Conacul Drug\nescu de la Flore[ti - Stoene[ti

ConacuLDrug\nescude la Flore[ti - Stoiene[ti

În vremuri atât de complicate în care r\sar umbre din tenebrele celei mai sinistre ere comuniste, nevoia de refugiu spiritual [i fizic îmbrac\ forme acute. Ne reset\m priorit\]ile [i fugim spre locuri unde sper\m c\ amenin]\rile unei ere pe care o credeam demult apus\ s\ nu ne ajung\ din urm\. Un astfel de loc ferit „de bombe”, la propriu, este Conacul Drug\nescu de la Flore[ti Stoiene[ti.

Conacul Drug\nescu (anterior Târnoveanu-Stirbey) este un frumos monument de influen]\ brâncoveneasc\, ridicat de Marele Vornic de Târgovi[te, Gavril Drug\nescu. Este un loc-refugiu pentru trup [i suflet, unde putem face cuno[tin]\ cu istoria neamului [i unde ne putem reînc\rca „bateriile”.

Conacul bråncovenesc Drug\nescu

Ansamblul arhitectural se afl\ în cartierul cu acela[i nume din satul Stoiene[ti, comuna Flore[ti. Conacul Drug\nescu face parte din grupul de conace [i castele construite în stil bråncovenesc din zona Mogo[oaia-PotlogiSåmb\ta.

În decursul istoriei, veche de 300 de ani, arhitectura conacului a suferit mai multe modific\ri. Ini]ial acesta era mult mai mic, pridvorul avea doar o scar\ sub corni[\, încadrat\ de patru coloane [i patru arcade.

Ulterior, la împlinirea a 100 de ani de la a[ezarea primei c\r\mizi în funda]ia conacului, un nepot al boierului Drug\nescu a extins pridvorul [i a ad\ugat conacului corpuri noi de cl\dire. Forma pe care o putem admira ast\zi a fost edificat\ dup\ al]i 100 de ani, când au avut loc o serie de transform\ri [i renov\ri.

Domeniul compus din conacul construit în stil bråncovenesc [i Biserica „Buna-Vestire” î[i are începutul între anii 1710-1715, în perioada de apogeu a diploma]iei medievale române[ti, în ultimii ani de domnie ai Sfântului Constantin Brâncoveanu, domnitorul }\rii Romåne[ti, [i a fost ridicat de Vornicul de Târgovi[te, Gavril Drug\nescu, veri[or cu domnitorul.

Mare dreg\tor în timpul lui Constantin Bråncoveanu [i apoi în vremea lui {tefan Cantacuzino, ctitorul de la Stoiene[ti a cerut

constructorilor s\i s\ îi ridice „o cas\ care s\-l reprezinte cu demnitate, de unde s\ vad\, de pe cerdacul casei lui, cum se pierde în dep\rtare [erpuitul lene[ al Sabarului”. Dup\ moartea Vornicului Preda Drug\nescu, conacul a fost mo[tenit de fiul acestuia, Preda-Scarlat Drug\nescu.

Domni]a Marina

Conacul a fost re[edin]a familiei boiere[ti Drug\nescu, cel mai înst\rit boier de la Curtea Domneasc\, iar domeniul Drug\nescu a fost mo[tenit din genera]ie în genera]ie de urma[ii familiei Drug\nescu, pân\ în anul 1912, când a fost cump\rat de boierul Târnoveanu {tirbey, din Bucure[ti. În anul 1939, conacul a fost cump\rat de Domni]a Marina {tirbey Bråncoveanu, fiica prin]ului George {tirbey, fratele lui Barbu {tirbey, Mare[alul Cur]ii Regale. Domni]a Marina, care era so]ia Prin]ului Constantin Basarab Brâncoveanu, a fost prima romånc\ care a pilotat un avion peste Marea Baltic\, pe ruta Bucure[ti-Stockholm. Domni]a Marina nu s-a îngrijit prea bine de conac [i chiar a secat iazul prin devierea albiei râului Sabar (R\stoaca).

Între anii 1940 [i 1942 conacul a fost restaurat de celebrul arhitect George Matei Cantacuzino, artist care a excelat deopotriv\ în pictur\ [i literatur\.

Acesta a decopertat fa]adele cl\dirilor [i a l\sat c\r\mida aparent\, dånd conacului, în acest fel, un aer brâncovenesc asem\n\tor castelului de la Mogo[oaia – a extins o arip\ [i a ad\ugat o logie balconului din spatele conacului. Marina {tirbey a locuit în conac pân\ la 1948, pân\ la venirea comuni[tilor la putere, când au fost confiscate toate domeniile [i propriet\]ile boierilor.

„Rena[terea” comunist\

Statul comunist a restaurat conacul în anul 1963, iar în 1970 a amenajat aici Muzeul de etnografie [i art\ popular\ a Luncii Dun\rii. Muzeul a func]ionat pân\ în 2005, când copiii Marinei {tirbey, fra]ii Mihail [i Constantin Brâncoveanu (fiii lui Costi Bråncoveanu, str\nepotul direct al domnitorului Constantin Bråncoveanu) au revendicat conacul în instan]\. A fost retrocedat în temeiul legii 10, Marina {tirbey fiind ultima proprietar\ a conacului pân\ la venirea comuni[tilor.

