BeTUI_37_martie-aprilie_2019 by magazine

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 37(52), martie/aprilie 2019

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

“THE LIFE OF AN ARTIST IS A NEVERENDING JOURNEY!”

ZSZ ZDOB ¸si ZDUB

NICOLETA HÂNCU ROMAN IAGUPOV Interview GABRIELA&RAREŞ

Keukenhof, Istanbul, Grasse CITY BREAK PRIM|VARA 2019

Ras Al Khaimah

CHARTER EGIPT 2019 10 MOTIVE PENTRU A VIZITA HURGHADA

Un maratonaki Din Buenos Aires prin Grecia I con mucho calor

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

BeTUI Nr. 37 (52), edi]ie nou\ • martie/aprilie 2019

MIC GHID PENTRU O VACAN}| ÎN EMIRATELE ARABE UNITE

PREVIEW

12.

DESTINA}II

FOCUS CORPORATE

46. TUI TravelCenter la Târgul de Turism al României de la Romexpo. 51 Top 10 oferte recomandate. 52 City break – prim\vara 2019 – Keukenhof, Istanbul, Grasse.

6. 12. 20. 26.

32. 40.

Point of View – unanhaihui.ro – Ras Al Khaimah – Mic ghid pentru o vacan]\ în Emiratele Arabe Unite. Charter Egipt 2019 – 10 motive pentru a vizita Hurghada. Ras Al Khaimah – Mic ghid pentru o vacan]\ în Emiratele Arabe Unite. Un maratonaki prin Grecia. Zdob [i Zdub – Interviu cu Roman Iagupov – „Via]a arti[tilor este o c\l\torie continu\!”/ “The life of an artist is a never-ending journey!” Parcurile americane. Castelul Corvinilor – Bijuteria medieval\ a Transilvaniei.

Foto: © Dollores Benezic

Foto: Anca Alina Du[e, © TUI TravelCenter

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

20.

MOZAIC 58. „N-ai cum s\ fugi de tine!”/ “You cannot run away from yourself!” – Interviu cu actri]a Nicoleta Hâncu. 64. Din Buenos Aires con mucho calor. 70. Via]a la ]ar\ – Col]ul de rai al unui cuplu de români cool! Gabriela & Rares. 74. Turism de festival – Untold 2019, G\râna Jazz Festival.

3 58.

26.

70. Foto: © Nikitin Film

26.

PREVIEW • UNANHAIHUI.RO • RAS AL KHAIMAH

RAS AL KHAIMAH ˘

MIC GHID PENTRU O VACANTA ¸ ÎN EMIRATELE ARABE UNITE

pag. 16

4 Publisher

BeTUI nr. 37(52), mar./apr. 2019 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: Ivan Moraru, ZSZ

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti e-mail: office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 728 006 654

Editor in chief: Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori: Zenaida F\rca[, Oana Iana, Carmen Neac[u Senior Art Director: Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu

Colaboratori: Dollores Benezic, Dan Dinu, lie Tudorel, Corina Caireac, Simona Giurea, Sorin Tincu Photo: Anca Du[e – unanhaihui.ro, Shutterstock Ivan Moraru, LiberKat, cuibul.md, Nikitin Film, Ilie Tudorel, Dollores Benezic, Dan Dinu, Ivan Moraru, Iliu]\ Goean, Paul Buciut\, Antonia Oprea, Bogdan Mihai B\la[, Ovidiu Pistri]u, Traducere: John Rock Publicitate: GSM: +40 728 006 654, cstef@justcpr.ro

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare. Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

Foto: © Anca Du[e, www.unanhaihui.ro

COLABORATORII EDI}IEI

Diana Chereche[

Dollores Benezic

Dan Dinu

„De la pasiune la full-time job. Iubesc locurile unde m-am n\scut [i faptul c\ pot s\ fac ceea ce `mi place, la mine acas\. Cred cu t\rie c\ felul în care gânde[ti [i tr\ie[ti se reflect\ în munca fiec\rui om. Cea mai mare satisfac]ie o am atunci când fotografiez oameni [i locuri. ~mi plac oamenii, locurile pitore[ti, soarele, cire[ele, pisicile, c\l\toriile, tradi]iile [i ora[ele mici. Iubesc instantaneele, zâmbetele largi, lumina natural\, sclipirea din ochi [i cred c\ toate aceste lucruri se v\d în munca mea”. dianacherechesphotography.wordpress.com

„Se zice c\ un str\mo[ de-al tat\lui meu tr\ia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, [i era un soi de slujba[ al cet\]ii. Treaba lui era s\ bat\ toba pe uli]e ori de câte ori st\pânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ie[ea cu toba pe uli]e i se spunea „bine zici, m\i!” (cu varianta regional arhaic\ „ghini zi[i, m\i!”). Azi a[a, mâine a[a, „bine zici” i-a devenit porecl\, renume [i în cele din urm\ nume de rezonan]\. Benezic a ajuns s\ aib\ în zilele noastre o str\-str\-nepoat\ ziarizd\ – eu.” www.dollo.ro

Pentru mine, fotografia nu este doar o art\, ci [i o unealt\ important\, mai ales atunci când discut\m despre ce reprezint\ fotografia documentar\. Dac\ nu ar fi existat acest gen fotografic, nu am [ti cum a fost debarcarea din Normandia, fotografiat\ de Robert Capa, nu am putea vedea criza american\ din anii ‘30 prin ochii fotografei Dorothea Lange, nu am con[tientiza la fel de bine pove[tile despre foametea din Africa spuse în imagini de Kevin Carter, nu am cunoa[te nimic din lumea popoarelor indigene ale planetei, din marile explor\ri geografice sau din speciile care între timp au disp\rut. www.dandinu.net I www.photolife.ro

DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II • CHARTER EGIPT 2019

10 MOTIVE PENTRU A VIZITA HURGHADA

CHARTER EGIPT Exist\ oare cineva care s\ nu fi auzit de Tutankamon, de regina Cleopatra [i de pove[tile lor de via]\?

10 MOTIVE

Egiptul este o ]ar\ cu o asemenea abunden]\ de obiective turistice unice în lume încât nu mai are nevoie de nicio prezentare. Exist\ oare cineva care s\ nu fi auzit de Tutankamon, de regina Cleopatra [i de pove[tile lor de via]\? Sau de Piramidele din Ghiza, de Valea Regilor,

de Sfinx? Ultimele sunt unele dintre cele mai vechi relicve ale umanit\]ii, sunt p\strate aproape intacte, au o istorie foarte lung\ în spate, dar [i multe legende [i mistere înc\ neelucidate. Mo[tenitoarea unei culturi care a influen]at toat\ lumea, Egiptul este o destina]ie

pe care o putem încadra la categoria select\ a celor „de v\zut o dat\ în via]\”. Pentru c\, oricât de multe muzee ai vizita [i oricâte artefacte provenind din Egiptul antic ai admira, oriunde în Europa [i în lume, ele sunt mult mai încânt\toare acas\! Nu ai cum s\ nu te emo]ionezi [i

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

2019 Sau de Sfinx, de Valea Regilor, de Piramidele din Ghiza?

PENTRU A VIZITA HURGADA

Foto: shutterstock

s\ nu te minunezi când te apropii de piramidele [i templele grandioase, de basoreliefurile [i sarcofagele pe care le-ai privit în manuale [i în diferite reviste de istorie [i turism. Acum pute]i îmbina utilul cu pl\cutul [i frumosul, s\ spun a[a, alegând drept „cartier general” sta]iunea Hurghada.

DESTINA}II BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

De ce Hurghada? Sta]iunea nu este atât de veche precum piramidele, nici pe departe. Pân\ acum câ]iva ani, era doar un mic sat de pescari. A evoluat rapid ca destina]ie de c\l\torie favorit\ pentru mul]i turi[ti din toate col]urile p\mântului, favorizat\ de amplasarea pe malul M\rii Ro[ii [i destul de aproape de marile obiective. În prezent, Hurghada are peste 250.000 de locuitori, fiind împ\r]it\ în mai multe cartiere. El Ahia [i El Helal sunt în partea de nord, El Kawsar e zona modern\, Sekalla este centrul ora[ului. Zona veche este numit\ El Dahar. Poate nu [tia]i c\ petrolul a fost descoperit în zon\ în 1913, dar produc]ia [i exportul real au început abia în 1921, sub „bagheta” marilor companii britanice de profil. Hurghada este renumit\ [i pentru ofertele sale de distrac]ie. Via]a sa de noapte este considerat\ în prezent cea mai ofertant\ din Egipt. De fapt, Hurghada a avut [i are o dezvoltare impresionant\, principalele sale atuuri fiind amplasarea, pe malul M\rii Ro[ii, climatul prielnic turismului în orice perioad\ a anului, serviciile de calitate din resorturile unde ai de toate [i proximitatea fa]\ de obiective turistice de top.

Este o destina]ie modern\, exotic\, unii chiar compar\ Hurghada cu Dubaiul datorit\ dezvolt\rii rapide. Aici te sim]i bine nu doar pentru c\ se str\duiesc resorturile all inclusive s\ te fac\ s\ te sim]i excelent, ci [i pentru c\ ai marea atât de aproape, plaja are nisip fin, apa e mereu clar\ [i cald\. Mereu e însorit [i cald, zeul Ra vegheaz\ la asta!

I P }I TO INA ST DE

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

CHARTER EGIPT 2019

Plec\ri din Bucure[ti, în fiecare duminic\, perioada 07.04 -20.10.2019 (Air Bucharest) Hoteluri recomandate:

• Marlin Inn Resort 4* AI – Hurghada • Bella Vista Resort 4* AI – Hurghada • Samra Bay Hotel 4* AI – Hurghada • Hurghada Seagull Resort 4* AI - Hurghada • Titanic Resort Aqua Park 4* AI – Hurghada • Titanic Palace 5* AI – Hurghada • Steigenberger Aqua Magic 5* AI – Hurghada

Dac\ a]i ajuns în Egipt, e clar c\ nu v\ d\ pace nici setea de cunoa[tere [i nici spiritul de aventur\. Când v\ hot\râ]i s\ v\ dezlipi]i de [ezlong, ave]i ce s\ alege]i. Pu]in\ aventur\? Lista începe cu o sesiune de snorkel, continu\ cu scuba diving [i/sau pescuit în Marea Ro[ie [i se încheie cu kitesurfing. Ar fi p\cat s\ ajunge]i aici [i s\ nu testa]i m\car una din aceste activit\]i! La capitolul istorie nu ave]i op]iuni, pentru c\ nu ave]i cum s\ rata]i vizitarea unora dintre cele mai vestite obiective din lume. Iat\ o vacan]\ plin\, de neuitat!

Motive pentru a vizita Hurghada 1. Este o destina]ie cu soare [i vreme bun\ tot timpul anului Februarie este cea mai r\coroas\ lun\ în Hurghada. Dar r\coarea înseamn\ aici o temperatur\ a aerului de aprox. 23° C ziua [i o minim\ nocturn\ de 10° C. În februarie, apa din apropierea coastei variaz\ între 18° C [i 20° C. În martie, temperaturile maxime diurne urc\ deja la 28° C, iar cele maxime nocturne la 16° C. Cele mai calde luni sunt iunie, iulie [i agust. Atunci, temperaturile ating [i dep\[esc 33,4° C (iunie) [i 35° C în august. În august, temperatura apei atinge [i dep\[e[te 28° C. {ansele de ploaie sunt foarte mici tot timpul anului. A[adar, Hurghada este un loc uimitor pentru odihn\ la soare pentru tot parcursul anului. 2. Natura nealterat\

Marea Ro[ie este unul dintre pu]inele locuri din lume unde mai exist\ recife de corali neatinse, nedeteriorate. Dac\ dori]i s\ vede]i cum arat\ ecosistemele coralice s\n\toase, exper]ii v\ recomand\ Marea Ro[ie. Aici sunt unele dintre cele mai frumoase [i bine conservate bariere de corali din lume, iar o croazier\ combinat\ cu scufund\ri nu este de ratat. Sistemul de recife g\zduie[te peste 1.400 de specii endemice de vie]uitoare marine, fiind descoperit\, recent, o nou\ specie de coral. 3. Este una dintre cele mai bune destina]ii pentru snorkel ... Cu asemenea condi]ii naturale, dac\ a[ spune c\ ]\rmul Hurghadei î]i ofer\ unele dintre cele mai bune experien]e din lume pentru înot [i scufund\ri, cunosc\torii mi-ar da dreptate! Golful Makadi, Sahl Hasheesh sau Soma Bay sunt cele mai apreciate locuri pentru snorkel din Egipt. Vizibilitatea este excelent\ pe tot parcursul anului, mai ales în perioada aprilie-mai [i septembrie-ianuarie. S\ plute[ti în apa de o claritate [i culori neasemuite, s\ îno]i cu pe[ti[orii, s\ admiri coralii, iat\ experien]e care merit\ tr\ite minim o dat\ în via]\! 4. Excelent pentru scuba diving Hurghada este un loc deosebit de bun pentru scufund\ri, considerat de CNN drept unul dintre primele 50 de ]\ri din întreaga lume. Rechini-balen\, rechinii clasici, mai înfrico[\tori, numeroase ]estoase marine [i murene sunt printre speciile de dimensiuni mai mari care se

las\ v\zute aici. Printre corali [i anemone, printre caracati]e [i sute, mii, milioane de pe[ti[ori colora]i î]i atrage privirea [i celebrul Nemo. Pe[ti[orul Nemo pare c\ [i-a g\sit drumul c\tre cas\, [i nu este singur! 5. Kitesurf…la în\l]ime Vântul sufl\ bine peste apele calde ale M\rii Ro[ii din Hurghada. Dac\ v\ place combina]ia de zbor pe ap\, ajuta]i din plin de vânt, în Hurghada pute]i s\ ave]i mai mereu toate pânzele sus. 6. Tarifele sunt excelente Este evident faptul c\ Egiptul este în plin proces de revenire în turism, a[a c\ poate c\ e momentul s\ profita]i de tarifele excelente ale momentului! Întreba]i un consultant de turism TUI TravelCenter sau TravelBrands despre cele mai bune oferte! 7. Tradi]ia întâlne[te modernul Hurghada are zone moderne cu hoteluri de 4-5 stele, dar centrul ora[ului este mai degrab\ „vechi". Aici, bazarele tradi]ionale vând parfumuri, papirus, condimente, mirodenii [i tot felul de suveniruri. Construc]ii moderne, precum centre comerciale, Marina sau acvariul [i-au f\cut loc în peisajul Hurghadei. 8. Accesibilitate Cel mai simplu [i rapid mod de a vizita Marea piramid\ de la Ghiza, una dintre minunile lumii vechi [i Cairo cu muzeul s\u de istorie, e s\ te cazezi în Hurghada. Iar în Hurghada ajungi repede din ]ar\, în trei ore de zbor.

DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II • CHARTER EGIPT 2019

9. Croazier\ în Insula Giftun, „Caraibe” de la Marea Ro[ie Insula din apropierea Hurghadei este locul pe care nu trebuie s\-l pierde]i atunci când ajunge]i în Egipt. O excursie de care v\ ve]i aminti toat\ via]\ probabil, nu în mod special datorit\ culorii apei, a delfinilor care v\ înso]esc barca, ci mai ales a atmosferei. Plajele de aici te duc instantaneu la cele din Caraibe. Nisipul alb este extrem de fin, marea are toate nuan]ele posibile de smarald, cerul e atât de albastru [i palmierii ]in loc de umbrelu]e. Acest loc se nume[te Paradise [i i se potrive[te de minune! Dar marea ascunde sub luciul ei adev\rata comoar\ a locului. Pare c\ toate speciile de corali [i pe[ti care sunt picta]i de o mân\ extrem de talentat\ î[i revendic\ locul I pentru admira]ia noastr\. Via]a marin\ este atât de divers\ [i de incitant\ aici c\ nu ai vrea s\ pleci. Poate c\ ai putea s\ revii! 10. Istoria impresionant\ a zonei Piramidele, Sfinxul de pe platoul Ghiza [i Muzeul de Arheologie din Cairo sunt reperele unei excursii de o zi din Hurghada. De asemenea, nu ar trebui s\ rata]i nici excursia la Luxor, unde se afl\ vestitul templu Karnak, Valea Regilor [i Colosul lui Memnon. Zile pline pentru amintiri de neuitat!

De [tiut înainte de a pleca de acas\

•

Cet\]enii români care c\l\toresc în Republica Arab\ Egipt în scop turistic au nevoie de viz\. La ob]inerea acesteia, documentul de c\l\torie (pa[aport simplu sau pa[aport simplu temporar) trebuie s\ aib\ o valabilitate de minim [ase luni de la data intr\rii pe teritoriul Egiptului. Viza

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

turistic\ se poate ob]ine la aeroport, contravaloarea colantului de viz\ fiind achitat\ pe loc sau la sediul Ambasadei Egiptului în România, costul acesteia fiind de aprox. 25 USD. Autorit\]ile de la Cairo au implementat sistemul electronic visa2egypt.gov.eg pentru aplica]iile de ob]inere a vizelor turistice de intrare în Egipt pentru posesorii de pa[apoarte simple. În prezent, pot ob]ine vize turistice doar de]in\torii de pa[apoarte turistice. Taxa e de 25 USD per c\l\torie (o intrare). Aplica]ia func]ioneaz\ momentan în paralel cu actualul sistem de eliberare a vizelor emise de autorit\]ile de la Cairo. La intrarea [i la ie[irea în/din Egipt, fiecare cet\]ean str\in completeaz\ o fi[\ cu principalele date de identificare, scopul [i durata vizitei. Este foarte important ca datele înscrise în aceste fi[e s\ fie trecute complet [i corect. În cazul unor neconcordan]e, exist\ posibilitatea refuzului intr\rii/ie[irii din ]ar\ pân\ la clarificarea situa]iei. MAE informeaz\ c\ Egiptul este o ]ar\ sigur\ din punctul de vedere al criminalit\]ii, dar nu sunt excluse infrac]iuni minore de tipul în[el\ciunilor [i furtului din buzunare sau din ma[ini în zonele mai aglomerate. A[adar aten]ie la obiectele personale [i la locurile pe care le frecventa]i! Este recomandat s\ evita]i circula]ia pe timp de noapte, locurile aglomerate, demonstra]iile [i deplasarea în zone izolate ale ]\rii. S\ p\stra]i în locuri sigure documentele [i valorile personale, biletele de c\l\torie, banii, c\r]ile de credit [i nu le expune]i în mod vizibil asupra dumneavoastr\ sau în ma[ini. Ca în orice destina]ie, respecta]i tradi]iile [i obiceiurile locale. Persoanele de sex feminin sunt sf\tuite s\ adopte o ]inut\ [i un comporta-

•

ment decent în public. MAE recomand\ cu insisten]\ încheierea unei asigur\ri de c\l\torie medical\ [i de via]\, înainte de efectuarea deplas\rii. Circula]ia în Egipt se desf\[oar\ pe partea dreapt\, iar principala regul\ de circula]ie este protejarea p\r]ii din fa]\ a autoturismului. Ca urmare, regulile europene (prioritatea de dreapta, prioritatea de drum principal, etc.) nu au aplicabilitate. Centura de siguran]\ este obligatorie. În Egipt sunt acceptate c\r]ile de credit cele mai uzuale (American Express, Visa, Master Card). Schimbul valutar trebuie efectuat doar la b\nci sau la casele de schimb. În Egipt, zilele de vineri [i sâmb\t\ sunt nelucr\toare. Nu toate produsele pe care le pute]i achizi]iona din magazine sau de la vânz\torii ambulan]i egipteni sunt acceptate de c\tre autorit\]ile vamale la ie[ire din Egipt. Astfel, este interzis\ cu des\vâr[ire scoaterea din ]ar\ a fragmentelor de corali, a unor specii de pe[ti (balon) [i a scoicilor marine, acestea fiind considerate obiecte de contraband\. Drum bun!

• •

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO • RAS AL KHAIMAH

Ne-am dedicat aceast\ vacan]\ explor\rii lumii arabe [i am început cu o destina]ie pu]in cunoscut\ în România, dar de care cu siguran]\ ve]i auzi în anii urm\tori: Ras Al Khaimah. Imagina]i-v\ aceste ingrediente

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

RAS AL KHAIMAH ˘

Foto: © Anca Du[e – Bogdan Ni]\ www.unanhaihui.ro www.tui-travelcenter.ro

MIC GHID PENTRU O VACANTA ¸ ÎN EMIRATELE ARABE UNITE puse la un loc: vreme cald\ când la noi este frig, mangrove, de[ert [i mun]i cu totul diferi]i de ai no[tri, plaje curate, mare, lini[te [i o doz\ serioas\ de autenticitate cultural\. Am f\cut un sondaj în cercul nostru de

prieteni pentru a vedea cât de cunoscut este Ras Al Khaimah în rândul unor oameni care au profilul potrivit. Rezultatul? 70% dintre ei au r\spuns negativ. E de în]eles, pentru c\ Dubai eclipseaz\ cam tot ce este în jur, îns\

noi am fost determina]i ca în aceast\ c\l\torie s\ vedem ce se mai poate face în Emirate în afar\ de shopping [i plaj\. Am g\sit o gr\mad\ de atrac]ii pe care le-am structurat sub form\ unui (mini) ghid turistic.

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO • RAS AL KHAIMAH Ras Al Khaimah înseamn\ „vârful cortului” [i este cel mai nordic dintre cele 7 emirate care alc\tuiesc, de la începutul anilor ’70, Emiratele Arabe Unite. De[i ocup\ pu]in peste 2% din suprafa]a întregii ]\ri, are cel mai divers [i aventuros teritoriu prin compara]ie cu emiratele vecine. Ne-am început c\l\toria cu o peripe]ie, a[a c\ aten]ie pe ce aeroport ateriza]i în Dubai! Sunt dou\ [i, pentru c\ noi am zburat cu WizzAir, am aterizat pe cel din sud (Al Maktoum), ceea ce a ad\ugat 50 de km [i aproximativ 40 EUR în plus pân\ la aeroportul din nord (Dubai International Airport), de unde aveam transferul c\tre Ras Al Khaimah. FlyDubai [i Emirates zboar\ direct [i ajung pe Aeroportul Interna]ional din Dubai (DBX) în mai pu]in de 5h, a[a c\ op]iunile acestea sunt mai potrivite.

Transferul c\tre Ras Al Khaimah

De regul\, dac\ opta]i pentru un pachet de servicii oferit de o agen]ie de turism, transferul va fi inclus [i nu va trebui s\ v\ bate]i capul cu nimic în cele 45 minute cât

dureaz\. Dac\ a]i prins îns\ weekend-ul în Emirate (vineri [i sâmb\t\) este posibil ca traficul s\ lungeasc\ un pic acest timp. Altfel, hotelul la care v\ caza]i poate oferi contra-cost [i acest serviciu, la fel ca [i orice alt\ firma de transfer. Iar dac\ nici varianta aceasta nu v\ mul]ume[te, exist\ un shuttle oferit de Ras Al Khaimah Tourism Development Authority, care pleac\ din fa]a aeroportului. Orarul transferurilor, pre]ul [i hotelurile deservite de acest shuttle se g\sesc pe siteul https://www.rakshuttle.com/ Am încercat varianta asta [i am constatat c\ în aeroport nimeni nu [tie de el. Pân\ la urm\, ca s\ îl g\sim [i s\ ne g\seasc\, am sunat la num\rul de pe rezervare [i ne-am sms-uit cu [oferul, dându-ne întâlnire la Costa Cafe, în interiorul Aeroportului din Dubai. Se pare c\ acesta este meeting pointul neoficial.

