BeTUI_36_winter2018/2019 by magazine

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

CITY BREAK: CELE MAI BUNE MUZEE DIN EUROPA

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 36(51) • iarn\ 2018/2019

TOP ZECE CHARTERE 2019

Be AVANPREMIER|

Un An Hai-Hui

BeTUI Nr. 36 (51), edi]ie nou\ • iarn\ 2018/2019

CAMPING ~N SAHARA

MAROC VACAN}| DE IARN| ~N

EGIPT

Ion Caramitru „Libertatea de a gândi, în interiorul profesiunii mele, nu mi-o poate lua nimeni!”

PATRU ZILE DE ZÂMBETE, OFERTE SPECIALE {I LANS|RI DE SUCCES • TÂRGUL DE TURISM DE LA ROMEXPO

¸˘ Doina Isfanoni „E important sa˘ te compari. În momentul în care îi vezi pe ceilalti, ¸ ¸stii cine esti ¸ tu!” ROMÅNIA FRUMOAS| • BRANDURI ROMÅNE{TI ~N PATRIMONIUL UNESCO • „COMORILE ROMÅNIEI”

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

VACANTELE ¸ CHARTER ALE SEZONULUI ESTIVAL 2019

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

CITY BREAK: CELE MAI BUNE MUZEE DIN EUROPA

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 36(51) • iarn\ 2018/2019

TOP ZECE CHARTERE 2019

Be AVANPREMIER|

Un An Hai-Hui

BeTUI Nr. 36 (51), edi]ie nou\ • iarn\ 2018/2019

CAMPING ~N SAHARA

MAROC VACAN}| DE IARN| ~N

EGIPT

Ion Caramitru „Libertatea de a gândi, în interiorul profesiunii mele, nu mi-o poate lua nimeni!”

PATRU ZILE DE ZÂMBETE, OFERTE SPECIALE {I LANS|RI DE SUCCES • TÂRGUL DE TURISM DE LA ROMEXPO

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

VACANTELE ¸ CHARTER ALE SEZONULUI ESTIVAL 2019

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

CITY BREAK: CELE MAI BUNE MUZEE DIN EUROPA

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 36(51) • iarn\ 2018/2019

TOP ZECE CHARTERE 2019

Be AVANPREMIER|

Un An Hai-Hui

BeTUI Nr. 36 (51), edi]ie nou\ • iarn\ 2018/2019

CAMPING ~N SAHARA

MAROC VACAN}| DE IARN| ~N

EGIPT

Ion Caramitru „Libertatea de a gândi, în interiorul profesiunii mele, nu mi-o poate lua nimeni!”

PATRU ZILE DE ZÂMBETE, OFERTE SPECIALE {I LANS|RI DE SUCCES • TÂRGUL DE TURISM DE LA ROMEXPO

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

VACANTELE ¸ CHARTER ALE SEZONULUI ESTIVAL 2019

R\u de transport? Grea]\? V\rs\turi? Previne [i trateaz\ simptomele asociate r\ului de transport

MEDICAMENT HOMEOPATIC

R\u de transport? Grea]\? V\rs\turi? Previne [i trateaz\ simptomele asociate r\ului de transport

MEDICAMENT HOMEOPATIC

R\u de transport? Grea]\? V\rs\turi? Previne [i trateaz\ simptomele asociate r\ului de transport

MEDICAMENT HOMEOPATIC

PREVIEW

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

DESTINA}II

38. Interviu cu Domnul 05. Preview 08. Romånia frumoas\ – Alba Iulia – Capitala cu form\ de stea. „Libertatea de a gåndi, 14. Avanpremier\ Vacan]ele Charter `n interiorul profesiunii mele, ale sezonului estival 2019 nu mi-o poate lua nimeni!” – Ghidul celor mai frumoase vacan]e marca TUI. 25. Vacan]\ de iarn\ în Egipt, cu bune si cu rele. 30. Un An Hai-Hui – Maroc – Camping în Sahara. 51. Romånia frumoas\ – Branduri Romåne[ti `n patrimoniul UNESCO – „Comorile Romåniei”.

Ion Caramitru

Vene]ia, foto: © Diana Chereche[

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

PREVIEW

44. Interviu cu Doamna Dr.

¸˘ Doina Isfanoni Istoric de art\ [i cercet\tor etnolog – „E important s\ te compari. În momentul în care îi vezi pe ceilal]i, [tii cine esti tu!”

FOCUS CORPORATE 59. Patru zile de zâmbete, oferte speciale [i lans\ri de succes – Târgul de Turism de la Romexpo. 63. Top zece oferte recomandate – Charterele 2019. 65. City Break – Cele mai bune muzee din Europa.

MOZAIC 70. Vene]ia … 'O Sole Mio! 74. Drift Championship – Motoare turate la maxim. 78. Destina]ii de buget – Se poate c\l\tori [i cu bani putini! 80. ADS Vene]ia, foto: © Diana Chereche[

BRANDURI ROMÅNE{TI • ALBA IULIA

ALBA IULIA CAPITALA CU FORMA˘ DE STEA În centrul Transilvaniei, un ora[ vechi [i o cetate solid\ cu form\ de stea, revin sub lumina reflectoarelor de fiecare dat\ cu ocazia Zilei Na]ionale, de 1 Decembrie. De[i în acest an s\rb\torim 100 de ani de la Marea Unire, în acest loc [i peste tot în ]ar\, istoria noastr\ se scrie de mai mult de 2.000 de ani, de peste 100 X 20 ani.

Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia este martora unor mari momente istorice care au marcat destinul României Unite [i de acest lucru î]i dai seama de cum treci de por]ile puternice. Istoria e palpabil\ la Alba Iulia [i ]i se dezv\luie pe m\sur\ ce te plimbi pe alei, intri în catedrale

[i biserici, vizitezi muzee sau celule. Este un loc în care timpul se contorizeaz\ începând cu acum peste dou\ milenii, înainte de momentul în care Imperiul Roman a cucerit Dacia. De la un fort dacic la un castru roman, la fortifica]iile medievale pân\ la o cetate imen-

s\ ridicat\ de Imperiul Habsburgic, Alba Iulia a rezistat [i s-a transformat. Istoria i-a rezervat ora[ului câteva momente foarte importante [i acum pare c\ [i-a împlinit destinul. Dup\ renovare, Alba Iulia a devenit una dintre atrac]iile de top ale României.

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

Foto: © Ilie Tudorel

tudorphotoblog.blogspot.com

acela[i platou al cet\]ii intra triumf\tor Mihai Viteazul, Horia [i Clo[ca erau tra[i pe roat\, dup\ condamnarea lor. Aceste dovezi istorice [i multe altele exist\ în Cetatea Alba Carolina.

Pa[i înapoi în timp A[adar, odat\ ce ai trecut de una dintre por]i, ai p\[it înapoi în timp. Î]i po]i imagina forfota specific\ castrului roman Apulum, ridicat în apropiere de mai vechea [i puternica fortifica]ie dacic\ Apoulon, de n\v\lirile cotropitorior, de r\scoale, distrugerile [i de lucr\rile de construc]ie. Dar cum arat\ vechea Alba Iulia în perioadele de bucurie [i de lini[te?

Obiective de neocolit în Cetatea Alba Carolina

Alba Iulia, Catedrala re`ntregirii neamului, foto: © Ilie Tudorel

Prima capital\ Alba Iulia a r\mas în istorie mai ales pentru ziua de 1 decembrie 1918. Peste o sut\ de mii de oameni veni]i din toate provinciile istorice s-au adunat în acea zi de 1 Decembrie spre a fi de fa]\ la Adunarea Na]ional\ de la Alba Iulia [i

la citirea Rezolu]iunii Adun\rii Na]ionale. Decizia alegerii ora[ului pentru un act de o asemenea importan]\ a avut la baz\ tot istoria sa. Alba Iulia a fost capitala, pentru câteva luni, a regatului celor trei principate române[ti unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul. În 1784, pe

De[i zidurile sale par de netrecut, cetatea Alba Carolina se las\ u[or de cucerit. Dincolo de istoria cople[itoare a locului, vizita aici are premisele s\ fie foarte pl\cut\. Te po]i bucura de plimb\ri lungi [i lini[tite pe traseele „istoriei”, relaxa privind la cl\diri vechi [i impozante, la catedrale de-o vârst\ cu Notre Dame din Paris, [i, de ce nu, te po]i caza într-un decor medieval. Po]i s\ închiriezi o biciclet\ sau po]i lua lec]ii de echita]ie, apoi s\ te delectezi cu un cappuccino sau un ceai la una dintre cafenelele de aici. • Sunt [apte trasee în cetate, perfecte pentru plimb\ri „la pas” de la un monument la altul. Toate rutele, fie c\ vorbim de Traseul Por]ilor, de Traseul celor Trei Fortifica]ii, de Traseul Eroilor Neamului Românesc sunt interconecate [i pot fi vizitate într-o singur\ zi. • Traseul celor Trei Fortifica]ii este cel care te conduce prin vestigiile a trei cet\]i, prin castrul roman, cetatea medieval\ si cetatea de tip Vauban. Aici, solda]ii în uniforme specifice secolului al XVIII-lea defileaz\ în fiecare zi, nu rata]i aceste momente! În fiecare sâmb\t\, la ora 12.00, tunurile execut\ salve de onor în

BRANDURI ROMÅNE{TI • ALBA IULIA

10 1 decembrie 2018, intrarea convoiului de c\ru]e `n Alba Iulia, foto: © Ilie Tudorel

cinstea drapelului Albei Iulia (în fa]a por]ii a IIIa a cet\]ii). • Traseul Eroilor Neamului Românesc are o istorie mult mai trist\ [i este centrat pe rememorarea supliciului capilor r\scoalei ]\r\ne[ti din 1784-1785. Sus, în poarta a III-a, se afl\ micu]a celul\ unde a fost încarcerat Horea înainte de execu]ie. Locul execu]iei este [i el marcat pe acest traseu. • Catedrala ortodox\, care a fost construit\ într-un timp record, special pentru a-i încorona pe Regele Ferdinand [i Regina Maria ca suverani ai României Mari, pe 15 octombrie 1922. • Biblioteca Batthyaneum care con]ine unele dintre cele mai rare c\r]i din Europa. • Muzeul Na]ional al Unirii este locul în care v\ pute]i întoarce metodic în timp. Din preistorie ajunge]i în vremea dacilor [i romanilor, trece]i în Evul Mediu, la b\t\liile cu Imperiul Otoman, v\ r\scula]i de partea lui Horea, pentru a ajunge [i la cele dup\ R\zboaie Mondiale [i la momentul Marii Uniri. Cl\direa Babilon în care func]ioneaz\ muzeul a fost ridicat\ între 1851-1853 [i este cel mai mare edificiu în stil romantic din ora[. • Sala Unirii este dedicat\ momentului 1 Decembrie 1918. Aici pute]i vedea textul Rezolu]iei Unirii, citit\ în plenul Adun\rii de c\tre Vasile Goldi[. Documentul de c\p\tâi al Unirii e gravat pe peretele interior. • Admira]i arhitectura. Ve]i observa c\

por]ile cet\]ii sunt foarte bogat ornamentate [i îi confer\ cet\]ii Alba Carolina un stil unic între fortifica]iile de gen din Europa. Dar cl\dirile poart\ amprenta timpului în care au fost ctitorite a[a c\ aici stilul romantic se întrep\trunde cu goticul renascnetist [i barocul. Alba Carolina este ansamblul baroc cel mai important din România si din Europa. Este [i

cea mai mare cetate din România. Aici, în „Prima Capital\” a[a cum le place multora s\ numeasc\, pe drept, Alba Iulia, ai [ansa de a întoarce file din istoria veche [i complicat\ a acestui loc [i de a te bucura c\ el exist\, c\ noi to]i suntem aici, contemporani cu România Unit\. Cetatea Alba Iulia, poarta 4 foto: © Ilie Tudorel

Catedrala re`ntregirii neamului, foto: © Ilie Tudorel

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

Intrarea `n Sala Unirii, Alba Iulia, foto: © Ilie Tudorel

Cetatea Alba Iulia, Catedrala re`ntregirii neamului, foto: © Ilie Tudorel

Repere istorice • Dup\ cucerirea Daciei, romanii au înt\rit [i l\rgit castrul legiunii a XIII-a Gemina, numindu-l Apulum. Vestigiile zidului roman [i ale por]ii sunt bine conservate, pot fi admirate pe „Traseul celor trei fortifica]ii”, unul dintre cele [apte rute turistice din Alba Carolina. • Dup\ Retragerea Aurelian\ din anul 271, importan]a Apulum a sc\zut treptat. Dar ora[ul reapare în cronicile vremii. Astfel, în anul 1199, e amintit în hrisoave sub numele de Alba Iulia (dup\ Iula, un conduc\tor local din secolul al X-lea), fiind centrul administra]iei Regatul Ungariei din Transilvania [i re[edin]\ a Episcopiei Catolice a Transilvaniei. În documentele medievale în limba slavon\, burgul e numit B\lgrad (Cetatea Alb\). • În apropiere, este Catedrala Romano-catolic\ Sfântul Mihail, cea mai veche [i cea mai lung\ din ]ar\. Catedrala Sf. Mihail, o bazilic\ cu trei nave [i trei abside semicirculare, a fost zidit\ cu blocuri de piatr\ de la fostul castru roman, lucr\rile durând peste jum\tate de

secol (1246-1300). Catadrala a fost ridicat\ pe locul unei biserici mai vechi, sediul Episcopiei Romano-catolice a Transilvaniei, distrus\ de t\tari în anul 1241. Catedrala Sf. Mihail este necropola lui Iancu de Hunedoara, a familiei sale [i a principilor ardeleni. • Mihai Viteazul [i-a f\cut intrarea triumfal\ la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fort\re]ei de la episcopul Dumitru Napragyi. Statuia ecvestr\ a lui Mihai Viteazu este „p\zit\” de Palatul Principilor Transilvaniei. Aici, principele Mihai Viteazul [i-a stabilit pentru o vreme cartierul general. • Între 1541 [i 1699, Alba Iulia a fost capitala Principatului Transilvaniei. Pe vremea principelui Gabriel Bethlen s-a luat decizia ca Alba Iulia s\ fie înconjurat\ de ziduri puternice [i bastioane, dar proiectul nu a fost dus la sfâr[it în totalitate. • Au trecut iar secole [i din vechiul BalgradCetatea Alb\ în slavon\-mai exist\ doar câteva cl\diri. Cu pu]in\ imagina]ie, te po]i întoarce pe vremea `mp\ra]ilor habsburgi, care au avut pla-

nuri mari cu Alba Carolina. Edificat\ între 1715 [i 1738, din ini]iativa [i cu aportul autorit\]ilor habsburgice, cetatea bastionar\ de la Alba Iulia a devenit una dintre cele cea mai puternice fortifica]ii din imperiu. F\cea parte dintr-un sistem complex de ap\rare împotriva turcilor [i de consolidare a st\pânirii asupra teritoriilor noi cucerite. • Noua fortifica]ie, care nu s-a finalizat practic niciodat\, a presupus lucr\ri impresionante [i un buget pe m\sur\. S-au demolat ora[ul [i cetatea medieval\ pentru a face loc fortifica]iei de tip Vauban (dup\ numele inginerului care a venit cu inova]ii la construc]ia acesteia). Cetatea habsburgilor se extinde pe o suprafa]\ de peste 70 ha, iar zidurile sale însumeaz\ peste 12 km lungime. • Un întreg arsenal era depozitat între zidurile cet\]ii, care avea capacitatea de a asigura necesarul de hran\ [i echipamente militare pentru aproximativ 10 000 de solda]i, în timp de r\zboi. {apte bastioane puternice unite de ziduri de nestr\puns, contraforturi, raveline [i [an]uri de ap\rare asigurau sistemul defensiv al cet\]ii. • Horea [i Clo[ca, doi din liderii rascoalei ]\r\nilor din Transilvania din 1784, sunt executa]i de armata habsburgilor pe 28 februarie 1785 pe „Dealul Furcilor“, o teras\ înalt\, situat\ în partea de sud a ora[ului [i a Cet\]ii. Cri[an s-a spånzurat în celula sa din garnizoana solda]ilor. • Aici au fost `ncorona]i ca suverani ai României Mari, la 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand [i Regina Maria. A[adar, Alba Iulia [i cetatea sa `n form\ de stea au multe de ar\tat [i de povestit [i e de datoria noastr\ s\ o vizit\m [i s\ ne måndrim cu ea. Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

DRIFT

DRIFT CHAMPIONSHIP RACING MOTOARE TURATE LA MAXIM

pag. 74

12 Publisher

BeTUI nr. 36(51), iarn\ 2018/2019 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: Shutterstock

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti e-mail: office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 728 006 654

Editor in chief: Adriana Constantin (office@justcpr.ro)

Colaboratori: Ilie Tudorel, Cristiana Constantinescu,

Editori: Zenaida F\rca[, Oana Iana, Carmen Neac[u

Traducere: John Rock

Senior Art Director: Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu

Publicitate: GSM: +40 728 006 654 clazaroiu@justcpr.ro Photo: Nicu Cherciu, Diana Cherece[, Ilie Tudorel, Cristiana Constantinescu, Bogdan Mihai B\la[, Anca Du[e – unanhaihui.ro

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare. Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

COLABORATORII EDI}IEI Bogdan Mihai B\la[

Nicu Cherciu

Diana Chereche[

se prezint\: Absolvent al {colii de Arte Vizuale „Dacia Felix“ Bra[ov, Membru al Clubului foto EXDECO Bra[ov, colaborator permanent al revistei de art\ [i tehnic\ fotografic\ „CHIP FOTO-VIDEO“ [i al diverselor publica]ii [i agen]ii de pres\ (Gazeta Sporturilor, Agerpres, Adev\rul, Evenimentul Zilei, Libertatea, Capital, ProSport, Mediafax Foto, Intact Images, Bra[oveanul, Monitorul Expres, Bun\ Ziua Bra[ov, Observatorul, AntenaPress, Transilvania Expres). www.bogdanbalas.ro

„Primul aparat de fotografiat a fost un Smena 8 pe care l-am stricat la Sibiu `n timpul Revolu]iei din 1989. M-am n\scut la Sibiu [i am emigrat 1990 la Cluj, <ca s\-mi caut alt aparat de fotografiat>! Freelancer, sunt pasionat de fotografie din 1988. CV: fotograf la Teatrul Na]ional Cluj-Napoca din 1996-prezent [i la Opera Na]ional\ Român\ Cluj-Napoca din 1997 - prezent, din 2010 sunt fotograf oficial TIFF (Festivalul Interna]ional de Film Transilvania). www.fotonicuwordpress.com

„De la pasiune la full-time job. Iubesc locurile unde m-am n\scut [i faptul c\ pot s\ fac ceea ce `mi place, la mine acas\. Cred cu t\rie c\ felul în care gânde[ti [i tr\ie[ti se reflect\ în munca fiec\rui om. Cea mai mare satisfac]ie o am atunci când fotografiez oameni [i locuri. ~mi plac oamenii, locurile pitore[ti, soarele, cire[ele, pisicile, c\l\toriile, tradi]iile [i ora[ele mici. Iubesc instantaneele, zâmbetele largi, lumina natural\, sclipirea din ochi [i cred c\ toate aceste lucruri se v\d în munca mea”. dianacherechesphotography.wordpress.com

BO EA OK RLY IN G

CHARTERELE VERII 2019

Pentru c\ sezonul vacan]elor pline de soare, pe malul m\rii, se apropie încet, dar sigur, v\ propun o selec]ie a celor mai bune destina]ii charter marca TUI, surs\ de inspira]ie pentru sezonul estival 2019.

Ghidul celor mai frumoase ¸ marca TUI vacante 14

Exist\ cel pu]in o destina]ie potrivit\ pentru orice preferin]\, indiferent dac\ dori]i doar s\ sta]i lini[tit pe un [ezlong la soare [i s\ fi]i tratat ca un rege cât de ziua de lung\, s\ vizita]i obiective istorice sau s\ face]i lungi drume]ii montane. Nu conteaz\ nici dac\ v-a]i propus o vacan]\ într-o destina]ie mai romantic\, cu apusuri unice în lume sau un sejur pigmentat de distrac]ie. Nu e greu de îndeplinit nici dorin]a ca în vacan]\ s\ v\ bucura]i [i de mare [i de munte, de vestigii istorice unice, de distrac]ie [i relaxare pe plaje fermec\toare sau la Spa. Sunt atât de multe op]iuni [i atât de aproape, unele dintre cele mai apreciate destina]ii sunt la câteva ore de zbor de România. Avem de unde alege!

TURCIA CHARTERE 2019 Turcia este vestit\ pentru ospitalitatea sa, iar Antalya, Bodrum [i Ku[adasi sunt destina]iile care men]in acest brand de ]ar\ la cel mai bun nivel.

CHARTER Antalya 2019 Early Booking de pân\ la - 45% Antalya este cea mai potrivit\ detina]ie dac\ v\ dori]i mai ales s\ v\ înc\rca]i bateriile la soare, s\ v\ lasa]i r\sf\]a]i de serviciile all inclusive de cea mai înalt\ calitate din resorturile imense, adev\rate or\[ele pe care ai putea s\ nu le p\r\se[ti în vacan]\. Dar, ar fi totu[i p\cat s\ nu vizita]i, pentru c\ Antalya are ce oferi [i la capitolul istorie, are multe vestigii celebre. Pute]i s\ vizita]i Perge, unul dintre cele mai bine conservate site-uri arheologice din Turcia, Aspendos, cel mai bine p\strat teatru roman din zona Mediteranei. Side se mândre[te cu amfiteatrul roman [i templele lui Apollo [i Athenei. Zona este vestit\ pentru livezile sale de rodii, portocali [i m\slini. Iar Mun]ii Taurus impresioneaz\ prin m\re]ie [i prin nenum\ratele râuri [i cascade, fiind potrivi]i pentru drume]ii.

Creta, Hersonissos, foto: Nicu Cherciu

Oferte ANTALYA 4 zboruri s\pt\mânale din Bucure[ti c\tre aeroportul Antalya: • Miercuri, perioada 24.04 – 09.10.2019 (compania SunExpress).

• Vineri, perioada 17.05 – 04.10.2019 (compania Pegasus). • Sâmb\t\, perioada 25.05 – 28.09.2019 (compania SunExpress) • Luni, perioada 27.05 – 14.10.2019 (compania Pegasus).

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

Cursele charter sunt organizate de NOVA Travel, agen]ia tour operatoare parte a Grupului Eurolines România. Siguran]a, încrederea, confortul [i calitatea produselor oferite turi[tilor sunt priorit\]ile NOVA Travel pentru toate cursele charter pe care le organizeaz\ anul 2019.

Foto: Nicu Cherciu www.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

AVANPREMIER|:

VACANTELE ¸ CHARTER ALE SEZONULUI ESTIVAL 2019

1 zbor s\pt\månal din Bucure[ti c\tre aeroportul Alanya (Gazipasa): *Joi, perioada 13.06 – 19.09.2019 (compania Blue Air). 1 zbor s\pt\månal din Ia[i, perioada 17.06 – 19.09.2019 (compania Blue Air).

