BeTUI_No_25 martie/aprilie 2017 by magazine

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES Nr. 25(40), edi]ie nou\ martie/aprilie 2017

BUSINESS INTERVIEW

Marius GHENEA Maria BEN}A Erika HLAVÁCS

CORPORATE INTERVIEW

Lauren]iu BUTUC General Manager Green Village

Sorin PETCU

TURISM DE AVENTUR|

Be TUI Nr. 25 (40), edi]ie nou\ • martie/aprilie 2017

Sonia DR|GAN & Rider TOMA:

NO SNOW, NO SHOW CHARTER NOU

TREKKING TOUR Andrei ROMANESCU:

ACONCAGUA

2017 : GRAN

CANARIA

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustVISION sub brandul TUI TravelCenter

Executive Chef Green Village

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

08. Business Interview – Marius Ghenea. Drumul de la idei c\tre succes! / The way from idea to success!

04. Point of View – M\r]i[or [i Baba Dochia – No Snow, No Show. 14. “Discover your smile!”

28.

3 16. Charter nou marca TUI – Gran Canaria 22. Cu ma[ina proprie `n vacan]a de var\ – oferte Early Booking. 24. Turismul de aventur\ – Aconcagua. Interviu cu Andrei Romanescu. 30. Delft, ora[ul olandez ca un bibelou de por]elan. 34. No Snow, No Show – interviu cu Sonia Dr\gan [i Rider Toma. 42. Business Interview – Maria Ben]a, Director General Apollo Wellness Club.

FOCUS CORPORATE 48. Post event – Patru zile de zâmbete [i vacan]e dorite la standul TUI TravelCenter de la Romexpo. 49. Top Deals la Târgul de Turism al României. 50. Start 2017 – Vacan]a de Pa[te [i 1 mai. 51. Top10 oferte recomandate. 52. Grupul Eurolines mizeaz\, în 2017, pe România. 53. C\l\toria cu autocarele Eurolines. 54. Corporate Interview – Interviu cu / Interview with Lauren]iu Butuc, General Manager Green Village. 58. Sorin Petcu, Executive Chef Green

Village: 1). Morun la cuptor, 2). Crap pe varz\, 3). Rapane trase la tigaie/ 1). Oven-baked sturgeon, 2). Carp with cabbage, 3). Pan-cooked rapa whelks . 60. Sugestii de weekend – Timi[oara, Capitala Cultural\ a Europei în 2021.

Aconcagua Summit, fotografie cu steagul TUI TravelCenter, foto: © Andrei Romanescu

DESTINA}II

MOZAIC 64. Szamos Gourmet Ház – Interviu cu/Interview with Erika Hlavács. 67. Branduri romåne[ti: M\r]i[orul – Romånesc, dar [i balcanic. 72. Arta de a face [i savura paste `n Europa.

POINT OF VIEW • BRANDURI ROMÅNE{TI • MARAMURE{

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

M\r]i[orul maramure[ean

Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

M|R}I{OR {I BABA DOCHIA M\r]i[oarele â&#x20AC;&#x201C; simboluri gra]ioase [i efemere, asociate cu venirea prim\verii [i o istorie veche de peste opt milenii.

Pagina

POINT OF VIEW â&#x20AC;˘ NO SNOW, NO SHOW!

Pe unde se mai schiaz\ prim\vara? Where to Ski in Spring?

NO SNOW, NO SHOW! Mihai Stetcu

Sonia DR|GAN & Rider TOMA Citi]i interviul de la pagina / read the Interview on page

~n urm\ cu ceva timp, la vĂĽrsta de [ase ani, Mihai Stetcu, probabil ca mul]i al]i copii, f\cea prima lui fotografie, portretul bunicilor lui, cu aparatul tat\lui s\u, un aparat rusesc, Smena 8. Acel moment, unic, avea s\-i marcheze via]a.

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

A few decades ago, the young boy Mihai Stetcu took his first photo at the age of six, portraying his grandparents with his fatherâ&#x20AC;&#x2122;s Smena 8 Russian film camera, probably like many of us, more or less. But for him, that instant was the one in a lifetime moment when you realize that this is what youâ&#x20AC;&#x2122;re going to do for the rest of your life.

BUSINESS INTERVIEW • MARIUS GHENEA

Foto: Marius Ghenea, arhiv\ personal\

Marius GHENEA

BUSINESS INTERVIEW DRUMUL DE LA IDEI C|TRE SUCCES! 8

Sunte]i de acord c\ antreprenorul este acea persoan\ care munce[te de dou\ ori mai mult [i cå[tig\ de dou\ ori mai pu]in decåt dac\ ar fi angajat? Ar trebui s\ fie a[a? Sunt antreprenori care muncesc `ntradev\r de cåteva ori mai mult decåt un angajat a[a cum se poate `ntampla [i invers, depinde cum [i cu cine faci compara]ia. Evident, antreprenorul trebuie s\ fie dedicat 100% afacerii sale, pe cånd un angajat poate avea uneori un interes limitat `n compania `n care lucreaz\, chiar dac\ lucreaz\ cu program full-time, a[a c\ a[ face diferen]a nu atåt extensiv (num\rul de ore sau efortul fizic depus), ci intensiv, cåt de mult se dedic\ unul [i cel\lalt, cu adev\rat, business-ului.

~n ceea ce prive[te perspectiva financiar\, din punctul meu de vedere, un antreprenor ar trebui s\ cå[tige mai mult decåt un angajat, pentru c\ el este la råndul s\u un angajator, astfel c\ ofer\ locuri de munc\ [i salarii altora, nu ar fi normal ca angaja]ii s\i s\ cå[tige mai mult decåt el `nsu[i. Cu toate acestea, aspectele financiare au anumite complexit\]i `n cazul antreprenorilor, deoarece: > Pån\ cånd compania ajunge la „break-even” [i apoi la profitabilitate, un antreprenor nu se poate `ndestula `n niciun fel din rezultatele financiare ale afacerii, dimpotriv\ trebuie s\ vin\ `n continuare „cu bani de acas\” pentru a sus]ine dezvoltarea ini]ial\ a business-ului.

THE WAY FROM IDEA TO SUCCESS! Do you agree that an entrepreneur is a person who works twice as much for half as much salary than he would otherwise get if he were an employee? Is this how it should be? There truly are entrepreneurs who work several times as much as an employee, the reverse also being possible, depending on how and with whom you draw the comparison. Obviously, an entrepreneur must be 100% invested in his business , while an employee may sometimes have only a limited interest in the company he works for, even if he is a full-time employee, so I’d rather take in to consideration more the quality than the quantity - how much one or the

> Unele companii nu ajung niciodat\ s\ `nregistreze profituri [i s\ poat\ distribui dividende antreprenorilor fondatori, iar `n aceast\ situa]ie cå[tigurile ca angajat sunt infinit mai mari decåt ale antreprenorului, deoarece orice num\r diferit de zero este infinit mai mare decåt zero… > La final, dar nu `n cele din urm\, chiar dac\ un antreprenor dezvolt\ o companie profitabil\, posibilitatea sa de a `ncasa sume de bani din companie ca dividende este limitat\ de banii care trebuie investi]i `n continuare `n companie, capitalul circulant necesar, pl\]ile c\tre furnizori, b\nci sau al]i creditori, aceste pl\]i fiind prioritare fa]\ de cele c\tre ac]ionari. Cu alte cuvinte, este posibil ca un antreprenor s\ nu poat\ `ncasa `n propriul cont sume importante de bani, chiar avånd o companie de succes, de[i „pe hartie” este un om bogat, milionar `n euro. Cånd a]i f\cut prima afacere? Am `nceput prima afacere `n 1993, la un an de la terminarea facult\]ii, `mpreun\ cu doi fo[ti colegi de facultate. Care este „Drumul de la idei c\tre oportunit\]i [i succes `n afaceri” ? Drumul de la idei c\tre oportunit\]i [i success `n afaceri este un drum lung [i complicat, mul]i antreprenori nu reu[esc `n realitate s\ parcurg\ `ntreg acest traseu, [tiut fiind c\ statistic vorbind, mai mult de dou\ treimi din afacerile care se `nfiin]eaz\ e[ueaz\ deja `n primul an de activitate, iar la nivelul primilor 3 ani, mai pu]in de 20% dintre afaceri supravie]uiesc. Este, `ns\, un drum al cunoa[terii, al experien]ei, al `ncerc\rii [i al gre[elilor din care po]i s\ `nve]i foarte mult. O problem\ ini]ial\ identificat\ de mine pe acest traseu este supralicitarea valorii ideii de start. Sunt mul]i antreprenori la `nceput de drum care `[i imagineaz\ c\ dac\ au pornit cu o idee creativ\, interesant\, restul vine de la sine. ~n realitate, succesul de business st\ 99% `n execu]ie, nu `n idee. Apoi, sunt o serie de pa[i care trebuie parcur[i `ntr-o succesiune specific\, antreprenoriatul nu are prea multe scurt\turi disponibile, cel mai adesea trebuie s\ mergi de fapt pe drumul cel lung, pentru c\ succesul `n business se

construie[te `n timp, iar dezvoltarea unei companii valoroase este mai curånd ca un maraton, decåt ca o curs\ de sprint. Este important\ educa]ia antreprenorial\, `n special dezvoltarea gåndirii practice asupra unui business sau considera]i c\ talentul, `n acest domeniu, joac\ rolul principal? Eu cred c\ educa]ia antreprenorial\ este foarte important\, `n ciuda unor concepte teoretice care sus]ineau „nativitatea” talentului antreprenorial. ~n realitate, majoritatea, dac\ nu toate caracteristicile [i abilit\]ile unui bun antreprenor pot fi „predate”, educate [i trebuie „`nv\]ate”. Sigur c\ `nv\]area are numeroase forme, cea mai simpl\ [i mai popular\ fiind „la locul de munc\”, adic\ `ncep un startup f\r\ s\ [tiu mai nimic despre afaceri, despre antreprenoriat, iar apoi, gre[eal\ cu gre[eal\, `nv\] lucrurile din experien]\, din practic\. Aceast\ abordare are avantajele ei, pentru c\ `ntr-adevar, nimic nu te `nva]\ mai bine ce ai gre[it decåt un e[ec `n business-ul real, `ns\ o mare parte dintre gre[elile tipice de business f\cute de antreprenori la `nceput de drum pot fi evitate prin metode de `nv\]are structurate. ~n aceste condi]ii, nu este surprinz\tor c\ `n ultimii ani, cursurile [i orele de antreprenoriat au luat amploare [i `n Romånia, eu `nsumi, `ncercånd s\ ajut antreprenorii la `nceput de drum, atåt prin activit\]i de tip „catedr\” (sus]in cursuri la mai multe universit\]i importante din Romånia, am predat de asemenea antreprenoriat [i cursuri de inova]ie `n business la mai multe [coli de business MBA), cåt [i prin cartea pe care am publicat-o acum cå]iva ani, „Antreprenoriat” [i care cred c\ r\måne un instrument foarte util pentru antreprenorii romåni la `nceput de drum, dar chiar [i pentru cei cu un pic de experien]\, care `ns\ vor s\ `nve]e mai mult, vor s\ se dezvolte `n plan personal. Ce tip de afaceri crede]i c\ li se potrivesc romånilor? Ce afaceri de ni[\ considera]i c\ pot avea succes `n Romånia? Nu cred c\ exist\ un tipar pentru Romånia, care s\ difere semnificativ de alte pie]e. Afacerile potrivite sunt cele care rezolv\ nevoi, probleme, dureri `n pia]\. Iar din acest punct de vedere, oportunit\]ile sunt foarte

P IU VI RV TE IN

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

other truly dedicate themselves to their job. The way I see it, from a financial standpoint, an entrepreneur should earn more than an employee because he is, after all, an employer who offers work and salary to others , so it wouldn’t be fair if they earned more than him. This being said, the financial aspect is somewhat complex in the case of an entrepreneur because: > Untill his business breaks even, than gets profitable, an entrepreneur can under no circumstance fulfill his financial needs. Quite the contrary - he has to keep self-funding so the initial growth stage of the business can suffice. > Some companies never get profitable and pay their dividens to the founding entrepreneurs. In this situation, an employees earnings are infinitely better looking than an entrepreneurs. Because every number different from 0 is infinitely bigger than „0”. > And last but not least, even if an entrpreneur would develop a profitable company, the possibillity to cash money in company as dividends is limited due to the amounts of money that must be invested in company, the necessary circulating capital, payments to suppliers, banks other creditors, being prioritary to those to the shareholders, in other words is possible that one entrepreneur could not cash money in his own account, even if he have a succesful company, even if he on paper is a billionair in eur. When did you start your first business? I started my first business in 1993 with two former classmates, a year after finishing my studies. What is the way from idea to succes? There’s a long and winding road separating idea from succes and a lot of entrepreneurs can’t really finish it. It’s a known fact that statistically speaking, two thirds of start-ups fail in their first year. And 3 years ahead, only 20% of them survive. But it’s a road of wisdom, experience, of trial and error from which you learn a lot. From my experience, an initial problem is overestimating

IN V TE IP RV IU

BUSINESS INTERVIEW • MARIUS GHENEA

mari `n Romånia, tocmai pentru c\ exist\ numeroase nevoi [i probleme ale consumatorilor (dar [i ale clien]ilor de business) care nu sunt rezolvate sau `n orice caz, nu sunt solu]ionate `nc\ suficient de bine, astfel c\ exist\ loc de `mbun\t\]iri. Sigur c\ putem spune, legat de un profil de antreprenor din Romånia, c\ ar trebui probabil s\ fie afaceri legate cåt mai stråns de tehnologie (fie afaceri de IT sau tehnologie `n sine, fie afaceri care s\ fie sprijinite semnificativ de tehnologie, acele „technology enabled businesses” cum spune englezul). De asemenea, antreprenorii romåni ar trebui s\ se uite din ce `n ce mai mult la pie]ele interna]ionale [i nu numai la pia]a din Romånia. Desigur c\ exist\ afaceri dezvoltate `n Romånia pentru pia]a din Romånia, care sunt valoroase [i au demonstrat succes, `ns\ mai ales pe ni[e de produse [i servicii mai `nguste, deschiderea c\tre mai multe pie]e sau c\tre pie]e mai mari este necesar\, pentru a da durabilitate dezvolt\rii afacerii.

Exist\ vreun gen de afacere `n care nu a]i investi niciodat\? A]i f\cut [i gre[eli? Sigur c\ [i eu, ca [i orice alt investitor, am anumite zone teoretice de „excluziune”, pornind de la lucrurile simple ce trebuie excluse din start din punctul meu de vedere, de exemplu business-uri cu probleme etice sau morale (jocuri de noroc, industria de armament, etc.), [i intrånd `n alte zone unde nu a[ vrea s\ investesc pentru c\ nu cred c\ m-a[ asocia pozitiv cu acele afaceri (mi s-a propus, de exemplu, s\ investesc `ntr-un cimitir privat [i am spus din start nu, de[i `n cifre, afacerea arata, a[a cum v\ imaginati, foarte profitabila). Separat de aceste tipuri de excluziuni, nu a[ putea niciodat\ s\ investesc `ntrun business al c\rui model de afacere nu `l `n]eleg. Nu este nevoie s\ fiu un expert `n domeniul respectivei afaceri pentru a o considera o investi]ie, dar vreau m\car s\ `n]eleg, `n mare, cum func]ioneaz\. Silicon Valley de Romånia. Crede]i `n dezvoltarea afacerilor IT&C [i a afacerilor online? Romånia este deja `ntre primele 3 ]\ri din Europa ca procent din PIB generat de business-urile IT (dep\[it\ numai de Marea Britanie [i de Irlanda, unde, a[a cum [tim, marile

companii IT americane [i-au f\cut sediile centrale pentru Europa, din motive de taxare), a[a c\ suntem deja o for]\ din punct de vedere al dezvolt\rii IT-ului. Nu putem `ns\ `n niciun fel s\ vorbim despre un Silicon Valley romånesc, `n primul rånd ]inånd cont de dimensiunile mult mai mici ale economiei romåne[ti `n ansamblu, `ns\ [i de un alt factor, care marcheaz\ cu plusuri dar [i cu minusuri dezvoltarea IT-ului romånesc: spre deosebire de alte “hub”-uri IT globale (Silicon Valley, Londra, Berlin, etc.), `n Romånia exist\ o serie de hub-uri IT regionale, deoarece chiar dac\ Bucure[tiul ia `n continuare partea leului din ce `nseamna IT-ul romånesc, Cluj, Timi[oara, Ia[i sunt de asemenea hub-uri regionale IT puternice. Spuneam c\ acest lucru este un plus dar [i o provocare, pentru c\, de[i ajut\ la dezvoltarea acelor zone, face ca Romånia s\ aib\ un ecosistem IT mult mai fragmentat decåt poate ar trebui, mai ales ]inånd cont c\ `n Romånia, distan]ele sunt `ntotdeauna semnificativ mai mari decåt par ele pe hart\, din motive ce ]in de lipsa de infrastructur\ rutier\, feroviar\, etc. Cu alte cuvinte, dac\ am putea „aduna” m\car virtual, dezvoltatorii, companiile [i talentul IT din Bucure[ti, cu cel din Cluj, Timi[oara, Ia[i, Bra[ov, Craiova, Sibiu, Tg. Mure[ [i alte cåteva ora[e mari din Romånia, am fi `ntr-o pozi]ie mult mai bun\, mai ofertant\, nu doar pentru companiile IT multina]ionale, dar [i pentru startup-urile IT romåne[ti. Cåt de greu sau cåt de u[or poate fi pentru un tån\r s\ aib\ propria sa activitate antreprenorial\ `n Romånia? Este foarte u[or, `n realitate. Nu uita]i c\ am avut tot felul de programe de suport pentru tineri, unele sunt `nc\ `n vigoare: finan]area de 10 mii euro pentru antreprenorii debutan]i påna `n 35 ani, reduceri de taxe [i de birocra]ie pentru `nregistrarea firmelor fondate de studen]i, diverse programe de incubare `n toate marile ora[e din ]ar\, granturi, fonduri europene, alte variante de a finan]a o afacere la `nceput de drum. ~ns\, a[a cum spuneam, mul]i tineri antreprenori se `mpiedic\ de la bun `nceput contemplåndu[i propriile idei, f\r\ a se hot\ri cu adev\rat s\ `nceap\ o afacere bazat\ pe o asemenea idee, dar [i pe mult\ munc\ [i perseveren]\.

the value of your start-up idea. A lot of entrepreneurs just starting out imagine that if they begin with a creative idea, everything else will follow. In reality, business success is 99% execution, not idea. Then comes a series of steps that must be followed in a specific order as entrepreneurship doesn’t have a lot of shortcuts. Most of the time, you have to take the long road. Because business success takes time and growing a company into a valuable one is more a marathon than a sprint. Is entrepreneurial education important in developing your practical thinking regarding business or do you consider talent the key player in this game? I think entrepreneurial education is really important in spite of some theoretical concepts supporting native talent. In reality, the majority, if not all the qualities of a good entrepreneur, can be taught, and the need to be learned. Of course, learning comes in different flavours, the most popular being “learning at the workplace”, which means launching a start-up without knowing much at all about being an entrepreneur and then, learning from mistakes. This approach has its advantages because really nobody can teach you better than a real business failure. But a great deal of the typical mistakes made by starting entrepreneurs can be avoided by systematic learning. Taking this into consideration, it’s no wonder that, in the last few years, entrepreneurship classes have flourished in Romania, with me personally trying to help buddying entrepreneurs through both teaching (I teach at a host of important Romanian universities and have also taught entrepreneurship and business innovation at MBA universities) and writing a book - “Entrepreneurship” - which I think reamains a truly useful resource for Romanian entrepreneurs just starting out and even for the ones with a bit of experience that want to have a better understanding and greater personal development. What types of businesses do you think suit Romanians? What niche business have the potential to be successful in Romania? I don’t think Romania is significantly

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Foto: Marius Ghenea, arhiv\ personal\

Ce sfat a]i da unui antreprenor aflat la `nceput de drum? S\ se gåndeasc\ mai pu]in la idee [i mai mult la echip\. E mult mai important s\ [tii c\ po]i aduce al\turi de tine, `n diverse forme, oamenii cei mai potrivi]i, pentru a face o echip\ excelent\, decåt ideea `n sine. O mic\ `mbun\t\]ire (dar desigur o `mbun\t\]ire relevant\ [i necesar\ pie]ei) poate genera un business de mare succes, dac\ ai o echip\ excelent\, un „dream team”. {i, contrar acestei situa]ii, cea mai spectaculoas\ idee de business nu va genera succes, dac\ nu ai echipa potrivit\. Dar revistei noastre, ce sfat i-a]i da? Media offline, `n Romånia, gåfåie? Cred c\ este o initiativ\ frumoas\, cred c\ spune ceva despre TUI [i prezen]a sa `n Romånia, despre TUI TravelCenter. Pentru mine a fost `n mai multe rånduri o lectur\ pl\cut\ [i a[ recomanda-o desigur tuturor. Un sfat care vine de la un c\l\tor relativ „frecvent” ar fi s\ `ncerca]i s\ folosi]i cåt mai bine experien]a TUI `n c\l\torii, `n travel `n general, pentru a oferi informa]ii interesante [i utile cititorilor. Cred c\ este un privilegiu pe care pu]ini publisheri `l au, respectiv accesul la un con]inut valoros [i special, pentru c\, s\ fim serio[i, cui nu `i place s\ citeasc\ despre c\l\torii c\tre ]inuturi exotice, `ndep\rtate? V\ place s\ c\l\tori]i? Da, c\l\toresc foarte mult de mai bine de 20 ani [i `nc\ nu simt vreo plictiseal\ sau oboseal\, chiar dac\, cel pu]in `n ultimii ani, aproape „terminånd” cumva harta lumii din punct de vedere al ]\rilor [i destina]iilor `n care am ajuns, cu business sau pentru vacan]\, am `nceput s\ reiau multe dintre destina]ii, a[a c\ nu mai am acea emo]ie inerent\ primei `ntålniri cu o nou\ ]ar\, cu un nou ora[, cu o nou\ insul\… Atunci cånd c\l\tori]i `n interes de business, v\ rezerva]i timp pentru vizitarea obiectivelor turistice? ~ntotdeauna cånd c\l\toresc pentru business, `ncerc s\ fac tot ce pot pentru a ob]ine [i maximul experien]ei turistice legate de acea destina]ie, fie [i dac\ e vor-

different from other markets. The right businesses are the ones that satisfy needs, unfulfilled markets. And from this viewpoint, the opportunities are great in Romania, precisely because there are numerous unfulfilled needs and unresolved consumer problems, even business clients. So there is place for improvement. Of course, we may say that an entrepreneurship blueprint in Romania should probably be linked to technological businesses, be it IT or technology in itself or one of those technology-enabled businesses. Also, Romanian entrepreneurs should keep an eye on international markets and not just the Romanian market. Granted, there are valuable businesses made in Romania for Romanians that have proven themselves succesful. But especially with niche businesses, it is necessarry to be open to other markets to make your company durable. Is there any business you would never invest in? Have you also made mistakes along the way? Of course I, like any other investor, have theoretical “exclusion” zones ranging from morally questionable businesses like gambling and the firearms industry to territories I simply don’t associate with. For example, I have been proposed to invest in a private cemetery and flat out denied even though on paper, the business looks, as you imagine, extraordinary profitable. Apart from these markets, I could never invest in a business whose model I don’t understand. I don’t have to be an expert in a certain domain to consider investing, but I want at least to largely understand its workings. Romanian Silicon Valley. Do you believe in the developement of IT&C and online businesses? Romania is already in the first 3 European countries considering the GDP procent coming from IT, only surpassed by Great Britain and Ireland where, as we know, American companies have built their headquarters for tax reasons. But under no circumstance we may talk about a Romanian Silicon Valley. First of all, because of the much smaller caliber of the Romanian eco-

nomy. But there’s another factor with both advantages and disadvantages - In contrast with other global IT “hubs” (Silicon Valley, London, Berlin, etc.), in Romania there are several regional “hubs” because even though Bucharest still takes the lion share, Cluj, Timisoara and Iasi are also powerful. I was saying it’s an both an advantage and a challenge because, even though it helps the growth of those regions, it translates into Romania having a much more fragmented

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Foto: Marius Ghenea, arhiv\ personal\

IN V TE IP RV IU

BUSINESS INTERVIEW • MARIUS GHENEA

12 ba numai de o scurt\ plimbare prin centrul pietonal al ora[ului de destina]ie sau faptul c\ `ncerc måncare [i b\utur\ local\, oriunde ajung. ~n plus, atunci cånd este posibil, `mi prelungesc [ederea, dup\ business, cu 1-2-3 zile sau cåt este posibil [i cåt e necesar pentru a vedea un pic mai mult destina]ia respectiv\ din perspectiva obiectivelor turistice. Dar atunci cånd vre]i s\ v\ odihni]i, unde merge]i? Ave]i o destina]ie, un loc anume pe care-l iubi]i? Pentru odihn\, sunt destina]ii turistice foarte frumoase [i potrivite `n Romånia, nu trebuie s\ merg prea departe: la malul m\rii (desigur, nu `n centrul Mamaiei, ci mai `n nord `n Mamaia Sat sau chiar spre Corbu [i Vadu, unde `nc\ e un pic mai lini[tit, iar marea [i plaja sunt superbe `n s\lb\ticia lor), `n Delt\, unde reperul meu este `n mod clar Green Village, un resort cum a[ vrea s\ v\d mult mai multe `n Romånia, sau spre munte, la Bran spre exemplu am cåteva locuri unde m\ simt foarte bine [i unde m\ pot odihni, dar `n astfel de locuri `mi place s\ merg [i atunci cånd scriu sau cånd am un proiect important la care trebuie s\ lucrez [i pentru care nu `mi trebuie decåt PC-ul [i o conexiune Internet.