Vorbim aici de hoteluri [i resorturi de lux, hoteluri decente, nespectaculoase, caz\ri la cort tradi]ional în de[ert sau op]iunea de a campa pe cont propriu sus, pe munte. Trebuie s\ v\ spun c\ termenul „afordable luxury” este cel care caracterizeaz\ hotelurile de aici. Fiind o destina]ie emergent\, raportul dintre calitate [i pre] este mai bun decât în Dubai. Noi am stat la primul hotel construit în RAK, care se nume[te OYO 141 Ras Al Khaimah Hotel. Decent, nimic în neregul\, nimic spectaculos. C\ci spectaculosul începe în zona de plaje, pe insula artificial\ Al Marjan, la Hilton, Rixos Bab Al Bahr sau Marjan Island Resort & Spa [i face apoi un hop pân\ în de[ert, la extravagantul Ritz-Carlton. Pre]urile variaz\ semnificativ, de la câ]iva zeci de euro/noapte la sute [i chiar mii: https://www.tui-travelcenter.ro/hoteluri

Op]iuni de cazare în Ras Al Khaimah

Top atrac]ii în Ras Al Khaimah

RAK ofer\ câteva tipuri de caz\ri, în zona de plaj\, în ora[, la munte, pe grupul de insule artificiale Al Marjan sau în de[ert.

RAK este o destina]ie în care merit\ combinat\ relaxarea cu explorarea, dar pentru asta e necesar\ închirierea unei ma[ini.

Top 5 motive pentru care s\ vii în Ras Al Khaimah: Înainte s\ ne încheiem turul am conchis, împreun\ cu singurul arab întâlnit, care sunt motivele principale pentru o vacan]\ în Ras Al Khaimah: 1. relaxare, mixul de soare [i mare; RAK este mai pu]in „construit” decât vecinul s\u de la sud, astfel încât, dac\ v\ atrage ideea unei vacan]e arabe, dar nu sunte]i fanul unui ora[ mare, Ras Al Khaimah ar putea fi o alegere potrivit\; 2. shopping, zice el. Noi nu am testat, a[a c\ îl credem pe cuvânt; 3. ora[ul vechi, pentru o experien]\ autentic\ [i o privire c\tre modul tradi]ional de via]\ al localnicilor; 4. activit\]i montane, având în centru muntele Jebel Jais, cu zipline-ul s\u [i locurile de campare; 5. [i nu în ultimul rând, pre]urile, sensibil mai mici decât în Dubai. “Accessible luxury”, ne spune partenerul nostru de discu]ie. Dup\ ce am vizitat ambele destina]ii, putem confirma c\, într-adev\r, raportul calitate-pre] la servicii este mai avantajos în RAK.

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

2. Aproape de natur\ Ras Al Khaimah are o arie ml\[tinoas\, faimoas\ pentru p\s\ri, multe specii asiatice [i europene iernând în zon\.

Alternativa o reprezint\ sistemul local de taxiuri (mult mai costisitoare) sau un tur ghidat. Distan]ele sunt m\ricele, iar infrastructura excelent\, cel pu]in pe unde am ajuns noi.

1. La munte, pe Jebel Jais În Ras Al Khaimah se afl\ Jebel Jais, cel mai înalt munte din ]ar\ (pu]in peste 1900 m), care marcheaz\ [i grani]a cu Oman. Pentru noi asta a fost atrac]ia de top, din mai multe considerente: • Jebel Jais face parte din lan]ul Hajar, care continu\ în Oman – unde urma s\ ajungem dup\ vizita în Emirate. Arat\ cu totul diferit de mun]ii no[tri, sunt arizi, în

culoarea pudrei de cacao [i sf\rmâcio[i; • ofer\ ni[te panorame incredibile asupra drumului în „ace de p\r” [i a v\ilor adânci. Mai mult, cu aceast\ deschidere în fa]\, se poate campa pe cont propriu, obicei pe care localnicii îl p\streaz\ [i de care se bucur\ atât iarna, cât [i vara; • are cea mai lung\ tirolian\ din lume, care î]i scoate inima din piept [i î]i descarc\ toat\ adrenalina. Cum v\ sun\ o coborâre de la 1,680 m (de unde vezi marea), cu o vitez\ de pân\ la 150 km/h, timp de 2-3 minute, [i aterizare pe o platform\ suspendat\ în chingi, între doi mun]i? G\si]i toate detaliile aici: https://jebeljais.ae/worlds-longest-zipline/

3. Forturi [i cl\diri abandonate La Dhayah Fort am ajuns foarte de diminea]\, ca s\ nu ne prind\ c\ldura în timp ce urc\m cele peste 200 de trepte. Din fort nu a mai r\mas mare lucru, îns\ este un simbol puternic al rezisten]ei locale împotriva englezilor care, în 1819, au m\turat coasta Golfului Persic pân\ în Dubai-ul de azi. În plus este singurul fort amplasat strategic pe un deal de pe întreg teritoriul Emiratelor Arabe Unite. Soarele r\sare târziu de dup\ munte [i lumineaz\ „livada” de la baza sa, îns\ îmi imaginez c\ dup\-amiaz\, din acest fort se

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO • RAS AL KHAIMAH

vede unul dintre cele mai frumoase apusuri din Ras Al Khaimah. O poveste diferit\ are ora[ul-fantom\ Al Jazirah Al Hamra. Înainte de anii ’60, anii în care a început exploatarea z\c\mintelor de petrol, localnicii erau faimo[i pentru abilit\]ile de scufund\tori în c\utare de perle [i de negustori, pentru valorificarea lor. În decurs de numai câ]iva ani, cei aproximativ 4,000 de locuitori au plecat, mizând pe o via]\ mai prosper\ în Abu Dhabi, abandonându-[i complet satul.

4. Sporturi de ap\ [i insule „man made” Aici suntem deficitari [i nu putem emite p\reri proprii, doar c\ ansamblul de insule nou construite – Al Marjan este zona cu cele mai frumoase plaje, resorturi de lux [i experien]e acvatice inedite. Sunt patru insule, în form\ de coral (Breeze Island, Treasure Island, Dream Island [i View Island) ce înainteaz\ în largul Golfului Persic 4,5 km.

Insulele sunt înc\ în dezvoltare, mai este loc de multe facilit\]i [i spa]ii reziden]iale sau cluburi de lux. http://almarjanisland.com/

5. Atrac]ii în de[ert Când ai fost [i în de[ertul Wadi Rum [i în Erg Chabi (Sahara), în Maroc…]i se pare c\, sub presiunea timpului, înc\ o experien]\ similar\ poate fi „sacrificat\” de dragul altora noi. În RAK nu am ajuns în de[ert, la Bedouin Oasis Camp de exemplu, unde am fi putut petrece o noapte într-un cort autentic [i sim]i un pic gustul vie]ii localnicilor de odinioar\: plimb\ri pe c\mile, mâncare tradi]ional\, spectacol cu [oimi [i stat pur [i simplu la discu]ii.

6. Ora[ul nou (faleza [i op]iuni de shopping) Turul nostru prin Ras Al Khaimah s-a încheiat cu o plimbare pe faleza nou construit\ a ora[ului. RAK se schimb\ rapid.

Se dezvolt\, cre[te, nu mai încape în vechea cartografie. Mangrovele sunt m\rginite de primele cl\diri înalte [i de centrele comerciale nou-nou]e, iar multe zone sunt înc\ în [antier. Am apucat s\ ne facem o p\rere de ansamblu asupra diversit\]ii [i contrastului dintre lumea veche arab\, cu str\zi flancate de magazina[e specializate la parter [i spa]ii de locuit la etaj, cu localnici stând de vorb\ la umbr\ [i noile zone urbane aranjate, irigate din abunden]\, cu iarb\ îngrijit\ [i spa]ii de plimbare elegante. Le une[te infrastructura excelent\, traficul greu de la orele de vârf [i diversitatea etnic\. Am avut ocazia s\ vorbim cu un singur localnic, în rest ne-am între]inut doar cu oameni din Pakistan, India, Africa [i Asia „îndep\rtat\”, cum numesc arabii sud-estul continentului. De altfel, din 10 milioane de oameni, doar dou\ sunt localnici. Cet\]enia vine cu extrem de multe privilegii în EAU, fapt pen-

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

tru care nici nu se acord\ imigran]ilor, chiar dac\ au muncit aici dou\ genera]ii.

Bine de [tiut pentru planificarea unei vacan]e în Ras Al Khaimah • Haine Vorbim aici de un emirat arab, astfel încât este important s\ [ti]i câteva lucruri înainte de plecare. Hotelurile [i resorturile sunt foarte „europenizate” în ceea ce prive[te codul vestimentar. Merge aproape orice ]inut\. În locurile publice îns\, modestia vestimentar\ este apreciat\ [i astfel evita]i privirile iscoditoare [i sprâncenele încruntate. Modest înseamn\ umeri [i genunchi acoperi]i, iar în moschei, „uniforma” ideal\ este compus\ din haine lungi [i largi [i o e[arf\ pe cap pentru doamne. • Vreme E frig! Peste tot, `n interior, este frig r\u! Aerul condi]ionat pare cel mai bun prieten al omului aici, chiar dac\ afar\ este pl\cut [i

nu ar fi cazul de un asemenea exerci]iu de criogenie. Recomand un cardigan [i o e[arf\. În Ras al Khaimah plou\ rar, între decembrie [i februarie. Acum câ]iva ani au avut sus, în mun]i, un pic de z\pad\. A fost eveniment na]ional, s-a creat un mare ambuteiaj, pentru c\ oamenii s-au pus pe drum din Dubai, din Abu Dhabi [i alte emirate ca s\ vad\ minunea. Noi am fost în ianuarie [i pot s\ spun cu mâna pe inim\ c\ am prins cea mai bun\ vreme, 25-26 grade la plaj\ [i 12-15 sus, în mun]i. Prim\vara este anotimpul ideal de vizitat aceast\ destina]ie, când temperaturile se stabilizeaz\ în jurul a 27 grade, ziua se mai m\re[te un pic [i cerul se prezint\ albastru [i clar. Vara îns\ este o provocare, cu temperaturi ce pot s\ri deseori de 45 de grade. Noroc cu mun]ii! • Telefonie La acest capitol, eu sunt p\]it\, ajungând la ni[te recorduri absurde între pu]inii MB consuma]i [i mul]ii, foarte mul]i EURO

pl\ti]i c\tre firma de telefonie. Deci nu recomand roamingul sub nicio form\. Mai mult, în Emirate nu merge gratuit nici telefonia prin platforme de genul WhatsApp sau Skype. Acest serviciu se poate debloca contra-cost. Recomandarea mea se îndreapt\ c\tre cump\rarea unei cartele locale. Sunt diverse pachete de servicii la providerii de telefonie mobil\ localiza]i în aeroport. Noi am ales o cartel\ valabil\ dou\ s\pt\mâni, cu 40 de minute de convorbiri locale [i 700 MB inclu[i. A costat 107 AED (25 EUR). • Bani Moneda local\ este dirham-ul (AED). 1 EUR a fost `n ianuarie 2019 – 4,2 dirham (AED) • Alcool Consumul de b\uturi alcoolice în public este strict interzis, sub pedeapsa cu amend\ [i chiar închisoare. Exist\ îns\ baruri [i restaurante licen]iate, în care turi[tii pot consuma alcool. Trebuie doar s\ întreba]i.

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO • RAS AL KHAIMAH

}ig\rile electronice sunt ilegale [i este posibil s\ fie confiscate la intrarea în ]ar\. Evident, au zero toleran]\ pentru orice implic\ droguri. • Fotografia Nici cu fotografiatul nu e chiar relaxare, c\ci sunt restric]ii legate de anumite cl\diri strategice, ca s\ nu mai vorbesc de pozatul oamenilor, care, f\r\ acordul lor, este de evitat. Dac\ vre]i mai multe informa]ii despre restric]iile [i sensibilit\]ile legate de fotografie [i de post\rile din social media, citi]i acest articol: https://www.gov.uk/foreign-traveladvice/united-arab-emirates/local-lawsand-customs.

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

•

Siguran]a EAU sunt, în momentul de fa]\, în top 5 cele mai sigure ]\ri din lume, al\turi de Oman, Finlanda, Islanda [i Hong Kong. Pute]i consulta lista aici: https://www.telegraph.co.uk/travel/maps-and-graphics/ safest-countries-în-the-world/ • Viza Românii pot c\l\tori în Emiratele Arabe Unite numai cu pa[aportul simplu, care trebuie s\ aib\ o valabilitate de minimum 6 luni de la data intr\rii pe teritoriul statului [i pot sta pân\ la 90 de zile, într-un interval de 180. Mai multe detalii: https://www.mae.ro/ travel-conditions/3693. Ras Al Khaimah este

o destina]ie emergent\, în curs de a deveni foarte popular\ în rândul celor care caut\ o combina]ie de soare, mâncare bun\ [i variat\, aventur\ [i relaxare într-o zon\ (înc\) pu]in aglomerat\ [i la un pre] accesibil. Am g\sit multe informa]ii bine structurate pe site-ul oficial – https://en.rasalkhaimah.ae/ [i ne-am inspirat în alegerea punctelor de interes potrivite nou\. Nu ne-a ajuns timpul s\ test\m [i s\ vedem mai multe pentru c\ am fost pe fug\, dar o vacan]\ de 7 zile în Ras Al Khaimah sun\ tare bine!

18 P.S. Dac\ destina]ia v\ face cu ochiul, colegii de la TUI TravelCenter v\ stau la dispozi]ie pentru a contura împreun\ vacan]a perfect\ în Ras Al Khaimah. Iar dac\ ave]i întreb\ri pentru noi, aici ne g\si]i!

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

DESTINA}II • UN MARATONAKI PRIN GRECIA BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

UN MARATONAKI Trei s\pt\mâni în Grecia, ]ara în care se îmbin\ perfect muntele cu marea, agricultura

Am colindat în ultimele trei s\pt\mâni prin Grecia, în ceea ce s-a constituit un soi de concediu ad-hoc, nepreg\tit, dar cu atât mai captivant prin spontaneitatea „alegerilor de la marginea drumului”. 4300 de km în total [i cam tot atâtea poze f\cute, un tur al Greciei pornit prin nord-est, continuat spre sud, pân\ la cel mai de jos col] continental al Eladei [i întors prin vest.

Chiar dac\ mai fusesem de câteva ori în Grecia pân\ acum, nu am explorat niciodat\ mai mult de câteva plaje, o insul\ [i un pic de Atena, ceea ce, abia acum am în]eles, e complet nedrept pentru ceea ce are de oferit ]ara asta. Iar, dup\ trei s\pt\mâni de Grecia, nu pot s\ constat decât c\ am v\zut înc\ foarte pu]in din ce are de ar\tat. A fost un soi de maratonaki (particula „aki” din finalul unui cuvânt repre-

zint\ modul în care grecii î[i formeaz\ diminutivele) în care doar am gustat din câteva dintre cele mai faimoase [i frumoase „bucate” turistice grece[ti.

Halkidiki Am plecat ini]ial pentru Pa[te combinat cu 1 Mai, într-o sta]iune din Halkidiki – Neos Marmaras – peninsula cu trei bra]e din apro-

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

PRIN GRECIA cu mâncarea gustoas\, religia cu turismul [i, în general, toat\ lumea cu toat\ lumea!

Zakynthos, Foto: © Dollores Benezic, www.dollo.ro

pierea Salonicului, din care biserica greac\ de]ine un bra] – \la cu Muntele Athos. Vremea nu a fost bun\ de plaj\ în zilele de 1 Mai, a[a c\ tot ce am f\cut a fost s\ mânc\m (am s\ dezvolt capitolul `n alt articol dedicat papilelor gustative, unde am s\ v\ povestesc numai despre mânc\ruri, despre ce am b\ut, ce am måncat [i pe unde am colindat – experien]a culinar\ mi-a deschis apetitul pentru

ni[te excursii ulterioare, extinse). Din 3 mai am pornit spre sud, sperând în secret c\ se va îmbuna [i vremea [i c\ vom apuca s\ ne [i sc\ld\m în apele alea albastreverzui cu care ne a]â]a drumul „scenic” pe care ne-a purtat Google maps-ul. Ne-am oprit întâi la alt\ peninsuli]\, Pelion, tot pe malul estic, dar mai la sud. Capitala, Volos, e un or\[el tipic grecesc, mai degrab\ industrial decât

turistic, reconstruit dup\ un cutremur masiv de prin 1955. Dar spre încântarea turistului, nu departe de Volos, coco]at pe vârful muntelui adiacent, [ade Makrinitsa, zis\ [i „balconul muntelui Pilio”, unul dintre cele mai frumoase sate pe care le-am v\zut vreodat\. Drumul pân\ acolo suie ni[te pante atât de abrupte c\-]i pare c\-]i vor da ma[ina peste cap. De sus nu [tii ce s\ admiri mai întâi, prive-

DESTINA}II • UN MARATONAKI PRIN GRECIA

Delphi Apoi am pornit spre Delphi, ba cu ploaie, ba cu soare [i curcubeu, cu primele taxe de autostrad\ pl\tite prea repede una dup\ alta (ni se p\rea nou\). Dup\ câteva ore de mers, [i vreo 7 euro pl\ti]i pe autostr\zi, am înoptat la Delphi, în primul hotel care ne-a dat [i prima chitan]\ din sejur. Recep]ionerul era un soi de hippie de vârst\ mijlocie, cu frez\ blond\ zbârlit\ cu spum\, benti]\ pe frunte [i musta]\ „pe oal\”. Cam pe aici se cade s\ fac o observa]ie, ce ar fi trebuit s\ o fac de la bun `nceput, în leg\tur\ cu Grecia. În ciuda tuturor [tirilor pe care le-a]i auzit despre ]ara asta, despre dolce far niente-ele pe care-l tr\iesc grecii, despre datoriile pe care nu vor s\ [i le pl\teasc\ [i cum stau ei ca ni[te parazi]i pe spatele europenilor muncitori, trebuie spus c\ vizitat\ a[a, de la un cap\t la altul, cel pu]in din goana ma[inii, Grecia apare ca o ]ar\ în care fiecare palm\ de p\mânt este lucrat\, cultivat\, irigat\. Peste tot te împiedici de turme de oi, capre sau vaci, iar cine nu lucreaz\ în agricultur\ sigur lucreaz\ în turism. Desigur, se spune c\ Grecia este unul dintre marii beneficiari ai politicii agricole europene, bravo ei, iar dincolo de aranjamentele birocratice eu spun ce am v\zut cu ochii mei c\ se `ntåmpl\ cu p\-

mântul grecesc. Se prea poate ca grecii s\ priveasc\ via]a cu o anumit\ deta[are, deta[are pe care nu o au europenii mai de la nord vest, dar Grecia nu arat\ deloc a ]ar\ în care nu se munce[te. Mi-ar pl\cea s\ v\d [i în România astfel de câmpii atât de chivernisite. Dar na, noi suntem doar gr\dina Maicii Domnului, nam avut noroc s\ fim [i noi leag\nul zeilor [i al democra]iei.

Urmånd autostrada care str\bate Grecia continental\ de la nord la sud, am ajuns la Atena, unde locuiesc peste 3 milioane din cele 11 milioane de greci. M\ rog, or fi [i imigran]i printre ei, mai ales în ultima vreme. Eu nu i-am v\zut deloc în vizita asta mea, de[i am ajuns în Portul Pireu [i m\ gândeam c\ o s\ dau peste tab\ra de refugia]i. N-am dat decât peste ni[te terase întinse la soare cu pre]uri destul de piperate. Atena ne-a ocupat vreo dou\ zile jum\tate din timpul alocat sejurului, cu Acropole, vizita în bazarul de pe[te, servirea mesei prin cartierele celebre Psiri, Plaka, Monastiraki, dou\ seri cu buzuki [i plimb\ri luuungi prin diverse cartiere, de la camera închiriat\ de pe Airbnb (în jur de 30 de euro pe noapte) pân\ în centru [i înapoi, pe jos, pentru c\ am nimerit în s\pt\mâna de dup\ Pa[te, când tot bugetarul grec a fost în grev\, ca s\ digere mai bine Pa[tele [i 1 Mai-ul. În cele 3 zile de grev\ nu am avut metrou, autobuze, ferry, ba chiar se spunea c\ intr\ în grev\ [i Electrica lor, dar pe întuneric nu ne-au l\sat, totu[i.

Monemvasia , foto: © Dollores Benezic

Atena

Peloponez De la Atena am trecut peste celebrul canal Corint, s\pat pe la 1800 [i ceva ca s\ despart\ peninsula Peloponez de Grecia continental\ [i s\ scurteze astfel rutele maritime. Din câte am în]eles canalul \sta a fost o frumoas\ utopie antic\, pus\ în practic\ pân\ la urm\ degeaba printr-o colaborare franco-maghiaro-greac\ (din care cam to]i au dat faliment, pe rând), din care a rezultat un soi de Canalul Dun\re-Marea Neagr\. Corintul e prea îngust, iar la capete are curen]i periculo[i, ceea ce îl face greu practicabil pentru navele de mare tonaj. E folosit acum de vapora[e de agrement [i pozat din toate pozi]iile de turi[tii de pe cele dou\-trei poduri care-l traverseaz\. De pe poduri se mai face, evident, [i bungee jumping.

Monemvasia , foto: © Dollores Benezic

li[tea Volos-ului de la malul m\rii sau c\su]ele ag\]ate în pozi]ii nefire[ti pe sub culmile alea mustind de vegeta]ie înflorit\ de prim\var\. Dac\ nu ne-ar fi izgonit un potop care ne-a urm\rit pe tot drumul [i s-a spart deasupra noastr\ taman acolo, probabil c\ am fi umplut cardul de fotografii din Makrinitsa. În seara aceea am poposit îns\ tot la malul m\rii, într-o sta]iune ceva mai la sud de Volos, Afissos, unde era cât pe ce s\ nu avem ce mânca, pentru c\ dup\ zilele libere de Pa[te [i 1 Mai nu ie[ise nimeni la pescuit, a[a c\ singurele feluri de mâncare de la terasele deschise la malul m\rii erau pe baz\ de miel r\mas de la Pa[te. ~n ziua urm\toare ne-am mai învârtit prin Pelion, pe drumuri [erpuite de munte, când sus în Vizitsa, când jos la plaj\, în Agios Ioanis, admirând casele ascunse pe culmi, cel mai b\trân copac din Grecia (la Tsakarada) sau un pod b\trân din piatr\, cotropit acum de vegeta]ie, într-o vale în care s-ar fi putut filma foarte bine „St\pânul inelelor”.

