Ecouri literare nr 14 bun de tipar by Apostu Mihai

Ecouri literare____________________________________________

2015 NR.ă14 1——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

NichitaăSt nescu............................................................................4 Poezie....................................................................................7 Constantin Toma...........................................................................9 Alensis de Nobilis.........................................................................11 Dorinaă i u.................................................................................13 șoanaăVoicil ăDobre.....................................................................15 AlinaăTanas ...............................................................................17 George Petrovai...........................................................................19 șoanăȘoda .................................................................................21 Irina Lucia Mihalca.......................................................................22 Luca Cipolla.................................................................................23 LilianaăMu tiuc.............................................................................24 Petru ăAndrei..............................................................................25 Lucian Brad.................................................................................26 Stej relășonescu..........................................................................26 TraianăVasilc u............................................................................27 Ioan Parfeni................................................................................29 Vasile Larco.................................................................................31 Vasile Popovici.............................................................................35 Andrei Culidiuc...........................................................................36 Mihai Apostu...............................................................................39 Cronic ădeăcarte..................................................................41 Urcu ulăanevoiosăpeăscaraămemorieiălocaleă- Lina Codreanu ...........43 Unăcurcubeuăpeăcerulăînv ț mântuluiăvasluian - Dumitru V. Apostolache............................................................47 Zâmbeteăpentruăcopiiă- Theodor Codreanu...................................49 Scoborândăpeăsc riăînădeceniiă- șorguăG l țeanu............................51 VasileăPopovici:ăinvitațieălaă”oraăluminii”ă- Marinic ăPopescu............55 Peădrumulălungă iăgreuăalăînv ț turiiă- MihaiăBatogăBujeniț .............62 Proz ....................................................................................63 Dealul - AurelăBrum ...................................................................65 Exercițiiă- Cosmin Preda .............................................................67 Rezistenț ă- Ioan Gheorghe Pricop ..............................................68 Cândămarileănecazuriăteădoboar ă- Val Andreescu...........................72 Portret de autor...................................................................77 Unăc rturarăînădeplinulăînțelesăalăcuvântuluiă- Florentin Popescu......79 La umbra metaforei - Daniel Grosu...............................................81 Eseu / studiu.......................................................................83 MartinăȘedeggeră iăKarlăJopersă- George Petrovai...........................85 DeăZiuaăCulturiiăNaționale,ălaăVaslui..........ă....................................91 Eminescu nostalgice iubiri - AndreeaăM d linaăB diță......................92 Dimitrie Cantemir. Spirit universal - LaurențiuăChiriac.....................93 Pa aportăpentruăeternitateă- Ioan Parfeni.......................................97 C l toriiăc rtur re tiă- Theodor Codreanu......................................98 Eminescuă iătragismulăexistențeiăsaleă- Valeriu Lupu.....................101

Redactor- efăă-ăMihaiăApostuăă

RevistaăEcouriăLiterareănum rulă14ăesteăeditat ăsubă egidaăAsociațieiăculturaleăPoesisăMoldaviaeă iătip rit ăcuă sprijinulăCentruluiăJudețeanăpentruăConservareaă iă PromovareaăCulturiiăTradiționaleăVaslui

Autoriiăî iăasum ăîntreagaăresponsabilitateăpentruăideile,ăinforma iileă iăoriginalitateaăcrea iilorăliterareătrimiseăspreăpublicare. NOTA:ăÎncepândăcuănum rulă14,ăadresaărevisteiăEcouriăliterareăesteălaăBibliotecaăcomunal ăDode ti,ăloc.ăDode ti,ăjude ulăVaslui 2——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

ECOURIăăLITERAREă ecouriliterare@yahoo.com

CÂTăDEăDEPARTEă SEăAUDE ECOULăT U?

Neăg si iăsiăpeăfacebookă:ăăCenaclulă"PoesisăMoldaviae"ăVasluiă Not :ă Redac iaă revisteiă Ecouriă Țiterareă î iă rezerv ă dreptulă deă aă selectaă materialeleă publicate.ă Autoriiă suntă responsabiliă deă originalitateaă iă dreptulă asupraă texteloră trimise.ă Garant mă c ă texteleănepublicateănuăvorăfiăfolositeăînăalteăscopuri.

