neexperimenta]i de multe ori se gândesc în felul urm\tor – uite aici manuscrisul, ia [i tip\re[te! Dar [i cei mai buni scriitori au nevoie de editare. Orice profesionist î]i va spune – bineîn]eles c\ trebuie editat!

Cine sunt eroii dvs.?

Mie îmi plac rebelii [i dezmo[teni]ii soartei. Am fost o mare amatoare de emisiuni la televizor [i Robin Hood a fost primul meu erou când aveam patru ani. Mi se p\rea romantic cum tr\ia el în p\dure, iar oamenii [erifului p\reau to]i urâ]i [i pro[ti. Dar sunt mul]i

nu a corectat niciodat\ niciun cuvânt ce l-a a[ternut pe foaie. Are o poezie care îmi place foarte mult – Darkness. E o viziune sumbr\, un co[mar pe care l-a avut în Italia [i pe care l-a pus pe foaie. Creioneaz\ o lume postapocaliptic\ – e o poezie foarte puternic\, foarte diferit\ de operele lui mai cunoscute. O alt\ lucrare interesant\ e piesa Cain [i Abel, care explic\ multe despre viziunea sa asupra vie]ii.

Favorita mea nu e poezia lui romantic\, ci scrisorile [i jurnalele lui. Era a[a t\ios cu du[manii lui! Pe lâng\ scris, Byron a fost un erou în Grecia, datorit\ eforturilor sale pentru independen]a Greciei.

Apoi, au fost unul sau doi angajatori de la care am înv\]at câte ceva. Unul era un tip de vreo treizeci ani, epileptic [i care în general nu st\tea foarte bine cu s\n\tatea, în ciuda vârstei. Îl salutam – Bun\, Phil, cum e[ti? Iar el r\spundea mereu – De la excelent în sus! Nu

Foto: © arhiva personal\ justvision

could be better? And I’m getting lazy: I used to love to drive and explore, but not any more.

Brasov’s a great city. But, to be honest, I’m fed up with cities. I prefer small towns and villages. In Britain we have ancient and exquisitely beautiful little towns… The trouble is that these lovely old towns are often wrecked by new, horrible development. The landscape we have here in Magura is unbeatable, but there’s continual building – there must be double the number of houses since I visited in 2004. Romania must protect its assets before it’s too late. Sensitive and controlled development is probably essential, but it is tragic to

Spell in Transylvania. Spell has two meanings: a magic enchantment, and a period of time.

It’s about last year, 2020, and Brexit, and Covid, and memories… A Stake in Transylvania is just about this place. But Spell in Transylvania is more of a memoir, day-to-day life in M\gura, recalling meetings with some amazing people, mixed with occasional inexpert ranting about politics. And then Covid, of course, came along, so it’s a little bit about that as well. It’s more of a mix, from the perspective of my mountain village in Central Europe.

I’m in the middle of a new children’s book.

This one’s a true story about that teddy bear

see the good old ways being lost to global economic steamrollers.

The thing I miss, though, in Romanian villages – not the Saxon villages – is the town centre, the village square, where everyone can sit and chat. That’s not feasible here in Magura because of the terrain. It’s such a popular village with tourists that I had dreams about opening a café here for a while. But I’m a lousy businesswoman and I know exactly how much hard work a café would be. In my fantasy I wouldn’t be actually running it – just dreaming up the ideas, the menus, the decor, maybe I’d cook some of the cakes from time to time. But I just don’t have the energy or skills to do it.

And I’m supposed to be writing books...

over there (e.n., see p. 52). He’s the star of the new book, which is called the teddy who waited. It’s about love, really, and the price of love.

This bear is 62 years old – look at him! He’s pristine! And the bear that I really loved is in tatters… Just scraps of wool, because I loved him to pieces. Poor old boy! Lots of interesting ideas to explore.

Are you working on something now?

I’m reprinting A stake in Transylvania and I’m finishing off the sequel which is called – A

Do you believe in unsung heroes?

Is self-publishing a solution?

There are lots of very mediocre people who are making huge amounts of money.

Their success is not so much a matter of talent as it is a matter of marketing. But they have a great talent in pushing themselves. And there are lots of very talented people who don’t have the courage to shove themselves forward and can’t get the help they need. They may not look right to publishers, who want beauti-

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

ful young things who will look great on the marketing material and in TV interviews. In the UK, publishing is a tough industry – very hard to break into. You get lots of very talented people who don’t get known or even published.

So the unsung hero does definitely exist.

Self-publishing is a double-edged sword.

It can be a way forward, but there’s also some absolute garbage out there, mostly because a lot of inexperienced writers in the UK don’t accept that a word of their beautiful prose should be touched. And in Romania, as far as I can see, there seems to be a big gap in the process of editing. There is copyediting, looking for typos, little mistakes. But a proper, robust edit of the book – this character is weak, why not think of this one, kill him off early, this chapter should be here and that chapter should be there, why not start it here, why not cut that part out… That doesn’t exist here.

When I wrote my books I had two editors, one for the non-fiction and one for the children’s books. And I had to ask them, please, be courageous, tell me that I’m doing this wrong; I might argue with you, and if I can persuade you, fine. But usually they made very good points. Sometimes they’d miss the point – but that usually meant I’d not written it properly.

So we had a good battle, a very productive, effective and good-humoured battle. This makes the book better. Inexperienced or bad writers think – there you go, there’s my manuscript, go print it! But even the best writers need editing. Any professional writer will tell you – of course it needs editing!

Who are your heroes?

I often like the rebels and the underdogs. I was a big TV addict, and Robin Hood was my first hero when I was four. Living in the forest was always a very romantic idea, and the Sheriff’s men all seemed to be ugly and stupid...

But lots of people influence me, both in my personal character and behaviour, and my writing style. All sorts of people, really, I don’t have favourites –– ask me tomorrow!

How about Mozart? I have huge respect and unbounded admiration for him. Even though he was childish and liked scatological humour, and was just a naughty boy, really.

But what a sublime genius! He teased Salieri.

And he was always late with his music, writing till the last minute. I’m also a big fan of Byron,

57

ROBELO INTERVIEW ARABELLA MCINTYRE-BROWN

spunea, cum am face-o mul]i dintre noi, c\ suntem bine, sta]ionar... Indiferent cât de r\u se sim]ea, el era mereu de la excelent în sus.

M\ f\cea pe mine s\ m\ simt mai bine. Era formidabil. Asta a fost o lec]ie bun\.

Eroi ai stiloului am mul]i, inclusiv personajele create de ei, de exemplu - Pierre din R\zboi [i Pace, Bela Wilfer din Prietenul nostru comun al lui Dickens, c\r]ile lui PG Wodehouse, atât stilul, cât [i modul în care folosea limba englez\, multe dintre personajele sale, c\r]ile lui Geoffrey Willans despre Nigel Molesworth (acum e unul dintre eroii mei), ilustrate de c\tre Ronald Searle – repere culturale britanice.

A[adar crede]i în gândirea pozitiv\?

A[a vom cunoa[te succesul?

E mai mult vorba despre a fi deschis la oportunit\]i [i a permite lucrurilor s\ se desf\[oare. E vorba despre a spune Universului – În regul\, mul]umesc, da! Cele mai bune decizii ale mele s-au întâmplat în acest fel – totul s-a transformat în jurul meu, cu ajutorul celorlal]i. Dar, mai întâi, trebuie s\ defini]i ce înseamn\ succesul pentru dumneavoastr\ – o poal\ de bani? mai mul]i decât vecinul? o ma[in\ mai tare? titluri de onoare? Eu mereu m\ gândesc ce norocoas\ sunt s\ fiu aici. Nu am pl\nuit s\ am o cas\ în Transilvania, pur [i simplu s-a întâmplat. A[a s-a desf\[urat via]a mea, cu surprize.

Românii au fost foarte primitori [i m\ consider foarte norocoas\. Nu am bani, dar am lucruri faine în posesia c\rora am intrat de-a lungul anilor. A[a c\ faptul de a fi aici [i de a avea toate aceste lucruri cu mine, c\r]ile mele, prietenii mei, aceast\ via]\ frumoas\...

Nu mi-a[ fi putut imagina acest lucru acum dou\zeci de ani. România mi-a oferit aceste lucruri [i îi sunt cu adev\rat recunosc\toare. Între timp, cei din Anglia sclavagesc prin birouri sau cine [tie ce mai fac, se plâng de Brexit, de bani... Îmi spun – E[ti a[a norocoas\! Ce mi-a[ dori s\ pot [i eu s\ fac ca tine! Si eu le spun – P\i, atunci, face]i! Atunci ei spun – Nu pot, c\ tre’ s\ iau ma[ina nou\ la anu’. Atunci nu v\ mai plânge]i! Sunt a[a norocoas\ ca sunt aici [i tr\iesc în acest fel...

A fost o sum\ mic\ de bani c\ s\ cump\r casa propriu-zis\, dar am avut atâta noroc [i am primit atâta bun\tate...

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

Foto: © arhiva personal\ justvision

58

whom people often misunderstand. He was another genius – apparently he never corrected a single word he wrote. There’s one poem of his that I particularly love – Darkness. It’s a really bleak vision, a dream that he had when he was in Italy. He just had this terrible nightmare and he wrote it down. It’s a picture of a post-apocalyptic world – very powerful, and it’s very different in style to his better-known works. Another intriguing work is his play Cain and Abel, which explains much about his approach to life. It’s not his Romantic poetry that I admire so much – but his letters and his diary notes are fantastic.

His letters could be so funny – he would be scathing about his enemies. Quite apart from his writing, Byron was a hero in Greece, for his efforts to support the Greek struggle for independence.

Then, there were one or two employers who had habits that I learned from. One guy was an epileptic and generally not very healthy man, even though he was, I think, in his late thirties. I’d say – ‘Morning Phil, how are you? His reply was always – I’m very well, thank you! Not as so many of us say, ‘Fine,’ or ‘OK, I suppose...’ He made me feel better.

However bad he may have felt, it was always – Very well, thank you! It was lovely. That was a good lesson.

Writing heroes – again, so many, and this includes the fictional characters they created. Pierre, for instance, in War & Peace. Bella Wilfer in Charles Dickens’s Our Mutual Friend. The books of PG Wodehouse – both his style, use of language, and many of his

John Rock The Robelos

characters. The books about Nigel Molesworth (now he’s one of my heroes) by Geoffrey Willans and the genius illustrator Ronald Searle – British cultural icons.

So you belive in positive thinking?

Will this bring about success?

It’s more about being open to possibilities and allowing things to happen for you.

It’s about saying – OK, alright, yes, thank you!

– to the universe. My best decisions worked that way – everything turned around me.

Other people made it happen. But, first of all, you have to define success. Is it a lot of money? More money than your neighbour? A smarter car? Honours and prizes? For me, I keep reminding myself that I am phenomenally lucky to be here. I didn’t plan to have a house in Transylvania, it just seemed to happen. That’s the way life turned out, full of surprises. Romanians have been really welcoming and I’m so fortunate; I’ve got no money but some nice things that I’ve acquired or been given over the years… So, to be here with all that and to have my books, friends, this good life… I couldn’t have imagined it, even 20 years ago. Romania has made that happen for me and I’m really grateful. Meanwhile, the people back in the UK are sweating away in their offices, or whatever jobs they have, moaning about Brexit and having no money telling me – oh, you’re so lucky, I wish I could do what you did! And I say – well, do it! Move somewhere else! And they say – I can’t, I have to get a new car next year.

So stop moaning... I’m so lucky to have been able to move here and have this lifestyle. It was a small amount of money involved in terms of actually buying the house, but massive amounts of luck and kindness.

60 ADVERTORIAL PR|P|STIILE Z|RNE{TILOR

Possessio Regalis Zerne

Pr\p\stiile Z\rne[tilor

Dac\ v-a]i îmb\tat de frumuse]e vizitând satul M\gura, dac\ a]i întâlnit-o pe uli]e pe scriitoarea din Liverpool, Arabella McIntyreBrown (scump\ la vedere, scriitoarea ]ine la intimitatea ei), o prezen]\ enigmatic\ [i exotic\ în acela[i timp, dac\ a]i f\cut o tur\ MTB la Curm\tura [i a]i luat o mas\ bun\ la una din pensiunile de la poalele Bucegilor, se cade s\ face]i o vizit\ [i la Pr\p\stiile Z\rne[tilor, paradisul amatorilor de escalad\ din Carpa]ii Meridionali.

Cu sentimentul ca m\ despart de un prieten bun, de o lume dureros de frumoas\, pe care nu [tiu când ([i dac\) am s\ o mai rev\d, am l\sat în urm\ satul M\gura [i m-am întors în civiliza]ie, pe [oseaua care leag\ Râ[novul de Z\rne[ti. Culoarul Ruc\r-Bran are de oferit surprize la tot pasul: dac\ tragi de volan, la orice intersec]ie, sånga sau dreapta, nu gre[e[ti. Vei descoperi noi [i noi locuri de vis.

Pe Harta Iosefin\ a Transilvaniei dintre anii 1769-1773 figura localitatea Z\rne[ti, care în-

globa localitatea Tohanu Vechi [i, mai tårziu [i localitatea Tohanu Nou. Dorit\ de împ\ra]i [i st\pâni, în anul 1395 localitatea a fost numit\ Possessio Regalis Zerne.

Dezindustrializarea na]ional\ care a dus la închiderea atâtor fabrici a s\r\cit popula]ia din zon\, iar turismul care a început s\ se dezvolte în ultimii ani a venit ca o gur\ de aer (curat) pentru antreprenorii din turism [i pentru popula]ia localit\]ilor r\sfirate de-a lungul traseului turistic.

La doar câ]iva kilometri de Z\rne[ti, (în trecut numit Zârna, Zerne[ti, Zârne[ti, Särnescht, în dialectul s\sesc, Zernen, Zernescht, în german\, Zernest, Zernyest, în maghiar\), se afl\ Cheile Z\rne[tiului, numite [i Pr\p\stiile Z\rne[tiului, un culoar pietonal [i rutier aflat pe malurile râului Bârsa, din Parcul Na]ional Piatra Craiului.

Parcul, situat pe teritoriile jude]elor Arge[ [i Bra[ov, este o arie natural\ protejat\ [i se întinde pe teritoriile administrative ale

comunelor Dâmbovicioara, Dragoslavele, Ruc\r, Fundata, Moieciu, Bran [i pe cel al ora[ului Z\rne[ti.

Parcul Na]ional Piatra Craiului reprezint\ o zon\ cu vârfuri abrupte (Vârful }imbalul Mare 2.177 m, Vârful dintre }imbale - 2.170 m) din roc\ metamorfic\, stânc\rii calcaroase de vârst\ jurasic\, grohoti[uri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Z\rne[tiului, Cheile Vl\du[ca, Cheile Dâmbovicioarei), pe[teri, ochiuri de mla[tin\, cursuri de ap\ sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Pr\p\stiile Z\rne[tiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor, paji[ti montane, fâne]e, p\[uni, zone împ\durite.

Parcul Na]ional se suprapune geografic cu situl Piatra Craiului [i include Rezerva]ia Natural\ Cheile Z\rne[tilor, arie protejat\ de interes geologic, floristic, faunistic [i peisagistic, cunoscut\ [i sub denumirea de Pr\p\stiile Z\rne[tilor, cel mai vizitat obiectiv turistic din

The ROBELOs No- 5, 2021 Foto:© Ilie Tudorel Toamn\/Autumn

Piatra Craiului. Accesul în parc se poate face de pe drumul na]ional DN73A, pe ruta Bra[ov - Râ[nov - Z\rne[ti, de la Bra[ov, sau pe drumul na]ional DN73D, urmând ruta Pite[ti - Câmpulung - Z\rne[ti, dinspre Pite[ti. În parc mai pot fi vizitate Pe[tera Liliecilor, Pe[tera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstic\ Dâmbovicioara - Brusturet, Pe[tera Dobre[tilor, Pe[tera nr. 15, Pe[tera Stanciului [i Pe[tera Uluce.

Pr\p\stiile Z\rne[tilor sunt un loc numai bun unde s\ v\ petrece]i un

weekend adorabil cu familia f\cånd hiking, mergånd la pas domol, dând o tur\ de toamn\ cu bicicleta sau, pentru o portie bun\ de adrenalin\, f\cånd escalad\. Traversând canionul se poate ajunge pe Platoul M\gura, la cabana Curm\tura sau pe crestele Mun]ilor Piatra Craiului. Traseul este spectaculos, impresioneaz\ cu peisajele s\lbatice [i cu pere]ii de stânc\, care sunt adev\rate provoc\ri pentru temerarii alpinismului.

Drumul este accesibil, pân\ la barier\, [i cu ma[ina.

Ligia {endrea

61

62

COME AND SEE CETATEA SIGHI{OARA

Turnurile de ap\rare ale Cet\]ii Sighi[oara Mo[tenirea cultural\ a sa[ilor din Ardeal se pierde, cu fiecare zi, pu]in câte pu]in, în cea]a nepas\rii [i a neputin]ei care se a[terne peste casele [i cur]ile l\sate în urm\ de gospodarii care le-au construit [i locuit, aidoma unei dimine]i mohorâte.

„NomenDomini

Odat\ cu satul romånesc, se pierde pentru totdeauna un mod de via]\ romantic.

Eforturile de conservare a patrimoniului nu reu[esc s\ salveze de la ruin\ bisericile [i fortifica]iile medievale din Ardeal, decât într-o mic\ m\sur\.

Genera]iile de ast\zi, ca o ironie a soartei, se pot bucura c\ se num\r\ printre ultimele norocoase, c\ le mai pot admira în picioare.

Dintre toate localit\]ile s\se[ti din Ardeal, Sighi[oara se întip\re[te cel mai profund în mintea [i în sufletul celor care au p\[it pe

Turnul cu Ceas, Cetatea Sighi[oara, monument UNESCO, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

TurrisFortissima" Inscrip]ie aflat\ pe prima stem\ a ora[ului Sighi[oara

str\du]ele pietruite ale b\trânului burg medieval. Aceste str\du]e, care ignor\ în egal\ m\sur\ linia dreapt\ [i planul orizontal, ascund [i dezv\luie, la fiecare pas, într-o elaborat\, dar fireasc\ scenografie urban\, tablouri medievale care încânt\ ochiul [i

incit\ imagina]ia. Farmecul [i personalitatea de neconfundat a ora[ului s-au construit în timp, prin armonizarea depunerilor succesive ale istoriei.

Construc]ia emblematic\ ce i-a sporit renumele este, desigur, cetatea, cu ale ei turnuri

de ap\rare ridicate de breslele de meseria[i.

Sistemul defensiv, construit [i ap\rat de bresle, era compus dintr-un zid lung de 930 m, 14 turnuri de ap\rare [i 5 bastioane de artilerie.

Din el se mai p\streaza ast\zi 9 turnuri, 2 bastioane [i o parte din zidul de incint\.

63

64

COME AND SEE CETATEA SIGHI{OARA

Turnul cu Ceas Dintre toate turnurile, cel mai faimos [i cel care ilustreaz\ cel mai bine efortul de ap\rare al cet\]ii este Turnul cu Ceas. M\soara 64 de metri în\l]ime [i num\r\ 110 trepte distribuite pe 6 nivele. Acoperi[ul în stil baroc – realizat în anul 1677, dup\ marele incendiu din 30 aprilie 1676, care a distrus o parte din cetate – are 4 turnule]e, pe col]uri. Acestea simbolizau autonomia juridic\ a ora[ului. Pân\ în anul 1556 în turn a func]ionat prim\ria ora[ului Sighi[oara, dup\ care turnul a avut diverse destina]ii. La sfâr[itul secolului al XIX-lea a devenit sediul muzeului sighi[orean. Muzeul [i-a deschis por]ile la 24 iunie 1899. Un colec]ionar pasionat, medicul Bacon (1857-1941) a fost ini]iatorul [i primul custode al muzeului care purta numele de Alt Shassburg (Sighi[oara veche).