Drumul ne-a dus apoi în Mycene, unde am vizitat ce mai r\m\sese din cetatea [i civiliza]ia micenian\, care s-a remarcat cu vreo mie-dou\ de ani înainte de Hristos printr-un grad impresionant de dezvoltare [i civiliza]ie (arme, unelte, bani, organizare, cultur\) – plus ni[te bijuterii din aur foarte frumoase, expuse prin mu-

zee acum. Istoricii nu [tiu exact de ce s-a ales praful de micenieni, dar e posibil tocmai pentru c\ erau prea boga]i [i n-au fost în stare s\ exporte bun\starea [i civiliza]ia [i în zonele din jur. Un exemplu din care s-ar putea înv\]a câte ceva [i azi. Peninsula Peloponez e o comoar\ ce ar fi

Pelion, foto: © Dollores Benezic

Nafplio, foto: © Dollores Benezic

Monemvasia – insulil\ aflat\ în sudul Peloponesului, foto: © Dollores Benezic

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

DESTINA}II • UN MARATONAKI PRIN GRECIA BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

trebuit explorat\ temeinic. Noi nu am avut la dispozi]ie decât trei zile pentru asta, timp în care am dat iama prin livezile de portocali [i am trecut scurt prin: • Nafplio – se pare prima capital\ a republicii elene, pe la 1821 când f\cea [i Tudor Vladimirescu revolu]ie pe la noi – azi e doar un port cochet în care se întâmpla, când am trecut noi, o expozi]ie de yahturi de lux; • prin Monemvasia – o insuli]\ aflat\ în sudul Peloponesului pe care s-au aciuat oameni de prin anul 500 [i de atunci au tr\it [i construit sub otomani, bizan], vene]ieni [i greci o bijuterie de cet\]uie – azi e un s\tuc turistic exclusivist, cu priveli[ti formidabile; • Pe[tera Diros, de pe bra]ul Mani – o încreng\tur\ de canale cu ap\ limpede [i verde-alb\struie, prin care, pentru 12 euro, te plimb\ cu barca un nene care are o lop\]ic\ de lemn în mân\ cu care se împinge în pere]ii pe[terii ca s\ ghideze barca înainte, stânga, dreapta... Dup\ câ]iva km, când ie[i de acolo, dai peste cel mai frumos golf în care nu-]i dore[ti decât s\-]i la[i la înmuiat oasele umblate [i s\ dai naibii restul excursiei [i Grecia, cu tot cu pietrele ei milenare. A[a c\, stai câteva ore ca o [opârl\ la soare [i taie de pe list\ restul obiectivelor de vizitat, adic\ Sparta [i Olimpia, care ar mai fi fost de bifat în Peloponez. {i spune gata, ajunge cu alerg\tura… În fond cå]i bolovani po]i vedea într-un concediu?

Zakynthos A[a, am ajuns în Zakynthos! Cea mai apropiat\ insul\ de Peloponez, în Marea Ionic\. Deja suntem în sud vestul Greciei. Prima privire, când am coborât de pe feribot, a fost de groaz\. L\sasem în urm\ Peloponezul, cu mun]i, plaje, golfuri, livezi de portocali, l\mâi, m\slini, cet\]ile lui vechi, or\[elele lui cochete, aerul lui însorit [i pustietatea de început de sezon, [i am nimerit pe insula în care aterizeaz\ tot lower-class-ul britanic, de la tinerimea dornic\ de cluburi [i b\utur\, la pensionarii veni]i s\-[i trateze reumatismul. O Mamaie multiplicat\ în câteva sta]iuni în[irate de-a lungul coastei de est a insulei. Ce c\utam noi aici? Înainte s\ lu\m urm\torul feribot înapoi am avut totu[i r\bdarea s\ colind\m insula, so înconjur\m [i s\-i g\sim p\r]ile bune. A[a am sfâr[it într-un hotel relativ bun, cu cea mai ieftin\ camer\ din tot sejurul – 20 de euro pe noapte – dar cu cele mai proaste perne pe care ne-am „rupt” gâturile. Am colindat în urm\toarele trei zile plajele, mun]ii, câmpiile insulei, am f\cut plaj\, baie [i ne-a venit inima la loc c\ nu f\cusem o alegere proast\ plecând mai departe. Zakynthos, ca [i Grecia în mare, are de oferit câte ceva pentru toate gusturile, dar este, din p\cate, victima propriei frumuse]i [i ospitalit\]i, o insul\ exploatat\ [i dezvoltat\ haotic de dragul turismului, care-[i pune în

pericol nu numai ]estoasele care mai vin (teoretic) s\ depun\ ou\ pe plajele din sud, dar [i propria existen]\ la un moment dat. Luna mai pare ideal\ pentru vizitat, pentru c\ înc\ nu au dat n\val\ turi[tii care s\ umple toate capacit\]ile alea construite pentru ei, îns\ chiar [i a[a, în afara sezonului, pe Zakyntos erau mai mul]i turi[ti decât am v\zut în restul sta]iunilor vizitate.

Ioanina Am revenit pe teren peloponesian, de unde am traversat spre continent pe podul Rio din Patras (o construc]ie alb\ cro[etat\ din a]e peste apele albastre ale m\rii, care cost\ 13 euro ca s-o traversezi) [i am condus în sus spre Ioanina. Aici am descoperit un or\[el universitar modern, cu un miez vechi, turcesc, care înc\ î[i p\streaz\ moscheele cu turle înfipte în ni[te nori fotogenici, pe malul lacului Pamvotis. O încântare, un melanj de case vechi, turce[ti, cu b\trâni la fere[ti, [i de cafenele moderne pline cu tineri veseli. În Ioanina am mâncat un gyros-pi]a bun, f\cut de un grec tr\it în America [i însurat cu o românc\ din Fete[ti.

Meteora De la Ioanina am plecat spre Meteora, unde ne-am c\]\rat, ca tot turistul, f\r\ evlavie, pe stâncile gola[e pe care [i-au urcat c\lug\rii ortodoc[i credin]a, în Grecia modern\.

DESTINA}II • UN MARATONAKI PRIN GRECIA

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

~n apropiere de Pe[tera Diros, de pe bra]ul Mani, foto: © Dollores Benezic

stâncii. Contra unor sume cam piperate, trebuie s\ recunosc – 6 euro vizitarea unei singure m\n\stiri. Ultima sear\ a fost cea mai trist\ la toate capitolele: aveam în fa]\ un drum înapoi spre

Bucure[ti de 700 de km, se încheia vacan]a, nimerisem într-un hotela[ cam mizer, care contra sumei de 30 de euro nu ne-a oferit nici m\car un bec în baie. {i-apoi am ajuns acas\!

Peloponez, foto: © Dollores Benezic

Parfum de t\mâie, imnuri religioase [i bani frumo[i sco[i din turism, care se v\d deja în toate facilit\]ile construite în ultimii ani, astfel încât clientul s\ ajung\ cât mai confortabil din câmpie direct în fa]a altarului din vârful

Dollores Benezic www.dollo.ro

VIP INTERVIU • ROMAN IAGUPOV • ZDOB {I ZDUB

Foto: © Ivan Moraru, sunetistul trupei ZSZ

„Viata ¸ artistilor ¸ este ˘˘ ˘ o calatorie continua!”

“THE LIFE OF AN ARTIST IS A NEVERENDING JOURNEY!”

ZSZ 26

Roman Iagupov INTERVIEW ZSZ a împlinit 25 de ani. Au fost, a[a cum se spune, cei mai frumo[i ani? ~n ace[ti 25 de ani am fost tineri, combativi [i explozivi, dar cred c\ cei mai frumo[i ani vor veni abia de-acum. Am devenit mai maturi ca suflete [i ca trup\. Maturitatea ne inspir\ s\ cre\m o muzic\ cu mesaje profunde. Cum s-a n\scut ZSZ? Cine e „mama”? Cine e „tata”? Povesti]i-ne ceva din culisele genezei. „Mama” a fost adolescen]a noastr\ tr\it\ `n anii ‘90, epoca „perestroika”, cånd s-au spart

„grani]ele cortinei de fier” [i, `n micul nostru or\[el (Str\[eni, o suburbie a Chi[in\ului), a venit „tata”: muzica occidental\, MTV-ul. Atunci am ascultat pentru prima dat\ Nirvana, Rollins Band, Rage Against the Machine. {i am suprapus hardcore-ul american peste rock-ul clasic pe care `l [tiam deja [i `l cântam cu ga[ca `n curtea casei – Beatles, The Rolling Stones, trupe de rock ruse[ti… La „na[tere” l-am avut ca medic pe fratele prietenului meu Mihai – actualul chitarist bas al ZSZ –, care, l\sat la vatr\ din serviciul militar, ne-a cump\rat câteva chit\ri. El a fost cel care ne-a adunat `mpreun\ [i am `nceput s\

¸ ZDUB ZDOB si experiment\m, s\ `nv\]\m, s\ compunem. Apoi, am avut [ansa s\ fim remarca]i de un muzician cunoscut `n undeground-ul Chi[in\ului – Igor Dinga (trupa Cuibul) – care ne-a `nregistrat `ntr-un studio 4 piese – „~nva]\ s\ `no]i” – `nregistr\ri pe care le-am trimis mai apoi la un festivalul de muzic\ alternativ\ de la Moscova. Norocul ne-a surås, iar directorul festivalului ne-a invitat s\ cånt\m. {i tot el a fost cel care a apreciat cel mai mult experimentul nostru muzical pe tema folclorului moldovenesc. Am continuat s\ mergem pe aceast\ cale [i am numit acest stil „hardcore moldovenesc”. ~n

Foto: © Ivan Moraru

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

1). Andrei Cebotari – tobe, 2). Sveatoslav Staru[ – chitar\, 3). Mihai Gîncu – chitar\ bas, cobz\, sitar, mandolin\, chitar\ acustic\, organ, keyboards, mellotron, acordeon, pian, percu]ie, tobe, backing vocal, 4). Roman Iagupov – vocal, chitar\, fluier, ocarin\, turuiac, iorgafon, drâmb\, buhai, t\rt\cu]\, cimpoi, telinka, dob\), 5). Victor Dande[ - trombon, vioar\, acordeon, caval, fluier, telinka, melodic\, 6). Valeriu Mazîlu – trompet\, fluier, cimpoi.

acea perioad\ era `n vog\ muzica balcanic\, Bregovic, Fanfara Ciocârlia, Taraf de Haidouks, filmele lui Kusturica [i, cum s-ar zice, eram pe val! Apoi a urmat concertul din deschiderea trupei Red Hot Chili Peppers, din Pia]a Ro[ie [i primele concerte din Romånia, la Bucure[ti, la clubul „Laptaria lui Enache”. Primul nostru clip, „Zdubii bate]i tare”, a fost realizat de Atomic TV România. Am participat apoi, `n 2000, la Festivalul Sziget la Budapesta. Niciodat\, nici eu nici colegii mei de trup\, nu ne-am gåndit c\ vom fi muzican]i. Soarta ne-a pus s\ mergem pe acest drum frumos, complicat, deosebit! ZSZ se remarc\ prin muzica ie[it\ din tipare. Cum a]i defini-o? Folclorul este ca o r\d\cin\ plin\ de sev\, care ne inspir\. Muzica etnic\ este cu adev\rat vie. Celelalte stiluri muzicale doar completeaz\ sound-ul ZSZ. {i niciodat\ nu ne-am pus bariere `n procesul creatiei. Când te joci cu mai multe genuri muzicale ai [ansa s\ fii original. Crossover-ul muzical ne define[te, dar cea mai important\ component\ a muzicii noastre e dat\ de ritm [i energie. A[ numi muzica dvs. creativ\, original\, ironic\, dinamic\, în for]\ [i, oarecum, comercial\. Care este publicul dvs. ]int\? Nu am f\cut un studiu al publicului nostru. Nu ]intim un public anume. La concertele noastre vin oameni de toate vårstele, copii,

ZSZ have now been together for 25 years. Were they, as it’s often said, the wonder years? In these 25 years we’ve been a youthful, combatant and explosive bunch, but I believe the best is yet to come. We’ve matured as souls and bonded as a band. This inspires us to create a music with more profound messages. How was ZSZ born? Who was the ‘mother’? Who was the ‘father’? Let us in on the genesis. Our “mother” was our 90’s adolescence during the perestroika period, when the iron curtain broke in our little city of Str\[eni where then came “dad” – western music, MTV. That was the first time we heard Nirvana, Rollins Band and Rage Against The Machine. And so we “superimposed” American hardcore over the classic rock which we were already accustomed to and were playing it in our backyard – Beatles, Rolling Stones, Russian rock… The “birth” was aided by my friend’s, Michael (the actual guitarist of ZSZ), brother. He was a military man in reserve who bought us some guitars. He was the one who brought us together and we started experimenting, learning, composing. We then had the chance to be discovered by a well-known musician in the Chi[in\u underground scene, Igor Dinc\

(from Cuibul), who helped us record a 4 song EP – “Learn to Swim” – which we sent to an alternative music festival in Moscow. Luck was on our side and the director of the festival invited us to play. He was also the one who most appreciated our Moldavian folk experimental direction. We continued on this path and named our brew “Moldavian hardcore”. In that period Balkan music (Goran Bregovic, Fanfara Ciocârlia, Taraf de Haidouks, Kusturica’s movies) was in, so we were riding to waves! Then came the opportunity to open for the Red Hot Chili Peppers in the Red Square followed by our first concerts in Romania, at the club “L\pt\ria lui Enache” in Bucharest. Our first video, „Zdubii bateti tare”, was produced by Atomic TV Romania. Then in 2000 we played at the Sziget Festival in Budapest. Neither I, nor my colleagues have thought we were gonna make a living playing music. Faith sent us on this wonderful, complicated path. ZSZ stands out for music that defies formulas. How would you define it? Folk is like a root full of spirit, which inspires us. Ethnic music is truly alive. The other influences just add variety to ZSZ. We never self-impose borders in the creative process. When you play around with different genres, you have the chance to be

VIP INTERVIU • ROMAN IAGUPOV • ZDOB {I ZDUB

Foto: © LiberKat

adolescen]i, oameni de vårsta p\rin]ilor no[tri, de toate na]iile [i din toate p\turile sociale. Cei care au crescut cu muzica ZSZ acum `[i aduc copiii la concerte. Nu compunem piese ca s\ plac\ publicului. Compunem a[a cum sim]im, a[a cum ne vine, din suflet… [i uneori cu mesaje ironice, e adev\rat. Umorul va salva lumea! Publicul din România e diferit de publicul din str\in\tate? Niciun public nu seam\n\ cu altul. La concertele din cluburi vine un fel de public, la „zilele ora[elor” altfel de public, dar cu siguran]\ publicul nostru are o anumit\ calitate: apreciaz\ mesajele sincere, directe. Noi cânt\m o muzic\ pozitiv\ [i, `n consecin]\, [i spectatorii care vin la concertele ZSZ sunt pozitivi. Singura diferen]\ legat\ de public este dat\ de `n]elegerea textului [i a mesajelor. Acas\ [i `n Romånia spectatorii `n]eleg textele pieselor noastre, le cånt\ odat\ cu noi, iar cei din alte ]\ri simt doar ritmul [i melodia. Unde v\ place s\ cânta]i? Pe stadioane, în cluburi? Peste tot e fain [i irepetabil! Ne place când s\lile sunt pline, cånd suntem pe aceea[i „lungime de und\”, la unison cu publicul nostru. Cum spunea]i mai devreme, muzica ZSZ [i-a tras seva din p\mânturile natale. Acum face „prospectiuni” prin India :). S\ ne a[tept\m [i la alte destina]ii? India a fost un vis. ~l am de mul]i ani. Eu fac yoga. Sunt un hoinar, iar yoga m\ ajut\ s\ rezist fizic vie]ii de artist. Am citit mult despre civiliza]ia indian\ [i, astfel, s-a n\scut textul piesei „India ne cheam\”. Apoi, Mihai, dintr-o joac\, a compus melodia... Mihai ascult\ mult\ muzic\, foarte variat\, inclusiv din folclorul diferitelor ]\ri. Urm\torul experiment muzical va fi un colind autentic românesc, din care am p\strat textul, dar am recompus muzica [i i-am ad\ugat sonorit\]i africane! Am filmat [i un videoclip pentru el, plin de culorile Africii [i de un simbolism profund, pe care-l vom lansa `n curånd. Care sunt urm\toarele ]inte artistice – concerte, festivaluri, piese noi?

Acum ne concentr\m pe finalizarea noului nostru album. Mai avem de „tras” 2 piese. E un album conceptual pe tema rela]iei omului cu natura. Albumul va purta titlul „Bestiarium” – `n traducere din limba latin\: „Enciclopedia animalelor reale [i mitologice”. P\re]i a fi un rebel. Care sunt modelele Dvs.? Nu sunt deloc rebel. Via]a [i lumea sunt prea complicate. Nu am o re]et\, un model. Cred c\ fiecare individ `[i are propriul drum `n via]\, care `[i schimb\ cursul [i ritmul ca un fluviu. Ave]i discipoli care v\ urmeaz\? Nu cred. Nu [tiu. Nu suntem mae[tri. Noi suntem discipoli, iar profesorii no[tri au fost Phoenix [i al]i mon[tri sacri ai muzicii universale. Am s\ folosesc un cli[eu: „în spatele fiec\rui b\rbat de succes st\ o femeie puternic\ [i, a[ ad\uga eu, foarte

original. Crossover defines us, but our most important component is the rhythm and energy. I’d call your music creative, original, ironic, dynamic, powerful and, in a way, commercial. What is your target audience? We did not do a market analysis. We’re not aiming for a certain audience. People of all ages, kids, teenagers, parents, every nationality and social standing come to our concerts. Those who grew up with our music now bring their kids to concerts. We don’t compose to satisfy the public. We compose as we feel, how we feel, from our hearts. And sometimes, it’s true, our message is ironic. Humor will save the world! Is the Romanian audience different from the one abroad? No audience is the same. A certain audience comes to our club concerts, another kind comes to our open-air concerts in city squares, but our audience has a unifying quality: they appreciate honest, direct mes-

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

What are your artistic targets – concerts, festivals, new songs…? We’re now concentrating on finishing our new album. We have two more tracks to record. It’s a conceptual album dealing with man’s relation with nature. The album will be titled “Bestiarium”, from Latin – the encyclopedia of animals real and mythical. You seem to be a rebel. Who are your models? I’m not a rebel at all. The Universe is too complicated. I don’t have a recipe, a model. I think everyone has his own way in life, which changes its course and rhythm like a river.

sages. We play music with a positive charge and, in consequence, those who come to our concerts have a positive energy. The only difference is in regards to the understanding of the text and of the message. Those back home and those in Romania fully understand our lyrics, they sing together with us, while those abroad can only feel the rhythm and the melody. What venues do you like to play? Stadiums? Clubs? It’s nice and unique everywhere. We like it when the halls are full and we are on the same wavelength with our audience. As you were saying earlier, the music of ZSZ gathers its spirit from ancestral lands. It’s now making a trip to India. Should we expect other destinations as well? India had been a dream of mine for many years. I do yoga. I am a wanderer and yoga has helped me physically cope with the artist’s life. I read a lot about the Indian civilization and that’s how the title “India ne cheama” was born. Then Mihai composed it, as a ludic exercise. He listens to a lot of very diverse music, including the folk music of different countries. The next experiment will be a traditional Romanian carol from which we kept the text, but changed the music and added African hooks. We also shot a video for

Do you have disciples who follow you? I don’t think so. I don’t know. We are not the masters. We are the disciples and our masters were Phoenix and other sacred monsters of music. To use a cliché: Behind every successful man is a powerful and, if I may say so, very beautiful woman. How powerful is Carolina Voittenco? Are you an envious man? It’s true. I have Carolina beside me. She’s beautiful, strong and smart. She inspires me and teaches me many things. I’m still a teenager. I can’t imagine how it would be to come back home after a tour and find myself without her… A smart woman inspires you! Carolina is extremely creative and profound. Together we discovered life. I’m not envious. I’m lucky! Foto: © arhiv\ personal\

it, full of Africa’s colors and full of symbolism, which we will release soon.

ROMAN IAGUPOV • ZDOB {I ZDUB

30 Foto: © arhiv\ personal\

frumoas\. Cât e de puternic\ Carolina Voitenco? Sunte]i un b\rbat gelos? A[a este. O am al\turi pe Carolina. E frumoas\, puternic\ [i inteligent\. M\ inspir\ [i m\ `nva]\ multe lucruri. Eu sunt, `nc\, un adolescent. Nu-mi imaginez cum ar putea fi s\ m\ `ntorc acas\ dup\ un turneu, iar ea s\ nu mai fie... O femeie de[teapt\ te inspir\! Carolina este extrem de creativa [i profund\. Impreun\ am descoperit via]a. Nu sunt gelos. Sunt un norocos!

le dedic\m, `n primul rånd, copiilor [i familiei. Orice destina]ie, din orice ]ar\, e frumoas\, dar s\ fie mai departe de oameni… `n natur\, `nconjura]i de fo[netul copacilor [i cu un cer albastru deasupra capului. Ave]i un ora[ preferat? Nu-mi plac ora[ele. Am v\zut prea multe. Måncarea preferat\? Cea simpl\ [i s\n\toas\.

Who beats the “big drum” in your household? A while ago, I was the big drum. In every sense. Now I like to listen to Indian music… Today beating the big drum is the responsibility of my son, David. He’s a perpetuum mobile. Do you regret anything? If so, what? Do you regret not having done something at the right time? It’s useless and stupid to have regrets. Something has either been done or has not. It’s history.

Cine bate „toba mare” în casa dvs.? Cândva, eu eram toba mare! ~n toate sensurile. Acum `mi place s\ ascult muzic\ indian\... Ast\zi, toba mare o bate fiul meu, David. E un perpetuum mobile!

TUI, as you surely know, is the biggest tour operator in the world and, from this perspective, our clients would like to know where Roman Iagupov and ZSZ spend their holidays. I learned to sleep on the couch! The life of an artist is a never-ending journey.Because of this, when we have off days, they are dedicated, first and foremost, to our kids and families. Any destination in any country is beautiful as long as it’s away from people, in nature surrounded by the crackling of the leaves and a blue sky above our head.

Ave]i regrete? Dac\ da, care sunt acestea? Regreta]i c\ nu a]i f\cut ceva la timpul potrivit? E inutil [i stupid s\ ai regrete! Ce s-a f\cut sau nu s-a f\cut e deja istorie. TUI, cu siguran]\ [ti]i, este cel mai mare operator de turism din lume [i, din aceast\ perspectiv\, cititorii no[tri ar vrea s\ [tie unde `[i petrec vacan]ele ZSZ [i Roman Iagupov. Am `nv\]at s\ dorm pe canapea! Via]a arti[tilor este o c\l\torie continu\! De aceea, cånd avem cåteva zile libere

Do you have a favorite city? Foto: © arhiv\ personal\

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

Ce face]i în timpul liber? Nu am timp liber. V\ rog s\ face]i o recomandare de vacan]\ cititorilor BeTUI! Lasa]i „job-ul” pentru cåteva zile, s\pt\måni sau luni! Evada]i acolo unde sufletul va fi `n armonie cu natura! Nu v\ grabi]i, nu alerga]i. Opri]i-v\ m\car pentru o clip\ [i priviti `n jur. Privi]i cerul [i stelele. Via]a nu e a[a de lung\. „Carpe diem!”

VIP INTERVIU • ROMAN IAGUPOV • ZDOB {I ZDUB

Foto: © Nikitin Sasha

I don’t like cities. I’ve seen too many. Favorite food? The simple and healthy ones. What do you do in your free time? I don’t have that. Please make a holiday recommendation for our readers!

Take a break from your job for some days, weeks or months. Escape to a place where your soul is in harmony with nature! Don’t rush, don’t run. Stop at least for a moment and look around. Observe the sky and the stars. Life is not that long. Carpe diem!