IT ecosystem than it should. Especially taking into account the fact that in Romania, distances are always longer than they seem on the map because of infrastructural reasons. In other words, if we could unite, at least virtually, the developers, companies and IT talent in Bucharest with the ones from Cluj, Timisoara, Iasi, Brasov, Craiova, Sibiu, Tg. Mures and a few other cities, we would be in a much better position, not just for multinational IT companies, but also for Romanian start-ups. How hard or easy can it be for a young Romanian to have his own entrepreneurial activity in Romania? In reality, very easy. Don’t forget we had a lot of support programs for young people, some of which are still active: 10 000 E state financing for first businesses if you are under 35, tax cuts and paperwork reduction for students, various “incubation” programs in every major Romanian city, grants, European funds, and so on. But, like I was saying, a lot of young entrepreneurs stumble from the beginning contemplating their own ideas without actually starting to launch a business based on them and also on perseverance. What is your advice to a buddying entrepreneur? Think less of your idea and more of your team. It’s much more important to know you can bring the right people to form a team. A small innovation can generate a great business and if you have a “dream team”. If you don’t have these factors working for you, the greatest idea will not yield success. But what advice would you give to our magazine? Is the offline media struggling? I think it’s a beautiful initiative. It tells something about TUI’s presence in Romania and about TUI TravelCenter. For me, it was a great read several times and I’d recommend it to everyone. An advice from a relatively frequent traveller would be to make the best of TUI’s travel experience to give your readers interesting and useful

information. I think it’s a privilege few publishers have, specifically the access to valuable and special content. Let’s be fair who doesn’t like to read about trips to distant, exotic destinations? Do you like travelling? Yes. I have been travelling for more than 20 years and I don’t feel bored or tired even though, especially in previous years, I started revisiting a lot of the destinations, so I don’t have that inherent emotion associated with the first sight of a new country, city or island anymore. Do you take time to visit touristical attractions when you go on business trips? When on business trips, I always try to do everything I can to get the most out of my touristic experience, even if it means only taking a short walk to the city centre or trying the local cuisine. What’s more, I lenghten my stay with 1-2-3 or how much is possible and needed to see a little bit more of that destination from a touristical point of view whenever the opportunity arrises. But where do you go when you want to rest? Do you have a destination, a certain place you love? For relaxation, there are beautiful destinations in Romania. You don’t have to go too far: at the seaside (of course, not in the middle of Mamaia, somewhere to the North in Mamaia Village or even to Corbu and Vadu, where it’s a bit more laid-back and the sea and the beach are superb in their unaltered wilderness), in the Danube Delta where my go-to spot is certainly Green Village - a resort like which I’d like to see more in Romania -, or to the mountains. In Bran, for example, I have some places where I feel great and I can rest, but I like to go there when I am writing or have an important project to work on and I don’t need my PC or internet connection.

Marcel {tef

EARLY BOOKING

Campania vacan]elor de vis lansat\ de

Foto: © TUI TravelCenter

Publisher

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori Zenaida F\rca[, Oana Iana, Carmen Neac[u,

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI nr. 25(40), martie/aprilie 2017 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: TUI

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 724 357 227

Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu dtp@justcpr.ro

Colaboratori Cristiana Constantinescu, Stelu]a N\stase, Dr. Doina I[f\noni Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Photo Mihai Stetcu, Iacob Danny, Ilie Tudorel, Loren Javier, Larisa Balt\, Nicu Cherciu, Cristiana Constantinescu, Carmen Neac[u, Anca Du[e – „UN AN HaiHui” * flickr.com • creativecommons.org/licenses/by/2.0/

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Evadeaz\ din realitate cu ofertele Early Booking Printr-un studiu de amploare mondial\*, cercet\torii interna]ionali** au atras aten]ia c\ un an f\r\ vacan]\ duce la apari]ia triste]ii cronice, afecteaz\ vederea*** [i scade capacitatea de visare. De asemenea, o vacan]\ amânat\ te poate conduce la situa]ii f\r\ ie[ire din rutina cotidian\, care te îndep\rteaz\ de [ansa de a tr\i via]a pe care ]i-o dore[ti. Treptat, subiec]ii**** se tem c\ nu mai pot sc\pa din aceast\ realitate, zâmbetul lor dispare [i nu mai g\sesc drumul c\tre destina]iile favorite. Cea mai extins\ re]ea de agen]ii de turism din România î[i invit\ clien]ii s\ î[i descopere zâmbetul! Imaginea campaniei Early Booking TUI

TravelCenter 2017 este Miles, un ursule] simpatic, foarte iubit de familia lui, c\ruia îi place foarte mult s\ c\l\toreasc\. Miles este cople[it de rutina de zi cu zi, este obosit [i trist. Miles viseaz\ s\ evadeze din realitate [i s\ plece în vacan]\. Doar acolo, în destina]ia visat\, Miles î[i reg\se[te zâmbetul, al\turi de cei dragi. E[ti unul dintre cei care nu î[i amintesc ultima vacan]\? Care a uitat cum e s\ viseze? Care se simte zilnic prins într-o capcan\? Sau pur [i simplu sim]i nevoia s\ evadezi din rutina zilnic\? TUI TravelCenter este aici pentru a te ajuta s\ evadezi din realitate [i s\ plonjezi în vacan]a ta de vis! Evadeaz\ din realitate cu Early Booking!

www.tui-travelcenter.ro/oferte-litoral/early-booking * vacan]ele milioanelor de turi[ti TUI la nivel mondial; ** cei 270 de consultan]i ai TUI TravelCenter; *** Miles este dovada; **** turi[tii care vor alege o vacan]\ în urma campaniei Early Booking 2017.

FOCUS CORPORATE „OAMENII DIN ECHIPA MEA PUN MY TEAM ARE PASSIONATE SUFLET ~N CEEA CE FAC, ABOUT WHAT THEY IAR ACEST LUCRU SE SIMTE! DO, AND IT SHOWS!” CORPORATE INTERVIEW: Lauren]iu Butuc, General Manager Green Village

pag. 54

COLABORATORII EDI}IEI

15 Ilie Tudorel

Dr. Doina I[f\noni

Cristiana Constantinescu

Ilie Tudorel, artist fotograf din Baia Mare, este un ambasador prin imagini al Romåniei în lume. Prima fotografie a f\cut-o `n clasa I. Este membru al Uniunii Arti[tilor Plastici (UAP) filiala Baia Mare [i al Asocia]iei Interna]ionale „Euro Foto Art”. A expus lucr\ri în 15 expozi]ii personale de art\ fotografic\ [i în 18 expozi]ii de grup din Romånia, Belgia, Ungaria [i Ucraina. S-a specializat `n fotografia de arhitectur\ [i în fotografia de natur\ [i peisaj la Academia Photo România. www.tudorphotoblog.blogspot.ro

Cercet\torul etnolog Dr. Doina I[f\noni, Director {tiintific la Muzeul Na]ional al Satului „Dimitrie Gusti” a avut amabilitatea s\ ne vorbeasc\ despre Plugu[or, Buhai, Capr\, C\iu]i, Bungheri, Mini[tri, Împ\ra]i, Mo[i [i Babe, Miri [i Mirese, Arn\u]i [i Harapi, Draci [i Îngeri, Urå]i [i Frumo[i, Jieni [i Codreni. Ne-a vorbit despre cele12 zile ale s\rb\torilor de iarn\ din comunit\]ile s\te[ti, despre Colindatul de Cr\ciun [i Jocul cu M\[ti, despre buhai, ur\tur\ [i colaci. www.facebook.com/doina.isfanoni

„Îmi place s\ scriu [i s\ c\l\toresc, a[ sta s\ scriu ore în [ir [i a[ evada oricând, oriunde. ~n 2011, dup\ ce am renun]at la jobul de jurnalist full time în presa scris\ [i am devenit freelancer în PR [i Comunicare, am avut mai mult timp pentru pasiunile mele. Astfel s-a n\scut prinvacanta.ro, blogul de c\l\torii în care îmbin scrisul [i c\l\toriile [i care sper s\ fie o surs\ de inspira]ie pentru cei care caut\ idei pentru city-break, vacan]e în familie, evad\ri la mare, c\l\torii în Asia, SUA sau vor s\ afle cum a fost la concerte [i maratoane.” www.prinvacanta.ro

DE T ST OP IN A} II

CHARTER NOU 2017 MARCA TUI Pierdut\ undeva la 1.000 km în largul Oceanului Atlantic, mai aproape de Africa decât de Europa, “Insula prim\verii eterne“, Gran Canaria, este precum un continent în miniatur\. În nordul insulei, ]\rmul e stâncos iar ploile mai abundente men]in totul verde, este locul perfect pentru planta]iile de bananieri. În centrul Gran Canaria, relieful este dominat de stâncile vulcanice gola[e, cu creste seme]e, dar [i de verdele p\durilor de pin.

UN CONTINENT ÎN MINIATUR|, INSULA PRIM|VERII ETERNE

GRAN CANARIA

A[adar, Grand Canaria înseamn\ peisaje diverse, fiecare cu un climat specific [i atrac]ii pentru toate preferin]ele. Dincolo de nisipul ademenitor al plajelor amenajate sau s\lbatice, dup\ plac, Gran Canaria are cu ce s\-i tenteze [i pe amatorii de adrenalin\. Sunt nenum\rate

trasee montane amenajate, cu diferite grade de dificultate, nu ai timp o s\pt\mân\ s\ le testezi pe toate! Po]i alege oricare dintre c\r\rile c\tre Barranco de Azuaje, c\tre Barranco de Guiniguada, c\tre Caldera de Bandama sau Barranco de Azuaje, pentru a te

convinge cât de frumos este acest col] de p\mânt! Iubitorii de drume]ii nu ocolesc Parque Rural de Nublo, situat în centrul geografic al insulei Gran Canaria. Cu o suprafa]\ de 263.074 km, aceasta este cea mai mare arie protejat\ din insul\, aici fiind predomi-

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Dac\ vestul insulei este crenelat de vânt în canioane, sudul este rezervat plajelor sc\ldate tot timpul de soare. În vest sunt sate vechi, unde se p\streaz\ me[te[ugurile [i morile de vânt înc\ rezist\...

nante planta]iile de ananas [i de castani. Parcul natural se mândre[te cu cel mai mare num\r de specii endemice de pe insul\ [i cu o serie de rezerva]ii naturale [i monumente ale naturii deosebite. Astfel, Al Roque Nublo, Las Cumbres, Los Marteles, Pilancones, Tamadaba [i Guigui atrag

Gran Canaria, foto: © Nicu Cherciu

18 foarte mul]i turi[ti dornici s\ se bucure de natur\ [i de minunile create de ea. Parcurile na]ionale împânzesc insula, dar se remarc\ Parque Natural de Pilancones, o arie protejat\ cu suprafa]\ de 7.940 ha [i Parcul Natural Tamadaba, unde a[teapt\ nu doar numeroase planta]ii de fructe tropicale pe care le admir\m prin galantare, ci [i panorame excelente asupra insulei vecine, Tenerife.

Destina]ie de top de windsurfing ~n a[a spa]ii vaste, unele care par a fi doar pentru tine, po]i s\ faci drume]ii sau ciclism cât e ziua de lung\ [i s\ practici toate sporturile nautice existente. Amatorii de surfing [i windsurfing se vor sim]i ca pe[tele în ap\ pe coasta de est, la Pozo Izquierdo, unde se organizeaz\, de zeci de ani, competi]ii interna]ionale de windsurfing. Nu ave]i neaparat\ nevoie s\ fi]i profesioni[ti pentru a naviga pe valuri la Pozo Izquierdo, cu toate c\ trebuie s\ fi]i bun pentru a v\ descurca în zilele în care vântul bate în rafale.

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

I P }I TO INA ST DE

CHARTER NOU 2017 MARCA TUI

Atrac]ii pentru cei mici Pentru familiile cu copii, exist\ Palmitos Park, un rai al plantelor tropicale [i p\s\rilor exotice. Aici se organizeaz\ spectacole cu delfini, papagali [i p\s\ri de prad\. Printre alte atrac]ii ale Palmitos Park se

num\r\ Casa fluturilor, unde este prezentat procesul de transformare din cocon în fluture, acvariul [i expozi]iile de orhidee. Pute]i s\-i duce]i pe cei mici la o plimbare cu c\mila, într-o vizit\ la indienii din

Sioux City, la Parque Cocodrillos sau, de ce nu, într-o excursie de urm\rit delfinii. Jardin Canario este o gr\din\ botanic\ dedicat\, în principal, florei endemice din cele [apte insule Canare [i speciilor din „Insulele Macaroneziei”.

Alte obiective pe care s\ nu le ocole[ti Ora[e vechi, cu un farmec aparte, cu str\du]e strâmte [i case albe, sunt Puerto de Mogan, un fost sat de pescari, acum o mic\ sta]iune cochet\ cu un port dr\gu] de ambarca]iuni [i Agüimes, vestit pentru al s\u centru istoric cu o

Dar poate c\ e bine de [tiut c\ La Salinas [i la Bahia de Formas (Arinaga) chiar [i încep\torii se pot bucura de windsurfing!

Plaje minunate La capitolul plaje, trebuie amintit\ cea care une[te cele mai apreciate sta]iuni, respectiv

arhitectur\ tipic canariot\. Nu po]i ajunge pe insul\ [i s\ nu urci la Roque Noble, mergând pe drumurile înguste, pline de serpentine palpitante dup\ care ]i se deschid panorame ample. Stânca aceasta vulcanic\ este un reper faimos al

San Agustin, Playa des Igles [i Maspalomas. Aceast\ plaj\ de opt kilometri lungime e amenajat\ ca la carte, a[adar are [i zone potrivite pentru familiile cu copii mai mici. Printre numeroasele facilit\]i ale plajei se num\r\ cele pentru amatorii de sporturi nautice, iar la atrac]ii numeroasele baruri dedicate amato-

insulei, protejat ca monument al naturii, [i s-a format dintr-o erup]ie vulcanic\ în urm\ cu aproximativ 4,5 milioane de ani. Indigenii venerau Roque Noble, considerându-l un pilon de sus]inere al cerului [i f\ceau la baza lui sacrificii pentru Zeul Soare. Înc\l]\mintea [i hainele adecvate pentru excursiile pe munte sunt obligatorii, dat fiind c\ Roque Noble are 1,813 m în\l]ime, fiind cel de-al doilea vârf muntos de pe insul\, dup\ Pico de las Nieves. Cine a vizitat aceast\ insul\, [tie c\ o vacan]\ de o s\pt\mân\ nu este de ajuns. Aici ai [i munte [i mare, [i flori tropicale [i dune de nisip, po]i s\ stai lini[tit la soare sau s\ te la[i b\tut de vânt, pe creste de munte sau de val. „Insula prim\verii eterne”, cum e supranumit\ Gran Canaria, este o destina]ie pentru cei cu spiritul mereu tân\r [i iubitori de frumos sub toate formele sale, indiferent dac\ vorbim de o floare, o plaj\, o cas\ veche sau un peisaj amplu, nem\rginit, care ]i se a[terne la picioare.

rilor de petreceri. Plaja are [i sec]iuni mai izolate, iar pe unele dintre ele nudismul este în mediul s\u...„natural”. Dar adev\rata atrac]ie este Maspalomas, plaja cu dune de nisip [i oaze de palmieri. Este locul de unde a pornit turismul în Gran Canaria, în anii 1960. Maspalomas nu este cunoscut\ doar pentru enorma întindere de dune de lâng\ ocean, ci [i pentru Farul s\u vechi, cel care a ghidat navigatorii, a v\zut primii turi[ti [i

DE T ST OP IN A} II

CHARTER NOU 2017 MARCA TUI Nova Travel recomand\ pentru acest sezon hotelurile din Gran Canaria:

a asistat la transformarea locului într-o autentic\ sta]iune de vacan]\. Farul Maspalomas a fost martor t\cut la mii [i mii de zile cu soare, la valuri înspumate, la luni de miere [i alte momente fericite [i la pa[ii „pierdu]i” pe plimb\rile de-a lungul promenadei. Farul Maspalomas se afl\ la 55 de metri de mare [i, la data începerii construc]iei sale, locul era pustiu, cumva rupt de restul insulei. Construc]ia farului a demarat în 1861, dar a str\lucit pentru prima dat\ în noapte în februarie 1890. Pentru a construi farul, s-a folosit un doc cu o ramp\ mic\ pentru desc\rcarea materialelor, care au fost aduse numai pe mare. În prezent, farul are ca vecini promenad\, Punta de Maspalomas [i o serie de restaurante [i magazine. Promenada este locul perfect pentru cump\r\turi, pentru a cump\ra suveniruri, pentru o cin\ deosebit\ sau, pur [i simplu, pentru a sta la o teras\ din apropierea Oceanului. La câ]iva metri de promenad\ începe Rezerva]ia Natural\ Maspalomas, compus\ din trei eco-sisteme: Palmierii, Charca [i Dunele. Între mare [i nisip se afl\ un alt spa]iu natural protejat, Charca, un loc de odihn\ pentru p\s\rile care migreaz\ din Europa c\tre Africa [i invers. Aflat\ la extremitatea de sud a insulei, Maspalomas te a[teapt\ a[adar cu impresionantele sale dune „sahariene”, de nisip, dar zona este mai verde decât te-ai a[tepta. Pe lâng\ terenul de golf, la Maspalomas mai exist\ [i gr\dina botanic\ Parque Botánico de Maspalomas, care g\zduie[te, pe o suprafa]\ de 12.000 mp, un num\r foarte mare de plante.

Plaje pentru toate preferin]ele Nu are cum s\ nu-]i plac\ Maspalomas, cu dunele [i marea ei. Dar dac\ totu[i acest lucru se întâmpl\, ai de unde alege, vei g\si o alt\ plaj\ care s\ ]i se cuib\reasc\ la suflet! De-a lungul celor 236 de kilometri de ]\rm, sub soarele mereu zâmbitor din Gran Canaria sunt aproape 60 de kilometri de plaje. Punta de Maspalomas face leg\tura cu Playa del Inglés, cea mai popular\ din insul\. Playa del Inglés este perfect\ pentru cei mici, deoarece este foarte larg\, cu zone protejate, cu o gam\ larg\ de magazine [i facilit\]i în apropiere. Printre cele mai apreciate plaje din Gran Canaria amintesc de Playa de los Amadores, amplasat\ într-un golf, protejat\ de valuri [i de curen]i

• Lopesan Costa Meloneras 4*, Meloneras. Localizat pe plaj\ are internet Wi-Fi gratuit, recomandat familiilor cu copii, • Lopesan Boabab 5*, Meloneras Localizat aproape de plaj\, construit în stil African, are multe

facilit\]i pentru familiile cu copii. • Taurito Princess 4* – Playa de Taurito, EB. Localizat pe plaj\, are toate camerele cu vedere la mare, recomandat familiilor cu copii datorit\ facilit\]ilor. • Riu Palmeras 4* HB – Playa del

Ingles. Are Internet Wi-fi gratuit în spa]iile comune. Recomandat atât familiilor cu copii cât [i cuplurilor. • Ifa Faro 4* BB, Maspalomas Lâng\ plaj\, aproape de farul din Maspalomas. Hotel Adults Only.

Curse Charter marca TUI organizate de NOVA Travel NOVA Travel, agen]ia tour operatoare a Grupului Eurolines România, organizeaz\ [i în acest an curse charter c\tre cele mai apreciate destina]ii. În acest sezon estival, vor fi pân\ la 22 de plec\ri

s\pt\mânale c\tre Antalya, insulele grece[ti Creta ( zboruri la Heraklion [i Chania), Corfu, Rodos, Zakynthos [i Santorini. Lista zborurilor charter organizate în acest an de Nova Travel continu\ cu Mallorca,

Tenerife [i Gran Canaria. Turi[tii no[tri pot alege dintr-un portofoliu de peste 500 de unit\]i hoteliere selectate, iar plec\rile vor avea loc din cele mai mari ora[e ale ]\rii: Bucure[ti, Ia[i, Cluj-Napoca [i Timi[oara.

Plec\ri din Bucure[ti Destina]ie

Companie

Gra Canaria Blue Air Tenerife Blue Air Palma de Mallorca Blue Air

Zi operare

Perioada(ultimul retur)

Orar de zbor

miercuri duminic\ joi

21.06 - 27.09.2017 18.06 - 01.10.2017 08.06 - 28.09.2017

OTP 08:00 – LPA 12:15 / LPA 13:00 – OTP 20:40 OTP 09:00 – TFS 13:20 / TFS 14:05 – OTP 21:35 OTP 08:00 – PMI 10:20 / PMI 11:15 – OTP 15:20

marini. Lista continu\ cu Las Canteras, din Las Palmas, una dintre cele mai bune plaje urbane ale Spaniei [i cea mai lung\ din Gran Canaria, de 2,8 km. Puerto Rico este o sta]iune mare, cu o plaj\ fantastic\, Playa de Puerto Rico. Plaja aceasta ofer\ o gam\ larg\ de activit\]i sportive acvatice, variind de la scufund\ri, pescuit [i windsurfing [i facilit\]i pentru familiile cu copii. Plaje deosebite sunt [i Anfi del Mar, din sud-vestul insulei, Güigüi, Sardina del Norte, Tauro, Payla del Ingles [i Tufia.

Muzee de neocolit Pentru cei care apreciaz\ cultura [i istoria, exist\ câteva muzee de neratat în Gran Canaria. El Museo Canario, Muzeul de

antropologie [i de istorie a insulei, ca [i Casa de Colón, unde a poposit de câteva ori exploratorul Cristofor Columb, sunt dou\ astfel de exemple. Ambele muzee sunt situate în Vegueta, zona istoric\ a capitalei Las Palmas, un cartier pitoresc pe care nu ar trebui s\-l ocoli]i m\car pentru o plimbare la ceas de sear\. Museo Nestor, cu a sa colec]ie de opere de art\, Centro Atlantico de Arte Moderno CAAM [i Casa-Museo Perez Galdos sunt alte dintre atrac]iile pe care amatorii de cultur\ nu le ocolesc în La Palmas. Îns\ printre cele mai bine cotate atrac]ii sunt observatoarele astronomice, Grand Canaria având condi]ii foarte bune pentru cei ce iubesc s\ cerceteze bolta cereasc\. Astro GC

din Maspalomas, Observatorul din Temisas sau centrul de astronomie Roque Saucillo sunt locurile unde stelele se apropie de oamenii care… viseaz\ la ele. Printre muzeele apreciate în Gran Canaria amintesc [i de Museo y Parque Arqueologico Cueva Pintada din Galdar (nordul insulei), de situl archeologic Maipes din Agaete (nord-vestul insulei) sau La Casa Cueva Museo Santiago Aranda din Artenara (în centrul insulei). A[adar, ai de unde alege, exist\ câte ceva interesant pentru to]i.

