17 minute read
Târgurile de Cr\ciun – Mo[ Cr\ciun în form\ de turt\ dulce.
Mo[ Cr\ciun în form\ de turt\ dulce
Cele mai frumoase Târguri române[ti de Cr\ciun
Advertisement
Imagineaz\-]i cum ar ar\ta iarna ta f\r\ Târgurile de Cr\ciun, f\r\ vinul fiert, aburind, f\r\ luminile colorate ale ghirlandelor care compun forme geometrice pe pomii de iarn\, pe tarabele în[irate de-a lungul labirinturilor în care te pierzi, f\r\ scor]i[oar\ [i castane coapte, cum ar ar\ta iarna ta f\r\ turt\ dulce sau gust\ri calde, care mai de care mai picante, servite în aerul rece, care-]i taie respira]ia, cu miros de cetin\, lâng\ bradul uria[ care domin\ orice Pia]\ de Cr\ciun...
Este o întrebarea retoric\, desigur. Pie]ele de Cr\ciun sunt ale Mo[ului Cr\ciun, [i ele. Prima vizit\ pe care o face mo[ul, înainte de a[i lua sacul în spinare, e aici. M\nånc\ o turt\ dulce, bea o can\ de vin fiert [i... ho, ho, ho.
Destina]ia Cr\ciun
Se apropie vremea Cr\ciunului [i a vacan]elor de iarn\! Cu mic, cu mare ne preg\tim s\ vizit\m Târgurile de Cr\ciun din ]ar\ sau din str\in\tate, s\ descoperim cele mai frumoase destina]ii de Cr\ciun [i Anul Nou!
Am a[teptat un an întreg s\ ne bucur\m de brazii împodobi]i cu globuri [i decora]iuni str\lucitoare, de cadourile pentru întreaga familie [i de vacan]a de iarn\. Toat\ lumea este de acord, cele mai frumoase momente ale sezonului de iarn\ sunt cele legate de cadourile Mo[ului [i de Pie]ele de Cr\ciun.
Cu tarabele împodobite cu lumini]e de toate culorile, care expun tot felul de dulciuri în form\ de Mo[, de sanie sau fulgi de z\pad\, Târgurile de Cr\ciun din marile ora[e reprezint\ punctul culminant al sezonului festiv, atât pentru localnici, cât [i pentru turi[tii veni]i s\ guste din preparatele artizanale ale comercian]ilor.
Datorit\ popularit\]ii Târgurilor de Cr\ciun, în aceast\ perioad\ internetul „ia foc”, cele mai c\utate obiective turistice sunt centrele comerciale [i Pie]ele de Cr\ciun.
Motoarele de c\utare claseaz\ ora[ele în func]ie de o serie de factori, dup\ volumul c\ut\rilor, dup\ hashtag-urile de Instagram [i dup\ num\rul de pie]e de Cr\ciun pe care le g\zduie[te fiecare ora[ în parte. Cei care doresc s\ viziteze unul dintre ora[ele g\tite festiv e bine s\ se informeze înainte de a porni la drum despre orarul de func]ionare, despre num\rul de tarabe, dac\ pia]a are patinoar sau nu, dac\ sunt carusele sau dac\ au loc concerte ale vedetelor.
Pandemia a mai t\iat din elanul prim\riilor, iar edilii au t\iat [i ei, la rândul lor, din bugetele marilor ora[e, au limitat num\rul lor sau chiar le-au anulat. În Europa Occidental\, num\rul Pie]elor de Cr\ciun s-a redus sim]itor.
Cele mai frumoase 5 Pie]e de Cr\ciun de la noi, într-o ordine aleatorie [i subiectiv\, se organizeaz\ în cele mai frumoase cinci ora[e ale noastre, la Sibiu, Cluj, Timi[oara, Bra[ov [i Bucure[ti.
Cele mai frumoase Târguri de Cr\ciun din lume sunt în Germania, la Nürnberg, Berlin, München [i Köln. Sibiul a copiat spectacolul nem]esc [i imit\ întocmai ritualul cre[tin. Târgurile din Germania sunt pline de obiecte miniaturale, nem]ii sunt mae[tri ai manufacturii, în nicio alt\ ]ar\ din lume nu se produc figurine mai „dulci" de artizanat.
Sibiul a beneficiat de lobby-ul f\cut de turi[tii care l-au vizitat în perioada de]inerii titlului de Capital\ European\ a Culturii, în 2007, când aici au avut loc geniale concerte de Jazz, monumentale spectacole de teatru [i ample evenimente stradale.