Fra]ii Mihail [i Constantin Brâncoveanu, întor[i din exilul impus de comuni[ti, au scos conacul la vånzare. Statul Român, de[i avea drept de preemp]iune, nu a dorit s\-l cumpere, a[a încât acesta a fost cump\rat de doi cet\]eni italieni, care au vrut s\ amenajeze aici un centru turistic de agrement [i SPA, cu plaje, saune [i piscine, dar s-au împotmolit în birocra]ia noastr\ stufoas\. Nu li s-a autorizat nicio lucrare, iar conacul a fost l\sat în paragin\ pân\ în 2012, când a intrat în patrimoniul Bisericii Ortodoxe.

A doua [ans\

Episcopul Giurgiului, P\rintele Ambrozie, v\zând starea de paragin\ [i p\r\sire în care se afla [i v\zând frumuse]ea arhitecturii bråncovene[ti – coloane de piatr\ sculptate, cu arcadele de c\r\mid\… a f\cut toate eforturile posibile pentru a-l dobåndi. Episcopia Giurgiului a cump\rat conacul, împreun\ cu incinta de 5 hectare (care era groapa de gunoi a tuturor localit\]ilor din împrejurimi) de la cei doi investitori italieni.

Dup\ achizi]ionarea conacului, Episcopia a organizat o campanie de voluntariat [i a igienizat terenul [i cl\direa. Apoi au venit echipele de restauratori, conduse de regretatul arhitect Nicolae Vl\descu, care a impus un proiect de reabilitare, în etape. Au fost reabilitate înc\perile una câte una, cu aten]ie, [i au fost recuperate [i puse în valoare toate

elementele originale de arhitectur\.

Conacul a fost reabilitat din fondurile adunate de Episcopie [i din fondurile date cu ]âråita, câte o sut\-dou\, de Secretariatul de Stat pentru Culte. Toate obiectele de mobilier au fost achizi]ionate de Preotul Ambrozie din târgurile de anticariat [i antichit\]i [i din târgurile me[te[ugarilor. Din p\cate, în conac nu s-a p\strat nimic din vechiul mobilier.

Exist\ [i o parte bun\ a lucrurilor, campania de remobilare a conacului a f\cut posibil\ achizi]ia unei colec]ii de costume [i obiecte populare autentice a c\ror valoare nu se poate m\sura în bani. Aceste obiecte sunt ad\postite acum în conac [i compun un muzeu.

Muzeul de etnografie [i art\ popular\

La subsolul conacului func]ioneaz\ un muzeu de etnografie [i art\ popular\.

Pe lâng\ o colec]ie complex\ de peste 50 de costume populare din aproape toate zonele etnografice ale ]\rii exist\ [i o colec]ie de obiecte de art\ popular\ împ\r]it\ în dou\ colectii: obiecte din casele gospod\riilor ]\r\ne[ti (obiecte de tors, cusut, pentru prepararea [i servirea mânc\rii etc.) [i obiecte destinate îndeletnicirilor ]\r\ne[ti (oierit, munca câmpului, obiecte de fier\rie etc.).

Muzeul este în curs de amenajare, toate obiectele vor fi expuse sub denumirea lor popular\ [i vor fi înso]ite de o descriere am\nun]it\ a modului în care erau folosite.

Vom putea afla astfel cum ar\tau [i cum se numeau „ma[ina de sp\lat" sau „frigiderul” str\bunicilor, cum se g\tea pe vremuri mâncarea [i cum se f\ceau hainele [i materialul din care erau f\cute.

Vom afla de cât de pu]ine lucuri era nevoie pentru a se asigura traiul de zi cu zi [i

cum absolut toate obiectele aflate într-o gospod\rie ]\r\neasc\ au un singur numitor comun, absolut toate aveau o func]ie practic\.

Muzeul Satului Romånesc

În spatele conacului se afl\ un imens platou adåncit, care a fost iazul familiei boiere[ti. Iazul este acum secat deoarece râul care îl alimenta inunda satul. Fo[tii proprietari italieni au vrut s\ construiasc\ pe amplasamentul iazului o piscin\ [i o plaj\.

Acum Episcopia Giurgiului împreun\ cu Consiliul Jude]ean Giurgiu desf\[oar\ un proiect de restaurare pe fonduri europene, [i construie[te pe amplasamentul fostului iaz un Muzeu al Satului Românesc, cu case care vor fi aduse din toate regiunile ]\rii, dar care va avea [i un hub cultural, cu s\li pentru diverse evenimente.

La Muzeului Satului Romånesc se vor organiza tårguri la care vor participa me[teri populari din toate zonele etnografice ale ]\rii, reprezentând me[te[ugurile tradi]ionale practicate – prelucrarea lemnului, ol\rit, ]esut, pictur\ pe lemn [i sticl\, m\[ti populare, podoabe, încondeierea ou\lor, împletituri.