Cluj-Napoca, perioada 22.05 – 09.10.2019 (Pegasus). Hoteluri recomandate • Bosphorus Sorgun 5* AI – Side • Saphir Hotel Villas 4* – Alanya

• Eftalia Island 5* UAI – Alanya • Galeri Resort 5* UAI – Alanya • Crystal Sunset Luxury 5* - Side • TUI Magic Life Jacaranda 5* UAI – Side • TUI Magic Life Masmavi 5* UAI – Belek • Titanic de Luxe 5* UAI – Belek

CHARTERELE VERII 2019

Charter BODRUM / KUSADASI Bodrum este o destina]ie potrivit\ pentru cei care vor s\ îmbine confortul unui hotel all inclusive cu op]iunile de distrac]ie [i s\ viziteze obiective celebre.

Amplasat pe malul M\rii Egee, Bodrum are [i munte, vegeta]ie bogat\, gastronomie, istorie [i multe posibilit\]i de distrac]ie. Locul de na[tere al istoricului grec Herodot, Bodrum, g\zduie[te una din cele [apte minuni ale lumii, Mausoleul regelui Mausol. Mul]i compar\ Bodrum cu Ibiza sau cu Riviera Francez\ datorit\ cluburilor [i discotecilor sale! Muzeul de Arheologie Subacvatic\, Amfiteatrul Antic [i Turnul Otoman, Castelul Sf. Petru sunt obiectivele de neratat în Bodrum. Iar în împrejurimile sale merit\ vizitate Cetatea Efes [i Casa Sfintei Maria, Delta Daylan, insula Kos [i multe plaje superbe, pe care le po]i descoperi într-o croazier\. De asemenea, din Bodrum se ajunge u[or în Ku[adasi, o sta]iune de pe malul M\rii Egee, preferat\ pân\ acum de românii care aleg s\ se deplaseze cu ma[ina. Pute]i ajunge mult mai rapid în Ku[adasi la bordul unui avion charter cu destina]ia Bodrum, sunt doar 145 km între ce dou\ sta]iuni, transferul de la aeroport la hotel fiind inclus în pre]. Plec\ri c\tre Bodrum din Bucure[ti [i Cluj-Napoca, în fiecare miercuri, în perioada 05.06 – 11.09.2019 (Tarom). Hoteluri recomandate • Grand Efe 4* AI – Ku[adasi • Bodrum Beach Resort 4* AI – Bodrum • Grand Belish 5* AI – Ku[adasi • Fantasia Deluxe 5* AI – Ku[adasi • Le Bleu Hotel Resort 5* - Ku[adasi • Kefaluka Resort Hotel 5* UAI – Bodrum • Aqua Fantasy Aquapark Hotel 5*AI • Titanic Deluxe Bodrum 5* High Class AI – Bodrum • Rixos Premium Bodrum 5* UAI - Bodrum

CHARTER Creta, Chania Early Booking de pân\ la - 25% Pute]i alege o vacan]\ în cea mai mare insul\, în Creta, cea care se poate mândri c\ are din toate pentru to]i: [i munte [i mare, gastronomie, distrac]ie, art\ [i istorie. Chania, vechi port vene]ian [i fosta capital\ a insulei Creta, este unul dintre cele mai frumoase ora[e din Mediteran\ [i destina]ia unui zbor charter NOVA direct din Bucure[ti. În Chania sunte]i mai aproape de satele de munte [i e mai accesibil s\ face]i drume]ia în Cheile Samariei, printre cele mai lungi defilee din Europa. Or\[el romantic [i fermec\tor, Chania este vecin cu unele din cele mai spectaculoase plaje din Grecia,

Elafonisi [i Balos, dar nu ocoli]i nici Golden Beach, Platanias, Falassarna (plaja cu cea mai curat\ ap\ din Grecia) sau Gavdos. Creta-Chania plec\ri din Bucure[ti, în fiecare zi de luni, perioada 03.06 – 23.09.2019 (Aegean Airlines). Hoteluri recomandate în Chania • Golden Sun-Sand 2*BB (Chrissi Akti) • Eleftheria 3* HB (Agia Marina) • Giannoulis Grand Bay Beach Resort 4* AI (Kolymbari) • Giannoulis Santa Marina Beach 4*HB (Agia Marina) • Amalthia Beach Resort 4*BB (Agia Marina) • Kalyves Beach 4*AI (Agia Marina)

Y RL ING EA OK BO

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

Foto: Nicu Cherciu

lini b\trâni peste tot. În zona Paleokastritsa sunt plaje ascunse în golfuri pitore[ti [i o mân\stire veche. Plaje precum Kassiopi, Barbati, Agios Georgios sau Paradise sunt [i ele foarte apreciate. Cosmopolita capital\ Corfu, cu str\zile sale înguste, m\rginite de cl\diri elegante, m\n\stirea Sfântul Spiridon [i cele dou\ vechi fort\re]e, precum [i M\n\stirea Vlacherna, cel mai fotografiat loc din insul\, sunt printre atrac]iile de top ale insulei. Acestora li se adaug\ Achilleion, re[edin]a de var\ a împ\r\tesei austriece Sissi, m\n\stirea Pantokrator, [i sate vechi precum Kassiopi, Pelekas sau Benitses. Plec\ri din Bucure[ti, în fiecare joi, în perioada 13.06 – 12.09.2019 (Blue Air). Hoteluri recomandate • CNIC Hellinis 3* BB (Kanoni) • Yannis 3*HB (Ipsos) • Royal Boutique 3*BB (Kanoni) • Molfetta Beach 3*BB (Gouvia) • Palotel 3*BB (Gouvia) • Aeolos Beach Resort 4*AI (Perama)

CHARTER Rhodos

Creta, Hersonissos

CHARTER Creta-Heraklion La Heraklion, capitala insulei Creta, sunte]i mai aproape de vestigiile celei mai vechi civiliza]ii din Europa, cunoscut\ drept „minoic\”, de locul unde s-a n\scut Zeus, situat la nici 70 km. Centrul istoric al Heraklion, capitala insulei, este fermec\tor cu str\du]ele sale pietonale, cu terase, buticuri, fântâni [i biserici bizantine. Ora[ul este p\zit de Castelul Vene]ian (sec. al XV-lea), iar Muzeul de Arheologie se mândre[te cu una dintre cele mai bogate colec]ii din Grecia. Plec\ri din Bucure[ti, în fiecare mar]i, în perioada 04.06 – 24.09.2019 (Aegean Airlines). Plec\ri din Cluj-Napoca, în fiecare joi, în perioada 06.06 – 26.09 (Aegean Airlines).

Hoteluri recomandate • Elpida Apartments 2*RO (Gouves) • Bella Elena 3*RO (Malia) • Indigo Inn 3* HB (Hersonissos) • Golden Beach 4*HB (Hersonissos) • Castello Village Resort 4*HB (Gouves) • Aldemar Royal Mare 5*HB (Anissaras) • Nana Beach Hotel 5*AI (Hersonissos) • Creta Maris Beach Resort 5 AI (Hersonissos)

CHARTER Corfu Corfu este considerat\ cea mai verde insul\ din Grecia [i nu f\r\ motiv, dar [i plajele, peisajele [i atmosfera lini[tit\ fac din ea o destina]ie în care v\ dori]i s\ reveni]i. Dealurile îmbr\cate cu pini, l\mâi, vi]\ de vie [i smochini coboar\ în marea de un albastru adânc, sunt livezi de m\s-

O ofert\ complet\ de vacan]\ o are [i Rhodos, indiferent dac\ vre]i s\ v\ bucura]i de mare [i soare, s\ face]i sporturi nautice sau s\-i cunoa[te]i istoria, cultura [i gastronomia. Petreceri pân\ în zori au loc în Faliraki, Ialysos [i în capitala insulei, ora[ul Rhodos. Centrul istoric Rhodos este un obiectiv care nu trebuie ratat, aici fiind una dintre cele mai mari cet\]i medievale din Europa, inclus\ pe lista UNESCO. Între zidurile puternicei Cet\]i Rhodos sunt de vizitat Palatul Marelui Maestru, Palatul Guvernatorului, Templul Afroditei, Turnul cu Ceas [i Biserica gotic\. Cetatea Lindos, care vegheaz\ dou\ dintre cele mai frumoase plaje din Europa, templul zei]ei Nike [i Valea Fluturilor sunt alte obiective care merit\ vizitate în insul\. Plec\ri din Bucure[ti, în fiecare luni, în perioada 03.06 – 23.09.2019 (Aegean Airlines). Hoteluri recomandate • Lito 3*BB (Ixia) • Kresten Palace 4*HB (Kalithea) • Eagles Nest 4*AI (Pefkos)

BO EA OK RLY IN G

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

CHARTERELE VERII 2019

• Sentido Ixian Grand 5* AI (Ixia) • Eagles Nest 4*AI (Pefkos) • Avra Beach 4*AI (Ixia) • Pegassos Beach Hotel 4*AI (Faliraki)

CHARTER Santorini Cea mai celebr\ insul\ a Grecei este Santorini [i aceasta datorit\ peisajelor vulcanice, apusurilor aurii [i a satelor coco]ate pe corni[a muntelui, care dau impresia c\ stau s\ cad\ în apa de un albastru perfect a M\rii Egee. Dac\ a]i ajuns aici, nu rata]i capitala insulei, Fira, cu str\zile ei umbrite [i pline de magazina[e, dar mai ales localit\]ile Firostefani [i Oia, celebre pentru apusurile romantice. Pyrgos e de vizitat pentru bisericile sale [i atmosfera rustic, Akrotiri pentru vestigiile milenare, iar Kamari pentru plaj\ cu nisip negru. Plec\ri din Bucure[ti, în fiecare miercuri, în perioada 12.06 – 25.09.2019 (Tarom). Hoteluri recomandate • VP Prive Suites 2*BB (Perissa) • Enjoy Villas 3* BB (Kamari) • MaryBill 4* BB (Perissa) • Terra Blue 3*BB (Kamari) • Artemis 3* BB (Kamari) • Fenix Collection 3* BB (Perissa) • Afrodite Venus 4* BB (Kamari) • Rose Bay 4* BB (Kamari) • Splendour Resort 5* BB (Firostefani)

CHARTER Zakynthos Early Booking de pån\ la - 20% Zakynthos e în topul preferin]elor pentru plajele cu nisip fin, peisajele dramatice cu munte [i mare [i pentru planta]iile de m\slini, livezile de citrice [i p\durile de pini. Celebrele „pe[teri albastre”, golful unde se afl\ epava [i plaja Navagio sunt simbolurile insulei Zakynthos. Arcadele de piatr\ s\pate de mare ale grotelor Keri sunt ideale pentru snorkeling, dar dac\ vre]i doar s\ lenevi]i la soare, alege]i Dafni, Sf. Nicolae, Laganas, Kalamaki sau Vasilikos. În apropiere de Laganas se afl\ cea mai mare plaj\ de pe insul\, de cinci kilometri lungime, cu nisip [i intrare lin\ în ap\. Cei mai romantici vor fi fascina]i de apusurile de la farul Keri, iar pasiona]ii de istorie nu trebuie s\ rateze fort\rea]a vene-

Volcano Nea Kameni, foto: Nicu Cherciu

]ian\ [i turnul Ambeloravdis. Amatorii de via]\ de noapte pot fi g\si]i în cluburile din Laganas, Tsilivi, Argassi [i în capitala Zakynthos. Plec\ri din Bucure[ti [i Cluj-Napoca, în fiecare miercuri, în perioada

12.06 – 18.09.2019 (Blue Air). Hoteluri recomandate • Village Inn 3*HB (Laganas) • Strada Marina 4*BB (Zakynthos) • Atlantis 3*BB (Laganas) • Palmyra 3*BB (Argassi)

• Astir Palace 4*BB (Laganas) • Mabely Grand 5*BB (Kampoi) • Avalon 4*HB (Bochali)

SPANIA VARA 2019 Early Booking de pån\ la - 20% CHARTER Mallorca, Spania Peisajele variate, plajele întinse cu nisip sau ascunse în golfuri pitore[ti, mun]ii [i bogata ofert\ turistic\ fac din Mallorca, Spania, destina]ia de vacan]\ preferat\ de vedete [i milioane de turi[ti din toat\ lumea. Catedrale [i palate vechi, ora[e animate, sate izolate în mun]i sau sta]iuni animate a[teapt\ s\ fie descoperite în Mallorca. Peisaje sunt dramatice, cu munte [i mare, sunt sute de plaje întinse, cu nisip sau ascunse în golfuri, printre stânci, sc\ldate de apele clare ale Mediteranei. Merit\ vizitate Palma de Mallorca, capitala insulei, unde se afl\ Catedrala La Seu, Muzeul de Art\ Modern\ [i Contemporan\, Palatul Almudaina [i Castell de Bellver. Traseul prin mun]ii Serra de Tramuntana c\tre Sa Calobra, satul Valldemossa, locul unde s-au retras Frédéric

Chopin [i scriitoarea Georges Sand, Parcul Natural de Mondrago, Alcudia sunt doar câteva dintre atrac]iile din Mallorca. Plec\ri din Bucure[ti, în fiecare miercuri, în perioada 19.06 – 11.09.2019 (Blue Air). Hoteluri recomandate • HSM Reina del Mar 3*HB – El Arenal • HSM Canarios Park 3*AI – Magaluf • HSM Atlantic Park 4*HB – Magaluf • BG Java 4* BB – Playa de Palma • HSM President 4*HB – Alcudia • Valparaiso Palace Spa 5* BB– Palma

CHARTER Tenerife, Spania Situat\ în Oceanul Atlantic, aproape de Africa, Tenerife este o destina]ie exotic\ tipic\. E perfect\ pentru cei ce prefer\ vacan]ele active, care au la dispozi]ie, ziua, plaje întinse, parcuri acvatice atractive, trasee de drume]ii prin mun]i [i toate sporturile acvatice. Noaptea, distrac]ia se concentreaz\ în cluburi, baruri [i discoteci. Iubitorii de natur\ pot admira în mediul lor natural balene, delfini [i alte viet\]i marine, pe uscat fiind multe parcuri na-

]ionale unde se pot face tot felul de drume]ii. El Teide, cel mai înalt vârf muntos din Spania, inclus în patrimoniul mondial al UNESCO, face parte din Parcul Na]ional El Teide, care te impresioneaz\ cu peisajele sale „mar]iene”. Loro Park, cel mai mare parc tematic din Europa, Siam Park, un parc avatic care se poate mândri cu cel mai mare topogan din lume, ora[ele vechi cu arhitectur\ specific\, sta]iunile zgomotoase [i climatul însorit fac din Tenerife o destina]ie de neocolit. Plec\ri din Bucure[ti, în fiecare mar]i, în perioada 11.06 – 24.09.2019 (Tarom). Hoteluri recomandate • Los Dragos del Sur 3* BB – Puerto de Santiago • GF Fanabe 4* BB– Costa Adeje • Gala 4*BB – Playa de Las Americas • La Siesta 4*BB – Playa de Las Americas • Labranda Isla Bonita 4*AI – Costa Adeje • Sensimar Arona Gran Hotel 4* HB – Los Christianos • Hard Rock Hotel Tenerife 5*BB – Playa Paraiso

BO EA OK RLY IN G

CHARTERELE VERII 2019

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

baruri [i în centrele comerciale. În Marea Ro[ie sunt unele dintre cele mai frumoase bariere de corali din lume, iar o croazier\ combinat\ cu scufund\ri este ceva de neratat. Amatorii de istorie nu vor rata excursiile la Cairo sau mai ales la Luxor, probabil cele mai celebre obiective turistice din lume. Plec\ri din Bucure[ti, în fiecare duminic\, perioada 07.04 – 20.10.2019 (Air Bucharest). Hoteluri recomandate • Marlin Inn Resort 4* AI – Hurghada

CHARTER CIPRU Early Booking de pân\ la - 15% Ciprul, „Insula Afroditei”, v\ a[teapt\ cu frumuse]ea sa natural\, cu multe plaje, unele dintre cele mai frumoase din lume, cu mun]i înverzi]i, cu vestigii celebre, unice [i cu mult soare. Sunt de vizitat ora[ele Nicosia, capitala insulei [i unul dintre cele mai vechi ora[e din lume, Famagusta, cu atmosfera sa vene]ian\, odinioar\ principalul port al insulei, m\n\stirile ortodoxe din Mun]ii Trodoos, introduse în patrimoniul UNESCO [i Castelul Berengaria, unde Richard Inim\-de-Leu s-a c\s\torit, în 1191, cu Berengaria de Navara. Dar plajele cu ap\ deosebit de curat\ [i atmosfera lini[tit\ din Aya Napa, Limassol, Larnaca [i Paphos, principalele statiuni de pe litoral ca [i gastronomia local\, care combin\ re]etele grece[ti cu influen]ele turce[ti, italiene [i orientale, sunt cele care atrag un num\r din ce în ce mai mare de turi[ti aici. În Paphos a locuit frumoasa Afrodita [i, dup\ o baie în apele înspumate ale m\rii, se pot vizita Templul Afroditei, Fântâna Dragostei [i B\ile Afroditei. Plec\ri din Bucure[ti, în fiecare vineri, perioada 14.06 – 20.09.2019 (Blue Air). Hoteluri recomandate Zona de Sud • Melpo Antia Hotel Apartments 4* BB • Vassos Nissi Plage 4*BB - Ayia Napa

• Mediterranean Beach 4* HB– Limasol • Lordos Beach 4*BB – Larnaca Zona de Nord • Salamis Bay 5*AI –Famagusta • Kaya Artemis 5* UAI– Bafra

CHARTER Egipt-Hurgada Early Booking de pân\ la - 30% Fost sat de pescari, sta]iunea Hurghada, amplasat\ pe malul M\rii Ro[ii, este acum o înfloritoare destina]ie de vacan]\, cu plaje cu ap\ limpede precum cristalul [i hoteluri cosmopolite. Plaja [i marea foarte potrivit\ pentru scuba diving [i Snorkel [i toate sporturile extreme asigur\ relaxarea sau, dup\ caz, distrac]ia în timpul zilei. Noaptea, anima]ia se mut\ în restaurante,

• Bella Vista Resort 4* AI – Hurghada • Samra Bay Hotel 4* AI – Hurghada • Hurghada Seagull Resort 4* AI - Hurghada • Titanic Resort Aqua Park 4* AI – Hurghada • Titanic Palace 5* AI – Hurghada • Steigenberger Aqua Magic 5* AI – Hurghada Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

DESTINA}II • VACAN}| DE IARN| ~N EGIPT BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

VACANTA ¸ DE IARNA˘ ÎN EGIPT, CU BUNE SI ¸ CU RELE 25 S\ stai o s\pt\mân\ la soare, s\ faci plaj\ [i baie în Marea Ro[ie pe ni[te 30 de grade Celsius incredibile în timp ce în ]ar\ e cod galben de ger a fost ceva pentru care mul]umesc zeilor. C\ tot vorbim de o ]ar\ care credea-n a[a ceva.

N-am ales capitala Egiptului pentru vacan]a mea, ci un resort regesc din a doua cea mai popular\ sta]iune de la egipteni, Hurghada. Prima a r\mas Sharm el-Sheikh, dar de când cu aten]ion\rile Ministerului Afacerilor Externe de a nu mai c\lca prin Peninsula Sinai, ei bine, nam c\lcat pe-acolo. Prima mare bil\ alb\ o prime[te aceast\ ]ar\ pentru fapul c\ este ieftin\. Cu 500 de euro avion plus cazare la un resort de cinci stele all inclusive, în]eleg de ce se înghesuie românii în Egipt, mai ales iarna, ca s\ simt\ soarele [i temperaturile de var\ cu care noi o s\ ne mai întâlnim de-abia în mai.

Cea mai ieftin\ excursie la scuba diving e la Marea Ro[ie {i o alt\ bil\ alb\ o mai dau pentru distrac]ia din adâncuri. Da, echipamentul t\u de snorkeling, dac\ ai a[a ceva, este justificat într-o vacan]\ în Egipt, c\ci Marea Ro[ie te r\spl\te[te cu o faun\ extraordinar\ în adâncuri, [i anume cel mai viu colora]i pe[ti pe care i-am v\zut în via]a mea. Dar [i recife cu corali viu colora]i, pe care îi po]i admira mai ales dac\ alegi o excursie cu barca, la scuba diving. {i n-ai motive s\ nu alegi asta, pentru c\ serviciile sunt

irepro[abile, apa de un albastru unic, iar pre]ul incredibil: 20 de dolari/persoan\ pentru dou\ sesiuni de scufund\ri, plus mas\ pe barc\. Iar dac\ vrei instructor personal care s\ stea numai cu tine, îl po]i avea pentru al]i 10 dolari. Dar s\ fii în Egipt [i s\ nu vezi Piramidele e aiurea, a[a c\ o zi [i-o noapte le-am sacrificat pentru un drum criminal pân\ la Cairo, în c\utarea urmelor civiliza]iei antice. Ca s\-]i dai seama de supliciu, î]i spun doar atât: am plecat din Hurghada la 2 noaptea [i-am ajuns în Cairo la

10 diminea]a. Dar a meritat, pentru c-am v\zut ceva ca-n filme. {i nu m\ refer la vestigiile pentru care am tot respectul, pentru c\ era ca [i cum p\[eai peste 3.000-4.000 de ani de istorie. Vorbesc de oameni, locuri, obiceiuri. {i o fac, din nou, cu tot respectul, pentru c\ egiptenii, în simplitatea [i s\r\cia lor, sunt calzi, mode[ti [i mult mai ancora]i în prezent decât occidentalii atât de tehnologiza]i din ]\rile bogate. Au [i ei telefoane de ultim\ genera]ie, iar chestia asta am experimentat-o pe pielea mea

DESTINA}II • VACAN}| DE IARN| ~N EGIPT

26 atunci când pu[tanii egipteni îmi cereau s\ fac poze cu ei [i-mi atingeau p\rul: eram alb\, blond\ [i ciudat\.

În Cairo, nu-i vorba doar despre piramide; e [i smog [i s\r\cie cât cuprinde Norul \la de smog l-am v\zut pe viu a[a cum îl v\zusem doar în pozele alea din Beijing sau alte ora[e din China [i l-am sim]it în p\r, pe piele [i-n aerul pe care-l respiram. Norul de smog se poate vedea cu ochiul liber dac\ ajungi la un punct de observa]ie precum cel de la Moscheea lui Muhammad Ali. Priveli[tea e atât de sumbr\ [i de cenu[ie, c\ am zis pas la poza aia tradi]ional\ cu ora[ul, de sus. Ai zice c\ e normal, la un ora[ cu 22 de milioane de locuitori [i un trafic ca-n filmele indiene, s\ fie cu poluare [i praf. Dar praful \la de dou\ degete e rege acolo, fix ca un faraon în Egipt. Îl vezi pe ma[ini, pe cl\diri, pe geamuri, pe b\nci, pe animale [i pe oameni. Bine, la ultima faz\ exagerez, dar ca s\n]elegi fenomenul, î]i explic a[a: locuitorii din Cairo î[i acoper\ ma[inile cu huse din alea de cârp\, pe care le folosea [i românul înainte, dar din cauz\ de ger. Vorbeam de s\r\cie [i da, în Egipt, te love[ti de ea la tot pasul. Chiar [i tu, românule, o s\ te sim]i ca un miliardar excentric atunci când vei traversa cartiere întregi cu oameni care locuiesc în case pe jum\tate d\râmate sau

chiar colibe din lut [i paie. {i-n capitala Cairo e la fel, mai ales la periferia pe care trebuie s\ o traversezi pentru a ajunge la Piramidele din Giza [i la Sfinx, chestiile pe care trebuie s\ le bifezi, c\ de-aia ajungi acolo. Este trist s\ vezi cum a dec\zut o civiliza]ie veche de 4.000 de ani [i care, pe vremea faraonilor, a reu[it s\ construiasc\ câteva dintre cele mai mari minuni ale lumii. Azi, egipteanul de rând tr\ie[te cu vreo 40-50 de dolari pe lun\ [i orice dolar pe care îl prime[te de la vreun turist pentru vreo chestie pe care o vinde îi face ziua mai bun\. De-aia bac[i[ul poate face diferen]a între un chelner ciufut [i cel mai bun prieten al t\u. {i de-aia turi[tii sunt privi]i de localnici ca ni[te bancnote ambulante, c\ci pân\ [i elevii adu[i de profesori la muzee te abordeaz\ cu ceea ce a devenit un fel de salut local: „Money?“.

