The Robelos No.1/2020 by magazine

The Robelos este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul Eurolines Group

MANIFEST

Drago[ Anastasiu INTERVIEW

Beatrice Mahler Charlie Ottley

WE RECOMMEND

Shopping în capitala Ardealului

Descoper\ bucuria reg\sirii. „Joie de vivre”!

Pe[ti[orul de aur din

Delta Dun\rii Joie de vivre!

The Robelos No- 1/2020

La Valea Verde, Cund Casa Kraus

Via Transilvanica Trail

Mândria din Cri] atrage turi[ti de pretutindeni

Drumul care traverseaz\ o ]ar\ întreag\!

The route that crosses a whole country!

11stLove – Înainte de RoBeLo a fost Grecia!

Valea Verde este locul perfect pentru vis\tori, pentru vân\torii de trufe, pentru plimb\ri cu bicicleta, pentru mese gourmet [i r\sf\]uri naturiste sau pentru workshop-uri memorabile [i teambuilding-uri inspira]ionale.

The joy of finding yourself! Valea Verde is the perfect place for dreamers, truffle hunters, cyclists, fine dining, memorable workshops and awe-inspiring team building exercises.

www.valeaverde.com / reservations@valeaverde.com / +40 265.714399

The Robelos este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul Eurolines Group

MANIFEST

Drago[ Anastasiu INTERVIEW

Beatrice Mahler Charlie Ottley

WE RECOMMEND

Shopping în capitala Ardealului

Descoper\ bucuria reg\sirii. „Joie de vivre”!

Pe[ti[orul de aur din

Delta Dun\rii Joie de vivre!

The Robelos No- 1/2020

La Valea Verde, Cund Casa Kraus

Via Transilvanica Trail

Mândria din Cri] atrage turi[ti de pretutindeni

Drumul care traverseaz\ o ]ar\ întreag\!

The route that crosses a whole country!

11stLove – Înainte de RoBeLo a fost Grecia!

The joy of finding yourself! Valea Verde is the perfect place for dreamers, truffle hunters, cyclists, fine dining, memorable workshops and awe-inspiring team building exercises.

www.valeaverde.com / reservations@valeaverde.com / +40 265.714399

The Robelos este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul Eurolines Group

MANIFEST

Drago[ Anastasiu INTERVIEW

Beatrice Mahler-Boca Charlie Ottley

WE RECOMMEND

Shopping în capitala Ardealului

Descoper\ bucuria reg\sirii. „Joie de vivre”!

Pe[ti[orul de aur din

Delta Dun\rii Joie de vivre!

The Robelos No- 1/2020

La Valea Verde, Cund Casa Kraus

Via Transilvanica Trail

Mândria din Cri] atrage turi[ti de pretutindeni

Drumul care traverseaz\ o ]ar\ întreag\!

The route that crosses a whole country!

11stLove – Înainte de RoBeLo a fost Grecia!

The joy of finding yourself! Valea Verde is the perfect place for dreamers, truffle hunters, cyclists, fine dining, memorable workshops and awe-inspiring team building exercises.

www.valeaverde.com / reservations@valeaverde.com / +40 265.714399

Aconcagua Summit, fotografie cu steagul TUI TravelCenter, foto: © Andrei Romanescu

CONTENT The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

112 8

38 46

28 24

54 16

11stLove –

PREVIEW CONTENT 62

108

PREVIEW 8. Romanian Best Locations, Manifest Drago[ Anastasiu, CEO Eurolines Group. 10. Preview – Joie de vivre! La Valea Verde. 12. Preview – Green Village. 14. Preview – Casa Kraus. 16. 1st Love – Înainte de RoBeLo a fost Grecia! 24. RoBeLo interview – Beatrice Mahler, Manager, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Bucure[ti. COME AND SEE 28. Joie de vivre! La Valea Verde, Transilvania. 38. Pe[ti[orul de aur din Delta Dun\rii – Green Village. 46. RoBeLo interview – Charlie Ottley. 54. Via Transilvanica Trail. 62. Casa Kraus. Mândria din Cri] atrage turi[ti de pretutindeni. 70. Pe urmele nobililor la Castel Daniel ROBELO’S NEWS 76. Industria ospitalit\]ii cere terapie intensiv\! 79. Trai de boier în conacele României. 80. Veniturile din turism [i transport aerian n-au zburat, s-au pr\bu[it! 82. HoReCa, previziuni [i certitudini. 83. HORA invit\ la „Masa Bun\t\]ii.” 84. RePatriot Turism. 85. Ce este SuperTeach? 86. Brand Minds 2020 Live, The Business Summit. 88. Arhitectura de Management. WE RECOMMEND 92. }intirimul Vesel. 96. 11 motive pentru a vizita Oradea în acest an! 100. Ce mânc\m, ce bem? Sear\ ruseasc\. 102. Pe malul Dun\rii, la Portul Cultural Cetate. 104. {imon/{irnea/M\gura. 107. Conacul Bellu din Urla]i. 108. Cele mai frumoase drumuri din România la 7000 de ture. 112. Shopping în capitala Ardealului.

Romanian Best Locations No- 1/2020, edi]ie semnal • www.robelo.ro ISSN 2734 –7117 ISSN-L 2734 –7117 Managing Editor: Roxana Stan, HR & PR Director, Eurolines Group Foto copert\: Valea Verde Retreat

Editor in chief: Editori: Creative Director: Colaboratori:

Publisher: Just Communication & PR www.justcpr.ro Photo: office@justcpr.ro M: +40.722.734 .287 DTP: M: +40.728.006.654 Publicitate:

Ligia {endrea (office@justcpr.ro) Zenaida F\rca[, Cristian Pavel, Carmen Neac[u Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) Raluca Hatmanu, Cristina Oana Iancu, Patricia Coscai, Cristiana Constantinescu, Mihai G\l\]anu Nicu Cherciu, Anca Cheregi, Anca Du[e, Ilie Tudorel, Cristiana Constantinescu, Mihai Stetcu Luca Hagiu (dtp@justcpr.ro) publicitate@justcpr.ro, M: +40.728.006.654

Copyright: Touring Eurolines SA. Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

MANIFEST MANIFEST

O nou\ Poveste!

di]ii, natur\ virgin\ [i multe altele, sunt mai Când am intrat în business, acum vreo 25 de teme de rezerv\ri [i servicii de suport consolipu]ini, dar tot reprezint\ câteva zeci bune de ani, aproape c\ nu [tiam ce fac. Când am decis date. {i mai cred c\ pentru toate acestea, milioane de oameni în toat\ lumea. Un ilustru s\ investesc în hotel\rie, [tiam deja ce vreau s\ Romanian Best Locations poate fi cheia succepromotor al „exploratorilor” este chiar Prin]ul fac, dar nu [tiam cum s\ fac! De mai bine de 10 sului! De peste 30 de ani observ cum turismul Charles în persoan\, care vorbe[te lumii despre ani c\utam un hotel, un proiect hotelier, un reromânesc, al c\rui poten]ial uria[ zace în amorTransilvania ca despre un „col] de Rai“. sort, ceva diferit de restul pie]ei, de care s\ m\ ]ire, nu reu[e[te s\ ias\ din conul de umbr\ în În ultimii ani au p\rut o serie de facilit\]i ata[ez. V\zusem resortul Green Village din Delta care l-a adus nep\sarea noastr\, a tuturor. turistice, bune exemple de turism sustenabil, Dun\rii, Sfântu Gheorghe, cu mult înainte de a fi Cauzele sunt multe [i variate, vinova]i suntem amenajate în stil tradi]ional. Cele mai multe sunt al meu. Mi-a pl\cut, m-a pasionat, m-a motivat. în egal\ m\sur\ noi, antreprenorii, industria, loca]ii sau conace cu relativ pu]ine locuri de Dup\ 25 de ani de transport [i turism, un dar [i clasa politic\. cazare (Valea Verde, Castel Daniel, Zabola), nou vis a încol]it în mintea [i inima mea. {i penDac\ la categoria hoteluri gigant, fie ele de altele (pu]ine) sunt mai mari (Teleferic Grand tru c\, a[a cum spunea marele Sorescu, „trepe litoral sau de la munte, ne este aproape imHotel sau Green Village Resort). Aceste locuri buia s\ poarte un nume”, l-am numit RoBeLo, posibil s\ fim competitivi, ni[a de turism rural, s-au n\scut din pasiunea proprietarilor pentru Romanian Best Locations. Un vis, o asocia]ie, o agroturismul sau ecoturismul, ne vine „m\nu[\” natur\ [i tradi]ii. Nu doar arhitectura [i spa]iul echip\ care reune[te cele mai frumoase [i cele [i ne batem cu orice alt\ ]ar\, de oriunde din ambiental conteaz\ la o astfel de loca]ie, ci [i sermai bune loca]ii turistice din România. lume. Este acea partea a turismului care atrage viciile care, de altfel, fac diferen]a. Antreprenorii Sunt foarte multe facilit\]i turistice în turi[tii cu discern\mânt (a[a-zi[ii „travellers“), RoBeLo sunt implica]i trup [i suflet în businessRomânia. Unele sunt bine plasate, altele au serturi[tii care vor s\ exploreze, nu doar s\ leneurile lor, iar acest lucru se simte în servicii. vicii foarte bune, iar câteva dintre ele vând un veasc\ la soare. Totu[i, aceste loca]ii trebuie s\ fie [i profiprodus unic. Dar cele mai multe sunt mici, iar Exist\ câte un tip de experien]\ potrivit\ tabile, nu doar frumoase, iar volumele mici de dup\ entuziasmul inaugur\rii [i al primilor ani pentru fiecare turist. Turi[tii clasici, de exembusiness pe care le deruleaz\ nu le pot asigura de func]ionare, încep s\ resimt\ efortul invesplu, majoritari peste tot în lume, nu g\sesc în sustenabilitatea pe pia]\. {i aici intervine ti]iilor [i dictatura sezonalit\]ii. România tot ce î[i doresc. Exploratorii, îns\, acei RoBeLo, o asocia]ie care [i-a propus s\-i adune Sunt un om de echip\, cred în asocieri, în turi[ti dispu[i s\ pl\tesc\ bani mul]i pentru a laolalt\ pe to]i cei care au construit astfel de sinergii [i cred c\ împreun\ ne este mai bine. merge pân\ la „cap\tul P\måntului” pentru un unit\]i de cazare [i mas\ [i s\-i ajute s\ devin\ Cred în politici de achizi]ii comune, în strategii concediu în care s\ descopere lucuri noi, traprofitabili. Cum? Foarte simplu, prin activit\]i de dezvoltare [i de vânz\ri coordonate [i în sis-

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

mediu [i de oamenii cu care interac]ion\m. de marketing [i vânz\ri comune, prin achizi]ii sunt curio[i s\ descopere România tradi]io-nal\. Vrem s\ pastr\m tradi]iile locurilor [i s\ le concomune [i implicit mai ieftine, prin servicii de Vrem ca împreun\ s\ dovedim c\ se poate face serv\m. Vrem ca acolo unde suntem noi s\ exissuport consolidat [i prin mentorat [i trainingun astfel de turism în ]ar\, vrem s\ schimb\m te progres [i modernism adaptat tradi]iilor [i uri permanente ale personalului. Fie c\ este imaginea Romåniei în str\in\tate, acum exagelocurilor. Facem asta peste tot în România – în vorba de antreprenori, fie de colaboratorii acesrat de [ifonat\. Delta Dun\rii, în Transilvania, în Maramure[ sau tora, cu to]ii au nevoie de educa]ie [i preg\tire RoBeLo î[i doreste s\ introduc\ noi stanBucovina – [i suntem bucuro[i [i mândri s\ continu\. Au nevoie s\ se afle într-o comunitate, darde în turismul românesc [i s\ devin\ prima tr\im [i s\ activ\m într-o ]ar\ cu natur\ virgin\ s\ schimbe idei [i exemple de „best practice”. op]iune pentru turistul cu discern\mânt din pentru care o lume întreag\ ne invidiaz\. RoBeLo este comunitatea oamenilor care România [i din lume. Î[i doreste o comunitate V\ invit s\ ne fi]i aproape, s\ porni]i cu noi au în]eles ce înseamn\ turism sustenabil în de oameni inovativi, frumo[i [i implica]i [i care pe acest drum nou, s\ ne citi]i [i s\ ne trece]i România, f\cut cu bun sim] [i responsabilitate. s\ creasc\ zi de zi. Vrem s\ facem turism cu bupragul! Ne plac [i ne sunt dragi turi[tii români, dar ne curie [i pl\cere [i s\ transmitem asta permaAl dumneavoastr\, dorim mai mul]i exploratori din str\in\tate. Cei nent vizitatorilor no[tri. Vrem s\ oferim membru fondator RoBeLo, care vin pentru minim 7 zile, indiferent de cum turi[tilor experien]e unice, s\ avem grij\ de arat\ vremea în weekend, vin cu avioanele [i Drago[ Anastasiu

PREVIEW VALEA VERDE

Joie de vivre!

La Valea

(Verde)

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

PREVIEW GREEN VILLAGE

Enjoy (Green)

Village

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

PREVIEW CASA KRAUS

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Casa Kraus MĂ˘ndria din Cri] atrage turi[ti de pretutindeni

1st LOVE GRECIA

11st Love –Înainte de RoBeLo a fost Grecia!

Covid-19 ar putea face ca industria turistic\ global\ s\ mearg\ de-a-nd\ratelea. Pandemia, din cauza restric]iilor de c\l\torie, precum [i a sc\derii cererii de vacan]e pe distan]e lungi din rândul c\l\torilor, a

avut un impact negativ uria[ asupra industriei turismului. Aceasta a fost afectat\ în mod drastic de r\spândirea Covid-19, multe ]\ri, în încercarea lor de a limita r\spândirea virusului, au reac]ionat [i au introdus restric]ii

de c\l\torie care au dus, implicit, la pierderi imense în încas\rile HoReCa [i în cele ale operatorilor de turism. Restric]iile de c\l\torie au avut loc la nivel mondial, dar [i regional, multe facilit\]i turis-

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Santorini, foto: © Nicu Cherciu

tice din întreaga lume, cum ar fi muzeele, parcurile de distrac]ii, restaurantele [i arenele sportive au fost închise, iar c\l\toriile planificate în multe dintre ora[ele lumii au sc\zut cu pân\ la 90%. Se estimeaz\ c\ peste 120 de

milioane de locuri de munc\ sunt expuse riscului capital, cu daune economice, la nivelul întregii industrii mondiale, greu de calculat. Voci autorizate apreciaz\ c\ sosirile de turi[ti interna]ionali în destina]iile tradi]ionale de

nicucherciu.wordpress.com www.facebook.com/nicu.cherciu

vacan]\ vor sc\dea, pân\ la finele acestui an, cu 80%, iar revenirea la nivelul de dinainte de criz\ nu va fi posibil înainte de 2024. Mul]i operatori HoReCa [i de turism se confrunt\ acum cu o serie de reglement\ri [i

1st LOVE GRECIA

protocoale, cu incertitudini în ceea ce prive[te prognoza cererii [i cu deciziile pe care trebuie s\ le ia în concordan]\ cu ceilal]i juc\tori din industrie, cum ar fi operatorii de zbor, cu impact major asupra siguran]ei turi[tilor [i a angaja]ilor din sector. Aceste probleme sunt exacerbate de gradul de afectare a sectoarelor conexe [i de implementarea diverselor protocoale.

1st Love RoBeLo, Romanian Best Location, este despre România. Pân\ la Robelo, a fost Grecia, my 1st love! Dup\ redeschiderea grani]elor, Grecia a luat, în timp util, toate m\surile necesare pentru a încetini în mod eficient r\spândirea virusului. Autorit\]ile elene au cerut turi[tilor s\ men]in\ cât mai bine o distan]are fizic\, s\

poarte obligatoriu masc\ în mijloacele de transport în comun, taxiuri, lifturi, atunci când viziteaz\ muzee, în magazine [i alte unit\]i comerciale, s\ evite supraaglomerarea, atât în spa]ii interioare, cât [i în spa]ii exterioare. E simplu! Grecii au f\cut din ]ara lor, [i în acest an, una dintre destina]iile favorite ale turi[tilor de pretutindeni, nu doar a românilor. La greci marea este cu adev\rat albastr\,

Stânga: Zakynthos, tavern\, foto: © Nicu Cherciu, nicucherciu.wordpress.com www.facebook.com/nicu.cherciu

sau verde, sau turcoaz, sau de smarald, vremea nu î]i joac\ niciodat\ feste, cerul e întotdeauna de azur, lini[tit, plajele sunt cochete, curate, s\lbatice, apusurile sunt un ve[nic miraj, shaorma e gyros, terasele sunt taverne, p\linca e uzo, iar berea e mythos. În Grecia e[ti îndeajuns de departe de cas\ încât s\ ui]i de grji, dar suficient de aproape încât s\ nu î]i faci griji c\ drumul pân\ la des-

Buc\t\rie greceasc\, Foto: © Dollores Benezic

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

1st LOVE GRECIA

Plaja Navagio, Zakynthos, Foto: © Nicu Cherciu www.fotonicu.wordpress.com

tina]ie î]i poate înjum\t\]i vacan]a. O vacan]\ în Grecia, în toiul verii, poate fi o experien]\ de neuitat, o amintire de pus în ram\, pe perete [i de contemplat cu familia. Santorini, Mykonos, Creta, Cicladele grece[ti din centrul [i sudul M\rii Egee, Insula Corfu, cea mai nordic\ din Grecia, aflat\ lâng\ Zakyntos, Itaca, Kefalonia, Paxos, Lefkada [i Kitira, Grecia continental\ sau Corintul luxuriant sunt, toate, destina]ii de 5 stele.

Plajele, vedetele insulelor Grecia este o uria[\ plaj\! Arhipelagul elen are peste 1.400 insule, din care doar 260 nu sunt locuite. Fiecare dintre aceste insule are ceva specific, ceva doar al ei, un sat, o legend\, vestigii de tot felul sau obiective turistice, dar toate au un numitor comun: au plaje romantice. Plaje paradisiace precum Balos sau Elafonissi din Creta se „bat” pe primele locuri în topurile mondiale, apoi plaja Agios Georgios din Zakynthos, devenit\ celebr\ datorit\ nisipului deosebit de alb [i fin care a primit din partea M\rii Ionice, acum câ]iva ani, un dar de pre], o epav\ [i un nou nume – Navagio.

Apusurile. R\pitoare! Grecia î]i d\ totul. Jum\tate dintre post\rile de pe internet sunt cu apusurile grece[ti. Exagerez! Dar nu foarte mult... Apus egal ro-

mantism. Apusul grecilor e un r\s\rit pe dos, dar mai cald, mai blând, mai melancolic. În Grecia vin oameni din toate col]urile lumii, cu un singur scop: s\ pozeze cum soarele dispare în mare. A[a ceva nu ai cum s\ experimentezi în alt\ parte.

Mâncarea. O c\l\torie culinar\ pe t\râmul îmbel[ugat al zeilor, cu mâncare ca la mama acas\, poate fi o ]int\, un scop în sine. M\ declar fan buc\t\rie greceasc\. Nimic nu bate mâncarea greceasc\ la capitolul bun [i s\]ios. Un festin grecesc poate fi nu doar gustos, ci [i ieftin, mai ales dac\ [tii unde s\-l cau]i, mai exact, în localurile în care m\nânc\ grecii, la taverne. Dac\-i prinzi „în toane bune” grecii te vor înv\]a pa[ii de dans sirtaki, dansul lui Zorba. O por]ie de tzatziki vine întotdeauna la pachet cu un co[ de pâine f\cut\ cu ulei de m\sline, Taramosalata, aperitivul cu sos de icre, usturoi [i suc de l\mâie vine cu crutoane pr\jite în ulei de m\sline peste care se presar\ p\trunjel proasp\t, Kakavia, supa de pe[te cu leu[tean are gust rarisim, Sofrito, sosul de usturoi [i carne de vit\ e „kanéna schólio (no comment)", apoi Tiropita, pl\cinta cu brånz\, Saganaki, preparatul din creve]i cu brânz\ feta [i suita de deserturi cu miere [i nuc\ sunt, toate, doar câteva minuni cu denumiri de sir-

taki din buc\t\ria greceasc\. Grecii sunt [i galantoni, apa [i pâinea sunt oferite întotdeauna din partea casei. Apoi, m\sline lor maturate, condimentate exact cât trebuie, brânza feta, brânza lor tradi]ional\, la cuptor, pr\jit\, cu miere sau la gr\tar, cu ulei de m\sline, condimente [i ro[ii, servit\ în por]ii imense, caracati]a [i calamarul „psiméno” (la gr\tar) sunt doar alte câteva op]iuni culinare. O por]ie de caracati]\ înseamn\ dou\ trei tentacule preg\tite la gr\tar, care-]i vin în aceea[i farfurie cu o garnitur\ de salat\, iar calamarul la gr\tar este varianta nesofisticat\ a popularelor inele pané. Dac\ e[ti b\utor de bere, n-ai nimerit-o. Desigur, ai ca variant\ brandurile germane de import, dar în Grecia vinul e baza, mai ales cel alb, u[or, de var\.

Clubbing În Grecia vei g\si cu siguran]\ un club, un bar, un local underground, ceva pe placul t\u, cu sau f\r\ piscin\, cu sau f\r\ animatoare, cu sau f\r\ pira]i [i spectacolele diverse, mai chill, mai exotic sau mai oriental. Distrac]ia nu se opre[te din mai [i pân\ în octombrie. În fiecare sear\ se organizeaz\ concursuri de karaoke, po]i s\ dansezi pe ritmurile mixate de DJ celebri chiar pe strad\ [i po]i petrece nop]i glamour cu muzic\ antre-

Portul turistic Zakynthos, foto: ÂŠ Nicu Cherciu, nicucherciu.wordpress.com www.facebook.com/nicu.cherciu

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

1st LOVE GRECIA

nant\, funk sau chill-out. Dup\ miezul nop]ii petrecerile se mut\ pe pernu]ele albe de pe plaje [i dureaz\ pân\ la r\s\rit, când din nou, distrac]ia se mut\ la terase, pe canapele mici, unde petrec\re]ii se pot relaxa savurând cl\tite, cafeaua de diminea]\ [i micul dejun. Nu-i de colo nici flora [i vegeta]ia bogat\, cu planta]iile de m\slini [i livezile de Foto: © Anca Cheregi

Foto: © Yoann Boyer

l\mâi. Grecia e împânzit\ de drumuri care duc c\tre m\n\stiri pe vârf de munte, are ora[e port, ora[e cosmopolite cu str\du]e mici, înghesuite, unde po]i g\si mai mult\ relaxare, dar [i foarte mult\ arhitectur\ veche intrat\ în Patrimoniul Unesco [i s\tuce pitore[ti ascunse printre livezi de m\slini. La tot pasul te vei „împiedica” de câte un capitel ionic, de vreo coloan\ corintic\, sau de vreun filozof antic sau zeu. În a[teptarea verii viitoare [i a unor zile mai bune, f\r\ norii pandemiei, privim spre

Grecia care ne a[teapt\ [i la anul. Pân\ atunci, nu ne r\mâne decât s\ sper\m c\ efortul mondial de restart al industriei se va produce, ]inând cont c\ aportul turismului la PIB-ul global a reprezentat, pân\ în 2019, 10%. Turismul stimuleaz\ economiile, permite sutelor de milioane de oameni angrena]i în întregul sector turistic s\ cunoasc\ lumea [i s\ viseze! See you soon, My 1st Love!

Ligia {endrea

Sfaturi pentru turi[ti Ca turist te supui unor riscuri suplimentare atunci când c\l\tore[ti. Evit\ deplas\rile neesen]iale [i s\ respect\ un pachet minim de preven]ie. Poart\ masc\! Spal\-te bine [i frecvent pe mâini cu ap\ [i s\pun sau folose[te un dezinfectant. Evit\ orice contact cu persoanele care prezint\ simptome respiratorii [i amân\-]i c\l\toria dac\ ai febr\. La întoarcerea din c\l\torie, stai atent 14 zile. În cazul în care ai simptome respiratorii r\mâi acas\ [i solicit\ asisten]\ medical\.

Trăiește Legenda Poienei!

Situat la poalele Masivului Postăvaru, hotelul nostru combină frumuseţea naturii, cu luxul și eleganţa clasică, pentru a crea o atmosferă specială. Aici veţi avea o vacanţă minunată, unde vă veţi bucura de relaxare și delicii culinare. Aici vă veţi pierde și regăsi, astfel încât timpul dumneavoastră, cel mai preţios lucru, se va transforma în amintiri de neuitat. Fiecare vizită la Teleferic Grand Hotel va deveni o experienţă unică. Echipa noastră vă aşteaptă cu prietenie și căldură.

Cel mai bun Hotel

Best Ski Hotel Best Leisure Hotel

Europa Centrală și de Est www.telefericgrandhotel.ro

ROBELO INTERVIEW BEATRICE MAHLER

Beatrice Mahler Manager, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Bucure[ti, Vicepre[edinte Comisia de Pneumologie a Ministerului S\n\t\]ii, Asistent Universitar, UMF Carol Davila, Bucure[ti, Disciplina Pneumoftiziologie

Dac\ v-am invita acum la restaurant, ne-a]i refuza? Din p\cate r\spunsul la acest\ întrebare nu este foarte simplu. Îmi lipse[te timpul petrecut al\turi de cei apropia]i, timpul petre-

cut inclusiv într-un restaurant, îmi lipse[te relaxarea acelor momente [i intervine responsabilitatea, responsabilitatea mea fa]\ de propria persoan\, responsabilitatea fa]\ de cel de lâng\ mine [i, de ce nu, grija, aten]ia.

S\ v\ r\spund la întrebare, cred c\ în perioada pandemiei întâlnirile din restaurant trebuiesc privite cu aten]ie... din p\cate... [i aici nu este vorba neaparat dac\ mediul dintr-un restaurant este sigur.

Beatrice Mahler, foto: © Agerpres, Cristian Nistor

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Beatrice Mahler, foto: © Agerpres, Cristian Nistor

„Nu cred c\ termenul de erou e potrivit, noi to]i ne facem treaba, asta am ales s\ facem [i asta ne place s\ facem. Dac\ vorbim de un sistem de s\n\tate perfect func]ional sau care s\ func]ioneze în parametri optimi, îngrijirea pacientului trebuie s\ fie maximal\.” „We are just doing our jobs, we’re doing what we chose to do and what we like to do. It is hard, sometimes exhausting, but one who does her job is not a hero, she is responsible. In a well-functioning health care system, people should receive exceptional medical care wherever they go”

If we were to invite you to dinner at this time, would you decline? Unfortunately, the answer is not that straightforward. I miss the time spent together with the people I love, which also meant going to restaurants. That relaxation has now been replaced by responsibility, responsibility towards myself, responsibility towards the ones close to me, and care. To answer your question, I think that we should be very careful with going out at this time. It’s not just about whether restaurants in themselves are safe.

Is it hard for you to be a hero? Because you are! I don’t think that is the right way of putting it. We are just doing our jobs, we’re doing what we chose to do and what we like to do.

Of course it is hard, sometimes exhausting, but one who does her job is not a hero, she is responsible. And speaking about what a doctor should feel for her job, that is passion.

You are in the firing line. Are you afraid of the virus? How does it feel to always be near the virus, to know that the risk is there no matter how much you protect yourself? It is human nature to be afraid, but we have learned that abiding by the rules provides us with real protection, no matter where we are, be it at the hospital, on the street, or elsewhere. We should be taking the necessary precautions wherever we go and we should be careful about what we do and how we do it so that we may come out of this pandemic alright.

Do you think it will become a thing in a year or two to say – I want to go to such and such doctor to treat myself for Covid? No, I don’t think that in the case of such a disease where people end up at the hospital showing symptoms or usually feeling very bad can choose who they want to see. Moreover, in a well-functioning health care system, people should receive exceptional medical care wherever they go, regardless of the actual hospital or doctor who’s treating them.

When you were studying to become a doctor, did any of your professors prepare you for what was about to come? Or is it more about the talent and ethics of each individual,

ROBELO INTERVIEW BEATRICE MAHLER „Îmi lipse[te timpul petrecut al\turi de cei apropia]i, timpul petrecut inclusiv într-un restaurant, îmi lipse[te relaxarea acelor momente”.

Ca s\ parafrazez un vers cunoscut al genera]iei de „golani", v\ e greu titlul de erou? Pentru c\, indubitabil, sunte]i un erou modern! Nu cred c\ termenul de erou e potrivit, noi to]i ne facem treaba, asta am ales s\ facem [i asta ne place s\ facem, sigur e greu, e epuizant uneori, dar atunci când î]i faci treaba nu e[ti erou, e[ti responsabil, iar când vorbim de ce trebuie s\ simt\ un medic fa]\ de profesia sa, eu cred c\ [i pasiune.

Sunte]i în „prima linie". V\ este fric\ de virus? Cum e s\ fii permanent în preajma lui, s\ [tii c\ pericolul infect\rii exist\ oricât de mult v-a]i proteja? E uman s\-]i fie fric\, dar am inv\]at în acest\ perioad\ c\ respectarea regulilor aduce cu adev\rat protec]ie, indiferent unde suntem, la spital, pe strad\ sau în alte locuri publice. Peste tot starea de aten]ie trebuie s\ fie obligatorie, aten]ie în ce facem [i cum facem astfel încat noi to]i s\ trecem cu bine prin acest\ pandemie.

Crede]i c\ peste un an, doi, vom putea spune: vreau s\ m\ internez la medicul x pentru a m\ trata de Covid? Nu, nu cred c\ într-o astfel de afec]iune unde pacien]ii ajung de multe ori simptomatici sau în stare acut\ se poate alege medicul. Pe de alt\ parte dac\ vorbim de un sistem de s\n\tate perfect func]ional sau care s\ func]ioneze în parametri optimi, îngrijirea pacientului trebuie s\ fie maximal\ indiferent de locul, unitatea sanitar\ unde ajunge, de medicul care îl ia în observa]ie [i îl trateaz\.

Pe noi ne-a convins, de exemplu, modul dvs. de a empatiza, de a fi atent\ la suferin]a bolnavilor! Am o curiozitate de profan:

În decursul preg\tirii dvs. profesionale, la vreun curs, vreunul dintre profesorii dvs. v-a preg\tit pentru ce avea s\ vin\? Sau, mai presus de protocoale [i norme, e vorba, pån\ la urm\, de etica medical\, de con[tiin]a fiec\ruia, de experien]a [i talentul fiec\rui medic în parte? Cred c\ dorin]a de a ajuta omul este un dar primit la na[tere, nu orice om poate sta lâng\ omul suferind, prin urmare profesorii din perioada de formare ar trebui s\ ajute tân\rul medic, s\ îl îndrume [i s\ pun\ bazele cunoa[terii, iar la rândul lui medicul, în timp, trebuie s\ continue s\ înve]e pentru a deveni tot mai performant [i bine preg\tit.

Care este cea mai mare spaim\ a medicilor, în cazul noului Coronavirus? Spune]i-ne ceva ce se întâmpl\ în spatele u[ilor închise, ceva ce nu pute]i spune în gura mare! Nu cred c\ este ceva de nespus în gura mare, medicina în sistemul de s\n\tate trebuie fundamentat\ pe maxim\ transparen]\, dar cred c\ mul]i dintre colegii mei, mai ales din cei care trateaz\ pacien]i cu COVID se gândesc la cei de acas\, ca poate dintr-o gre[eal\ de procedur\ pot s\ infecteze pe cei dragi.

Care va fi sau care a fost vacan]a dvs. 2020? Anul acesta nu am putut vorbi, la fel ca [i mul]i colegi de ai mei, de vacan]\, s\ sper\m c\ vor veni [i vremuri în care s\ vorbim despre vacan]ele pe care le dorim.

Poate a]i vizitat în aceast\ var\ locuri pe care le iubi]i. Cum arat\ ele acum? România e o ]ar\ frumoas\, cu relief divers, oameni primitori [i posibilit\]i numeroase de recreere.

P\re]i o fire artistic\, sensibil\. Ce v-ar fi pl\cut s\ face]i,

dac\ nu era]i medic? Sunt medic [i asta mi-am dorit s\ fiu, nu cred c\ a[ fi ales alt\ profesie.

Ce v-a adus bun anul acesta? Cred c\ acest\ perioad\ a adus o cre[tere a încrederii popula]iei în corpul medical, rela]ia dintre medic [i pacien]i trebui s\ reprezinte o normalitate, medicii sunt parte din societate, medicii pot fi p\rin]ii no[tri, copiii no[tri, cum [i pacien]ii pot fi p\rin]ii no[tri, copiii no[tri.

Nu suntem un popor disciplinat, dar vedem c\ nici alte popoare nu se „omoar\" cu distan]area. Pân\ la urm\, distan]area social\ se poate p\stra? Pentru fiecare dintre noi este clar c\ distan]area fizic\ este dificil\, din p\cate reprezint\ unul din lucrurile pe care trebuie s\ le facem în acest\ perioad\.

În industria HORECA contactul fizic este aproape imposibil de evitat. Mesajele formatorilor de opinie, fie ei politicieni, oameni de cultur\ sau medici, sunt contradictorii. Ce trebuie s\ [tie [i ce trebuie s\ fac\ un turist responsabil? A]i enumerat formatori de opinie din zona de cultur\, politic\ [i medical\. Cred ca un turist responsabil trebuie s\ fie în primul rând un turist informat, o persoan\ care î[i ia informa]ia dintr-o surs\ sigur\ pe acel subiect. {i care s\ r\spund\ pentru informa]ia furnizat\!

Cât de grea crede]i c\ va fi lupta cu acest virus? Cåt crede]i ca va dura? Cum crede]i c\ va arat\ anul viitor din punct de vedere turistic? Vorbim despre durat\ dup\ ce avem un vaccin eficient [i administrat, pân\ atunci vorbim de reguli, via]a continu\ cu alte reguli, o normalitate a acestei perioade.

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

“I miss the time spent together with the people I love, which also meant going to restaurants”.

Beatrice Mahler, foto: © Agerpres, Cristian Nistor

more than it is about norms and protocols? I think the desire to help others is something one is born with. Not everyone can stand to be around someone in pain, therefore teachers should offer guidance to students so they have the necessary knowledge, while those who are already doctors should keep learning so they get better and better.

What is the greatest fear of doctors in relation to Coronavirus? Tell us a secret! I don’t think it’s a secret, the health care system should be based on maximal transparency, but a lot of my colleagues I think are afraid of accidentally infecting their loved ones.

How was your holiday in 2020 or how will it be? As was the case with many of my colleagues, holiday was out of question this year. Let’s hope there will be a time when we will be able to go on holiday like we desire again.

Maybe you have visited places dear to you this Summer.

How do they look now? Romania is a beautiful country, with diverse landforms, hospitable people and numerous ways to relax.

You seem like a sensitive, artistic soul. What would you be doing if you weren’t a doctor? I am a doctor and this is what I wanted to be. I don’t think I would have chosen anything else.

What good things happened this year in your life? I think this year saw greater trust in the health care system by the population. The relationship between the doctor and the patient should be casual, as doctors are part of society – they can be our parents, our children, just like the patients can be our parents or children.

We are not a very disciplined country in regards to social distancing, but neither are other countries. Is social distancing doable, after all?

It is clear that social distancing is difficult for everyone, but unfortunately it is one of the things we must do at this time.

Physical contact is mostly unavoidable in the hospitality industry. Influencers, whether politicians, men of culture or doctors, have sent contrasting messages. What should a responsible tourist know? I think a responsible tourist is, first and foremost, an informed tourist. He gets information from reputable and responsible sources.