Marcel {tef BeTUI Publisher

DESTINA}II • PARCURILE AMERICANE

Ceea ce te izbe[te adesea atunci când c\l\tore[ti prin parcurile americane este grandoarea [i scara peisajului.

PARCURILE

În ultima vreme am tot cochetat cu gândul de a merge s\ v\d parcurile na]ionale din Statele Unite, cel pu]in o parte dintre ele, în special cele din celebrul sud-vest. În 2016, la împlinirea a 100 de ani de activitate, National Park Service (NPS) a lansat un film documentar despre parcurile na]ionale,

pe care am avut [i eu ocazia s\ îl v\d, un an mai târziu, la Alpin Film Festival. De la acest film a plecat toat\ povestea noastr\. Totul a pornit de la o simpl\ discu]ie de dup\ proiec]ie, avut\ cu un reprezentant al ambasadei SUA, invitat la festival. Am schimbat câteva impresii despre film [i i-am spus

despre ideea mea de a vedea într-o bun\ zi, care în acel moment p\rea destul de departe, parcurile na]ionale din sud-vest. Mi-a dat o carte de vizit\ [i mi-a spus s\ îi dau mai multe detalii despre aceast\ idee, poate m\ poate ajuta cu ceva. La scurt timp dup\ aceast\ întâlnire, i-am trimis un e-mail.

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

Foto: © Dan Dinu www.dandinu.net I www.photolife.ro

Cât vezi cu ochii, vezi s\lb\ticie, iar asta de[i tu circuli pe un drum astfaltat.

AMERICANE poate cel mai important, ce zone s\ vedem [i ce fel de sprijin avem nevoie din partea administratorilor parcurilor.

Peisajele americane sunt unele dintre cele mai emblematice din lume, iar parcurile lor na]ionale sunt cu siguran]\ un exemplu de func]ionalitate când vine vorba de protec]ia naturii. Priveli[tile oferite func]ioneaz\ ca un magnet pentru fotografi [i turi[ti deopotriv\. Anual, cele 59 de parcuri na]ionale aflate în Statele Unite ale Americii sunt vizitate de peste 300 de milioane de turi[ti. Acest num\r reprezint\ jum\tate din popula]ia Europei sau aproape întreaga popula]ie din SUA!

A doua zi am primit un r\spuns scurt, în care eram invitat la ambasad\. Dup\ o discu]ie mai mult decât constructiv\, ideea mea de a merge într-o simpl\ vizit\ s-a transformat întrun proiect amplu, cu dou\ deplas\ri în SUA, cu peste 10 parcuri de vizitat, care s\ genereze o expozi]ie de fotografie [i un film documentar.

Am redactat proiectul împreun\ cu prietenii de la ProPark [i, dup\ alte câteva discu]ii [i reglement\ri de buget, am primit vestea c\ putem demara totul. Mai aveam aproape dou\ luni pân\ la plecare, timp în care trebuia s\ organiz\m absolut tot... avioane, ma[ini, echipament necesar [i,

Plecarea Dou\ luni poate par mai mult decât suficiente pentru organizarea unei astfel de ture, îns\ nu este deloc a[a. Fiind vorba de film, din echip\ era firesc s\ fac\ parte Cosmin Dumitrache, cel cu ajutorul c\ruia proiectul România S\lbatic\ a luat amploare. De asemenea, ni se al\turau Laurent Lefèvre [i Vlad Popescu, doi dintre cei mai frecven]i colaboratori. Ne-am cump\rat echipamentele de care mai aveam nevoie, multe dintre ele pentru campare, pentru c\ pl\nuiam s\ folosim [i cortul în anumite zone, iar la final, stând fa]\ în fa]\ cu muntele de bagaje care trebuia c\rat, am început s\ ne întreb\m unde le vom pune pe toate. Dup\ un studiu am\nun]it al celor mai interesante zone, am ales s\ mergem în prima tur\ în: Grand Tetons, Yellowstone [i Badlands, aflate în nord-vest, [i mai apoi s\ mergem în est, în: Congaree [i Great Smoky Mountains. Logistica din aceast\ prim\ deplasare era [i ea mai complex\, pentru c\ trebuia s\ acoperim distan]e mai mari, cu ma[ina sau chiar cu avionul între nord-vest [i est. Într-un final a venit [i ziua plec\rii [i, cu rucsacul foto în spate, cu bagajul de cal\ plin pân\ la refuz [i cu o plas\ cu alte câteva lucruri. Când ne-am cânt\rit bagajele, fiecare din cele cinci dep\[ea 23kg, îns\ au fost admise pân\ la urm\. Desigur c\ [i rucsacii foto cânt\reau mai mult, dar, cel pu]in aici, totul s-a rezolvat cu un zâmbet larg la check-in. De[i am vrut s\ facem asta la un moment dat, nu am mai g\sit timpul necesar s\ facem o poz\ cu tot echipamentul pe care l-am c\rat cu noi, din care o parte a fost, ce-i drept, inutil. Patru aparate de fotografiat, dou\ de filmat, cinci teleobiective [i multe alte obiective mai mici, cinci trepiede, [ase capete de trepied, o [in\ pentru time lapse, un sistem de stabilizare, o camer\ video de ac]iune, un recorder de sunet [i o gr\mad\ de alte accesorii. Toate echipamentele ce vi se par în plus în list\, noi fiind doar patru, erau ale lui Cosmin. Care, de altfel, tot a reu[it s\ uite ce-

DESTINA}II • PARCURILE AMERICANE Yellowstone, Blacktail Plateau, Cerb catâr – Mule deer, foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

va acas\, mânerele de la sistemul de stabilizare, a[a c\ a trebuit s\ facem ceva improviza]ii. Ar\tam îns\ ca o echip\ serioas\ de filmare. Dup\ un zbor scurt c\tre Amsterdam [i o întârziere la plecarea mai departe, am ajuns cu emo]ii în Atlanta. Mai aveam mai pu]in de o or\ la conexiunea c\tre Salt Lake City [i urma controlul, luatul bagajelor [i îmbarcarea în cel\lalt zbor. P\rea o misiune imposibil\... {i a[a a [i fost. Chiar dac\ am trecut repede de control, mai pu]in Cosmin, care avea singurul bagaj pe care nu îl desf\cuser\ deja ini]ial la un control anterior, tot a trebuit s\ r\mânem o noapte în Atlanta [i s\ plec\m a doua zi de diminea]\.

Punct de belvedere deasupra cascadei Lower Falls, Marele Canion din Yellowstone, lung de 32 de kilometri, cu o l\]ime ce variaz\ între 450 [i 1.200m [i cu o adâncime maxim\ de peste 300m, foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

Acest fapt ne-a dat peste cap un pic programul, îns\ doar pentru prima zi.

Grand Tetons Am ajuns la Salt Lake City f\r\ alte peripe]ii [i, pentru a încerca s\ recuper\m cât mai mult din timpul pierdut, ne-am îmbarcat la drum. Ma[ina noastr\ a fost una extrem de fain\ [i înc\p\toare. Seara am ajuns în Jackson, localitate aflat\ la intrarea în Grand Tetons, unde am r\mas peste noapte. A doua zi am plecat disde-diminea]\, pentru a ajunge cât mai repede în primul. Parcul Na]ional Grand Tetons a stat mult timp în umbra mult mai celebrului Yellowstone, aflat foarte aproape mai spre nord. Pân\ [i înfiin]area acestui parc a fost strâns legat\ de

extinderea parcului Yellowstone, încercat\ dar nefinalizat\ pe la începutul secolului XX. Cu toate acestea, propunerile au continuat, iar la doar un an de la fondare, în 1917, NPS a sus]inut înfiin]area parcului. Foarte mult\ lume s-a opus la acea vreme, iar numero[i afaceri[ti locali, fermieri, sau alte grupuri de interese, au descurajat ini]iativa. În cele din urm\, dup\ multe eforturi, parcul a fost înfiin]at în 1929, pe o suprafa]\ mult mai restrâns\, limitat\ la zona montan\ [i la câteva lacuri glaciare de la baz\. În 1943, Franklin Roosevelt, considerat pre[edintele care a ajutat cel mai mult ini]iativele de înfiin]are de arii protejate, declar\ Jackson Hole monument natural. {apte ani mai târziu, parcul na]ional se une[te cu rezerva]ia creat\ [i Grand

Tetons ajunge la forma lui actual\, acoperind peste 125.000 de hectare. Indiferent din ce parte ajungi aici, ceea ce te izbe[te la o prim\ vedere este prezen]a lan]ului montan central, ce culmineaz\ cu Grand Teton, 4199 m. Dac\ atunci când e[ti foarte aproape te impresioneaz\ crestele ascu]ite, când te îndep\rtezi un pic de lan]ul montan po]i s\ cuprinzi mai bine complexitatea habitatului de aici. Râuri mai mici [erpuiesc printre crânguri de p\dure, formând meandre întortocheate ce ofer\ ad\post pentru multe specii de animale. Barajele de castori formeaz\ aici mici lacuri în care se pot oglindi mun]ii [i, în acela[i timp, un loc propice în care p\s\rile iubitoare de ap\ [i pe[tii s\ se bucure de noul mediu creat. Toate aceste mici râuri se vars\ în Snake River care, la rândul lui, meandreaz\ prin depresiunea de la baza lan]ului montan. Acest râu formeaz\ poate cele mai celebre panorame c\tre mun]ii din zare, Oxbow Bend [i Snake River Overlook. Înc\ din primele momente petrecute în parc, un ambuteiaj de ma[ini de pe drumul principal ne-a prevestit prezen]a unui animal în zon\. Un mascul de elan încerca s\ traverseze drumul, iar toat\ lumea era afar\ din ma[in\ pentru a-l fotografia. Un lucru pe care aveam s\ îl vedem destul de des [i în zilele urm\toare. Cu toate c\ parcul este unul destul de aglomerat de turi[ti, mai ales dup\ standardele noastre, animalele tr\iesc aici aproape nestingherite.

Yellowstone Dintre toate parcurile pe care urma s\ le vizit\m, de la Yellowstone aveam cele mai pu]ine a[tept\ri. Credeam c\ o s\ fie extrem de

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

Yellowstone, Blacktail Plateau, cerb Wapiti, foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

aglomerat [i c\ o s\ ne c\lc\m pe picioare cu ceilal]i turi[ti. Cu to]ii [tim c\ Yellowstone este considerat primul parc na]ional din lume, fondat în 1872. Ceea ce pu]ini [tiu îns\, este c\ primul explorator, John Colter, ce se desparte din ex-

pedi]ia lui Lewis [i Clark, care trece la doar 80 de kilometri de zona parcului de ast\zi, ajunge aici în 1807. Locul nu era nelocuit, triburile de amerindieni fiind stabilite aici cu mult timp înainte. La începuturile parcului nu exista niciun fel de legisla]ie pentru a dezvolta turistic [i

conserva o astfel de zon\. Primul administrator al parcului a lucrat voluntar, îns\ lipsa banilor [i a legisla]iei nu l-au ajutat prea mult. Al doilea, Philetus Norris, a fost cel care a pus bazele infrastructurii actuale din parc [i cel care a construit primul sediu. A fost înlocuit de al]i trei administratori care nu au reu[it s\ continue munca lui [i care au l\sat loc ca braconierii [i t\ietorii de lemne s\ devasteze parcul. În 1886, Congresul refuz\ alocarea de bani pentru administrare, în continuare ineficient\, [i se apeleaz\ la armat\ pentru a crea ordine. Lipsa legisla]iei este în continuare o problem\, singura pedeaps\ pentru braconieri, de exemplu, fiind expulzarea din parc. Lucrurile sunt îns\ pe cale s\ se schimbe, iar odat\ cu înfiin]area NPS în 1916, apar [i primele legi care s\ vizeze o mai bun\ protejare a naturii. Frumuse]ea [i unicitatea parcului sunt date de faptul c\ Yellowstone este un super vulcan. Caldera acestuia, în care se afl\ o mare parte a parcului, m\soar\ aproximativ 50 km l\]ime [i 70 km lungime [i este m\rginit\ de

Yellowstone, terasele de travertin Grand Prismatic, cel mai mare izvor termal din lume, foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

DESTINA}II • PARCURILE AMERICANE

Foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

mun]i. Ultima erup]ie a fost acum aproape 70.000 de ani. Cu toate acestea, efectele activit\]ii vulcanice sunt prezente la tot pasul, pentru c\ în anumite zone din parc, magma se afl\ la doar 5 km sub suprafa]a scoar]ei terestre. Yellowstone de]ine cea mai mare concentra]ie de fenomene geotermale din lume, peste 10.000, printre care cea mai mare concentra]ie de gheizere, fumarole sau izvoare termale de pe întreaga planet\. Tot aici g\sim [i cel mai mare izvor geotermal din lume, Grand Prisma-

tic, care, prin culorile sale absolut uimitoare, creeaz\ senza]ia unei palete de pictor. Atrac]iile principale ale parcului sunt exact aceste aspecte geotermale, iar o mare parte dintre turi[ti se îngr\m\desc pe pode]ele special amenajate din aceste zone. Yellowstone nu înseamn\ numai zone cu activitate vulcanic\, ci mult mai mult de atât. Numele parcului este dat de Marele Canion din Yellowstone, format în rocile galbene de c\tre râul cu acela[i nume. Acesta a s\pat prin rioli-

tul r\mas în urm\ de la activitatea vulcanic\ din trecut, iar pe parcursul lui formeaz\ dou\ cascade uria[e, Lower [i Upper Falls. De[i canionul pare s\ aib\ în compozi]ie sulf, culoarea lui este dat\, de fapt, de compu[ii de fier. Cu toate c\ Yellowstone prime[te anual peste 4 milioane de vizitatori, cea mai mare parte dintre ace[tia v\d o suprafa]\ restrâns\ din parc, cel mai adesea concentrat\ în zonele termale cele mai faimoase, cum ar fi Grand Prismatic sau Old Faithful. Am putea crede c\

Schwabacher’s Landing, copacii t\ia]i de castori, foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

37 Yellowstone, mascul de elan, cel mai mare reprezentant al familiei cervidelor, foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

nu mai este loc [i pentru animale, îns\ parcul de]ine o suprafa]\ de aproape 9.000 de hectare, ce formeaz\ unul dintre cele mai mari habitate aproape intacte din zona temperat\. Acesta este probabil motivul pentru care, Yellowstone constituie singura zon\ din SUA în care bizonii au tr\it liberi înc\ din epoca preistoric\. Turmele de aici constituie cea mai mare popula]ie din ]ar\, între 2.500 [i 5.500 de exemplare, împ\r]it\ între v\ile Lamar [i Hayden. Când ie[i de pe drumurile principale ai ocazia s\ vezi cu adev\rat s\lb\ticia din Yellowstone. Platouri montane vaste, ce se întind cât vezi cu ochii. Turme de cerbi str\bat p\[unile [i `[i `mpart teritoriile. Îi g\se[ti peste tot, uneori chiar p\scând peluzele din fa]a hotelurilor, îns\ aici sunt cu adev\rat în elementul lor.

Badlands Aventura noastr\ a mers mai departe c\tre Badlands, unul dintre parcurile pe care îmi doream cel mai mult s\ le v\d. Cu to]ii [tim c\ distan]ele în SUA sunt mari, îns\ acest lucru ]i se dezv\luie cu adev\rat doar atunci când e[ti la drum, iar când acestea se mai [i m\soar\ în mile, e[ti complet bulversat. Între Yellowstone [i Badlands sunt aproximativ 1.000 de kilometri, a[a c\ am preferat s\ mai facem un stop pe drum. Dup\ ce am traversat Bighorn National Forest, o zon\ montan\ cu un canion impresionant, am ajuns spre sear\ aproape de Devil’s Tower, locul de popas peste noapte. Parcul Na]ional Badlands este un labirint uria[, format prin eroziune timp de mai bine de 500.000 de ani. Unele roci au îns\ o vechime de zeci de milioane de ani, ca [i unele fosile g\site aici, zona fiind renumit\ în special pentru mamiferele preistorice. Numele vine, desigur, de

la imposibilitatea de a traversa acest loc, în special pe vreme ploioas\. Ast\zi îns\, odat\ cu formarea parcului în 1978, accesul este facilitat pentru turi[tii care vor s\ descopere un loc absolut uimitor, în care po]i u[or s\ te pierzi de ceilal]i turi[ti, de altfel nu foarte mul]i, [i s\ î]i g\se[ti propriul canion de explorat. Înconjurat de celebra preerie american\, parcul este plin de via]\. De la bizoni la antilope Pronghorn [i de la coio]i la câini de preerie, animalele sunt peste tot. Pân\ [i locurile de campare sunt aici invadate de fauna locului. Câinii de preerie folosesc campingul pentru vizuinile lor, iar bizonii pasc nestingheri]i în apropiere. Într-una dintre nop]i chiar am primit vizita unei turme, care nu a avut nicio problem\ s\ vin\ [i s\ treac\ printre corturi. Drumul de întoarcere c\tre Salt Lake City nu a fost deloc scurt, aceia[i 1.000 de kilometri, de data aceasta pe un alt drum, cu un scurt popas la Mount Rushmore. Dup\ o noapte extrem de scurt\ în care a trebuit s\ ne facem din nou toate bagajele, ne-am îndreptat de diminea]\ c\tre aeroport.

Congaree De[i în planul nostru ini]ial am avut în minte ideea de a c\l\tori între parcurile din nord-vest [i cele din est cu ma[ina, m\ bucur c\ am renun]at la aceast\ idee. Poate c\ un astfel de road trip ar fi fost interesant, îns\ ar fi însemnat dou\ zile pierdute pe drum. A[adar, am preferat s\ zbur\m între Salt Lake City [i Charlotte, de unde ne-am închiriat o nou\ ma[in\. Am ajuns în Columbia, un ora[ din South Carolina, nu statul cu pricina, de unde începeam o nou\ parte a aventurii noastre. Parcul Na]ional Congaree este unul care ne spune o

poveste despre supravie]uire [i despre o munc\ de conservare extrem de necesar\. Aceast\ zon\ f\cea cândva parte dintr-un habitat uria[, peste 14.000.000 de hectare de p\dure secular\ inundabil\. 99% din aceast\ suprafa]\ este ast\zi pierdut\, iar mai pu]in de un procent este protejat\ de parcul na]ional de aici. Mla[tinile au fost desecate pentru agricultur\, iar arborii au fost t\ia]i pentru cor\bii, c\i ferate [i cl\diri. Practic, lemnul de aici a ajutat la recl\direa acestei p\r]i a Americii. Arborii r\ma[i ast\zi în picioare, dintre care unii de]in recorduri de în\l]ime, au ad\postit sub coronamentul lor r\zboaie, sclavie [i o lupt\ aprig\ pentru libertate. Dup\ câ]iva zeci de ani de lupte pentru conservare, în 1976 Congaree devine parc na]ional. Situat în lungul râului cu acela[i nume, parcul este format dintr-un complex de canale, lacuri [i mla[tini, risipite prin p\durea format\ din arbori iubitori de ap\, între care se remarc\ bald cypress sau tupelo. De[i exist\ un num\r impresionant de pode]e de lemn [i poteci care pot duce turi[tii c\tre zonele mai importante din parc, pentru a vedea [i în]elege cu adev\rat complexitatea acestei p\duri, trebuie s\ te urci într-o canoe. Asta am f\cut [i noi, iar pentru jum\tate de zi am ales s\ vâslim de-a lungul canalului Cedar Creek, ce str\bate parcul. A fost cu siguran]\ una dintre cele mai lini[tite p\r]i ale c\l\toriei noastre, pentru c\ am fost absolut singuri [i ne-am putut bucura pe deplin de sunetele p\durii.

Great Smoky Mountains Primii europeni întâlnesc în 1540 indienii Cherokee care locuiau în Mun]ii Apala[i, îns\ se stabilesc în Cades Cove 300 de ani mai târziu.

DESTINA}II • PARCURILE AMERICANE Oxbow Bend, punct de belvedere c\tre Grand Tetons, crestele Mount Moran, 3.842m, foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

Acest loc ofer\ un c\min pentru un num\r impresionant de oameni, aproximativ 600, în 1850. O parte din case, hambare, ba chiar [i o biseric\, se mai pot vedea [i ast\zi. Începând cu 1927, statele Tenessee [i North Carolina cump\r\ propriet\]ile din Cades Cove pentru a crea parcul na]ional, îns\ dac\ unii dintre cei stabili]i aici sunt dispu[i s\ vând\, al]ii se opun vehement. Dup\ mai multe procese, statul reu[e[te s\ câ[tige, iar majoritatea popula]iei este str\mutat\. Unii locuitori ob]in dreptul de a tr\i în Cades Cove pân\ la moartea lor. În 1947 se închide ultima institu]ie din acest loc, cu toate c\ parcul na]ional este înfiin]at înc\ din 1934. Ast\zi, Great Smoky Mountains p\streaz\ numeroase cl\diri istorice, ce amintesc de acest trecut zbuciumat. De lâng\ o biseric\ porne[te un drum ce urc\ prin p\dure. V\zând c\ toat\ lumea se îngr\m\dea pe drumul principal, am zis c\ este o idee mai bun\ s\ lu\m acest drum pe care nu mergea nimeni. Dup\ prima curb\, chiar în drum, ne-am întâlnit cu un urs. Am coborât s\

fotografiem. La un moment dat, deasupra noastr\ în p\dure, a mai ap\rut o ursoaic\ al\turi de un pui. Din vale a mai ap\rut un alt urs [i apoi un altul la câteva minute dup\... eram practic înconjura]i. Ceea ce ni se întâmplase în Yellowstone cu bizonii, ni se întâmpla acum cu

ur[ii. Pe doar câteva sute de metri de drum, la doar dou\ minute de intersec]ia unde se îngr\m\dea toat\ lumea, am v\zut [ase ur[i. De[i am putea crede c\ Yellowstone, Yosemite, Grand Canyon sau alte parcuri poate mult mai cunoscute [i-ar putea consolida locul

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

de cel mai vizitat parc na]ional din Statele Unite, ei bine, pe locul întâi se afl\ Great Smoky Mountains. Num\rul de vizitatori anual a avut chiar un record în 2016, de 11 milioane, aproape dublu fa]\ de Grand Canyon aflat pe locul al doilea sau fa]\ de Yosemite, aflat pu]in mai în

spate pe locul trei. Yellowstone se situeaz\ pe locul 5, cu peste 4 milioane de vizitatori anual, dup\ Zion. Iar acesta este un clasament doar pentru primele cinci din cele 59 de parcuri na]ionale aflate în Statele Unite. Anul 2016, ce a celebrat centenarul NPS, este al treilea an la rând în care se înregistreaz\ un record din punct de vedere al num\rului de vizitatori, peste 300 de milioane, în toate zonele de recreere americane, incluzând aici parcurile [i monumentele na]ionale. Acest num\r reprezint\ jum\tate din popula]ia Europei sau aproape întreaga popula]ie din SUA. Cu tot acest num\r impresionant de vizitatori, parcurile americane sunt un exemplu de cur\]enie, de organizare [i de interpretare a programelor turistice. Centrele de vizitare sunt extrem de interesante, foarte interactive [i educative. Condi]iile de cazare, atât de la hoteluri sau lodge, cât [i din campinguri, sunt foarte bune, de[i facilit\]ile de campare sunt sub cele europene. Infrastructura din parcuri este impecabil\, u[urând accesul turistic, dar

p\strând în acela[i timp zone s\lbatice în care accesul este fie interzis, fie se face doar pe jos, cu rucsacul în spate. Num\rul de vizitatori poate fi îns\ [i o problem\, mai ales în lunile de var\, când se atinge maximul acestora în majoritatea parcurilor. Parc\rile devin neînc\p\toare, la fel ca [i unit\]ile de cazare sau campingurile. Drumurile sunt mult mai aglomerate, iar parcuri precum Yellowstone încep s\ se gândeasc\ serios la limitarea num\rului de turi[ti admi[i pe zi. Acest lucru poate fi interesant, dar probabil c\ va complica [i mai mult procesul de rezervare a unei excursii în parc. Se încurajeaz\ îns\ c\l\toria în grup, pentru c\ un card anual de acces, în aproape toate parcurile, este mult mai ieftin, aproximativ 100$, [i este valabil pentru un autovehicul [i patru pasageri. Chiar dac\ num\rul de turi[ti este uria[, totu[i, animalele prosper\. Yosemite, Grand Canyon, Arches, Zion, Canyonlands sunt câteva din parcurile americane care trebuie s\ stea pe lista oric\rui `ndr\gostit de natur\.