Traficul [i transportul în comun sunt lucrurile care-]i aduc aminte c\ e[ti în Africa {i lucrurile care ar trebui s\ te fac\ s\ apreciezi ce se-ntâmpl\, zilnic, pe bulevardele bucure[tene. E drept c\ nu trebuie s\ compari cu mai r\u, ci cu mai bine, îns\ trocariciul vechi, mizerabil [i aglomerat care servea drept mijloc de transport pentru cei f\r\ ma[in\ m-a întristat. În mintea mea ipohondr\, în genul \sta de ma[in\ nu c\l\toreai doar cu oameni, ci [i cu o groaz\ de viru[i de boli exotice rare. Eu am fost în noiembrie, când temperaturile erau omene[ti, de doar 27 de grade. Imagineaz\-]i cum e s\ mergi cu microbuzele astea uzate vara, pe circa 40 de grade, c\ci întâlnirea cu aerul condi]ionat sigur n-a avut loc. Am avut, s\ zicem, onoarea s\ încerc pe pielea mea o dubi]\ din asta care aduce cu bunicul lui Daewoo Damas,

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

atunci când am f\cut transferul de la resortul în care eram cazat\ spre portul din Hurghada, pentru scubadiving. Pentru cinci minute, s\ zicem c\ rezi[ti.

Egiptenii au propriile lor reguli de circula]ie: claxonul [i tupeul Dac\ vrei s\ vorbim despre trafic, trebuie s\ încep cu pietonul. Adic\ omul c\ruia i s-a

urât cu via]a, dac\ vrea s\ traverseze. Zic asta pentru c\ în Cairo nu exist\ reguli de circula]ie sau semafoare pe care s\ le bage cineva în seam\ [i fiecare se descurc\ cum

poate. {i se salveaz\ cine poate, pentru c\ eu, de la ad\postul microbuzului turistic care avea avantajul gabaritului pe [oselele asfixiate de ma[ini, m-a[teptam din clip\ în clip\ la accidente. Ca s\-n]elegi, oamenii \[tia nu dau semnal când schimb\ banda, cel mult dau un claxon. De fapt, ei claxoneaz\ tot timpul, dar n-ai putea ghici motivul. Îi salveaz\ faptul c\ blocajele nu-]i permit s\ mergi cu vitez\ [i c\ ma[inile lor au frâne bune. E inutil s\-]i spun c\ nu este cazul s\ te interesezi de unde po]i închiria o ma[in\. N-ai ce face cu ea în Cairo, pentru c\ n-ai [ti s\ conduci ca egiptenii. Iar la drum lung, în Egipt, nu te bagi. Pericolul r\pirilor exist\ la tot pasul, acesta fiind [i motivul pentru care în microbuzul nostru s-a aflat [i un poli]ist înarmat, pe tot timpul excursiei. {i motivul pentru care

VACAN}| DE IARN| ~N EGIPT

check point-urile sunt dese [i enervante, mai ales pe traseul spre Luxor, aflat în apropierea grani]ei cu Sudanul.

Zbor cu balonul cu aer cald peste Valea regilor

Poluarea: realitatea sup\r\toare din spatele vestigiilor aurite Nu c-am fi noi, românii, ni[te educa]i în materie de ecologism [i chestii de genul (vezi gunoaiele pe care le las\ turistul roman dup\ un 1 Mai la iarb\ verde), îns\ iar\[i î]i spun c\ se poate [i mai r\u. Se poate s\ vezi un fel de mini Glina în mijlocul Capitalei, se poate s\ vezi mun]i de pet-uri [i alte gunoaie plutitoare pe Nil, în timp ce tu, ca turist, ar trebui s\ admiri acest fluviu de pe un vas croazier\. Se poate s\ mergi kilometri întregi cu vreo coaj\ de banan\ în mân\ sau cu vreo sticl\ goal\ de ap\ pentru simplu fapt c\ în acest ora[ nu prea exist\ cultura co[urilor de gunoi. Nu vreau s\ jignesc, de[i nu e vorba chiar despre cea mai s\rac\ ]ar\ din Africa, dar aici, gestul de a arunca gunoiul pe jos sau de a scuipa cojile de semin]e (de-ale lor) sunt la fel de fire[ti ca acela de-a conduce f\r\ s\ te opre[ti la vreun semafor. Sau de a te întâlni cu un cal sau cu o vac\ la stop.

Drumurile lor impecabile, prin de[ert, o lec]ie ustur\toare pentru noi Cum spuneam, o vacan]\ din asta vine [i cu bune, dar [i cu rele. Cu toate acestea, recunosc c\ egiptenii [i Egipul au farmecul lor, ba chiar [i o calitate pe care sigur n-o g\se[ti la mul]i români sau chiar la mul]i europeni. Le place s\ munceasc\ [i, a[a cum au ar\tat-o secolele de istorie, s\ construiasc\. Dincolo de mizeria din ora[ul vechi, în Cairo se prefigureaz\ un ora[ nou cu blocuri moderne [i cu o arhitectur\ original\, dup\ care dezvoltatorii de la noi ar trebui s\ ia noti]e. Templul Abu-Simbel

De ]inut minte! Drumurile sunt alt\ poveste frumoas\ pe care am înv\]at-o în cele [apte ore, cât a durat c\l\toria mea din Hurghada spre Cairo: oamenii \[tia au contruit [osele impecabile prin de[ert. {i ]ara lor este 90% de[ert. {i-nc\ ceva care-l doare pe c\l\tor! Toaletele din de[ert au fost o surpriz\ frumoas\ pentru mine, c\ci în popasurile pe care le f\ceam „in the middle of nowhere”, g\seai un fel de templu al nevoilor fiziologice, cu loc pentru toate femeile pi[\cioase din autocarele turistice. {i hârtie igienic\… pe m\sur\. Pl\teai un dolar, dar te sim]eai ca un faraon.

Oana Iana

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO • CAMPING ÎN SAHARA, MAROC

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

Privind în urm\ la vacan]a noastr\ în Maroc, o experien]\ anume îmi apare cu claritate în minte: noaptea petrecut\ în de[ertul Sahara. S-a nimerit s\ fie la mijocul sejurului nostru în Merzouga, or\[elul de la marginea dunelor Erg Chebbi.

Atât de concentrate [i de bine impregnate în memorie mi-au r\mas acele zile, încât le-am dedicat un articol întreg. Foto: Bogdan Ni]\ © https://www.unanhaihui.ro

MAROC Camping în Sahara

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO

Cum am ajuns în Erg Chebbi Drumul din Marrakech în Merzouga nu sun\ a[a de impresionant în num\r de kilometri, 560, îns\ în realitate ne-a luat mai bine de 12 ore s\-l parcurgem. La dus l-am „spart” în dou\ [i am f\cut o oprire în Ouarzazate, pentru c\ voiam s\ vedem zona dintre Mun]ii Atlas [i de[ert. La întors, l-am parcurs dintr-o bucat\ [i singurul lucru care ne-a f\cut s\ nu sim]im oboseala a fost faptul c\ am avut primele locuri în autocar [i ne-am uitat fascina]i prin parbriz, ca la un film. Sunt multe op]iuni de transport, de la închiriat ma[in\ [i pân\ la formarea unui grup [i pornirea într-un tur organizat, îns\ noi am ales Supratours, una dintre cele dou\ companii marocane de transport ce acoper\ întreaga ]ar\. Cealalt\ se nume[te CTM [i este compania na]ional\.

Trebuie spus c\: • Supratours ajunge în Merzouga, CTM, nu. • Supratours este considerat\ o op]iune de transport mai potrivit\ pentru turi[ti, deoarece nu opre[te în toate or\[elele în care are sta]ie CTM. Asta este [i bine [i r\u, pentru c\ dac\ vrei opriri intermediare pe drumul dintre Marrakech [i Merzouga, de exemplu în or\[e-

Foto:Anca Alina Du[e, © https://www.unanhaihui.ro

Foto:Anca Alina Du[e © https://www.unanhaihui.ro

CAMPING ÎN SAHARA, MAROC

Foto: Bogdan Ni]\, © unanhaihui.ro

Foto: Bogdan Ni]\, © https://www.unanhaihui.ro

lul Skoura, atunci CTM este singura op]iune. • Exist\ mai multe curse diurne [i nocturne. • La momentul la care public\m acest material, nu se pot face rezerv\ri on-line la Supra-

tours, dar se pot consulta orarul [i tarifele. Ca o not\ de subsol, drumul taie mun]ii Atlas, în cea mai mare parte a sa având o singur\ band\ pe sens. Drumul are sec]iuni noi,

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

ref\cute excelent, dar [i zone d\t\toare de ceva emo]ii, în care fie asfaltul s-a surpat [i e doar p\mânt, fie versan]ii arunc\ pietre [i noroi pe carosabil. Dup\ aceast\ sec]iune, urmeaz\ o zon\ prede[ertic\ imens\, care alterneaz\ cu oaze de verdea]\ întinse [i or\[ele pline de via]\, cu o arhitectur\ joas\, în culoarea p\mântului. Drumul aici e lin, drept, infinit. Se circul\ relativ încet, nu am v\zut vitezomani de niciun fel, iar ziua nu am identificat nicio provocare pentru cei ce doresc s\ închirieze ma[in\. Noaptea îns\, e alt\ poveste. Tot ce mi[c\ ziua complet nesemnalizat, se transform\ întro provocare dup\ apus: oameni pe jos, pe m\gari, pe biciclete, pe motorete…to]i ace[tia devin greu vizibili dup\ l\sarea întunericului. Se conduce mult pe baz\ de claxon [i cred c\ doar viteza redus\ împiedic\ producerea unui num\r mare de accidente.

Unde ne-am cazat în de[ert Mai întâi s\ v\ spun un secret: de[ertul de lâng\ Merzouga nu este de fapt Sahara. Celebrele dune Erg Chebbi sunt cumva poarta de intrare în adev\rata Sahara, care începe, dup\ cum ne-a ar\tat beduinul care ne-a înso]it, dup\ un perete de stânc\ înalt, în Alegeria. Marocul are mai multe erg-uri – zone întinse de dune formate de vântul care aduce de[ertul din Sahara, cum ar fi Erg Chigaga, lâng\ M’hamid. Dar numai Erg Chebbi are dune de 150 m în\l]ime [i este, dup\ mine, atât de fotogenic! Acesta este drumul caravanelor [i Erfoud [i Rissani sunt ora[ele dezvoltate din comer], la marginea Erg-ului. Noi l-am ales pe cel mai mic dintre ele – Merzouga, pentru op]iunile de cazare variate [i proximitatea cu de[ertul. Cel\lalt or\[el, cu acelea[i avantaje, se nume[te Hassilabied. Am ales Chez Tihri “Suerte Loca” pentru dou\ nop]i petrecute la marginea dunelor (unde am fost practic „abuza]i” cantitativ [i calitativ cu mâncarea delicioas\) [i o noapte memorabil\ petrecut\ în de[ert. Gazda noastr\ ne-a luat din sta]ia de autocar Supratours din Merzouaga [i, în câteva minute, am ajuns în acest loc cu alur\ de kasbah auster la exterior, dar cu înc\peri spa]ioase, decor din 1001 de nop]i [i … piscin\ la marginea dunelor!

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO • CAMPING ÎN SAHARA, MAROC Cum am rezervat excursia în de[ert Cred c\ ne-am apucat cu câteva luni înainte s\ ne uit\m dup\ op]iuni de excursii în Sahara. Am aflat cu ocazia asta c\ exist\ nenum\rate tururi din Marrakech [i din alte ora[e mari „în de[ert”, îns\ multe dintre ele nu merg chiar pân\ în Sahara din cauza distan]ei foarte mari

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

sau sunt mult prea „pe fug\”. Unul dintre cele mai populare formate este Marrakech – Merzouga [i retur, totul comprimat în 3 zile [i 2 nop]i (una în Dades Valley [i una în de[ert), de regul\ într-un grup restrâns de participan]i (8 persoane). Costul unui tur de genul acesta variaz\ destul de mult, în func]ie de servicii, îns\ în general l-am g\sit pe la 220 – 250 $/pers.

Foto: Anca Alina Du[e, © unanhaihui.ro

Foto: Bogdan Ni]\, © unanhaihui.ro

Cum noi voiam s\ petrecem trei nop]i numai în de[ert [i pân\ acolo s\ ne oprim de câteva ori pe drumul celor 1000 de Kasbah-uri, nu ne-am potrivit cu niciunul [i am ales varianta noastr\ preferat\: pe cont propriu. A[a c\, în loc s\ opt\m pentru un tur organizat, ne-am cazat în Merzouga [i ne-am rezervat experien]a noastr\ în de[ert, 100% personalizat\ la fa]a locului. Ne-au ajutat chiar gazdele noastre de la Chez Tihri. Nici nu a fost greu, c\ci ]arcul cu dromaderi era chiar la poarta din spate a kasbah-ului…

La ce s\ te a[tep]i când campezi în de[ert Am pornit la drum dup\-amiaz\, când c\ldura se mai înmuiase [i umbrele începuser\ s\ se lungeasc\. Primul lucru, am f\cut cuno[tin]\ cu Ahmed [i cu cei doi dromaderi: Bob Marley, masculul matur, lini[tit, [i cu prietena lui, care vocifera înfundat. Am remarcat grij\ [i r\bdarea cu care Ahmed le-a preg\tit de drum [i lea a[teptat s\ se acomodeze cu noi. Din Wadi Rum (Iordania), am înv\]at c\, pentru un plus de confort, pozi]ia în [aua de pe dromader este cumva în semi-lateral, cu un picior flexat pe aceea[i parte ca cel liber.

Mâncare din de[ert pui ca fel principal, urmat de un platou cu fructe. Simplu [i s\]ios! Îns\ în zilele petrecute în kasbah-ul de la la marginea de[ertului, s-a exagerat mult cu m\ncarea, în toate privin]ele.

Foto: Bogdan Ni]\, © unanhaihui.ro

La fel ca [i cazarea, aspectul culinar poate diferi mult. Noi am avut parte de o mas\ tête-à-tête amenajat\ într-unul din corturi, cu salat\ marocan\ în deschidere [i tajin de

Ne-am oprit pentru acel moment magic al zilei – apusul, care în de[ert cap\t\ propor]ii infinite. Am stat cu spatele la Algeria [i la luna care începuse s\ se contureze, privind caravanele ca ni[te m\rgele, pierdute printre sutele de dune. Greu de descris [i greu de egalat acest moment. Câteva zeci de minute mai târziu am ajuns în campingul nostru. Aici fac o parantez\ m\ri[oar\ pentru c\ vreau s\ v\ spun ceva: în materie de camping în de[ert se poate cam orice. Am studiat op]iunile de cazare [i am g\sit ni[te glamping-uri deosebit de cochete, impecabile [i cu tot confortul necesar. De fapt, nu! Cu mult peste confortul necesar! Greu de crezut c\ sunt în mijlocul unei m\ri de nisip. Ne-am consolat îns\ cu pre]ul, de la câteva sute de euro pe noapte la peste o mie, [i ne-a ie[it din grij\. La popul opus, sunt bivuacele. Dormi în aer liber, într-un sac de dormit a[ternut pe un pled, sub o prelat\. Sau într-un pat, montat direct în de[ert, f\r\ nimic altceva deasupra. Calea de mijloc: cortul berber. Ceva asem\n\tor cu ce am avut în Wadi Rum (Iordania), am primit [i aici, la început de Sahara. Înalt, c\ptu[it cu material textil pentru izolare [i aspect, cu dou\ sau patru paturi simple, dotate cu p\turi groase (noaptea este frig în de[ert) [i cu posibilitatea de a închide u[a pe din\untru. A fost

Foto: Anca Alina Du[e, © unanhaihui.ro

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO • CAMPING ÎN SAHARA, MAROC

absolut decent pentru cele câteva ore de somn. Am vrut s\ subliniez „cele câteva ore de somn” pentru c\ ne-am întins cu fotografiile [i cu pove[tile berbere târziu în noapte, iar apoi, dup\ ce am închis ochii, ne-au trezit „alarmele” care stigau: “Sunrise! Sunrise, guys”!

Experien]e adiacente în de[ert •

C\]\rat pe dune – „pentru una de 100 –

150 de m în\l]ime lua]i în calcul cam 1,5 – 2 h de urcat”, ne-a sf\tuit ghidul nostru [i d\m mai departe înv\]\tura. Bine de [tiut, mai ales dac\ vre]i s\ vede]i apusul sau r\s\ritul de pe una dintre cele mai înalte. S\ încerca]i asta în miezul zilei, când temperaturile sunt ridicate, e cam sport extrem. • Sandboarding – ce s\ zic, sun\ bine dac\ te duce cineva cu buggy-ul sau cu o ma[in\ 4x4 pân\ în vârful dunei. Dac\ nu, ajungi atât

Foto: Bogdan Ni]\, © unanhaihui.ro

Haine potrivite pentru de[ert S-au dovedit foarte utile e[arfele berbere cump\rate din Ait Ben Haddou, folosite a[a cum ne-a înv\]at vânz\torul: pentru a ne acoperi capul [i ceafa, iar la o adic\, în cazul unei furtuni de nisip, [i fa]a. În rest, recomand\rile generale se îndreapt\ c\tre: • c\ma[\ sau bluz\ în culori deschise, din materiale naturale, ideal cu mânec\ lung\. Pe distan]e scurte ni s-a parut confortabil [i cu tricou,

îns\ când am facut plimb\ri mai lungi, am preferat mâneca întreag\. • pantalon/fusta lung\, trei-sferturi sau pân\ la genunchi, atât pentru protec]ie solar\, cât [i pentru conven]iile sociale: de[i obi[nui]i cu turi[tii, marocanii sunt totu[i conservatori [i nu apreciaz\ expunerea îndr\znea]\ a pielii. • la înc\l]\minte este discutabil: ghidul nostru mergea în [lapi. A[ recomanda totu[i sandale fixe pe

picior [i înc\l]\minte sport, de trekking. O s\ intre nisip, dar m\car piciorul este mai protejat. • protec]ie solar\ pe zonele expuse [i, dac\ nu vi se potrive[te e[arfa berber\, ceva pe cap. • noaptea se las\ r\coarea, iar iarna se face frig bine de tot, spre zero grade. Deci hainele groase, de la hanorac la geac\, c\ciul\ [i [osete lungi, prind bine. • în zona de accesorii a[ adaug\ un buff, bun oricând.

Foto: Anca Alina Du[e, © unanhaihui.ro

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

de obosit sus, încât pentru cele câteva secunde de coborâre, nu prea merit\. • Condus în vitez\ prin de[ert – po]i mima un Paris-Dakar [i sim]i adrenalina într-un vehicul 4x4 • Plimb\ri agale cu dromaderul – poate cea

mai lini[tit\ [i original\ experien]\ oferit\ de de[ert, mai ales când animalele par bine îngrijite [i le este apreciat\ valoarea. • {edin]e foto – s-au obi[nuit [i localnicii, ba chiar au început s\ se priceap\ [i ei la fotografii, având în vedere cererea foarte mare din

Sfaturi • Dac\ este ceva sup\r\tor în de[ert, apoi sunt aceste mu[te micu]e, excesiv de “prietenoase” [i tupeiste. Nu pi[c\, nu fac nimic, dar sunt multe [i se pare c\ obosesc repede, devreme ce insist\ s\ se a[eze pe tot ce prind cu sânge cald. Din fericire, odat\ cu înserarea, se potolesc total. • În de[ert nu sunt ]ân]ari, îns\ la marginea sa, unde este vegeta]ie, da. • {erpi [i scorpioni sunt, îns\ foarte-foarte rari pe drumurile b\tute. Adic\ trebuie s\ fi norocos s\ îi vezi [i deosebit de ghinionist s\ fi mu[cat/în]epat. • Dac\ merge]i s\ face]i trekking pe cont propriu în de[ert este important s\ ave]i sim]ul orient\rii cu voi [i s\ nu v\ aventura]i prea departe de baz\. Erg Chebbi are 28 de kilometri de dune, din nord [i pân\ în sud [i 5-7 km de la est la vest, dup\ care este grani]a cu Algeria [i de acolo începe adev\rata Sahara. {tiai c\ de[ertul Sahara este aproape la fel de mare ca întreaga suprafa]\ a Statelor Unite? Nu e de r\t\cit pe aici. • Este esen]ial s\ ave]i ap\. În cadrul tururilor organizate, aceasta va sta bine proptit\ sub [aua dromaderului, dar este bine s\ v\ asigura]i c\ ave]i destul\. De asemenea, [erve]ele umede [i uscate, pentru c\ se vor dovedi foarte utile. • Cur\]enia în de[ert, un aspect foarte important asupra c\ruia a[ insista un pic. În Maroc nu sunt pungi de plastic. Este minunat! Dar sunt sticle de ap\ [i toat\ gama de produse care se comercializeaz\ în ambalaje de plastic [i care nu trebuie s\ ajung\ printre dune. M-a impresionat ghidul nostru care a adunat plasticele ie[ite în drumul de întoarcere, dup\ noaptea petrecut\ în de[ert, a[a c\ i-am urmat [i noi exemplul. Ajut\ mult con[tientizarea [i implicarea fiec\ruia.

partea turi[tilor. A[a ne-am ales [i noi cu unul dintre pu]inele cadre împreun\.

Itinerariu pentru trei nop]i în de[ert Dac\ tot am ajuns pân\ aici, pur [i simplu nu merita s\ st\m doar o noapte. De[ertul este magic [i, cel mai probabil, am fi regretat c\ nu am mai fi putut r\mâne. Am cânt\rit bine înainte de a opta pentru trei nop]i cu dou\ zile full de explor\ri de[ertice [i credem c\ am f\cut alegerea bun\. • Ziua 1 În prima zi am ajuns seara târziu, a[a c\ nu a mai fost timp decât de o cin\ frugal\ [i discu]ii despre România [i Maroc, cu gazda noastr\, la fel de curioas\ despre cum e la noi, cum eram [i noi despre cum e la ei. • Ziua 2 A doua zi, dup\ micul-dejun, am ie[it „în spatele casei”, printre palmierii planta]i ca s\ amâne înaintarea de[ertului, la c\utat de anim\lu]e. Ar[i]a prânzului ne-a gonit înapoi, la r\coarea [i confortul divanelor din jurul fântânii interioare. Am profitat pentru a face un tur al propriet\]ii, pe care vi l-am ar\tat aproape live pe Instagram Stories. Apropos de asta, exist\ Internet în de[ert! {i unul chiar bun, cel pu]in în zona public\ de la Chez Tihri. Dup\-amiaz\ am pornit c\tre camping, unde am [i înnoptat. A treia zi, dup\ r\s\rit [i o încercare epuizant\ de sandboarding pe duna vecin\, am pornit înapoi spre Merzouga. Prânzul ne-a fost de ajutor pentru a mai recupera din orele nedormite în noaptea în de[ert, iar dup\-amiaz\ am pornit din nou la o plimbare printre dune, în c\utare de [opârle. Ne-am întors dup\ apus [i ne-am relaxat în gr\din\ pân\ au ap\rut stelele [i nesfâr[itele platouri de mâncare. Oamenii \[tia chiar au exagerat cu ospitalitatea [i cu specialit\]ile pe care ni le-au preg\tit! Am men]ionat c\ eram singurii oaspe]i?

