Ecouri literare nr. 13

Ecouri literare

2014 NR.ă13 1——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Editorial.............................................................................5

Poezie

Alina Tanasă.......................................................................8 Alensis De Nobilis..............................................................10 Apostu Albu Liliana Lucica................................................. 11 Boris Ioachim...................................................................12 Daniela Oatu....................................................................14 Dorin Pînzariu...................................................................15 Mihai Apostu.....................................................................16 Elena Mititelu....................................................................18 Luca Cipolla......................................................................20 Ioan Baban.......................................................................21 Ion Gheorghe Pricop........................................................23 Șotcă Marian....................................................................25 Liliana Elena Mu tiuc.........................................................27 Liviu E anu.......................................................................27 Manea Elena.....................................................................29 Martin Cătă.......................................................................30 Olguța Lunca u Trifan.......................................................32 Traian Vasilcău.................................................................33 Vasile Popovici..................................................................34 Nana Ileana Filip...............................................................35 șoan Todera cu.................................................................36 Emil Balaur.......................................................................36 Leonard Ciureanu..............................................................37 Ana-Maria Gavril...............................................................38

Cronică de carte

Vasile Popovici..................................................................40 Julieta Carmen Pendefunda...............................................44 Costin Clit.........................................................................47 Teodor Pracsiu..................................................................51

Proză

Constantin Toma...............................................................54 Cosmin Preda..................................................................56 șorgu Gălățeanu................................................................58 Val Andreescu...................................................................61 Corneliu Bichineț...............................................................66 Mihai Apostu.....................................................................70

Portret de autor Val Andreescu ..................................................................74

Eseu Valeriu Lupu.....................................................................80 Aurel Brumă.....................................................................89 Teodor Pracsiu.................................................................96

Redactoră efă-ăMihaiăApostuăă

Revista Ecouri Literare numărul 13 este editată sub egida Asociației culturale Poesis Moldaviae i tipărită cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiționale

Autoriiăî iăasum ăîntreagaăresponsabilitateăpentruăideile,ăinformațiileă iăoriginalitateaăcreațiilorăliterareătrimiseăspreăpublicare.

2——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

ECOURIăăLITERAREă ecouriliterare@yahoo.com

CÂTăDEăDEPARTEă SEăAUDE ECOULăT U?

Neăg sițiăsiăpeăfacebookă:ăăCenaclulă"PoesisăMoldaviae"ăVasluiă Notă: Redacția revistei Ecouri Literare își rezervă dreptul de a selecta materialele publicate.

Autorii sunt responsabili de originalitatea și dreptul asupra textelor trimise. Garantăm că textele nepublicate nu vor fi folosite în alte scopuri.

ISSNă:ăă1843ă–ă9780 Tip ritălaăEdituraăPimăIa i

3——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Doina

De la Nistru pân' la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s-a, Că nu mai poate străbate De-atâta străinatate.

Din Șotin i pân la Mare Vin Muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii, i străinul te tot pa te De nu te mai poți cunoa te.

Sus la munte, jos pe vale i-au făcut du manii cale, Din Sătmar pân' în Săcele Numai vaduri ca acele.

Vai de biet Român săracul! Îndărat tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se-ndeamnă, Nici îi este toamna, toamnă, Nici e vară vara lui, i-i străin în țara lui.

De la Turnu-n Dorohoi Curg du manii în puhoi i s-a ează pe la noi; Toate cântecele pier, Sboară paserile toate De neagră străinătate; Numai umbra spinului La u a cre tinului. Î i desbracă țara sânul, Codrul - frate cu Românul De secure se tot pleacă i isvoarele îi seacă Sărac în țară săracă!

Cine-au îndrăgit străinii, Mânca-i-ar inima câinii, Mânca-i-ar casa pustia, i neamul nemernicia! tefane Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las' Archimandritului Toată grija schitului, Lasă grija Sfinților În seama părinților, Clopotele să le tragă Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă, Doar s-a-ndura Dumnezeu, Ca să-ți mântui neamul tău!

Tu te-nalță din mormânt, Să te-aud din corn sunând i Moldova adunând.

De-i suna din corn odată, Ai s-aduni Moldova toată, De-i suna de două ori, Îți vin codri-n ajutor, De-i suna a treia oară Toți du manii or să piară Din hotară în hotară Îndrăgi-i-ar ciorile i spânzurătorile!

Mihai Eminescu

4——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Refracţii ăăDestinulăsatului Careă maiă esteă destinulă satuluiă românescă actual?ă Iat ă oă întrebareă dintreă celeă maiă spinoaseă dac ă avemă înă vedereă toateă condi ion rileă şiă vitregiileă ultimuluiă veac,ă marcată tragică deă dou ă conflagra iiă mondiale,ă deă dramaticeă schimb riă deă regimuriă politice,ă deă secetaă şiă foameteaă imediată postbelice,ă deă odiseeaă cooperativiz riiă agriculturii,ă deă vremeaă ,,cotelor”ă împov r toareă şiă deă complexaă restituireă aă p mânturilor,ăneîncheiat ă înc ădup ăunăsfertădeă veacă deălupteăfratricide,ăproceseă şiă ilegalit iăflagrante.ă Genera iileă vârstniceă deă raniă s-auă stinsă natural,ă iară urmaşiiă loră –ă prinşiă înă horaă industrializ riiă dină epocaă totalitar ă –ă n-auă apucată s -şiă cristalizezeă instincteă s n toaseădeăproprietate,ătrezindu-seălaăRevolu ieăniciă raniăveritabili,ăniciăor şeni,ă oă popula ieă r v şit ,ă dezorientat ,ă alienat .ă Într-ună sensă v dită regresiv,ă sateleă auă sc zutăcaăpoten ialăeconomico-socialăşiădemografic,ăpân ălaădepopulare,ăs r ciaăs-aă accentuat,ă iară migra iaă aă c p tată oă alt ă direc ie:ă nuă spreă oraşeă ciă pesteă hotare.ă Efectiveleăşcolareăruraleăs-auăîmpu inatăconstantăşiăeraăcâtăseăpoateădeăfirescăăs ăseă comasezeă şiă s ă seă închid ă unit iă deă înv mânt.ă Primariiă comuneloră noastreă seă zbucium ămult,ăvorbescătoat ăziuaădespreăproiecteăcuăfonduriăeuropene,ăasfalteaz ăşiă pietruiesc,ăviseaz ăfrumosălaăutilit iăurbaneăşiăchiarăsus in,ăcuămariădificult i,ăcâteăoă echip ădeăfotbal.ăN-auăîns ăpârghiiăadecvateăpentruăaăgarantaăcalitateaăapeiăpotabileă şiă niciă cantit iă îndestul toareă pentruă comunitate,ă niciă calitateaă hraneiă cet enilor,ă niciăaă mediuluiăşiăniciăigienaă individual ăşiăcolectiv .ăSistemeleă deă canalizareăsuntă abiaă laă început,ă iară s r ciaă locuitoriloră sugrum ă ideileă îndr zne e.ă Infrastructuraă rural ăesteăcumăeste,ădarăaăinvocaămereuăgreleleămoşteniriănuămaiăesteăproductiv.ăAuă trecută24ădeăaniădeălibertateăpolitico-ideologic ăşiădeădemocra ie,ăromâniiăauăaşteptată maiă multă deă laă aceştiă aniă iară dezam girileă loră suntă uriaşe.ă Încotroă mergeă satulă românesc?ă Ină plană educa ional,ă conceptulă generosă ală egaliz riiă deă ă şanseă esteă deocamdat ă oă fic iune.ă Întreă şcoalaă urban ă şiă şcoalaă rural ă seă afl ă oă distan ă ap s toare.ăPrimaălovitur ăsemnificativ ăaăvenităînă1990,ăcândămiiădeăcadreădidacticeă calificateăauăp r sităf r ăregreteăşcolileăs teştiăşiăs-auăfixatăînăoraşe.ăDeăaiciăaăîncepută mişcareaă deă recul,ă accentuat ă apoiă deă dinamicaă personaluluiă didactică prină concursurileădeătitularizareăşiăalteăoportunit iăprofesionaleăoriăfamiliale.ăSatulăaăfostă v duvitădeăceiămaiăbuniăprofesoriăprinălogicaăcerculuiăvicios:ăfiindăs rac,ănuăatrageă oameniiădeăvaloare,ădeciăstandardeleădeăeduca ieăn-auăcumăs ăcreasc ;ăiner iaănaşteă iner ie.ă ăÎnă schimb,ă satulă s-aă dovedită celă maiă bună ,,câmp”ă pentruă exerci iiă politicianiste,ă pentruă campaniiă electoraleă cicliceă aduc toareă deă voturi.ă S r ciaă locuitorilor,ă competen aă loră politic ă aproximativ ,ă influen aă lideriloră localiă auă fostă factoriiăădecisiviăăaiăintoxic rilorăşiămanipul rilorădeătoateăfelurile.ăLaăPungeşti,ăloculă 5——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

înă careă s-aă constituită deă maiă multeă luniă tab raă deă rezisten ă împotrivaă exploat riiă gazelorădeăşistăprinăfracturareăhidraulic ,ăşi-auăf cutăapari iaăînăcâtevaărânduriăechipeă deă politicieniă ahtia iă dup ă capitală politică peă fondulă nemul umiriloră populare.ă Europarlamentariă notoriiă şiă parlamentariă autohtoniă auă g sită nimerită s ă in ă isonulă raniloră pungeşteni,ă solidarizându-seă patetică şiă condamnândă vehementă câinoşeniaă guvernului.ăIat ăunăfilm-clişeu,ăpeăcareăclasaăpolitic ăîlăexerseaz ămereu,ăcaăîntr-ună jocăsisific.ăAl iăactori,ăaceeaşiăpies !

Cumă bun stareaă r mâneă ună conceptă nebulosă laă ar ,ă pensiileă fiindă foarteă miciă şiă salariileă pu ine,ă iară taxeleă şiă impoziteleă nesemnificativeă pentruă bugetulă local,ă seă poateă lesneă intuiă condi iaă şcoliiă peă fondulă austerit iiă generale.ă Manageriă maiă multă sauă maiă pu ină iscusi i,ă sensibiliă laă cânteculă,,sirenelor”ăpolitice,ăgestionândă cl diriă învechiteă oriă r uă recondi ionate,ă cuă personală didactică inegală şi...navetist,ă cuăeleviăs raciăşiăp rin iăf r ăunăorizontăexisten ialăclară(fieădisponibiliza i,ăfieăşomeriă ieşi iădinăeviden e,ăfiin eăaleănim nui),ăîncearc ăm carăs ămen in ăcorabiaăşcoliiăpeă liniaă deă plutire.ă Criteriileă riguroaseă deă perfec ionareă suntă greuă deă aplicată laă sate;ă rezultateleă laă testeă periodice,ă laă simul riă şiă laă evalu rileă na ionale,ă prezen aă laă olimpiadeăşiălaăalteăconcursuriăaleăcalendaruluiăM.E.N.ăatest ăvulnerabilit iăserioaseă aleă şcoliloră ruraleă şiă decalajeă calitativeă inacceptabile.ă ,,Complexul”ă satuluiă esteă puternicăatâtălaăeleviăcâtăşiălaăcadreădidacticeăşiăconfer ăşcolilorăunăstatutăsubaltern.ă Înă mitologiaă apocrif ă aă cancelariiloră s-auă impusă demultă judec iă deă valoareă depreciativeă deă genulă ,,elevă deă laă ar ”ă sauă ,,profesoră deă sat”,ă n scuteă fiescă şiă vehiculateăcotidianăînăcomunicareaăcolocvial .ă Societateaă româneasc ă seă urbanizeaz ă galopant,ă iară spa iulă rustică –ă mitizată prinăliraăpoe ilorăşiăfixatămemorabilăînăfic iunileăromaneştiă–ăîşiărestrângeăaria,ăcaăîntr -oă implozieă lent ă şiăineluctabil .ă Satulă luiă Blaga,ă n sc toră deă veşnicie,ă aă c zută subă zodiaătimpuluiăistoricăşiălas ăimpresiaăc ăşi-aăistovităresursele.ă Dup ă mul iăaniădeăperegrin riăprinăsateă caă ziaristăşiăapoiăcaă inspectorăşcolar,ă amă ajunsă laă încheiereaă aziă c ă lumeaă satuluiă nuă vaă maiă fiă niciodat ă ceeaă ceă aă fost,ă dup ăcumăşiălumeaăromâneasc ăînăansambluăseămodific ăşi-şiăredefineşteărosturileăînă acestăzbuciumatăînceputădeămileniu.ă Satulă românescă esteă înă criz ă profund ă şi-şiă aşteapt ă moşieriiă providen ialiă şiă raniiăsf toşiăcareăs -iăschimbeădestinulă.

TeodorăPracsiuă

6——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Alina Tanasă.........................................8 Alensis De Nobilis................................10 Apostu Albu Liliana Lucica................... 11 Boris Ioachim......................................12 Daniela Oatu.......................................14 Dorin Pînzariu......................................15 Mihai Apostu.......................................16 Elena Mititelu......................................18 Luca Cipolla.........................................20 Ioan Baban.........................................21 Ion Gheorghe Pricop............................23 Șotcă Marian.......................................25 Liliana Elena Mu tiuc............................27 Liviu E anu.........................................27 Manea Elena.......................................29 Martin Cătă.........................................30 Olguța Lunca u Trifan..........................32 Traian Vasilcău....................................33 Vasile Popovici.....................................34 Nana Ileana Filip................................35 șoan Todera cu...................................36 Emil Balaur..........................................36 Leonard Ciureanu................................37 Ana Maria Gavril..................................38

7——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Alina Tanasă Cuăşiăf r ătine Târzieătoamn -săf r ătine Laăbra ulăresemn rii, Mi-eădoliuăiarnaăcareăvine Dinspreăcerulăvis rii

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăJum tate

Îns ăcuătine-săprim var Careăvisuriăînvie Trezindu-miăsufletulălaăvar Înătrilădeăciorcârlie.ă

Jum tateăeştiăîngerăşiădemonăjumate, Înăstângaă i-eădorul,ăpeăbuze-iăminciuna Oăzi-miăeştiăperecheăşi-oăaltaădeparte Nuăcredeăcândăspunăc ăîmiăesteătotuna!

Întunericăşiălumin ă

Înăjum tateădeăsufletăî iăcrescăghiocei, Iarăînăcealalt ,ăeătoamn ,ăcadăfrunze Jum tateădinămineăzâmbeşteălaăei, Parteaăr mas -iăcuălacrimiăpeăbuze...ăăă ăăă M ăiubeşti,ăm-alungiă–ăce-adunareă ciudat !

C ciădup ăegalăeuăr mânăcu-ntreb ri...

Deăceănu-iăiubireăinima- iătoat Şiăoăpoart ăpe-aămeaăpeăatâteaăc r ri?

Tu,ăîngerădeănoapteăşiădemonădeăzi, Laăfoculăiubiriiăm ăfierbiăneîncetat, Atunciăcândăur şti,ăpariămaiămultăaăiubi Caăeuăs - iăducădorulăchiarădeănuăaiăplecat.

De-iăîntuneric,ămi-aduciărazaădeăsoare, Iarăpeălumin ,ăîmiăs deştiăbezna-năsuflet, Cuăînc ăoăran ,ădragosteaăniciăc ămoare... Ştiiăs-oăam geştiăcuăfelinulăt uăzâmbet.

F r ătineăm ăstingăînăghe arulădeădor, Peăbuzeleătaleărenascămaiăfrumoas Şiărefuzăs ăteăvreau,ădarăcuăfieceăzbor Euăpoposescătotăînăaăinimii- iăcas ...ă

Sufletul Maiăcadeăsufletu-năgenunchi Maiăpierdeăcâte-unătrenădeăzi Simteăs ge iăînfipte-nătrunchi, Simteăregretulădeăaăfi...

Maiăuit ăchiarăşiăs ăvâsleasc -ăDarăcumăs-oăfac ăînănoroi?Maiăuit ădeăslavaăcereasc , Deăfericireaădeăapoi...

Jum tateădinămineăte-ador ăorbeşte, Jum tateăse-ascundeăde-aiăt iăochiăfelini Şi-nătimpăceăr bdareaăîncetăm ăgoleşte, Tu-miăumpliăiarăpatulăcuăpetaleădeăcrini...

Aşaăcumăeştiă Tuăeştiăfrumoas -aşaăcum...ăeşti!

Nu-miăveiăclintiănicicândăsim irea!

Pân ăşiăzâneădinăpoveşti Arăfiăgeloaseăpeăiubirea Careăm ămistuie,ăm ăarde, Darăs ărenascătotăeaăm-ajut Cândăaleătaleăbra eăcalde M-ascundădeăvia ădeăeăcrunt ...

Maiăplângeăsufletulăcuăsânge Şiănuămaiăcredeăînăminuni, V zândăcumăoriceăvisăseăfrânge Elăsimteăspiniiăpuşiăcununi...

Eştiăminunat -aşaăcum...ăeşti!

Copil,ăfemeie,ăsor ,ămam ...

Chiarăşiăcândăteăîmpotriveşti Iubiriiădinăpreaămult ăteam ...

Maiăcadeăsufletulăpeăspate Picioareleăîşiămaiăsclinteşte, Darăinimaăînăpieptătotăbate... Şi-iăbateăpentruăc ăiubeşte...

Şiănuămaiăc utaăr spuns Laătotăceăvreau,ălaătotăceăsimt!...

Priveşte-m ă–ăşiăeăde-ajunsă-ă Iubitaămea,ăochiiănuămint!ă

8——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Rug minte

Şiăchiarăde-năsufletăşiroi-vaăsânge, Nu- iăvoiătreziănicioăurm ădeăvin ...

Toamn ,ăîmbr işeaz -m ăcuăbra ele- iădeăvânt Atunciăcândănoapteaădorulădoareăcelămaiătare Peăchipulămeu,ăvaăr s riăzâmbirea Înătimpăce-nămineăvoiăfierbeăcaăînăiad, Şiăspulber -lădeparte,ăînăaltăcol ădeăp mânt, Eliberând...ăaşa-miăar tăiubirea...

Amestecatăcuăfrunzeăc lcateăînăpicioare.

S ănuăte-ntorci!ă(nuăvreauăs ăveziăcândă Voiăfuraăpentruătineăoăraz ăşiăunătril cad).

-Promit,ătoamn ăcochet ăşi-adeseaăîncruntat -ă S ă iăleădauăal turiăde-unăzâmbetădeăcopil Întâmplareă Cândăiarnaăpreaăgr bit ăî iăvaăbateăînăpoart ...

S-aăaşternutăaziăprafulăpe-aănoastr ă întâmplare...

Bun ădiminea a,ăfemeie!

M ăiart ădeănuăpotăs ăoănumescăiubire...

Amăfostădoarădoiănebuniăpierdu iăîntr-oă Zoriiă i-auăpândităsomnul darăpentruăc ăvisulăteăîmbr işaăatâtădeăfrumos visare Dinăcareăne-amăîntorsăoăsimpl ăamintire. s-auăstrecuratăuşorăpeălâng ătâmpleleătale dejaăsoareleă i-aăzâmbitădeăcâtevaăori Amăst pânit,ăoăvreme,ăclipeleăgr bite aşaăc ăhaiă Ne-amăîmb tatăcuărouaăzorilorădeăvar , piapt n - iăgândurile Eu,ăoăverig -năplusădinăşiru- iădeăiubite aranjeaz - iăprivireaăspreăînainte Tu,ăunăfiorăciudat,ăaproapeăs ăm ădoar ... scutur ădeăpeăumeriăprafulămelancoliei şiămergiăînainte Şi-aproapeăte-amăuitat,ăabiaăde-miă timpulăn-areătimpăpreaămult amintesc iarăfericireaăteăaşteapt ăt cut l sându-teăpeătineăs ăfaciăprimulăpasăc treăea Deătine-nărazaăluniiămieăsurâzând...

Deşiăeştiădoarătrecut,ăregretu-iăomenesc, Bun ădiminea a,ăfemeie!ă Iarăeuăregretăcândăochii- iăîmiăstr batăvreună gând...ă Deămâineă Tu,ăinim ,ăzâmbe te–miădoarăoădat iăpoate-oiăadormiămaiălini tit !

M ăvoiăprefaceămâineăc ădeăpiatr Îmiăe tiă iănuăpoțiăfiăr nit .

Tu,ăinim ,ăprive teămândrulăcer Veziăcâteăsteleăîlăîmpodobesc?

Deămâineăvoiămimaăcumplitulăger Care-aăluatăaziăchipulăomenesc. Îns ăacum,ăcândăsuntemăamândou iănuăneă tieănimeniăceăvorbim, Fiiătuăcumăe tiă-ăr nit ,ărupt -nădou iăei,ăsingur t ții,ăsinonim.

Cumăs ănuăteăiubesc,ătoamn ?

Cumăs ănuăteăiubesc,ătoamn ? cândătu-miăeştiăoglindireaăinimii dup ăceăbeaădinăcupeleăfericirii... şiăcumăs -miădorescăs ănuămaiăvii? cândătuăeştiăaidomaăsufletuluiămeuă desfrunzit şiăculesădeăroade... cumăs ănuăteăiubesc,ătoamn ? cândătuăeştiăsoraăgeam n peăcareăn-amăavut-oăniciodat ... cum?ă

Euăîțiăpromităs ămintăiarăpentruătine, Darărâziă iăplângiăacum...ămaiăesteăpân ă mâine...ă

Promisiuneă Cândăveiăpleca,ăpromităc ănuăvoiăplânge, Niciăcerulăn-oăs -lărogăs ămiăteă in

Toamna este o a doua primăvară, când fiecare frunză e o floare.

Albert Camus

9——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Alensis De Nobilis Ispitǎ Gol în lumina Ce mǎ sǎrutǎ Peătotătrupul Caăoăamantǎ Careămǎăidolatrizeazǎ Îmbrǎṭişez lumina Ce îmi mȃngȃie pielea Cu raze De la Facerea Lumii Stau în lumina nudǎ Din clipa dintȃi Şiămǎnȃncămǎrul Am ucis şarpele Şiăamăpǎstratăcoastaăfemeii Vreau raiul înapoi Drept rǎsplatǎ Pǎcatelor mele

F r ăvârst ...

M ăscaldăînălumin Singur Gol Nou-n scut Înăpulberiăstelare Simtăînăfiecareăcelul Atingereaălumii Totulăe-aici Totulăeădincolo M ătopescăprintreălucruri Caărâulădeălav M ămângâieăraza Peăcreştet Beauăsevǎădeăcactuşi Curs ădinăstea M ăscaldăcaăunăprunc Înăapeădeăzare Cǎzutăînăistorii F r ădeăvârst ...

DebutăînăRevistaăMurmurulăJil ului,ă revistaăLiceuluiăIndustrialăM t sari,ă Gorj,ă1996.

Redactoră-ăcolaboratorălaăcotidianulă Gorjeanul,ăTârgu-Jiu,ă1997-2000.

Redactoră-ăcolaboratorălaă s pt mânalulăTimpul,ăTârgu-ăJiu,ă 2009-2010 DirectorăfondatorăalăRevisteiăAbsolut,ăBucureşti,ă2010.

DirectorăfondatorăalăEdituriiăAbsolut,ăBucureşti,ă2010.

C r iăpublicate:

-Suferin aăStelelor,ăpoezie,ăEdituraăPunctăTârgu-Jiu,ă1998; -AxisăMundi,ăpoezie,ăEdituraăAnamarol,ăBucureşti,ă2009; -AgoniaăFiin ei,ăpoezie,ăEdituraăNou ,ăBucureşti,ă2009; -Referendum,ăpoezie,ăEdituraăNou ,ăBucureştiă2009;

Sunt

Apus

Furiaăploii Şi Solemnitateaăvȃntului Refacăgenezeleămitice

Ardeăapusul Pǎsǎriătrec, Umbre Înălinişteaăserii

Deămilioaneădeăani Sevaăînalṭǎăfloarea SpreăHaos, Crescămuguri Înăstele Şiăape-năoglinzi

UnăAdamăşiăoăEvǎ Înăprag Seăsǎrutǎ Înăforfotaălumii Unăfirădeănisip Seăscurge-năclepsidrǎ

Foşnetulăaştrilor, Trecăcǎlǎtori Nebuloaseleănopṭii Spreăzǎriădeăluminǎ Oăveşnicǎănoapteăunde Dinălocăînălocăeăviaṭǎăşiăzi Gȃndulăe-oăaripǎ Opritǎăînăzbor Amămaiătrecut,ăsuflete, Parcǎăsfȃrşitul Prinăacesteăcǎlǎtorii Dǎrȃmǎăimperii Darădeăfiecareădatǎ Şiăalte-nceputuri Mirajulăeăaltul Nascăprunciiădinăpulberi….

Vȃrsteleăpietrelor Şiăvieṭileăbronzului (Din volumul în pregǎtire Miliardeădeăepociădeă Beṭiile Cosmice) piatrǎ Şiăbronz Suntăînfǎşuratăînăineleă solare Careămi-aratǎ Adevǎrataăvȃrstǎ Amămiliardeădeăani SuntăUnivers

10——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Apostu Albu Liliana Lucica ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Mul umire

E noapte. Întârziat condei, Îmi spui mereu în şoapte De visul ce îl are pruncul ei.

Vineătoamna

Tu ai văzut icoana?

Acea strălucitoare faţă.

Spre ea mă-nchin În fiecare dimineaţă.

Iată, colo în câmpie, Agitat şi răvăşit, Sturzul vrea să dea o veste, Cum că toamna a sosit.

Îi mulţumesc Mariei, Fecioarei nestinghere, Pentru a mea viaţă, Pentru ai mei copii, Şiăpentruăpâineaăcald Ce o avem, în fiecare zi.

Gărgăriţele deodată, Toate-au devenit ursuze.

Toamna a venit prea iute.

-Oare, cum să se descurce?

Vise

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Am primit în dar un volum al viselor rănite.

Când dai de greu şi visele apar, Răscolindu-ţi gândurile şi conştiinţa ta, De parcă tu eşti prinţul anilor trecuţi, Ce ai trecut prin viaţă, ca un străin pierdut.

Un iubit pierdut ce a venit la uşa ta, Ce-a răscolit confuz inima mea.

Doar pentru două clipe, doar atât, Doar pentru două clipe-a existat Povestea inimilor noastre, a visului curat. Şi-apoi,ătuăaiăplecatăpeădrumulăt u În timp ce eu rămân pe drumul meu.

Greieraşu-a amuţit.

Parcă s-a îngălbenit.

O să-mi fie tare greu, N-am grăunţe nici de-un leu.

Iar bătrânul vânt se-nchină, Crengile se-apleacă-n tihnă: -Bine ai venit, prinţesă, A pământului alteţă. ăăăăăăăăăăAm

mai scăpat de o taxă

So iaămea,ăde-oăfrumuse eărar , Vorbeşteămult,ăcerându-miăs-oăascult, Şi,ătr nc nindădinăzoriăşiăpân -năsear , Amărenun atălaăradioădemult!… ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăIoan Toderașcu

Scopul scuză mijloacele Înăcurând,ăvaăfiăşiăvilaăgata, C-auămuncitădeăle-aăieşităşiăuntul; El,ăf cândăcomer ăcuăridicata, Ea,ăf cândăamorăcuăam nuntul!

Norocul,ăcaăşiăroadeleătoamnei,ătrebuieăculesălaătimpulălui.ă Epictet

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăIoan Toderașcu 11——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Boris Ioachim Ierta i-m ,ăăprieteni,ăamătres ritădeodat’! igara-miăardeăbuzaăuscat ăşiăcr pat Şiăinima-miăseăzbateăde-unăsim mântăciudat De parc-ar vrea s ăuiteăb taiaăde-alt dat .

Absen aăta...

Absen aătaă-ăălaăpropriu,ădoare, Înătoamaăplin ădeărugini, Cândăfunigeiiăprindăs ăzboare Pesteăbelşugulădinăgr dini.

Aămaiătrecutăînc ăoăvar ă– Oănou ătoamn ăs-aăivit...

Mi-eăsufletulăb trân,ăpovar , Înătrupulăgreuăşiăostenit.

Atâtădeăînaltăşi-albastru-iăCerulă– Caăochiiăt iă–ăazurăcurat!

N-amăs -iăp trundănicicândămisterulă– Cumăn-amăs ăştiuădeăce-aiăplecat.

…Erau, prieteni, zile mirifice şiăvii Vorbeam despre iubire neştiindu-iăsuferin a, Când ne pl ceaăs ăcredemăc ănuăeramăcopii Dar vânt de prim var ăneăstr b teaăfiin a.

De ce zâmbi i,ăprieteni?!ăEăoraăamintirii!

Sau poate vi se pare c-am devenit bizar?!

Ah… mi-a iăz rităunăaburăînăneguraăprivirii...

Amici, nu m -n elege i,ăcuvântu-iăînăzadar.

Voi nu vede iăprieteniăc ăplângăca-ntr-unăblestemăPe inim ătrecutul îl port ca pe-un stigmat – Voi nu sim i i, prieteni, c ăşiădeăvoiăm ătem Şiăcâtădeămultăm ădoareătrecutulămeuăuitat?

Peăundeăeşti,ăî iăesteăbine?ă– Peăaicea,ătoate-săcumăauăfost...

Singur tatea,ăcalea- iă ine, Sau,ăpoate,ă i-aiăg sităvreunărost?

Mi-eădorădeărâsulăt uăaparte, Deăfelulăt uădeăaăprivi...

Acoloăundeăeşti,ăînămoarte, Seăpoateărâdeăşiăglumi? ...Absen aătaăm -nsingureaz ,ă Înălumeaăplin ădeătr sn i...

Ce-albastru-iăCerulăînăamiaz !ă– Albastruăprecumăochiiăt i....

Agap … Asculta i-m ,ăprieteni,ăeăoraăamintirii! Şiăvinu-acestaăroşu-iăbalsamăpentruădureri... În mine nu exist ăniciăast ziăşiăniciămâine V ăvoiăvorbi,ăprieteni,ădeăpr fuitulăieri.

Paharu-l strâng în palm :ăatâtămi-aămaiă r mas…

E sceptrul siguran eiăde-aăcredeăc ămaiăsânt V ăvoiăvorbi,ăprieteni,ădac -miăve iădaăr gaz, De tinere iăaprinse,ăceăs-auătrecut ca-n vânt.

Urmeă Ce searbădă e ziua – când norii, dormitând, Aşează mohoreală pe clipe şi pe gând!

Posomorât şi singur, colind prin amintiri, Sperând să dau de urma trecutelor iubiri.

Apatică mi-e vrerea şi ceaţă-i pe trecut – Abia mi-aduc aminte de tot ce m-a durut. Îmi trec fugar prin gânduri, contururi şterse, vagi De chipuri ce, odată, mi-au fost nespus de dragi... În fiece iubire, am ars pân’ m-am topit – Cred, însă, că pe mine – deloc nu m-am iubit...

O, câte nopţi şi zile, visând am petrecut – Şi-astfel,ăpeălâng ămine,ăvia aăaătrecut.

Mi-e sufletul ca trupul unui bătrân soldat: Din tălpi până la creştet – de cicatrici brăzdat...

Iar inima, ca scoarţa de pom, mi-e scrijelită De semnele lăsate de fiece iubită.

Dar nu regret pe nimeni, nimic din ce-am iubit – Căci toate au, pe lume şi zori şi asfinţit...

Nu spun vreo noutate – etern, nimica nu-i – Doar soarele e veşnic şi strălucirea lui.

Iubirile apuse, nici nu mai ştiu de sunt Pe undeva, prin lume, căci s-au pierdut ca-n vânt...

Uşor rostim, iubirii, cuvântul „totdeauna!” – Apoi, că-i vorbă goală – nu-i bai, ne e totuna!

12——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Purtăm, de generaţii, aceleaşi întrebări, Aceleaşi deziluzii – poate alte visări...

Căci stă în firea noastră – de lut însufleţit, Să căutăm Supremul – ceva nedefinit.

Aăfostădragosteăsauăjoac ?ă– Nuămaiăvreauăs ăm ăgândesc...

Zgâriat -iăvecheaăplac Aăiubiriiă–ănefiresc.

...Ce searbădă e ziua – când norii, lăcrimând, Aşează mohoreală pe clipe şi pe gând...

Sub răpăit de ploaie, colind prin amintiri – Dar nu mai dau de urma trecutelor iubiri...

N-amăputut-n l aăcuătine C treăazur,ăăviseăăfierbin i...

C tr nit,ăscârbitădeămine, Amăştiut,ăădemult,ăc ămin i.

Cândătataăs-aăhot râtăs ămoar

Darăminciunaătaănuădoareă– Deşi,ătu,ăcreziăaltceva... Învelităînănep sare, Ştiu,ădeăacum,ăceăvaăurma:

Cu nori cerneşteăzareaăamurgu-nvine it, Abraşăseăzbateăvântul,ăcuăscâncetădeăvioar ...

S tulăde-atâtaămunc ăşiăvagăcamăplictisită-ă ăAşa,ădeodat ,ătata,ăs-aăhot râtăs ămoar .

Se-nvârte prin ograd ,ăfirav şiăgârbovit, Încet frecându-şiăbarbaă epoas ăşiăc runt ... În ochi îi joac -unălic răstingher, dar mucalit De-ai crede, bun oar ,ăc ăs-aăg titădeănunt .

La gard, încearc ăparii,ăcu-năgestădeăalintareă: „Ca toate din ograd ,ăs-auăşubrezităunăpic...” Şiăapoiărosteşteăalb,ăcuăascuns ădisperare: „De acuma, îns ,ămieă–ănu-miătrebuieănimic...”

Sub norii de cenuş ,ăst ătata-n epenit Şiătotăamarulătoamneiăpeăumeriăîiăadast Şi-năminte-miăvineăgândul,ăc -nălumeăs-aăivit, Ca-atâtea genera ii,ăîntr-oăzodieănefast .

Plictiseal ,ăvorbeăfade, Falsitateaătaădinăglas...

Tuăchiarăcreziăc ăbine- iăşade, Cândăîntrebi,ăca-ntr-unăpopas: „Ceămaiăfaci,ăî iăesteăbine, Sauăp şeştiăpe-alămor iiăprund?”...

Nuămaiăştiuăce-nseamn ă„bine”ă– Dară„mi-eăbine”ă–ăî iăr spund.

Aşăstriga:ă„Ce- iăpas ă ie?!

Vezi- iădeăego-ulăt u!”...

Dar,ădac ăn-aăfostăs ăfieă– Nu-miăst ăbineăs ăfiuăr u.

Deăaăfostă–ăn-aăfost,ănu-miăpas ă– Euăcredăc ăn-aăfostănimic...

Aăindiferen eiăplas St -ntreănoi,ădeăaceea- iăzic:

Sub bolta împietrit ăst ătata,ăf r ăglas...

Cu albastrul din privire intind,ăparc ,ăînăgolă... „Hei,ătu,ăăghemădeănep sare, La margini de mileniu, e-un semn de bun-r masă-ă Nuăm ăvreiăşiănuăteăvreau...

Cu el se stinge-o lume – sub veac nep s tor.

Tuătr ieşteăînăvisareă– Euăîmiăcautăunăaltăşleau!”

S-a-ntunecat... v zduhul,ădeăploaie-iăpreg tit...

O stranie durere m-a împietrit în sear ; ...Orizonturiăăse-ngusteaz S tulădeăveacu-acestaăursuz şiănesim ită– Şiănimicăn-aămaiăr mas...

Aşa,ădeodat ,ătata,ăs-aăhot râtăs ămoar ...

Inima-miănuămaiăvibreaz Cândăaudeăalăt uăglas...

Orizonturi Orizonturiăse-ngusteaz Ziădeăziăşiăceasădeăceas...

Minteaămeaăatâtăviseaz : S ăî iăspun ă„bun-r mas”. Înădezam gireăcrunt Amăc zut,ăsigurăşi-ncet...

Sufletu-mi,ăpreaădes,ăse-ncrunt ăÎnecatăînădesuet.

Timpul are răbdare suficient de mult cu cei care știu să îl folosească.

Leonardo da Vinci

13——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Niciătu,ăpomădeăsuflet, Cu-alt ăr d cin , Suntăcuibulădeăstea,

Daniela Oatu Muzaămeaăgeneroas

iădubluraălunii, iămirareaăploii, iăvalulăascuns.

Muzaămea-iăoăzei ăpunctual ,ăpedant , Îmiăfixeaz ăexisten aălaăoraăexact .

Aniiăfurioşi Mi-auăr masăînăciorn Peăcel laltămal...

Oglindaăi-a-mprumutatăochiiăeiăalbaştri, Frumuse eaăsaăumileşteăto iăaştri.

Eăpuiulădeălumin ăcândăînămineăîns miăcoborăs Urcăpeăscaraălumiiătotămaiălunecoas , Eăcuibulăideilorăzgribulite,ădozaădeăveşnicie, Cândăclipaăseăzbateăşiăse-ndur ăs -miăfie.

Muzaămea-iămultăpreaăgeneroas ,ăoricum, Mi-aădictatăacesteăversuriăpeădrum, Înătimpăceăstr zileăneărugauăs ămergemămaiăîncet C ănuăpotă ineăpasulăcuănoi,ămenuet...

R suceşteăcheiaăpeădâraămetaforeiăsecrete Şiăm ăinvit -năfiecareăcarteădinăgândăpe-ndelete...

Vegheaz ăcuvinteăceăseălovescădeăfereastr ălaăpând Peăcândăîncercamăpoeziaăaceasta...ăosând ... Îiăportăcruceaădeăhar,ăcoroanaăsaăîmp r teşte Şi-nădreptulănumeluiămeuăseăisc leşte.

Laămomentulăoportun,ăprintr-unăşoimăvoiajor, Îiăvoiătrimiteădrepturileădeăautor.

Vreiăs ăoăvizitezi?ăaşa,ăîntr-oădoar , Oăg seştiăvis-a-visădeăSteauaăPolar .

Cânteculămelancoliei

Spuiăc ăm ăprimeşti F r ăs ămaiăvin, Vârstaămea,ărea!

Pomuleădeăsuflet, Inchideăpleoapaănop ii, Nuăm ăaştepta!...

iragulătoamnei Razeăobosite mângâieăcreştetulăploii cuădegeteăalbastre.

Ceăstreşiniăîmpart inimileănoastre pe-acelaşiăşirag laăgâtulătoamnei...

Dinăbuzunareăgoale p s riăpresar ăvia şiroind,ăşiroind...

Cumăte-aiătopit înăfâşiiădeăcea cumăm-amătopit...

Paşiădeălumin

Acumăc -şiăstrângeăaripileăzâmbetulăzilei S ătoast măînăs n tateaămelancoliei!

,,Mânca i!”-ăneă-mbiaămamaă-ă,,câtăeăpoemulă cald” privindălaăcâteăsteleăpofticioase-săpeăgard,

Câteăcochilii-sălaăimobiliareă!

Proviziaădeăîndoieliăs-aăf cutămaiămare...

laălunaăcuăochiiăînchişiăpeăjum tateă suflândăînăviseăpreaăfierbin iădinăfarfuriiăsup rate.

Cânteculăbufni eiă–ăeătotăceămaiăam

Oareăpeăcine-oămaiăfiătr dândăgreieriiădinăpenară

Ceru-iăsubăpicioare,ăs-aăpierdutăc rarea Versulăînăbastonălinişteşteămarea.

cândăprivirile-miăpleac ălaădrumă cuălunaăpeăfireădeăfum...

Nuăm ăaştepta...

Peăstr ziăînăderiv ...ăcumăs -miăfieăgreuă cândăro ileăăvie ii-săunseăcuăsângeleăt u?

M-amenin ăc ăse-arunc ădeăpeăultimulăram... versăinvincibil,ăc-oăghear -năreal?

Nuăm ăaştepta V lurindăspreăadâncuri, Vârstaămea,ăgrea!

,,Maiămânca i!”...ăÎnărugaăs tulăpoemulăse-nclin i-sătotămaiăînalteăgratiileădeălumin ...

14——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Dorin Pînzariu

Şiă ip -năstr funduriădeăer Galopândăpesteăpajiştiăcuăghimpi.

Poemănescris

Şiănorulă–ălumin ăse-ncinge Topităpeăoăcreang ătârzie Şiăfoculăiubiriiăînvinge Cândătrilulăcenuşiiăînvie.

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Atunci când dănţuiau clipele În paharul năucit de vânt, Mi-am regăsit pierdutele, Adoratele clipociri de cuvânt.

Am rupt din tăcerea de lut Cruzimea nestinsei genuni, Cântând şi poemul nevrut, Scris pentru oameni nebuni.

Nu ştiam că versul lui searbăd Ucide-n cenuşă uitarea Şiăsoarbe-năsughi ădeăpr p d Şiăcerul,ăşiăcalea,ăşiămarea.

Atunci când dănţuiau clipele Pe o pleoapă infimă de rai, Necuvintele, osemintele, sfintele Mă purtau într-un tandru alai Şi-miăciteauărug ciuneaăluminii De pe-o rază suavă de vis, Culegând de pe boltă toţi crinii Înflori iăînăpoemulănescris.

Clepsidr Tremur ăclipa-năclepsidr Şiădorulăîşiămacin ătrupul.

Cu gheara lui rece şi tandră Scurmă în erele sale timpul.

Ici – colo, în pajişti astrale, Cometeădeăfocăseăadap , Gonindămenestreiiădinăcale Şiăcârti eăreciăceătotăsap .

Clepsidraăs-aăspart!ăClipeleănu-s!

E strigătul?! Jalea?! Pieirea?!

Timpul ce vine e numai un fus Pe care se toarce iubirea!

Erupţie Cratere încinse de ură Se-afundă-n coroane de timpi

Ce tristă-i poteca din vale Când paşii o iau către tine Şiănorulăm ăceart ăagaleă C-oăbur ădeăvisăşiăsuspine.

Mai lasă-mi căluţul să pască Peăpaji tiăcuăsfin iiăsihaştri Şiăănorulă–ălumin ăs ăcreasc În ere topite de aştri.

Zâmbeşte poteca din vale Când singur mă-ntorc de la tine Şiănoru-miăzâmbeşteăăagale C-o bură de vis şi suspine.

Somnul Mama nu-mi mai împleteşte demult ciorăpei de lână…

S-a dus să toarcă norii înăfireădeăm taseăud , s ăîmpleteasc ădinăele cămaşa necuprinsului.

Mama nu-mi mai cântă demult de ,,noapte bună!’’ …

S-a dus să aprindă stelele ca să nu tresar prin somn.

Mamaănu-miămaiăface demultăturteăînăvatr …

S-aădusăs ăpl m deasc ălutul pentru pâinea cinei de taină.

Mama nu-l mai aşteaptă demult pe tata la geam…

S-a dus după dânsul, cu un boţ de trecut în ştergar şi-ăoăsticl ăcuănemurire, să-i potolească foamea şi setea de vise, că-i plecat să-njuge boii ăla Carul Mare, că-i timpul de arat. Şiămamaăşiătataăsuntăosteni i şi-auăăadormitălaăumbraăunuiăvis.

Euăîiăaşteptăs ăseătrezeasc şiăstingăsoareleăs ănuăleătulbureăsomnul.

15——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Mihai Apostu APROAPEăTOAMN Plou ăromantic,ăplou ăt cut, Naturaăseăprezint ăînăzbucium, Oameniiăpovestescăce-auăf cut iătoamnaăcânt ădinăbucium.

Frunzele,ăaidomaăunorănebuni Seăsinucidăspreăreîncarnare, Soareleădup ădealuriăfaceăminuni iăseăretrageăru inosăspre-nserare.

GEOMETRIC

Anotimpulăacestaăfaceăraportul, Pred ăinventarulăconsumatăpesteăan, Seăjoac ăcuănoiă iăî iăschimb ăportul Eăcaldă iăeărece,ăeătristă iăcan-can.

Nuă tiuăiubitoăceăs ăcred!

Deăieri,ădeăazi,ăpeăundeămerg Nuămaiăg sescăniciăunălied, Niciăcerculănuămaiăeăîntreg!

Eătoamn ă iăiubitaăa teapt ăs ăning , Î iăa eaz ăpeăraftăpentruăiarn ăgutui, Soarele-iătrist,ănoriiăstauăs ăplâng Iarăpoețiiăpleac ăprinăpaginiăhai-hui!

Suntăliniiăfrânteăpesteătot, Triunghiuriăf r ăunghiuriăv d Parc ă iăeleăfacăboicot Nuă tiuăiubitoăceăs ăcred!

DINăPREAăMULTăVERDE

iăpoateătu,ăprivindăaceste Anomaliiăceăm ăucid, Veiăreveniăiarăînăpoveste S ănuăm ăla iăs ăm ădivid.

Amăînvelităcuăverdeătotăp mântul Apoiăamăaruncatăp mântăînămare, Înămare-apoiăeuăamăsp latăcuvântul iăl-amăuscatălaărazeleădeăsoare. iăamăluatăc ma aăverdeădeăpeăglie i-amăîmbr catăcopaciă iămunțiă iănori iădeăatunceăam,ăoăalt ăRomânie Ceăplângeălâng ămineăuneori.

Apoiăputeamăs ăînvelescăiubirea Cuăpulbereădinăpiatr ădeăsmarald Darănuăputeamăs -țiăluminezăprivirea, S ăîțiătransformăînfrigurarea-năcald!

Acumăamăverdeăpesteătoat ăstarea, Unăverdeăren scutădinăuniversăCuăverdeleăîmiă tergăsudoarea Ceăseăadun ăuneoriăînăvers.

ăăăăăă

ăăăăăăăMotto:ăIubito-năcerculănostruăstrâmt ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăI-atâtaăspa iuădeănuăteăg sesc!

S -miăstrângiăînămânaătaăatomii iăs -iăplanteziăînălocăfertil iăs ăa tepțiăde-aălungulăvremii S ăredevinăîncet...ăcopil!

Nuă tiuăiubitoăceăs ăcred, Ceăanagram ăs ădezleg S ăîmiăr spundăf r ăs ăpierd: Oăfiăsauănuăcerculăîntreg?

Suferin aăapareăatunciăcândăa tept măcaăceilal i s ăneăiubeasc ăînăfelulădoritădeănoi ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăPaulo Coelho

16——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

CROMATIC

LAăPALAT

Amăcoloratăînăverdeăuniversul Credeamăc ăvisulăl-a ătransfigura, Credeamăc ărochia-ți,ăc lcâiul,ămersul, Suntădoarăcrâmpeieăpeăretinaămea.

Laăpalatulăverde,ăconteleăalbastru Seăplimbaăprinăploaieă iăpriveaăspreăcer, Îmbr catăînărobaăunuiăvechiăsihastru Întreăviaț -moarteăseăplimbaăstingher.

Apoiăamăconstruităunăunghiăalbastru, Cuădorulădemonstramăformuleăgri Iarăsentimentulăcaluluiăm iastru Îlăc l reamădinănoapteăpân -năzi,

iăse-nvârteăcerul,ăse-nvârteăp mântul, Nimeniănuămaiăurc ,ănimeniănuăcoboar ,ă Colierădeăjadăînconjoar ăgâtulContesaăculegeăzâmbeteăpeăsear !

i-aăfostăs ăfieăiar iăprim var iăseărepet ăiar iăcaăunădat, Iubireaătaădinănouăm ăînconjoar Înăecuațiiăgreuădeădescifrat.

Scribiăimberbiăseăplimb ăpeăaleeaănopții,ă Vistierniciăpoart ăzîmbeteăînăplete Cuădesagiiăpliniăseăîntorcăiarăhoții iăiubescăprințeseănoapteaăpe-ndelete.

A aăc ăuite,ămâineădimineaț ăplou Laăprânzăvaăr s riăunăsoareăcald, Peăsear ăa tept măoănoapteănou Iarăînspreăzoriăînărou -amăs ăteăscald.

Numaiăcurtezanulăceăaăplânsăoănoapte tieăcumăs ălegeădorulădeăs rut Conteleăalbastruăscrieăiarăoăcarte Totăce-aăvrutăasear ăast ziăn-aămaiăvrut.

Multeăculoriă iălitereă iăsemne M ăînconjoar -nă existențaăpal iă tiuăc -ntr-unătârziuăoă s ăm -ndemne S ăm ăîmbracăîntr-ună costumădeăgal .

ApoiăseăîntoarceăpajulăperegrinVistierniciăschimb ăpaginaădeă carte, Bufoniiăîncearc ădansulăbalerin Iarănoiăspectatoriiămergemămaiă departe.

DOMICILIU

JOC

Înăpalmaătaăm ăsimtăînăsiguranț Înăvisulăt uăs l luiescăde-unăveac Nuăeănoapteămaiă iăzilnicăproiectezăcâte-oăsperanț noptat ,ănuăeăziu ăînziuat Numaiăcodrulăeăcodrat,ănumaiăvîntulăeăvântat Atunciăcândărâd,ăcândăstrig,ăcândătac.

Nuăeăsomnulămaiăsomnit,ănu-iătrezitulămaiă Înăpieptulăt uăeăclim ătemperat trezit Eăloculăidealăpentruăsejurămereu Numaiădragosteaăeădrag ,ănumaiăs rutarea-iă Înăcareăevad măpeărândăsauădeodat frag .

Darălocuimăfrecventă i-năpieptulămeu.

Floarea-iăfloareaăflorilor,ălumina-iăaăzorilor Gândul,ăgânduriăgândure te,ăinimaăîncetă vorbe te iăluminaălumineaz ,ăomulăparc ăomeneaz melodiaămelode te,ălitera-năcuvântăse-nfraz . iăcândălumeaăse-nlume te,ăînțeleptunțelepțe te Vino-năbrațele-miăbr țoaseă iăiube te.

Înăvisulăt uăeălini teădeplin Înăvisulămeuăeăraiă iăesteăiad, Niciăeu,ăniciătuăn-avemăvreoăvin Cândăsteleleădeăorizontăseăsparg. iăuite-a aăseăfaceădimineaț Dispareăvisulăchiarăînăzoriădeăzi Înăpalmaătaăm ăsimtăînăsiguranț Înăsânulămeuă i-alăt uăvomălocui.

17——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Elena Mititelu „Tuăm ăiubeştiăsauănu…”,ă rupândăpetale ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Dinăcrengileăînăcareăzburd ăvântul, Mireasm ăcerneăaziăînăaătaăcale, Iarăverdeleăr masăfream t -agale, Înveşmântândăînăalbădinăzborăp mântul.

Salcâmilorăcuprinşiădeădorăşiăjale, Leămângâie-năv zduhulădulceăcântul, Te-aşteptăs ăvii,ăs -miăspuiădinănouă descântul, „Tuăm ăiubeştiăsauănu…”,ărupândăpetale…

Lunca-iăplin ăşiărumoarea Curge-ntr-una,ăf r ăfrâu, Mândreiăr t cindăc rarea, Oăafund ăpân -năbrâu.

Auăînflorit,ăca-năraiăcopaciiăiar

M ăz reşte,ăiarădogorea Inima-iăsalt ăalti a, Oăcuprind,ăîiăsorbăcandoarea, Varaămi-aăfostăştreng ri a,

Auăînflorităca-năraiăcopaciiăiar Şiămândru-nveşmânta iăzâmbescăînăsoare, Petaleleăaprinseădeădogoare, Dinăverde-crudăse-acoper ăcuăsear .

Printreăcocardeleăarcuitoare, Seăjoac ăpeăfurişălunaăsprin ar , Cuăochiiăumezi,ăah,ăaăcâtaăoar , Te-aştept,ăiubito,ădulcea-miăvr jitoare!

