BeTUI-35-Nov-Dec-2018 by magazine

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Green Village Resort 4*

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 35(50) • edi]ie nou\, noiembrie/decembrie 2018

ULTIMII CAI S|LBATICI DIN EUROPA

SCHÄSSBURG LEGENDE MEDIEVALE

˘ ¸ ZBOR ÎN TARA ¸ LAPUSULUI 100 DE BALOANE PENTRU ROMÂNIA BeTUI Nr. 35 (50), edi]ie nou\ • noiembrie/decembrie 2018

CUM SE VEDE DE PE MOTOCICLET|

MARRAKECH

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

UNUL DINTRE CELE MAI FRUMOASE LOCURI DIN LUME!

Cezar Ouatu „Sunt un vagabond de tip nou!“ “I’m a Modern Wayfarer!“

TOP 10 CELE MAI FRUMOASE PIE}E DE CR|CIUN DIN EUROPA

ZAGREB, COLMAR,VIENA, BUDAPESTA, STRASBOURG, MONTBELIARD, AACHEN, BADEN-BADEN, BERLIN, KÖLN ˘ PE MALUL OCEANULUI! TREI DESTINATII ¸ DE VIS PENTRU 2019 ÎNCEPE ANUL NOU PE O PLAJA˘ EXOTICA,

Descoper\ unul dintre cele mai frumoase locuri din lume! Descoper\ unul dintre cele mai frumoase locuri din lume, unic în Europa, unde Dun\rea întâlne[te Marea Neagr\ - Green Village Resort 4*, Sfântu Gheorghe. Localizat în extremitatea estic\ a satului Sfântu Gheorghe, Green Village Resort 4* este perfect integrat în peisajul deltaic. Resortul îmbin\ aventura [i natura s\lbatic\, cu relaxarea [i confortul, într-un t\râm unic de vacan]\ [i ofer\ oaspe]ilor experien]e memorabile. Vilele din resort au vedere c\tre lacurile [i canalele Dun\rii, spa]iile sunt ample, cu livinguri confortabile [i spa]ii intime pentru recreere, iar mobilierul

din bambus [i finisajele atent alese asigur\ standarde ridicate de cazare. Iarna în Delt\ este o experien]\ inedit\, Green Village Resort 4* r\mâne deschis [i iarna, pân\ dup\ Anul Nou. Dac\ sunte]i curio[i s\ vede]i cum se înf\]i[eaz\ anotimpul alb în paradisul deltaic, aici este de departe cel mai potrivit loc pentru a petrece s\rb\torile de iarn\ într-un mod autentic. Green Village 4* Resort este o variant\ perfect\ pentru cei care caut\ un loc lini[tit, departe de zgomotul urban [i de tehnologie, un loc unde sentimentul de libertate se tr\ie[te la o intensitate puternic\, în mijlocul naturii.

Despre cum `]i po]i petrece S\rb\torile de iarn\ [i despre pachetele speciale de vacan]\ alc\tuite cu grij\ de oameni pasiona]i de Delt\, g\se[ti pe

www.greenvillage.ro

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Green Village Resort 4*

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 35(50) • edi]ie nou\, noiembrie/decembrie 2018

ULTIMII CAI S|LBATICI DIN EUROPA

SCHÄSSBURG LEGENDE MEDIEVALE

˘ ¸ ZBOR ÎN TARA ¸ LAPUSULUI 100 DE BALOANE PENTRU ROMÂNIA BeTUI Nr. 35 (50), edi]ie nou\ • noiembrie/decembrie 2018

CUM SE VEDE DE PE MOTOCICLET|

MARRAKECH

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

UNUL DINTRE CELE MAI FRUMOASE LOCURI DIN LUME!

Cezar Ouatu „Sunt un vagabond de tip nou!“ “I’m a Modern Wayfarer!“

TOP 10 CELE MAI FRUMOASE PIE}E DE CR|CIUN DIN EUROPA

ZAGREB, COLMAR,VIENA, BUDAPESTA, STRASBOURG, MONTBELIARD, AACHEN, BADEN-BADEN, BERLIN, KÖLN ˘ PE MALUL OCEANULUI! TREI DESTINATII ¸ DE VIS PENTRU 2019 ÎNCEPE ANUL NOU PE O PLAJA˘ EXOTICA,

Despre cum `]i po]i petrece S\rb\torile de iarn\ [i despre pachetele speciale de vacan]\ alc\tuite cu grij\ de oameni pasiona]i de Delt\, g\se[ti pe

www.greenvillage.ro

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Green Village Resort 4*

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 35(50) • edi]ie nou\, noiembrie/decembrie 2018

ULTIMII CAI S|LBATICI DIN EUROPA

SCHÄSSBURG LEGENDE MEDIEVALE

˘ ¸ ZBOR ÎN TARA ¸ LAPUSULUI 100 DE BALOANE PENTRU ROMÂNIA BeTUI Nr. 35 (50), edi]ie nou\ • noiembrie/decembrie 2018

CUM SE VEDE DE PE MOTOCICLET|

MARRAKECH

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

UNUL DINTRE CELE MAI FRUMOASE LOCURI DIN LUME!

Cezar Ouatu „Sunt un vagabond de tip nou!“ “I’m a Modern Wayfarer!“

TOP 10 CELE MAI FRUMOASE PIE}E DE CR|CIUN DIN EUROPA

ZAGREB, COLMAR,VIENA, BUDAPESTA, STRASBOURG, MONTBELIARD, AACHEN, BADEN-BADEN, BERLIN, KÖLN ˘ PE MALUL OCEANULUI! TREI DESTINATII ¸ DE VIS PENTRU 2019 ÎNCEPE ANUL NOU PE O PLAJA˘ EXOTICA,

Despre cum `]i po]i petrece S\rb\torile de iarn\ [i despre pachetele speciale de vacan]\ alc\tuite cu grij\ de oameni pasiona]i de Delt\, g\se[ti pe

www.greenvillage.ro

PREVIEW

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Foto: © Diana Chereche[

DESTINA}II 8. Point of View – Essaouira, cea mai relaxat\ cetate din Maroc. 10. Ora[ele cu cele mai mari încas\ri din turism din lume. 16. Essaouira, cea mai relaxat\ cetate din Maroc. 25. Cum se vede Marrakech-ul de pe motociclet\. 32. Idei pentru vacan]a de iarn\. 36. VIP Interview – Cezar Ouatu „Sunt un vagabond de tip nou!” „I’m a modern wayfarer!” 44. Caii Deltei – Ultimii cai s\lbatici din Europa. 50. Schassburg – Cetatea Sighi[oara, singura cetate locuit\ permanent din Europa.

FOCUS CORPORATE 54. Trei destina]ii de vis pentru 2019. Începe Anul Nou pe o plaj\ exotic\, pe malul Oceanului! 62. Top 10 cele mai frumoase pie]e de Cr\ciun din Europa. 67. Peste 1.000 de locuri de cazare r\mân deschise de Cr\ciun [i Revelion în Delt\, de dou\ ori mai multe decât anul trecut.

Foto: Anca Alina Du[e © unanhaihui.ro

Foto: © Andrada Mihailescu Photography

MOZAIC 70. Paddleboarding – Via]a ca mersul pe ap\. 74. Atitudine, Emo]ie, Pasiune, Creativitate, ... Materia, singurul târg de design contemporan în piele din România. 76. 100 de baloane pentru România – Maramure[ Balloon Fiesta! Zbor `n }ara L\pu[ului. 80. ADS

POINT OF VIEW • ESSAOUIRA

ESSAOUIRA ˘

CEA MAI RELAXATA CETATE DIN MAROC

pag. 16

8 Publisher

BeTUI nr. 35(50), noi./dec. 2018 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto copert\: Anca Alina Du[e

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti e-mail: office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 728 006 654

Editor in chief: Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori: Zenaida F\rca[, Oana Iana, Carmen Neac[u Senior Art Director: Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu

Colaboratori: Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Bogdan Ni]\, Loredana Ionescu, C\t\lin Gruia, Ilie Tudorel, Po[ta redac]iei:: Cristiana Constantinescu, V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de Photo: sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Andrada Mih\ilescu Photography, Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n Iliu]\ Goean, Paul Buciut\, Ilie Tudorel, portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. Cristiana Constantinescu, R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n Antonia Oprea, groupbrands.ro exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau Bogdan Mihai B\la[, Ovidiu Pistri]u total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din Anca Du[e – unanhaihui.ro, Shutterstock con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie Traducere: John Rock infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare. Publicitate: Toate drepturile de vånzare a spa]iilor GSM: +40 728 006 654 clazaroiu@justcpr.ro de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Foto: © Bogdan Ni]\, unanhaihui.ro

COLABORATORII EDI}IEI

Bogdan Mihai B\la[

Diana Chereche[

Mihai Stetcu

se prezint\: Absolvent al {colii de Arte Vizuale „Dacia Felix“ Bra[ov, Membru al Clubului foto EXDECO Bra[ov, colaborator permanent al revistei de art\ [i tehnic\ fotografic\ „CHIP FOTO-VIDEO“ [i al diverselor publica]ii [i agen]ii de pres\ (Gazeta Sporturilor, Agerpres, Adev\rul, Evenimentul Zilei, Libertatea, Capital, ProSport, Mediafax Foto, Intact Images, Bra[oveanul, Monitorul Expres, Bun\ Ziua Bra[ov, Observatorul, AntenaPress, Transilvania Expres). www.bogdanbalas.ro

„De la pasiune la full-time job. Iubesc locurile unde m-am n\scut [i faptul c\ pot s\ fac ceea ce `mi place, la mine acas\. Cred cu t\rie c\ felul în care gânde[ti [i tr\ie[ti se reflect\ în munca fiec\rui om. Cea mai mare satisfac]ie o am atunci când fotografiez oameni [i locuri. ~mi plac oamenii, locurile pitore[ti, soarele, cire[ele, pisicile, c\l\toriile, tradi]iile [i ora[ele mici. Iubesc instantaneele, zâmbetele largi, lumina natural\, sclipirea din ochi [i cred c\ toate aceste lucruri se v\d în munca mea”. dianacherechesphotography.wordpress.com

~n urm\ cu mul]i ani, la vårsta de [ase ani, Mihai Stetcu, probabil ca mul]i al]i copii, f\cea prima lui fotografie, portretul bunicilor lui, cu aparatul tat\lui s\u, un aparat rusesc, Smena 8. Acel moment, unic, avea s\-i marcheze via]a. Au urmat, apoi, ore [i zile petrecute `n laboratorul foto improvizat din baia bunicilor lui unde a `nv\]at magia develop\rii imaginilor pe hårtie fotosensibil\. Acum este un profesionist al imaginii [i este unu dintre cei 50 de fotografi oficiali ai Red Bull. mihaistetcu.com • facebook.com/mihai.stetcu

DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II • CELE MAI VIZITATE ORA{E DIN LUME

¸ CU CELE MAI MARI ORASELE ˘ DIN TURISM DIN LUME ÎNCASARI 10

Ca s\ se men]in\ în topul preferin]elor, aceste ora[e trebuie s\ inoveze, pentru a le oferi vizitatorilor experien]e memorabile [i autentice, puncteaz\ autorii studiului. În cadrul aceluia[i studiu Index Global Destination Cities, edi]ia 2018, Mastercard a dat

recent publicit\]ii [i clasamentul celor mai vizitate ora[e din lume. Studiul, realizat pentru al zecelea an consecutiv, m\soar\ num\rul de vizitatori interna]ionali care se cazeaz\ peste noapte [i realizeaz\ o estimare a evolu]iei pentru anul în curs.

Ora[ele de top trei la num\rul de vizitatori interna]ionali din acest an sunt Bangkok, Londra [i Paris, ceea ce subliniaz\, înc\ o dat\, importan]a unei infrastructuri robuste, atr\g\toare pentru afaceri [i agrement [i a unei puternice culturi locale.

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Foto: Anca Alina Du[e ÂŠ unanhaihui.ro

Foto: © Nicu Cherciu, www.fotonicu.wordpress.com, www.nicucherciu.wordpress.com

DESTINA}II

Iat\ cele 10 de ora[e de top pentru turismul interna]ional în acest an:

1. Bangkok, Thailanda. Bangkok [i-a men]inut prima pozi]ie în top, cu o estimare de cre[tere puternic\, de 9,6% fa]\ de 2017, ajungând pân\ la 20,5 millioane de

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

I P }I TO INA ST DE

CELE MAI VIZITATE ORA{E DIN LUME

Topul ora[elor dup\ încas\rile din turism În topul ora[elor cu cele mai mari încas\ri din turism din lume pe primul loc este plasat Dubai, cu încas\ri anuale de aproape 30 de miliarde USD anul trecut [i o estimare de cre[tere substan]ial\, de aproape 8% în 2018. Dubaiul conduce [i în clasamentul sumelor alocate în medie de un turist pe zi, fiind urmat de Paris [i Singapore, potrivit unui studiu global realizat de Mastercard. Încas\ri de la vizitatorii interna]ionali ($) – 2017

2018/2017 estimare

*Cheltuiala medie/zi($) per capita

Dubai

29.70 miliarde $

7.8%

537

Mecca

18.45 miliarde $

7.4%

135

Londra

17.45 miliarde $

13.7%

153

Singapore

17.02 miliarde $

7.4%

286

Bangkok

16.36 miliarde $

13.8%

173

New York

16.10 miliarde $

4.1%

147

Paris

13.05 miliarde $

16.0%

301

Palma de Mallorca

11.96 miliarde $

16.2%

220

Tokyo

11.91 miliarde $

7.8%

154

Phuket

10.46 miliarde $

12.6%

239 Sursa: Mastercard

vizitatori interna]ionali. Cu aproximativ 8,5 milioane de locuitori, capitala Thailandei atrage în primul rând prin atmosfera sa exotic\, posibilit\]ile nenum\rate de distrac]ie, prin diversitatea cultural\ [i nu în ultimul rând, prin ospitalitate [i gastronomie.

2. Londra, UK. Londra, 19,53 milioane vizitatori str\ini anul trecut. Capitala regatului Unit al Marii Britanii [i Irlandei de Nord, Londra se poate l\uda c\ este [i capitala financiar\ [i a turismului din Europa. Atrage din ce în ce mai mul]i turi[ti cu atmosfera

sa cosmopolit\, istoria, arhitectura, oferta cultural\ [i cu posibilit\]ile de distrac]ie. Unele dintre cele mai celebre obiective turistice din lume precum Turnul Londrei, London Eye, Big Ben, Catedrala Sf. Paul [i nenum\rate muzee (din care amintesc doar de British Museum, National Gallery, Muzeul de {tiin]e, Tate Britain) se afl\ la Londra. Londra d\ tonul [i în art\ [i [tiin]\, în industria divertismentului [i mai nou [i în mod\, a[a c\ e de vizitat! Num\rul turi[tilor interna]ionali care vor ajunge în Londra în acest an se va majora cu 3% fa]\ de 2017.

3. Paris, Fran]a. A primit 17,44 milioane de oaspe]i str\ini anul trecut [i num\rul lor va cre[te, potrivit estim\rilor, cu 2,8 % fa]\ de 2017. Parisul continu\ s\ se men]in\ la în\l]ime, nu f\r\ motiv este supranumit „Ora[ul luminilor”. {armant [i cosmopolit, cu un aer non[alant, Parisul este un reper în arhitectur\, gastronomie, mod\ [i art\. Monumentele sale celebre precum Turnul Eiffel, Arcul de Triumf sau Palatul Luvru cu muzeul s\u, bulevardele [i pie]ele pline de farmec precum Champs-Elysées [i Vendome, l\ca[uri de cult emblematice precum Catedrala Notre Dame nu mai au nevoie de prezentare. Parcuri [i gr\dini publice precum Tuileries [i Luxembourg, cartiere pline de farmec precum cel Latin sau Montmartre, gastronomia fin\ [i oferta bogat\ de shopping fac din Paris o destina]ie de neocolit.

4. Dubai, UAE. Dubai — 15,79 milioane turi[ti str\ini în 2017 [i un avans de 5,5% în acest an. Dubai se tot reinventeaz\, devine de la an la an tot mai str\lucitor, mai mare [i mai plin de noi atrac]ii pentru locuitori [i vizitatori. Cel mai mare ora[

DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II • CELE MAI VIZITATE ORA{E DIN LUME

din Emiratele Arabe Unite continu\ s\ se dezvolte, astfel c\ atrac]iilor devenite deja clasice precum Burj Khalifa, “Fântânile cânt\toare”, Dubai Creek li se adaug\ alte noi tenta]ii uimitoare. La concuren]\ cu safari prin de[ert, marine [i pie]e vechi au ap\rut noi gr\dini înfloritoare, malluri, plaje, parcuri de distrac]ii [i gr\dini zoologice.Totul construit în de[ert!

5. Singapore. Singapore va primi în anul în curs un num\r de 13,9 milioane vizitatori str\ini, plus 4% fa]\ de 2017. Bine sistematizat, Singapore uime[te prin arhitectura unic\, ordinea [i cur\]enia sa exemplar\. Un important nod comercial [i de transport, Singapore are ce oferi [i turi[tilor dornici s\ experimenteze un ora[ asiatic atipic. Gr\dina botanic\ exotic\ (ora[ul se afl\ la 138 km de Ecuator), Gr\dina zoologic\, Marina Bay, China Town [i insula Sentosa sunt printre atrac]iile de top ale acestui ora[ insular. La acestea se adaug\ Galeria Na]ional\, Muzeul Civiliza]iei Asiatice [i National Orchid Garden.

6. New York, SUA. Se estimeaza ca la New York vor ajunge în acest an 13,3 milioane de vizitatori str\ini, o cre[tere de 4,1 % fa]\ de cele 12,4 milioane din 2017. De peste un secol, New York este unul din centrele mondiale care dau tonul în comer] [i finan]e, în mass-media, educa]ie, divertisment, art\ [i inova]ie. Empire State Building, Times Square, Statuia Libert\]ii, Insula Eli, Wall Street, Manhattan, Fifth Avenue, Podul Brooklyn, SoHo, Times Square, Central Park sunt pe lista „must see” dac\ a]i ajuns în New York.

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

7. Kuala Lumpur, Malaezia.

9. Istanbul, Turcia.

Este de a[teptat ca acest ora[ s\ atrag\ 12,59 milioane de oaspe]i str\ini, mai mul]i cu 7,5% fa]\ de 2017. Contrastant [i pestri], aglomerat [i plin de arome, Kuala Lumpur are de toate pentru to]i. De la monumente istorice [i parcuri luxuriante, la pie]e pline de tenta]ii pentru gurmanzi pån\ la arterele comerciale [i mall-uri, Kuala Lumpur are ce ar\ta. Nu rata]i Turnurile gemene Petronas, unele dintre cele mai înalte cl\diri din lume, cu 451 metri în\l]ime, Turnul KL Menara, pe[tera Batu, Moscheea Na]ional\-Masjid Negara, Bird Park, Sin Sze Si Ya Temple, Aquarium [i pie]ele unde v\ pute]i amesteca printre localnici [i turi[ti.

Singurul ora[ aflat pe dou\ continente va primi în acest an un num\r cu 19,7 % mai mul]i vizitatori str\ini, ajungând la 10,7 milioane. Atmosfera pestri]\, arhitectura eclectic\, peisajele, istoria, amplasarea [i nu în ultimul rând gastronomia [i accesabilitatea fac din Istanbul o destina]ie de top la nivel mondial.

8. Tokyo, Japonia. Tokyo a primit anul trecut 11,9 milioane oaspe]i str\ini [i sunt a[tepta]i mai mul]i cu 1,6 % în acest an. De[i este recunoscut drept unul dintre cele mai scumpe ora[e din lume, Tokyo atrage tot mai mul]i turi[ti, în principal datorit\ culturii [i experien]elor gastronomice. Dar Tokyo pare un ora[ al viitorului, surprinz\tor chiar [i pentru un vizitator din ]\rile cele mai dezvoltate. S-a clasat pe primul loc într-un clasament TripAdvisor al ora[elor lumii, la categoria „cea mai bun\ experien]\ general\”, fiind primul [i la „ajutorul dat de localnici”, „via]\ de noapte”, „cump\r\turi”, „transport public local” [i „cur\]enia str\zilor”. Printre cele mai apreciate obiective turistice din Tokyo amintesc de Shinjuku Gyoen National Garden (Shinjuku), Templul Senso – Ji, Turnul Tokyo, Yoyogi parc, Palatul Imperial [i, dac\ ave]i mai mult timp la dispozi]ie, muntele simbol al Japoniei, Fuji.