39 Yellowstone – bizon p\scând printre aburii unei fumarole la Fountain Flats Foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

Dan Dinu www.photolife.ro

BRANDURI ROMÅNE{TI • CASTELUL CORVINILOR

Unul dintre cele mai mari [i impresionante castele din Europa, Castelul Corvinilor te întâmpin\, din dep\rtare, seme] pe o stânc\ ca proasp\t desprins din c\r]ile de pove[ti. Impresia de fort\rea]\ de neînvins, luminile

care se joac\ printre coloane sau încercând s\ dovedeasc\ semiumbra din turnuri [i de pe coridoare, temni]ele reci, firidele [i cotloanele întunecoase au f\cut din Castelul Corvinilor un loc plin de legende. În pofida celor peste [ase

secole de istorie [i a vremurilor neprielnice, Castelul Corvinilor a rezistat [i [i-a câ[tigat str\lucirea de odinioar\. Ast\zi, este mai puternic ca nicodat\, un adev\rat brand românesc iubit [i recunoscut [i peste hotare.

Bijuteria medievala˘ a Transilvaniei

CASTELUL CORVINILOR

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

Top 10 castele de basm Silueta sa cu turnuri [i turnule]e crenelate, [an]urile [i zidurile de ap\rare greu de învins, cu poduri suspendate [i por]i grele de acces se preteaz\ foarte bine pentru filme cu cap\ [i spad\ sau

41 pove[ti romantice. {i castelul nu a trecut neobservat, aici fiind turnate multe filme artistice celebre [i documentare. Iar prezen]a sa în topurile interna]ionale [i faptul c\ a devansat castele vestite precum Neuschwanstein nu este deloc întâmpl\toare!

Pa[i înapoi în istorie

Foto: © Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

Por]ile nu se închid în urma ta imediat ce ai trecut de puntea suspendat\ [i de poarta principal\ a Castelului, ]i se deschid u[i, pentru c\ p\trunzi într-o lume apus\, plin\ de mistere [i necunoscute. P\[e[ti înapoi în epoca feudalismului, în era castelanilor atotputernici, a domni]elor cu v\luri [i a cavalerilor cu cap\ [i spad\. Într-o lume a r\zboaielor de cucerire, a intrigilor [i pove[tilor de iubire interzise. Imediat, în dreapta ta, e o camer\ cu un trecut plin de suferin]e. A fost temni]\ [i sal\ de tortur\, fiind în prezent sugestiv decorat\ cu tot felul de instrumente de produs durere [i de smuls m\rturisiri. În stânga, e Bastionul de tortur\. Undeva, între zidurile înalte, exist\ un loc pentru execu]ii, iar o sal\ are podeaua prev\zut\ cu scripe]i pentru a face disp\rut rapid orice du[man sau condamnat. Dar Castelul Corvinilor nu este un loc al tenebrelor, este un produs al epocilor sale, în fond. Periplul prin Castelul Corvinilor î]i ofer\ experien]e complete, el continu\ într-un registru mult mai optimist, chiar romantic. Ajungi în s\li de bal, de ospe]e, în locurile unde s-au luat decizii majore, unde unii s-au rugat, au iubit... au uneltit, au condus regate [i au trasat destine. Un loc de poveste, cu multe istorii adev\rate!

Legendele Castelului A[a cum îi st\ bine unui obiectiv celebru în lume, Castelul Corvinilor nu duce lips\ de o urm\ de mister [i de legende. Unii caut\ aici umbra lui Vlad }epe[, care ar fi fost închis între zidurile medievale. Al]ii spun c\ e un loc bântu-

BRANDURI ROMÅNE{TI • CASTELUL CORVINILOR

Foto: © Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

it, având în vedere istoria sa veche [i sângeroas\, din care nu lipsesc execu]iile pline de cruzime. Nu ai decât s\ te plimbi pe sc\rile care scår]âie, s\ te ui]i pe ferestrele vechi, unele cât o palm\, s\ te plimbi prin s\lile în care ecoul pa[ilor se stinge [i imagina]ia începe s\ ]eas\ diferite scenarii. Ar fi existat chiar [i un spa]iu dedicat animalelor s\lbatice, – Groapa ur[ilor –, unde erau arunca]i cei g\si]i vinova]i de fapte grele sau c\rora li se dorea dispari]ia în chinuri. Ca la orice castel medieval, [i aici exist\ locuri de execu]ie [i temni]e, care pot fi v\zute în prezent de vizitatori. Una dintre legendele locului este aceea a fântânii. S\pat\ în stânc\ între cele dou\ incinte principale, Fântâna castelului este adânc\ de 28 de metri. Aceasta ar fi fost s\pat\ de trei prizonieri turci, c\rora li s-a promis libertatea când vor ajunge la ap\. Dar, dup\ 15 ani de trud\, când au terminat fântâna, st\pâna castelului, temuta Elisabeta Szilagyi, nu s-a ]inut de cuvânt. A[a c\ ostaticii au blestemat locul. Se spunea c\ inscrip]ia de pe unul dintre contraforturile capelei înseamn\ „Ap\ ai, inim\ nu ai”. În realitate, mesajul descifrat recent de speciali[ti este „Cel care a scris aceast\ inscrip]ie este Hasan, care tr\ie[te ca rob la ghiauri, în cetatea de lâng\ biseric\”. Textul e datat la jum\tatea secolului al XV-lea. Povestea Corbului de la castelul Corvinului nu… [i-a luat zborul, mai ales c\ aceast\ pas\re, sinonim\ în epoca feudal\ cu în]elepciunea [i longevitatea, este prezent\ pe blazonul fa-

miliei Corvinilor. Corbul de pe blazon ]ine în cioc un inel de aur. Se spune cã Ioan de Hunedoara era fiul nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei. Mama sa a fost Elisabeta, o frumoas\ femeie din ]ara Ha]egului. Regele îi d\ de so] pe Voicu ([i un domeniu cu cetate), d\ruindu-i [i un inel de aur pentru copilul nen\scut. Dup\ ani, în timpul unei c\l\torii, inelul este uitat pe [tergarul pe care erau puse bucatele. Atras de str\lucirea pietrei, un corb fur\ bijuteria. Copilul, Ioan de Hunedoara, ia un arc [i ]inte[te corbul, recuperând astfel inelul. Regele, impresionat de aceast\ istorie, decide c\ simbolul familiei hunedorenilor sã fie corbul cu inel de aur în cioc. Oricum ar fi, numele familiei provine din latinescul „Corvus” – „Corb”.

O scurt\ istorie a celui mai mare castel în func]iune • Primul mare atu al Castelului Corvinilor este amplasarea sa într-o zon\ strategic\, care îi permitea s\ controleze un teritoriu vast din punct de vedere militar [i economic. • Acest poten]ial este valorificat de regalitatea maghiar\, care ridic\ aici un castru, în secolul al XIII-lea. Castrul regal era construit din piatr\, iar castelanul locuia în partea de nord, întrun turn-donjon. Vechile intr\ri în castru erau amplasate pe laturile de sud [i est ale fortifica]iei [i urmau liniile arhitecturii gotice timpurii. • Dar zona este locuit\ chiar înainte de daci [i romani, fiind descoperite în apropiere dovezi arheologice în acest sens, inclusiv pe

Dealul Sånpetru. • {i nu e de mirare, dat\ fiind bog\]ia în resurse minerale a zonei. Aceasta a f\cut din zona Hunedoarei, la un moment dat, un pol al mineritului din România. • Istoria castelului Corvinilor-Huniazilor a început în anul 1409, când familia lui Voicu este înnobilat\ pentru meritele sale deosebite în luptele cu turcii. Voicu ([i cei doi fra]i ai s\i) primesc, cu aceast\ ocazie, din partea regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, o mo[ie, care includea [i castrul regal. • Ioan (Iancu) de Hunedoara (Johannes de Hunyad), fiul lui Voicu, preia vechea cetate, transformând-o într-un impresionant castel. • Lucr\rile de construc]ie au debutat dup\ anul 1441 [i s-au finalizat în jurul anului 1446. • Castelul s-a extins [i modernizat, fiind [i mai greu de cucerit. A fost construit\ o nou\ incint\, care o dubla pe cea ini]ial\, cu [apte turnuri de ap\rare [i spa]ii interioare generoase. Unele dintre acestea s-au p\strat în aceea[i form\. Cele mai bine conservate por]iuni care dateaz\ din aceast\ faz\ de construc]ie sunt Turnul Buzduganului, Turnul vechi de poart\ [i Turnul Capistrano. • A doua etap\ de construc]ie are loc, cu mici întreruperi, pân\ în jurul anului 1453. Acum se construiesc Capela, Palatul Mare [i cl\diri pe amplasamentul Palatului Administrativ. • Elementele renascentiste ale castelului se datoreaz\ lui Matia Corvin (fiul lui Iancu de Hunedoara [i rege al Ungariei între 1458-1490) [i lui Gabriel Bethlen.

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

Elementele de arhitectur\

•

Turnul por]ii de vest are ziduri groase de peste 2,50 m [i o în\l]ime de 22 m. Are trei niveluri de ap\rare, plus un ultim etaj, ad\ugat la finele sec. al XIX-lea. Fiecare nivel al turnului este prev\zut cu guri de tragere. La parter, exist\ o intrare din secolul al XVII-lea, prev\zut\ cu hers\, un grilaj metalic. Al\turi de arme de foc, p\cura fierbinte f\cea parte din arsenalul de ap\rare în caz de atac. • Acest turn are parte [i de zile mai pa[nice, Astfel, în secolul al XVII-lea, Turnul por]ii de vest este transformat în turn de poart\. La primul nivel a fost amenajat\ o camer\ de zi

•

Loggia Matia, una dintre primele construc]ii renascentiste din Transilvania, se remarc\ prin arhitectur\ [i pictura în fresc\. Fresca dateaz\ din a doua jum\tate a secolului al XV-lea [i înf\]i[eaz\, în patru scene, povestea stemei familiei Huniazilor. • Fresca aceasta dezv\luie arheologilor scene din via]a p\rin]ilor lui Ioan de Hunedoara ([i alimenteaz\ în acela[i fel [i legendele despre descenden]a regal\ a lui Ioan de Hunedoara, tat\l lui Matei Corvin). Se spune c\ tat\l lui Ioan de Hunedoara ar fi fost regele maghiar Sigismund de Luxemburg. • În anul 1600, Mihai Viteazul a atacat ora[ul Hunedoara [i a asediat castelul. • În timpul r\scoalei conduse de Horea, în 1784, o parte dintre r\scula]i au fost întemni]a]i în Castelul Corvinilor. • Incendiul din 13 aprilie 1458 i-a afectat grinzile, plafoanele [i sc\rile de lemn. Singura u[\ din lemn care a sc\pat neatins\ a fost poarta închisorii, veche de cinci secole. Aproape 14 ani, castelul a fost p\r\sit.

BRANDURI ROMÅNE{TI • CASTELUL CORVINILOR

44 pentru doamnele din castel. • {i primul nivel al Turnului Capistrano a fost prev\zut cu deschideri pentru arme de foc. Al doilea nivel era ocupat de camera Capistrano, unde troneaz\ un imens [emineu gotic. Turnul a fost locuit o vreme de un c\lug\r Franciscan, Capistrano, de unde i se trage [i numele. • Turnul Pustiu (Turnul Crinului) are tot dou\ niveluri de ap\rare, diametrul s\u fiind tot de 6 m. Primul nivel are spa]ii pentru tragere, la urm\torul fiind guri de p\cur\. • Asem\n\tor Turnului Pustiu este Turnul Tobo[arilor. • Turnul por]ii de est are tot dou\ niveluri de ap\rare. Turnul era prev\zut cu un pod mobil iar accesul era controlat cu ajutorul unei herse. Ini]ial, la ultimul nivel era o platform\ prev\zut\ cu creneluri. • Turnul Buzdugan (turnul pictat) are un sin-

gur nivel de ap\rare, fiind înglobat în zidul de ap\rare [i sus]inut pe console. În\l]imea sa, de 30 m, ca [i pictura bine p\strat\ de pe partea exterioar\, îl fac unul dintre cele mai interesante construc]ii ale Castelului Corvinilor. • Amenajat pe laturile de est [i sud ale castelului, [an]ul exterior este impresionant. Are o adâncime de 6-9 m [i o deschidere care variaz\ între 20-35 m. Sistemul defensiv din jurul cet\]ii era sporit [i cu ajutorul unei contraescarpe zidite. • Capela, finalizat\ în anul 1446, este alc\tuit\ dintr-o nav\, un pronaos, ce sprijin\ o galerie cu tribun\ la care se adaug\ sacristia. • Palatul mare, dispus pe latura vestic\ a castelului, cuprinde dou\ s\li cu dimensiuni impresionante. În Sala Cavalerilor (26 x 10 m) lumina se joac\ printre [irurile de coloane din marmur\ ro[ie. Tavanul înalt, cu nervuri în

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

cruce, se sprijin\ pe stâlpi pe ale c\ror capiteluri sunt încrustate steme nobiliare [i decora]iuni florale. Aceasta este sala destinat\ ocaziilor festive, iar blazoanele apar]in familiilor Corvin [i Anjou. • În Sala Dietei se p\trunde printr-o scar\ în spiral\. Sala are acelea[i dimensiuni ca [i Sala Cavalerilor, dar include o galerie (Galeria Huniazilor), sprijinit\ pe console de piatr\, cu patru burdufuri cu guri de p\cur\. • Legat\ de castel printr-un pod de lemn, Galeria Neboisa este sus]inut\ de pila[tri din piatr\. Turnul Neboisa (“Nu te teme”) are patru niveluri de ap\rare, cu guri de tragere, solu]iile arhitecturale fiind noi pentru Transilvania sec. al XV-lea. • Terasa destinat\ artileriei a fost construit\ în sec. al XVII-lea, în timpul principelui Gabriel Bethlen. • Curtea husarilor este construit\ în secolul al XVII-lea [i cuprindea locuin]ele servitorilor, grajdurile, pivni]e [i casa câinilor de vân\toare plus un turn circular. • Al\turi se afl\ biserica, ale c\rei fresce în stil occidental din aceea[i epoc\ acoper\ [i exteriorul zidurilor. • Elisabeta Szilagy, v\duva lui Ioan de Hunedoara [i mama lui Matia Corvin, adaug\ noi apartamente puternicului edificiu din piatr\. • Dup\ un incendiu din 1601 principele Gabriel Bethlen restaureaz\ castelul [i îl înfrumuse]eaz\ cu noi fresce. Arhitec]i francezi veni]i din Boemia transformar\ o parte din vasta fort\rea]\ în palat. • Galeria [i donjonul "Neboisa" au r\mas neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara. Frumoasa [i marea sal\ de arme dateaz\ din anul construc]iei. Dac\ mai era nevoie, putem spune, f\r\ s\ gre[im, c\ acest obiectiv turistic este impresionant din toate punctele de vedere. Drum bun!

Consultant: Arheolog Dr. Sorin Tincu Director, Castelul Corvinilor www.tudorphotoblog.blogspot.com

Ilie Tudorel (foto)

FOCUS CORPORATE

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

46. TUI TravelCenter la Târgul de Turism al României de la Romexpo. 51. Top 10 oferte recomandate. 52. City break – prim\vara 2019.

CO N RP EW OR S AT E

FOCUS • TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI DE LA ROMEXPO

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

TUI TravelCenter LA TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI DE LA ROMEXPO • OFERTE DE NEREFUZAT, • DESTINA}II DE VIS, • NOUT|}I {I ZÂMBETE

21/24.02.2019

Un stand generos, oferte pe m\sur\, multe zâmbete [i sfaturi bune pentru vizitatori de la colegii no[tri, consultan]ii de turism. O atmosfer\ vesel\ [i luminoas\ i-a întâmpinat pe cei afla]i în c\utarea celor mai bune oferte pentru o va-

can]\ de neuitat la standurile TUI TravelCenter, NOVA Travel, TravelBrands [i Green Village de la Târgul de Turism de la Romexpo. {i vizitatorii nu au întârziat s\ apar\ înc\ de la prima or\ a primei zile de târg. Au fost patru

zile pline de promo]ii, reduceri speciale [i alegeri inspirate de vacan]\ [i c\l\torii la edi]ia de prim\var\ a Târgului de Turism al României. Mii de români [i-au g\sit vacan]a dorit\, la care, cu siguran]\, viseaz\ deja!

Noutatea TUI TravelCenter pentru acest sezon este charterul pentru Hurghada – Egipt, primul zbor fiind programat înc\ din 07.04.2019. Cursele charter c\tre acest paradis de la malul

M\rii Ro[ii, una dintre cele mai bune destina]ii din lume pentru scufund\ri, continu\ pân\ la sfâr[itul lunii octombrie 2019. {i pentru Hurghada, ofertele speciale au fost numeroase,

reducerile Early Booking oferite fiind de pân\ la 40% sau chiar pân\ la 45%. Dac\ a]i ajuns în Egipt, nu rata]i s\ vizita]i piramidele, una dintre minunile lumii!

Oferte de nerefuzat

Tendin]ele anului

Nout\]i

Pentru perioada Târgului de Turism, TUI TravelCenter a avut oferte speciale pentru majoritatea destina]iilor, iar reducerile au ajuns pân\ la 53%. Astfel, pentru Antalya, au fost oferite reduceri EarlyBooking care au ajuns pân\ la 50% (hotel Bosphorus Sorgun 5* – Side, de la 527 euro/pers. sejur [apte nop]i, plecare 30.09.2019) sau chiar la 53% pentru unele date de plecare (Hotelul Heaven Beach Resort 5* – Side, de la 412 euro/pers. sejur [apte nop]i, plecare în 01.05.2019). Turcia [i Egiptul sunt dou\ destina]ii aflate în cre[tere [i în acest an. Dac\ cererea pentru Turcia î[i men]ine, de doi ani, trendul ascendent, o cre[tere mult mai vertiginoas\ se înregistreaz\ pentru Egipt, destina]ie care ofer\ un sezon mult mai lung. Tarifele sunt înc\ foarte bune [i trebuie profitat de ele: de exemplu, un sejur în Antalya, hotel 5* AlIInclusive, începe de la doar 410 euro (plecare 1 mai, hotel Diamond Premium 5* - Side), iar în Egipt la aceea[i categorie de hotel si acelea[i servicii de mas\ (hotel 5* AllInclusive), tarifele încep de la 490

Anul acesta, observ\m o cre[tere deosebit\ a interesului pentru vacan]ele active, dar profitând [i de avantajele sistemului All Inclusive în acela[i timp. Sunt tot mai solicitate resorturile care ofer\ cât mai multe posibilit\]i de practicare a unor sporturi sau pur [i simplu de mi[care în aer liber sub îndrumarea unor animatori profesioni[ti. Pe aceste avantaje pentru clien]i, cât [i pe oferirea de numeroase alte facilit\]i dedicate copiilor [i p\rin]ilor acestora, mizeaz\ [i hotelurile din lan]ul TUI Magic Life, îndeosebi TUI Magic Life Masmavi 5* (Belek) [i TUI Magic Life Jacaranda 5* (Side). Aici, o vacan]\ începe de la 617 euro/pers. (plecare din Bucure[ti 30.09.2019).

euro/pers. sejur (plecare 12 mai, hotel Stella di Mare Beach Resort 5*– Makadi Bay). O alt\ ofert\ de nerefuzat la standul TUI TravelCenter a fost aceea pentru vacan]ele exotice în Bali, Indonezia. Astfel, pentru nou\ nop]i cazare în camer\ dubl\ standard, mic dejun, bilet de avion cu plecare din Bucure[ti, bagaje, taxe aeroport, transferuri, pre]ul a pornit de la 699 euro/persoan\. Tentant, nu? Aceast\ destina]ie exotic\ celebr\ a devenit tot mai accesibil\ în ultimii ani. În acest an, în Bali a început s\ opereze [i Turkish Airlines, motiv pentru care concuren]a între companiile aviatice a crescut pe aceast\ destina]ie [i astfel biletele de avion au devenit mai accesibile în

vârf de sezon decât în anii preceden]i. Se remarc\ [i cre[terea apetitului turi[tilor români [i pentru c\l\toriile în Thailanda, iar TUI TravelCenter vine în întâmpinarea cererii cu oferte practic de nerefuzat. Astfel, un sejur de nou\ nop]i cazare, mic dejun, transfer cu avionul, taxe aeroport, transferuri locale în Thailanda, Phuket, porne[te de la 699 E/persoan\. Rezerv\-]i vacan]a cu 99 de euro [i pl\te[ti restul pân\ la plecare a fost o alt\ ofert\ cu priz\ la public la edi]ia de prim\var\ de la standul nostru de la TTR. De asemenea, ofertele de la târg au fost valabile în toate agen]iile din ]ar\, special pentru cei care nu au putut ajunge la Romexpo.

Foto: JustVISION

Topul destina]iilor

Perspective optimiste

Cele mai c\utate destina]ii la târgul de turism au fost Turcia, Grecia, România, Bulgaria. Acestora li se adaug\ destina]iile exotice, dintre care s-a remarcat Bali. În acest an, s-a resim]it un plus adus de voucherele de vacan]\, ceea ce face ca destina]iile interne s\ se caute din ce în ce mai bine, mai ales c\ în ultimii ani oamenii au început s\ aib\ mai mult de o vacan]\ pe an, una în ]ar\ [i alta în str\in\tate. Valoarea medie a pachetelor vândute la târg a fost de 500 de euro. „Turi[tii se orienteaz\ tot mai mult c\tre acele agen]ii care ofer\ încredere, ]in cont de brand [i nu mai alearg\ chiar la toate ofertele cu 10 euro mai ieftine. Ca atare, pre]ul conteaz\, îns\ nu este cel mai important (ceea ce

Anul 2019 a debutat bine pentru turism, chiar dac\ pre]urile vacan]elor externe au crescut u[or. În ofertele TUI TravelCenter au existat multe curse charter spre Grecia [i Turcia care, practic, au fost vândute înaintea târgului. „În perioada noiembrie-februarie sunt cele mai mari discounturi f\cute de agen]ii, iar în cele patru zile care mai sunt din aceast\ lun\, cei care cump\r\ vacan]e mai pot beneficia de reduceri de pân\ la 53% pe unele destina]ii. Chiar dac\ pre]urile cresc u[or în acest an, la nivel anual, acest lucru se va sim]i în perioada de dup\ 1 martie, pentru c\, deocamdat\, discouturile de Early Booking anuleaz\, practic, major\rile de pre]uri”, a ar\tat Cosmin Marinof.

era normal s\ se întâmple). Mai exist\, îns\, [i turi[ti care pun pe primul plan cei 20 de euro discount la o vacan]\ de 1.000 de euro, în detrimentul calit\]ii pachetului de vacan]\ (nu îi

intereseaz\ unde rezerv\, cine le garanteaz\ vacan]a, cu ce aeronave zboar\, ce companii [i multe altele)”, a explicat Directorul de Vânz\ri al TUI TravelCenter.

