Monumente pierdute – Conacul Hagi Tudorache

Conacul Hagi Tudorache

Aproape monument istoric – conacul care a pierdut [ansa de a fi încadrat pe lista monumentelor istorice, cu valoare na]ional\ [i interna]ional\, grupa A

În escapadele pe care mi-am propus s\ le fac în jurul Bucure[tiului, conacul Hagi Tudorache e doar una din destina]iile vizate de mine.

Dar escapadele încep s\ fie din ce în ce mai dificile... Nu mai reu[esc s\ g\sescacele hidden gems. Posibil s\ le fi epuizat deja pe toate sau mai trebuie s\ fac research. Norocul meu c\ am înv\]at s\ fac research în aceast\ via]\.

Side-note, primul meu internship în publicitate nu a presupus s\ fac cafele, ci s\ caut informa]ii relevante pe internet despre diverse subiecte (banking, bere [i altele). Deci, s\ zic c\ m\ pricep s\ aflu lucruri.{i bine c\ nu m-a pus nimeni s\ fac cafea, c\ci nu a[ fi rezistat nici m\car o s\pt\mân\.

C\utam, la un moment dat, locuri în care po]i ajunge în maxim 30 de minute, pornind din Bucure[ti. Am dat peste 2 conace [i am zis c\ e musai s\ ajung s\ le v\d. Uneori, researchul meu e minimal. Dac\ am g\sit un loc fain, încerc s\ nu îl analizez foarte mult. M\ p\strez emo]ional pentru momentul când voi ajunge în fa]a lui. Dar asta presupune riscuri, înseamn\ c\ voi afla la fa]a locului c\… nu mai exist\. {i atunci, îmi spun: Simona, cum de nu [tiai c\ acea cl\dire era demolat\, dac\ tot pretinzi c\ faci research?

S\ nu v\ închipui]i c\ exist\ un miliard de articole pe internet despre toate aceste locuri, toate actualizate. Nu e ca [i cum a[ c\uta orarul de vizitare al Casei Poporului. Po]i g\si doar [tiri sau articole vechi, de prin 2012, ca fiind cele mai recente. Altceva nu exist\. Deci, nu putem decât s\ sper\m c\ vom g\si ceea ce c\ut\m. Plus, ne place [i factorul surpriz\, dar, recunosc, uneori trebuie s\ ne repliem la fa]a locului, pentru alte destina]ii.

Un conac demolat

Nu a fost s\ fie! Conacul Hagi Tudorache sau Hagi Theo-

Aproape monument istoric

Revenind la conac. Conacul avea [anse s\ fie încadrat în lista monumentelor istorice, în categoria arhitectur\, grupa A, adic\ de valoa-

re na]ional\ [i universal\. Astfel ar fi putut s\ fie protejat de orice modificare, fie ea exterioar\ sau interioar\. Clasarea lui a fost refuzat\ de proprietari, de firma Transcom, dar în schimb au fost clasate ca [i monumente biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din satul Sitaru, cu picturi din 1752, [i biserica cu hramul Adormirea Maicii Domului din anul 1846, din satul Gr\di[tea.

Demolarea conacului Hagi Tudorache este un alt exemplu de „a[a nu!". Nu reu[im noi, ca popor, s\ ie[im din aceast\ paradigm\ a demol\rilor, nu reu[im s\ p\str\m istoria. Este mare p\cat c\ nu a mai fost salvat. A fost un conac frumos, cu o structur\ bun\ de rezistent\, nici repara]iile nu ar fi costat prea mult.

Cititorule, dac\ [tii de vreun caz similar de o cl\dire istoric\ cu poten]ial cultural ce a fost demolat\ sau e în pericol de a fi demolat\, anun]\-m\!

doraky, dup\ o alt\ denumire, nu mai exist\.

Conacul se afla în jude]ul Ilfov, comuna Gr\di[tea, situat undeva la sud de lacul C\ld\ru[ani, lâng\ Biserica Adormirea Maicii Domnului.

A fost, ini]ial, o re[edin]\ de var\, fiindconstruit în anul 1896. Familia Theodoraky era o familie de negustori. Între 1800 [i 1900 au f\cut multe investi]ii imobiliare. Înc\ de la sfâr[itul secolului al XVIII-lea de]ineau pr\v\lii pe Lipscani, o alt\ pr\v\lie în Hanul cu Tei, apoi case în mahalaua O]etari (nu mai exist\). Au de]inut [i singura banc\ româneasc\ din ora[ul vechi, „Banca Costache Tudorache”, plus multe alte pr\v\lii.