10. Seoul, Coreea de Sud. Seoul ocup\ locul zece, cu 9,54 milioane turi[ti str\ini în 2017 [i va avea o cre[tere estimat\ de 6,1% în 2018. În Seul tr\iesc peste 10 miloane de locuitori, dar popula]ia aproape c\ i se dubleaz\ dat fiind num\rul mare al turi[tilor veni]i aici pentru atmosfer\ [i atrac]ii deosebite. În Seul [i împrejurimi sunt de vizitat patru site-uri încluse în patrimoniul UNESCO, respectiv Palatul Changdeokgung, Fort\rea]a Hwaseong, Templul Jongmyo [i Mormintele Regale ale Dinastiei Joseon. Lista atrac]iilor e completat\ de Myeong-dong, un cartier unde cuvântul de ordine e shoppingul, de Memorialul R\zboiului, parcul Na]ional Bukhansan, Insadong [i de Muzeul Na]ional al Coreei. Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO • ESSAOUIRA, MAROC

Essaouira mi-a intrat în suflet cu aceea[i subtilitate cu care oceanul rostogole[te valurile de nori peste zidurile ora[ului vechi. Acum e soare, atmosfera e limpede [i luminoas\, iar în câteva minute crenelurile fortului dispar sub cea]a argintie adus\ de vânt.

Doar comentariile ascu]ite ale pesc\ru[ilor se mai aud dinspre ocean, iar noi a[tept\m fascina]i ca aburul argintiu s\ ajung\ [i la noi. Poate am avut noroc s\ prindem trei zile de magie pur\ sau poate ea este comun\ în Essaouira, dar nu se poveste[te. Dac\ se

sperie turi[tii? La urma urmei, când te gânde[ti la o destina]ie de plaj\ în Maroc, pe coasta Atlanticului, vrei s\ fii sigur c\ vei avea parte de soare, c\ldur\ [i cer senin. Ceea ce am prins [i noi în prima zi, dar doar atât. Dup\ aceea, ma-gi-e!

ESSAOUIRA ˘

CEA MAI RELAXATA CETATE DIN MAROC

16 Essaouira, dragoste la prima vedere Am fi putut for]a 17 ore cu autocarul, din de[ertul Merzouga pân\ aici, dar am preferat s\ împ\r]im drumul în dou\ [i s\ înnopt\m în Marrakech, aflat la doar trei ore distan]\. Luminoas\ [i cu briza pornit\, Essaouira ne-a întâmpinat cu o atmosfer\ relaxat\, o bun\ alternativ\ la „oala sub presiune” care poate fi Marrakech-ul. Essaouira, însemnând „frumos desenat”, gra]ie unui celebru arhitect francez – Théodore Cornut, numit\ [i Mogador, dup\ denumirea portughez\, este un tablou

minu]ios lucrat, numai bun de pus în ram\. M\ tot gândesc [i nu g\sesc nimic care s\ îi lipseasc\: zile însorite are, ocean are, plaj\ lung\ [i lat\ are, medin\ colorat\ în alb [i albastru are, ziduri de ap\rare înalte, în culoarea nisipului, are. Port? Essaouira a fost cel mai important port din Maroc în secolele XVIII [i XIX. {i cel mai fotogenic, a[ ad\uga eu. Rost de shopping de minun\]ii exist\? Exist\ din plin. Op]iuni de cazare sunt? Sunt, [i înc\ cum! În anii ’70, hoarde de hippies mi[unau

pe str\du]ele înguste din Essaouira, în c\utare de camere ieftine de închiriat, mâncare bun\, marijuana sau ha[i[ de calitate. De[i cronologic imposibil, cumva a supravie]uit legenda c\ perspectiva din vârful dunelor spre ruinele fortului portughez, la inspirat pe Jimi Hendrix s\ compun\ „Castles Made of Sand“. Iar localnicii, cu spiritul lor negustoresc, nu puteau l\s\ lucurul acesta neexploatat. To]i vânz\torii se lipesc de noi, îns\ pân\ [i pe ei briza oceanului îi face s\ fie mai pu]in

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Foto: © Bogdan Ni]\ unanhaihui.ro

Portul din Essaouira încle[ta]i în a-i convinge pe turi[ti s\ scoat\ banii din buzunar. Într-un final, evad\m spre dunele de nisip, în c\utare de libelule, p\s\ri [i [opârle. Cu cât ne-am dep\rtat mai mult de plaja public\ din fa]a ora[ului – unde sunt amenajate umbrelu]e, îns\ unde nu am v\zut pe nimeni în costum de baie sau înotând, lumea s-a r\rit [i au ap\rut turi[tii relaxa]i [i boemi. Nimeni nu epateaz\ prin goliciune exagerat\, pentru c\, de[i mult mai pu]in ca în alte p\r]i mai conservatoare ale Marocului,

suntem într-o ]ar\ arab\ [i sprâncenele se pot încrunta [i aici. Pe la prânz se face cald, oceanul se retrage câ]iva zeci de metri [i din nisipul ud încep s\ ias\ aburii. Dac\ nu bate vântul, ziua de plaj\ arat\ cam a[a. Spre sear\, avem dou\ op]iuni: fie alizeele, pentru care ora[ul Essaouira este denumit [i Ora[ul Vântului, alung\ cea]a m\t\soas\ [i fac loc apusului incandescent, fie, dimpotriv\, se ambi]ioneaz\ [i aduc dinspre ocean nori de aburi ce creaz\ o atmosfer\ de basm.

Primul lucru care te „love[te” aici este de natur\ cromatic\: marea de albastru dat\ de b\rcile tradi]ionale cu care Essaouira a dominat comer]ul pe mare în Maroc. Apoi, da, este mirosul în]ep\tor. Maroc este capitala lumii la sardine [i portul din Essaouira, de[i nu mai are importan]a din secolele trecute, î[i p\streaz\ modul de via]\ bazat pe comercializarea sardinelor [i a altor specii oceanice. Animat mai toat\ ziua, dup\-amiaza, când se întorc b\rcile de pe mare, începe spectacolul adev\rat, cu licita]ii aprinse pen-

tru pe[tele [i crustaceele proaspete. Po]i alege ce î]i place [i pune imediat pe gr\tar la una dintre tarabele din preajm\. Pesc\ru[ii [i pisicile care au lenevit toat\ ziua se anim\ [i începe b\t\lia pentru fiecare r\m\[i]\ aruncat\ de pescarii prea genero[i. Nimeni nu r\mâne nemâncat, nici m\car p\s\rile mai b\trâne sau cele betege. Tot revenind în port, într-una din zile, ni[te ochi alba[tri ageri ne întâlnesc privirea [i nu mai e chip s\ sc\pam! Uite a[a ne facem cu un „ghid” care ne duce prin zona în care se construiesc b\rcile [i ne explic\ exact care este lemnul, durata [i procesul de în\l]are a unei ambarca]iuni serioase. Apoi, primim o lec]ie despre diversele plase, cutii [i cârlige cu care se pescuiesc diferitele specii de pe[ti [i molu[te cefalopode. „Turul ghidat” se încheie cu o mica istorie a ora[ului [i cu banii no[tri care migreaz\ c\tre buzunarul omului. Nu ne pare r\u! Când felinarele se aprind [i cea]a persist\, senza]ia de platou de filmare sau de c\l\torie în timp este deplin\. Pesc\ru[ii care ]ip\ ca într-un film de groaz\, gr\tarele sfârâinde, forfota de oameni, mirosul puternic de pe[te [i clisa care ]i se lipe[te de talpa sandalelor pot fi prea mult pentru a repeta experien]a zi de zi, îns\ dac\ pasiunea ta este fotografia, aici este raiul pe p\mânt.

Foto: © unanhaihui.ro

DESTINA}II EXOTICE • ESSAOUIRA, MAROC

Medina din Essaouira Ora[ul \sta are dou\ inimi: portul [i medina. Pentru a nu rata ceva, am început s\-l explor\m dinspre fortifica]ii spre interior. Bastionul din port se poate vizita contra unei taxe de 60 Dirhams (aprox. 5,5 EUR) [i ofer\ o în]elegere [i o dimensiune a spa]iului. Dac\ e[ti un cinefil pasionat, po]i recunoa[te locul acesta din filme precum Othello (1952), Alexander (2004) [i Games of Thrones (pe vremea când dragonii lui Khaleesi erau mici, în 2013). Ceva mai spre nord, zidurile iau forma celui de-al doilea bastion al ora[ului – Skala du Ville, flancat cu un rând de tunuri masive de secol XIX. De pe meterezele ora[ului avem cea mai frumoas\ priveli[te c\tre ocean. Oricât de mult am privi, cadrul este pur [i simplu prea spectaculos pentru a-l

abandona. O facem totu[i pentru a ne pierde pe str\du]ele din medina. Medina din Essaouira este pe lista UNESCO World Heritage [i ne-am convins repede de ce: dincolo de vechimea cartierelor [i modul în care s-au p\strat, fiecare col], fiecare detaliu de pe u[ile impun\toare, fiecare culoar de trecere întunecat care nu [tii unde te va duce se potrive[te perfect în cadru, ca piesele dintr-un puzzle. Spre deosebire de labirintul medinei din Marrakech, sunt slabe [anse s\ te pierzi f\r\ speran]\ aici, chiar dac\ sunt destule str\du]e „r\sucite”. Designul sub form\ de gril\, proiectat de Cornut ne ajut\ s\ ne orient\m u[or [i s\ ne g\sim de fiecare dat\ drumul c\tre pia]a principal\ – Moulay Hassan. Shopping? Ca niciodat\, în Maroc am „lins vitrinele” într-un mare fel. Souk-ul din

Informa]ii [i sfaturi utile: • Din Marrakech în Essaouira am ajuns cu autocarul Supratours, costul unui bilet dus-întors fiind 160 MAD (Dirhams)/pers. Aprox. 15 Euro înseamn\. • Când/dac\ o s\ vi se ofere marijuana (sau ha[i[) s\ [ti]i c\

este ilegal\ în Maroc, iar sub haina de localnic prietenos se poate ascunde, ocazional, un poli]ist, dac\ este s\ credem ce zice lumea pe net. • Localnicii vorbesc, pe lâng\ francez\, [i englez\. Chiar foarte bine.

• Cum pe plaja public\ din zona ora[ului nu se face s\ te dezbraci în costum de baie sau s\ faci baie, op]iunile se rezum\ la piscina hotelului sau departe, pe plaja de dup\ fortul portughez [i zona dunelor, unde sunt pu]ini localnici [i doar câ]iva turi[ti.

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

vom [ti niciodat\ cât am pl\tit în plus, dar cu bucuria de a fi achizi]ionat câteva cadouri deosebite [i cu marele câ[tig c\ am reu[it s\ intru în joc [i s\ negociez un pic.

În spatele unei moschei, la 5 minute de mers pe jos de plaj\ [i 15 minute de medin\, Riad Salmiya Dune pare o cas\ modest\, ca oricare alta din zon\. Intrarea îi este flancat\ de o pisic\ alb\ [i puiul s\u, tot alb, cu ni[te m\rgele de ochi alba[tri, întocmai ca u[a de la intrare. În\untru, un decor plin de rafinament, bun gust [i lini[te, aranjat pân\ în cel mai mic detaliu de un cuplu cosmopolit de marocano-spaniolo-francezi. În cele trei zile petrecute aici, am în]eles de unde vine scorul de invidiat de pe Booking. Oamenii ace[tia, pe lâng\ faptul c\ au cel mai frumos riad în care am stat noi în

Foto: © Bogdan Ni]\, unanhaihui.ro

Foto: © unanhaihui.ro

Cazarea noastr\ din Essaouira

19 Essaouira este o pe[ter\ a lui Alladin [i antrenamentul din Marrakech ne-a preg\tit pentru negocierea mult mai relaxat\ de aici. În unele locuri, pre]ul este afi[at [i nu se discut\, îns\ în celelalte 98% din cazuri, da. Uleiul de argan produs în cooperativele din jurul ora[ului, mirodeniile, bijuteriile, covoarele [i obiectele din piel\rie sunt de

departe cele mai populare, dar mi-au mai atras aten]ia micile obiecte de artizanat (cutii din lemn de tuia), picturile f\cute pe loc [i e[arfele. {i am mai remarcat c\, tot spre deosebire de souk-ul din Marrakech, aici sunt [i femei care î[i vând marfa. Pe scurt, souk-ul din Essaouira este o lume colorat\, plin\ de comori pentru care nu

Maroc, s-au dovedit ni[te gazde de nota zece, înv\]ându-ne cum s\ proced\m cu transportul, de unde s\ cump\r\m diverse obiecte de artizanat [i care sunt cele mai bune restaurante [i terase din Essaouira. Riad Salmiya ne-a fost recomandat de Cristina [i îi suntem pe deplin recunosc\tori. A fost peste a[tept\ri!

DESTINA}II EXOTICE • ESSAOUIRA, MAROC

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Foto: © unanhaihui.ro

20 Locuri în care am mâncat în Essaouira Dac\ tot am ajuns la ocean, apoi s\ începem dieta pe baz\ de pe[te [i fructe de mare! Ni se lungesc urechile pân\ când vine bun\tatea de pe[te, la micu]ul restaurant Azaar, situat la doi pa[i de Riad Salmiya. Am nimerit aiurea, între mese [i oamenii au trebuit s\ o ia de la zero [i s\ se activeze doar pentru noi. Nota de plat\: 250 Dirhami (aprox. 23 EUR), dou\ persoane. De altfel, în miezul zilei, multe dintre restaurantele din centru sunt închise din respect pentru sfânta siest\. Am g\sit îns\ suficiente deschise, cum ar fi Adwak, care func]ioneaz\ pe baz\ de meniu clar stabilit [i mâncare tradi]ional\ (tajine, cu[cu[, salat\ marocan\ [i fructe la desert). Nota de plat\: 230 Dirhami (aprox. 21 EUR), dou\ persoane. Fantasy by the Sea, pe de alt\ parte, se mi[c\ foarte rapid cu serviciul, dar aici este

industrie. Capcan\ turistic\ perfect\, amplasat pe plaj\, e luat cu asalt de saltimbanci [i cânt\re]i mai pu]in talenta]i. Nota de plat\: 350 Dirhami (aprox. 32 EUR) Taros nu ne-a convins cu mâncarea, dar are alte atuuri: are licen]\ pentru a servi alcool [i, de pe terasa lui în trepte, se vede toat\ pia]a principal\, portul [i unul dintre cele mai spectaculoase apusuri din Essaouira. Salut Maroc! îns\ ne-a cucerit cu mozaicurile sale viu colorate, cu terasa spre ocean [i spre Skala [i cu muzica live. Muzica gnaoua este foarte popular\ în Maroc, îns\ inima sa este în Essaouira. Genul acesta de muzic\, originar din Senegal, Sudan [i Ghana, a fost adus în Maroc de sclavi [i îmbin\ spiritualitatea, cu ritmul [i dansul alert. Trebuie spus c\, dup\ ce am mâncat la aceste restaurante în care pl\te[ti

priveli[tea, le-am testat [i pe cele de la nivelul str\zii, unde pre]urile sunt spre jum\tate [i mâncarea decent\.

Transportul în Essaouira Asta este partea cea mai frumoas\! Neam stresat atât de mult cu închirierea unei ma[ini, încât am abandonat procesul [i bine am f\cut. Când am v\zut în ce loc am ajuns, am decis c\ nu mai vrem s\ p\r\sim Essaouira [i s\ mergem haihui de-a lungul coastei. Când gazdele noastre ne-au spus c\ în Essaouira pre]ul taxiului este fix [i c\ este doar 7-8 Dirhams oriunde vrei s\ ajungi, am ridicat un pahar de ceai marocan în cinstea acestei ve[ti [i iat\-ne, cât se poate de mobili, b\tând în lung [i în lat medina [i împrejurimile sale, zi [i noapte, prin soare sau prin cea]\.

Pentru mine, Essaouira a fost „antidotul” perfect la ritmul alert care a caracterizat c\l\toria noastr\ de 1300 km din Marrakech pân\ în Sahara [i înapoi. Un ora[ cu suflet, cu briz\ oceanic\ [i c\ldur\ suficient\ cât s\ m\ ]in\ o vreme, la întoarcerea în ]ar\. Poate pentru majoritatea oamenilor care au la dispozi]ie doar o s\pt\mâna în Maroc, o zi [i jum\tate este suficient\ pentru a vizita Anca Du[e tot ce e de vizitat [i a-[i face o idee despre acest loc. Pentru cine are îns\ mai mult timp [i caut\ un loc în care doar s\ tr\iasc\, Advertising&Content Manager Eurolines Group s\ simt\ [i s\ se bucure de vibe-ul relaxat al unui ora[ colorat în alb [i albastru, Essaouira este aici [i se prezint\ r\pitor de frumoas\.

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Foto: © Anca Du[e www.unanhaihui.ro www.tui-travelcenter.ro

CUM SE VEDE

MARRAKECH-ul DE PE MOTOCICLETĂ

În dup\-amiaza asta sunt doar 3 turi[ti la etajul cu aer interbelic al Grand Café de la Poste, Marrakech. Se st\ pe canapele de piele, în penumbr\, la lumina veiozelor. Din c\ldura de afar\ r\zbate doar o toropeal\ pl\cut\ [i câteva raze de lumin\ reflectate de gresia stil tabl\ de [ah de la parter.

Din când în când, razele se v\d frumos prin fumul de ]igar\ învârtit de ventilatorul din tavan, dar doar pentru o frac]iune de secund\, în rest nu se mi[c\ mai nimic. Ne sim]im ca într-o ecranizare dup\ Agatha Christie [i a[tept\m s\ intre personajele. 15 minute mai târziu, Felix [i Uralul s\u

ro[u trag în fa]\, integra]i perfect în decorul de epoc\. Va fi ghidul nostru pe drumuri mai pu]in cunoscute [i ne va ar\ta Marrakech-ul dintr-un unghi mai pu]in obi[nuit: din [aua unei motociclete cu ata[. Oprim visarea cu ochii deschi[i pentru a face cuno[tin]\.

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO • MARRAKECH, MAROC

Informa]ii [i sfaturi utile de „bun venit în Marrakech”: • Românii nu au nevoie de viz\ ob]inut\ în prealabil, în Maroc putânduse intra cu pa[aport valabil minimum 90 de zile. A fost necesar s\ complet\m un formular de intrare în ]ar\ [i la desk-uri nu exist\ pixuri, deci este bine s\ ai unul cu tine. Dac\ nu, pân\ faci rost împrumutând, coada de la control pa[aport se va tot m\ri.

• Exist\ mai multe op]iuni de transfer de la aeroportul din Marrakech în ora[: petit-taxi (taxiurile normale), grand-taxi (cu 6 locuri), transportul public pus la dispozi]ie de aeroport (linia 19, care func]ioneaz\ de la 6:30 am pân\ la 11:30 pm, pleac\ la fiecare 30 de minute din fa]a terminalului [i cost\ 30 DH la dus [i 50 la retur). Nu te l\sa

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

p\c\lit de localnicii care pot spune c\ nu merge autobuzul [i c\ te ajut\ ei cu transportul! Face parte din „jocul” lor! Apoi exist\ transferurile private, care se pot rezerva prin agen]ia de turism sau de pe net [i care nu cost\ cu mult mai mult decât taxiul. • Având în vedere costul transferului de date în roaming (peste 10 EUR

pentru 1 MB) este bine s\ î]i iei o cartel\ local\, pentru c\ sunt [anse mari s\ ai nevoie de net, chit c\ numai pentru orientare. Experien]a noastr\ cu Internetul de la cele dou\ caz\ri din Marrakech nu este una deloc str\lucit\. • Mai totul func]ioneaz\ cu cash, astfel încât este bine s\ schimbi sau s\ retragi ni[te bani când ajungi [i apoi s\ decizi

care este cea mai avantajoas\ variant\ de gestionare a finan]elor pentru tine. Noi am optat pentru retragerea banilor de la bancomate, de fiecare dat\ când am avut nevoie. Suma maxim\ per retragere era de 2000 dirhams (aprox. 185 Eur). • Pentru conversii, prescurtarea oficial\ a monedei locale – dirham este MAD, de[i o s\ vede]i des DH sau DHS pentru uz curent.

Foto: © Anca Du[e www.unanhaihui.ro www.tui-travelcenter.ro

27 Insiders Experience Insiders Experience este o companie francez\ pornit\ în 2008 în Shanghai, China. Proprietarul s-a gândit s\ îmbine dragostea pentru motocicletele cu ata[ [i c\l\toriile, a cump\rat câteva Ural-uri [i le-a modificat u[or, transformându-le în vehicule potrivite pentru tururi. Înc\ de atunci Felix lucreaz\ pentru ei, mutându-se, împreun\ cu compania, în Maroc,

în urm\ cu trei ani. Discu]ia începe desigur de la motociclet\. Versiunea ruseasc\ a unui model de succes BMW din anii ’30, Ural-urile sunt rezistente [i relativ u[or de reparat. „Le dai un pic de dragoste [i te duc oriunde” spune el, lucru probat de mul]i aventurieri între timp. De[i nu m\ pricep deloc la motociclete, din orice unghi a[ privi-o sunt convins\ c\ partea cu dragostea vine u[or. De-abia a[tept s\ pornim la drum.