Viiăcandeleăprinăiarba-năd n uire, C r rilorăascunse-nănoapteădau, Oăpav z ăp truns ădeăiubire. Înăinim ăs ge ileăs ltau, Când,ăiat -apariăşi-nătrista-miăspovedire, S ruturile- iăcaldeăm-alintau!

Descul ,ăcuămersulăuneiăbalerine, P şeştiăprinăiarbaăcald -năunduiri, Teăv d,ălasăcoasaăjos,ăalergăspreătine, Cuăteamaăs ănuăcadăînăn luciri, Darănuăeăvis,ăiubitaăcalea-miă ine, Oăstrângălaăpieptăînăcaldele-iăşoptiri!

Mândreiăr t cindăc rarea Mândreiăr t cindăc rarea, Oăcufund ăpân -năbrâu, Vara-şiăpuneăram ăzarea, Cândăpicteaz ămaciăînăgrâu.

Mândreiăr t cindăc rarea.

Destin St ăînăpoart ăoăb trân , num rându-şiăaniiăgrei, printreăflorileădeătei, streaşin -şiăf cuădinămân deăscântei.

I-auăplecatăcopiii-afar , s ălucrezeălaăstr in, peăacas ărarămaiăvin, seăroag ăs -iăvad -nă ar spreăalin.

Trist ăb t turaătace şiăb trânulăeiăs-aădus, multăcurajăîiăd ădeăsus, eaăspreăsteleăsemne-iăface, dreptăr spuns.

Ochiiănuămaiăauăculoare, timpurileăi-auăsp lat, câtăaăplânsăşi-aăaşteptat, cuăprivirea,ăh t,ăînăzare.

Ceăp cat!

18——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

St ălipit ăstrânsădeăpoart , maiăînăfiecareăzi, poateăunulădinăcopii, c ădorul,ăştiind,ănuăiart , vaăveni.

Uşor,ăcapulăşi-lăîntoarce şiăm soar ădrumu-nălung, darăcopiiiănuăajung, înăbatist ălacrimiăstoarce îndelung.

Noaptea-ncet,ăîncetăseălas , deădureri,ăp şindăstingher, cuăn dejdeaăc treăcer, seăstrecoar ăcuvioas înăchiler. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Sfârşitădeătoamn

înf şat înăscuteceăgrele peticiteăînătonuriădeăgri dinăochiădeăaripi cerulăseăscurgeăprinăneguri vârfuriădeăcetini auădecupat cuăverdele fier straieăruginite înămargineaăbol ii sprijinit ăpeăcuşmeăalbe copaciăr zle i îşiăscotăfulareădestr mate acoperindăcu-arama r d cinile spreăcareăseăpleac -nărug ciune stingheriăşiăsinguri subăbiciulăceăscâr ieă paşiăpurta iăaleneă caut ăc lduraăă

Medita ie (ădeălaăAălaăinfinită) înf şuratăînăpânz ădeăalbastru str puns ădeăr s ritulăfocului înărostogolirea-iăsfânt coloana-iăsus ineăumeriiăputernici g rzile-iăfidele seăschimb ăritualic neăîmbrac ă cuăveşminteăceăalterneaz ă negruă–ăalbă

peădrumulăcurat neăpoart ăuşor prinăverdele-crud nuan atădeăroşu-auriuă înăgalbenă galbenăcuătuşeădeăcastan ăcoapt prinseăînăzaleăruginite spreăalbulăodihnii aproapeănuăsim im cândăaniiăseăadun laăroataăvie ii

Azi,ăînăprimaăziădeăvar Cuăcerceiădulciădeărubin şiăcuăpleteădeălumin , îmbr cat -năstraiăsenin vineăvara-năunda-iălin . Şi-aăprinsăparfumateăflori înălungiăbra eădeăc ldur , zboar -năpeteădeăculori şiăseăjoac ăprinănatur .

Vântu-ncepeăaăcânta, zorileăşi-auăpusăcunun , „S ătr ieştiădeăziuaăta!” toateăast ziăvorăs -miăspun .

Plou ăalb Plou ăalbădinătrunchiulăfraged, ploiălaăprimaăîncercare stauăşiăcurgeăpesteămine valulăînăaăluiăsplendoare.

Mângâiateădeăc ldur şiăluminaăorbitoare, plou ăalbăşi-năalbăne-mbrac , nuăneăud ...ăcine-iăoare?!

Deăpeădealătresalt ăfocul, adieriăşoptescăînăramuri, ceăparfum,ăceăarmonie, deăpetaleăcurse-năgeamuri!!...

"Copiiiăsuntămesajeăviiăpeăcareăleătrimitemăunoră timpuriăpeăcareănuăleăvomămaiăapuca." ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăNeilăPostmană

19——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Luca Cipolla Psicosi

Psihoz

Lasciai lo zaino ov'è il camino e fissai un limbo di trascorsi, lì i sogni eran reali e la realtà una mia invenzione.

Il cherosene lento bruciava la fiamma, così come la logica d'un bimbo non si capacita del carbone a Natale non senti niente e la terra diventa pane quando più non rifletti il volto d'un senso nascosto.

Îmi lăsai rucsacul unde e emineul i mă uitai fix la un limb de trecuturi, acolo visele erau reale i realitatea o invenție mea.

Kerosenul încet ardea flac ra, a aăcumălogicaăunuiăcopilă nuăînțelegeăc rbuneleă deăCr ciun nuăsimțiănimic iăp mântulădevineăpâine cândănuămaiăreflectezi chipulăunuiăsimțăascuns.

Lampadina

Bec

E pure esterno da un idioma italo-ghego, sento la riva dell'Eire, 7 colpi sordi di fucile ed un corpo trasmigrato il mio davanti a un muretto sulla rogia vecia, gente stupita, lì ancora nell'agonia dell'ultima notte, lenti e cannocchiali, quale età, l'uomo nei pressi di Saturno e noi a contemplare, a occhio nudo?

Due poli, una sola resistenza, ma è quella che ti nasce, propaggine tra gli opposti che genera la vita e vita, sempre.

i chiar străin de un idiom italo-gheg, aud malul de Eire, 7 lovituri surde cu pu ca i un trup transmigrat al meu înăfațaăunuiăzidămic pesteărogia vecia, lumea surprinsă, acoloădinănou înăagoniaăultimei nopți, lentileă i ocheane, ce vârstă, omul lângă Saturn i noi contemplând, cuăochiulăliber?ă Doi poli, o singură rezistență, dar e cea care te na te, buta printre opusuri ce generează viața i tot viață.

ăăăăăăăăBanul

ăăăăăăăDinămetalăsauădinăhârtie ăăăăăăăOchiădeădiavolăarz -lăfocul ăăăăăăăNuă tieădeăomenie ăăăăăăă iăeăfrateăcuănorocul ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăEmil Balaur

Dacă vrei să păstrezi prietenia cuiva, nu da mai mult decât poți continua să dai

Garabet Ibrăileaanu

20——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Ioan Baban MERG ăT CUT ăPE ăSTRAD ... merg ăt cutăpeăstrad ăşiăprivescăpiezişă laătotăceăînăjuru-miăvreaăs ăfie-oălume dinăuit riăs rite,ădeăgândire-năspume, indivizi ăcu ăcapsa ăpus ăcurmeziş; în ămuzeul ă sta ăurl ăexponate,ă multe ădintre ăele ăf r ăniciăunăhaz; uniiăsarăcaăchioriiăpesteăvreunăpârleaz, deăr mâneăpreajma ăf r ăpredicate; nuăştiuădac ăvremeaănuăeăcamăpl van , niciădac ăpeădrumuriămaiăg seştiăceva, oricum ăboalaăveche ănuăs-o ăvindeca chiarădac ădescoperi ăiarba ăn zdr van ; ăînăv zduhulănostru ăe-unăcerăsingular, ăf r -unălocăanumeăînăvreun ăcalendar...ă VALURI ăMARI ăDE ăTIMP... valuriămariădeătimpătrecăspreădep rtare drumurileănoastreăn-auăniciăoăr scruce veşnicăne-nconjoar ăspa ii ăsingulare gândurileătoateănuăştiuăund’ăs-orăduce; aştept m ăs ătreac ăo-ndumnezeire cum ăa ăfost ăodat ăpe ăla ăînceput, cândămergemăspreăamiaz ăcuăpasădeărecrut şi-nghi eam ăspreăsear ăblidul ăcuam gire; povestimălegende ăcamădeămultăuitate în ăcet i ăalbastre, ăînvelite-n ăcea , ne-nvârtimăcaăorbii-năspa iiălimitate, nuămaiăştimăde-iănoapteăoriăeădiminea ; poate ăc ăînăzare-apare-unăcurcubeu ăăăăşiădeschide-oăpoart ăc treăEmpireu... ă

NU ăPREA ăSE ăŞTIE... nuăpreaăseăştieăcuăceăneăîntâlnim, ceăneămaiăscoate-năfa ăîntâmplarea,ă cândăneăst pâneşteădoarăvisarea c ănuăne ăaşteapt ăunăgol ăanonim;ă nuăneăsurâdeădeăunătimpănorocul, drumurileătoateăsuntăcroiteăstrâmb

ro ileăadeseaăseălovescăde-unădâmb, parc ăleăaşteapt ăundevaăsorocul; aştept măs ăvin ăiarăoăprim var purtând ăîn ădesag ăalte ăbucurii poate ăca ăacelea ăde ăodinioar cândăgustamădinănoapteaămariiăsimfonii; ăhoin rimăpeădrumuriănemaiîntâlnite, ăchiarădac ăiubireaăînc ăneădezminte...

S ăFACI ăUN ăPOPAS… oăs ăfacăunăpopasălaăhotareleălumii îmbr catăcuăstraieădeăliber ătrecere dup ăceăm-oi ăfi ăluatălaăîntrecere p şindăcuăgrab ăprinărazeleăbrumii; deăceăseăloveşteăprivireaăplecat înăhaosulăsacruăcroitădeăSt pân m rginităuneoriăşiădeăcâte-unăp gân scap -n elegeriiădinălumeaăciudat ...ă pâraieleăvremiiăcurgămolcomălaăvale şiăf r -oăporunc ăplecat ădeăsus se-ndreapt ăagaleăfoşnindăspreăapus peăundeăcolind ăt ceri ăvirtuale; hotarele ălumiiăsuntăînc ădeparte ăăăăăiarădrumulăspreăele...ăsperan eădeşarte... ă

MERG ăT CUT ăPE ăSTRAD ...ă mergăt cutăpeăstrad ădarănuăm ăgr besc, nuăştiuădac ăloculăundeăoăs-ajung e,ăcumăseăîntâmpl ,ăscurtăoriăfoarteălung şiăniciădac ăvrajaăoăs-oămaiăg sesc; înăoricareăvremeădrumu-iăoăvisare, pleciăs ăumpliătimpulăcuăneprev zut, poateăcu-oăuitare,ăcu-unănouăînceput,ă r t cităaiureaăpeăvreunăcol ădeăzare; cumăoriceăplecareăeăunăpasăf cut, spreăoălumeănou ăcuăunăaltăstatut, înc ănuăsuntăsigurădac ădoarălaăcap t încrederea-năviseăoăs-oămaiărecap t; ăchiarăcândăsuntăpeăstrad ăîns ănuăalerg ăm ăîntrebăcuăgrij ...ăoareăundeămerg?...

Învingeădurerea,ărâziăcâtăseăpoate,ăc ciătotălaăziă ajungeă iăceaămaiălung ănoapte ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăWiliamăShachespeare

21——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

AZI ăM-AM ăPIERDUT...

PLANETA ăALBASTR ...

aziăm-amăpierdutăîntr-un ăcap tădeălumeă ascunsăundeva ăîntr-unăcol ădeăp dure, cuăpr p stiiăuşoareăşi-ascunzişuriăobscure, undeăoălumeătr ieşteăînăsnoaveăşiăglume;ă alergăcamădemultădup ăunăcol ădeăiubire, r t cit ăprinăaprinseăşiăvechiăserenade, de ădrumuri ăt iateădeătreceriănomade oriăde ăcea ămai ărecent ănedumerire;ă nuă s-aă g sitănici ăoăurm ădeăvreme, prin ăorologiiăcurgeauăresturiădeătimp, iarăprinăclepsidre ăîntoarse, ăunăanotimp r zb tea ăca ăo ăuitare ăprinăteoreme; nuăştiuăundeăseăafl ăunăcap tădeălume unde ăiubirea ănu-i ăînecat ăîn ăglume...

copil,ăvisamăcuăochiiălaăfereastr s ăv dădinăcerăplaneteaămeaăalbastr , aşaăcumăamăv zut-oăpe-unăecran cândăvedeamăunăfilmăamerican;ă frumoas ămaiăeraăprivindădeăsus, mirareaămeaănuămaiăaveaăhotare, m -nconjuraăcuăvrajaăluiăunăsoare din ăr s rit ăşi ăpân ăla ăapus;ă aziăcândăajungăprinălocuriăneuitate nu ăcred ăc ăpoate ăfi ăadev rat c ăv dăprinăpreajm ăună inutăp tat deănep sarea ămin ilorăciudate; ăpoateădescop răînăcurândăoănav ăs-ajungăîntr-oăpoian ăscandinav ...ă

O ăS ăVIN ăLA ăNOAPTE...

MERG...ăCU ăPAS ăDE ăPRISOSă... ă

oăs ăvinălaănoapteăîmbr catăcuăvânt, cândăseăînfirip ăcamăpeăla ăr scruce oăt cereăaspr ădintr-unăleg mânt ca ăs ăaflu ătaina ăz rilorăuituce;ă înc ă nu ăse ăştie ăce ăvoi ăc uta, preajmaănuăseălas ăînc ăispitit , niciăcuăfloriăalbastre ănu-iăademenit ă de ăo ădep rtare ăde ăaltundeva; cuădesagiăînăspateăoriăcuăunăbagaj camădeămult ăvremeăpriponităpeăloc,ă voiăc taăcuăgrij ăunădramădeănoroc ros ăde ăaşteptare-ntr-un ăpelerinaj; ăcândăajungălaăcap tăplinădeăner bdare, ăoăs -mbracăînăgrab ăhaineăsolitare...

mergălaăîntâmplare ăcuăpasădeăprisos c ănuăm ăzoreşteăînc ăniciăoăgrab fluier ăprin ăaer ăcâte ăo ăsilab ă dinăcuvinteăstraniiăcuăgândănebulos; nuăştiuăcâtăvoiămergeăf r ăniciăoă int , nuăm ămul umeşteăniciăunăorizont deăsperan eăgoaleăce-auăieşitădinăfront, fiindc ăniciăoăzareănuăm ămaiăîncânt ; cumăpe ătoat ăcalea ănu-iănici ăunăreper undeăto iăpuşcaşiiăseăproptescăînăgol, cazemata ălumii ăe ăun ăplaiăstingher, undeănepu in aăduce-unătraiădomol; ădeăseămaiăg seşteăuneoriăunădrum, ăseăducă înărisip ăviseleăde-acum...

PORT ăÎN ăBUZUNARE...

S-AUăASCUNS ăDEăMINE...

portăînăbuzunareăunătrecutăciudat, niciăelănuămaiăştieădac -aăfostăodat oăneîmplinire ăprinăt ceriăuitat ori ăoăamintire ăde ănelep dat; ă aziăcândădeădeparteăseăaude-unăzvon c ăprinăpreajmaăzileiătreceăiarăunănor, scormonidăînăvremeătotănep s tor, m ăprivescăînăfa ăcaăPigmalion; ştieăc -lăaşteapt ăsearaăGalateea, s ăp trund ăînăochiiălui ădinănouăscânteia, şiăs -iăintre ăînăsufletătoat ăzarea f r ăs ăcunoasc ănicidecum ăuitarea;ă ăportăcuăgreuătrecutulămeuăîntr-oădesag ăîntr-oăvremeăaspr ,ădur ăşiăbeteag ...

s-auăascunsădeămine...ăoăperdeaădeăfumă aătrecutădeasupraăpaginilorăscrise, prinăînchipuiteăgânduriămanuscrise oriăpeăfoaiaăalb ădintr-unăaltăvolum; ce-oămaiăfiăprinăslove,ăundeăauăr mas, câtăs ăpoat ăspune-oăvag -nchipuire aşternut ăîntr-oăgreaădezam gire eăcuăsiguran ăoăvorb ădeăpripas;ă undevaădeparteăseăascunde-unăzvon alt ăam gireăr spândit -năşoapte, iarăad postit ăîntr-unăv lădeănoapte, cea ăîmbr cat ăîntr-unăstraiăcazon; ădarătoat ăpovesteaăareăoăurmare ăcândădeviiăeroulăfapteiăsingulare...

22——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Ion Gheorghe Pricop Durule dur …singurăprinsăînăaşchii dealulăîlăurc acolade-năgenunche m -mpungăprecumăspadeădeăturc… …cândvaăaveamăînăspate şi-oăponosit ăsaríc şi-acoloăoăbucat ădeăhleb pav z ădeăfoameăşiăfric … …şiăunăb ăsubsioar sprijinăauxiliarăînămobíle şiăunăextensorăcareăm soar m rimeaăclipiteiăînăzile… …şiămaiăaveamăoăagend mereuăcuăfereastraăochilorăîndreptat ăspreăea ce-miăforfecaămateriaăvieăaăvie ii cuămandibulaăneostoit ăfl mând ăşiăgrea…

Dialogul pomului cu moartea (dup ăoăcolind )

…vreiăcreang ădeăm r s ămaiăfiiăcopil ămi-e milă mi-e silă… …vreiăcreang ădeăm r s ămaiăfiiămireas vremea înfloririi nu mă lasă…

…duruleădurăcineăînăcaleăimposibilămală miăte-aşezar ă–ă …poateăc ăvreiădirectăs ăfiiă nevast c ăteăiubescăprecumăînăochiăvitriolulă astaă i-oăjurădarăs ăteăurcăîmiămaiătrebuie-oăscar ă– sunt ori de câte ori recolta de mere e peoastă… şiăsocotescăaceastaăunăscenariuăabsurdă înăcareămiăs-aăsfârtşităşiăhlebaăşiărolul… …vreiăcreang ădeăm răs ăfiiă …printreăar ariăşiăcastaniă fecioaraămea arătrebuireăs ămaiăamătreizeciădeăaniă uscă-mi frunza de sus şiănuăm trea ăşiăiasc cea de-şi atinge zimţii cu raza din şi-oăiubit ămigren ă prima stea… careăs ăm ăispiteasc ă înădealăcuămelodiiădeăsiren … ... de vânt şi legănare …şiădeăceănuăînăplanăvertical precumăînăfa ăîmiăstai mi-arătrebuireălaădegeteăscai şi-năt lpiăo eliteăpotcoaveădeăcal…

nu mi-e teamă – prin urmare – ia-mă…

Candidaţii, în campania electorală

…îns ătotăharnaşamentulăn-arăfolosiălaănimic Îi privesc c-un fel de detaşare, înăunicaăziăaăarderii de tot – Ba chiar mă amuză, într-un fel, arăfiăcaăaerulăîntreălaturiădeăechereă–ă Cum îşi dau cuvântul de onoare, cândăsufletuluiămeuăs ăfieălespedeăsauăciot de-ntre inutăcelăjarăceăst ăsubăalambícăăiăseăcere… i rămân pe urmă fără el…

Ioan Toderașcu

23——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Dimineaţa mă scol

Dezorientare

…nuămi-aăpl cutănoapteaăs-oăm nânc amăaruncat-oăcaăpeăciosvârt -năhârd u peălaămezităd dusemăs-oăgust cuăpleoapeleăpref cute-n mandibuleăsubăform ădeăciulamaădeă somn…

…audăaud bateăvântăisterică prinălemnulădeăagud…

…darăn-avuiăgingiiăaspreăpofte s -ngurgitezăsegmentulădeăvremeă ceăneătaieăvia aăînădou – laăal iiăoăfiăcumăoăfi maiămoaleămaiăparfumat darălaămineăcureaăneagr ăneagr şiădes vârşităneînghi ibil ăesteă– …diminea aăm ăscolăobosit coloanaăcervical -nchircit m ătrageădinăsuhaturiăcuăînşel toareă dureri nuămaiăamărepereădeăundeăîncepe ziuaăurm toare… …undeăseăoprescăorologiileă şiădinăceălocăporneşteătimpulă– devineăcertitudineăoăscurgereăsecret ăînă sineă– şarpeleăcuăclopo eiămi-anun ătârziul broascaă estoas ăpreadevremele… …a eăt iateăscurt miăseăleag ădeăpaşi totămaiămiciăinfinitizecimali iluzieădeămers…

…v dănuăv d peăc rareaăfapteiădinăurm ă cadăfrunzele-năpr p d… …şiăm-atingăînăpip it oameniănegriădinădroaiaăgândurilorănegreă cuădegeteădeăchit… …şi-amirós goliciuneaăgoal ăpân ălaăisterieă deăpeăunătrigruădeăos… …şiăgust licoareaădezam girilorătoateăcrescuteă–ă precumă ciuperciădup ăploaieă–ăpeădrumulămeuă îngust… …şiănuămaiăştiu câtăesteădeăpericulosăs ăm ămişc şiăcâtădeătârziu s ăm ăorientezădup ăsim urileămele… …norocăc-aădatăpeăceruri Doamne-al nostru Mare podăşiăc rareădeăstele…

…c tinel-c tinelăcoconaşăo etit pân ălaăpunctulăfixănumităalegoric receptor de căinţeăadic vinăinterzisăo elăpref cutăînăt râ e… …fire-aiătuăs ăfii iap ăcuăm seleădeăscam scaunăcuăpicioareădeămelc ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăb trâne e… ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 24——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Hotca Marian Sâmburiă locuiamăamândoiăîntr-oănuc ăplin ăcuănoduli neăb teaăînăpieptădoarăoăsingur ăinim iăaceeaăeraăoarb ăcaăochiulăluiăHomer; într-oăzi,ănuă tiuăcumăs-aăf cut,ă c ăoălacrim ăgreaădinăsferaăaltorăsâmburi visceraliăaăcr patăînveli ulănostruăundeăneă purtam inexistența;ăatunciătuăaiăsuptălacrima înăparteaătaădeăsufletă iăf r ăs ăroste ti vreunăfonemăsurdăți-aiădesf cută r d cinileăembrionareăsubăunăbolovan f r ăsentimenteă iăf r ămetafore; cuăfiecareănoapteăceăseăscurgeaăînăclepsidr r d cinileățiăseăadânceauămaiătareăînăhum pân ăaiăajunsăs ăteăhr ne tiăcuăm duva str mo ilorăc l toriăînăeternitate; acumăm ăstrigiăcuăceleămaiăînrourateăcuvinte s -miădesfacă iăeuăr d cinileăînfipteăînăt cere caăs -miădaiăs -țiăgustăve nicia înăschimbulăunuiăpoemăr s rităînămine înăfiecareăprim var

Poemăp gână prive te-m ăcuăochiăp gâni s -țiăsimtălutulădinătine cumăplângeăcuăsâmburiăînmugurițiădeărou greuădesf cuțiăcuădaltaăecoului pierdut ăînăfiecareăstrig t îțiăvoiăscrieăcuăsomnulăeternit ții câtevaăversuriăpeăoăarip ăfrânt ădeăînger iăți-oăvoiătrimiteăîntr-unăvisăinodor caăs ăpoțiădes vâr iăf r ăpreaămulteănelini ti poeziaăceăseăzvârcole teăcaăoăviper ăînămine poateăîțiăvoiădaă iăcerculăvân tăalălunii s -lăzide tiăbineăînămiresmeleănostalgiei undeăoriceăcuvântăs rutat cuăblândețeaăclipelorămoareăatâtădeăfericit într-oălacrim ăt inuit ăscurs ăpeăoăcarte

Fream tă Înăiarb ăsufleteleănoastre neînviateă iăgri nascăînăsâmburiădeărou iubirea, pe-oăr m iț ăuscat dinăîngerulămorții speranțaăzide teăunănouăcer maiălargăpentruăvise iăneăspunemăînghițițiă înătainaăp mântului c ădac ăne-amătr iă cuăadev ratăzilele n-amămaiă tiăs ăîndr gim atâtădeămult fream tulăhumei.

Stihuriă Imediatăoăs ăneăg seasc ăeternitatea înăpicioareleăgoaleăfr mântând cuvinteleăstoarseădeăp catulărostirii, arăfiăpreaăanostăp catulăacesta dac ălacrimaăuneiăflori crescuteăînăinimaăpustiului nuăarăudaăm carăoăsecund viseleănoastreăînțepenite înămijloculănopții; parc ăneăl s măînăfiecareăceasă nocturn câteăoăf râm ădeăsuflet, iarădimineațaăve niciei neăvaăaflaăarzând subăunăv lăsfâ iatădeăstihuriă indolente.

25——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

poemăsimpluă mulțiăb trâniăn-auăp r sităsatulăniciodat ; s-auămulțumităcuălini teaăbârnelorăancestrale, auămâncatădinăacela iăblidădeălutăcuăstr mo ii, auăb utăaceea iăap ădinăvadăcuăluna, auăvorbităacela iăgraiăceămiroase aăp mântăpr ită iăaăt mâie iăcuătoateăacesteaăauăfostăfoarteăfericiți prim varaămo negiiăno tri înmugurescădeodat ăcuăpomii, apoiăînflorescăcuăfloriăfragedeădeăcais, uniiăvaraăchiarărodescămelancoliiărisipiteăînă nori, iarătoamnaădormăsubăfrunzaăcimitirului visândăc ătotu iă i-auădorităodat oăportocal ăam rât ăs ăoădeaănepoților cândăvaăfiăiarn

Universăpoetică suntemă oapteădeăcuvântăie iteădinăguraă dumnezeiriiăcaleaăpavat ăcuăviaț ă iăvise str b tut ădeăpa iiăambigui pierduțiăprinămeridianeleăsoartei suntemăr d cinileătrandafirului ceăseăhr ne teăcuăvremeaăsângerând dinăhumaăfr mântat ă de-oăeternitateăînănoi închi iăînăpropriulăuniversădeăcuvinte neăducemăexistențaăprecar ă printreămormaneădeăa tept ri iăinsalubreăiluzii poetulăscobe teăadâncăîntreăvorbe iăscoateănoiăuniversuriăce-nțeap cuăarmonieărealitatea înc tu at ădeăgrijiă iănevoi

Postfa suntăpostfațaăneesențial ăanexat uneiăviețiădistilateăînăviseă iăiluzii exploziaăunuiăfasciculădeălumin ceăaăcreatăprimulă iăinfernalulăcuvânt

gândulăîmiăpareăpoemulăeruptiv ucisădeăenergiaădisonant ăaămi c rii unuiăînceputăcromozomialădeăvis într-oărealitateăcontemplativ ăfinal îmiăîntindăADN-ulăconvalescent printreăm runtaieleătimpuluiă spectral apoiăstabilescăepicentrulăacestuiă vers ce-lăscriuădeodat ăcuăuniversulă anemic

Poemăpentruăgr din Mi-amăpetrecutăvaraăînăcondeiulădeă praf; ochiiă i-auăcusutăprivireaăcuăs rutulă florilorăb trâne. Înăgr din ,ăp pu ileăBarbieăîțiăzâmbesc peăsubămustațaăro iatic iăî iădespletescăp rulădiafan printreătulpinileădeăm lai.

Oăsteaăinfertil ăvegeteaz ă printreăorbiteleălud ilor închizându- iăsolitudineaăînăîntuneric pentruăoăeternitateăstringent .

Maz reaăoloag ăa teapt ă deăpatruzeciădeăzileăîn lțareaălaăceruri, darăp catulămierosăalăp mântului oățineălegat ăîntreăsâniiăgr dinii metamorfozațiăîntr-oăfloareăbulbucat ă deăceap .

Privițiăaiulăcineticăcumăalung draciiădeăpeăstraturi,ă iarămisterulăviolaceuăalădumnezeirii c delnițeaz ăvanilieă dinăgineceulăspongiosăalăcartofuluiăînă floare.

Jos,ăsubăp mânt,ăentit țiăînf urate înăcoaj ăsideral ădeăcartof primescăaripiăelucubranteădeăcuvânt iăenunț ăprinămetaforeăeuriterme poemulăexcavatădinăgr din .

26——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Liliana-Elena Muștiuc Plop fără pereche Formând o singură pereche, trengarul vânt îmbrăţi at cu plopul, se leagănă ispititor într-o ameţitoare unduire, ducându-mă u or cu gândul la o melodie veche...

Ah, cât a vrea să fiu eu plopul contopit cu vântul, aidoma cu pletele dintr-o împletitură de cosiță, purtată jucau pe spate de-o mândră copiliță; să simt prin tandra lui îmbrăți are cum îmi alungă tot urâtul...

Dar se pare, ca pe mine nu vrea nimeni să m-alinte să îmi aline dorul de iubire, optindu-mi calde i din inimă cuvinte...

Miracol Am trecut prin viață, mereu îmbrăți ată cu singurătatea...

Ajunseserăm să semănăm atât de mult, încât, chiar i cei ce mă cuno teau foarte bine, nu ne mai puteau deosebi...

Totul curgea lini tit i clar în viața mea, până într-o zi când pulsul vieții crescu, sub impulsul unui miracol nemaiîntâlnit, i acest miracol ai fost tu...

Tu... pe care te numisem iubire.... ne tiind ce alt nume sublim ți-a putea da.

Tu... pe care te ascunsesem în fiecare gând... de frică să nu risipesc vraja visului, ce mă ademenise atât de blând i mă fascinase atât de pueril, asemenea unui carusel, ce vrăje te pentru vecie inima oricărui copil...

Liviu E anu Bunăvenităînapoi bun venit înapoi! la mai puțin decât ar fi putut fi mâine. bun venit înapoi! grijilor care pipăie orbe te nisipul deranjat, dorind a se reîntoarce pe urmele demult călcate. bun venit înapoi! gândurilor ce coboară prin inimă i încle tează degetele în pumn bun venit înapoi! cuvintelor sfios rostite pentru a clădi ceva ce învață să vorbească prin tăcere.

bun venit înapoi! curiozității naive, care anevoios se îndreaptă către propria-i pieire. bun venit înapoi! instinctului care mă învață că numai eu exist. bun venit înapoi! celulelor care î i separă destinele i redevin jumătate de păcat

27——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

diamanteăfalse văzute prin corpuri transparente vii limitele infinitului par a fi tangibile, incoerența are sens, iar mesajele subliminale sunt otrava din aer, credința e un must have! ...simțurile se atrofiază i încep să iubească spinii.

evin la … prima încăierare dintre sine i concepțiile infiltrate prin acele viespilor deghizate în albine pentru a-mi mutila genele ce suprimă rațiunea i alimentează nevoia de a face bine

porcii bipezi pozează mândri lângă caii spânzurați pe fire de mătase,

însemnătatea omului nu răzbate mai departe de mâna sa întinsă

gurile sunt învățate să- i mu te limba pentru evitarea neființei,

sareaădinălacrimi

concluziile sunt trase în intimitatea reveriilor, sudoarea reu itei fiind gustată doar în vise.

rutin ăap s toare rutina apăsătoare țesută cu viteză epidemică, croită prin lumea târtoarelor bipede sub forma unui corset incomod, sursa dozei zilnice de durere. ce este alinată de privirile goale ale copiilor sădiți pe marginea drumurilor, masca i în cruci ruginite. i mă cufundă într-o lini te sufocantă a gândurilor a ternute printre picăturile de luciditate încurajând confortul cu u urință găsit în deznădăjduirea insuflată coloanelor vertebrale

...prin răni se adânce te i îi atinge esența sobră, răvă indu-i dinamica nemărginită, dă na tere unei cețe apăsătoare ce alungă ve mântul alb... ...,cortina sub care dormitează dorințe neacceptate ...prin somn... nepăziți de umbra Divinului îngerii î i pierd aripile de plumb în burțile erpilor atra i... ...de mirosul metalului crud din aer entitățile cu priviri crude absorbite de mândrie, limitate de lăcomie sfâr esc spânzurate de limbile ascuțite ...jertfele lui Lucifer material didactic spiritual, ...diferența dintre ce-i corect i ce-i u or rezumate ca ... materii omniprezente cu con tiințe absente

o adulație orbească a siluetelor hibride amorțite de timpuriu, silite să î i trădeze public defectele anatomice.

28——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Manea Elena Clepsidra Darul de botez Al unei hâde ursitoare E o clepsidrâ nu prea mare. În cele douâ rezervoare, Hidoasa ursitoare Răsfângeri de timp a captat Pe firul de nisip măsurat.

Din infinit s-au rupt Bucăţi de cer si pământ.

Cerul clepsidrei e pământ, Pământul clepsidrei e cer.

Rostogolită fără milă Clepsidra pare jucărie.

Zăpăcit devine cerul, Greoi rămâne pământul.

Un cerc se formează Într-o continuă alunecare Îmbinând secundele… anii.

Picturiămoderne

Cerere Doamnă Gri a sufletului pereche, Cumpără-mi din colţ de stradă O stofă albastră, bună de palton Pentru inimă bolnavă.

Domnule Negru al aripei frânte, Adu-mi din cămară săracă Slovă uitată, bună de cămaşă Pentru inimă curată.

Domnule Roşu al sufocantei furii, Lasă-mi căldură din tine, Urcă pe vârfuri de munte, Sparge-ti amarul în genune.

Domnule Verde al verii trecute, Spală-mi in culoare insomniile, Şterge-miăcuăprosopădeăflori Inima băltită în sudori.

O suprafaţă vastă nelucrată Pe pânză de cearşaf întinsă bine, Doamnă Roz a răsurii copilă, Cu puncte mari sau mici de gri Cântă-mi în dulce lumină, Pe linii strâmbe trase oblic Prinde-te în versul de culori Te-ndeamnâ să te-ntrebi retoric În care dimensiune a spaţiului exişti.

Ariciul alb

Pe alt perete, neagră vastă pânză Te cheamă să-i dezlegi misterul.

Un punct de-un galben sfidător Observi în colţ de pânză neagră.

O lună sau speranţă este galben punct Pe negru cer lipsit de stele, Adâncul negru al tenebrelor.

C l torului Dă-i hrană poetului Frânturi de vers Şiăinfinitădinăunivers.

Dă-i hrană călătorului Aripi de stele Şiădrumănecunoscut.

Încărcat de lumină, ariciul alb Stă în nemi care pe albăstriul de cer.

O toamnă curge pe mânări de văi, Galbenul coboară în rădăcină de hrean, Ro ul ceartă verdele pe un trandafir.

Pe plantă muribundă, urlă ro ul din floare, Tremură albul din frunze.

- Tu, ariciule alb, încărcat de lumină, Rabzi sufocat!

29——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Martin Cătă ă Preambulă O scară, o scară a văzut Iacov în vis.

O scară sprijinită, de pământ şi bolţile cerului. În vis a văzut, îngeri şi iar îngeri, urcând şi coborând pe scară. Şiăaăcrezut!

Cu toată fiinţa lui a crezut, că acel loc este al Domnului!

Ioan Scărarul, Sfântul, a văzut şi el o scară, nu în vis, în viziunea lui, o scară cu treizeci de trepte.

Iacov nu spune de numărul treptelor.

Scărarul spune că treptele sunt nevoinţe, niveluri de atins pe calea mântuirii! Şiăsuntătreizeci (o idée plăcută Scărarului) după anii de tăcere ai Domnului.

La treizeci de ani, S-a făcut cunoscut, a început cuvântul.

Scărarul a fost şi un poet al viziunii, Citeşte!

SONETELEăSC RII I Desăvârşirii scară, ne-nvaţă Sinaitul, Treizeciădeătrepteăleag ădeăîmplinit ăcale, Urcuş,ăc rareăstrâmt ăspreăfericiri,ăpetale Deăfloriăînănevoin e,ăîntoarceăr zvr titul. Şiăpasăpeăprimaătreapt ,ăspreăsteleădevenire, Deălumeălep dare,ăde-aăhumiiăîngroşare, Zadarniceleălan uriăceă inăîngreunare Înăinim ,ăfiin ,ăsubălac tăizb vire.

Nu-iăomulăsimpl ăpies ,ăcrudăjoculuiănaturii, Eăliberăs -nf şoare,ăînăleag nulăgândirii, Şiăuniversăşiălume,ăm sur ăaăm surii, Înăalung riădeăpatimiădinătaini eleăfirii, Furtun ădeăsperan e,ăprinosăînăcaleaăurii, Siliriăspre-mp r ie,ăputereăaăiubirii!

II Chemareaăceaăadânc ăspreăînnoit ăfapt , Cutremurărânduieşteăînăr d ciniăt cute, Fiin aăînărotireăzvârlindăceleătrecute, Sfiosădesp timireaăivindăaădouaătreapt .

Iubire-adev rat ăîndeamn ălaăt cere, Laădezrobireaăfiriiădeăslavaăceaădeşart , Iarăsuferin a-ncheag ăspreăceruriăoriceăsoart , Smereniaăt cut ărevars ămângâiere.

Goleasc -seăfiin a,ădeăr u,ădeămurd rire, N ravuriăceăînclin ămereuăbalan aăclipei, Crudăverdeăs -nt reasc ăînăsufletăprimenire, Z gazulăhot râriiăzdrobindăcaleaăispitei, Urmândăc rareaăstrâmt ,ăînăurm ăneprivind, Acolo,ăspreălumin ,ăgândindămereu,ăfiind!

30——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

ăIII

Iubiriiăadiereăsim ităînăfibraăfin , Iarăsufletu-nămâhnire,ăcunoaşte-va-ncântarea Aici,ăpe-aătreiaătreapt ,ăaşteapt -nstr inarea, Spreăvieăstr lucire,ăsorbindădinăplină S ăui iărebeleăurme,ăceăpaşi- iăauăl sat, chemarea!ă S ăui iăşiăchipăşiănume,ătrezit,ăînfiorat, S ăui iăclipeăşiăfapte,ăadun ăstrâmtorarea!

S S S S

ăui iădeăneuitareaăceăgândulăîlăf râm , ăui iăşiăr zvr tirea,ănebun ăstr lucire, ăui iălutulăce-atârn ,ăspreăzareăpoticnire, ăui iăvisuriăşiăfal ,ăgolăsufletăs ăr mân ,

Preaăplinulădeăt cere,ălinăva-nfloriădinătine, Înărou -nmiresmat ,ăştergarăde-ntunecimi, Şiăscânteieriăiviteăceăfl c riăseăvorăpline,

VI

Deăceleădeăpeăurm ămereuăadu- iăaminte, Deătrebuin ăhran ădinătoateăcâteăsunt, Spreădesp r iriădeăpatimi,ădeăgândulăcelă m runt, Str jerăînăoriceăclip ăs ăfiiăînăaătaăminte.

Nuăeştiădecâtăoăpat ădinălutăînsufle it Î iăspuneăgândulămor ii,ăiar ăaătaămenire, Încet,ăîncetăte-ndeamn ,ăspreăpureăadâncimi, Iubireaăceaădivin ,ăînătimp,ădes vârşire, Spre-ntoarcereădeplin ălaăchipulăcelădintâi, UnăcercăcreatădeăDomnulăplinităînăinfinit! Înădeveniriăsublime,ăstatornicăs ăr mâi! Şiătimpul,ătimpul,ăiat ,ăunădarăspreăîmplinire, F r ădeăelăpluti-vomăînănedefinităneant, IV Purificateăfapte,ăzdrobiriăspreământuire, Oprindăn valnicăzbucium,ăaăapelorăcântare, Cedriiăcrescu iădinăinimi,ăochiărev rsândă Zboruriăincerte,ăfrânte,ăînăcolivieăstrâmt , Z gazăivităînătimpuriăşi-nădrumuriăceăcuvânt , vibrant, Moi,ăliniştiriădeăpatimi,ăprofundaăascultare. Înălimpezimeărâuri,ăurcândăpânăălaăizvorul Etern,ăceăînfloreşteădeăînceputuriădorul!

E-oătreapt ăceăpriveghe,ăînăflac r ăaprins , Izbindăcuăgreuăfiin a,ăeresăt g duind, ăVII Iarănumaiăbobădeăfloare,ăiubireăînflorind, Şi-nălinişteăv paie,ăspreăc iăprelungiăprelins , Toiag,ădinăpiatr ăseac ăaăr bufnităizvorul Şiăseteaăadormind-o,ăzborăcertădinănemişcare, Precumăstejariiăvrednici,ăafund ăr d cina, Str punseăaripiăalbe,ăprimindădinănouăcrezare, Zdrobindăînăcaleăpiatra,ăt râmuriănesupuse, Pustiulăînflorindu-l,ăalin ăc l torul.

Opri iădinămugetăzimbrii,ăgr din ăceăsuspin , Îngerătrimisădinăceruri,ăceaămaiădeăpre ăcl dire, Profundaăascultareăe-aici,ăînăceleăspuse!

LaăDomnulăs ăînal e.ăUnăsufletădeăerou, O,ăvieăcugetare,ăfuriiăsubăascultare, Şiruriădeăfapteăbuneăc lcândăînăviuăecou, Şiăascult riădepline,ăînăvieăcugetare!

Darănuăaflar ădaruri,ăoriăgândădivinăivire. ă

V

S ăteăîntorciălaăzâmbet,ălaăinimaăcurat , Copilulăcelădinătineădinănouăs ăseăiveasc , Aăvie iiăpuritate,ălin,ăliberăînfloreasc , Umilaăpoc in ,ăapare-nfiorat ,

Atunciăînăgrele-adâncuri,ăceresculămesager, G siăarzândăsperan ,ăsmerenieătr it , Unăsufletăr t cireăînătemni iădeămister,

Şuvoiăprelungădeălacrimiăînăinim ăc it !

Oălacrim ,ădoarăuna,ădarăvieăînăc ire, esândăprecumăr zboiul,ăoăpânz ăne-ntinat , Zâmbetăafl ălaăDomnul,ăivireăşiăiubire!ă Dinăgândurilorăi e,ămereuăînăprimenire, SpreăDomnulăîn l are,ăînăsufletălimpezire, Statornicaăr bdare,ăurzeal -nmiresmat !

Renaşteriăvorăstr pungeăaăfiriiăcarapace, Ochiăneîntorsăvedea-va,ăabisulăspreălumin , Auzulăreg si-vaăt ceriădeplinăs race,ă

Tragediaăvie iiăăesteăc ăîmb trânimăpreaă devremeă iădevenimăîn elep iăpreaătârziu ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăBenjamin Franklin

31——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Olguţa Luncaşu Trifan Cuvântul Eămagic ăaăcuvântuluiăputere, veninăs ătorniăînăblândeămin i, cuăajutorulălui,ăînăclipeăgrele, suneteleăgoale,ărugiăfierbin i.

Puterea-iăesteămareăînăiubire, cuăslove,ătr ireaăî iăm rturiseşti înăpoartaăinimiiădulce-ntâlnire, sentimente-n l toareăd ruieşti. ă Auăscrisăpoe iiăcântece,ăsonete, poveştiădeădor,ăf uritoriădeăvise, epistoleăsauăversuriăalegrete,ă paginiădeăistorieăfost-auăscrise.

Dac -nămomente,ăcheie,ăaleăvie ii,ă replic ăavândădeăspus,ănuăaiăcuvânt, înăjurulăt uăs-orăstrângeăto iăpere ii, claustrofobăfiind,ăteăveiăsim iăpierdut.

Vorbe-năvânt,ăvorbeăgoale, folosi iăcuăsensăcuvântul, nu-lăarunca iălaăîntâmplare, nu-iăiaăputereaăniciămormântul.

C ci,ăomule,ădată i-aăfostăcuvântul, hran ădeăsufletăşiăalintădeămame, s ănuăîlălaşiăs ăpleceăprecumăvântul şiănuăîlăfolosiăpeăpostădeăarme!

Amintire Doream să prindă gândurile viaţă când junghiul lacrimii mă înţepa, intrând pe poarta unde tata de câte ori plecam mă petrecea.

Mă uit în jur, dar nu-l zăresc niciunde.

-A nins la noi în sat, tăticule, ămămica-i singură şi iar e iarnă, ăbătrână-i şi bolnavă şi-i este tare greu. i-audăşi-acumăpaşiăobosi iăprinăcurte,ă bătrân, bolnav, sfios şi mult prea bun.

Purtai pe umeri suferinţi atât de multe, nu te plângeai nicicând, munceai din greu.

Astăzi, când vin la casa părintească, mai fac un drum, mai greu, la cimitir.

Mămica îţi aprinde candela acasă, eu o aprind în cimitir, la capul tău.

Lângă mormânt, mirosul de tămâie, faţă-n faţă cu eternitatea suspinând, durerea mea este ascunsă în abisuri, născută din adâncuri nepătrunse.

Te las acum, tăticul meu, în ochii stinşi ţi-a îngheţat iubirea, doar lumânarea, ce arde pe mormânt, ămă mai petrece răscolindu-mi amintirea.

Acasă, când ajung, mămica stă în prag. ăI-s ochii înecaţi în lacrimi, bolnavă de oftat.

Mă-ntreabă, de parc-ar face-o dintr-o altă lume: ’’Taică-tu n-a venit? Nu e cu tine? Să mă fi uitat? ’’

Celădinăinim Astă noapte, mi-a plâns o lacrimă din suflet.

O luase, razna, la vale, când pe un obraz, când pe celălalt.

Două buze, fremătau, o urmăreau prelingându-se.

O inimă şi-aătrimis căldura-n cuvinte, sorbindu-mă, dintr-o înghiţitură, pe mine şi pe lacrimă.

Erai tu. Îndrăgostit.

32——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Traian Vasilcău Cele trei vîrste ale poemului Uita-tu-ma orice cuvînt Şiăexilatăîntr-oăt cere, Cînd vreau să dor pruncia-mi cînt Şiănuăamăalt ămîngîiere.

Barbarul de mine Chiar crede că-n iad Pustieşte, Cînd el fericeşte Ca ultimul înger din rai!

***

Ca mîine-o ninge,-o fi tîrziu Şi,ăDoamne,ăn-amăs ăm ămaiăştiu.

Opreşte-te puţin şi luminează Sub clopotul bătut de-o mîndră rază, Pe Dumnezeu invită-l lîngă tine Sub clopotul vegheat de oşti divine.

M-a înfiat un timp tristeţea Şiăcununatăcuăfataăei, Să-i răsplătesc cumva blîndeţea, Îi duceam zilnic ghiocei.

Opreşte-te din drum şi străluceşte Sub clopotul arzînd împărăteşte Şiănaşte-teăpeătineătu,ăsolie Sub clopotul doinit de veşnicie.

Ca mîine-o ninge,-o fi tîrziu Şi,ăDoamne,ăn-amăs ăm ămaiăfiu.

Şiăcînt -te,ăcîntîndu-neăpreănoi Sub clopotul de vremi fără Apoi.

Acum strămoş îmi sunt şi turlă, Sicriu de iarbă în frămînt Şi-năacuprinderea-iăm ăcurm Neamul heruvic cu descînt.

Ca mîine-o ninge,-o fi tîrziu Şi,ăDoamne,ăn-amăs ăm ăînviu.

***

Tot pescuiesc idei, vînez iluzii, Şi-apoiăleăvîndălaăpre ăuniversal Poporului de mierle de din duzii Cu brîu şi patrafir voievodal.

La abatorul visurilor vine Să rumpă-un vultur înarmat din mine Poteci de taină, triluri de lumine.

E ora mea de rai şi-l văd în seară Pe Dumnezeu strigînd: „Lume avară, M-au dat din voi şi lacrimile-afară!“

***

Slavă ie, Doamne, Pentru tot ce nu merit Şi-miădai!

AtingereaădeăUnu Doamne, odihneşte-Te în mine, Ocroteşte-mi lacrima — să fiu! ŞiăînăochiiăT iă—ăcereştiăsulfine-, Fă-mi zidire de monah tîrziu.

Ce demultă-mi va fi fost mirarea Prin grădini serafice să merg, Să te foarte ştiu în depărtarea Ce-am s-o acuprind ca s-o dezleg.

Doamne, să mă odihnesc în Tine Am visat de patruşpe vieţi, Din potirul veşniciei line Să mă beau — pe cel pe care-l cerţi, Şi-lătotăier iăşi-năsl viăproclamiăîntruna Întregirea sufletului meu Cu tăcerea de dintotdeauna Val-virtej curgînd din Dumnezeu.

Ce demult mi-o fi licăru-n sfeşnic Şi-atingîndu-l,ăbuciumăînspreăbol i Că nimic nu-i veşnic. Tu eşti veşnic, Unu invincibil peste toţi!

33——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Vasile Popovici Ziuaătârzie Uitareaăs-aşterneăînămineămaiămare, caăvalu-nspumatăînărefluxuriădeămare.

B t iădeăaram -năcupoleleă‘nalte, de bolţi se răsfrâng, în răstimpuri tresalte!

Unăvisădeăcopilăştreng reşteăînvie caărouaăl sat ăînăziuaătârzie.

Eternulăeterăm ăarunc -nărisip , zorindu-m -nădatumulădoarădeăoăclip .

M ăculcădinănou,ăiarăs ăvisez; doarăvisu-miăînc ăpoate-aduce peăceiăpleca i,ăchema iălaăDânsul, înăcer,ăsubăglieăşiăsubăcruce.

Naiv ăhologram

Ceiăduşi…

Deă ceă te-aşteptă peă pragulă caseiă caă peă vremuri, Cei duşi primesc alintul nopţii-n văgăună, cândă ştiuă c ă dezlegareă s ă te-ntorciă nu- iă simţind, parcă, prin mirişti cum le sângeră las ?! şiă ce-nduioş toră spuneaiă caă ună îndemnă piciorul matern şiăn-auăcuvinteăpeăm sur ăs ăneăspun c ănic ieriănuăeămaiăbineăcaăacas ! că nu e greu să urici, ci coborând priporul.

Cei duşi ascultă scârţâitul carelor cereşti prin bolţi, ce de o vreme-ncoace sunt tot mai concave; e-atâta colb stelar, că verdele n-a dat în colţi, iar norii nu mai poartă-n uger ploile bolnave.

Înv ţ torulămeu A semănat dascălul meu o sămnătură de slov’-aleasă, rară, neîngenuncheată, cuăcare-aşăridicaăpeăChomolungmaătemplu, cuăcare-amăscrisăcu-aldineăsor ,ămam ,ătat .

Elăaăplecatăgr bităs ăcauteăprinăceruri unăcol ădeătihn ,ăr t cit,ăprinăElizee, deăvaăg si,ădeăs-o-nduraăPreaăMilostivul, s -şiădoarm ăostenealaăpus ăînăcondeie.

Câtăînc …

Câtăcasaăvecheăînc ăareăprag, câtăpragulăînc -iăp rintesc, câtăluna-miăintr ăprinăfereşti, e-unăvisădinăcareăm ătrezesc.

Caă dup’-o noapte, să dispari când zorii se zoresc, deăce-miăapariăcaăoănaiv ăhologram ?! deă ce-miă trimi iă Tu,ă Doamne,ă doară imaginea şi-ună glasă coborâtoră caă oă b taieă deă aram ?!

Post-Factum Nu are viaţa-n univers vreo noimă, cândătoateătrecădeăparc ăn-arăfiăfost; nimicăşiănimeniăn-oăl saăvreoăurm , pân’ şi pământ şi soare vor fi post – Post-Factum; cu păstor, dar fără turmă.