Vânz\rile online pe perioada TTR s-au triplat La finalul acestei edi]ii a TTR s-au conturat noile tendin]e ale anului, un num\r din ce în ce mai mare de turi[ti români prefer\ s\ cumpere de acas\, din fa]a calculatorului, vacan]ele vândute cu discounturi mari de c\tre agen]ii în perioada târgurilor de turism, profitând de faptul c\ aceste oferte sunt valabile [i pentru cei care le achizi]ioneaz\ online. TUI TravelCenter, cea mai mare re]ea de agen]ii de turism din Româ-

nia, a vândut în cadrul târgului cu 20% mai multe vacan]e decât la edi]ia de anul trecut. Îns\ vânz\rile online de sejururi de pe perioada târgului au crescut de trei ori. Astfel, în cadrul târgului, TUI TravelCenter a avut vânz\ri de 1,2 milioane de euro, iar în agen]ii si pe site-ul www.tui-travelcenter.ro, în aceea[i perioad\ de 4 zile, a vândut de 1,5 milioane de euro. Din suma total\, 17% au reprezentat vânz\rile online.

„Am constatat o cre[tere puternic\ a num\rului de rezerv\ri online în perioada târgului. Din ce în ce mai mul]i români prefer\ s\ cumpere de acas\ vacan]ele, beneficiind de discounturile foarte mari din perioada târgului. Cu doar câ]iva ani în urm\, procentul celor care cump\rau online era mult mai mic”, a declarat Cosmin Marinof, directorul de vânz\ri al TUI TravelCenter.

TUI TravelCenter, parte a Grupului Eurolines, de]ine cea mai extins\ re]ea de agen]ii din România, cu 80 de birouri de vânzare. TUI TravelCenter a încheiat anul 2018 cu 115 milioane Euro cifr\ de vânz\ri, ponderea cea mai însemnat\ fiind asigurat\ de vânzarea de pachete turistice. În 2019, TUI TravelCenter va continua dezvoltarea re]elei de distribu]ie, va ad\uga noi destina]ii de c\l\torie în portofoliu [i î[i va diversifica tipurile de produse turistice oferite.

HR & PR Manager Eurolines Group www.eurolines.ro, www.tui-travelcenter.ro

Despre TUI TravelCenter

Roxana Stan

TE ER 9 OF 201

FOCUS • OFERTE RECOMANDATE

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

TOP 10 OFERTE RECOMANDATE

Sejur Grecia - Thassos > Hotel Alexandra Beach 4*, Golden Beach

SE JU R

199

Tarif, de la: euro/persoan\/sejur, Perioada: 21.06 – 27.06.2019, Nop]i: 7, Cazare: camer\ dubl\ standard, Mas\: All Inclusive, Transport: individual.

SE JU R

999

CH AR TE R

629

209

CH AR TE R

629

CH AR TE R

375

Charter Egipt - Hurghada > Albatros Aqua Park 4* Tarif: euro/persoan\, Perioada: 07.0414.04.2019, Nop]i: 7, Oferta iclude: azare în camer\ dubl\ Garden View, All Inclusive, transport avion cu plecare din Bucure[ti, bagaje, taxe aeroport, transferuri.

Charter Creta - Heraclion > Hotel Ceratonia Apartments 3*

CH AR TE R

375

Tarif, de la: euro/persoan\, Perioada: 01.05 - 08.05.2019, Nop]i: 7, Cazare: `n camer\ dubl\ standard Land View, Mas\: Ultra all inclusive, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, transferuri.

1 Mai –Sfântu Gheorghe > Green Village Resort 4*

SE JU R

Tarif: euro/persoan\/sejur, Perioada: 14.03–24.03.2019, Nop]i: 9, Cazare: `n camer\ standard, Mas\: Mic dejun, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, bagaje, taxe aeroport, transferuri.

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 26.06-03.07.2019 Nop]i: 7, Cazare: `n camer\ dubl\ standard, Mas\: Mic dejun, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, bagaje, taxe aeroport, transferuri.

Charter Turcia - Antalya > Aydinbey Gold Dreams 5*

Sejur Thailanda – Phuket > Blu Monkey Bed & Breakfast 3*

699

Tarif, de la: euro/persoan\. Perioada: 10.06-20.06.2019, Nop]i: 10, Cazare: camer\ dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, bagaje, taxe aeroport, transferuri.

Charter Spania - Mallorca > Hotel Marbel 3*, Playa de Palma

SE JU R

315

Tarif, de la: euro/persoan\/sejur, Perioada: 30.04 - 07.05.2019, Nop]i: 7 nop]i, Cazare/Mas\: camer\ dubl\ standard, demipensiune, Transport: imdividual.

Sejur Indonezia – Bali > Park Regis Kuta Bali 4*

Sejur Bulgaria – Kavarna > Topola Skies Golf Spa Resort 4*

Tarif, de la: euro/persoan\/sejur, Perioada: 18.06-25.06.2019, Nop]i: 7, Cazare: `n camer\ dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, taxe aeroport, transferuri, plecare din Bucure[ti. 1

M AI

10.

Tarif, de la: euro/pers., Per.: 29.04– 02.05.‘19, Oferta include: 3 nop]i cazare, camer\ dubl\ zona Leb\da-Pelicanul, mic dejun [i cin\, prânz barbeque (1 mai), sear\ Folk [i DJ în Green Dolphin în data e 1 mai, transfer cu barca Murighiol - Sfântu Gheorghe - Murighiol.

Pa[te Romånia – B\ile Felix > Hotel President 4*

1539

Tarif, de la: lei/persoan\, Perioada: 26.04 – 01.05.2019, Oferta include: 5 nop]i cazare în camer\ dubl\ standard, pensiune complet\, acces saun\, jacuzzi, piscin\, acces Aqua Park.

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

PA {T E

BR CIT EA Y K

FOCUS • PRIM|VARA 2019

Trei destina]ii unice unde florile dau spectacole ([i) în aceast\ prim\var\ Exist\ locuri unde florile de prim\var\ fac

˘ PRIMAVARA 2019

Iat\ trei destina]ii deosebit de vesele [i parfumate de vizitat în aceast\ prim\var\. Sunt locuri pline de soare [i culoare, potrivite pentru un weekend frumos [i relaxat printre flori. Poate fi ceva mai frumos?

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

reprezenta]ii speciale pentru noi, cei care o a[tept\m cu ner\bdare dup\ atât de multe zile, s\pt\mâni, luni mohorâte, cu frig [i ploi.

Keukenhof – „Gr\dina Europei”. Este cea mai mare gr\din\ din Europa, fiind considerat\ în acela[i timp [i cea mai spectaculoas\. {i unde putea s\ apar\ un astfel de loc numit Keukenhof decât în „}ara lalelelor”? Delicatele lalele st\pânesc un domeniu de 32 de hectare, unde sunt plantate peste

[apte milioane de bulbi. Odat\ ce ai p\[it pe acest t\râm al florilor, adev\rate covoare multicolore ]i se întind la picioare, aerul parc\ vibreaz\ de energia lor, iar atmosfera este parfumat\ diafan. E un spectacol impresionant pentru sim]uri la care contribuie, cu naturale]e, cele peste 800 de soiuri de lalele.

53 P\[e[ti pe kilometri de alei [i peisajele se schimb\. Florile î[i g\sesc locul în aranjamente florale elaborate, diferite de la an la an, printre statui. O mare parte din Keukenhof este înconjurat\ de un lac, pe ale c\rui canale te po]i plimba cu un vapora[ electric. Nu toate florile de la Keukenhof cresc în aer liber, unele sunt la ad\postul pavilioanelor. În pavilionul Juliana pute]i afla povestea impresionant\ a lalelei în Olanda. De la flori care au valorat greutatea lor în aur, la furturi, specula]ii, falimente [i pân\ la crearea de noi soiuri, iat\ câteva rezumate ale unor povestiri ale expozi]iei „Mania Tulip". Aici pute]i

vedea cum se cultiv\ corect lalelele [i primi sfaturi practice de la exper]i despre cum s\-]i creezi propria gr\din\ de vis. Nu rata]i nici expozi]iile florale cu teme diferite în fiecare s\pt\mân\. În Pavilionul Willem-Alexander sunt cultiva]i aproximativ 15.000 de crini din peste 300 de soiuri diferite. Aceasta în timp ce în pavilionul Beatrix vedetele sunt orhideele. În fine, în pavilionul Oranje Nassau pute]i admira diferite aranjamente florale, o adev\rat\ demonstra]ie de design interior, de la clasic la modern. Keukenhof este distractiv [i pentru

BR CIT EA Y K

FOCUS • PRIM|VARA 2019

copii. Ei au rezervate expozi]ii, vân\tori de comori, un labirint [i un teren de joac\. Pentru ca distrac]ia s\ fie cât mai complet\, pute]i s\ închiria]i o biciclet\ pentru a v\ plimba în vecin\t\]ile gr\dinii. Sunt peste tot lalele, desigur! În acest an, Keukenhof s\rb\tore[te 70 de ani de când a fost deschis\ pentru prima dat\ publicului. Tema din 2019 este, cum altfel, „Flower Power”. Gr\dina Keukenhof se afl\ în Leiden, or\[el situat la 51 km de Amsterdam [i este deschis\ din 21 martie pân\ pe 19 mai 2019.

Festivalul lalelelor din Istanbul Poate v\ tenteaz\ un sfâr[it de s\pt\mân\ în ]ara care a adoptat laleaua ca simbol na]ional, în Turcia. {i, mai exact, într-un ora[ din care a pornit periplul european al lalelei, în Istanbul. De 14 ani, pe parcursul lunii aprilie, în ora[ul de pe Bosfor se organizeaz\ Festivalul Interna]ional al Lalelelor. Istanbulului i se mai adaug\ astfel o atrac]ie irezistibil\, de[i trec\toare: zecile de milioane de lalele. Acestea însufle]esc nu doar parcurile, gr\dinile [i pie]ele ora[ului, ci [i orice spa]iu verde disponibil. Se remarc\

prin abunden]\ [i colorit parcurile Göztepe, Gülhane [i Emirgan, precum [i Pia]a Sultanahmet. În Palatul Topkapi se cultiv\ oricum lalele de sute de ani, a[a c\ acesta devine [i mai frumos prim\vara. E de neocolit! Lalelele – lale în turc\ – au p\truns în Europa de Vest dup\ ce Oghier Ghislain de Busbecq, ambasadorul lui Ferdinand I la curtea lui Suleyman Magnificul, le-a remarcat în gr\dinile turce[ti. Bulbii de lalele au ajuns din Imperiul Otoman în portul Anvers, unii din ei fiind mânca]i, cu sare sau cu carne, c\ tot sem\nau cu ceapa. Al]i bulbi, mai noroco[i, au fost planta]i [i odat\ înflorite, lalelele au fermecat lumea. S-a ajuns la o adev\rat\ isterie în Olanda, care a condus la pre]uri exorbitante ale bulbilor [i la unul dintre primele crahuri din istorie. Pentru edi]ia din acest an a Festivalului Interna]ional al Lalelelor, peste 30 de milioane de lalele din 125 de specii diferite au fost plantate în întreg Istanbulul. Cinci milioane de lalele provin din satele din apropierea ora[ului Istanbul, în timp ce restul sunt aduse din diferite zone ale Anatoliei. Nu rata]i cea mai veche pia]\ din Istanbul, Sultanahmet, unde se va crea o uimitoare „carpet\ de lalele". Aceasta va avea peste 1.700 mp, e din ce în ce mai mare de la

an la an. În 2018, a fost format\ din aproape 600.000 de lalele multicolore. Turcii [tiu s\ fac\ spectacol a[a c\ Festivalul include multe activit\]i conexe. Nu lipsesc concertele, întrecerile sportive [i expozi]iile de pictur\ [i fotografie.

Exporose Grasse, Riviera francez\ A[a cum luna mai este luna florilor, a[a [i Grasse, provincia Cote D'Azur, este capitala modial\ a parfumurilor. A]i ghicit, în luna mai, în or\[elul unde î[i au sediul marii produc\tori de parfumuri [i cosmetice, se organizeaz\ un festival al trandafirului. Ora[ul onoreaz\ aceast\ nobil\ floare, în toate formele sale, într-un festival care dureaz\ doar trei zile, ExpoRose. Atunci, trandafirii decoreaz\ fântânile, statuile, pie]ele publice, cl\dirile [i magazinele din Grasse. E o atmosfer\ de s\rb\toare cu muzic\, dans [i spectacole. Nu lipesc nici degust\rile de bucate cu arom\ de trandafiri, fiind organizat\ [i o pia]\ gourmet unde se vând daruri [i mânc\ruri cu forme [i arome de roze.

FOCUS • PRIM|VARA 2019

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

55 trandafir este pulverizat pe unele str\zi ale ora[ului vechi cu ajutorul unor atomizoare. Nu poate fi decât divin! Dac\ a]i ajuns aici, ar fi p\cat s\ nu vizita]i Muzeul Interna]ional al Parfumului, unde pute]i s\ v\ crea]i propriul parfum [i expozi]iile cu vânzare ale caselor Fragonard, Molinard [i Galimard. Tentante sunt [i numeroase alte magazine de dimensiuni mai mici de cosmetice [i parfumuri. A[adar, ne a[teapt\ o prim\var\ vesel\, plin\ de culori, forme [i arome irezistibile. Totul e s\ profit\m de ea! Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

Mai presus de toate sunt trandafirii de toate culorile [i variet\]ile imaginabile. Ace[tia fac din Grasse o destina]ie de neocolit în perioada 11-13 mai 2019. Mai ales c\ tema trandafirilor este sus]inut\ [i de magazinele [i restaurantele care se respect\,

decorându-[i spa]iile cu petale [i buchete. V\ imagina]i cum miroase aerul? Este ceva uimitor, deoarece nu numai c\ exist\ zeci de mii de roze peste tot, dar parfumul de

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

MOZAIC Nicoleta Hâncu Interview 64. Din Buenos Aires con mucho calor 70. Coltul ¸ de rai al unui cuplu de români cool! 74. Untold/Garâna Jazz Festival ˘ 58.

Foto: © UNTOLD

MOZAIC • NICOLETA HÂNCU INTERVIEW

Palmares: Amadeus de Peter Shaffer, Hamlet de William Shakespeare, Tartuffe sau Impostorul de Jean Baptiste Molière, Fata Morgana de Dumitru Solomon, Zbor deasupra unui cuib de cuci de Dale Wasserman, Colivia cu nebune de Jean Poiret, Livada de vi[ini de A. P. Cehov,

Cred ca˘ acesta e farmecul meseriei de actor, rãmâi, cumva, ancorat permanent în propria persoanã.

„N-AI CUM SA FUGI DE TINE!” Nicoleta Hâncu Interview Dup\ o pleiad\ de interviuri cu mon[trii sacri ai scenei romåne[ti am c\utat un actor din genera]ia tån\r\ de la care s\ afl\m care sunt problemele cu care se confrunt\ mai-tinerii scenei. A[a am cunoscut-o pe actri]a Nicoleta Hâncu. ~ntr-o diminea]\ rece de februarie ne-am `ntålnit la o cafea [i am rugat-o s\

ne fac\ o schi]\ a personalit\]ii ei. A f\cut-o pe un ton relaxat, jovial, fermec\tor. Nu ne-am propus s\ facem un portret complet al artistei, am c\utat s\ vedem ce are `n suflet. Prima impresie pe care ne-a l\sat-o actri]a cu alur\ de cariatid\ greceasc\ e c\ ai vrea s\-]i fie prieten\.

Cum a]i ajuns s\ face]i teatru? Sora mea, care are o fire ra]ional\, mi-a spus: când ai ap\rut tu pe lume, eu am `nceput s\ m\ joc! A fost persoana care a avut r\bdare s\ se joace cu mine. Mama ma sus]inut necondi]ionat. Cu firea ei liberal\, mi-a spus s\ fac `n via]\ ceea ce simt. La Sighi[oara via]a teatral\ era aproape de „0”. Pân\ la 16 ani v\zusem doar o pies\ de teatru, iar `n clasa a zecea m-am trezit c\ „asta vreau s\ fac”. Dup\ doi ani, complet inocent\ `ntr-ale teatrului, am dat examen la facultatea de teatru din Bucure[ti, ast\zi Universitatea Na]ionala de Art\ Teatral\ [i Cinematrografic\ I.L. Caragiale. Eu veneam din Sighi[oara, un ora[ unde toat\ lumea se [tia cu toat\ lumea, un ora[ a[ezat, cu reguli [i tradi]ii [i m-am trezit `ntr-un ora[ unde totul mergea pe „repede `nainte”. Dup\ mul]i ani, mama mia spus: Oare ce-a fost `n capul meu de team l\sat s\ mergi pe un drum atåt de greu?

Ce `nseamn\ s\ fii actor `n România? E greu? E u[or? Crede]i c\ societatea româneasc\ `[i respect\ arti[tii? Chiar dac\ fac parte din genera]ia de arti[ti tineri, sunt de mod\ veche. Am r\mas cu nostalgia vremurilor apuse, cånd artistul avea, din start, un statut. Pe vremuri erau pu]ini arti[ti. Era comod [i magic s\ fii artist. Acum facult\]ile de art\ scot pe band\ rulant\ genera]ii de absolven]i, iar actoria vireaz\ spre comercial, spre facil. Vreau s\ cred c\ e o perioad\ tranzitorie a actorului. Am colegi de breasl\, foarte talenta]i, [i pentru c\ nu [i-au g\sit un loc `n teatru, nu-[i mai fac meseria. Alearg\ dintr-o parte `n alta, de la casting-uri, la audi]ii [i e foarte obositor. E foarte obositor s\ nu ai un orizont. De ce ai nevoie ca s\ fii actor? Ce sfaturi a]i da tinerilor care vor s\ mearg\ pe acest drum?

I think this is the beauty of acting: you remain, in a way, anchored in your own person. After a series of interviews with the legends of Romanian acting, we wanted an interview with an actor belonging to the younger generation in order to understand the hardships that the young actors are facing. That’s how we met actress Nicoleta Hâncu. We met on a cold February morning for coffee and I asked her to talk about her personality in broad strokes. She did it in a natural, calm and enchanting manner. We were looking not to paint a complete portrait of the actress, but to see into her soul. Our first impression of the actress resembling a Greek caryatid was that you’d want her to be your friend.

How did you get into acting? My sister, who is of a rational nature, told me: ‘When you came in this world, that’s when I started playing!’ She was the one who had the patience to play with me. My mother supported me unconditionally. With her liberal beliefs, she told me to do in life what I feel to do. The acting scene in Sighisoara was almost nonexistent. I had only seen one play in my first 16 years of life when, in the tenth grade, I decided that that’s what I’m doing. Two years from that moment, still a virgin in all that concerns acting, I auditioned for to be admitted at the acting school of Bucharest, now ‘I.L. Caragiale National Theatre Arts and Cinematography University’. I came from Sighisoara, a cozy town where everyone knows everyone, with certain rules and customs, and I suddenly found myself in a city where everything is

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

“YOU CANNOT RUN AWAY FROM YOURSELF!”

Un actor lucreaz\ foarte mult cu memoria psiho-fizic\ [i cumva e[ti nevoit `n permanen]\ s\-]i reanalizezi, s\-]i regånde[ti, s\-]i retr\ie[ti trecutul [i s\ te folose[ti de lucrurile pe care leai tr\it, ca s\ le pui pe scen\ `n diferite moduri. Cred c\ acesta e farmecul meseriei de actor, r\måi, cumva, ancorat permanent `n propria persoan\. N-ai cum s\ fugi de tine! Pe noi, meseria ne oblig\ s\ ie[im `n ora[ s\ observ\m ce e `n jurul nostru, s\ citim, s\ c\ut\m. Am momente `n care m\ `ndoiesc de mine [i m\ analizez. Teatrul scoate din tine laturi pe care nu b\nuie[ti c\ le ai. Am f\cut recent un personaj negativ [i mi-am descoperit o latur\ pe care nu credeam c\ o am. Eu, de felul meu, sunt o persoan\ pozitiv\. Talent sau munc\? Experien]\ sau happening? Am scris `n lucrarea mea de doctorat – m\ rog, doctoratele sunt acum cu semnul

going on fast forward. After many years, my mother told me: ‘What was I thinking when I let you walk such a hard road?’ What does it mean to be an actor in Romania? Is it hard? Is it easy? Do you think Romanian society respects its artists? Even though I’m part of the younger generation, I’m old fashioned. I am nostalgic for the times when the artist had, just by virtue of his profession, a status. There were less artists back in the day. It was comfy and magical to be an artist. Now the art schools have tons of graduates and acting is going in a commercial, facile direction. I want to believe that this is transitory. I have very talented colleagues who, because they couldn’t find a place at a theatre, cannot practice their craft. They run around from castings to auditions and it’s very tiring. It’s very tiring to not have a horizon.

What do you need to be an actor? What advice do you have for the youths wanting to go this way? An actor depends a lot on his psychophysical memory and somehow has to perpetually reanalyze, rethink and relive his past and life experiences to be able to bring them on stage in different contexts. I think this is the beauty of acting – you remain, in a way, anchored in your own person. You cannot run away! Our job obliges us to go out in town, observe our surroundings, read, analyze. There are times when I doubt myself. Acting brings out parts of you you didn’t know were there. I played an antagonist recently and I discovered a side of mine I didn’t know about. I am naturally a positive person. Talent or hard work? Experience or happening? I wrote my PhD thesis – anyway, my

MOZAIC • NICOLETA HÂNCU INTERVIEW

`ntreb\rii – despre memoria psiho-fizic\ `n teatru. Am pornit de la un citat a lui Tony Kushner din piesa „~ngeri `n America”. Ideea e c\ imagina]ia nu poate crea ceva nou. Ea nu face altceva decåt s\ recicleze cioburi din trecut [i s\ le asambleze `ntr-o viziune nou\. Experien]a nu e altceva decåt un cumul de lucruri `ntåmplate pe care experimentatul le pune `n prezent `n alt\ ordine. Individul se raporteaz\ mereu la experien]ele lui, la ce a tr\it. Dar, ca sfat, recomand munca! E lucrul cel mai de pre] pe care l-am `nv\]at `n facultate. Oricåt de talentat ai fi, munca e pe primul loc. Arta compromisului [i compromisul `n art\. Sunt de acceptat joburile comerciale? Eu cred c\ fiecare decide ce e prea mult [i ce e prea pu]in pentru el, dar uneori nu ai cale de ie[ire [i accep]i compromisul. Cånd trebuie s\-]i hr\ne[ti copilul nu cred c\ `]i mai pui `ntrebarea dac\ e moral sau nu s\ joci un rol. Cånd e[ti sunat, iei rolul [i gata. Pentru c\ nu e[ti sunat `n fiecare zi. Sunt de p\rere c\ nu trebuie s\ refuzi un rol. Fiecare experien]\ `n via]\, chiar dac\ nu e cea mai fericit\, te `nva]\ ceva. Dac\ `]i place s\ faci meseria asta, f\-o! Ave]i un rol preferat? Dorit? Rolurile masculine (råde). La examenul de admitere la facultate am interpretat un monolog din Timon din Atena. Polonius, Caligula [i Timon sunt sl\biciunile mele. Dar [i rolurile pe care le-am respins [i pe care am avut senza]ia c\ nu le voi putea face, mi-am dat seama mai tårziu, au fost provoc\ri chiar mai mari decåt cele pe care mi le-am dorit. E important [i regizorul. El [tie ce poate s\ cear\ unui actor. Dar conteaz\ harul. Chiar dac\ un regizor `]i cere s\ faci a[a sau pe dincolo, tu trebuie s\-]i g\se[ti propriul drumul, propria cale. Sunt regizori, actori, care cred c\ publicul trebuie [ocat. Mai sunt interesante rolurile clasice sau cele de compozi]ie?