How hard do you think the fight with this virus will prove to be? How long will it take? How will the next year look like in terms of tourism? We can talk about how long it will take when we have a working vaccine. Until then, we can only talk about rules, about a life that goes on according to a new normality.

Ligia {endrea

COVER STORYJOIE VALEA VERDE LA VALEA VERDE 28 28COVER STORY DE VIVRE

La Valea Verde, Un loc pictat, parc\, de impresioni[ti, dar cu tu[e riguroase, satul Cund din inima Transilvaniei este un paradis verde

Joie de vivre! În zilele lungi, în care s\rim dintr-un meeting în altul, iar lista task-urilor pare a cre[te în loc s\ se diminueze odat\ cu obiectivele atinse, vis\m – eu, cel pu]in, visez – la

copil\rie. Mi-ar pl\cea s\ m\ întorc în trecutul lipsit de griji, s\ m\ refugiez în casa cu tavanul jos a bunicilor, s\ m\ alerg cu câinii din b\t\tur\ [i cu ]âncii de pe uli]\, s\ aud ne-

chezatul cailor [i ritmul lini[titor al rumegatului vacilor. A[ vrea toate astea la un loc, dar a[ vrea [i s\ am acces la internet, [i s\ am televizor, [i s\ am înc\lzire în toat\ casa, [i s\

Transilvania aflat la doar o or\ de mers cu ma[ina de aeroportul Tg-Mure[ [i locul în care s-a n\scut un vis – Valea Verde.

am o baie utilat\ cu tot ce trebuie pentru momentele mele de r\sf\]. Genul acesta de loc[or intim, care nu [i-a dat tradi]ionalul pe termopane, dar nici nu a r\mas la nivelul de cas\ cu WC-ul în

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Relaxare la Valea Verde, Cund, foto: ÂŠ Rusu Dumitru Costinel

JOIE DE VIVRE

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

fundul gr\dinii. La doar 30 km de Sighi[oara, exist\ un astfel de loc, în care aten]ia pentru fiecare detaliu este crezul cuplului ce conduce resortul Valea Verde din satul Cund, jude]ul Mure[.

Neam]ul sfin]e[te locul Pân\ acum 2-3 ani, Jonas Schäfer nici nu vorbea limba român\. Îi erau suficiente germana nativ\ [i engleza pentru a discuta cu oaspe]ii care îi c\lcau pragul, majoritatea str\ini veni]i din Marea Britanie, Germania, Elve]ia sau Austria, turi[ti cu experien]\, care b\tuser\ lumea din Maldive pân\ în Toscana, [i se aflau în c\utarea unor locuri autentice, cu tradi]ii ne[tirbite. Pentru Jonas a fost dragoste la prima vedere când a ajuns în satul Cund din jude]ul Mure[. Se întâmpla dup\ jum\tatea anilor ’90, când a f\cut o vizit\ în localitatea unde tat\l

s\u ajunsese prima dat\ în România – era la scurt timp de la eliberarea ]\rii de sub regimul comunist, iar Klaus sosea cu ajutoare pentru spitalul de copii din Sighi[oara. La vremea respectiv\, Jonas locuia în Hamburg, conducea o cas\ de discuri [i manageria numero[i arti[ti [i compozitori. „Ce am g\sit la Cund a fost mai frumos decât în Hamburg. Natura, timpul, c\ldura dintre oameni. Toate mi-au pl\cut” [i l-au convins s\ repete experien]a. La început, so]ia lui, Ulrike, l-a suspectat

c\ motivul real al deselor vizite în Transilvania nu ar fi avut leg\tur\ cu natura, ci cu vreo localnic\ frumoas\, care i-a luat min]ile. În 2004, cuplul a decis s\ î[i acorde un an sabatic, un an în care s\-[i schimbe ritmul, priorit\]ile, via]a. S-au a[ezat la Cund, unde au renovat [i extins una dintre casele din sat pentru a-[i spori confortul personal. „În via]a mea, pân\ atunci, nu am construit nimic… un geam, un zid”, poveste[te el u[or amuzat. Decizia de a se muta în Transilvania a venit de

COVER STORY JOIE DE VIVRE LA VALEA VERDE

Olaf, neam]ul care [i-a p\r\sit ]ara natal\ pentru satul din Transilvania, unde e îngrijitorul hergheliei [i vizitiul tr\surilor vechi de peste un veac,foto: © Bogdan Ni]\

la sine. Cuceri]i de via]a simpl\ [i lini[tit\ din Cund, [i-au dat seama c\, asemeni lor, mul]i oameni au nevoie de momente de respiro, în care s\ se reconecteze la ei în[i[i, iar satul Cund le-ar putea fi solu]ia. Au închiriat dou\ camere, iar „primul turist care a venit la noi a fost un anga-

jat al Ambasadei SUA”, î[i aminte[te Jonas. Succesul înregistrat i-a determinat s\ fac\ [i mai multe investi]ii: au cump\rat [i renovat mai multe case din sat, amenin]ate cu degradarea, dup\ ce fuseser\ abandonate de sa[ii ce emigraser\ în Germania la începutul

anilor ’90. A venit cu un concept nou în turismul de la noi, împrumutat de la italieni: albergo difusso. Pe române[te: case dispersate pe uli]ele satului, în care turi[tii se pot relaxa, bucurându-se de confort modern sub un acoperi[ tradi]ional.

Foto: © Rusu Dumitru Costinel The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Complexul a c\p\tat un nou suflu începând de acum câ]iva ani, când în ac]ionariat a intrat unul dintre cei mai cunoscu]i antreprenori români din turism, Drago[ Anastasiu, omul care a dezvoltat cel mai mare lan] de agen]ii de turism la nivel na]ional [i care a decis s\ se implice [i în hotel\rie. Jonas recunoa[te c\, dac\ nu ar fi avut „sus]inerea lui Drago[, resortul risca s\ nu supravie]uiasc\ crizei generate de pandemia de coronavirus din acest an”. Casele s\se[ti de la Valea Verde sunt amenajate cu mult bun gust: mobilierul este realizat în atelierul de tâmpl\rie din sat, unde Istvan, un sas must\cios, transform\ lemnul masiv în mese, scaune, scrinuri [i noptiere destinate camerelor pentru oaspe]i. Sau recondi]ioneaz\ mobilierul tradi]ional mo[tenit de la vechii proprietari. Saltelele, îns\, achizi]ionate de la un produc\tor pentru lan]uri hoteliere de cinci stele, se îndep\rteaz\ de conceptul tradi]ional – nimeni nu-[i dore[te s\ doarm\ pe saltele de paie ca în urm\ cu un veac, ci s\ se întind\ pe o saltea prietenoas\ cu coloana vertebral\. B\ile sunt echipate cu toate dot\rile necesare, inclusiv produse de igien\ [i cosmetic\. De[i exist\ înc\lzire centralizat\, camerele

au [i [eminee, un aspect care îi încânt\ pe turi[ti de fiecare dat\. În spa]iile generoase din case, peste care se revars\ lumina natural\ cât e ziua de lung\, î[i fac loc [i c\r]i: beletristic\, re]etare, monografii. Pentru to]i cei care se plâng c\ nu au timp s\ citeasc\.

Trufe [i iar trufe Dup\ o zi la Valea Verde, trecând prin micul dejun alc\tuit din cl\tite proaspete, gemuri

naturale, brânzeturi [i mezeluri tradi]ionale, zacu[ti [i salat\ de vinete, pâine aburind\ din cuptor, continuând cu prânzul în care po]i încerca gula[ul mai bun decât în Ungaria [i cina cu un piept de ra]\ cu sos de portocale, de pild\, îmbog\]it cu un pahar cu vin românesc sau de provenien]\ interna]ional\, revii în Bucure[ti cu hot\rârea de a nu mai pune în farfurie vreodat\ mâncarea de plastic de la supermarket.

COVER STORY JOIE DE VIVRE LA VALEA VERDE

Pare aproape de domeniul SF-ului c\ la 300 [i ceva de kilometri de Bucure[ti, într-un sat cu doar o mân\ de locuitori, po]i g\si preparate mult mai savuroase decât în multe restaurante cu mari preten]ii din Capital\. Exist\ o scen\ în filmul-cult „Forrest Gump” în care soldatul Bubba, prietenul cel mai bun al lui Forest în r\zboiul din Vietnam, recit\ în timpul antrenamentului de baz\ pentru front toate re]etele în care pot fi folosi]i creve]i. Înlocui]i creve]ii cu trufele [i ve]i avea laitmotivul meniului care iese pe u[a buc\t\riei de la Valea Verde, unde trufele sunt folosite în orice: de la supe crem\, paste [i omlete pân\ la deserturi. Dac\ a]i tânjit dup\ savoarea fin\ [i bogat\ pe care o aduc trufele în diverse preparate, atunci la Valea Verde o ve]i avea dup\ pofta inimii. La fel ca restul ingredientelor folosite în re]etele de aici, [i trufele sunt din zon\ [i sunt rezultatul c\ut\rilor asidue ale câinilor din rasele de vân\toare pointer [i vizsla, special antrena]i s\ g\seasc\ cu nasurile lor fine – asemeni unor detectoare de comori – „diamantele” p\mântului. În condi]iile în care România nu are capacitatea de produc]ie [i ambalare a trufelor, iar rodul p\mântului este exportat pentru a fi ulterior importat de la italieni, de exemplu, la pre]uri piperate, satul Cund este excep]ia care arat\ c\ [i la noi s-ar putea face produc]ie de trufe. Pentru oaspe]ii curio[i s\ vad\ care e traseul acestor ciuperci scumpe, din p\dure pân\ în farfurie, se pot organiza partide de „vân\toare” în împrejurimile Cundului. Dar când vine vorba despre meniul de la Cund, trufele sunt… cirea[a de pe tort, completând paleta de savori date de ingredientele naturale, locale. Ro[iile, fasolea verde, ardeii, castrave]ii, fructele de p\dure, perele sau prunele – pe scurt, toate legumele [i fructele sunt locale. Brânzeturile sunt furnizate de Manufaktura de Brânz\, o mini-fabric\ ce folose[te lactatele de la localnici. Ou\le [i carnea au aceea[i provenien]\. Astfel c\ restaurantul resortului Valea Verde este mai mult decât un loc în care se m\nânc\ foarte bine, este un concept prin care Jonas Schäfer [i-a propus s\ sus]in\ comunitatea care, altfel, nu dispune de prea multe op]iuni [i resurse. Iar abordarea lui define[te cel mai bine no]iunile de slow-food [i slow-cooking. {i, evident, slow-tourism.

Cazare în case restaurate la Valea Verde, Cund, foto: © Smeu Andrei C\t\lin

Inspir\-expir\, inspir\-expir\ Nu [tiu dac\ „Eat, pray, love” a declan[at fenomenul, dar e posibil s\ fi contribuit la popularizarea lui: omul modern, care pare c\ le are pe toate, dar nu-[i mai apar]ine sie[i, în c\utarea unui loc în care s\ se reg\seasc\. Iar dac\ protagonista ecraniz\rii – Julia Roberts – se caut\ pe sine în Italia, India [i Indonezia, românii nu trebuie s\ str\bat\ atâtea m\ri [i ]\ri pentru a g\si cadrul perfect pentru refacere spiritual\, mental\ [i fizic\. Pot, pur [i simplu, s\ evadeze din ritmul trepidant al vie]ii de zi cu zi [i s\-[i caute pacea [i echilibrul în câteva zile de reconectare cu natura la Valea Verde, la doar cinci ore distan]\ de Bucure[ti. Valea Verde e genul de loc în care un scriitor în pan\ de inspira]ie î[i poate reg\si vocea interioar\ pierdut\. În lini[tea de la Cund, pe treptele cerdacului din lemn ori într-un foi[or, î[i poate auzi gândurile mai bine decât în vacarmul ora[ului. Valea Verde poate fi spa]iul în care cuplurile se reg\sesc. E suficient s\ urce de mân\ pe dea-

lul care umbre[te satul [i s\ se refugieze în observatorul destinat „bearwatching”-ului, s\ se adânceasc\ în fotoliile comode [i s\ a[tepte asfin]itul într-un cadru izolat [i romantic, în care vor auzi doar suspinele p\durii [i b\t\ile propriilor inimi. Iar seara se poate încheia cu o cin\ romantic\, gourmet, la lumina lumân\rilor. Cu pu]in noroc, pot vedea la doar câteva zeci de metri de observator c\prioare, cerbi [i chiar ur[i. Valea Verde e locul ideal [i pentru aventur\ în mijlocul naturii. Trebuie doar ca vizitatorii s\ se lase pe mâna lui Olaf, neam]ul care [i-a p\r\sit ]ara natal\ pentru satul din Transilvania, unde e îngrijitorul hergheliei [i vizitiul tr\surilor vechi de peste un veac, aduse din Germania [i ele [i recondi]ionate. Vor fi purta]i peste dealuri împ\durite [i v\i înverzite, bucurându-se de aerul proasp\t [i curat, pe care îl sim]i aproape fizic cum î]i invadeaz\ pl\mânii.

Armonie Valea Verde din satul Cund este locul care sus]ine natura, fermele locale, tradi]iile s\se[ti.

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Un loc special pentru iubitorii naturii, pentru exploratori, pentru cei care apreciaz\ o mâncare bun\ [i vinurile de calitate. Pentru drume]ii, visare [i lini[te. Un loc exclusivist, o surpriz\ pl\cut\ pentru turi[tii români [i pentru cei str\ini deopotriv\, care pot descoperi traiul de la sat în simbioz\ perfect\ cu luxul de la ora[. Armonia cu mediul înconjur\tor, ca o plec\ciune metaforic\ pe care omul o face în fa]a naturii transform\ totul într-o experien]\ autentic\ [i memorabil\. Întrebat dac\ inten]ioneaz\ s\ se întoarc\ în Germania, Jonas m\rturise[te c\ nu-[i dore[te s\ se desprind\ vreodat\ din acest paradis. Dac\ succesul resortului Valea Verde l-a convins pe un neam] cu bani [i pozi]ie social\ în ]ara lui s\ se stabileasc\ într-un sat din Ardeal, poate c\ acest gen de proiecte reprezint\ [ansa ca m\car o mic\ parte dintre milioanele de români pleca]i la munc\ în str\in\tate s\ revin\ acas\.

Raluca Hatmanu

Cazare în case restaurate la Valea Verde, Cund, foto: © Smeu Andrei C\t\lin

COME AND SEE GREEN VILLAGE

Pe[ti[orul de aur Turistul obi[nuit cu ambuteiajele din sta]iunile autohtone de la munte, unde ultima or\ de c\l\torie e, de multe ori, un calvar, intr\ întro cu totul alt\ lume atunci când las\ ma[ina în parcarea debarcaderului de la Murighiol [i a[teapt\ transferul cu [alupa c\tre Green Village Resort de la Sfântu Gheorghe.

Restaurantul Green Village, Foto: © Anca Alina Du[e

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Green Village

Delta Dun\rii e pentru cei care vin cu respect pentru natur\.

Pentru c\ aici omul este tolerat, nu st\pân!

din Delta Dun\rii Câteva b\rci a[teapt\, legate la ponton, leg\nându-se pe apele molcome ale Dun\rii de parc\ ar dansa în ritmul unui vals care î]i promite deja, înainte s\ înceap\, c\ urmeaz\ o vacan]\ cu totul altfel, în care mariajul dintre turism [i natur\ este miezul întregului sejur. Odat\ urcat în barc\, te deconectezi de la

orice stres, [i ]i-ai dori s\ ui]i pentru o vreme de telefonul mobil dac\ n-ai sim]i nevoia s\ faci poze în fiecare minut, fie unei b\rci cu pescari, fie unui stol de p\s\ri sau unui peisaj ce-]i taie respira]ia. Ajuns la destina]ie, la Sfântu Gheorghe, dup\ o or\, ri[ti s\-]i fi umplut deja memoria

smartphone-ului cu fotografii, de[i din acel moment î]i r\sar în fa]\ imagini [i mai spectaculoase. Dun\rea devine mai lat\ [i se contope[te cu Marea Neagr\, iar lâng\ pontoane sunt parcate [alupe [i, din loc în loc, câte un s\tean ori un turist î[i arunc\ undi]a în ape.

COME AND SEE GREEN VILLAGE

F\r\ s\ [tie, turistul a prins deja pe[ti[orul de aur, iar acesta se nume[te Green Village, un resort construit într-o oaz\ de verdea]\ de 30.000 de metri p\tra]i, care pare un sat de p\pu[i desprins dintr-un basm [i care î]i îndepline[te aproape orice ]i-ai dori de la o vacan]\: peisaje de vis, unice în lume, mâncare grozav\, gazde primitoare, cazare confortabil\, variate posibilit\]i de agrement, lini[te, Dun\re, mare [i turism rural în acela[i timp.

Welcome on board Din momentul în care cobori din barca la bordul c\reia ai urcat la Murighiol [i ai str\b\tut canalele m\rginite de stuf, papur\ [i s\lcii, [i pân\ când intri în camera de la Green Village, nu faci altceva decât s\ te minunezi. P\[e[ti bezmetic de atâta frumuse]e, cu ochii mari [i gura c\scat\, încântat de tot ceea ce vezi. Aproape c\ î]i vine s\ sari într-un picior pe alei [i s\ aplauzi de bucurie când î]i r\sare în

cale foi[orul cu leag\ne în care te [i imaginezi stând cu o carte în mân\, când exclami cu uimire: „Uite c\ au [i cinema aici!”, urmat de „Alea sunt undi]e? Mergem la pescuit mâine diminea]\” [i „Ah, ba nu, avem biciclete la recep]ie. Neap\rat ie[im la o plimbare la prima or\!” {i în t\v\lugul acesta de planuri ]esute rapid, tot ce î]i dore[ti este ca pe[ti[orul de aur

s\ î]i d\ruiasc\ suficient timp ca s\ le po]i pune în practic\ pe toate. Entuziasmul nu te p\r\se[te nici când intri în camer\ [i se manifest\ prin dorin]a aproape de nest\vilit de a-]i lua avânt de la u[\ [i a te arunca direct în vârful patului, pozi]ie relaxant\ din care î]i îng\dui r\gazul de a admira mobilierul realizat cu mult bun gust, covoarele

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

]esute cu motive tradi]ionale, dar [i cafetiera la care [tii c\ î]i vei preg\ti a doua zi o cafea tare [i bun\, cu care vei ie[i somnoros pe teras\ [i te vei bucura de mirosul în]ep\tor de verde [i de lumina cald\ [i pur\. F\r\ s\ î]i dai seama, e[ti deja înv\luit de o stare inefabil\ de bine, pe care nu ai mai experimentat-o de mult. Sau poate niciodat\. Apoi, splendoarea continu\…

De-ai fi tu salcie la mal… Singurul stres, odat\ ajuns în raiul verde de la Green Village, este acela de a stabili ce s\ faci mai întâi. Plaj\ la r\s\ritul soarelui, în locul în care Marea Neagr\ face dragoste cu Dun\rea [i dau na[tere unora dintre cele mai frumoase peisaje din România? Ori poate o plimbare cu bicicleta pe str\zile colbuite din Sfântu Gheorghe, cu dese opriri pentru a fotografia casele cu acoperi[ de stuf [i pere]ii alba[tri, cuiburile de berze, b\rcu]ele trase la mal, pontoanele pe care se odihnesc ra]e s\lbatice?

Restaurantul Green Village, Foto: © Anca Alina Du[e

COME AND SEE GREEN VILLAGE

Foto: © Anca-Alina Du[e

O tur\ de jogging pe ]\rmul m\rii în zori sau câteva ceasuri de relaxare pe marginea piscinei, urmate de o sesiune la spa? Singurii care au un r\spuns f\r\ echivoc la întrebarea de mai sus sunt pasiona]ii de pescuit, care sunt liberi s\ arunce undi]a unde le pofte[te inima [i s\ spere c\ pe[ti[orul de aur e prin preajm\ pentru a le „întinde firul”. Indiferent de ordinea priorit\]ilor, vacan]a în Delt\ nu e complet\ f\r\ a explora timp de câteva ore canalele misterioase ale Dun\rii, dea lungul malurilor mângâiate de pletele s\lciilor pitice, de smocurile de stuf [i de oglinzile frunzelor de nuferi. În timp ce bra]ele sub]iri [i întinse ale papurii, cu microfoane ata[ate în cap\t, par a-]i lua un interviu: „Ei, cum e în delt\? Î]i place la noi?” Iar tu, turist r\mas f\r\ grai în fa]a frumuse]ii nespuse a naturii, î]i dai seama c\ nici m\car nu po]i transpune în vorbe amal-

M\surile de siguran]\ sanitar\ M\surile de siguran]\, bine puse la punct (igien\ impecabil\, condi]ii de distan]are) [i accesul la natur\ sunt priorit\]ile managerilor de la GreenVillage. Resortul de patru stele asigur\ turi[tilor facilit\]i de petrecere a vacan]ei în condi]ii de maxim\ siguran]\. Cu o suprafa]\ de 30.000

Exist\ un serial pe National Geographic al c\rui protagonist [i realizator e celebrul chef Gordon Ramsay, care c\l\tore[te în întreaga lume în c\utare de locuri incredibile care s\-i ofere surse de inspira]ie culinar\ [i experien]e culturale. Dac\ ar fi o zon\ din România care ar merita pe deplin vizita talentatului domn Ramsay, atunci, cu siguran]\, Delta ar trebui s\ se afle pe lista lui. Buc\tarul sco]ian, ale c\rui restaurante însumeaz\ 16 stele Michelin, ar putea lua lec]ii [i împ\rt\[i [i altora cum se prepar\ un storceag stra[nic la Sfântu Gheorghe, dup\

re]eta tradi]ional\ folosit\ [i în buc\t\ria de la Green Village. Sau [al\u perpelit u[or în tigaie ori saramur\ de crap. De papana[i sigur ar deveni dependent [i ar importa re]eta [i în Marea Britanie. Dac\ oaspe]ii resortului Green Village vor s\ încerce [i altceva în afara meniului pe care îl g\sesc în restaurantul din resort, pot cere s\ li se aranjeze un prânz tradi]ional la s\teni. Pe Strada Nisetrul, de pild\, pot face un popas într-una din cur]ile umbrite de vi]\ de vie, unde gazdele îi a[teapt\ cu bor[ pesc\resc ca la carte, abia luat de pe foc, [i cu toc\ni]\ de pl\tic\ proasp\t pescuit\ [i îmbog\]it\ cu legume de sezon din gr\din\. Gurmanzilor sau, pur [i simplu, celor care apreciaz\ gusturile autentice, pe[ti[orul de aur din delt\ le împline[te pe loc dorin]a de a se bucura de o mas\ plin\ de savori.

mp, Green Village este dispus într-un sistem pavilionar, care asigur\ distan]area social\. Complexul este împ\r]it în 3 zone de cazare, amplasate la distan]\ mare una fa]\ de celelalte. Accesul în camere se efectueaz\ din exterior, iar turi[tii evit\ astfel trecerea prin holuri comune. Procedurile de igien\ si dezinfec]ie sunt

aplicate cu rigurozitate, iar personalul resortului este încontinuu instruit în acest sens. Procedura de check-in [i check-out se face în regim express, cu contact cât mai redus cu personalul complexului. Servirea meselor [i a b\uturilor se realizeaz\ direct în camer\, pe terasele proprii sau în balcoanele camerelor.

gamul de sentimente n\scute în acel moment unic, ingenuu, ca înainte de facerea lumii [i de apari]ia Cuvântului.

Sfântu’ Pe[te de la Sfântu Gheorghe

Foto: Â© Anca Alina Du[e

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

COME AND SEE GREEN VILLAGE

Dar chiar, cum trece timpul a[a de repede? În Delt\ timpul zboar\ peste lanurile de stuf ce imit\ unduios valurile m\rii, ca într-o var\ indian\ [i alung\ ultimele zbur\toare întårziate, care vor, parc\, s\ mai profite de ultimele zile c\lduroase de toamn\. Ce-am f\cut în delt\? În primul rând, m-am l\sat mångåiat\ de soare, întins\ pe un [ezlong la piscina exterioar\, diminea]a [i la apus, apoi, ispitit\ de pesc\ru[i, mergeam s\ v\d plaja s\lbatic\ cu dune de nisip fin. Ascultam vr\jit\ valurile care se sp\rgeau de mal, porneam în plimb\ri scurte, de 20 de minute de mers lejer, pe jos, s\ v\d cum Dun\rea î[i amestec\ apele måloase cu cele verzui turcoaz, ale M\rii Negre, genez\ Dumnezeiasc\ a c\rei spectatoare mut\ de uimire aveam onoarea s\ fiu [i visam la vara viitoare. Apoi, r\t\ceam prin labirintul de canale în c\utarea pe[ti[orului de aur, sau, poate, a „monstrului”, a[a cum au f\cut-o în vremurile Foto: © Anca Alina Du[e

de glorie ale cinematografiei romåne[ti Toma Caragiu, Octavian Cotescu [i Marin Moraru – de la recep]ia hotelului se pot programa plimb\ri cu barca pe canalele ascunse ale Dun\rii în compania legendelor spuse de barcagiii dornici s\ împ\rta[easc\ cu oricine pove[tile pesc\re[ti. Tot la recep]ia hotelului v\ pute]i programa excursii c\tre traseele turistice P\durea Letea, Gura Porti]ei sau Cetatea Istriei. Dup\ plaj\, baie în mare, baie în piscin\, plimb\ri cu barca pe canale [i birdwatching, seara, m\ instalam confortabil la braseria complexului [i îmi lingeam degetele dup\ fiecare por]ie de mâncare sau preparat minune pus pe mas\ de magicienii Chefi Green Village. {i mam r\sf\]at cu cele mai savuroase deserturi [i vinuri din selecta colec]ie a resortului. Dar am r\mas cu un mare „of”, pe[ti[orul de aur nu mi-a îndeplinit chiar toate dorin]ele, nu mi-a l\sat timpul [i pentru masajul cu roci vulcanice. {i cåt mi-am dorit! {i nici de filme – în cele 3 s\li de cinema din incinta comple-

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

xului se fac proiec]ii de filme din arhiva Green Village, în cele mai bune condi]ii. Pentru cei care nu [tiu, aici se desf\[oar\, în fiecare an, „Anonimul”, Festivalul Interna]ional de Film Independent.

Dorin]e împlinite F\când calea înapoi spre Murighiol, realizezi c\ pe[ti[orul de aur ]i-a îndeplinit aproape toate dorin]ele [i, în plus, ]i-a oferit [i revela]ia c\ Delta Dun\rii, la fel ca [i resortul Green Village, nu este pentru turistul de „consum”, care vine doar ca s\-[i dea check-in pe Facebook [i s\ se laude c\ a mai bifat un loc. Delta Dun\rii e pentru cei care vin cu respect pentru natur\, pentru c\ aici omul este tolerat, nu st\pân. Iar experien]a la Green Village Resort se tr\ie[te cu toate sim]urile. {i este, totodat\, o r\splat\ pentru toate sim]urile.

Raluca Hatmanu

46 ROBELO INTERVIEW CHARLIE OTTLEY

Charlie Ottley

A regular at Valea Verde, Cund „Dac\ m-a]i întreba ce locuri sunt pentru mine în Top 5 sau Top 10, probabil c\ a[ alege Delta Dun\rii, Mun]ii Piatra Craiului, Parcul Na]ional Cheile Nerei, satele de pe lâng\ Topli]a [i Harghita, mult mai pu]in pervertite decât cele din Maramure[,(...)”

Unul „de-al casei” la Valea Verde, Cund

Cum a]i ajuns prima data în România? Cum s-a n\scut proiectul Wild Carpathia? Am ajuns s\ vizitez România datorit\ unui prieten, Paul Lister, care coordoneaz\ European Nature Trust [i pe care l-am întâlnit

când filmam Flavours of Scotland pentru Travel Channel. El mi-a spus – Dac\ î]i place Sco]ia, hai în România s\ vezi cum ar\ta Sco]ia acum 500 de ani, înainte s\ împu[c\m ultimul lup [i s\ t\iem toat\ p\durea pentru construc]ia navelor, revolu]ia industrial\ [i

alte lucruri de acest fel. Eu am acceptat invita]ia, a[a c\ el m-a adus aici s\ arunc o privire. Am fost într-o excursie de câteva zile, cea mai mare parte a timpului prin Transilvania. Zburând peste Mun]ii F\g\ra[, am v\zut efectul devastator al defri[\rilor ilegale, iar

Foto: arhiv\ personal\ Charlie Ottley

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

Charlie Ottley pe [aua motocicletei sale Harley-Davidson, foto: arhiv\ personal\ Charlie Ottley

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

„If you were to ask me my Top 5 or 10, I would probably say that the Danube Delta is one of my favorite places, Piatra Craiului Mountain, Cheile Nerei National Park, the wooden villages surrounding Toplita and Harghita which are far more unspoiled than the ones in Maramures (...)”

How did you first come to visit Romania? How did the idea for Wild Carpathia come up? I came to visit Romania with a friend of mine, Paul Lister, who runs The European Nature Trust and I met him filming a series for Travel Channel called Flavours of Scotland. He said to me – come down to Romania if you like Scotland and see what Scotland used to look like about 500 years ago, before we shot the last wolf and cut down all the forest for ship building, industrial revolution, things like that. And so I took him up on it and he flew me out to have a look at Romania. We went on a five day trip, mostly around Transylvania. Flying over the Fagaras Mountains, I saw the devastation from all the illegal logging that had happened and it inspired me in equal measure like – here’s a really beautiful country that has the last great expanse of mixed forest

left in Europe and also a country that’s systematically getting trashed through green corruption and all its greatest treasures and its assets that could provide an income for the future are being lost to this problem, old buildings are left to fall down, forests are being cut… And so I really cared, because there’s so much here that still is beautiful, so many landscapes that are authentic and genuine and timeless and unlike anywhere else in Europe. I fell in love with the country and said – Well, I’d like to do something to help. So that’s how we came up with the idea for Wild Carpathia which is kind of in equal measure travel show and a conservation documentary which is an unusual thing to combine into one program, especially for the Travel Channel because this is not really what travel viewers necessarily want to see from a destination. But it worked, it was a one off, and the show did so well that

we got commissioned to make more, so that’s how we started the whole journey.

What is your first memory of Romania? My first memory – my first real memory – was filming on the top of the Retezat Mountains, having been dropped off by helicopter, which is what we did initially and I slightly regret it because that’s not a very carbon neutral way of making a travel program, but we did it once because I didn’t understand how you could walk up to these places with all the camera kit and we didn’t have time plus Paul Lister was helping fund the documentary and we were doing it on a shoestring. Anyway, I was trying to get my words right and in the meantime there was the crew and the helicopter and I was standing in the wind blowing in my face and trying to introduce the country

48 ROBELO INTERVIEW CHARLIE OTTLEY

acest lucru m-a inspirat [i dezam\git în egal\ m\sur\ – Uite un loc superb unde se g\sesc ultimele p\duri mixte din Europa, dar care este în acela[i timp distrus de corup]ie [i a c\rui zestre valoroas\ pentru viitor se pierde, unde cl\dirile vechi sunt l\sate s\ cad\, unde p\durile se taie... Mi-a p\sat pentru c\ înc\ sunt atâtea lucruri frumoase aici, atâtea peisaje eterne, autentice, cum nic\ieri în Europa nu g\se[ti. M-am îndr\gostit de ]ar\ [i mi-am zis c\ vreau s\ fac ceva s\ ajut. A[a s-a n\scut proiectul Wild Carpathia, în egal\ m\sur\ emisiune turistic\ [i documentar despre conservare, ceea ce este neobi[nuit pentru o emisiune turistic\, cu atât mai mult pentru Travel Channel, deoarece în cele mai multe cazuri audien]a dore[te altceva. Dar a func]ionat, a fost un episod pilot care a mers atât de bine încât ni s-a cerut s\ facem mai multe. A[a a început totul.

Ce v\ inspir\ cel mai mult aici?

Care e prima dumneavoastr\ amintire pe meleaguri române[ti?

Ave]i un loc favorit în România?

Îmi amintesc când filmam pe Mun]ii Retezat, unde ajunsesem cu elicopterul. A[a f\ceam la început [i regret oarecum pentru c\ amprenta de carbon nu este tocmai inexistent\ în acest caz, dar noi nu [tiam cum se putea ajunge pân\ în acele locuri cu tot echipamentul dup\ noi, nu aveam destul timp la dispozi]ie, iar pe deasupra, documentarul era finan]at de Paul Lister [i nu aveam un buget foarte mare. Oricum, eu încercam s\-mi g\sesc cuvintele, din fa]\ b\tea vântul, aveam elicopterul [i echipa prin preajm\... Presiunea era enorm\ pentru c\ încercam s\ prezint ]ara, pentru prima dat\, f\r\ s\ pierd nimic din vedere, oamenii a[teptau... Atmosfera era foarte încordat\, dar în final m-am descurcat. Purtam un sacou din tweed ce nu d\dea neap\rat foarte bine pe camer\, d\dea o tent\ nebun\, psihedelic\, dar cumva am reu[it în final. Era a[a frumos unde eram, cu camerele pe mine, încercând s\ fac o prezentare bun\, toat\ încordarea, dar cumva toate acestea m\ inspirau.

C\ s\ punem punctul pe – i -, r\spunsul la întrebarea – prin ce se distinge România fa]\ de alte ]\ri? – nu este chiar a[a evident. Sigur, în România avem castele frumoase, dar nu se compar\ cu cele din Germania. De asemenea, în Spania sau Italia sunt mai multe castele, în condi]ie mai bun\, cu sate mai bine conservate, a[a c\ probabil nu acesta e r\spunsul. Probabil c\ diferen]a o fac biodiversitatea [i faptul c\ aici sunt dou\ treimi din carnivorele de pe teritoriul Europei, c\ aici se afl\ cele mai mari întinderi de p\dure din Europa. Acestea sunt câteva puncte tari care lipsesc în alte ]\ri. Când am f\cut campania recent\ pentru BBC, am denumit-o – România, c\l\torie în s\lb\ticie. Eu cred c\ trebuie s\ prezent\m România ca pe un col] s\lbatic al Europei [i c\ trebuie s\ facem tot ce ne st\ în putin]\ pentru a p\stra spa]iile vaste, deschise, p\durile, [i s\ reducem cât mai mult num\rul gardurilor.

Nu chiar. Am spus de multe ori ca se g\sesc peisaje atât de variate aici încât pare c\ sunt mai multe ]\ri reunite sub un singur steag. Dac\ m-a]i întreba ce locuri sunt pentru mine în Top 5 sau Top 10, probabil c\ a[ alege Delta Dun\rii, Mun]ii Piatra Craiului, Parcul Na]ional Cheile Nerei, satele de pe lâng\ Topli]a [i Harghita, mult mai pu]in pervertite decât cele din Maramure[, unde lucrurile nu mai arat\ foarte bine din cauza construc]iilor nepotrivite din beton [i ciment, care au compromis frumuse]ea Maramure[ului într-o oarecare m\sur\, a[a c\ poten]ialul turistic pentru viitor a sc\zut, deoarece peisajul este dominat de pensiuni ieftine cu multe etaje. Daca vorbim despre ora[e, îmi plac Bra[ovul, Timi[oara, Sibiul, pe lâng\ multe alte locuri nu a[a cunoscute. Sunt atâtea comori nedescoperite în România [i trebuie s\ dep\[im locurile ultra-promovate precum Bran, Pele[, Viscri [i mân\stirile colorate. Sunt toate foarte frumoase, dar sunt atâtea altele care zac nedescoperite, în timp ce acestea devin suprasaturate, în detrimentul altor zone rurale care au nevoie disperat\ de fonduri [i venituri din turism [i care ar putea prospera cu acestea.

for the first time and do it justice, the pressure was enormous, there were people waiting. The whole thing was really tense for me, but I managed to get it in the end. I was wearing a tweed jacket which didn’t do well on the camera, it created a sort of crazy psychedelic effect, but somehow it worked and we got it done and that was fine. It was so beautiful where I was, cameras around me, trying do justice to this country I just recently discovered, lots and lots of pressure, but I was inspired at the same time just to be there.

