Eliezer Steinbarg

Eliezer Steinbarg via Saul Leizer

Sulița și acul

Un oarecare Vineș sau Vinușcă Se-ntoarce înapoi De la război Cu o suliță și cu o pușcă Și le proptește de un scrin, Pe care se afla un ac subțire, fin.

-Ce uriaș e acul ăsta, ia privește! Își spune acul de cusut în gând, Privind spre suliță - Firește, Veșmintele, pe cari le coase el de oțel! Or fi de tinichea sau de oțel! Și cât de repede o fi făcând Împunsăturile lui groase! Dar oare pentru cine coase? Pentru vreun gog - magog sau Goliat?

Iar sulița gândește, privind acul -Ciudat, Ce pui de suliță, ce mic, săracul! Mă mir cum târgul nu s-a strîns, de zor, S-admire capul lui de melcușor. Ce caraghios!... Hai să glumim un pic.

-E-adevărat,- întreabă mândra suliță Ce-am auzit pe uliță? Cică ești foc, iar când te-ai supărat, Tu ești în stare Să sperii șapte muște deodat !

- Minciună!- strigă acul tare,

Minciună gogonată. Eu am un singur rost pe lume

Să-mpung doar pânză-e o marfă anume -Ha-ha!-pornește un glonț de râs din pușcă

Păcat că nu-i aici jupân Vipușcă! Auzi ce vrea el nouă să ne vânză Ha-ha,ha-ha... Cică împunge pânză!

-Dar ce-ați voi, să-mpung eu, tinichea?! Întrebă acul cu mirare Ehei,de-aș fi și eu ca voi de mare!

-Ah, nu mai pot să râd, cad pe podea Răspunde pușca, crăp, împușc, păzea! Iar acul replică-Vă cer iertare Nici pânză, nici oțel, nici tinichea Atuncea ce se-mpunge? Mintea mea Nu poate să-nțeleagă Și sulița-i răspunde - Oameni, dragă! Dar acul izbucni În hohote de râs, ha-ha,hi-hi Și poate râde și acum. Și spuse acul - La o parte gluma! Când fac în pânză câte-o -mpunsătură, Răsare - ncet o albitură O cămășuță, un veșmânt de vrei Dar oameni dacă-mpungi, ce faci din ei?...

Fabulă scrisă de Eliezer Steinbarg ( 18801932) în limba idiș , tradusă în limba română de Emil Dorian și culeasă de Saul Leizer în timpul războiului ruso-ucrainean 2022.