„A[adar, încotro?”, ne întreab\ Felix întinzånd harta pe ata[ul Ural-ului. Ca orice tur Insiders Experience, suntem l\sa]i s\ alegem ce dorim s\ vedem. Decidem repede, orice altceva decât pie]ele centrale din ora[ul vechi, pe care le-am b\tut deja zile la rând, [i ca s\ ne bucur\m de drum, s\ începem cu ceva în afara Marrakech-ului. Câteva minute mai târziu ne înscriem în trafic drept turi[tii cu cel mai cool mijloc de transport din acea zona de ora[.

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO • MARRAKECH

Pornim spre nord pe str\zile largi ale noului Marrakech. Cl\dirile c\r\mizii, toate în aceea[i culoare [i de aceea[i în\l]ime, se aliniaz\ frumos cu palmierii seme]i [i bordurile noi. Traficul e la fel de haotic [i aglomerat ca în centru, îns\ noi ne bucur\m de agilitatea unei motociclete, chiar dac\ suntem la]i cât o ma[in\. Felix se descurc\ onorabil, f\r\ a ne da emo]ii, dar nici nu pierdem vremea. Ajut\ cred [i faptul c\ to]i cei din trafic ne privesc admirativ. Pe m\sur\ ce avans\m, casele scad în în\l]ime [i trotuarele dispar uneori în preajma intersec]iilor pentru a ap\rea, temporar, câteva str\zi mai încolo. La periferie traficul e mai sc\zut, dar str\zile mai pline de via]\, cu pie]e direct pe trotuar, ateliere de repara]ii pline de

Foto: © unanhaihui.ro

La Palmeraie

gur\-casc\ [i copii care ies de la [coal\. Un astfel de grup pedaleaz\ pe biciclete al\turi de noi, g\l\gio[i [i fascina]i mai mult de motociclet\ decât de cei 3 ocupan]i. Într-un final, casele se r\resc de tot, înlocu-

ite de palmieri înal]i. Am ajuns în planta]ia de curmali [i m\slini din nordul ora[ului [i de aici vom p\r\si asfaltul. La Plameraie, cum o numesc localnicii, este o oaz\ de verde ce ofer\ umbr\ [i fructe Foto: © unanhaihui.ro

Foto: © unanhaihui.ro

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Foto: © unanhaihui.ro

Marrakech-ului de aproape o mie de ani. Legenda spune c\ s-a n\scut din semin]ele curmalelor aruncate de solda]ii arabi ce au poposit aici. Unele ar fi g\sit teren prielnic în g\urile f\cute în p\mânt de suli]ele acestora [i

a[a ar fi ap\rut în de[ert câteva mii de palmieri. Adev\rul este mai pu]in poetic: planta]ia sa n\scut planificat [i cu un efort deloc de neglijat. A aduce ap\ în de[ert pentru iriga]ii, în zone unde nu exist\ un râu tot timpul anului,

nu e lucru simplu. Dar arabii (sau, dup\ unele surse, vechii persani) au g\sit o solu]ie: o fântân\ pe orizontal\, întins\ pe câ]i kilometri e nevoie. Pe scurt, se g\se[te o pânz\ freatic\ la

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO • MARRAKECH

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Foto: © unanhaihui.ro

adâncime [i apoi se sap\ un tunel orizontal, u[or înclinat, pân\ în zona unde e nevoie de ap\. Iar dac\ solul este nisipos [i nu po]i s\p\ prea mult sub el, adaugi fântâni verticale din loc în loc pentru a m\ri rezisten]a [i a-l putea între]ine la nevoie. Cum apa vine de la zeci de kilometri, dinspre munte, [i e nevoie de fântâni la fiecare 30-40 de metri, efortul trebuie s\ fi fost considerabil. Func]ioneaz\ îns\ pân\ în ziua de azi [i se pot înc\ vizita vechile iriga]ii

care au creat aceast\ zon\ verde.

Medina Pe înserat, ne întoarcem înapoi în ora[ul vechi pentru a prinde aglomera]ia de sfâr[it de zi. Intr\m pe poarta de nord, unde str\zile sunt mai late [i, în lipsa souk-urilor care s\ atrag\ aten]ia turi[tilor, localnicii î[i v\d de treab\ mai lini[ti]i. Asta pân\ ap\rem noi cu decibelii din dotare. Nu putem s\ nu ne amuz\m când

Informa]ii [i sfaturi utile • Am rezervat acest tur pe site-ul lor, http://www. marrakechiniders.com/en/ [i apoi am devenit prieteni [i pe Facebook. • Insiders Experience organizeaz\

tururi în Marrakech [i împrejurimi, ce dureaz\ de la câteva ore la o zi întreag\, cu pre]uri începând de la 1500 MAD (aprox. 137 EUR), dar [i expedi]ii mai ample în Maroc. • Ata[ul este deosebit de

înc\p\tor (pentru picioare lungi), iar rucsacul cu care vii încape f\r\ probleme în portbagajul din spate. • Este bine s\ ai la tine ochelari de soare [i crem\ de protec]ie solar\, iar hainele s\ fie u[oare.

chipurile lor se schimb\ de la indignarea ini]ial\ (cine e \sta cu motociclet\ care are de gând s\ treac\ pe aici?!), la curiozitatea admirativ\ care a înso]it Uralul nostru ro[u întreaga zi. Nu e lucru simplu s\ navighezi pe str\du]ele înguste. Pentru Anca, în ata[, e distractiv s\ fotografieze toat\ forfota de la nivelul solului, nu [i pentru mine care v\d cât de aproape trecem de tarabe [i trec\tori. Felix are ani întregi de experien]\ [i se descurc\ cu naturale]e. Afl\m cu ocazia asta c\ Ural-ul poate merge [i cu spatele. Chemarea muezinului la rug\ciunea de apus de soare ne g\se[te în pia]a central\, schimbând numere de telefon [i primind mai multe recomand\ri de loca]ii interesante decât putem vizita noi în urm\toarele zile.

Marrakech-ul din alt unghi Am v\zut o parte de Marrakech pe care n-am fi putut-o vedea altfel? Nu chiar. Ora[ul nu e cel mai prietenos cu pietonii sau cu bicicli[tii, dar nu este foarte întins [i probabil c\ l-am fi putut vizita oricum. Dar, sigur, nu ar fi fost la fel de pl\cut. Ghidul nostru, rezident de 3 ani în Marrakech, a fost partenerul ideal de c\l\torie. Sper c\ nu se va sup\r\ când îi voi atribui Ural-ului rolul principal. Nu doar pentru confort [i factorul „cool”, dar mai ales pentru c\ ne-a asigurat o doz\ s\n\toas\ de zâmbete, saluturi [i priviri admirative peste tot pe unde am trecut. Ne uit\m deja ce ar însemna s\ ne lu\m [i noi unul, dar s\ nu mai zice]i la nimeni. S-ar putea s\ nu se întâmple prea curând. În mod cert îi vom c\uta pe cei de la Insiders Experience cu fiecare ocazie pe care o vom avea.

Bogdan Ni]\ unanhaihui.ro

DESTINA}II • IDEI PENTRU VACAN}A DE IARN|

Vacan]a de iarn\ e pe-aproape, iar agen]iile ne propun Revelioane exotice pe alese, dar [i vacan]e la schi. Companiile aeriene se întrec în promo]ii pentru biletele de avion, ofertele pentru vacan]a de iarn\ sunt tot mai numeroase, iar temperaturile din ultimele zile ne duc, clar, cu gândul la... var\! Am g\sit câteva idei care pot fi utile celor afla]i `n c\utarea vacan]ei ideale pentru sfâr[itul de an [i am descoperit c\ destina]iile exotice [i de plaj\ sunt la mare c\utare.

Portugalia, o destina]ie foarte la mod\, mai ales de când compania aerian\ portughez\ TAP a revenit pe pia]a româneasc\ [i a sporit num\rul curselor din Bucure[ti c\tre destina]iile de plaj\, este `n topul preferin]elor. TUI TravelCenter are oferte foarte atractive pentru petrecerea vacan]ei de iarn\ în Madeira, o insul\ exotic\ minunat\, sau `n alte destina]ii operate de TAP. Ai de unde alege. Oferte pentru Portugalia abund\. Fie c\ vrei s\ vizitezi Lisabona, Porto sau insulele Capului Verde din Ocea-

nul Atlantic, o alt\ destina]ie intens promovat\ de TAP, în aceast\ perioad\, ai face bine s\ te gr\be[ti. Tot o destina]ie „c\lduroas\”, aflat\ la doar 3 ore de zbor, poate satisface gusturile [i celui mai preten]ios turist. Ce-ai zice de un Revelion în Dubai?... sau de alte excursii exotice în aceast\ perioad\ a anului? Este cald, exotic, magazinele au reduceri consistente, focurile de artificii sunt spectaculoase… Ofertele sunt pentru (aproape) toate buzunarele.

Cristiana Constantinescu

IDEI PENTRU VACANTA ¸ DE IARNA˘

Sonia, foto Mihai Stetcu

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Foto: © Mihai Stetcu

Foto: © Cristiana Constantinescu

Bine, la schi, dar unde? ~nainte de a-]i seta destina]ia, ar trebui s\ ]ii cont de cåteva criterii – cum sunt pârtiile, ce facilit\]i exist\ `n zon\ sau ce mai po]i face în afar\ de schi, de pre]urile la zboruri [i cazare [i de diversele facilit\]i pentru familiile cu copii, dac\ e cazul. Iarna vine pån\ la urm\ [i dac\ vrei la z\pad\, po]i g\si pre]uri bune la schi în Bulgaria, la Bansko, Borovets sau Pamporovo. Vecinii no[tri ne-au luat-o `nainte [i aici, ofer\ servicii de calitate [i, unde nu mai pui, drumul cu ma[ina personal\ se parcurge `n cåteva ore. Dar, dac\ e[ti o persoan\ organizat\, ar fi bine s\ te iei dup\ prognoza meteo pentru aceast\ iarn\, [i ar trebui s\ alegi sta]iunile de schi din nordul Europei, din Alpii Austrieci [i Germani unde po]i schia în condi]ii foarte bune, la pre]uri accesibile. Dac\ preferi s\ r\mâi în vacan]a de iarn\ între grani]ele României, ai destule op]iuni [i

po]i alege `ntre Predeal, Sinaia, Maramure[, Bucovina sau Sovata. }ine cont, `ns\, de surprizele din trafic, de drumurile c\tre sta]iuni, foarte aglomerate `n aceast\ perioad\ [i de cozile kilometrice de la telecabine. Preten]iile schiorilor `ncep cu Schmitten, cu ascensiunea pån\ la 3000 metri cu telecabina Porsche Design Studio Zell am See [i continu\ cu panoramele montane spectaculoase, cu 77 de kilometri de pârtii [i vreo 22 de instala]ii pe cablu. Trebuie s\ testezi, neap\rat, în aceast\ vacan]\ pårtiile din Kaprun, din regiunea Pinzgau, landul Salzburg, care se afl\ la aproximativ 80 km de Salzburg. Domeniul schiabil Schmitten se afl\ lâng\ sta]iunea Zell am See care ofer\ variante foarte bune de cazare. ~ntre Kaprun [i Zell am See sunt 7,5 km, adic\ 10 minute de mers cu ma[ina. Kaprun se afl\ în regiunea Pinzgau, landul

DESTINA}II • IDEI PENTRU VACAN}A DE IARN|

Foto: © Mihai Stetcu

Plus restaurant, magazin Intersport, punct cu Wi-Fi, locuri de cazare, punct de prim ajutor, [ezlonguri la soare, schnaps-uri, bere [i mâncare. Dup\ ce te înc\lze[ti, trebuie – e musai! – s\ iei telecabina pân\ la Gipfelwelt, punctul cel mai apropiat de vârful ghe]arului Kitzsteinhorn, aflat la 3029 de metri. {i schiorii pot urca aici cu telecabina, apoi iau un tramvai care îi duce câ]iva zeci de metri, la pârtie. Panorama c\tre domeniul schiabil [i toat\ valea care se deschide de la cei 3029 de metri î]i taie respira]ia, pur [i simplu. Alege o zi cu soare, pentru a te bucura pe deplin de frumuse]ea peisajului [i de culorile mun]ilor, ale norilor [i cerului, pentru c\ vei r\mâne mult timp cu aceast\ imagine întip\rit\ în minte.

Brief

Salzburg, la aproximativ 80 km de ora[ul Salzburg. Foarte aproape se afl\ [i sta]iunea Zell am See. Dac\ e[ti adeptul sloganului „iarna car [i vara sanie”, trebuie s\ [tii c\ la La Zell am See [i Schmitten ai ce face [i vara – ai la dispozi]ie trasee de hiking, de mountainbike, nordic walking pe timp de zi sau noapte, golf, sporturi nautice pe lacul Zell [i tot felul de activit\]i în aer liber.

SPA {i dac\ chiar nu ai treab\ cu Ghe]arul Kitzsteinhorn po]i face o oprire la SPA, la Tauern Spa Kaprun, desigur, cea mai bun\ ocupa]ie pentru cei care nu schiaz\. Dup\ trei ore petrecute aici, în ap\ cald\ de 36 de grade, la saun\, masaje [i mo]\ial\, te vei sim]i ca un bebelu[! Tauern Spa Kaprun se afl\ la un kilometru de ora[ul Kaprun, deci se poate merge cu u[urin]\ pe jos. Po]i alege între mai multe tipuri de bilete de intrare, pentru o zi, 3 ore, cu acces la

bazine sau la toate facilit\]ile complexului. Condi]iile sunt excelente, dar dup\-amiaza, dup\ ora 17, când se întoarce toat\ lumea de pe pârtiile de schi, este foarte aglomerat. Diminea]a, îns\, ai parte de relaxare total\, lini[te [i spa]iu. ~ncearc\ bazinele în aer liber, cu ap\ cald\ – senza]ia de a înota sau a sta cu fa]a la soare în ap\ cald\, când afar\ sunt 5 grade cu minus, este f\r\ egal! Revenind la schi, `n Kaprun po]i schia pe pârtiile locale, `n zona Maiskogel, potrivit\ pentru copii sau schiorii încep\tori, pe ghe]arul Kitzsteinhorn – unde se schiaz\ din octombrie pân\ în iulie – aflat la 10 minute de mers cu ma[ina sau cu autobuzul de la Schmitten, de lâng\ Zell am See. Pe masivul Kitzsteinhorn sunt aproximativ 20 de mijloace de transport pe cablu care leag\ câteva zeci de pârtii cu grade diferite de dificultate, ce însumeaz\ 41 de kilometri. {i dac\ nu schiezi? Atunci te opre[ti la Alpincenter, adic\ la bar, pe pârtie.

Z\pada e bun\, pârtiile sunt impecabile, peisajul e fantastic, chef [i bani de schi s\ ai! Sta]iunile austriece sunt bine organizate. Parchezi acolo unde î]i spun angaja]ii, nu unde te taie pe tine capul, de la parcare la telegondol\ ai autobuz gratuit (de fapt, inclus in skipass, ca [i parcarea, nimic nu e gratis [i nici nu cost\ pu]in). Inutil s\ mai spun cât de civiliza]i sunt schiorii, faptul c\ sunt mul]i români la fel de civiliza]i [i c\ e o adev\rat\ pl\cere s\ te ui]i la bucuria de pe fe]ele celor care alunec\ pe schiuri… Dac\ din prezentarea mea nu-]i face nimic cu ochiul, sau dac\ sugestiile mele nu se potrivesc cu gusturile tale, `]i po]i croi singur o vacan]\, cu sau f\r\ z\pad\, a[a cum vrei, dup\ bugetul de care dispui. Toate informa]iile care te intereseaz\ legate de pre]uri, ski-pass, transport pe cablu, parc\ri, restaurante, vreme [i alte activit\]i le po]i g\si contactånd consultan]ii TUI Travel Center.

Cristiana Constantinescu www.prinvacanta.ro

VIP INTERVIU • CEZAR OUATU

„SUNT UN VAGABOND DE TIP NOU!” „Vivaldi a fost un mare rocker, Händel a fost un mare hitman, iar Bach a fost unul dintre cei mai mari jazzmani!” 36

Te anun] de pe acum c\ suf\r de logoree... excesiv\, a[a c\ `mi spui tu „stop” cånd vrei s\ m\ opresc. Cum se `mpac\ Vivaldi, Bach, Händel... cu show-ul TV? Bun\ `ntrebare! Voi spune c\ sunt genuri incompatibile, dar nu pot s\ spun c\ TV-ul e un compromis. A[ spune c\ TV-ul ofer\ o invita]ie adresat\ publicului larg c\tre muzica de ni[\, c\tre muzica baroc\, Handel, Vivaldi [amd.

Pån\ la apari]iile mele televizate, aveam concerte când [i cånd la Ateneu sau la Sala Radio, dar de cånd sunt pe „sticl\”, am concerte baroce `n ]ar\ [i `n diferite filarmonici, Carmina Burana, la Opera din Craiova, unde vin mul]i fani de la „Te cunosc de undeva” [i vin s\ vad\ personajul Cezar Ouatu [i, `n felul acesta, descoper\ o muzic\ poate mai greu accesibil\ pentru ei. ~n Anglia, `n Germania lumea [tie cu ce „se m\nånc\” un Händel. La noi, mai pu]in. De cånd apar la televizor, spectacolele me-

„I’M A MODERN I must inform you from now that I suffer from excessive logorrhoea, so you must tell me when to stop. How do Vivaldi, Bach and Handel get along with the TV format? Good question, I’d say they are incompatible genres, but I can’t say TV is a compromise. I’d say TV is invitation for the masses towards niche baroque music, Handel, Vivaldi... Before my TV appearances, I’d have concerts at the Atheneum or Sala Radio

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Cezar Ouatu Foto: © Andrada Mihailescu Photography

VIP INTERVIU

WAYFARER!” le la Oper\ sunt sold out [i vin din ce `n ce mai mul]i tineri s\-mi vad\ spectacolele. Unii m\ condamn\ pentru participarea mea la Eurovision, dar eu cred c\ nu conteaz\ ce cån]i, indiferent de stilul muzical, dac\ po]i transmite emo]ie publicului t\u. Odat\ cu intrarea mea `n showbizz am descoperit c\ pot cånta [i alte genuri muzicale, pe care nici eu nu [tiam c\ le pot interpreta. TV-ul nu e un compromis, e o provocare pe care mi-am asumat-o, dar bine `n]eles, prima mea dragoste r\måne muzica baroc\ [i

Foto: © arhiv\ personal\

Vivaldi was a great rocker, Handel was a great hitmaker, and Bach, one of the greatest jazzman.

from time to time, but now that I’m ‘on the glass’ I have concerts at the different Philharmonics throughout the country, Carmina Burana, at the Craiova Opera, where people come to see Cezar Ouato from ‘Te cunosc de undeva’ and in this way discover a music which would be harder for them to access normally. In the UK or in Germany, people know the deal with Handel. This is not really the case here. Since I’m on TV, my opera concerts are sold out and more and more youths are coming to them. Some people condemn me for my participation at Eurovision, but I think it doesn’t matter what you sing as long as you send emotion to the audience. With my entry in showbiz, I discovered I was able to sing other genres, which even I didn’t think I could. TV is not a compromise, but a challenge which I’ve taken. Of course, my first love remain baroque music and Handel, although it’s clear commercial music doesn’t get along with them.

Coming back to the question: You’ve performed with soprano Angela Gheorghiu, you’ve studied canto at Giuseppe Verdi in Milan, and you’ve also taken part in the Eurovision contest. How do you make all these work? I will be honest and admit that I’ve been mainly concentrating on pop-rock, crossover music since 2012. Soft rock, pop opera. Much like what Bocelli, Brightman, Josh Groban, Il Volo or the violonist Andre Rieu are doing today. I grew up in a family of musicians listening to Richter, so I pretty much in the know with what musical culture means. Pop opera singers are classed lower. I know, you can’t compare Andrea Bocelli with Mario Lanza or Jonas Kaufmann. Those who successfully mix classic with commercial like David Garrett does are few and far between. I’m trying to discover new things. When approaching a new piece, I try to sing it in all registers. Actually, I am a pianist. At 20, I discovered my countertenor voice. Before 20, I did not sing one day, but since Eurovision, I’ve been exercising my baritone tenor voice. I think I’ve launched a trend, with lots of young singers trying on the countertenor register. It’s like tuner fashion. Where would you rank opera and where Eurovision? I have a chameleonic style. After 9 years of playing piano, walking around the halls of the Ploiesti Philharmonic with jazz in my blood, listening to Chick Corea next to my father’s flute, I can afford to sing baroque at the Atheneum one day and interwar music with the best fiddlers at Beraria H the next day. AG Weinberger said he’d play with Florin Salam anytime. I have always said that I have much

VIP INTERVIU • CEZAR OUATU

Händel. Dar e clar c\ nu se `mpac\ muzica comercial\ cu muzica baroc\.

posta]iei, nu e foarte s\n\tos ce fac ei [i de aceea au acea disfonie.

