UNESCO – Codrii seculari de la Strâmbu B\iu

Codrii Seculari de la Strâmbu B\iu]

Al doilea „aur” råvnit de consor]iile interna]ionale care au ca obiect de activitate exploatarea resurselor minerale pe tot mapamondul, dup\ aurul din situl de la Ro[ia Montana, este „aurul p\durilor”, din codrii seculari [i p\durile virgine.

Oricum am motiva defri[\rile legale sau ilegale, „la ras” sau ca „extragere de exemplare bolnave”, ceea ce se petrece în codrii României se nume[te JAF! Jaf imposibil de oprit, dac\ ar fi s\ ne lu\m dup\ ac]iunile simulate de salvare a p\durilor noastre, orchestrate de, cine altcineva, dac\ nu chiar de stat! Sunt ]\ri care au militarizat paza p\durilor – [i atunci, orice argument de legalitate care mascheaz\ eviden]a devine o palm\ dat\ poporului român. Haiducia câtorva activi[ti de mediu nu poate stopa boala care se r\spânde[te în tot corpul. Ramifica]iile urc\ pân\ sus, în capul trebii, la centrul de comand\. Am f\cut aceast\ introducere manifest pentru c\ iubesc p\durile, pentru c\ pericolul unui colaps ecologic este real [i pentru c\ vreau s\ mai pot scrie [i peste ani despre Romanian Best Locations.

De curånd, arie protejat\

Codrii seculari de la Stråmbu B\iu] sunt un sit Natura 2000 [i se întind pe o suprafa]\ de 2962 de hectare de p\dure, conform ultimei cartografieri, din 2016. Dintre acestea, 400 de hectare apar]in comunei B\iu], iar diferen]a se afl\ în gestiunea fondului Revisal. A[adar, situl are doi proprietari: statul, prin Prim\ria B\iu], [i iar\[i statul, prin Revisal (în administra]ia Ocolului Silvic Stråmbu B\iu]).

În anul 2017, o parte din situl Natura 2000 (mai exact, 598 de hectare) a fost declarat\ sit UNESCO, al\turi de alte 7 situri din România. În Romånia exist\ opt situri UNESCO de p\duri de fag. Este important de precizat c\ exist\, de fapt, [i un sit mai mare, care cuprinde atât siturile din România, cåt [i pe cele din alte 11 ]\ri din Europa. În total sunt 52 de situri mai mititele.

Aria de 598 de hectare este una strict protejat\, fiind înconjurat\ de o zon\ tampon, care însumeaz\ 713 hectare de p\dure. Practic, pe suprafa]a sitului este interzis\ orice activitate de exploatare [i amenajare forestier\, cu excep]ia celei turistice, limitat\ la un anumit num\r de grupuri organizate pe trasee tematice. Grupurile sunt conduse de ghizii de la Direc]ia Silvic\ Maramure[ sau de parteneri, activi[ti de mediu care î[i desf\[oar\ activitatea în cadrul unor ONG-uri.

Pe lâng\ turism, mai sunt permise activit\]i de cercetare [tiin]ific\, f\r\ prelev\ri de mostre vegetale sau animale. Sunt permise cercetarea vizual\, fotografierea [i observarea ecosistemului.

Acest sit ad\poste[te prima p\dure virgin\ identificat\ [i protejat\ de organiza]ia WWF România, în parteneriat cu Direc]ia Silvic\ Maramure[ [i Prim\ria Comunei B\iu], devenit\ în 2017 parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. Scopul principal al custozilor este acela de a proteja [i conserva biodiversitatea în sit.

Demersurile privind asigurarea unui statut de protec]ie au început în anul 2005. În anul 2011 aria natural\ protejat\ Codrii seculari de la Strâmbu B\iu] a fost desemnat\ ca sit de importan]\ comunitar\, iar în anul 2016 a fost extins\ la o suprafa]\ de 2962 ha. În acest sit sunt prezente cele mai bine conservate p\duri virgine din Carpa]ii Orientali. În Codrii seculari [i-au g\sit ad\post o serie de carnivore mari –lupul, ursul, râsul, pisica s\lbatic\ – dar [i p\s\ri r\pitoare de zi [i de noapte, cât [i barza neagr\ sau cioc\nitoarea neagr\.