Turnul Cositorarilor, foto: © Ilie Tudorel

[i reparat în secolul XVI. Este unul din pu]inele turnuri neatinse de incendiul din 1676. Turnul Frânghierilor este singurul locuit din cele 9 turnuri p\strate. Ast\zi este locuin]a paznicului bisericii cimitirului.

Turnul Frânghierilor Ridicat odat\ cu primele ziduri ale cetatii, Turnul Frânghierilor a fost distrus de invazia t\tar\ din 1241. A fost, apoi, reconstruit în 1350

Turnul Cositorarilor, foto: © Ilie Tudorel

Turnul M\celarilor Construit în a doua jum\tate a secolului al XV-lea, Turnul M\celarilor este situat pe partea

vestic\ a zidului înconjur\tor [i este unul dintre cele dou\ turnuri de ap\rare a por]ii Törle unde, pe vremuri, în fiecare sear\, se f\cea împ\r]irea turmelor. În fa]a sa a fost construit un bastion.

Pozi]ionat la poalele celei mai abrupte por]iuni ale dealului, turnul a avut rol de ap\rare împotriva atacurilor venite din direc]ia sud-vest [i nord-vest a cet\]ii. Datorit\ formei

Turnul M\celarilor, Poarta Törle, Cetatea Sighi[oara, foto: © Ilie Tudorel

Turnul Frânghierilor, foto: © Ilie Tudorel

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

Turnul T\b\carilor, foto: © Ilie Tudorel

Cetatea Sighi[oara, monument UNESCO, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Scara {colarilor, monument UNESCO, foto: © Ilie Tudorel

65

66

COME AND SEE CETATEA SIGHI{OARA

sale hexagonale, turnul are câmp de tragere în toate direc]iile.

Turnul Cositorarilor Turnul Cositorarilor, împreun\ cu Turnul cu Ceas, domin\ partea de jos a ora[ului. A fost ridicat odat\ cu zidul de ap\rare a cet\]ii [i a suferit distrugeri succesive cauzate de numeroase cutremure [i incendii, dar a fost mereu ref\cut. Cea mai important\ reconstruire a avut loc în anul 1583.

Cu o în\l]ime de 25 metri, Turnul Cositorarilor are o baz\ dreptunghiular\, un trunchi de form\ pentagonal\ urmat de un etaj octogonal [i un acoperi[ cu laturi inegale, de form\ hexagonal\. Turnul Cositorarilor este legat de Turnul T\b\carilor prin Galeria Arca[ilor, formând o linie defensiv\ puternic\ în vederea ap\r\rii p\rtii de sud-vest a ora[ului.

Turnul Fierarilor Ridicat în anul 1631 pe temeliile vechiului Turn al B\rbierilor, Turnul Fierarilor se afl\ în Turnul Croitorilor, Cetatea Sighi[oara, foto: © Ilie Tudorel

Turnul M\celarilor, Poarta Törle, Cetatea Sighi[oara, foto: © Ilie Tudorel

spatele Bisericii M\n\stirii Dominicane. Turnul are o decora]ie aparte, cu console, guri de p\cur\ [i goluri de tragere. A fost distrus în incendiul din 1676, dar a fost reconstruit.

direc]ie [i guri de tragere. A fost construit cu scopul de a asigura ap\rarea cur]ii interioare a Turnului cu Ceas.

Turnul Cizmarilor Turnul T\b\carilor Turnul T\b\carilor, ridicat între secolele XIII - XIV se afl\ în partea sud-vestic\ a cet\]ii.

Este un turn modest în compara]ie cu vecinul s\u, Turnul Cositorarilor, de care este legat prin Galeria Arca[ilor. Are plan p\trat, cu dimensiuni reduse, acoperi[ înclinat într-o singur\

Turnul Cizmarilor a fost atestat documentar pentru prima dat\ în anul 1594. În forma actual\ este unul dintre turnurile recente, el tr\dând unele influen]e ale arhitecturii baroce.

De dimensiuni reduse, reconstruit în anul 1650, turnul urmeaz\ o form\ hexagonal\ cu laturi inegale. Incendiul din 1676 l-a distrus

Cetatea Sighi[oara, monument UNESCO, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Pia]a Cet\]ii, Casa cu Cerb

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

jum\tate din localitate, a distrus [i turnul. A fost [i acesta reparat, supraîn\l]at [i a c\p\tat forma actual\. Este un turn cu baz\ p\trat\ [i 4 etaje. Ultimul etaj iese în consol\ [i se pot observa guri de p\cur\.

Turnul cu Ceas, foto: © Ilie Tudorel

Cântece de menestreli Sighi[oara sau Schäßburg, a[a cum se nume[te în limba emigrantilor saxoni întemeietori ai ora[ului, unul dintre cele mai interesante [i mai fascinante ora[e ardelene, denumit [i „Perla Tansilvaniei”, a devenit o destina]ie de vacan]\. Datorit\ farmecului medieval, Sighi[oara este curtat\ [i iubit\, deopotriv\, de turi[tii români [i str\ini. În scop turistic [i de sustenabilitate economic\, în vechiul burg au loc anual numeroase evenimente culturale.

Dup\ turul turnurilor de ap\rare ridicate de breslele de meseria[i se cade s\ d\m pu]in\ aten]ie [i evenimentelor citadine ocazionate de festivalurile care au loc în ora[.

Festivalul Medieval

complet. În anul 1681 a fost ref\cut din temelii [i a c\p\tat actualul aspect cu influen]e baroce. În interiorul s\u au fost descoperite dou\ importante inscrip]ii, p\strate ast\zi în colec]ia Muzeului de Istorie. În primul document epigrafic apare prima stem\ a ora[ului cu inscrip]ia „Nomen Domini Turris Fortissima” (Numele Domnului, cel mai tare turn), iar pe cel de al doilea st\ scris „Sub domnia ilustrisimului [i prealuminatului principe G. Rakocyi II, din mila lui Dumnezeu, Principe al Transilvaniei [i Comite al secuilor”.

Turnul Croitorilor Turnul Croitorilor, construit în secolul al XIV-lea , este situat în partea opus\ Turnului cu Ceas [i str\juie[te a doua poart\ de acces în cetate. Ini]ial, cele dou\ turnuri au avut aceea[i form\, îns\, în timpul marelui incendiu, pulbe-

r\ria depozitat\ din Turnul Croitorilor a explodat [i a distrus turnul în mare m\sur\. Bolta por]ii dinspre nord s-a pr\bu[it [i a fost zidit\ în forma ini]ial\, în 1935. Cele dou\ ganguri carosabile ce str\pung parterul turnului se puteau închide din ambele p\r]i cu grilaje de fier. Partea superioar\ este prev\zut\ cu goluri de tragere [i guri de aruncare.

Turnul Cojocarilor Turnul Cojocarilor sau Turnul Bl\narilor de pe partea vestic\ a zidului înconjur\tor este unul dintre cele dou\ turnuri de ap\rare a por]ii Törle, unde, pe vremuri, în fiecare sear\, a[a cum am mai specificat, se f\cea împ\r]irea turmelor.

A fost construit probabil în secolul al XVlea [i a fost ap\rat de breasla cojocarilor.

Incendiul din 1676, care a devastat aproape

Începând cu anul 1992, în fiecare var\, Cetatea Sighi[oarei î[i retr\ie[te trecutul datorit\ Festivalului Medieval. Pe str\du]ele înguste, sub zidurile îmb\trânite de vreme, apar cavaleri, c\lug\ri, vr\jitori, clovni [i duhuri întrupate, veni]i dintr-o lume în care fabulosul [i teribilul tr\iau laolalt\ – hr\nind frica, dar [i neostoita înclina]ie spre aventur\.

La Sighi[oara Evul Mediu nu mai este nici întâmpl\tor, nici întunecat [i nici nu mai apar]ine trecutului. Dup\ sute de ani a ren\scut prin tot ce a avut mai omenesc [i etern în el: arta! Festivalul Sighi[oara Medieval\ reînvie o epoc\ ce p\rea demult apus\ [i smulge prezentului o f\râm\ de Ev Mediu ascuns\ în cântece de menestreli.

Importan]a acestei manifest\ri const\ în puntea de comunicare realizat\ prin intermediul artei, cu ajutorul diferitelor genuri artistice specifice Epocii Medievale: jocul, teatrul, dansul, muzica, nu mai pu]in important\ fiind diversificarea [i multiplicarea formelor de comunicare cultural\, care, implicit, faciliteaz\ o mai bun\ în]elegere a fenomenului de multiculturalitate, specific Sighi[oarei.

Festivalul ProEtnica Mai tân\r decât cel medieval, organizat începând cu anul 2001, Festivalul Intercultural

67

COME AND SEE CETATEA SIGHI{OARA

ProEtnica este un proiect al asocia]iei Centrul Educa]ional Interetnic pentru Tineret Sighi[oara (IBZ). La festival particip\ reprezentan]i ai comunit\]ilor etnice din România al\turi de un num\r mare de vizitatori. Secretul succesului const\ în structura democratic\ de organizare a festivalului – to]i partenerii sunt implica]i [i pot s\ influen]eze structura proiectului, care se modific\ de la an la an. Cu trei [edin]e de preg\tire [i una de evaluare, între dou\ edi]ii, ProEtnica – Festival Intercultural Sighi[oara – asigur\ o comunicare eficient\ între to]i partenerii. Edi]iile organizate pân\ în prezent au confirmat c\ ProEtnica este cadrul cultural perfect unde dreptul la identitate cultural\ a comunit\]ilor etnice se poate manifesta f\r\ limite, festivalul reunind sute de reprezentan]i ai tuturor etniilor din ]ar\. În timpul festivalului, Sighi[oara se transform\ într-un târg al breslelor, unde me[te[ugarii etniilor participante ofer\ vizitatorilor produsele lor tradi]ionale. Standurile de informare ale participan]ilor [i expozi]iile de art\ contemporan\ sunt o punte de leg\tur\ între trecut [i prezent.

Cu un program artistic variat – muzic\, dans, teatru de p\pu[i, prelegeri, mese rotun-

Coridorul Doamnelor B\trâne, Poarta de Sud, Turnul cu Ceas, Cetatea Sighi[oara, Monument UNESCO, foto: © Ilie Tudorel

68

de – vechiul burg, un loc construit pentru ap\rare [i monoculturalism, devine, în timpul festivalului, o agor\ a dialogului intercultural.

dente, care treptat au ridicat festivalul la rang interna]ional, au confirmat interesul tot mai crescut pentru blues al acestui vechi ora[ fondat de sa[i, acum mai bine de nou\ sute de ani.

Festival Blues 2021 Este un eveniment major îndr\git de to]i iubitorii [i simpatizan]ii blues-ului. Aerul cosmopolit [i moda festivalurilor de jazz nu puteau s\ nu ajung\ [i în inima Ardealului, „Sighisoara Blues Festival” fiind o prezen]\ bine cunoscut\ [i apreciat\ în mediile artistice române[ti [i de peste hotare. Edi]iile prece-

Trei case de pomin\ Casa cu Cerb Casa cu Cerb este situat\ într-una dintre cele mai vechi cl\diri din Sighi[oara [i este denumit\ dup\ pictura mural\ reprezentând un cerb, care împodobe[te fa]ada. Casa cu Cerb este ast\zi o pensiune aflat\ la o distan]\

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

Casa Paulinus Casa Vlad Dracul (Casa Paulinus) este acum transformat\ într-un restaurant care reconstituie atmosfera medieval\. În aceast\ cl\dire (apar]inând corpului de paz\ al cet\]ii, folosit\ drept cas\ de oaspe]i) se spune c\ ar fi locuit, între 1431-1435, înainte de a ajunge domnitorul Valahiei, Vlad II Dracul, fiul lui Mircea cel B\trân, tat\l lui Vlad III }epe[, alias Dra-

Coridorul Doamnelor B\trâne, Poarta de Sud, Turnul cu Ceas, Cetatea Sighi[oara, Monument UNESCO, foto: © Ilie Tudorel

Turnul Cizmarilor, foto: © Ilie Tudorel

Cetatea Sighi[oara, monument UNESCO, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

de aproximativ 110 metri de Turnul cu Ceas [i la 100 de metri de Pia]a Muzeului. Spatiile de cazare sunt situate la etajul 2 sau la mansard\ [i au podea din lemn.

Casa Vene]ian\ Numit\ astfel dup\ aspectul exterior al ferestrelor, Casa Vene]ian\ a fost construit\ probabil la începutul secolului al XVII-lea. Acest

aspect, adic\ stilul neogotic, a ap\rut în secolul XIX, odat\ cu modernizarea cl\dirii. Cel mai însemnat locuitor al casei a fost primarul cet\]ii, Stephanus Mann, a c\rui piatr\ funerar\ poate fi v\zut\ în Biserica din Deal. În ultimul timp, casa a suferit o repara]ie interioar\ complet\, pivni]a devenind un spa]iu adecvat pentru unit\]i comerciale. Cl\direa g\zduie[te Forumul Democrat German.

cula. Vlad II [i-a b\tut moned\ proprie (un ducat de argint) în atelierul unui argintar din Sighi[oara [i a emis documentul în care apare men]ionat\ pentru prima dat\ denumirea româneasc\ a cet\]ii (S\ghi[oara). Potrivit tradi]iei, în aceast\ cas\ s-ar fi n\scut Vlad }epe[.

Vlad al II-lea a fost supranumit „Dracul” dup\ ce a fost investit de c\tre imp\ratul Sigismund, la data de 8 februarie 1431, la Nürnberg,

69

70

COME AND SEE CETATEA SIGHI{OARA

cu ordinul Dragonului. Acest ordin cavaleresc era o societate militaro-religioas\ care avea ca scop oprirea extinderii Imperiului Otoman.

Blazonul ordinului era reprezentat de un dragon (simbol al otomanilor) [i o cruce (simbol al cre[tin\t\]ii).

Cum în român\ la dragon (Drahe, în german\) i se spunea [i „drac”, lui Vlad II i s-a ad\ugat calificativul „Dracul”, iar urma[ii s\i au fost numi]i Dr\cule[ti; Vlad III era „Dr\culea” (Dracula), adic\ „Fiul Dracului”.

Coridorul doamnelor b\trâne

Turnul cu Ceas, Cetatea Sighi[oara, foto: © Ilie Tudorel

Unele dintre atrac]iile turistice de neratat de orice vizitator al Sighi[oarei sunt „Coridorul doamnelor b\trâne” [i „Scara acoperit\” care a fost construit\ între anii 1660 [i 1662 [i a avut initial 300 de trepte.

Scara a fost modificat\ în anul 1842, iar în forma actual\ num\r\ 178 de trepte. Este o construc]ie cu funda]ie de piatr\, pere]i de lemn [i acoperi[ de [indril\. Scara acoperit\ sau Scara [colarilor, a[a cum a mai fost ea denumit\, a fost acoperit\ pentru a proteja copiii care urmau aceast\ cale spre [coal\.

Turnul cu Ceas, Cetatea Sighi[oara, monument UNESCO, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

„Scara [colarilor”, al\turi de „Coridorul doamnelor b\trane” (care dateaz\ din 1844) din curtea barbacanei Turnului cu Ceas sunt unele dintre cele mai fotografiate locuri din Sighi[oara.

L\ca[e de cult Biserica din Deal Biserica din Deal este cel mai valoros monument arhitectonic al Cet\]ii, fiind unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din România [i a treia ca m\rime din Transilvania. A fost edificat\ în mai multe etape, începând cu anul 1200-1250, când pe actuala pozi]ie se construie[te o mic\ biseric\-sal\ patrulater\, în stil romanic.

Dateaz\ în forma actual\ din anul 1429-1495, când a fost reconstruit\, devenind Biserica Sf. Nicolae – Gotischehalle.

Biserica M\n\stirii Dominicane Biserica M\n\stirii Dominicane are prima atestare documentar\ în 1298. A fost parte dintr-un complex m\n\stiresc. Atât m\n\stirea propriu-zis\, cât [i bisericu]a [i m\n\stirea

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

maicilor dominicane, au fost demolate în 1886 pentru a face loc Palatului Comitatului, actuala cl\dire a Prim\riei.

A fost construit\ în 4 etape: 1250-1300 faza gotic\ timpurie, 1483-1515 faza gotic\ târzie, 1677-1682 faza baroc\ [i 1928-1929 faza final\, când s-a f\cut restaurarea interioar\. Au fost desfiin]ate vechile balcoane din lemn, fiind înlocuite cu actualele balcoane de zid\rie cu balustrade de lemn pictat.

Biserica Romano-Catolic\ Sfântul Iosif A fost construit\ în perioada 1894-1896 dup\ demolarea M\n\stirii Maicilor Franciscane. Stilul arhitectural este unul eclectic, cu elemente neogotice [i neoromanice. Turnul clopotni]ei, foarte înalt, se afl\ pe latura de nord a cl\dirii. Biserica a suferit un incendiu în anul 1983 [i interiorul a fost ref\cut în anul 1984.

Bradea Alexandru CNIPT Sighi[oara

72

COME AND SEE ROMÂNIA {I UNESCO

România [i UNESCO

Arc peste timp 65 de ani de la aderare În anul 1956, la 27 iulie, România adera la Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Educa]ie, [tiin]\ [i Cultur\ (UNESCO). Mai târziu, la data de 21 septembrie, a fost înfiin]at\ Comisia Na]ional\ a României pentru UNESCO (CNR UNESCO). Cei 65 de ani de diploma]ie cultural\ [i cooperare intelectual\ au adus beneficii reciproce atât României, cât [i UNESCO. Educa]ia, cultura, [tiin]ele naturii, [tiin]ele umaniste, precum [i informarea [i comunicarea, sunt domeniile în care UNESCO î[i organizeaz\ activitatea, domenii prioritare [i pentru politicile na]ionale din România.

Programul aniversar „România [i UNESCO, arc peste timp – 65 de ani de la aderare” se desf\[oar\ în perioada 17 mai – 10 decembrie 2021. 17 mai a coincis cu debutul Conferin]ei Mondiale UNESCO, dedicat\ educa]iei pentru dezvoltare durabil\, care este [i una dintre temele centrale ale mandatului CNR UNESCO

Vlad Ciubotariu Hagiuc, Dip image SRL, credit foto: © CNR UNESCO

începând cu anul 2021. Iar 10 decembrie este Ziua Interna]ional\ a Drepturilor Omului, element fundamental al multilateralismului UNESCO, a c\ror universalitate, importan]\ [i urgen]\ a respect\rii reprezint\ cel mai puternic mesaj de încheiere a anului aniversar.

Programul aniversar cuprinde conferin]e [i mese rotunde (pe teme precum istoria României în UNESCO, protejarea biodiversit\]ii, etica inteligen]ei artificiale, tradi]ia iei, geoparcuri consacrate [i aspirante, drepturile omului), expozi]ii de pictur\, port popular [i design vestimentar, spectacole de teatru [i de oper\, emisiuni radiofonice, serie de minidocumentare TV, festivaluri de muzic\ clasic\, concursuri de desen, etc. Educa]ie, [tiin]\ [i cultur\, patrimoniu natural, cultural [i industrial, ac]iune la nivel local, comunitate dezvoltat\ sustenabil [i dialogul proiectelor care transform\ sunt ]inte [i cuvinte-ac]iune pentru anul 2021.