Revin cu `ntrebarea, ai cântat al\turi de soprana Angela Gheorghiu, ai f\cut canto clasic la Conservatorului „Giuseppe Verdi” din Milano, dar ai cåntat [i pe scena Eurovision. Cum `mpaci toate aceste genuri muzicale? Voi fi onest [i voi spune c\ din 2012 [i pån\ `n 2018 m-am dedicat mai mult muzicii crossover, Pop Rock-ului. Soft Rock, Pop Opera. E cam ce fac ast\zi Bocelli, Brightman, Josh Groban, Il Volo sau violonistul André Rieu. Am crescut `ntr-o familie de muzicieni ascultånd Richter [i sunt bine pus la punct cu tot ce `nseamn\ cultura muzical\. Interpre]ii genului Pop Opera sunt cota]i mai jos. {tiu, nu-l po]i compara pe Andreea Bocelli cu Mario Lanza sau cu Jonas Kaufmann. Sunt foarte pu]ini cei care combin\ cu succes calsicul cu comercialul, cum e David Garrett. ~ncerc s\ descop\r lucruri noi. Cånd abordez o partitur\ nou\, `ncerc s\ o trec prin toate registrele. Eu, de fapt, sunt pianist. La 20 de ani mi-am descoperit vocea mea de contratenor. Pân\ la 20 de ani nu am cåntat nici m\car o zi, dar de la Eurovision `ncoace `mi exersez vocea de bariton tenor. Cred c\ am creeat o mod\, mul]i tineri `ncearc\ acum registre de contratenor. E un fel de tuner fashion.

Ai un cult special pentru tat\l t\u, un muzician de marc\ la råndul s\u, fost flautist la Filarmonica din Ploie[ti [i fost profesor la prestigioasa Academie „Mozarteum“ de la Salzburg, din Austria. Cum a reu[it s\ te struneasc\? S\ `]i `ndrepte calea? Tat\l meu a marcat un punct important `n destinul meu artistic. Mama, mai spartan\, m-a ]inut `ntr-un regim mai strict, departe de gadget-uri, iar tata, un muntean aristocrat, m-a diminutivat tot timpul, dar cånd `mi pronun]a numele, Cezar, [tiam c\ e de r\u. Exist\ o tradi]ie `n muzica preclasic\, baroc\, `nainte de a exista „Primma Donna”, diva, pe undeva pe la mijlocul anilor 700, a existat „el Primmo Ommo”. Cum bine [tim, femeile erau interzise `n biserici, la cur]ile papale, iar rolul altistelor era de]inut de eunuci. Bine`n]eles, nu e cazul meu ([i nu sa mai oprit din rås). Eram la liceul de Muzic\, la cor [i a[a, dintr-o joac\, am `nceput s\ fac o vocaliz\, din registrul grav bariton-bass-tenor pån\ `n registrul mediu-acut, alto soprane. „Primi sospiri”, debutul meu de cånt\re] a fost la Catedrala Catolic\ din Ploie[ti, dup\ slujb\, cu tat\l meu prezent `n public. Tat\l meu nu [tia c\ urma s\ cånt [i cånd m-a auzit a izbucnit `n lacrimi. Era, deja, profesor `n Austria [i mi-a spus: trebuie s\ te duc la Bianca Manoleanu (profesoar\ la Conservatorul de Muzic\) [i apoi s\ te duci s\ studiezi belcanto `n Italia. Acolo am `nceput cu stångul. La examen am impresionat comisia, dar `n final nu mam reg\sit pe lista admi[ilor. A[a c\, m-am apucat s\ vånd pizza ca s\ m\ `ntre]in [i, dup\ dou\ luni, am primit o `n[tiinare de la Conservator `n care eram `ntrebat dac\ mai am de gånd s\ urmez cursurile de belcanto [i le-am spus c\ nu am fost admis. Mi s-a r\spuns c\ s-a f\cut o regretabil\ gre[eal\ de redactare [i c\ figurez printre primii admi[i.

Pe ce loc ai pune opera [i pe ce loc Eurovisionul? Am un stil cameleonic. Dup\ 9 ani de pian, b\tånd holurile Operei Filarmonice din Ploie[ti, cu jazz-ul `n sånge, ascultånd Chick Corea [i cu flautul tat\lui meu al\turi, `mi permit s\ cånt `ntr-o zi un recital baroc la Ateneu [i `n alt\ zi s\ cånt muzic\ interbelic\ cu cei mai buni l\utari, la Ber\ria H, aducåndu-l pe Gic\ Petrescu `n actualitate. AG Weinberger spune c\ ar cånta oricånd cu Florin Salam. Eu am spus `n totdeauna c\ apreciez de o sut\ de ori mai mult un manelist talentat decåt o fat\ cu un nume compus din 4 litere! Ei sunt afro-americanii no[tri. Etta James, Aretha Franklin nu s-au n\scut cu nasul `n partitur\ citind do, re, mi, fa, sol ,la si, do. Din punct de vedere al emisiei, al im-

~n afar\ de tat\l t\u, ce alte modele ai mai avut? Dac\ o iau din fraged\ pruncie, am crescut avåndu-i icoane pe Vladimir Horowitz, Glenn Gould, dup\ care, pe la 11 ani aveam deja primele mele `ntålniri cu personalit\]i din lumea jazz-ului [i `l ascultam cu nesa] pe

more appreciation for a talented manele player than a certain singer with a 4 letter name. They are our afro-americans. Etta James, Aretha Franklin weren’t born with sheet music in their hands, reading the notes. In terms of vocal emission, it’s not very healthy what they do, which is why they have this dysphonia. You have a special cult for your father, renowned musician himself, former flute player at the Ploiesti Philharmonic, and former teacher at the Mozarteum University in Salzburg, Austria. How did he change you, straightening your path? My father was an important factor in my artistic destiny. My mother, more of a spartan, kept me away from distractions and gadgets, but my father, an aristocrat from Muntenia, always diminutized my name. When he called me Cezar, I knew it was bad. There is a tradition in preclassical, baroque music: before ‘Primma Donna’, there was ‘El Primmo Ommo’ in the 700’s. It is known that, since women were forbidden to enter churches, the alto part was sung by eunuchs. Obviously, not my case. (Can’t stop laughing). I was in High School and, playing with my voice, I did some exercises starting from the grave baritone voice all the way to alto-soprano. ‘Primi sospiri’, my debut as a singer happened at the Catholic Cathedral in Ploiesti, with my

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Freddie Mercury. Modelele mele de acum sunt chiar colegii mei din belcanto, ca de exemplu contratenorul francez Philippe Jaroussky. Alte modele? Sunt pasionat de cultura afro-american\, de la Brian McNeill, Luther Vandross, Aretha Franklin [i tot ce `nseamn\ muzic\, nu zgomot. Ce ai fi vrut s\ faci `n muzic\ [i `nc\ nu ai f\cut? Odat\ cu apari]ia mea la X-Factor UK, mi-am `ndeplinit o nebunie [i acum vreau s\ joc `n alt\ lig\, `n zona de pop opera. Eu vin din oper\ [i [tiu cu ce „se m\nånc\”, dar cred c\ `n zona de crossover pot face performan]\ la nivel mondial. Mi-am identificat doi mari idoli: un „degust\tor de talente”, Simon Cowell [i un produc\tor muzical, David Foster. Pe Simion [i pe Robbie Williams, pe Wembley Arena se pare c\ i-am impresionat. ~n Romånia am mai multe proiecte `n calitate de interpret [i de invitat, dar [i de produc\tor de spectacole gen Gic\ Petrescu Reloaded, cu Lie Ciocårlie a[a cum a interpretat-o Maria Ciobanu, dar transpus\ `n registru de contratenor. Trebuie s\ recunosc c\ Conservatorul Giuseppe Verdi din Millano a fost pentru mine o resurs\ imens\ de cunoa[tere. Am `n]eles barocul [i jazz-ul din punct de vedere metric muzical. La Festivalul de la Leipzig sunt invita]i mul]i interpre]i de jazz. Acum `n]eleg [i de

father present. He did not know I was going to perform, so he burst into tears when he saw me. He was already teaching in Austria and he told me: ‘You have to go to Bianca Manoleanu (teacher at the Conservatory) and then study belcanto in Italy’. I was off to a bad start there. The commission were impressed, but I didn’t find myself on the admissions list. So I started delivering pizza to support myself and, after two months, I get a letter from the University, asking if I still wanted to study. I told them that I couldn’t because I wasn’t admitted. They told me it was an unfortunate mistake and that I was one of the first to be admitted. Apart from your father, what other models did you have? If I am to start from early childhood, I grew up with Vladimir Horowitz and Glenn Gould as icons. At 11, I was already having my first encounters with the great jazz players and I was eagerly listening to Freddie Mercury. My present models are my colleagues in belcanto, like the french countertenor Philippe Jaroussky. Others? I am passionate about afro-american culture, Brian McNeil, Luther Vandross, Aretha Franklin and mostly everything that is music and not noise.

What do you want to do in music that you still haven’t? With my debut at X-Factor UK, I have satisfied my desire to move on to a different league, in the pop opera zone. I come from an opera background and I know the deal with it, but I think I can be competitive in the crossover area. I identified two idols there: ‘the talent selector’ Simon Cowell, and a producer, David Foster. It seems that I’ve impressed Simon and Robbie Williams on Wembley Arena. In Romania I have some more projects as performer and guest, but also as a producer of shows such as Gica Petrescu Reloaded. I have to admit the Giuseppe Verdi Conservatory was a great beacon of knowledge for me. I understood baroque and jazz from a metric-musical standpoint. There are lots jazz performers at the Leipzig festival. I know understand why. Bobby McFerry gave a magistral rendition of Bach’s Prelude. I say this: Vivaldi was a great rocker, Handel was a great hitmaker, and Bach was one of the greatest jazzman. We Romanians have this gift of exiling our talents. Do you consider a career outside the country? For me it was the other way around, I came to Romania, I didn’t leave Romania. I went from Carmen Sylva High School in Ploiesti to study belcanto in Italy, I debuted at Gran Teatro la Fenice, Venice and now I am a crossover artist who wants to do pop opera. I have this business card which was heard by Simon Cowell. I always tell my students. Winning a talent show is not the guarantee of a career, but there’s a big difference between a talent show in Romania and one abroad where lots of people see you. In Romania it’s a strange closed circuit. I’m restraining myself from saying more. It would be good if we had a type of BBC as well, with 20 music channels to choose from. The Romanian audience is contaminated with the same musical message, the same very basic harmonies. I would be curious to see the evolution of any Romanian artist with a public like the one from Wembley Arena, see if anyone stands up. I know what it means to sing before

VIP INTERVIU • CEZAR OUATU

ce. Bobby McFerry a venit [i a cåntat magistral Preludiu de Bach. Eu spun a[a: Vivaldi a fost un mare rocker, Händel a fost un mare hitman, iar Bach a fost unul dintre cei mai mari jazzmani.

Noi romånii avem acest „dar” de a ne izgoni talentele. Te gånde[ti la un parcurs extern? Eu am venit `n Romånia, nu am plecat din Romånia! Am plecat de pe b\ncile Colegiului Carmen Silva din Ploe[ti s\ fac belcanto `n Italia, am debutat la Grand Teatro La Fenice Venezia [i acum sunt un artist crossover care vrea s\ fac\ pop opera. Am aceast\ carte de vizit\, viral\, care a ajuns [i la urechile lui Simon Cowell. Le spun mereu elevilor mei, a cå[tiga un talent show, cum-necum, nu e garan]ia unei cariere durabile, dar una e s\ performezi pe o scen\ X Factor de-afar\, unde te vede o gr\mad\ de lume [i alta `n ]ar\. ~n Romånia e un circuit `nchis, bizar. ~mi vine s\ fiu pestri] `n limbaj, dar m\ ab]in. Ar fi bine s\ avem [i noi un fel de BBC al nostru, cu 20 de canale de muzic\, de unde s\ po]i alege. Publicul romånesc e infestat de acelea[i mesaje, de aceea[i form\ armonic\, basic, la un nivel foarte jos. A[ fi curios, s\ v\d cum evolueaz\ orice artist din mainstream-ul romånesc `n fa]a unui public ca cel de pe Wembley Arena, s\ v\d dac\ ridic\ pe cineva `n picioare. Eu [tiu ce `nseamn\ s\ stai `n fa]a lui Robbie Williams. Eu, un „neica nimeni”, am concurat al\turi de afro-americani, care, [tim bine ce tehnic\ vocal\ au. Ar trebui artistul s\ se implice social? S\ ia atitudine? Tudor Chiril\ face asta. Eu nu am curajul lui. Am f\cut, la un oment dat, prostia s\ ader la o anumit\ „culoare” iar CTP-ul m-a trezit la realitate dintr-o singur\ propozi]ie: „Cezar Ouatu cånt\ aria PSD”! Asta m-a lini[tit. Aveam un prieten PSD-ist, baschetbalist [i m-a convins „s\ cånt aria PSD”. Am c\zut `n capcana asta, dar mi-a trecut repede. Nu [tiu dac\ convingerea mea e corect\, dar eu cred c\ artistul nu trebuie s\ se amestece `n ciorba politic\. Nu sunt un romån care se plånge de ce i se `ntåmpl\, nu fac vlogging ca Tudor, dar cånd nu mai pot arunc [i eu cåte o pastil\. Cånd ies din propriul meu univers, de lång\

pisic\, c\]el, iubit\, mam\ [i trebuie s\ ies pe strad\ devin critic. Din p\cate, sim]ul civic la noi este sub nivelul m\rii, iar patriotismul romånesc exacerbat e fake. ~ntrebare conven]ional\. Avånd `n vedere c\ ai c\l\torit mult, cum arat\ lumea prin ochii t\i? Sunt un vagabond de tip nou! C\l\toresc peste tot, dar nu m\ pot bucura de locurile vizitate. Am avut produc]ii lungi `n Italia, Elve]ia, Fran]a, dar nu am avut timp s\ m\ bucur de frumuse]ea locurilor. Eu sunt [i un tip care se `nchide `n el, cas\/teatru [i nu prea mai am timp de contemplat locurile pe unde umblu. La Barcelona am stat la doi pa[i de Sagrada Famiglia [i nu am avut timp s\ o v\d.

Robbie Williams. Me, a ‘John Doe’, I performed along afro-americans, of whom we know what type of technique they have. Should the artist get involved in social movements? That’s what Tudor Chirila does. I don’t share his courage. At one point I made the mistake of getting ‘colored’, but CTP woke me up with one sentence: ‘Cezar Ouato is singing PSD’s Aria’. This settled it for me. I had a friend, a basketball player and a PSD supporter. He convinced me to ‘sing for PSD’. I fell into this trap, but quickly got out of it. I don’t know if I’m right, but I don’t think the artist should mix in the political soup. I am not someone who complains about what’s happening, I don’t vlog like Tudor, but

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

ration of the world. But my town remains Venice, not Milan. This is where I made my debut as an artist. From the big metropolises, I like New York. I am preparing to visit Punta Canna, Dominican Republic.

Foto: © Paul Buciut\

Dar, mai nou, de cånd m-am `ndr\gostit de Andreea, am `nceput s\ colind lumea. Pån\ la Andreea, eu nu am reu[it s\ fac, a[a cum fac oamenii normali, un booking. Tot timpul ciupeam cåte ceva, colo pu]in, dincolo pu]in. ~n vara asta, `n sfår[it am avut [i eu o vacan]\ superb\ `ntr-o insul\ din Grecia, iar acum am deja bilete pentru luna februarie `n Caraibe. {i, `n zilele urm\toare, plec\m la Milano. Vreau s\-mi beau cafelu]a acolo. Este ora[ul care mi-a dat foarte mult. Chiar [i pentru un profan, Galleria Vittorio Emanuele, Scala, Castello Sforzesco sau pentru `mp\timi]ii de shopping, Milano e un punct zero de la care trebuie s\ plece `n explorarea lumii. Dar ora[ul meu de suflet r\måne Vene]ia, nu Milano. Acolo am debutat ca

I do vent out from time to time. When I have to get out on the street and leave my universe, my cat, my dog, my girlfriend, my mother, I get critical. Unfortunately our civic instincts leave a lot to be desired and fake nationalism is everywhere. Conventional question: Since you’ve travelled a lot, how does the word look like through your eyes? I’m a modern wayfarer. I travel a lot, but don’t get to enjoy the places. I had long productions in Switzerland, Italy, France, but didn’t have time to immerse myself in the beauty. I am also introverted, jumping between home and theater, so I don’t have time to contemplate the places. In Barcelona I stayed just next to Sagrada Familia, but I didn’t have time to see it. Lately I’ve been traveling more since I fell in love with Andreea. Before meeting her, I couldn’t go, like normal people do, on a booking. I always got some crumbles, a little from here, a little from there. This summer I finally enjoyed a superb holiday in Greece and I already have tickets for the Carribean in February. In the next days, we’re going to Milan, I want to drink my coffee there. It’s a city which has given me a lot. Even for the uncultured masses, Galleria Vittorio Emanuele, Scala, Castello Sforzesco, or, for the shopping inclined, Milano, it is a starting point from which to begin your explo-

What does Romania have that other countries don’t? We’re doing well. It’s not for nothing that Charles comes here. But unfortunately the saying that ‘man blesses the place’ seems like it doesn’t apply here. We destroy the place. We cut down our forests, we drill our mountains for resources which we give to others for nothing. Also, we don’t value ourselves. We’re in a perpetual run for material means and we forget how to enjoy what we have. When will we learn to stop tossing plastic bottles in rivers or bushes. Maybe I shouldn’t say this: It’s a beautiful country. Unfortunately, it’s inhabited. Personal life? Children (declared or not)? Ha! That’s a good one. Lost children we have lots, but no undeclared ones (laughs). It’s going to come. I wish for it. Time’s up! (Andreea, his partner, comments). Cezar: We are already a family, but only have kids of animal origin: a Yorkshire girl, a British motan, a grey Scottish with blue eyes. What do you like doing in your free time? Cooking. I don’t do it from necessity. He does it for pleasure (Andreea clarifies). I’m there as well, saying no Fucs, cutting onions, I am the second hand. Favorite food? Pasta. It’s clear that Italy has left a mark on my tastes. But let’s put it this way: Romanian and international. I like stuffed peppers from Greek-Turkish-Balkanic-Serbian cuisine, but I class them as Romanian. From international cuisine, I like the Mediterranean dishes. First place. Like Italians say: ‘o pasta suta’. Absolutely. In any shape. Even liquids they serve with little pasta stars, brod as they say. It’s all pasta for them. And with all the carbohydrates they eat, their longevity is greater. Them and the French. But I don’t like French cuisine. But I don’t like French cuisine at all, with their goose foie gras. No,

VIP INTERVIU • CEZAR OUATU

42 artist. Dintre mega metropole, `mi place NewYork-ul. {i m\ preg\tesc de o vacan]a de vis `n Punta Cana, `n Dominican\. Ce are Romånia [i nu au alte ]\ri? St\m foarte bine. Nu degeaba vine Charles pe la noi. Dar, din p\cate, zicala „omul sfin]e[te locul”, parc\ la noi nu se aplic\. Noi, parc\, `l profan\m. Ne t\iem p\durile, ne scormonim mun]ii dup\ bog\]ii pe care le d\m degeaba altora, plus c\ nu [tim s\ ne pre]uim. Suntem `ntr-o goan\ dup\ mijloace materiale [i nu mai apuc\m s\ ne bucur\m de ce avem. Cånd o s\ `nv\]\m s\ nu mai arunc\m pet-ul `n råuri sau `n tufi[uri? Poate nu ar trebui s\ spun, e o ]ar\ frumoas\, p\cat c\-i locuit\! Via]a personal\? Copii declara]i sau nu? Asta-i tare. Copii pierdu]i am avut mul]i (råde `n hohote), ca s\ zic a[a, dar declara]i nu am. Urmeaz\. ~mi doresc foarte mult. }i-a sunat ceasu’! (comenteaz\ Andreea, partenera lui de via]\) Cezar: noi suntem deja o familie, dar nu avem copii decåt de „origine animal\”: un York Shire, o feti]\ [i un motan British Scottish Fold gri cu ochii alba[tri. Ce-]i place s\ faci `n timpul liber? S\ g\tesc. N-o fac de nevoie.