Memento „Epoca de aur”

Când au venit comuni[tii la putere, în ’48, familia {tirbey a plecat a[a cum a plecat [i Familia Regal\, cu [utu’, nu zic unde, [i cu o gentu]\ de haine [i cu ni[te bijuterii. Restul obiectelor, mobila, covoarele, candelabrele, tablourile… au r\mas în conac. Imediat dup\

plecarea lor, comuni[tii, nomenclaturi[tii, [iau împ\r]it „prada” între ei – mese, covoare, candelabre, argint\rie, cristaluri… B\trånii din sat spuneau c\ au ei „de la m\mica” ba un scaun din nuc sculpat, ba un candelabru „de la palat”. P\rintele Ambrozie a încercat s\ r\scumpere aceste obiecte, dar a aflat cu triste]e c\ pe unele le-au pus pe foc sau le-au vândut, c\ pe altele le-au aruncat… Asta au [tiut s\ fac\ comuni[tii! Iar dup\ ce au pr\dat conacul, l-au l\sat în paragin\. Din ’48 pân\ în ’63. Apoi l-au f\cut muzeu [i bine c\ nu lau f\cut sediu de CAP, a[a cum s-a întâmplat cu castelele din Ardeal.

Singurul obiect comunist aflat în conac este un covor care provine din Casa Poporului. El face parte din primul lot de covoare pe care Ceau[escu l-a comandat pentru Casa Poporului. Covorul nu mai corespundea preten]iilor parlamentarilor [i trebuia ars, dar un domn din comuna Livezeni a reu[it s\-i conving\ pe administratorii Casei Poporului s\ nu-l ard\. Acest covor, împreun\ cu alte dou\ covoare, a fost salvat de acest domn, iar acum el se afl\ în marea sal\ de la intrare.

M\n\stirea Flore[ti-Stoiene[ti

Ministerul Culturii nu a fost interesat de conac, chiar dac\ el a apar]inut familiei boiere[ti Drug\nescu, cel mai înst\rit boier al Cur]ii Domne[ti, [i chiar dac\ a fost încadrat Monument istoric de importan]\ na]ional\ grad A. Din 2014, Episcopul Giurgiului a înfiin]at aici o m\n\stire, iar conacul func]ioneaz\ [i ca sediu al m\n\stirii.

La aproximativ 10 km de Bolintin Vale, în perimetrul înc\rcat de istorie al ansamblului Bråncovenesc, se afl\ Centrul Pastoral Cultural Gavril Drug\nescu, din localitatea Stoiene[ti.

Centrul Pastoral a fost înfiin]at în data de 20 ianuarie 2014, când a fost pus\ piatra de temelie a noii biserici din lemn, construit\ în stil maramure[ean. În 25 aprilie 2014 s-a s\vår[it slujba de sfin]ire, sfântul loca[ pri-

mindu-i ca ocrotitori pe Sf. Arhangheli Mihail [i Gravriil [i pe „Sf. Martiri Bråncoveni: Constantin Vod\ cu cei patru fii ai s\i, Constantin, {tefan, Radu, Matei [i sfetnicul Ianache".

În biserica m\n\stirii se afl\ o copie a icoanei Maicii Domnului „Prodromi]a”, adus\ de la schitul romånesc Prodromu, de la Sf. Munte Athos. De asemenea, m\n\stirea ad\poste[te dou\ icoane executate de pictorul Gheorghe Tattarescu.

Por]ile m\n\stirii sunt mereu deschise pentru to]i cei ce vor s\ g\seasc\ un popas duhovnicesc.

Ritm [i propor]ii în armonie cu natura

În forma de azi cl\direa difer\ de tipul obi[nuit al palatelor de epoc\ structurate, de regul\, ca volum exterior, în form\ paralelipipedic\, având adaosul tradi]ionalului Foi[or. Elementul principal ce formeaz\ motivul central al compozi]iei fa]adei intr\rii este foi[orul – loc de medita]ie [i odihn\ ce domin\ prin amploare. Înf\]i[area general\ a monumentului, caracterizat\ printr-o ampl\ desf\[urare a fa]adelor în plan orizontal, face ca impresia ce se degaj\ s\ fie dominat\ de acest element structural. Monumentala cl\dire reprezint\ o lec]ie de arhitectur\ privind compozi]ia de sorginte clasic\ renascentist\, filtrat\, îns\, de un patos al locului [i timpului de început, de înflorire [i str\lucire a stilului brâncovenesc. Cl\direa ajuns\ pân\ la noi este expresia spiritului echilibrat pe care îl are, în alt registru, me[terul popular, specific spiritualit\]ii române[ti.

Atât propor]iile spa]iului interior, cât [i reflectarea sa în globalitatea volumetric\ sunt dovada alesei înzestr\ri a poporului cu dragostea pentru lucrul bine f\cut. Aici g\sim ritm [i propor]ii în armonie cu natura.

La Conacul Drug\nescu se pot vizita atât incinta conacului, cât [i împrejurimile umbrite de copaci falnici printre care se ascund cei mai buni prieteni ai copiilor, Cez\rica [i Ciuski, doi ponei simpatici, care sunt gata de distrac]ie.

Cu mul]umiri Episcopiei Giurgiului pentru ospitalitate [i ghidaj.