În data de 27 iulie, data ader\rii României la UNESCO în anul 1956, CNR UNESCO [i Ministerul Afacerilor Externe au organizat un eveniment aniversar la Opera Na]ional\ Bucure[ti, în prezen]a a peste 500 de invita]i. Evenimentul a readus în aten]ia public\ importan]a ader\rii României la UNESCO, semnifica]ia statutului de stat membru, precum [i contribu]ia României la agenda global\ a UNESCO. Cu acest prilej, doamna Audrey Azoulay, Director General al UNESCO, a transmis un mesaj video de felicitare în cadrul c\ruia a punctat însemn\tatea apartenen]ei României la UNESCO [i a subliniat eforturile statului nostru, exprimate de-a lungul istoriei de 65 de ani, de a promova valorile [i idealurile UNESCO. În cadrul evenimentului au avut loc 2 expozi]ii: expozi]ia foto – documentar\ din Arhiva Diplomatic\ MAE „România [i UNESCO, arc peste timp” [i expozi]ia de lucr\ri de art\

Credit foto: © UNESCO

plastic\ „Patrimoniu în 65 de ilustra]ii plastice”, prezentat\ de Centrul Cultural „Mihai Eminescu”. TVR a contribuit la programul manifest\rii cu lansarea proiectului „De dou\ ori 65”, un film de prezentare a seriei de 65 de mini-documentare ilustrând obiective de patrimoniu na]ional de pe teritoriul României. Seara festiv\ a fost întregit\ de un moment artistic oferit de Corul Madrigal, sub bagheta doamnei dirijor Anna Ungureanu, [i de un cocktail.

Un alt eveniment central al programului aniversar l-a reprezentat conferin]a la nivel înalt „Educa]ia f\r\ frontiere pentru dezvoltare durabil\” organizat\ de CNR UNESCO la Teatrul Na]ional din Bucure[ti, în zilele de 24 [i 25 septembrie, care a reunit diverse forme de

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

Speaker Madlen {erban (în fundal regretatul actor Ion Caramitru), foto: C. M. Photography, credit foto: © CNR UNESCO

comunicare [i interac]iune a practicilor care transform\ în favoarea dezvolt\rii durabile.

Titlul conferin]ei a atras aten]ia asupra nevoii de a trece dincolo de educa]ia formal\, dincolo de abord\rile containerizate, disciplinar sau sectorial, de a reuni în parteneriate diverse genera]ii [i actan]i multipli. „Foaia de parcurs” adoptat\ de „Conferin]a

mondial\ UNESCO privind educa]ia pentru dezvoltare durabil\” (Berlin, 17-19 mai 2021) include mai multe Domenii prioritare de ac]iune. Cu relevan]\ imediat\ pentru Conferin]a organizat\ de CNR UNESCO în septembrie 2021 este Domeniul prioritar de ac]iune 5: Accelerarea ac]iunilor la nivel local.

Reuniunea a oferit interven]ii tematice, un

73

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

COME AND SEE ROMÂNIA {I UNESCO

precum [i un concert de excep]ie al Cameratei Regale.

Contribu]ia culturii la dezvoltarea durabil\ a fost ilustrat\ de tradi]ia cultural\ prezentat\ prin expozi]ia de costume populare din colec-

Palatul Patriarhiei, credit foto: © CNR UNESCO

târg al proiectelor care transform\, ateliere de lucru tematice, un exerci]iu de reflec]ie prospectiv\ pentru anul 2056, când se vor împlini 100 de ani de la aderarea României la UNESCO, un concurs de benzi desenate cu aceea[i tem\,

Opera Na]ional\ Bucure[ti, foto: Vlad Ciubotariu Hagiuc, Dip image SRL, credit foto: © CNR UNESCO

Camerata Regal\, credit foto: © CNR UNESCO

74

]iile personale ale doamnelor Ileana Olteanu [i Iraida Florea, expozi]ia de lucr\ri de art\ plastic\ „Tradi]ie cultural\ [i dezvoltare durabil\”, expozi]ia foto documentar\ „România [i UNESCO, arc peste timp”, filmul de prezentare a mini-seriei TVR „De dou\ ori 65” care prezint\ 65 de obiective culturale [i naturale aflate în patrimoniul na]ional.

Conferin]a a punctat faptul c\ transformarea semnificativ\ [i ac]iunile transformative pentru dezvoltare durabil\, de cele mai multe ori, au loc în comunitate. În via]a lor de zi cu zi, la nivel de comunitate, cet\]enii, ca actori sociali, fac diverse alegeri pentru dezvoltare sustenabil\ [i ac]ioneaz\ conform acestora. De asemenea, în comunitatea local\ oamenii î[i g\sesc parteneri pentru eforturile lor de sustenabilitate. Cooperarea activ\ între partenerii individuali [i institu]ionali ar trebui promovat\ pentru a ne asigura de faptul c\ cele mai noi cuno[tin]e [i practici pentru dezvoltare durabil\ sunt utilizate pentru progresul agendei locale.

Programul aniversar „România [i UNESCO, arc peste timp – 65 de ani de la aderare” nu ar fi fost posibil în forma actual\ f\r\ partenerii no[tri, fa]\ de care suntem recunosc\tori: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educa]iei, Centrul Cultural „Mihai Eminescu” pentru UNESCO, TVR, ASIROM, TRUST MOTORS, Teatrul Na]ional „I.L.Caragiale” Bucure[ti, Radio România Cultural, Opera Na]ional\ Bucure[ti, Teatrul Na]ional „Marin Sorescu” din Craiova, Centrul Schubz, Administra]ia Fondului pentru Mediu, Festivalul Interna]ional de Film Transilvania TIFF, Universitatea din Bucure[ti, Academia Român\, Geoparcul Interna]ional UNESCO „}ara Ha]egului”, Elite Art Club UNESCO, Asocia]ia Mioritics, Uniunea Ziari[tilor Profesioni[ti din România, proiectul educa]ional „Comics Didactic”, Festivalul de Film [i Istorii Râ[nov.

Madlen {erban Secretar general al Comisiei Na]ionale a României pentru UNESCO

76

ROBELO’S NEWS

Foto: © Diana Buzoianu

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

, Robelo’s News 78. Interviu Emil-R\zvan Gâtej – Drumul spre vacan]\ / Driving tips for the holiday!

88. Sechelele pandemiei: Jocurile [i pariurile online toac\ un miliard jum\tate de euro în România.

92. Paradoxul puterii – book review – Radu Fritea.

77

78

ROBELO INTERVIEW EMIL- R|ZVAN GÂTEJ

EmiL- R\zvanGâtej La ce trebuie s\ fie atent un turist-[ofer, ce precau]ii în plus, fa]\ de cele prev\zute de lege, trebuie s\-[i asume în vacan]\?

E o întrebare scurt\, la obiect, dar care poate avea un r\spuns lung. Între un [ofer de drum lung [i un [ofer „de weekend" e o mare deosebire. Vorbim, în primul rând, de [ofatul defensiv. A conduce defensiv e diferit de a conduce preventiv. Defensiv înseamn\ s\ m\ feresc de gre[elile mele, dar [i de gre[elile altora! {i, cum fac asta? În primul rând, prin educa]ie. Procedural, trebuie s\ cunosc foarte multe lucruri – s\ conduc corect, s\ cunosc legisla]ie, s\ [tiu câteva lucruri despre ma[ina mea... Nu trebuie s\ fim cu to]ii mecanici auto, dar trebuie s\ avem câteva cuno[tin]e minime care s\ ne ajute s\ ie[im din poten]ialele situa]ii periculoase ivite în trafic. {i, foarte important, s\ [tiu s\ m\ feresc de gre[elile altora.

Din p\cate, în România se conduce foarte agresiv. {oferul român e un [ofer imatur care se „joac\" la volan. Povestea preg\tirii unei mini-vacan]e începe cu preg\tirea c\l\toriei – s\ am informa]ii despre drum, pe unde o s\ o iau, cât de lung va fi drumul... Durata drumului difer\ în finc]ie de cât de înc\rcat\ e ma[ina mea – dac\ plec singur, e una, dac\ plec cu familia, cu copiii, totul se schimb\. Voi fi nevoit s\ fac opriri mai dese, iar c\l\toria mea va dura mai mult. Acesta este primul aspect de care ar trebui s\ ]inem cont, s\ ne planific\m corect timpul. Un alt aspect e cel legat de starea tehnic\ a ma[inii. Nu conteaz\ dac\ ma[ina e veche sau nou\, ar fi bine s\ sc\p\m de aceast\ marot\. Am foarte mul]i prieteni pasiona]i de ma[ini clasice, vechi de 40 de ani, [i pleac\ cu ele în vacan]e. Important este ca ma[ina ta s\ fie într-o stare bun\, s\ aib\ frâne bune [i s\ fie verificat\. Asta nu înseamn\ c\ dac\ am trecut inspec]ia tehnic\ nu ne mai inspectam ma[ina înainte de o c\l\torie. O problem\ tehnic\ ivit\ la ma[in\ ne poate strica vacan]a.

Revenind la conducerea preventiv\, la volan trebuie s\ fim foarte aten]i. Într-o vacan]\ cu familia trebuie s\ ne imagin\m c\ suntem [oferi de autocar [i c\ avem responsabilitatea celor pe care îi transport\m.

Mergem încet, relaxat, dar prudent. În vacan]\, timpul petrecut în ma[in\ trebuie s\ fie un timp de calitate, un timp care trebuie savurat. {oferul „de weekend" sau chiar cel experimentat, trebuie s\ [ofeze de pl\cere, trebuie s\ lase acas\ toate emo]iile negative, s\ savureze pl\cerea de a conduce, s\ savureze bucuria vacan]ei!

Cum ar trebui s\-[i alterneze un [ofer orele de condus cu cele de odihn\?

Sunt [oferi care parcurg drumul pân\ la destina]ie dintr-o singur\ bucat\.

Nu recomand parcurgerea drumului dintr-o singur\ bucat\. Orele de condus ar trebui alternate cu pauze la dou\ ore. Pauza s\ fie o pauz\ de cafea, o pauz\ de mas\, de relaxare psihic\. În caz contrar, oboseala la volan ne poate strica vacan]a. E la fel de periculoas\ ca alcoolul la volan sau ca narcoticele. Nicio solu]ie alternativ\ de întremare fizic\, cum ar fi deschisul geamului, b\utul de cafea... nu suplinesc pauzele ritmice. Oboseala modific\ chimia creierului. Singurul obiectiv pe care trebuie s\-l avem în minte ca [oferi e acela de a ajunge cu bine la destina]ie. Nu de a ajunge repede, nu de a ajunge dintr-o bucat\, nu de a fi cel mai rapid [ofer, [i-atunci dep\[im pe linie continu\ sau pe serpentine. Dac\ drumul nostru dep\[e[te 500 de kilometri, ar trebui s\ ne gândim la împ\r]irea lui pe etape. România are multe pensiuni [i locuri unde ne putem odihni. Trebuie s\ pornim de la ideea c\, în vacan]\, [oferul e [eful, el e comandantul navei, el decide opririle [i traseele alese, pentru c\ el r\spunde de pasagerii pe care-i transport\. {i, de cele mai multe ori, e vorba de cei mai dragi oameni, e vorba chiar de familia lui.

Interview

Pressing-ul, flash-urile pe autostrad\.

Cum ar trebui s\ reac]ion\m la condusul agresiv al unor participan]i la trafic?

Condusul agresiv reprezint\ o mare problem\ în Romania. Din p\cate, pe lâng\ lacunele de educa]ie [i bun sim] ale unor [oferi, avem [i lacune legislative care s\ corecteze acest comportament. În ]\ri civilizate, cum ar fi UK, „tailgating"-ul se pedepse[te cu închisoare [i se încadreaz\ la tentativ\ de omor! Dac\ ne întâlnim în trafic cu un „bizon", trebuie s\ fim calmi. Dar aten]ie – nu trebuie s\-l l\s\m s\ treac\ cu orice pre], din prea mult bun sim], pentru c\, f\cându-i loc, ne putem trezi c\ vom fi arunca]i în afara carosabilului [i devenim chiar noi victime, iar urm\rile pot fi din cele mai grave. Trebuie s\ ne continu\m drumul, regulamentar, f\ra a încerca s\-l „educ\m", s\-i ar\t\m c\ gre[e[te, s\-i punem avarii sau s\-i ar\t\m semne obscene. „Bizonii" nu comunic\, pentru c\ intelectul lor se limiteaz\ la pozi]ia lor în „turm\”. Singurul scop al unui „bizon" e aceast\ grab\ nebun\ care duce la acei 5 mor]i pe zi pe care îi înregistreaz\ România pe [osele. Nu vreau s\-i sperii pe cei care pleac\ în vacan]\ cu astfel de informa]ii, dar trebuie s\ fie con[tien]i c\ [oselele din România nu sunt cele mai sigure din lume. Când m\ apuc s\ joc un joc, trebuie s\-i cunosc [i regulile [i riscurile!

Cei care ne dau flash-uri, care ne „bronzeaz\" în ceaf\, ne pot strica vacan]a. Cel mai bine este s\ ignor\m astfel de comportamente, s\ fim cât putem de calmi [i s\ evit\m conflictul.

Nu trebuie s\ r\spundem, în niciun fel unor astfel de comportamente. „Tailgating"-ul este un fenomen foarte periculos în trafic care duce la acele accidente în lan]. E o poveste mai tehnic\. La 60 de km/or\ trebuie s\ p\str\m o distan]\, fa]\ de ma[ina din fa]a noastr\, de dou\ secunde. E timpul necesar însumat de care creierul [i piciorul nostru au nevoie pentru a frâna ma[ina. Acest timp de dou\ se-

Foto: © Emil-R\zvan Gâtej, arhiv\ personal\

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

Emil-R\zvan Gâtej – conferen]iar universitar, doctor în psihologie, instructor conducere defensiv\, specialist în siguran]\ rutier\ la Academia Titi Aur - ATA ({coala de conducere defensiv\ [i pilotaj)/ PhD in Psychology, Lecturer, defensive driving instructor, road safety specialist at the Titi Aur Academy of Defensive Driving shares with us some driving tips for the vacation.

Drumul spre vacan]\ cunde va fi o mare problem\ pentru bizonul care ne „st\ pe bara din spate" dac\ vom fi nevoi]i s\ frân\m, iar în spatele bizonului nostru sunt [i al]i bizoni care vin tare [i se produce acel efect în lan] pe care l-am v\zut repetat de atâtea ori în aceast\ var\ pe Autostrada Soarelui. Timpul necesar pentru a frâna în siguran]\ cre[te o dat\ cu viteza.

Acum povestea camerelor de bord, fa]\/spate, a luat avånt [i chiar dac\ nu sunt acceptate ca prob\ în instan]\, ele pot elucida situa]iile neclare.

Emo]ia pe care o resim]im atunci când cineva ne preseaz\ cu farurile din spate este echivalent\ cu o agresiune fizic\, direct\. Un bizon nu poate fi educat, dar poate fi „dresat" de lege. {i avem nevoie de o lege care s\ incrimineze exemplar comportamentul agresiv la volan.

Indisciplina în trafic. Sunt suficiente contraven]ii pentru [oferii care parcheaz\ neregulamentar, de exemplu?

Nu ar trebui în\sprit codul rutier?

Driving Tips for the Holiday!

How to stay safe on the road when going on holiday?

This is a question that is short and to the point, but which lends itself to a long answer.

Between a long distance driver and a Sunday driver there’s a big difference. First of all, let’s talk about defensive driving. This is different from preventive driving. Defensive driving is about watching out for your mistakes as well as the mistakes of others. And how is this done? First of all, through education. You need to know many things – you need to drive properly, you need to be familiar with the traffic rules and regulations, you need to know a thing or two about your car… Not everyone has to be a mechanic, but it is important to have minimum knowledge so you can handle the dangerous situations that may arise. And, this is very important, we need to learn to handle the mistakes of others. Unfortunately, Romanian drivers are very aggressive. They are immature and, for them, driving is a game – they are playing at the wheel. Getting ready for the holiday, we prepare for the

journey: we learn about road conditions, the route we’ll be travelling, the distance… How long it takes depends on the context: if you’re going alone, that’s one thing, but if you’re going with family and kids, everything changes you have to stop more often and then it will take longer. This is the first thing we should keep in mind: to manage time effectively. Another thing has to do with the technical condition of the car. It doesn’t matter if it’s an old car – we have to get rid of this boogeyman. I have lots of friends who are into oldtimers, forty year old cars, and they go on road trips with them. It’s important to confirm that your car is in a good shape, has good brakes etc.

Just because it has a valid MOT, this doesn’t mean we shouldn’t inspect the car before setting off. An unexpected problem with the car can bring your holiday to a premature end.

Coming back to preventive driving, we have to be very careful at the wheel. On holiday, we should imagine that we are bus drivers responsible for the safety of our passengers. We should drive in a slow, relaxed and prudent

79

80

ROBELO INTERVIEW EMIL- R|ZVAN GÂTEJ … întorsul pe autostrad\, conducerea pe contrasens, conducerea f\r\ lumini pe timp de noapte … sunt atâtea nef\cute pe [oselele României…

Siguran]a rutier\ e un „cocktail". Formula câ[tig\toare, a[a cum o vedem în UK, cu 0,4 mor]i/zi, spre deosebire de a noastr\ cu 5 mor]i/zi, con]ine un cocktail de m\suri de impunere a legii, acel „enforcement" care presupune m\suri dure – parcarea „la bordur\", de exemplu, e o obsesie a poli]i[tilor englezi, altfel te alegi cu o amend\ mare [i cu ridicarea ma[inii. În Anglia nu vom g\si [oferi care parcheaz\ pe banda 1. Dar trebuie s\ lu\m în calcul c\, în România, exist\ o categorie de [oferi care nu se las\ impresiona]i de amenzi, deci e nevoie de legi mai drastice. Sunt ]\ri unde, dac\ e[ti surprins c\ vorbe[ti la telefon la volan, ]i se confisc\ ma[ina. O alt\ parte a cocktail-ului este infrastructura. Dac\ dorim disciplin\ în trafic, ar fi bine ca statul s\ ofere condi]ii pentru respectarea regulilor. Un alt ingredient al siguran]ei rutiere, [i cel mai important, este educa]ia. Noi nu avem educa]ie rutier\! De niciun fel! {coala de [oferi îl preg\te[te pe [ofer s\ ob]in\ un permis de conducere, nu mai mult de atât. Trebuie s\ în]elegem c\ „datul din coate" la volan creeaz\ pericole, nu doar pentru ceilal]i participan]i la trafic, ci [i pentru noi. Dac\ nu înv\]\m s\ fim politico[i în trafic, s\ aplic\m „legea fermoarului” în intersec]ii, vom ajunge cu ma[inile în service-uri, iar poli]a noastr\ de asigurare va cre[te în consecin]\. Tot din acest cocktail fac parte [i informa]iile tehnice minimale. Nu trebuie s\ fim to]i ingineri, dar nici „habarni[ti" tehnici. V\d oameni cu „p\c\lici" în centura de siguran]\ care nu se gândesc la riscurile la care se expun. Aceste lucruri se întâmpl\ pentru c\ nici instructorul auto, nici dealerul auto [i nici organele în drept nu ne avertizeaz\ asupra riscurilor. Lipsa de informa]ie duce la pierderi de vie]i. Am asistat la situa]ii în care diver[i „bizoni” au blocat salv\ri, tramvaie, autobuze [i s-a ajuns la dosare penale pentru blocarea drumului public.

Drumurile României sunt tot mai aglomerate, mul]i [oferi aleg s\ conduc\ noaptea. Condusul de noapte e o solu]ie? O recomanda]i?

Condusul de noapte este o solu]ie pentru cei care se simt în stare s\ fac\ acest lucru.