În iulie 2017, circa 20% din suprafa]a sitului a fost ad\ugat\ în Patrimoniul Mondial UNESCO, al\turi de alte [apte p\duri seculare de fag din România.

În aceste p\duri predomin\ fagul. Este o specie comun\ în Europa, iar în România este specia cu cea mai mare r\spåndire. Al\turi de fag cresc [i alte specii. La Strâmbu B\iu] apar bradul, paltinul, frasinul [i ulmul de munte. P\durea este un mix de foioase [i conifere, care variaz\ în func]ie de altitudine, dispunerea versan]ilor, panta v\ilor [i stratul geologic pe care se afl\ p\durea. To]i ace[ti factori aduc modific\ri în compozi]ia unei p\duri.

Inginerul silvic Florin Mårzac Ocolul Silvic Stråmbu B\iu] foto: © Ilie Tudorel

Cum pot fi vizita]i codrii?

Pentru a vizita Codrii seculari, ave]i nevoie de o viz\ de acces în care s\ se specifice motivul vizitei (turistic sau [tiin]ific) [i de un ghid repartizat. Viza o pute]i ob]ine adresånd o cerere la Direc]ia Silvic\ Maramure[ sau la Ocolul Silvic Stråmbu B\iu].

Rezerva]ia nu are rangeri. Are doar p\durari, ingineri [i tehnicieni silvici, care au în fi[a postului ac]iuni de paz\ [i de monitorizare a biodiversit\]ii… Rangerii apar doar în parcurile naturale sau na]ionale, unde p\durarii se numesc, de fapt, rangeri. Ei se afl\ în prima linie, fiind permanent în teren.

Cel de a c\rui activitate depinde în oarecare m\sur\ soarta Codrilor seculari de la Strâmbu B\iu] este inginerul silvic Mårzac Florin. El este [i cel care ne-a fost ghid în periplul nostru fotografic. I-am pus câteva întreb\ri [i iat\ ce ne-a r\spuns: Cum v\ descurca]i cu ho]ii de lemne?

La Stråmbu B\iu] comunit\]ile de oameni sunt mici, iar suprafa]a de p\dure este foarte mare. Zona este lini[tit\, iar furtul de lemne se întåmpl\ rar. Nu suntem stresa]i din acest punct de vedere, nu avem evenimente nepl\cute…

Cåt de periculos este s\ fii inginer silvic?

Poate fi [i periculos. Depinde de zon\. În comunit\]ile mai s\race exist\ conflicte [i presiuni, dar, în general, via]a la Stråmbu B\iu] se desf\[oar\ în ritmul p\durii.

Cum a]i ajuns s\ fi]i inginer silvic?

Din pasiune. Am vrut s\ fac medicin\ veterinar\, dar ultimii ani de liceu i-am petrecut colindând prin p\duri. Sunt singurul „personaj” silvic din familie. Este cea mai frumoas\ meserie din lume! Am avut [ansa s\ pot lucra la Ocolul Silvic Stråmbu B\iu], care are în gestiune multe p\duri valoroase, remarcate [i de UNESCO. Stråmbu B\iu] are 1630 de hectare care figureaz\ în Catalogul na]ional al p\durilor virgine [i cvasi-virgine.

Familia v\ urmeaz\?

Îi iau cu mine ori de câte ori am ocazia, dar nu [i-au manifestat dorin]a de a urma meseria de „p\durar”.

P\durea pare a fi un platou de filmare pentru Jurassic Park, de dup\ trunchiurile imense de copaci par a te spiona dinozauri. Spune]i-ne o „poveste pesc\reasc\” din p\dure.

Da, m-am întâlnit cu ursul… {i nu o singur\ dat\. Întâlnirea cu o ursoaic\ cu trei pui putea fi fatal\. S-a apropiat de mine pân\ la distan]a de 10 metri. Norocul meu a fost c\ ursoaica a dorit doar s\ m\ intimideze. Puii au fugit în cealalt\ direc]ie, într-o zon\ sigur\, iar ursoaica a renun]at la atac. În Codrii seculari tr\ie[te cea mai numeroas\ popula]ie de ur[i din România [i Europa. Cercetarea de la Stråmbu B\iu] a relevat o situa]ie surprinz\toare. Între anii 2013 [i 2015 s-a capturat o popula]ie mare de ur[i din diferite loca]ii din Maramure[. Li s-au montat zg\rzi de monitorizare, au fost cipa]i cu emi]\toare parazit, iar timp de doi ani de zile s-a urm\rit orice deplasare a exemplarelor care au fost marcate.