Conacul avea la parter cinci camere, etajul [i mansarda fiind destinate par]ial dormitoarelor. Intrarea principal\ a avut pân\ la un moment dat o u[\ somptuoas\ din lemn sculptat. Din vestibulul cu luminator se intra în birou, apoi urmau salonul, sufrageria cu ferestre spre hele[teu [i dormitoarele.

Hagi Theodoraky a de]inut conacul-re[edin]\ pân\ în 1949, când a fost na]ionalizat. A devenit, apoi, pe rând, [coal\ s\teasc\, dar dup\ ce [coala a primit un nou imobil, a intrat în posesia administra]iei Consiliului Jude]ean Ilfov, care a cedat-o companiei Transcom. Aceste lucruri se întâmplau în februarie 1976.

Conacul Hagi Tudorachenu a fost niciodat\ înscris în Lista Monumentelor Istorice, iar dup\ mul]i ani de degradare [i vandalizare,a fost demolat. Cl\direa a fost complet demolat\ la începutul anului 2013. Am g\sit informa]ia pe un forum.

Ultimul video din anii de existen]\

Ultimul video cu aceast\ cl\dire în picioare dateaz\ din 2012. Conacul a fost filmat de un grup de rideri care f\ceau un traseu cu bicicleta. Video-ul m-a ajutat s\ identific exact locul unde se afla cl\direa, c\ci e cam greu s\ g\se[ti ceva ce nu mai exist\, dac\ m\ în]elege]i... Acum, în locul respectiv, mai exist\ doar ni[te ruine ale unei anexe, probabil. Atât am avut de pozat. În jur sunt bosche]i, mun]i de gunoaie [i Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Am s\ v\ povestesc ceva amuzant legat de aceast\ biseric\. M-am hot\råt s\ o vizitez, chiar dac\ nu aveam mari a[tept\ri de la ea. Am vrut s\ fac câteva poze, dar preotul, care se afla în curte, ne-a zis c\ nu ar vrea s\ poz\m deloc. Ne v\zuse [i c\ pozam în locul unde se afla înainte conacul [i, citez,„nu vreau ca imaginea mea de preot [i a bisericii s\ fie asociat\ cu ce s-a întâmplat în locul \la”. Foarte aiurea din partea mea c\ nu am insistat s\ aflu mai multe. Ce mi-a pl\cut la preotul acesta a fost cum l-a preocupat imaginea sa personal\ într-un sat unde te urm\resc be]ivii pe strad\ s\ le dai 1 leu c\ le e foame. În timp ce car\ în bra]e o pâine întreag\. Sau cum la biseric\ sunt montate camere de filmat pentru ca „nimeni s\ nu ne mai fure tomberonul”. În gr\dina bisericii exist\ [i un cimitir în care sau strâns mun]i de gunoaie ce p\reau c\ se afl\ acolo deja de ceva vreme. Dar mi-a pl\cut de preot! Era preocupat de imaginea personal\!

Simona Mocanu

Umbra sfânt\ a lui Altân-bei M\n\stireaHurezi

Hurezi. Capodoper\ a Stilului Brâncovenesc!

Contribu]ia culturii la dezvoltarea durabil\ a unei ]\ri, în]eleas\ ca amprenta definitorie a unui neam, a fost dat\, întotdeauna, de tradi]ii. Ele s-au dezvoltat, de cele mai multe ori, în comunit\]i locale, în regiuni istorice sau sate. Aceste comunit\]i au fost conectate intercultural cu toate celelalte zone de exprimare identitar\ [i au dezvoltat modele culturale cu influen]e diverse.

Globalizarea f\r\ nuan]e a nivelat diferen]ele culturale dintre popoare [i le-a aplatizat exact pe cele care dau identitate unui neam. Din acest motiv, p\strarea [i punerea în valoare a tradi]iilor este mai important\ ca oricând. Educa]ia livrat\ în [coli nu mai are aceast\ component\, au fost scoase din manualele de istorie [i literatur\ importante titluri, în]elese ca propagand\ na]ionalist\. Temele istorice sunt citite în cheia universalit\]ii [i sunt interpretate dup\ bunul plac al celor afla]i la cârm\, f\r\ a se ]ine cont de particularit\]ile sau de ansamblul diferitelor comunit\]i culturale.

