64
ROBELO INTERVIEW EMIL R|ZVAN THEODORESCU
f\cut un clasament din acest punct de vedere. Sunt foarte multe biserici de lemn care s-au d\râmat… e foarte greu [i trist de f\cut un clasament. Apoi, sunt în diverse centre, inclusiv în Bucure[ti, casele de secol XIX care au fost stupid d\râmate, f\r\ niciun sens. Nu avem aceast\ educa]ie, nu o au nici primarii. Edilii, în general, nu o au. Eu, când eram ministru aveam pentru toate jude]ele o echip\ de 40 de directori care [tiau foarte bine ce înseamn\ patrimoniu. Ori, acum, spre triste]ea mea, am aflat c\ toate aceste posturi sunt arondate politic. {i-atunci, nu se mai poate face nimic! A]i afirmat la o televiziune c\, din p\cate, aceste nenorociri nu s-au oprit dup\ ’90, ci, dimpotriv\, ele continu\ cu [i mai mult avånt. Domnul meu, v\ dau un exemplu în care e implicat\ [i Academia. În ’90, Elena V\c\rescu, prima femeie membru al Academiei Române, prin mo[tenitorii acesteia, familia V\c\rescu, a donat Academiei Conacul de la V\c\re[ti, din Dåmbovi]a – monument istoric de arhitectur\ laic\ care dateaz\ din anul 1698 – împreun\ cu o capel\ construit\ în anul 1868 [i care a apar]inut [i ea familiei de scriitori V\carescu. În ’90, conacul avea toat\ arhitectura întreag\. În momentul de fa]\ nu mai exist\ nimic! A fost furat\ piatra, a fost furat\ bucat\ cu bucat\. Aceste lucruri se întåmpl\ pentru c\ nu avem o educa]ie patrimonial\. Nu zic c\ str\inii sunt lumina]i din acest punct de vedere, dar m\car la ei exist\ un respect, o anumit\ team\, o jen\… La noi nu exist\ nimic! Într-un interviu pe care l-a acordat revistei noastre, doamna Doina I[f\noni se plångea de pierderea tezaurului popular, [i d\dea exemplul Italiei unde exist\ o lege care interzice orice interven]ie asupra cl\dirilor de patrimoniu. Noi avem Horezu de China, costumele populare maramure[ene cu cristale Swarovski… Cum putem lupta împotriva falsurilor, a imposturii? Nu avem cum! Ajungem în acela[i punct, ajungem la lipsa de educa]ie, la lipsa de cultur\. Exist\ [i exemple de bune practici, nu spun. Ieri, de pild\, am primit un domn care a achizi]ionat un castel de lång\ Arad.
A vrut s\ m\ consulte cu ni[te lucruri care ]in de patrimoniu. Aceste ini]iative private, repet, aduc bani! Un castel restaurat poate s\ devin\ pensiune. Trebuie s\ ne uit\m s\ vedem cum Grecia, Spania sau Turcia au [tiut s\ fac\ din patrimoniul lor arhitectonic o surs\ de existen]\. Noi nu suntem în stare. În ’90, ]in minte, am propus, mai în glum\, mai în serios, s\ import\m evrei care s\ managerieze pensiunile istorice. Cunoscusem o serie de evrei care f\cuser\ astfel de lucruri grozave prin alte p\r]i [i m\ gândeam ce bine ar fi s\ fac\ [i la noi acela[i lucru. Încerc s\ fiu [i pozitiv, s\ încerc\m m\car s\ nu distrugem ce avem. {i tot ar fi un pas înainte! Eu zic c\ putem fi pe drumul cel bun, pentru c\ avem restauratori buni, apar tot mai mul]i investitori priva]i preocupa]i de patrimoniu, dar, e drept, mai mult prin Transilvania [i, de multe ori, maghiarii. Jos p\l\ria! Asta e! Nu m\ intereseaz\, pån\ la urm\, etnia investitorului, pentru c\ nu pleac\ cu Castelul Bánffy dup\ el, nu? Trebuie s\ fim foarte a-
ten]i din acest punct de vedere, s\ nu d\m în excese na]ionaliste. Eu sunt un na]ionalist, dar nu îmi plac excesele. Dar, trebuie s\ spun c\, în Transilvania, mai ales pentru castelele din Transilvania, sau f\cut progrese prin aceste familii alogene care au investit în propriet\]i. Legat de acest subiect, în fostele localit\]i locuite de sa[i se petrece o adev\rat\ tragedie. Ce putem face la nivel macro pentru conservarea acestor monumente? Ave]i dreptate, bisericile s\se[ti, care sunt un caz special, sunt biserici fortificate. Ele nu mai sunt ale nim\nui. Statul trebuie s\ intervin\. Prin]ul Charles al Marii Britanii, la Viscri, am v\zut, a f\cut ce a putut, dar în aceste zone trebuie s\ intervin\ de urgen]\ statul. Eu m-am lovit de aceast\ problem\. Cånd a fost lansat evenimentul Sibiu, capital\ cultural\ european\, m-am lovit de o neîn]elegere a rolului acestor bijuterii l\sate în urm\ de sa[i. Practic, Sibiul a ob]inut acest rol, de capital\ cultural\ european\, pentru c\ eu am avut ideea s\-l pun pe Iohannis (Klaus), pe atunci primar, [i pe Marele Duce al Luxemburgului, în Pia]a Mic\, s\ se întâlneasc\ [i s\