Explorând capitala Las Palmas Capitala Gran Canaria, Las Palmas, este situat\ în partea de nord-est a insulei [i este cel mai mare ora[ din insulele Canare, cu peste 400.000 de locuitori. Este cel de-al optulea ora[ din Spania, dup\ num\rul de locuitori, care s-a dezvoltat în jurul a dou\ golfuri [i a frumoaselor plaje, Playa de las Canteras [i Playa de las Alcaravaneras. Fondat în 1478, Las Palmas de Gran Canaria se mândre[te cu un bogat patrimoniu istoric [i cultural, iar Vegueta, cel

mai vechi cartier al s\u, a fost inclus pe lista patrimoniului mondial al UNESCO înc\ din 1990. Vegueta, Triana, San Jose [i unele mici cartiere locuite de imigran]i [i pescari au constituit nucleul ini]ial al Las Palmas. Ca toate ora[ele insulare [i Las Palmas s-a dezvoltat c\tre interiorul insulei. Abia în secolul al XIXlea – când e construit portul Puerto de la Luz ora[ul începe extinderea spre nord, de-a lungul coastei litorale. Acum, Las Palmas de Gran Canaria are o infrastructur\ impresionant\ de hoteluri [i apartamente, iar Puerto de La Luz este unul dintre cele mai importante porturi din Europa. Un amalgam de istorie [i de cultur\, Las Palmas de Gran Canaria este un ora[ plin de via]\, cosmopolit, tipic spaniol, adic\ plin de surprize pl\cute. Ai op]iuni de distrac]ie pentru toate vârstele [i preferin]ele, sunt destule de f\cut aici, ziua [i noaptea. Te a[teapt\ plaje [i magazine, cafenele, baruri [i muzee [i zone cu un parfum vechi, colonial, unde s\ te pierzi înapoi în timp. Ce s\ nu ratezi în Las Palmas? În primul rând, una din cele plajele sale, Playa de las Canteras fiind cea mai

I P }I TO INA ST DE

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

apreciat\. Apoi, dup\ o zi la soare [i mare, po]i vizita vechiul, pitorescul [i micu]ul cartier Vegueta. Aici, aliniate pe str\du]ele strâmte, se afl\ multe cl\diri istorice bine conservate [i cu personalitate, care g\zduiesc nu doar muzee, ci baruri [i restaurante. Una dintre cele mai frumoase catedrale de pe insul\, Catedral de Santa Ana, se afl\ aici, în acest loc, cu o puternic\ alur\ colonial\. La cap\tul nordic al districtului Playa de las Canteras este La Isleta, vechi cartier de pescari, situat pe o mic\ peninsul\. Construit pe un teren abrupt, La Isleta are str\zi înguste, cu vechi magazine de familie, baruri [i o atmosfer\ pestri]\, colorat\, de mare port comercial. Pe malul sudic al La Isleta, în apropiere de port, se afl\ Castillo de la Luz, cea mai veche fort\rea]\ de pe insul\. Tot aici g\se[ti [i Las Coloradas, cel mai înalt punct al ora[ului, de unde v\ pute]i bucura de o vedere fantastic\ a m\rii, a muntelui [i a urbei…

Carmen Neac[u

Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

DESTINA}II • CU MA{INA PROPRIE ~N VACAN}A DE VAR|

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

CU MA{INA PROPRIE

`n vacan]a de var\

Exist\ turi[ti care ar alege oricând ma[ina `n locul avionului, indiferent de durata c\l\toriei, chiar [i pe distan]e mari. Pentru ace[tia, de cele mai multe ori, nu conteaz\ destina]ia, ci c\l\toria în sine!

22 Road-trip Vacan]ele sunt `ntotdeauna scurte. De aceea, `n aceast\ scurt\ perioad\ de concediu vrem s\ ne relax\m, s\ tr\im o aventur\, s\ ne închidem telefonele mobile, s\ uit\m de tot [i s\ vedem cât mai multe locuri. Nu e niciodata timp suficient pentru vacan]e… Avem de ales `ntre a merge cu ma[ina personal\ sau cu avionul. Depinde foarte mult de ce anume vrem s\ facem `n vacan]\. Deplasarea cu avionul te scute[te de multe griji, în câteva ore de la plecare e[ti în camera de hotel. Pe de alt\ parte, un road-trip te expune multor experien]e foarte diverse. Dac\ ]i-ai stabilit o destina]ie dar vrei s\ vizitezi [i altceva pe drum, experien]a merit\ din plin. Mersul cu ma[ina în vacan]\ nu este cel mai rapid mod de a ajunge undeva [i pot ap\rea situa]ii neprev\zute care impun modific\ri ale programului. Sunt `ns\ turi[ti care ar alege oricând ma[ina `n locul avionului, indiferent de durata c\l\toriei, chiar [i pe distan]e mari. Pentru ace[tia, de cele mai multe ori, nu conteaz\ destina]ia, ci c\l\toria în sine. Mersul cu ma[ina `]i ofer\ libertate de mi[care, c\l\tore[ti pe unde vrei, te opre[ti de cåte ori vrei, faci ce vrei, vezi ce vrei, ]\ri, ora[e

[i atrac]ii turistice. Pentru c\ foarte mul]i romåni aleg ca mijloc de deplasare c\tre destina]iile de vacan]\ ma[ina personal\, ne-am gândit s\-i ajut\m `n alegerea lor. Am g\sit destina]ii accesibile cu ma[ina personal\, atåt `n afara ]\rii cåt [i

`n Romånia. Ofertele sunt pentru toate buzunarele [i includ cazare la hoteluri de trei [i patru stele, cu sau f\r\ mas\, sau `n regim All inclusive. Cele mai accesibile destina]ii din afara ]\rii sunt Grecia [i Bulgaria. Iat\ cåteva dintre ele:

Oferte TUI TravelCenter la Tårgul de Turism al Romåniei Grecia – zona de Nord

• Thassos La hotelurile de 3*, tarifele `ncep de la 129 euro/pers., [i includ 7 nop]i de cazare. La hotelurile de 4*, tarifele `ncep de la 275 euro/pers, includ 7 nop]i de cazare cu demipensiune.

• Halkidiki La hotelurile de 3*, tarifele `ncep de la 119 euro/pers, includ 7 nop]i de cazare iar la hotelurile de 4*, tarifele `ncep de la 215 euro/pers, includ 7 nop]i de cazare [i mic dejun. Litoral Bulgaria

• Sunny Beach Tarifele `ncep de la 255 euro/pers, includ 7 nop]i de cazare All inclusive la hotel 4* .

• Albena Tarifele încep de la 315 euro/pers., includ 7 nop]i de cazare All inclusive la hotel 4*.

~n aceast\ var\ Litoralul romånesc ofer\ mai multe variante de sejur. Am selectat cåteva pentru dvs.:

• Mamaia Pentru un hotel de 4*, tarifele încep de la 565 lei/pers, includ 5 nop]i cazare [i mic dejun.

• Neptun Pentru un hotel de 4*, tarifele încep de la 477 lei/pers., includ 5 nop]i de cazare [i mic dejun.

• Eforie Nord Pentru un hotel de 4*, tarifele încep de la 440 lei/pers, includ 5 nop]i cazare [i mic dejun.

• Venus Pentru un hotel de 4*, tarifele încep de la 620 lei/pers., includ 5 nop]i cazare [i mic dejun.

Zenaida F\rca[

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

DESTINA}II • TURISMUL DE AVENTUR|

ACONCAGUA

Andrei Romanescu [i Mircea Baciu pe Varful Aconcagua, 6968 m, foto: © Andrei Romanescu

Adventure tourism is, according to specialists, the future of worldwide tourism. Andrei, an expert protection and automatization engineer at Transelectrica Sibiu’s Technical Development Branch, and an adventure tourism aficiando, says his greatest passion in this respect is the “Summit” - climbing the highest mountain tops.

O tur\ de trakking pe Aconcagua `nseamn\ trei lucruri: aclimatizare, hidratare [i ambi]ie. Turismul de aventur\ este, dup\ opinia unor speciali[ti `n domeniu, viitorul turismului mondial. Andrei, Inginer Expert Protec]ie [i Automatiz\ri `n cadrul Transelectrica, Direc]ia Tehnic\ [i Dezvoltare Re]ea Sibiu, un `mp\timit al turismului de aventur\ dur\, spune c\ marea lui pasiune este s\ fac\ „Summit”(s\ urce pe cele mai `nalte vårfuri de mun]i).

Interviu cu

Andrei ROMANESCU

De unde pasiunea pentru turismul extrem de aventur\, pentru mountain-trekking? Am copil\rit pe v\ile dintre Råul Mare Cugir [i Råul Mic Cugir, sub Prislop [i Muntele {urianu. Apoi, `n timpul facult\]ii, dup\ ce am urmat un curs de rangeri, am f\cut voluntariat salvamont `n Parcul Retezat. ~n ]ar\ m-am c\]\rat cam peste tot, am f\cut trekking [i alpinism u[or. ~ns\, nu am experien]\ pe pere]i `nclina]i.

Cåt dureaz\ o expedi]ie de trakking la `nalt\ altitudine? Greu de spus. Undeva la 14 zile. ~n func]ie de preg\tirea fizic\, de zilele de aclimatizare, care pot fi mai pu]ine sau mai multe. Alpinismul e un sport de echip\. Care e echipa ta? Am crescut `n mai multe echipe.

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

De cånd m-am mutat la Sibiu, fac echip\ doar cu Mircea Baciu, colegul meu de la Transelecrica. Te-ai `ntors recent dintr-o expedi]ie de pe Aconcagua. Cum a fost? Dup\ mai multe ascensiuni – pe vårful Cerálovsky, `n Caucazi, pe vårful Elbrus, `n perioada Olimpiadei de iarn\ de la Soci, pe Mont Blanc unde am f\cut o ascensiune pe ruta clasic\ prin Chamonix –, ne-am pus problema ce facem `n continuare. {i, dup\ o pauz\ de doi ani, am luat `n colimator vårful Aconcagua, cel mai `nalt vårf din America, foarte iubit de argentinieni, care este, de fapt, o ascensiune de trakking la `nalt\ altitudine. Datorit\ apropierii de Ecuator [i a presiunii resim]ite, Aconcagua echivaleaz\ cu Himalaya.

Confluencia 3300m, Mulas – m\gari `nc\rca]i cu bagaje, foto: © Andrei Romanescu

Where did the passion for adventure tourism and mountain trekking come from? I grew up in the valleys between the “Big Cugir” and “Small Cugir” rivers, under Prislop Pass and Surianu mountain.Then, in college, after following a ranger class, i did volunteering work in mountain rescue in Retezat Park. I have climbed almost

A trekking tour in Aconcagua supposes 3 engagements: acclimatization, hydration and ambition.

everywhere in Romania. I have done trekking and casual mountaineering, but I am not experienced with incline walls. How long does a high-altitude trekking expedition last? Hard to tell. Around 14 days. Depends on your physical fitness and the acclimatization period which can be longer or shorter. Mountaineering is a team sport. What team do you belong to? I cut my teeth in various teams. Since I moved to Sibiu, Mircea Baciu, my Transelectrica colleague, is my only teammate.

Puente del Inca (Podul lui Dumnezeu) lång\ intrarea `n Parc, foto: © Andrei Romanescu

You have recently returned from an expedition in Aconcagua. How was it? After climbing on Cerálovsky Peak, in the Caucasian Mountains, on Elbrus Peak, and on Mont Blanc in the Soci Winter Olympics period (where we went along a classic route - Chamonix - ), we wondered where should we go next, After a 2 year hiatus, we layed eyes on the beloved Aconcagua Peak, the tallest in America. It’s basically high-altitude trekking. Due to its proximity to the Equator and the air pressure, Aconcagua is a lot like Himalaya. What were the stages of the expedition? On the 6th of January, I left Romania from Otopeni Airport via Rome to Buenos Aires, Argentina. Our final destination was Mendoza, an intensely promoted touristic city. In spite of the violent promotion, there’s not a great deal you can do in Mendoza as a tourist. You can visit the mountaneous region in the Andes, a vineyard, or you may ride a donkey. We arrived with our homework done. We already knew where to get our entrance permits and where to pay the accomodation tax. We knew the exact route we would follow

TURISMUL DE AVENTUR| • ACONCAGUA

Apus la Nido de Condores, foto: © Andrei Romanescu

Tabara de baz\ Plaza de Mulas 4300m, foto: © Andrei Romanescu

Care au fost etapele parcursului? Pe data de 6 ianuarie am plecat din Otopeni via Roma spre Buenos Aires, Argentina. Destina]ia noastr\ final\ a fost Mendoza, un ora[ turistic intens promovat de argentinieni. ~n Mendoza, ca turist, `n pofida publicit\]ii aproape agresive de care beneficiaz\, nu ai prea multe lucruri de f\cut. Po]i vizita zona muntoas\ din Anzi, po]i vizita o „Bodeg\”(podgorie) sau po]i merge c\lare pe asini. Noi am venit cu temele f\cute. {tiam de unde trebuie s\ ne ob]inem permisele de intrare `n Parc [i unde trebuie s\ achit\m taxele de [edere. {tiam de pe Google Earth foarte exact traseele pe care aveam s\ mergem. Odat\ cu permisul de intrare `n parc am cump\rat un pachet minimal de transport al bagajelor pån\ `n tab\ra de baz\. ~n parc transportul se face cu mulas (catåri), care pot c\ra aproximativ 60 de kilograme. {i eu [i Mircea am avut fiecare cåte un rucsac de 80 de litri [i cåte unul de 30 de litri. Practic, pån\ `n tab\ra de baz\, ne-ar fi fost imposibil s\ c\r\m bagajele f\r\ ajutorul acestor patrupede. Dup\ 10 kilomeri de la intrarea `n parc, la 2950 metri, `nainte de Puente del Inca, ne-am oprit `ntrun loc numit Los Penitentes unde am primit un „serial number”, ni[te tichete de identificare a bagajelor, ca la aeroport. La intrarea `n parc am f\cut check-in. Ne-au verificat permisele de intare `n parc, plata facturilor [i a trebuit s\ declar\m scopul [i durata vizitei. Tot acum am primit [i o pung\ pen-

tru de[euri, pe care era imprimat codul permisului de acces `n parc, pung\ pe care, la `ntoarcere, eram soma]i s\ o pred\m autorit\]ilor sub sanc]iunea unei amenzi de 2400 Eur `n cazul nepred\rii ei. Este o m\sur\ de siguran]\ a guvernului Argentinei de ecologizare a parcului. De aici am plecat spre Confluencia, prima tab\r\ din parc, aflat\ la altitudinea de 3390 metri unde, din nou, a trebuit s\ bif\m alt check-in. Aici am r\mas 2 zile la altitudinea de 4050 metri pentru aclimatizare, am f\cut trasee dus/`ntors spre Plata Francia [i am putut admira fa]a sudic\ a versantului Aconcagua [i priveli[tea spectaculoas\ a ghe]arului „`n c\dere” de peste 2000 de metri. Radia]iile la aceast\ `n\l]ime sunt imense. Este un pericol pe care nu-l „vezi pån\ nu te arzi”! ~n plin soare echipamentul de protec]ie – bandana, ochelarii, p\l\ria special\ de expedi]ie – este vital. ~n paralel cu aclimatizarea am `nceput [i programul de hidratare [i controlul medical obligatoriu. Spre bucuria noastr\ eram stabili ,iar nivelul de oxigen din sånge era `n plaja superioar\ a baremului. Dup\ cele dou\ zile de aclimatizare, a treia zi, diminea]a pe la ora 5, am plecat pe Valea Horcones spre tab\ra de baz\ Plaza de Mulas, aflat\ la 4350 metri, pe un drum foarte obositor [i foarte lung de opt ore, pe o vale uscat\ [i friguroas\, unde radia]iile erau de nesuportat. Aici am f\cut, din nou check-in, ne-am hidratat [i ne-am instalat corturile. ~n a treia zi de aclimatizare am f\cut o ascensiune dus/`ntors de opt ore pe

from Google Earth. Along with the park entrance permit, we bought a minimal luggage transport package to the base camp. In the park, you travel by mulas (donkeys) which can carry up to 60 kg. Me and Mircea each had both an 80 liter rucksack and a 30 liter one. It would have been virtually impossible to carry our luggage to the base camp if it hadn’t been for the mulas. After 10 kilometers from the entrance, we stopped at 2950 meters, at a landmark called Los Penitentes, before Puente del Inca, where we received a serial number - luggage identification tickets, like you do in an airport. At the park entrance, we passed a check-in formality. They looked over our bags, our tickets, and we had to state the objective and duration of our visit. It was then that we received a waste bag printed with our acces code. We were to give it back upon return, or else we were facing a 2400 Euro fine. It’s a safety measure taken by the Argentinian government to keep the park clean. From there, we left for Confluencia, the first checkpoint, at 3390 meters, where we had to do another check-in. We stayed for two days at the altitude of 4050 meters for acclimatization. We went back and forth between the checkpoint and Plata Francia and marvelled at the south slope of Aconcagua and the extraordinary scenery of the glacier “falling” for more than 200 meters. At this altitude, the radiation is immense. It’s a danger you don’t take into account “‘till it doesn’t bite”! In the phenomenal heat of the sun, protection equipment - bandana, glasses, special expedition hat - is paramount. Along with the acclimatization, we had started our hydration program and took the mandatory medical exam. To our delight, our markers were stable and the blood oxygen level was in the

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Canada – primul camp superior, 4800m, foto: © Andrei Romanescu

vårful Cero Bonete, aflat la 5004 metri. Am luat cu noi doar ni[te ceai [i energizante. Aici, din nou [i cu putere [i mai mare, ne-au cople[it radia]iile. Era un nou prag, de 5000 de metri. Parcursul este extenuant, a[a c\, la `ntoarcere am f\cut un alt consult medical obligatoriu, pe care l-am trecut cu brio. Nivelul de oxigen din sånge a r\mas tot `n plaja superioar\ a baremului, ceea ce ne-a bucurat. Dup\ cele trei zile de aclimatizare, `n a patra zi am pornit spre tab\ra Canada aflat\ la 5050 metri unde ne-am instalat cortul [i ne-am l\sat o parte din bagaje, dup\ care ne-am `ntors din nou `n tab\ra de baz\, la Plaza de Mulas, unde am `noptat. A doua zi diminea]a ne-am mutat `n tab\ra Canada. Aici nu mai aveam de unde s\ ne aprovizion\m cu ap\, a[a c\ a trebuit s\ topim z\pad\. Pare un lucru u[or de f\cut, dar la aceast\ altitudine, din lips\ de oxigen, focul nu are calorii, iar topirea [i fierberea z\pezii dureaz\ de trei ori mai mult ca `n mod obi[nuit. Important de [tiut, aceast\ ap\ nu con]ine minerale iar, `n lipsa acestora, corpul `[i amplific\ deshidratarea. Noi am dizolvat `n ap\ diverse prafuri minerale. Spre deosebire de tab\ra Plaza de Mulas, `n tab\ra Canada a fost mult mai frig. De aici am plecat spre urm\toarea

high-normal range. Following the two acclimatization days, we left Horcones Valley for Plaza de Mulas (4350 meters) the third day at 5 in the morning, embarking on an exhausting eight hour trip through a dry and chilly valley, where the radiation was unbearable. Here, we were to do another check-in, hydrate and put up our tents. Then we went on an eight hour long round-trip to Cero Bonete Peak (5004 meters). We had only brung tea and some energy drinks with us. Here, the radiation was even more overwhelming. It was a new step - 5000 meters. Because it had been an exhausting trip, we went for another medical check-up upon returning. The blood oxygen level was still in the highnormal range, which was great. After three acclimatization days, we left for Camp Canada at 5050 meters in the fourth day, where we put up our tent and left some of our bags, upon returning to Plaza de Mulas, where we spent the night. The following morning we settled at Camp Canada for good. Here we had no way of procuring water anymore, so we had to melt the snow. It seems easy, but at this altitude, fire doesn’t exhibit as many calories due to the lack of oxygen, and melting and boiling take three times as much. It’s important to know that the resulting water does not contain any minerals whatsoever, and in their absence, the body becomes even more dehydrated. We mixed some powdered minerals in the water to prevent this. In stark

contrast to Plaza de Mulas, it was a lot colder in Camp Canada. From there, we left for the next checkpoint at an altitude of 5560 meters - Nido de Condores -, on a difficult four hour route. There was snow and ice all over. We didn’t sleep there. We were not yet acclimated. We left our bags and descended to Camp Canada. From this point on, an expedition follows a back-and-forth schedule, specifically you follow the route to the next checkpoint, but you spend the night at the previous one. In a poorly oxygenated atmosphere, the human body takes longer to produce red blood cells. If you do otherwise, you run a great risk. You don’t play games with biology! Should your body decompensate at such high altitudes, it is impossible to recover, and you are forced to abandon the mission. After two nights at Camp Canada, we had the chance to be checked up by the personal doctor of the two rangers that run the camp. Our blood oxygen level was in the steady zone, which meant we were perfectly acclimated. Then, some concerning news came. We had asked for a weather report. Turns out the rumors the rangers were circulating were true: In the following period, there were 30 centimeter snowfalls announced. We started to question ourselves. It was also from the rangers that we learned that a 30 centimeter prognosis could mean a snow layer of anywhere from 20 centimeters to 1 meter. We were running a big risk. Should the snow have reached a

DESTINA}II • TURISMUL DE AVENTUR| • ACONCAGUA

tab\r\ aflat\ la 5560 metri, Nido de Condores(Cuibul Condorilor), pe un traseu dificil care a durat patru ore. Z\pada [i ghea]a erau prezente peste tot. Nu am dormit aici. Nu eram aclimatiza]i `nc\. Ne-am l\sat bagajele [i am coboråt s\ dormim `n tab\ra Canada. De la acest prag de altitudine traseul se desf\[oar\ `ntr-un ritm de du-te-vino, respectiv, parcurgi traseul pån\ `n tab\ra superioar\ dup\ care, peste noapte, cobori `n tab\ra inferioar\. ~ntr-o atmosfer\ s\rac\ `n oxigen corpul uman are nevoie de un timp mai lung pentru a produce globule ro[ii. Cei care nu nu ]in cont de acest aspect, risc\. Nu te joci cu aclimatizarea! Iar dac\ te decompensezi, la altitudini mari corpul nu mai are capacitatea s\ se refac\ [i trebuie s\ abandonezi misiunea. Dup\ dou\ nop]i `n tab\ra Canada am avut [ansa s\ fim consulta]i de doctori]a celor doi rangeri care conduc tab\ra. Ne-a m\surat nivelul de oxigen din sånge [i ne-a spus c\ suntem `n „stady zone”, adic\, eram perfect aclimatiza]i. Apoi, am primit ve[ti `ngrijor\toare. Am cerut date despre starea vremii. Datele confirmau zvonurile primite de la rangeri: `n perioada urm\toare se anun]au c\deri de z\pad\ [i formarea unui strat de 30 de centimetri. Am `nceput s\ ne punem pro-bleme. Tot de la rangeri am aflat c\ o prognoz\ de 30 de centimeti de z\pad\ poate `nsemna un strat `ntre 20 de centimetri [i un metru. Riscam foarte mult. Dac\ z\pada ar fi atins un metru ar fi trebuit s\ a[tept\m topirea ei. O z\pad\ atåt de mare este foarte greu de „spart”(de f\cut traseu). Faptul c\, dinspre Anzii Mici, se adunau `n jurul nostru nori ne-a cam speriat. A[a c\, am luat decizia s\ r\månem doar o noape `n tab\ra Nido de Condores [i s\ pornim f\r\ aclimatizare spre Colera, ultima tab\r\ aflat\ la 5950 de metri. La acest\ altitudine lipsa umidit\]ii era atåt de mare `ncåt trebuia s\ bei permanent ap\. ~ntr-o astfel de expedi]ie, hidratarea este cel mai important lucru. Am fost avertiza]i de rangeri c\ nivelul critic, minim de ap\ pe care trebuia s\ o bem `ntr-o zi, era de 4 litri. Ideal, 6 litri sau mai mult. Noi am b\ut 5 litri de ap\.