În aceast\ perioad\ de liberalism cultural, când grani]ele cad, la propriu [i la figurat, rolul UNESCO devine [i mai important. Programul aniversar „România [i UNESCO, arc peste timp – 65 de ani de la aderare” a marcat, într-o suit\ magistral\ de evenimente culturale, bog\]ia material\ [i imaterial\ a poporului român [i contribu]ia de zestre cultural\ la patrimoniul mondial al umanit\]ii.

Unul din modelele universale care vin s\ marcheze un eveniment monumental din via]a unei comunit\]i este zidirea unui edificiu m\re], ridicarea unei cl\diri de cult sau a unui monument. A[a au f\cut regii imperiului roman – au ridicat columne, a[a au f\cut regii no[tri – au ridicat arce de triumf, a[a au f\cut [i domnitorii Moldovei – au zidit m\n\stiri.

Umbra sfânt\ a lui Altân-bei

Se spune c\, de frica turcilor, me[terii care au trudit la construirea M\n\stirii Hurezi –mai bine cunoscut\ sub numele Horezu –lucrau doar noaptea, când cântau huhurezii. De aici vine [i numele sfântului l\ca[.

Mai mult ca sigur, e vorba doar de o le-

gend\, fiindc\ turcii au avut rela]ii bune [i foarte bune cu Muntenia lui Constantin Brâncoveanu, pân\ aproape de sfâr[itul n\prasnic al acestuia. Bog\]ia domnitorului era atât de mare încât vizirii de la }arigrad l-au numit Altân-bei (Prin]ul de Aur). Turcii [tiau cum s\ se îmbog\]easc\ la rândul lor de pe urma pe[che[urilor, a mucarerelor, a altor bac[i[uri [i plocoane pe care valahul le trimitea la Poart\.

Pajura de piatr\

La prima vedere, m\n\stirea seam\n\ cu o pajur\ alb\, cu aripile întinse, gata s\ î[i ia zborul. Turnul-clopotni]\ îi este capul, iar lateralele par aripi, cu penajul striat de tâmpl\ria geamurilor. Codrii din jur îi sunt cuib, iar mun]ii de deasupra, teren de vân\toare.

Poarta m\n\stirii a r\mas neschimbat\, înc\ de pe vremea domnitorului brâncovean, din lemn masiv, ferecat în fier masiv. Dincolo de ea, ]i se dezv\luie biserica m\n\stirii, ca o nestemat\, ap\rat\ de fantastica pas\re domneasc\.

Propor]iile [i echilibrul formelor ansamblului de la Horezu i-au f\cut s\ ofteze pe arhitec]i [i pe istoricii de art\. Despre aceast\ m\n\stire, bizantinologul francez Charles Diehl spunea c\ este cea mai frumoas\ din toat\ România.

Biserica Sf. Constantin [i Elena, M\n\stirea Hurezi, Vâlcea, foto: © Ilie Tudorel

Mul]i ani mai târziu, Sfântul Google Atoate[tiutorul a consacrat-o ca fiind „cel mai frumos [i mai rafinat exemplar de arhitectur\ româneasc\”. C\uta]i aceast\ fraz\ pe internet [i o ve]i g\si multiplicat\ în 225 de exemplare. Sursa este necunoscut\, dar dac\ Google spune, atunci probabil c\ a[a este.

Capodopera stilului brâncovenesc

Revenind la informa]ii verificate, ansamblul de la Horezu a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1993. Piatra de temelie a m\n\stirii a fost pus\ de domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1690, iar în anul 1693 biserica principal\ a fost târnosit\ (i s-a f\cut sfe[tania, consacrarea). Mai apoi, a fost ctitorit\ biserica bolni]ei (a spitalului-infirmerie de pe lâng\ a[ez\mântul bisericesc), de doamna Maria, so]ia lui Brâncoveanu, la 1696. Schitul Sfin]ilor Apostoli a fost ctitorit de stare]ul Ioan Arhimandritul la 1698, iar Schitul Sfântului {tefan, numit astfel dup\ fiul cel mare al domnitorului, a fost ctitorit de acesta la 1703.