Târgul de Cr\ciun de la Sibiu, botezat [treng\re[te ca fiind „cel mai interna]ional” târg din România, s-a organizat, ini]ial, în Pia]a Mic\ [i a început cu 38 de c\su]e. Pandemia a pus edi]ia din acest an sub semnul incertitudinii, dar a primit und\ verde [i se organizeaz\ acum în Pia]a Mare (de mai mul]i ani).
Azi, Târgul de Cr\ciun de la Sibiu se bucur\ de recunoa[tere interna]ional\. Mo[ Cr\ciun s-a preg\tit s\ aduc\ sibienilor [i oaspe]ilor care îl viziteaz\ în aceast\ perioad\ cadouri diverse, în acorduri de muzic\ gospel [i colinde. Târgurile de Cr\ciun nu sunt ieftine, prim\riile investesc anual sume importante. În
tridimensional\ în vârf. Potrivit Agerpress, la acea dat\, bradul artificial a costat prim\ria 631.000 lei.
Târgul de Cr\ciun din Pia]a Mare de la Sibiu se va desf\[ura în perioada 26 noiembrie-2 ianuarie. Târgul, anulat anul trecut din cauza pandemiei, se redeschide anul acesta pentru persoanele cu certificat verde.
2019, Prim\ria Sibiu a achizi]ionat un brad artificial de Cr\ciun care m\sura 24 de metri în\l]ime. Bradul a fost împodobit cu peste 5.000 de globuri argintii, aurii [i ro[ii, ghirlande luminoase cu lumin\ alb\ [i rece [i o stea
2. Târgul de Cr\ciun al capitalei, Mo[ul de la Bucure[ti
Nici târgurile organizate în capital\ nu sunt mai ieftine. Edilul capitalei a anun]at, totu[i, c\ sumele investite în acest an vor fi mult mai mici comparativ cu cele investite în anii preceden]i. {i bucure[tenii au, [i ei, povestea bradului. Ne aducem aminte de bradul artificial, din metal, care a fost montat în anul 2007 în Pia]a Unirii? Ei bine, acela a costat o avere [i a func]ionat o singur\ iarn\.
Giganticul brad de Cr\ciun montat în Pia]a Unirii din Capital\ avea 76 de metri în\l]ime [i a fost împodobit cu dou\ milioane [i jum\tate de becuri. Asamblarea bradului de 300 de tone a durat dou\ luni [i a fost cel mai înalt brad din Europa.
Contestat [i iubit în egal\ m\sur\, Bucure[tiul a intrat în rândul capitalelor cu cele mai frumoase Târguri de Cr\ciun din lume. Dac\ pân\ nu demult Bucure[tiul era c\utat pentru barurile din Centrul Vechi [i pentru cluburile underground, în ultima perioad\ capitala a devenit o destina]ie de Cr\ciun. Tårgul de Cr\ciun a fost organizat de-a lungul timpului în mai multe loca]ii – în Pia]a Unirii, în Pia]a Universit\]ii, în Pia]a Constitu]iei [i acum, din nou, în Pia]a Universit\]ii. Noutatea acestui an sunt târgurile private, care se vor deschide doar dac\ regulile sanitare vor permite acest lucru.
În pia]\ se monteaz\, în fiecare an, o scen\ sau dou\ unde performeaz\ arti[ti romåni [i interna]ionali [i unde se organizeaz\ ample festivaluri de muzic\.
Târgul din acest an va func]iona pe durata aproximativ\ a unei luni – pe26noiembrie sa dat startul. În fiecare sear\ milioane de becule]e lumineaz\ pia]a, comercian]ii tenteaz\ vizitatorii cu cozonaci, s\rm\lu]e, pl\cin]ele, kurtos [i alte bun\t\]i cu miresme de ghimbir [i scor]i[oar\.
Conform HotNews.ro, Prim\ria Capitalei a dat anul acesta circa 12 milioane de lei pe decora]iunile stradale [i pe Târgul de Cr\ciun, îns\ nu este singura administra]ie din Capital\ care a alocat bani pentru lumini]ele de s\rb\tori. Fiecare prim\rie de sector din Bucure[ti a cheltuit la rândul s\u alte câteva sute de mii de lei pentru a împodobi unele locuri, parcuri sau zone din ora[.
Bucharest Christmas Market (Târgul de Cr\ciun Bucure[ti) este un eveniment organizat de Prim\ria Municipiului Bucure[ti, prin CREART, [i se desf\[oar\ în perioada 26 noiembrie – 26 ianuarie 2022, pe esplanada cu statui din Pia]a Universit\]ii.