O face de placere (completeaz\ Andreea). Sunt [i eu acolo prezent\, cu un ingredient, mai tai o ceap\, mai toc ceva... Sunt måna a doua. Måncarea preferat\? Pastele. E clar c\ Italia [i-a pus amprenta pe stilul meu gastonomic, dar hai s\ o lu\m a[a: romånesc [i interna]ional. ~mi plac ardeii cop]i sau umplu]i, din buc\t\ria greco-turco-balcanico-sårbeasc\, dar `i trec la romåneasc\. Din buc\t\ria interna]ional\, `mi place buc\t\ria mediteraneean\. O pun pe primul loc. Cum zice italianu’, „o pasta suta” sub orice form\. Pån\ [i zeama , ei o m\nånc\ cu stelu]e din paste, cum zic ei, brod. La ei totul e paste. Dar, cu to]i carbohidra]ii a[tia pe care ei `i m\nånc\, italienii sunt longevivi. Ei [i cu fran]uzoaicele. ~n schimb, nu-mi place buc\t\ria francez\, cu foie gras de gåsc\, nu, nu, nu... Am fost la restaurante Michelin, dar nu, cu farfuriile lor de 3 metri [i cu o chestie mic\ `n scobitoare. Prezentarea acelui fel era un roman `ntreg, dar cånd te apucai de måncat era o nenorocire. Dup\ ce am ie[it de acolo m-a måncat pu]in buzunarul. {iam zis ca romånul: månc\m [i noi ceva? Tat\l meu era un mare conesseur, dar eu nu m\ dau `n vånt dup\ buc\taria „råråit\”. Andreea Vil\u, [tiu c\ e[ti trendsetter

no, no. I’ve been to Michelin restaurants, with their 3 meter plates and a small thing in the middle on a toothpick... No, thanks. The presentation was a full blown novel, but when you started eating it was a mess. When I got out I felt my pockets itch a bit. I said like a proper Romanian: ‘Are we eating now?’ My father was a big connoisseur, but I’m not really dying for French cuisine. Andreea Vilau, I know you’re a beauty/make-up trendsetter. What do you think about Cezar? (Long soprano laugh) This can’t be. You got me! Cezar is a true artist. For real. Unfortunately, because he is sensitive and he suffers at the same time. And regarding the two of us? (Cezar asks) The things is we are both bohemians. Is it hard? I don’t know yet in 7 months, but he is very sensitive. It doesn’t take long to get to know someone if there’s chemistry. No one can pretend forever. I am scared of ‘pink’ relationships where you live in tensions so the bomb doesn’t explode. We work a lot. She is dedicated to her job, so we don’t have a lot of time to fool around. This is why we also don’t have a night life. It is needed as well, but I’m no clubber. I can’t stand this sheepish culture, as soon as the weekend

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

pe zona de beauty/makeup. Ce p\rere ai despre Cezar? (A urmat un rås lung de sopran\). Nu se poate a[a ceva. M-ai prins la mijloc. Cezar este un adev\rat artist! Cu adev\rat, cu adev\rat! Artist, din p\cate, pentru c\ e sensibil [i sufer\ `n acela[i timp. {i `n raport cu noi doi? (~ntreab\ Cezar) (din nou un rås lung). Ideea e c\ suntem unul mai aerian decåt cel\lalt. Dac\ e dificil? ~n [apte luni nu mi-am dat seama `nc\, dar e foarte sensibil. Nu-]i trebuie mult s\ cuno[ti o persoan\, dac\ exist\ chimie. Nimeni nu se poate preface la infinit. Pe mine m\ sperie rela]iile roz-bombon, `n care tr\ie[ti `n tensiune s\ nu explodeze „bomba”. Muncim foarte mult, continu\ Cezar, ea e dedicat\ trup [i suflet, meseriei ei [i nu avem timp de f\cut „prostii”, a[a mai pe romåne[te. De aceea nici nu avem o via]\ de noapte. E nevoie [i de ea, dar nu sunt un

mare clubber. Nu suport spiritul de turm\ urban – gata, vine weekendul, s\ mergem s\ ne afi[am `n cluburi, s\ ne prezent\m ]oalele. Acum, c\ m\ `mpinge Andreea de la spate, am mai schimbat stilul vestimentar, pentru c\ `mi spunea c\ am un stil cam de tat\. Noi suntem mai pe jazz [i un vin bun.

Am ascultat, de curånd , un interviu cu Andrei {erban, regizorul, care spunea c\ un artist ar trebui s\ mearg\ permanent `mpotriva curentului. Din p\cate, la noi spiritul de turm\ e foarte dezvoltat. {i cånd intervine componenta marketing, pentru c\ totul se `nvårte `n jurul banilor, ne vindem pe doi lei. Noi nu [tim `nc\ s\ gestion\m onest un proiect. S\ fim reali[ti, la testul buzunarului rezist\ prea pu]ini. Mul]umesc pentru interviu. {i eu! Abia a[tept s\-l v\d publicat.

comes, we go to the club to show off our clothes. Now that Andreea is pushing me, I have changed my style a bit, she thought it was too dad-like. We’re rather looking for some jazz and a good wine. I recently listened to an interview with producer Andrei Serban and he was saying the artist should always go against the grain. What do you think?) Unfortunately sheep culture is very developed here. And when marketing comes into play, because it’s all about the money, we sell ourselves short. We don’t yet know how to produce something with honesty. Let’s be real: Very few resist the test of the wallet. Thanks for the interview. Same, I can’t wait to see it published.

Marcel {tef BeTUI Publisher

BRANDURI ROMÅNE{TI • DELTA DUN|RII

Ce po]i face toamna `n Delta Dun\rii? Foarte multe. Aproape le fel de multe lucruri ca [i `n plin sezon. Mult\ lume crede c\ Delta este atractiv\ [i vizitat\ numai `n sezonul estival, fiind, `ntr-un fel, o alternativ\ la vacan]a de plaj\ de pe litoralul romånesc. Poate nu [ti]i, dar turismul `n Delt\ este la fel de atractiv [i `n perioadele

lunilor de prim\var\, atunci cånd `ncepe migra]ia p\s\rilor, dar [i `n lunile reci de toamn\, când cea mai mare parte a p\s\rilor pleac\ `n zone mai calde, iar pescuitul [i experien]ele culinare se pot face mai pe `ndelete. ~n Delt\, marea majoritate a vizitatorilor sunt iubitori de natur\, indiferent de sezon,

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Foto: © Iliu]\ Goean descoperadeltadunarii.ro

CAII DELTEI Ultimii cai salbatici din Europa ˘

45 sunt acei turi[ti evada]i din smogul urban, care vor s\ respire aerul cu miros de mål, s\ asculte fo[netul trestiei aplecate de vånt [i s\ admire bolta plin\ de stele, a[a cum doar `n Delt\ o pot vedea. Deci, ce se poate face `n Delta Dun\rii `n aceast\ perioad\?

Excursiile cu barca pe canale sunt la fel de interesante, pescuitul clasic sau la copc\, dac\ d\ gerul, la biban sau [tiuc\, la fel de tentant, experien]ele culinare la fel de savuroase... Dar se mai poate face ceva. Ceva unic [i emo]ionant – o vizit\ la P\durea Letea, considerat\ cel mai exotic loc din România, unde, la

fel ca `n filmele americane, hergheliile de cai s\lb\tici]i cutreier\ liberi cåmpuri [i p\duri. Dac\ despre p\durile inundate din Delta Dun\rii se mai [tie câte ceva, despre caii s\lb\tici]i care tr\iesc aici, ultimii din Europa, [i despre soarta lor, adesea tragic\, se [tie prea pu]in.

BRANDURI ROMÅNE{TI • DELTA DUN|RII BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

„{i caii se `mpu[c\, nu-i a[a?" de 2500. „În perioada 2007-2008, am reu[it s\ num\r 3.540 de exemplare, în cadrul a trei proiecte [tiin]ifice“ – spune doctorul veterinar {tefan R\ileanu, de la Institutul Na]ional de Cercetare [i Dezvoltare „Delta Dun\rii“. „Ei sunt

Foto: © Iliu]\ Goean

Este titlul unui film celebru care se potrive[te perfect cu povestea noastr\. În urm\ cu zece ani, `n Delta Dun\rii tr\iau circa 4.000 de cai semis\lbatici. Acum nu mai exist\ o eviden]\ clar\ a num\rului lor, dar se vehiculeaz\ o sum\ care variaz\ `n jurul cifrei

Foto: © Iliu]\ Goean

urma[ii unor cai elibera]i prin anii 1980 de la o ferm\ zootehnic\ din Sfântu Gheorghe, care exporta animale în Italia. În urma unei epidemii de febr\ aftoas\, boal\ infec]ioas\ de natur\ viral\ extrem de contagioas\, forurile superioare jude]ene au dispus împu[carea cailor, pentru a împiedica r\spândirea bolii. O parte au fost împu[ca]i, apoi, [efului fermei i s-a f\cut mil\ de ei [i, pe restul, i-a eliberat. Dup\ 40 de ani, caii s-au înmul]it foarte mult. Silvicultorii tulceni se plâng c\ ace[tia, al\turi de miile de bovine semis\lbatice [i zecile de mii de porci ai localnicilor, devoreaz\ l\st\ri[ul din zonele strict protejate din Delt\, f\când pagube de miliarde de lei anual” mai spune doctorul veterinar, mare pasionat de cabaline. Niciunul dintre programele de ecoturism propuse de diverse funda]ii pentru protec]ia animalelor care vizau s\ „vând\“ ca atrac]ii turistice caii s\lbatici nu s-a concretizat. Pân\ [i rangerii Parcului Na]ional M\cin au preferat s\ cumpere caii de ras\ de la Herghelia Mangalia pentru ecoturism în parc. Mihaela Eremia, de la Funda]ia „Arca lui Noe“ a trecut, f\r\ succes, pe la to]i mini[trii agriculturii din 2005 încoace, cu un proiect pentru „salvarea ultimilor cai s\lbatici din Delta Dun\rii [i a unor specii protejate, precum [i dezvoltarea de metode de generare de venituri alternative pentru locuitorii din zon\“. În schimb, ideea abatoriz\rii cailor, a prins la un moment dat. Greu de `n]eles.

Foto: Â© Iliu]\ Goean

BRANDURI ROMÅNE{TI • DELTA DUN|RII BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Caii s\lbatici din Delta Dun\rii erau folosi]i, înainte de 1990, `n agricultur\ [i de s\teni. Dup\ Revolu]ie, mul]i dintre ace[ti cai au fost l\sa]i liberi [i ei s-au s\lb\ticit. Potrivit organiza]iilor de protec]ie a animalelor, ace[ti cai s\lbatici sunt acum un element esen]ial al ecosistemului natural al Rezerva]iei Biosferei Delta Dun\rii. „Ace[ti cai sunt o comoar\ zootehnic\, o baz\ genetic\ important\, care ar putea repara tot ce pierd rasele specializate, transmi]ând caractere pe linie de adaptabilitate rapid\, rezisten]\ la boli, sete [i foame, capacitate de efort îndelungat. Ei reprezint\ un laborator viu, o baz\ de cercetare extraordinar\“ – mai spune doctorul veterinar {tefan R\ileanu. Caii l\sa]i liberi, acolo unde exista insule de sute de hectare pline cu p\[uni [i p\duri, se s\lb\ticesc mai repede decåt orice alt animal

domestic. S\tenii din delt\ obi[nuiesc [i acum s\-[i lase caii pe acele insule. S\ nu `ncerca]i, `ns\, s\-i mångåia]i! Sunt aproape imposibil de prins. Ace[ti cai l\sa]i liberi intr\ `n grupuri conduse de arm\sari dominan]i, „prioci”, cum le spun localnicii, iar comportamentul `ntregului grup este influen]at de acest mascul dominant. Caii sunt animale extrem de inteligente [i de sensibile la boli, dar dac\ ace[ti cai au rezistat `n s\lb\ticie [i n-au murit de febra aftoas\, ca mul]i al]i cai domestici sau de frig [i inani]ie, `nseamn\ c\ statutul de cal liber le prie[te de minune [i ar trebui proteja]i. Calul este un animal foarte social. Când tr\ie[te în s\lb\ticie are mare nevoie de prieteni. Poate p\rea ciudat, dar caii, `n iernile geroase, merg în urma mistre]ilor [i sunt în stare s\ lege prietenii cu ace[tia. Problemele florei [i faunei noastre nu ne

prea preocup\ pe noi romånii, a[a c\, dac\ tot s-au s\lb\ticit ace[ti cai, haide]i s\ l\s\m natura s\-[i urmeze cursul firesc. F\cånd abstrac]ie de istoria trist\ a cailor s\lbatici, o vizit\ `n mla[tinile acestor cabaline face to]i bani. Nimic nu se compar\ cu imaginea pe care ]i-o las\ o hergelie la trap, cum necheaz\ n\r\va[, cum sunt, ]o]i, aten]i la orice mi[care, în galop prin ap\, prin p\dure, prin „n\moale”, pe cåmpuri `ntinse, peste copaci, pe falezele Dun\rii. Atitudinea lor demn\, zvelt\, ne poate chiar inspira. Tr\gånd linia, o vizit\ `n Delta Dun\rii, `n acest\ perioad\, la herghelia de cai liberi de la Letea, e chiar o experien]\ unic\ [i, cine [tie, poate te vei al\tura vocilor care strig\: l\sa]i caii `n pace, liberi!

C\t\lin Gruia Foto: © Iliu]\ Goean descoperadeltadunarii.ro

Foto: © Iliu]\ Goean

BRANDURI ROMÅNE{TI • SCHASSBURG

Foto: © Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

SCHÄSSBURG (Schäßburg) Cetatea Sighisoara, singura cetate locuita˘ permanent din Europa ¸

50 Sighi[oara medieval\ Pentru un turist str\in, Transilvania, România central\, este echivalent\ cu fic]iunile marelui regizor de film Francis Ford Coppola [i cu legenda Contelui Dracula. La mijlocul secolului al XII-lea, sa[ii au ajuns în regiunile Luxemburg, Lorraine, Moselle, Rin [i Wallonia din nord-vestul Europei. Cei ajun[i pe teritoriul de ast\zi al

Romåniei au numit „noua lor cas\", „Siebenburgen" – [apte Cet\]i, în latin\ Septembrie Castra – dup\ cele [apte ora[e importante pe care le-au construit aici: Bistritz (Bistri]a), Mühlbach (Sebe[), Kronstadt (Bra[ov), Hermannstadt (Sibiu), Klausenburg (Cluj Napoca), Mediasch (Media[) [i Schässburg (Sighi[oara). Ultimul ora[ de pe list\, dar nu [i cel din urm\, Sighi[oara, aflat `n Patrimoniului Mondial

UNESCO, este locul de na[tere al domnitorul }\rii Române[ti, de la 1456 la 1462, Vlad Dracul, supranumit Vlad Tepe[. Graf Dracula (Contele Dracula), crea]ia romancierului irlandez Bram Stoker, fic]iune scris\ pe la 1897, este personajul principal al romanului [i este cea mai popular\ [tire legat\ de Romånia. Legenda Contelui Dracula, cu siguran]\ interesant\, este o adev\rat\ atrac]ie turistic\,

BRANDURI ROMÅNE{TI • IA

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

vechi de 500 de ani, Biserica M\n\stirii Dominicane, cunoscut\ pentru altarul sculptat `n stil renascentist ardelenesc, pentru amvonul baroc, pictat, pentru covoarele orientale [i pentru orga din secolul al 17-lea. A[ezat\ pe valea Târnavei Mari, Sighi[oara, a fost un nod de intersec]ie al principalelor c\i dreg\tore[ti [i a `ndeplinit de-a lungul veacurilor un rol de mediator al provinciilor locuite de romåni. Ast\zi, Sighisoara, este un ora[ medieval rafinat, burghez, cu nou\ turnuri, coridoare înguste [i str\zi pietruite, care g\zduie[te foarte multe evenimente culturale.

Legende medievale

dar regiunea are mult mai multe de oferit. Vizitatorii pot admira comorile arhitecturale unice ale Sighi[oarei, Cetatea Medieval\, casele vechi de secole, explorând în acela[i timp

situri în care, cu 900 de ani în urm\, me[teri sa[i au ridicat edificii puternice [i bogate, Turnul cu Ceas, Casa Vene]ian\, construit\ în secolul al XIII-lea, Biserica de pe deal, cu frescele sale

Unul din evenimentele de marc\ g\zduit de ora[, Festivalul Sighi[oara Medieval\, este o c\l\torie în timp, care pune `n valoare Cetatea Sighi[oarei [i valorific\ povestile mai putin cunoscute publicului larg, precum povestea salv\rii urbei de c\tre Angelina [i legendele locale ce stau la baza istoriei ora[ului. Festivalul, care `n acest an a aniversat a 25a edi]ie, are loc anual `n ultima s\pt\mån\ a

BRANDURI ROMÅNE{TI • SCHASSBURG

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

cear\ de albine, Drapelului Cavalerilor – 25 metri în\l]ime [i 10 metri l\]ime, Hrana Uria[ilor – un covrig cu diametru de 20 de metri [i Masca Vraciului Vindec\tor – masc\ popular\ româneasc\ `nalt\ de 5 metri, 2,8 metri l\]ime [i peste 150 de kilograme. Nu mi-am propus s\ fac un inventar al locurilor, dar sper ca scurta mea trecere `n revist\ a cåtorva din minunile Sighi[oarei v-a stårnit interesul [i dorin]a de a vizita vechea cetate.

Loca]iile festivalului

lunii iulie [i aduce în cetate trubaduri [i menestreli, 5 secole de muzic\ medieval\ [i [apte ordine Cavalere[ti din România [i Bulgaria – Ordinul Cavalerilor Chigot (Bulgaria), Ordinul Cavalerilor Lup (Târgu Mure[), Ordinul Cavalerilor Artgotica (Sibiu), Cavalerii din Carpa]i (Deva), Ordinul Cavalerilor de Muhlbach (Sebe[). Potrivit mesajului deja consacrat de organizatori, „festivalul nu are o vedet\, festivalul este o vedet\!”. Având ca tem\ permanent\ legendele medievale, cel mai vechi festival medieval din România, este un loc de `ntålnire [i

s\rb\toare pentru cei aproximativ 25.000 de tineri, câ]i adun\ evenimentiul anual. Timp de cinci zile, `n fiecare an, Sighi[oara este [i locul de întâlnire al celor 20 de minorit\]i na]ionale din România, c\rora li s-au al\turat reprezentan]ii Sorabilor din Germania. Festivalul din acest an a marcat [i noi `nscrieri `n Cartea Recordurilor. Astfel, s-a realizat cea mai mare spad\ din lume, Spada Titanilor – 4,60 metri în\l]ime, 20 centimetri l\]ime, 20 milimetri grosime, 130 kilograme de metal, lustruit\ dup\ vechile metode ale timpului, cu

Pia]a Cavalerilor (Cet\]ii), Pia]a Pelerinilor (Pia]a Muzeului), Pia]a Mercenarilor (Pia]a [colii de Muzic\), Pia]a Trubadurilor (R\]u[telor), Pia]a Micilor Cavaleri (Parcul Cet\]ii), Tribuna Marilor Demnitari, Casa Cronicarilor(Casa cu Cerb), Turnul Fierarilor, Drumul Me[te[ugarilor (Str. {colii), Drumul Menestrelilor [i Actorilor (Casa Vlad Dracul – Boema), Drumul Str\mo[ilor (Bustul Vlad ]epe[ – Turnul Fierarilor), Drumul Vr\jitoarelor(Pia]a Cet\]ii – {coala de Muzic\), Drumul Condamna]ilor (Turnul cu Ceas Prim\rie), Drumul Pelerinilor (Turnul cu Ceas Prim\rie), Curtea Gurmanzilor, Tribunalul Cet\]ii, Temni]a Condamna]ilor, Sala mare de festivit\]i.

Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

FOCUS CORPORATE BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

54. Trei destina]ii de vis pentru 2018: Începe Anul Nou pe o plaj\ exotic\, pe malul Oceanului! 61. Top 10 destina]ii recomandate. 67. Peste 1.000 de locuri de cazare r\mân deschise de Cr\ciun [i Revelion în Delt\, de doua ori mai multe decât anul trecut.

62.

TOP 10 CELE MAI ¸ FRUMOASE PIETE ˘ DE CRACIUN DIN EUROPA

53 Foto: © Anca Alina Du[e unanhaihui.ro, tui-travelcenter.ro

FOCUS • DESTINA}II DE VIS PENTRU 2019 Vine din nou un… An Nou, sper\m c\ va fi mai bun, mai frumos [i mai bogat în toate [i în c\l\torii. V\ propun trei destina]ii deosebit de exotice, pline de culoare, soare [i voie bun\, potrivite pentru a începe anul 2019 într-un decor de vis.

¸ DE VIS PENTRU 2019 TREI DESTINATII ÎNCEPE ANUL NOU PE O PLAJA˘ ˘ PE MALUL OCEANULUI! EXOTICA, Krabi, foto: © TUI TravelCenter

Ai putea alege s\ fii mereu cu zâmbetul pe fa]\, într-un paradis thailandez clasic, o vacan]\ într-o insul\ mai rustic\, plin\ de arome [i pove[ti vechi, sau o destina]ie sinonim\ cu luxul. Pentru orice ai opta, nu vei regreta alegerea f\cut\, m\car pentru c\ în ]ar\ iarna s-a instalat deja cu frigul, zilele sale scurte [i interminabil de mohorâte. A[a c\ ai putea s\...