Doară urmeă r t cindeă dintr-ună altă Bigă Bang, pân’ tot Cuvântul, lapidar: PostFactum!, iar urmele se vor întoarce în Nimic; hilaritate!:ăquodăeratădemonstrandum?! acelaşiăjocăperpetuuăşiăstereotipic.

(Dinăvolumulăînăcursădeăapari ieă „Obsesiaănonsensului”)

34——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Nana Ileana Filip Floriădeăz pad

Pietreădeăjad

Ningeăfrumosăînăparc, B ncileăacoperiteădeăz pad Nuămaiăpotăfiăgazdeleănoastre.

Atâtădeăsingur ,ăînănoapte Pietreădeăjadăşiăsmaralde, Ochiăpliniădeălacrimi,ăceă Seăprelingăpeăobraz.

Copiiiăcuăs niu e Eştiăvisulămeuăneîmplinit, Seădauăfrumosălaăvale Seăciteşteăfericireaăpeăchipulălor.ă B rbatulăideal,ănecucerit.

Veşnic,ăînăc utareaăfemeiiăperfecte.

Floriădeăz pad ,ă Amăuitatăs ărespir Peăobrazulălorăroşu, Naturaăeăp rtaş Aşteptăînănoapteăs ăvii,

Eănoapte Eănoapte, Steleăargintiiăvegheaz ăsufleteleă noastre Lunaăplin ăseăofer ăpartener ălaăoă şuet , Casaăîndeamn ălaăperipe ii.

Cuibulădeăjuc riiărelaxeaz ămintea Trezindăglandeleăsuprarenale.

Cuibădeănebunii, Prin eseădesprinseădinăfilme, Teăîndeamn ăs ăvii.

Dimine iăinsorite.

Vulcaniănoroioşi,ălarveăactive.

Poe ilor Suntăatâtădeăfrumoşiăpoe ii, Primulălorăs rutăofer ăsiguran Stabilitate,ăprotec ieăpatern , Sensibilitateaălorăexceleaz ădincoloă deăcuvinte.

Î iăsimtăvibra iaăsufletului, Î iăar tăînc ăoădat ăc ăteăiubesc, Teăatingăpeăsuflet. Îmiăieiămânaăşiăoă iiăstrâns Nuăm ămaiăeliberezi,ă Eăatâtaălinişteăşiădragoste C ăamăuitatăs ămaiărespir.

Singur Eănoapte,ă Fluturiiăalearg ăhaotic, Aşteapt ăs ăvin ădiminea a, Cândăsoareleăîiăvaăghidaăprinăluminaălui, Sunetulăclopoteluiăîiădestinde.

Apaăeătulbure,ă S-auădusăzileleănoastre, Amăr masăsinguriăcuănoi, Amăsimțităcumăpo iăfiădoarătuăcuătine,ă Aiănevoieădeăintrospec ie.

Faciăpauz ădeălaăhaosulălumiiă Eştiăpoetăşiăprozator Laşiăcevaăînăurmaăta.

Iubireaăfa ădeălumeăşiăfa ădeămine.

P catăc ăpreaăpu iniăleăvorăîn elegeă operele P catăc ămul iătrecăprinăaceast ălume, Ignoranţa este noaptea minţii, dar o noapte fără F r ăaăl saănimicăînăurmaălor. lună şi stele.

P catăc ăsinguraălorăpreocupareă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăConfucius Eădeăaăfaceăr u.

35——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Ioan Toderașcu Folclorică la Deveselu

Zodia soacrei mele

M-aăf cutămuicaăăoltean ă…ăC-unăsergentăamerican!

Ziădeăzi,ăm ăia-năbalon Şi-aşăaveaăcevaădeăzis; Spuneăeaăc -iăSCORPION, DarăeăSCORPIE,ăprecis!

Dedublare Cuălimbile-adesăascu ite, Seăceart ,ăstârnindăunăciclon; So iaăşiămama-săcu ite, Eu,ăbietul,ăsuntăzon -tampon!

Mult aşteptata „vinere neagră”, Black Friday, în România Dinămomentăce,ăniciălaăpre ăredus,ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Nu-miăpermităs ăcump răvreunăprodus,ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Pentruămineăeste,ăs-arăp rea,ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Ceaămaiăneagr ăziădinăvia aămea!ăă

Succesul la femei

Noii mei vecini

Po iăseduceăoăfemeie, C -iăbrunet ăsauăblondin , Folosindăcuvinte-cheie Deăapartament,ămaşin ...

I-admirăcâtădeăfrumosăcoabiteaz , Seăgiugiulescăprecumădoiăporumbei, Darăamăunăsingură„of”:ăm ăderanjeaz C ănuăştiuăcare-iădoamnă,ădintreăei!...

Emil Balaur

Dup ăceăs-aăînc lzit,ă arpeleăse-ncol ce te i-iăinfinge-năjugular ăcolțiiăceiăînveninați

Ursulă iă arpele Cândăafar ăviscoleaăîntr-oăfriguroas ăcas Peălaău aăvizuineiăundeăhiberneaz ăursul, Seăaudăînămiezulănopțiiăni teăscânceteă iă oapte, Esteă arpeleăce-lăroag ăs -lăprimeasc ă iăpeădânsul.

Moralaă: ă Se-ntâmpl ădesălaănoiăînă ar Cândăună”prieten”ăîntâlne ti Dac ătuănu-lăla iăs ămoar Elănuăteălas ăs ătr ie ti.

Ho ulă C ăafar -iăfrigă iăningeă i-iăz pad ăpesteăcas , C -iăfl mândă i-iăesteăsete,ăi-a-nghețatăsângele-năvene Aăfuratădeăprinătotăsatul, C -lăvaăr spl tiărege teădac -lăăvaăprimiălaămas , Dinăbuzunareă iădinăpiaț Unăpatăcaldădac -iăofer ăcaăs ăpoat ădormiăbine.

Darăacumă iămagistratul I-aă”furat”ăcinciăaniădinăviaț .

Cândăv zuseăvizuinaăătoat ăînăaăeiăsplendoare, Emil Balaur arpeleăcuăochiăvicleniăa-nceputăa-lăperia, C-areăursulețiăfrumo iă iăculcu ulăcaăoăfloare, Darăînăinimaăluiăneagr ăs-aăstârnităinvidia.

Unuiăviitorăstudent

Patulăcelămaiăcald,ăînăfine,ăursulăiăl-aăoferit, Înăchinuriăgreleăseăafl ăs racul S ăseăsimt ămusafirulăca-năgr dinaăraiului, Cândălaătest riăcumpliteăeăsupus Îns ă arpeleăîiăspuseăc ăarăfiămaiămulțumit tiindăc ădac ănuăvaăluaă”bac-ul” Dac ăl-arăl saăs ădoarm ăînăblan ,ălaăpieptulălui. Vaăziceălumeaăc -iăcuăplutaădus. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăEmil Balaur F r*ăaăb nuiăoăclip ăceăpericolăîlăpânde te Ursulănaivă iăreptilaăs-auăculcatăcaăni teăfrați

36——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Via aămeaăaziăeăoăsal ădeăaşteptare undeăho iiăvorăs -miăfureăşiăinima pustieăspart ădeăcioburileăsingur t ii UnăcântecăăDragostei Pesteădistan aăceăneădesparte ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăMotto:ă curgăapeătriste „După o jumătate de oră de convorbire orice Suntăapeleăochiului femeie din societate scoate din geantă labirintuluiăiubitaămea. pudriera ca să se refacă” Aiciăeăînceputulăsfârşitului (Constantin Noica) peăunăpatădeăpietreăşi castane Deăcândăaiăplecat cuăresturiădeălaămasa nuămaiăr sareăsoarele boga ilorăîntr-oăciviliza ie pentruămine uneoriăprimitiv ăcuăcâini lunaănuămaiăîncol eşte traşiădeăcureleăşiăbadante noapteaăpeăcer Mam ămi-amăruptă Adunăpaşiiăceăîiăazvârlea Sufletulăînămiiăşiămiiădeăbuc eleăsubă peăobrajiiăpietrelor praf -Undeăs ăfiiăoare? deăstele Cândăteăgândeştiălaămine Mi-amăruptăsufletulăpustiu inimaămeaăurl ădeăbucurie înăfeliiăsub iriăamareădeă Pesteădistan aăceăneădesparte aşteptare curgăapeleătriste iiăiubito miăl-amăfriptăpeăjarulă Îmiăînfundăpaşiiăprinătrecerile r bd rilorălaăoămargineăde oarbeăinjectându-m ăotravaăunor or ăacr .ăBasta? drumuriăprecare Sfârşitulăîncepeăaiciăprin M ăroadeămirareaădeăaăfiăpe infernulă staăcuăpanin neb nuiteătrepteădeăstrig t cuăpizzaăDomnuluiăDanteăAlighieri.

-Undeăs ăteămaiăcaut?

Himerele m ăpândesc Vorăs -miătaieăbuzunareleă sufletuluiăplineădeălacrimi însângerate Cândăviiăspreămineăinimaăîmiă ip deăbucurie Darăaziădraciiămimetici cuăfesăpeăcap şiăsprayălacrimogen vorăs ăm ăfac ăla buzunareleăsufletului florileăsângeluiămeuăînfloresc cânt ăsteleleăprinăaleătaleă priviri nuămi-eătotunaăînainte Ceăsalbatic ăeăvia a,ăeăs lbaticăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă deăaămuri deăfrumoas !ă dac ăpasulăt uăîlăd rui altuia ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăConstantinăNoicaă

Leonard Ciureanu

37——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Ana-Maria Gavril Be ie Nu-miămaiăajungeăvecheaăc rare.

Iauătoat ălumeaălaăcolindat.

Nuăbatălaăpor i,ăadmirădoarăchipuri.

M ăbucurădeăpietre,ăalergăspreăsoare.

Nuăcerăpâineășiăsare, Nuăvreauăniciăap ădeăb ut, Alergădescul ăspreămare, M ădezbracădeătrupă–ăbeauădinăsoare.

Joc M-aşădestr maăfirăcuăfir...

Aşălegaăcap tădeăcap t.

De-aşăştiăs ătorc, Aşăface-unăfir.

L-aşăprindeăde-oăstea, M-aşăleg na...

Oăclip Maiămulte...

Ca-ntr-unăjoc.

Nuăm-aşăopriădeloc...

Buc ileădeătimp Leăpunăcapălaăcap.

Cârpo it,ăşlefuităpareătimpulămaiă blând.

Râm năg uriăînăjoc.

Eăbine-aşa!

Eălocăpentr-unănouătimp.

Temere Aiăruptăf r ămil ădinăcer.

Mi-amăf cutăveşmântădinăel.

Aiăculesăcâtevaăstele, S -miăfacăpodoabeădinăele.

Lunaămi-aşăfiăprins-o-năp r…

Darăm-aiărugatăs-oălas Iubiriiăfelinar.

Pentruămine,ăpentruătine, Pentruănoi.

Aşăreveniăcopil, M-aşăîntoarceălaăjoc.

Puzzle Dinăaătimpuluiăr scruci, Decupezăla-ntâmplare.

Iauăbuc ileădeătimp, Leăascundăprinăbuzunare.

Scotăunaăcâteăuna.

Leăştergădeăpraf, Leăpunălaăloc, Maiăaruncăcâteăuna.

Dinăinim ăoăram ăfac.

Apoiăîncepăs ăm ăjoc.

Aiăvrutăoăf râm ădinăinimaămea.

Te-amăl satăs ăiei, S ăalegiăla-ntâmplare.

P reaiăunăcopilăaşaăcuăinima-nă mâini, Mi-aiăpusăinimaălaăloc.

M-amătemutăs ănuăfie…unăjoc.

Oăvroiaiăpeătoat ăsauădeloc.

38——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

VasileăPopoviciă-ăCronicaălaă”Sfe nicăînă rug ciune”ă.....ă....................................40 JulietaăCarmenăPendefundaă-ăă Microromaneleăluiă R dulescu............................................44 CostinăClită-ăăPeămargineaăuneiăscrisoriă inediteă.................................................47 TeodorăPracsiuă-ăăChimiaă-ăBriliantulă viețiiă....................................................51

39——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

VasileăPOPOVICI –ăCronic ălaă„Sfeşnicădeărug ciune”,ăautorăTraianăVASILC Uă-ă Să fii contemporan cu Traian Vasilcău (Traianus), ar trebui să fie augură întâmplare ori ca o justificată bucurie de zile mari, mai ales când vin sărbătorile. „Răsărit la 2 aprilie 1969, în satul Viişoara, raionul Edineţ, Basarabia”, cum ni se destăinuie autorul însuşi, Traian Vasilcău are un traseu, un destin literar perescris în oracole de sibiline cumsecade, care, la un secol ori chiar şi mai mult, le vine mintea la cap, vorba vine, şi mai fac câte un pui de bine, prevestind de bine.

S ă scriiă pesteă 44ă deă c r i,ă eă dovad ă deă sapien ialitate,ă deă talentă înn scut.ă „Nascuntur poetae, fiunt oratores” ( Poeţii se nasc, oratorii se formează – Cicero).

Aşadar, poetului i s-a deschis „Via sacra” (calea sfântă). Nu pentru a merge doar el, dintr-un egoism aparte, ci, făcându-ne altruistic loc şi nouă, cititorilor, să-l însoţim în marea odisee creatoare, a-i lectura versul pus în cuvânt bine cumpănit şi a-i descoperi frumuseţi şiăsensuri,ăşiăsimboluri,ăşiămesaj,ăşiăcon inutădeă substanţă.

Membruă ală Uniuniiă Scriitoriloră dină RomâniaăşiăMoldova,ăanimatorăcultural,ăpoetulă esteă omniprezentă înă arealulă culturiiă neamuluiă s u,ă ancorată înă realitateaă prezentului,ă fiindă şiă Directoră ală proiectelor: „Dicţionarul scriitorilor români contemporani de pretutindeni” şi „Antologia poeziei româneşti în mileniul III”, în curs de apariţie.

Traianus,ă discipolă ală Almeiă Mater,ă esteă ună corifeuă ală sriitorimiiă contemporane,ă situîndu-se pe o treaptă superioară în axiologia artei, opera sa intrând triumfătoare în pantheonul de valori al literaturii naţionale şi universale, ca o definire a efectului de catharsis a operei, lăsată posterităţii moştenire.

Volumulă deă poezii: „Sfeşnic în rugăciune”, Notograf Prim, 2012, are o tematică aparte, în contextul operei lui Traianus, una de sfinţenie, ce ţine de înălţare spirituală, în care, între ţinutul terestru şi ţinutul Dumnezeului există o simbioză osmotică, asemenea abordării de necesitate a unei disectomii, când separarea siamezilor este imposibilă.

Reflecţiile ontice ale eruditului poet filosof, Traian Vasilcău, reverberează în conştiinţa sa, negăsind răspunsuri la cosmicele întrebări la care nu se va putea răspunde vreodată, chiar dacă am descoperi bosonul Huggs, - veriga lipsă. Dar, dacă totuşi ar avea loc descoperirea, chiar şi ateii ar recunoaşte: „Nihil sine Deo” (Nimic fără Dumnezeu).

Când se afirmă: „Dacă sînt, atunci cine mai sînt/Şi de ce mai sînt, când lumea toată/ E ca un apus strivit sub roată?” (Clinchet suav), autorul se întreabă dacă intrăm în vreun Program divin, care e acela şi care sunt rosturile şi rostuirile firii la 40——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

scară cosmică, având conştiinţa că trăim dominaţi de mister; mister care va rămâne mereu mister; de aceea, poate tocmai de aceea, viaţa ni se pare mai frumoasă, pentru că şi ea, viaţa, are micile ei mistere pentru care mintea umană e în stare de veghe şi cearcă să-i desfacă nodurile gordiene, care noduri nu se dezleagă, ci se taie. Înă poeziaă luiăTraianus,ă interrela ionareaă om-demiurgă nuă esteă intermediat ,ă ciă esteădirect , folosind drept figură retorică deprecaţia: „Calea-mi veghează sceptrul Tău, Stăpâne,/Cu inima-n uitare expulzată/Mă-ntreb, ajuns la marea-ţi judecată,/În cartea Cerului dac-aş rămâne” . (În drum spre suferinţă) Ori: „În Tine, Doamne, să rămîn mi-i vrerea/Dar mările din mine au secat/Şi sunt fără de-a fi – un increat/Ce s-a născut pe sine din durerea/Şi-apun sub dangătul monastiresc,/Ce m-amurgeşte-n Cer şi-l preaslăvesc”. (Psalm, pag. 39) Eul liric al poetului poartă aură divină, când boarea hiperboreică s-aşterne precum brumele neducăuşe. Volumul „Sfeşnic în rugăciune” arde ca un rug ce-nalţă flăcările spre bolţi, ducând spre ‘Nalturi rugă, înfrăţindu-se cu infinitul, ce mai contează dacă-i cu plus ori minus! Poetul se foloseşte în redarea conţinuturilor, a mesajelor, de versul clasic, lesne de înţeles că el, versul clasic dă armonie, acurateţe, muzicalitate. Poetul este un maestru al rimei perfecte, al ritmului bine ales, când trohaic (coborâtor, descendent), când iambic (urcător, ascendent) asemeni unei melodii puse pe portativ, când andante, când alegro, când alegro manontropo, cu o octavă mai sus ori cu o octavă mai jos.

Deă oă frumuse eă aparte,ă înă metric ă popular ,ă poetulă scrie: Blestem actual, Bocet senin, Bocet popular şi Bocet de seară.

Poeziaă luiă Traiană Vasilc uă nuă esteă niciă ermetic ,ă niciă intelectualizat ,ă niciă didacticist ,ăniciăacademicist ; este o poezie accesibilă, fără o excesivă metaforizare, ceea ce ar fi supărător, ferită de inadvertenţele unui avangardism ce revoltă pe unii, ce-i asociază pe alţii şi a unui postmodernism cu adepţi pro şi contra, mai degrabă asemenea unui ins care, nu numai că-ţi intră-n casă, dar te şi dă afară din casa ta, considerând că tot ce este clasic nu mai e la modă, e arhaic, vetust, perimat, de dragul schimbării, ca un experiment didactic eşuat.

Carteaădeăfa ăareăşiăunăreversăalămedaliei/monedei,ădac ăamăconsideraăc ăceleă scriseă pân ă acum,ă ară fiă aversul,ă -ă patriotismulă curat,ă adev rat,ă ală poetului,ă careă îşiă venereaz ăsorginteaădacic ,ăconsiderândăc ăcercet rileăistorico-lingvisticeăauădovedită c ă daco-ge iiăsuntă unuă şiă acelaşiă ăpopor,ă despreă careă p rinteleă istoriei,ă Herodotădină Halicarnas/Halikarnassisă (gr.)ă –ă 484ă –ă 425ă î.ă Hr.ă ,ă aveaă s ă scrieă înă Istoriileă sale: „Geţii sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. (…) După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere şi ar fi uniţi în cuget, 41——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

după părerea mea, de neînfrânt”.

Pentru realizarea poetică a conţinuturilor, autorul foloseşte, cu abilitate de maestru, tropi – figuri de stil şi figuri de cugetare, precum: Epitete: ninsoare potopindă (valoare stilistică a gerunziului), lină viscolire, mări divine, nămeţi de cânturi, triluri de lumine, cuvintele de veşnicii, implorări pustii, castelele luminii, mănunchi de lumini, nimb suav, templul de smerenie, rază de argint, ceruri revărsate ş.a.; Compara ii: şi-al meu suflet – rai de pâine, curat ca steaua, Şi numai datorită ţie/ Mi-s clinchet plin de iasomie, vai, ochii nopţii parc-ar fi morminte (dar şi prosopopee – ochii nopţii); Metafore:ă „Ieri hoinăream cu trecutul ce astăzi mă-nfloare/Şi nu ştiam că mă duc spre viitor/…Ieri mă jucam cu prezentul ce astăzi mă-nfrânge/Şi nu visam că mă duc să fiu viitor” ( Dragoste la nesfârşit, pag. 31); Revolverulăînflorit.

Personific ri:ăprivirea cerului, luna stelele îndeamnă, viaţa cu moartea merg la braţ, tristeţea mea – cu bucuria, cocorii salută morţii, doarme iubirea, înfrigurat stă strâns sufletul meu, şi când să-mi bată vulturii-n fereastră, murmur de stele, tăcerea guvernează…; Hiperbole:ă„Ca Hitler, să-şi arunce-n iad castelul,/Nevinovat fiind, Micimea Sa” (Ultimul vis al ultimului cneaz, pag. 28); „Suflet revărsat la cer/ Ceruri revărsate-n mare/…Mare revărsată-n cer,/Boltă revărsată-n suflet/…Ceruri revărsate-n Cer/Suflet revărsat în sine” (Elegie de ultimă toamnă, pag. 33); Oximoron:ă „Dar într-o zi răspunde-va Tăcerea”ă (şi inversiune), Noaptea mocnind, suspină-n drum…; Îmbog ţireaăvocabularului.ăMarii scriitori, de la Eminescu încoace, au contribuit într-o măsură mai mare ori mai mică la îmbogăţirea vocabularului limbii române, ca o datorie precum al soldatului din linia întâi care, nu numai că nu-şi părăseşte linia, apărând-o, dar şi, respingând duşmanul, înaintează spre liniile inamice, cucerindu-le. Poetul Traian Vasilcău este un înflăcărat luptător pentru cauza patriei sale, arma de biruinţă fiindu-i cuvântul bine cumpănit, dar şi cuvântul „inventat”, în accepţiuni decente, de bună credinţă, de bună intenţie, ca limba/ limbajul poetic să fie cât mai expresiv, mai nuanţat şi mai bogat în conotaţii şi semnificaţii semasiologice. Mai rar am întâlnit, plimbându-mă printre poeţi şi printre file, atâtea inovaţii lingvistice. Orice bun român ştie că îmbogăţirea vocabularului se realizează prin mijloace interne: (derivare, compunere şi conversiune - schimbarea valorii gramaticale); mijloace externe: neologisme, împrumuturile din alte limbi, cu care am venit în contact. În afară de aceste mijloace, imbogăţirea vocabularuli se face, cum am menţionat mai sus, cu ajutorul inovaţiilor lingvistice. Astfel, în acest volum de poeme de o specificitate aparte, întâlnim: suferire, buciumează, murire, îngerime, vijeleşte, fărăsfârşitul, înlumină, amurgire, acuprinzând, înveşnicesc, PreaCuvântul, nemorţii, învulturiţi, înduhovnicit, dreptăţi ş.a.

Elementeădeăsintax ăpoetic ăşiăalteăsubtilit iăprozodice: Repetiţia:ă„Dacii nu se dau pe bonuri, dacii noştri nu se vând,/…Dacii nu se dau valută… dacii merg spre niciodată, dacii plâng în nicăieri…Dacii noşti-şi sorb tăria…Dacii nu pot fi…concediaţi…Dacii nu se dau pe pâine…dacii noştri sunt martirii…dacii nu se dau credite…dacii noştri n-au probleme…dacii sunt doar dacii noştri” (Cântec pentru dacii noştri) 42——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

„Dragostea mea pentru voi n-are asemănare/…Dragostea mea pentru voi n-are timp de-a se plânge/…Dragostea mea pentru voi nu cunoaşte hotare…”. (Dragoste la nesfârşit) Deprecaţia:ă„Calea spre Tine, Doamne, pavată-i cu iubire,/Calea spre nicăire pavaţă-i cu blestem./Sunt beat, dar nu de vinuri ce-adăpostesc uimire,/Sunt beat de Tine, Doamne, să nu fiu beat mă tem”. (Psalmul sfinţiei) Folosind aceasră figură retorică, deprecaţia, autorul imploră divinitatea pentru că de acolo ne vin împlinirile speranţelor în care ne-am încredinţat vrerile, dorinţele pământeneşti.

Inversiune:ăBată-mă vina, Duce-m-aş sub flori – totuna, „jelui-m-aş şi n-am cui,/Jelui-m-aş Domnului/(Bocet de seară), „în taina ei ucisu-m-a” (Festin, pag. 54), cumpăra-o-aş de tot, cuvânta-voi, ninge-mă lună…; Asindetonul:ă„O letteră să-ţi fiu, eternitate,/ Rană care se caută mereu” Suprimând conjuncţia „şi”, poetulădă vioiciune, dinamism; economia de cuvinte fiiind în armonie osmotică cu sentimentul, cu intrinsecul poetului.

Polisindetonul:ă „Ce-naltă i-i tristeţea, că urcă până sus,/Şi-o vede, şi-o sărută, şi-o mântuie Iisus” (Paştele, pag. 49) Prin repetarea conjuncţiei şi”, careăare valoare stilistică, poetul dă mai multă energie logosului, accentuînd ideea poetică.

Interogaţieă retoric :ă „Doliuri peste suflete se-aştern,/Ne va rămâne cântecul?” (Autumnală, pag. 18); „Da-n cer e sărbătoare, o fi şi pe pământ?

(Psalm, pag.13); „Icoanele din vulturi amurgesc/Şi-atunci mă-ntreb: „În care oare zi/ Cărţile mele mă vor dreptăţi?”ă (Poem cu ţară, pag. 30); „Şi candela din noi s-a stins/Şi-ntreb: „De sunt, cine mai sunt?” (Cântec de cimitir) Interoga ie-exclama ie:ă„Ce mai putea să facă trandafirul?/Cel care, despuiat de patrafir,/De teama unuia-şi trăia delirul?!”ă(Fuga de cerber) Exclama iaă retoric :ă „Nici har, Doamne, de-oriunde/Să mă pot în Tineascunde!”…„Şi de alte vecii nici n-am nevoie/Când e un mac Iisus şi-un, mac mi-i Noe!” (Revolverul înflorit) Dativulăetic:ă„…Dar vine cerberul şi mi-l coseşte!” (Fuga de cerber) „Mi-s sigur pe viaţă, mi-s sigur pe moarte/ Mi-s sigur pe rană, mi-s sigur peamirul”. (Aripi de rezervă); „Vi-s dor invins, mi-s zăvorâtă zare”. (Ochii măicuţei) Exprimată prină formeă neaccentuateă aleă pronumeluiă personal,ă dativulă etică nuă areă func ieăsintactic ; folosirea lui are valoare stilistică, poetul, folosindu-l cu pricepere, cu pertinenţă, cu abilitatea insului doct, elevat, cu o solidă instrucţie în materie, în teoria literaturii, în ale prozodiei.

Folosireaă viitoruluiă popular:ă „M-or scrie prin elegiile toate”, „Mai mult decât sigur m-oi fi pe uitare”. (Aripi de rezervă) Formeă populare:ă nimăruie, amiros, nicăire, vorovire, numa, nime,, mangafaua.

Reflexivulă impersonal:ă „Ninge-mă lună, lună clară/Viaţa mea eşti Tu” (Festin) – amintindu-ne de Bacovia: „Te uită cum ninge decembre…/Spre geamuri, iubito, priveşte” (Decembre) Esteă ună procedeuă artistică prină careă poetulă însufle eşte,ă personific ă impersonalul,ă amplificând,ă hiperbolizândăl untriculă uman; sentimental romantic revârsându-se ca apele peste grinduri, după care reintră/se retrag în matcă. „Mă-nluminez şi eu de-al bolţii grai”, „Mă amurgeşte clipa”, „Buzele-ţi slobozind mărgăritare/Mă-ademenesc să le culeg atroce”. (Clinchet suav, pag. 40) 43——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

„Ning cu psalmi fără de vreme/Nu am spulber mai frumos” „S-apun sub dangătul monastiresc,/Ce m-amurgeşte-n Cer şi-l preaslăvesc!” (Psalm, pag. 39) „Un rai stelar mă ninge/Păstoru-n stele plânge” (Baladă) Dativulăposesiv:ă„În orice dimineaţă, la margine de gând/Ea porumbeii singuri hrăneşte-mi-i, plângând./Ce-naltă i-i tristeţea, că urcă până sus,/Şi-o vede, şi-o sărută, şi-o mântuie Iisus” (Paştele. pag. 49) „Şi-n zori, trezit de moartea mea,/ Straiu-mi visez, cusut de-o stea”. (Festin, pag. 54).

Imaginiă vizuale:ă „Pe margini de cuvânt, din absolut,/Oştiri de şoimi imită temnicerii./Urcând pe-o rază de argint, cocorii/Salută morţii care ne conduc./ Aceştia-şi lustruiesc de zor botforii,/Poartă cravată, dogme şi trabuc”. (Poem din Opera tăcerii) Imaginiă auditive:ă „Vântul coseşte zarea de otavă/…Frumos ca un poem doinit/…rugându-ne să i-l întoarcem cînt”…Un frameăt de luceferi e în toi./Un zvon de îngeri îi răsare-n cale/Poveştile în el cresc taine noi”ă(Nins de cuvinte) De fiecare dată, când întâlnesc, din păcate mai rar, câte un „Traianus” îl invoc pe naturalistul, matematicianul, cosmologul şi autorul enciclopedic, francez, Georges-Louis Leclerc, Comte de Buffon (1707-1788) care afirma: ,,Le style est l’homme même” (Stilul este omul însuşi).

Da, stilul artistic al omului-poet-eseist-traducător-libretist-textier, Traian Vasilcău, este inconfundabil; citind la întâmplare din opera autorului, îl recunoaştem prin stil, printr-o noetică platoniciană ori aristotelică, într-o abordare filosofică pe măsura personalităţii sale. Pentru contemporani şi pentru posteritate, Traian Vasilcău (Traianus) este şi va râmâne aşa cum a dorit Domnia Sa să fie şi să rămână, autodefinindu-se: "Euă nuă inventeză nimic.Euă doară regîndescă universul.Cet țeană deă onoareă ală R nii…r mîn.Euănuăeditezăc rți.Euăîmiăzidescăsufletulăînămaiămulteăvolume.ăEuăsuntă oăunitateăteritorial-ăadministrativ ,ăunăstatăînăstat.Toțiăîlăcunosc,ădarănimeniănuăvreaă s -lămaiă iărecunoasc ădreptăstat.ăAmătotulăcîtănuăamănimicădinătoate.Traianusăeăună tsunamiăinexistentă iăomniprezent,ăesteăcertitudineaălipseiăsaleădeăsensă iăimportantă cîtăuniversulăclipeiăf r ăsfîr it.De-oăviaț ătotăcite teă iărecite teăf r ădeăsațiuăÎnaltul.ă Pentruăc ăelătr ie teănemurireaănoastr ă iăaălumii".

JulietaăCarmenăPendefunda MicroromaneleăluiăR dulescu

Celeă nou sprezeceă prozeă scurteă sauă subintitulateă microromaneă cuprinseă înă volumulă luiă C t lină G.ă R dulescuă suntă scriseă înă tradi iaăepiculuiăobiectiv,ădinăperspectivaăobservatoruluiăprezentă laădesf şurareaăevenimentelorăceăconstituieăosaturaăşiăcarneaălor.

Remarc mă valorificareaă tuturoră mijloaceloră deă crea ieă careă stauă laă dispozi iaă scriitoruluiă înă conformitateaă statutuluiă s uă asumată deă participareă laă nara iuneă întruă realizareaă unoră tablouriă pertinenteă deă via ,ă majoritateaă deveniteă istorice,ă antedecembriste.ă Detaliul,ă vivacitateaă relat riiă iă dialogulă suntă printreă celeă careă particip ă laă redareaă veridic ă aă lumiiă înă careă personajeleă amplific ă cronologiaă limbajuluiăpentruăsus inereaăinteresuluiăascendantăăalăăcititorului.ăăObserv m,ăănuăf r ă 44——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare admira ie,ă dozareaă şiă echilibrareaă am nunteloră într-oă expunereă ceă reliefeaz ă puncteleă importanteăcareăsus inăcaracterulăalertăşiăcump tatăalănara iunii.ăMarota,ăobiectăesențialăînămânaă bufonului,ămanevraăpitiaticădeciziileăluateădeăîmp ratăpentruăcursulăevenimentelor,ăascunzândă manipulareaă-ăbaghetaămagic ,ăarm ădictatorial ăceăîmbinaăpersiflareaă iănebuniaăcuămascareaă potențeloră saleă pseudoă magiceă –ă reprezentaă sceptrulă ocultă ală camarilei.ă A aă iă R dulescuă areă harulănativădeăaămanevraăcuăabilitateăpanaăcuăaspectădeămarot ,ădirijându-neăpeănoi,ăcititorii.

Autorulăcreaz ăoălumeăbineăconturat ăspa io-temporal,ăplin ădeă dramatismă şiă uneoriă suspans,ă înă careă ochiulă naratoruluiă auctorială surprindeă cuă acuitateă sentimente,ă idei,ă ac iuni,ă indiferentă deă subiectulă dezvoltat.ă Caă oă sintez ,ă poateă salutar ă pentruăcititorulăneedificatăasupraăaăceeaăceăaăîndriduităgenerații,ă iat ă ună fragmentă edificator:ă ,,Cumă s ă uită aceleă vremuriă totuşiă fericiteăcândăoătr geamăpeă i aăNueădeămameloaneăf r ăcaăeaăs ă neă spun ă p rin ilor?ă Cumă s ă uită cumă m-aă împiedicată administratorulă Oanz ă Gază s ă culegă ciuperciă otr viteă dină p dure,ă inten ionândă tocmaiă s -miă frigă spreă aă mâncaă unaă -ă cuă risculă deă aă daă focă şiă p durii?ă Oanz ă Gază mi-aă dată numaiă unaă dup ăceaf ă-ătaic -meuăoăchelf neal ăînătoat ăregula!ă-ăCumăs ă uită be iaă deă pomin ă aă lucr toriloră vieiă dup ă primireaă simbrieiă pentruălunaălucrat ă–ăcumăs ăuităcumăspreădiminea ,ămahmur,ă be ivanulă satuluiă careă nuă veniseă niciă oă ziă laă lucruă primindă câtă merit ăpentruăceăprestaseă-ăaăvenitătotuşiălaăpetrecereaăoferit ădeă proprietară cuă prilejulă încheieriiă recoltatuluiă vieiă şi,ă într-ună matinalăaccesăbahic,ăs-aăr zbunatăpentruăcruntaă exploatareă burghezo-moşiereasc ădândăcepă butoiuluiăcelămareăcuămustăalăacestuia,ăprovocându-iăoăînsemnat ăpagub ămaterial ?“(p.13-14) ProzeleăLuminaănuăvineăniciădeălaăapus,ăMarotele,ăB iatulăcuăbricheta,ă tiriănoiădinălag rulă num rulă aisprezece,ă accentuez ă ambiguitateaă personajeloră careă nu-şiă potă adaptaă conduitaă restric iiloră ideologiceă aleă vremii.ă Înă Șudecarea Annei șarenina, Contele,ă Ni te incon tienți, La cruce, Cafeauaă musafiruluiă meu,ă Legendaă fezandatoruluiă singuratic,ă Dimensiuniă infinitezimale,ă sesiz mă deschideriă spreă eliberareaă spiritului,ă dincoloă deă întâmpl rileă propriuzise,ăfocalizateăînăimaginiăpres rateăprintreărânduriăcaăindiciiădobânditeădeăautorulăînrolatăîntreă fantastică şiă realitate.ă Amă remarcată printreă prozeleă cevaă maiă apropiateă deă oă nuvel ă (microromaneă -ă subintitulateă deă autor),ă Noaptea Tuturor Sfinților,ă scris ă magistral,ă înă mo tenireaă mariloră no triă Rebreanu,ă Teleajenă sauă Slavici.ă Esteă oă proz ă autentic ă careă impresioneaz .ă Oă alt ă proz ă deă mareă profunzimeă esteă nuvelaă Hohot de cristal plin ă deă ună discursă careă curgeă fabulos,ă precumă apeleă fluviuluiă spreă mare.ă Forțaă prozatoruluiă poateă fiă asemuit ă printr-oă astfelă deă metafor .ă Numeleă personajelor,ă adaptateă dup ă I.L.Caragialeă sauă Viorelă Cacoveanuă suntă reprezentative,ă deă remarcată fiindă alegereaă excepțional ă aă tovar uluiă Gunoi.ăFrustr rileăluiăR dulescu,ăreprezentantăalăromânilorădeăbun-simț,ăaparăpregnamteă iăînă Inimă de dulgher, Comprimatorii, Revoluție i premeditare,ăVisul unei seri de toamnă, Aceste divorțuri etern amiabile, destinulă potrivnic,ă acceptată tacită deă conştiin aă autorului,ă reluândă sentimentulă generală peă careă îlă îns mân eaz ă acestaă înă inimaă cititorului,ă acelaă deă curgereă implacabil ă aă lumiiă spreă deznod mântulă sugerat,ă iă elă acceptată cuă condescenden .ă „«1. La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul. 2. Şi pământul era netocmit şi gol.»...”(p.190) Oă lumeăcareăî iăîncepeăgeneza,ăoălumeăcareăpromiteăoănou ădirecțieătematic ăaăprozelorăancorateă excesivăînărealitateaăromâneasc ăaăultimelorădecenii,ăliteratur ăcareămerit ăs ăneădelectezeă iăînă acela iă timpă s ă constituieă oă m rturieă aă vremiloră esteă sugestivă intitulat ă Treptele lui Iacov.ă Timiditateaă şiă complexeleă autoruluiă îşiă au,ă îns ,ă sfârşitulă prină apari iaă acestuiă reprezentativă volum,ăcare,ăprimităcumămerit ădeăcriticaădeăspecialitate,ăconstituieădebutulăcelămaiăvalorosădină prozaăcontemporan ăromâneasc .

1. Marotele, Ed. Contact international, 2014 45——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Pulbereaăfin ăaămaestrului Dintr-oă nebuloas ă deă dincoloă deă p duri,ă asemeneaă prozeiă luiă Horiaă B descu,ă dară cuprinzândă elementeă borgiene,ă seă desprindeă Dafină Mureşeanu.ă M-amă înfruptată dină prozaă luiă Jorgeă Luisă Borges,ă dină alegoriileă luiă Marioă Vargasă Llosaă sauă Pauloă Coelho,ă amăderapatăînăinteriorulămetafizicăalăscrierilorăluiăUmbertoăEcoăsauă LiviuăPendefunda,ădarăacestăflorilegiuăepicăalăunuiătalentatăscriitor,ă fiulăunuiămareăpoetăşiăunăexcelentăşiărecunoscutăneurologăalălumiiă medicaleă contemporane,ă dep şeşteă cuă multă şiă celeă maiă aplaudateă realiz riăaleăunorăconfra iăcareăseăcredădatorit ărela iilorădeăgaşc ăaă fiă mariă scriitori.ă Nuă sunt.ă M rturieă st ă tocmaiă acestă volumă extraordinarăconceputăeditorial,ădarăşiăfelulăînăcareăîn elegeăautorulă s ăseăd ruiasc ămin iiăavideădeăm re ieăspiritual ăaăcititorului.

N scută peă 14ă Martieă 1962,ă înă Prundulă Bîrg ului,ă autorulă public ăaceast ăcarteădup ăceăanteriorăîiămaiăap ruser ă"Un singur ucigaş"ăşiă"Experimentul".ă Trebuie subliniată reticenţa cititorilor în faţa unor cărţi de beletristică ai căror autori nu sunt cu totul încadrabili în mijlocul scriitorilor de profesie. Dar când atâţia critici literari recunoscuţi prin obiectivitate remarcă talentul de povestitor al scriitorului şi influenţa benefică a marii literaturi universale asupra acestuia, nu avem cum să nu lecturăm şi să ne aplecăm acestei minunate cărţi de proză scurtă. Petru Poantă a susţinut realismul magic, labirintic şi fantasticul ce răzbate din volumul lui Dafin Mureşanu; jurnalistul şi prozatorul Eugen Ovidiu Chirovici, accentuează dificultăţile ce le întâmpină un cititor neavizat rătăcindu-se între paginile scrierilor sale, dar nu uită să amintească un real succes la public. Discret, continuînd tradiţia scriitorilor medici, Vasile Voiculescu, Augustin Buzura, Emil Brumaru sau Liviu Pendefunda, autorul ne introduce în atmosfera unei lumi aparent obişnuite, în care însă se desfăşoară naraţiuni demne de o pretenţioasă şi exigentă literatură. Vremea, un atribut temporal, trece printre personaje şi peisaje cu o vocaţie virtuală, mimetic adaptată strategiilor sale narative, fantastice ideatic. Numesc virtual ceea ce, poate, scapă cititorului neobişnuit cu proza scurtă echivalentă unui poem, care ascunde dincolo de liniile acoperite cu cuvinte idei ce merită şi îndeamnă la a fi identificate şi utilizate ca vehicul de accedere în irealul minţii omeneşti. Poate aici e legătura ocultă dintre scriitor şi specialistul în patologia concretă a intelectului.

Dafină Mureşeanuă esteă ună naratoră prină excelen .ă Dac ă n-ară fiă nevoită s -şiă atribuieă majoritateaă timpuluiă profesieiă medicale,ă deă dasc lă şiă cercetare,ă cuă organizareaă aă zeciă deă manifest riă ştiin ificeă peă an,ă num rulă romaneloră peă careă le-ară fiă elaborat,ă şiă careă suntă cuă siguran ăîntreăneuroniiăs iăînăstareălatent ,ăarăfiăfostădestulădeămareăpentruăa-lăcunoaşteăcaăună foarteămareăscriitorăalăRomâniei.ăLaăelărela iaădintreărealitateăşiăfic iuneăîmbin ătocmaiă(dac ăară fiă s ăgândescăamintindu-lăpeăJung)ăacestăexpozeuă mentalăîntreăsineleăautoruluiăşiăpersonajeleă sale.ăDeălaăaăprivi soarele drept în faţă ... sub forma unui cerc luminos, ameninţător şi plin de pericole, pînă departe, către urşii ciocolatii ai căpiţelor de fân (p.9) pân ă când dovlecii au crescut foarte mari şi cârtiţele îşi scot capul de sub glie să se pozeze cu brânduşele, iar peste oraşe au pus stăpânire pescăruşii spintecători (p.146), autorulăurm reşteămagiaăoglinzilorăînă careă seă reflect ă spiritulă sugerată prină chipul mişcat al unei biserici vechi, iar în locul crucii stătea un cuib ca de barză- Foşnetul pădurii şi un vânticel ce se înfăşura pe un fus cu-n vârf în nori şi cu celălalt în mijlocul lacului..(p.87)ăşiăajungeăîntr-unăveritabilăaxisămundi,ăconjugândă tainiceă leg turiă sefiroticeă întreă lumiă paralele. Biserica din oglindă, Ar fi putut fi, Pasărea neagră suntătitlurileăunorăprozeă năcareărealitatea,ălocalit iăşiăpersonajeărealeăsuntăevocate,ăîns ă doară caă suportă pentruă oă povestire,ă oă întâmplareă careă puneă peă gânduriă cititorul.ă Scriitorulă tr ieşteă intensă toateă acesteă întâmpl ri.ă Chiară dac ă nuă reprezint ă decâtă par ială personajeleă dină Ochiul lui Frantişek, Ghilotina de la trei nuci, O invazie neoarecare, sim imă sentimente,ă opinii,ăatitudiniăcareăcuprindăcuvinteleăsaleăşiăaşternăcuăunădeosebitătalentănara iunile.ă 46——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Aşă puteaă începeă prezentareaă c r iiă luiă Dafină Mureşeanuă prină se făcea că locuim la marginea unei păduri, în nişte acareturi de lemn..(Lumi),ădarădesf şurareaăevenimenteloră esteă alert ,ă plin ă deă suspansă şiă nuă accept ă lâncezeal ,ă dialogulă participândă activă înă momenteleăcheie.ăEl,ădeăfapt,ăspuneăcumăîşiădefineşteăloculăînăcareăseăvaăpetreceăacelăcevaă careă urmeaz ă s ă neă soliciteă aten ia:ă Oriunde m-aş afla... când scriu, îmi pregătesc încăperea, spaţiul, scenografia este esenţială, iar de obicei imaginez o terasă, situată cam la înălţimea unui platan, de unde văd terenuri ănverzite... Odată preătit peisajul, las să-mi scape primele cuvinte, nu ca dintr-o râşniţă, ci în linişte, aşa cum cad lacrimile din ocji, strp după strop, de aceeaşi mărime, ca perlele (p.65). Şiădeăaici,ăpedant,ăprozatorulădedicată luiă Borgesă şiă Mirceaă Eliadeă organizeaz ă portreteă şiă ambian eă careă reuşescă oă exemplar ă seduc ieă asupraă cititorului.ă Evoc rileă realizateă într-ună registruă grav,ă cuă nuan eă ludiceă sauă plineădeăumorărealizeaz ăoăoper ăcareăvaăd inui.ăCaăşiăînăRosaăluiăParacelsus,ămaestrulădină Semnele explic ă cumă amestecândă visulă cuă rugulă transformată înă cenuş ă putemă treceă prină simbolismulămor ii.ăApoi te vei şterge cu palmele la ochi şi vei aştepta singur până te va căita cel care-ţi urmează!

Scriu aceste rânduri, subliniind că literatura, cu cât este mai valoroasă, impresionează prin rezistenţa sa temporală. Volumul lui Dafin Mureşanu este pe zi ce trece mai cunoscut şiăatrageătotămaiămul iăcititoriăînăpofidaămodestieiăşiăretrageriiăautoruluiăîntr-unărealăturnădeă fildeş al creaţiei.

1.ăDafinăMureşeanu,ăSosia,ăRAO,ă2010 2. Un singur ucigas, DafinăMureşanu,ăEdituraăCLUSIUM,ăCluj-Napoca, 3. Experimentul, DafinăMureşanu,ăEdituraăLIMES,ăCluj-Napoca

Costin CLIT Peămargineaăuneiăscrisoriăinedite:ăVasileăRacoviţ ăversusă PetruăP.ăHarnagea Elaborarea unei lucrări monografice a Liceului „Cuza Vodă” din Huşi, instituţie cu originea în Gimnaziul „Anastasie Panu”, înfiinţat la 1889, a constituit o preocupare constantă a lui Petru P. Harnagea, născut în Huşi şi stabilit în Bucureşti, unde adună în jurul său pe fostii absolvenţi ai Liceului „Cuza Vodă” din Huşi aflaţi în capitală, colegii săi, formând un grup cu o activitate culturală de invidiat, care organizează întâlniri periodice la instituţia absolvită din localitatea natală pe care nu au uitat-o niciodată. De la Petru P. Harnagea se păstrează o bogată corespondenţă, sursă istorică excepţională pentru descifrarea trecutului urbei de pe Drăslăvăţ, cu diferite personalităţi huşene, prieteni, colegi, foşti profesori şi directori ai Liceului „Cuza Vodă”. ăă Publicăm o scrisoare primită la 25 iunie 1978 de Petru P. Harnagea de la fostul profesor şi director al Liceului, Vasile Racoviţă, fiul preotului Gavrilă Racoviţă din Şchiopeni, fostul judeţ Fălciu, astăzi Văleni, judeţul Vaslui, stabilit la Câmpina unde a şi fost înmormântat. ă

47——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

nominal cu numeroase imperfecţiuni, pe care îl redăm în anexă. Autorul scrisorii îl include şi pe Ion Zelea Codreanu, figură pitorească a oraşului dintre vii.Vasile Racoviţă furnizează informaţiile cunoscute despre foştii directori, care coroborate cu cele deţinute de Petru P. Harnagea, vor alcătui sursele unui tabel.

Ion Zelea Codreanu, tatăl întemeietorului Mişcării Legionare, a fost director al Gimnaziului „Anastasie Panu” din Huşi între 1908-1909, fiind cunoscut prin severitatea, naţionalismul şi antisemitismul său. Prin pana scriitorului Gheorghe Chiper a rămas celebru portretul făcut profesorului de limba germană din oraşul Huşi, anume lui Ion Zelea Codreanu, personajul Moş Zagreb din Târgul trăsniţilor. Desigur, scriitorul a căutat să nu-i rămână dator celebrului profesor din urbea huşeană pentru notele acordate în timpul studiilor, de aici şi subiectivismul său. În cursul anului şcolar 1925-1926 Gheorghe Chiper era corigent la următoarele obiecte: Limba franceză (în primul semestru a obţinut notele 4 şi 3, deci media 3,50, în al doilea semestru media 5, la limba germană Ion Zelea Codreanu la evaluat pe primul semestru cu media 1, iar în al doilea semestru cu media 5; la religie obţine în primul semestru notele 4 şi 5, media 4, 50, iar în al doilea semestru media 6). La examenul de corigenţă promovează la limba franceză cu media 5,50 şi la limba germană cu 6,60. Ion Zelea Codreanu a fost membru al LANC, al Senatului legionar înfiinţat în 1929 şi deputat în trei rânduri în Parlamentul României. S-a stins din viaţă din cauza unei operaţii nereuşite la 20 noiembrie 1941 şi a fost înmormântat în cimitirul bucureştean „Reînvierea”. ăăÎn timpul regimului comunist, oraşul Huşi, locul de naştere al ideologului mişcării legionare Corneliu Zelea Codreanu, era asociat cu numele acestuia din cauza căruia a avut de suferit. Numele lui Ion Zelea Codreanu nu a fost menţionat până după 1989 în lucrările publicate de literaţii huşeni (a se vedea Constantin Marta, Istoricul Liceului „Cuza Vodă”(între anii 1889-1944), în „Zorile”, An VIII, nr. 2 (19), 1976, p. 17-29; Theodor Codreanu (coordonator), Din lumina unui veac. Liceul Industrial „Cuza Vodă”Huşi 1889-1989, Huşi, 1989). Tabloul directorilor afişat în holul localului vechi al Liceului nu includea numelea lui Ion Zelea Codreanu şi perioada directoratului său. Numele şi faptele sale au rămas învăluite în legendă în rândurile puţinilor cunoscători. ăă În scrisoarea pe care o trimite, Vasile Racoviţă pune în discuţie perioada de conducere a Gimnaziului „Anastasie Panu” de către Ion Zelea Codreanu, povestind şiăoă întâmplareă hazlieă dină via aă acestuia.ă Peă bazaă acestoră informa ii,ă coroborateă cuă cele strânse de el, Petru P. Harnagea alcătuieşte lista directorilor, pe care o redăm în anexă, cu numeroase erori asupra cărora nu ne aplecăm în articolul de faţă, mai ales că în urma cercetărilor temeinice s-a făcut lumină (pentru o evaluare corectă a se vedea Costin Clit, Liceul Teoretic „Cuza Vodă” din Huşi – Studiu monografic -, Vaslui, Editura Thalia, 2003, în care am descris şi perioada lui Ion Zelea Codreanu).