A fost f\cut\ o inventariere foarte exact\ a animalelor din p\dure, iar cele mai spectaculoase rezultate le-am avut la Strâmbu B\iu]. Este o zon\ cu o suprafa]\ mare de p\dure, unde animalele g\sesc hran\ natural\ în cantit\]i suficiente. Satele se afl\ la distan]e mari fa]\ de centrul p\durii, astfel încât nu doar ur[ii au via]\ bun\ în habitat, ci [i cerbii, mistre]ii sau lupii.

Tot la capitolul întâmpl\ri periculoase pot s\ trec [i întâlnirile cu [erpi, de care aproape c\ nu te po]i feri. Se ascund în frunzi[, iar impactul vizual al atacului poate fi deosebit de puternic, [i consecin]ele pot fi grave.

La capitolul pove[ti adev\rate pot s\ trec [i povestea partizanilor care s-au ascuns în Codrii seculari de comuni[ti.

Povestea e trist\. Între anii 1848 [i 1952, un grup de partizani s-a retras în p\durile din jurul }ible[ului. Patru ani de zile grupul a fost condus de p\durarul Pop Nicolae, care în acei ani

avea în gestiune fondul forestier cuprins între L\pu[ul Românesc, Poiana Botizei [i Strâmbu B\iu]. A condus grupul prin zona de p\duri seculare care era, atunci, mult mai întins\ [i nu avea drumuri, ci doar câteva poteci.

Cunoscând p\durea foarte bine, p\durarul Pop Nicolae a g\sit pentru grupul de partizani, pentru el [i pentru camarazii lui – c\ci se al\turase [i el grupului – ad\postul perfect.

Dup\ patru ani de zile, p\durarul s-a îmboln\vit grav [i a fost depus de camarazii lui undeva lâng\ un drum, pentru a fi g\sit [i tratat într-un spital. Din p\cate, p\durarul a fost recuperat de Securitate [i ucis.

Dup\ câteva luni, f\r\ suportul logistic al p\durarului, to]i ceilal]i partizani au fost captura]i. Cuno[tin]ele sale de orientare în codrii seculari, unde totul este o culme [i o vale, au ajutat la supravie]uirea grupului timp de 4 ani. Codru–i frate cu românu’!

Exist\ ni[te c\r]i scrise despre exilul în p\dure al grupului de partizani, fiica p\durarului fiind [i autoarea c\r]ii P\durea r\zvr\tit\. Cartea cuprinde am\nunte despre cum

ace[tia au fost ajuta]i de popula]ia din zon\, cu haine [i cu mâncare. Povestea nu s-a terminat cu happy end, a avut un final tragic…

Cum decurge o zi din via]a unui inginer silvic?

În Codrii seculari nicio zi nu seam\n\ cu alta. Activitatea difer\ în func]ie de anotimp [i se rezum\, în principal, la patrulare. Am un cåine de vân\toare pe care-l iau cu mine doar la vân\toare. Men]ionez c\ nu am împu[cat niciodat\ o c\prioar\!

Mul]i nu [tiu, dar activitatea de vân\tor nu înseamn\ s\ mergi cu pu[ca în spate prin p\dure [i s\ tragi în stânga [i în dreapta. Un vån\tor adev\rat î[i rezerv\ 99% din timp pentru protejarea animalelor [i doar 1% pentru vân\toare. Faptul c\ în Romånia exist\ o popula]ie de animale bogat\ genetic se datoreaz\ [i vân\torilor.

Via]a în Codrii seculari, în zona strict protejat\, se desf\[oar\ în ritmul p\durii… Natura se gospod\re[te singur\ [i reu[e[te s\ g\seasc\ cele mai bune solu]ii! Biodiversitatea în p\dure nu înseamn\ doar ce vedem cu ochiul liber – câteva animale, p\s\ri, copaci – ci mai ales ce nu se poate vedea. Biodiversitatea înseamn\ [i microorganisme [i via]\ microscopic\, ce depinde de arborii care mor, care au ajuns la limita fiziologic\ de b\trâne]e (în medie, 550 de ani) sau de arborii care au fost doborâ]i de fenomene naturale, de furtuni sau de z\pezi mari. Acest lemn mort care rezult\ [i care se g\se[te în cantit\]i foarte mari în codrii de la Strâmbu B\iu] este esen]ial pentru via]a multor microorganisme.