Costuri în de[ert Deci, cât ne-a costat toat\ experien]a din de[ert, timp de trei zile? • Bilete de autocar dus-întors, Marrakech-Merzouga: 960 MAD/2 pers. (aprox. 90 EUR)

2 nop]i de cazare la marginea de[ertului [i 1 în de[ert – 156 EUR/2 pers. • Cinele fabuloase – 48 EUR/2 pers. • Altele: 160 MAD (aprox. 15 EUR)

• Total: 309 EUR/2 pers./3 zile • Numerarul este rege aici [i ajut\ s\ ave]i bani m\run]i. Cred c\ am z\rit un ATM în Merzouga, îns\ nu ne-am bazat pe el.

În materie de de[ert marocan, Erg Chebbi s-a dovedit a fi o alegere excelent\ pentru noi [i cu siguran]\ una ce merit\ luat\ în calcul de oricine î[i dore[te o experien]\ asem\n\toare. O recomand\m înzecit!

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

Desen de Hora]iu M\l\ele, Foto: Just VISION

INTERVIU • ION CARAMITRU

„MA˘ SIMT LIBER!”

ION CARAMITRU 38

1. A]i afirmat acum 28 de ani c\ „am `nvins”! Acum ce crede]i? Am `nvins? Nu am învins deloc! Fa]\ de „ce s-a întâmplat pân\ a se întâmpla ce se întâmpl\ acum”... A fost în perioada romantic\, imediat dup\ ‘22, pân\ la mineriad\, o speran]\, ca s\ spun a[a, de la care România a început s\ piard\.

{i a coborât tot mai jos, a mers tragic de jos. Practic, nu s-a întâmplat nimic. Defini]ie: Cei mai ortodoc[i comuni[ti de ieri sunt cei mai s\lbatici capitali[ti de azi. Ce s-a întâmplat cu ace[ti oameni? Cum s-au conservat ei? Ei au r\mas în vechile re]ele, de dinainte

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

„Libertatea de a gåndi, `n interiorul profesiunii mele, nu mi-o poate lua nimeni!”

de ‘89, pentru a-[i servi interesele lor comune. Securi[tii, de exemplu, [i-au f\cut ori firme de paz\, ori au intrat în politic\ [i afaceri. {i s-au insinuat, mai ales, în partidele istorice. PN}CD-ul a fost prima lor victim\ [i cea mai important\. A c\zut prad\ unor infiltr\ri succesive. Pe de alt\ parte, „emana]ii” au furat cu mare dragoste. De exemplu, au f\cut un prim împrumut la b\nci, cu care au construit ceva, iar urm\torul imprumut a fost garantat cu investi]ia f\cut\ din primul împrumut, [amd. ~ntâi un hotel, pe urm\ cinci, pe urm\ o companie de zbor, toate plecate de la primul împrumut, care nu s-a mai returnat niciodat\. Ast\zi se vede cu ochiul liber modul `n care s-a ac]ionat. ~n ce priveste politica de azi, partidul care p\streaz\ „în cuget [i sim]iri”

r\d\cinile partidului comunist s-a degradat în a[a hal încât a ajuns acum la forma lui cea mai inept\. {i de aici pân\ la ideea c\ noi suntem pro[ti, iar ei de[tep]i a fost doar un pas. De fapt, nu e deloc a[a. Ba e chiar pe dos. Lu\rile de pozi]ii ale genera]iei tinere, considerate ast\zi lovituri de stat, sunt legitime [i justificate. Imaginea României în lume a ajuns de belea! Nu [tiu dac\ pute]i publica ce v-am spus, dar dac\ mi-a]i pus întrebarea asta... Nu am învins. Din p\cate, am deschis doar un culoar speran]ei de[arte! Auzim mereu o vorb\ care face azi istorie: „la vremuri noi, tot noi!” Oare cine spune aceste lucruri?! Michael Boyd, directorul artistic al Royal Shakespeare Company, spune

despre Dvs. c\ v\ num\ra]i printre cei mai buni 10 interpre]i `n rolul Hamlet. Pe ce loc a]i pune Hamlet `n cariera Dvs.? F\r\ doar [i poate, Hamlet reprezint\ culmea cea mai înalt\ pe care am urcat. Jucat în perioada comunist\, de teroare, de dictatur\, Hamlet a însemnat mult mai mult decât ne-am putea închipui. Pe de alt\ parte, am avut [i un noroc uria[. Dup\ un an de vizion\ri cu comisiile ideologice, s-a `ncercat modificarea de esen]\ a spectacolului. {i totu[i, printr-o minune, spectacolul a fost jucat a[a cum l-am construit. Minunea s-a numit „tovar\[ul Croitoru”, [eful PCR Bucure[ti. ~n fond, cine e, de fapt, Hamlet? Hamlet e un tån\r înzestrat, cultivat, cu farmec, n\scut s\ conduc\ o ]ar\. Nu apuc\ s\ o fac\ deoarece tat\l lui, care ar fi trebuit s\ îi lase prin

INTERVIU • ION CARAMITRU

succesiune tronul, este ucis de fratele s\u care o ia de nevast\ [i pe mama lui. Ne afl\m în situa]ia în care un cuplu dictatorial, care st\pâne[te o ]ar\, î[i între]ine puterea prin teroare [i for]a armelor. Ori, România nu era oare în aceast\ situa]ie? Genera]ia tân\r\ nu era aceea care avea [i nevoia [i dreptul de a se exprima împotriva regimului? Situa]ia lui Hamlet era [i a mea, [i a ta, [i a celorlal]i care visau s\ scape de sistem. Tot ce am ]esut în jurul acestei pove[ti – [i era vorba de situa]ia în care era România – a f\cut ca aceast\ pies\ s\ devina incendiar\. ~ntâmplarea a f\cut, [i nu cunosc am\nuntele de culise, ca „tovar\[ul Croitoru” s\ vin\ la vizionare, singur. ~nainte de asta fuseser\m avertiza]i de comisie c\, dac\ nu facem modific\rile cerute, spectacolul nu se va juca [i c\ vor exista consecin]e. Noi am spus, bine, atunci, nu juc\m. Ba mai mult de atât, am transmis ultimei comisii de cenzur\ c\, în cazul în care spectacolul va fi interzis, o scrisoare trimis\ la sora mea, în Elve]ia va ajunge la „Europa liber\”, [i toat\ lumea va [ti c\, în România, Shakespeare [i Hamlet sunt interzi[i. Cineva mi-a spus: dumneata [tii ce spui acolo [i ce se poate întâmpla? Am spus da. A, [i totu[i?, a zis. {i totu[i!, am r\spuns. Eram la limita r\bd\rii. A[a ne-am trezit pe cap cu „tovar\[ul Croitoru”. Vizionarea a durat cinci ore [i un sfert. Ne-a spus „bravo”, e un spectacol minunat, pute]i s\-l juca]i. {i n-a cerut nicio t\ietur\, nimic. Nici ast\zi nu [tiu cum s-a ajuns la asta, ce s-a întâmplat `n culise! {i a[a spectacolul s-a jucat, [i înainte [i dup\ ‘89, timp de 7 ani, peste 200 de spectacole. Spectacolul a fost v\zut la Londra în ‘90 de un public avizat, 5 seri la rånd [i imediat la Dublin, pentru `nc\ 3 reprezenta]ii. Câ]iva ani mai târziu, când revista Times a organizat o mas\ rotund\ pe tema destinului acestei piese [i a performan]elor actorilor care s-au f\cut remarca]i jucand-o, am fost inclus pe lista primilor 10 actori ai tuturor timpurilor, în rolul lui Hamlet. Asta nu înseamn\ c\ nu sunt [i al]i actori care ar fi meritat un loc pe aceast\ list\. Polonia, Cehoslovacia, Rusia au avut interpre]i minuna]i `n acest rol, dar nu au fost v\zu]i, a[a cum am fost v\zut eu. Interpretarea lui Hamlet presupune o anumit\ structur\ mental\ [i sufleteasc\ [i, cum spunem noi, s\ existe o potriveal\. Nu oricine

se potrive[te cu acest personaj. Au fost jucate multe spectacole în lume, unde „potriveala nu s-a potrivit”. Artele se democratizeaz\, se modernizeaz\. I-a venit, oare, vremea [i lui Shakespeare? Care din abord\ri – clasic\ sau modern\ – v\ este mai aproape? Shakespeare e dramaturgul care suport\ cele mai îndr\zne]e abord\ri, are personaje viabile, care pot fi raportate timpului nostru. Ca s\ v\ dau un exemplu plastic, la sfâr[itul piesei Richard III, personajul aflat pe cåmpul de b\t\lie, învins [i singur, url\ ca un nebun: „Regatul meu pentru un cal!” Richard al III-lea al timpurilor moderne cere acum un elicopter [i, culmea, chiar îl ob]ine. Din p\cate, uneori, modernizarea s-a facut `n exces, iar excesul a omoråt ceea ce are „imponderabil” textul shakespearian – poezia! Dar, sunt de acord cu „aducerea la zi” a gândirii shakespeariene. Personajele lui, privite ca oameni, se nasc, tr\iesc [i mor. Iar `n interiorul acestui ciclu al vie]ii oamenii sunt aceia[i, indiferent unde [i cånd tr\iesc – ur\sc la fel, omoar\,

dac\ sunt criminali, la fel sper\ s\ ajung\ la putere, sunt la fel de avari sau nu, iubesc la fel. Patimile omene[ti nu s-au schimbat! S-au schimbat doar mijloacele materiale. Nimeni nu scap\ de dependen]a de natur\ [i de consecin]ele ei. Pe de alt\ parte, nimeni nu crede c\ va muri vreodat\! To]i ceilal]i mor, doar noi nu! Sunt speran]ele de[arte, nem\rturisite ale omului. Modernizarea lui Shakespeare trebuie s\ ]in\ seama, în mod obligatoriu, de poezia textului s\u! Dac\ poezia e distrus\ prin modernizare, prin inven]ii f\r\ acoperire, demersurile sunt de[arte. Ori, în teatru, se poate face orice, dar trebuie sa fie verosimil. Teatrul, spunea Peter Brook, este „spa]iul gol” în care po]i improviza orice. Doar c\ ceea ce faci în teatru trebuie s\ poarte un mesaj propriu fiin]ei noastre intime, s\ te reprezinte pe tine `nsu]i. Abia atunci partida e câ[tigat\. Ce a]i fi vrut s\ face]i [i `nc\ nu a]i f\cut, din punct de vedere profesional? Sigur, nu îndeajuns de mult pe cât a[ fi vrut. Am vrut s\ fiu regizor. ~n anul în care am

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017 BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

dat examen la teatru, clasa de regie era suspendat\ [i am dat la actorie cu speran]a c\, mai târziu, m\ voi muta la regie. Nu m-am mutat [i m-am „contaminat”, în sensul bun al cuvântului, de actorie. Am debutat pe scenele profesioniste devreme, `nc\ din studen]ie, din ultimul an, [i în film [i în teatru, [i m-am dus pe repede înainte. Dar, am r\mas cu obsesia mea, regia. Prima obliga]ie pe care mi-am impus-o a fost s\ fac mai `ntâi pedagogie la Institutul de Teatru. Am lucrat cu studen]ii [i am pus în scen\ multe spectacole. ~n premier\ na]ional\ am lucrat piesa lui Sorescu, „A treia ]eap\”, care a avut un ecou formidabil, `n stagiunea ‘78-’79. Apoi am debutat ca regizor de teatru, propriu-zis, la Bulandra. Apoi, din aproape în aproape, atunci când aveam timp s\ lucrez [i ca regizor am montat, la Opera român\, în ‘88, „Micul co[ar” de Benjamin Britain, în ‘89, Anul Eminescu, „Opera Eminescu” de Paul Urmuzescu. Apoi invitat la Belfast, de Opera Na]ional\ Nord Irlandez\, am montat Tragedia lui Carmen, varianta Peter Brook [i Marius Constant, dup\ Carmen

41 de Bizet, dar [i Oneghin de Ceaikovski, spectacole pe care, mai apoi, le-am reluat [i în ]ar\. Recent, am avut premiera cu „Cavaleria rustican\” [i „Paia]e” la Opera din Bucure[ti, iar `n Japonia, la Tokyo am montat 3 spectacole, 2 de Shakespeare - „Negustorul din Vene]ia” [i „Otello” [i „Macbett”, de Eugen Ionescu. Aici, la Teatrul Na]ional din Bucure[ti am montat spectacole care se joac\ de peste 8 ani de zile. Un spectacol care se joac\ de ani de zile [i care are peste 300 de reprezenta]ii este „Dineu cu pro[ti”, pe care l-am pus `n scen\ [i `n care [i joc, iar rolul lui Prospero din „Furtuna” de Shakespeare este punctul meu de echilibru, la vårsta la care m\ aflu. Pe de alt\ parte, avånd un impresar la Londra, am jucat `n peste 15 filme, produc]ii engleze[ti [i americane. Societatea romåneasc\ duce lips\ de modele. Mai e Socrate un model pentru liceenii de ast\zi? ~[i mai doresc ei modele? Dasc\lii care reu[esc s\ p\trund\ în mintea elevilor [i studen]ilor pot deveni modele. Zilele trecute m\ uitam la o televiziune, pe la ora unu diminea]a, din p\cate [i am v\zut o selec]ie din interviurile istoricului [i filozofului Neagu Djuvara. Am v\zut un om la o sut\ de ani, cu mintea limpede, ironic, viu, autentic, povestindu-[i via]a. ~ntrebat fiind dac\ are spaime pentru ce se va întâmpla cu el peste ani a r\spuns c\, atât timp cât mintea lui va r\mâne a[a cum a fost [i acum 50 de ani, el va fi lini[tit. „Dac\ m-ar l\sa mintea, a[ putea fi îngrijorat. Acum nu sunt deloc. Sunt foarte lucid [i pot s\ discut cu dumnea-

voastr\”. {i a spus: „Uite ce se întâmpl\ ast\zi!” {i a trecut în revist\, cu mare acurate]e, similitudini din via]a politic\ trecut\ [i prezent\, cu trimiteri la istoria recent\ a neamului nostru [i a ]\rii. Modele exist\. Dar, din p\cate, îngrijor\rile noastre legate de nivelul [colii române[ti s-au transformat în semnale disperate. La toate nivelurile ei, de la liceu la universitate, [coala româneasc\ sufer\ profund. Uita]i-v\ pu]in ce se întâmpl\ cu examenele de acreditare a `nv\]\torilor [i profesorilor, oameni care ar trebui s\ [tie carte. Cad la evalu\ri cu note de unu [i doi. {i totu[i, ulterior, sunt accepta]i în înv\]\mânt. Din lips\ de resurse umane, se merge la minima rezisten]\, ca [i la admiterea `n Universit\]ile de Art\. Exist\ o norm\ de profesor „per capita”, ca [i cum studen]ii admi[i ar fi o ciread\ de vaci... Vitele se num\r\ [i se repartizeaz\ la câte un cowboy. La noi „profesorul cowboy” este condi]ionat de un num\r obligatoriu de studen]i, norma lui e fix\. Ori, la aceste [coli de art\ nu to]i studen]ii au calit\]i pentru a fi admi[i, dar norma trebuie respectat\, ca profesorul s\ func]ioneze, ca salariul lui s\ mearg\…. A ap\rut, apoi, [i impunerea doctoratelor în înv\]\mântul superior artistic, o inep]ie colosal\, o alt\ prostie f\r\ seam\n. Mae[trii no[tri se numeau Costache Antoniu, Radu Beligan, A. Pop Mar]ian..., nu Profesor Universitar Doctor, ca azi..., ce s\ mai spun. Diminea]a, mae[trii ne ]ineau cursuri, iar seara mergeam s\-i vedem jucând. Ei au fost modelele tinere]ii noastre! Nu! Acum mae[trii trebuie s\ aiba un

INTERVIU • ION CARAMITRU

doctorat! {i, de cele mai multe ori, fals. Opera artistului e doctoratul lui. Liviu Ciulei, Radu Penciulescu, Andrei {erban au predat [i predau la cele mai mari [coli din occident. Nimeni nu le-a cerut vreun doctorat! Au fost chema]i s\ predea pentru notorietatea lor. Artistul nu se poate legitima cu un doctorat. Nici Gheorghe Zamfir, nici Pavarotti (dac\ ar mai tr\i) nu ar putea preda la Bucure[ti. Nu au doctorate, nu au studii superioare. Dar sunt geniali! Modele nu pot fi decât persoane [i personalit\]i împlinite în domeniul lor, profesioni[ti de `nalt\ calificare, cu gândire flexibil\, cu sim] pedagogic, [tiind s\ transfere din personalitatea lor, din cultura lor, genera]iilor mai tinere [i s\-i formeze din mers. Eu fugeam de la cursurile de teatru [i mergeam la Universitatea Bucure[ti s\-i ascult pe Tudor Vianu [i pe George C\linescu. P\strez în memorie [i acum foarte multe lucruri spuse de ei atunci. Ele au devenit obliga]ii pe care mi le-am asumat mai târziu. Dac\ vrei s\ fii artist, nu activist, trebuie s\ fii obsedat de cunoa[tere, de cultur\, de cunoa[terea de sine. Dac\ a]i fi din nou Ministrul Culturii, ce a]i face de urgen]\? Legisla]ie nou\, de tip European, pentru activit\]ile culturale. Cea mai frumoas\ vacan]\? Cea mai frumoas\ vacan]\ pentru mine este vacan]a petrecut\ la ]ar\. Am o cas\ de vacan]\ la Moeciu de Sus, lâng\ Bran. E o cas\ de lemn în stil maramure[an, cl\dit\ de ni[te me[teri dulgheri de pe lâng\ Baia Mare, cu poart\ maramure[an\ [i gard de nuiele împletite. Ora[ul preferat? Ora[ul care m-a „înboln\vit” a fost Floren]a. A fost primul ora[ din afara ]\rii pe care l-am vizitat, eu neie[ind pân\ la acea dat\ nici m\car pân\ la Ruse. Am stat [apte zile. Am fost la Florenta `n turneu, cu teatrul Bulandra, pentru 7 zile, `n care nu am dormit deloc. Am mâncat banane [i am b\ut cafele, ca s\ salvez ziua [i s\ v\d cât mai mult. Am v\zut multe ora[e în lume. Fiecare loc are farmecul lui inedit. Frumuse]ea unui

ora[ nu exist\ neaparat `n sine. Exist\ [i prin oamenii care îl populeaz\. Exist\ o interdependen]\ între ora[, cas\ [i oameni. De[i pare rigid\, Anglia e foarte frumoas\, dar nu pot spune c\ îmi place Elve]ia. E o ]ar\ cu un relief minunat în care te plictise[ti de moarte. La ora opt, pe bulevardele din Geneva, nu mai vezi ]ipenie de om. Nu este niciun fel de via]\ la vedere. Nu [tiu ce fac ei, dar totul e foarte domestic, foarte închis... }ara îns\[i e închis\ în sistemul ei de neutralitate. Reliefuri splendide, lacuri, dar via]\ mai pu]in.

Ce are Romånia [i nu au alte ]\ri? Oooooo! O naturale]e a ei. {i în r\u [i în bine. {i murd\ria româneasc\ parc\ e mai fermec\toare decât în alte p\r]i. E o form\ de a spune „pu]in îmi pas\”, e vorba de stilul nostru cunoscut de a nu pre]ui nimic din jurul nostru. Avem un sictir, din \sta na]ional, împotriva ordinii, dar exist\ farmec [i în dezordine. Uita]i-v\ cum arat\ biroul meu (ar\tând spre mald\rul de hârtii de pe birou), dar le [tiu pe toate unde sunt. Dac\ cineva vine [i mi le pune în ordine, m-a nenorocit!

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

„To]i ceilal]i mor, doar noi nu! Sunt speran]ele de[arte, nem\rturisite ale omului”. Sunte]i unul dintre pu]inii intelectuali care se implic\ social. Ar trebui actorul s\ coboare `n via]a cet\]ii? S\ ia atitudine? Da. Am fost [i înainte de ‘89 [i dup\ ‘89 implicat în tot ce f\ceam. Spectacolele mele erau chem\ri, îndemnau la aten]ie m\rit\. S-au f\cut presiuni asupra mea. Asta m-a f\cut s\ ies în strad\, s\ rezist la încerc\rile de racol\ri [i la tot felul de porc\rii ce mi se propuneau. M\ simt liber! M-a întrebat cineva odat\ ce înseamn\ teatrul pentru mine [i i-am r\spuns c\ e felul meu de a fi liber, de a supravie]ui. Libertatea de a gândi, în interiorul profesiunii mele, nu mi-o poate lua nimeni. Când nu ie[eam pe scen\, ie[em cu mesaje, mai la vedere, mai pe ascuns. Dup\ ‘89, am fost [ocat de rezisten]a la putere a FSN-ului [i a fostei nomenclaturi comuniste, a PSD-ului continuator. Pe 10 august nu am ie[it în pia]\, nu eram `n ]ar\, dar,

la `ntoarcere, am scris în pres\ un protest energic. B\ie]ii mei au fost gaza]i acolo. Nu pot accepta mizeria asta, cu care vor s\ ne închid\ gura. Sunt foarte atent la tot ce se întâmpl\ [i nu am niciun fel de complexe. Ultimul Referendum vine [i spune multe, ca [i în ‘96, „cånd i-a venit românului „mintea cea de pe urm\”. Dac\ ar fi s\ propune]i poporului romån un referendum, cum ar suna `ntrebarea? „Vre]i monarhie?” Dar m\ tem c\ e cam târziu. Cine a hot\rât c\ trebuie s\ fim republic\? Noi? Nu cred. Noi suntem republic\ pentru c\ armata sovietic\ a ocupat ]ara cu tancurile. România modern\, Principatele Române au fost conduse, întotdeauna, de voievozi, de domnitori, de regi [i de monarhi. Republica e comunist\. Ea a ap\rut în ‘45, când comuni[tii l-au silit pe rege s\ abdice. În ‘90 trebuia f\cut

un referendum, imediat, ca s\ vedem de ce are nevoie ]ara. De monarhie sau de republic\? {i nu s-a f\cut! ~n constitu]ia de azi republica este hot\rat\ pentru totdeauna. Cine a hot\rât a[a ceva? Poporul român? Evident c\ el, semnånd o constitutie `n care forma de guvern\månt este doar un articol. Oare nu ar fi trebuit s\ re`nnod\m istoria de acolo de unde, prin for]\, a fost contrazis\? Nu ar fi trebuit s\ ne `ntoarcem la monarhie ca s\ demonstr\m c\ ne-am desprins de comunism? Din p\cate, astazi, nu putem rosti celebrele cuvinte : Regele a murit, tr\iasc\ Regele!” Cum vede]i Romånia peste 100 de ani? Nu vre]i s\ m\ întreba]i atunci?!