ISSNă:ăă1843ă–ă9780 Tip ritălaăEdituraăPimăIa i

3——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Nichitaă St nescu (n. Nichitaă Șristeaă St nescu, 31 martie 1933, Ploie ti, județulă Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din Bucure ti) - poet,ă scriitoră iă eseist român, ales post-mortem membru al AcademieiăRomâne.

Tot universul nostru era albastruăşiăgol

Prim vara

Totăuniversulănostruăeraăalbastruăşiăgol iarănoiăretraşiăînăbulg rulănumităp mânt viaţ ăeramădeasupraăşiălaăsubsol murind,ămurmurând.

Primejdiiădulciăalc tuindăsubăgene, miăteăiveştiăistovitorădeădulce cuăsâniiăbulbucaţiăzvâcnindăs ăculce peăeiăs rutulălutului,ăalene.

Viiiăşiămorţiiăviilor uniiăîntr-alţiiăşiăuniiăpesteăalţii...

Teăstingiăîncetădinămine,ăiar subăpieptăloveşte-năc ld rimăoăminge şiăziuaăpeătrotuareăseăprelinge, l sândăînăurm -iăizădeăprim var .

Totăuniversulănostruăeraăalbastruăşiăgol. Locul pe care-lăocupam,ăceiăviiăşiăceiă morţi repede se ghicea sau domol luatăînăneştire;ăsauătrasălaăsorţi. Noiăneăţineamăuniiădeăalţii Viiiăşiămorţii.ă

Şiăpoateădeăaceea... Şiăpoateădeăaceea,ăc ănuăsuntemămetalici şiăniciăîncetiniţi,ăşiăniciălemnoşi,deăaceeaăpoate,ăcândăcocoşiiăgalici se bat cu penele-nfoiateăşiăfrumoşi,noiăridic mădinănoi,ăunăglobădeăgândăspreăvid şi-lăsprijinimăînăp lmi,ădeasupra,ăsus, şiăsoareleăseăalungeşteăspreăelăşiăîşiădeschid înc ăcevaădinăele luminile de nespus.

Al turiădeămocirleleăuscate iesăpomiiătoţiăcuătrunchiurile-n floare Hei... zi cu soare-n zare, spune-mi oare camăcâteăfete-săast ziădeflorate? Unăorizontăpierdut,ăcuăbuzeăroşii s rut -năcreştetănoapteaăpeăhotare Cocoareleărevinădinădep rtare şiămorăînăprim var ăofticoşii...ă

şiăseăcurbeaz ăcâmpulăsupt,ăspreăglobul acesta, doritor, şiăviitorulăîşiăîntinseăleneşălobul înspreăprezent,ărupându-se din viitor De-aceeaăpoateăap r mămaiăpalizi, şi-nălargiămişc riăorizontale,ădeăînot, unăglobădeăgândăîntindem,ătotăşiătot mai sus, spre sorii candizi... pân ăseălipescădeăelăbuc ţiădeăcerăalbastre şi-aterizateăp s ri,ăcuăumbreleăzburând, şiăreliefulăviuăalătrupurilorănoastre devineăreliefulăacestuiăglobădeăgând.ă 4——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Nichita Stănescu Considerată atâtădeăcriticaăliterar ă câtă iă deăpubliculă largădreptă unulă dintreă ceiă maiă deă seam ă scriitoriă peă careă i-aă avută limba român ,ă peă careă elă însu iă oă denumeaă „dumnezeiescă deă frumoas ”,ă Nichitaă St nescuă apar ineă temporal,ă structurală iă formal,ă poeziei moderniste sauă neo-modernismuluiă românescă dinăanii 1960-1970.ăNichitaăSt nescuăaăfostăconsideratădeăuniiă criticiă literari,ă precum Alexandruă Condeescuă i Eugenă Simion,ă ună poetă deă oă amplitudine,ă profunzimeă iă intensitateă remarcabile,ă f cândă parteă dină categoriaă foarteă rar ă aă inovatorilorălingvisticiă iăpoetici.ă

PloaieăînălunaăluiăMarte Plouaăinfernal, şiănoiăneăiubeamăprinămansarde. Prinăcerulăferestrei,ăoval, noriiăcurgeauăînălunaăluiăMarte.