Ne-am preg\tit echipamentul pentru a doua zi, „ziua de vårf”, un echipament foarte u[or care consta `n cåteva plicule]e de geluri energizante, un termos cu ap\ [i cåt mai pu]ine haine. A doua zi am plecat foarte devreme „la frontal\”, pe la cinci diminea]a, iar la zece jum\tate am atins vårful. Am mers foarte repede deoarece era foarte, foarte frig, undeva la minus 15 grade. Am fost noroco[i, `n vårf am prins o vreme senza]ional\ cu soare [i ne-am permis s\ z\bovim o or\. O or\ `nseamn\ foarte mult pentru un vårf din “Seven Summit”. A fost emo]ionant. Am f\cut poze la 7000 de metri, am f\cut poze cu steagul TUI TravelCenter, am admirat panorama Anzilor. Apoi am coboråt „Hornul”(Canaleta) spre Colera, o deschidere aflat\ imediat sub vårf. La dou\ ore dup\ plecarea noastra vårful a fost „`nghi]it” de cea]\, vremea a devenit rea [i a `nceput s\ bat\ våntul. Atunci ne-am dat seama cåt de noroco[i am fost. La `ntoarcere, `ntre tab\ra Colera si Nido de Condores, din cauza faptului c\ nu m-am hidratat suficient, am avut [i primele probleme de aclimatizare [i m-a luat o durere cumplit\ de cap. Probabil [i din cauza presiunii atmosferice datorate ce]ei. De cum am ajuns `n Colera am topit z\pad\ [i am b\ut pe loc un litru de ap\ iar durerea de cap mi-a trecut instantaneu. Efortul de parcurgere a unei ture este imens. Se ard, `n medie, 10 mii de calorii. De aceea e nevoie de o alimeta]ie care s\ se absoarb\ foarte rapid. Nu se m\nånc\ hran\ so-lid\ care presupune digerare. Se consum\ geluri energizante care intr\ rapid `n sånge. Practic, este un dopping alimentar. Pe unele plicule]e de astfel de geluri chiar scrie „maxim un pachet pe zi”. S\ faci „Summit” pe Aconcagua, fiind un traseu de trakking, nu presupune o preg\tire special\ dar e nevoie s\ respec]i ni[te reguli. Nu e de recomandat sedentarilor. E nevoie de o pregatire fizic\ cel pu]in medie [i de pu]in\ experien]\. O tur\ de trakking pe Aconcagua `nseamn\ trei lucruri: aclimatizare, hidratare [i ambi]ie. Aconcagua te provoac\, te face s\ gre[e[ti, te face s\ renun]i. Cei care ignor\ recomand\rile rangerilor au probleme de acli-

meter, we would have had to wait for it to melt. Such tall snow is very hard to make way through. The fact that from the Small Andes, we had clouds coming toward us was a little frightening. So we decided to spend one night only in Nido de Condores Camp and leave for Colera, the last checkpoint at 5950 meters, without being fully acclimatized. The lack of humidity at this altitude is so high that it is virtually imperative to drink water permanently. In this kind of expedition, hydration is paramount. The rangers had warned us that the very minimum water intake for a day should be 4 liters, ideally 6 liters or more. We drank 5 liters. We set up our equipment for the following day, the “peak” day. We’re talking about lightweight equipment - a few packets of energy gels, a water thermos, and as few clothes as possible. On “peak” day, we left early, at 5 in the morning, and reached the top at half past ten. We climbed with a very fast pace because it was painfully cold somewhere around -15 degrees. We were lucky to reach a sensational weather at the top and so we allowed ourselves to marvel at the celestial scenery for one hour, which is a very long time to spend on a peak belonging in the “Seven Summit” class. It was profound. We took photos at 7000 meters with the TUI TravelCenter flag and admired the Andes panorama. Then we descended the “Chimney” (Canaleta) towards Colera, an opening situated just under the top. Two hours after our departure, the peak was “swallowed” by fog, the weather got unpleasant and the wind started blowing. It was then that we realized how lucky we were. On the way back, between Camp Colera and Nido de Condores, I experienced my first acclimatization problems due to insufficient hydration. Maybe also because of the atmospheric pressure due to the fog. As soon as I arrived in Colera, I melted the snow and instantly drank a liter of water. The headache was gone. The energy requirement for a tour is immense. Around 10 thousand calories. Thus, you need fast-absorbing nutrition. You don’t eat solid food that needs digesting. You consume energy gels that enter the blood fast. Basically, it’s nutritional doping.

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

matizare [i trebuie s\ coboare `ntr-o tab\r\ inferioar\. {i cånd cobori, cobori acas\. Odat\ decompensat, la altitudini mari corpul se reface foarte greu. Aconcagua este un fårf pe care poate s\l urce oricine care are o via]\ sportiv\ [i care are o experien]\ minim\ de trakking montan. Celor mai pu]in experimenta]i le recomand s\-[i ia un ghid. Ei cunosc foarte bine riscurile la care se expun turi[tii avånd experien]a zonei [i a `n\l]imii respective. Ce a `nsemnat pentru tine Aconcagua? ~n primul rånd, mi-am dorit foarte mult s\ fac Summit pe Aconcagua. Am `nv\]at `n fiecare zi lucruri despre munte [i cultura locului. Aconcagua a fost o expedi]ie `n adev\ratul sens al cuvåntului, unde am avut nevoie de porteri, de mulas, a fost nevoie s\ ne producem singuri apa, a fost un efort greu de cuantificat. Vreau s\ le mul]umesc `n mod special celor de la TUI TravelCenter, Roxanei Belea, managerul agen]iei de la Sibiu care ne-a ajutat cu logistica de transport. A gåndit o strategie de transport perfect articulat\, cu o singur\ agen]ie de zbor care includea toate asigur\rile de transport. De la `n\l]imea vårfului Aconcagua, ce se `ntrevede la orizont? M\ gåndesc la un vårf tot din seria „Seven Summit” din afara continentului European.

29 Colera – ultima tab\r\ superioar\, 6000 m, foto: © Andrei Romanescu

There’s a warning on some packs: “Don’t take more than one a day!”. A “Summit” on Aconcagua does not warrant a special preparation, as it’s a trekking route, but there are some rules to follow. It’s not recommended for sedentary individuals. You need at least a medium physical preparedness and some prior experience. A trekking tour in Aconcagua supposes 3 engagements: acclimatization, hydration and ambition. Aconcagua plays games with you. It makes take wrong steps and fail. Those who ignore the warnings of the rangers have acclimatization problems and have to descend to a lower camp. And when you descend, you descend for good. Once decompensated at such high altitudes, the body hardly recovers. Aconcagua is a peak open to anyone leading an active lifestyle and who has a minimal trekking experience. I recommend that those with less experience acquire a guide. They know the risks very well, having experienced first-hand the mountain and the high-altitude conditions.

What has the Aconcagua experience meant for you? First of all, the fulfillment of a personal desire. I really wanted to climb Aconcagua. I want to thank TUI TravelCenter and Roxana Belea, the manager of the Sibiu agency that helped us with the transport logistics. She devised a perfectly articullated strategy, with a single flying agency that included all the necessary inssurances. From the height of Aconcagua, how is the horizon looking? I am thinking about conquering another peak from the “Seven Summit” class, outside of the European continent. Is trekking an expensive sport? Very. The equipment is very expensive. You can’t risk using cheap equipment because the dangers are really high. There’s no compassion on the mountain. If your “corner pillar” breaks, your “frontal” is damaged or your rucksack rips, you’re going home.

Zenaida F\rca[

Aconcagua Summit, fotografie cu steagul TUI TravelCenter, foto: © Andrei Romanescu

DESTINA}II • DELFT, ORA{UL OLANDEZ Dac\ pl\nui]i o vacan]\ în Olanda sau un city break la Amsterdam, nu ocoli]i or\[elul Delft, care poate fi v\zut într-o singur\ zi.

Delft, ORA{UL OLANDEZ CA UN BIBELOU DE POR}ELAN

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Se afl\ în vestul Olandei, la 63 de km de Amsterdam, se poate ajunge foarte u[or cu trenul, din Gara Central\ din Amsterdam [i nu ve]i fi dezam\gi]i de cele peste 200 de ber\rii artizanale din Delft!

Foto: © Cristiana Constantinescu

Pe drumul cu trenul dintre Amsterdam [i Delft, prim\vara se pot vedea câmpuri întregi cu flori care miros foarte frumos.

Micul ora[ olandez se afl\ la numai o or\ de mers cu trenul de Amsterdam [i merit\ v\zut, pentru c\ v\ prime[te cu o atmosfer\ studen]easc\, veselie, canale miniaturale, por]elan alb pictat cu albastru, str\du]e fermec\toare [i catedrale str\vechi. Da, [i cu peste 200 de ber\rii artizanale, cu tradi]ie – pentru c\ suntem

în Olanda! Atmosfera vie a acestui mic ora[, cu aproape 100.000 de locuitori este completat\ de prezen]a unei reputate universit\]i tehnice, fondat\ în 1842, care are anual 20.000 de studen]i. Poate c\ a[a se explic\ [i num\rul mare de ber\rii artizanale?

~nchiriaz\ o biciclet\ Dac\ ajunge]i în Delft cu trenul, pute]i s\ închiria]i biciclete [i s\ da]i o rait\ prin ora[ sau pute]i s\ merge]i pe jos, spre centru - adic\ spre Grote Markt, pia]a central\, m\rginit\ de str\du]e pietonale încânt\toare, pe care se în[ir\, unele dup\ altele, restaurante, terase, ber\rii, galerii de art\,

DESTINA}II • DELFT, ORA{UL OLANDEZ

cu aparatele de fotografiat preg\tite [i pungi prin care se vedea por]elanul de Delft, studen]ii gr\bi]i pe biciclete, strecurându-se cu greu printre c\rucioarele cu bebelu[i rumeni în obraji [i b\trânele ie[ite la pia]\ în mantouri mov, cu ruj asortat [i proasp\t coafate.

Plimbare cu vapora[ul magazine cu haine, suveniruri [i, bineîn]eles, cu por]elan de Delft. Din p\cate, majoritatea produselor sunt fabricate în China, a[a c\ fi]i aten]i atunci când alege]i suveniruri sau cadouri.

Prânzul Prânzul l-am luat la una dintre zecile de terase din jurul pie]ei centrale, savurând o bere local\ [i o por]ie de chiftelu]e tradi]ionale, urm\rind trec\torii: mul]i turi[ti

Dup\ ce am vizitat Grote Markt [i str\du]ele din jur, am f\cut un tur cu vapora[ul pe canalele strâmte, pentru a vedea or\[elul [i din alt\ perspectiv\ [i pentru a afla câte ceva despre istoria acestor locuri.

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Plimb\-te pe str\du]e În Delft mai pute]i vizita frumoase catedrale gotice [i pute]i vedea cum se realizeaz\ por]elanul faimos în toat\ lumea. Dar cred c\ o plimbare pe str\du]ele pietruite, pe lâng\ canalele strâmte, este cea mai bun\ cale de a cunoa[te acest ora[ pe cât de mic, pe atât de frumos. Ca o bijuterie. Sau un bibelou de por]elan (de bun gust!).

Centrul Vermeer De fapt, ar fi trebuit s\ încep cu Vermeer, pentru c\ Delft este locul în care marele pictor flamand Johannes Vermeer (1632-1675) s-a n\scut, a creat [i a murit. Îmi place s\ rev\d, din când în când, Fata cu cercel de perl\, filmul în care Colin Firth în întruchipeaz\ pe marele pictor, iar Scarlett

Johansson este Griet, personajul care îl inspir\ pe artist. Pictura se afl\ la Haga, în muzeul Mauritshuis, dar în Delft se poate vizita Centrul Vermeer, unde se afl\ o expozi]ie dedicat\ artistului. Informa]ii utlie: Vermeer Centrum Delft, Voldersgracht 21,

www.vermeerdelft.nl

Cristiana Constantinescu

www.prinvacanta.ro

INTERVIU • SONIA DR|GAN & RIDER TOMA

NO SNOW,

Schiul [i snowboardingul sunt, pentru ei, mai mult decât dou\ sporturi de care se despart odat\ ce sezonul alb ne spune „La revedere“. Vorbim mai degrab\ de o stare de spirit, ce-i hr\ne[te suflete[te, indiferent de

anotimp, pe ace[ti oameni care par n\scu]i pe schiuri sau plac\, fiind, am putea spune, incomple]i f\r\ ele. Sonia Dr\gan este un fel de prin]es\ a schiului în localitatea natal\, Sinaia, acolo

unde o po]i g\si pe pârtii, dând lec]ii încep\torilor, sau în afara lor, zburând prin z\pezile numai bune pentru schiul freestyle. Tovar\[ul ei de aventuri montane este cunoscut cu numele de cod Rider Toma, iar cea mai

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

NO SHOW! Sonia DR|GAN & Rider TOMA

Foto: © Andrei Alex Moise Cosmin Irimia Snow Academy Sinaia Rider Toma Danny Jacob Mihai Stetcu

Skiing and snowboarding are more than just two sports they say “goodbye” to after the white season says “farewell”. For these people that might as well have been born with skies or snowboard on, it’s a rather spiritual state that “feeds” their soul no matter the time of the year. Sonia Dr\gan is some kind of ski princess in her native Sinaia, where you can find her teaching or enjoying the slopes that are just perfect for free style skiing. Her mountain adventure mate is known as Rider Toma, ski and snowboard pioneer since 1988, . More about him straight from the horse’s mouth: “Because I don’t believe in man-made boundaries, I consider myself to hail from Bucegi Mountains.” For this article, we wanted to get to know the “persons behind the champions” and learn why, for them, winter ends very late. What’s your earliest memory regarding skiing and snowboarding? How did it all start? Sonia: My earliest remembrance is my first skiing day, which I’ll remember for the rest of my life. I was about 3 years old. I hated it. Now, I can’t imagine a life without skiing. Toma: I started skiing in the backyard of my house in the 1980 and 1988 I discovered snowboarding. In those days, I called it surf du niege. I got to know the pleasure of gliding from skiing, but the snowboard powder? sensation is unique.

bun\ prezentare este cea pe care [i-o face singur: „Pentru c\ nu cred în grani]e trasate de oameni, consider c\ sunt de loc din Mun]ii Bucegi. Schior [i pionier al snowboardingului românesc din 1988, monitor

de schi [i snowboard din 1994 [i formator în sporturi de alunecare“. Am vrut s\-i cunoa[tem în acest material pe oamenii din spatele campionilor [i s\ afl\m de ce, pentru ei, iarna se termin\ foarte târziu.

Sonia, I know you are a ski instructor, but also a professional skier. Tell me something about your accolades or your competitional past. I started working as a ski instructor to earn money so I could afford to go to contests. If I had the money, I’d train daily and I’d continue to go to FWQ (Freeride World Qualifier), the biggest freeride championship worldwide.

INTERVIU • SONIA DR|GAN & RIDER TOMA

Sonia Dr\gan, foto: © Andrei Alex Moise

Care este cea mai veche amintire a voastr\ legat\ de schi, respectiv snowboard? Când [i cum a reu[it acest sport s\ v\ cucereasc\? Sonia: Cea mai veche amintire este chiar prima zi pe schiuri. Aveam trei ani [i ceva. O s\ o ]in minte toat\ via]a, având în vedere c\ nu mi-a pl\cut deloc atunci. Acum nu [tiu [i nici nu îmi imaginez cum a[ putea s\ tr\iesc f\r\ schi. Toma: Am început s\ schiez în spatele

casei, în 1980, iar în sezonul 1988 am descoperit snowboardingul, pe vremea aceea îi spuneam surf du niege. Pl\cerea de a aluneca am avut-o de la schi, dar senza]ia din powder de la snowboarding este unic\. Sonia, [tiu c\ e[ti monitor de schi, dar am în]eles c\ e[ti [i schioare profesionist\. Spune-mi ceva despre palmaresul t\u sau despre trecutul t\u competi]ional.

People say I’m the best national freerider. Personally, I think I still have a lot to work on. My greatest achievemnt was the 55th place from 362 in the FWQ championship. Apart from this, there are a lot of contests I’ve been to that have proven to be a great experience with great results. Nationally, I take part in the RedBull Oslea Hiride contest, which unfortunately has remained the only freeriding event in Romania.

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Sonia Dr\gan, Red Bull Content Pool, foto: © Mihai Stetcu

Treaba cu monitoria de schi a fost din lipsa banilor pentru a merge la concursuri. M-a[ antrena zilnic, dac\ a[ avea bani [i a[ merge în continuare în FWQ (Freeride World Qualifer), cel mai mare campionat de freeride din lume. Pe plan na]ional, la capitolul freeride pe schiuri (schi pe trasee s\lbatice), zice lumea c\ a[ fi cea mai bun\. Personal, cred c\ mai am înc\ mult de munc\. Cea mai mare realizare a

mea a fost, într-un sezon, locul 55 din 362 în FWQ. În rest, sunt multe concursuri la care am participat cu rezultate [i experien]e faine. În ]ar\, particip în fiecare an la RedBull Oslea Hiride, care a r\mas singurul eveniment de freeride de pe la noi... din p\cate. Dar tu, Toma? Debutul competi]ional al meu a fost în 1995 [i înc\ reu[esc s\ concurez la cel mai

And you, Toma? My competitional debut was in 1995 and I still manage to compete at the highest level after 22 years. Currently, I have competed 11 times in the Snowboarding World Championship in the speed and snowcross categories, I placed 7 times in international contests and, apart from the various national wins, I hold the 2010 World Cup Rider title.

SONIA & RIDER TOMA

What’s the most recent competition you’ve taken part in? Sonia: The RedBull Oslea Hiride contest, held on the 25th of february in the Oslea Massif in Vâlcan Mountains. Toma: I hope to be in tiptop condition for the most important competition in 2017: The Snowboarding World Championship in Sierra Nevada, Spain between the 7th and 19th of March.

38 înalt nivel, dup\ 22 ani de competi]ii. Am la activ 11 starturi la Campionatele Mondiale de Snowboard în probele de vitez\ [i snowboardcross, [apte podiumuri interna]ionale, titlul de World Cup Rider în 2010, pe lâng\ cele multiple de campion na]ional. Care este cea mai recent\ competi]ie la care a]i participat? Sonia: Concursul RedBull Oslea Hiride, care a avut loc pe 25 februarie în masivul Oslea din Mun]ii Vâlcan. Toma: Sper s\ fiu în form\ bun\ fizic\ pentru cea mai important\ competi]ie de snowboard din 2017: Campionatul Mondial de Snowboard de la Sierra Nevada, Spania, între 7 [i 19 martie. Dintre toate locurile frumoase prin care v-a dus sportul practicat, unde a]i descoperit domeniul schiabil cel mai impresionant? Sonia: Adev\rat, am fost în multe locuri frumoase. Pentru mine personal, Sinaia e pe primul loc, pentru c\ este acas\. Ce ne lipse[te nou\ este infrastructura. Altfel, la noi este la fel de frumos ca în orice alt\ ]ar\. Un alt loc care îmi place în mod special este Monte Rosa/Valle d’Aosta, din Italia. M\ face s\ m\ simt ca acas\. Dar cel mai fascinant peisaj montan? Sonia: Tot acas\ e cel mai frumos. Mun]ii Bucegi, în special.

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Red Bull Content Pool, foto: © Mihai Stetcu

Exist\ zone in Europa unde se pot practica sporturile de iarn\ pân\ târziu în prim\var\? Pe care le-ai recomanda? Sonia: Pe ghe]ari se schiaz\ [i vara, nu doar prim\vara. Ar fi localit\]ile Stubai, Hintertux, Solden, Pitztal, Kaunertal (Austria), Zermatt, Saas-Fe (Elve]ia), Tignes, Les Deux Alpes (Fran]a), Cervinia, Passo Stelvio (Italia). Ce face un practicant de schi sau de snowboard când se termin\ sezonul [i se tope[te z\pada? Sonia: Doarme! Mie, personal, îmi ia cel pu]in o lun\ de zile s\ îmi revin fizic dup\ un sezon de schi. Sezonul la mine dureaz\ de la prima z\pad\ pân\ aproape la ultima. În general, încerc ca de 1 iunie s\ închei cu schiul [i s\ am o perioad\ de refacere. Dup\ care încep sezonul de biciclet\, c\]\rat, mers pe munte [i, bineîn]eles, recuperare fizic\. Toma: Face mountain bike, enduro, wakeboard, longboard, kiteboarding [i surf. Fiind n\scu]i la munte, la Sinaia, probabil ca [ti]i ni[te zone mai pu]in b\tute de

Between all the beautiful slopes your sport took you to, where did you find the most impressive ski domain? Sonia: True, I’ve been to many beautiful places. For me, Sinaia takes the cake because it’s home. What we lack is infrastructure. Otherwise, it’s just as beautiful as in any other country. Another place I was particularly impressed with is Monte Rosa in Italia. It makes me feel like home. And the most fascinating mountain scenery? Sonia: Still, beauty is where home is. Bucegi Mountains in particular. Are there places in Europe where you can practice winther sport until late spring? Which would you recommend? Sonia: In the glaciers, you can ski even in the summer, not just in spring. That would be Stubai, Hintertux, Solden, Pitztal, Kaunertal (Austria), Zermatt, Saas-Fe (Switzerland), Tignes, Les Deux Alpes (France), Cervinia, Passo Stelvio (Italy).

What does a skier or snowboarder do when the season ends and the snow melts? Sonia: He sleeps! Personally, I need at least a month to recover after a ski season. For me, the season lasts from the first snow ’til the last (almost). Generally, I try to end the season on the 1st of June to have time for recovery. Then, I start biking, hiking, mountain walking and, of course, physical recovery. Toma: He does mountain biking, enduro, wakeboarding, longboarding, kiteboarding and surfing. Being born in the mountainside in Sinaia, you probably know some of the less touristical parts where you can ride freely. Are there any of these kind of places in Bucegi? Sonia: Sure. Even if the Bucegi plateau is now paved, there are still some hidden gems that we hope to keep “under lock and key”. Toma: We try to promote “Sinaia backcountry”. The whole area between Sinaia and Buﬂteni is unadultered.

INTERVIU • SONIA DR|GAN & RIDER TOMA

40 Sonia Dr\gan, foto: © Cosmin Irimia

turi[ti, unde s\ v\ da]i în voie. Exist\ astfel de locuri superbe [i ne[tiute în Bucegi? Sonia: Sigur c\ da. Chiar dac\, mai nou, avem asfalt pe platoul Bucegi, înc\ exist\ locuri ascunse, pe care sper\m s\ le p\str\m a[a. Toma: Încerc\m s\ promov\m Sinaia backcountry. Toat\ zona dintre Sinaia [i Bu[teni este neexploatat\. Ai tr\it [i momente care ]i-au amintit c\ sporturile astea sunt periculoase? Te-ai sim]it vreodat\ pe marginea pr\pastiei? Sonia: Încerc s\ nu m\ gândesc la asta. Sunt con[tient\ c\ e un sport periculos [i c\ se pot întâmpla accidente, dar îmi asum lucrul \sta [i încerc s\ fac totul cât mai cu cap [i cât mai calculat, pentru c\ îmi doresc s\ schiez cât mai mult. Mi se pare mult mai periculos s\ traversez în Bucure[ti pe la trecerea de pietoni decât s\ m\ duc pe munte. Jungla urban\ mi se pare mult mai periculoas\ decât muntele. Toma: Avalan[ele reprezint\ pericolul cel mai mare, fie c\ ne referim la schi sau snowboard. Trebuie s\ înve]i s\ respec]i

muntele [i localnicii, pentru c\ nimeni nu cunoa[te muntele mai bine ca noi. Alc\tuie[te un top trei al pârtiilor tale preferate din România. Sonia: Carp din Sinaia, Valea Dorului, tot din Sinaia, [i Lupului din Poiana Bra[ov. Toma: Carp [i Valea Dorului din Sinaia, pe primele dou\ locuri, iar pe trei Subteleferic din Predeal. În ce fel este benefic pentru tonus [i vitalitate s\ practici un sport de iarn\? Cum te ajut\ mi[carea, z\pada [i frigul? Sonia: Sportul în aerul de iarn\ nu se compar\ cu nimic. Te ajut\ s\ î]i construie[ti masa muscular\, s\ î]i dezvol]i anduran]a [i echilibrul. Aerul tare, soarele [i z\pada te tonific\ [i î]i dau energie. Cred c\ asta e motivul pentru care noi nu îmb\trânim niciodat\ (râde). Toma: Sportul de iarn\ are în primul rând aceast\ calitate, c\ te ]ine afar\ din cas\ la temperaturi sc\zute, orele trec f\r\ s\ le sim]i, într-un mediu frumos [i s\n\tos, în mijlocul naturii.

Have you also been through moments that reminded you that these sports are dangerous? Were you ever on “the edge of a cliff”? Sonia: I try not to think about this. I am aware that it’s a dangerous sport and that accidents can happen, but I try to calculate my moves as much as possible and hope for the best. I want to ski as much as possible! Seems to me that crossing the street in Bucharest poses a greater risk than going to the mountainside. The urban jungle looks much more dangerous than the mountains. Toma: An avalanche is the greatest risk, whether we are talking about ski or snowboard. You have to learn to respect the mountain and the natives, because no one knows the surroundings better than them. The top 3 slopes in Romania for you? Sonia: Carp in Sinaia, Valea Dorului, also in Sinaia, and Lupului in Poiana Brasov.

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Toma, spune-ne ceva despre ultima fi]\ de pe pârtii: snowkite (schi sau snowboard, trase de un zmeu). A prins [i la români sau este un moft înc\ prea scump pentru noi? În ciuda echipamentului foarte scump, snowkite-ul a început s\ se dezvolte [i la noi, unul dintre locurile cele mai populare în care se practic\ fiind la Sinaia - Cota 2000. Înca din 2006 am început s\ m\ dau la Sinaia, fiind unul dintre pionierii snowkiteing-ului, timp în care am promovat acest nou sport. Între timp, a devenit din ce în ce mai popular, cu ajutorul unei serii de evenimente cu prezen]a riderilor din ]ar\ [i din str\in\tate.