What inspires you the most here? Let’s face it, if you have to work out what does Romania have that other countries don’t, then this is a very big question which we ourselves had to ask when we were doing this campaign for the BBC. Yes, Romania has some very nice castles, but look at some of the schlosses in Germany and you’ll see that it can’t compare so it’s not necessarily the historic landscape, but there are other places like Italy or Spain that maybe have more castles in better condition, more historic villages in better condition and the patrimony of the country has been looked after better, so it’s not necessarily that. So it’s probably the fact that you have this fantastic biodiversity, this wonderful historic landscape with traditional farming techniques, you have two thirds of Europe’s big carnivores, and the largest expanse of forest in the whole of Europe. That’s something Romania has that other countries simply can’t compete with. When we did our BBC campaign recently it was – Romania: Journey to the Wild Side - because I think we need to brand Romania as a wild corner of Europe and we should do everything we can to maintain that and sustainably manage the forests and allow for open spaces and minimize the number of fences that are going up and try to preserve all of those treasures.

Do you have a favorite place in Romania? I don’t really have a favorite place, I said many times, because there are so many different landscapes, it’s like many different

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Charlie Ottley al\turi de Oana, iubita acestuia,

Ce loc din România crede]i c\ nu este destul de cunoscut? De pild\, avem autobuze pline cu oameni ce vin s\pt\mânal la Viscri, în timp ce oamenii nu se duc la Me[endorf sau în alte sate la fel de frumoase, a[a c\ trebuie s\ le facem cunoscute, s\ împr\[tiem turi[tii... De asemenea, în aceea[i situa]ie se afl\ [i Harghita sau Delta Dun\rii. S\lb\ticia [i Delta sunt dou\ lucruri care nu se g\sesc în alte ]\ri. Cea din urm\ este cea mai mare zon\ umed\ din Europa [i nimic nu poate concura cu peste 3500 km2 de stuf [i lacuri, plus biodiversitatea, p\s\rile... E un fel de mo[tenire pe care România o are, pentru c\ Dun\rea a fost cea mai mare rut\ de comunicare [i pescuit timp de mii de ani. Iar România este custodele Deltei Dun\rii, ceea ce e minunat. Ar trebui protejat\ [i celebrat\ [i promovat\ de Guvern [i de c\tre toat\ lumea în scopul promov\rii turismului de bun gust, f\r\ construc]ii din ciment [i f\r\ s\ facem valuri cu b\rci de vitez\, f\r\ s\ arunc\m gunoiul peste tot... Aceste lucruri trebuie rezolvate [i inten]ion\m s\ facem un documentar despre asta.

A[adar ave]i un nou proiect în lucru? Da, în prezent c\ut\m sponsori pentru Wild Danube, un documentar despre care eu cred c\ este foarte necesar, pentru c\ ar ar\ta lumii ce frumoas\ e natura acolo, cu caiace, excursii pe lac, p\s\rile [i biodiversi-

foto: arhiv\ personal\ Charlie Ottley

countries rolled into one, under one flag. If you were to ask me my Top 5 or 10, I would probably say that the Danube Delta is one of my favorite places, Piatra Craiului Mountain, Cheile Nerei National Park, the wooden villages surrounding Toplita and Harghita which are far more unspoiled than the ones in Maramures, which has got a little bit trashed by unsympathetic development and concrete and cement that has in the last ten years compromised the beauty of Maramures to some degree and actually left it with less potential for the future in terms of tourism since now the skyline is dominated by Swiss-style multi story chalets offering cheap accommodation… Then I guess in terms of cities, I love Brasov, Timisoara, Sibiu, and lots of places off the beaten track. There are so many undiscovered treasures in Romania and we need to look beyond the typical over-promoted locations like Bran, Peles, Viscri and the painted monasteries, all of which are very nice, but there’s so much more to Romania and they’re getting saturated at the expense of other rural areas that desperately need the money and the income derived from tourism and could prosper with that.

Speaking of over-promotion, what is a place in Romania that you think is under-promoted? For instance, you have tons of buses every week coming to Viscri and the place is

flooded with tourists and meantime people aren’t going to places like Mesendorf and other villages that are equally beautiful, so we need to spread the love, spread the tourists a bit further afield and start promoting different parts of the country. I also think Harghita is very badly under-promoted, and the Danube Delta as well. The wilderness and the Delta are the biggest things Romania has that other countries don’t. The latter is, let’s face it, the biggest wetland in Europe and nothing else can compete with over three and a half thousand square kilometers of reeds and lakes and waterways and the birdlife, the biodiversity that comes with that is completely unique. It’s kind of an inheritance that Romania has because the Danube was the greatest waterway, the largest communication and shipping route for thousands of years in Europe. Romania’s the custodian for the estuary of the Danube, which is amazing. It should be protected and celebrated and promoted by the government and by everybody in order to preserve it and to keep these traditional villages alive, to bring prosperity to the local communities there. But by doing the right sort of tourism, not by building concrete cement and thrashing the waterways with speedboats, polluting with litter and trash. Those things need to be addressed and we want do to a film about that.

So you have a new project in the works? Yes, we are currently looking for sponsors to make Wild Danube which I think is something that desperately needs to be done because it would show the whole world the beauty of nature there, canoeing, kayaking, trips through the lakes, also the birdlife and the biodiversity you find in this area, which is a vital part to the migratory route for so many bird species and it needs to be looked after, cherished and promoted. Then you’ve got all the different cultures in that region, the Lipovans, the Aromanians, the fishing communities there that are wonderful, the lives they lead, migrating to different areas throughout the year to fish. It’s fascinating to see and I think it’s something that tourists would

50 ROBELO INTERVIEW CHARLIE OTTLEY Serialul – România – Journey into the Wild Side – a fost difuzat în America, Europa [i Orientul Mijlociu tatea ce se g\sesc pe aceast\ important\ rut\ migratoare pentru atâtea specii de p\s\ri. De asemenea, sunt atâtea culturi diferite aici, cum ar fi lipovenii, aromânii, comunit\]ile de pescari, vie]ile pe care le duc ace[tia, cum migreaz\ de-alungul anului... Cred c\ e fascinant [i cred c\ turi[tii ar iubi aceste lucruri. S\ ne gândim doar la Norfolk Broads din Anglia, una dintre cele mai cunoscute destina]ii turistice de acolo, foarte mic\ în compara]ie cu Delta, unde totu[i oamenii fac excursii pe râu acolo, au b\rci, merg cu caiacul, e un loc valoros pentru ]ar\... Prin compara]ie, Delta Dun\rii e enorm\ [i ar putea fi o atrac]ie turistic\ nemaipomenit\ dac\ e promovat\ cum trebuie, a[a c\ vrem s\ vorbim despre ni[te probleme de conservare, s\ vorbim despre nevoia de a nu mai arunca gunoi, de a nu mai ridica construc]ii urâte care nu se încadreaz\ în peisaj, [i, de asemenea, s\ ar\t\m lumii diversele culturi de acolo, limbile, tradi]iile, buc\t\ria... Cred c\ putem face din Delta Dun\rii o destina]ie nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga planet\.

Ce p\rere ave]i despre urm\toarele stereotipuri – a) Românii sunt ospitalieri, b) Ardelenii sunt mai laconici [i mai muncitori decât reg\]enii. Cred c\ prima formulare este de bun sim]. Bineîn]eles c\ vom g\si [i oameni care nu sunt ospitalieri, dar majoritatea sunt. A[adar, e adev\rat. Cred c\ românii sunt foarte ospitalieri, foarte deschi[i la schimbare, câteodat\ chiar prea mult. {i dac\ merge]i în Maramure[, înc\ e o tradi]ie acolo ca localnicii s\ invite turi[tii la ei [i s\ le ofere palinc\, brânz\, struguri sau orice mai au la îndemân\, iar acest lucru se întâmpla mereu, nu doar când ai camera cu tine. Pentru c\ ei a[a au fost crescu]i. Oamenii sunt foarte primitori, discut\ cu tine despre via]a lor, [i cred c\ românii pot s\ fie extrem de mândri de acest lucru, fiindc\ aceast\ tradi]ie aduce cu ea mai mult\ coeziune social\ decât se g\se[te în alte locuri. A doua formulare cred ca nu este adev\rat\, eu o refuz.

G\se[ti oameni muncitori peste tot, a[a cum g\se[ti [i lene[i. La fel g\se[ti [i oameni vorb\re]i, [i oameni t\cu]i, oameni deschi[i [i oameni închi[i, a[a c\ nu cred c\ are leg\tur\ cu locul. În principiu oamenii sunt muncitori [i ospitalieri, peste tot. Am fost în aproape o sut\ de ]\ri prin Travel Channel [i am observat [abloane care se reg\sesc peste tot, bineîn]eles cu varia]ii cauzate de diferen]ele culturale, dar exist\ o leg\tur\. Oamenii sunt oameni. Peste tot g\se[ti acela[i contrast de caractere.

Ce a]i schimba în România? Cred c\ e nevoie de o legisla]ie mai strict\ în ceea ce prive[te satele istorice, pentru c\ turi[ti vin aici s\ vad\ peisajul, îns\ peisajul este sugrumat de oameni care vor s\ profite de turi[ti, iar noi trebuie s\ facem ca aceste zone s\ r\mân\ nepervertite. În Anglia avem o lege care împarte cl\dirile în trei categorii, de cele de categoria I nu te po]i atinge decât dac\ folose[ti acelea[i materiale tradi]ionale, pe cele de categoria II le po]i modifica pu]in, dar trebuie s\ p\strezi integritatea construc]iei, a[a c\ toate acele sate superbe din Anglia sunt conservate. Dac\ putem face [i noi asta, atunci putem conserva satele în forma în care sunt de sute de ani, le putem p\stra integritatea pentru care turi[tii vor pl\ti. Noi trebuie s\ nu mai construim cl\diri din ciment [i s\ punem acoperi[uri urâte din metal pe cl\diri istorice. Aceasta e o mare problem\ din cauza corup]iei generalizate. Pierdem atâtea monumente [i comori, a[a c\ trebuie s\ le p\str\m neap\rat pe cele r\mase în picioare. O alt\ problem\ este gunoiul. Avem o mare problem\ cu oamenii care nu respect\ peisajul, nu respect\ natura, arunc\ gunoiul din ma[in\, merg la picnic [i las\ tot gunoiul dup\ ei, prin parcuri, pe c\r\ri... Chiar [i la Bran, care este primul loc unde vin str\inii. Se dau jos din avion, conduc pân\ la Bra[ov, viziteaz\ castelul, merg pân\ în zona de p\dure, unde dau de gunoi pe drum, în parcare, pe traseele turistice din parcuri... Chiar [i la Bu[teni, chiar [i la Sinaia, plase din plastic atârnând de copaci, de-alungul râului, sticle... Iar asta spune c\ românilor nu

absolutely love. If you look at The Norfolk Broads in the UK, it’s one of the biggest tourist destinations in England, a very small area of wetland by comparison to the Danube Delta, and yet people take river cruises there, they have canal boats, they go sailing, they go rowing, they go kayaking and it’s really a big earner for the country. Now the Danube Delta is vast by comparison and could be a huge tourist attraction for Romania if it’s promoted in the right ways, so we want to shine a bright light on the area, to talk about some conservation issues as we did with the Wild Carpathia series, flag up the need to not litter, the need to not build the wrong sort of ugly developments on the river banks, the need to harmonize the natural landscape with the built landscape and also to give people an insight into the lives there and the different cultures, the languages, the culinary techniques, the traditions, the crafts, all of those things, and I think we can get the world to fall in love with the Delta and make it a destination not just for Europe, but a destination for the whole planet.

Charlie Ottley, al\turi de iubita romånc\ a acestuia, Oana

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Journey into the Wild Side for the BBC that was seen across America and Europe and the Middle East Charlie Ottley, produc\torul seriei BBC Wild Carpathia, al\turi de Prin]ul Charles de Wales, motenitor al tronului Regatului Unit.

How do the following stereotypes relate to reality: a) Romanians are hospitable people b) people in Transylvania are laconic, with a more Germanic/ Saxon work ethic, as opposed to their southern counterparts who have a more balkanic heart? I think the former is a fair comment. Of course you will find that there are people who aren’t hospitable, but by and large I think it’s true, I think that the Romanian people are very hospitable, very outward looking and embracing of change, sometimes too much so. And if you go to Maramures, it’s still a tradition in many places to open your door to a stranger and invite them in and offer them a glass of “palinca”, some cheese or some grapes or whatever you have to hand and that is the way that they’ve been brought up and you find this all over the country when you go to places, not just when you’ve got a camera and you’re filming but actually as a tourist. People are very welcoming and kind and they embrace people and give them an insight to their lives and welcome them into their

homes and it’s something I think Romanians can be immensely proud of as a nation, that you have this tradition and it makes for a great deal more social cohesion than you find in other places. The latter, however, I think is a stereotype and I reject it. You find people who work hard in all places and you also find people who are lazy. You find people who are monosyllabic and people who talk a lot. You find people who are friendly and outgoing and you find people a little bit suspicious and a bit more insular so it’s not region specific as I said before. Generally speaking, people are quite outgoing and they work hard and they’re very kind and very hospitable. It doesn’t matter where you go. Human nature doesn’t change. I have travelled the world with Travel Channel, been to nearly a hundred countries. You find similar character types in all of those countries. Obviously they manifest in slightly different ways due to the different cultures, but ultimately human beings are human beings, so wherever you go you will find the same sort of contrast of characters.

What would you change in Romania? I think we need to have stricter planning regulations in historic villages and historic communities because tourists come here to see the cultural landscape and yet the cultural landscape is being destroyed by people who want to take advantage of them, so there should be some regulations in place to ensure that historic villages and areas of outstanding natural beauty stay unspoiled. In England we have a kind of three tier law

about listing buildings, Grade I buildings you can’t touch unless you’re using the exact traditional materials, Grade II buildings you can adapt a little bit but you must still keep the integrity of the building, and so all these immensely beautiful historical villages in England are protected by the planning laws. If we can actually ensure that people can use the same architectural techniques in their communities, then we can keep these villages pristine, use the right tiles on the roof and make them look as they have done for hundreds of years then we don’t lose that beauty and integrity that tourists pay to come and see. In Romania we need to stop building concrete cement and putting ugly metallic tiles on the roofs of historic buildings - that should not be allowed. I think that’s a big issue that requires stamping out corruption at local levels because people take backhanders, they pay off the local authorities and they turn a blind eye and suddenly you’ve got a five story concrete hotel in a village. We are losing so many essential monuments and treasures that Romania needs to hang on to and we don’t have that many, so we need to protect the ones that we still have! Another problem of mine is the litter. I think we have a big litter problem and that people don’t respect their landscape, they don’t respect the countryside, they drop thrash out of their cars, they have picnics and leave all of their rubbish by the side of national parks and footpaths and parking spaces. And unfortunately these tourist destinations like Bran which is one of the most popular, this is the first place tourists see. They get off the plane, get in the car, drive to Brasov and

52 ROBELO INTERVIEW CHARLIE OTTLEY „Românii trebuie s\ fie un pic mai mândri de zestrea lor!”

le pas\ de peisajele lor, de natura lor. {i dac\ lor nu le pas\, cui s\ îi pese?

Ce ar trebui s\ fac\ românii pentru a continua ceea ce a]i început? Românii trebuie s\ fie un pic mai mândri de zestrea lor, prea mul]i români sunt oarecum ru[ina]i de ceea ce lor le par a fi origini primitive - [ti]i, toat\ lumea are o bunic\, bunicii tr\iesc într-un sat, undeva... Asta nu e deloc primitiv, e chiar foarte sofisticat. Cele mai evoluate ]\ri se mândresc cu originile lor. Ele î[i conserv\ monumentele pentru c\ sunt con[tiente de importan]a originilor, a zestrei. Dar pentru a în]elege acest lucru, trebui s\ fii educat. Dac\ nu e[ti educat, î]i cumperi o ma[in\ scump\, faci o construc]ie de prost gust, distrugi cl\diri de patrimoniu, a[a crezi tu c\ ar\]i c\ ai bani. Sunt atâ]ia tineri impresiona]i de ceea ce ei în]eleg c\ sunt idealuri vestice, în detrimentul lucrurilor care sunt cu adev\rat valoroase, muzica, zestrea, me[te[ugurile, toate acestea se pierd. Nim\nui nu îi pas\ de trecut destul încât s\ educe oamenii [i s\ îi fac\ s\ în]eleag\ c\ acestea sunt lucruri de care trebuie s\ fim mândri [i f\r\ de care nu am fi fost aici. Trebuie s\ fim mândri de originile noastre [i s\ conserv\m cât mai mult pentru viitor.

Anul acesta a adus multe schimb\ri. Cine are de câ[tigat, turismul autohton sau turismul interna]ional? Nu cred c\ e o lupt\. Noi am vrut s\ prezent\m România drept o destina]ie interna]ional\, dar [i una potrivit\ turismului autohton. Serialul – Romania – Journey into the Wild Side – a fost difuzat în America, Europa [i Orientul Mijlociu, am avut [i o campanie pentru români în care îi îndemnam s\ î[i cheltuie banii aici [i nu în Grecia sau Italia, pentru c\ toat\ lumea are rude la ]ar\. Toat\ lumea are o bunic\ la sat... E o c\l\torie de descoperire, extrem de valoroas\ pentru oameni, din care toat\ lumea are de câ[tigat, inclusiv hotelurile, restaurantele, terasele, e o gur\ de aer bine meritat\ în aceste timpuri de pandemie pentru c\ sunt sute, mii de

“As a nation Romania needs to start feeling a bit more proud of its heritage!”

business-uri care vor da faliment din aceast\ cauz\. Trebuie s\ sus]inem industria autohton\ turistic\, acesta este [i mesajul pe care prin]ul Charles l-a transmis în documentarul pe care l-am lansat recent. Acest lucru este foarte important pentru c\ nu ne putem a[tepta la un influx de turi[ti str\ini acum, dar trebuie ca pân\ la anul s\ fim preg\ti]i. Acum e momentul s\ plant\m s\mân]a pentru c\ mul]i str\ini, în special englezii, î[i planific\ vacan]ele cu nou\zece luni înainte, a[a c\ trebuie s\ facem tot posibilul s\ putem primi turi[ti în 2021. Dar, între timp, trebuie s\ ne concentr\m pe turismul autohton [i s\ sus]inem afacerile locale pe cât putem.

they go to see Bran and they go to see the castle, for a bit of a change, they drive up to this wilderness area and they see rubbish on the sides of the road and in parking and picnic spaces and on footpaths in the national parks. Even going to Busteni, even going up to Sinaia, plastic bags hanging from trees along the side of the river, bottles and cans lining the river banks. And what that tells tourists is that Romanians don’t care for their landscapes, that they have no respect for their natural landscape. And if they do not have respect, how can tourists have respect and understand and love this country?

Un mesaj pentru cititorii RoBeLo

As a nation Romania needs to start feeling a bit more proud of its heritage and not ashamed of it because a lot of Romanians are ashamed about what they perceive to be primitive roots - you know, their grandparents still living in a village somewhere. This is not primitive, this is highly sophisti-

Cred c\ ideea este s\ celebr\m România, s\ promov\m [i s\ conserv\m România, s\ identific\m ceea ce este cel mai frumos aici, s\ spunem [i prietenilor, s\ post\m poze pe Instagram, pe Facebook, va face o mare diferen]\, în special pentru diaspora [i pentru românii din str\in\tate, pentru c\ îi va inspira s\ vin\ acas\ [i s\ î[i redescopere ]ara [i s\ în]eleag\ ce este de f\cut pentru a pune România pe harta turismului interna]ional. Asta înseamn\ s\ sus]inem hotelurile [i s\ descoperim toate acele locuri frumoase din ]ar\, s\ mergem undeva unde nu am mai fost, undeva diferit, s\ explor\m locuri noi, s\ ne cheltuim timpul [i banii f\când ceva special. Nu numai c\ ne vom sim]i bine, dar vom avea [i de ce s\ fim mândri, pentru c\ vom face diferen]a!

What should the Romanians do to continue what you started?

Charlie Ottley în [aua motocicletei sale Harley-Davidson, de al c\rei sunet de e[apament, specific Harley, s-au îndr\gostit genera]ii de americani, dar nu [i „RAR”-ul.

John Rock

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

cated. The most sophisticated countries in the world are the ones that have the greatest pride in their heritage and their history. They are the ones that actually preserve these monuments and these beautiful communities in a pristine way because they recognize the importance of roots, of heritage. And that is something that you need to be educated to understand. If you are not educated, you just buy a more expensive car and put up a cheaper building in poor taste and tear down an old building because you think that shows that you’re successful and you’ve got loads of money. There are so many young people that are impressed by American ideals and what they perceive to be Western ideals, at the expense of the things that make Romania beautiful and great - the musical traditions, the heritage, the crafts, all of these things that are unique selling points for the country and they’re getting lost. No one cares about the past enough and we need to reeducate people to understand that that we all have our place of origin, those are things to be proud of, the things that brought us

here now to who we are and if we are going to embrace ourselves as we stand now, we need to embrace our past and protect it and look after it to show our children and our children’s children as well; To explain that this is where we come from and that history is so important when it comes to tourism. This is a vital thing I think.

This year brought a lot of changes. What are your predictions? Who will win in the short term and in the long term - local tourism or international tourism? I don’t think it’s a competition. I’d like to say that what we’ve done with our last campaign for BBC was to promote Romania as an international destination, but also to promote it as a destination for domestic tourism as well. So we had Romania: Journey into the Wild Side for the BBC that was seen across America and Europe and the Middle East and we also had an internal campaign with all the big channels in the country promoting Romania for Romanians to spend their money

here and not go to Greece to Italy or whatever because actually everyone’s got roots in the countryside. Everyone’s got a “bunica” who lives somewhere in the village, they can trace their lineage back to lots of locations and destinations all around the country. It’s a journey of self discovery and I think it’s of enormous value to people to understand themselves and by doing so they’re helping the hotels and the restaurants, the “terasas” around the country survive during this time of Covid which is absolutely essential cause there are hundreds, thousands of businesses that will go bust as a result of this crisis and we really need to support our own industry and that’s the message that prince Charles made in the film that we recently released, that we have to support our local tourism industry. This is vitally important because at the moment we can’t expect an influx of foreign tourists, but we also have to plan for next year because people are already making plans on the assumption that they will be able to travel then. This is the time to plant the seed for next year because people, the English for example, they book holidays abroad nine to ten months in advance and we have to do our best to ensure that we bring tourists here for 2021 and then hopefully the market here for international tourism will take off. But in the meantime, we’ve got to focus on domestic tourism and to do the best we can to supports businesses that desperately need our help.

A message to the readers of RoBeLo. I think the message is to celebrate Romania, to promote and protect Romania, to identify what’s best about this country, tell all our friends, post beautiful pictures of your stay on Instagram, on Facebook, it makes a big difference especially to the diaspora and Romanians living abroad, inspiring people to come home, it means supporting these hotels and discovering all the beautiful places in the country, going somewhere you’ve not been before, going somewhere different, exploring new regions, spending your time and you money doing something special. Not only will you have an amazing time, but you’ll feel good about it as well because you’ll be making a difference!

ITINERARY VIA TRANSILVANICA

Via Transilvanica Trail 1000 KILOMETRI {I 10 JUDE}E 1000 KILOMETERS AND 10 COUNTIES

Drumul care traverseaz\ o ]ar\ întreag\! Via Transilvanica este traseul ce traverseaz\ o întreag\ ]ar\, ar\tându-]i locuri de importan]\ istoric\ [i cultural\ unde vei descoperi cele mai frumoase peisaje si vei întâlni cei mai muncitori oameni. Po]i s\ începi de unde vrei [i s\ termini unde vrei tu, cert e c\ peste tot vei g\si cazare [i mâncare tradi]ional\ g\tit\ de localnici. Via Transilvanica v\ ofer\ posibilitatea de a petrece weekenduri în natur\ [i în sate, ce pot fi apreciate de toat\ familia, pe jos sau cu bicicleta. Ve]i c\lca pe urmele regilor [i reginelor, ale eroilor [i r\uf\c\torilor. Via Transilvanica v\ va duce de la frumoasele peisaje de lâng\ mân\stirea Putna, în nord, unde se odihne[te {tefan cel Mare, peste Carpa]i [i peste Dun\re, încheind la Drobeta Turnu-Severin, acolo unde Carol I, primul rege al României, a p\[it pe p\mânt românesc pentru prima dat\.

Ce este, de fapt, Via Transilvanica? Via Transilvanica este echivalentul românesc al Camino de Santiago din Spania, inaugurat\ de funda]ia T\[uleasa Social în 2018, centenarul Marii Uniri. Pân\ acum, România nu prea s-a bucurat de poteci mon-

tane bine între]inute sau m\car marcate, dar, cum românii se îndeletnicesc tot mai mult cu drume]iile [i ciclismul montan, Via Transilvanica vine în întâmpinarea lor. E o potec\ turistic\ ce traverseaz\ România pe 1000 de kilometri [i 10 jude]e, anume Mehedin]i, Cara[-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Bra[ov, Harghita, Mure[, Bistri]aN\s\ud [i Suceava. Scopul proiectului este acela de a celebra zestrea cultural\, etnic\, istoric\ si natural\ a României, totodat\ oferind comunit\]ilor locale expunere interna]ional\. {i fiind o potec\ deschis\ publicului, are loc pentru to]i iubitorii de drume]ii, natur\ [i sport, de toate nivelurile, care se vor putea bucura de ea pe jos, pe biciclet\ sau chiar c\lare. Alegerea traseului nu a fost întâmpl\toare, dat fiind faptul c\ ea urm\re[te pa[ii civiliza]iilor antice care au contribuit la formarea României a[a cum o [tim ast\zi. Istoricii, ghizii locali [i autorit\]ile au contribuit, în fiecare regiune, cu cele mai semnificative trasee, astfel încât cei ce le vor cutreiera vor admira nu numai natura, ci vor [i merge în urma pa[ilor predecesorilor no[tri. Via Transilvanica e o identitate! Ea ofer\ tuturor [ansa s\ cunoasc\ istoria României [i s\ o

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

în]eleag\ mai bine ca na]iune. Ideea este ca drume]ul s\ aib\ posibilitatea fie de a traversa Via Transilvanica pe toat\ întinderea ei, ceea ce se poate face în câteva s\pt\mâni, fie de a o explora pe p\r]i, în etape cu durata de câteva zile. Poteca este marcat\ clar cu semne consacrate ce se g\sesc pe panouri, poduri sau copaci, cu urm\toarea coloratur\ – un T portocaliu înscris într-un cerc, pe fundal alb. De asemenea, ve]i g\si [i borne kilometrice, ni[te pietre de andezit, sculptate, marcate cu sigla portocalie VT. V\ pute]i planifica ruta folosind aplica]ia VT sau pe website. Pute]i planifica fiecare zi în parte, alegându-v\ comunit\]ile care vi se potrivesc cel mai bine, în func]ie de cazare, atrac]ii turistice [i trans-

Via Transilvanica is a route that crosses a whole country and guides you through ethnic and historical regions where one will discover the most incredible views and meet the most genuine and hardworking people. It is a trail that you can start and finish where

The route that crosses a whole country!

you want, where one will find accommodation and incredible local dishes served up by the locals themselves. Via Transilvanica offers the opportunity to plan weekends in nature and rural villages that the whole family can enjoy on foot or by bike. One will follow in the footsteps of kings and queens, heroes and villains. Via Transilvanica will guide you from the beautiful landscapes surrounding Putna Monastery in the north, where Stephen the Great rests, over the Carpathians and across the Danube plains before arriving in Drobeta Turnu-Severin where Romania’s first King Carol I stepped foot on Romanian soil for the first time.

What exactly is the Via Transilvanica Trail? Via Transilvanica is Romania’s equivalent to Spain’s Camino de Santiago, founded by the Tasuleasa Social Charity in 2018, in the centennial year of greater Romania. Up until now, Romania has not had well marked and maintained mountain trails and, as Romanians are hiking and mountain biking more, Via Transilvanica offers the perfect solution. It is a pilgrimage and a touristic trail that spans Romania for over 1000 kilometers and crosses 10 counties Mehedin]i, Cara[-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Bra[ov, Harghita, Mure[, Bistri]aN\s\ud and Suceava. The aim of the project is to highlight the cultural, ethnical, historical and natural riches of Romania, while supporting local communities with an international echo. Being a public route, it addresses all abilities and all lovers of hiking, nature and sports, who will be able to enjoy it on foot, by bike or even on horseback.

ITINERARY VIA TRANSILVANICA

port. Ghidul v\ va ajuta, de asemenea, s\ naviga]i ruta aleas\ [i v\ va spune câte ceva despre istoria locurilor prin care trece]i.

Ce este T\[uleasa Social? Funda]ia T\[uleasa Social este fondatoarea traseului Via Transilvanica. Are la baza valorile ce se reg\sesc în fiecare voluntar [i care sunt importante pentru cultura organiza]iei, respectiv respectul pentru natur\, educarea tinerilor prin exemple practice [i dezvoltarea spiritului civic al tinerilor prin implicarea în probleme sociale [i de mediu. Voluntariatul este cel mai frumos cadou pe care un cet\]ean trebuie s\ îl ofere societ\]ii. Tinerii trebuie s\ cread\, s\ câ[tige [i s\ piard\ pentru a în]elege ce înseamn\ responsabilitatea. Ei sunt cei care vor schimba legisla]ia în materie de mediu, s\n\tate, educa]ie si chiar comer]. Respectul pentru natur\ înseamn\ folosirea sustenabil\ a resurselor naturale, luând în considerare viitorul [i nu numai. Echipa T\[uleasa Social crede c\ trebuie s\ gândim global [i s\ ac]ion\m individual, a[adar, „Glocal”. La T\[uleasa Social, abordarea este axat\ strict pe voluntariat, care este predat prin nenum\rate exemple practice. Tinerii înva]\ despre agricultur\, despre rolul copacilor [i al p\durilor [i de ce este necesar s\ p\str\m albia râurilor curata, care sunt solu]iile pentru colectarea selectiv\ a de[eurilor [i importan]a acestui demers, precum [i s\ lucreze în echip\ sau s\ coordoneze activit\]i în timp ce sunt implica]i în toate proiectele din calendarul T\[uleasa Social, respectiv reîmp\durire, competi]ii de schi fond, Christmas Truckers, Maratonul Via Maria Theresa, [coala de Hiking [i Via Transilvanica.

Na[terea Via Transilvanica Nu este prima dat\ când T\[uleasa Social face ceva de impact pentru comunit\]ile din România. Prin proiecte de reîmp\durire, de exemplu, s-a lucrat cu comunit\]ile locale, voluntari [i autorit\]i. F\r\ aceast\ re]ea, este posibil ca proiectele s\ nu fi reu[it. Diferen]a dintre Via Transilvanica [i proiectele lor mai mici, care s-au repetat an de an, este semnificativ\. De ce s-ar avânta la un proiect atât de ambi]ios, necesitând efortul constant al unei echipe de voluntari, al autorit\]ilor locale [i al sponsorilor, pentru

o lung\ perioad\ de timp – mai ales când se ia în considerare faptul c\ echipa, nucleul dur, nu se compune din mai mult de câ]iva oameni? Pentru a în]elege, trebuie mai întâi s\-i întâlni]i pe fra]ii U[eriu, unul mai determinat ca altul s\ fac\ un singur lucru, respectiv s\ încurajeze schimbarea în inima comunit\]ii, prin solidaritate. Dar acest lucru nu îl po]i în]elege decât atunci când participi la evenimentele organizate de ei. Doar atunci vei în]elege cu adev\rat cultura organiza]iei [i calitatea oamenilor implica]i. Pot spune c\ Via Transilvanica este rezultatul a 20 de ani de T\[uleasa Social comprima]i într-un singur proiect. Totu[i, VT nu era în c\r]i înainte ca Alin U[eriu s\ î[i ia o perioada liber\ [i s\ plece în Spania, unde a descoperit El Camino de Santiago. A început din Fran]a, mergând spre Portugalia [i, când a ajuns în Santiago, a sim]it c\ trebuie s\ continue. A mers 1500 de kilometri, timp în care gândurile lui s-au îndreptat c\tre România, respectiv c\tre cum s-ar putea pune bazele unui traseu similar care s\ atrag\ vizitatori din lumea întreag\, aducând plusvaloare comunit\]ilor locale prin schimb onest, adic\ exact cum trebuie. A[adar, la întoarcerea în Bistri]a, [tia care va fi urm\torul s\u proiect. În ianuarie 2018, so]ia mea [i cu mine am fost primii care am aflat de ambi]iosul proiect despre care Alin credea c\ îi va lua o ve[nicie s\-l duc\ la bun sfâr[it, din cauza dimensiunii. La început, p\rea o misiune imposibil\ pentru c\ nu se mai f\cuse nimic de acest fel înainte, a[adar totul se începea de la zero, f\r\ a [ti clar unde e acel zero. Am [tiut de atunci

The route of the trail was not chosen by chance, but in fact in the footsteps of ancient civilizations that contributed to the formation of Romania as we know it today. Historians, local guides and authorities contributed in each region, choosing the most remarkable routes, so that those who will travel on it will not only admire the impressive views and nature, but also follow in the footsteps of our forefathers. Via Transilvanica is an identity! - it gives everybody the chance to learn about Romania’s history and to better understand Romania as a nation. The concept of the trail is to give the opportunity to the traveller to enjoy the full lenght of VT as it can be covered entirely over several weeks, or in part, exploring a few days at a time. The trail is clearly marked by specific signs that can be found on signposts, painted on bridges and trees in specific colors: an orange T in a circle on a white background. Also you will find at each kilometer an andesite kilometer stone marked with the orange VT logo and a sculpture. The route can be planned using the guide that can be found in the VT App or on their website. You can plan each day choosing the best communities for your requirements, including accommodation, local attractions and transport. The guide will also help you to navigate the route, as well as a few notes about the history of the local areas that one passes through.

What is Tasuleasa Social? The Ta[uleasa Social Charity is the founder of the Via Transilvanica Trail. The

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

charity is based on values which you find in every volunteer and are important for the culture of the organisation - volunteering, respect for nature, educating young people through practical examples and developing civic courage among young people through their involvement in social and environmental issues. Volunteering is the kindest donation that every citizen should make for society, including its future. Young people need to believe, they must have something to gain and something to lose in order to learn about responsibility. They are the ones who will then change legislation for the environment, health, education or even the labor market. Respect for nature means accessing natural resources with consideration for the future and not only. The Ta[uleasa Social team believes that we must think globally and act individually - Glocal. At T\[uleasa Social, a single approach is practised - volunteering, which is taught through countless practical examples. Young people learn about planting seedlings, the role of trees and forests, why it is necessary for riverbeds to remain clean, what are the solutions and importance of selective waste collection, but also to work in teams or to coordinate activities while being involved in all of the projects found in the T\[uleasa Social calendar reforestation, cross-country skiing competitions, Christmas Truckers, Via Maria Theresa Marathon, Hiking School and Via Transilvanica.