îiăiauăînămân ăşi îiăînşurubezărâzând,ăînălun , caăpeănişteămânereăsculptate, cumătrebuieăc ăerauăpeăvremuri, împodobite,ăro ileădeăcârm ăaleăcor biilor.

Pere iiăod iiăerau nelinişti i,ăsubădeseneăînăcret . Sufleteleănoastreădansau nev zute-ntr-oălumeăconcret . Oăs ăteăplou ăpeăaripi,ăspuneai, plou ăcuăgloburiăpeăglobăşiăprinăvreme. Nu-iănimic,ăî iăspuneam,ăLorelei, mie-miăplou ăzborul,ăcuăpene. Şiăm -n l am.ăŞiănuămaiă tiamăunde-mi l sasemăînălumeăodaia. Tuăm ăstrigaiădinăurm :ăr spunde-mi,ăr spunde-mi, cine-sămaiăfrumoşi:ăoamenii?...ăploaia?... Plouaăinfernal,ăploaieădeătotănebuneasc , şiănoiăneăiubeamăprinămansarde. N-aşămaiăfiăvrutăs ăseăsfârşeasc niciodat -aceaălun -aăluiăMarte.ă

Vârsta de aur a dragostei Mâinileămeleăsuntăîndr gostite, vai,ăguraămeaăiubeşte, şiăiat ,ăm-amătrezit c ălucrurileăsuntăatâtădeăaproapeădeămine, încâtăabiaăpotămergeăprintreăele f r ăs ăm ăr nesc. Eăunăsentimentădulceăacesta, deătrezire,ădeăvisare, şiăiat -m ăf r ăs ădorm, aieveaăv dăzeiiădeăfildeş,

Jupiterăeăgalben,ăşiăHera ceaăminunat ăeăargintie. Izbescăcuăstânca-năroat ăşiăeaăseăurneşte. Eăunădansăiubito,ăalăsentimentelor, zei e-aleăaerului,ădintreănoiădoi. Şiăeu,ăcuăpânzeleăsufletului umflateădeădor, teăcautăpretutindeni,ăşiălucrurileăvin totămaiăaproape, şiăpieptulămi-lăstrângăşiăm ădor.ă

Vitraliu Umbraăta,ălovindu-seădeăziduri, iarăseăsparge-năcioburiăcolorate. Oh,ăde-aceeaăm-aiăz rităînăstrad adunândăpierdutele-iăp trate. Şiăs-oăfacălaăloc,ăînăceasulănop ii, pesteăgeamuriă iăle-aşezăcuăgrij , verzi,ăalbastre,ăgalbeneăşiăroşii, încoifate-năcreştetăcuăoăsprij . Cândăteăveiătrezi,ălipi iădeăgeamuri, arlechiniădinăsticleăcolorate vorăl saăprinăeiăs - iăcad -năbra e soarele,ămereuălaăjum tate.

5——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Pierdereaăochiului

Despreăstareaădeăzbatere

Aşăcioc niăcuăunghiaăpân ăcând n-aşămaiăaveaăunghie, şiăcuădegetulăpân ăcând miăs-arătoci.

Caăşiăcumăunăt işăsuperior mi-arăfiădesp r itănoriiădeăvârfurileămun ilor, aşaăseăzbateătrupulămeuăuriaş,ădecapitat, l sându-şiăpeăcerăcapulăfugitiv.

Darăaăvenitălaămine orbulăşiămi-aăspus: "Las - i,ăfrate,ăunghia-năpace, dac ăaiăcumvaăunăochi înăvârfulăei, deăceăs -lăspargi?"