S\ urmezi exemplul tuturor în „]ara zâmbetului”, în Krabi Unele dintre cele mai frumoase peisaje [i plaje exotice din lume, atmosfera prietenoas\ [i gastronomia fabuloas\ au propulsat Thailanda în topul celor mai vizitate ]\ri de pe glob. În „}ara Zâmbetului” exist\ multe locuri unice, remarcate de regizori [i imortalizate în filme documentare sau pe internet, dar printre ele se remarc\ provincia Krabi. Provincia Krabi este deopotriv\ una dintre cele mai bogate în atrac]ii de top [i cele mai accesibile destina]ii din Thailanda. Poate c\ deja a]i admirat, în filme sau fotografii, stâncile ie[ind seme]e din marea calm\ [i limpede, plajele sc\ldate de marea în nuan]e de albastru [i verde [i umbrite de palmieri [i vegeta]ie luxuriant\. Cele peste 200 de insule pitore[ti din Marea Andaman, cele patru parcuri naturale cu statut de rezerva]ie [i atolii de coral fac din Krabi o destina]ie de top. Aici, pe coasta de sud-vest Thailandei, a[teapt\ s\ fie explorate [i peste 100 de plaje, pe[teri, cascade [i izvoare calde. Templele [i localit\]ile ascunse între v\i [i dealuri, printre planta]ii de bananieri [i mango, completeaz\ panoplia atrac]iilor din Krabi. Toate sunt legate de o constant\, chiar dou\: ospitalitatea localnicilor [i mâncarea s\n\toas\, plin\ de arome exotice.

•

Top atrac]ii Krabi Dou\ dintre cele mai celebre insule-Koh Phi Phi [i Koh Lanta- sunt în regiunea Krabi. Aici, solul calcaros a dat na[tere unor stânci înalte care ies din mare ca ni[te stalagmite uria[e la baza c\rora se întâlnesc marea [i plajele. Cele [ase insule Phi Phi, parte dintr-un parc na]ional, sunt unele dintre cele mai frumoase din lume. Cu pe[teri si plaje lungi de nisip alb, umbrite de palmieri zvel]i, aceste insule sunt o mostr\ de paradis terestru. Insuli]a Ko Phi Phi Leh g\zduie[te una dintre cele mai frumoase plaje, Maya, care a fost loca]ia filmului „Plaja” din 1999. Tot în categoria atrac]iilor care par desprinse din postere pot fi încadrate [i plajele James Bond, Ao Nang [i Railay. Ao Nang are ape limpezi [i calme, potrivite [i pentru înot [i pentru relaxare, iar apusurile de aici sunt memorabile. În apropiere, se afl\ Pak Bia Island, cu plaje cu nisip alb, ap\ cristalin\ [i o abunden]\ de pe[ti tropicali, potrivit\ pentru snorkel. James Bond Island. Plaja de pe aceast\ insul\, unde s-au turnat scene din celebra serie cu spioni este superb\, merit\ vizitat\ pentru nisipul alb, peisajul cu stânci calcaroase care parc\ abia se sus]in deasupra apei line ca a unui lac. Hong Island, cu lagunele ei „secrete” [i Tup Island sunt potrivite pentru cei care ador\ nisipul fin [i pentru amatorii de snorkel. Situat\ pe o peninsul\, Railay Beach reune[te de fapt patru plaje, unele dintre cele mai apreciate din lume. Peninsula Railay este unul dintre cele mai spectaculoase locuri din Thailanda. Sunt de vizitat pe peninsul\ o pe[ter\, o lagun\ [i un templu neconven]ional. Pere]ii verticali ai stâncilor sunt testata]i de amatorii de escalad\, iar cei aventurieri pot face drume]ii prin jungl\.

Templul budist Pe[tera Tigrului (Wat Tham Suea), din nord-estul Krabi. Cunoscut pentru amprentele de labe de tigru din pe[ter\ [i statuile înalte ale lui Buddha, templul este construit în vârful unui deal unde ajungi urcând peste 1.200 de trepte. De sus, ai la picioare Marea Andaman, forma]iunile calcaroase cu forme unice, insulele paradisiace! Dac\ adori snorkel [i relaxarea pe plaje superbe, atunci nu rata insula Koh Rok [i/sau in-

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Pe plaje umbrite de palmieri cu nisip alb [i fin, ap\ turcoaz [i limpede precum cristalul. Maldive, foto: © Diana Chereche[

sulele Hong [i Phi Phi. Spa. Masajul thailandez, sauna cu plante, masajul pentru rejuvenare sau cel de frumuse]e merit\ testate în Thailanda pentru trupul [i sufletul Dvs., iar plaja Ao Nang [i-a f\cut un renume local în acest sens.

Maldive, paradisul tropical Dac\ ar fi nevoie doar de un singur cuvânt pentru a descrie Maldive, acela ar fi „paradis”,

iar dac\ ar mai fi permis înc\ unul a[ ad\uga [i „tangibil”. Dac\ ajungi în Maldive, ]i-ai asigurat amintiri de neuitat, pentru c\ natura a f\cut totul perfect: oceanul, insulele, plajele, peisajele, apusurile. Atmosfera romantic\, de relaxare total\, de pace [i mul]umire este ceva greu de descris în cuvinte, mai ales dac\ e[ti cazat într-o c\su]\ ridicat\ pe pilonii fixa]i pe fundul Oceanului Indian. Dar în Maldive po]i s\ ai o insuli]\ întreag\ doar pentru tine [i jum\tatea ta sau po]i alege s\ te cazezi în resorturile ascunse în mijlocul planta]iilor de palmieri sau cocotieri. Orice ai alege, în Maldive sim]i c\ ai ajuns în paradis! Oceanul e mereu aproape [i atolii, nisipul, soarele, briza, atmosfera creaz\ un decor excep]ional. Iar oamenii fac tot posibilul ca tu s\ te sim]i perfect. Dar care sunt principalele atrac]ii ale Maldive, de ce este atât de apreciat acest arhipelag aflat la cap\tul p\mântului? În primul rând, geografia locului. Insulele Maldive sunt grupate în recife de corali mari, în form\ de inel, altitudinea medie fiind de numai 1,5 metri deasupra nivelului m\rii. Nu o s\ g\si]i în Maldive dealuri, cu atât mai pu]in mun]i, insulele fiind formate în întregime din nisip de coral. Insulele sunt prea mici pentru a avea râuri, dar în unele dintre ele pot fi g\site mici lacuri [i mla[tini. Forma unic\, de inel, a atolilor, care încorporeaz\ o lagun\ le ofer\ o ap\rare natural\ împotriva ac]iunii vântului [i a valurilor. Maldivele au un climat tropical, cu mult soare [i temperaturi de aproximativ 30 °C pe tot parcursul anului. Sunt dou\ anotimpuri, sezonul uscat [i sezonul ploios (din aprilie-octombrie, cu precipita]ii mai mari în special din iunie pân\ în august). Experien]e de neratat în Maldive Maldive [i-a valorificat bine atuurile d\ruite de natur\, de fapt tot ceea ce merit\ f\cut aici este legat de natur\. Scuba diving [i snorkel. Maldive este una dintre destina]iile celebre pentru snorkeling [i scuba diving, activit\]i favorizate de apele calme [i de bog\]ia faunei marine. Exist\ o gam\ larg\ de corali [i peste 2.000 de specii de pe[ti, de la cei colora]i pân\ la rechini. A[adar, f\când scufund\ri aici aici ve]i fi înso]it de sute de pe[ti mici [i mari, colora]i sau foarte colora]i, de pisici de mare, broa[te ]estoase, cara-

•

Maldive, foto: © Diana Chereche[

FOCUS • DESTINA}II DE VIS PENTRU 2019

cati]e [i delfini. Chiar [i rechinii-balen\, cei mai blânzi din familia lor, î[i pot face apari]ia, dac\ sunte]i mai aventurieri [i alege]i s\ merge]i în locurile frecventate de ei. La Hanifaru Huraa ave]i [ansa de a vedea rechini-balen\ tot timpul anului. Amatorii de scuba diving prefer\ atolii Ari, Gaafu, Thaa [i Vaavu Atoll în sud [i Banana Reef din Nord Male Atoll. Întâlnirea cu viet\]ile marine. Addu Atoll este localizat în sudul extrem al arhipelagului [i este unul dintre cei mai colora]i atoli, iar Hanifaru Huraa, situat pe Baa Atoll, este parte a Rezerva]iei Biosferei incluse în patrimoniul mondial al UNESCO. O plimbare cu dhoni. Când e[ti înconjurat de ocean, orice activitate are leg\tur\ cu apa. Ve]i avea multe plimb\ri cu barca, [alupa sau, de ce nu, un yacht pentru o croazier\ în larg. Dar [i mai autentic este s\ folosi]i dhoni, un soi de gondol\ cu motor folosit\ pe post de taxi. Sunt curse speciale pentru turi[tii care vor s\ pescuiasc\, s\ fac\ scufund\ri, s\ se bucure în lini[te de ocean. Vizita]i un sat. Ve]i descoperi c\ oamenii de aici, de[i tr\iesc modest, au mereu zâmbetul pe buze [i încearc\ s\-[i p\streze stilul tradi]ional de via]\. Via]a lor merge mai departe atât cât se poate de tihnit\, de[i fac eforturi pentru a-[i p\stra identitatea într-o lume globalizat\. Pentru a-i în]elege mai mult, asculta]i, într-o sear\, muzica tradi]ional\ cântat\ la bodu-beru (tob\ mare), care poart\ în ea ritmurile Africii. Merge]i la Malé. Este cel mai mare ora[ din Maldive [i capitala republicii, are aprox. o treime din popula]ia ]\rii. Cu o atmosfer\ ori-

ental-occidental\, cu zgârie-nori r\s\ri]i printre cl\diri pestri]e, baruri, restaurante [i bazaruri, cu parcuri, moschei [i muzee, Malé nu are nici [ase kilometri p\tra]i [i o popula]ie de 150.000 locuitori. Aici pute]i vizita Muzeul Na]ional, înfiin]at în 1952 [i Hukuru Miskiiy, moscheea construit\ în 1656, cu inser]ii de coral [i acoperi[ placat cu aur. O plimbare în viitor. Din Malé pute]i lua un feribot c\tre insula artificial\ Hulhumalé, ora[ul utopic preg\tit s\ „salveze” o parte din popula]ia Maldivelor în cazul, de nedorit, c\ oceanul va acoperi ]ara, din cauza înc\lzirii globale. Spre deosebire de restul ]\rii, Hulhumalé se afl\ la doi metri deasupra nivelului m\rii. O excursie cu submarinul. Coborâ]i, pentru o or\ [i jum\tate, în adâncurile Oceanului Indian, pentru a observa flora [i fauna multicolor\, extraordinar de bogate [i diverse. Scufund\ri la epava Maldives Victory, din apropiere de Hulhule. Scufundat\ în 1981 la 35 metri adîncime, epava a devenit un recif artificial, cas\ a numeroase specii marine. O cin\ romantic\ în doi, sub clar de lun\, pe plaj\. Multe dintre hoteluri organizeaz\ astfel de evenimente speciale, mai ales c\ Maldive este recunoscut\ ca destina]ie de top pentru luna de miere. O partid\ de pescuit. Cu o asemenea ofert\ de pe[te, sigur c\ [i în undi]a dvs. se va prinde cel pu]in un ton. Viziteaz\ broa[tele ]estoase marine din atolul inclus în patrimoniul UNESCO. În 2011, UNESCO a inclus sub protec]ia sa o suprafa]\ de aproape 140.000 hectare de p\mânt [i mare din Atol Baa. Rezerva]ia are 75 de insule,

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

57 Maldive, foto: © Diana Chereche[

dintre care 13 sunt locuite (cu o popula]ie de 12 000 de locuitori) [i zece dintre acestea sunt sta]iuni de vacan]\. Atolul Baa este cel mai bun loc pentru a vedea ]estoasele uria[e. Face]i sport. Sporturi nautice, volei pe plaj\, merge]i la spa, la yoga. Sunt disponibile toate activit\]ile comune unei destina]ii care se respect\ [i e privit\ drept una de succes. Relaxa]i-v\! {ti]i senza]ia aceea c\ v-a]i rupt de tot, sunte]i la cap\tul lumii cu o carte în mân\, sub un palmier [i în cel mai frumos loc. Aici, în Maldive, vine de la sine !

Zanzibar, „Insulele Mirodeniilor” Pu]ine destina]ii exotice din lume au r\mas neatinse de turismul de mas\ ca arhipelagul Zanzibar. Aflat în apropiere de coasta estic\ a Africii, în Oceanul Indian [i în apropierea Ecuatorului, arhipelagul este supranumit, sugestiv, „Insulele Mirodeniilor”. Climatul tropical [i p\mântul incredibil de fertil au f\cut din Zanzibar, ini]ial, o „destina]ie” pentru cultura [i comer]ul cu cui[oare. Per[ii, indienii [i arabii au folosit Zanzibar ca baz\ pentru c\l\toriile c\tre Orientul Mijlociu, India [i Africa. Unguja, insula cea mai mare a arhipelagului, le-a oferit un port protejat [i comercian]ii s-au stabilit în ora[ul Zanzibar (Stone Town-Ora[ul de Piatr\) construind cl\diri cu arhitectur\ specific\ [i moschei. Portughezii, ajun[i aici la începutul secolul al XV-lea, au adus pe insule [i alte culturi precum usturoiul, arborele-de-cacao [i chili. Familia sultanului din Oman, care a dominat insulele din anii 1698 [i pân\ în 1890, când

s-a instaurat protectoratul englez, [i-a mutat capitala în Zanzibar City pentru a controla nego]ul cu mirodenii. Popula]ia de sclavi din Zanzibar a continuat s\ creasc\ [i s\ recolteze culturile, transformând arhipelagul de nici 1.000 de kilometri p\tra]i în cel mai mare produc\tor mondial de cui[oare. Cui[oarele erau comercializate [i folosite ca o metod\ comun\ de vindecare [i pentru conservarea produselor. Acum, pentru pozi]ia de principal exportator de cui[oare se bat Indonezia [i Madagascar, dar turismul a devenit o surs\ important\ de venituri în Produsul Intern Brut (PIB) al Zanzibar. Iar insulele [i cei aprox. un million de locuitori î[i duc istoria mai departe, l\sând turismului multe file de scris. Ce atrage în Zanzibar? În primul rând plajele, ale c\ror fotografii nu au nevoie de prelucrare în photoshop, scufund\rile în apa incredibil de clar\ [i de bogat\ a Oceanului Indian, printre pe[ti de toate culorile [i m\rimile, croazierele cu b\rci tradi]ionale. Aici po]i face excursii în planta]iile de mirodenii, po]i cunoa[te tradi]iile popula]iei bantu [i face incursiuni în ru[inoasa istorie a comer]ului cu sclavi care luase avânt cåndva. Nu în ultimul rând, atrage clima. Zanzibar este o destina]ie turistic\ care poate fi vizitat\ tot anul, clima fiind ecuatorial\, cu temperaturi medii lunare cuprinse între 27-28 de grade. Iar perioada noiembrie-martie este una dintre cele mai bune pentru a ajunge aici.... S\ nu uit de oameni, care, de[i înv\]a]i cu greut\]ile [i ducând un trai modest, sunt foarte primitori [i mereu cu zmbetul pe buze. V\ ve]i obi[nui repede cu salutul de bun venit „Karibu Tena!”

•

Arhipelagul Zanzibar, aflat la nici 50 de kilometri de coasta Africii, este format din câteva insule mai mari: Zanzibar, Pemba, Tumbatu [i Mafia [i o multitudine de insule mici. Este un teritoriul semi-autonom care a format în 1964, împreun\ cu Tanganyka, statul Tanzania. Ce s\ nu ratezi în Zanzibar Testa]i aromele locale. Buc\t\ria local\ este bazat\ pe mult pe[te [i fructe de mare, preparate des\vâr[ite cu mirodeniile pentru care insula e celebr\, dar a mixat [i re]etele africane, arabe, persane, malaeziene, indiene, portugheze, britanice [i chineze[ti în produse cu o arom\ [i textur\ unice. Merge]i la fermele de mirodenii. Aici ve]i putea vedea, culege, gusta sau cump\ra tot felul de mirodenii [i ve]i înv\]a [i cum s\ le folosi]i în bucate sau în cosmetic\. Cui[oarele, nuc[oara, scor]i[oara, piperul sunt la ele acas\ aici. Vizita]i capitala, Stone Town, inclus\ în patrimoniul umanit\]ii UNESCO. Aici pute]i r\t\ci `n labirintul îngust al str\zilor [i face o incursiune în istoria locului. Sunt foarte multe moschei, hammam-uri, palate [i locuin]e tradi]ionale. Nu rata]i Casa Minunilor, edificiu impresionant, construit de sultan în 1883. Casa g\zduie[te acum Muzeul Na]ional de Istorie [i Cultur\, cu exponate ale civiliza]iei Swahili [i a popoarelor din Oceanul Indian. Vizita]i gr\dinile Forodhani. Amplasate pe malul oceanului, acestea sunt un punct de atrac]ie atât pentru turi[ti cât [i pentru localnici. Un restaurant [i cafenele sunt ascunse printre copacii umbro[i, iar seara se organizeaz\ un „street food”.

•

• •

•

Maldive, foto: © Diana Chereche[

FOCUS • DESTINA}II DE VIS PENTRU 2019

În Zanzibar City s-a n\scut, pe 5 septembrie 1946, Farrokh Bulsara-Freddie Mercury, celebrul solist al trupei Queen, a[a c\ poate nu vre]i rata]i o vizit\ la casa unde a locuit o vreme familia sa, Mercury House. Din p\cate, nu e deschis\ publicului, dar e marcat\ cu o pl\cu]\ comemorativ\. În apropiere de Stone Town, pe mica insul\ Changuu, denumit\ [i Insula Închisorii, se poate vedea locul folosit de c\tre negustorii arabi pentru a încarcera sclavii mai nesupu[i. Sanctuarul ]estoaselor din Nungwi. A fost deschis de c\tre localnici acum 25 de ani, întrun mare bazin natural. Pute]i vedea ]estoase de diferite specii [i dimensiuni [i finan]a, cump\rând bilet de intrare, proiecte de educa]ie pentru copii. În timp ce Zanzibar este cunoscut\ pentru relieful plat [i ]\rmul nisipos, insula vecin\, Pemba, are dealuri fertile [i livezi luxuriante de pomi fructiferi [i planta]ii de condimente. Aici este t\râmul cui[oarelor [i al mango, aici sunt fermele de vizitat! O plimbare cu dhows tradi]ionale [i o partid\ de pescuit nu ar trebui ratate.

•

Merge]i pe insula Misali. Înconjurat\ de apele cristaline [i recife de corali, Misali ofer\ unele dintre cele mai bune experien]e la scufund\ri din Africa de Est. Broa[tele ]estoase prefer\ [i ele insula Misali, mai ales plajele din vest, în timp ce pe coasta de nord-est este plaja Baobab, cu nisip fin. Pe aceast\ insul\ paradisiac\ nu exist\ a[ez\ri permanente, de[i este utilizat\ activ de c\tre pescarii locali, iar campingul nu este permis pentru turi[ti. În interiorul insulei sunt pe[teri, despre care localnicii cred c\ sunt locuite de spiritele str\mo[ilor. Parcul ZALA (Zanzibar Land Animals) a fost fondat ca un proiect pentru a ajuta localnicii, cu fondurile strânse în urma vizitelor turistice, s\ aprecieze valoarea faunei s\lbatice. Parcul ZALA este la aproximativ 40 km de ora[ul Zanzibar. Cheetah’s Rock este o gr\din\ zoologic\ neconven]ional\, unde po]i interac]iona cu animalele, dresate s\ dea diferite reprezenta]ii. E o experien]\ unic\ [i de neuitat o vizit\ aici! Vizita]i parcul natural din P\durea Jozani, unde tr\iesc maimu]ele colobus, o specie endemic\ `n Zanzibar.

Relaxeaz\-te la plaj\. Plajele sunt cele care fac turismul s\ se dezvolte în Zanzibar. Sunt kilometri [i kilometri de plaje cu nisip alb, umbrite de cocotierii care î[i apleac\ trunchiurile zvelte spre apa în nuan]e de smarald. Exist\ zeci de plaje în Zanzibar, unele dintre ele în resorturile de lux, altele apar]inând de satele tradi]ionale de pescari, unele fiind foarte izolate. Cele mai apreciate plaje sunt în partea de nord a insulei, unde sunt [i cele mai frumoase peisaje. Flancat\ de palmieri [i cocotieri, Nungwi este una dintre cele mai frumoase plaje din estul Africii. Mangapwani, înconjurat\ de palmieri [i Nakupenda, o plaj\ cu nisip fin, chiar în apropierea capitalei, sunt [i ele foarte apreciate. Jambiani [i Paje sunt alte plaje paradisiace aflate în sud-estul insulei, iar Kendwa [i Matemwe sunt situate în vest. A[adar, ave]i de unde alege! Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

TE ER 9 OF 201

FOCUS • OFERTE RECOMANDATE

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

TOP 10 OFERTE RECOMANDATE

Sejur Paste 2019 - Nisipurile de Aur > Park Hotel Golden Beach 4*

SE JU R

649

Tarif, de la: euro/persoan\/sejur, Perioada: 27.04 – 30.04.19, Nop]i: 3 nop]i, Cazare/Mas\: AI [i Cin\ de Pa[te, Transport: imdividual.