Nu cred c\ publicul trebuie [ocat. Cred c\ publicul vine la teatru s\ asculte o poveste! Da, e frumos s\ impresionezi vizual [i auditiv, sunt bune [i artificiile acestea, dar noi la teatru spunem o poveste [i e important s\ te identifici cu povestea. ~n perioada protestelor, am jucat Caragiale. Era `n teatru o energie fantastic\. Toat\ lumea era afectat\ de tensiunile din ]ar\, iar la finalul piesei „O scrisoare pierdut\”, erau ni[te cåntece patriotice, [i tuturor, public [i actori de-o potriv\, ne venea s\ plångem. Asociam momentele din pies\ cu situa]ia din „Pia]\”. Asta vrei cånd mergi la teatru! Incon[tient, cau]i r\spunsuri la problemele tale, cau]i s\ te identifici cu personajele din piesele de teatru. Ca sighi[oreanc\, nu v\ pare r\u c\ a]i p\r\sit un ora[ atåt de frumos? E un dor pe care-l port permanent cu mine. Cred c\ doar un ardelean poate `n]elege sensurile multiple ale unui ora[ s\sesc. Eu am f\cut [coala `n limba german\, ca limb\ matern\, chiar `n cetate, din clasa `ntåi pån\-ntr-a doisprezecea. Sunt cele trei [coli „Josef Haltrich” – una-i lång\ Turnul cu ceas, una-i lång\ {coala de muzic\, iar ce-a de-a treia se afl\ în vârful a[a numitului „Deal al {colii”, lång\ biserica evanghelic\ „Biserica din deal”. Ca s\ ajung la liceu trebuia s\ urc un lung [ir de sc\ri.

PhDs are in question now – about psychophysical memory in acting. I started from a Tony Kushner quote from ‘Angels in America’. The idea was that pure imagination cannot create anything intrinsically new. It only recycles bits and bobs from the past and assembles them in a new vision. Experience is nothing else than a collection of happenings that the experienced person puts in a new light. The individual always relates to his experiences, to what he has lived thus far. But, as an advice, I recommend hard work! It’s the most valuable thing I learned in college. No mater how talented you are, hard work is the most important. The art of compromise and compromise in art. Are commercial jobs to be accepted? I think it’s up to every individual to decide what’s too much and what’s too little for him, but sometimes you are not in a position to choose and thus have to accept compromise. When you have to feed your child, I don’t think you have time to ask yourself whether a certain role is moral or not. When you get the call, you accept and that’s it. Because it’s not everyday you get called. I am of the opinion that you should not refuse a role. Every experience in life, even if it’s not ideal, has something to teach you. If you love this job, then do it!

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

Romeo [i Julieta de William Shakespeare, Mobil\ [i durere de Teodor Mazilu, A dou\sprezecea noapte de William Shakespeare, Familia Tót de István Örkeny, Scene din via]a insectelor de Fra]ii Capek, Steaua f\r\ nume de Mihail Sebastian, Visul unei nop]i de var\ de William Shakespeare,

~n acea perioad\ {ighi[oara nu era atåt de turistic\. Noi copiii ne jucam prin cetate, c\utam vampiri, c\utam fiarele s\lbatice... Din acest punct de vedere, am avut o copil\rie special\. Am avut [ansa s\ cresc `ntr-un ora[ mai mic, cu pove[ti despre zåne [i cavaleri `mbr\ca]i `n armuri. Noi, copiii, am crezut pån\ `n pragul adolescen]ei c\ zånele exist\ cu adev\rat, a[a cum credeam c\ exist\ [i Mo[ Cr\ciun. Cred c\ joaca asta m-a preg\tit pentru scena de teatru. V\ place s\ c\l\tori]i? Da. ~n ultimii trei ani am v\zut Asia. La

Do you have a favorite role? One you desire? Masculine roles (laughter). At my admission exam for university I interpreted a monologue from Timon of Athens. Polonius, Caligula and Timon are my weaknesses. But I later realized that even the roles I refused because I had the feeling I would not be able to do them have been even bigger challenges than the ones I actually desired. The director is important as well. He knows what he can ask from an actor. But flair also matters. Even if a director asks you to do such and such, you need to find your own way, your own manner.

There certain directors and actors who believe the audience needs to be shocked. Are traditional or compositional roles still interesting? I don’t think the audience needs to be shocked. I think they come to the theatre for the story. Yes, it’s nice to also impress through visual and auditive means, these artifices are good for something, but we first and foremost tell a story and it’s important that you are able to relate to it. During the protests, I played Caragiale. There was a fantastic energy in the theatre. Everyone was affected by the tensions in the country, and at the end of the play ‘O

MOZAIC • NICOLETA HÂNCU INTERVIEW

Îngeri în America de Tony Kushner, O noapte furtunoas\ de Ion Luca Caragiale, Titanic vals de Tudor Mu[atescu, Don Juan de Jean Baptiste Molière, O scrisoare pierdut\ de Ion Luca Caragiale, Poveste din Soho de Bertolt Brecht,

`ntrebarea dac\ mi-a pl\cut Asia, a[ r\spunde [i da [i nu. Nu am c\l\torit cåt a[ fi vrut, dar `mi planific `n fiecare an vacan]e `n locuri mai pu]in vizitate. Uneori vacan]a e mai aproape decåt ne imagin\m. Foarte pu]ini [tiu c\ `n Bucure[ti exist\ o delt\. ~ntr-o zi liber\ am ajuns `ntåmpl\tor pe-acolo [i am r\mas [ocat\ de ce am descoperit. M-am plimbat pe-acolo cu barca vreo trei ore [i nu-mi venea s\ cred c\ `n Bucure[ti exist\ o delt\ atåt de frumoas\. ~n Romånia, `n afar\ de Sighi[oara, `mi plac marea, Vama Veche [i zonele montane `nalte. Din zonele cotropite de turi[ti mi-au pl\cut Maldivele. Trecånd peste cåt de faine sunt plajele, `n Maldive mi-au pl\cut localnicii. Contrar temerilor avute, ne-am `n]eles foarte bine cu ei. P\strez leg\tura cu unii dintre ei [i ne mai scriem din cånd `n cånd. Ave]i idei preconcepute despre unele destina]ii? Am frici, dar, de cele mai multe ori s-au dovedit a fi ne`ntemeiate. Pe de alt\ parte, am descoperit c\, din ce citim sau afl\m de

la TV despre diferitele popoare, sunt lucruri care se potrivesc cu realitatea. Ce p\rere ave]i despre Romånia de ast\zi? E o `ntrebare mult prea general\, dar a[ vrea s\ [tiu dac\ v\ implica]i social. Of, Doamne! Nu [tiu `ncotro s\ m\ `ndrept. Sunt foarte multe de spus. E un cumul de factori. Nu [tiu dac\ ]ara mea e norocoas\ sau ghinionist\, dar nu i-a[ schimba, `n niciun caz, oamenii. Cred c\ oamenii sunt buni. Sistemul, `n schimb, nu. E o lume utopic\. Dac\ toat\ lumea ar avea ce s\ fac\, dac\ ar fi pl\ti]i decent, dac\ nu ar mai fi min]i]i, romånii nu ar mai emigra. Cred `n continuare c\ suntem un popor primitor, bun, darnic ... Asta nu g\se[ti peste tot. Cred foarte tare `n capacitatea noastr\ creativ\, `n amestecul \sta de spirit slav [i occidental. Avem o poveste cu care mergem `nainte. Str\inii sunt fascina]i de acest bagaj cultural. Iubi]i? Da (råde lung)! Am o via]\ palpitant\ [i `mi place c\ e a[a.

scrisoare pierduta’, there were some patriotic songs and everyone, the actors and the audience, felt like crying. We were thinking about the protests on Victory Square. That’s for when you want to see theatre plays! Subconsciously you are looking for answers to your problems, you try to identify yourself with the characters in the play. As a native, do you not feel regret for leaving behind a city as beautiful as Sighisoara? This longing is always with me. I think only someone from Transylvania can properly understand the multiple meanings of a Transylvanian Saxon town. At school I studied in German, as a native language, until the twelfth grade, right in the citadel. There you find the three ‘Josef Haltrich’ schools – one is next to the clock tower, another next to the music school and the last one on top of the so-called ‘school hill’, near the evangelical church, ‘the church on the hill’. I had to climb a long set of stairs to go to high school. In that time, Sighisoara was not so much

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

Tinere]e f\r\ b\trâne]e [i via]\ f\r\ de moarte de Petre Ispirescu, Ce p\cat c\-i curv\ de John Ford.

a touristic town. We, the kids, used to play around the burg, looking for vampires and mythical beasts… From this point of view, I had a special childhood. I had the chance of growing up in a small town, with tales about fairies and knights in armors. We believed fairies were real until we were teenagers, just as we believed in Santa Claus. I think this ludic experience prepared me for the stage. Do you like traveling? Yes. I traveled through Asia in the last three years. If you ask me whether I liked it or not, I’d answer that I did and I didn’t. I didn’t travel as much as I’d have liked, but I plan vacations to less visited places every year. Sometimes holiday is closer than we imagine. Few people know there’s a delta in Bucharest. One day I stumbled upon it by chance and I was shocked by my finding. I sailed there for three hours and I couldn’t believe my eyes that there was something so beautiful in Bucharest. In Romania, apart from Sighisoara, I like the seaside, Vama Veche and the high mountainous regions. From the category of places ‘abused’ by tourists, I liked the Maldives. I liked not only the famous beaches, but the natives as well. We got along very well. I keep in contact with some of them and we sometimes write to each other. Do you hold prejudices about any destinations? I have fears, but most of the times, they were proved to be unjustified. On the other hand, I discovered that from the things we learn from TV or from reading, a lot of them match up with reality. What do you think about the Romania of today? It’s too broad of a question, but I’d like to know if you are involved in the social movements. Oh Jesus! I don’t know what to think. There’s much to be said. It’s a collection of factors. I don’t know whether my country is lucky or unlucky, but I would definitely not change its people. I think they’re good. The

system, on the other hand, is not. It’s a utopic world. If everyone had something to do, if they were paid a decent wage, if they wouldn’t be lied to, Romanians would not be leaving their country. I still think we are a welcoming, good-willed peoples. You don’t find this everywhere. I wholeheartedly believe in our capacity for creation, in our mixture of Slavic Foto: © JustVISION

and Western spirit. We have a story to bring forward. Foreigners are fascinated by this. Do you love? Yes (long laugh)! I have an exciting life and I like that this is the case.

Marcel {tef Publisher BeTUI

DIN BUENOS AIRES CON MUCHO CALOR BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

DIN BUENOS AIRES CON Zgomotos, fierbinte, cu iz de gr\tar [i cu arom\ de tango –

O s\pt\mân\ în Buenos Aires e doar crusta de pe un „vacio” bine f\cut, celebra friptur\ de vit\ care te pune la grea încercare [i dac\ vrei s\ fii vegetarian, dar [i dac\ e[ti un mare gurmand, prin dimensiunile mari [i

Zgomotos [i gr\bit Prima impresie pe care ]i-o face Buenos Aires e una zgomotoas\. Ora[ul care a dat lumii acordurile calde de bandoneon [i pa[ii de tango este de fapt un motor imens care produ-

gustul, trebuie s\ recunosc, excelent. Dac\ vrei s\ vezi cât mai mult din continentul \sta, sau s\ te mai încap\ locul din avion la întoarcere, trebuie s\ te mul]ume[ti doar cu crusta.

A[a c\ dup\ o s\pt\mân\ intens\ porten\ am pornit spre sud, în îndep\rtata Patagonie cu a ei }ar\ de Foc. De pe drum v\ scriu, a[a c\ scuza]i stilul „la prima mân\”.

ce zgomot [i poluare. Huruit, claxoane, bubuituri de motoare ambalate la maxim [i [antiere peste tot, asta e muzica str\zii în BA. Traficul e infernal, dar fluid. Nu am v\zut deloc coloane de ma[ini blocate în trafic, de[i

sunt milioane. Str\zile sunt de regul\ cu sens unic (avantajul ora[ului de tip gril\), iar bulevardele – [i au câteva – sunt atât de late încât nu pot fi traversate la un singur semafor, chiar dac\ traversarea se face în pas alerg\tor.

MOZAIC • BUENOS AIRES

MUCHO CALOR Buenos Aires, ora[ul cu 13 milioane de oameni.

{i cam toate acolo se fac a[a. Unul din pre]urile pentru fluidizarea traficului e pl\tit de pietonii c\rora nu li se d\ prioritate aproape niciodat\ pe zebr\. De altfel rela]ia [oferilor cu pietonii e aproape inexistent\, cum zicea un [ofer de Uber, pietonii sunt ca Bruce Willis în al 6-lea sim], invizibili.

Transportul în comun – o minune Transportul în comun e eficient [i ieftin. Metroul are 6 magistrale care pornesc din inima ora[ului [i ajung `n zone destul de îndep\r-

tate, ca ni[te raze. În multe zone, înc\, se mai lucreaz\ la extinderea lui. BA a fost primul ora[ din America Latin\ cu metrou. Ulterior au ap\rut politicienii corup]i [i s-a extins mai greu – zice tot [oferul de Uber. Trenurile de metrou par destul de vechi, nu toate au aer condi]ionat, iar asta într-un ora[ fierbinte ca BA nu e chiar pl\cut, dar merg repede. La fel de rapid ajungi oriunde în ora[ cu autobuzele care au, cel pu]in pe marile bulevarde, cale proprie de rulare, pe alocuri chiar cu dou\ benzi pe sens. Sunt sute de linii private, dar cu benzin\ subven]ionat\ de stat (la juma

de pre]) care toac\ ora[ul m\runt [i cu vitez\ mare. Iar un [ofer de autobuz câ[tig\ foarte bine, zice acela[i uberist, cam 1000 de euro lunar, ceea ce probabil scade tenta]ia de a fura benzin\. Rapid, cu o re]ea dens\ [i ieftin, cam astea ar fi atributele unui sistem de transport public de succes. Biletul cost\ maximum 8 pesos (0.30 de euro), cu diferen]e în jos dac\ imediat ce ie[i din metrou te urci într-un autobuz. E o cartel\ reîncarcabil\ care se nume[te Sube [i care e valabil\ [i la autobuze. A[ zice c\ transportul în comun e de departe cel mai func]ional din ora[, ceea ce face probabil suportabil pre]ul unei parc\ri (cam 40 de pesos ora în parcarea subteran\ din fa]a Congresului – adic\ 2 euro) sau tariful piperat de taxi. Uber e la juma de pre] fa]\ de taxi, îns\ e ilegal pentru c\, explic\ acela[i sofer, Uber ca societate nu pl\te[te taxe. În schimb [oferii care lucreaz\ pentru Uber sunt taxa]i ca PFA, în func]ie de nivelul de venit – minim 2000 de pesos lunar [i maxim 7000 (1 euro = 24.8 pesos). A[a c\ dac\ chemi un Uber o s\-]i cear\ s\ stai în fa]a, lâng\ [ofer, ca s\ par\ c\ v\ cunoa[te]i.

Arhitectur\ amestecat\ ca pe la noi Buenos Aires este unul dintre cele mai populate ora[e ale lumii. Cu 13 milioane de locuitori în zona metropolitan\, din cei 40 de mili-oane cât are Argentina în total, regiunea autonom\ BA face jumatate din PIB-ul ]\rii. De altfel mai mult de 90% din popula]ie se înghesuie în ora[e, l\sând vastul teritoriu argentinian fermelor de vaci [i oi. Zona central\ a ora[ului, în care tr\iesc cam 3 milioane de oameni, este un amestec de parcele de zgârienori [i cl\diri interbelice, parcuri [i bulevarde, înconjurat de arii largi de s\r\cie la barac\. Ora[ul nu are un stil propriu sau unitar, ci este suma tuturor gusturilor [i popoarelor care l-au c\lcat. G\se[ti aici art deco, brutalism, modernism, diverse.

Urbanism din amor, tr\dare sau disperare Sunt cel pu]in dou\ pove[ti interesante de care am auzit aici, legate de dou\ cl\diri care au fost, pe rând, cele mai înalte din America Latin\. Prima, cea mai înalt\, cl\direa Barolo, construit\ de un arhitect italian ca o ilustrare a Divinei comedii a lui Dante – cu 7 etaje de iad, 7 de purgatoriu [i, ultimele, pân\ la 22, de rai. Barolo, care continu\ s\ fie o cl\dire de birouri, se poate vizita pân\ în vârf, pentru 300 de pesos de persoan\, de unde se vede Congresul [i tot ora[ul pân\ la râul Plata, cel maroniu [i jegos, care desparte ora[ul de Montevideo.

Cl\direa Barolo voia s\ reprezinte Italia cu tot ce avea ea mai bun, într-o vreme când se credea c\ Italia va disp\rea în r\zboi. N-a disp\rut, cl\direa a r\mas [i ea înconjurat\ de tot felul se legende despre masoni [i mistere. Între Congres [i cl\direa Barolo se afl\ una din cele 3 sau 5 copii ale sculpturii Gânditorul, a lui Rodin, unica din America, cic\. Barolo a fost dep\[it\ în în\l]ime, câ]iva ani mai târziu de cl\direa Kavanagh, aflat\ aproape de malul râului, în Retiro. Povestea ei e una de dragoste [i r\zbunare. Corina Kavanagh, o parvenit\ irlandez\ cu mul]i bani, era îndr\gostit\ de un tip de familie veche din aristocra]ia argentinian\. Pentru c\ mama tipului nu a fost de acord cu mezalian]a, Corina a construit în numai 14 luni un zgârie nori care s\-i blocheze complet priveli[tea fostei poten]iale soacre, din palatul ei spre biserica pe care o ctitorise, de evlavioas\ ce era. Corina a construit ditamai cl\direa în 1934 [i a tr\it singur\ pân\ la moarte, la etajul 14, într-un apartament care ocupa tot etajul. Azi, o alee strâmt\ îi poart\ numele, singura din care se poate vedea biserica aia. Cam a[a se fac [i acum apartamentele pentru îmbog\]i]i, cu etaj. Cea mai înalt\ cl\dire din BA e tot pe lâng\ râu [i e tot de apartamente, doar c\ e un cilindru uria[ de sticl\. Clasa muncitoare st\ ori cu chirie (destul de scump\, 6-700 de euro 2-3 camere) ori în casele p\rin]ilor.

Bulevardul 25 de Mayo, la cap\tul c\ruia te a[teapt\ Casa Rosada (sediul guvernului, de unde s-a adresat Madona/Evita poporului) desparte cartierul „San Telmo”, cu celebrul lui târg de antichit\]i [i vechituri, de districtul financiar, în care soarele ajunge rar pe trotuar printre cl\dirile înalte ale b\ncilor, construite din o]el, sticl\ [i betoane. Mai sunt cartiere reziden]iale cu str\zi umbrite de platani uria[i [i case familiale de dou\ etaje sau blocuri cochete de patru. În Palermo, unde am stat, dar [i în alte p\r]i ale ora[ului, pere]ii sunt acoperi]i cu grafitti. {i nu arat\ r\u deloc! O prezen]\ constant\ pe cam toate str\zile e homeless-ul cu salteaua aferent\. Nu par s\ fie descuraja]i. Am v\zut un tip care dormea pe o saltea chiar în apropierea unui sediu de poli]ie. Un ghid ne-a spus c\ 4 din 10 argentinieni tr\iesc sub pragul s\r\ciei, din cauza corup]iei [i a politicilor proaste din ultimele decenii.

MOZAIC • DIN BUENOS AIRES CON MUCHO CALOR

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

cum guvernul actual a crescut facturile la electricitate [i gaze de câteva sute de ori. O spune cu obid\, f\r\ s\ aminteasc\ cât erau ele înainte de majorarea respectiv\, când, am aflat din alt\ surs\, factura la curent pentru o familie valora cât o cafea.

Mâncarea [i banii

Evita, iubit\ [i detestat\ Javier, uberistul, a zis c\ Argentina a fost s\r\cit\ de so]ii Peron, c\ înainte de ei era o ]ar\ prosper\, iar acum mul]i s-au înv\]at s\ primeasc\ totul de la stat. Evita, al c\rei nume e purtat de unul dintre cele mai s\race cartiere din sudul BA, i-ar fi înv\]at r\u pe unii, dândule case [i servicii sociale. De altfel Javier nu e singurul care o discrediteaz\ pe Evita. Se pare c\ figura ei stârne[te înc\ dispute, ca a oric\rui politician. Un ghid a povestit c\ la moartea Evitei (de cancer uterin) au venit peste 3 milioane de oameni ca s-o petreac\, dar a doua zi au ap\rut prin ora[ inscrip]ii cu „viva el cancer”. Filmul în care Madona a întruchipat-o pe Evita se pare c\ nu a avut a[a mare succes pe aici. Dup\ Peron au avut o dictatur\ militar\ sângeroas\, care a r\mas în istorie ca regimul care a f\cut s\ dispar\ mii de persoane. Pur [i simplu oamenii (peroni[ti, dar nu numai) erau r\pi]i de pe strad\ sau de acas\ [i uci[i, f\r\ proces sau dovezi. Copiii unora dintre ei erau

înfia]i de familii de militari. O organiza]ie a mamelor acelor oameni r\pi]i se lupt\ [i azi s\ g\seasc\ copiii c\rora li s-a rescris astfel via]a [i genealogia. Istoria recent\ a Argentinei contabilizeaz\ lovituri de stat, o fug\ cu elicopterul de pe cl\direa guvernului, un faliment na]ional, proteste, greve, ba chiar [i un r\zboi absurd cu Marea Britanie pentru insulele Malvine, în care au murit mul]i oameni. Clasa politic\ nu e bine v\zut\ nici acum, oamenii v\d în Congres un simbol al corup]iei, îns\, ca peste tot, oamenii v\d doar ce le convine. De exemplu Martin, un tân\r de vreo 35 de ani, ghid, care organizeaz\ tururi gratis ale ora[ului (pl\tit cu cât dore[te turistul, dar i se sugereaz\ s\ fie o sum\ în jur de 200 de pesos) se recomand\ ca fiind o persoan\ cu vederi de stânga [i nu are încredere în niciun guvern. Totu[i încaseaz\ zilnic de la câteva zeci de turi[ti, cel mai probabil, câteva mii bune de pesos, la negru. Martin poveste[te în turul lui

Cealalt\ observa]ie pe care o faci când ajungi în BA, imediat dup\ nivelul ridicat de decibeli, este mirosul [i fumul de gr\tare. Asados (gr\tar) pare sportul na]ional al Argentinei, dar ce po]i s\ faci cu peste 2 milioane de km de teren arid în afar\ de crescut vite? Lapte, brânz\, dulce de leche (o crem\ de lapte cu caramel [i vanilie), iaurt [i fripturi cât casa. ~n ce prive[te fructele [i legumele am fost cam dezam\git\, de[i acum aici e, teoretic, toamn\. Varietatea vegetal\ e slab\. La supermarketurile ]inute în special de asiatici g\se[ti acelea[i fructe care par din plastic, ca pe la noi (mere, piersici perfecte, struguri uria[i, ananas, c\p[uni, cire[e) [i legume de vitrin\ (cartofi dulci, salat\ verde, ro[ii f\r\ gust). Nu am dat de nicio pia]\ agroalimentar\ ca pe la noi, dar, e drept, nici nu am c\utat-o prea mult. Nici pe[te sau fructe de mare nu erau pe toate drumurile, dar v\zând cât de maro-jegos ar\ta râul Plata nu cred c\ m-a[ fi `ncumetat s\ `ncerc vreun sortiment de pe[te. A[a c\ elementul de baz\ în meniuri e carnea de toate felurile. În zonele turistice, cum ar fi La Boca sau San Telmo, sunt terase cu câteva mese [i un gr\tar, iar undeva în spate, pe o mu[ama, un cuplu plictisit danseaz\ tango. Pentru cine a fost la o milonga adev\rat\, tangoul \sta de cârcium\ e ca hora unirii dansat\ de Firea [i Dragnea în curte la PSD, cu tricolorul în piept. Dar turistul american nu [tie, a[a c\ mai pl\te[te [i niscai pesos pentru tricolor, adic\ s\ se îmbrace doamna cu o pelerin\ ro[ie care imit\ o rochie de tango, iar so]ul încântat o pozeaz\ cu telefonul, în bra]ele unui argentinian focos, într-o postur\ lasciv\, între casele d\r\p\nate, dar viu colorate din zona sudic\ [i s\rac\ a Capitalei. În Argentina toat\ lumea te avertizeaz\ s\]i p\ze[ti bunurile [i s\ nu te aventurezi în zone dubioase.