Marcel {tef Publisher BeTUI

INTERVIU • DOINA I{F|NONI „~ntålnirea cu me[terii populari este `ntålnirea cu neamul! ~n munca lor se reg\sesc genera]iile p\rin]ilor [i bunicilor no[tri”.

„E important sa˘ te compari. În momentul în care ¸ ¸stii cine esti ¸ tu!” îi vezi pe ceilalti,

¸ ˘ DOINA ISFANONI

Dr. Istoric de arta˘ ¸si cercetator ˘ etnolog 44

Cum arat\ Romånia la 100 de ani? Am ajuns la un paradox: dac\ faci o [coal\ sau dac\ nu faci nimic, e cam acela[i lucru! Noi nu mai avem ingineri, zugravi, constructori, pentru c\ nu mai [colim pe nimeni. Ori, dac\ nu am mai f\cut nimic atå]ia amar de ani... Dar, `n schimb, am satisf\cut mofturile tuturor [i am produs fabrici de diplome. Scoatem pe band\ rulant\ absolven]i care nu [tiu carte, nu [tiu limba romån\, nu [tiu nimic. Oamenii `ncearc\ s\-[i reg\seasc\ un impuls. Familia se fragmenteaz\, tineretul, `n fronda lui, se debaraseaz\ de tot ceea ce `nseamn\ neam, p\rin]i [i, din nefericire, planul lor nu supravie]uie[te totdeauna. {i atunci, observ de vro 7-8 ani `ncoace, cum unii `ncearc\ s\-[i recl\deasc\ o r\d\cin\. Exist\ un soi de nostalgie pentru cultura nescris\, tradi]ional\. Indiferent de nivelul de instruire, contemporanii se apleac\ spre ceva care s\ le aduc\ aminte „de acas\”. Pe de alt\ parte, unii se `ntorc c\tre biseric\ [i caut\ un fel de protec]ie pe care nu o mai g\sesc `n familie. Ne reamintim de Creator! E trist [i expresiv! Oamenii caut\ cu o aviditate incredibil\, de la gastronomie, la micile fleacuri. Poate fi [i aceasta o explica]ie sociologic\ a acestui redivivus pentru cultura tradi]ional\, chiar dac\ uneori se ajunge la fenomene aflate sub dictonul påine [i circ! {i atunci, e autentic acest fenomen? Explica]ia pentru stabilirea grani]ei dintre autentic [i kitsch este lung\. V\ spun ce fac italienii. Ei au constituit anumite perimetre ale valorilor culturale, în care desf\[oar\ o serie de activit\]i, inclusiv de cultur\ tradi]ional\, cum sunt [i cele culinare, cum este S\rb\-

toarea Castanelor, `n Casentino sau povestea vinului de Chianti, activit\]i pe care le transform\ în s\rb\tori. Dar nu oricum. Exist\ un centru pentru cercet\ri ale culturii tradi]ionale, care se ocup\ cu implementarea acestor s\rb\tori în comunit\]ile de origine. Latura public\ a s\rb\torilor tradi]ionale este bine s\ se activeze, dar trebuie respectate ni[te reguli. {i, har Domnului, avem destule popasuri în an în care s\ ne ocup\m de s\rb\tori. Dar nu a[a, toat\ ziua, bun\ ziua; valoarea se degradeaz\ prin multiplicare. La noi am v\zut familii de me[te[ugari care oscileaz\ între specificul meseriei lor [i latura comercial\; fac diverse oale de lut cu ajutorul matri]elor, pe care apoi le picteaz\, sau nici m\car atåt [i le scot la vånzare ca produse tradi]ionale. Se strecoar\ în acest fel o serie de f\c\turi, de falsuri periculoase care, în perimetrele valorii – târguri, expozi]ii, magazine –, cum se întåmpl\ la italieni, nu pot p\trunde. În Romånia, aceste perimetre ale valorii func]ioneaz\ doar în muzeele etnografice unde, în aceste oaze, me[te[ugarii, nu mul]i, î[i prezint\ lucr\rile f\cute dup\ rånduielile tradi]iei, de la materiale [i forme, la expresii decorative. La pragurile solsti]iale [i echinoc]iale a existat întotdeauna bålciul. În cadrul acestor manifest\ri, tradi]ionale [i ele, avem de toate, de la flori [i miere, la turt\ dulce, unelte, oale, covoare [i podoabe femeie[ti. Avem un precedent care poate justifica acest tip de realitate compozit\, dar trebuie s\ avem grij\ s\ nu facem din aceste tårguri un talcioc. Produsele expuse apar]in unor oameni care vin din comunit\]ile rurale sau din mici antreprize care lucreaz\ dup\ re]etare tradi]ionale. Micile asocia]ii falmiliale, cum

Foto: © Just VISION

sunt cele ale me[te[ugarilor, î[i pot permite s\ participe. În cultura tradi]ional\, dac\ dispare måna omului, lucrurile intr\ într-un alt registru. Un astfel de obiect treze[te emo]ie pentru c\ are înmagazinat\ în forma lui emo]ia celui care l-a f\urit. Întålnirea cu me[terii populari este întålnirea cu neamul! În munca lor se reg\sesc genera]iile p\rin]ilor [i bunicilor no[tri. ~n Romånia zonele etnografice sunt bine determinate dup\ tradi]ii. Cum le identific\m `n diaspor\? S\ vorbim despre nostalgia r\d\cinilor, cum ar spune Eliade. Exist\ forme [i forme. Dac\ trebuie s\ analiz\m diferitele comunit\]i din diaspor\ trebuie s\ spunem urm\torul lucru: Pa[tele, Cr\ciunul, Sånzienele, Sfânta Maria Mare [i alte cåteva repere ale Calendarului Cre[tin sunt momentele care unesc comunitatea. Diaspora încearc\ s\ asimileze mo[tenirea tradi]iei din mai multe zone etnografice, dar în biseric\ va purta fiecare costume diferite dup\ zona lor de origine. În iarna trecut\, la München, în comunitatea romåneasc\, am ]inut o serie de conferin]e sub egida Patriarhiei. Am fost pur [i simplu emo]ionat\ cånd i-am v\zut venind la biseric\ îmbr\ca]i în costume populare, fiecare cu portul specific zonei etnografice de unde venea. Ne-am sim]it foarte bine vorbind despre Cr\ciun, pentru c\ sunt s\rb\torile care unific\ tradi]ia romånilor, indiferent de particularit\]ile zonale, într-o entitate în care se reg\sesc doar romånii. De exemplu, la Cr\ciun toate comunit\]ile au „Bun\ diminea]a la Mo[ Ajun!” [i un colac împletit denumit Cr\ciun, Cr\ciuni]\..., un colac mare, frumos, de peste un kilogram,

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

care „poart\” pe el måinile Cr\ciunoaiei, femeia care a ajutat-o pe Maica Domnului la na[tere. De asemenea, au p\strat colindele, fiecare cu zestrea de acas\, se colind\ ca în Transilvania [i ca în Muntenia [i ca în Dobrogea. Întâlnim adesea caietul de colinde pe care îl p\streaz\ preo]ii. Prin intermediul lui se realizeaz\ un fel de sintez\ a tradi]iei. Ceea ce se p\streaz\ îns\ este tradi]ia gastronomic\ a zonelor de provenien]\: unii fac caltabo[ul într-un fel, al]ii într-alt fel [i, în acest mod, fiecare se bucur\ de ceea ce a mo[tenit, p\strându-[i apartenen]a la o anumit\ zon\ etnografic\. Tot în diaspor\ asist\m la o translatare de obiecte tradi]ionale din mediul originar în spa]iul ]\rilor gazd\: unul are scoar]a, unul are covorul, unul are c\ma[a de la bunica, unul o are pe cea de la mama. Fiecare dintre aceste obiecte reprezint\ România [i implicit casa, locul, zona de unde fiecare a plecat. De aici [i atitudinea fa]\ de aceste obiecte, ele nu mai sunt neap\rat utilitare, sunt stimuli ai memoriei care între]in con[tiin]a identitar\ a posesorilor. Din acest punct de vedere se explic\ [i succesul unui redivivus, tradi]ia de tipul fenomenului „La blouse roumaine” care a început s\ antreneze [ez\tori unde doamnele [i-au pus ambi]ia [i demonstreaz\ c\ [i

ele pot s\ lucreze o ie româneasc\ tradi]ional\, e un strig\t al dorului de acas\! E un reflex al nostalgiei. Se realizeaz\ astfel un obiect „in integrum”, împlinind un deziderat UNESCO care recomand\, asumarea con[tient\ a tradi]iei sau resemantizarea tradi]iei. Obiectele create manual devin carte identitar\. Demersul e cu atåt mai valoros cu cåt documentarea s-a f\cut prin apelarea la surse muzeale, originale. Aceste comunit\]i de romåni pot asigura continuarea tradi]iei? ~n cazul lor vorbim de tradi]ia prin mo[tenitori. Mo[tenirea tradi]iilor este foarte important\ pentru via]a culturii tradi]ionale, pentru c\ s\tenii au ceea ce or\[enii sau emigran]ii nu mai au, [i anume, mediul care te amprenteaz\ [i ofer\ siguran]\ pentru ceea ce înseamn\ valoarea tradi]iei. Valoarea se m\soar\ cu ochiul la vecina, la m\tu[a, la bunica..., iar corec]ia se face natural. Odat\ ie[i]i din mediu, oamenii apeleaz\ la sursele documentare sau la speciali[ti. Pe vremuri exista „gura satului”, loc binecuvåntat de Dumnezeu, unde se analiza meticulos tradi]ia. Portul popular se f\cea pentru uzul cotidian, dar [i pentru cel de s\rb\toare [i ceremonial, iar aceste piese au fost uitate prin

l\zi. Muzeele, atåt timp cåt au avut bani, au achizi]ionat [i salvat aceste piese. Dup\1990, a[a numitul „tezaur al culturii tradi]ionale” a fost valorificat de samsari. A[a a disp\rut un fond important de obiecte – pristolnice, icoane, scoar]e, ceramic\, costume tradi]ionale. Trebuie spus c\ în satele române[ti se lucreaz\ în continuare, iar acest lucru asigur\ un filon de viabilitate culturii noastre tradi]ionale. Evident c\ [i munca acestor oameni, continuatori ai tradi]iei, trebuie s\ se fac\ cu discern\månt, pentru c\, altfel, risc\m s\ compromitem filonul autentic. Ceea ce ne bucur\ pe noi românii este c\, pe lång\ patrimoniul tezaurizat din muzee sau din casele oamenilor, noi mai de]inem înc\ competen]a [tiin]ei „de a face” [i ast\zi obiectele, dup\ regulile specifice fiec\rui gen de piese. Faptul c\ [i ast\zi femeile [tiu s\ ]eas\, s\ toarc\, s\ brodeze, de la fibr\ la covor, de la planta de in [i cånep\ sau de la firul de bumbac [i pån\ la c\ma[a de s\rb\toare, iar b\rba]ii [tiu s\ prelucreze lemnul [i s\-i dea forme artistice, parcurgånd tot lan]ul tehnologic, confer\ culturii romåne[ti o valoare care s-a pierdut în alte ]\ri. Ace[ti oamenii au nevoie îns\ s\ fie sprijini]i. Exist\ acel program „Tezaure umane vii” prin care încerc\m s\-i promov\m, din nefe-

INTERVIU • DOINA I{F|NONI

buie în]eleas\ ca o pedeaps\. Ironia e o parte a comicului, diferit\ de sanc]iunea prin rås – a te face de rås – este sanc]iunea f\cut\ cu umor, cunoscând foarte bine codul etic [i moral al comunit\]ii. Cånd nu mai ai toate aceste cuno[tin]e, ca un paliativ la via]a modern\, devii s\rac! – „e[ti s\rac cu duhul”, „ai sufletul pustiit”. Am întålnit oameni care mi-au spus: „dialogul cu Dumnezeu mi-a ]inut de cald”. E un exerci]iu pe care trebuie s\-l readucem în realitate. Ca s\ po]i aprecia o pictur\ ai nevoie de un anumit tip de educa]ie. F\r\ educa]ie nu po]i „citi” nimic. Portretul este expresia spiritului, iar spiritul înseamn\ statut social, prosperitate sau decaden]\ în via]a comunit\]ii. La fel este [i cu tradi]ia, f\r\ s\ îi cuno[ti codurile specifice, nu-i vei în]elege mesajul!

ricire, doar moral. În alte ]\ri, ace[ti oameni primesc pentru practicarea me[te[ugului o rent\ [i diverse facilit\]i. Pentru tot ce înseamn\ proiecte de salvgardare a tradi]iilor, de modernizare [i de dezvoltare a culturii tradi]ionale ar trebui s\ existe o strategie na]ional\. F\r\ aceste gånduri puse laolalt\ nu putem integra valorile populare în patrimoniul umanit\]ii. {i e o întreag\ lupt\, fizic\ chiar, cu prim\riile, ca s\-[i promoveze valorile [i terminånd cu me[terii populari care spun, „a[ ciopli un fluier, dar nu se pl\te[te”. Exemplul cel mai dramatic este cu cånepa, planta textil\, nu aceea produc\toare de st\ri psihedelice, care a fost prohibit\. S-a interzis f\r\ discern\månt. Acum, mai exist\ sporadic, în câteva zone, precum la Cluj, cultivatori de cânep\ care au ob]inut de la Ministerul Agriculturii dreptul de a o cultiva. Mi se pare absurd. Un tinerel din zona Zarandului, un fel de „Nic\ torc\l\ul”, care [tie s\ toarc\ [i s\ ]eas\, mi-a spus: „Eu ce m\ fac doamn\, c\ parc\ bat la por]i închise. Nu primesc drept de cultivare [i nu mai am de unde s\ iau cånep\”. Ne v\it\m întruna c\ nu mai avem speciali[ti, c\ nu mai avem me[te[ugari... P\i, dac\ nu îi ajut\m cu nimic, dac\ nu le oferim nimic... Atunci, s\ nu ne a[tept\m s\-i avem.

Am putea s\ le acord\m m\car respect. {i, aici e drama! Copiii [i nepo]ii no[tri ce vor face? P\[im într-un vid periculos. Eu spun întotdeauna, ca etnolog, ca teoretician de art\ [i ca expert în Comisia Na]ional\ de Salvgardare a Patrimoniului Na]ional Imaterial, c\ dac\ vom rupe lan]ul dintre genera]ii, vom rupe leg\tura dintre ]ar\ [i memoria/istoria ei. Acest\ continuitate nu are utilitate cotidian\, dar e de utilitate na]ional\. Mai arz\toare [i mai dificil de asumat sau de ignorat decåt problemele vie]ii de zi cu zi. Un om în prag de s\rb\toare, dac\ nu [tie s\ fac\ ceva prin care s\ demonstreze c\ este romån, s\ fie s\n\tos! Va fi un mare anonim! {i atunci apel\m la sintagme prin care depersonaliz\m o comunitate, un individ... În cultura tradi]ional\ era important fiecare individ. {i aveam ciclul temporal, cånd fiec\rui individ îi venea råndul s\ arate ce [tie. Postul Cr\ciunului – era un timp al femeilor – ele f\ceau cl\ci, ele ar\tau cum [tiu s\ toarc\, cum [tiu s\ coas\... era o emula]ie fantastic\. Iar pentru b\rba]i era [coala colindatului. Se înv\]au 30-40 de colinde. O colind\ nu e u[or de cåntat. Ea poate fi antifonic\ sau poate fi la unison. Era un timp în care se deprindea un cod folcloric, dar [i comportamental care presupunea respect [i uneori un anumit tip de ironie. Ironia în cultura tradi]ional\ nu tre-

Cum se `ncadreaz\ tradi]iile romåne[ti `n cultura universal\? La Muzeul Satului mi se întåmpl\ adesea s\ primesc grupuri de str\ini care, odat\ intra]i într-o cas\ ]\r\neasc\, începeau s\ fac\ analogii între ce vedeau [i ce aveau acas\ la ei. Obiectul etnografic e o pedal\ a memoriei [i e primul pas al cunoa[terii cultivate. Cultura tradi]ional\ nu cere decåt deschidere, acceptare [i interes. Turbina morii cu ap\ este secretul producerii de electricitate, îmbinarea bårnelor din lemn este un model constructiv antiseismic valabil [i ast\zi. Una e s\ g\te[ti sarmalele într-o oal\ de lut [i alta e s\ le g\te[ti într-un vas de inox. E vorba de savoare [i de secretul metodelor [i materialelor naturale. }\ranul romån spune: „Casa mea este asemeni omului. Ea respir\ odat\ cu mine. Lemnul respir\, ]es\turile din fibre naturale respir\”. }\ranul romån are foarte multe forme de t\lm\cire a vie]ii c\rora, dac\ încerc\m s\ le vedem plurivalen]a semantic\ constat\m c\, din punct de vedere spiritual, suntem o na]ie foarte bogat\. Dup\ tot ce s-a `ntåmplat cu satul romånesc `l mai considera]i un model de supravie]uire? Categoric. Dar nu pentru toat\ lumea. Ast\zi a devenit un model de refugiu [i pentru anumite categorii de intelectuali. M\ refer la aceast\ categorie pentru c\ intelectualii în]eleg mai bine nevoia de întoarcere c\tre natur\, ca la o form\ de reintegrare a omului

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

în univers. Oamenii educa]i, culminånd cu Prin]ul Charles, au în]eles bucuria de a privi „cum cre[te firul de iarb\”. Sunt multe situa]ii dramatice, multe sate depopulate care mor cu b\trånii lor cu tot. Sunt oameni b\tråni care s-au întors la propriet\]ile lor, dar au nevoie de o motiva]ie, poate chiar material\, s\-[i poat\ valorifica produsele. Vecinii no[tri bulgari fac asta. Ei vin diminea]a în pie]e, la hotelurile de pe litoral, cu ma[inile lor [i aduc tot ce au ei bun prin gospod\rii. La noi, b\trånele din Apuseni m-au întrebat adesea: „maic\, de ce nu mai urc\ ma[ina de lapte, c\ nu avem unde s\ d\m laptele [i trebuie s\-l arunc\m”. Recent am fost în China [i ce-am v\zut, m-a uluit. Ei au o deviz\: dou\ sisteme, o singur\ na]iune! Au o fa]\ socialist\ cum nu am mai v\zut nic\ieri în lume, o fa]\ pe care nici m\car marii gånditori ai socialismului nu cred c\ [i-au imaginat-o, în care miliardarii lor, [i har Domnului sunt mul]i, au impozite foarte mari, iar din ace[ti bani statul face infrastructur\. {i, ca s\ le mul]umeasc\, statul le d\ drepturi morale – îi trec la ctitori. Mi se pare genial. Precum era la pomelnicile bisericilor noastre vechi, ctitorii erau trecu]i pe o list\, ca s\-i [tie toat\ lumea. Dac\ s-a pierdut ceva în Romånia, s-a pierdut respectul. Nu bunul sim], respectul! Mie mi-este fric\ de vremurile ce vor veni. Ne vom trezi peste o genera]ie cu un vid. {i va fi prea tårziu. Nu vom mai avea ce face, chiar dac\ am mai dori s\ facem, pentru c\ nu se va mai putea face nimic. Apocaliptic, nu vom mai avea ce s\ ar\t\m. Iar societatea alearg\ cu o vitez\ care face imposibil\ reîntoarcerea la surs\. Cum aprecia]i modernizarea tradi]iilor? La costumul popular nu se mai poart\ opinci, se poart\ basche]i. Tradi]ia nu a fost niciodat\ un corset rigid, o armur\ de tip medieval. În vechime s-a trecut de la plugul de lemn, la plugul de fier, s-a trecut de la claca de seceri[ cu secera, la secer\toare. Mi-am adus apa în cas\ [i nu m\ mai plimb la izvor cu g\leata, dar m\ mai duc la izvor cånd „slobozim izvorul mor]ilor”, sau dac\ „scot mireasa la ap\”. Ca etnolog nu am avut niciodat\ o per-

spectiv\ invers\. Nu am avut nostalgia perioadei interbelice care era bucolic\, cånd umblam pån\ la genunchi în n\mol, iar purIcii ne måncau de vii. Dar transmiterea transgenera]ional\ a competen]elor este de bun sim], pentru c\ am asistat la ni[te situa]ii hilare, cånd o domni[oar\ „foarte romånc\”, la Bruxelles, [i-a pus c\trin]ele exact pe dos. „Fundul” în fa]\ [i fa]a în spate. E simpatic\ povestea, dar [i trist\. E foarte bine s\ asfalt\m, s\ facem canaliz\ri, s\ în\l]\m cl\diri de birouri, dar s\ p\str\m ceea ce ne define[te ca na]iune. Ca s\ nu mai zic c\ pornind de aici putem dezvolta un turism cultural de excep]ie. Omul este parte a universului, iar cultura tradi]ional\ asta ne înva]\. Am un bun prieten la Hunedoara care, dintr-un crång mo]esc aflat la vreo 800 de metri altitudine, a f\cut un excep]ional sit de vacan]\. {i-a chemat înapoi toate neamurile plecate la munc\ în str\in\tate – [i din acelea de sånge [i din cele spirituale – [i a pus la punct un parteneriat cu nem]ii de „st\ må]a în coad\”. Acolo se mulge vaca manual, se fac brånzeturi tradi]ionale, acolo se face p\[unat liber, se fr\mânt\ pâinea cu maia [i se coace la cuptorul încins cu lemn. Un sat, un c\tun uitat de lume, poate deveni important prin politici culturale. În Apuseni [i în }inutul P\durenilor din

Hunedoara sunt specifice culturile agricole în terase. Dac\ întrebi ce înseamn\ a[ez\rile pe în\l]imi, care sunt cele mai arhaice forme de locuire în Peru, în Mexic, în Romånia vom vedea c\ [i noi avem cam acelea[i comportamente culturale. Satul nu va muri! Sigur c\ ini]iativa privat\ este anemic\, dar m\ gåndesc c\ pån\ la urm\ ne vom dezmetici [i vom creea o strategie na]ional\ de conservare a valorilor tradi]ionale, a satului, a muntelui, a deltei, a podgoriilor [i livezilor care acoper\ colinele Carpa]ilor. Instagram, twitter, FB.., nu iau cumva locul culturii tradi]ionale? Eu nu am nimic împotriv\ ca [i Baba Floare s\ poat\ comunica pe FB. Dar tot ce ]ine de tradi]ie are func]ie formativ integratoare a sinelui cu sinele [i a persoanei cu persoanele. De aceea tradi]ia-tradi]ie este ve[nic necesar\ pentru c\ ea cultiv\ în om nevoia întegului. Omul în ziua de azi este expresia fragmentului. El [tie s\ fac\ un fragment, nu mai are viziunea întregului, iar aceasta este cea mai frustrant\ dintre tr\irile umanului. Omul în univers e partea care armonizeaz\ [i leag\ toate lucrurile prin sim]ire [i cunoa[tere. Gåndirea ra]ional\ [i gåndirea intuitiv\ nu s-au exclus niciodat\.