The “birth” of the Via Transilvanica Trail Tasuleasa Social is not a stranger to making an impact on communities throughout

Romania. Through the reforestation projects, for example, they have worked with local communities, volunteers and local authorities. Without this network and these relationships, their projects may not have been successful. The difference between Via Transilvanica and their smaller projects, which have been repeated in several editions over the years, is quite significant. Why take on such an ambitious project with the effort of constantly coordinating volunteers, local authorities, sponsors and much more for a prolonged period of time, especially when taking into consideration, that the core team is no bigger than a handful of people. To have your response, you have to understand and meet the U[eriu brothers who are just as determined as one another with one focus in mind - to encourage change within the heart of the community through solidarity. One will understand this only when participating at several events organised by them and only then you will begin to understand and feel the organisation's culture and the quality of people that are involved. I can say that Via Transilvanica is the result of 20 years of Tasuleasa Social in one project. However, VT was not planned until Alin U[eriu took some time out from the organisation and set off to Spain. Here, he discovered the ‘El Camino de Santiago’. Alin started in France, heading towards Portugal and, when arriving in Santiago, he felt he had to continue. He walked 1,500 kilometers during which his thoughts led to Romania and how a similar trail could be created, attracting people from all over the world, with added value to Romanian communities through a fair exchange,

because that's what it's all about. Upon returning to Bistrita he knew exactly what his next project would be. In January 2018 my wife and I were among the first to find out about this ambitious project that Alin thought would take another lifetime to complete due to its size. At the beginning it seemed like a difficult mission as there was nothing of its type in Romania, meaning starting from zero without knowing where to start from. I knew that VT would be a success and have a positive impact on the communities that it passes through while changing Romania’s perspectives abroad due to the abilities of Alin and his team. One kilometer means a lot of advocacy in the community and not only, where people must understand that the trail belongs to them, not Tasuleasa Social's, not the U[eriu brothers or anyone else's, for this the locals have to assume the project and believe in it. For every kilometer there is an andesite kilometer stone that weighs 230kg and it is not easy to mount along with their foundations, which will stand for at least 100 years, without the help of the community. We want this trail to have stories to tell in 100 years time and be embedded in the patrimony of humanity. The community has to be involved in the project and, as the kilometer stones are delivered, everybody has to play their role, from the inhabitants of each village to the mayors and local organisations. With their help and with all of those involved in setting up these stones and paths, we will build together something for each and every village along the trail. However, if communities had not got instantly involved, I think it would have taken easily 100 years to complete. Today, after only two years, we have completed over 700 kilometers.Esca who is an ambassador, Tibi U[eriu, Toma Coconea, Drago[ Bucurenci are some people who are really involved. Also, my wife and I are very involved in the marking and construction of the trail and guide.

What is the story of the kilometer stones? The kilometer stones are andesite bollards that are placed at the side of the road or path. Each stone has its own individual sculpture (over 1100 once the trail is completed) carved by over 25 students, artists, some even well-

ITINERARY VIA TRANSILVANICA

c\ proiectul va fi un succes [i c\ va avea un impact pozitiv asupra comunit\]ilor pe care le traverseaz\, în acela[i timp schimbând viziunea str\inilor asupra României datorit\ capacit\]ilor lui Alin [i ale echipei sale. Un kilometru înseamn\ o groaz\ de lobby, pentru c\ oamenii trebuie s\ în]eleag\ c\ poteca le apar]ine lor, nu funda]iei T\[uleasa Social, fra]ilor U[eriu sau altcuiva. Pentru aceasta, localnicii trebuie s\ cread\ în proiect [i s\ [i-l asume. La fiecare kilometru este o born\ kilometric\ de andezit care cânt\re[te 230 de kilograme [i care nu e u[or de montat, cu tot cu funda]ie, dar în]elegem c\ vor r\mâne în picioare cel pu]in 100 de ani. Vrem ca în 100 de ani, acest traseu s\ spun\ pove[ti [i s\ fac\ parte din patrimoniul umanit\]ii. Comunitatea trebuie s\ se implice în proiect pe m\sur\ ce pietrele sunt aduse, pentru c\ fiecare are rolul lui, de la localnici, la primari [i organiza]ii locale. Cu ajutorul lor [i al tuturor celor implica]i în acest demers, împreun\ vom construi ceva pentru fiecare sat de pe traseu. Dar dac\ comunit\]ile nu s-ar fi implicat, probabil c\ ne-ar fi luat mai mult de 100 de ani s\ terminam. Ast\zi, dup\ doi ani, avem deja 700 de kilometri. {tiu c\ dorin]a lui Alin este ca oamenii din comunit\]i s\ devin\ voluntari într-un fel sau altul pentru Via Transilvanica, deoarece fiecare sec]iune trebuie s\ aib\ ni[te p\rin]i adoptivi, care s\ o îngrijeasc\ [i s\ î[i ofere ospitalitatea în adev\ratul sens al cuvântului. To]i voluntarii fac parte din familia T\[uleasa, împreun\ cu ambasadori [i membri ai comitetului precum domnul Miclea, care ne-a ajutat s\ concepem proiectul, domnul Marcel Iure[, doamna Andreea Esca, ambasador al proiectului, Tibi U[eriu, Toma Coconea [i Drago[ Bucurenci. De asemenea, eu [i so]ia mea suntem foarte implica]i în construc]ia [i marcarea traseului.

Care e povestea din spatele bornelor kilometrice? Bornele kilometrice sunt ni[te pietre din andezit plasate la marginea drumului. Fiecare piatr\ e sculptat\ într-un fel distinct, vor fi peste 1100 de sculpturi semnate de 25 de studen]i [i arti[ti (unii chiar cunoscu]i) veni]i din România [i din afar\ care [i-au

propus s\ creeze nu numai ni[te borne kilometrice, dar [i ni[te lucr\ri de art\. Unele dintre borne au un motiv strâns legat de cultura locului. Timpul [i efortul acestor sculptori a fost [i este în continuare apreciat de to]i cei care trec pe lâng\ sculpturile din andezit. Pietrele sunt alese cu grij\, apoi sunt t\iate în form\ de born\, pentru ca, în final, s\ ajung\ în mâinile arti[tilor ce le vor sculpta la hub-ul T\[uleasa. Alegerea andezitului se datoreaz\ faptului c\ acesta se formeaz\ natural [i este rezistent, a[a c\ ne putem a[tepta ca [i str\nepo]ii no[tri s\ g\seasc\ bornele aici.

known, who have come together from all over Romania and abroad to give a helping hand in not only creating these unique kilometer stones, but in fact works of art that are found along the trail. Some are specifically

Despre Via Transilvanica... Poteca Via Transilvanica este accesibil\ pentru toat\ lumea în 3 moduri, respectiv pe jos, cu bicicleta sau c\lare. Eu am fost pe jos [i cu bicicleta. Fiind pasionat de ciclism, m\ gândeam s\ parcurg tot traseul de la Putna la Drobeta Turnu-Severin. Dar mi-am dat seama repede c\ a[ pierde mult. De ce? Sigur, cu bicicleta ([i probabil [i cu calul) po]i merge în ritmul t\u [i te po]i opri pe traseu când dore[ti pentru a admira peisajul. Dar pe jos am sim]it o diferen]a, trecând prin fiecare sat. Traseul trece prin atât de multe sate pe care oamenii din ora[e sau str\inii nu le-ar descoperi, iar localnicii sunt foarte dornici s\ vorbeasc\ cu tine. Asta se întâmpl\ când mergi pe jos, iar ei merg la biseric\ sau stau pe banc\ în fa]a casei. Dar pe biciclet\, cel pu]in în cazul meu, am descoperit c\ treci prea repede pentru a putea s\ ai o [ans\ de interac]iune cu localnicii, [i nici nu vei avea starea s\ începi tu o discu]ie. Atunci când cineva traverseaz\ România pe Via Transilvanica, el în]elege c\ oamenii sunt importan]i, nu numai pentru pove[tile lor, ci pentru c\ ei fac locurile ceea ce sunt. Iar în combina]ie cu peisajele, aceasta este re]eta pentru o experien]\ de neuitat. A[adar, am în]eles acum c\ oricând voi merge pe aceast\ potec\ de la un cap la altul, va fi pe jos. Vreau s\ pot interac]iona cu localnicii si s\ m\ bucur de priveli[tea incredibil\ la pas molcom. Am participat la marcarea mai multor jude]e, dar prin Harghita am descoperit multe lucruri frumoase, unul dintre ele fiind c\, urm\rind harta, aplicând marcajele [i pic-

placed for their connection to the local area. This time and effort has been and is continually appreciated by everyone who passes these andesite rocks that are formed into pieces of art. The stone is selected carefully beforehand after which it is cut into its bollard form. They are then brought to T\[uleasa hub where they are sandblasted andsculpted. The idea for choosing andesite is because it is a rock that is formed naturally and resistant, therefore we can hope that they will still be found on the trail by even our grandchildren.

On the Via Transilvanica Trail… The Via Transilvanica Trail is one that is accessible by everyone throughout almost all of it with 3 modes of transport: by foot, bi-

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

tând din mers, am intrat într-o p\dure unde a ap\rut la un moment dat o ie[ire. Spre surprinderea mea, am întâlnit o familie pe o parte, iar pe cealalt\ am dat de ceea ce p\rea a fi o movil\ de lemn [i c\rbune.

Curiozitatea m-a cople[it, a[a c\ i-am întrebat ce f\ceau. Tân\rul, pu]in murdar, negru (evident legat de aceea movil\), mi-a explicat politicos c\ producea c\rbune. Era arz\tor de c\rbune [i mi-a explicat tot procesul, pe care l-am putut vedea în fa]a ochilor, un proces vechi de decenii, dac\ nu chiar secole. A fost fascinant s\ v\d tradi]ia vie. {i aceast\ experien]\ unic\ nu e un caz izolat. Am mai avut o experien]\ autentic\ pe dealurile din Bucovina, unde am dat de o stân\ p\zit\ de câini ce voiau s\ îmi demonstreze cine e st\pânul. Ciobanul a auzit câinii l\trând [i a început s\-i strige de la distan]\, ca s\ m\ lase în pace. A venit apoi la mine [i a vorbit cu mine pân\ am ajuns la coliba lui. La intrare, m-au a[teptat câ]iva c\]elu[i adorabili [i foarte entuziasma]i s\ ne salute.

cycle or by horse. I myself have experimented by bicycle and by foot and being a passionate cyclist I had my mind set on cycling the entire trail from Putna to Drobeta TurnuSeverin. However, I very quickly came to realise that, in my opinion and experience, I would miss out on so much. I say this and one may wonder why. Yes, while up on the hills and through the valleys by bike and I suppose by horse, one can go at their own pace (and much quicker than by foot), stop and take in the views. But I experienced a difference when traversing each village. As the trail passes through so many villages where people from cities or even abroad would never have discovered, the locals are very keen to walk and talk with you. They take this opportunity when you are by foot, as they walk to the church or are simply sitting on a bench outside their houses. If you were on a bike, and in my case it was like that, you pass through too quickly and the locals do not have a chance to interact, nor have the confidence to ask you questions. As one crosses Romania on the trail, one will come to realise that people are key, not only because of the incredible stories that they have but because it is people that make a place what it is. Now combine that with architecture and scenery and you have a perfect recipe for an unforgettable experience. Therefore, I came to realise that the first time I will tackle this trail from beginning to end, it has to be by foot. I want to be able to interact with the locals and take in the stunning and incredible views at a leisurely pace. I participated as a volunteer in the marking of several counties, but through Harghita county I discovered many beauti-

ful things, one being: As I followed the map and the coordinates, marking and painting as I went along, I entered a forest where at one point there was an opening. To my surprise I met a young family on one side and the other there was what seemed to be mounds of wood and charcoal. My curiosity got the better of me and I had to ask what they were doing. The young man, a little bit dirty and black faced (clearly from what was happening here) kindly described what he was making - charcoal. He was a charcoal burner and he described the whole process that I could see in front of me and as it turned out, this way of making it, stretches back decades if not centuries. It was fascinating to see a tradition in action. These unique experiences you can discover along the whole route. I also had a very genuine and unforgettable experience when I was on the hills in Bucovina, where I stumbled across a sheepfold guarded by dogs who wanted to show me who was in charge. The shepherd obviously heard the dogs barking and making a racket as he started shouting from a distance for them to stand down. He came to me, speaking to me while leading me through the sheepfold until we reached his hut. At the entrance to the hut, he had several adorable puppies who were excited to greet us. Once on the terrace of the hut he offered us water that was pumped up from the valley below. He disappeared inside where I could see something brewing. After a few minutes he came out with his hands full. He offered us several different types of cheese and mamaliga made by him. We spent maybe 30 minutes talking to him as he told us stories of the

ITINERARY VIA TRANSILVANICA

area, the animals, what life is like during the changing seasons, etc. Again, these are just some of the genuine experiences that you can have.

What impact will the Via Transilvanica Trail have?

Odat\ ajun[i pe teras\, ne-a oferit ap\ pompat\ din valea de mai jos. A disp\rut în\untru [i am putut vedea ceva pus la g\tit. Dup\ câteva minute a venit cu mâinile pline. Ne-a oferit diferite tipuri de brânz\ [i m\m\lig\ f\cute de el. Probabil am stat 30 de minute vorbind, el spunându-ne pove[ti despre zon\, animale, climat etc. Din nou, acestea sunt doar o parte dintre experien]ele autentice pe care le pute]i avea.

Ce impact va avea Via Transilvanica? Cred sincer c\ fiecare dintre noi are ceva de descoperit [i redescoperit pe acest traseu, fie c\ e vorba despre origini uitate în paginile de istorie sau lucrurile simple de care am uitat s\ ne bucur\m. Câteodat\ trebuie s\ iei lucrurile a[a cum vin [i s\ î]i g\se[ti timp s\ apreciezi ceea ce este important. Pentru unii oameni este despre a-[i g\si rostul în via]\, pentru al]ii este despre a g\si pacea interioar\, iar pentru al]ii este despre a descoperi mersul vie]ii. Via Transilvanica ne ofer\ oportunitatea de a redescoperi istoria noastr\, dar [i pove[tile [i legendele celor 10 jude]e traversate. Acest proiect este o oportunitate de evolu]ie nu numai pentru satele de pe traseu, ci [i pentru ora[ele traversate. Via Transilvanica este un proiect na]ional, este proiectul nostru, este în primul rând despre comunit\]i, dar sunt convins c\ povestea va avea ecou interna]ional. Scopul este de a celebra frumuse]ea [i bog\]iile României, traversând diferite forme de relief. Drumul care une[te doua puncte pe hart\ (acum), de la Putna la Drobeta Turnu-Severin,

une[te în acela[i timp cel pu]in 2000 de ani de istorie în care oamenii din diferite p\r]i ale ]\rii au înv\]at s\ coexiste în peisajul divers al ]\rii noastre. Au fost mul]i oameni [i multe organiza]ii care au contribuit într-un fel sau altul la proiectul Via Transilvanica, uni]i în spatele unui ]el comun, dar exist\ în]elesuri chiar [i mai departe. Proiectul demonstreaz\ puterea comunit\]ii, ceea ce marcheaz\ lucrurile ce ne aduc împreun\, respectiv dezvoltarea României, încurajarea turismului na]ional [i interna]ional [i p\strarea identit\]ii locale [i na]ionale. România are atât de mult de oferit în materie de istorie, cultur\, oameni [i tradi]ii locale, culinare... Ar fi p\cat s\ ]inem aceast\ minunat\ zestre doar pentru noi. Acestea fiind zise, este oportunitatea perfect\ ca românii s\ v\ cazeze. Cât am fost pe Via Transilvanica, mam convins c\ putem continua s\ fim uni]i [i mândri [i c\ împreun\ putem face mult mai multe. Nu e vorba doar despre ceea ce am v\zut, ci [i despre oamenii pe care i-am întâlnit, care au fost muncitori, deschi[i, genero[i [i dornici de a împ\r]i o mas\ cu tine. Trebuie s\ continu\m s\ sus]inem Via Transilvanica, datorit\ acestor proiecte care ajuta comunit\]ile rurale s\ se dezvolte. România e plin\ de oameni speciali, care sunt mândri de cultura [i tradi]iile lor, totodat\ p\strând în via]\ adev\ratele valori ale societ\]ii noastre. Am circulat pe acest traseu atât cu bicicleta, cât [i pe jos, descoperind nu numai o alt\ fa]\ a frumoasei noastre ]\ri, dar am [i în]eles ce face România ceea ce este [i care este identitatea ei –

I honestly think each of us has something to discover and rediscover through this route, whether it is distant origins forgotten in the pages history, or some simple things that we no longer know how to appreciate. Sometimes you need to take life one step at a time to find them and an opportunity to find what is important. For some people it's about finding their role in life, for some it's about coming to peace with themselves and for others it's about finding clarity. Via Transilvanica gives us the opportunity to rediscover our own history, but also the stories and legends that can be told along the 10 counties through which this route passes. This project is an opportunity for development not only for the villages crossed by the VT Trail, but also for the cities that are part of the route too. Via Transilvanica is a national project, it is our project, which is primarily about communities, but I am convinced that this story will have an international echo. The purpose of the project is to highlight the beauty and riches of Romania, crossing various forms of relief. The road which unites two points on the map (for now), from Putna to Drobeta Turnu-Severin, unites at the same time at least 2000 years of history in the current setting in which people from various areas of the country have learned to coexist in the natural and diverse landscape of our country. There have been many people and organisations that have contributed one way or another to the construction of Via Transilvanica who were united for one common goal, but this route has a meaning beyond that. This project shows the power of each community, which has highlighted the things that brought us togeather: the development of Romania, the encouragement of national and international tourism and the enhancement of local and national identity. Romania has so much to offer in terms of history, culture, people and local traditional dishes. It would be a shame to keep these won-

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

frumuse]ea pe care ne-o ofer\, în special în zonele rurale, [i prin inimile [i sufletele oamenilor. Am fost martor la felul în care un proiect poate s\ uneasc\ oamenii în spatele unui ]el comun. L\sând aceasta la o parte, localnicii au fost foarte deschi[i [i entuziasma]i în leg\tur\ cu ceea ce urmeaz\. Deja am întâlnit mai mul]i oameni care vor beneficia de pe urma turi[tilor ce vor veni, iar ei deja preg\tesc spa]iile de cazare ce vor aduce la via]\ aceast\ comunitate [i vor sus]ine economia local\, încurajând dezvoltarea. Turismul ecologic este în cre[tere, iar cooperativele apar tot mai des în sate. To]i cei implica]i vor avea posibilitatea s\ î[i fac\ reclam\ prin aplica]ia recent lansat\ care, împreun\ cu proiectul [i comunit\]ile, va continua s\ se dezvolte [i ea. Cred c\ în 10-20 de ani Via Transilvanica va avea un impact imens asupra zonelor rurale, mai ales dac\ totul merge conform planului. Chiar cred c\ suntem pe drumul cel bun [i vom aduce mii de turi[ti în aceste zone. Totu[i, trebuie s\ investim în dezvoltare. România e o ]ar\ care poate oferi multe în viitorul apropiat [i cred c\, din cauza pandemiei, accentul va fi pus pe acest gen de turism.

derful things just for us. This being said, it is the perfect opportunity for romanians to host you. I have been convinced while I was on the trail, that we can continue this unity and we can be proud of it as together we can achieve much more. It was not only what I saw, but also the people I met, who are hardworking, open, kind and willing to share a meal with you. We must continue to support Via Transilvanica because it is projects like this, that support and help develop rural communities. Romania is full of special people who are proud of the culture and traditions while keeping alive the true values of our society. Via Transilvanica will bring together locals, travellers and tourists from different backgrounds from Romania and from all over the world. I travelled part of this route both by bike and on foot and not only did I discover another part of our beautiful country, but I also continued to discover what makes Romania what it is and its identity: the beauty it offers us especially through rural areas and through the hearts and souls of the people. I have been witness to how a project can unite people for a common goal. However, putting all this aside, locals have

been open and excited for what is to come. I have already met several people who will benefit from the travellers that will pass through as they are already preparing accommodation and facilities, which will inject life into the community and add to the local economy, encouraging growth. The emphasis placed on eco-tourism is growing, as cooperative groups are appearing more frequently in villages. Those who are involved in the cooperatives or offer accommodation, will have the opportunity to be promoted through the app that was recently launched and, as the project and communities develop, so will the app. I think that Via Transilvanica, in ten, twenty years, will have a huge impact on the development of rural communities, especially if it develops as planned. I truly believe that we are on the right track to bringing thousands of tourists to these areas. However, we need to invest to develop. Romania is a country that can offer a lot in the near future and due to the pandemic I think the focus will be more so on this kind of tourism.

Nicolae al României

COME AND SEE CASA KRAUS

Casa

Casa Kraus, www.casa-kraus.ro Funda]ia M&V Schmidt, www.fundatia-michael-schmidt.org

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Despre Cri] se pot scrie multe lucruri interesante, dar important este s\ cuno[ti real frumuse]ea acestui loc [i istoria sa îndep\rtat\, pentru a putea spune c\ o astfel de experien]\ de descoperire a culturii [i a tradi]iilor sa[ilor te îmbog\]e[te spiritual [i î]i d\ o nou\ perspectiv\ asupra comorilor na]ionale.

Kraus Mândria din Cri] atrage turi[ti de pretutindeni

COME AND SEE CASA KRAUS

Incursiune înapoi în timp în lumea sa[ilor Cri] este un sat ce apar]ine localit\]ii Bune[ti din jude]ul Bra[ov [i care este str\juit de colinele molcome ale dealurilor din vecin\tate. Drumul pân\ la Cri] îl parcurgi în circa trei ore [i jum\tate, c\ci din Bucure[ti [i pân\ la Cri] sunt 268 km; iar de la Sighi[oara ajungi la Cri] într-o jum\tate de or\, asta dac\ nu conduci agale pentru a te bucura din plin de peisajul mereu verde [i mereu schimb\tor. Cei 32 de km între Sighi[oara [i Cri] sunt un adev\rat spectacol al naturii, care merit\ multe momente de repaus [i de fotografiere a împrejurimilor. Odat\ ajuns la Cri], vei p\[i înapoi în timp, în vremuri imemoriale, în care via]a î[i urm\rea cursul simplu [i firesc, departe de tumultul marilor ora[e [i când oamenii puneau pre] pe calitatea uman\ [i pe valorile comune, autentice, experimentate în timp. Primele atest\ri despre satul Cri] au fost în jurul anilor 1270-1274, când acesta apar]inea M\n\stirii Câr]a. Nucleul satului îl reprezenta vechea biseric\, men]ionat\ [i ea în 1270 [i care a fost demolat\ în 1810, pentru ca în 1814 s\ înceap\ ridicarea uneia noi, în stil neoclasic. Un moment important în istoria acestei biserici s-a petrecut în secolul al XV-lea, când în curtea bisericii a fost construit un zid impozant, cu o form\ oval\, dup\ tipul acelor vremuri. Acesta era prev\zut cu cinci turnuri impun\toare, dintre care ast\zi se mai p\streaz\ patru. În secolul al XIX-lea, pentru a m\ri capacitatea interioar\ a cur]ii bisericii, zidul interior a fost d\râmat, iar mai apoi, în 1909 o parte dintre magaziile de provizii au fost [i ele eliminate, ca o conseciin]\ a dezvolt\rii localit\]ii [i a prosperit\]ii comunit\]ii. Din considerente sanitare, în anul 1908, a fost f\cut\ o poart\ în turnul de vest, pe unde era direc]ionat\ trecerea dricului. Aceast\ poart\ era la o distan]\ considerabil\ de intrarea principal\, aflat\ pe latura din sud. Turnul din sud s-a n\ruit din p\cate în 1925, pentru ca, la distan]\ de 30 de ani, în 1955, s\ se n\ruie [i turnul din nord. Acesta a avut, totu[i, o soart\ mai bun\, c\ci, în 1957, a fost reconstruit, chiar mai falnic – cu dou\ etaje. Ceea ce este remarcabil [i este una dintre atrac]iile turi[tilor care viziteaz\ vechea biseric\ evanghelic\ din Cri] sunt clopotele ce dateaz\ din anii 1549 [i 1551. Cei care vin s\

Casa Kraus, www.casa-kraus.ro

Funda]ia M&V Schmidt, www.fundatia-michael-schmidt.org

Casa Kraus, www.casa-kraus.ro Funda]ia M&V Schmidt, www.fundatia-michael-schmidt.org

descopere aceast\ veche biseric\ s\seasc\ vor avea marea surpriz\ s\ admire, în incinta bisericii, l\zi de zestre din anii 1666 [i 1724. Cei care particip\ la slujbele religioase au ocazia s\ stea a[eza]i în b\nci vechi, pictate cu motive s\se[ti, care dateaz\ de la 1793. Aceste dovezi ale istoriei sa[ilor s-au p\strat [i [i-au rec\p\tat frumuse]ea de alt\dat\ datorit\ implic\rii [i sprijinului acordat de Funda]ia M&V Schmidt nu doar comunit\]ii din Cri], ci [i altor sate din }ara Ov\zului (cum este denumit\ zona dintre Sighi[oara [i Rupea, nume datorat activit\]ii tradi]ionale a sa[ilor de aici, [i anume cultivarea ov\zului). De numele acestei funda]ii este legat\ restaurarea vechii biserici evenghelice din Cri], a renov\rii minu]ioase a casei parohiale, care acum î[i prime[te oaspe]ii de pretutindeni

sub denumirea Casa Kraus. Întreaga localitate, ca [i satele din jur (Archita, Cloa[terf, Homorod, Saschiz, Bune[ti, Roade[, Rupea, Me[endorf) î[i recap\t\ an de an vitalitatea de alt\dat\ datorit\ Festivalului S\pt\mâna Haferland – un festival itinerant prin 10 localit\]i, menit s\ promoveze [i s\ sus]in\ cultura [i tradi]iile sa[ilor [i s\ aduc\ aceast\ zon\ în prim-planul turismului intern [i interna]ional.

Noi începuturi Anul 2020 este un an al noilor începuturi, al adapt\rilor [i al perspectivelor creative în toate domeniile, inclusiv în via]a cultural\ a ]\rii. Perioada dificil\ pe care o travers\m cu to]ii a f\cut ca festivalul „S\pt\mâna Haferland” s\ fie organizat în mediul online în aceast\ var\, ca un puternic [i clar mesaj de

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

sus]inere a comunit\]ii de sa[i din }ara Ov\zului [i ca un act de responsabilitate social\ [i sanitar\ fa]\ de to]i cei care î[i doreau s\ mearg\ în Haferland, regiunea cuprins\ între Rupea [i Sighi[oara [i fa]\ de partenerii care au sus]inut [i în acest an festivalul. Astfel, cea de-a opta edi]ie a S\pt\mânii Haferland s-a desf\[urat în mediul online, programul fiind distribuit pe paginile de Facebook [i Instagram ale evenimentului S\pt\mâna Haferland, pe site-ul www.haferland.ro [i pe pagina de Facebook [i canalul de Youtube ale Funda]íei M&V Schmidt, ceea ce a generat o vizibilitate extraordinar\ în medii noi de public [i a crescut traficul pe toate canalele media care au difuzat acest eveniment. Cifrele sunt elocvente în acest sens, de exemplu pagina de Facebook S\pt\mâna Haferland a înregistrat 348.546 vizitatori online [i interac]iuni pe post\rile social media de 4.879 utilizatori activi, ceea ce a reprezentat o cre[tere semnificativ\ a activit\]ii pe pagin\.

COME AND SEE CASA KRAUS

S\pt\måna Haferland, un festival de care sigur te vei îndr\gosti! Acest succes s-a datorat, în principal, structurii armonioase a celor trei zile de festival, în care au fost incluse post\ri dedicate unor exigente [i diferite gusturi, pentru arii de interes extinse, pentru nevoi emo]ionale diferite; c\ci acest festival pe lâng\ menirea sa de a promova cultura [i tradi]iile sa[ilor [i ale celorlalte comunit\]i din zon\, de a revitaliza economia [i turismul din Haferland, este [i de a aduce oamenii împreun\, fie c\ apar]in acestei comunit\]i [i sunt pleca]i departe de locurile natale, fie c\ sunt persoane care vor s\ descopere oameni cu pove[ti interesante, sau cei care caut\ locuri inedite pentru vacan]e de vis. Startul festivalului a fost dat de Pre[edintele [i Vicepre[edintele Funda]iei M&V Schmidt, domnul Michael Schmidt [i doamna Veronica Schmidt, care le-au urat vizitatorilor virtuali bun venit la acest eveniment itinerant prin cele zece localit\]i: Archita, Roade[, Homorod, Viscri, Bune[ti, Saschiz, Me[endorf, Rupea, Cri] [i Cloa[terf [i care au transmis mesaje de încurajare [i de ata[ament pentru oamenii dragi din zona Haferland, pe care îi sus]in prin intermediul proiectelor sociale ini]iate de funda]ia pe care o conduc. A[a cum era [i firesc, [tafeta a fost preluat\ de celebrul muzician Petter Maffay, fondatorul Funda]iei Tabaluga [i co-ini]iatorul acestui festival. Punctul de maxim interes al primei zilei l-a constituit difuzarea filmului „Promovare [i Turism”, care a evocat, prin imagini cople[itoare [i cuvinte de o c\ldur\ aparte, poten]ialul acestei zone superbe. Seara s-a încheiat cu un scurt concert sus]inut de Wind Orchestra, care a încântat publicul printr-un colaj inspirat de crea]ii semnate de Peter Maffay. Cea de-a doua zi a debutat în aceea[i not\ optimist\, datorit\ aprecierilor f\cute de Excelen]ele lor, Ambasadorul Germaniei în România, domnul Cord Meier-Klodt, domnul Emil Hurezeanu, Ambasadorul României în Republica Federal\ Germania, care a fost al\turi [i a promovat cu mult\ d\ruire festivalul înc\ de la prima edi]ie, fiind unul dintre cei mai importan]i sus]in\tori ai evenimentului [i a domnului David Saranga, Ambasadorul Israelului în }ara noastr\. A fost [i un moment fes-

„S\pt\mâna Haferland a devenit un festival reper în Transilvania. Le mul]umesc tuturor celor implica]i în acest proiect [i v\ asigur c\ vom continua s\ sus]inem dezvoltarea acestei regiuni”, a declarat Michael Schmidt, pre[edintele Funda]iei M&V Schmidt.

Casa Kraus, www.casa-kraus.ro, Funda]ia M&V Schmidt, www.fundatia-michael-schmidt.org

Momentul de spiritualitate al festivalului a apar]inut domnului Daniel Zikeli, Episcop Vicar al Bisericii Evanghelice Luterane, cu care a început, de altfel, [i programul ultimei zile.

tiv, c\ci s-au s\rb\torit cei 10 ani de existen]\, munc\ tenace [i asumat\, implicare social\ [i promovare a valorilor autentice ale sa[ilor, a Funda]iei M&V Schmidt. Cea de-a doua sear\ a fost o sear\ eminamente cultural\, Corul din Viscri ne-a introdus în atmosfer\, pentru ca

Ruxandra Hurezean [i interlocutorii s\i s\ surprind\ pl\cut prin lansarea unui nou volum, numit „Vecin\t\]i la sa[ii din Cri]. Rânduieli scrise de la 1615 la 1991”. S\pt\mâna Haferland 2020 a fost una cu totul special\, nu doar pentru c\ s-a desf\[urat

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Dou\ filme emo]ionante despre „Valori autentice în viitor” [i despre retrospectiva edi]iei din 2020 au marcat sfâr[itul festivalului online din acest an.

în mediul online, ci mai ales pentru leg\turile [i implicarea pe care le-a generat nu doar pe parcursul celor trei zile, ci [i pentru perioada urm\toare. Dovad\ stau mesajele [i schimburile de idei între vizitatorii virtuali, care au g\sit în mediile online ce poart\ semn\tura

S\pt\mâna Haferland, platforma de comunicare ideal\ pentru a împ\rt\[i informa]ii despre zon\ sau cultura [i tradi]iile sa[ilor [i pentru a-[i reg\si vechi prieteni [i cuno[tin]e, plecate cu vreme în urm\ din }ara Ov\zului. Succesul acestui eveniment se datoreaz\

Funda]iei M&V Schmidt, care i-a avut al\turi, ca de fiecare dat\, pe bunii prieteni [i colaboratori de la Funda]ia Tabaluga, Funda]ia Mihai Eminescu Trust, Funda]ia ADEPT, Vecin\tatea Femeilor din Saschiz, Asocia]ia Sa[ilor Transilv\neni din Germania [i Asocia]ia Nowero. Un astfel de festival online, cu o anvergur\ deosebit\, nu ar fi fost posibil f\r\ sprijinul [i implicarea unor parteneri cu tradi]ie – sponsorii, care împ\rt\[esc acelea[i valori ale excelen]ei

COME AND SEE CASA KRAUS

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Casa Kraus, www.casa-kraus.ro Funda]ia M&V Schmidt, www.fundatia-michael-schmidt.org

O destina]ie de vacan]\ cu prietenii sau familia

[i care transmit acelea[i mesaje de sus]inere [i responsabilitate pentru to]i românii: Rompetrol, Transferoviar Grup, Automobile Bavaria Group, MHS Truck & Bus Group, AQUA Carpatica [i Domeniile Sâmbure[ti. Evenimentul a fost cofinan]at de Ministerul Culturii. Acest festival are o însemn\tate deosebit\ pentru comunitatea sa[ilor, c\ci festivalul reprezint\ un factor important de a atrage cât mai mul]i turi[ti în zon\ [i chiar [i investitori în diverse segmente antreprenoriale locale. Indiferent din ce categorie ai face parte, câteva zile petrecute la Cri] te vor face s\ î]i dore[ti s\ petreci tot mai mult timp în acest col] de lume, în care aerul curat, buc\-

t\ria tradi]ional\ [i ospitalitatea irepro[abil\ sunt doar câteva motive bune de pe lunga list\ pe care trebuie s\ o bifezi la Cri]. Rezerv\-]i din timp cazarea la Casa Kraus, un loc de care sigur de te vei îndr\gosti. Decorul tipic s\sesc a fost recompus cu migal\ de c\tre doamna Veronica Schmidt, Vicepre[edintele Funda]iei M&V Schmidt, care pune suflet, talent [i pricepere nu doar în proiectele legate de comunitatea sa[ilor din zon\, a educa]iei copiilor din Cri], dar [i în proiectele de design interior pe care le realizeaz\ cu succes în ]ar\ [i peste hotare.

Turismul intern a redevenit punctul de interes nu doar pentru sejururi sau c\l\torii de weekend, ci [i pentru petrecerea vacan]elor [i concediilor în familie sau cu prietenii [i, de aceea, cei din }ara Ov\zului î[i întâmpin\ oaspe]ii cu tot ce le poate face [ederea cât mai frumoas\, mai reconfortant\ [i mai sigur\. Re]ete vechi, unice [i savuroase cum doar aici po]i g\si sunt motive bune de a experimenta turismul în zon\. Lichiul s\sesc, pr\jitura cu rabarb\ sunt savori pe care nu le vei uita u[or [i pe care, cu siguran]\, vei mai dori s\ le gu[ti. {i ce poate fi mai pl\cut ca dup\ mesele copioase s\ descoperi vechile biserici fortificate, colinele molcome pe care le po]i str\bate la pas, cu bicicleta sau în c\ru]ele localnicilor, sau s\ te îndeletnice[ti, artistic, ce-i drept, cu ol\rit, pictur\ pe lemn sub îndrumarea unor me[teri populari dornici s\ î[i fac\ m\iestria cunoscut\. Este o c\l\torie în timp pe care este atât de u[or s\ o tr\ie[ti, }ara Ov\zului are o pozi]ie geografic\ extrem de avantajoas\, în sensul c\, aflându-se în centrul ]\rii, este foarte u[or s\ ajungi aici cu ma[ina, rulota sau trenul, indiferent din ce col] de ]ar\ vei veni.