Condusul de noapte presupune mai mult\

…doing U-turns on the highway, driving on the wrong side of the road, driving without headlights during the night… So many things…

aten]ie, cu atåt mai mult cu cât, datorit\ faptului c\ traficul e redus, suntem tenta]i s\ ap\s\m mai tare pedala de accelera]ie. O problem\ major\ e aceea a ma[inilor care ne vin din fa]\ [i care nu au farurile reglate corespunz\tor. Trebuie s\ punem în balan]\ toate avantajele [i dezavantajele condusului de noapte [i s\ tragem linie. Unora s-ar putea s\ le dea cu plus, dar [oferilor f\r\ experien]\ nu le recomand s\ porneasc\ noaptea la drum. Exist\ studii care demonstreaz\ c\ unii [oferi, din cauza structurii ochiului, a sensibilit\]ii la lumin\, nu ar trebui s\ conduc\ noaptea.

Oricât de utopic ar suna pentru România, în ultimii ani drumurile sunt mai bune, iar parcul auto este mai nou, chiar dac\ este secondhand. Ma[inile sunt bine echipate, au ABS, servodirec]ie [i sisteme de control al trac]iunii.

Cu toate acestea, num\rul mor]ilor pe [osele cre[te. {i atunci revenim la educa]ia rutier\, sau mai exact, la lipsa acesteia. Un [ofer educat î[i cunoa[te limitele [i va [ti c\ pe întuneric pot exista obstacole invizibile, c\ la 60 de km/or\ lovirea unui cap de pod este mortal\ pentru orice bolid din lume. Lovirea unui cap de pod la aceast\ vitez\ dep\[e[te 9G, iar ocupan]ii autovehicolului nu mai au nicio [ans\ de supravie]uire. Un fapt interesant, în lockdown, num\rul mor]ilor de pe [osele nu a sc\zut semnificativ, ceea ce înseamn\ c\ [oferii care au condus noaptea au fost mai impruden]i [i au condus cu vitez\.

manner. The time spent in the car should be enjoyable. The driver going on holiday should leave at home all the negative emotions; he should enjoy the drive – he’s going on holiday!

Drumurile României nu mai suport\ traficul actual, iar bicicli[tii, motocicli[tii, trotineti[tii complic\ [i mai mult situa]ia.

Pân\ la urm\, e legal\ filtrarea traficului în mi[care sau în sta]ionare? Întrebarea se refer\ la trei categorii diferite. Prima categorie, care este [i cea mai educat\, se refer\ la motocicli[tii. Au permis, conduc vehicule puternice [i au grij\ de via]a lor.

Un accident de motociclet\ este fatal de foarte multe ori. Bicicli[tii [i trotineti[tii nu au nicio calitate în acest sens. Nu au f\cut o [coal\ rutier\, nu i-a verificat nimeni dac\ cunosc reguli, merg printre noi, au drepturi [i preten]ii, au tot felul de piste care mai de care mai defectuos amenajate, au preten]ia s\ li se

Tailgating and flashing the high beams…

How should we react to this kind of behavior?

Aggressive driving is a real problem in Romania. Unfortunately, on top of some drivers’ poor manners and lack of education, we have a lack of legislation to correct this behavior. In civilized countries like the UK, tailgaters face jail time because tailgating is treated as attempted murder! If we come across such an individual in traffic, we should remain calm. But we shouldn’t be too polite – we should only let him pass if it is safe for us to do so; otherwise, we might become victims ourselves, we can be run off the road… We must continue our journey in

How often should one stop on a road trip?

Some drivers choose to drive non-stop.

I don’t recommend this approach. Drivers should take a break every two hours. It can be a coffee break, a lunch break, or simply a break you take to relax. Otherwise, fatigue can have grave consequences. Fatigue is as dangerous as driving under the influence. And there is no suitable alternative to taking a break – such as rolling down the windows or drinking coffee… Fatigue changes the chemistry of the brain. Our only goal as drivers should be to stay safe and get to the destination – not getting there fast, not getting there without breaks, not being the fastest driver and making dangerous maneuvers. If our trip is longer than 500 kilometers, we should divide it into sections.

Romania has lots of pensions and places where we can rest. We need to work with the mindset that the driver is the captain of the ship, who chooses the route and makes the call to stop when needed, because he is responsible for the safety of his passengers.

Most of the times, they are his loved ones, his family.

Foto: © Emil-R\zvan Gâtej, arhiv\ personal\

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

thing is education. We have none of this! Driving school prepares drivers to acquire their license, but that is where it ends. We must understand that flexing at the wheel is dangerous not only for everyone else but also for ourselves. If we don’t learn to be courteous, to apply the zipper merge principle, we will be visiting the body shop often and our insurance will go up accordingly. The cocktail of road safety also includes a minimum amount of mechanical knowledge. I see people everyday with seatbelt alarm silencers, and they are not aware of the risks they are exposing themselves to. These things happen because neither the driving instructor nor the car dealer or the authorities warn us of the dangers. Lack of information leads to deaths. We have seen cases where some drivers blocked the way of ambulances, trams, buses, and a criminal case was opened because they were blocking the public road.

accordance with traffic regulations, without trying to teach such an individual a lesson, flashing our hazards or making obscene gestures. His only goal is to engage in this mad race, which is what generates five deaths a day on the roads of Romania. I don’t want to scare away those thinking of going on holiday with this information, but they should be aware that Romanian roads are not the safest.

When playing a game, one must know the rules and the risks!

Those who flash their high beams can ruin our holidays. It is best to ignore such behavior, remaining as calm as possible and avoiding conflict. We should not react. Tailgating is a very dangerous phenomenon and it leads to pile ups. It’s a technical matter here. At 60 km/h we need to keep a certain distance from the car ahead, a distance of two seconds. This is the time required by our brains and legs to react and brake if needed. This will turn out to be a problem for the tailgater if we need to brake. This is because braking distance increases with speed, and the tailgater, who is himself followed by other tailgaters, will not be able to brake in time, which is what leads to the pile ups we have seen so many times

this summer on Highway A2. Dash cams have become popular and, even if the recordings are not accepted as evidence in court, they can clarify a lot of situations. The emotion we get when someone flashes the high beams is equivalent to what we feel in response to physical aggression. These individuals cannot be educated, but they can be “trained” by the law.

We need a law to incriminate such behavior.

Traffic violations. Do our present laws suffice or should they be harsher?

Road safety is a cocktail. The winning formula, which we see in the UK – they have 0.4 traffic deaths per day, in contrast with our 5 deaths per day – involves a cocktail of tough measures taken to enforce the law. Curbside parking, for instance, is an obsession for British policemen – you either get a heavy fine or your car is towed. In the UK you won’t find drivers blocking a traffic lane, parking by the curb. There are countries where they seize your car if you use the phone while driving.

Another part of the cocktail is the infrastructure. If we desire discipline in traffic, the state should offer the conditions that will allow us to respect the rules. But the most important

In the context of the roads in Romania getting busier and busier, a lot of people choose to drive at night. Is this a good solution?

Night driving is a solution for those who feel they are up to the job. At night we need to pay more attention because we tend to have a heavier right foot, since there’s less traffic. A major problem is that of oncoming traffic, when the cars don’t have their headlights adjusted properly. We need to weigh the pros and cons and make a decision. Some might decide it’s worth it for them, but I don’t recommend night driving for inexperienced drivers. There are studies showing that some drivers, due to differences in the physical structure of their eyes, should not be driving at night.

However utopian it may sound, the roads of Romania have gotten better in the past years and the cars are newer now, even if they are bought second hand. They are well equipped, having ABS, power steering and traction control. In spite of this, traffic deaths are increasing. So, again, this is a matter of education (or the lack of it). An educated driver is aware of the limitations and knows that there may be invisible obstacles in the dark, that hitting a concrete bridge pillar at 60 km/h is deadly regardless of the car you’re in… Crashing into a concrete pillar at this speed results in a force that exceeds 9G, and the occupants of the vehicle have no chance. An interesting fact is that, during the lockdown, the number of

81

82

ROBELO INTERVIEW EMIL- R|ZVAN GÂTEJ

acorde prioritate contrar regulilor de circula]ie, trotinetele au motor [i merg foarte tare, iar posesorii lor au un comportament agresiv în trafic [i chiar arogant. Ei „cro[eteaz\" în trafic, nu stau în coloan\, merg pe trotuare cu viteze ame]itoare de 50 de km/or\ dup\ care se încadreaz\ în trafic ca [i cum ar fi ma[in\ [i bag\ [oferii în belele. Trotinetistul ajunge la spital, iar [oferul are de dat explica]ii. E o poveste delicat\ pentru c\ trotineti[tii nu au niciun fel de calitate în trafic, nu au permis, de niciun fel, dar circul\ pe drumurile publice.

Trotineti[tii [i bicicli[tii joac\ un joc pe care nu-l cunosc, dar cu toate acestea, conform legii, intr\ la categoria vulnerabili. {oferii încearc\ s\-i fereasc\ [i îi ocolesc în dep\[iri largi, dar de multe ori condi]iile de risc sunt create chiar de ei, prin necunoa[terea legilor.

Am v\zut trotinete care se iau la întrecere cu ma[inile, a ap\rut moda tuningului la trotinete, li se scot limit\rile [i se monteaz\ baterii puternice. Eu îi în cadrez în categoria „s\ ne ferim de ei!"

Dar, totu[i, e normal ca drumul public sa fie împ\r]it între oameni care cunosc codul rutier (au dat o prob\ teoretic\, au dat o prob\ practic\, pl\tesc asigurare, au num\r de înmatriculare) [i oameni care nu cunosc codul rutier?

E o anomalie aceast\ situa]ie, nu sunt de acord cu ea, ar trebui s\ existe reguli [i pentru ei. Nu e normal ca drumul s\ fie împ\r]it între o categorie care r\spunde în trafic [i una care nu are niciun fel de r\spundere. Ar trebui s\ existe piste speciale pentru ei, separatoare de trafic, în a[a fel încât cele doua categorii de rutieri s\ nu se intersecteze. E, cumva, aceea[i situa]ie cu a c\ru]a[ilor, care sunt adev\rate capcane pe drumurile publice, mai ales noaptea.

Aten]ie la pietoni! Politistul Godin\ are o vorb\: „eu nu am s\ fiu c\lcat niciodat\ pe trecerea de pietoni”. Cum trebuie s\ ne comport\m ca pietoni în vacan]\?

S\ privim, deci, [i din cealalt\ perspectiv\, cea a pietonului. Din cauza aglomera]iilor de ma[ini din sta]iuni, parcate pe trotuare, pietonii sunt nevoi]i adesea s\ fac\ slalom

printre ele sau s\ intre pe carosabil. A[ invita la mai mult\ aten]ie. Din lupta dintre un pieton [i un obiect mare din fier, cel din urm\ va ie[i întotdeauna înving\tor. S\ evit\m s\ ne expunem pericolelor! Dac\ travers\m o zebr\ s\ nu buton\m telefonul, s\ nu ne oprim la discu]ii... [i ar fi bine s\ travers\m prin locurile marcate, nu prin apropierea lor [i nu trebuie s\ ne preval\m de dreptul nostru de a traversa. Ar putea exista [oferi neaten]i. Pieton sau [ofer, trebuie s\ ne respect\m în trafic.

Statistica ne demonstreaz\ c\ accidentele sunt produse, în general, de tineri, pe fondul consumului de alcool [i stupefiante, a neaten]iei la volan [i a nerespect\rii regulilor de circulatie [i, în foarte mic\ m\sur\, din cauza defec]iunilor tehnice. Cu toate acestea, statul român cheltuie[te foarte mul]i bani pe inspec]iile tehnice [i aproape deloc pentru educa]ie rutier\. Cum comenta]i preocuparea inspectorilor RAR pentru tuning auto cu toate c\, statistic, posesorii de ma[ini tunate sunt mai aten]i cu ma[inile lor [i nu produc accidente.

E foarte interesant\ observa]ia [i v\ felicit pentru întrebare. M-am s\turat s\ tot spun aceste lucruri. Nu se face nimic în zona educa]iei, a conducerii defensive, dar se investe[te foarte mult în zona aceasta a controalelor tehnice, probabil din ra]ionamente financiare.

Aceste controale îngra[\ bugetul statului. Nici nu [tiu cum s\ comentez. E ignoran]\, necunoa[tere sau poate o mentalitate care vine din vechiul regim, unde toat\ lumea trebuia s\ fie uniform\. Num\rul accidentelor produse pe fondul defec]iunilor tehnice, a[a cum a]i men]ionat, este extrem de mic. Probabil c\ educa]ia rutier\ nu aduce bani la bugetul statului [i atunci guvernan]ii o ignor\.

E un calcul cinic pe care [i-l fac guvernan]ii, pentru c\ o via]\ pierdut\ cost\ statul mult mai mult. Din calculele celorlalte ]\ri din UE – pentru c\ noi nici m\car nu am m\surat aceste costuri – pierderea unei vie]i omene[ti cost\ statul un milion de euro, iar noi pierdem 5 vie]i/zi. Dac\ statul român gânde[te mercantil îl anun] c\, în fiecare zi, pierde 5

deaths did not decrease significantly, which means that those driving at night were less careful and drove at a higher speed.

The roads of Romania cannot cope with the volume of traffic anymore, and cyclists, e-scooterists and and bikers put further pressure on this network. Is lane splitting legal, after all?

This question is about three different categories. The first category, also the most educated, is represented by bikers. They have a driver’s license, drive powerful vehicles and need to look out for their safety. A motorcycle crash many times turns out fatal. Cyclists and e-scooterists have no papers, so to speak. They didn’t go to driving school, no one has checked if they know the rules of traffic, yet they’re riding amongst us and they have rights and demands. They have their special lanes that are improperly arranged, they demand the right of way (when they are not entitled to it), some e-scooters can reach impressive speeds, and the riders are aggressive. They filter through traffic, they don’t wait in line, they ride on the sidewalk with speeds as high as 50 km/h and then jump straight into traffic and cause troubles for everyone.

The rider ends up in the hospital and the

Foto: © Emil-R\zvan Gâtej, arhiv\ personal\

It’s the same thing with carriages, which are real traps at night.

car driver has to explain the accident to the police. This is a delicate subject because, again, scooterists have no papers – they have no license, but they ride on public roads. They are playing a game whose rules they do not know, but they are considered vulnerable traffic participants by the law. Drivers try to protect them by keeping a greater distance when overtaking, but, a lot of times, the risky conditions are generated by the riders themselves, because they don’t know the rules of traffic. I’ve seen scooterists racing car drivers, I’ve seen that now there is trend of modifying e-scooters, removing the speed limiter… I say we should be wary of them!

Is it a sensible idea to share the road between people who know the rules of traffic (they have taken a driving test, both theoretical and practical, they pay insurance, the vehicles have a license plate) and people who don’t know the rules of traffic?

This is an anomaly and there should be rules for the categories you mention as well. It is not normal to share the road between people who are responsible for the consequences of their driving and people who are not responsible. There should be special lanes for them, separated from regular traffic, so the two categories don’t interact.

Look out for pedestrians! Godin\, the cop, has a saying – I will never be hit by a car on the zebra crossing. How should we behave, as pedestrians, on holiday?

So let’s consider the other perspective, then, that of the pedestrian. Due to the cars parked on the sidewalk, pedestrians often have to walk on the road in order to pass through. So I would advise more awareness. In the battle between a pedestrian and a car, the latter will always win. Let’s avoid dangerous situations! Do not stop for a talk in the middle of the zebra crossing, do not use your phone when crossing etc. Also, only cross the street on the zebra, not near the zebra. And do not jump on the crossing just because you have the right of way – there might be distracted drivers around. Pedestrians and drivers have to respect each other.

Statistics show that accidents are generally caused by young people, often against the background of alcohol and narcotics consumption, careless driving, disregard for the rules... Very rarely do accidents happen because of the technical condition of a car.

Nonetheless, the Romanian state spends a lot of money on roadside technical checks and virtually no money on educating drivers.

What do you think about the state’s fixation on modified cars? Statistically, the drivers of modified cars are more careful and such cars are involved in less accidents.

This is a very interesting observation. Congratulations. I’m tired of repeating myself. The state does nothing to educate drivers, to support defensive driving, but a lot of money is spent on roadside technical checks, probably for financial reasons. These checks contribute to the state’s budget. I don’t even know what to say. It might be ignorance, it might be lack of knowledge, it might be a mindset that comes from the Communist regime, that nothing should stick out… As you said, very few accidents happen because of the technical

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

condition of a car. Maybe education does not bring money to the state so the rulers ignore it.

This is a cynical strategy, because a death cost the states more. From the calculations of other European states – which we don’t even bother to do – a death costs the state one million euros, and we are losing five people per day. If the state thinks this is a nice strategy, I’m here to let you know this is costing five million per day. Sure, roadside checks generate income. The fines from the roadside checks add up, and the car enthusiast has to pay. I don’t think this is the right policy – education should not come last. Education saves money and lives. You save the victim’s family, you save a job, you save the money the state spent on that individual… It’s a win-win situation!

A lot of television networks have fallen into this trap and so they broadcast the authorities’ hunt for car enthusiasts. This is very good for the state – it brings votes and money! The citizen says – look, the state is working!

There is a proposal in the parliament for a driver’s education program, but they keep playing with it until no one cares anymore.

Even if the project is not associated with any political party, they just dismiss it elegantly.

We keep hearing on the news that Romanians own decrepit cars. Isn’t this adjective discriminatory? The one who owns a banger cannot afford an electric vehicle. Why be rude?

Again, very nice comment. I often get asked on TV about this boogeyman. They want to ban cars that have reached a certain age, they want to ban cars under a certain Euro norm… After all, someone has worked for that car. Romanians are neither wealthy nor do they get money for free.

Romanians work a lot for their bangers.

Since 2000, cars include mandatory airbags, ABS… And let’s not forget that the cars from this generation were engineered to last many years. If we look after them, they can do the job better than newer cars. I’ve seen new models that get less NCAP stars than the old bangers we are so against. We’re talking

83

84

ROBELO INTERVIEW EMIL- R|ZVAN GÂTEJ

milioane de euro. Inspec]iile tehnice produc bani mul]i. Se mai adun\ din amenzi, se mai fac controale tehnice cu unit\]i mobile care aduc [i ele bani, iar pe [oferul cu ro]i mai late îl pune la cheltuial\. Nu cred c\ este o politic\ corect\, nu cred c\ educa]ia rutier\ trebuie s\ stea pe ultimul plan. Investi]ia în educa]ie rutier\ înseamn\ s\ salvezi vie]i [i bani! Salvezi familia victimei, salvezi un loc de munc\, salvezi banii pe care statul i-a investit în acel om... E un mecanism win/win.

Multe televiziuni au c\zut în capcan\ [i difuzeaz\ vân\torile de „cauciucuri late". Sunt ac]iuni care se popularizeaz\, aduc apreciere pentru autorit\]i, aduc voturi [i bani.

Cet\]eanul spune, uite, statul func]ioneaz\!

Exist\ în parlament un proiect de lege de educa]ie rutier\ care se tot plimb\ de la stânga la dreapta [i invers [i de care nu se mai intereseaz\ nimeni. Chiar dac\ nu are culoare politic\, proiectul se plimb\ dintr-o parte în alta [i este evitat de toat\ lumea cu mult\ gra]ie.

Tot auzim la televizor titluri panicarde de genul: România invadat\ de rable! Nu e discriminatoriu cuvåntul „rabl\”? Ne-am chinuit foarte mult în spa]iul public s\ sc\p\m de apelative cum ar fi pi]ipoanc\ la volan, [oferi]\, ]igan, blond\ la volan…

Un posesor de „rabl\” poate nu-[i permite o electric\. De ce l-am discrimina?