INTERVIU • DOINA I{F|NONI

Ave]i o tradi]ie favorit\? Nu. M\ reg\sesc `n toate. {i cum face]i leg\tura dintre ele? E vorba de principiul unit\]ii prin diversitate. Dac\ ascult o colind\ antifonic\ din sudvestul Transilvaniei [i o ascult pe cea de Ialomi]a, nu este nicio diferen]\. Au elemente de cultur\ care spun: noi aici suntem! Dac\ m\ uit la o c\ma[\ femeiasc\ de Vla[ca, care e o capodoper\ bizantin\, cu måneci largi, brodat\ cu m\tase vi[inie, cu fir de aur, pe câte un fir de pânz\ (la fir) [i cånd m\ uit ce fac b\n\]enii pe fire t\iate sau p\durenii pe cheile care unesc foile de pânz\ ale c\m\[ilor printr-o broderie ajurat\ executat\ prin înnodarea a]ei pe dup\ ac, constat c\ toate sunt des\vâr[ite, nu po]i s\ le ierarhizezi. Din aceste considerente spunem, noi romånii, c\ nu materialul este elementul de fal\, ci m\iestria lucrului. În cultura tradi]ional\ confluen]ele se integreaz\. Aceasta este marea subtilitate în gåndirea unei na]ii creative. Noi prelu\m, interfer\m cu vecinii, dar integr\m elementele str\ine, nu le includem ca atare. Marea diferen]\! Romånia este o ]ar\ cu o cultur\ mare. În 2007 cultura na]ional\ a jucat un rol important în luarea unei decizii ...(aderarea Romåniei la UE). Deci, exist\ zone [i doar o cultur\ mare. Sintagme ironice referitoare la comportamentul românilor,precum „Cele trei viteze la moldoveni”, „a trecut timpul [i a r\spuns ardeleanul’”, „iu]eala vorbirii la olteni” se refer\ la tipologii bazate [i pe anumite determinative istorice. Viteza de reac]ie a oltenilor, u[oara vrai[te din gospod\riile lor, sunt o expresie a firii lor, dar [i a factorilor istorici. Viteza de reac]ie era important\ în zona de câmpie unde n\v\lirile turce[ti erau frecvente [i nea[teptate. Ca s\ î[i apere avutul au adoptat un tip arhaic de locuire, bordeiul, casa semi-îngropat\, care era mult mai costisitor de realizat decît cea de la suprafa]a solului, se folosea numai lemn de stejar la c\ptu[it pere]ii. Apoi pentru preparatul mânc\rii, în timpul refugiului din p\duri, au folosit ]estul, cuptor mobil. Iat\ de ce mediul geografic [i istoric poate determina comportamente cultural-mentalitare diferite. Aparenta lentoare a ardeleanului, nu e

altceva decåt o analiz\ profund\ a lucrurilor. Te observ\ ca s\ [tie cum s\ reac]ioneze. Lentoarearea lor nu are nimic de a face cu „m\m\liga care explodeaz\” cånd [i cånd. Din aceste considerente cred c\ fiecare popor trebuie judecat cultural [i mentalitar. Moldovenii sunt un alt exemplu de zon\ care a g\sit un r\spuns propriu la vicisitudinile istoriei. N\v\lirile t\tare, slave, însemnau o mare dram\. Moldovenii din zona podi[ului [i a luncilor Siretului, Prutului au conservat sistemul neolitic al îngropatului de bunuri care este activ [i în prezent. Ce face o tradi]ie s\ fie mare? Forma sau func]ia? E vorba de principiul unit\]ii în diversitate. Unde sunt oameni sunt [i lucruri care îi leag\. Diversitatea este ca sarea în bucate. În costumul popular exist\ o filozofie a polarit\]ii între ro[u [i negru. Aceasta este între]inut\ [i eviden]iat\ de albul pânzei/lânii suport al ve[mântului, care nu este un spa]iu gol de acoperit cu motive decorative ci este conceput ca o culoare menit\ a pune în valoare cromatica fiec\rui piese. Experien]a acumulat\ prin contribu]ia genera]iilor, creativitatea, originalitatea, sunt micile experimente prin care fiecare gen al crea]iei populare a putut s\ evolueze, integrându-se vremii, dar p\strându-[i leg\tura cu trecutul. Vine Cr\ciunul! Ce ne aduce el? Cr\ciunul înseamn\ o s\rb\toare a bucuriei, recunoa[terea mea în ochii celuilalt. Oglinda na[te abera]ii, doar m\surarea imaginii mele în ochii celuilalt e relevant\. În cultura tradi]ional\ este foarte important s\-]i asumi un calendar al marilor s\rb\tori. {i, dac\ de Cr\ciun îmi pun un costum tradi]ional, voi fi unic [i original, inconfundabil. Într-o societate, din p\cate dezumanizant\, cred c\ un individ se poate afirma prin raportarea la tradi]ie. O societate în]eleapt\ faciliteaz\ accesul la cultura tradi]ional\. Eram în zona Hårl\ului, de Anul Nou. Masca]i, nebunie... Vâzusem o masc\ splendid\, de o expresivitate aparte, cu plete din p\r de cal [i am avut curiozitatea s\ aflu cine se ascunde în spatele m\[tii. Momentul adev\rului: era un tân\r de vreo de 20 de ani, care tr\ia în Italia. L-am întrebat dac\ iube[te s\rb\torile de iarn\, iar tån\rul

mi-a r\spuns – „doamn\, p\i eu dac\ nu sunt <C\ld\rar la Cerb> într-un an, mie nu îmi merge bine. Cånd vin acas\ [i îmi pun masc\, eu sunt prieten cu toat\ lumea. Chiar [i cu du[manii”. ... Mi s-a ridicat p\rul pe mån\. Apoi, o alt\ secven]\ emo]ionant\ am tr\it-o la Toronto. }ineam o prelegere pe tema „Nunta [i darul la romåni”. În expozi]ie prezentam ni[te costume de nunt\ din P\durenii Hunedoarei. La un moment dat, a venit la mine o doamn\ care avea o feti]\ [i un b\iat de 16 [i 17 ani [i mi-a spus: „Doamn\, v\ rog cu Cerul [i cu P\måntul s\-i l\sa]i pe copiii mei s\ îmbrace costumele, s\ simt\ c\ sunt romåni”! Emo]ia din ochii ei, rug\min]ile ei, aproape disperate [i tremurul din vocea ei m-au tulburat profund. Am plecat acum dou\ luni la Palermo. Lång\ mine st\teau dou\ femei, menajere în Italia, care mi-au spus c\ nu au mai fost pe acas\ de 3 ani [i mi-au ar\tat ce aveau într-o pung\: p\månt de la casa p\rinteasc\! E sinistru ce se întåmp\ cu romånii. Comer]ul cu produse etnografice nu duce la „diluarea” tradi]iilor? Ba da. Duce la degradarea tradi]iilor. Produse incluse în patrimoniul umanit\]ii

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

sunt acum fabricate în China. Sau ceramica de Horezu..., se face [i în China un „Horezu” excep]ional! Comer]ul nu are nimic de-a face cu tradi]ia. În fa]a m\n\stirilor [i a obiectivelor turistice sunt comercian]i care vånd produse false si aduc un deserviciu major tradi]iilor. O scoar]\ nu poate fi reprodus\ în sute de exemplare, omul nu e ma[in\. Cantitatea nu are nimic de-a face cu tradi]iile. V-a]i ata[at de o cultur\ anume? Eu sunt genera]ia cu francez\-italian\. O doamn\ foarte [ic de vi]\ nobil\ de la Strasbourg mi-a dat un sfat foarte bun [i mia spus: Doina, voi sud-europenii uita]i c\ sunte]i europeni [i uita]i c\ întotdeauna marginile imperiilor au fost fermentul imperiilor. Eu am înv\]at lec]ii comparåndu-m\ cu ceilal]i! America este un exemplu al tehnologiei la superlativ. Cåteva creiere st\pånesc masele [i le manipuleaz\. La chinezi am v\zut o treab\ uluitoare. Chinezul face parte dintr-un popor foarte disciplinat. Cånd au o ceva de f\cut, lucreaz\ ca o ma[in\. {i am v\zut tineri care sunt la fel de mondeni ca noi, dar tehnologic mult mai avansa]i. Am putut face compara]ie între civi-

liza]ia chinez\, care prefer\ s\ gândeasc\ [i civiliza]ia american\, ghidat\ de [abloane. La New York, din apartamentul în care eram cazat\, vedeam în fiecare sear\ acela[i ritual: un b\rbat a[ezat într-un fotoliu, cu picioarele sus pe o m\su]\, americ\ne[te, cu un bol mare de floricele în bra]e, butonånd o telecomand\. Aceast\ imagine am vazut-o repetåndu-se f\r\ oprire cåt timp am stat la New York. Mi s-a p\rut îngrozitor. M-a [ocat. {i am întrebat-o pe prietena mea, {eful sec]iei de conservare [i restaurare de la Metropolitan, dac\ a[a sunt to]i americanii. Mi-a spus c\ atunci cånd sunt tineri, americani pleac\ în insule, beau [i fac sex, cånd mai îmb\trånesc pleac\ s\ vad\ natura în Canada, iar la pensie vin în Europa s\-[i caute r\d\cinile. Pentru mine a fost tulbur\tor s\ asist la acest tip de programare robotic\ a vie]ii. BeTUI este o publica]ie de turism. Din perspectiv\ turistic\, ce recomand\ri a]i face celor mai tineri? Le recomand s\ colinde lumea. E important s\ nu îi impiedic\m pe copii s\ vad\ lumea [i s\ se compare, s\ se m\soare. Mereu mi-am pus întrebarea, cum ar fi fost mai bine s\ fac, s\ c\l\toresc la tinere]e

sau la b\tråne]e? Prin natura studiilor mele de istorie [i teorie a artei am fost interesat\ s\ cunosc nu doar operele arti[tilor ci [i contextul în care s-au creat acestea. În momentul în care m-am întålnit cu perimetrele de genez\ ale artei am fost bulversat\ pentru c\ tot ce citisem eu despre Anglia, de exemplu, nu se potrivea cu realitatea palpabil\. Intram în muzee [i vedeam prerena[tere cum nu ai nic\ieri în lume – nici la Uffitzi nu ai s\ vezi atåta Giotto – [i dup\ aceea m\ confruntam cu spa]iul geografic. Apoi, în Catalonia – eu lam iubit mult pe Gaudi – eu care m\ cam academizasem, am g\sit o lume catalan\ fabuloas\. A fost o încåntare. {i am c\utat cu înfrigurare, pe o ploaie de februarie tipic\, toate vilele [i am fost [i în Parcul Güell. Acolo totul este în bun\ concordan]\, ceea ce nu pot s\ spun despre Anglia. Anglia, la nivel de tineret, nu mi-a pl\cut deloc. Este un contrast derutant între categorii cu o înalt\ preg\tire profesional\ [i cultur\ [i categorii debusolate între alcool, droguri [i prostitu]ie. Be]iile stradale pe care le-am v\zut la Liverpool, la Londra, la Manchester, nu le-am v\zut pe nic\ieri în Europa. Eu veneam cu tradi]ia în familie..., [i ce familie am g\sit? Cel mai frecvent, familiile lor s-au dezmembrat înc\ din secolul al XVII-lea. Pentru mul]i dintre tinerii de azi tradi]ia este un fel de mister pe care tot amân\ s\ îl dezlege sau o confund\ cu manifest\rile publice, prezentate ca tradi]ionale. Ei nu au o cultur\ a momentelor importante – nunt\, na[tere, moarte – pentru acestea exist\ „servicii specializate”. Anglia, prin discrepan]ele sale, mi-a creat o mare dilem\. Dar trebuie s\ spun r\spicat: Anglia trebuie v\zut\! Trebuie b\tut\ la pas! E bine s\ „ba]i” lumea [i s\ vezi cu ochii t\i! S\ vezi lumea, s\ vezi pie]ele, s\ vezi muzeele, s\ te duci la oper\, la teatru [i s\ mergi în sta]iunile lor. Vei cunoa[te via]a în ipostazele sale [i vei putea face compara]ii, care, din punct de vedere cultural, î]i pot justifica anumite viziuni despre lume [i via]\ [i anumite amprente mentalitare. Deci, dac\ vrei s\ te cuno[ti pe tine însu]i, du-te s\ vezi lumea. {i dup\ ce vei fi v\zut jumate din ea, vei putea spune c\ [tii ceva din cultura popoarelor.

Marcel {tef Publisher BeTUI

BRANDURI ROMÅNE{TI • „COMORILE ROMÅNIEI” BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

Foto: © Ilie Tudorel

tudorphotoblog.blogspot.com

BRANDURI ROMÅNE{TI ~N PATRIMONIUL UNESCO

Cetatea Rupea, Bra[ov, foto: © Ilie Tudorel

„COMORILE ROMÂNIEI” Expozi]ia de art\ fotografic\ „Comorile României” este o expozi]ie itinerant\ realizat\ de artistul fotograf Ilie Tudorel care î[i propune s\ promoveze prin imagini în ]ar\ [i `n str\in\tate cele mai importante valori ale patrimoniului cultural din România, în anul aniversar al Centenarului Marii Uniri de la 1918. Expozi]ia este o lec]ie de istorie `n imagini a satului, a datinilor, a portului popular [i a

monumentelor UNESCO din Romånia. Artistul propune publicului larg s\ fac\ cuno[tin]\ cu valorile patrimoniului tangibil, intangibil [i natural al României, cu acele valori patrimoniale române[ti care ne diferen]iaz\ cultural de alte popoare, `ntr-o perioad\ de adånci prefaceri, cu procese de globalizare intens\ [i de nivelare a valorilor identitare. Turneul expozi]iei va cuprinde toate regi-

unile istorice ale României Mari. Uniunea European\ încurajeaz\ ini]iativele de promovare a unit\]ii prin diversitate a elementelor de unicitate ale fiec\rui popor în parte, sprijinind ac]iunile de cunoa[tere a patrimoniului cultural al fiec\rei ]\ri. ~n acest sens, anul 2018 a fost declarat de Uniunea European\, Anul European al Patrimoniului Cultural.

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

BRANDURI ROMÅNE{TI • „COMORILE ROMÅNIEI”

Cetatea bastionar\ Oradea, Sala grifonilor, foto: © Ilie Tudorel

Biserica fortificat\ de la Prejmer, Bra[ov, Patrimoniul UNESCO, foto: © Ilie Tudorel

Expozi]ia de fotografie „Comorile României” prezint\ într-un num\r de 71 de lucr\ri înr\mate, unele de mari dimensiuni, cele mai valoroase monumente sau situri arheologice ale patrimoniului tangibil aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO – Bisericile pictate din nordul Moldovei (Arbore, Humor, Moldovi]a, Sucevi]a, P\tr\u]i, Probota, Suceava [i Vorone]), fort\re]ele dacice din Mun]ii Or\[tie (Sarmizegetusa Regia, Coste[ti-Cet\]uie, Coste[ti-Blidaru, Piatra Ro[ie, B\ni]a [i C\pâlna), Centrul istoric al ora[ului Sighi[oara, Mân\stirea Hurezi, bisericile fortificate (Biertan, Câlnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, Viscri), bisericile de lemn din Maramure[ (Bârsana, Bude[ti-Josani, Dese[ti, Ieud-Deal, Plopi[, Poienile-Izei, Rogoz, {urde[ti), Delta Dun\rii, P\durile de fag din Carpa]i (StrâmbuBaiu] [i Gro[ii }ible[ului). Patrimoniul intangibil aflat pe Lista Patri-

Castelul Corvinilor, Hunedoara, foto: © Ilie Tudorel

moniului Imaterial UNESCO, tradi]iile [i me[te[ugurile sunt [i ele ilustrate – Colindatul de ceat\ b\rb\teasc\, Doina, Tehnicile de prelucrare a ceramicii de Horezu, Jocul fecioresc, Tehnicile de ]esere a scoar]elor române[ti tradi]ionale, Practicile culturale asociate zilei de 1 martie, Ritualul C\lu[ului.

Pentru a completa imaginea de ansamblu, din patrimoniului tangibil mai sunt prezentate [i o parte din loca]iile aflate pe lista indicativ\ UNESCO: Mânastirea Neam], Bisericile bizantine de la Curtea de Arge[, Biserica Densu[, Ansamblul monumental Constantin Brâncu[i din Târgu-Jiu, Centrul vechi al ora-

Cetatea Ruoea, Bra[ov, foto: Â© Ilie Tudorel

BRANDURI ROMÅNE{TI • „COMORILE ROMÅNIEI” BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

Dansul C\lu[ului, Patrimoniul imaterial UNESCO,

Nunt\ `n Maramure[, foto: © Ilie Tudorel

[ului Alba Iulia, Centrul istoric al ora[ului Sibiu [i ansamblul s\u de pie]e, Culele din Oltenia, Masivul Retezat, Pietrosul Rodnei din Masivul Rodnei, Ansamblul fosilifer de la Sânpetru, Satul Rimetea [i împrejurimile (proiect transfrontalier). Fotografiile prezente `n expozi]ie, cu o bun\ calitate tehnic\ [i artistic\, invit\ la un tur virtual al Romåniei [i constituie un important suport vizual de promovare a turismului cultural din România. Vizitatorii expozi]iei vor avea la dispozi]ie [i o selectie de imagini digitale (digiporame) cu imagini ale locurilor aflate pe Lista Patrimoniul Mondial UNESCO din alte ]\ri. ~n acest fel vizitatorul expozi]iei vor putea compara patrimoniul na]ional cu cel din alte ]\ri, în special cu cel al ]\rilor din Europa Central\ [i de Est, învecinate ]\rii noastre, o bun\ ocazie pentru o vizit\ virtual\ a locurilor ce compun patrimoniul cultural mondial. Prin aducerea `n aten]ie a patrimoniului na]ional, autorul atrage aten]ie asupra unei resurse importante de dezvoltare a zonelor etnografice [i invit\ la conservarea, prote-

jararea [i promovarea responsabil\ a acestora. La vernisajul expozi]iei „Comorile Romåniei” organizate `n luna noiembrie la centrul UNESCO din Bucure[ti, Ilie Tudorel a invitat

auditoriul s\-i urmeze exemplul: „Patrimoniul cultural al României ne-a fost predat `n bun\ stare de str\mo[ii no[tri, a str\b\tut cu succes veacurile [i acum are nevoie

R\zboi de ]esut

I Doin\ cåntat\ la fluier, foto: © Ilie Tudorel

Tehnica de prelucrare a ceramicii de Horezu, Patrimoniul imaterial UNESCO, foto: © Ilie Tudorel

55 Cus\toare din Maramure[

„Comorile Romåniei” Foto: © Ilie Tudorel tudorphotoblog.blogspot.com

Nunt\ `n Maramure[, foto: © Ilie Tudorel

Scoar]a ]\r\neasc\, Patrimoniul imaterial UNESCO, foto: © Ilie Tudorel

lui, c\l\tore[te [i rememoreaz\ tot ce poate fi important de p\strat pentru o ]ar\: identitatea, memoria ei”.

de `ngrijire [i respect. Se cuvine, deci, s\-l cunoa[tem, s\-l protej\m, s\-l punem în valoare [i s\-l transmitem, la fel de intact, genera]iilor viitoare! Din acest motiv, expozi]ia itinerant\

<Comorile României>, `n efortul de a aduce aminte genera]iilor urm\toare c\ au o sarcin\ m\rea]\ de `ndeplinit [i anume aceea de a pre]ui, de a iubi [i de a ]ine viu spiritul neamu-

Lipsa de implicare a noastr\, a tuturor, `n conservarea patrimoniului na]ional, `mi aduce aminte de Francisco de Goya [i, parafrazândul, a[ spune c\ „somnul na]iunii na[te mon[tri”! Zestrea na]ional\ nu e pies\ de schimb. Dac\ nu vom avea grij\ de ea, `ncet, `ncet, o vom pierde.

Zenaida F\rca[

BRANDURI ROMÅNE{TI • „COMORILE ROMÅNIEI”

Colind\tori, Maramure[, foto: © Ilie Tudorel

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

Jocul Mo[ilor, Maramure[, foto: © Ilie Tudorel

Prezentare lie Tudorel este un artist fotograf din Baia Mare, n\scut în 9 octombrie 1961, la Ardud. Este membru al Uniunii Arti[tilor Plastici, al Asocia]iei Interna]ionale „Euro Foto Art” [i pre[edinte al Clubului Foto-Video al Asocia]iei „Millennium” din Baia Mare. Artistul a fost prezent în 95 de expozi]ii de art\ fotografic\, din care 45 de expozi]ii personale [i 50 expozi]ii de grup din România, Belgia, China, Polonia, Ungaria [i Ucraina. Activitatea sa expozi]ional\ a fost reflectat\ în termeni elogio[i `n presa din ]ar\ [i din strain\tate. Fotografiile sale au fost publicate în numeroase albume de arta fotografic\, `n revistele de cultur\ [i `n publica]ii de turism. Începând din anul 2011, Ilie Tudorel desf\[oar\ o intens\ activitate în mediul on-line, unde promoveaz\ zona Maramure[ului prin videoclipuri (515.000 de vizualiz\ri) – www.youtube.com/user/maramuresguide. ~n 2013 a înfiin]at blog-urile de fotografie www.tudorphotoblog.blogspot.com [i www.tudorphotoblog.blogspot.com ce au ca scop promovarea României, a Transilvaniei [i a Maramure[ului prin mesaje fotografice cu valoare documentar\. Blog-ul de fotografie are peste 230 de albume foto [i o activitate intens\ cu peste 150.000 acces\ri. Artistul a sus]inut mai multe stagii de preg\tire foto-

grafic\ în domeniul fotografiei de arhitectur\ [i în domeniul fotografiei de natur\ [i peisaj. În prezent lucreaz\ la o serie de proiecte de art\ fotografic\ na]ionale [i interna]ionale – „Momente Astrale”, „Via]a în Transilvania de

Biserica de lemn din Surde[tir, Maramure[, Patrimoniul UNESCO, foto: © Ilie Tudorel

Nord”, „Simboluri astrale în arhitectura [i arta tradi]ional\ maramure[an\“, „Semnele Ceriului”, „Comorile României”, „Zestrea vie româneasc\”, „Maramure[, oameni [i locuri”, „EuroPhotoCamp”.

Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

FOCUS CORPORATE

59.

PATRU ZILE DE ZÂMBETE, OFERTE SPECIALE ˘ DE SUCCES ¸SI LANSARI CELE MAI BUNE MUZEE DIN EUROPA 65.

Vene]ia, foto: © Diana Chereche[

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

TÂRGUL DE TURISM DE LA ROMEXPO Foto: © TUI TravelCenter

PATRU ZILE DE ZÂMBETE, OFERTE SPECIALE ˘ DE SUCCES ¸SI LANSARI

Au fost patru zile pline de oferte, promo]ii [i idei inspirate la standul nostru de cea de-a 40-a edi]ie a Târgului de Turism al României de la Romexpo.

Colegii no[tri de la TUI TravelCenter, Green Village, Nova Travel [i Travel Brands au fost preg\ti]i s\-i întâmpine pe oaspe]i la uria[ul stand din pavilionul B2 al Romexpo cu oferte care mai de care mai tentante, pentru orice perioad\ [i în orice destina]ie. Discounturi [i idei pentru s\rb\torile de iarn\ în România sau în destina]ii exotice, sejururi la schi, pachete city break în ora[e europene sau circuite în destina]ii îndep\rtate, misterioase [i pline de farmec, toate [i-au g\sit destinatarii. S-au rezervat vacan]e cu 99 euro în cele mai diverse destina]ii, s-a profitat de reducerile de pân\ la 40 la sut\ la pachetele charter ale verii, s-au câ[tigat premii surpriz\. Vizitatorii no[tri au fost întâmpina]i cu zâmbetul pe buze [i au plecat mul]umi]i, cu bucuria c\ vacan]a sau c\l\toria visat\ deja a prins contur! Turi[tii care au cump\rat vacan]e pentru

vara 2019 au putut g\si cele mai mici tarife, pentru c\ nivelul early booking a fost maxim.