Castanele coapte sunt un fel de brand al Cr\ciunului timi[orean, în capitala Banatului domne[te atmosfera magic\ a s\rb\torilor de iarn\. În aer se simte miros de mere coapte, scor]i[oar\ [i vanilie. Amprenta olfactiv\ cu semnifica]ii speciale te duce cu gândul la amintirile copil\riei, la pr\jiturile mamei [i la cadourile de sub brad.
Târgul de Cr\ciun de la Timi[oara seam\n\ [i el cu cele din Vest, stilul Art Nouveau/ Secession al spa]iului fost imperial se simte peste tot. Primul ora[ liber din România, proclamat de timi[oreni la 20 decembrie 1989 –viitoare Capital\ European\ a Culturii, în 2023 – a dat startul cump\r\turilor de Cr\ciun înc\ din Vinerea Neagr\. Ora[ul s-a transformat
într-un uria[ centru comercial cu sediul în Pia]a Victoriei, fost\ Pia]\ a Operei. Cl\dirile care flancheaz\ pia]a, construite în stil arhitectural 1900, identic stilistic cu cel pe care îl întâlnim la Budapesta sau Szeget, sporesc atmosfera de magie.
A fost montat bradul, au ajuns [i colind\torii, sunt acolo ansambluri artistice, fanfare [i trupe rock care concerteaz\ pân\ dup\ Anul Nou. Ca în fiecare an, comercian]ii vånd în micile lor c\su]e de lemn acoperite cu cetin\ de brad turt\ dulce, pl\cinte cu mere [i scor]i[oar\, pl\cinte cu brânz\, i[lere, kurtos, alune pr\jite [i vin fiert.
Tårgul are un patinoar de 600 de metri p\trati. În weekend circul\ [i un trenulet, iar pe tot parcursul târgului ai la dispozi]ie un carusel [i ma[inu]e. Târgul g\zduie[te o serie de evenimente culturale [i de divertisment, spectacole de teatru, ateliere de me[tesuguri, pomana porcului, delicii culinare [i concerte.
Edi]ia din acest an a Târgului de Cr\ciun se va desf\[ura nu doar în Pia]a Victoriei, ci [i în Pia]a Libert\]ii, pe M\r\[e[ti [i pe strada Victor Vlad Delamarina [i în zona Modex. Administra]ia Fritz a anun]at c\ târgurile se vor desf\[ura pe perioada cuprins\ între 1 decembrie 2021 [i 17 ianuarie 2022.
„Inima Transilvaniei”, Clujul, Kolozsvár, Klausenburg, ora[ul care a g\zduit Dieta Transilvaniei în perioada în care popula]ia era preponderent maghiar\, [i-a scos Kurtos Kalacs-ii la vânzare.
Cel mai important centru academic din Transilvania a îmbr\cat haine de s\rb\toare.
Îndr\znesc s\ spun c\, pentru clujeni, adev\ratul Cr\ciun a trecut. Capitala distrac]iei este obi[nuit\ cu focurile de artificii, cu mega concertele, iar un simplu brad de Cr\ciun nu poate eclipsa evenimentele care au avut loc la sfâr[itul verii. A[ spune c\ la Cluj s\rb\toarea de Cr\ciun s-a demitizat, a fost întrecut\ de concertele motivate financiar de edilul urbei. Clujul a devenit un loc al celor foarte tineri, unde se desf\[oar\ festivaluri maraton – Untold, Jazz în the Park, Electric Castle, TIFF. Un loc în care... nimeni nu mai crede în Mo[ Cr\ciun! Poate c\ nu e chiar a[a, dar poate fi un motiv de reflec]ie. Cu toate acestea, în topul celor mai frumoase Târguri de Cr\ciun figureaz\ [i Clujul. A[ spune c\ Târgul de Cr\ciun de la Cluj se adreseaz\, în primul rând, clujenilor, este locul în care se reune[te întreaga familie.
Clujenii se pricep s\ organizeze evenimente, în anii trecu]i tårgul a fost nominalizat la concursulEuropean Best Christmas Market.
Târgul de Cr\ciun de la Cluj-Napoca e un tårg cu de toate. Cu patinoar, cu vedete, cu tarabe, cu carusel, cu C\su]a lui Mo[ Cr\ciun, cu pove[ti la gura sobei... Dar târgul nu se limiteaz\ doar la spa]iul destinat de organizatori, întregul ora[ este angrenat în eveniment. Po]i asista la reprezenta]ii live, la piese de teatru, la concerte cu duiumul, la workshopuri culinare... Târgul de la Cluj e versiunea Christmas a UNTOLD!