Foarte, foarte frumos comentariul dvs.!

Din nou, felicit\ri pentru întrebare! De multe ori am fost întrebat în emisiuni de televiziune despre normele de poluare [i tot apare aceast\ sperietoare. Prin vocea crainicilor se cere interzicerea ma[inilor mai vechi de nu [tiu câ]i ani, interzicerea ma[inilor euro nu [tiu cât… Pân\ la urm\, o ma[in\ e un bun cå[tigat cu greu. Românii nu sunt un popor bogat [i nici unul care câ[tig\ bani nemunci]i.

Un român munce[te mult pentru „rabla” lui! Din 2000 încoace, o ma[in\ veche de 15/20 de ani este dotat\ obligatoriu cu ABS [i airbags. S\ nu uit\m c\ aceste genera]ii de ma[ini erau f\cute s\ dureze ani de zile, iar dac\ sunt între]inute corespunz\tor pot fi chiar mai bune decât unele noi. Apropo, ca s\ nu dau nume, am v\zut ma[ini noi cu foarte pu]ine stele la testele de siguran]\ comparativ

cu rablele pe care le înfier\m cu atâta sârg. {i vorbesc de ma[ini fabricate în 2021! {i atunci, cum putem cere interzicerea unor ma[ini sigure pe considerentul c\ sunt vechi, dar permitem s\ circule unele mai pu]in sigure. Apelativul de „rabl\" este promovat de anumite interese – este probabil o manipulare care se face în favoarea unui grup de interese. Aud tot mai des c\ ma[inile din 2010 sunt vechi, cånd unele dintre ele nici m\car nu au ie[it din perioada de garan]ie. {i eu sunt posesor de „rabl\” [i pot s\ afirm f\r\ s\ gre[esc c\ multe din ma[inile produse în acest an nu se ridic\ la nivelul de dot\ri [i siguran]\ al ma[inii mele, care are 5 stele EuroNCAP. {i o ma[in\ nou\ poate fi foarte bine o rabl\ dac\ nu este între]inut\ [i poate fi un real pericol în trafic. În alt\ ordine de idei, nu [tiu de ce, noi românii, trebuie s\ fim mai catolici decåt Papa.

Ce-ar fi s\ ne uit\m peste gard, la Germania, de exemplu, ]ara din care ne provin cele mai multe „rable”! Vom avea surpriza s\ constat\m c\, la Berlin, nu circul\ pe str\zi ma[inile noi [i scumpe din România. Sunt ma[ini de diferite genera]ii, de 20 de ani, de 30 de ani... în stare impecabil\. {i nu se gânde[te nimeni s\ le interzic\ sau s\ le pun\ nu [tiu ce norme de poluare aberante. Pl\tesc o tax\ modic\, raportat\ la veniturile lor, dac\ vor s\ intre în centru, [i cam atât. {i aici deschidem un alt capitol, acela al normelor de poluare, care nu se discut\ cinstit: ce înseamn\ norm\ de poluare, cu ce echipamente e dotat\ ma[ina respectiv\, ce diferen]\ exist\ între normele de poluare 1, 2, 3, 4, 5, 6… e vorba de pu]in\ chimie. Ne împiedic\m [i aici, numim rable ma[ini vechi care, practic, polueaz\ mai pu]in – o ma[in\ pe benzin\ cu un motor bine între]inut poate polua mai pu]in decât una modern\ – ne aducem aminte scandalul dieselgate? Etichet\rile de acest gen sunt generate, pe de o parte, de cei care au interes s\ vând\ ma[ini noi, iar pe de alt\ parte, de politicile economice de monopol ale celor care fac inspec]iile tehnice care, de multe ori, abuzeaz\ de pozi]ia pe care o ocup\ în aceast\ industrie.

Starea drumurilor [i gropile din asfalt contribuie foarte mult la num\rul mare de acci-

dente din România. Cine r\spunde pentru aceast\ situa]ie? Vedem c\ statul român, nu!

Un drum cu probleme produce costuri de între]inere mai mari ale ma[inii. Un drum prost îmi va transforma ma[ina într-o „rabla”, ca s\ folosim un termen iubit de televiziuni, iar atunci va trebui s\ scot mai mul]i bani pentru repara]ii. Pl\tesc taxe, pl\tesc impozite, poate destul de mari, sunt sanc]ionat pentru eventuale nereguli, dar statul nu r\spunde dac\ nu î[i face treaba. R\spunsul e evident – nu r\spunde nimeni! Iar costurile sunt suportate de [oferi. Am dou\ variante: s\ m\ comport ca statul [i s\ fentez regulile sau s\ accept c\ sunt o victim\ a statului, pentru care eu sunt doar un pl\titor de taxe.

O alt\ ciud\]enie, mare, mare de tot, ca un fel de particularitate româneasc\, pe drumurile bune se produc mai multe accidente decât pe cele rele. Pe drumul Dej-Tårgovi[te, drum care pân\ de curând era plin de gropi cât roata ma[inii, gropi în care î]i rupeai suspensiile [i î]i distrugeai jantele, nu se producea niciun accident. Dup\ reabilitare, drumul a început s\ produc\ câte 10 mor]i pe s\pt\mân\ – de unde putem trage concluzia c\, în România, nu se potrivesc drumurile bune. Ca s\ fac o glum\ macabr\, dac\ am vrea s\ înjum\t\]im popula]ia României ar trebui s\ avem drumuri ca în Germania. Moral vorbind, pentru oameni civiliza]i e o mare problem\ s\ avem drumuri pline de gropi. Pe de alt\ parte, dac\ nu facem nimic în zona educa]iei rutiere, degeaba repar\m drumurile.

România st\ prost la capitolul educa]ie, iar la educa]ie rutier\ chiar foarte prost.

Am v\zut [i situa]ii de haiducie pe drumurile publice, [oferi care amenin]\ cu pistolul…

Cum ar trebui s\ reac]ion\m în astfel de situa]ii?

Bâta, sabia [i pistolul fac parte din arsenalul interlopilor. Sunt psihopa]i care caut\ s\ fie întotdeauna în prim plan [i provoac\ alterca]ii. În aceast\ situa]ie nu putem fi decât defensivi – trebuie s\ le cerem scuze, s\ le d\m dreptate, s\ ridic\m mâinile… De cele mai multe ori ei vor renun]a s\ mai fie agresivi pentru c\, în mintea lor, reac]ia noastr\ defensiv\ e în]eleas\ de ei ca o victorie a lor. {i, din nou, m\ întorc la legisla]ie. Dac\

Foto: © Emil-R\zvan Gâtej, arhiv\ personal\

film\rile f\cute cu telefonul sau alt dispozitiv neomologat ar fi admise ca probe în instan]\, ace[ti indivizi ar disp\rea, iar situa]iile de acest gen ar fi tot mai pu]ine. Nu avem un cadru legislativ care s\ protejeze victima, dimpotriv\, sunt legi care favorizeaz\ infractorul.

S\ privim [i spre partea plin\ a paharului, care este cel mai frumos drum din România?

Aici, toat\ lumea e de acord, cel mai frumos drum este Transf\g\r\[anul.

Dar cel mai greu drum?

Bucure[ti-Ia[i. {i cel mai periculos?

Sunt multe [osele care concureaz\ la cel mai periculos drum, dar tot drumul Bucure[ti - Ia[i, E85. Are o band\ jum\tate pe sens, e [oseaua „bizonilor”!

about cars made in 2021! How can we demand that safer cars be banned just because they are old, while allowing less safe ones on the road. The adjective “decrepit” is promoted by certain interests. It is probably a matter of manipulation designed to benefit certain groups. I often hear that cars made in 2010 are old, when the warranty hasn’t even expired in some cases. I myself own a banger and I can say confidently that a lot of the cars that came out this year are less safe than my own, which has been awarded 5 NCAP stars. A new car can become decrepit as well if it is not looked after properly, and it can be a real danger in traffic. I don’t know why we, Romanians, have to be more Catholic than the Pope. Why don’t we have a look over the fence? Let’s consider Germany – supposedly this is where our bangers come from. We will be surprised to learn that, in Berlin, you won’t find the new and expensive cars you see in Romania. They have cars from various generations, twenty years old, thirty years old – in pristine condition. And no one is thinking of banning them. They pay a certain fee if they want to enter the city center, a fee proportional to their earnings, but that’s about it.

This discussion about Euro norms is not honest. What does Euro 1,2,3,4,5,6 mean…? It’s just a bit of chemistry. We call bangers old cars that may pollute less than a new car. A well-maintained gasoline car pollutes less than a new one – remember dieselgate?

These characterizations (i.e., banger) are generated by those who have an interest to sell new cars, on the one hand, and the politics of technical inspections and homologations, on the other hand – the people involved here often abuse their position in the industry.

The state of the roads, the potholes etc. contribute a great deal to the number of accidents in Romania. Who takes responsibility here? We see that the Romanian state does not.

Bad roads contribute to the maintenance costs of our cars. They transform our cars into bangers. We pay taxes, we are held responsible for traffic violations, we pay fines, but we see the state does not take any responsibility for the state of the road. The drivers have to

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

pay in this case as well! We have two options here: either we act like the state does and we game the state in turn, or we accept our position as victims of the state for whom we are solely tax payers.

Another strange thing in Romania is that most accidents happen on the good roads.

On the Dej-Târgovi[te road, which was until recently full of potholes as big as the wheels on your car – potholes which could easily break your suspension system – there used to be no accidents. After rehabilitation, the same road started to generate ten deaths per week.

We can conclude from this that good roads are not suitable for Romanians. If we wanted to halve the population of Romania, we could bring the German roads here. Morally speaking, it is a great injustice for civilized people to have no access to good roads. On the other hand, it is in vain to rehabilitate the roads if we have no education. Romania does badly in both of these matters.

We have seen cases of “cowboys” on the road – drivers who threaten others with guns etc. How should we react in such situations?

The bat, the sword and the pistol are part of the mafia arsenal. There are psychopaths who are always looking for attention and who provoke altercations. In such situations the only thing we can do is to be defensive – we apologize, we let them know they are “right” … Most of the times, this will end it, because, in their minds, they have won. And, coming back to our laws, these individuals would disappear if videos shot with our phones became accepted as evidence in court. But we have no laws to protect the victim – on the contrary, we protect the aggressor.

Let’s look at the bright side – what’s the most beautiful road in Romania?

Everyone is agreed on this – it is the Transf\g\r\[an.

And the hardest road to drive?

Bucure[ti-Ia[i.

The most dangerous?

There are lots of roads that qualify for this award. I think this is Bucure[ti-Ia[i E85 again. It has only one lane, but you are forced to use the shoulder of the road to let the bullies pass.

85

86

ROBELO INTERVIEW EMIL- R|ZVAN GÂTEJ

Foto: © Emil-R\zvan Gâtej, arhiv\ personal\

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

What was the biggest blunder you witnessed on the road?

The Romanian traffic is full of blunders. I see lots of things – doing U-turns on the highway, driving on the wrong side of the road, driving without headlights during the night… There are so many things…

What should we always carry in our car?

What should the holiday kit include?

The list is short but mandatory. The medical kit is not a joke. Then, there is the fire extinguisher, very important! Reflective vests are also important if we are left stranded. We should also have solutions available for certain problems – a jerry can with fuel, a spare wheel, a wrench, a tow strap, a screwdriver, jumper cables…

Care a fost cea mai mare nef\cut\ pe care a]i v\zut-o vreodat\ în trafic?

(Râde) Oho, peisajul rutier românesc este poluat de multe specii [i specimene. Circul mult [i v\d multe: întorsul pe autostrad\, conducerea pe contrasens, conducerea f\r\ lumini pe timp de noapte… sunt atatea nef\cute pe [osele României…

Ce ar trebui s\ nu ne lipseasc\ din ma[in\? Ce ar trebui s\ con]ina kit-ul tehnic de vacan]\?

Lista e scurt\, dar obligatorie. Trusa medical\ nu-i o glum\. Extinctorul, foarte important! Nici vestele reflectorizante nu sunt o glum\, în situa]ia în care r\mânem în pan\.

S\ avem solu]ii alternative la probleme specifice – rezerv\ de combustibil, roat\ de rezerv\, o cheie de 10, o [urubelni]\, „[tang\”, cabluri de curent.

Mul]umesc pentru interviu. {i eu mul]umesc. Au fost foarte tari întreb\rile, nu m\ a[teptam. Eram preg\tit pentru întreb\ri gen TV, cum s\ facem ca s\ fie bine. M\ bucur [i v\ felicit pentru întreb\rile legate de educa]ia în trafic [i de controale RAR. Un telespectator nu are de unde s\ [tie c\ între un sedan cu norme de poluare euro 3 [i un all road de ultim\ genera]ie nu e mare diferen]\ decât dac\ televiziunea respectiv\ dore[te s\ comunice acest lucru. Chimia nu a evoluat atât de mult, un catalizator nu difer\ în mod esen]ial de la o ma[in\ la alta. Sunt exager\ri care se fac [i care servesc unora sau altora. Rostogolim o minciun\ care, la un mo-

ment dat, ne va exploda în fa]\. Am analizat toate categoriile de vehicule [i v\ spun c\ marota cu poluarea e o mare p\c\leal\. A trebuit s\ transport un hibrid mare de la un produc\tor german, nu dau nume, [i am constatat c\ bateria din spate era mai grea decât motorul. Ori bateria polueaz\. Ea nu se recicleaz\ în primul rând, litiul nu se recicleaz\.

Motorul era Euro 6, dar din cauz\ c\ cilindreea era foarte mare, polua mai mult decât un sedan obi[nuit, volumul de gaze evacuate de un motor este propor]ional cu cilindreea.

România î[i asasineaz\ o parte de istorie.

Americanii nu fac a[a, englezii nu fac a[a, nem]ii nu fac a[a… Consumerismul – arunc\m la gunoi ma[ini foarte bune – nu are nimic de-a face cu politica eco european\, dar, cu toate acestea, promov\m cu toat\ for]a consumerismul.

Thank you for the interview.

My pleasure. Very nice questions that I wasn’t expecting. I was prepared for the usual questions I get on TV, like – what to do so that all is well in the end. I was happy for the questions about education and roadside technical inspections. Televiewers can only learn that there is no great difference in terms of pollution between an Euro 3 sedan and a new SUV if the networks let them know this fact. Chemistry hasn’t evolved all that much.

A catalytic converter is still a catalytic converter. There are certain exaggerations that serve certain interests. The bubble will burst in the end. I have done a good amount of research into this topic and I can tell you that this fixation with pollution is a joke. I had to transport a big hybrid from a German make, and I noticed that the battery was heavier than the engine. But this battery pollutes. It does not get recycled. Lithium does not get recycled.

Still, it met Euro 6 emission standards, but it was polluting more than a regular sedan because of the displacement. Exhaust volume is directly proportional to displacement. Romania is killing off a piece of history. The Americans don’t do that. The English don’t do that.

The Germans don’t do that… Consumerism and the fact that we throw away perfectly good cars has nothing to do with caring for the environment. Still, we are promoting consumerism.

John Rock

88

ROBELO’S NEWS SECHELELE PANDEMIEI De[i turismul de cazino aduce anual sume colosale la bugetele locale ale ora[elor sau statelor unde func]ioneaz\, România n-a fost niciodat\ o destina]ie recunoscut\ de gambling.

Sechelele pandemiei: Jocurile [i pariurile online toac\ În România nu a c\lcat vreodat\ picior de James Bond în vreun cazino, nici vreun Al Capone n-a rostuit o afacere „superluminic\” de p\c\nele. N-am avut aici oaze „extraterestre” de profil, niciun Las Vegas, Atlantic City ori Monte Carlo. De la barbutul neao[, [eptica pe dezbr\cate, lozul în plic, pronosport sau albaneagra postrevolu]ionar\ [i pân\ la saloanele rafinate ale stabilimentelor de azi ori la platformele str\lucitoare de joc din spa]iul virtual a fost cale lung\.

Dac\ pe vremea capitalismului interbelic autentic bog\ta[ii autohtoni pariau sume fabuloase în cursele de la hipodromuri, la Bridge, Poker, Rummy sau Whist pe bani, pe vremea

comunismului cortina a c\zut greu [i distrac]ia de gen a r\mas mai degrab\ simbolic\.

Nici revenirea la democra]ie nu a trezit instant industria. De[i turismul de cazino aduce anual sume colosale la bugetele locale ale ora[elor sau statelor unde func]ioneaz\, România n-a fost niciodat\ o destina]ie recunoscut\ de gambling. Se pare c\ nici asta nu ne-a ie[it! Dar revan[a a venit mai târziu, acum, în oceanul online, pe care românii navigheaz\ f\r\ fric\.

Indiferent de punctul de vedere moral al cititorului cu privire la jocurile de noroc online, un lucru este sigur: industria este în plin\ expansiune la nivel interna]ional. Statista.com calculeaz\ c\ numai cazinourile online vor în-

registra venituri de peste 266 miliarde USD (230 miliarde euro) la nivel mondial în 2021.

Potrivit aceleia[i surse, veniturile brute din jocuri - adic\ mizele plasate de juc\tori, care r\mân la furnizori - se vor ridica la aproximativ 40 miliarde USD (aproape 35 miliarde euro). Se spune c\ aproximativ jum\tate din acest\ sum\ provine din oferte legale în Europa. Potrivit site-ului web al industriei Casinoonline.de, pia]a jocurilor de noroc online din Europa a crescut cu 28% în 2020. De acest fapt este cu siguran]\ responsabil\ [i pandemia COVID. Statisticile arat\ c\ România a fost frunta[a cre[terii din spa]iul Uniunii Europene a pie]ei de profil în 2020, cu un avans de circa 90%, a[a

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

un miliard jum\tate de euro în România cum arat\ datele britanicilor de la Vixio Gambling Compliance, cea mai titrat\ companie de cercetare de pia]\ în domeniu. România a surclasat alte ]\ri latine [i balcanice cu apetit de risc, precum Portugalia, cu o cre[tere de 55%,

sau Italia, Serbia, cu salturi de doar 45-50%.

Potrivit calculelor ce rezult\ din Raportul Anual pe 2020 al Oficiului Na]ional al Jocurilor de Noroc, veniturile organizatorilor licen]ia]i de jocuri la distan]\ au fost de peste 7 miliarde lei, adic\ aproape 1,5 miliarde euro. Nu e deloc pu]in pentru o ]ar\ r\v\[it\ de crize, care mai de care mai devastatoare: sanitar\, economic\, politic\ sau moral\.

Pu]in\ istorie pentru tineri [i/sau uituci Primii pa[i ai românilor pe calea pariurilor din perioada postbelic\ au fost f\cu]i în comunism. Practic, prima form\ legal\ de pa-

riuri sportive din România s-a numit LotoProno sau Pronosport. Abia în 1996 au ap\rut primele case de paruri, manageriate de ni[te investitori din Cipru. Oferta vremii se rezuma la pariuri de tip 1 x 2 la meciuri nordice, cu echipe de fotbal necunoscute.

Prima re]ea de agen]ii de pariuri de rit modern a ap\rut în 1999, gra]ie unor investitori slovaci, care au fondat la Târgu Mure[ firma Horizont 2000, la un moment dat cu nu mai pu]in de 50 de agen]ii în teritoriu, cu spa]ii dedicate, calculatoare, bilete imprimate, oferte afi[ate pe ecran, clasamente pe mese etc.

Cu timpul, pia]a pariurilor a evoluat. Au ap\rut noi agen]ii, noi tipuri de pariuri, alte sis-

teme [i metode de atragere a juc\torilor. S-a jucat chiar, la un moment dat, [i pe op]iunea teletext a unor televiziuni. Dar punctul major de inflexiune a fost apari]ia [i dezvoltarea internetului - de la dial-up [i ISDN, pân\ la band\ larg\ [i performan]e uluitoare ale traficului.