S-a lansat TravelBrands, o nou\ agen]ie de turism membr\ a Eurolines Group România Drago[ Anastasiu, Pre[edintele grupului Eurolines România a lansat oficial TravelBrands, o nou\ agen]ie de turism, cu care [i-a propus s\ o dezvolte [i s\ ajung\ la 40 de sedii în urm\torii doi ani. Obiectivul TravelBrands este ca în urm\torii doi ani s\ fie în topul primilor cinci juc\tori din domeniu la nivel na]ional. Acest nou brand din portofoliul grupului de firme Eurolines se adaug\ TUI TravelCenter, cel mai mare lan] de agen]ii de turism din România [i î[i propune s\ atrag\ clien]ii cu venituri sub medie.

TravelBrands este un hypermarket de turism care adun\ ofertele tuturor brandurilor turoperatorilor din România [i din Germania într-o singur\ agen]ie. Diferit fa]\ de TUI TravelCenter în ofertele promovate de TravelBrands este faptul c\ reune[te toate tipurile de servicii turistice existente în pia]\, dar se adreseaz\ clien]ilor cu orice fel de bugete. Astfel, turistul care vrea s\ compare din cât mai multe oferte ale mai multor turoperatori români, pentru o destina]ie anume le poate g\si pe toate în acela[i loc, la TravelBrands!

Deja s-au deschis [ase noi agen]ii TravelBrands Deja au fost deschise [ase agen]ii TravelBrands în România, respectiv dou\ în Bucure[ti (în Plaza Mall [i Sun Plaza), în Cluj, în Drobeta-Turnu Severin, la Târgu Jiu [i la Vaslui.

FOCUS • CORPORATE NEWS BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

În afara sediilor, ofertele agen]iei pot fi g\site [i online, la orice or\ din zi [i din noapte, pe site-ul www.travelbrands.ro Tot în planul de business pentru anii viitori exist\ [i varianta unui model de franciz\. „Am deschis primul TravelBrands ca s\ venim în întâmpinarea turi[tilor la care TUI TravelCenter, brandul nostru consacrat de turism, nu ajungea dintr-un motiv sau altul. Am

intrat într-un mall, unde eram deja prezen]i cu o agen]ie TUI TravelCenter [i am identificat un spa]iu care se potrivea pentru o agen]ie de turism. A[a am deschis primul TravelBrands. Strategia noastr\ de dezvoltare era deja stabilit\: dou\ branduri turistice, unul pozi]ionat medium high, cum este TUI [i altul pozi]ionat medium low, cum este TravelBrands, pentru bugete medii [i mici. Vindem pachete de la

toate agen]iile importante [i le promov\m inclusiv logo-urile `n vitrin\”, a declarat Cosmin Marinof, directorul de vânz\ri al TUI TravelCenter. În agen]iile TravelBrands deschise pân\ acum s-au vândut cel mai mult vacan]e de var\ în Grecia, Turcia, Bulgaria, România. Agen]ia a fost prezent\ cu stand propriu [i la Târgul de Turism al României.

Strategia de extindere Strategia de dezvoltare a TravelBrands vizeaz\, în principal, extinderea în ora[ele mai mici din ]ar\, în care nu e prezent TUI TravelCenter. „{i la TravelBrands suntem tot noi, cei de la TUI TravelCenter, care scriem o alt\ poveste de succes în turism, la aceea[i

calitate, pentru ca to]i românii, indiferent de venit, s\ ne g\seasc\ peste tot [i s\ poat\ c\l\tori", a mai spus Cosmin Marinof.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

Despre Eurolines Group Grupul Eurolines vizeaz\ o cre[tere de 15% a cifrei de vânz\ri în 2018 comparativ cu 2017. Cifra de vânz\ri a Grupului Eurolines, alc\tuit din 22 de companii, s-a majorat în 2017 cu 20 % [i a ajuns la 150 milioane euro. Pentru acest an,

reteaua de agentii de turism [i-a bugetat o cre[tere de 12% a vânz\rilor. TUI TravelCenter a finalizat anul 2017 cu o cre[tere de 30% a cifrei de vânz\ri, ajungând la nivelul de 100 milioane de euro, volum care o pozi]ioneaz\ [i în 2017 ca

cea mai mare agen]ie de turism din România. Cele 80 agen]ii TUI TravelCenter, TravelBrands si Eurolines alc\tuiesc cea mai mare re]ea din distribu]ie de pachete turistice din România.

Despre Green Village Resort 4* UNUL DINTRE CELE MAI FRUMOASE LOCURI DIN LUME! Resortul Green Village 4* din localitatea Sfântu Gheorghe din Delta Dun\rii are 90 de camere duble, fiecare cu o teras\ generoas\, apartamente cu 2 [i 3 dormitoare [i penthouse-uri cu vedere la lacurile [i canalele Dun\rii. 2018 este cel de-al patrulea an de func]ionare al Green Village Resort, de la pre-

luarea sa de c\tre Eurolines Group, fiind [i prima investi]ie în hotel\rie a grupului condus de Drago[ Anastasiu. Green Village Resort 4* a încheiat anul trecut cu o cifr\ de vânz\ri de aproximativ 2,2 milioane euro, cu 22% mai mare fa]\ de anul precedent.

Num\rul de turi[ti români [i str\ini care au vizitat resortul a crescut în 2017 cu 10% comparativ cu 2016 [i a dep\[it 11.000 persoane. Pentru 2018, Green VillageResort 4* estimeaz\ o cifr\ de vânz\ri mai mare cu 15% fa]\ de nivelul din 2017 [i va continua investi]iile, bugetate la aproximativ 300.000 euro.

TE ER 9 OF 201

FOCUS • DESTINA}II RECOMANDATE

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE 63

Sejur Bali - Kuta > Asana Agung Putra 4*

SE JU R

935

Tarif: euro/persoan\/sejur, Perioada: 05.03.2019 -16.03.2019, Nop]i: 10, Cazare: `n camer\ dubl\ standard, Mas\: Mic dejun, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport, transferuri. SE JU R

749

CH AR TE R

375

239

Tarif: euro/persoan\, Perioada: 07.02.2019 10.02.2019, Nop]i: 3, Cazare: camer\ clasic, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, bagaj de man\, taxe de aeroport.

CH AR TE R

629

SE JU R

255

Charter Hurghada > Titanic Palace 5** Tarif: euro/persoan\, Perioada: 07.04.2019 14.04.2019, Nop]i: 7, Oferta iclude: cazare `n camer\ dubl\ standard, Mas\: All Inclusive, Transport: cu avionul, taxe aeroport, transferuri, plecare din Bucure[ti

Sejur la schi - Austria, Mariazell > Best Western Plus Amedia Hotel Graz 4*

SE JU R

249

Tarif: euro/persoan\, Perioada: 04.06.2019 11.06.2019, Nop]i: 7, Cazare: `n camer\ dubl\ standard, Mas\: All Inclusive, Transport: individual.

City Break – Anglia, Londra > The Goodenough on Mecklenburgh Square 4*

CH AR TE R

Tarif: euro/persoan\/sejur, Perioada: 01.05.2019 – 08.05.2019, Nop]i: 7, Cazare: `n camer\ standard, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport, transferuri.

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 04.06.2019 -11.06.2019 Nop]i: 7, Cazare: `n camer\ dubl\ standard, Mas\: Mic dejun, Transport: cu avionul, taxe aeroport, transferuri, plecare din Bucure[ti.

Sejur Bulgaria - Albena > Ralitsa Aqua Club 4*

Turcia - Charter Antalya > Aydinbey Gold Dreams 5*, Alanya

419

Tarif: lei/persoan\. Perioada: 25.05.2018 – 30.05.2019, Nop]i: 5, Cazare: în studio, Mas\: Mic dejun, Transport: individual.

Charter Creta - Heraklion > Kritzas Beach Bungalows & Suites 4*

SE JU R

739

Tarif: euro/persoan\/sejur, Perioada: 24.04.2019 – 06.05.2019, Nop]i: 10 nop]i, Cazare: `n camer\ dubl\ superior, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport, transferuri.

Sejur Romånia - Mamaia Phoenicia Holiday Resort 4*

Sejur Thailanda - Krabi > Nantra De Deluxe Resort 4**

Tarif: euro/persoan\/sejur, Perioada: 10.01.2019 17.01.2019, Nop]i: 7, Cazare: `n camer\ dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Transport: individual. CI TY -B RE AK

10.

City Break – Italia - Roma > Hotel Milani 3*

1999

CI RC UI T

Tarif: euro/persoan\, Perioada: 21.03.2019 – 29.03.2019, Nop]i: 8, Cazare: hoteluri de 4*, Mas\: Mic dejun, 2 prånzuri, Transport: bilet avion cu plecare din Bucuresti, transferuri, intrare la: siturile arheologice Chichen Itza, Uxmal, Tulum, M\n\stirea Franciscan\ din Izamal, Cenote Maya Ik Kil, ghid vorbitor de limba româna.

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

TY K CI EA BR

FOCUS • CITY BREAK • MUZEE

Un city break în unele dintre cele mai frumoase [i interesante destina]ii turistice de top nu este complet dac\ nu vizita]i aceste muzee, votate de europeanbestdestinations.com ca fiind cele mai bune de pe B\trânul Continent. Toate sunt unice [i se remarc\ prin vastele colec]ii, prin organizare, prin istorie [i grija pentru educa]ie.

CELE MAI BUNE MUZEE DIN EUROPA 1. Centrul Pompidou Paris, Fran]a Vizitat de peste 3,5 milioane de persoane în fiecare an, Centrul Georges Pompidou g\zduie[te, pe lâng\ o vast\ bibliotec\ publi-

c\, cel mai mare muzeu de art\ modern\ din Europa- Musée National d'Art Moderne- [i un centru de cercetare muzical\ [i acustic\. Centrul Georges Pompidou este un complex muzeal pluridisciplinar din arondismentul 4

al Parisului, lâng\ Les Halles. {i, pentru noi, românii, exist\ un motiv de puternic pentru a vizita acest loc deosebit: atelierul lui Brâncu[i. Constantin Brâncu[i a tr\it [i a lucrat la Paris, din 1904 pân\ la moartea sa, în 1957, [i [i-a Trafalgar Square, Londra, foto: © Just Vision

BR CIT EA Y K

FOCUS • CITY BREAK • MUZEE

donat studioul statului francez. În Atelierul lui Brâncu[i sunt expuse 137 de sculpturi [i 41 de desene, dou\ picturi [i peste 1.600 de pl\ci fotografice din sticl\ [i printuri originale.

2. The British Museum, Londra Este dedicat istoriei [i culturii [i are un num\r impresionant, de circa 8 milioane, de exponate de pe toate continentele. O vizit\ aici î]i ofer\ [ansa unei incursiuni în istoria umanit\]ii, de la începuturile sale pân\ în prezent. Ad\postit\ într-unul din reperele arhitecturale ale Marii Britanii, colec]ia British Museum este în acela[i timp [i una dintre cele mai frumoase din lume. Acoperind dou\ milioane de ani de istorie, The British Museum strânge sub acela[i acoperi[ mumii egiptene, artefacte romane [i grece[ti, exponate vechi din Asia, Africa, Oceania [i Americi, Orientul Mijlociu [i Europa. Acestea precum [i o colec]ie de peste 2,5 milioane de schi]e, stampe [i picturi, din care se remarc\ opere semnate de Dürer, Michelangelo, Raphael, Rembrandt [i Goya, fac din vizita aici una obligatorie atunci când vizita]i Londra. Iar accesul în muzeu este gratuit!

3. The Rijksmuseum, Amsterdam, Olanda Un muzeu imens dedicat artei [i istoriei, Rijksmuseum a fost fondat la Haga în 1800, dar s-a mutat la Amsterdam în 1808, în Palatul

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

Gioconda (Mona Lisa), Muzeul Luvru, Paris

fiecare an. Nu rata]i exponate pe care cu siguran]\ le-a]i admirat în c\r]ile de istorie sau de art\, precum capodoperele lui Leonardo da Vinci, „Mona Lisa”, cele ale lui Boticelli-„Venus [i cele trei gra]ii”- [i ale lui Eugene Delacroix „Libertatea Conducând Poporul”. Statuia lui Venus din Milo, Codul lui Hammurabi, Marele Sfinx din Tamis sunt alte câteva exponate unice care nu ar trebui ratate la Luvru. Dup\ aceea, o vizit\ la Gr\dinile Tuileries v\ va des\vâr[i o zi plin\ pe malul Senei.

5. Prado, Madrid, Spania

Muzeul Luvru, Paris

Regal [i mai târziu în Trippenhuis. Actuala cl\dire principal\ a fost proiectat\ de Pierre Cuypers [i a fost inaugurat\ în 1885. În aprilie 2013, dup\ o renovare de zece ani, care a costat 375 milioane de euro, cl\direa principal\ a fost redeschis\ [i î[i întâmpin\ vizitatorii cu patru etaje de exponate, cu 80 de galerii permanente [i zeci de mii de exponate. A[adar, e greu de asimilat totul. Dar nu ar trebui ratate colec]iile Rembrandt [i Vermeer, „Casa p\pu[ilor” (pentru adul]i), The Cuypers Library, Cabinetul Regal de Curiozit\]i. Vestit\ pentru operele pictorilor flamanzi, colec]ia Rijksmuseum nu se limiteaz\ la picturi. De fapt, majoritatea picturilor sunt plasate în contextul altor artefacte, împreun\

cu mobilier de lux, por]elanuri [i obiecte de valoare. Vizita aici nu se poate încheia f\r\ a merge în gr\dina muzeului!

4. Luvru, Paris, Fran]a Amplasat în arondismentul I, într-un fost palat regal, Luvru este unul dintre cele mai mari muzee din lume [i un monument istoric imposibil de trecut cu vederea. Reperul centrului Parisului, cu o suprafa]\ de 210.000 m2, din care peste 60.000 m2 sunt destina]i expozi]iilor, Luvrul este cel mai vizitat muzeu din lume. Aproape 650.000 de obiecte din preistorie pân\ în secolul XXI sunt expuse la Luvru [i acestea, plus cl\direa istoric\ în sine, atrag aproape 10 milioane de vizitatori în

Prado reune[te una dintre cele mai mari [i interesante colec]ii de art\ european\, adunat\ din secolul al XIV-lea [i pân\ la începutul secolului al XIX-lea. Aici sunt expuse peste 8.600 de tablouri, multe apar]inând celor mai mari arti[ti spanioli precum Diego Velázquez [i Francisco Goya. La concuren]\ pentru aten]ia vizitatorilor sunt colec]iile semnate de El Greco, Peter Paul Rubens, Rafael, Ti]ian, Bartolome Esteban Murillo [i nu în ultimul rând de Hieronymus Bosch. Acestea [i operele lui Botticelli, Caravaggio, Albrecht Dürer, Rembrandt, Veronese [i mul]i al]ii, plus un num\r mare de sculpturi, printuri [i desene fac din Prado cel mai vizitat muzeu din Spania. Foarte bine organizat, Prado ofer\ o istorie ilustrat\ a artei, care te prinde, uitând când trece timpul. Nu rata]i operele „Las Meninas” de Velázquez, „Guernica” lui Pablo Picasso, tripticurile lui Hieronymus Bosch [i portretele membrilor familiei regale spaniole!

6. Tate Modern, Londra, Regatul Unit al Marii Britanii Tate Modern este o galerie na]ional\ de art\ modern\ [i face parte din grupul Tate (împreun\ cu Tate Britain, Tate Liverpool, Tate St. Ives [i Tate Online). Amenajat\ în fosta sta]ie electric\ Bankside, din districtul London din Southwark, Tate Modern este cea mai

BR CIT EA Y K

FOCUS • CITY BREAK • MUZEE BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

liei sale, s-au ascuns într-o anex\ secret\ a unei locuin]e din strada Prinsengracht 263, Amsterdam. Dup\ aproape doi ani, ei sunt descoperi]i [i deporta]i în lag\rele de concentrare. Tat\l lui Anne, Otto Frank, este singurul dintre cei opt oameni care au supravie]uit [i cel care a scos la lumin\ jurnalul fiicei sale, pe care tân\ra l-a scris în timp ce se ascundea de nazi[ti.

9. Centre Pompidou din Metz, Fran]a Primul „satelit” al unui muzeu francez, Centrul Pompidou-Metz este o capodoper\ a arhitecturii contemporane. Conceptualizat de arhitec]ii Shigeru Ban [i Jean de Gastines, împreun\ cu proiectantul Philip Gumuchdjian, la Centrul Pompidou din Metz exist\ trei spa]ii de expunere sub un acoperi[ îndr\zne] inspirat de o p\l\rie chinezeasc\. Înainte de toate, Centrul Pompidou-Metz este un muzeu dedicat artei moderne [i contemporane cu multe expozi]ii dedicate, iar proiectul s\u cultural include [i spectacole live, filme [i dezbateri.

10. Muzeul Serralves, Porto, Portugalia

vizitat\ galerie de art\ modern\ din lume, cu aproximativ 4,7 milioane de turi[ti pe an. Arta britanic\ este reprezentat\ de arti[tii selecta]i pentru contribu]ia lor la istoria [i dezvoltarea artei, dar colec]ia s-a extins recent cu lucr\ri din Africa, Asia Pacific, Europa de Est, America Latin\, Orientul Mijlociu [i Asia de Sud. Opere marca Picasso, “Nud de femei întrun fotoliu ro[u” [i ”Femeie nud cu colier”, “Suprematism dynamic” al lui Kazimir Malevich, “Workshop” semnat de Wyndham Lewis, ”Mountain Lake” de Salvador Dali sunt câteva dintre tablourile cele mai celebre de aici.

7. Galeria Na]ional\, Londra, Regatul Unit al Marii Britanii Galeria Na]ional\ este un muzeu de art\ de pe Trafalgar Square, fondat în 1824, care g\zduie[te o colec]ie de peste 2.300 de tablo-

uri care dateaz\ de la mijlocul secolului al XIIIlea pân\ la începutul secolului XX. Expune cea mai cuprinz\toare colec]ie de picturi renascentiste italiene în afara Italiei, cu lucr\ri ale majorit\]ii marilor mae[tri florentini [i vene]ieni din acea perioad\. Plus un num\r impresionant de lucr\ri ale pictorilor britanici, olandezi, francezi, spanioli [i flamanzi din secolele XV-XIX, printre care Leonardo, Raphael [i Vermeer. Galeria Na]ional\ este unul dintre cele mai vizitate muzee din lume, iar intrarea în colec]ia principal\ este gratuit\.

Muzeul Serralves din Porto este cel mai important muzeu al artei contemporane din Portugalia, ansamblu care cuprinde [i un parc [i o vil\. Prin expozi]ii, spectacole [i programe educative, Muzeul Serralves încurajeaz\ în]elegerea [i aprecierea artei [i culturii contemporane. Colec]ia sa î[i propune s\ reflecte asupra modului în care arta de azi î[i anticipeaz\ viitorul. Muzeul nu are o colec]ie permanent\, dar sunt ]inute constant expozi]ii temporare prestigioase, prezentând opere ale reputa]ilor arti[ti interna]ionali [i na]ionali. Gr\dina de pe domeniu merit\ vizitat\ pentru flora sa bogat\ cât [i pentru modul în care a fost proiectat\ [i amenajat\. Drum bun!

8. Casa Annei Frank, Amsterdam, Olanda Anne Frank a fost o adolescent\ de origine evreiasc\ cu o poveste extrem de trist\, dar adev\rat\, din timpul celui de-al doilea r\zboi mondial. Pentru a evita nazi[tii, Anne [i alte [apte persoane, inclusiv membri ai fami-

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

74.

DRIFT X MOTOARE TURATE LA MAXIM

VENETIA...'O Sole Mio! ¸ ¸ de buget. 78. Destinatii 70.

Se poate c\l\tori [i cu bani pu]ini! 80. ADS.

Drift • Time Attack • Off Road • Rally Cross • Rally Raid • Slalom Paralel • Autoslalom • Super Rally • Vitez\ în Coast\ • Karting • Vitez\ în Coast\

MOZAIC • VENE}IA … ‘O SOLE MIO!

VENETIA ¸ … 'O Sole Mio! un vis devenit realitate

Ziua ta petrecut\ la Vene]ia poate `ncepe a[a: deschizi fereastra c\tre unul dintre multele sale canale ale Venetiei, `]i rezemi capul `n måini [i te la[i `nv\luit de soarele dimine]ii. Pe sub fereastra ta va trece cu siguran]\ o gondol\ cu al ei gondolier care va cânta dis-de-diminea]\ a voie bun\ „O sole mio!” (e, desigur, un mic Luciano Pavarotti). Apoi, din dep\rt\ri, se va sim]i mirosul de cafea proasp\t m\cinat\ [i de croissante. Cu aceast\ intoducere e[ti preg\tit s\ hoin\re[ti pe str\zi [i s\ descoperi Vene]ia! Vis sau realitate?! Un vis ce poate deveni realitate! Nu mai pierd timpul [i hai s\-]i povestesc ce po]i vizita `ntr-o vacan]\ la Vene]ia, fie ea de o zi sau de o s\pt\mån\. Vene]ia este un ora[ pe care `l po]i vizita `n doar o zi, `ntr-un city break sau `ntr-o vacan]\ de mai multe zile. ~ncepe-]i vacan]a prin a-]i cump\ra un bilet pentru vapora[ (vaporetto) valabil pentru 12h sau 24h. Sau pån\ la 7 zile, `n func]ie de cåt timp vrei s\-]i petreci la Vene]ia. Vapora[ul public opre[te `n toate punctele turistice pe traseul Gara Santa Lucia – Piazza San Marco. Este modul cel mai rapid [i eficient de a vizita ora[ul. Alt\ variant\ este s\ urmezi la pas mul]imea

pe traseul Piazzale Roma c\tre San Marco. Traverseaz\ peste renumitul Pod Rialto. Te po]i opri la o cafea pe una din terasele frumos amenajate de-a lungul canalelor [i te po]i apuca de fotografiat fiecare cl\dire. Eu am ales aceast\ variant\ de multe ori. Sau po]i face un traseu la modul „mergi pe unde `]i vine”. E stilul meu preferat. Am avut o pl\cere nebun\ s\ m\ pierd pe canalele, str\du]ele [i ungherele acestui ora[ construit pe ape. Declar c\ nu exist\ col]i[or, cl\dire, canal, podule], gondol\ sau fereastr\ bine ascuns\ la care s\ nu atårne, neglijent, flori, flori de care ai s\ te `ndragoste[ti cu siguran]\.

Piazza San Marco Marea Pia]\ unde [ade maiestoasa Basilic\ San Marco. Locul unde te a[teapt\ vesti]ii porumbei, dornici de cåte o firimitur\, dar aten]ie! De cå]iva ani este interzis\ prin lege hr\nirea lor. Motivul ar fi c\ sunt prea gra[i. ~nainte de construc]ia Bisericii San Marco acesat\ zon\ era pur [i simplu o gr\din\ mare traversat\ de râul Batavian. Tot `n vremurile antice, `nainte ca acest loc s\ devin\ faimos, `nconjurat de baruri (foarte scumpe), acest loc era dedicat g\zduirii de

tårguri, turnee, procesiuni [i vestitele arene romane unde se vånau tauri. ~n ziua de azi po]i s\-]i „odihne[ti basche]ii” admirånd turi[tii care trec entuziasma]i de atåta frumuse]e.