Foto: © Calin-Andrei Stan, www.calinstan.com

Călătorește prin țară cu o mașină închiriată Pornește la drum cu o mașină sigură și igienizată, cu tarife pornind de la 7,5 euro/zi + TVA Ofertă valabilă în limita disponibilității.

+4 0722 397 855 reservation@enterprise.ro enterprise.ro

ÎNCEPÂND CU

7,5

€

/zi + TVA

COME AND SEE CASTEL DANIEL

Pe urmele nobililor la

Castel Daniel

Istoria locului

Înainte de toate ar fi bine s\ v\ spun câteva cuvinte despre istoria locului. De sute de ani, zona e locuit\ de secui. De prin 1150, conform scriptelor. Dealtfel, a [i fost ([i este în continuare) denumit }inutul Secuiesc. Secuii sunt asocia]i maghiarilor, dar de fapt sunt doar o ramur\ a lor. Chiar dac\ sute de ani au fost vasalii regelui maghiar, au fost întotdeauna o popula]ie distinct\, cu un conduc\tor doar al lor, chiar dac\ acesta era numit de regele maghiar. Secuii erau organiza]i în forme teritoriale separate de ale maghiarilor, în Scaune Secuie[ti. Indiferent de cum i-au purtat valurile istoriei, familiile de secui au prosperat în aceast\ parte de lume [i au contribuit atât la r\zboaiele duse de maghiari, cât [i la prosperitatea zonei. Pentru dårzenia în lupt\, h\rnicia [i meritele lor, regele Vladislav al II lea i-a scutit de plata taxelor [i a impozitelor. Secuii sunt un neam mândru, cu familii puternice [i bogate care au ridicat în zone-

Foto: Castel Daniel www.danielcastle.ro

le locuite de ei, de-a lungul istoriei, peste 100 de castele. Mai mari sau mai mici, castelele [i conacele secuilor au devenit în timp branduri identitare specifice ]inutului secuiesc. Castel Daniel, readus la via]a de noii proprietari, este ast\zi unul din martorii t\cu]i ai acelor vremuri.

Istoria castelului {i dac\ tot v-am spus câte ceva despre istoria locurilor, ar trebui s\ v\ spun ceva [i despre istoria castelului, nu? Castelul Daniel, poart\ numele întemeietorului familiei. Pe la 1600, un anume Mihaly Daniel, secui get-beget, devine tot mai important în ierarhia social\ [i ob]ine diverse titluri.

Meritele secuiului Daniel nu se datorau neap\rat faptelor de arme, ci mai degrab\ activit\]ilor birocratice la care, se pare, era foarte priceput. În decursul vie]ii a ajuns s\ de]in\ diverse sarcini dreg\tore[ti, iar anul 1638 a condus delega]ia desemnat\ s\ pl\teasc\ tribut Constantinopolului. O onoare uria[\ de care sa achitat cu bine, se pare, iar aceast\ îns\rcinare a fost imortalizat\ pe pere]ii castelului, în Camera Constantinopol, sub forma unei murale. E greu ast\zi de evaluat importan]a unor astfel de fapte, dar e suficient s\ ne gåndim c\ în acele timpuri erau pu]ini cei [tiutori de carte. {i erau [i mai pu]ini cei cu educa]ie aleas\, capabili s\ ocupe un post de conducere refu-

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

zat de aristocra]ii prea mândri s\ se coboare la munca „de jos", func]ionari într-ale birocra]iei. Ei bine, Mihaly Daniel este primul dintr-un sir de b\rba]i ce au dus faima familiei Daniel pân\ în zilele noastre. Evident, din istorie fac parte copii legitimi sau nerecunoscu]i, împ\r]eli de titluri [i avere, lupte, certuri, tr\d\ri [i împ\c\ri. Desigur, aceast\ etap\ de istoriei nu face parte din perioada bun\ a familiei [i a castelului Daniel. Dar chiar [i a[a, chiar [i genera]iile renegate care au locuit la castel au adus un plus de valoare [i de str\lucire domeniului Daniel. Anul 1946 a marcat începutul unei perioade nefaste pentru castel, acesta a fost våndut unor localnici, dup\ care, în 1947 a fost na]ionalizat [i, în final, comuni[tii l-au transformat în sediu de CAP. Nimic ie[it din comun, nu-i a[a? Îns\, chiar [i în acele vremuri ateiste de comunism atroce, castelul a avut Îngerul lui p\zitor, picturile nu au fost distruse, ci doar au fost acoperite, dup\ modelul musulmanilor, la Sfânta Sofia sau a frescelor regale de la Ateneului Romån. Dup\ Revolu]ie, în incinta castelului a func]ionat, pentru cå]iva ani, o discotec\, apoi o brut\rie, iar, în final, a redevenit ceea ce, vremelnic, i-a fost interzis s\ fie, Castel Daniel. Acum str\luce[te!

Castel Daniel, ast\zi Restaurat din temelii dup\ planurile originale, ast\zi Castelul Daniel se înf\]i[eaz\ ca o cuceritoare curtezan\. Cl\dirile vechi au fost renovate de actualii proprietari ai castelului, familia Racz [i a fost pus\ în valoare autenticitatea decora]iilor, prin recuperarea patrimoniului autentic. Utilitatea înc\perilor a fost adaptat\ la noile nevoi ale castelului, au fost amenajate spa]ii de cazare, mas\ [i relaxare. Istoria a fost readus\ la via]\ în 5 ani. De ce atât de mult? Pentru c\ nu este o cl\dire oarecare. Pentru c\ s-a dorit p\strarea [i punerea în valoare a picturilor ascunse sub straturile de tencuial\ [i, în acest fel, Camera Constantinopol, de exemplu, a devenit una dintre cele mai frumoase înc\peri (dac\ nu cea mai...) ale palatului. Picturile murale spun povestea drumului spre Constantinopol despre care aminteam în deschiderea articolului. {i tot în acest fel, Camera Poart\ a Castelului a devenit, dintr-un gang, o superbitate de camer\ pentru oaspe]i. În vechea cl\dire sunt opt camere [i, dac\ ceea ce te a[teapt\ în interior este superb, s\ [tii c\ b\ile or s\ te fascineze! Sunt un amestec

COME AND SEE CASTEL DANIEL

de vechi [i nou cum nu am mai v\zut nic\ieri. Impresionant, f\r\ exagerare! Fiecare baie are specificul ei [i fiecare, în parte, este superb\… Aceast\ atmosfer\ se continu\ [i în restaurantul de la etaj [i la subsol, doar c\ în moduri diferite. Dac\ în cram\ s-a optat pentru o solu]ie tradi]ional\ [i lucrurile arat\ ca acum 100 de ani, sus, la restaurant, elegan]a predomin\: piano bar, fotolii de piele, calm [i relaxare, atunci când serve[ti masa.

La castel, ca la bunica acas\ Mâncarea de la castel este ca la bunica acas\, pe cât de gustoas\, pe atât de impecabil servit\. Micul dejun sau cina se compun dintro mul]ime de bun\t\]uri de care s\ te bucuri începând cu ou\le preparate cu mult\ [tiin]\ buc\t\reasc\, ou\ moi, ou\ benedict, ou\ ochiuri aurii cu crusta aceea pe margine, cum le f\cea bunica, nici prea arse nici prea moi, crocante [i gustoase [i continuând cu laptele proasp\t, limonada fresh, mierea natural\ [i pâinea cald\ care-[i mai las\ înca s\ pluteasc\ în aer mirosul umed de drojdie. Toate produsele sunt bio, spun cu mândrie cei de la Castel Daniel. Sl\ninu]a, leb\rul, [unca, cârn\ciorii afuma]i, asorta]i cu ro[ii de gr\din\ [i ceap\ ro[ie... î]i las\ gura ap\! Dulcea]a fin\ de c\p[uni, fructele de p\dure [i caisele le poti mânca

cu unt proasp\t pe o felie de pâine de cas\. Ce s\ mai, e[ti un castelan r\sf\]at. Cina, seara, este un adevarat „pericol culinar”! În prima sear\ am avut o sup\ crem\ din salat\ cu legume albe [i o mini tart\ de sl\ninu]\ invelit\ în salat\ (!!!), iar, pe urm\, vedeta serii, o ra]\ g\tit\ la cuptor, asortat\ cu varz\ ro[ie, c\lit\. „Pericolul" se poate încheia cu o pr\jitur\ de cas\ f\cut\ cu mult\ nuc\, ciocolat\ [i dulcea]\ pe deasupra, plus un strat de ciocolat\ pe post de glazur\. {i înc\ n-ai terminat! Pe mine m-a cucerit [i înghe]ata de cas\ cu fructe de p\dure. Este o nebunie!

„Noul" cucere[te Castelul Daniel De curând, pe lâng\ cele opt camere aflate în vechea cl\dire, au mai ap\rut înc\ 12 într-o cl\dire situat\, practic, în aceea[i curte, cl\diri care au fost renovate în acela[i stil. Noua cl\dire, poate nu atât de aristocrat\ ca sora ei mai mare, dar cu un farmec aparte [i multe atuuri în plus, a profitat de arhitectura veche existent\. A fost restaurat\ atent [i i s-au ad\ugat elemente de confort [i stil. Nu a]i fi ghicit, la subsol, pe o suprafa]\ de câteva sute de metri p\tra]i, se întinde un luxos SPA, construit de a[a manier\ încât s\ satisfac\ orice persoan\ care chiar [tie despre ce este vorba în materie de SPA-uri.

Piscin\, jacuzzi, du[uri relaxante, saune [i alte asemenea dot\ri fac, cu siguran]\, din acest spa]iu, un loc al desf\t\rii.

Împrejurimi Dac\ la Castel Daniel oferta de petrecere a timpului liber nu este infinit\, fiind un loc lini[tit, destinat îndeosebi odihnei, nu acela[i lucru se întåmpl\ odat\ ce ai p\[it în afara por]ilor de la castel. Ce poti face în împrejurimi? O vacan]\ la Castel Daniel poate fi una doar de relaxare sau poate fi una activ\. Cred c\ cel mai frumos obiectiv din zon\ este (sunt?) Cheile Vârghi[ului. Un defileu natural, lung de 4 km, la care se ajunge u[or cu ma[ina, în vreo 20-30 de minute. Cei de la castel v\ vor ajuta, cu siguran]\, s\-l g\si]i pe me[terul fierar din Târli[oara sau pe me[terul din Vârghi[ care picteaz\ pe lemn de 15 genera]ii. Familia lui a fost adus\ expres pentru a picta castelele familiei Daniel [i s-a stabilit la Vârghi[. Tot în zon\ se afl\ [i izvoarele Bibor]eni (la vreo 12 km de castel) de unde pute]i lua ap\ mineral\ direct de la izvorul situat chiar la [osea, sau pute]i da o fug\ pån\ la Bra[ov sau Sighi[oara, ora[e aflate la o or\ de mers cu ma[ina.

Patricia Coscai calatoriaperfecta.ro

ROBELOâ&#x20AC;&#x2122;S NEWS

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

, Robelo’s News Foto: Mariana Medvedeva

76. Industria ospitalit\]ii cere terapie intensiv\! 79. Trai de boier în conacele României. 80. Veniturile din turism [i transport. aerian n-au zburat, s-au pr\bu[it! 82. HoReCa, previziuni [i certitudini. 83. HORA invit\ la „Masa Bun\t\]ii”. 84. RePatriot Turism. 85. Ce este SuperTeach? 86. Brand Minds 2020 Live, The Business Summit. 88. Arhitectura de Management.

ROBELO’S NEWS INDUSTRIA OSPITALIT|}II Nu exist\ nicio îndoial\ c\ pandemia COVID-19 a avut, din punct de vedere economic, efectul cel mai dramatic asupra sectorului HoReCa din lume [i din întreaga Europ\. Sintagmele precum „f\r\ precedent” [i „unic” sunt deja expresii de alint, folosite din decen]\ pentru a descrie situa]ia real\

Industria ospitalit\]ii cere terapie intensiv\! În 2016, în cele 28 de ]\ri ale Uniunii Europene, sectorul HoReCa (hoteluri – restaurante - cafenele) avea aproximativ 10,5 milioane de lucr\tori. Pe întreg teritoriul celor 28 de state ale UE, existau aproape dou\ milioane de întreprinderi HoReCa în 2015. În sectorul cazare erau peste 321.000 de întreprinderi, care acum cinci ani generau o valoare ad\ugat\ de aproape 86 miliarde euro, iar în activit\]ile de alimenta]ie public\, func]ionau peste 1,5 milioane de întreprinderi, care ob]ineau o valoare ad\ugat\ de peste 167 miliarde euro. În ciuda succesului restaurantelor fastfood, al francizelor [i al prezen]ei tot mai mari a lan]urilor hoteliere, multe întreprinderi din cadrul HoReCa erau administrate de familii sau grupuri mici de întreprinz\tori. Peste 61% dintre angaja]ii din industria de alimenta]ie

public\ [i 35% din angaja]ii din domeniul hotelier lucrau în firme cu mai pu]in de 10 lucr\tori, comparativ cu media din UE a firmelor de toate tipurile cu num\r mic de angaja]i, care este de 42%. Firmele cu peste 250 de lucr\tori cumulau doar 12% din for]a de munc\ din Uniune, aceasta însemnând 8% în domeniul hotelier [i 0,6% în sectorul de alimenta]ie public\. Tocmai de aceea for]a cu care a lovit pandemia aceste sectoare a avut, are [i va avea un impact dureros: afacerile mici, la limita subzisten]ei sau chiar profitabile, nu au avut niciodat\ o sus]inere financiar\ important\ din exterior. Au fost [i vor fi mereu afaceri vulnerabile, cu cifre de afaceri oscilante, cu sui[uri [i coborâ[uri, cu influen]e de sezon, conjuncturi, tendin]e din lifestyle. Nu se vor putea com-

para vreodat\ cu marile lan]uri multina]ionale, cu holdingurile [i grupurile care se pot hr\ni [i sus]ine din alte activit\]i. De aceea, acest nea[teptat tsunami ridicat de noul coronavirus a pus la pâmânt multe dintre micile afaceri de profil. Cifrele pentru primul semestru din 2020 ale Smith Travel Reasearch (STR), cea mai important\ surs\ mondial\ de informa]ii de specialitate, comparate cu cele din aceea[i perioad\ a anului 2019, arat\ cât de dramatic a fost efectul asupra sectorului cu cea mare parte dintre hoteluri cu u[ile închise. Graficul de mai jos arat\ performan]a hotelurilor care au r\mas deschise în aceast\ perioad\ pe seama unui indicator binecunoscut industriei: RevPAR (Revenue per Available Room), adic\ venitul per camera disponibil\.

Istoric

Prognoz\

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

Rata de ocupare Procent de schimbare

72%

72% 0.3%

35% -52.1%

61% 75.9%

66% 8.3%

72% 9.2%

72% 0.0%

Rata Medie în Euro Procent de schimbare

113

111 -2.1%

93 -16.2%

97 3.8%

104 7.8%

109 5.0%

117 7.0%

RevPAR Procent de schimbare

80 -1.8%

32 -59.8%

59 82.7%

69 16.8%

79 14.6%

84 7.0%

Potrivit Hospitality Trends, principalul canal de informa]ii al re]elei Nevistas, una dintre cele mai cunoscute surse globale de date ce privesc industria ospitalit\]ii, nici unul dintre evenimentele majore care au marcat omenirea în ultimii 20 de ani nu au dus la asemenea sc\deri accentuate ale RevPAR: nici atacurile teroriste din SUA (septembrie 2011), nici criza financiar\ global\ din 2008-2009, nici atentatele din marile ora[e europene. În schimb, [ocurile resim]ite de industria de profil au fost urmate de o perioad\ de recuperare, reg\sit\

într-un ciclu de aproximativ [ase ani în fiecare caz. În cazul pandemiei, este posibil ca reîntoarcerea la normalitate s\ vizeze acela[i tipic. Speciali[tii au construit trei scenarii posibile pentru evolu]ia EBIDTA (profitul înainte de amortizare) pe termen scurt al industriei:

Cel mai bun caz: Sc\derea EBITDA de 5-10% începând cu 2020, cu revenire la nivelurile din 2019 pân\ în 2024;

Cel mai probabil caz:

Sc\derea EBITDA de 10 -20% începând cu 2020, cu revenire la nivelurile din 2019 pân\ în 2024;

Cel mai r\u caz: Sc\derea EBITDA de 20% -30% începând cu 2020, cu revenire la nivelurile din 2019 pân\ în 2025 sau mai târziu. În cifre absolute, previziunile legate de gradul de ocupare [i de veniturile per camer\ disponibl\ arat\ a[tept\rile exper]ilor în tabelul urm\tor, în care se poate face [i o compara]ie cu anii preceden]i:

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

în care se afl\ industria ospitalit\]ii. Au existat sc\deri–record de venituri, unele de peste 80%, pierderile din turism ajungând s\ fie, la nivelul Uniunii Europene, de 1 miliard de euro lunar. România este [i ea parte din ecua]ie, iar [ansele de redresare depind de un cumul de factori.

Foto: Yunming Wang

2020

2019

-0

105

-6 6. 1

-8

8. 4%

Iul

-8

-8 9.

Iun

-6

.2 % -3

2. 4

5 (Euro) Ian

Feb

Mar

Apr

Fire[te, toate calculele speciali[tilor au luat în seam\ evolu]iile prognozate de exper]ii în domeniul sanitar, care nu au anticipat dup\ primul semestru al anului în curs, un al doilea val de infect\ri cu care se confrunt\ omenirea în general [i Europa în special. M\surile de relaxare din var\ [i cre[terile alarmante ale num\rului de pacien]i confirma]i pozitiv pot readuce îns\ reveniri punctuale la statusul de „lockdown” [i pot da serios peste cap analizele curente, iar tratatmentul de „reanimare” al industriei ospitalit\]ii se poate prelungi ne-

Mai

Aug

Sep

Oct

a[teptat. În România, situa]ia de la mijloc de an indica o dram\ „istoric\” pentru industria de profil. „Cifra de afaceri din industria HoReCa sc\zuse cu 70% în [ase luni fa]\ de anul trecut, peste 40% dintre operatori fiind sili]i s\-[i suspende activitatea, ca urmare a pandemiei globale [i a m\surilor restrictive instaurate de autorit\]i. Înainte de criza Covid-19, în industria HoReCa activau 40.000 de societ\]i comerciale cu capital 100% românesc, având o cifr\ de afaceri de 5 miliarde euro, dar [i aproximativ 400.000 de angaja]i, reprezentând 10% din

Noi

Dec

num\rul total al angaja]ilor care activeaz\ în sectorul privat (190.000 de angaja]i direct implica]i [i aproximativ 210.000 angaja]i ai furnizorilor de produse, materii prime [i servicii), aportul HoReCa la PIB fiind de peste 5%.” – men]iona în august comunicatul Asocia]iei Patronale a Hotelurilor [i Restaurantelor din România (HORA). Propor]ional cu anul\rile deplas\rilor turi[tilor str\ini, s-a ajuns la o sc\dere a cererii concretizat\ în pierderi medii de aproape 30 euro/camera/zi în aprilie 2020, reprezentând o

ROBELO’S NEWS INDUSTRIA OSPITALIT|}II La scar\ global\ sau continental\, scenariile de revenire, mai optimiste sau mai pesimiste, vizeaz\ o perioad\ de minimum 5 ani, indicând ca prag de „izb\vire” anii 2024-2025, cu condi]ia ca pandemia s\ urmeze un curs relativ previzionat. Foto: Mika Baumeister

contrac]ie de 178% fa]\ de aceea[i perioad\ din anul precedent! Statisticile STR arat\ c\ sectorul hotelier din România a trecut printr-o perioad\ devastatoare în prima jum\tate din 2020, coborând la un grad de ocupare de 26% [i la un indicator RevPAR de 17 euro, înregistrând, practic, o sc\dere de peste 66% fa]\ de primul semestru din 2019. Pe lâng\ pr\bu[irea cifrei de afaceri, hotelierii din România au avut de înfruntat o sumedenie de alte probleme conexe: s-au v\zut obliga]i s\-[i schimbe priorit\]ile, s\ se concentreze pe reducerea cheltuielilor opera]ionale [i a costurilor de promovare [i marketing, s\ gestioneze cu disperare fluxulurile de anul\ri ale rezerv\rilor. O problem\ cu adev\rat spinoas\ a fost cea legat\ de gestionarea resurselor umane din sistem. Potrivit unui sondaj realizat de compania de consultan]\ imobiliar\ Cushman & Wakefield, 80% dintre hotelieri au apelat la schema de [omaj tehnic subven]ionat\ de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. Pe plan local, s-au luat m\suri de reducere a efectivului de salaria]i peste media din UE (reducere de 29%), fa]\ de o medie european\ de 24%. În ciuda relax\rilor ordonate la nivelul Uniunii Europene dup\ 1 iunie, sunt preconizate alte reduceri suplimentare de personal, de aproximativ 38%.

scutire de la plata impozitului pentru firmele din domeniul HoReCa pentru tot anul 2020; aceste forme de sprijin au reu[it s\ mai ofere ceva oxigen industriei ospitalit\]ii „intubate” din prim\var\. Se mai poate spune c\, dac\ ar fi s\ compar\m hotelurile române[ti cu cele din UE, ar trebui s\ observ\m c\ ele depind într-o mai mic\ m\sur\ de cererea interna]ional\, cât\ vreme circa 80% din sosirile în sistem sunt interne. În vreme de pandemie, pe timpul vacan]ei estivale, românii au redescoperit de nevoie România, pompând în sistem banii pe care obi[nuiau s\-i lase în str\in\tate. Dac\ în 2019 românii au cheltuit în vacan]e [i citybreak-uri în str\in\tate 5,3 miliarde de euro, în 2020, pân\ în august, ei [i-au reorientat c\l\toriile la nivel intern, l\sând în buzunarul

Partea plin\ a paharului Ce argumente exist\ pentru reveni la speran]e realiste? Au existat [i exist\ diverse forme de sprijin guvernamental a domeniului HoReCa. De la plata [omajului tehnic, amân\ri la plata unor taxe, dreptul de a monta panouri solare, pachete de ajutor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor [i pân\ la recent anun]ata Foto: Grant Durr

industriei locale peste 2 miliarde de euro. În plus, România este înc\ interesant\ pentru investitori [i este de a[teptat o recuperare lent\ a turi[tilor care c\l\toresc în interes de afaceri. Pe lâng\ acest trafic mult dorit, poate fi luat în seam\ [i interesul firmelor multina]ionale fa]\ de mutarea unor opera]iuni în România, un posibil catalizator pentru cererea din sectorul de business. Mai exist\ a[tept\ri de mai bine: de[i este probabil s\ aib\ un impact principal asupra hotelurilor din Bucure[ti, spun speciali[tii, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performan]elor hoteliere [i s\ marcheze procesul de recuperare printr-o cre[tere s\n\toas\ a gradului de ocupare din hoteluri. În ciuda dramelor din sistem, a falimentelor [i [omajului dureros, perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc r\mâne una pozitiv\, sus]inut\ de cre[terea s\n\toas\ a turismului din ultimii ani, cu condi]ia ca evolu]ia pandemiei s\ nu sar\ din marja scenariilor [i s\ sfideze orice previziune. Recuperea va fi dificil\ [i de lung\ durat\, ca în situa]ia oric\rui pacient proasp\t externat de la ATI.

Cristian Pavel

TRAI DE BOIER

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Pu]ini [tiu c\ România dispune de aproximativ 1.300 de conace, castele [i palate din vremuri de odinioar\.

Trai de boier în conacele României Nimeni nu a f\cut un „recens\mânt” la zi al conacelor, castelelor [i palatelor din România [i, din p\cate, pu]ini iau în calcul o investi]ie serioas\ în renovarea lor, cele mai multe într-un stadiu avansat de degradare. Sunt [i întreprinz\tori locali [i str\ini care au în]eles rapid c\ turi[tii, ]intui]i de pandemie în apartamente de bloc sau în case ridicate în suburbiile marilor ora[e, au mare nevoie de relaxare în spa]ii generoase, ferite de riscuri, pe domenii în aer liber, care dispun [i de condi]ii de cazare [i recreere pe calapodul nobilimii de odinioar\. Exist\ destule conace renovate cu sim] de r\spundere [i reintroduse cu succes în circuitul turistic, care ofer\ vacan]e pline de farmec, în stil boieresc. În cele de mai jos, v\ prezent\m 5 conace române[ti care î[i a[teapt\ oaspe]ii în orice perioad\ a anului pentru o experien]\ de neuitat: împrejurimi pitore[ti, gr\dini multicolore, camere spa]ioase cu mobilier autentic, meniuri de alt\dat\, un mix seduc\tor de istorie, arhitectur\ [i gastronomie.

Conacul Polizu Construit în 1878, Conacul Polizu din satul Maxut, comuna Deleni, jude]ul Ia[i a revenit în circuitul turistic în 2013, dup\ o investi]ie de circa 3 milioane de euro. Acesta are un restaurant care serve[te preparate din buc\t\ria interna]ional\, realizate cu produse de cas\. Conacul ofer\ camere cu decor unic [i acces Wi-Fi gratuit. Micul dejun poate fi servit pe terasa acoperit\ din gr\din\. Gr\dina mare, amenajat\, este prev\zut\ cu o fântân\ [i teras\ la soare. Oaspe]ii se pot bucura de degust\ri de vinuri la cram\ sau se pot relaxa în zona de lounge. În plus, ace[tia beneficiaz\ de acces la tratamentele pe baz\ de sare, întro salin\ artificial\ aflat\ în incint\.

Foto: ©Muzeul Brukenthal, Sibiu

într-o zon\ cu un peisaj fermec\tor, cu mun]i [i dealuri pline de verdea]\. Numele s\u este dat de valea în care a fost construit. Conacul Drahneilor este construit în întregime din lemn, în stil tipic maramure[ean, din brad sculptat. Vizitatorii se pot caza în camere cu mobilier din lemn lucrat manual [i pot savura delicatese maramure[ene.

Conacul Apafi Conacul, intrat în proprietatea Prin]ului Charles, prin intermediul Funda]iei Mihai Eminescu Trust, a devenit deja cunoscut în circuitul turistic. Acesta este pozi]ionat deasupra satului M\lâncrav, jud. Sibiu, lâng\ biseric\ [i livad\. Conacul a apar]inut familiei de nobili Apafi, iar de-a lungul timpului a fost reabilitat de mai multe ori. Funda]ia a preluat Conacul Apafi în 2000, iar restaurarea lui a durat 5 ani.

Conacul Drahneilor

Conacul lui Mald\r

Este considerat cel mai frumos conac din Maramure[. Este a[ezat în localitatea Ruscova,

Conacul lui Mald\r se afl\ pozi]ionat lâng\ Horezu, la poalele M\gurei Sl\tioara din

M\ld\re[ti, [i ofer\ vizitatorilor o experien]\ unic\, inspirat\ de pe vremea vechilor boieri ai Olteniei. Este o veche cul\ olteneasc\, culele fiind case-cet\]i ale boierilor de alt\dat\. Dup\ restaurare, construc]ia p\streaz\ intacte toate detaliile de arhitectur\ ale vechiului conac: zidurile groase, exteriorul v\ruit în alb maiestuos, turnul înalt [i sc\rile interioare, ie[irile „de tain\” [i mai ales cerdacul cu arcade, aflat pe toat\ fa]ada catului superior.

Conacul Grigorescu Conacul Grigorescu din R\te[ti, jud. Buz\u, este o mic\ loca]ie privat\, administrat\ de familie. Cl\direa în ruin\ [i anexele au fost achizi]ionate în 2011 de Juranda [i Thorsten, un cuplu româno-german. Totul a fost renovat pas cu pas, cu ajutorul me[terilor locali [i materialelor de construc]ie din regiune. Loca]ia este o oaza secreta pentru cei ce caut\ aventuri culinare [i o atmosfer\ familial\.

Cristian Pavel

ROBELO’S NEWS TRANSPORT AERIAN 2020

Foto: ©Alwin Kroon

Veniturile din turism [i transport aerian n-au zburat, s-au pr\bu[it! „Organiza]ia Mondial\ a Turismului (OMT) a anun]at o reducere de 65% a num\rului de sosiri interna]ionale în prima jum\tate a anului 2020, ceea ce înseamn\ o pierdere de 460 miliarde de euro pentru industria turistic\ din întreaga lume”, au transmis la mijlocul lunii septembrie agen]iile AFP [i Reuters. Astfel, pagubele produse în primele [ase luni ale acestui an sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât cele înregistrate în timpul crizei financiare din 2008-2009, a estimat institu]ia din Madrid. Sosirile interna]ionale au sc\zut cu 440 de milioane între ianuarie [i iunie 2020, sau 65%, cel mai sever declin fiind în Asia, prima regiune care a sim]it impactul pandemiei coronavirusului (Covid-19). În ciuda redeschiderii treptate a multor destina]ii începând cu a doua jum\tate a lunii mai, îmbun\t\]irea scontat\ a performan]elor din sezonul de vârf din var\ din emisfera nordic\ nu s-a concretizat. Europa a fost a doua cea mai puternic lovit\ din toate regiunile globale, cu o sc\dere de 66% a sosirilor de turi[ti în prima jum\tate a anului 2020. America (-55%), Africa [i Orientul Mijlociu (ambele -57%) au suferit, de asemenea. Cu toate acestea, Asia [i

Pacificul, prima regiune care a sim]it impactul COVID-19 asupra turismului, a fost cea mai afectat\, cu o sc\dere de 72% a turi[tilor pentru perioada de [ase luni. Vorbim despre un declin istoric absolut, noteaz\ OMT. Secretarul general al OMT, Zurab Pololikashvili, a declarat: „Cel mai recent Barometru Mondial al Turismului arat\ impactul profund al acestei pandemii asupra turismului, un sector de care milioane de oameni depind pentru mijloacele de trai. Cu toate acestea, c\l\toriile interna]ionale sigure [i responsabile sunt acum posibile în multe p\r]i ale lumii [i este imperativ ca guvernele s\ colaboreze îndeaproape cu sectorul privat pentru ca turismul global s\ se mi[te din nou. Coordonarea ac]iunilor este esen]ial\!” De[i OMT raporta c\, la începutul lunii septembrie, 53% din destina]ii au relaxat restric]iile de acces, multe guverne arat\ c\ r\mân prudente [i iau m\suri punctuale zonale drastice, pe m\sur\ ce rata de infectare cu noul coronavirus cre[te alarmant în unele regiuni. Propor]ional, nici situa]ia transportului aerian nu e mai bun\. Companiile aeriene globale pierd zilnic 418 milioane de dolari, a estimat recent Asocia]ia Interna]ional\ de Transport Aerian (IATA). IATA se a[teapt\ ca industria aerian\ s\

înregistreze în semestrul doi din 2020 pierderi de pân\ la 77 miliarde dolari, în situa]ia în care restric]iile legate de pandemia de coronavirus (COVID-19) vor continua s\ afecteze c\l\toriile globale. Datele furnizate de Asocia]ie au anun]at o recuperare slab\ a sectorului pân\ în iulie, cu o descre[tere de 63% sub nivelul din 2019. Mai mult, se anticipeaz\ c\ traficul aerian în 2021 va r\mâne cu 30% sub cel înregistrat în 2019. De la declan[area pandemiei, guvernele au acordat companiilor aeriene 160 miliarde de dolari, prin injec]ii de numerar, împrumuturi garantate, subven]ionarea salariilor [i reduceri de taxe. Potrivit IATA, traficul aerian din întreaga lume nu va recâ[tiga veniturile din perioada pre-coronavirus pân\ în 2024. Sezonul rece d\ deja fiori juc\torilor din aceast\ industrie f\r\ ca temperaturile s\ scad\ sim]itor înc\. „În mod obi[nuit, operatorii aerieni î[i constituie rezerve financiare în timpul sezonului de vârf al c\l\toriilor, la mijlocul anului. Dar anul acesta firmele au înregistrat pierderi istorice: de unde rezerve?” – s-a întrebat retoric directorul general al IATA, Alexandre de Juniac. „{i cum nu avem un termen pentru redeschiderea frontierelor f\r\ carantina care

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Europa a fost a doua cea mai puternic lovit\ din toate regunile globale, cu o sc\dere de 66% a sosirilor de turi[ti în prima jum\tate a anului 2020.

ucide c\l\toriile, nu ne putem baza c\ sezonul de iarn\ ar aduce venituri suplimentare pentru a rezista pân\ în prim\var\", a ad\ugat acesta. F\r\ ajutor suplimentar de la guverne, risc\ s\ fie pierdute 4,8 milioane de locuri de munc\ în industria aviatic\, a avertizat IATA. Prin IATA, companiile aeriene globale au cerut recent teste pentru COVID-19 înainte de plecare pentru toate cursele interna]ionale, teste care pot înlocui carantina [i alte restric]ii, care au sc\zut drastic num\rul c\l\toriilor. „Avem nevoie de teste rapide [i accesibile, care pot fi administrate de personalul non-medical, acestea urmând s\ fie disponibile în urm\toarele s\pt\mâni, introduse conform standardelor în vigoare pe plan global”, a afirmat Alexandre de Juniac. Anul acesta va r\mâne ca o ran\ adânc\ pe pieptul industriei. „Din punct de vedere financiar, 2020 va fi cel mai prost an din istoria avia]iei”, a mai spus directorul general al IATA. „Comparativ, companiile aeriene din întreaga

În 2020 au r\mas la sol 485 avioane

lume au pierdut 31 de miliarde dolari în urma crizei financiare globale din 2008 [i 2009. Nu exist\ termen de compara]ie pentru dimensiunea acestei crize!”, a conchis acesta.

Peste 500 de aeronave de pasageri vor fi r\mas la sol la finele lui 2020 Pandemia COVID-19 a avut [i va continua s\ aib\ un impact semnificativ asupra companiilor aeriene din cauza restric]iilor de c\l\torie [i a sc\derii cererii în rândurile c\l\torilor. Mai multe companii aeriene au declarat faliment, unele dintre acestea încetându-[i opera]iunile, în timp ce altele au raportat reduceri istorice ale num\rului de zboruri, precum [i retragerea unor aeronave, cum ar fi un Boeing 747 sau Airbus A340. Cirium, lider global în date [i analize pentru ecosistemul de c\l\torii, a tras linie la începutul lunii octombrie [i a concluzionat c\ deja un num\r de semnificativ de companii aeriene comerciale au dat faliment în 2020.

Privite „din avion”, cele 43 de companii falimentare în 2020 nu spun prea mult în compara]ie cu cele 46 care au pus lac\t pe hangare în 2019 sau cu cele 56, închise în 2018. Dar acum situa]ia e diferit\: multe falimente se vor produce în al patrulea trimestru al anului [i în primul trimestru din 2021. Oficialii Cirium sunt convin[i c\ situa]ia va fi mai dramatic\ în ultimele luni ale anului în curs, când perspectivele sunt mai sumbre dup\ încheierea perioadei martie-august, când este generat\ cea mai mare parte a veniturilor. Mai mult, criza sanitar\ a lovit de aceast\ dat\ [i companiile mai mari. Din cele 43 de companii aeriene care au e[uat în 2020 pân\ în prezent, 20 dintre ele au operat cel pu]in 10 avioane, comparativ cu 12 în tot anul 2019 [i 10 în 2018, arat\ datele Cirium. {i mai mult: un num\r mai mare de aeronave a încetat s\ mai opereze în 2020, când au r\mas la sol 485 de avioane, comparativ cu 431 în 2019 [i 406 în 2018.