Lucrurile au accelerat apoi în lumea pariurilor, care a început s\ se schimbe în mod radical [i revolu]ionar. Gamebookers a fost prima cas\ de pariuri online care a oferit amatorilor o interfa]\ în limba român\, cont în lei [i posibilit\]i simple de depunere a mizelor cu un card bancar. Anvergura business-ului generat de pariurile online a crescut propor]ional cu pa[ii f\cu]i de tehnologiile de comunica]ii, iar opor-

89

90

ROBELO’S NEWS SECHELELE PANDEMIEI

tunit\]ile oferite de pia]a virgin\ a României n-au putut fi ignorate numele grele din domeniu. A[a se face c\ într-o prim\ instan]\ branduri notorii, precum Bwin, 10Bet, Globet sau Bet36 [i-au întors fa]a c\tre pia]a de la noi [i, mai târziu, spatele.

Lucrurile au evoluat cu repeziciune: amatorii de pariuri s-au înmul]it an de an, au „r\s\rit” comunit\]i locale de pariuri online, betting exchange, pariuri tot mai complexe, sporturi noi, bonusuri, concursuri, promo]ii. Pasiona]ii de distrac]ie [i câ[tig s-au trezit într-un paradis online, în care pot miza de acas\, când doresc [i cum doresc, pot s\-[i gestioneze banii a[a cum cred, pariind [i vizionând live cele mai multe dintre evenimente.

cluburi de poker, loterie [i jocuri la distan]\, taxe totale în valoare de peste 716 mil. lei, echivalentul a mai bine de 151 milioane euro.

Doar taxarea jocurilor [i pariurilor remote a adus bugetului 455 mil. lei din total, adic\ peste 63% din volumul total de încas\ri. Ce reprezint\ cele 455 mil. lei? Taxe puse în spinarea operatorilor: de licen]\, de autorizare, de analiz\ dosar licen]e, de eliberare licen]\, de regularizare…

Totalul taxelor de autorizare datorate în 2020 de c\tre organizatorii de jocuri de noroc la distan]\ licen]ia]i (16% din total venit organizatori) a fost de peste 446 mil. lei, ceea ce indic\ venituri anuale de 7,13 miliarde lei, echivalentul a 1,44 miliarde euro!

Iarba verde de acas\

Pe ce se mizeaz\ mai mult?

Foarte târziu, dup\ multe scandaluri, escrocherii [i episoade de evaziune fiscal\, în 2013 Guvernul României a decis gestionarea unic\ a domeniului jocurilor de noroc de c\tre Oficiul Na]ional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), fiind pentru prima oar\ când autorizarea, controlul [i monitorizarea jocurilor de noroc au fost atribuite unei singure institu]ii.

Jocurile de noroc reprezint\, f\r\ doar [i poate, o pâine mare [i alb\, dac\ nu un cozonac, din care m\nânc\ investitorii, statul [i o groaz\ de alte entit\]i din „lan]ul trofic” al afacerii: oameni care creeaz\, g\zduiesc [i între]in tehnic platformele online, industria de marketing [i publicitate, canalele media [i PR etc. În timp, ca entitate bugetar\, ONJN a crescut ca voinicul din poveste în ograda Ministerului de Finan]e, ajungând în 2020 la un num\r de 182 de angaja]i [i o riguroas\ reprezentare în 7 regiuni, plus Bucure[ti & Ilfov.

Pe listele ONJN figurau anul trecut 27 de operatori efectivi cu licen]\ clasa I-a (organizatori de pariuri în cot\ fix\, cazinouri, pariuri în contrapartid\, pariuri mutuale, din care 25 sunt autoriza]i pentru activit\]i la distan]\, plus înc\ 431 de operatori cu licen]\ clasa a IIa (management [i facilit\]i de g\zduire, produc]ie, distribu]ie, mentenan]\ etc.). În 2020, ONJN a adus statului român din taxarea operatorilor de jocuri slot-machine, bingo, cazinouri, agen]ii de pariuri în cot\ fix\,

La nivel european, industria pariurilor sportive este v\dit una profitabil\, dar departe de a fi unitar\ la nivel de stat. Pia]a european\ a jocurilor de noroc online este cea mai mare [i mai competitiv\ din lume, iar aproape 50% din valoarea ei este adjudecat\ de pariurile sportive. În toate statele europene, jocurile de noroc [i pariurile sportive online sunt legale [i se supun unei legisla]ii riguroase [i foarte bine pus\ la punct. Penultima ]ar\ care a adus pariurile sportive online în legalitate a fost Cipru, în 2012, ultima fiind Germania. Acolo, jocurile de noroc, cele online în special, au fost o lung\ perioad\ de timp o problem\, atât din punct de vedere politic, cât [i moral. Pân\ acum, statele federale responsabile l-au interzis, închizând pia]a pentru furnizorii interna]ionali. Dar aceast\ interdic]ie a fost ridicat\ pe 1 iulie 2021, când a intrat în vigoare noul Tratat de stat privind jocurile de noroc. Odat\ cu acesta, jocurile de sloturi online, cazinourile online [i pokerul online au devenit posibile [i în Germania.

Pentru a determina care este capitala european\ a pariurilor sportive, speciali[tii au recurs la contorizarea num\rului de c\ut\ri pe internet ale unor cuvinte cheie, precum „pariuri sportive” sau altele similare. Malta s-a clasat pe primul loc, urmat\ fiind de Irlanda, Cipru [i România. La polul opus s-au plasat

state precum Slovacia, Germania (înainte de 1 iulie 2021) [i Polonia, unde interesul pentru pariurile sportive pare s\ fie foarte sc\zut. De exemplu, Germania avea, la momentul cercet\rii, 0,29 c\ut\ri în medie la mia de locuitori, în vreme ce în Malta media este de 5,48 c\ut\ri la mia de locuitori. În România, în 2019, media era de 1,9 c\ut\ri la mia de locuitori, dar între timp popularitatea caselor de pariuri a ajuns tot mai vizibil\ în majoritatea localit\]ilor din ]ar\.

Ne a[teptam cu to]ii ca fotbalul s\ fie cel mai vizat sport de la noi din ]ar\. De[i performan]ele în acest domeniu nu sunt tocmai str\lucite, exist\ în ]ar\ o cultur\ anume [i o ambi]ie pe linie de fotbal, pe m\sura num\rului mare de microbi[ti existen]i. A[a se explic\ faptul c\ multe case de pariuri se str\duiesc s\ atrag\ noi clien]i cu diferite oferte, cote mari, dezvoltarea platformei de pariere pe telefoanele mobile [i a[a mai departe.

Altele sunt pasiunile din alte state: în Marea Britanie, peste 70% dintre pariuri se efectueaz\ pe cursele de cai, 20% pe cursele de câini [i doar 10% dintre ele sunt axate pe fotbal.

Tenisul este pe locul doi când vorbim de pariuri sportive, la mare distan]\ de fotbal, iar pe locul trei, surprinz\tor, reg\sim hocheiul.

A[adar, 80% dintre pariuri au loc în fotbal, iar dac\ ad\ug\m tenisul [i hocheiul, ajungem la un procent de aproximativ 90%, restul de 10% fiind ocupat de baschet, handbal [i volei.

Potrivit unei analize a platformei TopRatedCasinos.co.uk, românii caut\ în medie, pe internet, de peste 36.000 de ori pe lun\

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

De la barbutul neao[, [eptica pe dezbr\cate, lozul în plic, pronosport sau alba-neagra la saloanele rafinate ale stabilimentelor de azi!

Association, marcând pentru a [asea oar\ consecutiv – recordul lunar din toate timpurile a fost doborât. Pariurile sportive legale au înregistrat un venit record, de 1,5 miliarde de dolari în 2020, în cre[tere cu 69% fa]\ de anul

sintagme de genul „pariuri sportive”, în cifre absolute fiind ]ara din Europa cu cel mai mare interes pentru astfel de activit\]i.

precedent. Se a[teapt\ ca în SUA pia]a jocurilor de noroc online s\ înregistreze o cre[tere medie anual\ de 11,94% în perioada de prognoz\ 2021-2026.

Worldwide online gambling Potrivit companiei de cercetare Statista, datorit\ impactului pandemiei coronavirusului (COVID-19), veniturile jocurilor de noroc online din Italia au crescut semnificativ în martie 2020, comparativ cu cifrele înregistrate în aceea[i perioad\ a anului precedent.

Veniturile turneelor de poker online au crescut cu 123% comparativ cu martie 2019. În mod similar, veniturile pokerului online (în modul cash) au crescut cu 89%.

La rândul s\u, Autoritatea de reglementare francez\ – L'Autorité nationale des Jeux (ANJ) – a raportat venituri record de jocuri de noroc online de 1,74 miliarde euro pentru 2020.

Peste Ocean, în ciuda pandemiei [i a închiderii temporare a cazinourilor, pariurile sportive au crescut. În ianuarie trecut, americanii au cheltuit aproximativ 4 miliarde de dolari pe pariuri sportive, potrivit American Gaming

Cap sau pajur\?

Pe m\sur\ ce tot mai multe state legalizeaz\ pariurile sportive online, poten]ialul pentru oameni de a deveni juc\tori împ\timi]i [i necontrola]i ar putea cre[te. Exist\ un efort sus]inut în industria jocurilor de noroc sportive pentru a promova jocurile responsabile [i a evita dependen]a. Exist\ beneficii [i riscuri pe m\sur\.

Unele companii de pariuri sportive ofer\ chiar instrumente care blocheaz\ în mod automat juc\torii, s\ nu foloseasc\ site-urile lor prea des. Platforma de jocuri de noroc online Unibet s-a al\turat echipei Gamban din Marea Britanie pentru a oferi software de blocare eficient\ a accesului pe site-urile de jocuri de noroc pe mai multe dispozitive, pentru a ajuta la reducerea comportamentului iresponsabil.

Software-ul interzice mii de site-uri de jocuri

de noroc licen]iate [i f\r\ licen]\ [i este actualizat constant pentru a ad\uga altele noi pe m\sur\ ce apar.

S-a ajuns la concluzia c\ reducerea sportului live [i închiderea magazinelor de pariuri au redus jocurile de noroc în ansamblu, pariurile online crescând în Marea Britanie de [ase ori pentru juc\torii obi[nui]i. Aceasta a inclus jocuri de bingo, poker [i cazino.

S-a demonstrat c\ b\rba]ii mai tineri, care pariau în mod regulat, au fost mult mai predispu[i s\ parieze online în timpul perioadei de lockdown decât au fost în trecut. Responden]ii care au jucat doar ocazional s-au ar\tat de dou\ ori mai predispu[i decât înainte s\ parieze la distan]\.

Studiile speciali[tilor au ar\tat c\ cei care s-au luptat financiar înainte de pandemie au descoperit brusc c\ au mai multe [anse s\ parieze în timpul izol\rii. Cercetarea a indicat, de asemenea, c\ consumul relevant de alcool a fost puternic legat de jocurile de noroc regulate, atât în rândul b\rba]ilor, cât [i al femeilor.

Conexiunea dintre consumul excesiv de alcool [i jocurile de noroc reprezint\ o mare îngrijorare, deoarece ambele reprezint\ dependen]e [i pot avea consecin]e sociale grave. Odat\ cu disponibilitatea mai larg\ a jocurilor de noroc prin diferite canale online, grupurile vulnerabile pot fi prinse într-un ciclu distructiv.

Mai mult, prevalen]a muncii la domiciliu este probabil s\ exacerbeze acest lucru, deoarece tenta]ia de a juca online, amplificat\ de publicitatea inteligent\, este tot mai puternic\.

Oricum, e de a[teptat ca jocurile pe bani, la distan]\, s\ fie un segment cu o cre[tere galopant\ în perioada ce urmeaz\. La acest succes contribuie esen]ial tehnologiile de inteligen]\ artificial\, chabot [i machine learning, care îndreapt\ pia]a spre zone neb\nuite. Peste toate acestea, accederea f\r\ opreli[ti a popula]iei feminine în cazinourile online [i comoditatea modului de plat\ f\r\ numerar în timpul jocurilor vor stimula stimula pia]a de gambling online mai mult decât putem anticipa.

Cristian Pavel

91

92

ROBELO’S LIST BOOK REVIEW O carte

de popularizare a [tiin]ei scris\ de un reputat cercet\tor [i profesor de psihologie din Statele Unite despre o tem\ de actualitate [i extrem de interesant\: puterea – cum se ob]ine [i cum se pierde ea!

Paradoxul puterii ”Paradoxul puterii” este o lectur\ destul de lejer\. Pe un continuum de la Goleman la Kahneman, e mai aproape de primul decât de al doilea. Dar merit\ citit\ nu doar de cei care sunt interesa]i de leadership sau de politic\, tocmai pentru c\ porne[te de la o defini]ie intrigant\ a puterii. Dup\ Keltner, puterea este capacitatea de a schimba lumea, în special prin influen]area oamenilor din jur. Pornind de la aceast\ defini]ie, Keltner merge mai departe [i î[i prezint\ teza principal\, pe care o nume[te paradoxul puterii: C\p\t\m putere [i facem o schimbare în lume prin binele din natura uman\, dar ne pierdem puterea prin r\ul din natura uman\.

Câ[tig\m capacitatea de a face o schimbare în lume îmbun\t\]ind via]a celorlal]i, dar experien]a de a avea putere [i privilegii în sine ne determin\ s\ ne comport\m, în momentele cele mai proaste, precum ni[te sociopa]i impulsivi, sc\pa]i de sub control.

Keltner se pozi]ioneaz\ în antitez\ cu Machiavelli, sugerând c\ puterea nu este luat\, ci este dat\ de ceilal]i, pe baza generozit\]ii noastre. Mecanismul poate fi rezumat astfel: dac\ ne preocup\ interesul celorlal]i [i le facem bine, vom ob]ine reputa]ie, respect [i stim\, iar acestea îi determin\ s\ ne acorde putere, ne dau posibilitatea s\-i influen]\m.

De[i din carte rezult\ c\ acesta este mecanismul, unicul mecanism, de a ob]ine puterea, iar Machiavelli se în[ela când sugera c\ puterea este ob]inut\ cu for]a [i men]inut\ prin fric\, aceast\ ipotez\ este rapid [i dezolant demontat\ de realitatea curent\. În istoria recent\ [i în politica actual\ din lumea întreag\ sunt multiple exemple de dictatori, de oameni care au ob]inut puterea prin în[el\torie sau prin for]\.

Totu[i, argumentul lui Keltner poate fi salvat prin compromis: puterea poate fi ob]inut\ prin metode coercitive sau prin reputa]ie, prin fric\ sau prin respect. Desigur, a doua cale, cea a puterii soft, este preferabil\ pentru societate [i Keltner prezint\ rezultatele mai multor studii care arat\ c\, într-adev\r, cei care arat\ empatie, generozitate, care exprim\ recuno[tin]\ sau care au un discurs unificator [i incluziv pri-

mesc putere din partea celorlal]i.

O alt\ tem\, una extrem de interesant\ [i actual\ pentru noi, românii, acum, este efectul puterii asupra celor care o au [i cum se pierde puterea. Ideea c\ puterea corupe nu este una

nou\. Dimpotriv\. Îns\, Keltner arat\ cu date experimentale cât de u[or [i de profund corupe puterea. {i nu trebuie s\ fii dictator sau politician pentru a fi corupt de putere. Chiar [i o putere oferit\ situa]ional poate s\ modifice modul în care ne raport\m la ceilal]i. Pe scurt, orice tip de putere ne predispune s\ fim mai pu]in morali, mai pu]in empatici, mai impulsivi [i mai egoi[ti. Iar cel mai interesant este cu cât\ u[urin]\ construim apoi pove[ti care s\ ne justifice comportamentele, pove[ti despre cum cei cu putere sunt excep]ionali, au calit\]i superioare [i merit\ s\ aib\ puterea.

Potrivit lui Keltner, lipsa de aten]ie fa]\ de ceilal]i, imoralitatea [i lipsa de respect sunt taxate de grupuri prin bârf\, iar bârfa erodeaz\ reputa]ia. El sugereaz\ c\ for]a coercitiv\ este aplicat\ când se pierde puterea real\. Solu]ia principal\ sugerat\ de autor este s\ eviden]iezi oamenilor cu putere c\, prin comportamente

abuzive, vor pierde puterea, motivându-i astfel s\ men]in\ comportamente pro-sociale [i s\-[i inhibe pornirile egoiste. În ultima parte, „Paradoxul puterii” mai exploreaz\ o idee foarte important\: efectele neputin]ei. Neputin]a, definit\ ca fiind credin]a c\ nu po]i s\ exerci]i control asupra mediului proxim, afecteaz\ s\n\tatea fizic\ [i mental\.

Aceast\ sensibilitate ne face s\ resim]im stresul pentru perioade mai îndelungate [i la intensit\]i mai mari, iar acest stres cronic [i intens ne afecteaz\ capacitatea de a ra]iona, dar [i s\n\tatea fizic\. Iar aici cercul vicios se închide pentru c\ o s\n\tate mai precar\ [i o capacitate intelectual\ diminuat\ vor accentua [i mai mult sentimentul de neputin]\, care va accentua sentimentul de pericol [i a[a mai departe pe o spiral\ descendent\.

Am citit aceast\ carte în perioada scandalului de la Caracal. M\ sim]eam ([i înc\ m\ mai simt) neputincios când m\ gândesc la nep\sarea cu care a fost tratat\ Alexandra de c\tre operatorul 112. Lipsa de empatie, lipsa de umanitate a acelei persoane, dar [i a poli]i[tilor care nu au intervenit de[i [tiau c\ fata aceea e în pericol de moarte, m\ cutremur\ [i acum. Iar exemplele par s\ fie tot mai multe, tot mai frecvente. Doi poli]i[ti privesc cu nep\sare din ma[in\ o fat\ plin\ de sânge care a fost violat\.

Un medic refuz\ s\ opereze un pacient pân\ nu prime[te [pag\ [i câte [i mai câte alte cazuri.

Toate acestea au multiple cauze sociale [i institu]ionale, îns\ cred c\ mecanismele psihologice sunt legate, cel pu]in în parte, de dinamica puterii. Cei care o au tind s\ abuzeze de ea, tind s\ fie nep\s\tori la suferin]a altora sau chiar s\ o provoace. Cei care nu o au devin victime. De aceea cred c\ merit\ citit\ ”Paradoxul puterii” – ne poate ajuta s\ în]elegem mai bine ce ni se întâmpl\ [i poate fi o surs\ de solu]ii pentru o dilem\ social\ veche de când lumea.

Radu Fritea psihoteca.ro Doctor în psihologie, consultant organiza]ional [i trainer, antreprenor [i editorul principal al Psihoteca

www.ad-wise.ro

94

WE RECOMMEND Cetatea Prejmer, care ad\poste[te Biserica Evanghelic\ S\seasc\ Fortificat\, este una dintre cele mai bine p\strate fortifica]ii din Europa, dar [i cel mai vechi monument istoric din jude]ul Bra[ov [i singurul loc din România notat cu trei stele în faimosul ghid turistic Michelin.

R\d\cina unui neam de mari români – Conacul Pan\ Filipescu. 96.

Din dragoste pentru spiritul autentic! – Chic Roumaine. 101.

Cetatea [i Biserica fortificat\ Prejmer în Patrimoniul Mondial UNESCO. 102.