Sejur - Grecia – Early Booking 2019 > Thassos, Hotel Alexandra Beach 4*

Tarif: euro/persoan\/sejur, Perioada: 30.05 – 04.06.19, Nop]i: 5, Cazare: `n studio, Mas\: Mic dejun, Transport: individual. SE JU R

225

CI TY -B RE AK

299

499

Tarif: euro/persoan\, Perioada: 04.06 – 11.06.19, Nop]i: 7, Cazare: `n camer\ dubl\ land view, Mas\: demipensiune, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, bagaj de man\, taxe de aeroport.

SC HI

455

RE VE LI ON

2199

Schi - Austria, Zell am See > Hotel Der Waldhof 4* Tarif: euro/persoan\, Perioada: 19.01 – 26.01.19, Nop]i: 7, Oferta iclude: cazare `n camer\ dubl\ standard, Mas\: Mic dejun, Transport: individual.

Sejur 2019 - Indonezia, Bali > Grand La Villais Villa and Spa Seminyak 5*, Seminyak

SE JU R

1035

Tarif: euro/persoan\, Perioada: 30.12.18-10.01.19, Nop]i: 11, Cazare: `n camer\ dubl\ standard, Mas\: f\r\ mas\, Transport: cu avionul, taxe aeroport, transferuri, plecare din Bucure[ti.

Charter Grecia – Early Booking 2019 > Golden Beach 4*, Heraklion

CI TY -B RE AK

Tarif: euro/persoan\/sejur, Perioada: 15.02 – 18.02.19, Nop]i: 3, Cazare: `n camer\ standard, Mas\: Mic dejun, Transport: individual.

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 07.02 – 11.02.19 Nop]i: 4, Cazare: `n camer\ dubl\ standard, Mas\: Mic dejun, Transport: individual.

Revelion 2019 - Punta Cana > Vista Sol Beach Hotel&Spa 4*

City Break - Germania, Berlin > Arcadia Hotel Berlin 3*

155

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 24.05 – 31.05.19, Nop]i: 7, Cazare: în hoteluri de 4*, Mas\: demipensiune, Transport: individual.

City Break - Austria, Viena > Der Wilhelmshof 4*

SE JU R

Sejur Mamaia – Early Booking 2019 > Phoenicia Holiday Resort 4*

Tarif: euro/persoan\/sejur, Perioada: 26.04 – 06.05.19, Nop]i: 10, Cazare: `n camer\ dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, taxe aeroport, transferuri, plecare din Bucure[ti. CH AR TE R

10.

Revelion 2019 – Delta Dun\rii > Sfåntu Gheorghe, Green Village Resort 4*

285

Tarif: euro/persoan\, Per.: 30.12 – 02.01.19, Nop]i: 3, Cazare: cu pensiune complet\, 31.12.2018 - cin\ festiv\, invita]i surpriz\, 01.01.2019 - brunch pescaresc, 1.01.2019 - ierire la malul m\rii, 01.01.2019 -seara disco cu dj, transfer inclus.

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

RE VE LI ON

BR CIT EA Y K

FOCUS • CHRISTMAS 2018 Prima lun\ de iarn\ poate fi magic\, cu multe motive de c\l\torii, de exemplu în cele mai frumoase târguri de Cr\ciun de pe b\trânul continent.

Iat\ topul celor mai apreciate pie]e de Cr\ciun din Europa edi]ia 2018, votate de milioane de c\l\tori pe europeanbestdestinations.com.

Bucura]i-v\ de atmosfera special\, întrun weekend prelungit din ora[ele mari [i mici din Europa, îmbr\cate în straie de s\rb\toare.

TOP 10 CELE MAI ¸ FRUMOASE PIETE ˘ DE CRACIUN DIN EUROPA

1. Zagreb, Croa]ia Cea mai bun\ pia]\ de Cr\ciun din Europa în 2018 a fost votat\ cea din Zagreb, de[i nu se num\r\ nici printre cele mai vechi

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Indiferent dac\ sunte]i în c\utarea unor cadouri mai deosebite, dac\ visa]i la atmosfera vesel\, festiv\, cu miros de brad [i cântece de sezon, pie]ele de Cr\ciun sunt cele mai bune destina]ii europene de city break pentru decembrie. pe care le propune vizitatorilor. Concertele, spectacolele multimedia, tarabele cu mânc\ruri [i b\uturi festive [i cu produse handmade de sezon se concentreaz\ mai ales în

sau cele mai cunoscute. De fapt, Zagreb a fost pentru a treia oar\ la rând primul în top, în special datorit\ atmosferei deosebite [i a diferitelor activit\]i

centrul istoric. Un brad mare de Cr\ciun domin\ Pia]a Ban Josip Jelaãiç, fântâna este transformat\ într-un spectacol de lumini, iar copii au programe dedicate lor. Zona pietonal\ din inima ora[ului devine un spa]iu feeric, iar Parcul Zrinjevac [i pavilioanele sale arat\ ca un palat str\lucitor. Parcul de ghea]\ din Pia]a regelui Tomislav e decorat perfect pentru a ilustra o poveste de Cr\ciun pe ghea]\, astfel c\ nu lipsesc patinoarul [i voia bun\.

2. Colmar, Fran]a Pe locul doi în clasament se afl\ unul dintre cele mai pitore[ti târguri de Cr\ciun din Europa, cel din or\[elul francez Colmar. Aici sunt deschise [ase pie]e, unite de un labirint de str\du]e pietruite, m\rginite de case tradi]ionale vechi de peste 500 de ani. Colmar este unul dintre cele mai frumoase ora[e din provincia Alsacia, dar timp de [ase s\pt\mâni, cât dureaz\ pie]ele (23 noiembrie-30 decembrie 2018), devine un adev\rat un t\râm de vis. Noutatea acestui an o constuie pia]a gastronomic\ din Place de la Catedrale, unde buc\tari iscusi]i vor crea cele mai apetisante bucate, tradi]ionale sau nu.

3. Viena, Austria În ultimii ani, Viena s-a impus ca una dintre destina]iile greu de trecut cu vederea [i în luna decembrie, când au loc târgurile de Cr\ciun (din 17 nov. în 24 decembrie 2018). Sunt mai multe astfel de pie]e în capitala Austriei, mai mari sau mai mici, atât în fa]a Palatului Belvedere, lâng\ catedrala Sf. {tefan, Palatul Schönbrunn, în Karlsplatz, Pia]a Am Hoff. Cea mai spectaculoas\ r\mâne cea din fa]a Prim\riei, desf\[urat\ sub motto-ul „magia vienez\ a Adventului”. În Pia]a Prim\riei, care se transform\ într-un t\râm de basm plin de str\lucire, g\si]i cadouri de Cr\ciun, decora]iuni, dulciuri, produse tradi]ionale. Printre atrac]iile de neratat din Pia]a Prim\riei sunt patinoarul [i trenule]ul, dar nu lipsesc nici spectacolele tematice [i vinul fiert. Dac\ v\ place cana, o pute]i lua acas\, dup\ ce a]i achitat contravaloarea sa.

BR CIT EA Y K

FOCUSSCHIABILE • CHRISTMAS 2018 FOCUS • DOMENII

Ungaria 64 4. Budapesta, Pia]eta din fa]a Basilicii Sf. {tefan din capitala Ungariei g\zduie[te una dintre cele mai frumoase [i atractive pie]e de advent din Europa. Compensând lipsa unei tradi]ii îndelungate, organizatorii au reu[it s\ impun\ acest eveniment pe plan european prin îmbinarea elementelor tradi]ionale cu cele moderne. O gam\ larg\ de produse de artizanat, bucate tradi]ionale, indiferent dac\ sunt sau nu specifice Cr\ciunului, jocurile de lumini 3D de pe fa]ada bazilicii Sf. {tefan, sunt printre atrac]iile acestui târg. E deschis între 27 noiembrie 2018 [i 2 ianuarie 2019 [i se pune mare accent pe ac]iunile caritabile.

5. Strasbourg, Fran]a g\zduie[te, între 23 noiembrie [i 30 decembrie, una dintre cele mai iubite pie]e de Cr\ciun din Europa. Marche de Noel din Strasbourg r\mâne o destina]ie de neocolit, mai ales c\ este [i una dintre cele mai vechi

din Europa, organizat\ pentru prima data în 1570. Supranumit\ „Capitala Cr\ciunului", pia]a tradi]ional\ de Cr\ciun a capitalei Alsaciei are toate atuurile pentru acest titlu, al\turi de specialit\]ile alsaciene, atmosfera unic\ [i evenimentele dedicate acest târg organizat într-un site din patrimoniul UNESCO, în „inima” unuia dintre cele mai ora[e frumoase din Europa.

6. New entry, Montbeliard, Fran]a. ~n top este târgul de Cr\ciun din Montbeliard, Fran]a, care, la prima sa participare la competi]ia european\ a celor mai bune pie]e de Cr\ciun, a reu[it s\ ocupe direct locul 6. Ave]i destule motive s\ merge]i pe tot parcursul anului în acest burg din estul Fran]ei, situat la 17 km distan]\ de grani]a cu Elve]ia, dar cel mai bun moment este probabil Cr\ciunul! Evenimentul emblematic de iarn\ al regiunii Bourgogne Franche-Comté, „Lumini de Cr\ciun", a dobândit

o str\lucire care dep\[e[te grani]ele na]ionale. Centrul Montbéliard se transform\ într-un cadru magic [i îi transpune pe vizitatori pe t\râmul viselor din copil\rie. Atmosfera de s\rb\toare [i manifest\rile obligatorii pun st\pânire pe Montbeliard din 24 noiembrie în 24 decembrie 2018.

7. Aachen, Germania Una dintre cele mai frumoase din Germania, pia]a din Aachen a atras anul trecut peste 1,5 milioane de oaspe]i. Pie]ele [i str\zile din jurul Catedralei [i prim\riei din Aachen se transform\ într-un paradis al luminilor [i culorilor, sunetelor festive [i aromelor apetisante. În acest an, Aachen va s\rb\tori Cr\ciunul în pie]ele vechi [i la umbra Catedralei pitore[ti, între 23 noiembrie [i 23 decembrie.

8. Baden-Baden, Germania Un eveniment cu tradi]ie al acestui or\[el vestit printre amatorii de Spa@wellness, târ-

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

10. Köln, Germania Köln se va l\sa cuprins de magia Cr\ciunului între 26 noiembrie [i 23 decembrie 2018, când tot ora[ul de pe Rin va fi decorat festiv [i va organiza mai multe târguri. Cea mai important\ pia]\ de Cr\ciun (Advent) este cea de la baza vestitei Catedrale din Köln, dar pie]ele mai mici au [i ele multe de oferit. Pia]a Îngerului din Newmarkt, Ora[ul Sfântului Nicolae, târgul din Stadtgarten [i cel din port, precum [i trenule]ul sunt atrac]iile care atrag milioane de vizitatori în Köln doar în aceast\ perioad\ plin\ de lumin\ [i speran]\ premerg\toare Cr\ciunului.

gul de Cr\ciun din Baden-Baden, î[i tenteaz\ vizitatorii cu cele mai apetisante produse [i cele mai atractive activit\]i de sezon, între 29 noiembrie 2018 [i 6 ianuarie 2019. Aici, la poalele Mun]ilor P\durea Neagr\, nu lipsesc iluminatul feeric [i crea]iile elevilor din ora[, vinul fiert cu scor]i[oar\, spectacolele, pove[tile [i dulciurile. Iar bradul uria[ din fa]a Kurhaus nu poate fi trecut cu vederea.

9. Berlin, Germania Acest ora[ sofisticat [i bine pus la punct devine mult mai nonconformist, romantic [i vesel între 23 noiembrie [i 31 decembrie. Atunci, atrac]iilor clasice ale Berlinului li se adaug\ [i cele sezoniere, prilejuite de apropierea celei mai iubite s\rb\tori a anului. Cea mai impresionant\ pia]\ este cea din fa]a Palatului Charlottenburg, unde totul se îmbrac\ într-o mantie luminoas\. Winterwald (P\durea de iarn\) din fa]a micu]ei orangerii ofer\ atrac]ii magice pentru copii, inclusiv un carusel nostalgic, iar în Märchenzelt (cortul

de basm) cei mici î[i pot testa talentul la arte [i meserii. Se în]elege c\ [i cei mari au [i ei tenta]iile lor gastronomice!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

PESTE 1.000 DE LOCURI DE CAZARE ˘ ˘ ¸ RAMÂN DESCHISE DE CRACIUN SI ˘ DE DOUA˘ REVELION ÎN DELTA, ORI MAI MULTE DECÂT ANUL TRECUT Mai multe hoteluri [i pensiuni din Delt\, care cumuleaz\ peste 1.000 de locuri de cazare, [i-au anun]at inten]ia de a r\mâne deschise pentru a primi turi[ti de Cr\ciun [i Revelion, dublându-se, astfel, fa]\ de anul trecut, capacitatea de cazare disponibil\, potrivit unui studiu al Green Village, resortul de 4 stele din Sfântu Gheorghe, administrat de Grupul Eurolines România. Hotelierii se a[teapt\ ca din ce în ce mai

mul]i turi[ti, inclusiv o parte dintre cei cu vouchere de vacan]\, care n-au mai g\sit loc la mare în var\, s\ aleag\ Delta pentru Cr\ciun [i Revelion, o destina]ie mai ieftin\, mai cald\ [i mai pu]in aglomerat\ decât sta]iunile montane, în perioada s\rb\torilor de iarn\. Câteva hoteluri importante [i mai multe pensiuni din Delt\ r\mân deschise în acest an pentru s\rb\torile de iarn\, în timp ce o parte dintre structurile de cazare din aceast\ desti-

na]ie [i-a închis deja por]ile, iar cealalt\ parte [i-a închis por]ile la jum\tatea lunii octombrie. Cu toate acestea, structurile de cazare care r\mân deschise pân\ pe 3 ianuarie, pentru a putea organiza [i Cr\ciunul [i Revelionul, cumuleaz\ peste 500 de camere, respectiv mai mult de 1.000 de locuri. Prin compara]ie, anul trecut, de Cr\ciun [i Revelion, au fost disponibile în Delta Dun\rii doar circa 500 de locuri de cazare.

Grad de ocupare [i cerere în cre[tere „Deja, din aceast\ toamn\ se constat\ o cre[tere cu 25% a cererii pentru Delta Dun\rii. Acum, la jum\tatea lunii septembrie, avem un grad de ocupare de 75% fa]\ de peste 65% anul trecut, iar pentru luna octombrie estim\m c\ resortul va fi ocupat în propor]ie de 45%, comparativ cu 22% în octombrie 2017", a declarat Lauren]iu Butuc, Directorul General al Green Village Resort. Num\rul turi[tilor care vin în Delt\ în perioada de iarn\ cre[te puternic, din mai multe motive: vin din ce în ce mai mul]i turi[ti

str\ini, companiile române[ti organizeaz\ diverse evenimente în aceast\ perioad\, se acord\ vouchere de vacan]\ [i a crescut cererea pentru S\rb\tori. Astfel, num\rul celor care aleg Delta pentru Cr\ciun [i Revelion, în detrimentul sta]iunilor montane s-a majorat puternic în acest an, pentru c\ un sejur în Delt\ este mai ieftin de Revelion decât în miezul verii, în timp ce sejururile în sta]iunile de la munte în perioada s\rb\torilor de iarn\ sunt cele mai scumpe din an. Dar la Green Village, de exemplu, un pachet de trei nop]i de cazare de

Cr\ciun, cu pensiune complet\, cu mese tradi]ionale [i program de entertainment, cost\ 230 de euro de persoan\, iar un pachet similar de Revelion are pre]ul de 335 de euro de persoan\. Alternativ\ mai ieftin\, mai cald\ [i mai pu]in aglomerat\. „În Delt\ nu este atât de frig iarna sau, oricum, nu atât de frig ca la munte. Oamenii vin aici pentru s\rb\torile de iarn\ ca o alternativ\ la aglomera]ia, agita]ia [i pre]urile mari de pe Valea Prahovei. Vin pentru experien]\, pentru un altfel de Cr\ciun sau Revelion.

FOCUS • CR|CIUN {I AN NOU LA GREEN VILLAGE BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Vremea este mai blând\, iarna aici este ca o toamn\ întârziat\, Dun\rea nu înghea]\ pân\ la jum\tatea lunii ianuarie, iar turi[tii se pot plimba cu barca, pot pescui [i pot observa p\s\rile pr\d\toare. Ne a[tept\m ca în urm\toarele dou\ luni, dar mai ales de Cr\ciun [i Revelion, s\ avem un num\r important de turi[ti cu vouchere de vacan]\”, a afirmat Lauren]iu Butuc.

Natur\ [i relaxare Cei care iubesc natura vor constata c\ în aceast\ perioad\ p\s\rile pr\d\toare vin s\ poposeasc\ în Delt\ [i c\ aici se pot derula diverse activit\]i, de la pescuit clasic pân\ la

excursii cu barca, vizite la diverse site-uri arheologice, m\n\stiri [i biserici etc. Pe lâng\ cele de mai sus, turi[tii se pot bucura de spa & saun\, fitness, kid’s club, book lounge, brasserie [i cinema.

Delicii gastronomice Iar cei care iubesc gastronomia vor descoperi un mix de preparate unic în România. În Delt\, mâncarea este preg\tit\ în continuare dup\ re]ete vechi, p\strate nealterate de c\tre localnici. Nic\ieri în alt\ zon\, preparate precum bor[ul de pe[te, scrumbia la plit\, storceagul, salata de icre nu au aceea[i savoare. Acestea sunt doar câteva dintre mânc\rurile preferate de c\tre turi[tii care c\l\toresc în Delta Dun\rii.

Roxana Stan HR & PR Manager Eurolines Group www.eurolines.ro, www.tui-travelcenter.ro

Despre Green Village Resort Resortul Green Village 4* din localitatea Sfântu Gheorghe din Delta Dun\rii, are 90 de camere duble, fiecare cu o teras\ generoas\ apartamente cu 2 [i 3 dormitoare [i penthouse-uri cu vedere la lacurile [i canalele Dun\rii. 2018 este cel de-al patrulea an de func]ionare al Green Village Resort, de la pre-

luarea sa de c\tre Eurolines Group, fiind [i prima investi]ie în hotel\rie a grupului condus de Drago[ Anastasiu. Green Village Resort 4* a încheiat anul trecut cu o cifr\ de vânz\ri de aproximativ 2,2 milioane euro, cu 22% mai mare fa]\ de anul precedent.

Num\rul de turi[ti români [i str\ini care au vizitat resortul a crescut în 2017 cu 10%, comparativ cu 2016 [i a dep\[it 11.000 persoane. Pentru 2018, Green VillageResort 4* estimeaz\ o cifr\ de vânz\ri mai mare cu 15% fa]\ de nivelul din 2017 [i va continua investi]iile, bugetate la aproximativ 300.000 euro.

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

70.

Paddleboarding Via]a ca mersul pe ap\ 74.

Materia

Singurul târg de design contemporan în piele din România Atitudine, Emo]ie, Pasiune, Creativitate 76.

100 de baloane pentru România Maramure[ Balloon Fiesta! Zbor `n }ara L\pu[ului 80.

ADS

MOZAIC • PADDLEBOARDING

¸ CA MERSUL PE APA˘ VIATA Carmina&Octav

Mersul pe ap\ la propriu, [i f\r\ s\ o d\m în misticism [i s\ fac din oamenii ace[tia un fel de semi-zei. De[i, în materie de tot ceea ce înseamn\ paddleboarding în România, la categoria cuplu, ei chiar sunt ni[te zei. Pentru Carmina [i Octav [i pentru felul în care au ales ei s\ tr\iasc\, mereu activ, mereu în c\utarea unei noi aventuri, mi se pare cât se poate de potrivit\ o veche vorb\ chinezeasc\: be like water, my friend! Tot ce înseamn\ Stand Up Paddleboarding nu mai are niciun secret pentru oamenii \[tia, mereu primii în competi]ii de sporturi nautice sau, dac\ nu a[a, cel pu]in pe podium. {i pentru c\ sunt atât de mi[to, produc\torii de pl\ci de SUP 425pro.com, originari din Tahiti [i recunoscu]i în întreaga lume pentru designul excep]ional al pl\cilor [i padelelor de sup-surfing, i-au ales ca

ambasadori interna]ionali. De ce-i a[a excep]ional lucrul acesta? Pentru c\ în echipa de ambasadori ai acestui brand intr\ doar cei mai buni practican]i de SUP, iar Carmina [i Octav sunt, a[adar, recunoscu]i [i-n afar\. Evident c\ cei doi se joac\

acum, chiar [i pe temperaturile mai pu]in prietenoase de toamn\ târzie, cu aceste pl\ci extraordinare, fie c\ sunt cele gonflabile de race, cele de carbon aduse direct din Tahiti sau pl\cile de sup-surfing destinate celui mai puternic val din lume, Teahupo’o.