Cristian Pavel

ROBELO’S NEWS HORECA, PREVIZIUNI {I CERTITUDINI Horeca, industria ospitalit\]ii din România va pierde, dup\ ultimele previziuni lansate de speciali[ti, aproximativ 10% din loca]ii, respectiv peste 5.000 de unit\]i. Pierderile totale ar putea ajunge la un miliard de euro.

HoReCa, previziuni [i certitudini Horeca va pierde aproximativ 10% din loca]ii. A[a a declarat la începutul acestei veri, într-o conferin]\ de pres\, Pre[edintele Organiza]iei Patronale a Hotelurilor [i Restaurantelor din România (HORA), Daniel Mischie, iar C\lin Ile, pre[edintele Federa]iei din domeniu a apreciat, cu acea[i ocazie, c\ pierderile se vor cifra la un un miliard de euro. Pentru o sumar\ compara]ie, iat\ ce spune [i Agerpres, din nou/în continuare: „O pierdere foarte mare se poate înregistra, dac\ ne referim la num\rul de loca]ii care, practic/([i, teoretic, nota noastr\) nu se (mai) pot redeschide. Sunt mai bine de 5.000 de loca]ii la nivel na]ional în industria restaurantelor care nu vor mai putea redeschide, din aproape 45.000 de loca]ii, deci, aproximativ 10% din loca]ii”, a fost declara]ia, mai detaliat\, a domnului Daniel Mischie. Domnia sa a precizat c\, din punct de vedere financiar, industria restaurantelor pierde 400 de milioane de euro pe lun\, îns\ cea mai mare pierdere o reprezint\ resursa uman\ calificat\. „Din punct de vedere financiar în industria restaurantelor pierdem 400 de milioane de euro pe lun\, practic industria a pierdut un miliard de euro încas\ri. (...) Noi ne str\duim s\ p\str\m cât mai mult din colegii no[tri din industrie - dar cea mai mare pierdere e dat\ de fiecare om din aceast\ industrie pe care ne-am chinuit în ultimii ani s\-i calific\m [i pe care îi pierdem ast\zi", a subliniat pre[edintele HORA. Tot cu aceast\ ocazie Drago[ Petrescu, CEO City Grill, a opiniat c\ 2020 este un an de sacrificiu pentru ospitalitatea din România, îns\

cea mai mare provocare în acest moment este s\-i conving\ pe români s\ vin\ în restaurante. „Provocarea noastr\ este s\-i convingem pe români c\ este sigur s\ vin\ în restaurante [i din acest motiv prietenul meu cel mai bun este el (dezinfectantul n.r.). Este foarte important s\ transmitem românilor c\ vom face toate eforturile ca ei s\ se simt\ [i s\ fie în siguran]\ în restaurantele noastre. Business-ul este pe planul doi. Într-adev\r este un an de pierdere sau în cel mai bun caz de zero”, a spus Petrescu. De asemenea, fostul Pre[edintele al Asocia]iei Na]ionale a Agen]iilor de Turism (ANAT), Nicolae Demetriade, a sus]inut la acela[i eveniment c\ este o situa]ie extrem de grav\ [i la nivelul agen]iilor. „(...) în aceast\ perioad\ agen]iile de turism, cele organizatoare în special, au trebuit s\ î[i ]in\ personalul la munc\ pentru a gestiona toate anul\rile de rezerv\ri [i a face toate demersurile la companiile aeriene, la partenerii externi, la hoteluri, pentru anularea serviciilor. Estim\m c\ vor fi în jur de 40 -50 de milioane de euro bani pe care i-au rambursat agen]iile de turism pentru serviciile anulate”, a spus Demetriade. În România sunt în jur de 400.000 de angaja]i în industria turistic\, iar 12.000 sunt la nivelul celor 2.100 de agen]ii de turism existente. Un alt punct de vedere a fost exprimat întro conferin]\ de pres\ de Alian]a pentru Turism - APT, structur\ din care fac parte 18 organiza]ii patronal-profesionale din turismul românesc. În conferin]\ au fost exprimate puncte de vedere privitoare la industria ospitalit\]ii în pe

perioada de criz\ [i previziuni pentru a doua jum\tate a anului 2020. „În industria hotelier\, în lunile martie, aprilie, mai s-au pierdut circa 6 milioane de înnopt\ri, ceea ce echivaleaz\ cu circa 240 milioane de euro pierdu]i. Estim\rile noastre pentru acest an se cifreaz\ la pierderi de 60-65% fa]\ de anul trecut. Dac\ [tim c\ anul trecut cifra realizat\ a fost de 1,4 miliarde euro, ne d\m seama c\ anul acesta pierderile vor dep\[i 900 milioane de euro, deci în industria hotelier\ acestea se vor apropia de un miliard de euro”, a explicat domnul C\lin Ile. Acesta a afirmat c\ în perioada urm\toare dore[te ca statul s\ vin\, pe lâng\ m\surile dedicate for]ei de munc\ [i infuziei de capital, [i cu m\suri de stimulare a circula]iei turistice, care „s\ inspire încredere”. „Ce se a[teapt\ de la stat de acum încolo? În afar\ de faptul c\ în aceast\ perioad\ am lucrat mult pe aceste normative, pe m\surile de sprijin al for]ei de munc\ [i pe aceste m\suri de infuzie de capital pe care a[tept\m s\ le vedem odat\ reale [i s\ beneficiem de acele granturi [i de credit, a[tept\m m\suri de stimulare a circula]iei turistice, care s\ inspire încredere , respectiv o campanie de comunicare de genul <Turist în ]ara mea>, sau <Veni]i s\ vizita]i o Românie sigur\>. Trebuie s\ facem aceste campanii [i s\ stimul\m cererea [i s\ scoatem oamenii din aceast\ hibernare”, a precizat pre[edintele Federa]iei Industriei Hoteliere din România (FIHR). Ile a mai ad\ugat c\, din p\cate, IMM Invest nu rezolv\ explicit problema în industria HORECA, deoarece foarte mul]i din aceast\ industrie sunt nebancabili.

Drago[ Anastasiu, pre[edintele Camerei de Comer] [i Industrie Româno-Germane (AHK), a precizat c\ cea mai important\ m\sur\ pe care au cerut-o pentru aceast\ industrie este cea legat\ de modelul “Kurzarbeit”, care func]ioneaz\ de peste 100 de ani în Germania. „O m\sur\ pe care noi am cerut-o înc\ de la început [i care exist\ în Germania pentru astfel de momente de criz\ este o combina]ie între [omaj tehnic [i munc\, pentru c\ nu ne vom

putea reveni rapid, nu a[tept\m ca s\ dea lumea buluc [i munca nu va reveni sut\ la sut\ din prima secund\. În astfel de momente avem nevoie de m\suri extraordinar de flexibile, iar pe m\sur\ ce revine cererea s\ putem s\ d\m mai mult de munc\ angaja]ilor. În Germania, a[a ceva exist\ de 100 de ani [i se nume[te Kurzarbeit, adic\ munc\ scurt\ [i este un lucru pe care l-am cerut întotdeauna autorit\]ilor. Credem c\ m\surile flexibile în

astfel de momente sunt mai adecvate decât m\surile rigide”, a subliniat Anastasiu. Potrivit acestuia, cu sprijinul de 41,5% pentru salariile celor care revin din [omaj tehnic este o problem\ pentru agen]iile de turism, deoarece mul]i nu au fost în [omaj tehnic, pentru c\ au avut foarte mult de munc\. Este o m\sur\ binevenit\, dar s-ar dori o m\sur\ flexibil\, care s\ se mute odat\ cu munca, lun\ de lun\. Iar pentru noi ar fi mult mai bine.

HORA

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

În „Statul Bun\st\rii”, a[a cum l-a definit sociologul T. H. Marshall, ca o combina]ie de democra]ie, bun\stare [i capitalism, „masa bun\t\]ii” e oferit\ de un mediu privat s\n\tos, de cel care sus]ine bun\starea statului!

HORA invit\ la „Masa Bun\t\]ii” „Masa Bun\t\]ii” este o ini]iativ\ lansat\ de HORA, Organiza]ia Patronal\ a Hotelurilor [i Restaurantelor din România care aduce la un loc companii, angaja]i din industria ospitalit\]ii, personal medical din linia întâi [i categorii vulnerabile. Ini]iativa î[i propune s\ creeze un lan] al faptelor bune: companiile doneaz\ fonduri care sunt direc]ionate de c\tre HORA celor 16 restaurante partenere care vor preg\ti [i livra mese calde cadrelor medicale de la mai multe spitale din Bucure[ti, Deva, Bra[ov [i DrobetaTurnu Severin, precum [i persoanelor f\r\ ad\post din Sectorul 3. Industria ospitalit\]ii este una dintre industriile cele mai afectate de criza provocat\ de pandemia de COVID-19 – 25% dintre [omerii de ast\zi preg\teau [i serveau mese înainte de criz\. Cei care pân\ de curând obi[nuiau s\ preg\teasc\ mese sau s\-[i serveasc\ clien]ii în mod direct – chelneri, osp\tari, buc\tari, personalul din restaurante, manageri – trec prin momente dificile. În acela[i timp, personalul medical duce o lupt\ continu\ cu noul coronavirus în spitale [i pe ambulan]e, punându-[i în pericol via]a. {i categoriile vulnerabile sunt mai expuse în aceast\ perioad\. Printre acestea se num\r\ [i persoanele f\r\ ad\post, care se confrunt\ în fiecare zi cu lipsa hranei [i a unor condi]ii decente de igien\ [i trai. Pentru fiecare dintre ace[tia, reluarea activit\]ii, respectiv asigurarea unei mese calde reprezint\ un ajutor important. HORA a lansat o invita]ie deschis\ companiilor care doresc s\ ajute industria HoReCa, dar

[i pe cei care au nevoie de o mas\ cald\. Fondurile donate le vor oferi angaja]ilor din 16 restaurante din Bucure[ti, Deva, Bra[ov [i Drobeta-Turnu Severin oportunitatea de a-[i reîncepe activitatea [i de a g\ti mese gustoase, care vor ajunge la medicii [i cadrele medicale de la mai multe spitale din aceste ora[e, precum [i la persoanele f\r\ ad\post din Sectorul 3. Restaurantele partenere sunt membre HORA [i au fost selectate conform unor criterii stabilite de organiza]ie pentru a asigura cele mai bune condi]ii de preg\tire [i livrare a meselor. „Industria HoReCa [i oamenii care fac parte din aceasta se confrunt\ cu o situa]ie f\r\ precendent. Obiectivul nostru este de a ajuta un num\r cât mai mare de oameni din industria ospitalit\]ii, din domeniul medical, dar [i pe cei vulnerabili pentru care fiecare mas\ este o lupt\. Pentru a realiza acest lucru, trebuie s\ ar\t\m solidaritate, s\ lucr\m împreun\ ca o comunitate, s\ ne prindem în acest lan] al faptelor bune numit Masa Bun\t\]ii. Sper\m c\ ni se vor al\tura cât mai multe companii [i vom putea prinde cât mai multe fapte bune în acest lan]”, declar\ Daniel Mischie, pre[edinte HORA. Primul partener care s-a al\turat ini]iativei „Masa Bun\t\]ii” este Philip Morris România, care va mobiliza, de asemenea, comunitatea de utilizatori IQOS. Compania va dubla dona]iile f\cute de ace[tia. Proiectul „Masa Bun\t\]ii” s-a derulat, într-o prim\ etap\, pe perioada lunii mai, urmând s\ continue pe parcursul întregului an.

Despre HORA, Organiza]ia Patronal\ a Hotelurilor [i Restaurantelor din România HORA, Organiza]ia Patronal\ a Hotelurilor [i Restaurantelor din România, este autoritatea reprezentativ\ a industriei ospitalit\]ii române[ti, având misiunea de a sus]ine [i de a promova interesele [i valorile comune ale membrilor s\i, pe plan na]ional [i interna]ional. Organiza]ia num\r\ peste 100 de membri [i î[i

propune s\ redefineasc\ industria ospitalit\]ii române[ti. HORA sus]ine [i protejeaz\ interesele membrilor s\i în interac]iunea cu institu]iile statului, cu autorit\]ile locale, na]ionale [i interna]ionale de profil, ofer\ notorietate, vizibilitate, consultan]\ [i bune practici în interac]iunea cu entit\]i private sau ale statului.

Mihai G\l\]eanu Rabbit Media

ROBELO’S NEWS REPATRIOT TURISM România este o perl\ a turismului ce merit\ descoperit\. Dac\ fiecare om din diaspora ar atrage c\tre România un str\in pe an, am avea un surplus de 10 milioane de turi[ti.

RePatriot Turism România are un poten]ial turistic enorm, dar, din p\cate, mul]i ani, România a fost nedescoperit\ de turi[ti. Ast\zi, situa]ia se schimb\, iar comorile [i bog\]ia cultural\ a acestei ]\ri trezesc din ce în ce mai mult curiozitatea turi[tilor str\ini. De ani de zile vorbim despre marele poten]ial al turismului românesc, admir\m frumuse]ile naturale [i ne mir\m c\ nu ne atingem acest poten]ial [i avem mult prea pu]ini turi[ti str\ini în România.

Un proiect pornit din pasiune [i drag de ]ar\ adresat diasporei RePatriot Turism este o ini]iativ\ care î[i propune promovarea României ca destina]ie turistic\ pe pia]a interna]ional\ [i cre[terea turismului de incoming cu ajutorul românilor de pretutindeni. În paralel, contribuie la cre[terea [i activarea românilor din str\in\tate prin dezvoltarea unui proiect na]ional [i interna]ional, prin care s\ creeze o re]ea format\ din agen]iile de turism cu ac]ionariat românesc din str\in\tate [i din speciali[tii în turism din Diaspora, care s\ promoveze România.

la sat, spune Blaga. Îns\ ve[nicia pare c\ vrea s\ plece, iar magia sa î[i pierde scânteia cu 0.67% pe an: opt din zece români care pleac\ s\ munceasc\ în str\in\tate provin din mediul rural; popula]ia rezident\ a României scade în fiecare an cu 80.000 de persoane, echivalentul a 24 de comune (Conform INS România are în total 2861 de comune).

Nevoie Prin proiectul Antreprenore[ti, initia]iv\ conceput\ sub umbrela Summitului RBL [i ap\rut\ spontan ca idee în mai multe grupuri de lucru, organizatorii î[i propun s\ încapsuleze magia satului în „borcane” trainice. Lipsa unei culturi de management [i a spiritului antreprenorial din zona rural\ a f\cut ca atractivitatea satului s\ scad\. Educa]ia sc\zut\, lipsa de expertiz\ [i de empowerment ce caracterizeaz\ liderii formali [i informali, responsabili de sustenabilitate [i continuitate la nivel local, îngreuneaz\ ini]iativele locale [i/sau na]ionale care-[i propun schimb\ri în satele române[ti.

pie]e de desfacere, Training de lidership pentru tineri, Identificare obiective turistice din zon\ [i incluse într-un circuit turistic, Advocacy pentru a modifica pragul pus pentru tinerii fermieri pe programul PNDR. PARTENERI: GMP GROUP, FNTM, Funda]ia PACT, Romanian American Foundation, FNGAL, CRONO, CIVITAS, CERE, FAN Curier, MedLife, B-Team, CEC, Aquatica Experience, celelalte ini]iative RBLS16 ([coala de curaj, Meseria[ii etc.) [i alte proiecte RBL, precum Mentoria.

Evaluare Ca modalitate de monitorizare a evolu]iei, grupul de lucru î[i propune realizarea unui raport-concluzie la un an de proiect, care s\ cuprind\ pa[ii întreprin[i pentru selec]ia celor 10 comune, modalitatea de lucru cu acestea [i documentele ce au stat la baza transferului de know-how al\turi de o serie de concluzii ce pot contura evolu]ia viitoare a ini]iativei. Cite[te mai mult pe: repatriot.ro/antreprenoresti-adopta-un-sat-2

Obiective Obiective RePatriot Turism 2021 RePatriot Turism î[i propune conectarea agen]iilor de turism [i a antreprenorilor, pentru identificarea [i crearea produselor de turism române[ti [i promovarea acestora în Diaspora. Î[i propune crearea unei re]ele de minim 5 comunit\]i RePatriot Turism în cele mai reprezentative ora[e europene [i atragerea în România a 10.000 de turi[ti str\ini, pân\ în 2021.

Proiecte RBL (Romanian Business Leaders)

Antreprenore[ti - Adopt\ un Sat! Adopt\ un sat – pentru o Românie sustenabil\ de la firul ierbii!

Pe termen mediu „Antreprenore[ti – Adopt\ un Sat” î[i propune s\ construiasc\ strategii de dezvoltare viabile pentru 10 comune identificate. Un obiectiv la fel de important este [i dezvoltarea unui model scalabil al proiectului, care va putea fi replicat [i în alte comunit\]i de pe teritoriul României. Concret, urm\rim s\ produc\ rezultate palpabile [i replicabile în comunit\]ile rurale din România, prin transfer de know-how specific (fonduri europene, management, schimb de experien]\ etc.), mentorat pentru antreprenori [i administra]ie local\ [i prin identificarea poten]ialului local de dezvoltare economic\.

Direc]ii de ac]iune: Context Magia satului const\ în simplitatea natural\ a acestuia, iar evolu]ia sa armonioas\ s-a produs „ascultând” regulile nespuse ale p\mântului [i locuitorilor s\i. Ve[nicia s-a n\scut

Acces la programe online de educa]ie Consultan]\ juridic\ Finan]are Expertiz\ pe dezvoltarea planului de afacere, pe marketing etc, Promovarea exemplelor de succes Schimb de experien]\ între sate, Facilitare acces pe

repatriot.ro

Despre RePatriot #RePatriot este o comunitate constituit\ ca o platform\ de inspira]ie, consiliere [i informa]ie care î[i propune s\ faciliteze accesul românilor din str\in\tate la oportunit\]ile din ]ar\ [i care construie[te instrumente de sprijin, ofer\ consiliere, mentorat, educa]ie de afaceri, coalizeaz\ for]e institu]ionale importante al\turi de antreprenori, personalit\]i [i societatea civil\.

SUPERTEACH

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Care este profesorul vostru preferat? Ce anume l-a f\cut s\ r\mân\ întip\rit în mintea [i în sufletul vostru ani la rând? Dac\ a]i r\spuns la cele dou\ întreb\ri, ve]i în]elege de ce am decis s\ coagul\m energii pentru a lansa proiectul SuperTeach.

Ce este SuperTeach? Ce este SuperTeach? SuperTeach a fost creat pentru a stimula descoperirea [i dezvoltarea m\re]iei, a talentului [i poten]ialului în fiecare copil [i a plecat de la ideea de transformare a mediului educa]ional astfel încât acest scop s\ fie atins plecând chiar de la motorul care d\ via]\ acestui sistem: profesorii. Proiectul SuperTeach stimuleaz\ dorin]a profesorilor de a fi cei care ini]iaz\ [i construiesc aceast\ schimbare printrun proces în trei pa[i:

1. Conferin]ele SuperTeach – organizate în marile ora[e din ]ar\, cu durata de o zi. Aici, profesorii intr\ în contact cu antreprenori, oameni de business [i alte cadre di-

dactice care au aplicat cu succes metode inovatoare de predare [i de la care î[i pot lua doza necesar\ de inspira]ie.

de a deveni traineri pentru al]i profesori interesa]i de program. Programul de formare pentru profesori este complet GRATUIT.

2. Programul de formare Mentalitatea Deschis\ în Educa]ie (MDE)

3. Profesorii-formatori SuperTeach

– un program al Institutului Arbinger, lider mondial în schimbarea mentalit\]ilor, [i care, în premier\ mondial\, este implementat la nivelul unui sistem educa]ional na]ional. În România, este sus]inut de Institutul Dezvolt\rii Personale (IDP), fiind un curs certificat, în urma c\ruia profesorii participan]i vor ob]ine acreditare. Ulterior, ei pot parcurge [i modulul Formare de Formatori, care le ofer\ oportunitatea

– creeaz\ comunit\]i locale de profesori cu mentalitate deschis\, motiva]i [i pasiona]i de ceea ce fac, [i devin factor de schimbare pentru colegii lor [i pentru comunitatea în care tr\iesc. Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele care ne-au adus pe to]i la aceea[i mas\, cu aceea[i dorin]\: s\ coagul\m comunitatea profesorilor cu mentalitate deschis\ care transform\ în bine România secolului 21.

superteach.ro

Ini]iatorii SuperTeach!

Drago[ Anastasiu CEO Eurolines

Felix T\taru CEO GMP Group

Organizatorii SuperTeach sunt membri ai organiza]iilor in]iatoare:

Alexandru Ghi]\ Pre[edinte Grup Educativa

Cristina Gheorghe Pre[edinte IDP

ROBELO’S NEWS BRAND MINDS 2020 LIVE

Brand Minds 2020 Live Brand Minds Live 2020, un spa]iu al elitelor! În septembrie, în zilele de 25, 26 [i 27 a avut loc, exclusiv online, Brand Minds 2020 Live, The Business Summit, cel mai popular eveniment de business, leadership [i mentoring dedicat Europei Centrale [i de Est. Sunt un norocos, prin grija colaboratorilor mei de la Eurolines, cunoscu]i pentru preocuparea lor permanent\ pentru training-urile de dezvoltare personal\ [i de business, am intrat în posesia unui card pass ticket. Pe parcursul celor 3 zile de eveniment au „urcat” pe scena virtual\ 19 invita]i cunoscu]i în toat\ lumea, care au vorbit despre secretele succesului pe timp de criz\. Printre ace[tia se num\r\ jurnali[tii Malcom Gladwell [i Richard Quest, antreprenorul Gary Vaynerchuk, Brené Brown [i Michio Kaku. Nu pot s\ spun c\ m-a dat pe spate formula online, sunt obisnuit sa fac parte din spectacol, old school, chiar [i in calitate de spectator, s\ interactionez cu speaker-ul, s\-i simt vibra]ia, s\ m\ emo]ionez la orice cuvânt spus mai ap\sat, a[a cum ap\sa Robin Sharma pe pa[ii [i vorbele lui. Pentru un eveniment de talia Brand Minds, a c\rui activitate principal\ este vânzarea de strategii, secrete de business [i imagine, am fost pu]in dezam\git de, am curajul s\ spun, frivolitatea identit\]ii grafice [i video. M-am sim]it de parc\ eram „The Guy”, personajul din Spy Kids 3-D: Game Over, filmul science fiction de aventur\, american, din 2003. A[teptam, parc\, tot timpul s\ intervin\ familia Cortez, s\ m\ salveze, s\ scap de Toy Maker. De altfel, asem\n\rile 3D dintre cele dou\ produc]ii comerciale sunt evidente, comunicarea vizual\ este croit\, parc\, de aceeasi Toy Maker, marchandise american, iar unii dintre promotori p\reau personaje din cinematografia Hindi. Au fost [i situa]ii amuzante, o participant\ la una din sesiunile pe care le urm\ream s-a r\t\cit în cyberspace [i a cerut „Fabricantului de juc\rii” un cod de acces la eveniment. Toy Maker a r\spuns politicos, probabil cu un

zåmbet în col]ul gurii, [i a anun]at cursanta c\ tocmai discuta cu el pe chat. Deci, era logat\ :). Am mai remarcat background-ul personalizat pt fiecare speaker, unele p\reau a fi chiar sufrageriile personale, dar cu siguran]\ acest aspect a trecut de cenzura organizatorilor. Una peste alta, l\sând la o parte cårcoteala [i impresiile artistice personale, Brand Minds a venit în acest an cu o echip\ bine construit\, manageri de mari corpora]ii, care au în spate o valoroas\ experien]\ de business. Speakerii nu mi s-au p\rut întotdeauna conving\tori, dar cred c\ aici se potrive[te vorba popular\: F\ ce zice preotul, nu ce face! Dup\ audi]ie m-am sim]it realimentat, cliché, cu energie pozitiv\ [i acesta este cel mai mare cå[tig de pe urma particip\rii mele pasive la eveniment. Dar s\ o ascult\m pe Adriana Sohodoleanu, de la „biscuit.ro”, c\ le zice foarte bine, dar care men]ioneaz\, modest\, c\ expunerea ei e doar o opinie.

educa]ia ca mecanism de segregare, contribuind la fracturile sociale. Hm! Foarte interesant mi s-a parut discursul lui Malcolm Gladwell; a avut un inceput greoi, de parc\ nu era cea mai bun\ zi a lui, dar m-a captat pe parcurs. Despre ce a vorbit? Despre nevoia de storytelling atunci când ideea de business nu se potriveste cu paradigma dominant\ a epocii. O idee important\ în acest context – noi, cei de peste 35 ani, venim din societ\]i ierarhice, pe când în prezent se vorbe[te de societ\]i-re]ele. Think about that! Îmi place Gladwell înc\ de la prima lui carte, “The tipping point”, descoperit\ acum mul]i ani într-un aeroport, în str\in\tate. V\ aminti]i? Ah, vremurile când Amazon nu livra în România, iar achizi]ionarea drepturilor de autor, traducere [i publicare era un proces de durat\! Am scris atunci [i o mic\ recenzie încercând s\ îi conving pe colegii mei din Colliers s\ îl citeasc\ [i urm\reasc\.

Cum am gustat Brand Minds Live 2020 în pandemie (opinie)

Something old

Am tras draperiile [i am izgonit pisica în dormitor. Am setat conferin]a pe televizor, pixul [i foile pe canapea pe o carte de bucate tip coffee-table, ca suport. Meniul de coffeebreak a fost generos, un pain au chocolat, anemone [i alte bun\t\]i de la Pain Plaisir. Cum era, totu[i, cald [i aveam buget, am deschis [i o sticl\ de Cuvée Clémence. Am creat, cu alte cuvinte, un context propice urm\ririi de pe canapea a unei mega-conferin]e... care nu a putut fi accesata în primele ore. Noroc c\ o cunosc pe Anda de la Unicredit, care mi-a furnizat diferite linkuri [i parole cu care am tot jonglat.

O idee veche pe care nu o mai aud prea des: Martin Lindstrom – creativity is born out of boredom; un smartphone în mân\ înseamn\ lipsa unor timpi mor]i, elimin\, deci, posibilitatea ca mintea s\ î]i zburde singur\, obligat\ s\ creeze ceva din ce are.

Something useful to me, personally “Courage is what it takes to stand up and speak; courage is also what it takes to sit down and listen”, Winston Churchill Aduke Omofowokan citându-l pe Winston Churchill; dac\ vorbe[ti primul ceilal]i se vor concentra s\ valideze cele spuse de tine [i pierzi creativitatea.

Ce am luat de la Brand Minds: Something new

Something blue

Un alt mod de a vedea ceva vechi – Tara Westover (a carei carte, Educated, st\ pe noptier\ a[teptând din zi în zi s\ fie ridicat\) despre educa]ie ca privilegiu [i care devine parte din problem\, nu solu]ia pe care o vedem în ea;

L\sând la o parte frustrarea dat\ de problemele tehnice din prima zi, concluzia nu m\ satisface – nici eu nu m-am schimbat, nici discursurile motivationale, ba uneori nici speaker-ii.

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

“Courage is what it takes to stand up and speak; courage is also what it takes to sit down and listen” Winston Churchill

The Business Summit Despre Blue Ocean strategy am auzit când înc\ eram în corpora]ie, cred c\ prin 2008? E fain\ opozi]ia teoriei structuraliste care spune c\ structures shapes strategy/ growth happens exogenously cu teoria restructuralist\ în care micro-actorii pot schimba condi]iile [i deci strategy shapes structure. Dar cum conceptul este pe pia]\ de peste un deceniu mi-ar fi pl\cut s\ îmi spun\ de ce Cirque de Soleil, unul din exemplele lor din carte, nu a putut evita falimentul declarat de curând! Nici axa Timp-Importan]\, util\ de altfel, nu este nou\; nu a fost prezentat\ ca nou\; [i poate este nou\ pentru noua genera]ie. Dar… atât? Growth ambassadors, world changers sunt de toate vârstele. {i unsprezece ani mai târziu nu aflu mai nimic nou? Dac\ nu mi-a[ [ti locul, z\u c\ a[ fi tentat\ s\ cred c\ le [tiu pe toate, I’ve seen it all, know it all, etc etc.

În loc de concluzie Nu rezonez nici acum nici cu forma, nici cu fondul. Nu apreciez acum mai mult ca atunci energia debordant\, bleached smiles, optimismul fortat, I love you-urile umede [i îmb\rb\t\rile g\unoase. Or fi diferen]e culturale. Mi se pare normal [i banal c\ [i ei, speakerii momentului, au momente de meltdown, sunt tri[ti când î[i pierd banii, partenerul sau drumul. Sunt oameni. E logic c\ li se întâmpl\ [i lor, [i sub staniolul cel mai str\lucitor ciocolata poate fi topit\. Eu una m\ simt jignit\ când vine cineva s\-mi zic\ „[i eu sunt om, I bleed, I cry, I scream”; genul acesta de pozi]ionare implic\ pre-a[ezarea lui/ ei pe un piedestal la a c\rui construc]ie eu nu am participat [i în care îmi vine s\ dau cu barosul. Am plecat din corpora]ie în 2009; am avut acolo acces la traininguri serioase, pe bani grei, ]inute de vedete interna]ionale ale momentului. C\ eram prea tineri, c\ eram prea superficiali sau prea b\[c\lio[i nu [tiu, îns\ followup-ul ar\ta la acel moment c\ mul]i dintre noi nu-[i însu[eau noile obiceiuri, mantre, teorii, formule, instrumente, mecanisme [i mind-set-

uri. {i nu ]inea de implicare, de seriozitate [i motiva]ie, ci de diferen]e culturale; în]eleg de la prieteni corporati[ti c\ [i acum exist\ oameni ca mine atunci. Nici ei, speaker-ii nu s-au schimbat; da, poate îi cheam\ altfel, zâmbesc mai mult [i clar mai alb, dar spun acelea[i lucruri. Sigur, se spune c\ toat\ literatura este construit\ pe vreo zece teme majore [i tot ce se scrie este o varia]ie, o broderie, un alt unghi al unei teme vechi de când lumea. A[a o fi [i în motivational speaking, dar când analiza SWOT devine Rose Rose Thorn Bud e ca [i cum m\nânc sarmale reinterpretate la o nunt\ în Focsani. Sunt sarmale! Tripticul I will let go of/ be grateful for/ focus on este un obicei simplu de cura]enie mental\ la final sau început de zi; îl practic de ceva vreme c\ci este unul din acele lucruri simple, de bun sim], care î]i vin în minte când practici o minim\ introspec]ie. Nick Vujici a fost de bun sim], cu emo]ie, nimic nou doar c\ da, e bine s\ le auzi spuse [i de al]ii, nu doar de mama!

Ca micro-tiny-insignificant actor pe pia]\, pare c\ nu am pierdut nimic în ace[ti unsprezece ani în care normal c\ m-am mai întrebat din când în când ce s-a mai inventat pe aceast\ pia]\ a c\rei component\ de discurs motiva]ional a fost evaluat\ în SUA în 2019 la 1,9 miliarde dolari. What a waste of FMO! Datorit\ dificult\]ilor tehnice va trebui s\ rev\d câ]iva dintre speakeri, de aceea nu îi acopar aici pe to]i. Voi relua Nicholas Nassim Taleb, Mark Manson [i mai ales Michio Kaku (fizician [i futurolog care cred c\ va aduce ceva complet nou, cel pu]in pentru mine). {i a[tept s\ mai scrie Gladwell o carte, iar pân\ atunci m\ delectez cu podcastul lui – Revisionist history.

Adriana Sohodoleanu www.biscuit.ro

ROBELO’S LIST RON KAUFMAN „Vânz\rile în cre[tere, profiturile mari sau recunoa[terea personal\ nu sunt scopuri ru[inoase sau blamabile. Îns\ perspectiva modului prin care pot fi ob]inute trebuie s\ fie schimbat\.

Arhitectura de Management Cu origini române[ti nu foarte îndep\rtate, Ron Kaufman este o autoritate mondial\ în domeniul serviciilor superioare. Inspirat de bunica sa, care visase de mult\ vreme la o lume în care to]i oamenii sunt educa]i [i inspira]i s\ exceleze în serviciile

oferite celorlal]i, serviciile au devenit practic religia lui Ron Kaufman. acesta consider\ c\ cea mai bun\ cale de a ob]ine ceea ce vrei în via]\ este aceea de a-i ajuta pe al]ii s\ primeasc\ ceea ce vor. Înc\ de la prima [i pân\ la ultima suflare,

„Nu [tiu care va fi destinul vostru, dar un lucru mi-e limpede: singurii dintre voi care vor fi cu adev\rat ferici]i sunt cei care au c\utat [i au g\sit o cale de a servi”. Albert Schweitzer Laureat al Premiului Nobel

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

A crea valoare, a asigura servicii superioare care surprind reprezint\ un diferen]iator puternic pe pia]\ [i un motor pentru cre[tere [i dezvoltare. Dac\ vrei mai mult, trebuie s\ oferi mai mult” Ron Kaufman

cu to]ii beneficiem de servicii [i le furniz\m (atât în rela]iile familiale, cât [i în cele colegiale) pentru c\ sunt parte integrant\ a ceea ce numim supravie]ure. Prin urmare, suntem cu to]ii membrii unei culturi globale a serviciilor [i ar trebui s\ fim preocupa]i de pr\pastia

adânc\ dintre volumul mare [i calitatea sc\zut\ a serviciilor cu care avem de-a face. Conform Cercet\rii Na]ionale despre Cultura Organiza]iilor, realizat\ de c\tre Human Synergistics România, stilul de conducere al managementului companiilor din ]ar\ pro-

„O carte care ar trebui s\ fie lectur\ obligatorie la [coal\. O carte care poate schimba oameni, companii sau chiar o ]ar\ întreag\. O carte care mie mi-a l\rgit orizontul [i mi-a schimbat mentalitatea”. Drago[ Anastasiu Pre[edinte Eurolines Group

• Plusuri Posedând o bun\ în]elegere a psihologiei umane, Ron Kaufman creeaz\ o carte atractiv\ atât la nivelul teoriei con]inute cât [i prin prisma pove[tilor de succes prezentate.