Cetatea [i biserica fortificat\ Prejmer, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

We Recommend

107. Conacul Br\tianu – Vila Florica, Muzeul Na]ional Br\tianu.

112. O bijuterie de destina]ie: Romanian Jewelry Week 2.0.

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

95

96

WE RECOMMEND CONACUL PAN| FILIPESCU

ConacuL Pan\Filipescu R\d\cina unui neam de mari români

Plaiurile Subcarpa]ilor prahoveni sunt pentru Muntenia un tezaur de necuprins. Pe întinderea lor s-au adunat o seam\ de bog\]ii.

Sub ei se ascund rezerve de sare, petrol, gaze, ba chiar [i c\rbune. Pe pantele lor domoale cresc p\duri nesfâr[ite cândva [i p\[uni accesibile timp de mai multe luni pe an decât cele din munte. Astfel, aici oamenii au putut g\si

hran\ pentru animale, dar [i loc bun pentru case [i gr\dini. Iar bog\]ia natural\ atrage dup\ sine [i pe cea a oamenilor. În zona Prahovei locuitorii au dezvoltat o cultur\ tradi]ional\ ce [i-a câ[tigat un loc aparte ca latur\ a culturii na]ionale. În mijlocul unor astfel de comunit\]i, în mod firesc au ap\rut [i monumente care au sintetizat elemente

de vârf ale spiritualit\]ii na]ionale.

Printre ele, unul aparte, recent reintrat în circuitul muzeal, este Conacul Pan\ Filipescu.

Vigoarea r\d\cinilor prahovene Familia Filipescu este una dintre vechile familii boiere[ti din Muntenia. Ea se trage, din câte am putut deslu[i pân\ acum din cronici,

Filipe[ti Târg, Conacul Pan\ Filipescu, foto: © justvision

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

din marele boier Dr\ghici Vornicul de la M\rgineni (1540), prin fiul s\u, Udri[te, al c\rui b\iat, Filip, a dat numele neamului [i mo[iei, aflat\ pe malurile râului Prahova, între Flore[ti [i M\rgineni.

Pan\ Filipescu, mare sp\tar al Valahiei, care a tr\it în timpul lui Matei Voievod, a construit conacul de la Filipe[tii de Târg. Fiul lui Pan\, Constantin Filipescu C\pitanul, a scris „Istoriile domnilor ]\rii Române[ti“, cuprinzând perioada între Radu Negru [i {erban Cantacuzino.

Nepotul lui Constantin Filipescu, Pan\ II Filipescu, a fost mare ban. În 1747 era vel [etrar [i apoi vel postelnic. Banul Filipescu [i so]ia sa, Ana, au avut patru copii. Unul dintre nepo]ii lor, Alexandru Filipescu, supranumit „Vulpe“, avea s\ joace un rol însemnat în istorie. În timpul lui Tudor Vladimirescu a slujit drept mijlocitor între comandantul pandurilor [i marii boieri. Unul dintre cei mai înfoca]i lupt\tori împotriva fanario]ilor, fost logof\t al Drept\]ii [i mare ban, a murit în 1856. Fiul s\u, Ion (1811-1863), a fost ministru de Externe, logof\t al Drept\]ii [i caimacam de domn dup\ Alexandru Vod\ Ghica, scrie Octav George Lecca în „Familiile boiere[ti române. Izvoare [i genealogie“.

Un alt descendent al acestui neam, Nicolae Filipescu, a devenit primarul Capitalei în 1893.

De[i n-a ocupat fotoliul de edil-[ef decât doi ani [i jum\tate, a schimbat radical via]a bucure[tenilor. În timpul s\u a fost introduse primul tramvai electric, re]eaua de alimentare cu ap\

97

98

WE RECOMMEND CONACUL PAN| FILIPESCU

potabil\ [i s-a extins re]eaua de canalizare. Tot prin grija sa a fost amenajat\ o baie public\, sau ridicat trei [coli, patru posturi de pompieri [i primul [trand. Mai multe bulevarde noi au fost deschise, iar unele dintre str\zile principale mai vechi au fost pavate cu piatr\. În concluzie, putem spune c\ vigoarea pe care apa Prahovei a dat-o r\d\cinilor acestui neam a fost pe de-a întregul dovedit\!

Un precursor al stilului brâncovenesc Conacul Pan\ Filipescu a fost construit în jurul anului 1650, la Filipe[ti Târg. Boier Pan\ tocmai se c\s\torise cu Maria, zis\ [i Marica, fiica cea mare a postelnicului Constantin Cantacuzino. A[a cum se cuvenea rangului lor, tinerii [i-au construit propria lor curte, la doar câ]iva kilometri de cea a postelnicului.

A[a cum era pe atunci la mod\, conacul, de fapt un palat în miniatur\, era a[ezat la marginea unei p\duri [i lâng\ un hele[teu, care mai exist\ [i ast\zi. Un beci generos cu bol]i arcuite, din c\r\mid\, era destinat a ad\posti proviziile cur]ii. Por]i largi permiteau accesul. Dar în zidu-

rile beciului au fost rostuite [i dou\ înc\peri secrete, care la vreme de restri[te s\ poat\ ad\posti [i averea familiei.

Deasupra beciului adânc au fost ridicate

zece înc\peri, cu tavanele încheiate în bol]i frumos arcuite. Ferestrele, încheiate cu arcuri de bolt\ [i ele, erau ornate cu stucaturi bogate.

Dar poate c\ cea mai de pre] podoab\ a con-

Filipe[ti Târg, Conacul Pan\ Filipescu, foto: © justvision

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

struc]iei este scara de acces, care conduce la un pridvor larg, sus]inut de coloane gra]ioase.

Capiteliile lor sunt ornate cu sculpturi în form\ de buchete de crengi înfrunzite, dup\ modelul Rena[terii italiene. De fapt, întreaga construc]ie poate fi considerat\ ca o cl\dire realizat\ în stil brâncovenesc. Atât arhitectura conacului în sine, cât [i încadrarea în peisajul din jur pledeaz\ pentru aceast\ afirma]ie. De altfel,

Batoz\ pentru grâu, atelier românesc de la începutul secolului XX

pentru oricine viziteaz\ palatele de la Mogo[oaia [i Potlogi, asem\narea conacului cu ele sare în ochi. Dup\ Primul R\zboi Mondial întregul ansamblu a fost vândut de c\tre familia Filipescu rudelor sale, Cantacuzini.

Dup\ 1948 conacul a fost na]ionalizat. Timp de câteva decenii, beciurile sale au fost folosite drept depozite ale CAP-ului din Filipe[ti – Târg.

Ajuns într-o stare destul de avansat\ de degradare, începând din 2012 a fost reabilitat.

O incursiune în trecut Ast\zi, str\vechea curte boiereasc\ [i-a rec\p\tat cea mai mare parte a farmecului de odinioar\, iar muzeul organizat aici permite vizitatorilor s\ fac\, ajuta]i de pu]in\ imagina]ie, o incursiune în trecut. Expozi]ia din spa]iile generoase ale conacului cuprinde documente care prezint\ în paralel evolu]ia celor dou\ familii – Cantacuzino [i Filipescu, care au st\pânit domeniul de-a lungul timpului. Portretul în m\rime natural\ al sp\tarului Mihai Cantacuzino, realizat de Theodor Aman, str\juie[te una dintre s\li. Un tezaur de pre] îl reprezint\ colec]ia de carte veche bisericeasc\

99

100 WE RECOMMEND CONACUL PAN| FILIPESCU

[i icoane, al\turi de care este expus\ copia fidel\ a unei tiparni]e de secol XVIII. O sal\ aparte a fost dedicat\ celui mai bogat român de la începutul secolului al XX-lea, Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul), al c\rui portret în m\rime natural\ se afl\ expus pe peretele sud-estic al înc\perii. Al\turi de

mobilierul specific epocii, o colec]ie de documente inedite [i numeroase alte piese care eviden]iaz\ notorietatea [i fastul proprietarului completeaz\ expozi]ia. În beciul conacului pot fi vizitate expozi]ia de arheologie alc\tuit\ din piese descoperite în timpul lucr\rilor de restaurare, aferente primei faze de construire a conacului, [i cea dedicat\ unor momente din activitatea agricol\ a zonei, ilustrate prin unelte agricole tradi]ionale. În parcul amenajat cu alei, b\nci, flori [i pomi fructiferi sunt amplasate statuile domnitorilor Mihai Viteazul [i {erban Cantacuzino, a postelnicului Constantin Cantacuzino, a fiului acestuia, marele sp\tar Dr\ghici Cantacuzino, [i a ginerelui s\u, constructorul conacului, marele logof\t Pan\ Filipescu.

Alexandru Grigoriev lumeasatului.ro

Filipe[ti Târg, Conacul Pan\ Filipescu, foto: © justvision

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

Cristiana Hutter, foto: © Chic Roumaine

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

Ia româneasc\ a cucerit prin rafinamentul broderiei [i a m\iestriei artistice [i a reprezentat un izvor de inspira]ie pentru arti[tii români [i de peste hotare.

Matisse [i Grigorescu, au imortalizat frumuse]ea iei române[ti `n tablourile lor, iar Jean Paul Gaultier, Yves Saint Laurent sau Tom Ford au fost inspitra]i de gra]ia costumului popular romanesc.

ChicRoumaine

aduce în prim-plan un ve[mânt românesc autentic pe care azi îl reg\sim ca trend-setter mondial!

Din dragoste pentru spiritul autentic!

Ia româneasc\ popular\, atât cea tradi]ional\, cât [i cea contemporan\, a fost [i este într-o permanent\ evolu]ie, reu[ind îns\ s\ î[i p\streze cele mai importante caracteristici.

Nevoia fiec\rei femei de a-[i manifesta sim]ul artistic [i de a-[i pune amprenta pe fiecare broderie sau ]es\tur\, precum [i influen]a diferitelor trend-uri manifestate de-a lungul timpului pe vremea bunicilor, la sate, sau `n istoria recent\, au definit ia `n evolu]ia ei artistic\.

Din dorin]a de continuare a acestei tradi]ii [i din respect fa]\ de caracterul unic al fiec\rei femei, chiar dac\ astazi, în era tehnologiei, pasiunile femeilor s-au îndreptat c\tre alte activit\]i, Chic Roumaine propune realizarea de modele personalizate dup\ gustul [i sim]ul artistic al fiec\rei cliente.

Modelele Chic Roumaine, fie c\ sunt ii, poale, rochii sau cam\[i b\rb\te[ti, sunt cusute [i brodate manual, vibrând cu fiecare cus\tur\ datorit\ m\iestriei [i pasiunii femeilor de la ]ar\.

Realizate în jude]ul Arge[, modelele Chic Roumaine apeleaz\, în special, la izvoarele tradi]iei arge[ene, o zon\ reprezentativ\ a ]\rii noastre pentru minunatele costume populare ce au fost realizate aici de-a lungul timpului.

Din colec]ia Chic fac parte îns\ [i piese populare inspirate sau reproduse cât mai fidel, de

pe alte meleaguri ale României, create de mâini iscusite, cu admira]ie fa]\ de frumuse]ea des\var[it\ a ve[mintelor tradi]ionale române[ti.

Modelele Chic Roumaine sunt realizate cu a]entie la detalii, pe ]es\turi fine de bumbac [i in [i sunt brodate cu fire de bumbac sau m\tase, naturale 100%. În colec]ia Chic ve]i reg\si [i elementele care au revolu]ionat designul iilor

Punem foarte mare accent pe detalii [i întotdeauna suntem aten]i s\ le oferim clien]ilor cea mai buna calitate [i cele mai bune servicii, p\strând pre]urile mici, pentru a fi cât mai accesibile.

înc\ de acum dou\ secole [i au `nnobilat o parte însemnat\ a modelelor din Arge[ – m\rgelele, fluturii [i firul metalic.

Propunerile de styling reg\site pe site-ul www.chicroumaine.com au menirea de a atrage atât segmentul de public care rezoneaz\ cu piesele la nivel simbolistic, cât [i segmentul mult mai tân\r, doritor s\ ofere ]inutei sale o not\ etno.

Chic Roumaine s-a n\scut din pasiunea

unei bunici [i bucuria nepoatei sale de a ar\ta lumii `ntregi comorile ie[ite din atelierul acesteia.

Ia româneasc\ nu este doar un produs vestimentar, este un ve[mânt tradi]ional care ne reprezint\ pe noi ca români [i ne ofer\ sentimentul de apartenen]\ [i mândrie. În plus, „tot ce înseamn\ lucru manual are o valoare intrinsec\ superioar\ oric\rui alt produs vestimentar”, ne-a m\rturisit Cristiana Hutter, ini]iatoarea acestui proiect.

Ia romaneasc\, prin simbolistica desenelor geometrice, reprezint\ un mijloc fascinant de comunicare între genera]ii. „Un limbaj” cusut cu migal\ pe pånz\, transmis cu grij\ din genera]ie în genera]ie, ce evoc\ virtutea creatoare, din cele mai vechi timpuri, a ]\ranului romån [i consacr\ credin]ele [i experien]ele românilor. Mai presus de toate, este un limbaj ce reflect\ povestea ]\rii noastre.

Atunci când por]i o ie, aduci cu tine o întreag\ poveste. Atâtea ii, atâtea pove[ti, de[i uneori modelul e acela[i, fiecare ie e unic\!

101

102 WE RECOMMEND MONUMENTE UNESCO

Cetatea [i Biserica fortificat\ Prejmer în Patrimoniul Mondial UNESCO {tiai c\ Cetatea Prejmer, care ad\poste[te [i Biserica Evanghelic\ S\seasc\ Fortificat\ din localitate, denumit\ [i bijuteria Transilvaniei, este una dintre cele mai bine p\strate fortifica]ii din Europa dar [i cel mai vechi monument istoric din jude]ul Bra[ov? Acest obiectiv turistic este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO [i este singurul loc din România notat cu trei stele în faimosul ghid turistic Michelin.

Dac\ înc\ nu te-am convins pân\ acum s\ o vizitezi, atunci î]i mai spun c\ a fost construit\ în anul 1218 [i c\ ast\zi te po]i plimba pe coridorul interior din zidurile cet\]ii.

Trebuie neaparat s\ o treci pe lista obiectivelor tale, mai ales c\ se afl\ la doar 15 km de Bra[ov, adic\ aproximativ 15 min. Drumul este foarte bun, iar pe maps o g\si]i sub denumirea Biserica fortificat\ Prejmer.

Povestea cet\]ii Prejmer Cetatea bisericeasc\ din Prejmer este unul din dintre cele mai importante monumente istorice medievale din Transilvania. Ridicarea bisericii a fost început\ de Ordinul Cavalerilor

Cetatea [i biserica fortificat\ Prejmer, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

Prejmer

65 de ani de la aderarea Romaniei la UNESCO

Teutoni, în anul 1218. Dup\ alungarea Ordinului de c\tre regele ungar Andrei al II-lea, în\l]area bisericii a fost continuat\ în stilul goticului timpuriu burgund, un stil arhitectural pe care c\lug\rii cistercieni l-au introdus în Transilvania în secolul al XIII-lea. În 1240 comunitatea din Prejmer a trecut sub patronajul aba]iei cisterciene din Câr]a.

Adev\ra]ii constructori ai acestei cet\]i biserice[ti sunt îns\ ]\ranii [i meseria[ii sa[i, stabiliza]i în acele timpuri [i în ]ara Bârsei, parte integrant\ a Transilvaniei.

Aici, la marginea estic\ a teritoriului acordat coloni[tilor sa[i, locuitorii comunei Prejmer au fost permanent expu[i n\v\litorilor. Începând cu anul 1421, dup\ prima invazie a turcilor în Transilvania, s-a început consoli-

darea fortifica]iilor cet\]ii Prejmer.

Zidul de incint\ de form\ oval\ a fost construit în sec. XV, are un diametru de 72 m, este compus de un zid de 3 – 4 m grosime [i înalt de 10 – 12 m, care este înt\rit de patru turnuri, trei cu plan circular [i unul poligonal, de coridorul por]ii (lungime de 32 m) [i de castelul construit ulterior. Deoarece în Evul Mediu în\l]imea optim\ a construc]iilor de ap\rare era de 10 m,

turnurile se înal]\ foarte pu]in asupra zidului.

Castelul construit în sec. XVI este unit cu turnul din SE, formând a[a zisa „Curte a brutarilor”, în care func]iona o brut\rie [i o moar\ antrenat\ de cai.

Zidul de ap\rare era încoronat de un coridor de straj\ lat, care permitea circula]ia a mai multor oameni într- un rând. Accesul se f\cea din camerele superioare, în a[a fel se putea

Patrimoniul UNESCO din România include în prezent în lista sa situri culturale, biserici [i m\n\stiri din Moldova, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cet\]ile dacice din Mun]ii Or\[tiei, centrul istoric al Sighi[oarei [i bisericile de lemn din Maramure[, la care se adaug\ dou\ situri naturale, Delta Dun\rii [i p\durile seculare [i virgine de fag din

Carpa]i. România desf\[oar\, în paralel, mandate de membru în Consiliul Consultativ [tiin]ific [i Tehnic al Conven]iei UNESCO, din 2001 privind protejarea patrimoniului cultural subacvatic [i în Comitetul interguvernamental pentru promovarea reîntoarcerii bunurilor culturale în ]\rile de origine sau restituirea lor în cazul dobândirii ilicite.

103

104 WE RECOMMEND MONUMENTE UNESCO

ocupa repede pozi]iile de ap\rare.

Acest coridor nu era acoperit ca ast\zi cu un acoperi[ în dou\ ape, ci de unul într-o ap\, cum se poate observa la [arpant\ [i într-o veche stamp\ reprodus\ în cartea „Das Sächsische Burzenland“ din anul 1898 (pentru a nu permite încendiarea acoperi[ului).

Peretele spre exterior prezint\ la distan]e inegale ambrazuri [i deschideri pentru turnarea smoalei.

Aici g\sim [i resturile unei arme interesante, un fel de premerg\tor a renumitei „catiu[ei”. Pe o scândur\ puternic\, care se poate roti în jurul unui ax de fier orizontal, sunt practicate, pe fiecare fa]\, cinci scobituri semicirculare în care erau a[ezate câte cinci ]evi. Dup\ ce ]evile dintr-o parte erau înc\rcate, se rabata scândura-suport [i se desc\rcau în scurt timp cele cinci ]evi asupra inamicului. În aceast\ pozi]ie erau înc\rcate cel\lalte ]evi [i jocul se relua.

Cetatea [i biserica fortificat\ Prejmer, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

{coala veche, Biserica fortificat\ Prejmer

Deasupra coridorului por]ii s-a construit în anul 1793 magazia fiscal\, în care ast\zi func]ioneaz\ un muzeu mic, dar foarte interesant, [i casa sfatului, care ast\zi este folosit ca loc pentru slujbe în timp de iarn\.

Pe partea interioar\ a zidului de ap\rare, al castelului [i a cur]ii brutarilor sunt construite pe 3 – 4 nivele, 275 camere de locuit. Accesul

se face pe sc\ri [i galerii de lemn. Aici erau p\strate proviziile de grâne, sl\nin\ [i bunurile de valoare. Înc\ din prima parte a sec. XX, locu-

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

itorii Prejmerului p\strau aici grânele [i sl\nina. În timpurile de r\zboi aceste camere erau folosit ca locuin]\.

Remarcabil este c\ existau dou\ „camere de [coal\”, ceea ce însemna c\ nici în timp de r\zboi procesul de învâ]\tur\ nu era întrerupt. „Vechea [coal\”, în care s-a predat în perioada asediilor asupra cet\]ii Prejmer [i în timpuri de primejdie p\streaz\ mobilieerul intact.

Primii ei dasc\li sunt men]iona]i în anii 1460 [i 1556. Sala de clas\ decorat\ cu fresce din secolul XVII a fost folosit\ pân\ în anul 1853, când în centrul comunei s-a construit o [coal\ cu trei cl\diri etajate.