48——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

ANEX I Dragă Petruţă, ăăAm luat tabloul trimis de tine şi controlându-l cu scriptele existente şi datele ce le cunoşteam personal, am întocmit un nou tablou al directorilor care-l completează pe al tău. i le trimit pe amândouă cu următoarele explicaţii: ăă1) Tabloul întocmit de mine surprinde 30 de nume. ăă2) Ghiga a fost profesor de Religie, urmând Academia Teologică din Kiev. ăă3) Săvescu Gh. a fost profesor de Latină. ăă4) Neştian Nic. a funcţionat în 1908-1909. ăă5) David D. I. a funcţionat din 1920-1924, 1920-1926, cu excepţia anilor când a funcţionat D. Miron (1924-1926). ăă6) Prima mea direcţie a fost din 1929 (15 aprilie), urmând după Harea Vasile. ăă7) Eugen Niculescu a întrerupt 3 luni (15 No(imbrie) 1940-10 Feb(ruarie) 1941) direcţia mea din 1938-1941. ăă8) La punctul 7 din tabloul întocmit de mine am introdus pe I. Z. Codreanu ca director al Gimnaziului „Anastasie Panu” din Huşi în anii 1906-1908. Motivele care m -au determinat la aceasta au fost următoarele: ăă1) Directoratul lui I. Z. Codreanu e un fapt real şi eu socot că nu ne este permis să ocolim adevărul. Nimeni nu ne opreşte aprecierile. Acestea depind de gusturile fiecăruia. Nu ne este însă îngăduit să negăm existenţa unui fapt care s-a petrecut în realitate. Toţi marii istorici ai lumii au relatat faptele întâmplate. Istoricii romani nau vorbit numai de August şi Traian. Au vorbit şi de Nero şi Caligula. Şi aşa au procedat toţi marii istorici ai lumii. ăă2) Directoratul lui Codreanu s-a petrecut în timpul copilăriei mele. În 1906 eu aveam vârsta de 8 ani şi I.Z.C. ca director al Gimnaziului îl conducea milităreşte. În excursia făcută până la Grumezoaia a trecut şi prin satul meu de naştere, Şchiopeni (Văleni, cu numele de astăzi). L-am văzut pe I.Z.C. în fruntea şcolii şi o bună bucată de loc i-am însoţit şi eu. ăă3) În viaţa mea am fost un pasionat cercetător al trecutului şi am petrecut multă vreme la secretariatul şcolii, răscolind arhiva şi luând note asupra faptelor care mă interesau, cu acest prilej am dat şi peste corespondenţa din timpul directoratului lui I.Z.C. M-a desfătat mult şi am povestit faptele şi în diferite cercuri la diverse împrejurări. Arhiva s-a pierdut în timpul ultimului război. N-aş vrea să se piardă şi umorul ce se degajă din această corespondenţă şi redau aici faptele aşa cum le-am citit eu. ăăÎntr-un raport I.Z.C. solicită ministerului să-i plătească diurna de director, rămasă restantă. ăăLa raportul său Ministerul răspunde: „Nu v-am plătit diurna întrucât suntem informaţi că intenţionaţi să demisionaţi iar Ministerul este hotătât să vă primească demisia”. ăăPe ordinul Ministerului I.Z.C. pune următoarea rezoluţie: ăă„Socot că a demisiona în aceste vremuri este o dezertare de la datorie”. ăă Se vede că Ministerul n-a fost de aceeaşi părere şi în 1908 a fost înlocuit cu Neculai Neştian din Bârlad, ar din 1909 vine la conducere C. Al. Holban pe care l-am avut şi eu director în cl (asa) I la Gimnaziu (1910-1911) şi apoi la liceul care 49——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

funcţionase la episcopie în 1917 (acum ca elev în clasa a 6 a) de seminar. Urmam Seminarul „Veniamin Costachi” din Iaşi, transformat în spital în timpul războiului din 1916-18. ăă Şi,ăpentruăc ăînăHuşiăseăînfiin aseăliceulă„CuzaăVod ”ăcareăfunc ionaăînăchiliileă episcopieiăauăfostăprimi iăşiăseminariştiiăafla iăpeăaceaăvremeăînăHuşi. ăă N-am urmat acolo decât câteva luni căci, între timp, am fost înştiinţat de Seminar că Ministerul a aprobat pentru elevii de la Seminarul „Veniamin” o sesiune specială de examen ce se va da la şcoala respectivă. ăă Acestea sunt lămuririle pe care ţi le pot da şi fii încredinţat că m-am silit ca ele să reflecte cât mai mult adevărul.

Cu toată dragostea Ţss> V. G. Racoviţă ăăCâmpina ăă25 iunie 1978 ăăStr. Griviţei 74 ăăCod 2150 ăăTelefon 34718 ăăP.S. La mulţi ani. Ziua numelui.

II Tablou Nominal al directorilor Gimnaziului „Anastasie Panu” şi Liceului „Cuza Vodă” din Huşi de la înfiinţare până în prezent.

Nr. crt.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

Numele şi pronumele Roiu Ghe. Vernescu N. Alex.

Ghiga Th. Popovici N. Săvescu Gh. Sufleţel Panaite Codreanu Z. I. Neştian N. Holban A. Const.

David D. Ion Miron D-tru Popescu Ion Harea Vasile Racoviţă Vasile Popescu Ion Holban Gabriel (Gavril – n.a) Racoviţă Vasile Holban Gabriel Racoviţă Vasile Niculescu Eugen Bejenaru Mihail Gâdei Aurel Racoviţă Vasile Neştian C-tin Enache C-tin Bujoreanu Ştefan Bahnaru Ştefan Ciobanu Mihai Bahnaru Ştefan

Specialitatea Prof. matematică - „ – istorie - „ – religie şi greacă - „ – fizico-chimice - „ – l. latină - „ – filozofie - „ – l. germană - „ – l. latină - „ – l. română - „ – fizico-chimice - „ – l. franceză - „ – matematică - „– (matematică) filozofie - „ – l. română - „ – matematică - „ – istorie - „ – l. română - „ – istorie - „ – l. română - „ – ştiinţele naturale - „ – religie-română - „ – l. franceză - „ – l. română - „ – istorie - „ – geografie - „ – l. latină - „ – matematică - „ – l. română - „ – matematică

Durata 1889-1891 1891-1893 1893-1898 1898-1903 1903-1905 1905-1906 1906-1908 1908-1909 1909-1920 1920-1924 1924-1926 1926-1929 1929 1929-1931 1931 1931-1932 1932-1933 1933-1938 1938-1940 1940-1941 1941-1945 1945-1946 1946-1948 1948-1950 1950-1955 1952-1955 1955-1962 1962-1968 1968-până în prezent

50——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Chimiaă–ăbriliantulăvie iiă Trei autori binecunoscuți în spațiul cultural vasluian – Dumitru V. Apostolache, profesor de matematică i soții Ionel Gh. Armeanu- tefănică i Nicoleta I. Armeanu- tefănică, speciali ti în chimie – au socotit că este momentul să se prezinte în fața cititorilor cu o carte în două volume intitulată Chimia – briliantul vieții. Au respectat ordinea numerelor de pe coperta I i dacă privim atenți vom observa că titularii au optat pentru ordonarea alfabetică, iar acest criteriu riguros exclude din start controversele i speculațiile gratuite. Rămâne în seama belferilor i a spiritelor pedante să stabilească rolul i contribuția fiecăruia la edificarea cărții. Dumitru Apostolache i Ionel Armeanu- tefănică nu sunt la prima apariție editorială; se cunosc de mulți ani, sunt legați printr-o prietenie statornică, i-au descoperit afinități elective i- i construiesc împreună un palmares cultural. În trei, forța lor a crescut i a devenit semnificativă.

Dacă ar fi să definim sintetic formula individualizantă a cărții am spune că ea îmbină tiința cu popularizarea: informează într-un stil agreabil, deconectant i cât se poate de instructiv. tiința fără stil devine morocănoasă i indigestă; dar i reciproca este valabilă: stilul fără tiință înseamnă joc în gol, estetism pur, jonglerie gratuită. Autorii au evitat cu dibăcie extremele i au găsit calea potrivită către mintea i inima destinatarilor.

Arhitectura interioară a acestei lucrări inedite în felul ei se configurează cu precizie la lectura integrală. Materialul este bogat i organizat în trepte, gradual, de la preliminarii tiințifice până la personalități, ghicitori, cugetări i curiozități ce incită interesul lectorului atent. Aflăm pe această cale, într-o coerență necesară, ce este chimia, legile fundamentale i conceptele acestei tiințe, detalii despre ramuri i discipline, faimosul sistem periodic al elementelor, mari descoperiri tiințifice în domeniu, chimia corpului uman, istoria fascinantă a diamantelor, celebrități ale chimiei române ti i mondiale, chimia distractivă, chimia i armele chimice .a. Nu sunt ocolite întâmplările senzaționale ce au pigmentat istoria chimiei în tentativa sisifică a omului de a cuceri noi spații ale cunoa terii. Mesajul implicit i explicit al cărții este acela că, – fără a ignora rolul altor tiințe fundamentale, – chimia este indestructibil legată de viață, înseamnă viață încă din clipa na terii Universului, fie prin Big-Bang, în acord cu viziune cosmologiei moderne, fie prin misterul creaționist. Cititorul împătimit are incontestabile motive de bucurie intelectuală aflând cum au fost descoperite diferitele elemente ale tabelului periodic, beneficiile acestuia precum i neajunsurile lui. Câteva elemente au fost „botezate” cu numele unor mari savanți din domeniu, ca semn de recunoa tere definitivă a valorii i prestigiului lor: curiul, einsteiniul, mendeleeviul, nobeliul, rutherfordiul .a. Este 51——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

incitantă lista unor descoperiri tiințifice neconfirmate încă i pe care evoluția cunoa terii le va atesta cândva. Elevii i studenții pot reține modalități hazlii pentru a memora mai u or seriile de elemente ale tabelului periodic. Un capitol de maxim interes este consacrat chimiei... iubirii, atracției dintre sexe, cristalizării sentimentului nobil de dragoste. Aflăm siderați că în esență iubirea înseamnă... chimie grație substanțelor ce se nasc în corpul uman i care facilitează atracția apropierea fizică. Sunt de larg interes pasajele dedicate vitaminelor, bolilor ce ne complică viața, chimiei de bucătărie. Sunt reliefate pericolele i dependența creată de zahăr, alcool, cafea, droguri i de anumite medicamente. Sunt deosebit de instructive profețiile irlandezului Robert Boyle (secolul al XVII-lea), adeverite prin efort tiințific în secolele ulterioare.

Păstrându- i permanent simțul umorului, autorii ne informează riguros despre oamenii de tiință omorâți de propriile experimente. Morala implicită este aceea că tiința cere sacrificii. Povestea metalelor i mai cu seamă a telurului, singurul element descoperit în România i ajuns în tabelul periodic, legenda privind vodka lui Mendeleev, destinul remarcabil al muzicianului i chimistului Alexander Borodin precum i fascinantul univers al diamantelor, cu întâmplări senzaționale i tragice încununează volumul I i dau satisfacții certe cititorilor pasionați. O bună parte a volumului al II-lea este dedicată personalităților române ti din domeniul chimiei, membrilor Academiei Române precum i chimi tilor de anvergură internațională. Medalioanele au în linii generale o structură standard i cuprind date biografice revelatoare, formația intelectuală, mentorii ce le-au îndrumat pa ii în tiință, elemente ale vieții de familie, descendenții, întâmplări tragi-comice care le-au marcat destinul. Este uimitoare diversitatea preocupărilor chimi tilor din toate timpurile i tenacitatea lor remarcabilă de a înțelege tainele lumii, de la stabilirea masei pământului, bunăoară, i până la structura atomului. Unele informații produc adevărate revelații. Cine i-ar fi închipuit, că Margaret Thatcher a avut preocupări tiințifice în domeniul chimiei sau că Mendeleev era i un excelent meseria în confecționarea geamantanelor. Chimia distractivă, paginile de umor, detalii despre experimente diverse, despre arme chimice i otrăvuri precum i Addenda (poezii, laureați Nobel, cugetări despre cafea i vin, considerațiile privind ampania i coniacul, elementele chimice „femeia” i „bărbatul”) fac întregul material agreabil i plin de învățăminte. Autorii au apelat la o bibliografie cât se poate de serioasă, din care au extras cu atenție i discernământ tot ceea ce merită să fie tiut. A sublinia predilecția pentru citate sugestive, care împodobesc fiecare capitol i subcapitol.

Cartea celor trei autori reprezintă un act de cultură i concomitent un gest de respect față de tiință, prin bogăția informației, implicarea afectivă i eleganța sobră a stilului.

20 aprilie 2014

52——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

ConstantinăTomaă-ăProfesorulăcelămare..54 CosminăPredaă-ăOmulăp duriiă..............56 IorguăG l eanuă-ăMagiaădestinului.......58 ValăAndreescuă-ăÎnviereaăp mântean .......61 CorneliuăBichine ă-ăViațaăpeăcaiet...........66 MihaiăApostuă-ăăEgoăEscuă..................70

53——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Constantin TOMA PROFESORULăăCELăăMARE

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăIn memoriam Traian Nicola ăăăăăăăăăăCândă îşiă începeaă discursul,ă logoreeaă îlă puteaă ineă oreă întregi.ă Noroculă constaă înă faptulă c ă oraă deă cursă ineaă doară cincizeciădeăminute.

Cuăparulăvâlvoi,ă stârnităparc ă aă scandal,ăprofesorulă deă chimie,ă aşezată strategică lâng ă şofer,ă peă mijloculă culoaruluiă dintreă b nci,ă îşiă desc rcaă sup rarea.ă Suflulă cuvinteloră r stiteă împroşcauă înă aeră miciă particuleă deă saliv ă caă oă pulbereă precipitat .ăAveaăşiădeăceăşiăpentruăcine.

Perora iaăeraăf cut ădoarăînăfa aămembrilorăbirouluiăU.T.C.ăpeăliceu,ăcare,ănuă to iă ciă doară oă parteă dină ei,ă maiă exactă patru,ă înă cursulă nop iiă trecuteă înc lcaser ă disciplinaă colectiv ,ă fapt ă nespecific ă unuiă viitoră comunist.ă Faptaă grav ă şiă deă condamnat,ă careă dac ă s-ară fiă petrecută înă timpulă anuluiă şcolară laă WC-ulă dină curteaă şcoliiăne-arăfiădeposedatăpeănoiăb ie iiădeăpodoabaăcapilar ăsubăconsacrataăexpresie”ă viiăcuătat’tuămâineătunsălaăşcoal ”!

Acumă nuă eraă cazul,ă eramă înă vacan .ă Nuă întâmpl toră amă folosită persoanaă întâiaăpluralăîntrucâtăîntreăceiăpatruăindisciplina iăm ănum ramăşiăeu.ăAuziădomnule,ă uteciştiă deă frunte,ă membriă înă biroulă peă şcoal ă s ă fumeze!ă Undeă s-aă maiă pomenit?ă Unde-iămorala? ăăăăăăăăăăMoralaăeraăînăguraăprofesorului,ăcareă înăfa aăunuiămomentăatâtădeăgravănu-şiă g seaă cuvintele.ă Noiă ceiă patru,ă înă picioareă caă s ă neă cunoasc ă ceilal iă colegi,ă cuă mâinileă atârnateă peă lâng ă corpă şiă capeteleă aplecateă spreă bombeurileă înc l rilor,ă smeri iăcaănişteăbabeăînăfa aăbisericii,ămimamăregretul.

Mieă personal,ă chiară c ă nuă aveamă deă ceă s -miă pese.ă Durereaă dină mandibul ă dup ăpumnulăprimitădeălaăoratoră eraădinăceă înăceămaiăsfâşietoare.ăD duseă bine,ăeraă antrenată iară falcaă p reaă c ă s riseă dină încheietut .ă Elă vorbeaă deă moral ă dară fuseseă moralăs ăm ăloveasc ?

Compliciiămei,ălaăfelădeăsmeri i,ăpeăsubăcapeteleăplecateăcuăochiiăridica iăpân ă subă sprânceneă pentruă aă puteaă fixaă peă retin ă scenaă moralizatoare,ă îşiă d deauă coateă mai,ă maiă s ă izbucneasc ă înă râs.ă Seă vadeaă clară c ă logosulă aveaă efectă favorabilă uneiă educa iiă s n toase.ă Deă altfelă profesorulă b teaă câmpii,ă adev rulă fiindă altul.ă Doară profesorulă cel lalt,ă celă deă educa ieă fizic ă devenită compliceleă g ştiiă cunoşteaă adev rul.ăElăneăscoseseădinăcameraăfetelorăşiădându-neădou ă ig riăne-aăsf tuit: ăăăăăăăăăă-ăVede i,ăînăcap tulăholuluiăesteăoăcamer ăcuănişteăpaturi,ădulapuriăşiăsaltele.ăV ă duce iă acolo,ă rupe iă ig rile,ă face iă chiştoaceă maiă multe,ă fuma i,ă c ă maiă târziuă v ă c ut mă iar.ă Esteă deă preferată s ă ştieă c ă a iă fostă laă fumată decâtă s ă ştieă c ă a iă fostă înă camer ălaăfete.ăCineăştieălaăceăprostiiăseămaiăgândeşteănebunul! ăă ăăăăăăăăăă Fostă absolventă alăliceuluiă prină careă neă c zneam,ă şiă noiăs ă trecem,ă profesorulă celătân răsuportaseăşiăelăpatruăaniărigorileăceluiămaiămare.

Ceilal iăcomplici,ămaiăbineăspusăcomplice,ăcuăsufletulălaăgâtăaşteptauăparc ăs ă fieăşiăeleăridicateăînăpicioare.

Darăănu,ăănoiăăb ie iiăăcaăănişteăăadev ra iăăcavaleriăăoăă inusemăăsusăăşiăătareăc ăfugisemă 54——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

dină dormitoră laă fumat.ă Singuraă vinovat ă eraă Ancu a,ă şefaă g ştiiă noastreă constituit ă dină patruă b ie iă şiă şaseă fete.ă Eramă to iă puşiă numaiă peă şotii,ă singurulă deziderată eraă prieteniaădezinteresat ăpus ăînăslujbaăglumelorănevinovate. ăăăăăăăăăăAncu aă veniseă cuă propunereaă deă aă mergeă înă cameraă loră s ă ascult mă laă tranzistoră“Estradaănocturn ”ăşiăs ăplanific măalteăprostiiăpentruăzileleăurm toareăaleă excursiei.ă Nuă ne-amă putută îndepliniă planulă întrucâtă ceiă doiă profesoriă auă verificată camereleăb ie ilorăşi-auăconstatatălipsaănoastr .ăSingurulăcareăb nuiaăadev rulăeraăcelă tân r.ă Cel laltă turuiaă caă oă moar ă hodorogit ,ă vorbeleă luiă trecândă razantă peă lâng ă urechileăauditoriului,ălipindu-seăexactăprecumănucaăînăperete.

Euăcelăpu inăbântuitădeădurereaăpumnuluiăprimităînăfalc ăîmiăf ceamăplanulădeă r zbunare.ăOăr zbunareăselect ,ăspecific ăgândiriiăunuiătân răutecist,omădeăn dejdeăală socialismului.ăExcludeamăviolen eăfizic ălaăcareăapelaseădasc lulăpentruăaăm ăeduca,ă metod ă nespecific ă şcoliiă româneştiă dină aceaă perioad ă dară ală naibiiă deă eficient ă şiă util .

Aşteptamăaşadarămomentul!

*ăăăă*ăăăă* ăăăăăăăăăăŞiămomentulăaăvenit!ăAăvenităîntr-oăsfânt ăziădeăduminic ,ăatunciăcândăînăciudaă educa ieiăateist-ştiin ificeăpeăcareădasc liiănoştriăseăchinuiauămaiămultăsauămaiăpu ină s ăneăoăinoculeze,ăl-amăf cutăpeăprofesorulăcelămareăs ăcread ăsincerăc ăsuntătotuşiă altfelădecâtăp ream.

M re iaăbisericiiădeălaăBogdanăVod ,ăpeăundeăînăperiplulănostruăajunsesemămiaătrezităsâmbureleădeăcredin ăpeăcareăîlămoşteneamădeălaăceiătrecuşiăşiăneştiu i.ăAmă nimerităacoloăatunciăcândăadev ra iiăcreştiniăieşeauădeălaăslujb .ăRomâniiăadev ra iăînă costumeleă tradi ionale,ă adev ra iă daciă coborâ iă deă peă Columnaă luiă Traiană p reauă oă reînviereăaăistoriei.

N-amărezistatătenta ieiădeăaănuăvorbiăcuătrecutulăcuratăşiăinstinctulăm-aăîmpinsă s ă abordeză ună b trână maramureşeană deă oă vârst ă cuă veacul.ă Impresionată deă îmbr c minteă şiă inut ă amă r masă cuă omulă stabilindă clară c ă educa iaă luiă s n toas ă venit ădinăromânismănuăaveaănimicăcuăcomunismul.ăEuăcaătân răutecistălaăîncheiereă mi-amăf cutăcruceăşiăi-amăs rutatămânaăcaăpeăoăicoan .

Astaăs-aăpetrecutăînăfa aăautocaruluiăsubăprivirileădeăşoimăaleăprofesoruluiăcelă mare.

Logosulăluiăaăînceputăimediatădup ăurcareaămea. ăăăăăăăăăă-ă Nemaipomenit!ă Incredibil!ă Nuă maiă amă cuvinteă s ă vorbesc!ă M ă podidescă lacrimile!ăCumăDumnezeuăpo iăfaceăasemeneaăgest?ăM iăb iatule,ătuăne-aiăsalvatăînă fa aăistoriei.ăEuăditamaiăprofesorulănuăamăfostăînăstareăs ăfacăgestulăt u!ăIart -m ămamă înşelată înă privin aă ta,ă ă atunci,ă ştii…când…cuă fumatul!ă Aiă s rutată mânaă aceluiă b trân.ăCeăte-aiădeterminat?

Tulburat,ăaproapeăs -miădeaălacrimile,ădac ăaşăfiăavutăoăceap ăînăbatist ăaşăfiă f cut-o.ăÎntr-unătârziuăamăf cut-o. ăăăăăăăăăă-ăTovar şeăprofesor,ăn-amăs rutatăaceaămân ,ăeuăamăs rutatăistoria! ăăăăăăăăăă-ăNemaipomenit!ăEştiăincredibil,ăceălec ieămi-aiădat!ăBravo!

55——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Cosmin Preda Omulăp durii Când cobora între oameni, cobora şi vântul odată cu el. Era în asta voinţa naturii de a-l ocroti pe Visarion. În timpul verii, când căldura soarelui devenea dogoritoare, oamenii se bucurau de apariţiile lui şi-i adresau cuvinte frumoase, pline de respect, ca nu cumva natura să se supere şi să-şi potolească vântul...

- Bine ai venit, Visarion! Tu ne faci mult bine. Ar trebui să vii mai des şi să stai mai mult cu noi!

Visarion le zâmbea şi zâmbetul îi însenina şi-i înfrumuseţa chipul aspru, de om al pădurii. Două veveriţe alergau vesele şi jucăuşe pe trupul lui, intrând şi ieşind din desaga mare pe care o purta pe umăr. În jurul lui se rotea un mic stol de păsări negre, venite cu el din străfundul pădurii, din locul sălbatic şi neştiut în care îşi avea locuinţa. Le răspundea oamenilor cu un glas gros şi puternic, aspru la început, dar care căpăta unduiri plăcute pe măsură ce stătea de vorbă cu ei.

- Bine v-am găsit! Este sănătate pe-aici? Îi întreba aşa deoarece aducea ierburi de leac pentru tot soiul de boli de care ştia că suferă oamenii care nu trăiesc în pădure, ca el. Deprinsese, nu se ştie cum şi unde, ştiin aă tainic ă aă t m duiriiă cuă plante,ă şiă leacurileă luiă erauă într-adev ră grozave,ă aducând de multe ori vindecări uimitoare, despre care se dusese vestea. Cu banii adunaţi din vânzarea ierburilor, Visarion îşi cumpăra cele trebuincioase vieţii de pustnic şi lua apoi drumul pădurii, lăsând în urma lui amintiri frumoase şi întrebări fără răspuns…

Oamenii se întrebau cum o fi trăind el acolo, în creierii munţilor, de unul singur printre sălbăticiuni... Se spunea că ştie graiul animalelor şi că acestea îl cunosc şi ascultă de el. Cele două veveriţe jucăuşe, pe care le purta cu el, aveau nume - una era Rita şi alta Miruna şi era evident că se înţelegeau cu el deoarece apărea fiecare când era strigată pe nume şi se potoleau din joacă atunci când Visarion le cerea asta.

Veveriţele erau deliciul copiilor. Aceştia le priveau încântaţi, amuzaţi de joaca lor şi de rapiditatea cu care se mişcau pe trupul omului pădurii. Păsările care îl însoţeau se aşezau întotdeauna în copacii apropiaţi şi aşteptau liniştite plecarea lui. Visarion cumpăra boabe de grâu şi, în locuri mai ferite, le chema să le dea de mâncare. Şuiera într-un fel anume, imitând trilurile lor şi acestea veneau zglobii şi gălăgioase să ciugulescă boabele de grâu din palmele lui. Agitaţia şi veselia se transmitea imediat veveriţelor care începeau alergarea lor dezlănţuită, trecând de pe trupul lui Visarion în copacii apropiaţi. Ele se hrăneau când voiau, cu alunele din desagă.

- Rita, Miruna, veniţi la tata! Gata, plecăm!

Veveriţele îşi făceau apariţia din frunzişul copacilor, sărind direct pe umerii lui Visarion.

Spectacolul acesta frumos şi straniu era o raritate în orăşelul de la poalele munţilor.

Orăşelul luase fiinţă în jurul staţiunii balneo-climaterice şi era cochet şi curat, având parcuri îngrijite şi frumoase. Turişti din toată ţara şi din străinătate au avut ocazia săl vadă pe omul pădurii, care venea însoţit de vântul răcoros al muntelui. Toamna, târziu, vântul ridica frunzele căzute şi le rotea în jurul lui într-un vârtej ruginiu încât 56——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

chipul nu i se mai vedea. Vârtejul se potolea doar când Visarion se oprea din mers. La vremea aceea, nu existau aparate de filmat de felul celor de astăzi, dar existau aparate de fotografiat cu peliculă şi acestea imortalizau chipul pitorescului personaj care venea să-şi vândă leacurile în parcul mare. Exista acolo un fotograf la minut, cu aparat cu burduf, instalat pe un trepied înalt. Unii turişti voiau să se fotografieze alături de Visarion, şi omul pădurii aparea în fotografii cu un zâmbet uşor stingherit. Deşi venea din pădurile adânci ale muntelui, era îmbrăcat îngrijit şi avea vorba cumpănită şi decentă. Era înalt, voinic şi purta plete şi barbă. Ochii lui negri aveau priviri pătrunzătoare. Îi ghiceai cu greu vârsta, dar trebuie că avea peste 40 de ani. Era foarte atent cu cei care-i cumpărau leacurile şi îi sfătuia prin cuvinte puţine, dar pline de înţeles. De cele mai multe ori le ghicea suferinţele şi asta îi uimea şi le dădea încredere în leacurile lui.

- Aşa cum pot cunoaşte ierburile, aşa pot cunoaşte şi oamenii. - a explicat, odată, Visarion.

Unii credeau că doar traiul lui în natură îi dezvoltase acest simţ.

- Aş vrea un leac pentru suflet! i-a zis, într-o zi de toamnă, o femeie venită în staţiune.

- Unul care să aline dorul de bărbatul plecat? a întrebat-o Visarion.

- Da, chiar despre asta este vorba! a spus, uşor surprinsă, femeia. Soţul meu este marinar şi rămân mult timp singură. Uneori, dorul de el mă copleşeşte... Când şi când, mă sună din câte-un port. Frunzele astea, căzătoare, parcă numără orele care trec fără el…

- Trebuie să te împrieteneşti cu vântul, i-a răspuns Visarion.

Cuvintele lui au mirat-o mult pe femeie şi l-a privit cu ochii larg deschişi.

- Cum aşa?!

- Trebuie să-i spui vântului ceea ce vrei să-i spui bărbatului. Vântul îi duce cuvintele tale şi- iăaduceăcuvinteleălui.ăS ănuăteăîndoieştiădeăasta!

- Mulţumesc pentru sfat! i-a răspuns, îmbujorată, femeia. În seara aceleiaşi zile, o adiere de vânt răcoros a cuprins staţiunea. Femeia se plimba singură prin parc şi s-a oprit amintindu-şi cuvintele omului pădurii. Şi-a descoperit fruntea lăsând-o să fie răcorită de adiere.

- Vântule bun, du, te rog, cuvintele mele soţului meu!

Vântul s-a înteţit şi femeia a ştiut că trebuie să vorbească. Şi a spus cu voce înceată, ca numai vântul s-o audă: - Dragul meu drag, ce greu îmi e fără tine! Ce greu trec lunile astea, care au mai rămas până la venirea ta! Aş vrea să am puterea să nu te mai las să pleci! Şi vântul a şoptit pe înţelesul femeii: - Iubirea mea, şi mie mi-e tare greu fără tine! Chiar şi vântul îmi vorbeşte cu glasul tău...

Cu ochii minţii, femeia vedea un vapor navigând în largul oceanului. Pe punte, un ofiţer privea meditativ necuprinsul, lăsându-şi fruntea să-i fie răcorită de vânt. Îi vedea chipul din ce în ce mai clar…

- A trecut aproape un an de când n-a mai venit. Ce s-o fi întâmplat cu el? Era voinic şi în putere... discutau între ei localnicii.

Cei care erau veniţi în staţiune şi îl cunoşteau, se întrebau de ce nu-şi mai face apariţia omul pădurii cu leacurile lui. Copiii, dar nu numai ei, ar fi vrut să mai vadă veveriţele şi păsările care îl însoţeau. Parcul mare se umplea de viaţă când venea el. Ce s-o fi întâmplat cu Visarion?

Prin septembrie, s-a răspândit vestea adusă de o femeie în vârstă, venită în staţiune să se trateze. Aceasta a povestit cum, la o anumită mănăstire, venise un călugăr nou, care semăna foarte mult cu omul pădurii...

57——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Iorgu Gălăţeanu MAGIAăDESTINULUIă II.ăDESCHIDEREAăPOR II …spreăsfîrşitulătoamneiăc zuseăbrumaăşiădimine ileăerauăgeroase,ăoăzi,ădou ăs ă fiă trecută dină mijloculă luiă noiembrie.ă Într-oă dup ă amiaz ,ă peă laă trei,ă patru,ăst teaă peă terasaădinăfa aăpr v lieiăşiăpriveaăoameniiăcareătreceauăspreăcentru,ămul iăveniser ăcuă trenul.ăVasilic ăîşiăf ceaătemeleăsauămin ise,ăCostelănuăvoiaăs ăjoaceămingea,ăPetric ă întîrzia,ăNeluăeraălaăşcoal ,ăiarăelăcuăCezarăag atăprecumăscaiulădeăpantaloni,ăaşteptaă plictist.ăLaăunămomentădat,ăunăstr in,ămicădeăstatur ăşiăîndesat,ăcuăşapcaăpe-oăparte,ă cuă haineă sub iriă îmbr cat,ă dară cuă bocanciă înă picioare,ă s-aă oprită înă dreptulă luiă şiă l-aă întrebatăcuăvoceaăr guşit ăşiădomoal : -Omule ule,ănuă i-eărece?ăCeăfaci,ăaici,ăneic ?

-Vreauăs ăjocămingeaăşiăprieteniiănuăvin,ăceăvrei,ănene,ăn-aiătreab ,ădoarănuăvreiăs ă jociăba iămingeaăcuămine?!

-Nu,ăcopchilaş,ăcautăpeăcinevaăşiănuăştiuăundeăst ,ăamătrecutăpeăaiciăcuăăăăăăăăăămul iăaniă înăurm ,ăv dăc ăs-oăschimbatămulte,ăştiamăc ăsor -meaălocuieşteăprinăzon ,ăiarăacu'-iă oăpr v lie!

-Nene,ăîmiăziciăsauănuăceăvrei?

- îc ,ăluiăsor -meaăîiăziceăRicaăşiăpeăb rbatu’ăei,ăPanaite,ăîiăştii,ăsauănu?

-Hopa,ă anchetatorule,ă da'ă ceă eşti,ă matale,ă cuă ei?ă Acu'ă oă lun ă aă venită deă laă zdup,ă bunicu',ădoarăn-amăavutădoiădinăneam,ăacolo?!ăŞtiuăs ăapreciez,ănuăeştiăb trînăcaă la!ă -Îiăsuntăfrate,ăpuiule,ădeăeştiăb iatu’ăei,ăGrigoreăîmiăzice,ăn-aiădeăundeăm ăcunoaşte,ă credăc ăeraiăînăpînteceleăsor -mi,ăcîndăamăplecatădeăacas !

-Aiăplecatăsingur,ăadic ăaiăvrutăs ăpleci?

-Nu,ăamăplecatălaăr zboiăşiăabiaădup ăzeceăaniăm -ntorcăacas ,ăîsăsigur!

-Da'ă cineă te-aă pusă s ă staiă acoloă atîta?ă h ,ă dup ă ceă s-a-ntorsă t ticu’ă amă ap rută peă lume,ăundeămamaăm -siiăaiăumblat,ăatîta?!

-Of,ăpuiule,ăm-auă inutăduşmaniiăînăprizonierat!

-Deă ce,ă i-aă pl cut,ă mataleă n-aiă copiiă caă t ticuă şi,ă dac ă da,ă deă ce-aiă vrută s -iă laşiă singuri,ăsingurei?

-N-amă vrut,ă m-oă prinsă rusu',ă duşmanu',ă futu-iă m -saă luiă deă c pc un,ă amă vorbită destule!ăÎmiăspui,ăîiăcunoştiăsauănuăpeăPanaiteăşiăpeăRica?

-Suntăb iatu’ălor,ăsigurăeştiăfrateleămamii?ăJur ,ăaltfelăn-ar tăunde-iăstau!ă -Hai,ăb iete,ămi-eăfrig,ăîsăfrîntăşiămorădeăfoame,ăde-oălun ăîsăliberăş-amămersăşiătotăamă mersă cuă trenu’,ă miiă deă kilometriă amă str b tut,ă n-aiă deă undeă ştiă unde-iă Siberia,ă laă cap tu’ăp mîntului,ădeăacoloăamăpornit! ăăăăăăAă v zută cumă îşiă frecaă frunteaă cuă palmele,ă apoiă unaă deă altaă şiă suflaă s ă leă înc lzeasc ,ăclipeăînăcare,ăcuprinsădeămil ,ăs-aărepezităs -lăprind ădeămîini,ăspunînduiărepezit: -Da,ănene,ăGrigoreăaiăspus?ăSuntăfiulălor,ălas -m ăs ăteăconducăînăcas ,ăhai,ătareăte-aiă albitălaăfa !ă i-eăr u,ăaiăame it?ăAşeaz -teăpeăteras ăşi... ăăăăăăăTr geaă deă elă cuă ambeleă bra e,ă cuă degeteleă stîngiiă i-aă ag ată cotulă drept,ă cuă cealalt ă i-aă prinsă col ulă haineiă dină postav,ă roas ă deă vremeă şiă deă ani.ă Disperat,ă nuă încetaăs -iăvorbeasc : 58——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

-Uşor,ăstaiăpu inăcîtădeschidăpoarta,ăs ăstrig,ăavemăoăjavr ămare,ăs ănuăteăapuceăşiăs iărup ăpicioarele,ăeătareăr u,ăp c tosu’ănaibii,ărezist ,ăm ădescurcăîntr-oăclip ,ăauzi? Îndat ăaăurcatăsc rileălaăpr v lieăşiăcaăfulgerulăaătr snităspreătat -su: -T ticu,ărepedeăafar ,ăaămaiăvenităunu’ădinăpuşc rie,ăziceăc -lăcheam ăneaăGrigore,ăaiă auzitădeăel?

-Fir-arăcanfuraăm -ti,ădrace,ătac - iăfleoanca,ăurliăs-aud ătoat ăpr v lia?!

-Nuămint,ăspunăadev ru’,ăeărudaăvoastr ,ăaşaăaăzis.

-Fir-arăm -ta,ădeăafurisit,ăspurcatule,ănuătaci,ăvreiăs-aruncăcuăm turaădup ătine?,ădarăîlă luaseă înă seriosă şiă şontîc-şontîcă s-aă luată dup ă minuneaă deă fecior,ă ajunsă dejaă lîng ă str in.

-Uite-l,ăaăadormităcuăcapu’ăsprijinitădeătocu’ăvitrinei,ăstrigăs -lătrezesc?ă -Taci,ă cheam-oă peă m -ta,ă ştieă ceă trebuieă s ă fac .ă Doamne,ă s-aă maiă întorsă unu’,ă îiă adev rat,ăîiăGrigore,ăcumnatu’,ăacuăoălun ătat -su,ăacu’el,ăs racu'! ăăăăăă-Ceăvorbeşti,ăceăspui? ăăăăăă-Despreăei,ădespreănecazurileăneamului,ăn-aiăplecat,ăn-aiăajuns?ăBestieămic ,ăduteăşiăspune-iăs ăvin ,ăintr ăpeăpoart ,ănuăprinăpr v lie.

-Mi-eă fric ,ă suntă gr bit,ă amă emo iiă şiă m ă muşc ă Ursu!,ă şiă aă îşnită peă undeă aă spus,ă enervîndu-şiă tat l.ă Înă treiă clipeă aă ajunsă laă buc t rie,ă cuă sufletulă laă gur ă aă reuşită s ă strige: -Mam ,ăfrateleăt u,ăGrigore,ăeăînăstrad ,ădoarmeăpeăteras ,ăi-amăzisăluiăt ticu,ăaăspusă s ăviiăimediat!ăCeăteăui iăaşa,ăparc ăaiăochiădeăbroasc ,ăte-aăc lcatăc ru aăpeăpicioare?,ă aăprins-oădeămîn ăşiăauăpornităspreăpoart .ăFemeiaăaăscuipatăînăsîn,ăaăf cutăcruceăcuă dreaptaăşiăaădeschisăguraăs -iăspun ăcevaădeăr u,ăconvins ăc ăminte.ăNuăşi-aăîmplinită dorin a,ăplinu ăşiăgreoaie,ăaăpornitădup ăodrasl ,ăabiaă inîndăpasulăcuăzvîrlugaăce-oă tr geaăînăstrad .ăCumăaăp şităpragul,ăaăîntorsăprivireaăspreăsc rileădinăfa aăpr v lieiăs -şiăvad ăfratele.ăAgitat ,ădarăbucuroas ,ăaă ipatădeăs-aătrezităstr inul: -Grigore,ă frate-miuă mare,ă te-aiă întors,ă of,ă ceă bine-miă pare,ă ceă bucurieă mi-aiă adusă Dumnezeule,ăcîtăte-aiăschimbat!ăS-auăîmbr işatăprecumăfra iiăiubitoriăîndep rta iăaniă deăzileădeăvrereaălumii,ăelădinăSiberia,ăeaăr mas ălaăBîrlad.

-Frate,ă ceă slabă eşti,ă seă pareă c ă niciă tuă n-aiă dantur ,ă aşaă oă venită şiă tata,ă p ru'ă i-oă crescut,ăelăeraăchel,ăunde-sădin ii?!

-Laăto iăniăi-oăoprităcaăplat ,ăam rî iiănaibii,ădinăprimiiăaniămiăi-oădatăjos,ăapoi,ăluamă pumniiăşiăn-aveauăceăs -miămaiărup !ăLaăeliberareăm-oătunsăzero,ădarăde-oălun ,ămi-oă crescută oleac ,ă sor .ă Iară oă s ă leşin,ă îsă lihnită deă foame,ă staă micu'ă ală t uă spuneaă c ă dorm,ăcredeăc ăn-amăauzit,ăi-aăzisăluiătat-su.ăAiciăsta i?

-Panaite,ă prinde-iă mînaă dreapt ,ă euă i-oă ină peă ceaă stîng ă s -lă ajut mă s ă mearg ,ă repede,ăs ănuăcad ,ăîiăfrînt,ăuite-iăochii,ăşi-iăd ăpesteăcap! ăăăăăăăSprijinită deă sor ă şiă deă cumnată auă ajunsă înă buc t rieă şiă l-auă întinsă peă patulă deă lîng ăperete.ăPlin ădeăenergie,ăfemeiaăaăumplutăoalaămareăpeătreiăsferturiăcuăap ăşiăaă aşezat-oăpeăplit ,ăaăb gatăsurceleăşiătreiălemneăuscateăpentruăaăînte iăfocul.ăS rmanulă adormiseă cîtă aiă bateă dină palme,ă f r ă s ă ştieă c ă esteă p zită deă nepo i.ă Abiaă pesteă jum tateădeăor ,ăvoceaăfemeiiăl-aăsmulsădinăsomnulăadînc: -Grigore,ăscoal ăfrate,ăfierbe,ătornăapaăînăligheanăs ăteăspeli.

-Nene,ăceăpu i,ăaşaămiroseaăunde-aiăstat?,ăad ugaseăMagdalena,ănepoataăsf toas ăşiă grijulieăcaăîntotdeaunaăcuăceiădinăcas .

-Eeei,ădragaăunchiului,ăneăsp lamăcîtădeăcît,ădarăde-oălun ,ădeăcîndăamăplecat,ăundeăs ă m ăfiăcl tit,ăfeti o?

59——————————————————————————————————————————–———— ăăăă

Ecouri literare

-Laăcişmele,ăprinăg ri!

-Copilo,ăcopilo,ăceăştiiătu?ăÎiătoamn ,ănoaptea-iărece,ăniciăs punăn-aveam,ăaltfel,ămieraătareădorăs-ajungăs ăv ăsorbădinăpriviri,ămicu o!ăRica,ăs ăm ăier i,ăn-aiănişteăciorapiă maiăr iăde-aiăluiăcumnatu’?ă ştiaăs-oărosălaăc lcîie,ăbocanciiăîsămariăşiădeăatîtaămersă prinăsta ii,ăîsăferfeni .ăM i,ăm i,ădarăcineămiăi-oătrasădinăpicioare,ănuăs-oăsperiat,ăcîndă i-oăv zutărup iăşiănesp la i?

-Eu,ăneneăGrigore!,ăaăr spunsăNeluăcareăaăcontinuat: -Ceăduhoareăoăîmpr ştiat,ăamădeschisălargăuşaăvreunăsfertădeăor ,ăş-ăacumăseăsimte,ă nu-iăaşa?,ăl-aăîntreruptămamaăgrijulieăcuăfrateleăabiaăsositădeăpeălungulădrum:ă -Copii,ă termina i,ă ajuta i-lă s ă seă ridiceă şiă s ă seă spele,ă euă preg tescă deă mîncare.ă Repejor,ă îiă tîrziu,ă acuşicaă vineă tata,ă v-amă avertizat.ă Cumăoăfost,ăacolo,ăfrate?ăMaiăbineălas ,ăvorbimăcîndă vineăşiăPanaite...

-R u,ă sor ,ă tareă r u,ă n-amă cuvinteă s ă spună cîtă deă greuăaăfostăşiăcîtădeăgreuăauătrecutăf r ătreiăluni,ăzeceă aniădeăprizonierat!ăDeălaăjum tateăîncoaceăne-oăscosă laă munc ,ă ne-oă dată voie,ă eraă anapoda,ă dară vremeaă treceaămaiărepede.ăAiămeiăceăfac,ănuăştiuămaiănimică despreă ei,ă scrisorile,ă patru,ă cinci,ă cîte-oră fiă fost,ă ajungeauă greu,ă cuă întîrziereă deă luni,ă chiară deă ani.ă Crede-m ,ă parc ă niciă n-amă familie,ă ce-oă fiă f cîndă femeiaă şiă b iatulă careă aveaă cîtevaă luniă cîndă amă plecatălaăr zboi.ăSor ,ănuămaiăştiuăcumăarat ăniciăea,ă niciă copilu’,ă mi-eă team ă deă Celă deă Sus,ă sta-iă adev ru’,ă altfel…,ă aă începută s ă plîng ,ă lacrimileă inundîndu-iăochiiăprecumălaăbocitoareăînăjurulămortuluiăonoratăcuărespect.

-Gata,ăcalmeaz -te,ăiaăştergarul,ădescarc -te,ăalung ăn dufu’,ăDomnulăvaăaveaăgrij ă deă tineă şiă deă aiă t i,ă frateă drag!ă Copii,ă merge iă afar ,ă chema i-lă peă tata,ă ruga i-lă s ă închid ă maiă repede,ă eă destulă deă tîrziu,ă s ă mînc mă împreun ,ă nenea-iă frînt,ă îndat ă trebuieăs ăseăculce.ăI-aăîntinsăprosopulăşiăl-aăajutatăs -şiădescarceăsufletul,ăi-aăcuprinsă capulăcuăbra ulăgr su ăşiăiăl-aăsprijintădeăsînulădolofan,ăcuăpalmaăliber ămîngîindu-iă frunteaăprinăgesturiătandre,ăînso iteădeăglasulăînduioşat,ăfermecatădeăblînde e: -Gata,ă Grigore,ă linişteşte-te,ă oă s ă fieă bine,ă totu’ă aă trecut,ă aiă vremeă s ă teă refaci,ă fr ioare.ă Uite-iă peă prostu iiă mei,ă auă începută s ă plîng ,ă s-auă speriat,ă s racii,ă teă rog,ă şterge-teăpeăfa ,ăfie- iămil ădeăei.ă i-oăfostăgreu’ăfrateăşi…

-Oătrecut,ăRico,ăoătrecut,ănuma’ăeuăştiuăceăran ăadînc ămi-oăl satăînăsufletăşi-năinim ,ă numa’ă euă ştiuă adev rataă nenorocireă l sat ă înă piept,ă îiă boal ,ă greaă boal ă ceă macin ă întrunaă şiă ucideă multă maiă devreme,ă of,ă of…,ă m iă încilor,ă pleca iă undeă v-oă trimisă mama!ă Chema i-lă peă tata,ă spune i-iă c -lă rogă eu,ă moră deă foame.ă Vreauă s ă discut mă uneleălucruri,ăvede i,ămi-eătareăsomn.ăCeăzici,ăb lane?ăSeăadresaseămijlociului,ăcareăaă r spunsăprompt: -C ăeătimpăşiămîineăs ădiscut m,ăvreauăşiăeuăs ăascult!

-Vreauă s-oă ştergă cîtă deă diminea ,ă nene,ă s ă ajungă laă mineă acas ,ă s ă dauă ochiiă cuă realitateaăbun ăsauăcrud !ăCeăştiiătu,ănepoate,ăceăştiiătuăsauă ştiaădeălîng ătine,ăfra iiă dulciădeăsînge?

60——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Val Andreescu ăăăăăăăăÎnviereaăp mântean

fragment

Ştefanăv zuseămulteărestauranteăşiăhoteluriădinăCostaăRicaăşiăNew-Yorkăundeă f cuseă specializareaă dină ’79ă dară celă înă careă intraseă i-aă întrecută toateă aştept rile.ă Hotelulă Elă Minzahă eraă cotată laă cinciă steleă veritabileă iară arhitectura,ă peisajul,ă luxul,ă cur enia,ămodernulăîmpletităcuătradi ionalul,ăsimplitateaăcuăopulen a,ăl-auăcopleşit.ă Pesteătotăcovoareăînăcareăpaşiiăseăafundauăestompându-se,ătotulăeraămarmur ,ăinoxăşiă sticl ,ăcandelabreleăimense,ăpor elanurileăşiăcristaleleăconfereauăoănot ădeănoble eăşiă elitism,ătotulăr spândeaăc ldur ăşiădorin aăcaăoaspe iiăs ăfieăperfectăsatisf cu i.ăNimică nuălipseaăiar,ăpeădeasupraălaătoate,ăverdeleăşiăculorileăstudiateăaleămul imiiăflorale,ăală arbuştilorăornamentaliăî iăt iaăr suflarea.ăăPrimiăunăapartamentăsituatălaăprimulăetaj,ă admir ă cuă pl cereă modulă cumă eraă utilată şiă decorat,ă f cuă oă baieă binemeritat ă şiă seă odihniăîndelungăşiăf r ăvise.ăCândăs-aătrezităaăcomandatăoăcafeaădubl ăşiăunăconiacălaă fel,ăapoiăs-aăîmbr catăăşiăaăf cutăcunoştin ăcuăterasaăimens ăînc rcat ăcuăfloriăşiădeă peăcareăvedeaiăcaăînăpalm ăapeleăverzi-albastreăaleăAtlanticuluiăşiăplajaăcareăseăgoleaă încet-încet.ăŞtefanăîşiămut ăprivireaăc treăcurteaăinterioar ăundeăunălacăînăminiatur ă scânteiaăînăluminaăapusuluiădeăsoare.ăEraălacăpentruăc ăpiscin ănuăseăputeaănumi,ăeraă foarteăîntins,ănumaiămalurileădinămarmur ăşiăaleileăcuămozaicăaminteauădeăpiscin .ă Ieşiă dină camer ,ă r sfoiă câtevaă revisteă turisticeă deă peă holulă fastuosă şiă plimbându-seă printreă arboriăşiăfloriăanaliz ătotulăprinăprismaă românuluiădinăVasluiăşiăf r ăs ăvreaă f cuă oă paralel ă dureroas ă finalizat ă cuă întrebarea:ă Oareă voiă tr iă s ă v dă asemeneaă bog ieăşiăfrumuse eălaănoi?!