Dar, pentru cei trecu]i de o anumit\ vârst\, tot pr\jiturile ungure[ti servite în picioare, lâng\ taraba cu cremwursti, [i cu o can\ de Gluhwein, reprezint\ esen]a Cr\ciunului.
Târgul de Cr\ciun la Cluj-Napoca, care se desf\[oar\ în perioada 26 noiembrie - 31 decembrie 2021, a venit cu o serie de restric]ii, se intr\ în num\r limitat [i doar cu Certificatul Verde.
5. Târgul de Cr\ciun de sub Tåmpa, Mo[ul de la Bra[ov
Cr\ciunul petrecut la poalele Tåmpei nu seam\n\ cu niciunul organizat în România, poate, mai degrab\, cu cele austriece sau nem]e[ti. Aerul rece, mun]ii care înconjoar\ ora[ul exact ca la Zell am See, în Alpi, vecin\tatea brazilor înc\rca]i de z\pad\ [i scena în care oile adunate în jurul ieslei asist\ la na[terea Domnului creeaz\ tabloul perfect de s\rb\toare. Sc\ri]a afumat\ [i cârn\ciorii cu fasole sunt de baz\, iar vinul fiert este la concuren]\ cu berea. Bra[ovenii iubesc berea la halb\. Târgul de Cr\ciun se ]ine, ca în fiecare an, în Pia]a Sfatului, în aceea[i pia]\ în care au cântat pe vremuri Gigliola Cinquetti sau Nana Mouskouri la Festivalul Cerbul de Aur.
Întoars\ cu spatele la noi, Biserica Neagr\, din vecin\tate, spore[te atmosfera cu iz s\sesc, iar butoaiele de bere a[ezate în picioare, pe post de mese, dau un aer, cumva, bavarez.
În cele aproximativ 40 de c\su]e pe care Prim\ria le în[ir\ în fiecare an în Pia]a Sfatului se servesc produse din buc\t\ria na]ional\, dar [i din cea german\ sau ungureasc\.
Bra[ovul, al\turi de Sibiu, în competi]ia lor cu restul ora[elor din topul meu de cinci, în care se organizeaz\ Târguri de Cr\ciun, au un mare avantaj – au în apropiere pårtii de schi. Astfel, turi[tii pot alterna oricând programul de schi cu pauzele de vin fiert din Târgurile de Cr\ciun.
Vedeta Târgului organizat în Pia]a Sfatului este bradul în vârsta de 53 de ani, cu o în\l]ime de 26 de metri.
Târgul de Cr\ciun de la Bra[ov s-a deschis pe 29 noiembrie 2021 [i se va închide pe 9
ianuarie 2022. Din cauza pandemiei de coronavirus, Prim\ria Bra[ov a limitat num\rul evenimentelor, cu excep]ia celui dedicat bradului de Cr\ciun.
Epilog
Covid-19 a schimbat condi]iile de acces [i regulile de participare la Târgurile de Cr\ciun organizate în pandemie, dar bucuria Cr\ciunului a r\mas la fel de vie. Noi, românii, nu suntem cea mai sigur\ ]ar\ din lume din punct de vedere pandemic, ]inând cont de rata de vaccinare redus\, îns\ bucuria Cr\ciunului nu nea luat-o înc\ nimeni!
Cr\ciunul are un farmec aparte, este o s\rb\toare cu o mare însemn\tate religioas\ [i emo]ional\.
Cu ochii îndrepta]i spre cer m\ uit s\ v\d cum se br\zdeaz\ de stele luminoase. Poate fi Mo[ Cr\ciun [i sania lui tras\ de reni, care las\ în urm\ praf de stele. Eu îl a[tept cu vin cald [i o bucat\ de turt\ dulce în form\ de Mo[.
Este foarte greu s\ discerni ast\zi, mai ales în mediile urbane, adev\rata semnifica]ie a s\rb\torilor de iarn\, a tradi]iilor specific române[ti, când majoritatea oamenilor sunt afecta]i de „goana dup\ cump\r\turi”, tr\ind un acut sentiment al comprim\rii timpului. Indiferent de vârst\, constat\m o frenetic\ dorin]\ de a acumula cât mai multe produse. Or\[enii, dar [i s\tenii, cump\r\ neobosi]i, aducându-[i acas\ impresionante cantit\]i de produse. De la carnea [i cârna]ii de porc, la dulciuri, aparatur\ electro-casnic\, PC-uri, cosmetice, obiecte de îmbr\c\minte [i nelipsitul brad, cu nenum\ratele sale podoabe, colorate diferit dup\ „moda fiec\rui an” în argintiu, albastru, ro[u sau auriu, totul devine tentant.