Nuăpoateăs ămoar ădeşiănuămaiăştie ceeaăceăpentruăel,ăodinioar ,ăaăfostăvia . Contemplaăochiulădeăsus trupulădeăjosăşiăînăzbatere Dinăv g unaăgâtuluiă âşneşte unăstolădeăp s riăciripitoareăşiăverzi Mânaăîşiăînfigeăghearele gheareleălungiăcâtăunătaurăfiecareăînăparte, mânaăîşiăînfigeăghearele înămiraj Ochiulăsuspendatăpriveşte deznad jduitaăzbatere.

Şiătotuşiăşiătotuşi poartaăasta,ădintreămineăşiătine, trebuieăzguduit ădeăcineva.ă

Îmbr işarea Cândăne-amăz rit,ăaerulădintreănoi şi-aăaruncatădintr-oădat imagineaăcopacilor,ăindiferen iăşiăgoi, peăcare-oălas ăs -lăstr bat . Oh,ăne-amăzvârlit,ăstrigându-neăpeănume, unulăspreăcel lalt,ăşi-atâtădeăiute, c ătimpulăseăturti-ntreăpiepturileănoastre, şiăora,ălovit ,ăseăsparse-năminute. Aşăfiăvrutăs ăteăp strezăînăbra e aşaăcumă inătrupulăcopil riei,ă înătrecut,ăcuămor ile-iănerepetate. Şiăs ăte-mbr işezăcuăcoastele-aşăfiăvrut. ă

Orologiuăcuăstatui Pietreleădeschidăunăochiădeăpiatr , oaseleădeschidăunăochiădeăos. Câte-unăbotăauăcâinii-nălocădeăochi,ăşiălatr dinătreiăboturi,ăgeneros. Eăunăschimbădeăochiămereuăînăaer. Ochiulădeăpisic ătrece-năfrunze. Frunzeleăfoşnescăcuădulceăvaier înăorbiteleăpisicilorălehuze. Euăr mânăcuăpleoapeleădeschise,ăaburite. Ochiulămeuăsticleşte-năturnulăprim riei, şi,ădeodat ,ăsimtăcumăprinăorbite cuăunăpruncăînăbra e-aparăstatuileăMariei. ă

Corabiaădeăcarneăprins ăînăfurtun nuăseăscufund ăniciodat Ajut -m ăcatedral ăfrumoas v zut ădeămineăînăaltăoraş Bateăcuăclopoteleătale dezordonat ăclip . M ărogălaătineăfrumoas ăcatedral tu,ăcareăeştiăînăaltăoraş, f ăs ăseăverseăpesteămine bun tateaăliniştii Niciăoădiferen ănuăesteăîntreătrupulăacesta şiătrupulăoric ruiăfluviu decapitatădintr-oădat ădeădelta ceaăvorbitoare. Ajung ălaătineăfrumoas ăcatedral , cârdulădeăp s riăroşii careăurlând,ăcronc nind,ăchihotind dinăgâtulăretezată-ăseăridic ălaăcer. Primeşte-leăcatedral ăfrumoas peălimbaăclopotuluiăt u,ăprimeşte-le Ajut -m ăcatedral ăfrumoas , v zutaădeămineăînăaltăoraş D -miăliniştea,ăcatedral ăfrumoas , şiăaltfelădeămoarte. ă S-aăn scutălaă31ămartieă1933ăînăPloie ti.ăTat lă s u,ă comerciant,ă provineă dintr-oă familieă deă miciă me te ugariă iăcomercian i,ălaăorigineă raniăprahoveni.ă țama,ăTatianaăCereaciuchin,ăesteă n scut ălaă Voronejă într-oă familieă deă condi ieă nobil ă dină zonaă Done ului.ă NichitaăSt nescuădevineăalăcincileaămodelăimportantăală poezieiă române tiă dină secolulă XX,ă al turiă deă Bacovia,ă Barbu,ă Blaga,ă Arghezi.ă într-oă istorieă aă formeloră deă expresieă poetice,ă ac iuneaă st nescian ă propuneă ună discursă extremă deă original,ă asupraă c ruiaă criticaă vaă interveniăabiaădeăacumăînainte.ă