Tocmaiă seă întrebaă unde-iă ă restaurantul,ă cândă ună b rbată înă uniformaă hoteluluiă îlă conduseă într-oă sal ă numaiă oglinziă şiă cristale,ă tablouriă şiă tapis rii,ă acoloă undeă laă oă mas ă întins ă eraă aşteptată deă Najată Oufkir,ă directorulă generală şiă deă directorulă comercialăAmina.ăAiciăauăr masăpatruăoreăînăcareăauădiscutatătotădespreăfireăsinteticeă şiă es turi,ădespreăceleădou ăăfabriciăşiădespreă rileălor,ădespreătradi ii.ăăMasaăaăfostă înc rcat ăcuăbucateădinăgastronomiaăinterna ional ,ădinăcareăŞtefanămaiăcunoşteaăcâteă ceva,ă despreă celelalteă aă aflată deă laă Amina,ă aşezat ă întreă ceiă doiă b rba iă pentruă aă înlesniă traducereaă dină francez ă înă român ă şiă viceversa.ă Dină celeă prezentate,ă Ştefană ajutatădeăAminaăaăalesăs ămânânceăsauădoarăs ăgusteădin:ăCiombellaăcuărodie,ăCaviară Akmas,ă Trufeă Alba,ă Vitaă Kobe,ă Zillionă Dollară şiă Pizzaă Royaleă 007.ă Nuă aă întrebată deşi,ă despreă celeă maiă multeă feluriă nuă ştiaă maiă nimic,ă dară aă urm rită cuă interesă descriereaăultimuluiăfelăf cut ădeăAmina.ăAceastaăaăsurprinsăoăoarecareănedumerireăaă românuluiă şiă s-aă sim ită obligat ă s ă precizeze:ă esteă oă pizzaă foarteă rar ă şiă foarteă scump ,ă aă fostă inventat ă deă ună ...italiană şiă dac ă inten ioneziă s ă oă preg teştiă înă Româniaăaiănevoieădeăhomarămarinatăînăconiac,ămedalioaneădeăvânat,ăsomonăsco iană afumat,ă caviară îmbibată înă şampanie,ă o etă balsamică învechit,ă prosciuttoă şiă fulgiă comestibiliădinăaurădeă24ăkarate.ăŞtefanăănuăaăl satăs ăseăvad ăignoran aăsaăînămaterieă deă Pizzaă Royaleă 007,ă aă dorită s ă ştieă cumă suntă bucateleă tradi ionale.ă Directorulă l-aă îndemnatăs ăgusteădinăbucateăcuănumeănecunoscutăşiădespreăcareăAminaăîiătraduceaă câtevaădateăesen iale.ăAstfelăiaăvorbitădespreămarocanătargine,ăPastillaă(ăcarneădeăpuiă tocat ăăsauăăcarneăădeăăporumbelăăamestecat ăăcuăăou,ămigdale,ăăceap ăăşiăăcondimente,ă 61——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

înf şuratăînăaluatăfran uzesc),ăHariraă ă(sup ăgroas ăcuălegume,ăorezăşiăcondimente,),ă apoiăpreparateădinăpeşte,ăfructeădeămareăşiădespreăăkebab,ăcuşcuş,ăcafeaăcuăcardamomă şiăalteăminun iiăcare- iălas ăguraăap .ăS-aăb utăvinăşiăşampanieădeăcalitate.ăÎnăacestă timp,ă românulă aă primtă schi aă unuiă programă pentruă urm toareleă dou ă zile,ă atâtă câtă aveaă voieă s ă steaă înăMaroc,ădeşiă elă credeaă c ă vaă plecaă multămaiă devreme.ă ă Eraă ună programă deă nerefuzată careă cuprindeaă vizitareaă celoră maiă frumoaseă şiă importanteă locuriădinăapropiereaăTanger-uluiăşiăchiarămaiădep rtate.ăCâtătimpădirectorulăgeneralăs -aă scuzată şiă aă vorbită cuă cinevaă important,ă ună arabă îmbr cată suă straiă tradi ional,ă cuă turbanămareăazuriu,ăAminaăl-aăpusăînătem ăcuăceleămaiăimportanteădateădespreă ar ăşiă oraşă f r ă aă uitaă s -iă promit ă aă vorbi,ă vedemă noiă când,ă despreă eaă şiă s ă r spund ă nedumeririiă românuluiă înă leg tur ă cuă limbaă român ă şiă oă serieă deă realit iă moldoveneşti.ă Ştefană Giroveanuă aă mul umit,ă i-aă spusă cuă c ldur ă c ă esteă foarteă frumoas ăşiăchiarăşi-aăpermis,ăgra ieăcaviaruluiăşiăăşampanieiăDonăPerignonădeăLuxeă gustateă înă dulceleă stilă vasluian,ă dac ă s-ară putea...,ă cumă procedeaz ă arabulă aflată departeădeăcas ...,ăîntr-unăhotelăluxosăşiăarădoriăs ăconverseze,ăm ărog,ăcuăcinevaădeă sexă opus,ă careă s -iă vorbeasc ă despreă tradi iaă arab ,ă despreă frumuse eaă locurilor,ă despreăocean,ăsigurănu-miăpermităs ăm ăgândescălaăpersoaneleăprezente,ănuăfacăaşaăoă impietateăetc.,ăetc.ăAminaăaăspusăc ăaăstudiatăşiăc ăaăiubităînăRomânia,ămaiăprecisăînă Iaşi.ăAăstatăşaseăaniăînă araăluiăşiăc ăs-aăataşatădeăaceastaămaiămultădecâtăîiăeraăpermisă şiăaăsuportatăconsecin ele.ă -ă Despreă cealalt ă parte,ă m ă bucură c ă a iă precizată c ă persoaneleă prezenteă seă exclud,ă problemaăesteădelicat ăşiăchiarăcunoaşteădurit iăşiărepercursiuniăneb nuite,ădarăacestă hotelăîşiăareăregulileăsaleăşiăc ăpentruăunăsimpluăflirtăseăpoateăvorbiălaărecep ieăsauăseă poateă ap saă peă butonulă siclameă ă deă dup ă perdeauaă siclame!ă ă Dup ă ceă directorulă aă revenit,ăs-auădesp r ităcuăceleămaiăoptimisteăgânduri,ădintreăcareăŞtefanăîlăapreciaăpeă celă cuă ob inereaă uneiă noiă comenziă deă livrareă cuă ună pre ă excelentă şiă înă drumă spreă cameraă saă îşiă spunea:ă Mareă norocă aşă aveaă şiă euă şiă CFS-ulă dac ă aşă puteaă euă s ă determină semnareaă unuiă astfelă deă contract!ă S ă v dă ceă seă poateă face,ă s ă întrebă peă directorulăStânescuădac ăesteădeăacordăşiădac ăprimescăavizulăRomexchim-uluiădeăa-lă semna.ăVoiăvedeaămâine,ădarăamăeuăsperan aăc ăamăvenităcuănorocăînăMaroc.ăDup ăoă baieă bun ,ă deschiseă tv-ulă şiă uşaă deă laă frigiderulă luxosă bineă garnisită cuă mâncareă şiă b utur ,ă aleseă oă sticl ă deă vină secă Châteauă Lafitteă dină careă b uă moldoveneşteă apoiă urm riă ună filmă înă careă sceneleă sexyă îiă trezir ă oă anumit ă parteă aă sufletuluiă s uă şiă amintindu-şiădeăbutonulăsiclamăap s ăcuăoareceăsfial ăşiăneîncredere.ăAăadormităf r ă caăbutonulăs -şiăfac ăefectulăşiătamanăcândăŞtefanăseăvisaălaămare,ăîntr-unăaltăhotel,ă într-oăalt ăcamer ăşiăîntr-unăpatăundeă ineaăînăbra eăpeăsubordonataăsaăiubit ,ăcuăcareă plecaseădeălaăIaşi,ăfuătrezitădeăoămelodieăscoas ădeăsoneriaădinăperete.ăăăSeădezmeticiă şiăîntreb :ăcine-i?ăşiăînăacelaşiătimpăseăîndrept ăspeăuş .ăAuziseăoăvoceădarănuăîn eleseă nimic.ă Cândă deschiseă uşa,ă seă treziă fa ă înă fa ă cuă oă femeieă brunet ,ă tân r ă şiă îmbr cat ă eruopeneşteă şiă provocator.ă Îşiă amintiă deă butonă şiă oă poftiă înă camer ,ă eraă oarecumă încurcată şiă nuă ştiaă cuă ceă s ă înceap ă şiă cumă s-oă abordezeă f r ă aă faceă vreoă gaf ,ădac ăesteăoăpersoan ăoficial ăşiăseămaiăaudeăpeălaăambasad ăşiăapoiălaă„cum tru’ă Mirel”!ăOăpoftiăpeăunăfotoliuăşiăîncepuăcuăceeaăceăştiaăelămaiăbine:ăaăvorbitădespreă fireăsinteticeăşiăaăobservatăc ăpeăfat ănuăoăinteresa,ăapoiăiarăaăf cutăceeaăceăştiaămaiă bine,ăaă scosăoăalt ă sticl ă deă vinăfran uzesc,ăaă datăs ă toarneă înădou ăpahare,ăfataă l-aă opritădelicatăşiăaăf cutăună„nu”ădinăcap.ăăApoiăăaămersălaăfrigiderăşiăaăindicatăoăsticl ăînă 62——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

careă aveaă s ă afleă c ă eraă ceaiă deă ment ,ă b uturaă r coritoareă tradi ional ă înă Maroc.ă Ştefană r masă totă încurcat,ă priviă directă peă oaspeteleă s uă feminin,ă careă aă zâmbit,ă s-aă apropiatădeăpat,ăaăstinsăluminaăşiăaăînceputăîncet-încetăs ăseădezbraceălaămodulăfoarteă natural,ătimpăînăcareăşi-aăscosălaăiveal ăunăcorpăperfect,ăp rulăs uănegruăaăfostăl satăs ă cad ăpeăspateăşiăspreămareăbucurieăaăromânului,ăauătr ităoănoapteăfrumoas ăpeăcareă Ştefanănuăareăcumăs-oăuiteăpesteătimp!

Noapteaăagitat ăl saseăoareceăurmeăpeăfa aăluiăŞtefan,ăeraăobosităşiămahmur,ăîlădureaă capulăşiătoateă gândurileă erauăocupateă deă ăbinefacerileăbutonuluiăsiclame.ăÎşiăamintiă scopulăşiămisiuneaăsaăînăMarocăşiăc ăelăreprezentaăintereseleăstatuluiăromân.ăOăcafeaă dubl ăîiăschimb ăstarea,ărevigorându-lăpeădeplinăşiădup ămiculădejunăpoposiăînăbiroulă directoruluiăgeneral.ăAcestaăădeveniseăunăomăafabilăşiăîiăîntinseămânaăînclinându-se,ă apoiăîlăb tuăprieteneşteăpeăum răşiăclipiădinăochiăcuăc ldur ăşiăcomplicitate.ăÎntreb ă cevaădinăcareăŞtefanăîn eleseăc ă„s-aăsim ităbine,ăesteătotulăînăregul ”ălaăcareăr spunseă cuăună„Ok!”ăinterna ional.ăAuăschimbatăşiăalteăgesturiăprieteneşti,ăamândoiăaşteptând -oă peă Aminaă pentruă aă seă puteaă în elege.ă Aceastaă sosiă bine-dispus ă şiă începuă oă discu ieă lung ă şiă tehnic .ă Ceiă doiă directoriă erauă foarteă mul umi iă c ă lucrurileă seă rezolvaser ădeălaăsine,ăc ă marfaănuămaiătrebuiaăreturnat ăşiăpentruăsfaturileătehniceă eficienteăoferiteădeăromânăpentruăaăeficientizaăproduc iaădeă es turiăaăfabricii.ăBaămaiă mult,ă într-ună momentă fast,ă Najată Oufkiră ceruă s ă iă seă traduc ă faptulă c ă înă semnă deă apreciereăaăpresta ieiăsaleăşiăpentruăc ăîntreăeiăs-aăstabilităoărela ieălucrativ ădarăşiăunaă sufleteasc ,ăelăarăputeaăs ăseăgândeasc ălaăoănou ăcomand ădeăfireădeălaăCFSăVasluiă şiă dac ă esteă deă acordă ară puteaă cereă prină faxă apropbareaă pentruă semnareaă unuiă nouă contractă deă 60ă deă tone.ă Ştefană Girovescuă seă gândiă imediată laă importan aă acesteiă oportunit iă şiă câtă deă bineă ară prindeă oă comand ă într-oă vremeă înă careă acesteaă seă prindeauăgreuăpeăpia aăextern .ăAnalizaăşiăimpactulăpozitivăasupraăăcariereiăsale,ăseă gândeaălaăaprecierileăconduceriiăşiăchiarăaăoperatorilorăs iălaăcareă ineaăfoarteămult.ăAă r spunsă c ă ară fiă încântată dară trebuieă s ă capeteă acceptulă deă laă Chimeximă şiă deă laă directorulă s u.ă Primiă acceptulă telefonică deă laă directorulă Mirelă Stânescu,ă acestaă îlă felicitaăpentruămodulăcumărezolvaseăcuăarabiiăşiăîiăcereaăs ăfieăfoarteăatentălaătotăceă faceăşiăceăspuneăşiăc ătrebuieăs ăsondezeăterenulăînăvedereaăstabiliriiăunorărela iiădeă colaborareătraduseăînăprimulărândăprinăcomenziădeăfire.ăÎnăaceeaşiăziăsosiăprinăfaxăoă aprobareădeăaăsemnaăunăcontractăcareăs ăcuprind ăşiădateleătehniceădinălistaăanexat ă maiă jos.ă Maşinaă l-aă condusă laă hotelulă Elă Minzahă undeă aă mâncată împreun ă cuă ună italianăspecialistăînăautomatiz riăşiăelectronic ădup ăcareăaăurcatălaăapartamentulăs u,ă aăf cutăunăduş,ăaăb utădou ăpahareăcuăvinăşiăaădormităoăor .ăLaăoreleăşapteădup ămas ă şoferulăîlăduseă laăbiroulăînăcareă directorulăgeneralăşiă Aminaă îlăaşteptau.ăŞtefanăavuă impresiaăc ăceiădoiăerauăfoarteăconcentra iăasupraăcontractuluiădeăpeăbirouăşiăchiarăaă surprinsă oă oarecareă înfrigurareă peă chipurileă celoră doi.ă Dup ă ceă Aminaă aă dată citireă actuluiăscrisăînăenglez ,ăŞtefanăaăadresatărug mintea,ădac ăseăpoate,ăs ăfieăscrisăşiăînă româneşteă pentruă aă fiă elă sigură ceă semneaz ă întrucâtă laă limbaă englez ă seă descurcaă foarteăgreu.ăDirectorulăaăfostădeăacordăşiădup ăoăjum tateădeăor ăŞtefanăaveaăînăfa aă ochilorăunăcontractăredactatăbilingv.ăFoateăamabili,ăceiădoiăauăspusăc ăpoateăs -lăiaălaă hotelăşiăs -lăstudiezeăpeăîndeleteăiarăsemnareaăs ăfieămâineădimeinea ălaăoreleănouă sauămzece,ădac ăesteădeăacord.ăăAuăăplecatăîmpreun ăălaăăcin ăăşiăăpeăădrumăădirectorulă şi-aă ă ar tată ă înc ă ă odat ă ă bucuriaă ă deă ă aă ă faceă ă ă afaceriă ă cuă ă Ştefan,ă ă ună ă specialistă excelentăăpeăăăcareăăăîlăăăapreciaz ăămultăăşiăăc ăădoreşteăădinăătotăăsufletulăăs -iăăofereăăînă 63——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

celeătreiăzileătotăceeaăceăesteămaiăfrumosăşiămaiăbunăînăMaroc.ăDac ăesteădeăacord,ă vorăcinaălaăăăNaouraăBarrièreăădinăMarrakech,ăunăoraşăminunat.ăDeăacestăfaptăaveaăs ă seăconving ăşiăŞtefanăşiăs ă in ăminteătoata ăvia aăsa.ăIarăhotelulăacelaăfoarteămare,ă foarteă albăşiăcuăgr dinileăsaleă deă vis,ăaşezatăchiară înăcentrulăoraşuluiăpentruăcareăşiă despreă careă s-aă cântată şiă s-aă scrisă foarteă multă ofereaă ună luxă şiă facilit iă greuă deă imaginatăpentruăunăromân.ăAăfostăîntrebatădac ădoreşteăs ăseăcazezeăînăaceaănoapteăînă acestăhotelăsauăs ămearg ălaăElăMinzahăînăTanger.ăŞtefanăGirovescuăaăoptatăpentruăaă douaăvariant ădarăaădorităs ăvad ăinteriorul,ărestaurantele,ăpiscineleăşiăcamerele,ăastaă numaiă dac ă seă poate.ă S-aă putut,ă iară elăs-aă minunată deă acelă briliantăală Medineiăcareă ofer ăunălocăliniştit,ăluxăşiăopulen .ăAăapreciatăcamereleăspa ioase,ăcuăbaieăproprie,ă halateleăalbeăcuămonogram ,ăbalcoaneleăimenseăşiăînc rcateăcuăflori,ăliniileăaudio,ăcuă DVD,ă TVă şiă alteă facilit i,ă aă vizitată celeă dou ă restaurante,ă aă consultată meniu-rile,ă barurile,ă centrulă spaă şiă aă fostă marcată deă existen aă înă fiecareă camer ă aă butoaneloră siclameă discretă ascunseă dup ă draperiileă colorate.ă Auă servită oă cin ă înă careă bucateleă tradi ionaleă şiă celeă dină buc t riaă american ă şiă francez ă auă fostă testate,ă s-aă vorbită despreăimportan aăistoric ,ăfrumuse eaăşiăafluen aădeăturiştiăaăMarrakech-ului,ădespreă importan aă Maroculuiă şiă aă religieiă sale,ă despreă fireă sintetice.ă Dup ă cin ă auă admirată oraşulă cuă luminileă saleă ingeniosă plasateă pentruă aă scoateă înă eviden ă frumuse eaă cl dirilor,ă bilevardeloră şiă aă gr diniloră mereuă înflorite.ă S-aă b ută şampanie,ă Ştefană aă comandată oă sticl ă deă vină românesc,ă aşaă pentruă aă seă convingeă dac ă au.ă Aveauă vină Jidveiădeăcolec ieădinăcareăaăoferităşiăcomesenilorăs iăpentruăaăseăconvingeăc ăesteăună vină excelent.ă Auă ajunsă laă hotelulă dină Tangeră peă laă oreleă dou ă dină noapteă şiă s-auă desp r ităcuăcuvinteăcaldeăşiăur riădeănoapteăbun .ăAjunsăînăcamer ,ăŞtefanăaăf cutăună duş,ăapoiăaădesf cutăoăsticl ădeăvinăfran uzescăşi-aăturnatăunăpahar,ăaăintratăînăpatăşiă gândurileăi-auăzburatăc treă ar ,ăc treămaşinileădeătexturatălaăcareălucrauăşiăceleădou ăă feteăfoarteăfrumoase,ămereuăpremiateădeăşef,ămereuăl udateăşiăcareătrecuser ăşiăprină patulăs uădeăcâtevaăori.ăApoiăînăfa aăochilorăîiăap ruăAmina,ăpoateăceaămaiăfrumoas ă brunet ăpeăcareăoăv zuseăînăvia aăluiădeăb rbat.ăB rbatăcareăaveaăoămareăsl biciuneă pentruă femeileă frumoaseă şiă nuă deă pu ineă oriă c sniciaă saă aă fostă înă pericolă deă aă seă destr maădinăcauzaălor.ăÎşiăamintiăc ăAminaăaăvenităcuădirectorulăgeneral,ădespreăcareă aveaăs ă afleăc ă esteăunchiulăeiăşiăeraă îmbr cat ăfoarteă modern.ăPurtaă oărochieăminiă mulat ,ăcareăîiăpuneaăînăeviden ăcorpulăîndelungălucratălaăfitnesădarăşiăd ruitădeăAlahă cuăceleămaiăfrumoaseăcurbeăşiăcuăoătalieăextremădeădelicat .ăPeăgâtulălungăpurtaăună colieră aleă c ruiă diamanteă scânteiauă înă luminaă difuz ă aă restaurantuluiă deă lux,ă iară picioreleăsaleădeăc prioar ,ădelicateăşiăcabrateăpromiteauăvolupt iăneaşteptate.

Cuă acestă gândă şiă cuădorin aă deă aă seă aflaă cuă oă femeieă înă noapteaă aceeaă aă ap sată peă butonulăciclameădeădup ăperdeauaădeălâng ăpatulăcuăbaldachin.ăPesteăcâtvaăminute,ă soneriaă îlă anun ă c ă esteă cinevaă laă uş .ă Înfrigurat,ă deschiseă uşaă şiă seă pomeniă cuă oă ar tareăînalt ăînveşmântat ădinăcapăpân ăînăpicioareăîntr-oădjalub ăneagr ădinăcareănuă seă puteaă vedeaă nimic,ă peă subă glug ă seă vedeaă ună iaşmacă negru,ă oă broboad ă ce-iă acoperaăcompletăcapulăşiăăaveaădoarăoăfant ămic ăcareăl saălaăvedereădoiăochiăăşiădou ă sprinceneă negre.ă Eraă deziluzionată vizibilă şiă chiară încercaă s ă g seasc ă oă formul ă amabil ădeărefuzăcândăprivireaăintens ăaăcelorădoiăochiăîlăstr punseăf cându-lăs ăseă r zgândeasc .ăF cuăgestulădeăinvita ieăs ăiaăloc,ăfataăseăconform ,ăîlăpriviăcuăaten ie,ă seăaplec ăspreăelăîntr-oătentativ ădeăs rutălaăcareăelăseăferi.ăŞtefanăarăfiăvrutăs ărând ă deăcioclulădinăfa aăsaădarăîşiăamintiăăc ăăportulăăesteăsacruăşiătradi iaătrebuieărespectat ă 64——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

înă Maroc,ă aşaă c ă t cuă neştiindă ceă s ă fac ă maiă departe.ă Totă fataă îlă scoaseă dină încurc tur ă întrebându-l: -ăDomnulăştieăromaneste?ăAstaădaăsurpriz ăpeăb rbatulăame itădeăvin.

-ăDa,ăştie,ăesteăromân!ăDarămata’ădeăce-aiăvenit?

-ăAmăfostătrimis ăs ăoferăbucurieălaădomnulăŞtefan.

-ăŞiăeuăceăarătrebuiăs ăfac?

-ăPentruăinceputăs ăprivesti,ăapoiă...ăă ăăăăăăăăAr tareaă înă negruă reduseă intensitateaă luminii,ă îlă maiă priviă înc ă odat ,ă timpă înă careă Ştefană aă sim ită c ă eaă chicoteşteă discret,ă şiă cuă mareă delicate eă îşiă ridic ă margineaă jalobeiă desc lându-şiăînc l rileătradi ionale,ănişteăbotforiăcuăvârfăîntors,ăcuămişc riăvoitălasciveăîşiă descheieă jalobaă l sândă numaiă broboadaă neagr ă ce-iă acopereaă capulă şiă fa a.ă Tr geaă pu ină câteă pu ină marginileă c treă exterioră iară Ştefană seă ridic ă imediată pentruă c ă deă subă jalob ă îiă ap reaăunăpeisajănep mântean,ăunăcorpădeăfemeieăbrunet ăîmbr catăîntr-oăăideeădeărochi ic ă sauă c maş ă maiă lung ,ă deă ună roşuă aprinsă foarteă str vezie,ă ceiă doiă ochiă deă subă ferigeaă ă îlă priviăşiăfataămul umit ădeăimpresiaăf cut ăîşiădezbr c ăîncet,ăfoarteăîncetăbrumaădeărochi ic ă r mânândă într-oă fabuloas ă lenjerieă intim ă deă mareă fine e,ă deă foarteă miciă dimensiuniă şiă foarteăscump ,ădevremeăceăeraăîmpodobit ăcuăzeciădeămiciăcristaleăSwarowskiăşiăperleăcareă sporeauă farmeculă şiă sexualitatea.ă Ştefană desf cuă bra eleă tremurândeă chemând-oă f r ă cuvinteă dară cuă oă expresieă st pânit ă deă erotismă extremă şiă deodat ă fulgerulă c zuă asupraă saă cândă fataă începuă s ă seă îmbraceă şi-şiă ar taă inten iaă deă aă ieşiă dină camer .ă B rbatulă f cuă ună gestăpripităs-oăopreasc ,ăseăapropieădeăeaăşiăaceastaăîiăzise: -ăEuăamăv zutăc ănuăsuntăpeăplacăşiăplec!

-ăBineădarăeştiăangajat ,ăaceastaăî iăesteămeseria,ăcumăs ăpleci?!

-ăNuăaceastaăîmiăesteăobliga ia!ăAmădorităs ăvinădeădragulăt u!

-ă Iart -m ,ă nuă amă ştiut,ă crede-m ă c ă eştiă divin ,ă ar iă superbă şiă ...m -nebuneştiă cuă acestă corpăminunat!ăTeărogăs ărâmâi!

-ăBine,ăramân,ădac ănuăesteăcuăsuparare!ăI-aăf cutăsemnăs ăseăculceăiarăeaăaăvenităaşaăcumă vină darurileă dină cer,ă s-aă întinsă lâng ă elă şi-auă întinsă mâinile,ă le-auă plimbată peă întinsurileă celoră dou ă corpuriă înfierbântateă şiă auă dorită s ă seă s ruteă dară nuă auă putut,ă iaşmaculă îiă împiedica,ă Ştefană aă implorat-oă dină priviriă iară fataă aă începută s ă îndep rtezeă f r ă grab ă basmauaăsaăceaăneagr ăiarăcândăsupliciulăs-aăterminat,ăŞtefanăGirovescuăaăr masăinterzisăînă timpăceăoămareăfericireăîiăluminaăchipulăşiăoămul imeădeăîntreb riăîiăinundar ăcâmpurileăcuă neuroni.ă Deă dup ă iaşmacă îşiăf cur ă apari iaă ceiă doiă ochiă mari,ă ă cuă sprinceneă negreă şiă maiă verziădecâtăapeleăAtlanticuluiădinăapropiere,ăceiădoiăochiăaiădirectoareiăAmina,ăceaăcareăştiaă româneşteăşiăcareăstudiaseălaăIaşi!ăŞtefanăşi-aăretrasămâinileărespectuosăşiăaăluatăoămin ădeă omăvinovat,ăaărostităună„v ărogăs ăm ăierta i,ănuăv-amăcunoscut!”ăşiăaăcontinuat: -ăRegret,ădomnişoaraădirectorăc ănuăv-amărecunoscut!

-ăNuăesteăvinaădumneavoastr ,ăeuăamădorităs ăvinăînăcalitateădeăfemeie,ăamăaranjatăşiăoăfars ă peăcareăteărogăs ănuămi-oăieiăînănumeădeăr u.ăHaiăs ăproced măcaădoiăoameniăinteligen iăşiă s ăneăcomport măcaăunăb rbatăşiăoăfemeieăafla iăîntr-oănoapteăextraordinar !ăAşaăşiăf cur ă iarăŞtefanăaăf cutăuzădeătoat ăexperien aăsaăşiăaăconstatatăc ămaiăareăînc ămulteădeăînv at.ăŞiă aăînv atăpân ăpeălaăoreleăşapteădeădiminea ,ătimpăînăcareăs-aăbucuratădeăceaămaiăfrumoas ă noapteă deă dragosteă dină via aă sa,ă noapteă înă careă Aminaă aă demonstrată c ă dincoloă deă specialistulăînăfireăsinteticeăşiădeăexcelentulă directorăcomercialădeă laăăăfirmaăBCDăTangeră eraă şiă oă femeieă pasional ,ă plin ă deă nuriă şiă cunosc toareă înă artaă seduc ieiă şiă aă erotismuluiă pentruăc ădup ădou -treiăoreăs-aăîntorsădină baiaăsomptuoas ăcuăunăh l elăvaporosădeăsubă careăŞtefanăs-aăpututăbucuraădeăunăcorpăcareăluceaădeăuleiuriăşiăparfumuriădumnezeieştiăceiăluauămin ileăcuămareăuşurin .ăAlunecoas ăşiădiafan ,ădeăoătandre eăcareăalternaăcuăaceaă pasiuneă feroceă cândă femeileă seă afl ă înă aceaă p mântean ă c l torieă c treă cerulă înc rcată cuă steleleăiubirii!

65——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Corneliu Bichineț Via aăpeăcaiet Aristotelă Cãcãreazãă nuă puseseă geanãă peă geanãă noapteaă întreagã.ă Afarãă viscoleaă iăvântulățiuiaăpeăsubăstrea inãă iăprinăcrãpãturileăgãzgãnateăaleău iiă uiăceă amenințaă sãă seă prãbu eascã.ă Înă odaiaă sloiă miorlãiaă dină cândă înă cândă motanulă Zavaidac,ămortădeăfoameă i-aproapeădegerat.ăVietateaăseăcuibãriseădecusearãăpeăună țolicălângãăsobaădinăcareăscânceaăunăpuiădeăfocăpalidă i-aproapeămuribund.ăÎnăjur,ăună scaunăcuătreiăpicioare,ălângãăoămasãăscofâlcitãăpeăcareăerauărãsturnateăcâtevaăblideăînă careă mâncareaă nuă poposiseă deă multi or.ă Cuieră oră dulapă pentruă haine,ă ioc!ă Nuă eraă nevoie,ădeoarece,ăAristotelăCãcãreazãănuăseădãdeaăînăvântădupãălux,ăce-aveaăse-aflaă peăel,ălipsãăînădotareăfiindădoarăizmenele,ăpeăcareăbãrbatulănuăleăpurtaădecâtănoaptea,ă înărestănu,ăpentruăaănuăseăînvãțaăcuătraiulăbună iăînăhuzur,ătraiăpeăcare-lădetestaă iălaă alții,ă d-apoiă laă el…!ă Oă mizerieă cumplitã,ă pãianjeniă vechiă peă laă colțuri,ă lută peă jos,ă resturiădeăpaieă iăsurcele,ăscame.ăÎnăfine,ăînăaceastãămizerieăniciămicrobiiăn-arăfiăputută sãătrãiascã,ăa aăcã,ăfãrãăsoțieă iăcuămotanulăZavaidacăalãturi,ăomulănostruătreceaăînăsată dreptăoăciudãțenie,ăfãrãăcaălumeaăsã-iădeaăpreaămareăatenție.ăCeiădoiăfãceauăparteădină decor…!

AristotelăCãcãreazãăie iădeăsubăcojocă iăprobãămaiăîntâiătemperaturaăcamereiă cuă vârfulă deă laă piciorulă stâng.ă Deă groazã!ă Ger,ă iară peă geamuriă înfloriserãă miiă deă steluțeă peă careă numaiă iarnaă leă puteaă genera.ă Cuă prudențã,ă bãrbatulă coborîă desculță spreă loculă undeă aveaă gãleataă cuă apã.ă Încercãă sãă umpleă oă canã,ă însãă gãleataă seă rãzbuna,ăînghețaseăînătimpulănopțiiăcuătotăcuăapaădinăea.

-ăBãi,ăfrate,ăbãi,ăãsta-iăsfâr itulălumii!ă i-afarãăurlãălupuî,ănuăcântãăcucuî…!ăN-apucă euă primãvara…!ă Bãrbatulă fãcuă speriată semnulă crucii,ă uitândă cã-iă înă durligeă înă fațaă icoanei,ăînsãăteamaăpuseseăa aădeămultăstãpânireăpeăelăc-aproapeănuămaiăjudeca.ă i-lă rodeaă de-alaltãieriă oă foameă cumplitã,ă deă parcãă înă stomacă ară fiă avută sfredele,ă fierãstraieă iăscai!

Cuăciuboteleămariă i-ntoarseădeăvârfăînăsus,ămultăpreaămariăpentruăel,ăbãrbatulăie iăînă ogradãă i,ăcumăseățineaăgospodar,ăî iăstrigãăcãțeaua,ăcareăînsã,ăcaăoriceăcãțea,ăsãtulãă deămãmãligãă iăcojiădeăcartofi,ăpãrãsiseădomiciliulă iătocmaiăveneaădeăpeădrum,ăcuăoă oalãă mareă deă lută peă cap,ă caă ună fes.ă Peă cãțeaă sãteniiă oă alintauă U ernica,ă lesneă deă întelesădeăce,ăînsãăpentruăceiăcuălimbajăelevatăfacăprecizareaăcãăastaăînseamnãăunăfelă deăhaimanaăpeăcare-oăgãse tiăpeăoriunde,ănumaiăînăogradaăoriăcu caăeiănu.ăAristotelă Cãcãreazãăprinseăpatrupedaădeămijlocă i-ncet-încetăoăeliberã,ăbucurosăcãădinăoalaăcuă tochiturãă aă Vrâncioaiei,ă oă megie ã,ă îiă rãmãseserãă iă luiă câtevaă jumãri,ă peă care,ă prudentăsãănu-lăzãreascãăcinevaăleăhãpãiădisperat,ăa aăgoaleă iăsleite,ăfãrãăaăseăfandosiă înăvreunăfel!

-ă Ham,ă ham,ă hamă !ă U ernicaă protesta,ă eliberatãă acum,ă chibzuindă înă minteaă eiă cãă stãpânulă esteă ună hoț,ă dină momentă ce-iă mâncaă prada.ăAră fiă mu cat,ă însãă seă stãpâni,ă chitindăcãăeaămaiăputeaăfaceărostădeămâncare,ăpeăcândăCãcãreazã,ăioc!ăCamăînăacela iă timp,ăomuluiăiăseăfãcuăunăpicădeăru ine,ănuăpreaătareăînsã.

-ăCeădacãămãnâncălaăunălocăcuăcâinii,ănu-iăcâineleăcelămaiăbunăprietenăalăomului…?!ă Da,ăa aăeste.ăDeci,ăAristotelăCãcãreazãăputeaăsãăaibãăcon tiințaăîmpãcatã.ăMâncaseă iă elăceărãmãseseădeălaăcãțeaă!ăNuăfuraseădeălaăom!

66——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Bufniă oă rafalãă deă vântă i-iă trântiă poartaă înă zãpadã,ă a aă cãă bãrbatulă eraă asigurată deă lemneă peă disearã.ă Cuă gardulă oă rezolvaseă peă laă Crãciun…ă Tropãiă spreă loculă undeă cândvaă fuseseă WC-ulă si-ncercãă sã- iă aducãă aminteă deă ceă faceă elă drumulă acesta,ă pentruă cãă nu-iă eraă de-aă niciunele.ă N-aveaă dupãă ce…ă Cuă ună reflexă bineă format,ă U ernicaăîlăurmãăpeăstãpân,ăamintindu- iăcã-năvremurileăbuneăse-alegeaă iăeaăcuăcâteă ceva…ăVremurileăbuneănuăpreaăfuseserãăînsãănicicând,ăa aăc-amăputeaăconcluzionaă faptulă cãă Aristotelă Cãcãreazãă seă nãscuseă fãrãă noroc.ă De-astaă iă deveniseă elă înțelept…!

Nimeniănu- iăaminteaăsã-iăfiăcunoscutăpeăpãrințiiăbãrbatului,ătrecutăacumădeăpatruzeciă deăani.ăCrescuseă iăelăcaăoăvietateădeăpripas,ăcândăpeălaăunul,ăcândăpeălaăaltul,ăunăfelă deă argatăfãrãă simbrie,ă munceaă pentruăunăblidădeă mâncareă iăadãpost.ăToateă buneă iă frumoaseăpânãăceăînăsatulălorăîncepuseăconstrucțiaăunuiăpod,ălucrareăceăduraseăvreoă cinciăaniăpânãăseăfinalizase,ăiarălaăprimaăinundațieădispãruseăcaăprinăbasme,ăluatãădeă puhoaie.ă oferiiă siă buldozeri tiiă adu iă laă lucruă aiciă revigoraserãă satul.ă Începuserãă aă na teă iăvãduveleă iăbabele,ădeăparcãăSfântulăDuhăcoborâseădirectăînăsatulăloc.ăAtunciă oăcunoscuseăAristotelăCãcãreazãăpeăbucãtãreasaă antierului,ăcuăcare,ăchiară iătrustulă județeană seă mândrea.ă Înă fine,ă sãtulãă deă oferiă iă mecaniciă pliniă deă motorinãă iă mitocani,ă Gonorițaă Curdefieră îlăpreferãă peăAristotel,ăfieă elă iă Cãcãreazã,ă ademenitãă deăfilonulăfilosoficăceăzãceaăascunsăînăacestăomădeosebit…!

Cuăbaniiăei,ăcuămuncaăluiăî iăridicarãăoăcãsuțã,ăunăbãtrânăleădãruiseăoăvițicãă iunămânz,ăalțiiăcâtevaăgãini,ăa aăcã,ăprezentulăpreconizaăunăviitorăbun.ăAstaăpânãăce,ă într-oă toamnã,ă imediată dupãă revoluție,ă Gonorițaă Curdefier,ă vãzuseă laă ună vecină oă emisiuneăcuăcamăceăfacăfeteleănoastreăpeălaăturciă iăprinăalteăpãrți.ăÎnătreiăzile,ăfemeiaă plecãăîntr-oădirecțieăincertã,ălãsândăpeămasãăunăbiletăsec.ă„Îțiălasătoatãăaverea.ăNuăteă iubesc.ăMãăducăsã-miătrãiescăviațaă iăsãăfacă iăeuăcevaăpentruățãri oaraămea…!ăNuămãă cãuta,ăboule!”.ăFãrãăsemnãturã.

De-atunciăîncepuseădeclinul.ăPrãpãdul,ămaiăexact.ăVânduăvacaă iăpierduăbaniiă înătârgălaăIvãne ti,ăademenitădeăsportulănațională„alba-neagra”,ăcalulăfãcuseănãlucãă iă fugiseăpânãăspreăObâr eni,ă i-acoloădeveniseăsubităfrigãrui,ăa aăcã,ăîntr-unăan,ăomulă rãmãseseă cuă cãțeaua,ă maiă multă sezonierã,ă iă cuă Zavaidac,ă fidel,ă flãmândă iădevotată lupteiăîmpotrivaăexcluziuniiăsociale,ădarăpeătãcute. Înădrumăspreăpoartã,ăAristotelăCãcãreazãăscapãăunăpârțăgâtuită iă trangulat,ăcuă izădeătochiturã,ăînsãăhotãrât,ăbãrbatulăie iăînădrum,ăsãădeaăpieptăcuăviațaărealã.ăOăviațãă durãăînsã,ăa aăcumăoătrãiescămulțiăceiădinăjurulănostru,ă tiuțiă iăne tiuți,ăviataăpeăcaiet!ă Sã-iăvedem,ăîmpreunã,ăfirul,ăcursulăei,ănuăcaă sãă constatãm,ăpoateă pentruăaăîndreptaă ceva.

Cãcãreazãăînaintaăgreuăprinăomãt,ăiarăcâiniiănuntițiă iănenuntițiăîlăhãrãțeauădină toateăpãrțile.ăNu-lămu caăniciunul,ăgerulăînsãăîiăînfingeaăcolțiiăînăobrajiiăscofâlcițiă iă maiăalesăînătãlpileăbocnãădinăcizmeleăaproapeăcarbonizate.ăIntrãălaă„Zoiosul”,ăunăfelă deă miniparlamentă ală satului,ă lãca ă cultural-educativă plină deja.ă Sãteniiă se-ncãlzeauă lângãă ună godină iă beauă țuicãă dină marcaă „Genocid”ă oriă lichioruriă amãruiă „Adio,ă mamã!”.ăCuăvinulănuăseăomorau,ămaiăaveauăpe-acasã.ăAproapeătoțiămâncauăsemințe,ă i-atunciăcândăvorbeau,ăaruncându-le,ăuniiădintreăei,ădirectădeălaăsoldăînăgurã,ăaproapeă cuă mãiestrie.ă Aristotelă Cãcãreazãă seă fãceaă cãă n-ară beaă nimic,ă de iă îlă ardeauă mãruntaiele.ăÎlărețineaăjenaăfinanciarãăînăcareăseăaflaăcamădeămulti or.

-ăAristotele,ăschimbãăăbreăămilionulăăcelaăă iăătrageăă iăătuăunăcocârț,ăceătotăstrângiăatâtaă 67——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

avere,ăcãădoarăn-aiăoădroaieădeăcopii,ăcaănoi…!?ăCîțivaărâserã.ăCarabeteăeraămândruă deă glumaă sa,ă însã,ă cuă gândurileă lui,ă Cãcãreazãă nu-lă bãgãă înă seamã.ă Stãtuă a aă înă amorțealãă aproapeă ună ceas,ă lângãă godin.ă Seă mole i.ă Poateă vreiă cafea,ă nuă seă lãsãă Carabete…!?

SuzanaăluiăCacãprispã,ăfãrãăbãrbat,ăserveaălaăbar,ăbarulăfiindădeăfaptăunălãtunoiă cioplitădinăbardã,ăplinădeăpahareădinăplastic,ăînăcareăfemeiaăturnaăbãuturaădirectădină sticle,ădinăochi,ăfãrãămãsurã.ăÎiăfãcuăsemnăluiăAristotelăsãăse-apropie.ăScoaseădeăsubă tejgheaăunăcaietă i-iăarãtãăîngrijoratãădatoriaăacumulatãăcaălaăBCR.ăÎiă optiădiscret: -ăTreciă iătuădisearãăpeălaămine!ăOăsãăamăluminaăaprinsãădoarăînăhol.ăNuăstrigi,ăintriă direct,ă c-oă sãă iauă caietulă acasã,ă poate-amă adunată cevaă gre it,ă tiuă iă eu…!?ăVedemă noi…!

-ăÎhî!ăLuãăpãhãruțulăpeăcare,ădupãăceăi-lăîntinseăSuzanaăCacãprispã,ăpreocupatãăacumă cuăcaietul,ăîlădãduăpesteăcapăautomat,ăsimțindăcãăînvie.

-ă iăzi-i,ăbãi,ăCarabete,ăe tiă mecher…!?ăPleosc,ăpleoscă!ăAtât,ădoarădouã,ădarăbineă potrivite.ă Dãă iuteă oă țigarã,ă altfelă teă calcă înă picioare…!ă Carabeteă seă executãă împãciuitoră i-oădãduăpeăglumã,ăcaă iăcumănuăs-arăfiăîntâmplatănimic.

-ă Bine,ă bre,ă euă totă îțiă dauă țigãriă deă cândă mãă tiu,ă daă tuă nuă mi-aiă dată niciodatã.ă Aristotelă Cãcãreazãă ro iă înă timpă ceă traseă primulă fum,ă apoiă dãduă ună rãspunsă inteligent,ă apreciată deă toțiă mu terii,ă oarecumă ucãrițiă cãă ceiă doiă nuă încinseserãă oă bãtaieăînătoatãăregula.

-ăCarabete,ăamăavutăeuăvreodatãățigãriă iănuăv-amădată?ăZi-iă iătuă!?

Auăie itărâzândălaămicrobuz.ăCelăceăcî tigaseătraseulăposedaăunăvehiculăcaăunăbondar,ă adusă dină Transnistriaă iă careă înă modă aproapeă sigură fãcuseă celă puțină celeă douãă rãzboaieă mondiale,ă dacãă nuă trecuseă ocazională iă peă laă Plevna,ă a aă cumă arãtauă semneleăexterioare,ădarămaiăalesăceleăinterioare.

BârzãunăClãtitãăseăproțãpiăînăloculăundeăarăfiătrebuităsãăfieău aămicrobuzuluiă iărãcniă înspãimântãtor: -ă Deă azi,ăgata,ăurcãă numaiăceiăcareă plãtesc!ă Dauăbilet,ătotulăînăordine,ăaltfelămãă dãă patronulăafarã!ăOmulăfluturãăcâtevaăhârtiiăpesteăcapeteleăsãteniloră iăcontinuãărãgu it.ă Nuămaiămergeănimeniăcuăcaietul.ăBaniiăjos!!!

Dupãă negocieriă îndelungiă iă strigãteă înciudate,ă oferulă întoarseă ma inaă iă seă fãcuă aă plecaăspreăVasluiăcuăeaăgoalã.

-ăHaiăsãăplãtim,ădã-lăînămã-sa,ăcãăs-aăboierită iăãstaăde-acu!ăDa-iăceremăcondiții,ănuă cincizeciăpeăoptãsprezeceălocuri,ăfiecareăpeăscaunulăsãuă iămascãădeăgaze,ăc-altfelăneă asfixiemă pânãă laă destinație.ă Eraă propunereaă uneiăsuplinitoareă slutã,ănevoitãă sãă facãă navetaăînătreiădirecțiiădiferiteăpeăsãptãmânã,ăcaăsã-iăiasãăcatedra.

-ăAristotelăCãcãreazãărãmaseăsingurăpeăpodeț.ăDeăundeăsãăscoatãăelăbaniădeădrum…!?ă Îiăeraăru ine.ăSuzanaăCacãprispãăîiăfãcuăsemnăcã-iădãăeaădinăsertar,ăînsã,ădemn,ăomulă rãmaseățintuitălocului,ăaproapeăvenindu-iăsãăplângãădeăciudã.ăÎlăimpresionãăpânãă iăpeă Bârzãună Clãtitã,ă careă treceaă înă ochiiă sãteniloră rãma iă laă plugă ună felă deă profitoră ală revoluției,ăunăîmbogãțit,ăde iăel,ăsãracul,ădormeaăsearaălaăgarajulă efuluiăsãu,ăuneoriă chiarăînămicrobuz.

-ă Urcã,ăAristotele!ăTeă trec.ăNumãrãă ni teăliniuțe.ăAătreisprezeceaă oarãă e tiăpeă caiet,ă ultima,ăgata!ăPlãte tiădinăurmã,ăaltfelănuămaiăie iădinăsatădecâtăodatãăcuădricul.

-ăMultumesc!ăAristotelăCãcãreazãătãcuăpânãălaăMoaraăSima.ăCeilalțiăbeau,ărâdeauă iă mâncauăsemințe.ăElătãceaă iăseăgândeaăcãăn-arăfiărãuăsãăfacãăoăoprireăaiciăsãăseăducãă unăăpicăăpeăălaăăPunge ti,ăăa a,ăăînătreacãt,ănuăcãăarăfiăavutăcevaăcuăamericanii,ădaăpoateă 68——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

apucaă iăguraăluiăcevaădeăpe-acolo…!

-ăBãi,ăfraților,ăaiciăeăbuclucămare!ăà tiaăsfredele teăpãmântulă iăscoateăalea-aleaădină el,ă i-lă lasãă caă pe-ună ouă fãrãă gãlbenu .ă Staiă coloă înă casãă lini tită iă numaiă ceă teă scufunziăcîțivaăkilometri,ăcaăcuăliftul…!ăCineăteămaiăscoateă!?

-ăProstăe ti,ăbãiăCarabete…!ă iădacãăs-arăscufundaăunulăcaătine,ăce-arăpierdeăplanetaă asta!?ăBum,ăbum,ăbum!ăPac,ăpac,ăpac!ăAu,ăau,ăau!ăVãleleuuu…!ăPânãănuăinterveniă BãrzãunăClãtitãăcuăoărangãănuăseăstârpiămãcelul.ăÎncasãă iăelăvreoădouãă uturi.

-ăBãi,ăeuăvãăzicădeălaăînceput,ăeuăținăcuăru ii,ăprecizãăCarabete,ăplinătotădeăsânge,ăã tia -sămaiăde-aproape,ăde-aici,ădeăpeălângãănoiă!ă iăcândăzicăcãăvin,ăvin,ănuăseăîncurcã,ăpeă cândă americanii,ă tițiă iă voi!ă I-oă a teptată buniculă pânãă aă murit,ă tataă oă viațã,ă voiă siă eu…!

-ăDaă iăcândăauăvenit,ăs-auăpusăpeătreabãănuăglumã!ăN-ațiăvãzutălaăDeveselu…!?ăTeă puiăcuăbogații…!?ă(Dinăgândireaăsocial-politicãăaăluiăTemistocleăPerjãădinăToporã ti).

Aristotelă Cãcãreazãă nuă seă amestecaă înă vorbã.ă Stãteaă înă dubii.ă Sãă coboare,ă oră sãă meargãălaăjudeț,ăa aăcumăî iăplãnuiseătoatãănoapteaădeăchină iănesomn.ăAuziseăelăcãă seăpotăcî tigaăcincizeciădeăleiăpeăzi,ăhaineă iămâncareădacãăteăbãgaiălaăproteste.ăEraă iunărisc,ănuăchiarădeăneluatăînăseamã.ăOăcaftealãăbunãă i-unăturăcuădubaăpeălaăPoliție.ă Nuăeraăatractivăpentruăel.ăSeăgândiăcãămaiăbineăpleacãăspreăjudeț.

-ăAristotele,ăîlăînghesuiăcinevaăcuăoăîntrebareăceănu-iăpicaăbine.ăDaădeăceănuăteămaiă duci,ă bã,ă propagandistule,ă peă laă Bichineț,ă peă laă județ,ă cãă poate-țiă maiă scapãă cevaă bãnuțiă iămâncare,ăc-aiăintratăcuătotulăînăcizme!?

-ăHã,ăhã,ăhã!ăDa,ăuãi,ăpoate-țiăcumpãrãă iățieăcală iăcãruțã…!ăHã,ăhã,ăhã!ăNu-iăa aăcãă nuă teă maiă duci!?ă Înainteă vãă dãdeațiă toțiă cã-lă votațiă i-lă alegeți,ă iă cândă colo,ă v-ațiă bucuratălaăgãlețiă iăligheaneădinăplastic.ăPi ați-vã-năeleăacum…!!!

Panã.ăPrilejăbunăde-aădouaăîncãierare,ăcareăacumăseălãsãăcuăvictime.ăCinevaăsunãălaă 112.ăTreabãă bunã…ă ã tiaă nuă intrãă înă somajă niciodatã.ă Plecarãă înă sfâr it,ă dupãă vreoă douãăceasuri,ăcareăcuăambulanța,ăcareăcuămicrobuzul.ăAristotelăCãcãreazãăintrãăprină piațã.ăMaiăerauă iăalțiiăcaăel,ăseăuitau,ăîntrebau,ădaănuăcumpãrauănimic.ăSeăstrecurãă într-oă cofetãrie.ăAiciă bãrbatulă simțiă cãă seă prãbu esteă laă vedereaă atâtoră bunãtãți.ă Nuă mâncaseăniciodatãăînăviațaăluiăvreoăprãjiturã.ăBa,ănu,ăîiădãduseăînăcopilãrieăoăbãtrânãă oă halcãă deă mãlaiă copt.ă Eheiă !ă Aici,ă laă ora ,ă nuă mergeaă sãă ieiă nimică peă caiet…!ă AristotelăCãcãreazã,ăconchiseăcãătotălaățarã-iămaiăbineădeătrãit. Într-unătârziu,ălihnitădeăfoame,ăluãăhotãrâreaăsãăseăducãălaăconsiliulăjudețean.ăOă sã-iămãrturiseascãăceluiăde-acoloăadevãrul,ăoăsã- iăcearãăiertareăcã-iăticãlosă iăpar iv,ă poateăs-oăcãpãtaăcuăceva.ăLaăpoartãăîlăopriăunăarnãută i-iăceruăbuletinul.ăÎiănotãădateleă pe-unăcaietă i-iăarãtãăpeăundeăs-ajungãălaăcelăpeăcare-lăcãuta.

-ăAiădracuîă iăã tiaădeălaăjudeț,ă i-aiciătotăcuăcaietul!ăAltfelănuăintri…!ăGrijaniaămameiă lor.ăSe-ascundădeăpopor,ăcrecãă!?

