Honor et Patria – Conacul de Piatr de la Here[ti (Conacul Udri[te N\sturel).

Conacul de Piatr\ de la Here[ti

Conacul Udri[te N\sturel

Honoret Patria

Inscrip]ie de pe blazonul în marmur\ al familiei – acvila bicefal\ încoronat\, cu aripi deschise, avånd pe piept scutul cu leul [i [arpele, fa]\ în fa]\. Flancånd pas\rea sunt aseza]i doi cavaleri cu arme diferite, iar la picioarele lor se deschide deviza familiei: Honor et Patria.

The Robelos este despre România frumoas\, despre Romanian Best Locations, despre partea plin\ a paharului [i despre cum putem transforma România de ast\zi într-o Românie mai bun\. Îns\ România poate fi mai bun\ doar dac\ ne raport\m obiectiv la România de ast\zi [i îi identific\m problemele. Am colindat multe locuri din ]ar\ [i leam privit cu ochii sufletului. Am g\sit sate, case [i biserici, am g\sit oameni b\trâni [i gospod\rii uitate de copii [i stat.

Acolo unde nep\sarea se întâlne[te cu netrebnicia, are loc des\vâr[irea r\ului. Este un r\u f\cut încet, dar sigur, unei comunit\]i –este lovitura dat\ la temelie de cei pentru

„Când s-a început cl\direa se spunea c\ nu se afla în lume palat asem\n\tor, afar\ numai poate în }ara Francilor, c\ci ace[tia au adus me[teri arhitec]i din }ara Ungureasc\ [i piatr\ din }ara Turceasc\ [i au început s\ o cl\deasc\ pe dinl\untru [i pe dinafar\ cu piatr\ f\l]uit\.”

(C\l\tori str\ini despre }\rile române – volumul VI – Paul de Alep – Editura {tiin]ific\ [i Enciclopedic\ – Bucure[ti 1978)

care contul din banc\ înseamn\ mai mult decât memoria unui neam! Dac\ privim la mi[c\rile de pe scena politic\, vom în]elege de ce lucrurile stau ast\zi a[a cum stau!

Odat\ cu politicile cool ale globaliz\rii, a luat amploare un curent de opinie neomarxist, care te pune la col] dac\ îndr\zne[ti, în general, s\ fii critic! Po]i fi doar pozitiv, constructiv, zen...Ce conteaz\ dac\ neimplicarea critic\ a comunit\]ii, a noastr\, a tuturor, s\r\ce[te zestrea neamului sau chiar o îngroap\. F\r\ pu]inii contestatari care au avut curajul s\-[i asume implicarea [i critica (constructiv\), azi România ar fi ar\tat diferit, poate mult mai r\u. {i mai avem o problem\

noi, românii: suntem toleran]i cu jefuitorii!

Pentru a vizita un loc istoric, a[a cum este Casa de Piatr\, trebuie s\ ai o anumit\ predispozi]ie [i poate chiar voca]ie. Nu mergi s\ vizitezi un conac cum ai merge la plaj\. Din pere]i, din parcurile s\lb\ticite, te privesc fo[tii proprietari, oameni care [i-au dat agoniseala [i, uneori, chiar via]a pentru a le ridica. Ei sunt acolo, nu au plecat din aceast\ lume, [i se bucur\ dac\ cei care le trec pragul le respect\ munca.

Ca orice bun din ]ara noastr\, fie c\ vorbim de industria grea, b\nci sau terenuri agricole, [i conacele cu mo[iile lor au fost date de poman\ sau vândute la pre]uri derizorii. Ne risipim istoria, a devenit aproape o voca]ie...

Conacul de Piatr\ de la Here[ti

Cei care cunosc istoria Cet\]ii Enisala [tiu c\ aceasta a fost o fort\rea]\ ridicat\ pe malul M\rii Negre, cu rol de ap\rare, strategic [i militar. E aproape de neîn]eles cum Dun\rea, în drumul ei spre mare, a c\rat 6 kilometri de aluviuni [i a îndep\rtat cetatea de mare, atât de mult... În oarecare m\sur\ [i Casa de Piatr\ de la Here[ti are o istorie asem\natoare. La 1644, conacul ridicat de fra]ii N\sture[ti se oglindea în luciul de ap\ al unui mic port amenajat pe cursul râului Arge[. Platoul jos care se deschide ast\zi pe locul fostului port las\ imagina]ia privitorului s\ vad\ vechile ambarca]iuni ale negustorilor de piatr\, animale sau gråne ce andocau la malul

Vedere din parc, foto: © justvision

lacului. În curtea Muzeului }\ranului Român de la Bucure[ti se afl\ dou\ ancore lucrate manual care au apar]inut vaselor ce au ancorat în acei ani în micul port.

Situat\ în comuna Here[ti, la doar 40 km de Bucure[ti, pe [oseaua Bucure[ti-Olteni]a, Casa de Piatr\ dateaz\ înc\ din primele decenii ale secolului al XVII-lea, din timpul domniei lui Matei Basarab.