Dincolo de aceast\ alerg\tur\, s\ nu uit\m apoi truda gospodinelor preocupate de cur\]enie, de preg\tirea cât mai multor sortimente de mâncare [i de aspectul hainelor pe care le vor îmbr\ca membrii familiei la ceas de s\rb\toare. Nimic deosebit în tot acest efort impus de orgolioasa „dictatur\” a consumerismului prin care omul modern dore[te s\ se eviden]ieze, în primul rând prin cantitate, prin valoarea material\ a bunurilor [i, mai apoi, prin calitate, prin valoare spiritual\. {i totu[i... decembrie nu este doar timpul când trebuie s\ adun\m în c\mar\ [i pe mese tot ceea ce nu am reu[it s\ ob]inem de-a lungul întregului an. Decembrie este timpul când facem bilan]ul realiz\rilor personale. Este apoi, timpul bucuriilor, deopotriv\ ale sufletului [i ale spiritului. Pentru majoritatea românilor, decembrie este un timp sacru, un timp al în]elepciunii, al comunic\rii [i comuniunii dintre oameni, al armoniei [i abunden]ei augurale, al petrecerilor, al energiilor desc\tu[ate, al prognozelor [i al speran]elor într-un viitor benefic.
Datinile [i obiceiurile care marcheaz\ perioada s\rb\torilor, de la Cr\ciun la Boboteaz\, sunt forme ceremonial-simbolice de exprimare a unor str\vechi credin]e precre[tine [i cre[tine care ne leag\ de vechile civiliza]ii ale umanit\]ii care practicau, la solsti]iul de iarn\, importante ritualuri închinate Zeului Soare (Solis Invictus), de renovare a timpului, de menire a bel[ugului [i rodniciei pe p\mânt. Pentru a în]elege adev\ratul mesaj [i rostul „s\rb\torilor de iarn\” trebuie s\ privim acest segment temporal nu numai cu ochiul fiziologic, cel ce înregistreaz\ doar înveli[ul evenimentelor, fastul [i frenezia lor, ci [i cu „ochiul min]ii”, cel ce caut\ semnifica]ia [i esen]a tuturor manifest\rilor umane. Din aceast\ perspectiv\, trebuie s\ [tim c\, dac\ pe parcursul întregului an ne-am preocupat de rezolvarea problemelor cotidiene – de munc\, familie, copii, bunici, de cas\ [i hran\ – în timpul s\rb\torilor este în]elept s\ acod\m aten]ie [i spiritualit\]ii.
În tradi]ia popular\ româneasc\, luna decembrie, de la Mo[ Nicolae [i pân\ la Sfântul Vasile, este considerat\ un timp sacru, marcat de un r\gaz special pe care înainta[ii no[tri îl acordau „rememor\rii tradi]iei”, adic\ dialogului intergenera]ional [i schimbului de experien]\ între bunici, p\rin]i, copii [i nepo]i.
Cr\ciunul românesc,
Cine este Mo[ Cr\ciun?
Ast\zi, imaginea unor personaje mitologice, precum Mo[ Nicolae, Mo[ Ajun, Mo[ Cr\ciun, a[a cum s-au impus ele prin intermediul tradi]iei, s-a conservat foarte pu]in. Agresivitatea mediatic\ a unor [abloane publicitare despre Mo[ Nicolae [i Mo[ Cr\ciun a determinat, în bun\ parte, globalizarea imaginii lor mitologice; pe toate meridianele sunt reprezenta]i în acelea[i variante europene sau americane, „Ciorapul lui San Nicolas” sau un
datini [i obiceiuri populare
b\trân cu barb\ alb\, pântecos, îmbr\cat cu haine ro[ii [i cu cizme în picioare. Despre simbolismul acestor patroni ai unor importante s\rb\tori cre[tine tinerii [tiu tot mai pu]in. Este greu de dep\[it cli[eul publicitar prin care se inoculeaz\ convingerea c\ Mo[ Cr\ciun este un simplu „distribuitor de cadouri” care alearg\ necontenit de la o cas\ la alta. S-a pierdut componenta b\trânului în]elept, cu mult\ experien]\ de via]\, capabil s\ analizeze cu mult discern\mânt realitatea [i chiar propriile fapte, pentru a emite o judecat\ impar]ial\. În tradi]ia popular\, Mo[ Cr\ciun este cel ce [tie s\ cump\neasc\ lucrurile, s\ fie blând, încrez\tor în binele ce s\l\[luie[te în fiecare om – asemenea lui Iisus – [i s\ ofere mai mult decât merit\m. Este un gest de încredere [i, prin oferirea darului, adesea d\ruie[te un cec în alb pentru a ne schimba firea, pentru a ne redefini comportamentul [i gândirea. Darul lui Mo[ Cr\ciun este simbolul binelui [i [ansa ilumin\rii proprii. Adesea, ne gândim c\ am primit mai mult decât merit\m.