Toma: The first two – Carp and Valea Dorului in Sinaia, and the third - Subteleferic in Predeal. How does a winter sport benefit your vitality and vigour? How do snow cold and physical activity help you? Sonia: Winter sports are unparalelled. They help build your muscle mass, endurance and stability. The “tough” air, the sun and the snow “wake you up”. Maybe that’s why we never get old (laughs). Toma: The most important benefit of a winter sport is that it keeps you outside in low temperatures. Time flies by in a beautiful, healthy environment, in the middle of nature.

Toma - tell us something about the latest trend- snowkiteing. Did it stick around here or it’s a fad yet too expensive for us? In spite of the very expensive equipment, snowkiteing is starting to grow, reaching peak popularity in Sinaia - Cota 2000. As early as 2006, I started to practice snowkiteing in Sinaia as a pioneer. During that time, I promoted the sport. Meanwhile, it became increasingly popular with the help of a series of events and the presence of national and international riders.

Oana Iana

INTERVIU MARIA BEN}A • APOLLO WELLNESS CLUB BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

INTERVIU CU DOAMNA

Maria BEN}A

~n inima Transilvaniei, la marginea ora[ului Tg. Mure[, la ie[irea spre ora[ul Reghin, exist\ un loc `n care grijile [i timpul au alte dimensiuni, un loc `n care corpul [i mintea sunt r\sf\]ate, un loc pe care vei dori s\-l revezi – Apollo Welness Club Doamn\ Maria Ben]a, a]i ini]iat un proiect de excep]ie. Cum a luat fiin]\ „oaza de relaxare din inima Transilvaniei” ? Ca s\ `ncep cu `nceputul, istoria acestui complex este destul de lung\. Propriu-zis, aceasta este casa mea. Iubesc acest loc [i pun suflet `n tot ceea ce fac aici. Am o satisfac]ie

deosebit\ atunci cånd pleac\ de la noi un client mul]umit de serviciile pe care le oferim. ~n anul 2012 s-au `mplinit 100 de ani de cånd, `n aceast\ zon\, se exploateaz\ apa s\rat\ [i n\molul mineral, iar `n acest an noi anivers\m 13 ani de activitate `n acest complex. Drumul pån\ aici nu a fost u[or. ~n 2004

am preluat vechiul hotel de 2 stele precum [i baza veche de tratament care erau `n paragin\. Nu se mai folosea apa s\rat\ [i nici tratamente nu se mai f\ceau. Desigur, pentru a renova baza de tratament [i hotelul, au fost necesare investi]ii serioase, credite bancare, f\r\ alte finan]\ri. Apoi, au fost pa[i greu de

„PROPRIU-ZIS, ACEASTA ESTE CASA MEA!”

urmat påna la finalizarea lucr\rilor la hotelul de 4 stele, la restaurantul, la Centrul spa [i la noua baz\ de tratament, de balneofizioterapie. ~n 2007 am `nceput activitatea `n noile cl\diri. Vechiul hotel, modernizat, a fost clasificat la 3 stele. Apoi, am demolat vechea baz\ de tratament [i `n paralel s-a lucrat [i la [trand. Am amenajat un bazin cu ap\ s\rat\ de 50/12 metri, un bazin cu ap\ dulce cu suprafa]a de 2300 metri patra]i, de asemenea spa]ii verzi cu planta]ii de cåteva mii de pomi [i brazi, un lac cu nuferi pe care l-am denumit „Paradisul verde” [i o parcare imens\. Care sunt atuurile acestui loc ? Notorietatea acestui loc este dat\ de apa s\rat\ [i n\molul mineral. De ani buni am `nceput s\ facem demersuri pentru ob]inerea licen]ei de exploatare a apei s\rate. Abia `n anul 2016 am reu[it s\ ob]inem licen]a pentru cele trei sonde pe care le de]inem. Baza de tratament este autorizat\ de Institutul de Balneologie din Bucure[ti. Exploat\m ap\ s\rat\ de la 864 metri, 920 metri [i de la 700 de metri cu ajutorul sondelor. {i aici este o poveste interesant\. Primele pu]uri au fost forate `nc\ din anul 1912, `ntr-o ac]iune de prospectare a gazelor naturale. Este cunoscut faptul c\ `n Transilvania exist\ unul dintre cele mai mari z\c\minte de gaze naturale din Europa.

“IT’S LITERALLY MY HOUSE”! In the heart of Transylvania, on the skirt of Targu Mures, near the exit towards Reghin, there is a place that transcedes such mundane matters as time and worries, a place to spoil your body and mind, a place to remember- Apollo Welness Club

Mrs. Maria Benta, you’re the mastermind behind an exceptional project. How did the “relaxation oasis in the heart of Transylvania” start? To start from the beginning, the history of this resort is rather long. It’s literally my house! I love this place put my heart and soul into everything I do. I have a great sense of delightment when someone leaves pleased with the services we offer. 2012 marked the 100th year landmark since salt water and mineral mud started being exploited from here. It wasn’t an easy road… In 2004 we acquired the old 2 star hotel together with the old treatment facility which were, frankly, a mess. They weren’t using salt water or doing

mineral mud treatments anymore. Of course, serious investments were needed to renovate the treatment facility and the hotel. Just bank loans. No other funding methods. Then came a long and winding road towards transforming the 4 star hotel, the restaurant, the SPA Center and the new balneo-physiotherapy facility. In 2007 we innaugurated. The modernized hotel was rated 3 stars. Then we sacked the old treatment base and worked at the swimming complex simultaneously. We constructed a 50/12 meter salt water pool, a 2300 m2 sweet water pool, green patios planted with some thousands of trees, a water lily lake called “Green Paradise” and a huge parking space.

INTERVIU MARIA BEN}A • APOLLO WELLNESS CLUB

What recommends this resort? The resort owes its notoriety to the salt water and mineral mud resources. For years we had been trying to obtain a salt water exploition authorisation. Only in 2016 we were able to obtain a permit for the three probes we own. The treatment base is accredited by the Bucharest Balneology Institute. With the help of the probes, we acquire salt water from 864, 920 and 700 meters. There’s an interesting story here too. The first wells were drilled as early as 1912 in an attempt to have a blueprint for natural gases. It’s a known fact that Transylvania hosts some of the biggest natural gases deposits in Europe. To the surprise of the drillers, instead of natural gases, salt water sprinkled from the probes.

Spre surprinderea celor care forau, `n loc de gaze naturale, din sonde a ]å[nit ap\ s\rat\. Cine sunt clien]ii dumneavoastr\ ? Clien]ii no[tri sunt de peste tot, din ]ar\ [i din str\in\tate. Lucr\m cu multe agen]ii de turism pentru pachete de tratament, agrement [i pachete de weekend, care sunt cele mai solicitate. Apoi avem pachete speciale destinate turismului de business pentru conferin]e pe diverse teme, work shopuri sau teambuilding-uri. Deoarece fondurile Casei de Asigurari sunt limitate, pentru servicii de balneofizioterapie ne ax\m mai mult pe clien]ii localnici, urmånd ca al]i pacien]i s\ vin\ cu pachete de cazare [i tratament sau doar pentru tratament. Ce vårst\ au clien]ii dumneavoastr\ ? Sunt de toate vårstele, depinde de pachetul turistic la care ne referim. Avånd `n vedere c\ la noi nu se fumeaz\ [i nu se consum\ alcool, preponderent, sunt persoane de vårst\ medie [i familii mai tinere care vin cu copiii. De ce a]i ales o carier\ `n industria ospitalit\]ii? Iubesc turismul. Sunt o persoan\ sociabil\ [i dintotdeauna mi-a pl\cut s\ lucrez cu oamenii. Zona `n care m\ simt cel mai bine, locul `n care `mi place s\ inovez este wellness-ul.

Povesti]i-ne ceva despre familia dvs. Provin dintr-o familie modest\ cu 7 fra]i. Tat\l meu era intelectual (revizor contabil), iar mama mea croitoreas\ [i lucr\tor agricol. De la ei am `nv\]at respectul pentru munc\. So]ul meu, care a avut o copilarie asem\n\toare cu a mea, este un cunoscut antreprenor `n construc]ii. Impreun\ avem doi b\ie]i. Amåndoi sunt tot antreprenori. Cel mare, Remus, de]ine mai multe firme, dar este [i reprezentantul unei firme germane, Caparol(Daw Benta), iar Calin conduce o divizie `n firma de construc]ii a so]ului meu. Avem [i patru nepo]ei dr\gu]i, trei feti]e [i un b\ie]el. Aceasta este familia mea.

Who are your clients? Our clients come from everywhere from Romania and from the outside. We work with a lot of tourism agencies to promote the treatment, recreation and weekend packages, which are the most popular. Then, we have special packages suited for business tourists, for conferences, workshops and team-buildings. Because the Insurance House funds are limited, we cater more to locals for the balneo-physiotherapy program, while other patients will take a housing and treatment package or just a treatment package.

V\ r\måne timp pentru via]a personal\ ? Timpul se face. Este un truism deja, o firm\ este bine condus\ atunci cånd func]ioneaz\ [i `n lipsa managerului general. Avem zece manageri de departament cu care ]inem leg\tura [i atunci cånd se `ntåmpl\ s\ nu fiu prezent\.

What’s your clients age? We have clients of all ages. It depends on what package you’re talking about. Taking into consideration the fact that you can’t smoke or drink in the resort, the majority are middle-aged persons and younger families which come with their children.

~n ce ]\ri c\l\tori]i ? Am vizitat mai multe ]\ri pån\ `n acest moment. De dou\ ori la rånd am f\cut cursuri la un centru de s\n\tate din SUA, `n statul Georgia [i `n California la Bakersfield. Am vizitat [i ]\ri mai pu]in c\utate de turi[ti, nu neap\rat `n scop turistic, iar ceea ce am v\zut `n unele locuri m-a sensibilizat extrem de mult. Astfel, m-am al\turat unei grupe

What did you choose a career in the tourism industry? I love tourism. I am a sociable person and I have always loved to work with people. I feel at home in the wellness business. Tell us something about your family. I come from a modest family with 7 children. My father was an intelectual and my

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

medicale de voluntari [i plec\m `n misiuni medicale `n ]\ri unde este mult\ s\r\cie [i suferin]\, acolo unde oamenii sunt subnutri]i, bolnavi [i au nevoie de ajutor. Astfel, am fost de dou\ ori `n Ucraina, `n Republica Dominican\, `n 2013 `n India, iar anul trecut, `n 2016, `n Insulele Filipine. Am tr\it experien]e de neuitat [i am avut satisfac]ii depline pentru c\ am putut ajuta oameni afla]i `n situa]ii disperate. Ce pasiuni ave]i ? ~n primul rånd, `mi place s\ petrec timp cu familia. Apoi, iubesc mult muzica. Provin dintr-o familie de cånt\re]i vocali [i instrumentali. De asemenea `mi place mult s\ c\l\toresc, chiar dac\ nu `ntotdeauna `n scop turistic. Dar `mi place mult [i cea ce fac acum `n domeniul turistic. Este o adevarat\ pasiune. De ce ar trebui s\ aleag\ un turist Apollo Wellness Club [i nu alt\ destina]ie ? Pentru c\ aici g\se[te „o oaz\ de lini[te [i relaxare”, un loc retras [i cochet. Cei care vin la noi, din ]ar\ [i din str\inatate, vin pentru c\ le place centrul wellness. Desigur le place [i calitatea apei s\rate care are efecte deosebite [i care se aseam\n\ cu a izvorului principal de la Szobranc sau cu apele minerale de la Untere-Quelle din Elve]ia. Apele s\rate de la Sångeorgiu de Mure[ sunt recomandate pentru mai multe afec]iuni precum cele musculare, scheletale, neurologice, dermatologice, postraumatice, genito-urinare etc. Avem clien]i care `[i fac rezerv\ri prin agen]ii, clien]i fideli, `ndr\gosti]i de acest loc, care `[i fac rezerv\ri direct la recep]ie, clien]i care solicit\ pachete personalizate serviciului marketing [i clien]i care `[i fac rezerv\ri prin booking sau online. Ce surprize le preg\ti]i turi[tilor `n sezonul turistic 2017 ? Avånd `n vedere c\ `n sezonul estival ne viziteaz\ cåteva mii de clien]i, este necesar\ o extindere a `ntregului complex. Inten]ionez s\ extind centrul Spa, [trandul prin construirea unui aqua parc, spa]iile de cazare [i chiar [i a spa]iilor verzi. Nu pot specifica `n

mother a tailor and agricultural worker. It was from them that I learned to cherish work. My husband, who has had a similar childhood to mine, is a well-known construction entrepreneur. Together we have 2 boys. Both entrepreneurs. The eldest, Remus, owns a number of businesses and is also the representant of a German business Caparol (Daw Benta), and Calin runs a division in my husband’s construction firm. We also have 4 cute nephews - 3 girls and a boy. This is my family. Do you still have time for personal affairs? You make the time. It’s already a cliche, but a well-oiled business can also work in the absence of the general manager. We have 10 department managers whom we keep in touch with whenever I happen to be busy with other affairs. Where do you travel? Until now, we have visited a lot of countries. I have taken classes at a Health Center in USA twice - in Georgia and in California at Bakersfield. I have also visited less travelled countries and what I’ve seen there has touched me an awful lot. Thus, I joined a medical volunteer group with whom I leave in medical missions in countries where there is a lot of poverty and suffering, where ill and malnourished people need our help. So I’ve been in Ucraine twice, in the Dominican Re-

public, in India in 2013 and last year, in 2016, in the Fillipino Islands. I’ve lived unforgettable experiences and felt satisified of having the possibility to help those in need. What are your passions? Most of all, I like to spend time with my family. Then comes music. I was born in a musical family with singers and instrumentalists. Also, I like to travel, even though not always in a touristic pursuit. But I also like very much what I do now in the tourism industry. It’s a real passion! Why should a tourist choose Apollo Wellness Club and not other destinations? Because here you can find an “oasis of silence and relaxation”, an intimate and cozy place. Those who come to us, from Romania or from foreign lands, come here because they like our wellness center. Of course, they are also pleasantly surprised by the salt water with its host of beneficial effects akin to the Szobranc Spring or the mineral waters in Untere-Quelle, Switzerland. The salt waters in Sangeorgiu de Mures are recommended for those with various affections - muscular, skeletal, neurological, dermatological, posttraumatic, genito-urinary… We have clients who book through agencies, devoted clients in love with this place that book right at the reception, clients that ask for personalized packages and clients who book online.

INTERVIU MARIA BEN}A • APOLLO WELLNESS CLUB

cåt timp va dura procesul de extindere. Ceea ce este foarte important [i este bine de [tiut este c\, `n toamna anului trecut, vechea sta]iune balnear\ atestat\ `nc\ dinainte de anii ‘60, Sångeorgiu de Mure[, localitatea de re[edin]\ a campusului nos-

tru, a fost reatestat\ [i a redevenit Sta]iunea Balnear\ Sångeorgiu de Mure[. Acest lucru va conduce la o dezvoltare accelerat\ a zonei, la atragerea de fonduri [i investitori [i, `n final, la dezvoltarea campusului Apollo Wellness Club.

What surprises does the 2017 season hold for tourists? Taking into consideration the fact that some thousands of clients visit us in the estival season, an extension of the whole complex is warranted. I intend to extend the SPA Center, to complete the pool complex with an Aqua Park and supplement the housing facilities and even build green spaces. I can’t say how much this will take. What’s important to know is that last autumn, the old balnear resort, accredited since the ’60’s in Sangeorgiu de Mures, was reaccredited. This will lead to a faster development, attracting funds and investors and, ultimately, to the development of the Apollo Wellness Club campus.

JustVISION

FOCUS CORPORATE

54.

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

CORPORATE INTERVIEW „OAMENII DIN ECHIPA MEA PUN SUFLET ~N CEEA CE FAC, IAR ACEST LUCRU SE SIMTE!” “MY TEAM ARE PASSIONATE ABOUT WHAT THEY DO, AND IT SHOWS!”

Lauren]iu Butuc General Manager Green Village

58.

Sorin Petcu

52.

GRUPUL EUROLINES MIZEAZ| ÎN 2017 PE ROMÂNIA

Foto: © TUI TravelCenter

Executive Chef Green Village

P EV OS EN T T

FOCUS / TUI TravelCenter LA TÂRGUL DE TURISM AL ROMÅNIEI

Reduceri de pân\ la 45%, nout\]i, oferte speciale [i discounturi suplimentare de Early Booking Foto: © TUI TravelCenter

48 Patru zile de zâmbete [i vacan]e dorite la standul

TUI TravelCenter DE LA ROMEXPO Oferte speciale, discounturi, nout\]i [i mult\ inspira]ie la standul TUI TravelCenter, la Târgul de Turism de la Romexpo. Au fost patru zile pline, consultan]ii no[tri s-au str\duit – [i au reu[it – s\ ofere cele mai bune recomand\ri celor interesa]i, oferte specializate dup\ dorin]ele [i bugetele fiec\ruia. Au fost foarte mul]i vizitatori, forfot\ mare! Oameni ferici]i, care au plecat de la standul nostru cu zâmbetul pe buze [i cu rezervarea vacanie dorite! Dac\ nu a]i trecut pe la standul nostru de la Romexpo, Miles, ursule]ul

care aduce zâmbetele pe buzele turi[tilor TUI TravelCenter, are multe reduceri Early Booking preg\tite pentru Dvs. Campania Discover Your Smile – campania vacan]elor de vis lansat\ de TUI TravelCenter –

se deruleaz\ pân\ pe 30 aprilie 2017. Campania este conceput\ pentru a v\ reda zâmbetul, prima m\sur\ concret\ în acest sens fiind aceea de de a v\ oferi vacan]e cu discounturi de pân\ la 45%! Cum s\ nu-]i preg\te[ti bagajele ?!

terne [i externe. Turi[tii TUI TravelCenter au beneficiat de discounturi atât pentru destina]iile de schi, destina]iile exotice, programele festive de Pa[te, cât [i pentru va-

can]ele estivale ale lui 2017. Acelea[i oferte speciale au fost oferite [i în toate agen]iile TUI TravelCenter din Bucure[ti [i din ]ar\.

Oferte de nerefuzat TUI TravelCenter a preg\tit, special pentru edi]ia de prim\var\ a Târgului de Turism de la Romexpo, reduceri de pân\ la 45% [i oferte speciale pentru toate destina]iile in-

Cele mai noi tendin]e ale pie]ei de turism Iat\ câteva din cele mai importante tendin]e ale pie]ei de turism în acest an. Românii î[i rezerv\ tot mai din timp vacan]ele, avem din ce în ce mai multe rezerv\ri Early Booking în ultimii ani. Ca urmare, ianuarie [i februarie au devenit luni de vârf ale vânz\rilor de vacan]e, impulsionate de discounturile consistente, de pân\ la 45% [i de posibilitatea de a alege din cele mai bune oferte existente pe pia]\, declar\ Cosmin Marinof, director na]ional de vânz\ri TUI TravelCenter/Eurolines. • De asemenea, românii încep s\ pun\ un mare accent pe siguran]a vacan]ei [i aleg, cu grij\, agen]iile sau siteuri de rezerv\ri c\rora

le dau banii în avans sau pe tot sejurul, mai ales dup\ ultimele evenimente [i insolven]e din pia]\. • TUI TravelCenter are în acest an o cre[tere de peste 30 % a vânz\rilor în perioada de Early Booking fa]\ de anul trecut. • Sunt multe loca]ii/hoteluri din destina]ii interne [i externe, care deja sunt în „stop sale” pentru perioadele de vârf de sezon (20 iunie-10 iulie [i 20 august-10 septembrie), un exemplu fiind Alexandra Beach din Thassos. • Pentru aceea care doresc s\ aib\ cele mai multe op]iuni pentru vacan]e [i c\l\torii, acum este cel mai bun moment din an s\ rezerve. • Cu atât mai mult cu cât rezerv\rile se fac

f\r\ plata total\ a sejurului ci doar cu un mic avans. De exempu, la standul TUI TravelCenter de la Târg, turi[tii au posibilitatea s\-[i rezerve, cu doar 99 euro, avans oricare din vacan]ele charter pe care le organiz\m în Grecia, Spania [i Turcia. • Destina]iile cele mai cerute sunt Grecia (Thassos, Halkidiki, Creta, Rhodos, Corfu, Zakinthos), Spania (Tenerife, Gran Canaria [i Mallorca). Litoralul bulg\resc [i cel românesc, dar [i destina]iile exotice sunt [i ele în topul preferin]elor. • O cre[tere consistent\ a vânz\rilor se remarc\ [i în ceea ce prive[te pachetele de servicii turistice pentru vacan]ele în România.

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

TOP DEALS • • • •

Reduceri de pân\ la 45% la cazare pentru pachetele charter ale verii, pentru rezerv\rile Early Booking. Rezerva]i cel mai bun loc pentru vacan]a Dvs. de var\ cu doar 99 euro avans! Un troller Roncato cadou pentru orice rezervare de tip charter de peste 1.000 eur! Reduceri [i oferte speciale pentru Pa[te, 1 Mai, pachetele city break [i vacan]ele la schi, la mare [i în Delta Dun\rii. Foto: © TUI TravelCenter

Gran Canaria, destina]ie nou\ charter [i croazierele 2017 Pentru sezonul de var\, au fost reduceri suplimentare Early Booking, valabile doar pe perioada evenimentului [i a fost lansat\ o destina]ie de top: Gran Canaria, noua destina]ie

charter a anului 2017! Ofertele pentru aceast\ destina]ie `ncep de la 619 euro/persoan\ pentru 7 nop]i de cazare cu transfer [i bilet de avion inclus. Un articol complet despre Gran Canaria pute]i citi `n prima parte a revistei (cover-ul edi]iei), `n sec]iunea „destina]ii”.

La fel de tentante au fost [i sunt `n continare, croazierele, dintre care numesc doar 3: • Croazier\ Caraibe [i Sejur Cuba – plecare pe 14 aprilie 2017 (coincide cu perioada de Pa[te). Un loc `n Cabina fantastic\ cost\ 2.399 euro/pax. Se petrece o noapte în Havana, alte [apte nop]i pe vasul de croazier\ în Caraibe [i patru nop]i în Vardero.

• Croazier\ Hawai [i Sejur Coasta de Vest a Statelor Unite. Plecarea este pe 25 au-

gust 2017. Tarifele încep de la 4.395 euro/pax, cu loc `n cabina interioar\. Se petrece o noapte în Honolulu, 7 nop]i pe vasul de croazier\, 2 nop]i în Hawaii, 2 nop]i în Los Angeles, 2 nop]i în San Francisco [i 2 nop]i în Las Vegas.

• Croazier\ Australia/Noua Zeeland\ [i Sejur Sydney. Plecarea este `n data de 14 noiembrie 2017 iar tarifele `ncep de la 3.225 euro/pax, cu loc `n cabina interioar\. Se petrec 2 nop]i în Sydney [i 13 nop]i pe vasul de croazier\ Australia [i Noua Zeeland\.

Charterele verii 2017 – Cele mai bune oferte Campania EarlyBooking valabil\ în perioada târgului cu reduceri începând de la -50% (reducere din pre]ul caz\rii), continu\. Cere]i informa]ii consultan]ilor no[tri accesånd site-ul TUI TravelCenter. Vor fi bucuro[i s\ v\ ofere informa]ii. Iat\ cåteva dintre ofertele noastre:

•

Charter Antalia

Tarifele încep de la 429 euro/pers, includ 7 nop]i cazare, All inclusive la hotel de 4*, bilet de avion charter, transferuri locale [i asisten]a turistic\ pe toat\ perioada sejurului.

•

Chartere insulele grece[ti

Tarife încep de la 375 euro/pers., includ 7 nop]i cazare la hotel de 3*, bilet de avion curs\ charter, transferuri locale [i asisten]a turistic\ pe toat\ perioada sejurului. Mentionam c\ tarifele cele mai mici sunt la începutul [i finalul sezonului, în limita locurilor disponibile. Iat\ cåteva dintre destina]iile grece[ti:

•

Charter insula Corfu

Tarifele `ncep de la 375 euro/pers, includ 7 nop]i cazare la hotel 3*, bilet de avion curs\

charter, transferuri locale [i asisten]\ turistic\ pe toat\ perioada sejurului.

• Chartere insula Creta zona Heraklion [i separat charter Chania Tarifele `ncep de la 395 euro/pers., includ 7 nop]i cazare la hotel 3*, bilet de avion curs\ charter, transferuri locale [i asisten]\ turistic\ pe toat\ perioada sejurului.