6——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Constantin Toma............................................9 Alensis de Nobilis..........................................11 Dorinaă i u..................................................13 șoanaăVoicil ăDobre......................................15 AlinaăTanas ................................................17 George Petrovai...........................................19 șoanăȘoda ..................................................21 Irina Lucia Mihalca........................................22 Luca Cipolla.................................................23 LilianaăMu tiuc.............................................24 Petru ăAndrei...............................................25 Lucian Brad..................................................26 Stej relășonescu...........................................26 TraianăVasilc u.............................................27 Ioan Parfeni.................................................29 Vasile Larco.................................................31 Vasile Popovici.............................................35 Andrei Culidiuc.............................................36 Mihai Apostu................................................39

7——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Constantin Toma ....................ăăăăă

Nuăamănimicădinăceăs ăm ădoar Câtătimpămaiăvisez,ăcâtătimpămaiărespir Plutescăpribeagăşiănuăm ămaiămir C - iăportăiubire,ăzei ăstelar ă!

Dorinaă i u ................

după ce ne lecturăm propun să ne vedem nu de drum nu de personalitate să ne vedem la o partidă de vorbă nebună ne acoperim cu pielea șarpelui capul îl așezăm pe gladiole esențiale

IoanăHoda

AlensisădeăNobilis

.................. laăaăfiin eiăgrea-ntrebare rânjimămeditativăc-amăvreaărǎspuns neătrebuieăunăsens,ădarăcareăoare? stǎăîngerulăînăghenǎ!ăs-aăascuns!

AlinaăTanas

................ Tu,ăzâmbetulătimidădinălacrimaăceaămare, S ru iăalteăbuze,ăpriveştiăal iăochiăînăzori Nuăauziăcumăscânceşteăaămeaăneuitare Şiăniciăn-aşăvreaăs-auzi,ăs ăştiiăc ăînc ădori...

GeorgeăPetrovai

............... C ciăunăromânăceănu- iăiube te sauăî iăpoce teălimbaălui, ridicolăeă iăcamădegeaba umbr -aăf cutăp mântului.

................. „Tuăclipaă i-oătr ieşte!”ăeăpentruămineăcrezul prinăcareăaiădeătoateă–ăputere,ăbani,ăpl cere; r bdareaănu-iăvirtute,ăizbândaăesteătotul Lucian Brad şi-atunciăaătaăvia ănuăvaămaiăfiăp rere. .................. i-amăprinsăscânteiăinăp r i-amăîncercatăs - iăfrâng,ăaripileădeăfum Petru ăAndrei ochiiăs-auătopit,ăformeleăs-auătopit ....................... iarăgratiileăîmiăpar,ăceăp cat,ădiamante... R mâiăaiciăpeălocu-năcareăe ti, Iubireaămeaădinătoateămaiăfrumoas , VasileăPopovici Peăto iădrume iiătuăs ăîiăuime ti .............. Ca-năiarnaăgreaăoăvatr ăluminoas . M-aplecăr sfrântăasupraărosturilorăfirii,

TraianăVasilc u

................ Secundeleătrecăstradaăcaăsolda ii, Ce-şiăîntorcăochiiăînăurmaăta, Timpulămi-iăceart ăcaăunăcomandant Ceăşi-aăluatărolulăînăserios.

MihaiăApostu

................ Ast ziăseăpoart ăs rutulăstigmat i-mbr i areaărâvnit ămereu, Niciănuămaiă tiuădeăs rutulăăeăalămeu Sauăpoate-iăvisulăabandonat.

bezmetic,ăpusăpeăhar ăşiăpeăşotii,ăparc , sfidândăimensit ileănem rginirii, deşert ciuniăeclesiasticeăm -ncearc .