Statutul lui Mo[ Cr\ciun trebuie în]eles în consona]\ cu ceea ce numim, în general, geneza mitului. Din aceast\ perspectiv\, mitul nu se raporteaz\ la realitate decât ca metafor\ literar\, ca sublimare spiritual\ a unor credin]e [i convingeri arhaice despre universul de prezen]e invizibile care ne înconjoar\ [i care, conform gândirii magice, sunt capabile s\ ne influen]eze existen]a, în bine sau în r\u. Pentru a capacita pozitiv aceste for]e, comunit\]ile umane din perioadele de început ale civiliza]iilor au creat ritualuri diverse dedicate unor spirite care patroneaz\ fenomenele naturale, formele de relief, astrele, dar [i bunul mers al vie]ii pe p\mânt. În tradi]ia popular\, Mo[ Cr\ciun este un asemenea „patron” al solsti]iului de iarn\. De fapt, în mitul lui Mo[ Cr\ciun se reg\sesc elemente ale unui vechi cult dedicat Zeului Soare care în aceast\ perioad\ se afl\ într-o criz\ cosmic\; lumina sa este tot mai palid\, iar c\ldura aproape c\ a disp\rut. Pentru a-l ajuta s\ dep\[easc\ acest moment, oamenii au creat ritualurile de adorare a Soarelui, celebrate în lumea oriental\ [i transferate apoi în Europa, prin intermediul legiunilor romane. Împ\ratul roman Aurelian recunoa[te în secolul al III-lea popularitatea cultului solar al zeului Mithra, fixându-i ziua de celebrare la 25 decembrie: Zilele Soarelui ve[nic înving\tor (Dies Natalis Solis Invicti). Ajunse [i în spa]iul românesc, unele comportamente umane specifice acestor ritualuri sunt practicate în preajma datei de 25 decembrie. S\rb\toarea Cr\ciunului, suprapus\ în anul 354 de Papa Liberius peste acest str\vechi ritual precre[tin preia simbolismul luminii, al Soarelui, conferindu-i o nou\ semnifica]ie. Referitor la aceast\ component\ Sf. Augustin spunea c\ noi s\rb\torim ziua de 25 decembrie nu pentru a cinsti na[terea Soarelui, ci na[terea celui care a creat Soarele. La apari]ia lui Iisus în lume, pe cer r\sare o stea foarte luminoas\, neobi[nuit\, care-i conduce pe magi spre locul unde se na[te Mesia, iar ieslea unde Sfânta Fecioar\ Maria na[te pruncul sfânt este invadat\ de o lumin\ necreat\. Lumina în sens cre[tin devine iluminarea spiritual\ a fiin]ei. De aici s-a n\scut acel sincretism al Cr\ciunului românesc care aduce, pân\ în zilele noastre, colinde [i cântece de stea, dar [i practici augurale [i de alungare a spiritelor malefice.
În tradi]ia popular\ româneasc\, Mo[ Cr\ciun este o figur\ legendar\, cu aureol\ mitic\ pentru faptele sale. Altfel spus, el este, asemenea multor s\teni, un gospodar de vaz\, un om cu mult\ autoritate care nu îng\duie nim\nui, nici chiar so]iei sale, Cr\ciunoaia,
Ceat\ de colind\tori din Maramure[ – fotografie ap\rut\ pe afi[ul expozi]iei „Oameni [i peisaje din România [i Japonia”, vernisat\ cu participarea extraordinar\ a Ambasadorului Japoniei în România. Tudorel Ilie Photography, foto: © Tudorel Ilie, Ambasador al Turismului [i Culturii Tradi]ionale din Maramure[