•

Charter insula Zakynthos

Tarifele încep de la 395 euro/pers., includ 7 nop]i cazare la hotel 3*, bilet de avion curs\ charter, transferuri locale [i asisten]\ turistic\ pe toat\ perioada sejurului.

•

Charter insula Rhodos

Tarifele `ncep de la 455 euro/pers, includ 7 nop]i cazare cu mic dejun la hotel 4*, bilet de avion charter, transferuri la fa]a locului [i asisten]a turistic\ pe toat\ perioada sejurului.

•

Charter insula Santorini

Tarifele încep de la 465 euro/pers, includ 7 nop]i cazare cu mic dejun la hotel 3*, bilet de avion charter, transferuri la fa]a locului [i asis-

ten]a turistic\ pe toat\ perioada sejurului.

•

Chartere Spania

Tarifele `ncep de la 529 euro/pers., includ 7 nop]i cazare cu mic dejun la hotel 3*, bilet de avion charter transferuri la fata locului si asisten]a turistica pe toata perioada sejurului. Men]ion\m c\ tarifele cele mai mici sunt la inceputul [i finalul sezonului, `n limita locurilor disponibile.

•

Charter Palma de Mallorca

Tarife `ncep de la 529 euro/pers., includ 7 nop]i cazare cu mic dejun la hotel 3*, bilet de avion charter, transferuri la fa]a locului [i asisten]\ turistic\ pe toat\ perioada sejurului.

•

Charter Tenerife

Tarifele `ncep de la 659 euro/pers., includ 7 nop]i cazare la hotel 3*, bilet de avion charter, transferuri la fa]a locului [i asisten]a turistic\ pe toat\ perioada sejurului.

Carmen Neac[u

Consultant Comunicare [i PR carmen.neacsu@eurolines.ro blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

{I PA{ 1 TE M AI

FOCUS / TUI TravelCenter LA TÂRGUL DE TURISM AL ROMÅNIEI

START 2017

Vacan]a de Pa[te [i 1 mai

Vacan]a de Pa[te poate fi cu adev\rat fascinant\! Restaurantele au meniuri savuroase, oamenii sunt primitori, iar hotelurile se `ntrec `n oferte. Nici vacan]ele City Break de 1 mai nu sunt de ocolit dar, pentru o rezervare, trebuie s\ v\ gr\bi]i. Vremea e bun\ [i se anun]\ o prim\var\ cald\.

Odat\ cu cea mai important\ s\rb\toare religioas\ a prim\verii, Pa[tele, agen]iile de turism dau startul noului sezon al vacan]elor. S\rb\toarea cre[tinismului simbolizeaz\ triumful vie]ii asupra mor]ii, al luminii asupra `ntunericului, al binelui asupra r\ului, un ritual uria[ [i complex legat de `nnoirea naturii, de trezire la via]\ [i este dedicat celebr\rii evenimentului sacru al `nvierii lui Christos. Este [i momentul primelor vacan]e, ocazie perfect\ pentru excursiile City Break. În buc\t\riile hotelurilor se preg\tesc delicioasele bucate tradi]ionale. De la masa de Pa[te `n cele mai multe dintre meniurile hotelierilor nu vor lipsi preparatele specifice: ciorba [i drobul de miel, dar [i celelalte `nsemne ale s\rb\torii – aluatul de la Pa[te, pasca, p\[tile mai mici, cozonacii [i, desigur, ou\le ro[ii. Al doilea eveniment legat de venirea prim\verii este dedicat zilei de 1 mai. ~n aceea[i not\ de relaxare [i bun\ dispozi]ie, v\ invit\m s\ alege]i din ofertele City Break. Dac\ v\ place s\ sta]i la soare [i sunte]i `n c\utarea unui mix turistic – plaje largi, restaurante renumite [i via]\ de noapte sau, dimpotriv\, ambian]a mun]ilor – atunci ar trebui s\ alege]i o sta]iune de pe Valea Prahovei, din Apuseni sau de pe litoralului romånesc al M\rii Negre, sta]iuni foarte populare printre turi[ti autohtoni [i str\ini. Dac\ `n planurile de vacan]\ a]i trecut [i vizitarea unor obiective culturale sau o sesiune de shopping din afara ]\rii, atunci ar trebui s\ alege]i Grecia sau Cipru, unde pute]i combina excursiile de cump\r\turi cu vizitarea obiectivelor turistice. Datorit\ raportului excelent dintre serviciile hoteliere [i pre]ul pl\tit, foarte mul]i turi[ti aleg aceste destina]ii. Un alt motiv pentru care turi[tii iubesc pur [i simplu Grecia [i

Cipru este pentru c\ apa are temperatura optim\ `ncepând cu mijlocul lunii mai [i pân\ la sfâr[itul lunii septembrie [i pentru c\ aici exist\ op]iuni de divertisment [i de petreceri în marile hoteluri. A devenit de notorietate faptul c\ grecii [tiu s\-[i r\sfe]e turi[tii. Pe lâng\ buc\t\ria tradi]ional\, hotelierii greci pun la dispozi]ie o gam\ variat\ de locuri unde se pot servi meniuri interna]ionale. Grecia este u[or accesibil\ pentru români, fiind a doua cea mai apropiat\ destina]ie extern\ de litoral. Timpul scurt de ajungere la destina]ie, condi]iile climatice excelente din timpul verii [i frumoasele plaje fac din litoralul grecesc destina]ia perfect\ pentru turi[tii str\ini. Indiferent pentru ce pachet turistic ve]i opta [i indiferent de modul `n care ve]i alege s\ ajunge]i la destina]ie – avionul, ma[ina personal\ sau autocarele Eurolines –, consultan]ii no[tri de turism v-au preg\tit o selec]ie a celor mai bune op]iuni:

Pa[te `n Romånia • La munte - Predeal Tarifele încep de la 445 lei/pers., includ 4 nop]i de cazare [i mic dejun la hotel de 3* + masa de Pa[te.

• La mare – Eforie Nord Tarifele încep de la 1095 lei/pers., includ 3 nop]i de cazare [i demipensiune la hotel 4* + masa de Pa[te.

• Balneo – Baile Felix

Tarifele încep de la 349 euro/pers., includ bilet de avion, 5 nop]i de cazare [i demipensiune la hotel 3* + masa de Pa[te.

• Atena Tarifele încep de la 245 euro/pers., includ bilet de avion, 4 nop]i de cazare cu mic dejun la hotel 3* + masa de Pa[te.

Cu autocarul • Paralia Katerini Tarifele încep de la 179 euro/pers., includ 4 nop]i cazare cu mic dejun la hotel 3*, transport autocar, excursie la Meteora, tur de ora[ Salonic + masa de Pa[te.

Vacan]\ de 1 mai `n Romånia • Mamaia Tarifele încep de la 279 lei/pers., includ 3 nop]i de cazare [i mic dejun la hotel de 3*.

• Bu[teni Tarifele încep de la 269 lei pers., includ 3 nop]i de cazare cu mic dejun la hotel 3*.

Rusalii `n Romånia • Mamaia Tarifele încep de la 359 lei/pers., includ 4 nop]i de cazare [i mic dejun la hotel 4*.

• Eforie Nord Tarifele încep de la 215 lei/pers., includ 4 nop]i de cazare [i mic dejun la hotel 3*.

• B\ile Govora Tarifele încep de la 315 lei/pers., includ 4 nop]i de cazare [i mic dejun la hotel 3*.

Tarifele încep de la 455 lei/pers., includ 3 nop]i de cazare [i mic dejun la hotel 3* + masa de Pa[te.

Pa[te `n atara ]\rii Cu avionul • Cipru

Stelu]a N\stase

TE ER 7 OF 201

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE

Pa[te Romånia – Delta Dun\rii, Sf. Gheorghe Green Village 4*

RO PA M {TE ÅN IA

155

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 13.04 - 17.04.2017 Nop]i: 4 Tip camer\: DBL STD, Mas\: mic dejun, Plecare: Bucure[ti. CH AR TE R

515

CH AR TE R

435

4395

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 25.08 9.09.2017, Nop]i: 14, Tip camer\: Cabin\ Interioar\, Mas\: pensiune complet\ pe vas + All Inclusive in sejur, Plecare: Bucure[ti.

SE JU R

BR CITY EA K

295

SE JU R

275

Sejur Bulgaria – Nisipurile de aur Astera 4* Tarif: euro/persoan\. Perioada: 10.06. – 17.06.2017 Nop]i: 7, Tip camer\: DBL Standard, Mas\: Ultra All Inclusive, Plecare: individual.

Croazier\ • Marile Momente – Croazier\ Caraibe [i Sejur Cuba, Vas MSC Opera

CR OA ZI ER |

2399

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 27.05-03.06.2017 Nop]i: 7, Tip camer\: DBL STD Mas\: Demipensiune, Plecare: individual.

Croazier\ • Aloha Hawaii – Croazier\ Hawaii [i sejur America, Vas Pride of America

CH AR TE R

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 21.06 -28.06.2017 Nop]i: 7, Tip camer\: DBL, Mas\: demipensiune, Plecare: Bucure[ti.

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 03.06-10.06.2017 Nop]i: 7, Tip camer\: DBL PV, Mas\: all inclusive, Plecare: Bucure[ti.

Sejur Grecia – Thassos, Skala Prinou Alea Hotel 4**

Charter Gran Canaria – Gran Canaria RIU Don Miguel 4*

765

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 07.06-14.06.2017 Nop]i: 7, Tip camer\: DBL, Mas\: demipensiune, Plecare: Bucure[ti.

Charter Antalya – Turcia, Alanya Saphir resort Villas 4*

EU PA{ RO TE PA

339

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 14.04-17.04.2017 Nop]i: 3, Tip camer\: DBL Standard, Mas\: demipensiune, Plecare: individual.

Charter Grecia – Creta, Chania Delfina Art 4*

Pa[te Europa – Italia, Roma Hotel Espana 3*

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 14.04. 26.04.2017, Nop]i: 13, Tip camer\: Dubl\ economy, Mas\: pensiune complet\ pe vas + mic dejun `n sejur, Plecare: Bucure[ti. CR OA ZI ER |

10.

Pe urmele Cpt. Cook – Croazier\ [i sejur Australia & Noua Zeeland\, Vas Norwegian Jewel

3225

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 14.11-01.12. 2017, Nop]i: 14, Tip camer\: Cabin\ Interioar\, Mas\: pensiune complet\ pe vas + mic dejun `n sejur, Plecare: Bucure[ti.

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

CR OA ZI ER |

EU BI RO LA LI N} NE S

FOCUS / BILAN} 2016

GRUPUL EUROLINES MIZEAZ| ÎN 2017 PE ROMÂNIA Zeci de jurnali[ti de la publica]ii quality specializate pe business, finan]e, turism [i transporturi [i de la agen]ii de pres\ precum [i bloggeri au participat, pe 15 decembrie, la

conferin]a de final de an Grupului Eurolines România. Interesul presei a fost mare, sala George Enescu a Hotelului Hilton Bucure[ti s-a dovedit neînc\p\toare, iar întreb\rile au fost

interesante [i pe teme variate, de la turism la transporturi, pån\ la afaceri sau macroeconomie. Iat\ câteva cifre importante care sintetizeaz\ evolu]ia Grupului Eurolines România.

52 • • • • •

Cifra de vânz\ri a Grupului Eurolines, alc\tuit din 21 de companii, a crescut în 2016 cu 13% [i a ajuns la 125 milioane euro. Vânz\rile de pachete turistice ale re]elelor TUI TravelCenter [i Eurolines s-au majorat cu 23% fa]\ de 2015. Tendin]a de cre[tere a rezerv\rilor prin programul Early Booking este mai mare decât în al]i ani, România deta[ându-se în topul c\ut\rilor turi[tilor. Totalul vânz\rilor de pachete turistice pentru destina]iile interne în 2016 a înregistrat o cre[tere de 86% fa]\ de anul anterior. Cele mai c\utate destina]ii în 2017 vor fi în continuare România, Grecia [i Spania, vedetele campaniei de Early Booking.

Rezultate impresionante ale companiilor din Grup Touring Europabus România, compania care de]ine re]elele de agen]ii de turism Eurolines [i TUI TravelCenter, va finaliza anul în curs cu o cre[tere de 12% a cifrei de vânz\ri, ajungând la nivelul de 86,5 milioane euro.

Au fost inaugurate [ase noi agen]ii de turism TUI TravelCenter [i Eurolines în mall-uri [i centre comerciale mari. Cele 80 de sedii TUI TravelCenter [i Eurolines alc\tuiesc cea mai mare re]ea de

agen]ii din România. Anul 2016 a marcat cinci ani de prezen]\ în România a celui mai puternic brand de turism din lume, TUI Travel, al carui reprezentant unic în România suntem.

Cinci ani de TUI TravelCenter în cifre Nova Travel, tour-operatorul Grupului, are în 2016 o cifr\ de vânz\ri de 11,6 milioane de euro, mai mare cu 7% fa]\ de nivelul din 2015. Nova Travel a extins în 2016 num\rul curselor charter marca TUI, iar pentru 2017 va opera o nou\ destina]ie din Spania, Gran Canaria. Danubius Travel, tour-operatorul Grupului Eurolines specializat pe incoming (turi[ti str\ini care c\l\toresc în România), a avut o cre[tere de aprox. 16% a cifrei de vânz\ri în anul 2016, comparativ cu anul 2015, ajungând pân\ la nivelul de 13,8 milioane euro.

• • •

Cre[tere de la 26,8 milioane euro în 2011 la 86,5 milioane euro în 2016 ; Num\rul de agen]ii a crescut de la 52 la 80; 11 destina]ii în regim charter în parteneriat cu TUI în Turcia, Grecia [i Spania.

Touring Rent Auto, care opereaz\ pe pia]a româneasc\ sub brandul Enterprise Rent-A-Car, a înregistrat în anul 2016 o cre[tere a vânz\rilor cu aproximativ 36% fa]\ de anul 2015, ajungând pân\ la nivelul de 3,23 milioane euro. În prezent, Enterprise Rent-A-Car dispune de o flot\ de 1.000 de autovehicule.

Green Village Resort din Sfântu Gheorghe a încheiat anul 2016 cu o cifr\ de vânz\ri de aprox. 1,8 milioane euro, cu 53% mai mare fa]\ de anul precedent. Num\rul de turi[ti români [i str\ini care au vizitat Green Village Resort a crescut, în 2016, cu aprox. 50 % comparativ cu 2015, ajungând la 9.200 persoane.

Planurile noastre pentru 2017 •

Consolidarea de lider al pie]ei de turism [i transport. Estim\m o cre[tere de 12% a vânz\rilor, comparativ cu 2016, pân\ la nivelul de aproximativ 140 milioane euro. • Pentru 2017, Green Village Resort [i-a propus o cifr\ de vânz\ri de aprox. 2,1 milioane euro, un plus de 13% fa]\ de nivelul realizat în

2016 [i continuarea investi]iilor în valoare de 350.000 euro. • Continuarea procesului de înnoire a flotei de autocare a Eurolines, prin achizi]ia a trei autocare noi în 2017, în valoare de 750.000 euro. • Cre[terea ponderii vânz\rilor on-line. • La nivel de Grup, bugetul total al investi-

]iilor programate pentru anul viitor este de aproximativ 6 milioane de euro.

Carmen Neac[u

Consultant Comunicare [i PR carmen.neacsu@eurolines.ro blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

FOCUS CORPORATE / C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES

Foto: Larisa Balt\

C|L|TORIA CU AUTOCARELE 53

Rezerv\ri online Pe www.eurolines.ro `]i po]i rezerva biletul de autocar de acas\, de la birou, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet. Este foarte u[or [i comod! Alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i

afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat

pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Servicii la bordul autocarelor: Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite: Limita de bagaje inclus\ `n pre]ul • biletului, difer\ `n func]ie de destina]ie. Mai multe detalii pute]i afla de la consultantul Dvs. de turism sau accesånd http://eurolines.ro/cs-photos/Tarife_ excedent_bagaj.pdf. • Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo

- re]eaua Intertouring. • ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. • Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul autocarului, po]i regla sp\tarul scaunului. • P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Este important s\ [tim ce-]i dore[ti. • Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va

opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Respect\ timpul de escal\ stabilit de [ofer. • Mijloacele de divertisment. Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei în]elege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor. • Achizi]ii. La bordul autocarelor po]i achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele: A. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. B. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat confortabil, cu toate comenzile la `ndemân\. C. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. D. {oferul trebuie s\ respecte orarul privind orele de conducere [i de odihn\. E. Este interzis consumul de b\uturi

alcoolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. F. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i. G. La plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal, dac\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\, trebuie s\ verifice echipamentele speciale (sting\torul de incendiu sau

lan]urile de z\pad\ - dac\ este cazul) [i cur\]eniea `n autocar. H. {oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri este cel corect • pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor docume3tele de c\l\torie necesar • [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

I PR NSI EV GH IE T W

„OAMENII DIN ECHIPA MEA PUN SUFLET ~N CEEA CE FAC, IAR ACEST LUCRU SE SIMTE!”

Deschiderea sezonului turistic 2017 la Green Village este pe-aproape, iar preg\tirile sunt `n toi. ~n boardul de conducere al Grupului Eurolines este „fierbere” [i a fost destul de greu s\ stabilim o `ntålnire cu domnul Lauren]iu Butuc, General Manager Green Village. Iat\ ce ne-a declarat: Open season’s almost here in 2017 at Green Village, and the preparations have begun. The Eurolines Group Executive Board is working in full swing, so it was rather hard to arrange a meeting with Mr. Lauren]iu Butuc, the General Manager of Green Village. Here’s what he had to say:

Cum a fost `ntålnirea cu Grupul Eurolines? Natural\. Fireasc\. De la sine. Cum a]i ajuns la conducerea resortului Green Village? Eram familiarizat cu activitatea Grupului Eurolines, mai ales c\ doi dintre actualii directori de departament mi-au fost colaboratori. Dup\ cåteva luni de discu]ii cu domnul Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines, anul trecut, prin ianuarie, acesta mi-a propus s\ preiau conducerea resortului. Am acceptat pe loc provocarea. CV-ul dvs. seam\n\ cu cel al unui pu[ca[ marin. A[a este, am lucrat pentru o perioad\ `n zona de conflict, `n cea mai mare baz\

logistic\ din Afganistan, `ntr-un regim 100% militarizat, la Camp Bastion, unde am coordonat divizia de catering [i unde m-am ocupat de aprovizionare, coordonare personal [i organizare de evenimente. Nu `ntåmpl\tor am lucrat `n Afganistan. De spi]\, sunt militar. Am absolvit liceul militar [i doi ani de [coal\ de ofi]eri. ~n ce m\sur\ experien]a din Afganistan v\ ajut\ `n munca de la Green Village? ~ntr-un complex de dimensiunea resortului Green Village rigoarea unui program este important\. Turi[tii vin [i pleac\ la ore fixe, evenimentele sunt stabilite la ore fixe, `ntre]inerea complexului se face la ore fixe [i, din acest punct de vedere, experien]a acumulat\ `n serviciul militar m\ ajut\ s\ gestionez mai u[or dedline-urile.

How was the board meeting? Natural. As it’s supposed to be. Self-propelled. How did you come to manage Green Village? I was familiar with the activity of the Eurolines Group, more so as I had already collaborated with two of the actual department directors. After some months of dialogue with Mr. Drago? Anastasiu, CEO of the Eurolines Group, he proposed me to manage the resort. I agreed on the spot. Your CV rather resembles the one of a Marine Corps officer. That’s correct. I have worked in the conflict zone for some time, in the biggest logistical base in Afghanistan, in a com-

FOCUS • CORPORATE INTERVIEW • LAUREN}IU BUTUC

Foto: JustVISION

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

pletely militarized objective - at Camp Bastion -, where I ran the catering division and managed the procurement, human resources coordination and event organization. My working in Afghanistan wasn’t by chance. I have a military background. I have graduated military high school and a two year officer training school.

Interviu cu domnul/Interview with Mr.

Lauren]iu Butuc GENERAL MANAGER GREEN VILLAGE

How much has your experience in Afghanistan helped your work here at Green Village? In a resort of Green Village’s caliber,

discipline is paramount. Tourists are coming and going at fixed hours, events are programmed at certain hours, maintenance is done at certain times… From this point of view, my military experience helps me meet deadlines more effectively. Green Village resort boasts 135 workers, and without strict rules, I couldn’t meet the ever-growing touristic demand. What does the Danube Delta mean to you? Even though I am from Gala]i, I had

“MY TEAM ARE PASSIONATE ABOUT WHAT THEY DO, AND IT SHOWS!”

I PR NSI EV GH IE T W

FOCUS • CORPORATE INTERVIEW • LAUREN}IU BUTUC

Resortul are 135 angaja]i, iar f\r\ respectarea unor reguli clare nu a[ face fa]\ num\rului tot mai mare de turi[ti. Ce `nseamn\ Delta pt. Dvs.? Eu sunt g\l\]ean dar, cu toate acestea, pån\ s\ preiau conducerea resortului am vizitat Delta doar o singur\ dat\. Dup\ o simpl\ plimbare cu barca pe canale `]i po]i face, oarecum, o imagine despre zon\ dar, dac\ stai mai mult `n Delt\, dac\ vei dori s\-i `n]elegi tainele, vei realiza cåt de special\ este, din toate punctele de vedere. Cum arat\ o zi de munc\ a Directorului General Green Village? E o munc\ diferit\ de alte activit\]i din turism. E o munc\ la foc continuu, o munc\ care nu `]i las\ timp s\ gre[e[ti. ~n resort activit\]ile `ncep `n luna martie, odat\ cu primirea noilor „recru]i”, a noilor angaja]i, familiarizarea cu locul, punerea la punct a problemelor tehnice, repara]iile inerente [i terminånd cu ultimele grupuri de turi[ti din iarn\.

56 Face]i un portret al turistului Green Village. Green Village este locul unde se leag\ prietenii [i se `mp\rt\[esc experien]e. Turistul Green Village este un client informat, educat, care vine s\ petreac\ un timp de calitate `mpreun\ cu familia sau cu prietenii, este turistul care fuge de aglomera]ia urban\. Ce ar trebui s\ [tie un turist despre Green Village? ~n primul rånd, ar trebui s\ [tie c\ sezonul se deschide pe 10 aprilie, iar primul eveniment organizat va fi dedicat S\rb\torilor de Pa[te, urmat de 1 Mai. Ne-am propus s\ diversific\m activit\]ile de agrement. Avem `n plan s\ organiz\m `n complexul Green Dolphin dou\ evenimente noi – `n iulie un Festival al Artelor, iar `n septembrie, imediat dup\ festivalul de film Anonimul, un festival al Deltei, cu tradi]ii, obiceiuri [i seri muzicale. Pentru toamn\ avem preg\tite evenimente tematice dedicate pescarilor [i

seniorilor, iar spre finalul anului Cr\ciunul [i Revelionul. Ce le oferi]i clien]ilor business? Oportunit\]ile sunt, practic, nelimitate. Sunt 30 mii m2 de spa]ii polifunc]ionale `n care doar imagina]ia poate constitui o limit\. Evenimentele corporate outdoor/indoor, team building-urile, work shop-urile au loc, de regul\, `n prima parte a anului, `n lunile aprilie/mai, iar `n toamn\, `ncepånd cu luna septembrie [i pån\ dup\ anul nou. Loca]ia, prin natura ei, permite desf\[urarea unor evenimente memorabile. Green Village este un spa]iu izolat fizic de restul lumii. Lipsi]i mult de acas\. Ave]i „reclama]ii” din partea familiei? Nu. Dimpotriv\. Fiica mea iube[te Delta, a[a c\, peste var\ m\ viziteaz\ foarte des. ~i place s\ pescuiasc\, s\ fac\ baie `n mare, s\ vizioneze filme, `i place s\ participe la atelierele organizate pentru copii. La Green Village un copil are `ntotdeauna ce face. Ce pasiuni ave]i? ~mi place s\ citesc [i s\ g\tesc. V\ „b\ga]i nasul” `n buc\t\ria lui Sorin (Chef Green Village)? P\i, cam da. El ar dori s\ „nu”. De profesie sunt inginer de industrie alimentar\ [i am ceva experien]\ `n domeniu. A[a c\, [tiu ce e prin oalele lui Sorin! {tiu [i gustul [i aromele din oalele lui (råde). Sunt critic cu el chiar dac\ este cel mai bun buc\tar pe care-l cunosc. Cum este noaptea la Green Village? Plin\ de stele, de miros de plante [i de fo[net de s\lcii. ~mi aduc aminte prima sear\ petrecut\ la Green Village. Descoperisem c\ exist\ stele, p\s\ri, ra]e, pisici, se auzeau cåinii care l\trau, parc\ toat\ natura se trezise la via]\ dintr-odat\. Mai tårziu am aflat de la s\teni c\ vie]uitoarele Deltei devin foarte active `n prima noapte de prim\var\. Ce se `ntåmpl\ iarna la Green Village? Iarna turistic\ la Green Village se `ncheie odat\ cu Cr\ciunul [i Revelionul, odat\ cu vizitarea plajelor goale ascunse `n aburul

only visited the Danube Delta once before managing it. After a simple boat trip in the channels, you can have a somewhat clear image of the place, but if you spend a longer time, if you desire to understand the mysteries, you will understand how remarkable it is in every way. How does a work day look for the Green Village General Manager? It’s different from other touristic ventures. It’s full swing work and it doesn’t leave room for mistakes. At Green Village, activity starts in March, when the new “recruits” are welcomed, when they get accustomed to the resort, when we manage the technical difficulties, the necessary reconstructions, and finishes with the last groups of tourists in the winter. Do you care to make a portrait of the Green Village tourist? Green Village is a place where people tie friendships and share experiences. The Green Village tourist is informed, educated, and comes to spend quality time with friends or family. The Green Village tourist is running away from the concrete jungle. What should a tourist know about Green Village? First of all, he should know that the season opens on the 10th of April, and the first event will be dedicated to Easter celebrations, followed by the 1st of May celebration. We want to offer more relaxation activities. We are planning to organize two new events in the Green Dolphin complex - an Arts Festival in July, and a Danube Festival in September with traditional customs and dancing nights, immediately following the “Anonimul” Festival. For Autumn, we have prepared events dedicated to fishermen and senior citizens, and towards the year’s end, Christmas and New Year’s Eve. What are your offerings for business clients? The opportunities are virtually limitless. There are 30 000 m2 of multifunctional spaces where only sky is the limit.