Au renun]at la jobul de la 9 la 17 pentru pasiunea pentru sport Pe Octav Vasile (39) l-am cunoscut în timp ce f\cea valuri, la propriu, pe placa de wakeboard, pe Snagov. Pare un miliardar excentric care-[i umple timpul cu distrac]ii pe ap\,

plimbat cu barca cu motor [i jet ski-ul, iar asta când nu e plecat s\ fac\ surf pe bune printr-o ap\ mai exotic\. E genul care pune poze demen]iale pe Facebook [i pe care tu-l ur\[ti din

spatele calculatorului t\u, în timp ce lucrezi la nu [tiu ce bilan]. Nu [tiu cât de bogat e tipul \sta, dar suflete[te este multimiliardar [i asta doar pentru c\ a

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

avut curaj s\ se desprind\ de rutin\ [i s\-[i pun\ ideile în practic\ pentru a ajunge unde viseaz\: s\ fac\ sport [i s\ fac\ [i bani din asta. Pe scurt, Octav a renun]at la job ca s\ aib\ mai mult timp liber, [i-a cunoscut jum\tatea, pe Carmina Pene[ (23), în timp ce f\cea sport pe lac [i acum au împreun\ afacerea lor. {i asta în timp ce ei doi încep s\ se contureze ca un brand: un cuplul mi[to care face sporturi extreme. „Am avut [i eu timp de 15 ani un job din \sta cu program fix. Iar acum [ase ani, pe când aveam 33 de ani, am hot\rât s\ fiu propriul meu [ef. Acum am propria mea agen]ie de publicitate, iar timpul pot s\ mi-l manageriez a[a cum vreau eu. M\ scol la opt, m\ duc la o întâlnire pân\ la 11-12, apoi îmi v\d de lucrurile mele. Trebuie s\ fii eficient o or\, dou\, trei pe zi, apoi «La revedere!». Creierul trebuie s\ se relaxeze: te duci la wakeboard, te duci în parc, î]i vin idei noi [i bune", spune Octav. Carmina, prietena lui Octav, cu o [coal\ de regie terminat\ la Londra, este artistul care se ocup\ de montaj [i de video [i-l ajut\ pe Octav pe partea creativ\. "Mai nou, de vreun an [i jum\tate, de când ne-am focusat pe sporturi, ne-am deschis o alt\

MOZAIC • PADDLEBOARDING

agen]ie care se ocup\ de film\ri de sport. Filme destinate sporturilor extreme, respectiv wakeboard, paddleboarding, schi, snowboard etc, dar [i specializate pe travel. Avem dron\ [i aparat profesional. Noi facem sporturile, noi ne [i film\m [i [tim [i cum s\ film\m, ce unghiuri s\ c\ut\m, pentru c\ noi [i practic\m sportul respectiv. Deci, am ajuns s\ îmbin\m pl\cutul cu o buc\]ic\ de util." A[adar, Octav [i Carmina nu sunt genul birou cu program fix, dar sunt mai mult câ[tiga]i a[a. De ce? „Dup\ o sesiune de paddleboarding sau surf sau ce vrei tu, î]i vine o idee mult mai repede [i faci banii la fel de repede. Corpul oxigenat [i plimbat este foarte eficient. Plus c\ energia ta este întotdeauna una pozitiv\. Oamenii m\ întreab\ cum reu[esc s\ fiu mereu binedispus. Eu îmi consum energia negativ\ cu ajutorul sportului. Diminea]a m\ duc la bazin o or\ [i jum\tate, mai târziu plec la sal\ unde stau o alt\ jum\tate de or\. Între timp, zilele trecute, am mai f\cut [i wakeboard [i biciclet\, un maraton de 50 km, mâine plec în alt\ parte. Eu consum tensiunea, dar o buc\]ic\ st\ [i focusat\ pe partea mea de business. Timpul liber te duce c\tre un business bun. Timpul liber care î]i îmbun\t\]e[te corpul [i s\n\tatea ta mintal\, \sta e cel eficient. {i, mare parte a partenerilor mei de afaceri sunt oameni cu care am aceste hobby-uri în comun", explic\ Octav.

Pionierii paddleboardingului în România „Explozia asta cu paddleboardingul a avut loc prin 2012-2013, în România, iar eu am fost omul potrivit la locul potrivit, adic\ pe lacul Snagov, [i cu backgroundul potrivit. Iar acum, Foto: © Deus Ex Media

nu cred c\ sunt foarte mul]i în România care near putea întrece pe mine [i pe Carmina la o prob\ de SUP pe lac. Tat\l prietenei mele a fost primul om din ]ar\ care [i-a luat plac\ de SUP,

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

acum [ase ani, [i care s-a dat cu ea în România. Eu [i cu el am fost printre primii care am avut a[a ceva la noi în ]ar\. Am fost pionierii acestui

sport aici. Iar eu [i Carmina ne-am cunoscut, efectiv, pe lac: eu eram pe jet-ski, ea pe placa de paddleboarding."

În momentul acesta, cei doi au proiecte care func]ioneaz\ [i biroul lor a ajuns s\ fie telefonul. Ideea este cam a[a: 90% din timp sunt focusa]i pe sporturi, restul pe telefon. Pe principiul „da, s-a acceptat, banii au plecat!”. „Noi, practic, facem bani practicând sport. Culmea este c\ se poate. Pleci de la start [i la final vine cineva [i zice bravo [i-]i propune s\ face]i ceva împreun\. E cea mai tare chestie, pentru c\ nu te a[tep]i la nimic [i se întâmpl\ ceva. Mai mult, oamenii de la pensiunile din ]ar\ pe la care ajungem ne cer s\ le facem un site prin care s\-i punem în valoare, dar s\ ne b\g\m [i noi în imaginile de promovare. Vor s\ se asocieze cu noi. Sper\m s\ avem combustibil, s\ putem face sporturile astea cât mai mult!", spune Octav. Scopul lor este clar, a[adar: s\ devin\ un brand, s\ îi cunoasc\ oamenii [i s\ tr\iasc\ din asta. {i-nceputul e promi]\tor, pentru c\ Octav [i Carmina nu doar c\ sunt cunoscu]i, dar au ajuns s\ aib\ [i fani. Fani ai stilului lor de via]\, în special.

Oana Iana

¸ Pasiune, Creativitate, ... Atitudine, Emotie,

Materia

74 SINGURUL TÂRG DE DESIGN CONTEMPORAN ÎN PIELE DIN ROMÂNIA Dup\ „Autor Fair” [i bijuteria contemporan\, un alt eveniment de marc\ „amenin]\” s\ dep\[easc\ grani]ele ]\rii – „Materia”, târgul de design în piele. Romånia tinde s\ devin\, `n acest sens, o destina]ie de marc\ pe harta shopping-ului de ni[\. Avem designeri talenta]i, de ce nu am avea [i o pia]\ pe m\sur\, care s\-i promoveze [i s\ ne promoveze, pån\ la urm\, ca ]ar\? Turismul cultural [i de evenimente se define[te tot mai clar ca o alternativ\ a turismului tradi]ional [i a devenit o ]int\ pentru tot mai mul]i amatori de art\. Agen]iile de turism ofer\ sejururi organizate cu prilejul diverselor tårguri

de shopping `n marile capitale ale modei. ~mp\timi]ii de shopping [i, mai ales, cei care `[i doresc s\ aib\ `n garderoba proprie obiecte cu valoare de unicat „au luat la ochi” expozi]iile [i tårgurile vintage [i de bijuterii [i art\ `n piele. Pe la sfår[itul lunii octombrie 2018 a avut loc la Bucure[ti, cea de-a patra edi]ie a târgului anual Materia, târg de design în piele, unde designeri din industrie [i-au prezentat noile lor colec]ii din piele, tendin]e pentru 2019! Materia este un târg platform\, setat pe creativitate în piele, cu accente “slow aproach” în fashion [i antreprenoriat. Materia î[i propune s\ construiasc\ o comunitate în jurul designe-

rilor [i creatorilor care lucreaz\ în piele sau au ca material principal de crea]ie, pielea. Zeci de designeri autohtoni, creativi, al\turi de designeri interna]ionali au mizat `n acest an pe dou\ caracteristici principale – pe versatilitate [i ingeniozitate – ambele privite din perspectiva unei persoane urbane. În edi]ia de anul acesta, Materia a adus o selec]ie de culori [i texturi de la branduri precum: Abraham, Aliane, Artefact Room, Atelier Nichita, atelier437, Atribut, Carmenittta, C\t\lin Onocan, Climent Art, DaDa, Dia, Editha, Lupea Florin, Limbovici, Giulia Boccafogli, Karakter, Koja Concept, Laura Olaru, LeDot, Lemnia, Lia,

MOZAIC • SHOPPING • MATERIA

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

Lucia Olaru, Lucienne, luvers, Luwa Leather, Lyria, Milissimo, Mota, Oana, Lupa[, Otilia Flonta, Rena, Sebastian Roncea, Simona Albu, ZIG Leather, Snob. Au fost [i mul]i participan]i str\ini. Prezen]a lor la Materia este o validare a faptului c\ tårgul este deja vizibil interna]ional. Anul acesta au fost prezente la Bucure[ti brandurile europene Giulia Boccafogli [i Maison Dressage din Italia [i Christina Karakalpaki din Grecia, cu o selec]ie inedit\ de coliere, gen]i [i rochii.

Premiile Materia 2018

Nu a lipsit nici deja bine cunoscutul premiu al publicului. >Premiul Publicului< reprezint\ o confirmare direct\ [i sincer\ din partea publicului c\ obiectele premiatului nu au trecut deloc neobservate. Edi]iile precedente ne-au demostrat c\ publicul român î[i dore[te obiecte inedite [i de calitate [i ne dorim s\ îl surprindem la fel de pl\cut [i `n edi]iile viitoare”, a declarat Dan Pier[inaru, organizatorul târgului Materia.

Zenaida F\rca[ Marcel {tef

„Dac\ designerii vin cu colec]ii special realizate pentru Materia, noi ne dorim s\ îi încuraj\m [i s\ contribuim la educarea [i dezvoltarea lor profesional\ [i am recompensat cele mai bune crea]ii cu premii în valoare total\ de 6000 euro”, declar\ organizatorii `ntr-o postare pe site-ul evenimentului. „>Molecule F< a fost al\turi de noi înc\ din prima edi]ie [i, dup\ trei ani, am luat decizia de a duce >Premiul Molecule F< la alt nivel [i s\ îl transform\m în >Bursa Molecule F<, adic\ o prezen]\ de [ase luni pe site [i o integrare în cea mai bun\ selec]ie de designeri, servicii de promovare constant\ [i consultan]\ pe fashion, business [i PR din partea brandului. Un alt premiu oferit designerilor câ[tig\tori a constat într-un curs de design de gen]i livrat de Otilia Flonta [i un curs de design pantofi, al c\rui profesor este Alexandru Adam.

MOZAIC • FESTIVALURI • 100 DE BALOANE PENTRU ROMÅNIA

100 DE BALOANE PENTRU ROMÂNIA Cerul Maramure[ului a fost colorat timp de câteva zile cu 100 baloane cu aer cald. Mii de oameni au venit s\ vad\ ace[ti uria[i inofensivi [i d\t\tori de bucurie [i emo]ie.

Dou\ na[teri într-un an A fost cel mai greu an din via]a mea [i totu[i, [tiu bine, n-a fost atât de greu pe cât putea s\ fie. Am trecut prin dou\ na[teri anul \sta. {i la propriu [i la figurat vorbind. Nou\ luni de sarcin\ grea, un travaliu

înnebunitor, o na[tere crunt\, dar a venit pe lume cel mai perfect copil din lume, feti]a mea. {i-n paralel, o alt\ sarcin\, care-a ]inut un an întreg, munca pentru festivalul de baloane cu aer cald, cu o ultim\ perioad\ exact ca un

travaliu, chinuitor [i epuizant [i apoi zile de festival grele [i fizic [i psihic, cel pu]in ca o na[tere. Da, am n\scut anul acesta un copil [i-un festival de 100 de baloane cu aer cald.

76 Maramure[ Balloon Fiesta! Zbor `n }ara L\pu[ului Munca la acest festival a început cu exact un an în urm\, imediat dup\ încheierea edi]iei a patra a Maramure[ Balloon Fiesta, prima edi]ie organizat\ integral de mine [i echipa mea, dup\ o pauz\ de 3 ani în care festivalul na putut s\ fie organizat, din lips\ de fonduri.

{tiam deja ce efort înseamn\ organizarea unui festival de 20 de baloane, ce implic\… a[a c\ 100 mi se p\rea un num\r absolut irealizabil. Munca uria[\ a fost, în paralel, pe mai multe fronturi. Pe lâng\ provocarea de a convinge 100 pilo]i [i echipe s\ participe, la fel

de mare au fost eforturile de-a asigura financiar evenimentul. Pas cu pas am încercat s\ construim povestea care s\ dea sens acestei idei. Mai multe luni am preg\tit invita]ii [i prezent\ri [i materiale foto [i video [i scrisori deschise [i

BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

cereri de parteneriate [i sute de emailuri c\tre pilo]i de baloane cu aer cald din toat\ Europa. Vroiam s\ participe la acest festival pilo]i pasiona]i de ceea ce fac, care ar veni motiva]i strict de dragostea pentru zbor, chiar dac\ nu [tiau c\ în România se desf\[oar\ vreun eveniment cu baloane cu aer cald, pentru c\ suntem o ]ar\ înc\ la început în ceea ce prive[te acest sport aeronautic. La fiecare pas am întâmpinat situa]ii critice, de la unde [i cum caz\m to]i cei 398 de oameni care au venit în Maramure[ din toat\ Europa, pân\ la cum îi hr\nim, de la cum aliment\m sute de butelii cu gaz în timp util pentru zboruri, cum gestion\m publicul

--------

participant, cum organiz\m logistic terenul festivalului [i, mai ales, cum asigur\m toate costurile imense ale festivalului. Un festival de 100 de baloane cu aer cald în România, nu-i deloc pu]in lucru. To]i oamenii ace[tia care au venit în Maramure[

din toat\ Europa, au plecat de aici ca viitori ambasadori ai no[tri. Modul în care au fost primi]i aici, modul în care festivalul s-a desf\[urat, a f\cut ca România s\ fie pus\ pe harta festivalurilor de baloane cu aer cald. România s-a al\turat ]\rilor care organizeaz\

MOZAIC • FESTIVALURI • 100 DE BALOANE PENTRU ROMÅNIA

festivaluri mari. Anul acesta, Lituania a s\rb\torit 100 de ani de independen]\ tot a[a, cu un festival de 100 de baloane cu aer cald. Polonia [i-a dorit, în luna septembrie, s\ s\rb\toreasc\ 100 de ani de Polonia, tot cu 100 de baloane, dar a renun]at, din lips\ de fonduri. România, Maramure[, a reu[it. Fiecare echip\ a pus o piunez\ a ]\rii lui pe harta noastr\ [i încet harta s-a umplut. S-au înscris fix 100 de baloane, echipa cu num\rul 100 s-a înscris în ziua de sâmb\t\, 29 septembrie 2018. Din 7 sesiuni de zbor programate – 6 sesiuni de zbor liber [i 1 sesiune de zbor ancorat – s-au zburat 7 sesiuni, un fapt extrem de rar [i foarte apreciat de c\tre pilo]i în cadrul festivalurilor de baloane cu aer cald. Condi]iile atmosferice au fost potrivite, vântul [i temperatura perfecte pentru zbor. Pentru toate zilele de festival aproxim\m un public de peste 20.000 de oameni, dintre care mai mult de 10.000 au fost prezen]i în ziua de duminic\, la zborul ancorat, moment cheie al

evenimentului 100 baloane pentru România. Publicul participant la festival a avut parte de o experien]\ unic\. Cerul Maramure[ului a fost colorat timp de câteva zile cu 100 baloane cu aer cald. Mii de oameni au venit s\ vad\ ace[ti uria[i inofensivi [i d\t\tori de bucurie [i emo]ie. Încântarea a fost la cote maxime.

Programul festivalului Am preg\tit un program de 5 zile pentru pilo]i: o zi de deschidere oficial\ în Baia Mare – Prim\ria Baia Mare a sus]inut financiar aceast\

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017 BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

zi – cu primirea [i înscrierea echipelor, o parad\ a ma[inilor cu baloanele cu aer cald, o ac]iune în Pia]a Revolu]iei, o cin\ festiv\. Apoi o zi dedicat\ echipelor, cu un zbor liber deasupra ]\rii L\pu[ului – între satele Rogoz [i L\pu[ – [i o zi de explorare a Maramure[ului rural. Am f\cut o hart\ cu 8 puncte de vizitare – ateliere me[te[ug\re[ti de ]esut [i cioplit, atelier de g\tit, preg\tire ca[ la stân\ de oi, vizit\ la cazan, Biserica de lemn din Rogoz, patrimoniu UNESCO, M\n\stirea Ruoaia din L\pu[, etc. Pilo]ii [i echipele au putut s\ intre

MOZAIC • 100 DE BALOANE PENTRU ROMÅNIA BeTUI Nr. 35(50), noiembrie/decembrie 2018

în contact direct cu oamenii, cu obiceiurile [i tradi]iile, s\ simt\ spiritul locului. Ziua s-a încheiat cu o mas\ la c\minul cultural din comuna L\pu[, cu joc [i voie bun\, sear\ organizat\ frumos de toat\ comunitatea

local\, oamenii satului care s-au unit pentru a oferi oaspe]ilor sentimentul c\ sunt bineveni]i. Vineri, sâmb\t\ [i duminic\ au fost zile de festival desf\[urate pe aerodromul Aeroclubului Baia Mare, deschise publicului larg, cu zboruri libere [i o sesiune de zbor ancorat, duminic\ dup\ amiaza, cu ateliere pentru copii, teatru, târg al arti[tilor. Sprijinul logistic oferit de Aeroclubul Baia Mare [i de Aeroportul Maramure[ a fost extrem de necesar [i important.

Palmares Pilo]ii [i echipele participante la festival au venit din 24 de ]\ri europene: Finlanda, Suedia, UK, Spania, Fran]a, Elve]ia, Croa]ia, Olanda, Cehia, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Austria, Ungaria, Rusia, Ucraina, Moldova, Belarus, Macedonia, Bulgaria [i România. Un pilot a venit din Japonia, f\r\ s\-i decont\m transportul, atât de mult [i-a dorit s\ fie al\turi de noi, s\ participe la festival.

Despre plusvaloarea pe care acest festival a adus-o Maramure[ului [i României, cred c\ vorbesc de la sine m\rturiile participan]ilor, ale pilo]ilor [i echipelor, modul în care au fost impresiona]i, deschiderea lor acum spre alte festivaluri din România, plusvaloarea pentru Aeroclubul României, ca institu]ie de baz\ a acestui sport aeronautic, dar [i publicul participant care a putut s\ se bucure de ceva absolut fenomenal, cerul Maramure[ului colorat cu baloane cu aer cald [i comunit\]ile locale care au putut s\ arate ce au frumos [i valoros.

Loredana Ionescu Director Maramure[ Baloon Fiesta

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Green Village Resort 4*

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 35(50) • edi]ie nou\, noiembrie/decembrie 2018

ULTIMII CAI S|LBATICI DIN EUROPA

SCHÄSSBURG LEGENDE MEDIEVALE

˘ ¸ ZBOR ÎN TARA ¸ LAPUSULUI 100 DE BALOANE PENTRU ROMÂNIA BeTUI Nr. 35 (50), edi]ie nou\ • noiembrie/decembrie 2018

CUM SE VEDE DE PE MOTOCICLET|

MARRAKECH

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

UNUL DINTRE CELE MAI FRUMOASE LOCURI DIN LUME!

Cezar Ouatu „Sunt un vagabond de tip nou!“ “I’m a Modern Wayfarer!“

TOP 10 CELE MAI FRUMOASE PIE}E DE CR|CIUN DIN EUROPA

ZAGREB, COLMAR,VIENA, BUDAPESTA, STRASBOURG, MONTBELIARD, AACHEN, BADEN-BADEN, BERLIN, KÖLN ˘ PE MALUL OCEANULUI! TREI DESTINATII ¸ DE VIS PENTRU 2019 ÎNCEPE ANUL NOU PE O PLAJA˘ EXOTICA,

Despre cum `]i po]i petrece S\rb\torile de iarn\ [i despre pachetele speciale de vacan]\ alc\tuite cu grij\ de oameni pasiona]i de Delt\, g\se[ti pe