Cãcãreazãă stãtuă înă fațaă u iiă mult.ă Citiă numeleă celuiă peă careă speraă sã-lă gãseascãă înă birou,ădupãău aămaronieă iălãcuitã.ăOăduduieăamabilãăîlăîntrebãăceăproblemãăare,ăpeă cineăcautã,ăînsãăAristotelăCãcãreazãăizbucniăînăplânsă iăfãrãăsãă tieădeăce,ăcoborîăiuteă peă scãri,ă ru inată parcãă iă zbuciumat.ă Înă elă maiă pâlpâiaă ună pică deă mândrie.ă Hotãrîă aproapeăautomatăsãănuămaiătrãiascãăpeăcaiet.ăNuămaiăasteptãămicrobuzulăluiăBãrzãun.ă Porniă hotãrâtă spreă ceă fuseseă cândvaă zonaă industrialãă aă Vasluiului,ă înaintândă înă noapte,ăprinăfrigăsiăger,ăflãmândă iăcuădorulăpâlpâindăs-ajungãălaăSuzanaăCacãprispãă iăsã-nceapãăaăfaceăsocotelileăpeăcaietulăei,ăsã-iăplãteascãăcinstită iăcuădobândãătotăce-iă datoraăpeăbãuturã,ăziă iănoapte.ă tiaăcãăpoateăîncepeăoănouãăviatã,ăaltfel.ăDeămâine…

69——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

MIHAIăAPOSTUă

EgoăEscu

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă(fragment)

Firulădestinuluiăseăopreşteăcâteodat ăacoloăundeăteăaştep iămaiăpu in.ăŞiătotăcândăteă aştep iămaiăpu inăfirulăseăreînoad ăşiăîncepeăs ăseădepeneămaiădeparteăchiarădac ăseăschimb ă decorulăşiăvârsta.ăDup ămul iăaniăClaudiaămiăs-aăconfesat: „Înă fiecareă sear ,ă aproapeă laă aceeaşiă or ,ă Emilă m ă aşteptaă dup ă ună rituală nefiresc.ă Acelaşiă salută protector,ă acelaşiă s rută p timaş,ă acelaşiă zâmbetă şiă mereuă aceeaşiă mas ă aranjat ălaăîntoarcereaăacas .ăAtribu iunileămeleădeăgospodin ăînăcasaăluiăseălimitauăfoarteă mult.ăÎmiădoreamăpropria-miăresponsabilitate,ăîmiădoreamăbuc icaămeaădeăpersonalitateădeă careă eramă privat .ă Locuiamă laă p rin iiă luiă şiă parc ă dintr-oă stim ă dină parteaă soacreiă şiă aă dragosteiăpreaăinsistenteădinăparteaăluiăEmil,ăm ăsim eamăfrustrat .ăTotulăp reaănormalădară m ăobişnuisemăgreuăcuămonotoniaăzilelorăidentice,ăf r ăniciăunăincident.ăCasaănoastr ăeraă modelulăidealăpentruăloculăînăcareănuăseăîntâmplaănimic.ăDeşiămuncaădeăbirouăeraăsuficientă deăcomod ,ă sim eamăînăpermanen ăoă oboseal ăfizic ăinexplicabil .ăă Mul iăarăfiătenta iă s ă spun ăc ăsufereamădeăpreaămultăbineăădarăşti iăcâtădeăgroaznicăpoateăfiăs ănuăpo iăluaăniciăună felă deă decizieă înă propriaă cas ?ă M ă întindă peă canapeaă nuă înainteă deă aă luaă dină bibliotec ă oă carte.ăÎntâmplareaăaăf cutăs ăfieăoăcarteădeăversuri…ăhm,ămerge!ăPeălâng ăc r ileătehniceăpeă careăleăcump raăEmilăcuăpasiuneădeăneimaginat,ăseăcump rauătotăfelulădeăc r iădeăpoezie,ăă deă proz ,ă c r iă careă st teauă deă multeă oriă necitite.ă Eraă ună reflexă s ă cumpereă c r i.ă S ă seă g seasc ăacoloăziceaăel.ăDeschidălaăîntâmplareăîncercândăs ăm ădestindăînainteădeăaăadormi.ă Totă timpulă mi-auă pl cută poeziileă cuă titluriă scurte.ă Iat ă ună titluă semnificativ:ă „Tu”.ă Citez:ă „Tuă aiă murită sauă nuă ştiiă deă tr ieşti/ă de-atâtaă vremeă nuă maiă spuiă nimic/ă maiă ştiiă cândă îmiă spuneaiă c ă m ă iubeşti?/ă Ast ziă nimică nuă potă s ă maiă prezic//ă Tuă staiă ascuns ă lâng ă mun iiă t i,ă/euăzacăascunsăprinădealuriăşiăcâmpii/ăaveamăînăfa aănoastr ăatâteaăc i/ăpeăcareăaşăputeaă s ăvin,ăs ăvii//ăTuăaiămurită?ăEuăamămurit?ăSauăpoate/ăniciănuămaiăştimădac ăamăexistat//.ă Atâtădeăfrumosăspus…ătuăaiămurit?ăEuăamămurit?ăCineăoăfiăscrisăcartea? Înc ă deă cândă amă înv ată s ă citescă înă momentulă înă careă aveamă înă mân ă oă carte,ă ună ziarăsauăoărevist ,ăs ădeschidălaăsfârşit,ăs ăcitescăcâtevaăpagini,ăf r ăs ăm ăinteresezeăpreaă multă cumă seă numeşte,ă cineă aă semnat.ă M ă uită peă copert ă involuntar.ă Poemeă târzii,ă da,ă frumoaseă acesteă poemeă târziiă a…ă cumă îiă spune?ă Andreiă Nistoreanu!ă Andrei…ă cum?...ă AndreiăNistoreanu!ăNu,ănu.ăCredăc ăesteăoăîntâmplare,ăoăpotrivireădeănume.ăOricumăinimaă mi-aăzvâcnităcuăatâtaăputereăîncâtămoleşealaăînăcareăm ăg seamăfugiseăluat ăparc ădeănuăştiuă ceăfurtun .ăCurios….ăS ăcitescăcuăînceputulăcumăesteăşiăfiresc.ăAndreiăNistoreanu,ăpoemeă târzii.ă Aă douaă pagin ă începeă cuă oă dedica ie.:ă „Dedică acestă volumă amintiriloră f r ă deă careă r mânemă amputa iă înă fa aă propriiloră existen e.ă Restituireaă amintiriloră trebuieă s ă înving .ă Amintireaă trebuieă s ă tr iasc ,ă s ă r mân ă caă ună ă liantă întreă ceă aă fost,ă întreă ceă este,ă întreă bucuriiăşiătriste iădarămaiăalesăîntreăvia aănoastr ăşiăvia aăcelorădinăjur.ăPesteătotăguverneaz ă amintireaăiubirilor.ăDedicăacestăvolumăprimeiăiubiri.”ăPaginaăcinci:ă„Într-oăgar ădeădor”ăEă târziuăînăgaraăîmbâcsit ădeălume/unămiracolăse-aşteapt ăs ăneăduc ăde-aici/ăeătârziuăînăgar ,ă tuănimicănuăveiăspuneă-ă/ădoarăpriviriădeăcleştarăîmiăarunci//ăpeălimanulăsperan eiăadormit -nă unghere/ătuăapariăcaăunăPhoenixăciudat/ăeuăm -nchinăsistematic,ăcuăaceeaşiăputere/ălustruindă talismanulăuitat.// Amăcititădintr-oăchemareăinterioar ăîntreagaăcarteăf r ăs -miădauăseamaăc ăs-aăf cută dejaă târziu.ă Oareă m ă înşelă înă privin aă autorului?ă Oricum,ă chiară dac ă esteă oă coinciden ,ă aă reuşităs -miăr scoleasc ătrecutul.ăOareăceămaiăfaciătuăAndrei?ăOareăpeăundeămaiăumbli?ăCeă clipeă frumoaseă amă petrecută împreun .ă Iubirileă noastreă infantile,ă nevinovate…!ă Deă ceă nuă putemă s ă oprimă aceleă clipeă pentruă veşnicie?ă Deă ceă suntemă obliga iă s ă progres mă înă defavoareaăacelorăclipe?

70——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

-ăCeăfaciăiubito?ăTe-aiătrezit?ăCeăai,ănuăteăsim iăbine?

-ăBaăda,ămaiălas -m ăpu in,ăteărog.

-ăBine,ădarăgr beşte-te.ăŞtiiăc ăavemămusafiri…ă -ăBineăvinăimediat.

Peădracuătrezitădinăsomn.ăCuăaşaăamintiriăcineăpoateăs ămaiădoarm .ăMusafiri…ăs -iă i-aădracuădeămusafiriăoricareăarăfiăei.ăDeăobiceiămusafirulăg seşteăcelămaiănepotrivitămomentă pentruăaăfaceăviziteăîncâtă iăseăfaceălehamite.ăTu,ăgazd ăfiind,ătrebuieăs ărâzi,ăs ăvorbeştiăsauă s -iă ascul i.ă Şiă totulă doară dină respectă pentruă denumireaă loră deă musafiri.ă Codulă buneloră maniere…ă deh!ă Peă gazdeă ă cineă leă întreab ă cumă seă simt,ă ceă stareă au,ă ceă leă serveşteă musafirilor.ăEa,ăgazdaăr spundeădeătoate,ăinclusivădeăbunaădispozi ieăaămusafirilor.ăăăăă Caăso ieăaăfrateluiăluiăEmil,ăcumn icaămea,ănuămi-aăacordatădeălaăînceputăoărela ieă normal .ă Eaă reprezentaă tipulă deă femeieă peă careă nuă oă interesauă decâtă caseleă deă mod ă pariziene,ă luxulă dină cas ă şiă întâlnirileă cuă persoaneă importanteă dină anturajulă so ului.ă Laă acesteă întruniri,ă ea,ă reprezentaă femeiaă libertin ă deă multeă oriă într-ună modă deă prostă gust.ă Cândă veneaă vorbaă deă serviciu,ă totă timpulă g seaă cuvântulă celă maiă josnică s -lă defineasc .ă Parc ă îmiă sun ă şiă acumă înă urechiă vorbeleă ei:ă „ştiiă ce,ă p rereă amă despreă femeileă careă lucreaz ?ă Suntă proasteă Claudia,ă suntă proaste”.ă Cândă amă auzită primaă dat ă aceast ă fraz ă parc ăm-aălovităceva.ăCumn icaămeaăuitaseăc ăşiăeuăsuntăfemeie,ăuitaseăc ăşiăeuăaveamăoă slujb .ă Apoiă i-aă dată seamaă deă gafaă f cut ă şiă aă continuată peă ună tonă destulă deă ironic:ă ă „cuă miciăexcep ii…ăîn elegiătuăClaudia…ăFemeileădinăînaltaăsocietateăsuntăpl m diteădintr-ună aluată special.ă Noiă trebuieă s ă fimă alinareaă scumpiloră noştriă so i.”ă Atâtă deă tareă pronun aă cuvântulă„noi”ăîncâtăaiăfiăcrezutăc ădescindeădirectădinăfamiliaăregal ăaăAngliei.

Totătimpulăspiriteleădintreănoiăseăîncingeau,ădarădeăfiecareădat ăEmil,ăcuăimensaăluiă grij ăm ătr geaădeoparteăşi-miăaduceaăaminteăc ănuătrebuieăb gat ăînăseam ,ăc ănuătrebuieă s -miă pună minteaă cuă ea.ă Acumă musafirulă eraă Roxana,ă cumn icaă meaă dulceă şiă frumoas .ă Cândăm-amăc s torităcuăEmil,ăăRoxanaăaăfostăsinguraăcareăm ăpriveaăcuăsuspiciune.ăLaăună momentă dată amă surprins-oă ă discutândă cuă George,ă so ulă ei,ă despreă alegereaă greşit ă aă luiă Emil.ăAmăripostatăatunciăşiăvreoădoiăaniănuăne-amăc lcatăpragulăunaăalteia.ăCândămi-amădată seamaă c ă Emilă îiă vizitaă peă ascuns,ă amă zisă c ă omulă uit ă şiă c ă trebuieă s ă uită şiă eu.ă Roxanaă atunciă aă devenită linguşitoare,ă dară amă reuşită totă timpulă s ă reprezintă pentruă ea,ă femeiaă periculoas .ăCuă mineă nu-iă mergeauă miorl iturileăşiăalint turileăei.ă Prinăatitudineaă meaăamă reuşităs ăcâştigărespectulăluiăEmil.ăDeămulteăoriăniciăelănuăputeaăs ăoăsuporte.ăM-amăridicată dinăpatulăamintirilorăşiăm-amăîndreptatăspreăsufragerie.ăAuăurmatăpup turileăscabroase,ăapoiă limbajulă„academic”ăalăcumnateiăsecondatădeăaprob rileăsoacrei. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă* Dup ă ceă aă f cuă cerulă şiă p mântul,ă dup ă ceă aă f cută toat ă suflareaă peă careă oă ştim,ă Dumnezeuă l-aă f cută peă Adam.ă Apoi,ă caă Adamă s ă nuă fieă singur,ă dintr-oă coast ă de-aă luiă aă f cutăDumnezeuăpeăEva.ăPovesteaăaceastaăoăştieăaproapeătotăglobul.ăCeănuăştieăoămareăparteă aăomeniriiăesteăc ăDumnezeuăaăturnatăpesteăfemeieămaiămultăduh,ămaiămult ătandre e,ămaiă multăfarmec.ăAdamănuăaăştiutăacestălucruăşiăaăc zutăvictim ăEvei.ăDeăatunciăb rba iiăcadătotă timpulăvictimeătandre eiăşiăfarmecului.ăC ănuărecunosc…ăesteăspecificăb rb tesc,ădarămul iă dintreă vitejiiă antici,ă dintreă vitejiiă medievali,ă mul iă dintreă generaliiă r zboaieloră mondiale,ă mul iă dintreă ceiă maiă duriă b rba iă aiă zileloră noastre,ă auă c zută m cară oă singur ă dat ă înă fa aă femeii,ă îngenunchind.ă C ă aveauă oă floareă înă mân ă sauă nu,ă c ă aveauă oă pasiuneă sauă nu,ă auă îngenuncheat.ăÎntrebareaăfireasc ăesteăcâ iărecunosc?

FrateleăluiăEmil,ăcuătoat ăresponsabilitateaăfunc iei,ăeraăunăastfelădeăslujitor.ăFemeiaă luiă eraă ridicat ă laă rangă deă prin es .ă Exageraă preaă mult.ă Într-adev ră Roxanaă eraă oă femeieă frumoas .ă Doară frumoas …ă şiă credă c ă foarteă scump .ă Bijuteriileă şiă haineleă eiă erauă deă invidiat.

71——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

PentruăEmilăeraădestulădeăsimpl ăşiădeănormal ăoăastfelădeăvizit .ăÎşiăluaăfrateleăînăcameraălui,ă serveauă b uturaă dep nândă amintiri,ă f ceauă felă deă felă deă planuri.ă Euă trebuiaăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă s ă r mână peă baricad ,ă trebuiaă s ă lupt,ă trebuiaă s ă m ă prefac.ă Târziuă seă retr geau.ă Locuiauă laă câtevaăsuteădeămetriădeănoi,ădarătotătimpulăaveauăgrij ăs ăvin ăcuămaşina.ăLaăfunc iaăpeăcareăoă aveaăGeorgeăîşiăpermiteaăs ăbeaăunăpahar,ădou ăcuăalcoolăşiăapoiăs ăconduc ămaşina.ăDeăfiecareă dat ,ăînăurmaăvizitei,ărela iileădintreămineăşiăEmil,ăseăr ceau.ăElăseăretr geaăînăbuc t rieăunde-şiă fumaă unaă dup ă altaă ig rile,ă euă îmiă c utamă deă lucruă prină bibliotec .ă Deă dataă aceastaă rela iileă noastreăs-auăr cităşiămaiămult.ăSearaăne-amăculcatăunulălâng ăaltulăf r ăs ăscoatemăoăvorb .ăNiciă unulă nuă recunoşteaă c ă suntemă înstr ina i,ă dară acceptamă aceast ă stare.ă Emilă nuă aveaă lâng ă elă „prin esaă linguşitoare”ă şiă suferea,ă euă nuă aveamă lâng ă mineă b rbatulă independentă şiă sufeream (dinăjurnalulăClaudiei). ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă*ăăă* ă Ceaămaiămareătragedieăesteăcâteodat ădragosteaănerealizat .ăDeămulteăoriădragosteaăesteă caăoăv g un ăînăcareăteăafunziăf r ăşanseădeărevenire.ăCândătotuşiăreuşeştiăs ăevadeziădinăaceaă v g un ,ă î iă daiă seamaă câtă deă multă te-aiă dep rtată deă realitate,ă î iă daiă seamaă câtă deă mareă esteă pre ul.

Claudiaă tr iaă oă şiă maiă mareă tragedie.ă Totă timpul,ă aproapeă f r ă s ă ştieă aă iubită doară oă singur ăpersoan .ăAbiaăacumărealizaăacestălucru.ăEmilăeraăso ulăei,ădarăceăaăg sitălaăelăcândăl-aă cunoscut?ăNimic.ăPoateădoarăecoulăluiăAndrei.ăCumăauătrecutăatâ iaăaniăf r ăs -şiădeaăseamaăc ă l-aă primită lâng ă eaă f r ă s -lă iubeasc .ă Totuşiă laă începută l-aă iubit,ă sauă poateă iă s-aă p rută c ă l-aă iubit.ăNop ileădragosteiăpetrecuteăcuăEmilăerauănumaiăfizice.ăEa,ăClaudia,ăaătr itătotătimpulăcuă sufletulălâng ăAndrei.ăNuăaăavutăcurajulăniciăs ăseăgândeasc ălaăacestălucru,ădarăexistaăînăeaăşiă apoi…ăunăcopil!ăCeămultăşi-aădorităunăcopil!ăTocmaiăacestăcopilănuăaăpututăs -lăprimeasc ădeălaă Emil.ăCopleşit ădeădragosteaălui,ăacoperit ădeădragosteaălui,ănuăaăavutăcurajulăs -lăprovoaceălaă aceast ădiscu ie.ăBaămaiămult,ăprintreăcolegeleădeăserviciu,ăaăinsuflatăideeaăc ăvinaăesteădoarăaă ei.ăFemeiaăsuport ămaiăuşorăideeaăşiăchiarădiscu iaădespreăsterilitate.ăÎnăminteaăunora,ătotătimpulă seăasociaz ăsterilitateaăcuăimpoten a.ăEmilăseăconsolaăcuăideeaăsterilit iiăClaudiei,ădarăea,ăeraă singuraă careă ştiaă ună mareă adev r.ă Ună adev ră ală tinere iiă prină careă îşiă verificaseă cuă spaim ă şiă durereăaceaăfecunditateăfeminin .ăCumăarăfiăpututăs ădiscuteăcuăEmilădespreăacelămomentădină via aă ei.ă Ridicol ă aceast ă complicitate.ă Înă searaă cândă eaă aă tr ită amintireaă luiă Andrei,ă rela iileă dintreăeiăs-auăr citămaiămultăcaăniciodat .ăAăînceputăpentruăprimaădat ădeăaltfelăs ăseăgândeasc ă laădivor .ăEmilănuăaveaăcumăs ăîn eleag ăaceast ăstareădarăei,ăîiăeraămaiănecesar ădecâtăaerul.ă Iubireaătinere iiărecidivaseăchiarăînălipsaăluiăAndrei.ăÎşiăasumaărisculăs ătr iasc ăpeămaiădeparteă cuăoăamintire.ăAăfostăunulădintreăceleămaiăscurteădivor uri.ăAuăconsim ităamândoiăiarăClaudiaăînă orgoliulăeiăaărenun atălaăpartaj.ăCasaăeraăaăsocrilor,ăaăp rin ilorăluiăEmil.ăÎmpreun ăănuăaveauă niciă ună act.ă Şi-aă luată dou ă geamantaneă cuă haineă şiă s-aă mutată într-oă garsonier ă peă careă aă cump rat-oă maiă târziu.ă Pentruă Claudiaă începuseă oă alt ă via .ă Serviciulă eiă aveaă acumă alteă semnifica ii.ăEraăceaămaiăsigur ăsurs ădinăcareăseăputeaăîntre ine.ăPân ămaiăieriăîntre inereaăeiă nuăeraăoăproblem ăvital ,ădarăacum…

S-aă împrietenită repedeă cuă ună colegă doară s -şiă maiă amâneă singur tatea,ă daă acestaă nuă aă rezistatătenta ieiădeăaăoăcereăînăc s torieăşiăr spunsulăClaudieiăaăfostădesp r irea.ăNuămaiăputeaă suportaăniciăm carăideeaădeăc s torie.ăÎşiădoreaălibertateătotal ,ăîşiădoreaăs ăfieăsinguraăst pân ă aă ideiloră şiă fapteloră ei.ă Aă reuşit.ă Dină cândă înă cândă iă seă maiă limpezeauă înă minteă amintirileă şiă atunciăîlăvedeaăpeăAndrei.ăNuăputeaăs ădep şeasc ăacestănume,ăaceast ăamintire.ăLâng ăfiecareă b rbatănuăvedeaădecâtăchipulălui.ăÎntr-unătimpăaăîncercatăs ăcauteădateădespreăel,ădarătoateădateleă erauă vagi.ă Laă edituraă undeă ap ruseă volumulă deă versuriă nuă aă g sită niciă oă dat ă biografic .ă Aă renun at,ădarănuăaăpututărenun aălaăamintiri.ăÎntr-unămomentăalăvie iiăaăg sitătotuşiăunăb rbatăcuă careă seă în elegeaă maiă bine.ă Acestaă nuă i-aă propusă niciodat ă c s toria,ă acestaă nuă aă încercată niciodat ăs ăoăacaparezeăcuătotul.ăChiarădac ăeraădureros,ăClaudiaăacceptaăcondi iaănedeclarat ă deăamant .ăÎnădefinitivăastaăşiăera:ăamantaădomnuluiă„R”. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 72——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

ValăAndreescu..................................74 .

73——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

ValăAndreescuăSiretă N scutălaădataădeă25ămartieă1949,ăpeămalulăSiretului,ăînăsatulă C leştiă dină comunaă Şerbeşti,ă actualmenteă satulă Siretul,ă comunaă S uceşti,ăjudețulăBac u.

Mama,ăVioricaăAndriescu,ăn scut ăOchean ăăşiătat lăVasileă Andriescuă(fiulăluiăGheorgheăşiăIleanaăAndriescuădinăsatulăPoianaă Alexei,ăcomunaăLaza,ăjudețulăVaslui).ăCeleădou ăsateăcareăauăfostă şiă auă r masă leag nulă copil rieiă sale,ă Siretulă ă şiă Poianaă luiă Alexaă (aşaă cumă figureaz ă elă ast zi)ăauăfostăoglinditeăînăromanulăă„Milenii,ăanotimpuriăşiăiubiri”,ăacoloăundeăp rin iiăşiă buniciiăsuntăprezen iăatâtăcâtăpermiteăcerin eleăcrea ieiăliterareăaăspecieiăroman.

ClaseleăI-IVălaăŞcoalaăelementar ădinăsatulăPoianaăluiăAlexa,ăavândăcaăînv toriă peăso iiăSilion.ăClasaăaăV-aăşiăprimulătrimestruădinăclasaăaăVI-aălaăŞcoalaăelementar ădină satăBogdana,ăcomunaăBogdanaădinăjude ulăVaslui.ăAcoloăaăpublicatăla...ăăgazetaădeăpereteă aă şcoliiă primeleă versuriă legateă de...ă patrieă şiă aă avută laă Limbaă român ă peă admirabilulă profesoră C pri .ă Clasaă aă VI-aă aă finalizat-oă laă Şcoalaă Puşcaşi,ă comunaă Puşcaşi,ă Județulă Vasluiă (peă atunciă raionulă Vaslui,ă regiuneaă Iaşi),ă laă Limbaă român ă aă avută peă profesorulă C pitanu,ăiarăclasaăaă VII-aăaăabsolvit-oălaăŞcoalaăSauca,ădinăsatulăSauca,ăcomunaăLaza,ă județulăVaslui.ăAăfostăultimaăpromo ieăcuă7ăclaseăelementare.ăAăurmatăcursurileăGrupuluiă Şcolară Profesională şiă Tehnică dină Bac uă (întreă 1963ă -1966)ă şiă aă ob inută diplom ă deă electrician.ăAăfostăangajatălaă„Partizanul”ăBac u,ăcaăelectricianăşiămaiăapoiăcaătehnician.ă Înă aceast ă perioad ă (1966-1974,ă cuă întrerupereă peă timpulă stagiuluiă militară şiă al...ă c s torieiăînă1971)ăaăurmatăcursurileăLiceuluiă„Lucre iuăP tr şcanu”ădinăBac uă(profesoră deă Limbaă român ,ă d-naă Pan ).ă Înă 1975ă aă absolvită cursurileă Şcoliiă deă perfec ionareă înă Automatiz ri,ă dină Bucureşti.ă Înă 1979ă s-aă mutată cuă serviciulă şiă familiaă înă municipiulă Vaslui,ă aă fostă angajată laă Combinatulă deă Fireă Sinteticeă Vaslui,ă caă maistruă electro-AMC.ă Întreă 1982-1986ă aă urmată cursurileă Facult iiă deă conducereă politic ă aă economiei.ă Înă anulă 1988ă aă absolvită cursurileă deă 2ă aniă aă Şcoliiă Tehniceă deă Maiştriă electroă dină N vodari,ă județulă Constan a,ă înă aceast ă perioad ă aă fostă detaşată cuă serviciulă laă Combinatulă PetrochimicăMidia-N vodari.

Debutulăliterarăaăfostăcuădou ăstrofeădintr-oăpoezieăjuvenil ălaăziarulădinăBac uăînă perioadaăcâtăeraăelevălaăŞcoalaăprofesional .

Debutulă înă volumă ă s-aă produsă cuă volumulă „Calulă cuă potcoaveă roz”,ă (Epigrame,ă fabule,ăpanseuri),ăEdituraăPIMăIaşi,ă2005,ă139ăpagini,ăcuăoăprefa ădeăprofesoruluiăTeodoră Pracsiu,ă men iuneă laă Festivalulă deă umoră „C.ă T nase”ă Vaslui,ă 2006,ă lansareă laă Casaă deă cultur ăVaslui;ăă Debutulăpublicisticăşiăpublica iileălaăcareăaăcolaborat:ăZiarulă„Meridianul”ăVaslui,ă 2004,ă cuă epigrame;ă Revistaă „Epigrama”ă Bucureşti,ă revistaă „Cronica”ă Iaşi,ă revistaă „Booklook”ă Iaşi,ă revistaă AGă PEă RIME”,ă ă revistaă „Elanul”ă aă Academieiă ruraleă „Elanul”ă Giurcani;ăărevistaă„Orizonturi”,ăMicleştiăVaslui;ărevistaă„Zorile”ăHuşi,ărevisteleă„Hazădeă necaz”,ă„Hohote”,ă„SurâsulăBucovinei”,ă„Eternaăepigram ”,ăalteăpublicațiiădină ar ăşiădină Israel,ăAustraliaăetc.ă Aăfostăpublicatăşiăprezentatăcuăvolumeăînă„Cronica”,ă„Ecouriăliterare”ămembruăală redac ieiă şiă secretară deă redac ieă (2ă ani),ă Convorbiriă literare”,ă ă „Plumb”-ă Bac u,ă „Elanul”ă (seriiă deă articole),ă „Via aă satului”ă –ă V leni,ă „Zorile”ă –ă Huşi,ă „Via aă mea”-ă Israel,ă„Orizonturi”,ă„Epigrama”,ă„Book-look”ă–ăIaşi,ăetc.

Volumeă publicate,ă inclusivă celeă colective:ă „Calulă cuă potcoaveă roz”,ă „Vociă liriceă vasluiene”,ăăEdituraăăPIMăăIaşi,ăă2006,ăă246ăpagini,ăcolectivădeă autori,ăăprefa ădeăprof.ădr.ă TheodorăCodreanu,ăpoezii;ă„Corec iiăcuăzâmbete”,ă(antologieăsatirico-umoristic ),ăEdituraăPIMă Iaşi,ă2006,ăă130ăăpagini,ăăpremiulăăIIIăălaăăFestivalulăădeăăumoră„C.ăăT nase”,ăăVaslui,ă2006;ă 74——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

„Tichiaă deă m rg ritar”,ă Edituraă PIMă Iaşi,ă 2007,ă colectivă deă autori,ă prefa ă deă Teodoră Pracsiu,ă 150ă pagini;ă „Floreteă melancolice”,ă (Epigrame,ă fabule,ă rondeluri),ă Edituraă PIMă Iaşi,ă2007,ă136ăpagini;ă„Fioriiăzboruluiătandru”ă(poezii),ăEdituraăPIMăIaşi,ă176ăpagini,ăcuă unăcuvântăînainteădeăprofesorulăDanăRavaru;ă„Fabule”,ăEdituraăPIMăIaşi,ă2009,ă112ăpaginiă (primulă volumă deă fabuleă dină jude ulă Vaslui);ă Linişteă înă „Faă major”,ă (Epigrame,ă fabule,ă rondeluri),ă Edituraă PIMă Iaşi,ă 2010,ă 114ă pagini,ă ună cuvântă înainteă deă profesorulă Teodoră Pracsiu;ă „Epigrameă cuă şiă despreă femei”,ă antologieă deă Rodicaă Hanuă şiă Georgeă Zarafu,ă Edituraă „Grafit”,ă 2010,ă 378ă pagini,ă laă pag.ă 12;ă Antologiaă „35ă deă aniă subă semnulă maestrului”,ă editată deă Academiaă Liber ă „P storel”ă Iaşiă laă Edituraă „Arsă Longa”ă dină Iaşi,ă 2010,ă352ăpagini,ălaăpag.ă278-284;ă„Milenii,ăanotimpuriăşiăiubiri”ă(sauăCeleăşaseătaineăaleă ini ierii),ă roman,ă Edituraă PIMă Iaşi,ă 2011,ă 299ă pagini,ă cuă oă Postfa ă deă Emiliană Marcuă (lansareă Vasluiă şiă Bârlad,ă „Înviereaă p mântean ”,ă romană lansată laă Bibliotecaă Jude ean ă Vasluiă peă 25ă martieă 2013ă şiă „Şauaă cailoră deă şah”,ă iulieă 2013,ă volumă deă epigrameă şiă caricatur ,ăcoautoratăcuăatrtistulăplasticăCornelăCozmei ValăAndreescuă–ănumeăutilizatăînăliteratur ăşiăpublicistic ălaăcare,ădeăcurândăşiăfoarteă rar,ăîşiăadaug ătoponimulăSiret Premiiă literare,ă şiă publicistice:ă „Calulă cuă potcoaveă roz”ă –ă men iune;ă „Corec iiă cuă zâmbete”ă –ă premiulă III;ă premiulă Iă ală Revisteiă Epigramaă (nr.ă 33)ă laă concursulă na ională deă epigram ăpeărimeădate,ă6ădiplomeăînăziaristic ăetc. ă Vală Andreescuă Siretă esteă ziaristă -jurnalist,ă membruă ală UZPă români,ă redactoră laăă ziarulă „Meridianul”ă Vaslui,ă redactoră –ă şefă ală acestuiă ziară dină 2007,ă paginaă saă cultural ,ă literar ăşiăumoristic ăăesteăneîntrerupt ăînăMeridianul,ăpesteă2200ădeăarticole,ăreportaje,ăştiriă şiăarticoleădeăfond.ăRedactoră„Radio-Unison”ăVaslui,ăpesteă280ădeă emisiuniă„Laăoăceaşc ă deă...ăcultur !”,ămiiădeătransmisiiăînădirectăetc;ăredactoră„TVă–Vaslui”,ăpesteă1000ădeăştiri,ă pesteă100ădeăemisiuniăînădirectă („Laăordineaă zilei”ăşiă „Culturaălaăzi),ătransmisiuniăînădirect,ă 236ăemisiuniăînregistrateăetc.ă Referin eă criticeă selectiveă despreă lucr rileă propriiă (înă publica iiă şiă volume,ă cuă indicareaătitlurilorăacestora,ănum rulăşiădata,ăpaginaăşiăăeditura:ă  Prof.ădr.ăEmilianăMarcuăînărevistaă„Orizonturiăliterare”ănr.7ădin2011,ăpag.37-38;ă  MihaiăBatogăBujeni ăînă„Cronica”ănr.ă9ădinăsept.ă2010,ăpag.ă26;ă  Prof.ădr.ăEmilianăMarcuăînă„Convorbiriăliterare”ănr.ă8ă(şiăînăalteănumereădină2013)ădină 2010,ăpag.ă187;ă  Prof.ădr.ăDumitruăV.ăMarinăînă„Meridianul”ădină15ăiulieă2010,ăpag.ă8;ă  Prof.ădr.ăC t linăZăAfr sineiăînă„Ecouriăliterare”ănr.ă7ădină2011,ăpag.ă36;ăetc.ă  TeodorăPracsiuăînăvol.ă„Trimfulălucidit ii”;ă2013;ăăpag.ă338-343,ă  IoanăBabanăînăvol.ăă„Ecoulănumeloăproprii”ăăăpag.ă257;ă  EmilianăMarcuăînăvol.ă„Vitrinaăcuăc r i”,ăpag.ă21 Figureaz ă înă dic ionarulă „Universă culturală şiă literară vasluian”,ă prof.ă Ioană Baban,ă Edituraă PIMăIaşi,ă2007,ă484ăpagini,ălaăpag.ă35;ăIstoriaăJurnalismuluiăromânescă–ăMarianăPetcuăetc. Înăprezentălucreaz ălaăunăromanădinăciclulă„Milenii,ăanotimpuriăşiăiubiriă(continuareă laăceleăanterioare),ăintitulatăprobabilă„Pedeapsaăiubirii”,ăunăvolumădeăumorăşiăoăantologie.

Faceă parteă dină Asocia iaă cultural ă „Poesisă Moldaviae”ă Vaslui,ă membruă înă redac iaă revisteiă„Ecouriăliterare”ăVaslui;ămembruăseniorăalăAcademieiăLibereă„P storel”ăIaşiăşiăală Asocia ieiăLiterareă„P storel”ăIaşi,ămembruăalăCenacluluiădeăumoră„ValentinăSilvestru”

CuvântăpentruăValăAndreescu,ăpoetulătoamnelorăverziădinăP dureaăTagore

Poeziaă luiă Vală Andreescuă seă plaseaz ă peă orbitaă delocă neglijabil ă aă simbolismuluiă târziuă(Bacovian )ăşiăaăpoezieiăhinduse,ăcuăimplica iiă,,plantate’’ăînăP dureaăTagore.ăPoetulă areămultipleăfa ete:ădeălaăeulăautopersiflantădinăepigrameăcuăvaloareăaforistic ălaămedita iiă graveăasupraăcondi ieiăumaneăşiăpân ălaăjocuriăşiădeclara iiăeroticeădeăoăimens ăcandoareăşiă frumuse e.ăă OriginalitateaăliriciiăluiăValăAndreescuăprovineădinăîncercareaăuneiădefini iiăaă 75——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

poezieiăînăorizontulăîn elepciunii,ăpoetulăfiindă,,c rbune-năl untriculăfoc’’ăaprinsăînăP dureaă Tagore,ătoposăexisten ialăfundamentalădinăcareătransparămituriăaleăcrea ieiădintâiăşiălinişteaă milenar ,ă paceaă divin ă deă ,,poetaă kaviy’’ă aă în eleptuluiă deă peă subcontinentulă indiană care,ă iat ,ă g seşteă prină Vală Andreescuă ună discipolă ilustruă ascunsă într-oă ,,colib ă deă litere’’ă şiă locuindăîntr-oă,,lumeăpericulosădeănebun ’’.ă

Prof.dr. Cătălin Z. Afrăsinei

„Feteleărele"ă-ăoătram ădual

Atunci,ăceăareăromanulădistinct,ăindividualizant?ăAreăunăautor,ăValăAndreescu,ăcareă ştieăs ăpun ăpersonajeleăşiăevenimenteleăacoloăundeătrebuie.ăCareăd ătuş ădistinct ăactoriloră prină toateă mijloaceleă disponibile,ă fieă c ă îiă urm reşteă înă nara iune,ă fieă c ă reuşeşteă s ă îiă portretizezeăprintr-oăfin ăart ăaădescrierii,ădar,ămaiăales,ăprinădialogulăfoarteăbineăgradat.ăînă cazulăîntâmpl rilorăprinăcareătreceăRic ,ăaventurileăcuăfemeileăîncepăcuădiscu iiămergândădeă laă formalismă laă profunzime,ă personajeleă seă cunoscă vorbindu-şi,ă deă obiceiă deschis,ă însuşiă Ric ,ădeălaăună momentălaăaltul,ăseămaturizeaz ,ăesteădinăceăînăceămaiăsigurăpeăelă(trecândă astfel,ă înă câ ivaă ani,ă printr-ună procesă deă auto-construc ie),ăprinăartaă vorbirii,ă sauă maiă bineă spusă printr-ună crescendoă înă rafinamentulă vorbirii.ă Înă finalulă c r ii,ă elă re-apareă peă deplină realizată social,ă profesională şiă familial.ă Convergen aă evenimenteloră şiă aă personajeloră îlă expună înă situa iaă deă aă închideă ciclulă romanesc,ă luiă datorându-i-seă descoperireaă tor ionarului,ăîntâlnireaăacestuiaăcuăGiroveanuăşi...ă„înviereaăp mântean ".

Dinăacestăpunctădeăvedere,ăfinalulăc r ii,ăînăcareăseăproduceăreîntâlnireaăcuăofi erulădeă securitate,ă esteă dostoievskian,ă caă înă „Crim ă şiă pedeaps ",ă deă pild ,ă cândă p c tosul,ă criminalul,ă esteă salvată şiă iertat.ă Deă urm rită acestă final,ă întâlnireaă dintreă victim ă şiă c l uă (maiorulădeăsecuritate,ăpersonajăcuăcareăseădeschideăşiăseăînchideăromanul),ăfinalăpercutantă şiă cuă mareă înc rc tur ă simbolic ,ă careă este,ă deă fapt,ă tabloulă înă careă seă concentreaz ă titlulă volumului:ă„înviereaăp mântean ". Încheiăacesteăcâtevaănoteădeălectur ăcuăbucuriaăîntâlnirii,ăînă scris,ăcuăunăautorămaturizat,ă experimentatăşiăexersatăînăpagin ,ăcuăasumat ăiubireădeălimbaăromân ăşiăsubstraturileăsaleăfine,ă celeă careă potă oricândă s ă ofereă cititoruluiă scrieriă careă s ă fieă parcurseă cuă reală interes,ă pân ă la...ă deznod mânt.ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăLiviu Apetroaie, februarie 2013, Iaşi

ÎnăsatulăcuăbunicăsauăŞaseătrepteăaleăini ierii

ăăăăăăăăTotă maiăpu iniăsuntăprozatoriiăcontemporaniădină literatureăromân ăcareăîşiăalegădreptă subiectăvia aădinămediulăruralăşiăchiarăaproapeădelocăceiăcareăseăocup ădeăvia aă ranuluiădină Moldova,ă aşaă cumă oă faceă Vală Andreescuă înă romanulă s uă Milenii,ă anotimpuriă şiă iubiri.ă Punereaă înă valoareă aă vorbiriiă dialectaleă dintr-ună sată dină centrulă Moldoveiă reflect ,ă cuă maxim ăfidelitateăsubtilit iădeălimbajăcareădeăceleămaiămulteăoriăscap ăascult toruluiăgr bită şiă cititoruluiă dedată laă prozaă contorsionat ,ă sofisticat ă pân ă laă exasperare.ă Exprimareaă direct ,ă liber ă şiă f r ă niciă ună felă deă canoaneă dară delocă vulgar ă contureaz ă aproapeă toateă personajeleădinăacestăroman Bună şiă fină cunosc toră ală universuluiă rural,ă elă însuşiă n scută înă acestă mediu,ă Vală Andreescuărealizeaz ăînăromanulăs uăoăadev rat ăfresc ăaăsatuluiăromânescădinăMoldovaădeă centru,ăaă aniloră cincizeci-şaizeci,ă oă adev rat ă radiografieă aă acestoră locuri,ă redândă pân ă laă detaliuădatini,ăobiceiuriădarămaiăalesărostireaăînăgraiulăoamenilorălocului. ăăăăăăăăSt până peă unelteleă deă prozator,ă autorulă reuşeşteă s ă conturezeă psihologiaă omuluiă simpluşiă s ă diminuezeă efectulă acesteiă drameă asupraă copilului,ă asupraă evolu ieiă saleă ulterioareă îndep rtându-1,ă cuă elegan ă deă fenomenă dară şiă deă efect.ă Dină miezulă drameiă Vaă intr ,ăaşaăcumăspuneam,ăînăatmosferaă„primeiăiubiri”,ăaăprimeiălec iiădeăini iere,ăceăîntr-ună

76——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

îlăvaăurm riătoat ăvia a.

Meritulă luiă Vală Andreescuă înă realizareaă acestuiă romană esteă înă primulă rândă bunaă cunoaştereăaăpsihologieiăcopilului,ăprinădescrierileădeăreal ăfine eăaă tr irilorăsentimentale,ă tr iriăspecifice,ăcumăesteăşiăfiresc,ămaiăalesăînăfazaădeăînceput,ăpentruăb ie eiăşiăfeti e.

Bunăcunosc torăalăgesturilorăminore,ăînăprimulărând,ădarăşiăal,ăgesturilorămari,ăaproapeă urieşeştiăînăviziuneaăpesonajuluiăVaăprinărealismulădescrierilorăîntruădevenireaăcaăomăîntrunăuniversăincipient.

CuăacestăromanăValăAndreescu,ăprozatorădeăreal ăvoca ie,ăreuşeşteăs ădeschid ăpentruă cititorăladaăcuăzestreăaă ranuluiămoldovean,ămereuăpreg tităpentruăvia ăşiăs ăoăprezinteăînă toat ăsplendoareaăşiăfrumuse eaăcaăîntr-unăfelădeămuzeu,ămuzeuăceămerit ,ădinăcândăînăcând,ă vizitatăcuăinimaădeschis ă.ăăăăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăEmilian Marcu CUVÂNTăÎNAINTE

ăăăăăăăM ă gr bescă s ă spună c ă Vală Andreescuă esteă –ă aidomaă confrațiloră s iă –ă moralistă deghizat,ăatentălaăpulsațiaăviețiiă iălaămetehneleăcontemporanilor,ăpeăcare-iăfixeaz ă-ăadeseaă necruț toră -ă înă ,,insectarul”ă catreneloră sale.ă Universulă tematică esteă unulă previzibil,ă dară nuanț rileăstilisticeăîlăparticularizeaz ăindiscutabil:ățaraănim nui,ăfemeiaă –ăeternaăpoveste,ă reformaă înă s n tate,ă alcoolul,ă omajul,ă s r cia,ă hoția,ă parlamentulă iă parlamentarii,ă imposturaă literar ,ă plagiatul,ă veleitarii,ă epigrama,ă bârfaă literar ,ă mârl nia,ă ipohondria,ă l comia,ă amorulă tarifat,ă pensionarii,ă prostia,ă oferii,ă m riti ulă dină interes,ă gripaă aviar ,ă corupția,ăipocrizia,ăduplicitateaă .a. ăăăăăăăVală Andreescuă esteă ună nostalgică iă ună sentimental,ă sensibilă laă adiereaă insidioas ă aă timpuluiă careă treceă implacabil.ă Nuă ezit ă s - iă dediceă epigrameă autoironiceă iă epitafuri,ă convinsăfiindăc ănumaiăa aăî iăpoateăsuprimaăcrispareaăgenerat ădeă,,Fugităirreparabile!...” ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăFloreteleămelancoliceăconfirm ăvocațiaăumoristic ăaăluiăValăAndreescu.ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă12ăiunieă2007ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăTeodor Pracsiu

ÎNVIEREAăP MÂNTEAN

ă...esteău orădeăcitit,ăautorulăfolose teăunălimbajăpeăînțelesulătuturor,ăfiindăunăfinăobservatoră aădiverselorămediiădinăviațaădeăziăcuăzi,ăvolumulăesteăunădocumentădeăepoc ,ăevenimenteleă acestuia,ătrecând,ăprecumăunăfirăînro it,ăprinătransform rileădinăaniiăanteriori.

Gh.ăB l ceanu

COPILAŞIă...ăPOZNAŞI ăăăăăăăăăăăăă-demifabul -

Roiauăînăjurădu maniiăs i, Fl mânzi,ăcuăochiiădeăv p i, Vulpoiă irețiă iălupiiăr i.

Scurt,ăvân torulăs-aăoprit Strângânduiăfiulămultăiubit...

Cândva,ădeparteădeăora , iăcumăplângeaăstins,ăsubțirel, iăglonțulănegruăn-aălovit!

Tr iaăunăpuiădeăiepura , Cuăinima...ăunăpuricel Pufos,ăfrumosă i...ăcamăpozna .

L-aăluatăînăbrațe-unăb iețel ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăMorala: Mereuăîiăspuneaămamaălui: iăc treămama-ndurerat Suntăto iăcopiiiăpuriăşiăbuni -Iubitulămamei,ădrag ăpui, Doarăeiăauădreptulăs ăseăjoace, S ănuăpleciănicidecumăhai-hui Elăîlăducea,ăcândădeodat , Copilulăstrig ătare:ă-Tat !

Voi,ăoameniămari,ănuăfi iă C-avemăînăjurădu mani,ădestui! nebuni, Teărogănuătrage-nămamaălui DarăUrechiu ăaăuitat L sa iă„butonulăroşu”-năpace!

C ăeă iăelăcaămineăpui iăîntr-oăziăs-aădep rtat, Ceăne-amăpierdutăumblândăhai S-aăr t cită iăs-aăsperiat. ăăăăăăăăăăăăăăăă Val Andreescu -hui!

77——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

78——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Valeriu Lupu - Despre ărelaţia - spiritualitate, cultură, civilizaţie ............................................80 Aurel Brumă - Arhivarulădeămesaje...................89 Teodor Pracsiu - Vechimeăşiăd inuire.ă...........96 Teodor Pracsiu - S ăvorbimăromâneşte!..........97 Val Andreescu - Fabulaăpeneloră...................99

79——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Despre ărelaţia - spiritualitate, cultură, civilizaţie „Eu sunt om prin Natură,

şi Dumnezeu prin Spirit” Sf Simion-Noul Teolog

ParteaăI-a Introducere.ă De-aă lungulă istorieiă colectivit ileă umaneă şi-auă c utată înă permanen ă identitatea,ă construindu-şiă ună ethosă identitară careă s ă leă defineasc ă caă grupuriădistincte,ădeterminateăînăbun ăm sur ăşiădeăperimetrulăgeoclimaticăînăcareăsauă dezvoltat.ă Deă laă omulă preistoică pân ă laă omulă modern,ă înă m sur ă s ă creezeă bunurileă materialeă şiă spiritualeă deă careă societateaă seă bucur ă ast zi,ă drumulă aă fostă extremă deă lungă şiă sinuos.ă Peă parcursulă acestuiă drumă numeroaseă civiliza iiă fieă auă disp rut,ăfieăauăr masăsubăform ădeăvestigiiă(egiptean ,ăaztec ,ămayaş ,ăetc),ăfieăauă fostăpreluateăşiădezvoltateădeăalteăciviliza iiă(sumerian ,ăgreac ,ătracic ,ăroman ,ăetc).ă Notaăcomun ăpentruăomulătr itorăînădiverseleăetapeăaleăevolu ieiăsaleăistoriceăaă fostăîns ăcapacitateaăsaăcreatoare,ăparticularizându-seăastfelăînălumeaăînăcareătr ieşte,ă f r ă s ă încetezeă s ă fac ă parteăorganic ădinăea.ăCapacitateaăcreatoareă aăomuluiăîiăvaă permiteăacestuiaăs ărealizezeăceeaăceăîndeobşteănumimăast ziăcultur ăşiăciviliza ie.ăLaă bazaă acestoră crea iiă umaneă st ă îns ă spiritualitatea,ă termenă înc ă înă dezbatereă filosofic ,ă sociologic ,ă teologic ă şiă psihologic ,ă pentruă c ă şiă definireaă luiă esteă diferit ,ă aşaă cumă diferită esteă şiă modulă deă abordare.ă Aşaă încâtă plecândă deă laă recunoaştereaăloculuiăşiăroluluiăs uăînăvia aăşiăistoriaăuneiăcolectivit iădate,ăpân ălaă eludareaă saă complet ,ă înă bun ă m sur ă şiă datorit ă conota ieiă saleă religioase,ă spiritualitateaă vaă cunoaşteă oă întreag ă palet ă deă abord ri,ă constituindu-seă într-oă piedic ăînăceeaăceăglobalizareaăşiă„corectitudineaăpolitic ”ăîncearc ăs ăpromovezeăcuă asiduitate.

Iat ă deă ceă aă vorbiă despreă cultur ă şiă civiliza ie,ăcumăseăîntâmpl ăîndeobşteăast zi,ă f r ă aă vorbiă despreă spiritualitateă careă constituieădeăfaptăfundamentulăacestora,ăsauă aă vorbiă despreă spiritualitateă f r ă aă faceă referireă laă rezultatulă eiă direct,ă culturaă şiă civiliza iaă zileloră noastre,ă pareă dină startă oă abordareă incomplet ă şiă incorect ,ă careă prejudiciaz ă înă egal ă m sur ă peă fiecareă dină ele.ăă Spiritualitatea ca definiţie.ă Dintreănumeroaseleădefiniriăaăspiritualit iiă caătermenăneăvomăopriălaătreiădintreăeleăcareă niăs-auăp rutămaiăapropiateădeăadev ratulă în elesăalăno iunii.ă Primaă ară fiă c ;ă spiritualitatea este un ansamblu de idei şi sentimente traduse prin credinţe, trăiri şi concepţii despre lume şi viaţă, care definesc o societate dată prin modul său de viaţă, prin raporturile cu lumea materială şi imaterială, prin credinţa religioasă şi raporturile cu divinitatea (dup ă Dic ionarulă explicativă ală limbiiă române).ă Extensiaă acestoră concep iiă şiă tr iriă laă nivelulă colectivit iloră ă realizeaz ă atmosferaă spiritual ă înă careă omulăăseăănaşte,ăăpeăăcareăăşi-oăînsuşeşteăălaăămodulăăinconştientăăşiăvaăconstituiăfondulă 80——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

peăcareăseăvaăconstruiăpersonalitateaăsaăînc ădeătimpuriu,ăajungândăcaălaămaturitateăs ă seă identificeă spirituală cuă colectivitateaă dină careă faceă parte.ă Esteă pân ă laă urm ă oă modalitateădeăpreluareăpasiv ăaăfonduluiăspiritualăalărespectiveiăcolectivit iădeăc treă genera iileă careă seă succed.ă Conota iaă religioas ă prină urmare,ă faceă parteă dină îns şiă definireaătermenuluiădeăspiritualitateă Aădouaădefinireăapareăcaăoăîncercareădeăsecularizareăaătermenuluiăprinăocolireaă conota ieiă religioaseă aă spiritualitat ii.ă Deă notorietateă înă gândireaă noastr ă filosofic ă esteă abordareaă luiă Constantină R dulescuă Motru*ă care,ă deşiă defineşteă spiritualitateaă totă caă ună ansambluă deă ideiă şiă sentimente,ă leă plaseaz ă înă terenulă interpret riloră simboliceă „prin care societatea unei epoci îşi justifică credinţa într-o ordine perfectă şi eternă pe care este sortită a o realiza în decursul vieţuirii pe pământ”.ă Trebuieă f cut ă dintruă începută precizareaă c ă înă evolu iaă gândiriiă şiă f ptuiriiă omeneştiădeă aiciăşiădeă oriunde,ăspiritualitateaă îşiăareă unălocă bineă stabilităînăierarhiaă temporal ăşiăvaloric .ăTemporal ăpentruăc ăeaăaăprecedatăînăegal ăm sur ăatâtăculturaă câtăşiăciviliza ia,ăşiăvaloric ăprinăfaptulăc ăs-aăconstituităîntr-unămodăexisten ial,ădeăaă fiăşiădeăaă tr i,ăprinăurmareă deă aă vie uiă(deăaă fiin a)ă într-unăcontextădat.ăDeă altfelăînă viziuneaămaterialiştilorăevolu ioniştiă(dinăcareăMotruăfaceăparte),ăspiritualitateaăs-ară fiăn scutădinăcontactulănemijlocităalăomuluiăîncep torăînăaleăgândirii,ăînăinterac iuneaă saăcuămediulăs uădeăvia .ăOmulăşi-arăfiăcreatăastfelăreaz mulăspiritualăcareăînătimpăvaă luaă formaă concretului,ă realizândă universulă mitologieiă antice,ă cândă omulă pream reaă zeit ileă punândă înă seamaă loră fenomeneleănaturale.ă Peă acestă fondă Victoră Kernbach**ă concepeă chiară termenulădeămitosfer ,ăîn elegândă prină aceastaă ambian aă mitic ă înă careă omulă aă tr ită şiă tr ieşteă caă spiritualitate,ă condi ionat ă fiindă deă aşaă zisaă „memorieă metafizic ”.ă Înă bazaă acestuiă conceptă „viaţa spirituală a lui homo sapiens nu poate fi decât mereu datoare fenomenului mitic care condiţionează generic natura sa morală, intelectuală şi afectivă”.ă Seăsugereaz ă faptulăc ă memoriaă metafizic ă ară fiă sursaă peren ăaămitogenezeiăşiădeăceănu,ăchiarăaăspiritualit ii.ă Dincoloădeăelaborareaăunorăastfelădeăteorii,ăinteresanteădeăaltfel,ăăăcareăparădeăoă manier ămaiădegrab ăintelectualist ăşiăra ionalist ădecâtărealist ,ăşiăcareă satisf ceauă viziuneaăproletcultist ăaiăanilorăcincizeciăaiăsecoluluiătrecut,ănuăesteăgreuădeădescifrată intaăautorului. ......................................................................................................................ă *Constantină R dulescuă Motruă –ă 1868-1952;ă filosof,ă psiholog,ă omă politic,ă academician;ă autorulă c r iiă„Catehismulăuneiănoiăspiritualit i”. **Victoră Kernbachă –ă 1923-1995;ă scriitor,ă autoră SF,ă istoriograf,ă filosofă ală religiilor,ă hermeneută ală gândiriiămitice,ăautorulădic ionaruluiădeămitologieăgeneral ,ă1983.ă 81——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Eaăseăvaăreg siăînăcarteaăsaă„Bisericaă-ăşiădisper rileănoastreă-ăînămitologiaă existen eiăumane”ă(ap rut ăsubătitlulă„Bisericaăînăinvolu ie”ăînă1984)ăînăîncercareaă deăaăplasaăcredin aăreligioas ăînăgeneralăşiăbisericaăcreştin ăînăspecial,ăînăconceptulă s uădeămitosfer .