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

How would you describe a Green Village night? Full of stars, of plant fragrance and willow whir. I remember my first night at Green Village. I was surprised upon discovering there exist stars, birds, ducks, cats, barking dogs… It was as if the whole nature had just come to life! I later learned from the villagers that the Danube wildlife becomes very active in the first spring night. What goes on in the winter at Green Village? The winter season ends with Christmas and New Year’s Eve, with the visiting of the hidden empty beaches hidden in the sea’s fog. After this, a time of innovation and preparation for the new season follows.

m\rii. Dup\ aceast\ dat\, urmeaz\ un timp al inov\rii [i al preg\tirii noului sezon. Ave]i un mesaj pentru colegii dvs.? Privit\ din exterior, munca mea la Green Village pare doar un job. Dar acolo oamenii se interconecteaz\ cu locul, devin parte din Delt\. Eu sunt o parte din Delt\. Dac\ Green Village e parte din Delt\, `nsemn\ c\ [i Grupul Eurolines este parte din ea. A[ vrea ca to]i cei din grup s\ poat\ sim]i acest lucru! Vre]i s\ men]iona]i ceva anume? Regimul militar se bazeaz\ pe echip\. O organiza]ie civil\ este organizat\, cumva, dup\ acelea[i reguli. Toate bunele [i relele pe care le facem la Green Village se datoreaz\ echipei. Oamenii din echipa mea pun suflet `n ceea ce fac, iar acest lucru se simte! Accentuez acest lucru, rezultatele spectaculoase pe care le-am avut anul trecut la Green Village au fost posibile doar cu ajutorul `ntregii echipe. Dac\ ar fi s\ defini]i Green Village `n cåteva cuvinte, ce a]i spune? Este un loc unic, un loc care `]i intr\ `n suflet, oamenii, Delta, marea, un loc `n care m\ simt acas\!

The various corporate indoor/outdoor events, team buildings and work shops normally take place in the first part of the year, in April/May, and in autumn, starting in September and until after New Year’s Eve. The location, by its very nature, allows the unfolding of memorable events, Green Village is virtually isolated from the rest of the world. You spend a long time away from home. Do you have “objections” from the family? No. Quite the contrary. My daughter loves the Danube Delta so she visits me very often during the summer. She likes to fish, to bathe in the sea, to watch movies, to take part in children’s workshops… A kid is never out of interesting things to do at Green Village. What are your passions? I like to read and cook. Do you “butt in” on Sorin’s (Green Village Chef) cooking activities? Well, I kind of do. He’d rather I didn’t. I am a professional food industry engineer and have some experience in this domain. So I know what’s in Sorin’s pots! I know the

Do you have a message for your coleagues? From the outside, my work at Green Village seems nothing more than a job. But the people bond with the place here, becoming part of the Danube Delta. I am a part of the Danube Delta. If Green Village is part of the Danube Delta, this means that the Eurolines Group is part of the Danube Delta. I wish everyone could feel this. Care to mention something in particular? The military regime is based on team work. A civil organization is based, somewhat, on the same rules. Our every success and failure at Green Village is the team’s contribution. My team are passionate about what they do, and it shows! I’ll stress this again: our spectacular results we had last year at Green Village were only possible with the help of the entire team. If you were to define Green Village in a few words, what would you say? It’s a unique place that grows on you… the people, the Danube Delta, the sea… I feel like home.

JustVISION

Foto: JustVISION

taste and fragrance of his pots (laughs). I am critical with him even though he’s the best chef I know.

SE 20 ZO 17 N

GREEN VILLAGE Top meniuri recomandate de Chef Sorin

1). MORUN LA CUPTOR 2). CRAP PE VARZ| 3). RAPANE TRASE LA TIGAIE Petrece o vacan]a `n armonie cu Dun\rea [i marea pe o insul\ verde de ap\ [i p\mânt, invadat\ de natur\, de p\s\ri [i pe[ti, un labirint de lacuri, canale, plauri [i stuf\ri[uri!

A[a cum a anun]at Managerul General al Resortului Green Village, domnul Lauren]iu Butuc, sezonul se va deschide `n acest an mai devreme, pe 10 aprilie [i promite s\ vin\ cu noi surprize culinare [i noi programe de agrement. ~n acest loc binecuvåntat, fiecare membru al familiei va g\si ceva de f\cut pentru a se bucura din plin de o vacan]\ de neuitat: se pot face excursii pe canalele [i lacurile din `mprejurimi, baie `n mare sau `n piscin\, se pot viziona filme, birdwatching, exist\ concerte ale performerilor sosi]i aici cu ocazia diferitelor evenimente, se poate lua un prânz copios cu ciorb\ de pe[te [i m\m\ligu]\, sau, pur [i simplu, se pot face plimb\ri pe plaja s\lbatic\, una dintre ultimele plaje virgine de pe litoralul romånesc. Baza nautic\ a complexului este dotat\ cu b\rci rapide, b\rci pesc\re[ti [i caiace [i merit\ organizat un concurs de pescuit la biban. Pute]i avea surpriza unor capturi de mari dimensiuni. De momeli se vor ocupa responsabilii desemna]i din partea hotelului. Pentru cei mici se pot organiza cursuri de pescuit pe lacurile din `mprejurimi! Pentru `nceput, ve]i `nv\]a no]iuni de baz\ ca urcarea/coborârea din barc\, detalii despre

padele, despre caiace, despre canoe, vâsle, mersul la vale(aval) sau mersul la deal(amonte). Apoi, ve]i trece la practic\. Mai `ntåi ve]i avea parte de o plimbare lene[\ pe canale mici, de contemplare, pe unde nu trec b\rci cu motor, apoi pe canale mai largi. Vor fi [i clipe palpitante cånd ve]i `ncerca s\ v\ ]ine]i echilibrul pe valurile create de b\rcile cu motor. Ve]i vedea c\ e chiar distractiv [i deloc periculos! S\ nu uit\m c\ p\s\rile sunt cele care au creat faima Deltei, cunoscut\, înc\ de la începutul secolului, ca un paradis avian. Ve]i vedea un ]inut ce reprezint\ cel mai important loc de popas pentru lebede [i pelicani. Multe dintre aceste p\s\ri, cu siguran]\, v\ vor înso]i de-a lungul plimb\rilor cu barca. Dup\ un parcurs de cåteva ore pe canale, v\ ve]i putea petrece seara lång\ un pahar de vin dobrogean [i batal la pro]ap, `n compania celor mai dragi prieteni sau a familiei. A doua zi ve]i vedea Delta cu al]i ochi, a[a cum o pute]i vedea numai dup\ ce a]i f\cut cuno[tin]\ cu lacurile pline de nuferi. Coloniile de pelicani, lacurile la apus [i r\s\rit de soare, flora [i fauna bogat\, toate parc\ sunt mai frumoase atunci când le admiri

de la fereastra vreunei c\su]e din complex. Green Village v\ ofer\ toat\ suita de facilit\]i: camere cu paturi twin, camere cu pat matrimonial, fiecare dotat\ cu baie proprie [i televiziune cu circuit închis, Green SPA cu programe care îmbin\ practicile ancestrale cu ultimele descoperiri [tiin]ifice. Merit\ s\ încerca]i masajul cu esen]e pre]ioase [i s\ îl continua]i cu roci vulcanice, o alt\ minune care îmbun\t\]e[te circula]ia sangvin\, reface echilibrul energetic [i stimuleaz\ eliminarea toxinelor. Ce s\ mai zic de buc\t\ria dobrogean\? Mae[trii buc\tari preg\tesc un delicios bor[ de pe[te, pe[te pr\jit (servit cu m\m\ligu]\ [i mujdei de usturoi), raci fier]i, pui de balt\, plachie, icre de pe[te, chiftelu]e de pe[te [i crap la pro]ap [i la desert, pl\cinta dobrogean\. Dar, despre asta, ne va spune mai multe Executive Chef Sorin Petcu. Fie c\ sunte]i caza]i `ntr-una din camerele confortabile, fie c\ savura]i un prânz copios sau v\ afla]i pe terasa restaurantului la o cafea, ve]i avea parte de aten]ia [i serviciile de excelen]\ oferite de personalul complexului Green Village.

Zenaida F\rca[

FOCUS • GREEN VILLAGE 2017

Sorin Petcu, Executive Chef at Green Village, who is managing the resort’s cooking team for the third consecutive year, lets us in on some of the culinary marvels he’s preparing for tourists this year.

Chef Sorin, Foto: JustVISION

Foto: Anca Du[e

1). OVEN-BAKED STURGEON 2). CARP WITH CABBAGE 3). PAN-COOKED RAPA WHELKS

Sorin Petcu, Executive Chef Green Village, aflat la al Village, treilea an`nconsecutiv O vacan]\ petrecut\ `n Complexul Green locul la conducerea echipei de buc\tari ai resortului, ne dezv\luie unde Dunarea `ntålne[te Marea Neagra, `nseamn\, cåteva din surprizele culinare care[ileopreg\te[te `n acest an. deopotriv\, o vacan]\ pe pe litoral evadare `nturi[tilor inima Deltei. Vom veni cu preparate noi, vom veni cu måncare autentic\ din zona Deltei, 70-78% din re]ete vor fi tradi]ionale din Delt\, restul, reinventate de noi. Vom avea „Crapul pe varz\”, vom avea `n premier\ la Green Village „Morunul la cuptor” [i „Rapanele trase la tigaie g\tite” simplu, tradi]ional, doar cu vin, usturoi, sare [i piper. Pe turi[tii vegetarieni, pe cei care m\nånc\ doar legume sau pe cei care m\nånc\ pe lång\ legume [i pe[te, `i anun]\m c\ 7 % din meniul Green Village li se adreseaz\ special lor, iar produsele folosite `n prepararea meniurilor pentru vegetarieni sunt produse `n gr\dina de legume Green Village. Pentru cei mici Pentru copii avem un meniu destinat exclusiv lor, cu månc\ruri care s\ includ\ [i preparate din buc\t\ria interna]ional\ –

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

butter fish, creve]i, dorada, bibani de mare. Nout\]i: G\te[te [i m\nånc\ autentic! ~i invit\m pe oaspe]ii no[tri s\ fie creativi pentru c\ vrem s\-i surprindem cu dou\ programe noi: „Atelierele de g\tit” [i „G\te[te `n aer liber” „Atelierele de g\tit” – Cei care vor s\ `nve]e cåteva secrete din buc\t\ria Green Village, acum au ocazia. O zi petrecut\ `n buc\t\ria Green Village poate fi o experien]\ util\, dar [i un mod inedit de relaxare. „G\te[te `n aer liber!” – Programul presupune o excursie cu barca pe canale [i g\tit tradi]ional. Turi[tii vor afla de la mae[trii buc\tari Green Village cum se face `n Delt\ un bor[ tradi]ional de pe[te la ceaun pe pirostrii .

JustVISION

We’re bringing in new dishes, traditional Danube Delta cuisine for the most part (7078%), together with other personal innovations. We’ll have “Carp with cabbage”, we’ll have a Green Village premiere - “Ovenbaked sturgeon” -, and traditional “Pancooked rapa whelks”, with wine, garlic, salt and pepper. For vegetarians, raw-vegans or pescetarians, we are proud to announce that 7% of the Green Village menu is carefully catered to their needs. And the ingredients used are all grown here in the Green Village vegetable garden. For children, we have designed an exclusive menu that includes international dishes - butter fish, shrimps, gilt-head bream, sea bass. Novelty: Cook and eat authentic dishes! We invite our guests to be creative, because we want to surprise them with two new programs: “The cooking workshop” and “Openair cooking”. “The cooking workshop” – those who want to learn some of the secrets of our craft here at Green Village now have the opportunity to do it. A day spent in the Green Village kitchen can be both a useful experience and relaxation method. “Open-air cooking” – the program consists of a boat trip in the Delta channels and traditional cooking. The guests will learn from our chefs how is traditional Danube Delta trivet cooked fish borsch made.

K EA BR CI TY

FOCUS CORPORATE • SUGESTII DE WEEKEND • TIMI{OARA

Cu o istorie veche [i cu urme palpabile ale acesteia, cu un aer relaxat [i primitor, cu pie]e largi, m\rginite de case [i palate elegante, parcuri îngrijte [i muzee interesante, Timi[oara este o destina]ie perfect\ de weekend.

TIMI{OARA

Alee cu umbrele `n zona comercial\, foto: Shutterstock

CAPITALA CULTURAL| A EUROPEI Trebuie s\ recunoa[tem c\ Timi[oara nu este, în acest moment, o destina]ie turistic\ important\, din p\cate [i pe nedrept, îndr\znesc s\ spun. Acest lucru se va schimba cu siguran]\, având în vedere faptul c\ ora[ul este obi[nuit s\ fie primul sau printre primele, indiferent de domeniu. Amintesc doar de fapul c\ în 1728 începe canalizarea Bega, râu cu primul canal navigabil din ]ar\.

Canalul Timi[oara-Titel (Serbia) are o lungime de 114 km [i a fost primul canal navigal din Europa Central\. Primul ziar din ]ar\, de limb\ german\, „Temeswarer Nachrichten”, aici a v\zut lumina tiparului, în 1771, pentru ca în 1857… s\ se fac\ lumin\. Timi[oara, sunt sigur\ c\ [ti]i, a fost primul ora[ din Europa cu str\zile iluminate electric. Apoi, în anul 1886, a fost ina-

ugurat\ prima sta]ie de salvare din România, pentru ca în 1895 s\ fie asfaltat\ prima strad\ din ]ar\. Din 1899 a început s\ circule primul tramvai electric din ]ar\... [i dup\ 90 ani, în 1989, Timi[oara devine primul ora[ liber din România, fiind de amintit premiere notabile în domeniul medical care s–au produs aici dup\ Revolu]ie.

O Vien\ mai mic\

se v\d [i în gastronomie [i în cultur\. Nu mai este nevoie s\ spun c\ timi[orenii sunt amabili, c\ sunt posibilit\]i de cazare pentru toate buzunarele, c\ mâncarea e bun\ [i accesibil\ ca pre]. Ai toate [ansele s\ te sim]i bine în Timi[oara, numai s\-]i dore[ti s\ ajungi aici [i s\-i pui ospitalitatea la încercare! Partea frumoas\ [i comod\ e c\, pentru a

descoperi Timi[oara [i a te bucura de atrac]iile sale principale, nu ai nevoie de ma[in\, o po]i face „la pas”. Te po]i plimba pe str\zile sale largi, admira cl\dirile frumoase, relaxa în parcurile îngrijite [i pe faleza Beg\i f\r\ s\ apelezi la niciun mijloc de transport. Vor fi dou\-trei zile frumoase [i relaxante în Timi[oara pe care î]i vei dori s\ o vizitezi mai des.

60 Cu str\zile [i bulevardele largi din centrul istoric, umbrite de case [i palate elegante, cu parcuri [i teatre, Timi[oara î]i las\ impresia c\ te afli în Viena. Burgul are chiar [i fluviul s\u mai mic, chiar dac\ se nume[te...Bega. A[adar, nu f\r\ motiv, Timi[oara este supranumit\ Mica Vien\, iar influen]ele austriece

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Capitala European\ 2021 a convins Europa c\ merit\ s\ poarte acest titlu la care au râvnit Baia Mare, Cluj [i Bucure[ti [i nu va avea nevoie de prea mult timp pentru a se impune [i la capitolul turism.

Merit\ s\ vezi! Pia]a Victoriei Este locul de unde a pornit Revolu]ia din 1989, de aici s-a propagat „vântul schimb\rii” care a doborât regimul comunist. Flancat\ de palate [i cl\diri elegante cu rezonan]\ istoric\ [i delimitat\ de Catedrala Ortodox\ Mitropolitan\ [i de Opera/Teatrul Na]ional, Pia]a Victoriei este punctul de întâlnire al timi[orenilor, pe care niciun turist nu-l rateaz\. Este un loc relaxat, de[i se afl\ în „inima ora[ului”, de parc\ to]i s-ar l\sa un pic intimida]i de aerul maiestuos al cl\dirilor, de istoria locului [i de Lupa Capitolina! Po]i s\ te odihne[ti pe una dintre b\ncu]ele umbrite de brazi, s\ admiri straturile de flori, s\ hr\ne[ti porumbeii sau s\ î]i încarci bateriile la cafenelele [i restaurantele din zon\! Simboluri ale Timi[oarei precum Catedrala Mitropolitan\ Ortodox\ (ridicat\ în perioada 1936-1941, într-un stil care combin\

tradi]ia religioas\ român\ cu arhitectura moldoveneasc\ [i bizantin\), Castelul Huniade, cel mai vechi din Timi[oara, unde a locuit, timp de opt ani, Iancu de Hunedoara sunt doar dou\ simbluri timi[orene aflate în Pia]a Victoriei.

Încerca]i [i! • Merit\ exploatat perimetrul din jurul Pie]ei Victoriei, c\ci în „spatele” Catedralei Mitropolitane sunt câteva locuri frumoase, precum micu]ul „Parc al Rozelor”, cel „inundat” prim\vara [i vara de trandafiri. • Dac\ treci „Podul lui Traian” de peste Bega (la aprox. o sut\ de metri de Catedral\) vei fi întâmpinat de o serie de cl\diri maiestuoase [i de bulevarde largi. Este a[a numitul cartier Iosefin. La nici 500 de metri de Catedrala Mitropolitan\ se afl\ micu]a Pia]\ Maria. • Se spune c\ Monumentul Sf. Timi[oara este un ora[ foarte fotografiat. A[a va fi [i `n 2021

ÎN 2021

Maria este amplasat pe locul unde a fost executat, pe 20 iulie 1514, Gheorghe Doja, conduc\torul r\scoalei ]\ranilor împotriva marilor latifundiari maghiari. În imediata vecin\tate a Monumentului Sf Maria se afl\ Palatul Comunit\]ii Reformate, care aminte[te [i el de începuturile Revolu]iei din 1989. • Pe drumul înapoi c\tre Catedral\, vei putea poposi în Parcul Central, (e pe partea stâng\), unde se afl\ [i Aleea Celebrit\]ilor.

Pia]a Libert\]ii Un alt loc de neocolit este Pia]a Libert\]ii. Este cea mai veche pia]\ a ora[ului, centrul Cet\]ii, locul unde aveau loc toate evenimentele importante. Aici erau grupate cl\dirile cu scop militar precum fosta Comenduire a Garnizoanei (construit\ în anul 1727), Cancelaria de r\zboi (dateaz\ din 1734) [i Cazinoul Militar (1788). Aici î]i vor atrage aten]ia Prim\ria veche, ridicat\ în 1731, Monumentul Sf Maria [i cel al Sf. Ioan Nepomuk.

Pia]a Unirii Este una dintre cele mari [i mai frumoase pie]e în stil baroc din Europa.

K EA

TIMI{OARA

CI TY

FOCUS CORPORATE • SUGESTII DE WEEKEND

Nu rata]i nici! • La câteva sute de metri de Pia]a Unirii, în spatele Spitalului Municipal de Urgen]\, se afl\ Parcul Botanic, unde po]i admira peste 1.500 de specii de plante. • Muzeul Revolu]iei din Decembrie 1918 (strada Oituz 2B) este o colec]ie dedicat\ în totalitate

Revolu]iei din 1989. • Muzeul Satului B\n\]ean (pe Str. Avram Imbroane, Nr. 31 cu o suprafa]\ de 17 hectare în aer liber) [i Muzeul de Art\ din Palatul Baroc sunt [i ele atrac]ii de neocolit. • Un spectacol. Pute]i alege

una din reprezenta]iile Teatrului Na]ional Mihai Eminescu, pe cele ale Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely, ale Teatrului German de Stat sau pe cele ale Filarmonicii. Cei mici se vor bucura s\ merg\ laTeatrul pentru Copii [i Tineret Merlin.

{tia]i c\? • Castelul Huniade, construit între anii 1443-1447 de c\tre Ioan de Hunedoara, este cel mai vechi castel din Timi[oara. Acum, e sediul Muzeul Banatului [i g\zduie[te aici cele trei sec]ii: Istorie, Arheologie [i {tiin]ele Naturii. • Istoria Canalului Bega începe în 1728, anul în care contele Claudius Mercy dispune s\parea unui canal care s\ contribuie la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timi[oarei. Începe astfel canalizarea râului Bega, în amonte de Timi[oara, pân\ la F\get. Patru ani mai târziu, în 1732, pe noul canal circul\ primul vapor pâna la Pancevo. Sistemul de ecluze de pe Canalul Bega se construie[te în perioada 1900-1916. • În anul 1718, la Timi[oara se construie[te prima fabric\ de bere de pe teritoriul României.

tea, a fost d\râmat\, în 1892, pentru c\ incomoda… dezvoltarea ora[ului. Din fericire, Bastionul Therezia a fost renovat [i g\zduie[te în prezent o bibliotec\ [i un restaurant.

Apusul pe malul Beg\i

Pia]a este înconjurat\ de palate baroce, biserici [i licee vechi [i cl\diri în culori pastelate. Se remarc\ Vicariatul, construit în inegalabilul stil baroc [i Biserica Ortodox\ Sârbeasc\, ambele datând de la mijlocul secolului al XVIIIlea. Domul Catolic, care dateaz\ din 1754, este impresionant, cu cele opt altare cu elemente baroce [i rococo. Mijlocul Pie]ei Unirii este dominat de Monumentul Sfintei Treimi, construit la Viena [i adus la Timi[oara în anul 1740.

Palatul baroc Palatul, cl\dit în secolul al XVIII-lea, a fost locuit de guvernatorul Banatului [i a g\zduit concertele unor mari interpre]i precum Franz

Liszt, în „Marea Sal\ de Onoare”. Acum, aici func]ioneaz\ un interesant Muzeu de Art\. În apropierea sa, se afl\ unul dintre cele mai vechi hanuri din regiune, „La trompetist”, care i-a g\zduit, printre al]ii, pe Împ\ratul Francisc al II-lea [i pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Soarele îmbrac\ totul în nuan]e trandafirii, pe m\sur\ ce se retrage dup\ lina orizontului. Sper c\ v-am convins c\ acest ora[ cu spiritul mereu tân\r, de înving\tor, merit\ aten]ia ta, m\car pentru un weekend! Te a[teapt\ cu multe evenimente, festivaluri [i spectacole demne de o Capital\ European\. Drum bun!

Bastionul Therezia Bastionul, fortifica]ia în form\ de stea a ora[ului, se afl\ la câteva sute de metri de Pia]a Unirii. Cetatea avea trei inele de fortifica]ii, cel interior ajungând la 20 de metri în\l]ime, un canal de ap\, nou\ bastioane [i trei por]i cu poduri basculante. Cu toate aces-

Carmen Neac[u

Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

MOZAIC 60. Pe str\zile unui ora[ baroc – Valletta

Erika Hlavács

64. 64. Istoria închis\ între ziduri SZAMOS GOURMET HÁZ 72. BikeXpert Racing Team International Tour Alexander The Great 67.