A drei Culidiuc ................. -Te rog, lasă- ă să stau să te prives , eşti atât de frumos când cazi pe gânduri … -Vrei să ieşim undeva? -Nu. Lucrează. Cum merge piesa? -N-am personajul principal. -Atunci scrie despre tine. -Mhm … Eu scriu o tragedie, nu o comedie.

IoanăParfeni

................... Euăteădoresc,ăpeătineăprim var , S -miăviiăvoioas -năsuflet,ăacum,ănuămaiătârziu…, Nuăm-aiătr dat,ănuăîmiămaiăeştiăpovar …, Teărogăalin -miădorul,ănuăm ăl sa-năpustiu…

8——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

șUBșREăăSTELAR

CONSTANTIN TOMA DORăDEăPRșM VAR Întroieniţiăsalcâmiiăîşiăscutur ăpeăramuri Aripiădeăv luriănegreă– înceţoş riăsinistre Șaiteădeălupiăscânteieăînănoapteăpeălaăgeamuri Rememor riălugubreădinăalteăvremuriătriste. Cuprindăînăpalmeăfoculăcuăzvârcoliriăsolemne Şi-nătânguiriădeăbocetăîncercăaăcâtaăoar Oăultim ăminune?ăLuminaăs ăînsemne Desc tuşareaăfiriiăînăblândaăprim var . Laălic rireaăl mpiiăîţiăv dăf pturaăpal Teăcerniăcaăoăpovesteăcuăfeţiăfrumoşiăşiăzâne Chiarăcasaăcufundat ăînănoapteaăcaădeăsmoal Pareăaăfiăsperanţaăînăz rileădeămâine.

Surâsulădinăclarulănopţilorăalbe M ăcheam ăşi-acum printre stele, Plutesc hoinar printre ele Şiăsimtăinfinitulăcareăm ăsoarbe. Sunt doar un suspin trimis spre zenit Oăşoapt ăpurtat ăprinăCaleaăLactee Spreăinimaătaădeătân r ăzeeă– Himera iubirii sau fructul oprit. Cât ătristeţe-iăînăinimaămea Laăgândulăc ănuăamăputinţa, Euălutulăumanăiubindănefiinţa M -nşelăcuăsperanţaăceaăgreaă! Absorbăirealulăf r ătemei Șoinarăr t cindăprintreăstele Poet nebun al viselor mele M ăsimtăfermecatăsubăcerădeăscânteiă!

Şiănemişcaţiădeăgroazaăc ăiarnaăneămaiăcheam Cuăblândulăsemnăalămorţiiăînăneguraăuit rii Privindu-neăînăochiăuit măc ăneăeăteam , Uit mădeăgroazaăreceălaăgândulăprim verii.

Plutirea-năabisuriăm ăfaceăstr in Deăstrâmbulăfirescăalălumiiăreale, Cerşescăc deriăşiăplutiriăabisale Cuăgândulălaăstele-săcuratăşiăsenin.

CLIPA

Nuăamănimicădinăceăs ăm ădoar Câtătimpămaiăvisez,ăcâtătimpămaiărespir Plutescăpribeagăşiănuăm ămaiămir C -ţiăportăiubire,ăzeiţ ăstelar ă!

De-aşămaiălungiăclipaăc-oăclip S -miăfrângăaătimpuluiăarip C-oăclip -aşăamânaăuitarea, Aşădep rtaăchiarădep rtarea. De-atâteaăviseănevisate Oăclip -i o eternitate, De-aşămaiălungiăclipaădeădor C-oăclip ăşi-apoiăpotăs ămor! De-aşămaiălungiălumina-năsear Maiămultădecâtăziuaădeăvar C-oăclip ăpân -nădimineaţ Aşămaiătr iăpoateăoăviaţ ! S -miănedormănopţileăiubirii Cuăclipaălung -aăreg sirii, S ădauăglasăvorbelorămute S ăreg simăclipeătrecute. De-aşămaiălungiăclipaăc-oăclip Aşăfrânge-aădoruluiăarip Poate-aşălungiăclipaădeădor C-oăclip ăşi-apoiăpotăs ămor!