Din 1992, Funda]ia Sa[ilor Transilv\neni din München a preluat patronajul întregului

România a înregistrat pe Lista Patrimoniului Imaterial [apte obiceiuri (ritualul c\lu[ului, doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceat\ b\rb\teasc\, feciorescul de Ticu[, me[te[ugul covoarelor tradi]ionale

de perete [i practicile culturale asociate zilei de 1 Martie).

Ziua de 16 noiembrie a fost declarat\ Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

M\n\stirea Prejmer

105

106 WE RECOMMEND

ansamblu. Au fost executate vaste lucr\ri de restaurare. Biserica [i cetatea sunt în continuare sus]inute din mijloacele financiare ale Funda]iei. În 1999 cetatea din Prejmer apare pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial. Î]i mul]umesc c\ ai citit acest articol pân\ la Cas\ s\seasc\ din Prejmer, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Foto: © Alina Licuriceanu

final, sper\m c\ ]i-a pl\cut [i c\ ai g\sit informa]ii utile. Ne po]i urm\ri [i pe Instagram, Facebook sau Youtube. Nu uita s\ ne dai Like, Follow [i Subscribe.

S\ ne auzim cu bine !

Alina Licuriceanu instatravel.ro

VilaFlorica

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

Ion C. Br\tianu,

Conacul Br\tianu, foto: © justvision

Conacul Br\tianu Muzeul Na]ional Br\tianu Povestea Vilei Florica, ridicat\ în memoria primei fiice a „vizirului" Ion C. Br\tianu – a[a cum a fost denumit de politicienii vremii marele om de stat – [i a domeniilor care au apar]inut Br\tienilor, e mult prea vast\ pentru a putea fi rezumat\ într-un articol de revist\.

A[adar, am s\ m\ limitez la a aduce un timid laudatio ilustrei familii, cu indemnul de a vizita noua atrac]ie turistic\ arge[ean\. O incursiune

imagintiv\ în via]a celor care au influen]at decisiv destinul României într-o perioad\ de mari prefaceri e u[or acum de f\cut din postura de turist – domeniul Br\tianu a fost deschis circuitului public de aproximativ un an. În istoria Romåniei au mai existat mari personalit\]i descrise precum „nu mare de statu"...

Nici Ion C. Br\tianu nu impresiona prin „statu”, era mic de în\l]ime, m\sura doar 1,60 metri.

A avut o familie numeroas\ cu opt copii, cinci fete – Florica, Maria, Sabina, Gra]iana [i Pia – [i trei b\ie]i– Ionel, Constantin [i Vintil\.

Al\turi de so]ia sa, Pia Ple[oianu, le-a asigurat o educa]ie aleas\.

Conacul Br\tienilor, numit [i Vila Florica, se afl\ la numai câ]iva kilometri de Pite[ti, în localitatea {tef\ne[ti. Cl\direa, construit\ în stilul neoromânesc, are în prezent 40 de înc\peri în

107

108 WE RECOMMEND BR|TIENII VILA FLORICA

care se mai g\sesc doar câteva obiecte de mobilier care au apar]inut familiei Br\tianu.

O perioad\, dup\ na]ionalizare, conacul a fost l\sat în paragin\, iar acoperi[ul a cedat. La mansard\ s-au produs infiltra]ii din ploi, iar lambriul din stejar, degradat, a fost înlocuit cu lemn de r\[inoase. În anii '50, conacul a trecut printr-un moment de cump\n\, când cei de la „partid”, de la raion, au vrut s\-l demoleze, s\ dispar\ cu totul de pe fa]a p\mântului. Cel care l-a salvat a fost chiar directorul gospod\riei de partid, care, în urma unei vizite la conac f\cute de Gheorghe Gheorgiu Dej, a decis p\strarea lui.

Administra]ia domeniilor Pe domeniul familiei se aflau ([i se mai afl\, par]ial) conacul, corpul de cl\dire din spatele conacului, destinat celor care lucrau în parc sau la vie, uzina electic\, dou\ biserici (una se g\se[te la B\ile Ol\ne[ti, unde se afl\ [i sarcofagele cu r\m\[i]ele membrilor familiei Br\tianu), un imobil în care familia p\stra legumele

[i fructele peste iarn\ (acum transformat întrun schit de c\lug\ri]e), Gara {tef\ne[ti (fosta gar\ Florica), aflat\ pe traseul c\ii ferate Gole[ti – Câmpulung Mu[cel, cl\direa fermelor, o cram\ [i un observator astronomic.

Fermele însumau 276 hectare pe care se aflau planta]ii de vie [i livezi. Fructele, vinul [i ]uica ob]inut\ din distilarea fructelor se vindeau în pie]ele din Bucure[ti. Într-o carte publicat\ de Constantin Bacalba[a sunt descrise produsele comercializate de familia Br\tianu, produse descrise ca fiind cele mai bune din ]ar\. Însi[i regii Carol I [i Ferdinand, precum [i reginele Elisabeta [i Maria se aprovizionau de la fermele lui Br\tianu cu smântân\, unt, brânz\, pentru c\ erau mai bune decåt cele produse la fermele regale.

Ca o n\luc\ alb\, foarte frumoas\, cl\direa fermei Br\tianu se afl\ pe stånga drumului care urc\ spre conac. Cl\direa, aflat\ în semip\r\sire, este dispus\ pe mai multe niveluri – jos erau grajdurile de animale [i p\s\ri, iar la etaj locuiau cei care lucrau la ferm\.

Cl\direa fermei Br\tianu, aflat\ în semip\r\sire, foto: © justvision

Salonul fumoar Tot ce se poate vedea ca amenajare de interior (mai pu]in parchetul [i corpul de iluminat, care sunt din perioada comunist\, cånd, în 1970, conacul a fost amenajat ca vil\ de protocol [i gospod\rie de partid) este autentic – tavan casetat, lambriuri, corpuri de bibliotec\, geamurile din cristal, obiectele de ceramic\ ... {emineul este de asemenea autentic, la fel [i banca de cire[. Dac\ compar\m fotografiile de epoc\ cu obiectele expuse, vedem c\ nu e nimic modificat. Parchet [i du[umea aveau [i Br\tienii, dar ele au fost înlocuite de comuni[ti cu altele noi.

La fel ca [i în Salonul de primire, au fost folosite dou\ esen]e de lemn, stejar [i nuc.

Salonul are o sob\ care, din fericire, nu a fost demolat\ nici de Ionel Br\tianu [i nici de comuni[ti. Sobele au fost func]ionale pân\ în 1924, dup\ care Ionel Br\tianu a introdus înc\lzirea cu calorifere din font\. Într-una din înc\peri exist\ un salon amenajat în memoria lui Ionel Br\tianu, cu accent

Încuietoarea autoblocant\, din anul 1823, de la u[a de exterior a terasei, foto: © justvision

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

pe R\zboiul de Independen]\, perioad\ în care Ionel Br\tianu a fost Prim-Ministru [i o pictur\ de Carol Pop de Satmari. În trecut salonul a fost dormitor cu dependin]e, cu acces direct din bibliotec\ [i cu toalet\ ascuns\ în spatele lambriurilor.

Salonul Oriental În Salonul Oriental, a existat un ban, o m\su]\ [i o narghilea, mobilier care, evident, a disp\rut, iar cel existent a fost adus de la Muzeul Na]ional Pele[. Soba [i fereastra cu geamuri din cristal sunt originale. Pentru compara]ie, pe perete exist\ atårnat\ o fotografie de epoc\ care prezint\ înc\perea a[a cum a ar\tat în trecut.

Sufrageria Sufrageria a fost conservat\ mai bine, aproape toate obiectele din înc\pere sunt autentice. Soba, îns\, a fost modificat\. Dup\ montarea caloriferelor, existen]a unei sobe mari nu se mai justifica. A fost demolat\ [i re-

{emineul de pe terasa etajului doi, foto: © justvision

109

110 WE RECOMMEND BR|TIENII VILA FLORICA

cl\dit\ din acelea[i cahle de ceramic\, dar mai mic\. Soba nu are ie[ire de fum, ceea ce înseamn\ c\, dup\ reamenajare, a îndeplinit doar rol decorativ. În conac nu se g\tea. Mâncarea era preparat\ în corpurile de cl\dire aflate în spatele conacului. În salon s-a servit masa pân\ în 2019, când aici a func]ionat Centrul de Cultur\ Br\tianu.

Destinul tragic al bibliotecii Br\tienilor Conacul br\tienilor a avut trei biblioteci, câte una pe fiecare etaj. Biblioteca de la parter a servit ca birou de lucru pentru Ion Br\tianu.

Una din pu]inele piese de mobilier care s-au p\strat este o mas\ persan\ din lemn de cire[ pietrificat [i pl\cu]e de ceramic\ sm\l]uit\ ce reprezin\ aspecte din via]a persan\. Masa, care dateaz\ din secolul al XVI-lea, a fost cump\rat\ de Ion C. Br\tianu de la o licita]ie organizat\ la Paris, în anul 1860.

Cea mai mare dintre biblioteci, aflat\ la ultimul etaj, a beneficiat de un iluminator în tavan, care a fost func]ional pân\ în anul 1925.

Dup\ moderniz\rile aduse conacului de c\tre Biblioteca cu luminator de la ultimul etaj, foto: © justvision

Ionel Br\tianu, fiul lui Ion C. B\tianu, când acesta i-a construit un acoperi[, biblioteca a fost dotat\ cu corpuri de iluminat alimentate cu energie de la propria uzin\ electric\ a familiei, aflat\ la intrarea pe domeniul Br\tienilor, dup\ poarta muzeului, într-un masiv turn de

piatr\ [i c\r\mid\. Biblioteca avea u[i strategice care duceau c\tre dormitoarele copiilor. În marea bibliotec\ de la Florica se g\seau aproape 30.000 de volume, colec]ia de carte a acesteia fiind, în unele privin]e, mai bogat\ [i mai complet\ chiar decât colec]ia Academiei

Interioare din Vila Florica, foto: © justvision

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

1928, Membrii Adun\rii Deputa]ilor, din care f\ceau parte Vintil\ [i Gheorghe Br\tianu

Române. Din p\cate, majoritatea colec]iei de carte a Br\tienilor s-a pierdut. Comuni[tii au fost cei care au distrus cea mai mare parte a c\r]ilor valoroase. Le-au ars, s\pt\mâni la rând, în parcul dendrologic ce împrejmuie[te vila, sau le-au aruncat în râul Arge[. Au fost arse, furate sau aruncate pe råu... Car]ile care umplu acum rafturile muzeului sunt dona]ii de la persoane fizice sau împrumuturi f\cute de la Biblioteca Na]ional\ a României [i de la Biblioteca Central\ Universitar\.

E de râsu/plånsu, din depozitul de carte comuni[tii au f\cut WC-uri. De alfel, cinismul comuni[tilor nu a avut limite. Am aflat de la o doamn\ care venise în vizit\ la conac, c\ Eliza Br\tianu (a doua so]ie a lui Ionel Br\tianu, descendent\ din familie de domnitori, n\scut\ {tirbei, eleva lui Ioan Slavici, so]ie a doi fo[ti prim-mini[tri), pe care acesta a cunoscut-o în tinere]e, a lucrat în perioada comunist\ ca femeie de serviciu în Gara de Nord, f\când curat în vagoanele de tren.

Terasele conacului Br\tienii adorau s\-[i petreac\ timpul pe cele dou\ terase dotate cu spa]ii pentru plaj\ [i du[. Una dintre ele dispune de un imens [emineu care are o ni[\ unde se putea dormi.

Terasa acesteia din urm\ are dou\ rânduri de u[i masive – cele de exterior, care au fost aduse de la o cram\ din Vålcea, sunt din stejar [i dateaz\ din anul 1823. Încuietoarea, veche [i ea de dou\ secole, aflat\ în perfect\ stare de func]ionare, este autoblocant\ [i nu poate fi deschis\ din exterior.

Terasa a fost amenajat\ în anul 1925, anul în care s-a construit acoperi[ul, iar o parte din pod a fost mansardat, unde, în final, Ion Br\tianu [i-a mutat [i biroul. În perioada comunist\ în birou a func]ionat contabilitatea gospod\riei de partid.

Ca o concluzie, Vila Florica este una dintre cele mai demne conace de vizitat, nu doar din punct de vedere turistic, ci, mai ales, valoric, de `n]elegere [i cunoa[tere a istoriei. A[a cum am men]ionat în introducere, spa]iul alocat prezentului articol nu îmi permite o abordare mai ampl\ a subiectului, dar sper c\ am trezit curiozitatea cel pu]in a unei p\r]i a cititorilor no[tri.

Zenaida F\rca[ co-writing justvision

111

112 WE RECOMMEND ROMANIAN JEWELRY WEEK 2.0

O bijuterie de destina]ie: Romanian Jewelry Week 2.0 Ori de câte ori am ajuns la „nu se mai poate", a ap\rut câte un eveniment atipic, genial, care mi-a amintit c\ „se mai poate”, c\ romanii sunt creativi [i frumo[i. Desigur, nu trebuie s\-i c\utam în vârful piramidei, unde se ajunge f\când o sum\ de compromisuri [i unde pantele sunt alunecoase, generic vorbind. În România exist\ [i o altfel de „talp\ a ]\rii", compus\ din oameni frumo[i, din cei mai tineri [i creativi, din cei care risc\ pentru un vis sau o idee, din cei pe care lumea îi ocole[te pentru c\ nu se încadreaz\ în tiparele [tiute de ei.

Romanian Best Locations înseamn\ mai mult decât o re]ea de destina]ii premium. Înseamn\ locuri [i oameni, înseamn\ performan]\ [i creativitate, înseamn\ cultura serviciilor de calitate, înseamn\ sclipire, uneori chiar de diamant.

Romanian Jewelry Week 2.0, foto: © justvision

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

În aceast\ toamn\, la Centrul Cultural al Municipiului Bucure[ti ARCUB, cl\dire aflat\ în spa]iul dintre str\zile Lipscani [i Gabroveni, amplasat\ pe funda]ia a dou\ hanuri celebre, Hanul Hagi Tudorache [i Hanul Gabroveni, a avut loc una dintre cele mai sofisticate manifest\ri artistice ale momentului, Romanian Jewelry Week 2.0

Consolidat\, restaurat\ [i extins\, cl\direa construit\ în secolul al XIX-lea a fost redat\ circuitului cultural al Bucure[tiului în 2014, când a devenit sediul ARCUB.

Pe durata a patru zile, în cele cinci s\li rezervate evenimentului, Romanian Jewelry Week 2.0 a prezentat o sec]iune special\ de târg cu vânzare. Cei 191 de designeri, reprezentånd 25 ]\ri din întrega lume, au expus într-un spa]iu ideal peste 1500 de exponate de bijuterie contemporan\.

Au fost expuse crea]ii semnate de arti[ti din România, SUA, Canada, Mexic, Brazilia, Spania, Germania, Ungaria, Fran]a, Marea Britanie, Italia, Olanda, Grecia, Austria, Republica Moldova, Israel, China, Iran, Coreea de Sud [i multe altele.

Evenimentul a fost completat de [ase expozi]ii colective ale unor prestigioase [coli [i asocia]ii interna]ionale – Milano Jewelry Week, Budapest Jewelry Week, Co-Adorn Art Jewellery Society Canada, Sheffield Hallam University UK, Plus One Collective [i The Gallery of Art in Legnica Polonia.

Invita]i speciali ai Romanian Jewelry Week 2.0 au fost doi designeri interna]ionali – Daniella Saraya (Israel) [i Claudia Lepik (Cluster London Artist in Residence).

113

114 WE RECOMMEND ROMANIAN JEWELRY WEEK 2.0

Romanian Jewelry Week 2.0, foto: © justvision Evenimentul a fost organizat de Assamblage - Asocia]ia Na]ional\ a Autorilor [i Designerilor de Bijuterie Contemporan\, cu sprijinul ARCUB Bucure[ti [i sus]inut de Banca Transilvania

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

115

116 WE RECOMMEND ROMANIAN JEWELRY WEEK 2.0

Contrastul dintre spa]iul expozi]ional cu pivni]e boltite – unde, odinioar\, urma[ii negustorului Hagi Tudorache î[i prezentau m\rfurile în pr\v\liile ticsite cu dantel\rii, broderii, bijuterii [i accesorii de tot felul –[i noii reziden]i veni]i din toate col]urile lumii ca s\ impresioneze cu sclipirea nestematelor prinse în metale pre]ioase, te transpune într-o lume atemporal\, aceea a creativit\]ii [i a bunului gust.

Contemplarea [i cultivarea bunului gust nu e o afacere simpl\, iar atunci cånd ea ni se ofer\ pe tav\, sub forma unui vaccin împotriva vulgarit\]ii [i a ignoran]ei, trebuie s\ profit\m de ea la maxim.

Invit pe toat\ lumea, atunci când d\ de un banner cu inscrip]ia Romanian Jewelry Week, s\-[i abat\ drumul pentru câteva momente.

Acest mic brief [i timida inten]ie de recenzie a

Foto: © justvision

The ROBELOs No- 5, 2021 Toamn\/Autumn

Romanian Jewelry Week 2.0 sper s\ pun\ pe harta viitoarelor dvs. destina]ii de vacan]\ [i a circuitelor socio-cultural-turistice acest eveniment excep]ional.

Privind înapoi în istorie, România a reu[it [i datorit\ lui Bråncu[i! O mai poate face, din nou, prin creativitate!

Marcel {tef justvision

C\l\tore[te cu stil!

nu

C\l\tore[te cu stil al\turi de trollere [i gen]i elegante, care fac orice c\l\torie mai pl\cut\. Fie c\ alegi o geant\ pentru o cin\ în ora[, un rucsac pentru când vizitezi împrejurimi sau un troller pentru vacan]e [i delega]ii, toate acestea trebuie s\ fie de o calitate superioar\ [i s\ aib\ un stil versatil, care s\ se potriveasc\ oric\rei ]inute.

Geanta este un accesoriu foarte important într-o ]inut\, în special pentru femeile care nu au niciodat\ prea multe gen]i [i po[ete. Când vine vorba de b\rba]ii cu un caracter puternic, nu trebuie s\ lipseasc\ din ]inuta personal\ o geant\ care s\ se asorteze perfect cu mediul de afaceri în care î[i desf\[oar\ activitatea. Aceste accesorii trebuie s\ reflecte stilul personal, dar s\ fie [i foarte practice. La Valigeria vei g\si o gam\ larg\ de gen]i elegante de voiaj, cât [i accesorii de c\l\torie: portofele, curele, stilouri sau pixuri [i nu numai.

S.C. NEW LUXURY STYLE S.R.L. clienti@valigeria.ro Urmare[te-ne în social media

valigeria.ro

65 de ani de la aderarea României la UNESCO Cetatea [i Biserica fortificat\ Prejmer „Nomen Domini Turris Fortissima” Turnurile de ap\rare ale Cet\]ii Sighi[oara

5, Toamn\/Autumn 2021

!

1stLove –

Thailanda, plaje pentru toat\ lumea…

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

ROBELO BUSINESS INTERVIEW

Silvia M\inescu Autumn shades / Pastel de toamn\

The Robelos No- 5, Toamn\ / Autumn 2021

George Leca

>I am who I am today thanks to the horses!< >Ceea ce sunt eu ast\zi datorez cailor!<

ROBELO INTERVIEW

Arabella McIntyre-Brown Ten Tips for Aspiring Hermits

Emil-R\zvan Gâtej Driving tips for the holiday!

A STATE OF MIND

+40 724 003 658 zabola.com reservations@zabola.com