MOZAIC • DIN BUENOS AIRES CON MUCHO CALOR BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

•

În La Boca, la punctul de informare turistic\ ni s-a spus diplomat, când am întrebat dac\ putem merge într-o anumit\ zon\ de pe hart\, c\ „mdaaa, dar sunte]i în afara zonei turistice”, pe un ton de parc\ acolo nu ar fi fost nimic interesant de v\zut. De[i ne-am întors [i noaptea pe la 3 de la o milonga, pe str\zi pustii din Palermo, prin parcuri cu pu[ti care cântau la chitar\ sau beau, nu m-am sim]it `n pericol. Ce-i drept poli]ia „de la ciudad” e omniprezent\ în ora[, cu ma[ini [i agen]i care patruleaz\ cam pe fiecare strad\. Javier, uberistul, zicea c\ de cånd poli]ia patruleaz\ pe str\zi, doar de câ]iva ani, a crescut senza]ia de siguran]\ a locuitorilor din BA [i a sc\zut num\rul de infrac]iuni grave. Dac\ mergi cu telefonul sau camera la vedere cel mult ]i-l fur\, dar nu scoate cu]itul ca s\ te taie, zice el. Un profesor pe care l-am cunoscut zilele astea, zice c\ iluzia asta a siguran]ei o ai doar `n centrul ora[ului, c\ la periferie tot pia]a neagr\ a armelor de foc face legea. Dar desigur, ca peste tot, dac\ e[ti ghinionist po]i s\ faci cuno[tin]\ [i cu cu]itarii care, dup\ p\rerea aceluia[i Javier, „au mai multe drepturi” decât oamenii cinsti]i! {i de aici încolo am avut o discu]ie despre drepturile omului.

Jaful de la bancomat Cele mai ciudate situa]ii le-am tr\it îns\ în leg\tur\ cu banii. Peste tot e[ti avertizat s\ fii atent la banii fal[i. S\ re]ii ultimele dou\ cifre ale bancnotelor pe care le dai vânz\torului ca s\ nu ]i le înlocuiasc\ cu unele false [i s\ te ]epuiasc\. La un restaurant la care am mâncat, tipul de la cas\ verifica în lumin\ fiecare bancnot\ primit\ de la clien]i înainte ca chelnerul s\

le dea restul. La casa de schimb, dac\ g\se[ti un curs bun (rar) ]i se cer atâtea date [i acte de parc\ ai vrea s\ emigrezi în America. În schimb str\zile din centru sunt pline de „arboristas” care stau pe lâng\ câte un pom (de aici [i numele) [i strig\ la tine „cambio, cambio”, ca fetele alea de pe Dude[ti cu facturile false. De ce e nevoie s\ schimbi? Pentru c\ de când suntem aici am constatat c\ e mai bine s\ ai cash la tine [i s\ schimbi direct la un exchange decât s\ sco]i de la bancomat, unde comisionul e de-a dreptul nesim]it, ajunge [i la 20 de dolari la extras 100. Po]i s\ mai schimbi direct la banc\, dac\ e deschis\ [i nu e plin\ de oameni care a[teapt\. Plata cu cardul este posibil\, dar într-o manier\ ciudat\. De exemplu la o farmacie am pl\tit cu cardul dar nu aveau POS. Vânz\toarea a copiat codul de securitate de pe spate [i datele din pa[aport [i aia a fost. Nu-]i r\mâne decât s\ speri c\ nu va abuza de aceste date ca s\-]i devalizeze contul.

cimitirul Recoleta, unde toat\ lumea îi caut\ mormântul Evitei, dar locul e mult mai mult decât atât. E un soi de replic\ în marmur\ a babiloniei urbanistice din ora[. Un loc cu verdea]\ f\r\ pic de verdea]\; • libr\ria Ateneum, care e un fost teatru convertit în libr\rie – se pare cea mai mare [i mai faimoas\ din ora[ – seam\n\, un pic, cu C\rture[tiul nostru din Centrul istoric; • am b\ut bere la frapier\, un fel de a bea bere la litru în style – se pare c\ argentinienii au descoperit berea artizanal\ [i zonele hipstere[ti sunt pline cu ber\rii. Dar [i asta na]ional\ Quilmes e bun\, iar litrul se epuizeaz\ cât ai zice 190 de pesos; • Teatrul Colon – opera `n care au cântat celebrit\]i din toat\ lumea, de-a lungul timpu-

Ce-i de v\zut pe aici În concluzie, am vizitat în BA cam tot ce se recomand\ în ghidurile turistice, în top 10 cel pu]in, [i am încercat s\ nu cad în capcana turistic\ m\car la tango. Aici am avut noroc [i cu o cititoare surpriz\ a blogului meu, care, afland c\ vin aici, mi-a scris [i mi-a fost ghid în câteva privin]e.

Am vizitat: • Gr\dina botanic\ [i gr\dina japonez\ – care nici nu se compar\ cu ce avem noi în Her\str\u; Foto: © Dollores Benezic

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

lui, iar un bilet cost\ între 80 [i 7000 de pesos – a fost o experien]\ interesant\ atât arhitectural, cât mai ales prin stilul amuzant al ghidei, care ne-a cântat mostre din arii celebre, de fiecare dat\ când spunea de vreun compozitor; • am mai v\zut, fire[te, Congresul, Casa Rosada, am mâncat o empanada (pl\cint\ cu carne) la celebra cafenea Tortoni, pol al tangoului în secolul trecut, am b\tut târgul de vechituri de la San Telmo, un soi de Vitan Bârze[ti f\r\ ma[ini, cu muzica de tango, ]inut în centrul istoric; • am dansat la milonga Cacirulo, organizat\ de ani de zile de un domn de peste 80 de ani cu reguli stricte pe care toat\ lumea le respect\ de fric\ s\ nu fie scos de pe rond\. De exemplu, femeile [i b\rba]ii nu stau la acelea[i mese, ci alinia]i la câte un perete fa]\ în fa]\, ca s\ î[i poat\ face „cabeceo”. Regula invitatului din priviri îns\ e intrerupt\ de tehnologie: partenerii se invit\ acum [i prin whatsapp. Care se invit\, c\ din p\cate [i aici rândurile de femei care a[teapt\ s\ fie invitate sunt la fel se triste ca [i acas\; • iar s\pt\mâna am încheiat-o minunat la

milonga Parakultural, unde am avut parte de muzic\ live cântat\ de Sexteto Visceral (au argentinienii \[tia niste nume de forma]ii, r\v\[itoare!) [i de ni[te show-uri cu adev\rat pasionale oferite de perechi de dansatori profesioni[ti. O atmosfer\ care nu te l\sa s\ stai pe scaun, a[a c\ am dansat în adida[i [i cu toate b\t\turile din talp\ pe care le f\cusem de atâta umblat prin ora[. Seara s-a terminat pe la 3 diminea]a când i-a venit r\u chelneri]ei [i a c\zut lat\ într-o criz\ de diabet, se pare. Când am plecat venise salvarea, nu [tiu cum s-a încheiat povestea, dar e foarte posibil ca de la milonga s\ pleci cu picioarele înainte, judecând [i dup\ vârstele înaintate ale unor dansatori.

Dollores Benezic www.dollo.ro

MOZAIC • VIA}A LA }AR|

¸ LA TARA ¸ ˘ VIATA ¸ de rai al unui Coltul cuplu de români cool!

Gabriela & Rareş Ceva m-a atras atât de tare la locul \sta al lor, aflat mai exact în satul Pe[teana din jude]ul Hunedoara, la 15 minute de mers cu ma[ina din Ha]eg, încât am vrut s\-l vizitez chiar dac\ n-am g\sit niciun loc liber de cazare. Posibil s\ fie vorba despre c\su]a în copac pe care au construit-o singuri [i care mi s-a p\rut maximum de cazare diferit\ pe care o pot încerca. Una cu WC-ul [i du[ul afar\, lucruri pentru care eu am un feti[. Am crescut la ]ar\, pân\ la urm\. Am vrut s\ v\d cum au reu[it o arhitect\ [i un muzician s\-[i construiasc\ lumea lor întrun col] de poveste de lâng\ Retezat [i le-am vizitat retreatul \sta rural, aproape secret sau cu circuit închis, care are [i un nume, Transylvania Log Cabins. Iar oamenii din spatele micii afaceri, de[i lor nu le place s\-i spun a[a, sunt destul de deschi[i, încât m-au primit chiar [i doar într-o vizit\. Ba[ca cu pr\jituri ardelene[ti, f\cute cu untur\, suc de mere [i ciorb\ de

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

C\su]a din copac

fasole f\cut\ în cas\. Gazdele sunt un tip [i-o tip\ „uber cool”, care s-au stabilit aici de doi ani: Rare[, de 41 de ani, [i Gabriela, de 29. Ea este frumoas\ foc, originar\ din Bac\u, dar aproape irlandez\, având în vedere c\ a locuit timp de 18 ani în Irlanda [i are [i cet\]enie. A fost acolo, în Dublin mai exact, fotomodel de succes, chiar a participat [i la un concurs de Miss în 2005. Iar el este un globetrotter care a colindat toat\ America latin\.

Din Irlanda [i Uruguay, au ajuns s\-[i tr\iasc\ iubirea într-un sat boem din Hunedoara Cum s-au g\sit ei, de la un cap\t al lumii la altul? „Noi ne-am reg\sit, de fapt. Am mai fost împreun\ prin 2005, am avut o rela]ie on-off

pân\ prin 2010, apoi eu am plecat s\-mi continui studiile, via]a mea era în Irlanda. El a c\l\torit prin lume, iar în 2016 am reluat leg\tura. I-am dat un mail de ziua lui [i, dintr-una într-alta,

m-am dus dup\ el în America de Sud, am stat împreun\ acolo o lun\, am c\l\torit în mai multe locuri“, explic\ Gabriela apropierea. „Eu lucram la o [coal\ de surf în Uruguay, voiam s\ am [i experien]a asta, dup\ ce am tr\it numai la munte. De acolo ne-am dus amândoi pân\ în Brazilia, apoi ne-am întors în România, aici. În aprilie 2017. Când ne-am mutat în ]ar\, aveam doar una dintre cele patru cabane, cea cu specific tradi]ional. Eu m-am n\scut [i am copil\rit în casa b\trâneasc\ pe care o vezi în apropiere. Chiar [i când am fost plecat în lume, verile le petreceam aici. Dup\ ce am stat un an [i jum\tate cu bicicleta în America de Sud, am început s\ m\ gândesc s\ renun] la stilul \sta de via]\. St\team vara aici [i iarna m\ întorceam în America de Sud. Am început s\ vin mai des aici de când a murit bunic\-mea, în 2013. Mi-am dat seama c\ nu mai e nimic aici, mama a murit în 2000, m-am sim]it super nasol. Aveam ni[te economii de care nu m\ atinsesem, luam [i chirie pe o cas\ din Bucure[ti, în America de Sud nu cheltuiam decât un euro pe zi. Am hot\rât s\ ridic prima caban\ pe terenul pe care-l aveam aici, mi-a pl\cut c\ avea priveli[te spre Retezat, am vorbit cu o firm\ din Harghita, le-am dat avansul [i m-am întors în America de Sud. Pân\ am revenit, apoi, în ]ar\, au terminat-o. Am comunicat doar pe telefon, îmi trimiteau poze cu lucr\rile.“ Dup\ asta, Rare[ s-a apucat de treab\, a ref\cut fântâna veche de 100 de ani, a cur\]at curtea [i copacii. Apoi, s-a gândit c\ o solu]ie pentru a câ[tiga ni[te bani [i a se dezvolta investind în casele vechi este turismul. Zis [i f\cut!

MOZAIC • VIA}A LA }AR|

Rare[ [i Gabriela au recondi]ionat o cas\ veche, în care locuiesc [i ei în prezent, [i s-au extins cu înc\ dou\ cabane, c\su]a din copac [i o caban\ fancy, în stil canadian, amplasat\ pe deal. Pe cea din copac au proiectat-o în aprilie anul trecut [i au ridicat-o într-o lun\. A f\cut-o Rare[, ajutat de un vecin. Gabriela, în schimb, a proiectat vedeta retreatului, cabana Heaven Log, de care este tare mândr\. Majoritatea celor pe care-i g\zduiesc în acest loc al lor de suflet sunt str\ini. Procentul este cople[itor, de 90%. Str\inii sunt atra[i, în primul rând, de felul în care arat\ cabanele, apoi descoper\ ce e prin zon\. În plus, gazdele Rare[ [i Gabriela se ocup\ [i cu antrenul celor care le calc\ pragul, socializeaz\, îi servesc din ceea ce g\tesc în buc\t\ria comun\, se comport\ ca ni[te vecini.

Un american din Texas s-a îndr\gostit de locurile acestea [i a stat o lun\ în Ha]eg „În var\, a venit aici un texan. A stat o lun\. A fost [i în Afganistan doi ani de zile, era din armata american\, vorbea foarte tare [i cu accent super ciudat. L-am luat de la autobuz [i a ap\rut înc\l]at în ciocate [i cu înc\ o pereche de ciocate noi, în mân\. Mai nou, mi-a dat un mesaj c\ a aflat de Arsenie Boca [i m-a rugat s\ merg [i s\i aprind [i lui o lumânare acolo.

{i au mai fost [i ni[te brazilieni care au venit cu tot cu steag [i l-au ag\]at de balcon. Era o românc\ care a studiat prin Sao Paolo, combinat\ cu un brazilian. Au venit cu familia lui. {i b\trânul, de cum a intrat, m-a întrebat dac\

avem iarb\ aici. Dac\ mai tr\ia bunic\-mea [i-i vedea...”, spune Rare[. Oamenii care vin la Rare[ [i la Gabriela pot experimenta via]a la ]ar\ cu tot cu alimentele s\n\toase din cur]ile fermierilor: ou\, lapte,

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

Aro, model IMS 1969

brânz\, legume de tot felul, chiar [i unt f\cut în cas\, suc natural de mere, cu condi]ia s\-[i g\teasc\ singuri. Dac\ vor. „În plus, noi interac]ion\m foarte mult cu oamenii care vin aici. Dar dac\ vor intimitate, le l\s\m spa]iu, nu-i deranj\m. Îns\ sunt mul]i care cobor\ de la cabanele de pe deal, s\ mai bea un pahar de vin cu noi. Noi suntem [i deconecta]i, nu urm\rim foarte mult [tirile, nu ne uit\m la televizor, ne-am creat lumea noastr\ aici. Auzim din spuse", spune Gabriela.

Bicicleta [i o Dacia veche din 1972 sunt toate mijloacele de transport de care au ei nevoie Ce-au zis oamenii din sat când l-au v\zut pe Rare[ întorcându-se dup\ atâta timp [i stabilindu-se aici? „Oamenii m\ [tiau tinerel, pân\ în 18 ani, când f\ceam tot felul de prostii, apoi m\ [tiau plecat [i cu o situa]ie extraordinar\, dup\ p\re-

rea lor. Apoi, m-am întors [i am stat foarte mult cu bicicleta, vreo câ]iva ani n-am avut ma[in\. M\ duceam la Ha]eg cu bicicleta, îmi c\ram lucrurile cu bicicleta. Au început s\ vorbeasc\ c\ am înnebunit. Când mi-am luat ma[in\, acum trei ani, [i mi-am luat Dacia asta din 1972, s-au uitat [i mai aiurea la mine. Am g\sit-o la un fost director de min\ din Valea Jiului, pensionar, o ]inea ascuns\ undeva într-un garaj de lemn, avea puse pe ea p\turi. Mi-a zis c\ a luato direct din fabric\. Avea 40.000 de km la bord. {i mai am [i un Aro model IMS [i mai b\trân, din 1969”, îmi prezint\ st\pânul locului bijuteriile lui pe patru ro]i. Când au venit în Pe[teana cu gândul la o mic\ pensiune de familie, Rare[ [i Gabriela nu se gândeau la un succes interna]ional [i la faptul c\ o s\ aib\ toate locurile ocupate, fie în weekend, fie în cursul s\pt\mânii. Poate de aceea se gândesc [i ei s\ se extind\ [i s\-[i deschid\ mica lume pentru mai mul]i oameni iubitori de natur\ [i trai la ]ar\. Iar asta înseamn\ înc\ o c\su]\ în copac sau înc\ o caban\ în toat\ regula, în locul în care a copil\rit Rare[.

Oana Iana

BeTUI Nr. 37(52), martie /aprilie 2019

MOZAIC • TURISM DE FESTIVAL • UNTOLD 2019/G|RÂNA JAZZ FESTIVAL 2019

S W NE

1-4. 08. 2019

UN TO LD

CELE MAI MARI STARURI ALE MUZICII ELECTRONICE MONDIALE VIN LA CLUJ Edi]ia aniversar\ Untold, cea de-a cincea, se va desf\[ura la Cluj-Napoca între 1 [i 4 august 2019. Unul dintre cele mai a[teptate evenimente muzicale din Europa, UNTOLD 2019, va fi de neuitat pentru fanii festivalului, promit organizatorii. Dar cei care vor s\ tr\iasc\ experien]a unic\ [i plin\ de magie a festivalului, trebuie s\ se

gr\beasc\. Abonamente pot fi achizi]ionate de pe www.untold.com sau de la partenerii Untold afi[a]i pe site-ul festivalului. Dup\ epuizarea ultimelor abonamente, festivalul Untold va fi declarat sold out. Cei care vor dori s\ fac\ parte din povestea Untold vor mai avea la dispozi]ie doar bilete de o zi. Primele dou\ etape de vânzare a abona-

mentelor la UNTOLD 2019 s-au adresat exclusiv celor care s-au înregistrat în prealabil pe site-ul festivalului. S-au dat peste 30.000 de abonamente, cu 8 luni înaintea evenimentului [i în absen]a vreunui artist confirmat. Nu a fost anun]at înc\ niciun headliner, dar Armin van Buuren a promis s\ revin\ pe scena de la Cluj.

Jazz G|RÂNA

11-14 iulie 2019

FESTIVAL

JAN GARBAREK GROUP FEAT. TRILOK GURTU DESCHID LISTA DE ARTI}TI AI EDI}IEI 23 G\râna Jazz Festival anun]\ edi]ia 23, ce va avea loc între 11 [i 14 iulie 2019 în Mun]ii Banatului, Cara[-Severin. Inconfundabilul saxofonist norvegian Jan Garbarek va deschide lineup-ul edi]iei 2019. Nominalizat la premiile Grammy, premiat cu Norwegian Arts Council Award [i WillyBrandt-Award, Garbarek abordeaz\ un stil

Transport cu ma[ina Din orice col] al ]\rii vii, trebuie s\ ajungi la Re[i]a sau la Slatina, Timi[. De aici începi urcarea spre G\râna. Ambele drumuri [erpuiesc prin p\duri cu panorame deosebite.

inspirat de improviza]ia anilor ’60 [i ’70, din folclorul norvegian [i cu influen]e exotice. Garbarek a colaborat de-a lungul anilor cu Keith Jarrett, Hilliard Ensemble, Ralph Towner, Bill Frisell, Zakir Hussain, David Torn, Terje Rypdal. Jan Garbarek revine la Gårâna dup\ 12 ani, al\turi de pianistul [i compozitorul german

Camping Camparea se poate face peste drum de scen\ sau în cur]ile s\tenilor. Serile la G\râna sunt friguroase. Echipa]i-v\ potrivit pentru camping: izoprene, saltele [i saci de dormit.

Variante de cazare În cazul în care nu g\se[ti loc de cazare în G\râna, `ncearc\ hotelurile sau pensiunile din Valiug, Crivaia, Semenic sau chiar Re[i]a. O alternativ\ este cazarea la gazde.

Rainer Brüninghaus, basistul de origine brazilian\ Yuri Daniel [i percu]ionistul indian Trilok Gurtu. La edi]ia din 2019, concertele din cadrul G\râna Jazz Festival se vor desf\[ura pe trei scene: în Poiana Lupului, Biserica Catolic\ din satul Våliug [i Hanul La R\scruce, locul în care a avut loc prima edi]ie a festivalului, în urm\ cu 23 de ani.Biletele [i abonamentele sunt disponibile pe www.bilete.ro. Mai multe detalii despre cazare, transport [i experien]a la G\râna sunt disponibile pe www.garana-jazz.ro.

Simona Giura G\râna Jazz Festival

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 37(52), martie/aprilie 2019

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

“THE LIFE OF AN ARTIST IS A NEVERENDING JOURNEY!”

ZSZ ZDOB ¸si ZDUB

NICOLETA HÂNCU ROMAN IAGUPOV Interview GABRIELA&RAREŞ

Keukenhof, Istanbul, Grasse CITY BREAK PRIM|VARA 2019

Ras Al Khaimah

CHARTER EGIPT 2019 10 MOTIVE PENTRU A VIZITA HURGHADA

Un maratonaki Din Buenos Aires prin Grecia I con mucho calor

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

BeTUI Nr. 37 (52), edi]ie nou\ • martie/aprilie 2019

MIC GHID PENTRU O VACAN}| ÎN EMIRATELE ARABE UNITE