• Recomandari În special celor ce activeaz\ în domeniul serviciilor [i doresc o îmbun\t\]ire a rela]iilor cu clien]ii, dar [i celor interesa]i de modul în care a oferi ceva de valoare, creeaz\ valoare chiar [i celui care ofer\.

duce o cultur\ defensiv\, care inhib\ ini]iativa, creativitatea [i orientarea spre colaborare [i clien]i - ceea ce demonstreaz\ cât de vital\ este luarea unor m\suri pentru a declan[a o schimbare. Asistând în mod direct la impactul pe care serviciile superioare le pot avea, Ron Kaufman a strâns observa]ii esen]iale, interviuri, practici exemplare [i strategii de la liderii care au înregistrat cel mai mare succes la nivel mondial, pentru a întocmi [i dezv\lui în aceast\ carte cele cinci elemente-cheie ale arhitecturii serviciilor superioare. Cititorii vor afla din paginile ei care este adev\rata defini]ie a serviciilor, ce înseamn\ s\ creezi o cultur\ a serviciilor, care sunt beneficiile [i, mai ales, ce ac]iuni trebuie întreprinse. „Cultura serviciilor superioare” se diferen]iaz\ prin faptul c\ pune accent pe valoare, nu pe pre]. De asemenea, evit\ concep]ia c\ serviciile sunt servile, o interpretare gre[it\ care se dovede[te a fi contraproductiv\ din punct de vedere opera]ional, economic [i emo]ional. Un lider cu experien]\ va [ti c\ atunci când vrea s\ construiasc\ o cultur\ de servicii superioare, cel mai bine este s\ înceap\ din interior, cu proprii angaja]i. Dac\ ace[tia sunt satisf\cu]i, la rândul lor vor oferi servicii de calitate. Iar serviciile superioare sunt acelea care întrec cu mult a[tept\rile, care se bazeaz\ pe încredere [i fidelitate, ]inând cont de sugestile clien]ilor (luând critica drept o oportunitate de perfec]ionare) [i apelând la aprecieri/recompense (care sunt un accelerator al performan]ei umane) pentru munca prestat\ de angaja]i. „Companiile au transformat un concept simplu, uman într-un cli[eu catastrofal. Neglijeaz\ faptul c\ adev\ratele servicii deriv\ nu din cereri sau statistici, ci din dorin]a uman\ de a avea grij\ de cei de lâng\ noi”. Ron Kaufman

Elena Potocean www.bookblog.ro

WE RECOMMEND

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

We Recommend

92. }intirimul Vesel 96. 11 motive pentru a vizita Oradea în acest an! 100. Ce mânc\m, ce bem? Sear\ ruseasc\ 102. Pe malul Dun\rii, la Portul Cultural Cetate 104. {imon, {irnea, M\gura 107. Conacul Bellu din Urla]i 108. Cele mai frumoase drumuri din România la 7000 de ture 112. Shopping în capitala Ardealului

WE RECOMMEND CIMITIRUL VESEL, S|PÂN}A Cimitirul Vesel din S\pân]a î]i aminte[te c\ moartea nu este sfâr[itul. Oamenii de la ]ar\ o accept\ cu naturale]e, iar crucile în]esate cu epitafurile lui Stan Iona Patra[ au reu[it s\ fac\ haz de necaz cu un succes uluitor, care a adus faim\ locului [i a atras turi[ti cu zecile de mii.

}intirimul Vesel La ]intirimul din S\pân]a moartea e luat\ peste picior

At the graveyard of S\pân]a we pull death's leg.

Cimitirul Vesel se afl\ în Maramure[, în localitatea S\pân]a, un sat devenit celebru datorit\ monumentului valoros care î[i are s\la[ul aici. În acest loc, nu [tii ce s\ faci, s\ razi sau s\ plângi... Cel mai probabil, vei ajunge s\ te întrebi cum de i-a venit ideea unui om s\ sfideze negura mor]ii prin epitafuri hazlii scrise pe fiecare cruce a celor care î[i duc somnul de veci. Numele „comediantului” este Stan Ioan

Patra[, poet, artizan [i sculptor, care din 1935 pân\ în 1977, când a p\[it spre ve[nicie, a reu[it s\ î[i pun\ amprenta pe sute de cruci. Munca a continuat-o ucenicul s\u Dumitru Pop Tincu, iar azi aici exist\ 800 de cruci din stejar uscat, sculptate cu o m\iestrie apreciat\ de foarte mul]i cunosc\tori în domeniu. „Albastrul de S\pân]a” este culoarea care domin\ cimitirul. Epitafurile semnate în josul

crucii con]in versuri simple, foarte vesele, scrise în mod satiric, cu dest\inuiri din via]a celui care a trecut în nefiin]\. Triste]ea nu apare în niciun vers, poate doar o und\ de melancolie [i lirism. La fel ca soarta, care nu de pu]ine ori este ironic\ [i capricioas\. De aici [i fascina]ia turi[tilor fa]\ de modul în care localnicii au ales s\-[i marcheze trecerea în lumea de dincolo.

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

The Merry Cemetery in S\pân]a is a reminder that death is not the end. People in the country side accept it naturally, and the crosses filled with the epitaphs signed by Stan Iona Patra[ managed to mock sadness with amazing success which brought fame to the place that attracted thousands of tourists.

Casa memorial\ Stan Ioan P\tra[ devenit acum muzeu memorial ce expune numeroase sculpturi în basorelief, pictate în acela[i stil pestri]. Este alc\tuit din trei înc\peri cu prisp\ prev\zute cu arcade.

Piatra S\pân]ei este un obiectiv turistic situat pe râul S\pân]a. Aceast\ ap\ izvor\[te de sub vârful Rotundu, un munte cu o altitudine de 1.500 de metri.

Cascada {ipot s-a format pe pârâul Nadosa, un afluent al râului S\pân]a, în sectorul de defileu. Aceasta ofer\ o c\dere se ap\ spectaculoas\, iar peisajul spectaculos este completat de lacul pe care îl formeaz\. Cei care doresc s\ ajung\ aici pot merge cu ma[ina dinspre S\pân]a, sau pe jos de la Pasul Hunta.

The Merry Cemetery is located in Maramure[, in the village S\pân]a, which became famous due to the valuable monument located here. In this place, once can't tell whether he should laugh or cry... Most likely, you'll end up wondering how the man came to the idea of defying death with funny epitaphs written on every cross where the dead sleep eternally. The name of the “comedian” is Stan Ioan Patra[, poet, craftsman and sculptor who, from 1935 until 1977, when he passed away, managed to leave his mark on hundreds of crosses. His work was continued by his apprentice, Dumitru Pop Tincu, and today here we may find 800 dry oak crosses, sculpted with a mastery appreciated by many experts. The “S\pân]a Blue” is the dominant

colour in the cemetery. The epitaphs sighed on the lower part of the cross are made of simple, merry verses, written in a satirical style, with details from the life of the person who just passed away. Sadness is nowhere present, only a slight touch of melancholy and lyricism. Just as is fate, often ironic and capricious. This is the source of fascination for the tourists at the way in which the locals chose to mark their passage from life to death.

The Memorial House Stan Ioan P\tra[ now turned into a memorial museum exhibiting many sculptures in basso-relievo, painted in the same colourful style. It is made up of three rooms with a porch with arches.

WE RECOMMEND CIMITIRUL VESEL, S|PÂN}A La Cimitirul Vesel din S\pân]a mergi s\ faci haz de necaz!

At the Merry Cemetery in S\pân]a They Make Fun at Sadness

Cascada Cov\tari este deosebit de frumoas\, iar apele sale involburate sunt admirate de turi[ti mai ales vara. Este o cascad\ cu o c\dere de 20 de metri ce s-a format în sectorul de defileu a râului S\pân]a. Accesul la cascada se face din satul S\pân]a, dinspre Cheile T\tarului sau dinspre Cabana Agris, situat\ într-o zon\ verde cu poieni mari [i priveli[ti spre Ucraina [i Sighet.

M\n\stirea S\pân]a-Peri este situat\ pe malul râului Tisa, în apropierea grani]ei cu Ucraina. Aceasta a fost construit\ dup\ ce, în anul 1761, vechea m\n\stire Peri a fost distrus\ de trupele generalului Bukow din Austria. Lucr\rile de reconstruc]ie au fost demarate în anul 1996 [i finalizate în anul 2004. Hramul acestei m\n\striri este „Mihail [i Gavril”, iar arhitectura este specific\ locuin]elor din lemn maramure[ene.

Cu ce ajungi în Maramure[? Unul dintre cele mai potrivite mijloace de transport pe timp de pandemie este

ma[ina personal\ sau o ma[in\ închiriat\. Ai la îndemân\ [i alte mijloace de transport cum ar fi trenul pån\ la Baia Mare sau Cluj, iar de acolo mai departe curse locale maxi-taxi sau autobuze care te vor l\sa în localitatea S\pân]a, dar aten]ie la distan]are!

The Stone S\pân]a is a tourist attraction located on the S\pân]a River. This water flows from the Rotundu Peak, a mountain with an altitude of 1.500 metres.

Sipot Waterfall Ce m\nânci în S\pân]a [i unde te cazezi? Interesant la S\pân]a e c\ Cimitirul vesel se afl\ în mijlocul satului, nu la margine, a[a cum sunt plasate de obicei locurile de veci. În sat exist\ foarte multe pensiuni, unde turi[tii se pot caza la pre]uri modice. O camer\ cost\ între 60 [i 90 de lei. Cu mâncarea tradi]ional\ maramure[ean\ po]i fi sigur c\ vei avea parte de o mas\ îmbel[ugat\. M\nânci cât po]i duce… Cele mai c\utate sunt brânzeturile, produsele preparate din lapte de vac\ sau oaie. Carnea de porc fript\ la cuptor cu m\m\lig\ sau col]una[ii cu brânz\ [i magiun sunt specialit\]i hand-made. Horinca [i rachiul din prune [i miere de albine, sunt b\uturi foarte c\utate de turi[ti.

formed on the Nadosa stream, an affluent of the S\pân]a River, in the canyon sector. It provides a spectacular fall of water, and the extremely beautiful landscape and the lake it forms. The ones wishing to get here can drive to S\pân]a, or walk from Pasul Hunta.

Cov\tari Waterfall is very beautiful, and it rapid waters are admired by tourists especially in summer. It is a waterfall with a fall of 20 metres that was formed in the canyon sector of the S_pân_a River. The access to the waterfall is made from S\pân]a village, from Tatarului channel from Agris Cabin, located in a green area with large meadows and sights over Ukraine and Sighet.

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

S\pân]a-Peri Monastery is located on the bank of Tisa River, close to the Ukrainian border. It was build after the old Peri Monastery was destroyed in 1761 by the troupes of General Bukow from Austria. The works of reconstructions were initiated in 1966 and were completed in 2004. The Saint Patrons of this Monastery are “Michael and Gabriel”, and the architecture is specific to the wooden houses in Maramure[.

How to get to Maramure[ area? One of the handiest means of transportation if the train. You can travel from the capital or other large cities in Romania to Baia Mare or Cluj, and from there by buses taking you to S\pân]a. Driving is another option, and if you want to get there fast, the plane is the perfect choice, Blue Air, taking into account that the closest airport is in Sibiu.

Where to eat and where to stay in Sapanta? It is interesting in S\pân]a that the Merry Cemetery is located in the centre of the village, and not on the outskirts, as graveyards are regularly placed. In the village there are many hostels where tourists can stay at reasonable prices. The fare for a double room is between 60 and 90 lei. With the traditional food from Maramure[ you can be certain that you'll get a plentiful meal. You can eat all you can... The most popular are dairy products, made out of cow or sheep milk, mostly produced in May. Roast port with polenta or cheese and jam rolls are home-made specialities with which local housewives delight everyone. Horinca, the raki made out of plums and honey is a drink highly appreciated and wanted by tourists.

M\d\lina R\corean

WE RECOMMEND ORADEA

Oradea se remarc\ prin stilul s\u arhitectural aparte, cu obiective turistice [i atrac]ii unice. Merit\ un weekend în acest ora[ perceput pe nedrept mai degrab\ ca o destina]ie de tranzit, dat\ fiind amplasarea în apropierea grani]ei de vest. Iat\ selec]ia noastr\ de 11 motive pentru a vizita Oradea în acest an [i nu numai.

1. Una dintre cele mai sigure destina]ii din Europa Recent, Oradea a fost desemnat\ drept una dintre destina]iile europene cele mai sigure din Europa, pe fondul pandemiei COVID-19. Oradea e pe lista Europeanbestdestination.com în compania unor destina]ii europene consacrate precum Corfu, Madeira sau Algarve. Din România, pe lista Safest destination to visit au mai fost introduse Cluj-Napoca [i Sibiu. A[adar, Oradea are [anse s\ devin\ o destina]ie turistic\ de neratat din România, nu doar din vestul ]\rii. {i chiar merit\!

2. Atmosfera relaxat\, dar plin\ de energie Am reg\sit Oradea dup\ mul]i ani cu aceea[i atmosfer\ relaxat\, de ora[ tihnit [i primitor. Lini[tita Oradea e plin\ de energie atunci când trebuie, are mereu un [armant aer [treng\resc. Nu e de mirare, doar e centru universitar! Te po]i plimba pe bulevarde [i alei pietonale pline de terase [i restaurante, te po]i pierde pe aleile umbrite ale parcurilor mari [i mici. Po]i s\ stai lini[tit pe o banc\ pe malul Cri[ului Repede, ascultând susurul apei [i strig\tul pesc\ru[ilor care planeaz\ peste cl\dirile în culori vesele, cu o arhitectur\ deosebit\.

3. Un ora[ verde Oradea se l\uda, acum câ]iva ani, c\ este cel mai verde ora[ din România. Nu [tiu cât de mult s-au schimbat datele statistice, dar pot s\ spun c\ ora[ul are multe parcuri umbroase, bine între]inute. S\ te pierzi pe aleile umbroase, pline de trandafiri [i flori înmiresmate, nu e ceva de ratat!

11 motive pentru a vizita 11 motive pentru a vizita Oradea, burg pe care-l vei adora odat\ ce i-ai trecut pragul. Elegant\ [i lini[tit\, Oradea te a[teapt\ plin\ de culoare [i savoare,

4. G\se[ti cazare pentru toate buzunarele De la pensiuni la hoteluri de lux, inclusiv mari branduri interna]ionale, în Oradea g\se[ti cazare pentru toate bugetele. Pre]urile sunt pe m\sura cererii, adic\ nu foarte mari, comparativ cu alte destina]ii urbane din vestul ]\rii.

5. B\ile Felix, la 9 km distan]\ Vestita sta]une, celebr\ pentru apele sale sale termale t\m\duitoare, se afl\ la doar 9 kilometri distan]\. Datorit\ climatului s\u blând, sta]iunea este potrivit\ pentu sejururi tot timpul anului. Cei cu afec]iuni reumatismale [i neurologice cunosc puterea vindec\toare a apelor termale de la Felix.

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Oradea în acest an! cu bulevarde pietonale [i parcuri umbroase unde ai toate [ansele s\ NU te pierzi în mul]ime. C\ci da, Oradea nu este un ora[ turistic aglomerat, deocamdat\.

Dac\ te ademene[te relaxarea la centrele Spa sau distrac]ia la parcurile acvatice, Sta]iunea B\ile Felix are ce s\-]i ofere. Din plin! Temperatura apei la izvoarele din Felix e cuprins\ între 40-49˚C. Aceasta [i concentra]ia de s\ruri cu pu]in peste 1g la litru ofer\ apelor propriet\]i miraculoase pentru cele mai multe afec]iuni ale aparatului locomotor, fiind

încadrate în categoria apelor oligominerale. Apa termal\ de aici este atât de pur\, încât poate fi consumat\ f\r\ probleme, e potabil\! Rezerva]ia lacul cu nuferi. Dac\ ajungi în B\ile Felix în iunie-iulie, vei putea admira Lacul cu nuferi în plin\ floare. Frumo[ii lotu[i roz [i nuferii care cresc în bazinele cu ape termale înfloresc tot timpul anului, dar în primele dou\

luni de var\ se dau într-un adev\rat spectacol de ging\[ie [i frumuse]e. În acest microclimat unic în Europa cresc specii rare precum Nuf\rul alb (Nymphaea Alba), Lotusul Sacru (Nelumbo Nucifera), Nuf\rul termal (Nymphaea lotus var. Thermalis) [i Chiparosul de Balt\ (Taxodium distichum).

WE RECOMMEND ORADEA

6. B\ile 1 mai B\ile 1 mai au r\mas în umbra surorii mai mari, vecina Felix. Aici se afl\ cel mai mare [trand cu ap\ termal\ din zon\. Venus are 14 bazine cu ap\ termal\, din care unul e olimpic, unul are trambuline. Dou\ sunt dedicate copiilor. Exist\ [i celebrul [trand cu Valuri, situat in apropierea Rezerva]iei Naturale Pârâul Pe]a.

exterioare ale cet\]ii. În cele cinci col]uri s-a amplasat câte un turn. Palatul Princiar, construit dup\ planurile unui arhitect genovez, a fost finalizat în anul 1650, în stil renascentist târziu. Cetatea era ap\rat\ [i de un [an] de 4 m [i 50 m l\]ime. {an]ul era umplut cu ap\ termal\ din Pârâul Pe]a [i cu ap\ rece din Cri[ul Repede, împiedicându-se astfel înghe]area apei [i cucerirea Cet\]ii pe timp de iarn\.

9. E potrivit\ pentru familiile cu copii Complexul Wellness Termal Aquapark Nymphaea Oradea, cea mai mare investi]ie public\ de acest gen din România, este doar un prim exemplu de tenta]ii irezistibile pentru cei mici. {i pentru p\rin]i, desigur. Amplasat pe malul drept al Cri[ului Repede, Aquapark Nymphaea are o suprafa]\ de [apte hectare, cu

7. Arhitectura Art Nouveau Când te plimbi prin Oradea, mai ales în centrul istoric, te suprind frumuse]ea [i elegan]a cl\dirlor. Fie c\ sunt palate, hoteluri, institu]ii de cultur\, l\ca[e de cult sau locuin]e, pare c\ toate cl\dirile din zona istoric\ a Oradei au participat la un concurs de frumuse]e. Î]i atrag privirea [i câ[tig\ admira]ia, f\r\ dubii.

8. Istoria sa veche de peste nou\ secole Una dintre pu]inele cet\]i bastionare din România, Cetatea Oradea a fost construit\ în timpul regelui maghiar Ladislau I al Ungariei (1077-1095). Prima construc]ie, o biseric\ cu hramul Sfintei Fecioare Maria, a fost ridicat\ la sfâr[itul sec. al XI-lea, pe o insul\ format\ între bra]ele Cri[ului Repede [i pârâului Pe]a. Regele Ladislau obi[nuia s\ vin\ la vân\toare aici. În anul 1619, principele transilv\nean Gabriel Bethlen începe construirea, în incinta cet\]ii, a unui palat cu pere]ii paraleli cu zidurile

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

5.000 mp de luciu de ap\. Bazine acoperite, 10 topogane interioare [i exterioare, bazine de înot [i relaxare, saune fac din Nymphaea o atrac]ie de neocolit.

10. Un ora[ romantic Oradea are de toate, dup\ cum sper c\ vam convins. Dar are [i un “touch” al ei romantic, lini[tit, seduc\tor. Apusurile cap\t\ nuan]e aurii [i î]i dau un sentiment de fericire. Parc\ apusurile sunt mai frumoase [i interesante în Pia]a Unirii [i pe Dealul Ciuperc\, dou\ obiective de neratat în Oradea.

11. Este un ora[ ca afar\ Da, to]i ne dorim a[a ceva în România, dar poate nu [tim c\ el exist\. Oradea este invidiat\ de alte ora[e din vestul ]\rii pentru avântul industriei auto [i pentru c\ lucrurile au prins contur [i merg în bine. Viziteaz-o [i vei vedea!

Viziteaz\ [i Complexul Baroc [i Catedrala Romano-Catolic\ Acest ansamblu, edificat în secolul al XVIIIlea, este impresionant prin dimensiuni [i arhitectur\ în special. Bazilica Romano-Catolic\ este cea mai mare biseric\ baroc\ din ]ar\ [i, desigur, una dintre cele mai frumoase. Palatul Baroc, fostul Palat al Episcopiei RomanoCatolice (1762-1777) are 100 de camere [i 365 de ferestre câte una pentru fiecare zi a anului. Peste drum, se afl\ {irul Canonicilor, un complex arhitectural format din 10 cl\diri în[iruite. Are 57 de arcade care formeaz\ un coridor lung de peste 250 de metri care une[te cladirile.

Merit\ s\ vezi Centrul Istoric Cetatea medieval\ Denumit\ mai întâi Varad, cetatea ap\rat\ de cinci bastioane ascunde între ziduri dou\ palate (gotic [i renascentist) [i o Biseric\ Romano-Catolic\. Recent renovat\, Cetatea Medieval\ a Oradei g\zduie[te toate manifest\rile importante din ora[. Cetatea a fost construit\ în timpul domniei regelui maghiar Ladislau I (1077-1095), pe malul Cri[ului Repede.

Pia]a Unirii Pia]a Unirii este un reper de neocolit al urbei, mai ales c\ este flancat\ de superbele cl\diri în stil Art-Nouveau care au f\cut Oradea celebr\. Se disting Palatul Vulturul Negru, Biserica cu Lun\ [i Turnul Prim\riei, cu priveli[tea ei deosebit\ de la în\]ime. Biserica cu Lun\ are un mecanism unic în Europa în turnul s\u, care se imit\ mi[carea de rota]ie a Lunii în jurul P\mântului. Î]i arat\ astfel, prin rotirea sa, care este faza de la momentul vizitei.

Dealul Ciuperc\ Are Oradea [i o mare parte din împrejurimile ei la picioare. Aici, la în\l]ime, probabil c\ te va uimi frumuse]ea apusului, care obi[nuie[te s\ îmbrace Oradea în cele mai calde nuan]e de auriu [i argintiu.

B\ile Felix Puterea apelor sale termale râmâne la aceea[i intensitate indiferent de anotimp, ca de altfel [i temperatura izvoarelor. Bazinele cu ape termale [i Lacul cu nuferi sunt atrac]iile de necontest ale acestei sta]iuni, f\r\ a aminti de centrele SPA [i de parcurile acvatice.

Carmen Neac[u www.consilierturism.ro

100 WE RECOMMEND SEAR| RUSEASC|

Ce mânc\m, ce bem? Sear\ ruseasc\ În perspectiva s\rb\torilor de iarn\ care acum, dup\ ce a trecut aceast\ var\ torid\, nu mai par atåt de îndep\rtate, ne putem permite întreb\ri: Ce månc\m [i ce bem de s\rb\tori? Ce cump\r\m? Ce se armonizeaz\ cu seara de Cr\ciun/sau Ajun? Sau cu seara de Revelion? Cele dou\ s\rb\tori ar trebui tratate diferirt pentru c\ sunt dou\ seri foarte diferite.

Cr\ciunul Cr\ciunul este o s\rb\toare str\mo[easc\, tradi]ional\. Ea vine, ca s\ folosesc un cli[eu, din „negura vremurilor”. Este o s\rb\toare cre[tin\. Are echivalentul clasicismului, dac\ nu chiar a gothicului. Pân\ acum vreo patru sute de ani, era, de fapt, singura s\rb\toare care se aniversa. Anul Nou se considera a fi chiar Cr\ciunul. Întreg Evul Mediu a celebrat doar o astfel de

s\rb\toare. De altfel, în 1940, Thailanda mai celebra înc\ Anul Nou de Cr\ciun... Revelionul a fost „upgradat” ca s\rb\toare doar cu o octav\/opt zile, fa]\ de Cr\ciun. Pe de alt\ parte, de Cr\ciun – S\rb\toarea Na[terii Domnului –, avem privilegiul de a ne ospe]ii trei zile la rând, asta dac\ nu ad\ug\m masa îmbel[ugat\ a serii de Ajun, când se [i strecoar\, lâng\ pom, minunatele daruri – [i se spun colindele. Apoi, este masa tradi]ional\ de Cr\ciun, mai cu seam\ prânzul primei zile. Dar nu e de lep\dat nici cea de-a treia zi a Cr\ciunului, Sfântul {tefan.

Desigur, Revelionul are leg\tur\ [i cu prima zi a anului, „exorcist\”, s\rb\torirea zilei Sfântului Vasile, care ne trebuie tuturor pentru c\, pân\ la urm\, to]i trebuie s\ ne „începem anul cu bine”. Revelionul are iz de s\rb\toare fran]uzeasc\/sau „fran]uzit\”. De altfel, de acolo ni se [i trage cuvântul: Reveillon înseamn\ Marea Trezire sau, aten]ie, Osp\]ul de la Miezul Nop]ii. Atunci când se fac toate ur\rile de bine. În Occident, în Fran]a bun\oar\, mult\ lume s\rb\tore[te orele dou\sprezece din miezul nop]ii, iar apoi se retrage, iar s\rb\toarea se încheie cu o [ampanie spumoas\.

Revelionul Revelionul este o s\rb\toare p\gån\, modern\, ba chiar postmodern\. În istoria recent\, acum o sut\ sau o sut\ cincizeci de ani, românii nu s\rb\toreau Revelionul, dar în schimb s\rb\toreau, fire[te, Cr\ciunul.

O sear\ ruseasc\ V\ fac o propunere. Este o propunere simpl\ [i are marele avantaj c\ o astfel de sear\ nici nu este foarte costisitoare. Are [i ceva „retro” propunerea mea, precum are [i

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

„E[ti ceea ce m\nânci [i bei” dar [i ceea ce gåndesti [i sim]i. Ai un corp care are nevoie de mâncare, dar [i de emo]ii [i dorin]e... Bio, eco, vegan... sunt „n\ravuri” alimentare care nu au ce c\uta pe masa gurmandului aflat în prag de s\rb\tori. E perioada exceselor „cu m\sur\”!

Nu v\ speria]i, poate fi doar o sut\ de grame, cu ghea]\. Sau dou\ shot-uri de 40 de mililitri, în caz c\ pl\nui]i ca de S\rb\tori s\ v\ înc\lzi]i coatele pe tejgheaua unui bar. E (doar) o idee. Sigur c\ se poate [i în varianta ...Bloody Mary. „Marry cea sângeroas\”, dar – de ce nu? - [i în varianta „vodculi]\ cu meri[or”, cu suc de mere, din ce în ce mai popular\ de când a început nebunia whiskyul cu suc de mere, mod\ curent\/[i moned\ curent\! În ]\rile nordice ale Europei. Dar [i Bloody Mary, trebuie spus, are variante, la rândul ei, cea mai cunoscut\/[i mai ruseasc\... cu putin]\ fiind vodca turnat\ pe cu]it (sau, în anumite versiuni, se poate turna chiar sucul de ro[ii). Nu uita]i de sare [i piper, în acest caz. Dar, neîndoios, vodca poate fi b\ut\ [i cum se afl\ în sticl\, cu condi]ia s\ fie bine r\cit\ – sau, cine [tie, cu o feliu]\ sub]ire de lime, care îi confer\ atât arom\, cât [i „une certaine amertume”...

Caviar sau ni[te icre Ok, recunosc, Caviarul este scump! Dar nu la fel de inaccesibile (pentru unii!) pot fi icrele în general. Sfatul meu, dac\ ave]i încredere în recomandrile unui profesionist, e s\ urma]i re]eta: icre/caviar Beluga [i vodc\, deopotriv\. ceva din... Esenin, Evtu[enko, Maiakovski, Dostoievski [i... glumesc, Swarovski. Asta pentru c\ sunt atât de mul]i care îl confund\ pe Swarovski cu Dostoievski. A[adar, s\ avem o sear\ ruseasc\! Are un specific inconfundabil [i, mai ales, aerul iernii polare, hiperboreene/siberiene. Ne duce cu gândul departe, la s\niu]ele cu zurg\l\i, la reni/câini înh\ma]i la s\niu]e – [i, mai ales, la Mo[ Cr\ciun. Un alt argument în sus]inerea propunerii mele ar fi acela c\ seara ruseasc\ merge s\ o face]i [i de Cr\ciun [i de Revelion.

Vodka, davai Vodka! Desigur c\, dac\ vorbim despre o sear\ ruseasc\, ar trebui s\ cam începem cu vodka.

Beluga for the best, cum s-ar zice, pentru acei ce vor, musai, s\ (î[i) ]in\ rangul! Are un nume mare de ap\rat, cel al brandului, al lacului Beluga, pentru c\ ne trimite (m\car cu gândul – sau cu gustul) la îndep\rtatele ]\rmuri dinspre Marea Caspic\, leag\n dintotdeauna al caviarului. Cea mai mare parte a produc]iei vine, precum se [tie, din Iran, dar nici ru[ii nu se las\ mai prejos. Sunt voci – [i nu pu]ine – care pretind c\ mafia ruseasc\ ar controla o bun\ parte dintre transporturile de caviar din întreaga lume. A[a ajung mari cantit\]i de caviar la Monte Carlo [i Nisa, pe Coasta de azur, acolo unde apetitul pentru delicate]urile/delicatesurile ruse[ti [i puterea de cump\rare a clien]ilor golesc conturile gurmanzilor nes\bui]i. Personal, mie îmi plac îndeajuns de mult [i icrele de Manciuria, ceva mai pu]in scumpe decât caviarul. Îmi place bobul de icre roz, mare, cu o consisten]\ str\vezie, nu mat\. Fire[te c\ aici am putea discuta [i de o [ampanie rose, dar s\ nu divag\m, celelalte re]ete s\ le l\s\m pentru viitoarea edi]ie ... Ce månc\m/Ce bem?

Mihai G\l\]eanu Rabbit Media

101

102 WE RECOMMEND PORTUL CULTURAL CETATE

Pe malul Dun\rii, la

Portul Cultural Cetate

Mircea Dinescu, scriitor, publicist [i om de afaceri, la conferin]a de pres\ prilejuit\ de cea de-a cincea edi]ie a Divanului Degustatorilor de Film [i Art\ Culinar\ (Divan Film Festival), din Port Cultural Cetate (jud. Dolj), foto: Sorin Lup[a, © Agerpres Foto

C\utam de ceva vreme un loc relaxant cu plaj\, ap\, soare & umbr\, dar mai ales lini[te, iar cum litoralul românesc este destul de zgârcit cu oferta, cel pu]in la capitolul „lini[te“, m-am îndreptat spre alte zone cu ape curg\toare, nepoluate înc\ de hoarde de turi[ti zgomoto[i [i prost-crescu]i. Spre final de var\, mi-am consolidat bronzul pe malul Dun\rii, cu ocazia „Festivalului Divan”, [i am descoperit un loc destul de mi[to, care poate fi oricând o alternativ\ la

litoralul românesc. Un loc unde natura î[i face de cap, neîmblânzit\, în care te po]i bucura de o lini[te cum n-ai mai auzit demult, singurul fond sonor fiind cel al greierilor la concuren]\ cu un vânticel care î[i face de cap prin apa Dun\rii. {trandurile de aici seam\n\ cu locurile de sc\ldat de când eram mici, doar c\ nu sunt atât de aglomerate. Sunt aproape neamenajate [i ofer\ o oaz\ de r\coare relaxant\ în mijlocul zilei.

Aceast\ oaz\ de lini[te [i relaxare este „Portul Cultural Cetate”, un vechi port de export al grânelor, abandonat, restaurat [i transformat de c\tre poetul Mircea Dinescu, în port cultural în care se desf\[oar\ o mul]ime de activit\]i mai mult sau mai pu]in interesante, cu accentul pe sculptur\, muzic\, film, teatru, literatur\ [i gastronomie. Mai exact, de când a intrat pe mâinile lui Dinescu, conacul a fost transformat într-un fel de colonie cultural\ rezervat\ arti[tilor, dar [i într-un centru turistic

Foto: ©

Cristina Oana Iancu

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Portul Cultural Cetate, www.triptil.ro

de talie interna]ional\. Înconjurat de p\duri [i m\rginit de Dun\re, Portul este situat aproape de Calafat lâng\ Maglavit, la 3 km de localitatea Cetate, vecin\ cu Bulgaria [i la doar câ]iva kilometri de grani]a sârbeasc\, unde se spune c\ coco[ii cânta în trei limbi – sârb\, bulgar\ [i român\. La fel oscileaz\ [i roamingul de pe mobil, atunci când prinzi semnal, [i nu în]elegi în ce limb\ ]i se vorbe[te… dar cui ii pas\? Te po]i bucura de ce e în jur f\r\ s\–]i verifici mobilul… doar ai venit la relaxare. Dinescu [i-a intitulat ironic domeniul „Înger Parc”, ca replic\ la proasp\t n\scutul, pe vreme aceea, proiect Dracula Parc, în ideea c\ „România n-a fost doar sediul dracului, ci o fi fost bântuit\ [i de îngeri, m\car pe la margini”. Acum nu va imagina]i îns\ Raiul pe p\mânt, ci doar un loc unde merit\ s\ pierzi 2-3 zile, maxim o s\pt\mân\, de unde te vei întoarce cu siguran]\ cu câteva kilograme în plus. Odat\ cazat, alege un hamac colorat din care po]i privi cerul, sau ia un [ezlong [i a[eaz\-l unde ai chef, ori fix în fa]a portului, unde te a[teapt\ ni[te apusuri de neuitat, ori prin col]uri mai ascunse, sub salcia uria[\ din

curte, prin golfu]ele sau prin p\duricea r\coroas\ din zon\. Descoper\ [i sculpturile, ce-i drept cam ruginite, cu îngeri în diverse ipostaze sau vechea gara fluvial\, transformat\ într-un cinematograf pe timpul „Festivalul Divan”, sau hamacele colorate din curte. Conacul boieresc al lui Dinescu poate acomoda 40-50 de oaspe]i, fiind vorba de 18 camere cu baie, 3 apartamente cu câte dou\ camere, care pot func]iona eventual [i separat, ca 6 camere. 9 camere în casa central\, „conacul” sau „c\pit\nia” portului, cu b\ile pe hol (o baie la dou\ camere): 5 la mansard\ (în care poate sta câte o persoan\ sau un cuplu) [i 4 la etajul 1 (3 cu câte dou\ paturi [i una cu pat dublu). Conacul este dotat cu o mansard\ cool unde se pot ]ine diferite workshop-uri, fiind singura zon\ dotat\ cu wifi. Dac\ te ]ine buzunarul atunci r\sfa]\-te pân\ la cap\t, cu o pensiune complet\. Pentru 100ron/ zi ai trei mese cu mâncare g\tit\ doar cu ingrediente naturale, direct din curtea ]\ranilor, preparate de buc\t\rese pasionate de ceea ce fac. Adaug\ la meniu [i câteva pahare de vin din crama lui Dinescu, recomandarea mea

merge spre cel rose. Dac\ nu po]i sta departe de civiliza]ie, la 10 minute de mers pe jos, ai o plaj\ amenajat\ cu [ezlonguri (7 ron/zi) [i umbrelu]e de stuf. Aici, Dun\rea nu este prea adânc\ iar apa, chiar dac\ nu este mereu limpede, e cât de cât curat\. Pe plaj\ se afl\ [i un bar de stuf, singurul inconvenient fiind radioul, l\sat pe un post bulg\resc, care stric\ lini[tea acestei plaje. Dac\ nu ai g\sit cazare în Port, ai cel pu]in dou\ alternative: î]i po]i pune cortul pe p\[une sau te po]i caza la 10 minute de mers cu ma[ina, la „Balta lui P\storel”, un loc care-]i va merge la inima, dac\ e[ti pescar. Aici ai la dispozi]ie c\b\nu]e, foi[oare, pontoane, gr\tare, nad\ [i momeal\, plaj\ amenajat\ cu umbrele [i [ezlonguri, dar [i o parcare generoas\. Când am fost noi, cazarea pe noapte era 100 ron la c\su]e sau 250 ron pentru un apartament 1 camer\ pat dublu, 1 camera dou\ paturi, 1 camer\ matrimonial\, 1 living, baie jacuzzi.