Incinta principal\, dreptunghiular\, are la nord corpul chiliilor. La sud, pe unde se face intrarea, se afl\ re[edin]a domneasc\, cu turnul clopotni]ei [i o impun\toare sal\ de sfat. Pe latura de vest, vizavi de intrarea în biseric\, se afl\ trapeza (sala de mese) [i, deasupra ei, paraclisul. Tot pe latura de vest se afl\ a[a-numitul foi[or al lui Dionisie, un alt vârf al stilului

Inscrip]ia de pe scara bibliotecii, M\n\stirea Hurezi, Aripa de vest, Vâlcea, foto: © Ilie Tudorel

brâncovenesc, numit dup\ stare]ul Dionisie B\l\ceanu, în timpul c\ruia a fost realizat (1725-1753). Împreun\, toate aceste construc]ii formeaz\ ansamblul arhitectural al M\n\stirii Hurezi. „Capodoper\ a stilului Brâncovenesc, m\n\stirea este recunoscut\ pentru puritatea [i echilibrul arhitectonic, pentru bog\]ia detaliilor sculpturale, pentru felul de tratare a compozi]iilor religioase, a portretelor sale votive [i a lucr\rilor de art\ decorativ\”, se arat\ în descrierea UNESCO a monumentului.

Me[terii pietrari, zugravi [i lemnari

În interiorul bisericii, un covor de culoarea porfirului une[te intrarea cu altarul. Este decorat cu imagini ale unui vultur bicefal, alb ca zidurile m\n\stirii. Pe pere]i sunt zugr\vi]i în fresce de o mare valoare ctitorii Brâncoveni [i familia înrudit\ a Cantacuzinilor. Candelabrele, cu forme elaborate, sunt ornamentate cu ou\ de stru]. Catapeteasma este f\urit\ din lemn de tei aurit.

Dintr-o fresc\ a pridvorului bisericii, trei b\rbo[i cu capetele descoperite, înve[mânta]i în caftane de stof\ grea, privesc cucernic spre turi[tii [i pelerinii care trec pragul bisericii; sunt Manea, v\taful zidarilor, Istrate, lemnarul, [i Vuca[in Caragea, pietrarul. Împreun\ cu zugravii greci, Constantinos [i Ioan, [i cu cei valahi, Andrei, Stan, Neagoe [i Ichim, ei sunt me[terii care au dus la bun sfâr[it porunca lui Brâncoveanu de a cl\di o m\n\stire mai frumoas\ ca oricare.

Stilul brâncovenesc

Stabilitatea [i pacea din timpul lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) au determinat o înflorire a artelor, care a generat ceea ce istoricii de art\ numesc „stilul brâncovenesc”. Horezu este chiar locul unde s-a n\scut acest stil nou, sintez\ a tradi]iilor locale cu cele bizantine, cu influen]e orientale [i occidentale. Pridvoarele deschise sunt o marc\ a stilului brâncovenesc. Considerat primul stil românesc, el se generalizeaz\ în secolul al XVIII-lea în toat\ }ara Româneasc\ [i p\trunde [i în Transilvania. Pe lâng\ Horezu, alte cl\diri emblematice ridicate în stilul brâncovenesc sunt Palatul Mogo[oaia sau Biserica Stavropoleos din Bucure[ti.

Fântâna [i intrarea în M\n\stirea Hurezi

Reper turistic

M\n\stirea Hurezi se afl\ în imediata apropiere a ora[ului Horezu, celebru pentru ceramica produs\ în atelierelele me[terilor olari. Ceramica de aici este parte a Patrimoniului Mondial Imaterial, f\când astfel din Horezu singura localitate din România cu dou\ obiective în patrimoniul UNESCO –ceramica [i m\n\stirea.

Desigur, pentru a vizita m\n\stirea [i pentru a-i în]elege valoarea de patrimoniu, e nevoie nu doar de evlavie, ci [i de câteva cuno[tin]e de art\ plastic\, m\n\stireasc\ [i de arhitectur\. Ele sunt necesare pentru a putea

deosebi falsul de original. Dup\ '89 s-au construit foarte multe edificii biserice[ti care plagiaz\, reproduc într-un mod nefericit canoanele arhitecturale biserice[ti.

Ca not\ de final, M\n\stirea Hurezi, capodoper\ a Stilului Brâncovenesc, este unul din obiectivele turistice (ca s\ privim [i din aceast\ perspectiv\) care nu trebuie ratate de niciun român.

Vizitarea l\ca[ului de cult de c\tre cona]ionali (str\inii îl viziteaz\, oricum) este important\ din mai multe motive, care sunt atât culturale, cât [i emo]ionale.