M\rtisorul

ROMÅNESC, DAR {I BALCANIC

Arta de a face [i savura Paste

72.

MOZAIC • SZAMOS GOURMET HÁZ • INTERVIU BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

SZAMOS GOURMET HÁZ Bomboane de ciocolat\, pr\jituri cu blaturi însiropate [i cu fructe, creme catifelate sau fri[c\ adev\rat\, fursecuri, înghe]at\, pl\cint\ cu mere, tort Dobo[, ciocolat\ cald\, cafele aromate [i, mai ales, mar]ipan din cel mai fin. V-am atras aten]ia? Ca s\ v\ convinge]i c\ ele exist\ [i sunt chiar atât de bune precum sun\, trebuie s\ vizita]i cofet\ria Szamos din centrul Budapestei. De fapt, este un lan] de cofet\rii din Budapesta [i ora[ul ungar Szentendre (unde se afl\ [i un muzeu al delicateselor Szamos), celebru mai ales pentru dulciurile din mar]ipan. Dar mar]ipanul acela adev\rat, din migdale, nu past\ de zah\r colorat\ care ]i se

lipse[te de din]i! A[adar, dac\ v\ place mar]ipanul, la Szamos g\si]i dulciuri incredibil de bune. Cofet\ria cea mai mare din acest lan] Szamos Gourmet Palace – se afl\ în centrul Budapestei, pe celebra strad\ cu magazine Vaci Utca, lâng\ Pia]a Vörösmarthy, pia]\ care g\zduie[te, în fiecare an, un bogat târg de Cr\ciun. Acest loc dulce ([i la propriu, [i la figurat) s-a deschis în 2011, dar tradi]ia Szamos dateaz\ din anii ’30, când un tân\r cofetar din Szentendre a început s\ prepare dulciuri din mar]ipan. Aceasta este specialitatea care a f\cut celebr\ cofet\ria din Budapesta,

situat\ într-o cl\dire elegant\, în care ve]i g\si nu mai pu]in de 40 de feluri de bomboane cu mar]ipan! Szamos este, deopotriv\, cafenea, cofet\rie, [coal\ de g\tit deserturi din ciocolat\ [i restaurant - pentru c\ aici pute]i servi [i preparate tradi]ionale ungure[ti sau austriece: aperitive, supe, salate, preparate cu carne sau sandvi[uri. Tot aici se organizeaz\, pentru pasiona]ii de ciocolat\, cursuri de g\tit. Revenind la cofet\ria care mi-a r\mas în minte, încerca]i tartele cu fructe, tortul Dobo[ sau pr\jtura cu mere [i asorta]i-le cu o cafea bun\! Singurul regret este acela c\ o s\ v\ plac\ atât de mult, încât o s\ mai vre]i!

Foto: JustVISION

Erika Hlavács Dac\ vizita]i Budapesta, nu ocoli]i cofet\ria Szamos!

Acum cåteva luni am avut ocazia s\ o cunosc pe doamna Erika Hlavács, managerul unui magazin de mar]ipan de la Budapesta care face parte din lan]ul de magazine Szamos Gourmet Ház, cel mai renumit produc\tor de mar]ipan din Ungaria. Erika ne-a spus c\ istoria locului `ncepe `n 1935 cånd Szamos Mátyás a `nv\]at de la un cofetar belgian cum se prepar\ mar]ipanul. Inventiv, el a f\cut primele bomboane din mar]ipan `n form\ de trandafir. A[a a `nceput povestea [i motto-ul la]ului de magazine Szamos: „Totul `ncepe de la Trandafiri!” Cofet\riile Szamos num\r\ 700 de angaja]i [i 25 de magazine, marea lor majoritate fiind `n Budapesta, unul la Viena, altele

Executive Chef Magazin Szamos Gourmet Ház

If you visit Budapest, do not avoid the Szamos confectionery!

A few months ago I had the possibility of meeting Ms. Erika Hlavács, the manager of a marzipan shop in Budapest that is part of the Szamos Gourmet Ház chain, the most renowned in Hungaria. Erika told us that it all started in 1935 when Szamos Mátyás learned how to prepare marzipan from a belgian confectioner. Creative as he was, he made the first rose-shaped marzipan bonbons. That’s where the Szamos chain motto: “It all starts with roses!” came from. The Szamos chain boasts 700 confectioners and 25 shops, the great majority of them being in Budapest, with another one in Wien, some in Eger, Esztergom and Szentendre where, after all, there’s a marzipan museum. The bulk of Szamos marzipan

products are made in the Pilisvörösvár factory, but also in the in-house laboratories of each of the 25 shops. The shop which I visited is located inside a historic building, the old headquarters of the Hungarian Stock Exchange built in 1915 based on Árpád Ignát projects. It’s the first sweet shop that brings a 150 year old Hungarian custom back to life, when you could serve, along wih confectionery products, goulash or other warm foods. Erika Hlavács enlightened us that quality marzipan is made from an oil, sugar and almond seed mix. After all, she says, the special taste of marzipan comes from the balance of almonds and sugar. There exist various marzipan assortments: chocolate

MOZAIC • SZAMOS GOURMET HÁZ • INTERVIU BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Erika Hlavács, Executive Chef Magazin Szamos Gourmet Ház

marzipan, alcohol-spiked marzipan, chili and red wine marzipan, marzipan with various orange or cherry creme fillings, marzipan ice cream or marzipan soup with with wine.

Szamos Csokoládé Iskola

`n Eger, Esztergom [i la Szentendre unde, de altfel, se afl\ un muzeu al mar]ipanului. Marea parte a produselor din mar]ipan Szamos se produc `n fabrica de la Pilisvörösvár dar [i `n laboratoarele proprii ale celor 25 de magazine. Magazinul pe care l-am vizitat eu se afl\ `ntr-o cl\dire monument istoric, vechiul sediu al Bursei ungure[ti, construit\ `n 1915 dup\ proiectele arhitectului Árpád Ignát. Este primul magazin de dulciuri care readuce la via]\ un obicei unguresc vechi de 150 de ani cånd, `n cofet\rii, se putea servi, pe lång\ produse de cofet\rie [i gula[ sau alt\ måncare cald\. Erika Hlavács ne-a spus c\ mar]ipanul de calitate se prepar\ dintr-un amestec de uleiuri, zah\r [i semin]e de migdale. De altfel, spune ea, gustul special al mar]ipanului este dat de raportul dintre migdale [i zah\r.

Exist\ foarte multe sortimente de mar]ipan: mar]ipan cu ciocolat\, mar]ipan `n amestec cu alcool, mar]ipan cu chili [i vin ro[u, mar]ipan cu diverse creme de portocale sau vi[ine, `nghe]at\ de mar]ipan sau sup\ de mar]ipan cu vin alb.

Szamos Csokoládé Iskola Magazinul are [i o {coal\ de mar]ipan. ~nscrierile se fac online, `n grupuri pornind de la 4-5 persoane pån\ la 40-50 de persoane care `nva]\ cåteva trucuri de fabricare a mar]ipanului sau a ciocolatei, `nva]\ preg\tirea trufelor, metode de turnare `n forme, re]ete de ciocolat\ macarons, minion, ornarea torturilor, cum se fac bomboanele de mar]ipan [i `nghe]ata de mar]ipan sau cum se fac figurinele din ciocolat\. Cursurile dureaz\ `n medie 3 ore, cost\ 40 de euro [i au loc `n fiecare zi.

The chain also hosts a marzipan school. Enrollments are handled online, in groups starting from 4-5 persons all the way to 40-50 persons that learn the tricks of the marzipan and chocolate trade, truffle preparation, shaping methods, macarons recipes, minion recipes, cake ornamentation, marzipan bonbons and ice cream, or chocolate figurines. The daily classes have an average duration of 3 hours for a 40 euro fee.

Cristiana Constantinescu www.prinvacanta.ro

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

ROMÅNESC, DAR {I BALCANIC

M\rtisorul --

Simboluri gra]ioase [i efemere, asociate cu venirea prim\verii, m\r]i[oarele au o istorie veche de peste opt milenii, potrivit datelor rezultate `n urma descoperirilor arheologice.

Pe vremea dacilor, m\r]i[oarele se confec]ionau din pietricele de râu, albe [i ro[ii, `n[irate pe un fir de a]\. Alte surse sus]in c\ pe post de m\r]i[oare erau folosite diferite monede de aur, argint sau de

bronz, potrivit rangului social al fiec\ruia, care atârnau de fire de lân\ albe [i negre. Oricum ar fi fost ele, important\ r\mâne func]ia lor simbolic\ [i credin]a care le era asociat\. Astfel, vechii daci credeau c\

m\r]i[oarele aduc noroc, frumuse]e [i fertilitate [i ap\r\ eficient `mpotriva arsurilor provocate de soare. În acele vremuri `ndep\rtate, m\r]i[oarele erau purtate (ca [i acum, de altfel) de la

BRANDURI ROMÅNE{TI • M|R}I{ORUL

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

În prezent, [nurul alb [i ro[u este considerat un accesoriu de prindere a adev\ratului m\r]i[or, care const\ `ntr-o mic\ bijuterie sau figurin\, din metale pre]ioase sau din materiale cât se poate de banale - plastic, lemn, textile etc. Interesant este faptul c\ aceast\ situa]ie dateaz\ de relativ pu]in timp. Marele poet Tudor Arghezi, care a acreditat ideea, sus]inea c\ regula a fost stricat\ de un giuvaergiu care, din dorin]a de a-[i vinde cât mai bine m\r]i[oarele, adic\ firele albro[ii `mpletite, a atârnat de ele câte o minuscul\ bijuterie, pe care o oferea `n mod gratuit. Nu a trebuit s\ treac\ mult pân când lucrurile s-au inversat, bijuteria trebuind s\ fie cump\rat\, pe când firul a devenit un „bonus“ din partea casei.

M\r]i[or [i Baba Dochia

1 Martie, pân\ când copacii `ncepeau s\ `nfloreasc\, moment `n care ele erau atârnate `n crengile acestora. Culorile tipice m\r]i[oarelor, ro[u [i alb, au fost interpretate diferit, din punct de

vedere simbolistic, de-a lungul timpului. În unele izvoare ele apar ca sugerând iarna (ro[u) [i prim\vara (alb), `n altele ro[ul este echivalent cu principiul feminin, pe când albul reprezint\ principiul masculin.

O alt\ ipotez\ referitoare la originea m\r]i[oarelor este con]inut\ `n binecunoscuta legend\ a Babei Dochia. Aceasta - o b\trân\ rea [i sadic\ - avea o fiic\ vitreg\, pe care o supunea la tot felul de corvezi, f\r\ pic de mil\. Într-o zi de iarn\ extrem de geroas\, Baba Dochia a chemat-o la ea pe fiica cea vitreg\ [i i-a dat o hain\ foarte murdar\, poruncindu-i s\ se duc\ la râu [i s\ o spele pân\ când va deveni alb\ ca z\pada. Misiunea bietei fete ar fi fost cu siguran]\ imposibil de `ndeplinit dac\, la un moment dat, pe malul râului nu ar fi ap\rut un fl\c\u chipe[, M\r]i[or pe numele s\u, care i-a dat o floare ro[ie [i alb\ cu puteri magice, dup\ atingerea c\reia sp\latul [i albitul hainei a devenit o joac\ de copil. La vederea ve[mântului imaculat, Baba Dochia a r\mas cu gura c\scat\ iar apoi, observând floarea din p\rul fiicei vitrege, a crezut c\ a venit prim\vara, motiv pentru care s-a gr\bit s\ plece iute cu turma de oi pe munte. Vremea `n[el\toare i-a jucat `ns\ feste [i, odat\ ajuns\ `n vârful acestuia, un ger n\prasnic i-a pref\cut oile `n stane de

piatr\. În acel moment i s-a ar\tat M\r]i[or, care a dojenit-o pentru modul neomenos `n care s-a purtat cu fata ei vitreg\. Se spune c\ din acel moment, ro[ul [i albul, culorile florii d\ruite de M\r]i[or, au devenit simbolurile r\ului [i binelui (respectiv ale iernii [i prim\verii) care se lupt\ `ntre ele pân\ la triumful binelui.

„Câte bordeie, atâtea obiceie“ Se consider\ c\ `n izvoare scrise române[ti m\r]i[orul a fost pomenit pentru prima dat\ de folcloristul Simion Florea Marian. Al]i autori care au cercetat acest obicei `i rezerv\ `ntâietatea lui Iordache Golescu. Oricum ar sta `ns\ lucrurile `n aceast\ privin]\, cert este c\ Simion Florea Marian a tratat subiectul `ntr-o manier\ cuprinztoare, descriind practicile existente `n Moldova [i Bucovina, unde, odat\ cu venirea prim\verii, se atârna la gâtul copiilor câte o moned\ de aur care avea menirea de a-i proteja de rele [i de a le aduce noroc. La fel procedau [i fetele, care `l purtau timp de 9 - 12 zile, pân\ ce `nflorea primul copac sau pân\ când era v\zut\ prima barz\ venit din ]\rile calde. În alte p\r]i ale ]\rii, cum este de pild\

Dobrogea, m\r]i[orul era aruncat spre `naltul cerului, odat\ cu apari]ia berzelor, `ntrucât se credea c\ `n acest fel norocul pe care `l va avea persoana care l-a purtat va fi `nnaripat. În Transilvania, m\r]i[oarele se aga]\ „la por]i, la ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la tor]ile g\le]ilor, pentru `ndep\rtarea deochiului, a spiritelor malefice, pentru invocarea vie]ii, a puterii regeneratoare, care se credea c\ ar fi stimulat\ prin `ns\[i culoarea vie]ii“, dup\ cum noteaz\ dr. Maria Boc[e `n lucrarea sa „M\r]i[orul `n tradi]ia româneasc\“. Potrivit aceleia[i autoare, bihorenii credeau c\ `ns\[i apa de ploaie adunat\ de 1 Martie sau din zilele Babelor „te face frumos [i s\n\tos, iar `n Banat se obi[nuia ca fetele s\ adune stropii de ap\ cu nea de pe frunza fragilor din p\dure, cu care se sp\lau pe obraji rostind descântecul Dragobetelui de dragoste“.

Românesc, dar [i balcanic Considerat de mul]i ca fiind un obicei tipic românesc, m\r]i[orul mai poate fi `ntâlnit [i la alte popoare din Sud-Estul Europei, respectiv la bulgari, greci, sârbi [i ucraineni. La bulgari, de pild\, tradi]ia m\r-

BRANDURI ROMÅNE{TI M|R}I{ORUL

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

]i[oarelor este puternic `nr\d\cinat\. Odat\ cu venirea primverii, toat\ lumea poart\ aceste simboluri aduc\toare de s\n\tate [i de protec]ie `mpotriva spiritelor rele. Mai mult, `n satele de la sud de Dun\re, gospodarii pun m\r]i[oare `n diverse locuri din cas\ [i chiar la gâtul mieilor, caprelor, cailor, câinilor [i pisicilor. Exist\, de asemenea, reguli foarte stricte privind purtarea m\r]i[oarelor de c\tre fiecare persoan\ `n parte. Astfel, fetele nem\ritate `l vor ag\]a `n partea stâng\ a rochiei, iar fetele c\rora le-a trecut vremea m\riti[ului `l vor purta la degetul mic de la

M\r]isoare tradi]ionale – modelul tip romb este un model milenar care se reg\se[te [i pe alte elemente tradi]ionale [i are un rol apotropaic (protejeaz\ pe cel care `l poart\ `mpotriva relelor).

mâna stâng\. B\rba]ilor c\s\tori]i li s-a rezervat un alt loc pentru etalarea m\r]i[orului: [oseta dreapt\. Din p\cate, atât pentru bulgari, cât [i pentru noi, autenticitatea primordial\ a acestui frumos obicei s-a pierdut aproape cu totul. Ceea ce a r\mas rezid\ `ntr-o frenezie comercial\ greu de temperat [i `ntro fantezie f\r\ limite `n conceperea [i confec]ionarea m\r]i[oarelor, care `mbrac\ pe an ce trece forme dintre cele mai n\stru[nice: co[ari, potcoave, elef\n]ei, pe[ti, chei]e, flori, c\]ei, pisicu]e, banane, nuci de cocos, ma[inu]e, televizoare, telefoane mobile etc. Ceva-ceva s-a p\strat totu[i neschimbat `n cei opt mii de ani de când au ap\rut m\r]i[oarele: bucuria de a le oferi celor dragi!

Dr. Doina I[f\noni www.facebook.com/doina.isfanoni

MOZAIC / TURISM CULINAR

ARTA DE A FACE {I SAVURA PASTE ÎN EUROPA Bologna este alintat\ [i „La Grassa” (Grasa, Gr\su]a) pentru c\ ora[ul prietenos a devenit centrul preparatelor din buc\t\ria italian\.

Din cele dou\zeci de regiuni din Italia de la Trentino la Sicilia, mul]i italieni consider\ Emilia Romagna, regiunea din nord-estul Italiei unde se afl\ [i Bologna, ca cea mai savuroas\ [i iscusit\ zon\ într-ale pastelor. Via]a se

concentreaz\ în jurul buc\t\riei, pentru c\ bolognezilor le place s\ m\nânce bine; prin urmare, î[i încep zilele nu cu un tur al bisericilor [i muzeelor, ci cu un tur al pie]elor, al b\c\niilor aflate la a patra genera]ie de proprietari, pe la

Bolognezii sunt extrem de mândri de tradi]iile lor culinare [i de „Spaghetti Bolognese”, una dintre deliciile locale care a f\cut înconjurul lumii. Spaghetele Bolognese dau impresia c\ au un sos de ro[ii cu un pic de file de carne în el. Dar e doar o impresie. E un sos de carne care are un pic de tomate în el. Înarmeaz\-te cu r\bdare, prepararea sosului dureaz\, dar cu cât se g\te[te mai mult, cu atât e mai savuros. Într-o tigaie mare se toarn\ ulei de m\sline [i se adug\ ceapa tocat\, usturoiul, morcovul ras [i ]elina [i se amestec\. Când ceapa este rumen\ se adaug\ carnea tocat\ de vit\ [i, pentru un plus de savoare, pu]in ficat de pui [i felii sub]iri de [unc\. Peste toate se toarn\ un pahar de vin ro[u [i se las\ la foc

mic ad\ugând din când în când ap\ sau vin. Cu o or\ înainte de servire se adaug\ ro[iile f\r\ semin]e tocate m\runt în sos. Bologna este locul de na[tere al tortellini - inele mici de paste umplute cu carne [i brânzeturi cu cimbru. Se spune c\ un buc\tar local a visat-o pe zei]a Venus ridicându-se din valuri [i z\rind buricul ei perfect, la trezire s-a gr\bit în buc\t\rie s\ fac\ paste în forma buricului. Tot aici s-a inventat sosul ragú ca topping pentru tagliatelle alla Bolognese (paste foarte sub]iri preparate cu ou). Sosul ragú este f\cut din carne tocat\ în\bu[it\ în sos de ro[ii, vin alb, toate puse la foc mocnit timp de patru ore, astfel încât carnea se înmoaie [i devine un sos cremos.

f\uritorii de paste [i la ciocolatieri. Orice localnic te-ar sf\tui: nu mânca la restaurante! Cele mai bune locuri pentru a lua masa în Italia sunt trattoriile [i osteriile – de obicei ascunse pe str\du]e departe de centrul ora[ului.

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Aici bun\t\]ile sunt servite la etajul principal sub un tavan medieval, în cantina informal\ [i chiar în pivni]\ [i oriunde au orice fel de paste bolognese. Alte op]iuni ale casei sunt Tagliolini (paste sub form\ de panglici lungi) [i tortellini cu brânz\, [unc\ [i sos de

Cele mai bune trattorii cu paste din Bologna Dac\ e[ti în c\utarea unui prânz sau a unei cine delicioase, în centrul istoric al Bologniei, nu departe de Universitate, miroase apetisant a ragú alla bolognese într-o cl\dire din secolul XV unde se afl\ Osteria dell'Orsa.

Mae[trii buc\tari preg\tesc de zor paste proaspete, salam mortadella, iar în apropiere sunt cei mai buni produc\tori de [unc\ de Parma, de brânz\ Parmigiano [i de o]et balsamic. Lisabona [i Larnaca împrumut\ din re]etele savuroase ale buc\t\riei italiene [i te îmbie cu mese apetisante în briza c\ldu]\ a m\rii. ciuperci. Pe toate le savurezi la mese mari împreun\ cu localnicii în timp ce ascul]i muzic\ live, discu]ii filosofice [i recit\ri de poezii. Surpriza locului este c\ po]i lua cu tine paste f\cute în cas\ de la magazinul Osteriei. Signora Anna Maria arat\ [i se comport\ ca o mam\, care de 26 de ani, serve[te cea mai bun\ sup\ cu tortellini din Bologna în trattoria ei minunat\ care îi poart\ numele. De[i pre]urile sunt un pic peste medie (cam 28 Euro dou\ feluri copioase), ai asigurat\ o mas\ de neuitat cu produse alimentare delicioase, servite în interiorul oldish, decorat cu fotografii alb-negru. Chelnerii cu veste ro[ii, achizi]ionate din pie]ele de me[tu[ugari, te sf\tuiesc s\ faci cele mai bune alegeri din meniu: Tagliatelle al ragù (tagliatelle cu sos de carne), Tortelloni al gorgonzola (cu sos de brânz\ gorgonzola), Tortelloni al pomodoro (cu sos de tomate), Tortelloni burro e salvia (cu unt [i salvie). La desert te r\sfa]\ cu Dolce gelato al limone (înghea]at\ de l\mâie), tiramisu [i panna cotta (budinca de smântâna cu fructe).

MOZAIC / TURISM CULINAR

Italia Spaghetteria în Larnaca

Restaurante italiene în Lisabona Lisabona cea plin\ de culoare [i eclectic\ este recunoscut\ pentru restaurantele italiene cu mânc\ruri apetisante [i atmosfera La Dolce Vita. Buc\t\ria italian\ se bazeaz\ pe tradi]ie, pe re]ete de familie transmise de-a lungul genera]iilor, dar [i pe re]ete creative. Printre cele mai iubite restarante italiene din Lisabona este Casa Nostra, cu înclina]ie pentru paste înc\ din 1986. Aici italianca Maria Paola Porru, care a

înv\]at s\ g\teasc\ `n copil\rie, în ]ara natal\, î]i cucere[te sim]urile cu fettuccine [i spaghete, precum [i cu pizza [i lasagna. O specialitate a casei sunt pastele proaspete cu trufe [i tiramisul gigant. O alt\ loca]ie încânt\toare este Don Pomodoro, restaurantul de pe malul râului Tagus ,cu bun\t\]i apetisante: Tortellini Don Pomodoro (umplute cu brânz\, spanac [i ro[ii), Tortellini umplute cu nuci [i sos de brânz\, pennette all’arrabbiata cu usturoi, sos de ro[ii, piper [i p\trunjel [i spaghete cu creve]i.

EVERYONE KNOWS FOOTBALL. EVERYONE KNOWS POLITICS. EVERYONE KNOWS EVERYTHING. REALITY SAYS DIFFERENT. TURN TO PROFESSIONALS!

În centrul ora[ului Larnaca g\se[ti unul dintre cele mai bune restaurante italiene din Cipru: Italia Spaghetteria, unde Antonis Kasapis [i so]ia sa, italianca Daniella, ofer\ delicii din ingrediente întotdeauna atent selectate. Preg\tesc de zor farfurii cu brânz\ italian\, pizza [i paste delicioase. Printre cele mai bune soiuri de paste se num\r\: pastele rustice (cu m\sline, ro[ii uscate la soare [i brânz\ feta), paste Al Pesto Genovese cu ulei de m\sline [i semin]e de pin, paste Mare e Monte, paste bolognese. Pre]urile sunt ra]ionale, cuprinse între 7,50 e pentru o por]ie de paste [i 16.50 e pentru o friptur\ suculent\ înso]it\ de paste.

Stelu]a N\stase

Brand identity +004.031.404.11.38 e-mail: office@justcpr.ro

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES Nr. 25(40), edi]ie nou\ martie/aprilie 2017

BUSINESS INTERVIEW

Marius GHENEA Maria BEN}A Erika HLAVÁCS

CORPORATE INTERVIEW

Lauren]iu BUTUC General Manager Green Village

Sorin PETCU

TURISM DE AVENTUR|

Be TUI Nr. 25 (40), edi]ie nou\ • martie/aprilie 2017

Sonia DR|GAN & Rider TOMA:

NO SNOW, NO SHOW CHARTER NOU

TREKKING TOUR Andrei ROMANESCU:

ACONCAGUA

2017 : GRAN

CANARIA

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustVISION sub brandul TUI TravelCenter

Executive Chef Green Village