Cristina Oana Iancu Juliei, triptil.ro

alias Veri[oara

103

104 WE RECOMMEND {IMON, {IRNEA, M|GURA

Satul {irnea, Culoarul Ruc\r-Bran din Carpa]ii Meridionali, care separ\ Masivele Bucegi [i Leaota de Mun]ii Piatra Craiului, foto: © Jeno Major

{imon {irnea M\gura Pân\ s\ ajung la M\gura credeam c\ {irnea e cel mai pitoresc sat din România [i îmi p\rea r\u c\ l-am descoperit a[a târziu, acum M\gura mi se pare mult mai spectaculos ca {irnea, de[i e cam for]at s\ le compar, ambele au farmecul lor [i sunt destul de apropiate ca peisaj. Diferen]a este c\ lan]ul muntos Piatra Craiului se vede mult mai bine [i mai aproape din M\gura. Apoi, {imon. {imon [i M\gura, ambele, se afl\ în Jude]ul Bra[ov [i sunt idei excelente pentru un weekend sau o vacan]\, fie var\, fie iarn\. {imon este un sat din comuna Bran, aflat între Bran [i Moieciu. Este mai lini[tit [i

mai pu]in populat de turi[ti decât vecinele sale – [i sper ca a[a s\ r\mân\! De la {imon se poate urca cu ma[ina, apoi pe jos, pân\ la Schitul Bran de unde se poate panorama toat\ zona pân\ departe c\tre Piatra Craiului, Bucegi, Post\varul [i M\gura Codlei. Satul M\gura, situat între Piatra Craiului [i Bucegi, la o altitudine de 1.000 [i ceva de metri, î]i ofer\ peisaje impresionante, mai ales toamna când, efectiv, natura te cople[e[te cu toate culorile ei, oferindu-]i un sentiment pl\cut de lini[te. Da, [tiu, sun\ a compunere de clasa a patra, dar altfel nu prea

ai cum s\ scrii despre M\gura, parc\ toate cli[eele î]i n\v\lesc în minte când încerci s\ poveste[ti despre cum te-ai sim]it aici. La M\gura se ajunge destul de u[or pe drumul spre Cabana Râului din Z\rne[ti, e un indicator destul de clar în Z\rne[ti, a[a c\ n-ai cum s\ te r\t\ce[ti. La un moment dat, dup\ cabana Gura Râului, se termin\ asfaltul [i drumul urc\ în serpentine „ac de p\r" vreo 6 kilometri. Dac\ nu ai ma[in\, exist\ ni[te scurt\turi prin p\dure pân\ la M\gura, de la fântâna lui Botorog. M\gura e un sat din care nu vrei s\ mai pleci [i în care timpul parc\ st\ pe loc. Se afl\

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

foarte aproape de Bran, la 35 de km de Bra[ov, în Parcul Na]ional Piatra Craiului [i, pentru c\ este c\]\rat la o altitudine de peste 1000 de m, pare rupt de lumea care îl înconjoar\, departe de agita]ia urban\.

Ce po]i s\ faci in M\gura? Bineîn]eles, o gr\mad\ de trasee, pe jos sau cu bicicleta. Cel mai simplu [i mai mul]umitor este un traseu la Curm\tura, iar un traseu [i mai simplu este pe la Pr\p\stiile Z\rne[tilor. La M\gura am stat la pensiunea Mosorel, o pensiune pentru care am numai cuvinte de laud\, am fost chiar uimit\ c\ am g\sit un loc a[a dr\gu]. Camerele au balcon [i o priveli[te superb\, mâncarea e bun\, mic-dejunul copios, paturile confortabile cu cearceafuri care miros frumos, gazdele amabile [i cura]enia impecabil\. În fa]a pensiunii exist\ [i o curte mare cu leag\ne [i loc de joac\ pentru copii. Rezervarea am f\cut-o pe net, a costat 100 de lei de persoan\, cu demipensiune. De[i, ini]ial, mi s-a

105

106 WE RECOMMEND {IMON, {IRNEA, M|GURA

p\rut cam dubios s\ iau cazare cu demipensiune, pân\ la urm\ s-a dovedit a fi o alegere bun\, având în vedere c\ nu prea ai pe unde s\ m\nânci prin M\gura. Poate s\ mergi la restaurant la o alt\ pensiune.

Foto: Anton Darius

Peste tot oamenii sunt primitori [i mâncarea nemaipomenit\, a[a c\ iat\ destule motive pentru a merge la M\gura. Neap\rat s\ lua]i [i bicicletele! Dac\ nu g\se[ti cazare în M\gura, încear-

c\ la Pe[tera, un sat la fel de frumos, situat foarte aproape de M\gura.

Cristina Oana Iancu Juliei, triptil.ro

alias Veri[oara

CONACUL BELLU DIN URLA}I

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

La 86 de km de Bucure[ti, adic\ o or\ de condus ma[ina, se afl\ localitatea prahovean\ Urla]i, un loc cu peisaje fabuloase [i, a]i ghicit!, vinuri alese.

Conacul Bellu din Urla]i Dar nu despre licori am s\ v\ povestesc aici, ci despre Conacul Bellu din Urla]i, o bijuterie arhitectural\ a zonei [i un loc înc\rcat de istorie. Vizitarea Conacului Bellu este o idee excelent\ pentru o zi de weekend cu soare. Mai mult, trebuie s\ [ti]i c\ în zon\ sunt trasee de cicloturism care v\ poart\ printre dealurile cu vii [i pomi fructiferi, a[a c\ merit\ o vizit\ din prim\var\ pân\ toamna, târziu. Conacul Bellu a fost construit la jum\tatea secolului al XIX-lea, în stil vechi românesc. A fost casa familiei Baronului Alexandru Bellu, descendent al unei bogate familii macedonene care s-a stabilit la Urla]i [i a de]inut propriet\]i însemnate atât pe teritoriul ]\rii noastre, cât [i în Europa, inclusiv terenul pe care se afl\ ast\zi Cimitirul Bellu, donat de familie în secolul al XIX-lea administra]iei locale. Revenind la Conacul Bellu, am fost foarte pl\cut surprins\ s\ g\sesc aici un muzeu frumos, bogat, bine între]inut, renovat [i c\utat de turi[ti. Complexul muzeal a fost donat Academiei Române, în 1926, de c\tre familia

Bellu, în 1953 a intrat în patrimoniul muzeal, din 1954 a func]ionat ca muzeu regional, pân\ când a intrat în componen]a Complexului Muzeal Prahova. Din 1990 este parte a Muzeului Jude]ean de Istorie [i Arheologie Prahova. La Conacul Bellu ve]i g\si un patrimoniu de art\ plastic\ [i decorativ\, ]es\turi, unelte, covoare române[ti din secolul al XIX-lea, fotografii, c\r]i rare în edi]ii de lux, picturi din secolul al XIX-lea, mobilier stil din diverse epoci, art\ oriental\ [i arme de colec]ie. Alexandru Bellu a fost [i un fotograf iscusit [i un om de cultur\, fiind prieten cu pictorii Theodor Aman [i Nicolae Grigorescu, a[a c\ la Muzeul Conacul Bellu ve]i g\si tablouri, stampe [i fotografii de mare valoare. Cl\direa muzeului este declarat\ monument istoric.

Cum ajunge]i la Conacul Bellu din Urla]i? Venind dinspre Bucure[ti, pe DN1, merge]i pân\ la sensul giratoriu [i apoi spre Buz\u, pe {oseaua de centur\. Din [oseaua

Ploie[ti-Buz\u merge]i spre Albe[ti-Paleologu [i apoi îndrepta]i-v\ spre Urla]i [i întreba]i de stadion, lâng\ care se afl\ conacul. Nu sunt indicatoare c\tre conac, a[a c\ va trebui s\ întreba]i localnicii, dar este simplu de g\sit.

Muzeul Conacul Bellu Urla]i, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, telefon: 0751263813 Deschis de mar]i pån\ duminic\ între orele 9.00 [i 17.00, luni – închis.

Cristiana Constantinescu prinvacanta.ro

107

108 WE RECOMMEND ROMÂNIA LA 7000 DE TURE

Cele mai frumoase România la Îmi amintesc cu drag de vremurile cånd în satul bunicului meu venea raliul Arge[ului [i eu alergam dup\ ma[ini pân\ sus pe deal. Erau femei cu copii, totul numai un colb [i-o zarv\ de-]i ]iuiau urechile... Dar nimeni nu era deranjat... “La 7000 de ture… Atunci totul dispare… Ma[ina devine imponderabil\. Pur [i simplu dispare. R\mâne doar un corp c\l\torind prin timp [i spa]iu. La 7000 de ture… Acolo o întâlne[ti... O sim]i cum vine, se apropie din spate [i î]i [opte[te… Î]i pune singura întrebare care conteaz\: Cine e[ti?” A[a obi[nuia s\ spun\ personajul lui Matt Damon (Carroll Shelby) din pelicula Ford V Ferrari (2019). Dar de atunci [i pân\ acum, vremurile s-au mai schimbat… Acum, la 7000 de ture n-ai cum s\ mai ajungi pentru c\, în primul rând, nu mai ai „motor”. Iar dac\ totu[i ai motor, oricum nu merge pân\ la 7000 de ture. {i dac\ merge, oricum nu se aude nimic pentru c\ ma[ina ta este echipat\ cu cele mai performante sisteme de eliminare a zgomotului produs de sistemul de evacuare. Silentio stampa! În plus, ca argument suprem, postura ta de om responsabil ce te afli nu î]i va permite s\ adop]i un stil de condus „neprietenos cu mediul”, ori Doamne fere[te, sportiv. Sau, cum spunea Masahiro Moro, CEO-ul Mazda, dup\ ce compania a renun]at la gamele Mazdaspeed [i MPS (variantele motorsport ale modelelor ordinare): “Ele au fost o copil\rie. Noi suntem acum o companie matur\!” (n. r., citat aproximativ). Aceste vorbe dor, cum ar zice Lapona Enigel, ca un blestem care cade peste împ\timi]ii de motoare clasice, în]elese ca ceva mai mult decât un banal mijloc de transport al c\rui scop este doar acela de a te duce din punctul A în punctul B. Dar s\ zicem c\ totu[i mai ai pe undeva vreo rabl\, o fumigen\, ce func]ioneaz\ prin arderea combustibililor fosili. Un 4 în linie, un V8, un V12, oricum toate sunt rable dup\ noua ordine, chiar dac\, multe dintre aceste legende ale [oselelor, sunt adev\rate opere de art\ [i de inginerie. Revenind, dac\ totu[i î]i asumi salvarea de la Remat, ca un ultim mohican ce e[ti, a vreunei b\tråne doamne ce se simte bine la 7000 de ture, atunci vei fi sigur condamnat! Vor ap\rea în spatele t\u, ca într-un co[mar, dou\ echipaje mobile R.A.R împreun\ cu un motoci-

clist de la Rutier\, to]i gata s\ te “salte” pentru ceea ce ei numesc “modific\ri neomologate”, s\ „constate” dac\ nu cumva ai „anvelope neconforme”, marea lor angoas\. S\ ne în]elegem, nu îndemn la nerespectarea legilor, a codului rutier, departe de mine gåndul, dar parc\ noi romånii nu mai avem nimic altceva de f\cut (autostr\zi, semaforizare, siguran]\ în trafic, parc\ri) decåt s\-i vån\m pe ultimii rebeli. Men]ionez c\ americanii, ale c\ror reguli rutiere sunt mai draconice decåt oriunde în lume, iubesc ma[inile clasice [i permit o serie

de modific\ri f\r\ omologare, ca de exemplu cele care privesc anvelopele mai late. M\ întreb ce ar zice inspectorii no[tri de trafic, ce [tire de senza]ie ar mai fi pe toate televiziunile dac\ ar vedea circulånd pe DN 1 o ma[in\ în form\ de chitar\ ([i cu volan pe dreapta!), a[a cum foarte firesc se întåmpl\ în America, de exemplu. Probabil ar încerca s\ vad\ dac\ e acordat\?! M\ ve]i întreba de ce atåta tevatur\, ce m\ derajeaz\ la ma[inile stock?! Cred c\ problema trebuie privit\ mai nuan]at… Dac\ pentru tine ma[ina e doar un mijloc de transport, atunci î]i

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

109

drumuri din 7000 de ture Dimpotriv\, era o s\rb\roare a motoarelor la 7000 de ture! Acum de ce nu se mai poate?

vei achizi]iona un model hybrid sau electric cu ecobonusul de la Rabla [i îl vei l\sa a[a cum vine, cu cauciucuri de 150 (adev\rul e c\ bateria ta nu ar face fa]\ unor anvelope mai late). Dar dac\ î]i plac ma[inile, pur [i simplu, vei dori s\ o personalizezi cumva, s\-i faci ceva... Nu te vei putea ab]ine. Î]i vei pune cel pu]in ni[te anvelope mai late. {i nici n-o s\-]i vin\ s\ dai o poal\ de bani pentru ni[te „teste dinamice” care s\ demonstreze ceva evident, respectiv c\ ma[ina ta nu a devenit dintr-o data un pericol public.

110 WE RECOMMEND ROMÂNIA LA 7000 DE TURE

Fii preg\tit, e[ti deja un paria, „e”-mobili[tii te vor privi de sus, te vei trezi dintr-o data actor în rol negativ în filme gen Transporter, mereu cu ochii pe Waze. Dar cu siguran]a-n trafic nu te joci, dom’le! S\ ne amintim doar c\ România a fost singura ]ar\ din UE care a cerut, explicit, derogare de la directiva UE conform c\reia toate, dar absolut toate documentele necesare circula]iei (ITP, carnet de conducere etc.) care expirau în perioada pandemiei se puteau prelungi cu pån\ la 7 luni, no questions asked. {i iar „dar”, Romånia e stat suveran! Nu te joci cu treaba asta! {i, desigur, nu exist\ nicio alt\ motiva]ie economic\, ca de exemplu aceea de a-l pune în situa]ie de risc biologic pe [oferul al c\rui carnet, valabil 10 ani, a expirat cu o lun\ sau dou\ [i nici nu e vorba de calcule pragmatice ca cele care au generat acele amenzi uria[e date în pandemie.

Ma[inile nu mai sunt ce au fost! Nu cu mult timp în urm\ î]i cump\rai o ma[in\ a[a cum î]i cump\rai o casa… Ma[ina devenea un membru al familiei, trecea prin mâinile mai multor genera]ii [i nu

ajungea s\ fie, în niciun caz, o rabl\ de care s\ vrei s\ scapi. Nu, ma[ina ta era prietenul t\u, era câinele t\u de companie. Tu î]i duci câinele la Remat când îmb\trâne[te? Cred c\ nu. “România, groapa de gunoi a Europei”. {oc [i groaz\! Titluri panicarde la ordinea zilei, pe orice canal de [tiri. Cred c\ [i aici ar trebui s\ privim lucrurile mai nuan]at, s\ privim la nevoile comerciale ale marilor dealeri auto. Nu intereseaz\ pe nimeni c\ noile ma[ini sunt, de multe ori, mai pu]in fiabile (gra]ie noilor standarde de emisii) [i, de cele mai multe ori, neinspirate, lipsite de pasiune sau de orice urm\ de erotism automobilistic. Ca s\ nu mai spun c\, aviz ecologi[tilor, nu exist\ înc\ o politic\ de neutralizare a noilor tehnologii „e”, procese costisitoare [i poluante. Am f\cut aceast\ introducere ca s\ [tii în ce te bagi dac\ e[ti pasionat de ma[ini clasice (nu neap\rat istorice) în România. Pân\ la urma, alegerea e a ta! Dar dac\ aceasta e pasiunea ta, vei iubi s\ „te dai” pe urm\toarele trasee din România, departe de aglomera]ia marilor ora[e, iar eu î]i voi ar\ta pe unde po]i, pe alocuri, s\ ajungi la 7000 de ture [i s\ te întâlne[ti… cu tine.

Intermezzo Turismul de aventur\, „pe ro]i”, face parte din perioada de început a c\l\toriilor, când doar cei cu statut social î[i permiteau s\ urce în „dinozaur” (într-un Excalibur sau un Dodge, de exemplu) [i s\ mearg\ unde îi ducea drumul. Unul dintre ace[ti primi aventurieri pe ro]i a fost chiar iubitul nostru Rege Mihai I al României, despre care se [tie c\ avea o adev\rat\ pasiune pentru ma[ini. Colec]ia regelui cuprindea nu mai pu]in de 38 de „rable” care scoteau fum [i poluau, f\r\ sisteme de reducere a „polu\rii fonice” (a muzicii motoarelor, mai bine zis), cu care se spune c\ a mers în total vreo dou\ milioane de kilometri. Se urca la volan [i, împreun\ cu Regina Ana, mergea cåt vedea cu ochii, poate chiar la 7000 de ture, suficient încât s\ poat\ spune c\ s-a întålnit cu el însu[i.

Transf\g\r\[an Ok, nu am eu drepturi de autor pe Transf\g\r\[an (doar toat\ lumea, de la Jeremy Clarkson pân\ la ultimul „bombardier” [tie c\ e „ca lumea” pe acolo), dar asta nu m\ opre[te s\ confirm (pentru a câta oar\?) c\ ruta î[i merit\ reputa]ia de cel mai frumos drum din Romånia. Acest traseu nu lipse[te din niciun

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

top interna]ional, iar asta spune multe. Dac\ porne[ti din sud o po]i lua pe DN 7C, treci prin Pite[ti, Curtea de Arge[, Bâlea Lac, ajungi la altitudinea maxim\ de 2030 m, Câr]i[oara [i apoi cobori la Sibiu. Traseul este deschis, în general, de la 1 iulie la 1 noiembrie. Iar când vrei s\-]i la[i pu]in motorul s\ se r\ceasc\, po]i face pitstop pe traseu. Sunt câteva locuri unde chiar merit\ s\ te opre[ti, cum ar fi: Bâlea Lac, Barajul Vidraru, Tunelul Bâlea, Cascada Bâlea.

vice-versa). Acest traseu de 8 km ce leag\ Moldova de Transilvania pare desprins din ultima curs\, pe canion. Ai parte de o serie de curbe strånse, în coboråre sau în urcare, ce probabil î]i vor stresa serios ambreajul sau discurile de från\. La fel ca [i pe Valea Oltului, nici aici traseul nu duce lips\ de obiective turistice cum ar fi: Rezerva]ia Cheile {ug\ului, Cheile Lapo[ului cu Piatra Altarului, Pe[tera Tunel, Vårful H\[ma[u Mare, Sta]iunea Lacul Ro[u sau Lacul Bicaz.

na Rar\u, iar dup\ ce traverseaz\ comuna Chiril, se întâlne[te cu DN 17B. {oseaua face leg\tura dintre Vatra Dornei [i Poiana Largului. Traseul nu e la fel de periculos ca cel de pe Transf\g\r\[an, dar fiind un drum de creast\, trebuie parcurs cu mult\ grij\, mai ales c\ sunt por]iuni f\r\ o prea bun\ vizibilitate. Exist\ zone de serpentine abrupte, în curbe po]i întâlni por]iuni cu ghea]a [i z\pad\ chiar [i vara, ruleaz\, deci, cu aten]ie!

Defileul Oltului

Transrar\u

Pasul Buz\ului

Cumva ca un Transf\g\r\[an mai relaxat, cu curbe mai deschise [i f\r\ sui[uri [i coborâ[uri atåt de dramatice, Defileul Oltului este la fel de palpitant. Dac\ î]i place s\ te „dai” pe v\i, acesta-i traseul t\u. Aten]ie la camionagii care se angajeaz\ în dep\[iri. Despre peisaje, nici nu mai zic. Un plus fa]\ de Transf\g\r\[an ar fi c\ traseul abund\ de obiective turistice cum ar fi Parcul Na]ional Cozia, Mân\stirile Cozia [i Turnu, Sta]iunile C\lim\ne[ti [i C\ciulata [i Castrul Roman Arutela.

Toat\ lumea [tie c\ Bucovina este celebr\ pentru pitorescul peisajelor, pentru m\n\stiri [i biserici, pentru tradi]iile unice, pentru mâncarea româneasc\ f\cut\ ca la mama acas\ [i pentru istoria ei tumultuoas\. Mai pu]ini [tiu, îns\, c\ aici, pe lâng\ nenum\ratele pensiuni turistice [i zone de agrement, se g\sesc [i unele dintre cele mai spectaculoase [osele pe care s\ te dai. În ultimii ani, traseele din Suceava au devenit locul de confruntare a cailor putere. Acesta este [i motivul pentru care, la Pojorâta, se organizeaz\ anual Campionatul Na]ional de Drift Transrar\u, campionat devenit celebru pentru driftul autohton. Drumul începe de la Câmpulung Moldovenesc, urc\ pan\ la Caba-

Buz\ul nu se poate l\uda cu cea mai bun\ infrastructur\ de drumuri, dar în p\durile care flancheaz\ pu]inele [osele din jude] se ascund unele dintre cele mai spectaculoase trasee rutiere, cum ar [i Pasul Buz\ului care [erpuie[te de-a lungul râului cu acela[i nume. Este drumul care leag\ ora[ul Buz\u de Bra[ov (DN 10) [i traverseaz\ P\târlagele, Nehoiu [i Întorsura Buz\ului. Tronsonul de drum, inclus în toate topurile na]ionale ale celor mai frumoase [osele din ]ar\, trece pe lâng\ Lacul Siriu [i Cetatea Prejmer [i se deschide în Depresiunea Bra[ovului.

Cheile Bicazului Dac\ ai v\zut Tokyo Drift din seria Fast ‘n Furious, atunci ai vazut [i Cheile Bicazului ([i

John Rock

111

112 WE RECOMMEND SHOPPING LA CLUJ

Anul 2020 a venit cu un cadou otr\vit. Nicio industrie nu a fost mai afectat\ decât cea a ospitalit\]ii. S-ar putea ca lucrurile s\ nu mai fie niciodat\ la fel. Dac\ un lucru este sigur, atunci este sigur c\ nimic nu va mai fi sigur în viitor!

Pia]a Unirii din Cluj-Napoca [i Monumentul Matia Corvin

Shopping în capitala Cel mai mare ora[ din Ardeal te încânt\ cu vibra]ia [i nebunia lui, cu amestecul de stiluri [i influen]e [i cu op]iunile de shopping. Clujul este locul unde media de vârst\ a locuitorilor scade cu fiecare an, multe corpora]ii î[i mut\ sediile în modernele cl\diri de birouri din mega centrele comerciale. S\ ne l\s\m inspira]i de pove[tile Clujului, un ora[ cosmopolit, cu oameni mândri [i o cultur\ mult diferit\ de cea din celelalte provincii române[ti, cu o buc\t\rie fusion [i influen]e ungure[ti, plus o istorie veche de când lumea. Probabil c\ în acest an nu voi avea ocazia s\ hoin\resc pe str\du]ele pietruite din centrul istoric, a[a cum o f\ceam pân\ acum, [i cum mi-a[ fi dori s\ fac, de altfel, dar pot rememora crâmpee din excursiile din anii trecu]i, colindånd imaginar prin locuri unice, de poveste. Clujul, aflat mereu la influen]a a dou\ culturi care i–au sporit [i completat valoarea, este mult mai impresionant decât în fotografii sau v\zut în ghidurile turistice. Dac\ e[ti m\car un pic pasionat de istorie, cultur\, arhitectur\ sau fotografie atunci nu

ve]i pleca dezam\git de aici! Nu exist\ dou\ str\du]e la fel, nu exist\ agita]ie, grab\, îmbulzeal\. Nimeni nu vine la Cluj s\ fac\ cump\r\turi, dar asta nu înseamn\ c\ ora[ul este complet absent la oportunit\]ile de shopping. Ba

chiar dimpotriv\, pentru cei afla]i pe-o raz\ de 100 de kilometri a devenit un centru al cump\r\turilor. Exist\ o mul]ime de mici magazine [i de alte asemenea facilit\]i de shopping în jurul pie]ei centrale [i 3 hipermarketuri, ca în vest.

Prin Cluj-Napoca cu bicicleta la cump\r\turi, foto: © Nicu Cherciu, nicucherciu.wordpress.com www.facebook.com/nicu.cherciu

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

Caut\ o cazare accesibil\ Dac\ ai venit la o sesiune de cump\r\turi de dou\/trei zile, înainte de toate, caut\ un loc unde s\ dormi. Caut\ o cazare aproape de zona central\, cel mai important aspect de care trebuie s\ ]ii cont în atare situa]ie. Probabil nu vrei s\ cheltuie[ti prea mul]i bani pe lucrurile mai pu]in importante. Pentru o noapte de cazare (care poate fi chiar neprev\zut\) po]i scoate din buzunar sume mari de bani. Totu[i, po]i opta pentru o cazare mai modest\, care s\ aib\ strictul necesar de confort, igien\ [i un pre] modic, iar astfel vei economisi bani pentru shopping. Dac\ ai venit cu un grup de prieteni, ve]i împ\r]i suma la 2 sau 3. În acest fel e posibil s\ po]i beneficia de un confort sporit la acela[i bani. Ca s\ po]i face acest lucru, îns\, este necesar s\ te asiguri c\ partenerii t\i de camer\ au acelea[i a[tept\ri

Ardealului gust\ri de panifica]ie, are sandvi[uri [i covrigi la pre]uri bune, a[a c\ nu exist\ niciun motiv pentru care s\ nu-i faci o vizit\. Opre[te-te, deci, pentru o gustare rapid\ între dou\ reprize de shopping. Magazinul de pe strada Eroilor, de lâng\ Teatrul Na]ional, are un spa]iu de relaxare destul de mare, deci, poate fi un bun loc de întålnire.

Târgul Hand-Made

de la camera pe care urmeaz\ s\ o închiriezi, ca s\ nu fie cu sup\rare mai târziu. {i dac\ ]i-ai setat aceste repere te po]i ghida prin labirintul de str\du]e unde micii comercian]i î]i vor pune întrebarea: „Keresel valamit?”, v\ pot ajuta cu ceva?

Pâine, chifle [i cornuri la Panemar De ce iubesc clujenii brut\ria Panemar? Pentru c\, la Panemar, se coc\re[te bine. Aceast\ brut\rie, la mod\, are mai multe magazine r\spåndite în tot ora[ul. Face pâine delicioas\, servit\ cald\, mici

La târgul Hand-Made, de pe Strada Matei Corvin, g\se[ti obiecte mici [i dr\g\la[e. Pe aceast\ str\du]\ po]i petrece, cu u[urin]\, o or\/dou\ colindånd printre standuri. Oamenii sunt prieteno[i, iar obiectele produse manual poart\ cu ele emo]ia autorului. Nici nu-]i po]i imagina câte lucruri utile po]i g\si printre „nimicurile” expuse. {i, dac\ te-au l\sat picioarele, ai în[irate de-a lungul str\du]ei câteva cafenele unde î]i po]i petrece o dup\-amiaz\ pl\cut\.

{epci, p\l\rii [i e[arfe la Berett Î]i plac p\l\riile? Î]i plac e[arfele? Î]i plac m\nu[ile? Dac\ ai r\spuns „da” la toate între-

113

114 WE RECOMMEND SHOPPING LA CLUJ

Strada pietonal\, Cluj-Napoca

b\rile, Berett este buticul perfect pentru tine! În func]ie de sezon, aici vei g\si orice, de la e[arfe scurte de var\ pân\ la m\nu[i c\lduroase [i p\l\rii de iarn\. Este un magazin mic, cochet, ascuns pe strada Napoca, dar nu atât de ascuns încât s\ nu-l g\se[ti. Cånd spun ascuns, [tiu ce spun. Sunt mul]i care trec pe lång\ el, în sus [i în jos, [i se întreab\ dac\ magazinul de unde [i-au cump\rat acea p\l\rie chic mai este acolo sau nu. E tot acolo, pe strada Napoca, num\rul 18. Selec]ia extins\ de e[arfe [i p\l\rii, pre]urile bune [i sfaturile oferite gratuit de „Grefierul" magazinului, de mare ajutor, de altfel, fac din incursiunea ta în lumea p\l\riilor o experien]\ reu[it\.

am mai auzit de mult de un astfel de barem, chiar dac\ am destule prietene care activeaz\ în human resources. Dac\ î]i place mirosul de c\r]i [i rafturile printre care s\ te pierzi, f\ un pas [i intr\ în Libraria Universitatii. Miroase a King's College, pre]urile sunt decente, titlurile sunt variate, iar loca]ia excelent\ pentru o libr\rie, una dintre cele mai c\utate din ora[, de altfel. Clujul este un ora[ cosmopolit, exist\ o sec]iune de carte în limba englez\, nu este mare, dar are câteva titluri valoroase. Exist\ la vânzare, de asemenea, albume de fotografie, istorii ilustrate [i lucruri pe care turi[tii le-ar putea g\si interesante.

Salveaz\ o carte de la „topit”! Libraria Universit\]ii

Localnicii [tiu c\, înainte de ‘90, dac\ voiai s\-]i achizi]ionezi o basc\ „vån\tor de munte” trebuia s\ mergi la Central (a fost prima cl\dire din ora[ care a avut sc\ri rulante). Acesta este [i acum unul dintre magazinele de baz\ ale ora[ului (are b\c\nie, magazine

La primul meu interviu pentru un job am fost întrebat\ ce carte am citit în ultima lun\. Acum îmi vine s\ râd la gândul c\ cineva ar mai putea avea un astfel de criteriu la angajare. Nu

Before the age of malls: Centrul Comercial Central

de haine, farmacie, produse cosmetice, bijuterii, libr\rie, o cafenea, dar [i un cinematograf), chiar dac\ genera]ia tân\r\ prefer\ acum mallurile de la periferia ora[ului.

Shopping în vitez\ – Branduri interna]ionale la VIVO! Exist\ o categorie de popula]ie, mare de altfel, care prefer\ s\-[i fac\ cump\raturile dintr-un singur loc. VIVO! ofer\ un astfel de concept urban ce urm\re[te s\ recreeze centrul unui ora[ sub acela[i acoperi[, oferind vizitatorilor o experien]\ inedit\ de shopping [i de petrecere a timpului liber. Senza]ia nu mai e aceea[i ca pe strada Matei, mirajul tårguielii dispare, dar dac\ vrei s\ fii în rånd cu lumea, trebuie s\ treci [i pe aici. Po]i avea chiar [i un argument: viteza cump\r\turilor. În spatele brandului VIVO! st\ o companie imobiliar\ de succes, cu experien]\ extins\ în centre comerciale. La VIVO!, brand al Immofinanz AG, vei

g\si toate articolele de care ai nevoie, de la îmbr\c\minte [i înc\l]\minte pân\ la electronice [i electocasnice. Ai o zon\ de food court, cafenele, locuri de joac\ pentru copii [i, dac\ te-ai s\turat de cump\r\turi, te po]i relaxa la Cinema City, unde po]i alege între 8 s\li de cinema, dac\ restric]iile permit.

Penti Sub cupola VIVO! vei descoperi aproape 30 de magazine care se adreseaz\ doamnelor. Penti e unul dintre ele. Este un magazin care comercializeaz\ lenjerie intima, are o politic\ friendly, aproape „intim\”, cu clientele, iar prin modul în care personalul este instruit s\ se adreseze doamnelor, prin modul în care î[i prezint\ produse legwear, lenjerie intim\, articole de plaj\ [i serviciile, le face pe doamnele care îi trec pragul s\ se simt\ speciale.

Fashion & Lifestyle la P&C (Peek & Cloppenburg) Renumitul brand interna]ional Peek & Cloppenburg, este un magazin de îmbr\c\minte pentru femei, dar [i pentru barbati. Magazinul P&C are pe stoc haine potrivite personalit\]ii fiec\ruia, iar clien]ii pot fi siguri c\ vor g\si aici exact produsul pe care-l caut\. Magazinul prezint\ o combina]ie fabuloas\ de stiluri pentru femei [i b\rba]i, pentru tineri [i mai pu]in tineri, potrivite pentru ocazii diverse, pentru afaceri, cocktail sau relaxare.

Bershka Bershka, alt brand celebru, nelipsit din marile centre comerciale, comercializeaz\ haine, pantaloni, rochii, paltoane, bluze, tricouri, fuste, pulovere, geci, manusi, caciuli..., de toate.

Hipermaketul Cora La Cora merg doar persoanele care doresc s\-[i refac\ stocurile alimentare... Nu chiar. Brandul s-a sofisticat! În prezent, cu asocieri [i franciz\ exist\ 81 de hipermarketuri sub sigla Cora, în Fran]a, Romånia, Ungaria, Belgia [i Luxemburg, iar grupul este într-o continu\

The ROBELOs Edi]ie semnal, octombrie 2020

115

116 WE RECOMMEND SHOPPING LA CLUJ

expansiune. Acum se bate de la egal la egal cu celelalte hipermarketuri [i g\zduie[te branduri de notorietate.

Iulius Mall Cluj Cel de-al treilea mall din re]eaua na]ional\ Iulius a fost inaugurat în noiembrie 2007. Pentru c\ ardelenii apreciaz\ orginalitatea, Iulius Mall Cluj a fost conceput ca un centru comercial cu o sinergie inedita, în care distrac]ia [i diningul se îmbin\ cu shoppingul de calitate. Mallul de la Cluj cuprinde 210 maga-

zine, restaurante, cafeneaua, cinematograful multiplex, food court cu 15 fast food-uri, patinoar în aer liber, o imens\ parcare teran\ [i subteran\. Calitatea brandurilor [i traficul anual impresionant de peste 13 milioane de vizitatori plaseaz\ Iulius Mall Cluj în topul preferin]elor clujenilor [i nu numai.

ora[ul nu doarme niciodat\). Faleza {ome[ului Mic, ce traverseaz\ ora[ul, poate fi o sugestie. Mi-a pl\cut totul aici, pornind de la atmosfera lini[tit\, arhitectura imperial\, Secession, la localnicii simpatici cu accent ardelenesc [i pân\ la mâncarurile cu paprica. Clujul este celebru [i datorit\ megafestivalurile care au loc aici în fiecare an, mai pu]in anul acesta, Untold, Electric Castle, Bon]ida, care aduc mari mase de oameni, adev\ra]i mesageri care îi sporesc notorietatea, iar în consecin]\ num\rul turi[tilor cre[te sim]itor de la an la an. Pe scurt, sunt nenum\rate lucuri de f\cut [i de v\zut la Cluj, pornind de la muzee, faleza Some[ului, la parcuri elegante [i str\du]ele pline de magazine [i comercian]i hand-made, de la mall-uri imense, pân\ la gastronomia delicioas\ [i posibilit\]ile de distrac]ie. Este o destina]ie care, asemeni altor ora[e medievale, î]i p\trunde în suflet ca o ispit\, te prinde în mreje [i nu î]i mai d\ drumul, nu mai ai [anse de sc\pare. Cel mai probabil, pentru a-mi domoli dorul de Cluj, va trebui s\ revin anul viitor, dup\ ce pandemia va fi luat sfâr[it.

Final de vacan]\ Seara ar trebui „rezervat\” parcurilor, cele mai lini[tite zone din ora[, care merit\ v\zute oricum, atât ziua cåt [i noaptea (pentru c\

The Robelos este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul Eurolines Group

MANIFEST

Drago[ Anastasiu INTERVIEW

Beatrice Mahler-Boca Charlie Ottley

WE RECOMMEND

Shopping în capitala Ardealului

Descoper\ bucuria reg\sirii. „Joie de vivre”!

Pe[ti[orul de aur din

Delta Dun\rii Joie de vivre!

The Robelos No- 1/2020

La Valea Verde, Cund Casa Kraus

Via Transilvanica Trail

Mândria din Cri] atrage turi[ti de pretutindeni

Drumul care traverseaz\ o ]ar\ întreag\!

The route that crosses a whole country!

11stLove – Înainte de RoBeLo a fost Grecia!

The joy of finding yourself! Valea Verde is the perfect place for dreamers, truffle hunters, cyclists, fine dining, memorable workshops and awe-inspiring team building exercises.

www.valeaverde.com / reservations@valeaverde.com / +40 265.714399