Asemeneaă abord riă nuă suntă singulare,ă eleă corespundă întruă totulă concep ieiă materialistă ateeă despreă lumeă şiăvia ă dezvoltat ă înăideologiaă marxist ,ă careă aveaă s ă generezeă haosulăspiritualăşiăgenocidulăcolectivismuluiăcomunistădinăsecolulăalăXXlea.ă Esteă oă încercareă subtil ă deă aă aruncaă spiritualitateaă într-ună anumeă climată intelectuală şiă chiară într-oă atmosfer ă ideologic ă ceă ară caracterizaă oă anumit ă epoc ă istoric ă subă aspectă filosofic,ă ştiin ific,ă socială şiă politică şiă careă ast ziă nuă ară maiă fiă actual .ă Caăgenez ăspiritualitateaăseăreg seşteăînăteologiaăcreştin ,ăînăceeaăceăcatoliciiă în elegă prină spiritusă sanctis,ă sauă ortodocşiiă prină duhulă sfânt,ă caă esen ă deă natur ă divin ămenit ăs ădes vârşeasc ăfiin aăuman ăprinăcomponentaăsaăspiritual .ăEsteăînă faptă aă treiaă modalitateă deă aă definiă spiritualitateaă careă înă acestă contextă ară fiă „proprietateaăpeăcareăoăareăSfântulăSpiritădeăaăuniămisticăprinăprezen aăsaăfiin aă omuluiă cuă luminaă şiă iubireaă dumnezeiasc ”(Nichiforă Crainic*).ă Desigură aceast ă defini ieărezum ăesen aăcreştinismuluiăconferindu-iăcrea ieiăcaracterulădeiform,ăomulă fiindădeopotriv ămaterieăprinăcorpă(telurică–ăp mânteanăînăformaăluiăceaămaiăbun )ăşiă spirită deă esen ă divin ă (teandric ),ă careă îlă defineşteă caă entitateă şiă personalitateă înă existen aăsaăconcret .ăEsteădeăfaptăexactăceeaăceăfilosofiaăaăstatuatăînc ădinăvechime,ă caădualitateăaăfiin eiăumane,ătem ăredevenit ăactual ăast ziăprinăconceptulădeăfiin ăşiă fiin areă(MartinăHeideger**,ăLucianăBlaga***).ăÎnsuşiămariiăcreatoriăaiăumanit iiăînă domeniulă ştiin eloră vorbescă deă aceast ă dualitateă caă fiindă oă realitateă izvorât ă dină cercetareaănaturiiăşiăaăfenomenologieiăvitale.ă Mareleănostruăînv atăNicolaeăCăPaulescu****ăafirmaăf r ăechivocăc ă„însăşi viaţa este străbătută de o finalitate armonioasă care nu poate fi altceva decât infuzia în lume a unei conştiinţe supreme, de esenţă spirituală”,ă sauă şiă maiă categorică „demonstrarea existenţei unei fiinţe supreme unice şi infinit înţelepte este termenul sublim la care ne conduce Fiziologia (ştiinţa vieţii, n.n.). ________________________

*NichiforăCrainică–ă1889-1972;ăteolog,ăpoet,ăziarist,ăpolitician,ăna ionalistăcreştin,ătradi ionalist,ăautohtonist,ămentorulă „gândirismului”ăromânesc,ărestauratorăalăteologieiăromâneştiăînăduhăortodoxă(D.ăSt niloaie). **MartinăHeidegeră–ă1889-1976;ăfilosofăgerman,ămetafizician,ăestet,ăprecusorulăexisten ialismului,ăautorulăconceptuluiă deăfiin ăşiăfiin are. ***LucianăBlagaă–ă1895-1961;ăfilosof,ăpoet,ădramaturg,ăjurnalist,ădiplomat,ăacademician,ăautorulăMareluiăAnonimăşiăaă celoră4ătrilogii. ****Nicolaeă Că Paulescuă –ă 1869-1931;ă fiziolog,ă cercet toră(descoperitorulă hormonuluiă antidiabetic-insulina),ă filosof,ă sociolog,ă pedagog,ă autorulă Biologieiă filosoficeă şiă Fiziologieiă filosoficeă (No iunileă deă Sufletă şiă Dumnezeuă înă Fiziologie),ăfondatorulăna ionalismuluiăcreştin.

Preoţii şi puterea exemplului M -ntrebăretoricăcumăpotădânşii,ăoare, S -ndemneăpeăbogatăşiăpeăs rac S ănuălucreze-năziădeăs rb toare, Cândăei,ădeăs rb tori,ăchiarăastaăfac!.. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăIoan Toderașcu

Nuăeănimicămaiăimportantădecâtăsalvareaăspiritualit iiă unuiăpopor. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăAugustinăBuzura

82——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Idealismul şi materialismul ca dimensiuni filosofice

Înă contextulă evocată maiă susă concep iaă despreă lumeă şiă via ă r mâneă oă chestiuneădeăesen ăşiăoridecâteăoriăseăabordeaz ăaceast ătem ,ămaiăalesădinăpunctădeă vedereă filosofic,ă gândireaă filosofic ă seă opreşteă laă dou ă concepteă fundamentale;ă concep iaăidealist ăşiăconcep iaămaterialist ,ăf r ăs ăseăiaăînăconsiderareăînc rc turaă psihoafectiv ă şiă creatoareă aă fiin eiă umaneă careă prină spiritualitateă creaz ă ună universădincoloădeăideeăşiămaterieăcunoscutăsubădenumireaădeăspiritualism.ă Pentruăc ăînămodăcertăidealismulănuăpoateăcuprindeăniciămacrouniversul,ăniciă microcosmosulă fiin eiă umaneă şiă cuă atâtă maiă pu ină ală uneiă colectivit iă umane,ă deoareceărealitateaăînăansamblulăei,ăesteăv zut ăînăaceast ăconcep ieăcaăoăproiec ieăaă ideeiăsubăform ădeăobiecteăşiăfenomene.ăEsteăînăfaptăoănegareăaăexisten eiăconcrete.ă Contactulăcuărealitateaădur ăaăexisten eiăconcrete,ătrezeşteălaărealitateăoriceăidealist,ă

iarădoctrinaăr mâneădoarăoăviziuneăpeăseamaăc reiaăs-auăconstruităprecepteăşiăsistemeă filosofice.ă Indiferentă cumă l-amă considera;ă subiectiv,ă obiectivă sauă transcedental,ă idealismul,ă reprezentată deă mariiă gânditoriă aiă umanit iiă începândă cuă Socrateă şiă Platon,ăşiăcontinuândăcuăHegel,ăFichte,ăKant,ăScheeling,ăSchopenhauerăetc,ăaăexersată primatulăideeiăînăraportăcuămateria,ăplecândădeălaăconsiderentulăc ăexisten aănuăarăfiă altcevaădecâtăoăproiec ieăînămentalulăuman.ăÎnăaceast ăviziune,ăăaăfiăsauăaănuăfiăesteăoă chestiuneădeăpercep ieăindividual ,ăcuăalteăcuvinteărealitateaăexist ăînăm suraăînăcareă esteăevocat ăîntr-o,ăşiăprintr-oăpercep ieăsubiectiv .ă Cuătoateăacestea,ăcaăinstrumentădeălucru,ăidealismulăreuşeşteăs ăfundamentezeă elementeleă gândiriiă abstracteă şiă aă ra ionalit iiă laă nivelă deă logic .ă Reuşeşteă deă asemeneaăs ăreduc ăexisten aălumiiăîncojur toareălaănivelădeăideiăparticulareăşiăideiă generale,ăcuăcareăra iuneaăşiălogicaăuman ăopereaz ăeficientăatâtăînădomeniulăculturiiă câtă maiă alesă înă domeniulă ştiin ific.ă Înă acestă contextă no iuneaă deă materieă dispare,ă minteaăuman ăajungândăs ăoperezeălaănivelăimaginativ,ăabstractăşiăchiarăsimbolic.ă Înă evolu iaă saă viziuneaă platonician ,ă atâtă deă vigurosă disecat ă deă idealişti,ă vaă încercaă prină Plotin*ă oă coborâreă par ial ă dină domeniulă abstractuluiă înă domeniulă concretului,ăsubăformaădualismuluiăontologică(spirităşiămaterie)ăcare,ăînăacestăfel,ăseă vaăapropiaădeăspiritualismulăreligios,ăfundamentulădoctrinarăalăcreştinismuluiădeămaiă târziu. _____________________________ *Plotină (Plotinus)ă –ă 205-270;ă filosofă antic,ă fondatorulă neoplatonismului,ă metafizician,ă fundamenteaz ă primatulă sufletuluiă asupraă materieiă prină celeă treiă concepteă aleă sale;ă fiin aă unic ,ă intelectă şiă suflet,ă deă laă careă seă revendic ă monoteismul.

83——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Materialismulălaărândulăs uăconsider ăc ăsinguraărealitateărezid ăînămaterieăşiă energiaă fizic ă peă careă aceastaă oă posed ă înă stareă poten ial ă şiă c ă îns şiă via aă şiă percep iaă uman ă esteă strictă deă ordină material,ă maiă mult,ă esteă operaă hazarduluiă şiă rezultatulă întâmpl riiă oarbe.ă Subă aceast ă umbrel ,ă deă sorginteă aristotelic ,ă careă percepeălumeaăcaăoăexisten ăconcret ,ămaterial ,ăfinit ăcaăform ăşiăfond,ăaveauăs ăseă nasc ădoctrineleădarwiniste,ăhaeckeliene,ămarxiste,ănazisteăsauăcomuniste.ă Acesteădoctrine,ăavândălaăbaz ăluptaăpentruăexisten ă(strugleăforălife),ăselec iaă natural ă şiă maiă târziuă eugeniaă social ,ă peă principiulă lupteiă deă clas ă şiă deă ras ,ă voră învr jbiăumanitateaăducândălaăadev rateăhecatombeăumane.ăAstfelăomulămaterialist,ă ateuă prină defini ie,ă devine,ă sauă maiă bineă zisă redevineă animalulă îns şi,ă tr ieşteă înă prezent,ă esteă lipsită deă responsabilitateă moral ,ă devineă anarhistă înă comportamentă caă urmareă aă hazarduluiă înă existen aă materiei,ă iară haosulă orbă ceă rezult ă dină aceast ă concep ie,ă înă opiniaă luiă Nichiforă Crainică „este cauza primă şi consecinţa finală a doctrinei materialiste” (Puncteă cardinaleă înă haos). Iat ă deă ceă abordareaă existen eiă umaneăprinăprismaăspiritualismuluiădevineăoănecesitate,ăcaăoăpunteădeăleg tur ăîntreă viziuneaă idealist ă şiă viziuneaă materialist ă şi,ă înă acelaşiă timp,ă caă oă modalitateă deă armonizareăaăcelorădou ăconcep iiădespreălumeăşiăvia .ă

Creştinismul ca dimensiune a spiritualităţii.ă Dualitateaămaterieăspirităseăreg seşteăast ziăbineăstructurat ăşiăargumentat ăînă spiritualismulăcreştin.ăAcestaăcuprindeăînăaceiaşiăformul ăatâtămateriaăcâtăşiăspiritul,ă realizândăoădualitateăontologic ăcuăputernicăr sunetăînăvia aăindividual ăşiăcolectiv .ă Înăfelulăacestaăomulăesteăconsideratătrupăalc tuitădinămaterie,ăapar inândăastfelălumiiă materiale,ăşiăspirit,ăînafaraămateriei,ădeăesen ăsupranatural ,ăapar inândăastfelălumiiă divine.ă Aceast ă concep ieă vaă aveaă darulă s ă generezeă ună echilibruă întreă naturaă material ă aă omuluiă şiă esen aă divin ă aă spirituluiă s u.ă Pentruă c ă „eu sunt om prin Natură şi Dumnezeu prin Spirit”ă rezumaă câtă seă poateă deă inspirată înă revela iaă saă Simionă-ănoulăteolog*.ă Dincoloă deă faptulă c ,ă înă felulă acestaă materiaă exist ă caă substan ă şiă form ă înă lumeaăanimat ăşiăinanimat ă(caăoărealitateădeănet g duit),ăşiăspiritulădevineăoărealitateă careă însufle eşteă naturaă vieă (duhă deă via ),ă ambeleă c p tândă astfelă prină om,ă formaă suprem ,ă exprimat ă prină capacitateaă omuluiă deă aă crea,ă imitândă astfelă Creatorulă „tuturor celor văzute şi nevăzute”. ăMaiămultăconcep iaăspiritualist ăofer ăoăperspectiv ătranscedental ,ăc utat ăcuă obstina ieădeăom,ăperspectiv ăcareăseăopuneăcategoricăscepticismului,ăpesimismuluiă şiăanarhismuluiăcareăgenereaz ă„secătura intelectuală şi secătura morală”ă(Nichiforă Crainic).ă„Creştinismul –ăspuneaăGrigoreăTăPopa**ă– împacă deopotrivă nevoia de transcendent al omului cu integrarea lui în societate” oripilată fiindă deă uriaşaă nenorocireă provocat ă deă celă deă ală II-leaă r zboiă mondială „soluţia? –ă îndemnaă el – înapoi la morala creştină”. _______________________________ *SfăSimion-noulăteologă–ă949-1022;ăunulădinăceiătreiă„cuvânt toriădeăDumnezeu”ăal turiădeăSfăev.ăIoanăşiăSfă Grigorieăteologul,ăautorulăscrieriloră„Cuvinteădeăfolos”ăşiă„Scrieriăşiăcateheze” **Grigoreă Tă Popaă –ă 1892-1948;ă anatomist,ă descoperitorulă sistemuluiă portă hipotalamohipofizar,ă profesor,ă eseist,ăjurnalist,ăomădeăînalt ăcultur ,ăsacrificatădeăcomunişti.ă 84——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Pentruăc ăînăspiritualitateaăcreştin ăcredin aănuăesteăşiănuăpoateăfiădecâtămoral ă înăesen aăeiăşiăastfel,ănuădevineăaltcevaădecâtăînsuşiăbineleădivinăexprimatăprinăom.ă Pentruă creştină aceast ă asociereă nuă esteă oă chestiuneă filosofic ,ă ciă esteă ună modă deă aă tr i,ă pentruă c ă elementeleă spiritualit iiă seă reg sescă înă concretulă vie iiă saleă şiă nuă înă abstractulălogicăalăra iuniiăcareădeăregul ăniciănuăseăpuneăînămişcareăneavândăsuportulă spiritual.ă „Eu am avut o credinţă. Eu am iubit-o. Dacă aş spune altfel, dacă aş tăgădui-o, dumneavoastră toţi ar trebui să mă scuipaţi în obraz, indiferent dacă această credinţă a mea apare, astăzi, bună sau rea, întemeiată sau greşită, ea a fost pentru mine o credinţă adevărată, i-am dăruit sufletul meu, i-am închinat fruntea mea. Cu atât mai mult sufăr azi când o văd însângerată de moarte”ă eraă ultimulă cuvântă rostită deă Raduă Gyră înă fa aă completuluiă deă judecat ă înă procesulă jurnaliştilor,ă1945.ă Faptulă c ă spiritualitateaă creştin ă seă raporteaz ă atâtă laă oameniă câtă şiă laă colectivit ileă umaneă structurateă înă unit iă naturale,ă faceă caă eaă s ă seă reg seasc ă înă modulădeăac iuneăaăacestorăcolectivit iă(etniceăînăprincipiu),ăatâtăprinăinstitu illeăpeă careăşiăleăcreeaz ăşi,ăchiarămaiămult,ăînăfapteleăistoriceăpeăcareăleăîmplinesc.

Tradiţia ca expresie a spiritualităţii.

Pentruă poporulă nostruă unulă dină fundamenteleă deă nezdruncinată aleă tr iriiă spirituală creştineă îlă reprezint ă tradi ia,ă înă totă ceeaă ceă înseamn ă ea,ă deă laă aă şti,ă laă aă c uta,ăprinăaămunci,ăaăconstrui,ăaăgândiăşiăaăcrea.ăTradi iaărezum ăînăopiniaăexege iloră ceeaă ceă îndeobşteă numimă românism,ă caă not ă spiritual ă distinct ă ceă diferen iaz ă tr itoriiă acestoră meleaguriă (Sensulă tradi ieiă –ă Nichiforă Crainic).ă Aşaă încâtă pentruă locuitoriiă spa iuluiă românesc,ă de-aă lungulă istorieiă sale,ă esteă greuă deă f cută diferen aă întreăspiritualitateaăcreştinăortodox ăşiăromânism,ăaspecteăsubăcareăseăadun ătotăceeaă ceă esteă caracteristică şiă specifică poporuluiă nostruă caă datini,ă obiceiuri,ă folclor,ă concep ieădespreălumeăşiăvia ,ămodădeăvia ,ătr ireăînăspirităevlaviosăetc.ă Unaădinăexplica iiăesteăfaptulădeănet g duităc ăromâniiăs-auăn scutăcreştini,ăeiă nuăauăfostăcreştina iăprecumăs-aă întâmplatăcuătoateăpopoareleăcare-lăînconjoar .ăDeă aiciă şiă faptulă c ă totă ceă înseamn ă tradi ieă (tradereă –ă aă treceă deă laă unulă laă altul,ă aă transmiteădinăgenera ieăînăgenera ie)ăesteăimpregnat ădeăizulăcreştin. „Căci odată cu credinţa cea nouă se naşte şi limba cea nouă şi poporul. Toate trei se ridică spre cer ca o cruce de neînfrânt” spuneaă cuă îndrept ireă şiă convingereă mareleă nostruă istoricăSimionăMehedin i*.ă Încercândăoătranspunereăînăspiritualitateaănoastr ăaăcuvintelorămareluiăînv ată amăputeaăspuneăc ;ă„laăînceputăaăfostăoăcredin ,ăapoiăoălimb ăşiăapoiăunăpoporăcareă s -şiăm rturiseasc ăcredin aăprinălimbaăsa,ăconstituindăoătrinitateădeăneînfrânt,ăcuăcareă aăstr punsăveacurile”ăDeăaltfelăînsuşiăfizionomiaăculturiiăromâneştiăesteădeterminat ă deă aceast ă spiritualitateă laă careă seă adaug ă vigoareaă p mântuluiă şiă locuitoriloră s i,ă spa iulă geoclimatică şiă vitalitateaă popoareloră careă auă migrată prină acestă spa iu,ă parteă dintreăeleăasimilându-seăautohtonilor. Înă modă deosebită tradi ionalismulă îşiă g seşteă fundamentulă înă personalitateaă na ional ăcreat ăprinăconfruntareăistoric ăşiăînăegal ăm sur ăprinăspiritualitate,ăaăc reiă corespondentăseă reg seşteăînăindividualitateaă etnic ,ăînăna iuneădeciăşi,ăînăsensămaiă larg,ă înă popor.ă Oriă aceast ă individualitateă oă întâlnimă celă maiă bineă reprezentat ă înă culturaă popular ă caă oăemana ieă aă spiritualit iiăceă caracterizeaz ă poporul.ă „Bogăţia unui neam se aprinde în arta lui populară. Se fixează aici în această artă, 85——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

eternităţi de suflet din Sufletul Neamului.

Zăcămintele neliniştilor interioare sau, dimpotrivă, zăcămintele seninătăţilor lăuntrice ale poporului irump la suprafaţă numai prin arta lui”ă(Balad ăşiăeroismă–ăRaduăGyr**)ă Dou ă elementeă concur ă înă fundamentareaătradi ionalismului;ă 1. tradiţia biologică;ă careă seă reg seşteă înă comuniuneaă etnic ă şiă realizeaz ă aceaă apartenen ă deă neam,ă cuă sensibilitatea,ă percep iaă şiă capacitateaă creatoareăspecific ăşiă 2. tradiţia graiului;ă careă defineşteă oă etnieă şiă constituieă origineaă oric reiă culturi.ăEtnicul în artă este o fatalitateă–ă spuneaă Luciană Blaga,ă tocmaiă prină specificulă peă care-lă poart ă şiă individualitateaă peă careă oă creeaz .ă Prină urmareă tradi iaă biologic ,ă graiulă şiă spiritualitateaă creştin ă seă constituieă înă aceaă tr ireă perpetu ă careă pân ă laă urm ă înseamn ă d inuireaă poporuluiă română peă acesteă meleaguri.ă Seă cunoaşteă şiă esteă dovedită ast ziă c ă înă tradi iaă noastr ă s-ară g siă urmeă aleă spiritualit iiă tracogetodaciceă aă c reiă amprent ă zalmoxian ,ăcaă şiăreligieă monoteist ,ăn-ară fiăfostăgreuădeăfuzionatăcuăreligiaăcreştin ă (Vasileă Pârvan***).ă Deă aiciă şiă faptulă c ,ă istoriceşteă vorbind,ă esteă greuă deă aă faceă distinc iaă întreă ortodoxismă şiă românism.ă Aderen aăesteăatâtădeăorganicălegat ăîncâtă încerc rileă deă catolicizare,ă protestantinizareă sauă alteă asemeneaă s-auă dovedită zadarnice.ă Emblematică înă acestă sensă aă devenită martiriulă domnitoruluiă ConstantinăBrâncoveanuăşiăaăcopiilorăs i. ___________________

*Simionă Mehedin iă –ă 1868-1962;ă geograf,ă istoric,ă filosof,ăgeopoliticianăna ionalist,ăacademician.ă **Raduă Gyră –ă 1905-1975;ă poetă deă for ,ă dramaturg,ă eseist,ă gazetar,ă patriotă na ionalist,ă condamnată înă celeă treiădictaturi,ăultimaălaămoarteăpentruăpoeziaă„Ridic teăGheorghe,ăridic -teăIoane”. ***Vasileă Pîrvană –ă 1882-1927;ă arheolog,ă istoric,ă epigrafist,ă eseist,ă academiciană laă 31ă deă ani,ă autorulă monumentaleiălucr riă„Getica”

Deă asemeneaă istoriaă poporuluiă nostru,ăculturaănoastr ătradi ional ,ăarat ă c ă ortodoxiaă nuă s-aă suprapusă românismuluiă ciă coincideă cuă esen aă acestuia,ă „ca o revărsare în timp şi spaţiu a principiului de viaţă”ăă(NichiforăCrainic)

Biserica şi spiritualitatea românească.ă

Tr ireaă înă spiritualitateaă creştină ortodox ă aă fostă dină totdeaunaă pentruă poporulănostruăunămodădeăvia ,ădovad ă c ă vecheaă noastr ă cultur ă esteă exclusivă religioas ,ă monumenteleă arhitectoniceă durateă înă timpă suntă bisericileă şiă m n stirile,ă iară apartenen aă laă spa iulă bizantinăortodoxăaăfostăîn elesăînăspiritulă iubiriiă aproapelui,ă dovad ă imenseleă daniiă aleă boieriloră avu iă şiă voievoziloră c treăpatriarhiileăorientului.ă Bisericaă laă rândulă eiă s-aă identificată cuă poporulă înă necazurileă şiă aspira iileăluiăşiănuăaăîncetatăniciăoăclip ă s ă seă reg seasc ă înă poporă conformă principiuluiăbiblică„m-am făcut tuturor, toate, ca pe toţi să-i dobândesc”.ă Sacralitateaă peă careă oă propov duieşteă bisericaă şiă deă careă seă foloseşteă înă tehnicaă liturgic ,ă aă p trunsă adâncă înă conştiin aă poporului,ă înă psihologiaă lui,ă înăvia aăluiăşiăînădestinulăs uăistoric.ă Celeă dou ă mariă curenteă culturale;ă sem n torismulă şiă gândirismulă dină primaă jum tateă ală secoluluiă ală XX-leaă auă vizată cuă predilec ieă tradi ionalismulă ortodox.ăDac ăsem n torismul,ăavândulă protagonistă peă Nicolaeă Iorga*ă cuă revistaă Sem n torulă şiă P mântulă str moşesc,ă aă cântată îndeosebiă gliaă str moşeasc ,ă spa iulă geografic,ă frumuse eaă plaiuluiă mioritic,ă gândirismulăaămarjatăputernicăpeăomăcaă entitateă creştin ă tradi ional ,ă creatoareă deă valoriă înă duhă creştin,ă avându-lă caă mentorăpeăNichiforăCrainicăcuărevistaăsaă

86——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Gândirea.ăAmbeleăauăpromovatăautohtonismulătradi ionalist.ă Deăaceeaăînătradi iaăşiăculturaănoastr ătotăceeaăceăatingeăsacralitateaănuăpoateăfiădecâtă actuală pentruă fiecareă genera ie,ă f r ă aă fiă niciă nou,ă decâtă înă m suraă înă careă nuă aă fostă descoperit ,ăniciăvechi,ădecâtăînăm suraăînăcareănuăs-arăreg siăînăfelulănostruădeăaăfi,ăceeaăceă nuă esteă cazul.ă Simbiozaă întreă spiritualitateaă creştin ă şiă elementeleă p gâneă şiă profaneă dină spa iulăcarpato-danubiano-ponticăaveaăs ădeaănaştereăuneiăadmirabileăculturiăpopulareădeăoă bog ieăşiăfrumuse eăcareăoăfaceăcomparabil ăcuăceaăaămarilorăculturiăeuropeneăşiănuănumai.ă Obsesiaă culturiloră miciă oă vaă resim iă deopotriv ă Emilă Cioran**ă şiă Constantină Noica***ă exactă înă perioadaă cândă eiă înşişiă seă înscriauă înă realiz rileă epociiă deă aură aă culturiiă noastre,ă adic ăprimaăjum tateăaăsecoluluiăalăXX-lea. _____________________________ *Nicolaeă Iorgaă –ă 1871-1940;ă istoric,ă memorialist,ă dramaturg,ă poet,ă politician,ă lideră na ionalistă fondatorulă partiduluiăNa ionalăDemocrat. **Emilă Ciorană –ă 1911-1995;ă filosofă şiă eseistă deă limb ă român ă şiă francez ;ă Peă culmileă disper riiă şiă Schimbareaăşlaăfa ăaăRomânieiăsuntăedificatoareăpentruăpesimismulăs u. ***ConstantinăNoicaă–ă1909-1987;ăfilosof,ăeseist,poet,ăepistemolog,ăfilosofăalăculturii.

Ceeaă ce-iă lipseaă culturiiă româneă înă opiniaă acestoră corifeiă aiă culturiiă noastreă eraă „saltulăistoric”ălaăcareătocmaiăparticipauăcuăasupraădeăm sur ăf r ăs -şiădeaăseama.ă Deşiăminor ăcantitativă(CăNoica)ăculturaănoastr ăsubăraportăcalitativăesteălaănivelulă mariloră culturi,ă iară lipsaă saltuluiă istorică oă faceă s ă persisteă înă eternitateă ceeaă ceă nu-iă pu ină lucru.ă Credemă maiă degrab ă c ă ceeaă ceă i-aă asigurată caracterulă eternă esteă tocmaiă rela iaă strâns ăcuăspiritualitateaăcreştinăortodox .ă Ală consideraă peă Neagoeă Basarabă ună exponentă ală eternuluiă anistorică (Că Noica,ă Culturaăromân ăîntreăistoricăşiăetern)ăpoateăsubliniaăîntr-unăfelătradi iaăcreştinăortodox ,ădară astaănuăînseamn ăc -iăputemăconsideraăepocaăcaămomentăanistorică(înafaraăistorieiănăn).ăÎnă fondă înv turileă saleă c treă fiulă s uă Teodosieă (întâiaă mareă carteă româneasc ă scris ă înă slavon ă laă 1520ă şiă tradus ă înă româneşteă laă 1643ă într-oă limb ă deosebită deă frumoas ă şiă autentic ),ă nuă facă altcevaă decâtă s ă surprind ă psihologiaă româneasc ă laă aceaă vreme.ă Înă aceast ăscriereănuăexist ăaspectăalăvie iiăsocialeăcareăs ănuăfieăabordatădinăpunctulădeăvedereă ală moralit iiă creştine.ă Bunaă cuviin ă şiă moralitateaă des vârşit ,ă chiară dac ă orienteaz ă gândulă spreă celeă veşnice,ă c treă eternitate,ă cugetulă r mâneă totuşiă ancorată înă celeă lumeşti,ă trebuincioaseăvie iiăşiăafirm riiăistorice.ă Înăacelaşiătimpăepocaărespectiv ăesteătocmaiăperioadaăconsolid riiăstatalit iiăînăceleă treiă viitoareă principateă şiă aă afirm riiă loră caă entit iă na ionale,ă geopolitice,ă istoriceă şiă culturale.ă Seă construiescă biserici,ă m n stiri,ă seă r spândeşteă monahismul,ă iară monahiiă înv a iăvorăformaăînăcadrulăm n stirilorăadev rateăcentreăculturaleăundeăseăfacătraduceriăşiă seă tip rescă c r i.ă Esteă hazardată aă caracterizaă aceast ă epoc ă caă fiindă anistoric ă pentruă poporulă nostru,ă cândă tocmaiă seă afirmaă înă istorie.ă Întâiă pentruă aşiă p straă fiin aă na ional ă amenin at ă dină celeă patruă puncteă cardinaleă (laă sudă imperiulă otoman,ă laă estă t tarii,ă ruşiiă şiă cazacii,ă laă nordă polonii,ă laă vestă ungurii,ă amenin areaă transformându-seă apoiă înă acelaşiă imperiuăotomanălaăsud,ăimperiiulă aristălaănordăşiăestăşiăimperiulăaustriacăşiăapoiăaustroungară laăvest),ăapoiăînăap rareaăcreştin t ii,ăpentruăc ămariiănoştriăvoievoziăaveauăînăminteăşiăînă inim ăideeaăortodox ăcareăaveaăs ăseăconstituieăînăm suraăfaptelorălorăconsemnateăînăistoriaă Europeiăcreştineăşiăm rturiileăepocii.ă OareănuăaăfostăMirceaăcelăB trânăunăctitorăcreştinăortodoxăînl untruăşiăunăcruciatăală creştin t iiăînafar ?ăNuăesteăŞtefanăcelăMareăunăctitorădeăaşez minteăcreştinăortodoxeădeă anvergur ă şiăună atletă ală creştin t ii?ă Nuă areă VasileăLupuăaliuraă deă bazileuăerijându-seă înă ap r torulă creştiniloră deă pretutindeniă atunciă cândă adun ă toat ă elitaă creştin t iiă prină convocareaăpeăcareăaărealizat-oălaăIaşi?ăÎnăaceiaşiăordineăaăfaptelor,ănuăesteăMihaiăViteazulă unăcavalerăcreştinăînăac iunileăc ruiaădomin ăideiaăăcreştin ăă„căci eu n-am avut de la turci 87——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare nici o greutate sau nedreptate, dar ceea ce am făcut toate le-am făcut pentru credinţa creştinească, văzând eu ce se întâmplă în fiecare zi cu bieţii creştini. M-am apucat să ridic această mare greutate cu această ţară săracă a noastră ca să fac un scut întregii lumi creştine”.

Caăs ănuămaiăvorbimădeăepocaăşiămartiriulăluiăConstantinăBrâncoveanuăşiăfamilieiăsaleăînănumeleă credin eiăstr moşeşti.ă Poateăc ăaceast ăvremuire a vremiiă(CăNoica)ăînătrecereaăistoric ăînv luit ăînăauraăcreştină ortodox ă prină iertare,ă n dejdeă şiă dragosteă creştin ă s ă fiă fostă tocmaiă explica iaă d inuiriiă noastre,ă pentruăc ănuăseăpoateăspuneăc ăharulădivinănuăs-aăpogorâtădeasupraănoastr .ă„Ce este omul de ai făcut pentru el atîta mărire?ă seă întrebaă Neagoeă Basarabă înă smereniaă sa,ă interoga ieă careă seă vaă transformaăînăexclama ieă360ădeăaniămaiătârziuăînăultimeleăversuriăaleăluiăEminescu;ă„atâta foc şiatâta aur/şi-atâtea lucruri sfinte/peste întunericul vieţii/ ai aruncat Părinte!”ă Aşă încheiaă acestă peripluă prină ariaă larg ă aă spiritualit iiă româneştiă citându-lă peă Nichiforă Crainic,ăcareănuăs-aăînşelatădelocăatunciăcândăaăafirmatăc ă„creştinismul ortodox e tradiţia eternă a Spiritului care în ordinea omenească se suprapune spiritului autohton”ă Pentruăc ăşiăatunciăcândăspecificulăna ionalăeraăobsesiaăgânditorilorăşiăcreatorilorăepociiădeă aură ală culturiiă noastre,ă ortodoxismulă nuă aă putută fiă ocolit,ă tocmaiă datorit ă intric riiă saleă şiă suprapuneriiăcuăethosulăna ional.ăNiciăgenera iaăvârstnic ăaăaceleiăepoci,ăreprezentat ăde;ăNicolaeă Iorga,ă Constantină R dulescuă Motruă şiă Simionă Mehedin i,ă niciă genera iaă mijlocieă aă luiă Nichiforă Crainic,ă Naeă Ionescu*ă şiă Luciană Blagaă şi,ă cuă atâtă maiă pu in,ă genera iaă maiă tân r ă aă luiă Mirceaă Eliade**,ă Mirceaă Vulc nescu***ă şiă Constantină Noica,ă nuă auă putută faceă abstrac ieă deă aceast ă particularitateă esen ial ă aă spiritualit iiă noastreă peă careă Mirceaă Eliadeă aă dezvoltat-oă cuă asupraă deă m sur ăânăscrierileăsale.

Sumarizândăloculăreligieiăînăspiritualitateaănoastr ,ăpân ălaăurm ăoăconcep ieădespreălumeăşiă via ă „aă tuturoră celoră v zuteă şiă nev zute”,ă putemă spuneă c ă eaă aă ocupată loculă centrală de-aă lungulă istorieiănoastre.ăDeăaltfelăşiă pentruăEuropaăfilosofiaăcreştin ăs-aăconstituităînă culturaădeăîncepută aă tuturoră popoareloră ceă oă compun.ă Aă reuşită chiară s ă capacitezeă şiă popoareleă migratoareă careă prină convertireaălaăcreştinismăauăprimităînăschimbăunăsistemădeăgândireăşiăatitudineăuman ,ăcoerentăşiă generosăreprezentatăprinăînv turileăşiăsacrificiulăluiăIisusăHristosă(MirceaăMali a****).

________________

*NaeăIonescuă–ă1890-1940;ăfilosof,ălogician,ăprofesor,ăjurnalist,ăunăSocrateăalăRomânieiă(GăCîlinescu) **MirceaăEliadeă–ă1907-1986;ăfilosof,ăistoricăalăreligiilor,ăprofesor,ăscriitorădeăfic iune. ***Mirceaă Vulc nescuă –ă 1904-1952;ă economist,ă filolog,ă filosof,ă publicist,ă sociolog,ă teolog,ă ministru,ă profesorădeăetic ,ăvictim ăalăteroriiăcomunisteălaăAiud. ****MirceaăMali aă–ăn.1927;ămatematician,ăeseist,ăpoliticianăşiădiplomatăcomunist,ăautorulăc r iiă„10.000ădeă culturi,ăoăsingur ăciviliza ie”.

ăă

Pentruă c ,ă deşiă înă principiuă religiaă seă ocup ă deă ordineaă transcedental ,ă prină moralitateaă înv turiloră saleă creeaz ă acelă spa iuă spirituală înă careă atitudineaă şiă comportamentulă umană devineă compatibilăcuăoăvia ăsocial ănormal ,ăf r ăexcese,ăf r ăpatimi,ăf r ăp cate,ăancorat ădeopotriv ăînă concretă şiă înă transcendent.ă Prină practicaă ritualic ă şiă propov duireaă sacralit iiă religiaă p streaz ă leg turaă cuă fiin aă suprem ,ă suprapunândă supranaturalulă şiă sacrul,ă naturaluluiă şiă profanului,ă armonizându-leăastfel.ăÎnăfelulăacestaăspiritualitateaăs-aăintegratăînăcultur ,ădeschizândălargăpor ileă civiliza iei.ă „Creştinismul este civilizaţia însăşi”ă ă spuneaă fondatorulă na ionalismuluiă creştină NicolaeăCăPaulescu.ă Cuă toateă acesteaă exceseleă nuă auă lipsită înă evolu iaă spiritualit iiă creştine,ă nuă rareoriă transformându-seă înă schisme,ă cruciade,ă r zboaie,ă institu iaă inchizi iei,ă careă auă întinat,ă istorică vorbind,ă noble eaă mesajuluiă divin,ă dară nuă dină vinaă înv turiloră creştineă ciă întotdeaunaă dină vinaă patimilorăomeneşti.ă Dină nefericireă eleă maiă continu ă şiă ast ziă prină manifest rileă fundamentalismuluiă deă oriceă natur ,ăc ruiaăspiritualitateaăcreştin ăesteăchemat ăs -iăfac ăfa ăşiăs -iăr spund ădup ăexemplulăluiă Hristos.ă Cuătoateăacesteaăspiritualitateaăr mâneăsinguraăsperan ăînăemancipareaăomului,ădincoloădeă realiz rileăacestuiaăcareăseăreg sescăînăcultur ăşiăciviliza ie.

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăValeriu Lupu – doctor în ştiinţe medicale

88——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Arhivarulădeămesaje Între nenumăratele definiții ale unui om, individ, persoană, poate cea mai incitantă este cea a Mesagerului, omul ca purtător de mesaj, de un anume mesaj ( o altă amprentă decât cea papilară, oculară sau energetică). Io, feciorul lui Constantin, port mesajul lui Constantin i cel al lui Iorgu, tatăl lui Constantin, i tot a a, în coborâre țuculesciană.

Iar io, frumos sună Io, sunt prin mine însumi un mesaj ce- i va vărsa literele, vibrația către urma /urma i. Dar când ai alături un cărturar mereu aplecat peste nume nerostite de alți oameni i nu oarecari, oameni speciali, hăruiți în dimensiunea creativă, închizi cercul cu o altă definiție, relativă i ea, arhivarădeămesaje. Dar un critic literar, un eseist, alăturat de mine filosofilor în rostul lor platonician, î i asumă mucenicia de a decide valoarea esențelor, cele care se cuvin păstrate i puse pe polița orizontului numit viitor.

Or profesorul universitar dr. Nicolae Crețu nu- i limitează incursiunile cunoa terii, a doua tinerețe fiind amplu mobilată de varii i nea teptate prezențe în spațiul public, dincolo de stricta delimitare pe care unii ar încerca să i-o impună.

Domnule profesor, să decriptăm ansa de a aparține încă din perioada centurii auraea, actualei Academii Bârlădene, o instituție de personalitate prin personalitățile componente. Există un secret, un cod aparte.

Sigur,ă exist ă ună secretă dară unulă deă extensieă geografic .ă Moldovaă aă avută prină micileă ora e,ă printreă careă iă Bârladul,ă nucleeă intelectualeă active,ă oameniă careă s-auă devotată colii,ă auă editată publicații,ă auă avută inițiativeă culturaleă importante,ă deă felulă celeiă dină careă s-aă n scută Academiaă Bârl dean ă înă contextulă înă care,ă înă perioadaă Primuluiă R zboiă Mondială laă Bârladă eraă oă concentrareădeănumeămariăad ugateăcelorăexistenteăpeăplanălocal.ăSpreăexempluănuănumaiă GeorgeăTutoveanuăciă iăVasileăVoiculescuăcaăfondatorăalăAcademiei.ă Îmiăplacăora eleămici,ăambițioase,ăăora eleămici,ăorgolioaseăcareăvorăs ănuătr iasc ăînă umbraă ora eloră mari.ă Chiară dac ă suntă foarteă aproapeă deă acelea,ă ă nuă seă simtă sufocateă deă importanțaă loră politic ,ă eventuală chiară iă cultural ,ă i- iă permită s ă aib ă autonomieă aă inițiativelor,ăaăideilorămari.ă iăeăfrumos.ă iăeuăcredăc ăacestătipădeăorgoliuăalăcomunit țiloră esteă foarteă actuală maiă alesă dac ă amă tiă s ă folosimă contextulă Uniuniiă Europeneă careă îndeamn ălaăa aăceva.ăNuădescentralizareăpolitic ădarădescentralizareăînăsensulăie iriiădeă subătutelaă unorăcentreă cumăBucure tiulă iăcareăauătendințaăs ătrag ă cenu aădoară peăturtaă lor.ăDeăsubăaceast ătutel ătrebuieăie it.ă Îmi spunea cândva, undeva o fetiță apartenenetă unei comunități rurale cu multe nevoințe că, prin carte, încearcă să fugă din ternul familiei înfeudate, să zboare spre alt orizont.

Da.ăSalvareaădinărutinaătiparelorămediocreă iăsubmediocreăînăcareăzacăgrupuriăîntregi.ă Exist ă iă ilustr riă aleă unoră evoluțiiă înă sensulă unuiă destină careă seă ridic ă deasupraăăă comunit țiiă originaleă f r ă s ă fug ă definitivă deă ea.ă Exist ă iă posibilitateaă s ă teă întorciă laă matc ă iă câțivaă dintreă ace tiă oameniă careă s-auă ridicată deasupraă tipareloră s-auă întorsă cuă gândulăprecisădeăaăridicaămajoritateaăindivizilorădinăcomunitateădeasupraămediocrit ții.ă 89——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Dacă nu ai construcția în tine, dacă nu-ți asumi o arhitectură care să acceadă spre altitudine, oriunde ai fugi, de tine n-ai să fugi niciodată.ă Or acuma sunt o serie de nonvalori care par din afară o construcție monumentală dar o construcție din bețe de chibrit.

Cartea arsă în paginile de esență.

Sigur,ă imposturaă careă seă practic ă foarteă bine.ă Avemă oameniă deă afaceriă -ă miliardariă deă carton,ă i-ntr-oă zi,ă dou ă seă poateă pr bu iă imperiulă unuiă astfelă deă nabab,ă nababă careă s-aă îmbog țită peă contracteă cuă statulă iă intr ă laă pu c rieă dac ă seă poateă dovediă c ă s-aă lucrată incorectă iădac ăjustițiaăî iăfaceădatoria.ăCândăamăvorbitădespreăceiăcareăseăîntorcălaămatc ă gândulămeuăaăfost,ădeăpild ,ălaăF lticeni,ălaăRoman,ălaăora eăchiarămaiămiciădecâtăBârladulă meuă iădinăcareăs-auăridicatăatâteaăindividualit ți.ăUnăgestăcaăacelaăalăluiăIonăIrimescuădeăaă seăîntoarceăcuăaproapeătoat ăoperaăsaălaăF lticeni,ăînăacestătârgămoldovenescăundeăaiăzice,ă parafrazându-lă peă Sadoveanu,ă c ă nuă seă întâmpl ă nimică iă undeă s-auă întâmplată atâteaă aspirațiiă deă genulă acesta:ă ucenicie,ă munc ă grea,ă familiiă ner sf țateă deă maiă tiuă euă ceă posibilit ți,ădarăundeăexist ădorințaădeăaăatingeăcerulăaăunorăcopii,ăaăunorăadolescențiăcareăsauă afirmată națională iă internațională deă multeă oriă (cumă Brâncu iă plecată dină Hobițaă lui)...ă Exist ă astfelă deă modele.ă Ară trebuiă s ă oferimă maiă desă astfelă deă exemple,ă inclusivă prină televiziuni,ă tineriloră no triă deă azi.ă Maiă puțineă feteă deă laă paginaă cinciă peă ecranulă televizorului,ămaiăpuținiăviolatoriă iămaiămulteămodele.ăLe-arăfaceăbine.ă Să vorbim despre bronz, despre perenitate, despre infinit. Fiindcă repetăm, într-un fel, experiențele interbelice. Cu foarte multă carte care apare mulți sunt chiar speriați. Prea mulți poeți, prea mulți scriitori!

Teă contrazic,ă Aurelă Brum .ă Teă contrazic.ă Poateă peă vremeaă luiă Alecsandriă seă n teauă poeți,ă (nuă suntă chiară a aă deă sigură c ă eraă a a),ă dară acumă esteă pesteă poateă deă adev rată c ă românulăseăna teăanalistăpolitic.ăă Vi se aduc tone de carte din care, selectiv, extrageți titlurile care vor binemerita în viitor, în speranța că atunci se va citi ceva mai mult. Credeți în această ansă? Dincolo de prezentul sub sigiliul unui analfabetism expansiv, dincolo de neputințele, neputirințele factorilor de decizie la nivel în învățământ, de educație, de cultură?

Nuă eă oă întrebareă bun ,ă gută question,ă cumă spună anglofonii,ă ciă eă oă întrebareă esențial .ă Fiindc ă esteă raportulă acestaă dintreă carteă iă zonaă culturiiă înă general,ă inclusivă risculă pseudoculturii,ă dară iă raporturileă dintreă sferaă culturiiă iă întreagaă noastr ă viaț ,ă toat ă realitateaă contemporan ă cuă atâteaă dimensiuniă aleă ei.ă Întrebareă foarteă bun ă pentruă c ,ă laă ie ireaădinăcu caăcomunist ,ăădeăpild ,ăînămaterieădeăeditareă(literatur ă i,ăînăgeneral,ăcarte)ăs -aătrecutădeălaăm surileăluate,ă(m suriăcareăexprimauăteamaăregimuluiăcomunistădeăcultur ,ă deăcarte,ăm surileăluateăpentruăaălimitaăproducțiaădeăcarte,ăexistaănebulos,ăa a,ăsentimentulă regimuluiăcomunistăînăfrunteăcu,ăm ărog,ăgeniulăcarpato-danubiano-pontic,ăăc ăaiciăsuntăenă posibilit țiădeăsubversiune,ădeăsubminareăaăminciunii,ăaăideologieiăcomunisteă-ădespreăastaă vorbim;ă iăatunciăseăluauăm surileăacelea,ădeăpild ădebutulăseăf ceaăîntr-unăvolumăînăcareă erauă cinsprezece-dou zeciă deă autoriă înghesuițiă într-ună deplină anormal)ă laă ceă seă întâmpl ă acumă iă nuă eă normal.ă Nuă eă normală c ă seă public ă foarteă mult ă maculatur ,ă astaă esteă realitatea,ănuăesteăniciăoăîndoial .ăÎnăRomâniaăactual ăsuntemăcaăînăperioadaădeăînainteaăluiă Maiorescuă înă ceă prive teă con tiințaă valoriiă iă aă select riiă înă materieă deă editare.ă Nuă reacționeaz ă niciă critica.ă Exist ă totă felulă deă explicații.ă Suntă momenteă deă revolt ,ă expresiiă aleă revolteiă unoră adev rațiă arti tiă sauă scriitoriă împotrivaă înțes riiă uniuniloră deă creațieă cuă pseudo-arti ti,ăcuăpseudo-scriitori.ăC rt rescuă iăalții,ămaiăpuținăsauămaiăviolent,ăauădreptateă pentruă c ă aceast ă impostur ă conjugat ă cuă principiileă democrației,ă înclusivă înă interiorulă acestorăuniuniădeăcreație,ăduceălaăpropulsareaăc treăvârfuri,ăînăierarhiaăuniunilorădeăcreație,ă aăcelorăăcareăăauăăajutatăălaăăăintrareaăănumeric ăăînăăuniuniăăaăătotăfelulădeăimpostori.ăEăclarăc ă 90——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

circuitulă acestaă faceă difuzeă complicit țileă iă vinov țiileă existente.ă Cuiă serve teă confuziaă dintreă ună artistă iă artaă saă autentic ă iă ună pseudo-artistă cuă ună simulacruă deă art ,ă consumerismulăînămaterieădeăart ?ăNim nui.ăContra-argumentulăpeăcareăîlăauziădeăobiceiădeă laăoameniăinteligențiădinădomeniulăculturii,ăchiarădinăierarhiaăuniunilorădeăcreație,ăesteăc ăaă scrieă iă aă publicaă nuă faceă nim nuiă r u.ă Decâtă s -țiă deaă înă cap,ă înă strad ,ă decâtă s ă teă buzun reasc ,ă maiăbineăs ăcomit ăoăprostieăpeăcareăoăpuneă maiăîntâiăpeăhârtieă iăpeăurm ă vrea,ăeventual,ăs ăoă iăeditezeăăpeăbaniiălui.ă staăeăgenulădeăcontra-argument.ăDarătrebuieăs ă neă gândimă iă laă impactulă acesteiă producțiiă subă oriceă baremă al,ă m ă rog,ă aă ceeaă ceă esteă publicabil,ăimpactulăasupraăcelorăfoarteătineri,ăaăcelorăcareănuăsuntăînc ăfortificațiăcaăspirită critic.ăEuăamăauzitădeăzeciădeăoriăelevi,ăadolescențiăcareăîndr gostițiădeăoăfat ăpună iăeiăpeă hârtieăni teăversuri,ăacoloă iăsuntăconvin i,ă tiindăceăseăpublic ,ăceăseăediteaz ăînăgeneral,ăc ă iăeiăsuntăpublicabili.ăAcesta-iăcircuitul,ăacoloăseăajungeăprinăindulgenț ăexcesiv ă iăprinătotă felulă deă combinații,ă alteă interese.ă Cumetrismulă nostru,ă pil ria,ă toateă laă astaă duc.ă Nuă esteă normal.ăMi-amintescădeăoăălansareălaăCasaăPogorăăcuămareătam-tamă(n-amăs ăspunăcineă iăaă cuiărud ăera),ăînsfâr it,ăseăa teptaăoămas ăîmbel ugat ădup ătoateăastea,ă iăcândăl-amăv zută iăl-amăauzităcuăurechileămeleăpeăGheorgheăGrigurgu,ăcareăesteăunăcriticăadev rat,ăîn lțândă ni teă ditirambiă aceleiă adolescenteă careă numaiă poet ă nuă eraă ciă doară cochetaă cuă poezia,ă m ă rog,ăscriseseă iăeaăni teănarcisisme,ăcomunicaăcuăeaăîns iă i,ălaăsfâr it,ăamăciocnităunăpahară cuăGrigurcuă iăi-amăcerutăni teăexplicațiiălaăcareănuăs-aămaiăajuns.ăPoeziaăînăcestiuneăera,ă esteticăvorbind,ăsublim ădarălipseaăcuădes vâr ire.