Schimb\rile climatice sunt vizibile?

E prea devreme s\ afirm\m c\ în p\dure sunt vizibile aceste schimb\ri, dar, cu timpul, ele se vor vedea. P\durea este un laborator viu unde putem vedea modul în care codrii reac]ioneaz\ la aceste modific\ri. Într-o p\dure cultivat\, unde omul intervine, este mai greu s\ g\se[ti r\spunsuri la aceste întreb\ri legate de clim\, pe când p\durile protejate, Codrii seculari, dau feedback direct. E suficient s\ fim aten]i la ce mesaje ne d\ p\durea.

Codrii seculari g\zduiesc cele mai mari [i variate culturi de ciuperci din România.

Într-o monografie a comunei Strâmbu B\iu] se spune c\ este comuna cu cea mai

mare diversitate de ciuperci din Romånia. Pot s\ confirm – cultura de ciuperci este impresionant\. Nu sunt neap\rat comestibile, totu[i. Cresc tot felul de ciuperci, iar, în aceast\ perioad\, prosper\.

Una din explica]ii e dat\ de substratul de roci pe care se dezvolt\. Este o zon\ minier\ a

lan]ului vulcanic Oa[-Gutåi-}ible[, spectaculoas\ din punct de vedere geologic.

Peste rocile vulcanice s-au ad\ugat alte roci metamorfice [i sedimentare, iar mixul rezultat a format un substrat cu o compozi]ie chimic\ cu rol nutrient. Coroborat cu dispozi]ia versan]ilor, se creeaz\ cele mai bune condi]ii de cre[tere a ciupercilor. În plus, este o zon\ cu un grad mare de umezeal\, precipita]iile sunt aici printre cele mai abundente din România. În zona Beiu[-Cavnic-}ible[ cad cele mai multe precipita]ii din Transilvania. De aceea, iarna, pårtia de schi de la Cavnic beneficiaz\ de un strat consistent de z\pad\.

Când e p\durea cea mai frumoas\?

Grea întrebare.

E frumoas\ în orice anotimp, dar toamna, la schimbarea culorilor, se d\ în spectacol! Apoi, la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie este, din nou, spectaculoas\ – se umple de p\s\ri cånt\toare care la r\s\ritul soarelui dau concerte! {i iarna e frumoas\, când p\durea se încarc\ de promoroac\. Î]i creeaz\ ni[te emo]ii extraordinare…

E greu de ales un anotimp.

Inginerul silvic Florin Mårzac, Ocolul Silvic Stråmbu B\iu], foto: © Ilie Tudorel

Florin Mårzac

Inginer silvic Ocolul Silvic Stråmbu B\iu] Singurul bucure[tean student la Silvicultur\ din promo]ia de absolven]i din care a f\cut parte Ligia {endrea

co-writing justvision

„Este foarte greu s\ discerni ast\zi, mai ales în mediile urbane, adev\rata semnifica]ie a s\rb\torilor de iarn\, a tradi]iilor specific române[ti, când majoritatea oamenilor sunt afecta]i de >goana dup\ cump\r\turi<, tr\ind un acut sentiment al comprim\rii timpului.

{i totu[i...decembrie nu este doar timpul când trebuie s\ adun\m în c\mar\ [i pe mese tot ceea ce nu am reu[it s\ ob]inem de-a lungul întregului an. Decembrie este timpul când facem bilan]ul realiz\rilor personale.” Dr. Doina I[f\noni– Cercet\tor etnolog, istoric [i teoretician de art\

Robelo, ’sNews

78. Interviu cu fotograful clujean/Interview with the photographerNicu Cherciu –

Memoria unui ora[/The visual memoryof a city. 84. Târgurile de Cr\ciun – Mo[ Cr\ciun în form\ de turt\ dulce. 88. Cr\ciunul românesc, datini [i obiceiuri populare.