Basilica Inspirat\ de Biserica celor doisprezece apostoli din Constantinopol, Basilica a fost construit\ pe la 1063 pe locul fostelor prime dou\ biserici dedicate Sfåntului Evanghelist Marcu, ambele distruse `n incendii. Corpul Sfåntului Evanghelist a fost adus la Vene]ia dup\ ce a fost furat din Alexandria, Egipt, de doi negustori vene]ieni. De atunci, Bazilica este `mbog\]it\ continuu cu marmur\ [i mozaicuri, extins\, decorat\ cu coloane [i statui. Biserica este iubit\ [i admirat\ de turi[tii din `ntreaga lume. Fa]ada [i interiorul bisericii sunt `mbog\]ite de numeroase ofrande pre]ioase pe care vene]ienii le-au adus din toata lumea, f\cåndu-le „cadou” celui mai reprezentativ monument al ora[ului. Pe pere]ii exteriori este `nc\ vizibil unul dintre mozaicurile originale care reprezint\ intrarea corpului Sfåntului Evanghelist `n Basilica [i copii ale cailor de bronz d\rui]i de c\tre vene]ieni Constantinopolului, `n timpul Cruciadei a IV-a. O vizit\ `n interiorul Bisericii merit\, nu te speria

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

alterneaz\ `ntre ele cu figuri feminine. Clopotni]a din Piata San Marco este numit\ de vene]ieni „El Patròn de Casa” (proprietarul ora[ului). Ea atest\ istoria antic\ a ora[ului, ceea ce o face unul dintre monumentele cele mai vizitate din Vene]ia. Se poate urca cu liftul pån\ `n vårf, iar de sus po]i vedea o altfel de Vene]ie. Dar, din turn, nu se v\d canalele. Costul este de 13 euro.

Canale Grande

de coada lung\, merge repede. Pentru a vedea Tezaurul Bisericii, aflat la subsolul cl\dirii, te cost\ 2 euro. Accesul c\tre etaj se face pe o scar\ incredibil de `ngust\ iar cu 5 euro po]i vizita `ntregul etaj [i, punctul forte, terasa de unde po]i admira de sus Piazza San Marco.

cauza incendiilor teribile care au avut loc aici. Refacerea lui a costat sume uria[e pl\tite din cuferele statului Italian. Importan]a politic\ a Palatului este de asemenea subliniat\ de Napoleon Bonaparte atunci cånd, `n 1797, a cucerit ora[ul.

Palazzo Ducale (Palatul Dogilor)

Clopotni]a San Marco din Vene]ia

Palatul este comoara vene]ienilor, re[edin]a celor 120 de dogi [i locul unde au loc cele mai importante evenimente vene]iene. Intrarea costa 19 euro, dar merit\. Stilul Palatului Ducal a suferit, de-a lungul anilor, multe modific\ri din

Clopotni]a San Marco, cu o `n\l]ime de aproape o sut\ de metri, este unul dintre simbolurile istorice ale Vene]iei, aflat\ chiar `n fa]a Bisericii din Pia]a San Marco. ~n vårful clopotni]ei sunt cele dou\ figuri de lei care

Vene]ienii `l numesc Canalazzo. Este modul lor de a diminutiva Canale Grande. Marele Canal traverseaz\ Vene]ia pe o distan]\ de 4 kilometri, `mp\r]ind centrul istoric al ora[ului `n dou\. Mult mai vechi decåt ora[ul, canalul are o forma literei S [i `n unele locuri ajunge la 5 m adåncime. L\]imea sa variaz\, `n unele locuri ajunge pån\ la 70 de metri. ~]i recomand un tur cu barca sau gondola pe traseul Gara Santa Lucia -Piazza San Marco. A[a vei avea ocazia nu numai ca s\ `]i „odihne[ti” basche]ii, dar [i s\ admiri o altfel de Vene]ie, cu palatele ei, toate, a[ezate de-a lungul canalului, care parc\ sunt la un concurs de frumuse]e. Observånd toat\ aceast\ frumuse]e a cl\dirilor, a str\du]elor [i a teraselor

MOZAIC • VENE}IA … ‘O SOLE MIO!

72 frumos amenajate pe marginea canalului `n timp ce barca alunec\ c\tre Piazza San Marco, vei `n]elege de ce Vene]ia este unul dintre cele mai dorite ora[e turistice din lume, care atrage peste anual 20 de milioane de turi[ti.

Podurile din Vene]ia Nu sunt chiar u[or de num\rat. Vene]ia are 354 de poduri [i podule]e ce traverseaz\ sute de canale. Vene]ieni au transformat nevoia lor de a traversa [i a comunica `n lagun\, `ntr-o not\ original\. Poate cel mai faimos pod este Podul Suspinelor. Numele nu deriv\ din suspinele `ndr\gosti]ilor ce treceau pe dedesupt juråndu-[i iubire ve[nic\. Se pare c\ suspinele care dau numele podului erau cele ale condamna]ilor la moarte. Traversånd Canale Grande, acoperit de arcade, cunoscutul Ponte Rialto e un punct de `ntålnire pentru vene]ieni [i turi[ti. ~n 1593 Podul Rialto a `nlocuit podul antic, f\cut din b\rci de lemn care permitea trecerea c\tre partea central\ a Vene]iei. Podul este ast\zi centrul comercial al ora[ului. Aici g\se[ti de la legume pån\ la m\[ti de carnaval. Podul este [i unul dintre cele mai fotografiate locuri din lume. Celor creativi le recomand s\ fie pe pozi]ii pe la asfin]it.

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

La Libreria Acqua Alta Tot „la pas” prin Vene]ia am descoperit acest loc de o unicitate absolut\, dup\ cum spune [i istoria sa. Biblioteca „La Libreria Acqua Alta” este una dintre cele mai originale librarii

din lume. O g\sim `n Via Calle Longo Santa Maria Formos 5176. Nu puteam s\ ratez acest loc. Sunt o mare, mare, iubitoare de c\r]i. Desigur, Vene]ia `nseamn\ mult mai mult decåt atåt. Dac\ timpul `]i permite, `]i mai

recomand s\ `ncerci: • o plimbare cu gondola, simbolul Vene]iei pont: `n cursul s\pt\månii o plimbare cost\ `n jur de 70 euro, `n weekend chiar dublu. ~mbarc\-te direct de la ponton [i negociaz\ un pre] mai bun cu gondolierul. • o cin\ la vestitul restaurant Hard Rock Cafe. Este situat `n spatele Pie]ei San Marco, una dintre cele mai renumite pie]e din lume. Nu este un restaurant ieftin, dar merit\ vizitat pentru måcarea delicioas\, servirea impecabil\ [i atmosfer\. Recomand o rezervare din timp, online sau telefonic. • dac\ vrei ceva mai hippy, cump\r\ o sticl\ de vin de la unul dintre multele supermarketuri din ora[ [i a[eaz\-te pe marginea lui Canale Grande la apus [i ascult\ valurile care se lovesc `ncet de zidurile vechi. • aventureaz\-te cu un vaporetto c\tre insulete Murano, Burano [i Trocello. • viziteaz\ Bazilica Santa Maria della Salute care g\zduie[te lucr\ri de Ti]ian [i Tintoretto. Dup\ cum vezi, Vene]ia se poate vizita [i `n doar o zi. Dar mai bine `ntr-o s\pt\mån\. „Ci vediamo a Venezia”!

Corina bascheticalatori.com

DRIFT CHAMPIONSHIP Motoare turate la maxim Adrenalin\, super ma[ini, cai putere cu sutele, NOS, motoare turate la maximum, nori de fum, miros de benzin\ [i de bitum `ncins [i buc\]i de cauciuc ars.

Vrum-vrum! Arena unei competi]ii de drift arat\ ca un tablou din Tate Galleries, al vreunui pictor excentric. Urmele de cauciuc ars l\sate pe pista de competi]ie `]i inspir\ for]\ [i chiar fric\ de ce ]i sar putea petrece dac\, din `ntåmplare, te-ai trezi `n mijlocul ac]iunii. Te sim]i ca [i cum te-ai afla `ntr-un loc unde nu ai voie s\ fii. Romånia nu este o destina]ie de marc\ pentru iubitorii de Muscle-Cars. Celebrele curse de la Daytona International Speedway adun\ anual milioane de spectatori, pe cånd la noi, la o competi]ie na]ional\ de automobilism sportiv, abia dac\ se adun\ cåteva sute de curio[i, eticheta]i de publicul de spectacole tradi]ionale ca excentrici. Tu toate acestea, spectacolele de Drift au `nceput s\ fie organizate peste tot `n ]ar\. Exist\ organizatori [i exist\ public. Preg\tirea unei

competi]ii nu e ieftin\ de loc [i angreneaz\ [coli de pilotaj, preparatori de ma[ini, concuren]i, arbitri, comisii medicale, regulamente, legisla]ie sportiv\ [amd.

Concursuri În func]ie de tipul vehiculului [i de suprafa]a de rulare competi]iile cu ma[ini se `mpart `n – Raliu, Super Rally, Rally Cross, Rally Raid, Drift, Off Road, Viteza `n coast\, Karting, Circuit, Slalom paralel, Autoslalom, Vehicule istorice, Automobile Istorice de Competi]ie – [i toate au ceva `n comun: Drift-ul. ~n Romånia organizarea, arbitrarea [i dezvoltarea practic\rii sportului automobilistic este asigurat\ de Federa]ia Român\ de Automobilism Sportiv. Defini]ie: Automobilismul sportiv cuprinde totalitatea probelor sportive care se desf\[oar\ pe automobile de competi]ie.

Automobilele de competi]ie sunt automobile de construc]ie special\ sau adaptate ulterior dintr-un model de serie, în vederea utiliz\rii acestora la întreceri cu caracter sportiv. Automobilismul sportiv cuprinde toate întrecerile, competi]iile, concursurile, paradele, evenimentele, manifest\rile, singulare sau din cadrul campionatelor, cupelor, trofeelor, seriilor, care se finalizeaz\ prin stabilirea unui record, clasament sau ierarhii, atribuit de organizatori participan]ilor pe automobile de competi]ie, pe baza criteriilor impuse [i acceptate de ace[tia. Federa]ia Român\ de Automobilism Sportiv asigur\ recunoa[tere interna]ional\ pentru sportul automobilistic românesc. Federa]ia tuteleaz\ competi]iile oficiale la nivel na]ional – Campionatul Na]ional de Raliuri, Campionatul Na]ional de Vitez\ în

MOZAIC • DRIFT RACING BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

DRIFT

ÎNTRECEREA CAILOR PUTERE

76 Coast\, Campionatul Na]ional de Karting, Campionatul Na]ional de Circuit Vitez\, Campionatul Na]ional de Off-Road, Campionatul Na]ional de Slalom Paralel, Campionatul Na]ional de Autoslalom, Campionatul Na]ional de Rally Cross, Campionatul Na]ional de Rally Raid [i Campionatul Na]ional al

Vehiculelor Istorice de Competi]ie. Derularea acestora se face ĂŽn spirit de fairplay [i ĂŽn condi]ii de securitate pentru practican]i, pentru arbitri [i pentru spectatori. Federa]ia asigur\ rela]ii de colaborare cu federa]iile corespondente ale altor state [i stabile[te rela]ii de cooperare cu alte orga-

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

niza]ii de profil, cu oficiali, arbitri [i comisari tehnici . Membrii Federa]iei Române de Automobilism Sportiv sunt cluburile sportive afiliate, care au ca activitate de baz\ automobilismul sportiv. ~n afara beneficiilor aduse de spectacolul sportiv, practicarea automobilismului sportiv în cadru organizat contribuie la reducerea accidentelor rutiere cauzate de lipsa de experien]\ a celor mai tineri participan]i la trafic. Cea mai spectaculoas\ [i dificil\ etap\ a Campionatului Na]ional de Drift care se desf\[oar\ `n fiecare an pe Transrar\u, adun\ la linia de start, `n principal, pilo]i campioni din Europa. Dup\ ce anul trecut a g\zduit etapa final\ a campionatului, Transalpina a fost inclus\ [i anul acesta în calendarul compe-

ti]ional [i a g\zduit a treia etap\ a sezonului 2018, astfel c\ de la start nu au lipsit campionul en-titre C\lin Ciortan, dar [i al]i pilo]i care au titluri în palmares precum Sorin Ene, Traian Bu[e, R\zvan Fr\]ianu [i Istvan Szabo. Ungurul Csaba Vigh, finalistul European Battle, bulgarul Atanas Kolev [i campionul Poloniei, Marcin Banovics, s-au aflat [i ei pe lista celor aproape 40 de pilo]i înscri[i la etap\. Nu a lipsit nici gorjeanul Vlad St\nescu, unul dintre cei mai bine cota]i pilo]i ai campionatului. Romånia nu este o destina]ie pe harta Driftului mondial, dar confruntarea cailor putere a devenit o tradi]ie pentru drift-ul autohton. Competi]ile de automobilism sportiv atrag anual mii de spectatori din toat\ ]ara [i din str\in\tate. Din acest punct de vedere, turismul

de eveniment are [anse reale s\ devin\ atractiv pentru agen]iile de turism.

Epilog De[i `nc\ la mod\, sportul cailor putere e pe cale s\ intre pe o pant\ descendent\ – automobilele electrice iau locul celor clasice cu combustie intern\ iar acum circuitul de la Monte Carlo se desf\[oar\ `ntr-o lini[te deplin\... Ce mai poate fi „fan” `n treaba asta? E clar c\ tranzi]ia de la motoarele turate, la lini[tea de mormånt a motoarelor electrice ne va modifica esen]ial percep]ia asupra sportului cu ma[ini. Probabil c\ suntem ultima genera]ie care apas\ pedala de accelera]ie pån\ la podea. Vrum-vrum!

Ernest

MOZAIC • DESTINA}II DE BUGET 2019

¸ DE BUGET DESTINATII ˘ ˘ ¸si cu bani putini! Se poate calatori ¸

O vacan]\ cu un buget mai redus pentru un grup de tineri `nseamn\ soare, plaj\ [i distrac]ie! Sunt exact ingredientele pentru cei amatori mai mult de cunoa[tere [i mai pu]in de confort.

Destina]ii pentru toat\ lumea În mod evident, cel mai la mod\ stil de a c\l\tori [i de a vizita cåt mai multe ]\ri, este stilul ieftin. Destina]iile de pe lista mea nu sunt printre cele mai ieftine locuri de vizitat, dar ofer\ un echilibru `ntre cheltuieli, atrac]ii [i experien]e. Trebuie s\ lua]i `n calcul [i costurile de zbor, s\ v\ asigura]i c\ a]i verificat ofertele cele

1. Turcia Buget mediu/zi: 35 EUR Da, `n Turcia sunt probleme. Am ezitat [i eu s\-i mai fac o vizit\ anul trecut. Turcia, pe lång\ problemele ei politice, a suferit în ultima vreme [i economic. Dar moneda mai slab\ o face o destina]ie mai ieftin\. Anul trecut am rev\zut, pån\ la urm\, Turcia, [i nu mi-a p\rut r\u. Am rev\zut o mare destina]ie cultural\

mai avantajoase. Daca nu ve]i face din timp acest lucru, v\ ve]i putea trezi c\ excursia dvs. – cazarea + masa + biletele de acces la diverse obiective turistice – cost\ mai pu]in decåt zborul. Politica de pre]uri practicat\ de agen]iile de zbor e una destul de ciudat\, uneori po]i g\si bilete ieftine chiar `naintea zborului. Dac\ ]i-ai luat `n calcul [i acest aspect, vei

avea toate [ansele s\ nu repe]i gre[elile mele, gre[eli tipice turistului `ncep\tor [i vei c\l\tori ieftin [i f\r\ cheltui neprev\zute. Vei cheltui doar atåt cåt trebuie! V\ pot spune, din experien]a la prim\ mân\, c\ destina]iile selectate de mine nu sunt doar ieftine, ci [i printre cele mai interesante locuri de vizitat. {i `nc\ ceva, c\l\toria în aceste ]\ri este mai u[oar\ decât a]i putea crede.

aflat\ la grani]a dintre Est [i Vest, care a g\zduit, la un moment dat, Imperiul Bizantin [i Otoman. Sunt de vizitat ruinele romane, ora[ele s\pate `n stanc\, bazarele [i, desigur, o mul]ime de plaje mediteraneene. Pentru o vizit\ la Istanbul, ar trebui s\ v\ rezerva]i cel pu]in trei zile. Sunt mult prea multe locuri de v\zut, ca s\ nu mai zic de shopping. Kelepir-ul (chilipir) de la iei vine!

2. Argentina Buget mediu/zi: 40 USD Poate nu [ti]i, `n Argentina se c\l\tore[te ridicol de ieftin. Argentinienii au nesfår[ite problemele economice, dar aceste ve[ti proaste pentru ei, f\r\ de sfår[it, reprezint\ o oportunitate excelent\ pentru noi turi[tii. Cinic, nu? Pentru cineva care are `n buzunar valut\ forte, totul este mai ieftin. Aici sunt la

MOZAIC • DESTINA}II DE BUGET 2019

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

mod\ dolarii. Un dolar american face cam 5 peso argentinieni. Aten]ie, peso-ul argentinian fluctueaz\ tot timpul. Asigura]i-v\ c\ a]i verificat cea mai recent\ cota]ie. Desigur, pentru noi europenii, zborul e o problem\ costisitoare, dar odat\ ajun[i acolo, v\ ve]i bucura de o [edere minunat\. Argentina este o ]ar\ încânt\toare! Eu am explorat nordul – Cordoba, Salta, Buenos Aires [i cascadele din Foz do Iguaçu. Am ezitat s\ vizitez regiunea montan\ Patagonia din sudul foarte-foarte îndep\rtat, dar pån\ la urm\ am f\cut-o [i, zic eu, a meritat.

3. Nepal Buget mediu/zi: 30 USD Dac\ te gânde[ti s\ vizitezi Asia de Sud, excluzånd India, atunci Nepalul este pur [i simplu locul pe care trebuie s\-l vezi. De ce? Pentru c\ nu seam\n\ cu nicio alt\ ]ar\. {i zic doar trei nume: Kathmandu, Himalaya [i Annapurna. Dac\ vrei s\ te iei la trånt\ cu muntele, ai la dispozi]ie trasee bine între]inute pe tot par-

cursul masivului Himalaya, cu popasuri [i multe case unde po]i bea un ceai sau unde po]i mânca sau dormi. Nepal ofer\ unele dintre cele mai ieftine op]iuni din lume pentru drume]ii montane. Pentru o zi `n tab\ra de baz\ din Annapurna, am cheltuit pu]in sub 20 de dolari. Dar, aten]ie, trebuie s\ ave]i `n rucsac tot de ce ave]i nevoie pentru o drume]ie sau escalad\. ~n caz contrar, chiar dac\ Nepalul e o ]ar\ ieftin\, ve]i scoate ceva bani din buzunar.

4. Columbia Buget mediu/zi: 40 USD. Columbia este ]ara cu cei mai `nal]i palmieri din lume, dar nu `n\l]imea lor m-

a fascinat. Ar putea fi un cli[eu, dar oamenii, columbienii, sunt cei care fac cu adev\rat Columbia una dintre ]\rile mele preferate. Cred c\ ora[ele Medellin [i Bogota sunt printre cele mai vibrante [i captivante de pe continent. Mi-a pl\cut cultura columbian\ [i oamenii ei incredibil de primitori. }ara are gustul perfect al continentului sud-american, având atât clima coastelor Pacificului [i Atlanticului, cåt [i a p\durii tropicale din Amazon. Uita]i de Narcos. Pe m\sur\ ce un num\r tot mai mare de turi[ti `i descoper\ frumuse]ile, Columbia devine un loc tot mai pozitiv [i mai primitor. Evident, aici tot dolarul american este rege. Cursurile de schimb între peso-ul columbian [i USD sau EUR r\mân `n favoarea celor din urm\.

MOZAIC • DESTINA}II DE BUGET 2019

BeTUI Nr. 36(51), iarn\ 2018/2019

5. Indonezia Buget mediu/zi: 25/50USD (`n fun]ie de insul\. ~n Bali totul e mai scump). Plaje cu nisip alb, jungle, savane, p\duri tropicale, vulcanii care arunc\ fl\c\ri albastre, urangutani în s\lb\ticie... Indonezia este o întreag\ lume de descoperit. Bali a fost de mult timp un „hot spot” turistic, iar acest lucru i-a afectat calitatea la modul general – plajele nu sunt tocmai curate, str\zile sunt supraaglomerate, serviciile las\ de dorit – de[i partea de nord a ora[ului Bali [i-a

p\strat în continuare farmecul. Cele mai bune plaje din Indonezia pot fi g\site departe de Bali, `n insulele Lombok, Java, Komodo, Flores, sau merge]i mai departe în Sumatra, `n vestul insulei Nusa Tenggara sau `n Sulawesi.

dar, de fapt, Insulele Filipine, ]ara paradoxurilor [i a atrac]iilor extreme, nu este cu nimic mai prejos [i ofer\ cele mai epice amintiri de c\l\torie. Insula Palawan este favorita mea, de[i recomand [i insulele mai pu]in aglomerate cum ar fi Cebu, Bohol sau Siquijor. De[i aceast\ ]ar\ are peste 7000 de insule, destina]ia nu are de oferit doar plaje tropicale, snorkel sau sporturi de ap\. Din punct de vedere cultural, este un loc fascinant, cu amestecul s\u de influen]e coloniale asiatice, spaniole [i americane, cu incredibilele terase de orez din nord [i cu nenum\rate posibilit\]i de a explora natura.

6. Philipine Buget mediu/zi: 45 USD. Cand vine vorba de Asia de Sud-Est, majoritatea turi[tilor se vor gândi la Thailanda, la plajele ei tropicale uimitoare sau la Vietnam,

Oana-Nicoleta Both

Doar dinIngredienteNaturale

Produc\tor: SC CORSIAN DELICII SRL, Bucure[ti, Str. Louis Blanc 26, sector 1, Tel.: + 4.0744.303.903 / + 4.0772.277.033 www.corinnechocolat.ro • facebook.com/corinnechocolat

greeter

R\u de transport? Grea]\? V\rs\turi? Previne [i trateaz\ simptomele asociate r\ului de transport

MEDICAMENT HOMEOPATIC

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

CITY BREAK: CELE MAI BUNE MUZEE DIN EUROPA

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 36(51) • iarn\ 2018/2019

TOP ZECE CHARTERE 2019

Be AVANPREMIER|

Un An Hai-Hui

BeTUI Nr. 36 (51), edi]ie nou\ • iarn\ 2018/2019

CAMPING ~N SAHARA

MAROC VACAN}| DE IARN| ~N

EGIPT

Ion Caramitru „Libertatea de a gândi, în interiorul profesiunii mele, nu mi-o poate lua nimeni!”

PATRU ZILE DE ZÂMBETE, OFERTE SPECIALE {I LANS|RI DE SUCCES • TÂRGUL DE TURISM DE LA ROMEXPO

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

VACANTELE ¸ CHARTER ALE SEZONULUI ESTIVAL 2019