Neobi[nuit pentru acele vremuri, conacul a fost construit din blocuri masive de piatr\

[lefuit\. Piatra a fost transportat\ pe Dun\re, în b\rci, direct de la Ruse, din Bulgaria, pân\ în portul de destina]ie din comuna Here[ti.

Construc]ia este legat\ de numele unor celebre familii istorice. Familia dreg\torilor N\sturel era foarte apropiat\ de domnitorul Matei Basarab, sora celor doi frati, Elena, fiind so]ia domnitorului.

Singurul monument de arhitectur\ civil\

Cram\, foto: © justvision

româneasc\ datat în secolul al XVII-lea, ridicat în întregime din piatr\, conacul a fost construit de fra]ii N\sturel, de marele c\rturar Udri[te N\sturel [i de fratele acestuia, Cazan Postelnicul N\sturel.

Casa de Piatr\ de la Here[ti, cunoscut\ [i sub denumirea de Conacul Udri[te-N\sturel, a fost o locuin]\ construit\ în forma literei L [i care compunea dou\ locuin]e aproape identice, cu intr\ri separate, plasate apropiat în unghiul interior al L-ului descris de planul arhitectural. Avea o suprafa]\ de 680 mp, num\ra [apte camere mari la etaj, [apte la parter [i dou\ crame la subsol, câte una pentru fiecare familie N\sturel.

Pe m\sur\ ce importan]a politic\ [i puterea economic\ a familiei N\sturel a sc\zut, conacul [i-a schimbat proprietarii. În anul 1831, mo[ia a fost vândut\ de ultimul reprezentant al familiei, Constantin N\sturel, principelui sârb Milos Obrenovici. În calitate de

Intrarea în cram\, foto: © justvision

nou proprietar, principele sârb a f\cut o serie de modific\ri, repara]ii [i extinderi la construc]iile existente, iar urma[ii acestuia au ad\ugat ansamblului o serie de anexe administrative [i gospod\re[ti, precum [i grajduri. {i cum orice poveste cu prin]i [i principi e înso]it\ de picanterii amoroase, [i istoria Casei de Piatr\ are povestea ei – principesa Maria Obrenovici, so]ia principelui sârb Milos Obrenovici, a fost marea iubire a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar cei doi copii rezulta]i din rela]ia amoroas\ au fost adopta]i de so]ia domnitorului.

În 1881, conacul î[i schimb\ din nou proprietarul, în persoana politicianului liberal Anastase Stolojan, perioad\ în care proprietatea de la Here[ti va suferi o serie de degrad\ri succesive, agravate de Primul R\zboi Mondial. Distrugerile au culminat cu marele incendiu din 1931, din perioada interbelic\. Traiectoria nefast\ nu s-a oprit aici, a continuat [i în perioada ocupatiei germane din cel de-al Doilea R\zboi Mondial, când Sabina Br\tianu [i Lia Stolojan (fiica lui Anastase Stolojan [i so]ia lui Vintil\ Br\tianu) s-au refugiat aici.

Apoi, odat\ cu instaurarea regimului comunist la sfår[itul celui de-al Doilea R\zboi Mondial, casa a fost na]ionalizat\.

La acea data, casa se afla în posesia lui Dinu Stolojan, fiul lui Atanasie Stolojan [i tat\l lui Vlad Stolojan [i al Marinei Stolojan.

Readucerea cl\dirii la forma sa ini]ial\, anterioar\ interven]iilor principelui Obrenovici, a fost posibil\ abia în anul 1954, dup\ un proiect întocmit de Eugenia Greceanu, dup\ care, în anul 1972, conacul intr\ în patrimoniul Muzeului Na]ional al }\ranului Român. În urm\ cu doar doi ani, conacul s-a întors în proprietatea urma[ilor familiei Stolojan, care l-au våndut unei persoane discrete, care nu a dorit s\ fac\ public\ destina]ia viitoare pe care o va da imobilului, dar casa este deschis\ tuturor celor care vor s\ o viziteze, cu titlu gratuit.

Conacul Udri[te N\sturel este o cl\dire frumoas\, unic\, unde rigoarea arhitectural\ nu a fost alterat\.

Facilit\]ile de care dispune – având sistem propriu de alimentare cu ap\ (cu fântån\ [i rezervor de ap\), suprafa]\ mare, de 680 mp, un al doilea imobil construit de familia Stolojan, cu suprafata de 494 mp, [i o a treia cl\dire din curte, a administratiei, cu suprafa]\ de 166 mp, la care se adaug\ gr\dina cu spirit englezesc ce se întinde pe 5000 mp –calific\ domeniul ca destina]ie turistic\ nobiliar\ (monument istoric de gradul A, aflat în patrimoniul na]ional).

Nu ne r\måne altceva de f\cut decåt s\ a[tept\m s\ vedem ce destina]ie îi va acorda noul proprietar!