Bogdan Stanciu

patrimoniu.revistasinteza.ro

DominicBoutiqueWeekend în inima Transilvaniei

Acas\ la sa[i – locuri [i månc\ruri faine

Dac\ m\ urm\ri]i peInstagram – ceea ce ar fi super ok s\ face]i – a]i observat, probabil, c\ mergem în multe locuri faine [i mânc\m multe chestii bune. De[i via]a mea e mult mai complicat\ [i mai stresant\ decât rezumat\ la „mergem în locuri faine [i mânc\m chestii bune”, recunosc c\ nu duc lips\ deloc de subiecte de povestit pe blog. {i tocmai din aceast\ cauz\, încerc s\ filtrez cât de cât [i s\ nu v\ povestesc chiar despre tot ce se întâmpl\ culinar [i aventurier în via]a mea.

Aici intervine Dominic Boutique. Ne place foarte mult s\ c\l\torim prin Transilvania [i de

fiecare dat\ c\ut\m locuri noi de cazare. {i sunt suficiente caz\ri frumoase în zona SibiuBra[ov. Dar la Dominic Boutique am stat deja de dou\ ori, [i am r\mas cu sentimentul c\ trebuie s\ mergem odat\ s\ st\m m\car o s\pt\mân\, a[a c\ am decis c\ e cazul s\ împ\rt\[esc [i cu voi locul acesta minunat - poate v\ vin idei de petrecut un weekend de vis.

Brunch in Transylvania

Dar s\ începem cu începutul, pentru c\ aici e vorba de un weekend întreg. Ce ne-a f\cut s\ ie[im din cas\ de la bun început a fost evenimentul Brunch in Transylvania organizat de MyTransylvania. Ne-am înscris pe site cu câteva s\pt\mâni înainte, am pl\tit taxa de participare [i sâmb\t\ diminea]a am pornit nemânca]i spre Cinc[or. În curtea fostei case parohiale, convertit\ între timp în cazare, ne a[tepta un festin absolut: quiche-uri, tarte, salat\ de vinete, zacusc\, mini-burgeri, fructe [i legume proaspete, toate a[ezateinsta-perfectpe o mas\ lung\, într-un hambar renovat. O a doua mas\ era rezervat\ exclusiv deserturilor: tart\ cu c\p[uni [i crem\ de vanilie, brownies cu c\p[uni, minciunele [i ceva pr\jituri-chec tradi]ionale m\ a[teptau s\ le încerc. Toat\ mâncarea a fost preg\tit\ de localnici, cu ingrediente din zon\.

Dup\ ce ne-am umplut farfuriile, ne-am bucurat de brunch, al\turi de prieteni dragi. Au participat în jur de 100 de oameni (de[i sunt groaznic\ la aproximat numere, dar s\ zicem), iar atmosfera a fost una lejer\ [i pl\cut\. Am mai participat la astfel de brunch-uri, inclusiv la Dominic Boutique, despre care urmeaz\ s\ v\ povestesc.

Cazarea noastr\ perfect\ din inima Transilvaniei

Dup\ mult, mult desfrâu culinar ne-am luat la revedere de la prieteni [i am pornit spre Cloa[terf. Dup\ cum v\ spuneam, am mai fost caza]i odat\ aici. Cu ocazia respectiv\ am pus dou\ poze pe instagram cu podul în care am

stat [i toaaat\ lumea m-a înnebunit cu întreb\ri despre loca]ie. Trebuie s\ v\ spun c\ atmosfera de acolo face ca totul s\ fie [i mai minunat ca în fotografii -imaginati-v\ lini[te total\, senza]ia de aer curat tras adânc în piept [i soare c\ldu] pe piele. Yup. Fix a[a e.

Dominic Boutiquee genul acela de perl\ pe care nu o g\se[ti în fiecare zi. În primul rând, e situat\ foarte convenabil - aproape de Sibiu, Sighi[oara, Viscri, în zona satelor cu biserici fortificate, dar nu chiar în mijlocul ac]iunii. Loca]ia e minunat\ ca punct de unde s\ începi s\ explorezi Transilvania, [i sunt foarte multe activit\]i [i locuri de vizitat în zon\.