Rămânând în zona de existență a acestui important critic literar, Tg. Șiu, la un Concurs Național Tudor Arghezi fusesem cooptat în juriul prezidat de Laurențiu Ulici. În parcursul subiectivităților mereu aduse la medie aritmetică, durerile de cap au venit tocmai din zona de unde nu ne a teptam: debuturile adolescentine. Erau cinci- ase plicuri cu lucrări care, credeam noi, aparțineau acelea i persoane, cea care apelase la această formă de supradimensionare a anselor. Mai multe bilete - mai multe anse de câ tig. Loteria metaforei. La deschiderea plicurilor anexe, cele de prezentare a autorului, stupefacție generalizată. Era vorba de persoane diferite dar care, iară i recurs matematic, aparțineau colii de poezie conduse de un ilustru i apreciat poet bârlădean.ă Clar.ăEăvorbaădeăCristianăSimionescu.

Mi se pare, dincolo de concursul ca atare, o reu ită cu tentă nobiliară comunicarea metaforică, prin versuri. Plusul de sensibilizare a materialului semantic, uneori atins i de altitudine. Pericolul este al anonimatului de grup, al încenu ării sensibilităților individuale. Cum mărturisea scriitorul Constantin Popa, a părăsit timp de treizeci de ani teritoriul poetic, timp de redefinire a propriei raportări cu sinele, pentru a reveni la poesie. Timp de acumulări. iă atingemă oă nou ă problem .ă Pentruă c ă acestă spirită critică iă autocritică ară trebuiă s ă seă întoarc ă iă spreă propriileă producții.ă Aiă pusă peă hârtieă dină variiă motive.ă Aiă simțită impulsulă acestaă–ăfazaă”laăcald”.ăDarăesteăobligatorieăfazaă”laărece”ăcândăarătrebuiăs ăcite tiăpuținămaiă deta ată faț ă deă veleit țile,ă deă orgoliileă taleă deă autoră i,ă dac ă textulă rezist ă proprieiă criticiă atunci,ăeventual,ăseămergeămaiădeparte.ăIarăînăce-iăprive teăpeăeditoriă iăpeăcritici,ăeditorulă esteăprimulăcriticăsauăarătrebuiăs ăfieăprimulăcritic.ăPentruăc ăactulăeditorialăesteăînăsineăună actăcritic:ădaiădrumulăsauănuăuneiălucr riăspreăcircuitulădifuz riiălargiăc treăpublic.ă Cred că în serelistica dezvoltată până la statistica falimentelor multiple, un loc prioritar îl ocupă editurile. Or într-o concurență numerică, pentru a rezista, mulți editori coboară garda, ajung să proceseze maculatură fără nici o remu care sau, dimpotrivă, clamând prioritățile supraviețuirii. i uite, concluziv, vinovații reali sunt editorii de carte care, trădând jurământul cărturăriei, s-au transformat în comercianți de oarece, altceva decât măslinele, topcareții sau ridichile de lună.

91——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Înăzonaăastaădeădialog,ăprimeleălucruriăcareămi-auăvenităînăminteăsuntălegateădeăamintirileă meleă dină perioadaă înă careă amă condusă Edituraă Junimea,ă (vreoă treiă aniă iă jum tate),ă iă mergeamălaăîntâlnirileădeălaăBucure tiăsauălaătârgurileădeăcarte,ălaăfestivaluriădedicateăc rții.ă Eraăoăperioad ăfoarteăgreaăpentruăediturileădeăstată iănuă tiusemăînăceăîmiăbagăcapul.ăPle uă eraăatunciăministruăalăculturii.ăAcceptasemăpostulădeădirectorăconvins,ăcrezândăc ăr spundeă laăceeaăceăconstituieămiezulăprofesieiămele:ăm ăvoiăpronunțaăasupraăămanuscriselor.ăEdit mă sauă nuă edit mă noi,ă euă iă bineînțeles,ă redacția.ă Amă descoperită atunciă manuscriseă aflateă laă tipar,ăgataăs ăfieălansateăpeăpiaț ,ăcareăaătrebuităs ăfieăretraseăfiindc ăerauălingu itoareăfaț ă deă Ceau escu.ă Apucaser ă îns ă s ă intreă peă vechileă f ga e.ă Autoriă cuă explicațiiă multă maiă terestreădecâtăcalitateaăarteiăloră iăcareăaveauărelațiiăcuăuniiădinăeditur .ăAuăplecatăredactori,ă auăvenităalții,ăpeăcareăîiăcuno teamă iăînăalăc rorăspirităcriticăaveamăîncredereăînc ădeăcândă îmiă erauă studenți.ă Mirelă Can ,ă deă exemplu,ă ună foarteă bună prozatoră deă nivelă națională careă semneaz ă erbană Alexandru.ă Constantină Dramă iă alțiiă suntă redactoriă careă auă venită acoloă adu iă deă mine.ă Îiă tiam,ă îiă cuno team,ă credeamă înă spiritulă loră critic.ă Îns ă ceeaă ceă m-aă distanțatărapidăfaț ădeăiluziileăcuăcareăamăintratăaăfostămecanismulăcomercial,ăfinanciarăală actuluiădeăeditare.ăOăeditur ădeăstatăeraăatunciălegat ădeătotăfelulădeăreguli:ătrebuiaăs ăfaciă anchet ă deă tirajă înă sistemulă libr riilor.ă Primeaiă r spunsurileă iă întreă timpă seă schimbaser ă prețurile.ăEraăperioadaăluiăPetreăRomanăcaăprim-ministru,ăcândăprețurileăseăschimbauădeălaă oălun ălaăalta,ăcând,ăconformădeclarațiilorăacestuia,ăindustriaăromâneasc ăeraăbun ădeădusălaă fieră vechiă iară cl dirileă adiacenteă buneă deă produsă moloz.ă Atunciă amă avută oă cre tereă galopant ă aă omerilor,ă pierdereaă piețeloră deă desfacere,ă dară s-auă îmbog țită câtevaă suteă deă oameniădinăRomânia.

Dar a crescut numărul scriitorilor iă aă sc zută num rulă cititoriloră cump r toriă pentruă carteă i,ă dup ă p rereaă mea,ă vinaă aparțineăînăprimulărândăcriticiiăliterareă iăcriticiiăînăgeneral,ăpentruăc ă iăînădomeniulăarteloră plasticeă seă pună problemeă deă felulă acesta,ă iă înă domeniulă arteiă teatraleă prină renunțareaă laă criteriileă deă calitateă înă ceă prive teă repertoriile.ă Arti tiiă plasticiă careă s-auă modelată peă ceă seă vindeămaiău oră iămaiăalesăstr inilorăcareănuăîntotdeaunaădauădovad ădeăpreaămultăbunăgust,ă .a.m.d.ă i,ăîntorcându-m ălaăproblemaăedit riiăc rților,ăsigurăc ănimeniănuăseăgânde teălaă asta,ăniciănoiădoi,ăniciănimeniădintreăceiăcareăvorăoăcultur ădeăcalitate.ăS ăneăîntoarcemălaă ”cenzur ă comunist ”,ă laă ună sistemă oarecareă deă aă controlaă trecereaă aceastaă dintreă manuscrisulă produsă deă cinevaă iă actulă editorial?ă Nu.ă Nuă trebuieă s ă existeă cineă tieă ceă ”tutel ”,ă”obroc”ăpusăpe.ăăDarăarătrebuiăs ăfuncționezeăbine,ăfoarteăbineăună mecanism,ăună procesădeăîntreținereăînăalert ăaăgustuluiăpublic,ădeăprevenire.ăA ăvreaăs ăv dălaăfestivalurileă deă carteă iă laă târgurileă deă carte,ă inclusivă laă Ia i,ă oferireaă deă premiiă negative,ă ”zmeura”ă pentruăceaămaiăproast ăcarte,ăpentruăceaămaiăproast ăilustrație,ămodalit țiăcareăcontribuieălaă educareaăgustuluiăpublic.ăArătrebuiăca,ăal turiădeă”ZiarulădeăIa i”ăs ăexisteă iăalteă”voci”ădeă exprimareaăcritic ăasupraăc rțiiă iăm ăreferălaăpresaădeătiraj.ăSigur,ăaltcevaăesteăcuărevisteleă literareăcumăConvorbiri literare, Timpul, Cronica veche iăaltele.ăVorbescădeăziare.ăTradițiaă noastr ă interbelic .ă Mariiă no triă critici,ă iă C linescu,ă iă Vianu,ă iă Cioculescu,ă Vladimiră Streinuă-ătoți,ătoțiăerauăcolaboratoriăaiămarilorăcotidieneăaleătimpului.ăAveauărubric .ă Antenele de emisie culturală...

Exact.ăCareăformauăgustulăpublic.ăZiareăcumăCurentul erauăcititeădeămilioaneădeăoameniă înăRomâniaăinterbelic .ăSigurăc ăseăformaăunăgust.ăAstaănuăînseamn ăc ănuăeraă iăunăpublică dornicădeă”ElevulăDimaădintr-aă aptea”ăsauădeăuneleăscrieriămaiăsubțirele,ăchiarădeăaleăluiă Ionelă Teodoreanuă careă uneoriă p c tuiaă iă elă prină concesiiă preaă mariă f cuteă unuiă astfelă deă gust,ămizândăpeăvânzareaăbun ăaăc rților.ă iăeraădintreăscriitoriiăceiămaiăbogați.ăSigur,ăIonelă Teodoreanuă areă opereă mariă careă r mân.ă Astaă esteă oă alt ă faț ă aă discuției.ă Circuitulă acestaă socio-culturală ală lecturii,ă ală distribuiriiă prină biblioteci,ă ară trebuiă s ă aib ă ni teă criteriiă deă valoareăbineăpuseăînăevidenț .ăRomâniaăesteăunaădintreăpuțineleăț riădinălumeăînăcareănuăseă 92——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

facă acesteă delimit ri.ă Aeroporturileă dină str in tateă suntă plineă deă c rțiă cump rateă laă plecareă iăabandonateălaăsosire.ăNimeniănuăleăiaăcuăgândulăs ăleăpun ăînăbibliotecaădeăacas .ă Eleăpoart ăoăbanderol ăcareănuăconsemneaz ăliteraturaădeăconsumăde iăastaăesteăideea,ăastaă spune:ăeăvorbaădeăoăcarteăcomercial .ăAutoriăspecializațiăînălovituriădeăacestea,ăeditoriale,ă (Barbaraă Carsenă eă ună numeă mare),ă suntă posesoareă deă averiă fabuloase,ă seă ecranizeaz ă aproapeătot.ăCâ tig ădinăcarte,ăcâ tig ădinăfilmădarăastaănuăînseamn ăc ăastfelădeăautoriăsuntă înăprim-planulăvalorii.ă Cartea este un document special, a a cum i o pictură, o mărturie a timpului existenței scriitorului cu inerentele prelungiri în viitor ori scufundări în timpul consumat. Prezumția de nevinovăție a lipsei de valoare a unei cărți ar putea fi acceptată sau reformulată mai târziu în zona strictului document? Mă-ntreb i întreb.

Exist ăunăsoiădeătranfuzii,ăoăanumit ăfluiditateăcumăvaseleăcomunicanteădinăfizic .ăEi,ănuă poțiăseparaănivelulă colii,ăalăînv ț mântului,ănivelulă masmediaăcare,ăînămomentulădeăfaț ,ă exercit ă ună impactă maiă puternică decâtă coalaă înă formareaă celoră tineriă iă înă ”formareaă continu ”,ăceaăaăadulților.ăNimeniănuăseălipse teădeătelevizor.ăDac ăs-arăfaceăoăstatistic ăs-ară vedeaăc ăultimulălucruădeăcareăseălipsescăromâniiăesteătelevizorul.ăBun.ăEsteăoăcaptivitate,ăoă dependenț ă faț ă deă imagine.ă Suntă iă explicații:ă înă toat ă lumeaă s-aă produsă acestă procesă înă defavoareaă culturiiă scrise,ă într-oă anumit ă m sur .ă Dară toateă astea,ă laă noi,ă iauă formeă multă maiă caricaturale.ă Sigură c ă exist ă oă coeziune,ă dină p cateă negativ ,ă careă duceă înă jos,ă întreă nivelulă politicieniloră no triă iă problemeleă culturiiă înă ansamblu.ă Foarteă mulțiă ajungă acoloă numaiă peă circuitulă cotiz riiă electorale,ă grase,ă funcțieă deă nivelă (parlament,ă consiliulă local)ă suntă coagulațiă deă intereseleă unuiă partid,ă companii,ă firme.ă Oră toateă acesteaă laă ceă potă duceă decâtă laă ună genă deă neo-fanariotism?ă Contribuabilulă deă aziă esteă omologulă pl titoruluiă laă ÎnaltaăPoart ,ăcelăcareăsuportaăatunci,ăsuport ă iăacumă”pierderile”ădeăpeăcircuitulăfanariot.ă Nu-iă înțelegă niciă peă oameniiă dină justițiaă româneasc ,ă careă deă atâteaă oriă esteă detestabil ă pentruă c ă granguriiă primescă pedepseă cuă suspendareă iară punga iiă ă m runți,ă g inarii,ă tiaă suntăpedepsițiăcrâncen.ăDarănuăvreauăs ăexagerez.ăSigurănuătoțiăoameniiădinăjustițieăaparțină acesteiăformuleădarăeăb t torălaăochiăcuăsuspendareaăaceastaăcareăseăaplic ămaiăalesălaăceiăcuă mareă moftă înă eiă iă cuă speteă cumetriste,ă balcanice.ă Esteă grav,ă foarteă grav,ă c ă înă ochiiă românuluiăobi nuit,ăcelăcareăînc ămaiăareăîncredereăînăinstituții,ăînc ăarăvreaăs ăcread ă iăînă armat ,ă i-năjustiție,ă i-năbiseric ă iăarăvreaăs ăcread ă iăînăparlament,ă i-năguvern.ăNuăcred,ă deăceăs ăfiiădornicăs ăcreziăînăele?ăVremăs ăcredemăînăele.ăDarăcumăs ăajungiăacolo?ăCeăseă întâmpl ?ă Ce-iă cuă aceast ă mareă în el torieă aă pluralismuluiănostruă înă careă esențaă moral ă aă multoraă dintreă politicieniă esteă exactă aceea iă iă deă aceeaă trecă a aă deă u oră dintr-oă barc ă înă alta.ă Revin biblic la marele economist Anghel Rugină care spunea că atunci când există disonață între evoluția culturii i cea a civilizației (partea materială, tehnologică) avem în clar desenul unei crize sociale, morale, politice. Or, referindu-ne la impactul Internetului asupra tinerilor, la conglomeratele păguboase de definiri, situări ale realității, lipsa de interes în consolidarea pedagogică a informației utile, uite cum un bine se transformă în nebine plus anumite ”găuri negre” care aparțin analfabetismului cultural. Am citit ”lucrări”, ”referate” ajutătoare de o perplexă construcție zero.

Suntemăcuădegetulăpeăoăran ăfoarteăadânc .ăÎnăgeneral,ăcândăseăîntâmpl ăs ăapar ăreacțiiă criticeă cumă nuă suntă doară aleă amânduroraă ciă aleă multora,ă aă multoră oameniă careă cânt rescă obiectivă avantajulă iă dezavantajulă anumitoră practici,ă pragmaticaă raporturiloră cuă acesteă tehnologii,ăcevaănuăesteăînăordine.ăSeăvedeăcâtăseăcâ tig ădinătelefoniaămobil ,ăceăr zboaieă publicitareă exist ă întreă companii.ă Eramă nemulțumiți,ă peă vremeaă comunismului,ă deă a aă ziseleăvolumeădeăsintezeăpentruăbacalaureată iăconcursurileădeăadmitereăînăuniversit ți.ăEiă 93——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

bine,ăputemăspuneăc ,ăînăraportăcuăceăofer ăInternetulăaceleăf c turi,ăbest-sealersăerauă laăunănivelăînalt.ăEleviiăleămemorau,ăbucat ăcuăbucat ,ărezumatăcuărezumată(nuăciteauă iăromanele),ăăfil ăcuăfil ăsintezeleăscriseădeănuă tiuăceăcolectivădeăautoriăpatronatădeă soțiaăunuiămareăgeneralădinăsecuritate,ă .a.m.d.ăSeă iăcâ tigaădinăa aăcevaăiarăuniiăauă f cută iăcarier ăuniversitar ăfiindc ăsintezeleăseăad ugauălaăc rțileăpublicate.ăPublicauă zeceăedițiiăpuținădiferențiateădeălaăunăanălaăaltulăădinăanalizeleă iăsintezeleălorăpentruă bacalaureată iăexamenulădeăadmitereălaăfacultate.ăOrătoateăasteaăsuntăunăfelădeăcârjeă f cuteă pentruă copiiă iă adolescențiă lene iă prină aluatulă loră dară împin iă spreă lene,ă deă multeăori,ădeăprofesoriiălene iălaărândulăloră iădeăp rințiiăneatențiălaăceăseăîntâmpl ăcuă copiiiă lor.ă Ideea,ă salvareaă –ă iaă iă învaț ă iă tuă ceă poțiă iă iaă bacalaureatulă sta,ă iară procesulă aă atinsă coteă alarmanteă subă ochiiă no tri.ă Deă doi-treiă aniă ideeaă luiă Funeriuă (careăoăfiăgre ităel,ăcaăministru,ădarăaiciăaăavutădreptate),ăpunereaăpicioruluiăînăpragălaă bacalaureată iăar tatăcareăesteăsituațiaăreal .ăZileleătrecuteăvedeamăpeăMarianăNistor,ă dac -miăamintescăbine,ăcareăspuneaăunălucruăfoarteăinteligent:ădeăceăneămir măatâtaă c ăeiăpic ălaăbacalaureat?ăPentruăc ăcompetențeleă iănuăcuno tințele,ăcompetențeleăpeă careă ară fiă trebuităs ă leă aib ă laă clasaă aă cinceaă nuăleă auă niciă laă finalulăliceului!ă R ul,ă undeăs-aăprodusăr ul?ăP iăs-aăprodusăcuăindulgențaădeălaătrecereaădeălaăclasaăaăpatraă laăaăcincea,ăă iădintr-aăcinceaăînăaă aseaă iătotăa a,ăpân ăs-aăajunsăa aăpân ăînăultimaă clas ădeăliceu.ă iăleneaăaceeaăseăr zbun ăatunciăcândăăsuntăcamereădeăluatăimagini,ăiară profesoriiă careă trebuieă s ă asigureă obiectivitateaă bacalaureatuluiă nuă maiă potă s ă deaă fițuici,ărezolv rile,ă .a.md.ăEăfoarteăgrav,ăeăunăfelădeăputrefacțieăaăîntreguluiăsistemă iară încerc rileă luiă Pontaă iă aleă altoraă deă aă consolaă suntă încerc riă electorale,ă gândulă este:ă ” iă tiaă voră vota,ă iă p rințiiă loră voteaz ă iă atâțiaă apropiațiă ă voteaz .ă Haiă s ă ar t măsimpatiaănoastr ăpentruăvictimeleăbacalaureatului”.ăVictimeleăbacalaureatuluiă sunt,ă înă primulă rând,ă victimeleă proprieiă lene.ă ă Victimeleă complicit țiiă cuă profesoriă careă nuă suntă sauă nuă suntă cumă ară trebuiă s ă fieă adev rațiiă profesori.ă Nuă toți,ă suntă iă profesoriăadev rați,ăcare-iăformeaz ăcaălumea,ăexigenți,ăcareănuădauăzeceădup ăochiă frumo i.

Revin, domnule profesor la un striu din adânc. S-a mic orat numărul cititorilor de carte fiindcă s-a mic orat numărul cumpărătorilor de carte (efectele ”co ului zilnic”), inclusiv cu cele trei-patru milioane de români emigrați prin Europa.

Rădăcinile neputirinței sunt cele existente în lenea din administrarea țării, Iar tinerii necititori de acum, cei care lucrează nu tiu ce joburi prost plătite vor fi pensionarii de imposibilă supraviețuire de mai târziu. Suntem abia la primele acte ale unei tragedii.

Da.ă Lucrurileă seă leag ă întreă ele.ă Rațional.ă Sigură c ă exist ,ă laă ună astfelă deă raționament,ăsoluțiaăB,ăsoluțiaădeărezerv .ăEi,ănuăiauăbacalaureatul,ăg sescăeuăceva,ă m ă angajeză iă angajatoriăsuntă mulțiă careă voră s ă beneficiezeă deă reduceriă deă impozită prinăangajareaădeătineri.ăIncaseaz ăpeăunătimpăscurtăavantajeleăfinanciareăceăleărevină i,ă sigur,ă laă momentulă aparițieiă pericoluluiă deă aă cre teă salariileă începeă ruletaă concedierilor,ăalteă iăalteăartificii.ăÎns ăceeaăceăesteă iămaiăgravăfaț ădeăfaptulăc ăîntreă milioaneădeăromâniăcareălucreaz ăînăstr in tateă suntăceiăcareăcump r ăc rțiălaăfiecareă revenireă acas ,ă c ă suntă profesorii-c p unari,ă ceiă împin iă înă afaraă profesieiă deă politicileăsalarialeăaleăguvernuluiăRomâniei.ăPeăultimaătreapt ăesteăînv ț mântul,ăesteă profesorulăumilităsocialăziădeăzi.ăDeăceătrebuieăcaăunăabsolventăalămeuădeălaălitereăs ă 94——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

iaă a aă deă puțină laă salariulă deă debutantă iară pesteă alțiă doiă aniă infinită maiă puțină decâtă ună absolventă deă laă drept.ă Deă ce?ă Pentruă c ă justițiaă ară fiă aă treiaă putereă înă stat?ă Caă s ă seă elimineăcorupțiaădinăjustiție?ăConclusiv,ăpeăaceast ălogic ,ăseăaccept ăc ăprofesorulăseă las ăcorupt,ădoctorul,ăinginerul.ă Iar la salariile de mizerie din învățământ se adaugă imbecila obligație a punctajelor, a vrafurilor de hârtii care să demonstreze nu tiu ce cai verzi pe pereți conform minților mereu creatoare de prin minister. O falsă concurență când catedrele sunt depopulate.ăă Proiectulă deă nou ă salarizareă alearg ă înc ă dup ă criterii.ă Vreaă s ă ias ă dină legislațiaă înțepenit ădeăpân ăacum.ăP iădeăcineăaăfostăînțepenit ?ăTocmaiădeăceiăcareăoăconcep.ăOră dac ă seă facă distincțiiă întreă profesori,ă acesteaă trebuieă aplicateă iă parlamentarilor,ă spreă exemplu.ă Deă ceă atâteaă absențe,ă atâteaă mofturiă deă cinciă stele?ă Cât ă iă ceă legislațieă s-aă scosăpân ăacumăcareăs ăavantajezeămunca?ăPrimaăproblem ăînăRomâniaăesteăc ănuăseă încurajeaz ămunca,ănuăseăîncurajeaz ătalentul,ăcreativitatea,ăvaloarea.ă”Delictulăvalorii”,ă genericulăsubăcareădialog m,ăesteăunătitluăfoarteăbun,ăironic,ăamarăironic,ăcrâncenăironic.ă A aă este:ă înă Româniaă valoareaă esteă ună delict,ă nonvaloareaă –ă oă calitate.ă Totulă esteă r sturnatăînăceeaăceăprive teăcriteriileă iămecanismeleădeăpromovare.ă Bun, va zice cineva, unul sau altul. Discuți cu un eseist, cu un reputat critic i istoric literar multe i nevrute dar mai puțin despre literatură. Dar noi în ine suntem literatură, ne citim în paginile nepublicate dar comunicate de la unul la altul cu mai multă strălucire sau mai leampăt. Pe un alt plan noi, ace tia ai lumii din care lume ne numim suntem materia primă pentru autorii viitoarelor cărți.ăă Scriitorulăadev ratănuăesteăunulăcareăfuge,ăînămanuscrisulăs u,ădeărealitate.ăNu.ăSigur,ă seădesprinde,ăîntr-oăoarecareăm sur ,ădeărealitate,ă deărealulăamorf,ăhaoticăcareăesteăînă jurulă s uă pentruă aă g siă esențaă acestuiă real.ă G sireaă uneiă ordiniă înă haos,ă a aă cumă esteă haosulă deă laă noi:ă avantajareaă non-creativit ții,ă avantajareaă non-valorii.ă Acestă lucruă trebuieăspusăinclusivăprinălimbajulăliteraturii.ăLiteraturaă iăarteleănuăsuntăfotografie,ănuă redauă (verbă peă careă l-amă condamnată laă întâlnirileă cuă studenții,ă cuă profesorii),ă nu,ă literatura,ăarteleănuăredauănimicăciătransfigureaz .ăImago,ăda.ăÎns ăimagineaăaceastaăesteă filtrat ăprinăsensibilitateaăartistului,ăaăromancierului,ăpoetului.ăSensibilitate,ăcon tiinț ,ă atitudine.ă Reacțiiă politice,ă socialeă deă totă felul.ă Nuă e tiă izolatădeă lumeaă înă careă tr ie ti.ă Nuăfaciăpolitic ămercenar ,ănuăscriiăromaneăteziste,ă(romanulă”Mama”ăaăluiăGorkiă–ăfalsă total),ă nuă faciă asta.ă Dară e tiă deă parteaă aceeaă aă politiciiă peă careă franceziiă oă numescă ”politiqueă deă l′homme”.ă ă Scriitoriiă mariă suntă deă parteaă acestuiă average man,ă omulă mediu,ăomulăcomun,ăomulăobi nuit.ă iăaiciăuniiăarăputeaăs ăseăîntrebeăchiarăpeăraportulă acesteăcreație,ăcreativitate,ăarteă,ăculturaă–ămaiălargă i,ăăpeădeăcealalt ăparte,ălumea,ărealulă cuă dimensi-unileă luiă sociale,ă economice,ă politiceă .a.m.d.,ă unde-iă soluția?ă Ceă trebuieă f cut?ă Punețiă toțiă diagnosticeă grave.ă Careă esteă remediul?ă Ceă terapie?ă Ceă profilaxie,ă eventual,ă peă maiă departe?ă iă cevaă trebuieă spus.ă S ă seă înceap ă cuă refacereaă încrederiiă româniloră înă ceeaă ceă esteă românesc.ă Avemă motiveă s ă avemă încredereă înă potențialulă românesc.ă Deă ceă reu escă a aă deă bineă uniiă româniă careă auă plecată înă str in tate?ă iă vorbescă deă valori,ă spreă exempluă deă matematicieniiă careă auă plecată cândă Ceau escuă aă desființatăInstitutulădeăMatematic ădinăBucure ti,ămatematicieniărecunoscuțiăprinăînaltaă loră valoare?ă Avemă talente.ă Avemă potențial.ă Dară trebuieă s ă leă stimul mă inclusivă prină salarii,ăpeăparteaăfinanciar .ăEiăsie iă iăț riiăutili.ă iăatunci,ăsigur,ăamărespiraăaltăaer.ă Aurel Brumă 95——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Refracţii

Vechimeăşiăd inuire Celebrulăversăblagian,ă„Veşniciaăs-aăn scutălaăsat”,ădevenitămaxim ăemblematic ăpentruă ideeaă deă d inuireă şiă permanen ă înă spa iulă carpato-danubiano-pontic,ă areă şiă ună reversă tragic:ă „Şiă totă acoloă oă s ă moar !”ă dac ă nuă vomă maiă faceă cevaă pentruă spa iulă rustică na ional,ă pentruă oameniiă careă auă maiă r mas.ă Celeă dou ă „fa ete”ă aleă timpuluiă careă curgeă inexorabilă(„creştereaăşiădescreşterea”)ăauădatăsubstan ăunuiăsimpozion,ădesf şuratărecentă laă Roşieşti-Vaslui,ă cuă titlulă Cultur ,ă tradi ie,ă istorie.ă Auă luată parteă foştiă şiă actualiă inspectoriăşcolari,ămuzeografi,ăcadreădidactice,ădoiămembriăaiăUniuniiăScriitorilor,ăcâ ivaă promotoriăaiăistorieiăculturaleălocale,ăreuni iăsubăauspiciileăaăceeaăceăeiănumescădestulădeă pomposă Academiaă Rural ă Elanul.ă Esteă vorbaă deă oă asocia ieă cultural ă bazat ă peă voluntariată şiă peă adeziuneaă simpatetic ă aă unuiă grupă deă intelectuali,ă careă editeaz ă deă maiămul iăaniărevistaăElanul,ăajuns ălaănum rulă147.ăAmă maiă avută prilejulă s ă scriemă despreă pasiuneaă acestoră oameniă pentruă investigareaă trecutuluiă şiă descoperireaă m rturiiloră nepre uiteă aleă unuiă timpă revolut.ă Vestigiileă arheologiceă semnificativeă şi-auă g sită dejaă loculă înă muzeeleădinăBârladăşiăVaslui.ăComunicareaăinaugural ăsaăreferitălaăsitulăarheologicăapar inândăfaciesuluiăculturală Stoicani-Aldeniă deă laă Codreni-Roşieşti,ă legitimată deă cercet rileă maiă vechiă aleă luiă Ghenu ă Coman,ă autorulă uneiă lucr riă deă referin ,ă Repertoriulă arheologică ală jude uluiăVasluiădină1980.ăM rturiileăarheologiceădinăzon ăauăpesteă4000ădeăaniăvechimeă şiă apar ină neoliticului:ă unelteă deă silex,ă unelteă deă piatr ,ă plastic ă antropomorf ă şiă zoomorf ,ăobiecteăcareăatest ăinfluen eăşiăinterferen eăculturaleă(Stoicani-Aldeni-Cucuteni -Gumelni a-Petreşti)ă peă actualulă teritoriuă na ională şiă dincoloă deă fruntarii.ă Prof.ă Constantină Giurcanuăaăf cutăunăexcursănumismaticăplinădeăînv minteăprivindădaciiăşiă carpiiă (daciiă dină Moldova)ă înă vremeaă st pâniriiă romaneă şiă dup ă retragereaă luiă Aureliană (271ăe.n.),ăstabilindăconexiuniăinteresanteăîntreăemisiunileămonetareăreg siteăînătezaureleă daciceă cuă dinariă imperialiă şiă evolu iaă istoric ă aă popula ieiă locale.ă Prof.ă Eugenă Sava,ă directorulă şcoliiă dină Roşieşti,ă aă prezentată istoriaă şiă evolu iaă înv mântuluiă zoneiă dină perioadaăministeriatuluiăatâtădeăbeneficăalăluiăSpiruăHaretăşiădup ăaceea,ăschi ândăportreteă deăapostoliăaiăsatelor,ăoameniădevota iăşiăd rui i,ăcareăauămarcatăluminosădestinulăcâtorvaă genera iiădeăelevi.ăProf.ădr.ăNicolaeăIonescuăaăconturatăpersonalitateaăunuiăfiuăreputatăală locului,ămitropolitulăVeniaminăCostachiă(1768-1846),ăc rturarăşiătraduc tor,ăpromotorăală înv mântuluiă românescă dină epocaă saă deă întemeiereă şiă pionierat,ă iară prof.ă V.Gupşaă aă evocată figuraă lumninoas ă aă luiă Gh.ă S ulescuă (1798-1848),ă profesoră laă Academiaă Mih ilean ,ăarheologăşiăistoric,ăautorădeăfabule,ăcelăcareăaăreeditată„Psaltirea”ăşiăne-aăl sată oă bun ă gramatic ă româneasc ,ă superioar ă –ă dup ă opiniaă cunosc toriloră –ă celeiă aă luiă Ien chi ăV c rescu.ăProf.ăGh.ăClapaăaădeplânsădispari iaătragic ăînăultimiiăaniăaăcâtorvaă oameniă deă cultur ă (Nicolaeă Mitulescu,ă Traiană Nicola,ă dr.ă Constantină Teodorescu,ă dr.ă NicuăBotezatu,ăeditorulă„Paginilorămedicaleăbârl dene”)ăşiăşi-aăfocalizatăcomunicareaăpeă destinulăFloric iăBagdasar,ăprimulăministruăfemeieădinăistoriaăna ional ,ămedicăspecializată înă psihiatriaă infantil ,ă devenit ă ministruă ală s n t iiă cuă 406ă zileă înainteaă alteiă femeiă ministru,ă temutaă Anaă Pauker.ă Poetulă Ionelă Mâcnea-Vetrişanuă ne-aă prevenit,ă înă not ă patetic ,ăasupraăunuiăpericolămajor:ădisolu iaălent ăădarăăireversibil ăaăsatuluiăromânesc.ăŞiă 96——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

pentruă aă fiă maiă conving toră ne-aă citită poemulă „Chemareaă satului”,ă construită peă ună leitmotivăelocvent:ă„Veni iăînapoiăînăsat!”ăUmoristulăValăAndreescuăaădelectatăasisten aăcuăoă serieă deă şarjeă epigramaticeă spirituale,ă dovedindă c ă nuă întâmpl toră aă aderată laă grupareaă ieşean ă deă profil,ă condus ă deă scriitorulă Mihaiă Batog-Bujeni .ă Prof.ă Ionă Diaconuă aă fixată câtevaă repereă necesareă aleă istorieiă satuluiă Dolheni,ă iară Ionă Baciuă aă punctată cuă imaginiă deă arhiv ămomentulă22ăiunieă1941,ăcândăIonăAntonescuăarăfiărostităcelebreleăvorbeă„Ostaşi,ăv ă ordon,ătrece iăPrutul!”ăînănumeleăideiiădeăunitateăaăRomânieiăMari.

Simpozionulă deă laă Roşieşti,ă aflată laă aă V-aă edi ie,ă integrată s rb toriiă satului,ă aă reprezentat,ă implicităşiăexplicit,ăoăpledoarieăpentruăcunoaştereaăistorieiălocale,ăunăargumentădeăneocolită alăvechimiiănoastreăînăacestăspa iu,ădeăcareăsuntemălega iăprinăr d ciniăancestrale.ăOămân ă deă intelectualiă inimoşiă salveaz ă deă laă uitareă probeleă trecutuluiă şiă articuleaz ă coerentă sentimentulăcontinuit iiăşiădemnit iiănoastre.

9ăiunieă2014 TeodorăPracsiu Bacalaureată2014

S ăvorbimăromâneşte!

Primaăprob ă ini iatic ălaăcareăsuntăsupuşiăabsolven iiăliceelorănoastreăesteăaceeaă prinăcareăliăseăverific ăaşa-numiteleăcompeten eă deă comunicareă înă limbaă român ă–ăună momentă ală adev ruluiă relativă întrucâtă calificativeleă recomandateă şiă consfin iteă şiă anulă acestaă deă ministeră suntă doară treiă (nivelă mediu,ă nivelă avansat,ă nivelă experimentat).ă Or,ă realitateaă intelectual ă aă adolescen iloră atest ă existen aă maiă multoră formeă şiă nuan eă tipologice,ăoăgradareămaiălarg ăaăcompeten elorălingvistice,ăaădarurilorădeăaăvorbi.ăEleviiă potă fiă înscrişiă peă oă acolad ă cevaă maiă generoas ă şiă certă maiă realist :ă slab,ă satisf c tor/ acceptabil,ă bine,ă foarteă bine,ă excep ional.ă Cinciă trepteă pară maiă aproapeă deă adev ră decâtă treiă trepteă careă aplatizeaz ă valorile.ă Esteă paradoxală caă liceeniă împiedica iă înă cuvinte,ă confuziă şiă cuă vocabulară s racă s ă ias ă dină examenă cuă nivelulă mediuă deă competen ,ă echivalentăalănoteloră6-7.ăPeădeăalt ăparte,ăniciăperforman a,ăexcelen aănuăpotăaveaăparteă deăoăconfirmareăprinăcalificativ,ăceiămaiămul iăeleviăplasându-seăînăspa iulăsecurizantădară difuzăexprimatăprinăavansată–ăexperimentat.ăCeaămaiăs n toas ăsolu ieăarăfiă–ăcredemă–ă aceeaă aă not riiă clasiceă (deă laă 10ă laă 1),ă cuă luareaă înă calculă aă noteiă laă încheiereaă medieiă finale.ăPropunereaăcaăatareăaămaiăfostăf cut ăînăultimiiăaniădarănuăaăavutăecoulăscontat.

Oă problem ă controversat ă aă fostă şiă r mâneă aceeaă aă subiecteloră orale.ă Acumă câ ivaă ani,ă cândă aă fostă lansat ă nouaă procedur ,ă amă asistată laă dezbateriă televizateă inflamateă şiă laă polemiciă prelungiteă privindă oportunitateaă utiliz riiă texteloră nonfic ionaleă înă evaluareaă elevilor.ă Sociologia,ă politologia,ă istoria,ă filosofia,ă eseisticaă seă reg seauă înă substan aă subiectelorăşiăfoarteăpu in ăliteratur ăbeletristic .ăObserva iaăesteăvalabil ăpar ialăşiăacum,ă cuă toateă c ă s-aă diversificată gamaă deă texte,ă iară literaturaă de ineă ună locă semnificativ.ă Ună inventar,ăfieăşiăaproximativ,ăalăautorilorăprezen iăesteăconcludent.ăReg simăînăbileteăpeăIonă Ghica,ăI.L.ăCaragiale,ăDuiliuăZamfirescu,ăMihailăSadoveanu,ăG.C linescu,ăMirceaăEliade,ă D.ă Caracostea,ă Ionă Minulescu,ă Şerbană Cioculescu,ă Nicolaeă Steinhardt,ă Adriană Marino,ă JeniăActerian,ăMarinăPreda,ăOvidiuăPapadima,ăDinăPillat,ăMateiăC linescu,ăPuiaăFloricaă Rebreanu,ă Ovidiuă Drimba,ă Emilă Manu,ă Ionă ugui,ă Ioanaă Em.ă Petrescu.ă G.Banu,ă Artură Silvestri,,ăNicolaeăManolescu,ăLucianăBoia,ăAnaăBlandiana,ăD.H.ăMazilu,ămirceaăMih ieşă ş.a.ă Adic ,ă poe i,ă prozatori,ă criticiă şiă istoriciă literari,ă memorialişti,ă eseişti.ă Câ ivaă suntă autoriădinăsecolulăalăXIX-lea,ăceiămaiămul iădinăepocaămodern ăşiăcontemporan .ăăNumeleă deămaiăsusăbeneficiaz ădeănotorietate,ăchiarădac ănuătoateăauăap rutăpeătraseulăcelorăpatruă aniăliceali.ăSuntăîns ăprezen iăpeăbileteăşiăautoriămaiăpu inăcunoscu iăoriătotalănecunoscu iă cititoruluiămediu,ăcuătesteădinăzonaănonfic ionalului,ăhibride,ădeăfrontier ,ăgreuădeăeticheă-ă 97——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

tatăstilistic:ăGheorgheă Curinschiă –ăMonumenteă deă arhitectur ă dină Iaşi,ăSofiaăChiric ă –ă Prihologieă organiza ional ,ăMariusăGrecă–ăArheologiaă întreă ştiin ă şiă pasiune,ăAdrianaă Stoichi oiu-Ichimă –ă Vocabularulă limbiiă româneă actuale,ă Florină Rogreanuă –ă Limbaă român ănuăesteă numaiă oă lumeă deă cuvinte,ăMirunaăHaşegană–ăCarteaă –ă obiectă caă stareă deă spirit,ăAdinaăMocanuă–ăTeatrală dină gar ,ăDanaăG.ăIonescuă–ăAudiobookul,ă pl cereaă cititoruluiăgr bit,ăoriălucr riăcolectiveădeăgenul:ăManualulăutilizatoruluiădeăP.C.,ă100ădeă mariăb t liiădinăIstoriaăRomâniei,ăDinăAntichitateăpân ăînăEvulăMediu,ăAtlasăBotanic.ă Nuă pu ineă citateă suntă extraseă dină legiă şiă dină alteă documenteă normative:ă Codulă deă reglementareăaăcon inutuluiăaudiovizual,ă Conven iaăeuropean ăpentruăap rareaădrepturiloră omului,ă Recomand rileă U.N.E.S.C.O.ă privindă peisajulă istorică urban,ă Legeaă turismului,ă Legeaă privindă sus inereaă şiă promovareaă culturiiă scrise,ă Legeaă privindă dreptulă deă autoră şiă drepturileă conexe,ă Legeaă privindă regimulă deşeurilor,ă Legeaă apelor,ă Legeaă patrimoniuluiă culturală mobilă etc.ă Dialogulă profesoruluiă cuă eleviiă peă temeă legislativeă devineă fatalmenteă conven ionalăşiăformal;ăexaminatorulăînsuşiănuăesteăjuristăciăunăamatorăcelămultăbinevoitor,ă iară discipoliiă abiaă dac ă potă descifraă abreviereaă C.N.A.ă (Consiliulă Na ională ală Audiovizualului),ă necumă s ă aib ă cunoştin eă temeiniceă dină domeniulă legislativ.ă Cerin eleă standardădeăpeăbileteănuăsuntăchiarăbagateleădac ăsuntăluateăînăserios.ăElevilorăliăseăcereaăs ă formulezeă r spunsuriă laă treiă întreb riă ceă vizeaz ă oă situa ieă deă comunicareă dină textulă citat:ă atitudinea,ă perspectivaă şiă inten iileă emi torului,ă tipulă deă textă propusă (eleviiă puteauă optaă pentruă variantele:ă argumentativ,ă descriptiv,ă epistolar,ă informativ,ă memorialistic,ă narativ,ă motivându-şiă totodat ă alegerea),ă stilulă func ională folosită (beletristic,ă ştiin ific,ă jurnalistic,ă administrativ-juridic),ăs ădefineasc ăelementeleădeăcon inută(idei,ăargumente,ăfapte,ăopinii)ă şiă înă finală s -şiă exprimeă opiniaă peă oă tem ă dat .ă Totulă înă maximumă 15ă minute.ă Candida iiă puteauăfiăeiăînşişiăcaăentit iăgânditoareăcapabileăs ăexprimeăunăpunctădeăvedereăpropriuămaiă cuă seam ă înă fa aă celuiă de-ală doileaă subiect,ă cândă îşiă puteauă personalizaă partitura.ă Uneleă temeă suntă incitanteă realmente,ă alteleă îns ă excedă experien aă deă via ă şiă intelectual ă aă adolescen ilorăşiăplonjeaz ăînăgratuit,ăcaăs ănuăspunemăînăinutil:ăistoriaăna ional ,ăpeisajulă istorică urbană (sic!),ă formeleă deă comunicare,ă istoriaă mariloră oraşe,ă prietenia,ă respectareaă datinilor,ă importan aă amintirilor,ă rolulă biografieiă unuiă scriitor,ă cunoaştereaă limbiiă str ine,ă aniiăcopil riei,ă salutulă înăsocietate,ăspa iileă deăinteresăpublic,ădrepturileăomului,ăexcursiileă tematice,ă rela iaă modestie-orgoliu,ă drepturileă şiă îndatoririleă p rin ilor,ă protejareaă persoanelorăcuăhandicap,ăschimbulădeăc r iăîntreăbiblioteci,ăfotografiaăînăvia aănoastr ,ărolulă exameneloră(sic!),ărolulăartei,ăavantajeleăşiădezavantajeleănoilorătehnologii,ăanglicismeleăînă limbajulăcotidian,ărealitateăşiăfic iuneăetc.ăTrebuieăs ărecunoaştemăc ăautoriiăsubiectelorădină edi iaă2014ăîncearc ăoăfixareăaăelevilorăînălumeaăcontemporan ,ăoărela ionareăstrâns ăaăloră cuă realit ileă şiă provoc rileă clipei,ă oă contextualizareă ap sat ă înă careă repreleă spa iu-timpă şiă conştiin ă devină esen iale.ă Dialogulă devineă anevoiosă cândă problemaă sugerat ă elunec ă inerentă spreă speculativă dină pricinaă inadecv rii.ă Ceă poateă spuneă ună tân ră deă 18-19ă ani,ă bun oar ,ă despreă rolulă lecturiiă înă formareaă scriitorului?ă Oă interoga iaă deă acestă genă seă potriveşteăperfectăautoruluiăbeletristăînsuşi,ădarăcadeăal turiăşi-lăpuneăpeăelevăînăsitua iaădeăaă rostiă poncifeă şiă aă lansaă supozi iiă nefondate.ă Ceă opinieă poateă aveaă ună adolescentă despreă protejareaă propriet iiă intelectualeă oriă despreă rolulă scriitoruluiă înă societate?ă Nuă încapeă discu ieă c ă uneleă temeă nască perplexit iă şiă genereaz ă dialoguriă sibilinice,ă dulceagconformisteăşiăconven ionale.

Oă serieă deă citateă beletristiceă oriă nonfic ionaleă auă fostă culeseă dină paginileă unoră revisteăşiătrebuieăs ăobserv măc ăautoriiăsubiectelorăauăfixa iiăşiănuăop iuniădemocratice.ăS-aă f cutăapelălaăObservatoră cultural,ăDilemaă veche,ăCronicaă vecheă(înăIaşiăapareăînăparalelă şiă revistaă Cronica,ă dară aceastaă n-aă re inută aten ia),ă Româniaă literar ă (foarteă rar),ă Vatraă veche,ăMozaicul,ădarănuăapareăniciodat ăprestigioasaărevist ăConvorbiriăliterareădeşiăeaăaă marcatăăoăăepoc ăăînăăistoriaăăculturiiăăna ionaleăăşiăănum r ăă147ăădeăăaniăădeăăexisten .

98——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

Primaăcerin ăpentruăeleviăaăfostăaceeaădeăaăcitiătextulăpropusăcuăvoceătare.ăEsteăună exerci iuăedificator.ăCeiămaiămul iăcandida iăauăfluen ,ăclaritate,ăexpresivitate;ădarăexist ăşiă cititoriăezitan i,ăcuăsincopeăsensibileăşiăcuăpoticneliăpenibile,ăsemnăc ălecturaăn-aăfostăpentruă eiă oă preocupareă deă c petenie.ă Amă avută prilejulă s ă evalueză 75ă deă elevi,ă înă dou ă zileă consecutiveăşiăamăconstatatăc ăuniiăsuntădeficitariălaăcapitolulăcultur ăgeneral ăelementar ;ă eiă nuă potă stabiliă secolulă sauă secoleleă înă careă auă tr ită autoriiă notorii;ă confund ă stilurileă func ionale;ă nuă potă explicaă precisă sensulă termeniloră interbelică şiă postbelic;ă seă mir ă cândă afl ăc ăunăscriitorăesteămortădeămultăiarăaltulăesteăînc ăînăvia ;ăcalendarulăliterarănuăleăspuneă aşadarănimic.

Amăîntrebatăpeăto iăceiă75ădeăcandida iăundeăseăvorăduceădup ăterminareaăliceului.ă R spunsurileă loră indic ă oă orientareă pragmatic ,ă înă acordă cuă spiritulă veacului.ă Nuă pu iniă b ie iăauăoptatăpentruă poli ie/jandarmerie/penitenciar,ădat ăfiindăsiguran aăpostului;ăcâtevaă feteă auă exprimată aceeaşiă op iune,ă cuă precizareaă c ă nuă dorescă poli iaă rutier .ă Al iiă seă voră duceălaăfacult iăcivile,ălaăprofilulăeconomic,ăfinan e,ăcontabilitate,ămarketingăoriălaăştiin eă politice,ă comunicareă oriă jurnalism.ă Niciună elevă nuă doreşteă s ă devin ă profesor,ă ceeaă ceă spuneăcâteăcevaădespreăfor aădeăatrac ieăaăcariereiădidactice.ăMaiămulteăfeteăsuntăhot râteăs ă urmezeăşcoalaădeăasistenteămedicaleăpentruăaălucraăînăGermania.ăAxist ădealtfelăoferteădeă şcolarizareă înă acestă sens,ă destulă deă atr g toareă întrucâtă furnizeaz ă întreă altele,ă cursuriă gratuiteădeălimb ăgerman .

Suntă conştientă c ă nuă seă potă trageă concluziiă definitiveă şiă riguroaseă peă bazaă unuiă eşantionă limitată deă elevi.ă Constată cuă satisfac ieă c ă to iă ceiă prezen iă (n-aă lipsită nimeni)ă auă privită probaă oral ă cuă destul ă seriozitate;ă inutaă vestimentar ă aă fostă decent ;ă auă lipsită încerc rileă teribilisticeă deă aă epataă oriă deă aă şocaă printr-oă etalareă ostentativ ă aă hainelor,ă cuă tenta iaălascivuluiăvulgar.ăPresta iaăintelectual ăaăfostăsatisf c toare,ăonorabil ,ăadecvat ,ăcuă dou -treiă evolu iiă str lucitoare.ă Auă lipsită striden ele,ă „perlele”ă memorabileă şiă alinturileă simandicoase.ă Eleviiă s-auă înscrisă exactă înă orizontulă deă aşteptareă specifică unuiă colegiuă economic,ăpesteă cotaătehnologiculuiăobişnuită darăsubă liceulă teoretic.ăMizaăacesteiăprobeăaă fostăconcentrat ăîntr-unăenun ăaforistic:ăS ăvorbimăromâneşteăcorect,ăfluentăşiăexpresiv!

15ăiunieă2014

Teodor Pracsiu

FABULAăăPENELOR

Odat ,ătârziuăsauădevreme, Discutauădou …ăpene!: Panaădeăgâsc …ătoant , Ziseăuneiăpeneăde…hârleț Harnic,ădar…ăn t fleț: -Suntăpanaăceaămai…ăimportant !

Tu?ăRoab !ăSubăopinc -ori…ăcism ; Noblețeăeuăamă iăcarism !

Pentruăc …ătoate Vechiăaleălumiiătratateă Deăpace,ădreptate Sauănu,ălibertate, Coduriădeălegi,ăedicte, Letopise]e,ăplineădeăfapte, Finalulămarilorăconflicte, Literatur ,ă tiinț ,ăidei, Auăfost…ăînăfine, ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Semnateădeămine, Prin…ăreprezentanțiăvaloro i, Str bunici,ăm tu eă iămo i !

Ascultândăaăhârlețuluiăpan , Careămunciseăoăsut ădeăani, Cuătreiăgenerațiiădeăț rani, Caăoăsimpl …ă ican , Întreb ăinsolent: -ăDar…înăprezent, Dup ăamarulăacestaădeăani, D ăcinevaăpeătine…ădoiăbani?ăăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăMorala: ăăăăăăăăăăăăăăăăăCând nu ești bun la nimic, Nu pretinde cinste și-onoare, Fiindc-ai avut un …stră... străbunic, Om de mare valoare?! ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăValăAndreescu

99——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare

ăăăC R IăDEăLAăPRIETENIăăă-ăăăC R IăPENTRUăPRIETENI Chimiaăbriliantulăvieții,ăedituraăPimă2014,ă volumulăIIă-ă268ăpagini

Poezia,ărevistaădeăcultur ă poetic ,ăprim varaă2014,ă250ă pagini

ANTOLOGIAăDEăPOEZIEăROMÂN ă CONTEMPORAN ,ăedituraăTIPOMOLDOVA,ă 2014,ă1800ăpagini

Doădeăsus,ăedituraăPim,ă2007,ă 104ăpagini

NicolaeăC.ăPaulescuă-ăîntreă tiințaăviețiiă iă metafizicaăăexistențeiă,ăed.ăPim,ă2013,ă310ăpg.

Sfe nicăînărug ciune,ăChi in u,2012,ă56ăpagini

Chimiaăbriliantulăvieții,ăedituraăPimă2014,ă volumulăIăă-ă236ăpagini

100——————————————————————————————————————————–———

Ecouri literare

101——————————————————————————————————————————–———