În al doilea rând, cazarea în sine e ceva absolut minunat. E genul de loc în care mergi s\ te deconectezi cu totul - semnalul la mobil e destul de greu de g\sit, fiecare col]isor din curte te cheam\ s\ te a[ezi comod cu o carte, [i camerele sunt amenajate impecabil - ai spa]ii perfecte în care s\ scrii pe blog, s\ pictezi, sau s\ desenezi. Fiind un loc mai pu]in cunoscut, nu ri[ti s\ dai peste amatori de manele [i gr\tar în spatele blocului. Noi, de câte ori am mers, am dat peste oameni tare faini cu care ne-a f\cut pl\cere s\ st\m la pove[ti. Nici m\car atunci când a plouat nu am suferit deloc - dimpotriv\, e tare frumos s\ ascul]i ploaia din hambar, la o cin\ romantic\ cu lumân\ri. Cred c\ [i dac\ am sta acolo o s\pt\mân\, numai la cazare, tot nu ne-am plictisi.

Cazarea asta mi se pare genial\ [i pentru c\l\torit în grup: în aceea[i curte sunt mai multe c\su]e mici, fiecare cu dormitor [i buc\t\rie proprie. Buc\tariile au loc de luat masa si sunt dotate cu tot ce trebuie – vase [i ustensile de g\tit [i servit, robot de bucatarie, gr\tar electric, frigider, pr\jitor de påine, cuptor cu microunde, plit\ si cafetier\... Daaar, dac\ nu ai chef s\ g\te[ti, doamna Cosmina din sat face cea mai bun\ mâncare, pe care o po]i servi în hambarul restaurat. În sat este [i un ABC, destul de vechiu] [i de slab aprovizio-

nat, a[a c\ sfatul meu e s\ opta]i pentru mese g\tite de doamna Cosmina - [i dac\ tot suntem aici, neap\rat s\ îi gusta]i gemul de rubarb\. E nectarul zeilor, bun\tatea bun\t\]ilor, desertul absolut, ruin\torul de diete.

Overall, îi d\m caz\rii \steia un binemeritat 12/10, pentru podul absolut de vis, loca]ia minunat\ (aproape de Viscri, Sibiu, Sighi[oara), curtea lini[tit\, mâncarea doamnei Cosmina (yum) [i hambarul acela care sincer mi se pare genial [i unde abia a[tept s\ fiu invitat\ la o nunt\ sau un brunch sau orice. De fapt, abia a[tept orice scuz\ ca s\ ne întoarcem [i s\ mai petrecem timp acolo.Este locul perfect de „pierdut timpul”.

Ce s\ vezi/faci/m\nânci în zon\

Chestii de f\cut prin zon\ exist\ o gr\mad\. Data trecut\ am mers la c\l\rie undeva în apropiere, la Prod, unde am c\l\rit timp de o or\ [i ceva peste råu [i prin p\dure (dac\ prinde]i reference-ul), fiecare pe câte un cal, înso]i]i de o super simpatic\ instructoare.

A fost tare relaxant [i frumos [i recomand experien]a cu tot dragul. Pute]i merge la Sibiu sau la Sighi[oara, dou\ din ora[ele mele preferate, pute]i închiria biciclete [i face un tur al satelor cu biserici fortificate din zon\ [iiii, dac\ cumva v\ e foame (dac\ din cine [tie ce motiv nu a]i optat pentru mâncarea divin\ a doamnei Cosmina), neap\rat merge]i în Viscri la num\rul 32, unde Mara [i Alexu [i-au deschis cel mai simpatic restaurant. Dac\ merge]i, v\ rog din suflet comanda]i o salat\ de vinete [i lua]i-mi [i mie la pachet.

Din ce am în]eles, la Dominic Boutique se vor organiza brunch-uri, a[a încât o s\ avem parte de experien]a complet\ f\r\ s\ ie[im din curtea caz\rii. Sun\ ca o vacan]\ ideal\ pentru mine, [i voi fi prima pe list\.

Dac\ aflu date [i detalii, o s\ anun] pe insta stories. Între timp, pe cei de la Dominic Boutique îi pute]i g\si]i la Cloa[terf, Saschiz, judetul Mure[, la vreo 17 km de Sighi[oara [i vreo 45 de Salina Praid. Cetatea Rupea se afl\ la doar 30 de km, iar în drum trecem prin Cri], cu un ocol prin satul drag Prin]ului Charles, Viscri. Suna]i-l pe domnul Noru pentru rezerv\ri [i eventual spune]i-i c\ îi transmit salut\ri c\lduroase.

S\ ave]i o super vacan]\ plin\ de aventuri,

Anca Cheregi