INCERTITUDINE Câtădeăbanalăseămişc ătotăceru-n jurul meu șarăsoareleăeăpalădeşi-i la apogeu, Ornice bat aiurea iar timpul mi-e advers Şiăparc ăuniversulăseămişc -n sens invers… M-aăprinsăbeţiaălumiiăcuăchingiă ucig toare Acumăparc ădinămineănimicănuăm ămaiă doare, Chiar suflul alburiu departe mi-a zburat Şi-năpieptulădezvelităoăran ăaăl sat… M ăsimtăcuprinsădeămorbulăşiăalăbeţieiă lumi P trunsădeănebuniaăs lt riiăpesteăculmi Şi-al fricii de abis cu tot ce-i omenesc Darăamăuitatăoăclip ăfericeăs ătr iesc…

9——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ RUG Cândătristulămorbăalăuriiăm -mbat ăşiăm ăpoart N-amătimpăs ăm ăgândescălaăcine-amăfostăodat , Sunt viu, sau mort, sau nu-sădeănuăştiuăcine-s eu TeărogăTat ăCerescăs -mi dai iertarea P catelorăceăport,ăcuăvrereăsauănevoi Şiădac ăamăcrezutăvreodat -năDumnezeu… C -săr t cităşiătristăînăc utarea Sarcasticeăscrâşniriăînăpieptămiăseăizbesc Momentuluiădeătain ăpentruăamândoi. Nuăştiuăceăîmiăanim ătotăsuflulăomenesc Şiăparc ăportăînămineăsataniceăculori Aziăsimtăc -săn p ditădeăneputinţa Şiăparc ănuămaiăsimtăalăbineluiăfiori… Atâtorăpaşiăf cuţiăf r ădeăţeluri Oh,ăDoamneăd -miăputereaăs ănuămaiăfiuăp gân, Oh,ăDoamneăf ăminuneaăcuătineăs ăr mân, Cândălumea-iăoăruin ăajuns -n agonie TuăDoamneăm ăsalveaz ădinăcruntaănebunie… Mai bine ia-m -năceruri,ădeămineăs ănuăştiu… Aici de mult sunt mort, aici nu mai sunt viu, M ăştieădoar ălutulăunuiăt cutămormânt Cândăraiulăeălaătineăiarăiadu-iăpeăp mânt… Câtădeăhainăseămişc ăp mântu-n jurul meu Cândăoaseleămi-sălutăşi-săf r ăDumnezeu, Înămiezulăzileiăcaldeăşiăsoarele-a apus, Nimicănuăm ăanim .ăMaiăsuntăsauăpoateănu-s… VIS Dinăinim ămiăs-a desprins Unăvisăşiăapoiăînc -un vis; M ădoareăranaădorului Şiănuăpotăspuneănim nui. M ădorădurerileădinămine Ecou al tristelor suspine, M ădorăşiăeuăde-atâtaădor Odat’ăcuăviseleăceămor!

Cândăpoateămi-amăl satăîns şiăfiinţa P truns ădeăp cate-n multe feluri.

N-amăînţeles,ăpurtatăde-aăvieţiiăvaluri C -săhum ăvieădinăharulăT uăceresc Şi-amăîngropatăcredinţa-n idealuri Ce n-au nimic cu-al lumii curs firesc! Acumăm ăsimtăîntorsăc treăizvoare Cuăsimţ mântulădeăultimăpoc it Trezireaădinăgenuneăm ămaiădoare Şiăvreauăs ăredevinăcopilulăT uăiubit. Red -miăsperanţa-n tot ce-i omenesc, Întoarce-m ădinădrumulăam girii Şiăd -miăiertareăTat lămeuăceresc Şiăf -miăunălocăînăsufletulăiubirii. M ăiart ăDoamneăşiădu-m ăc treăTine Câtănuăeăpreaătârziu.ăS ăredevin Ecoul clar al vrerilor divine Şiăf -m ăom,ăcuăharulăT uădivin!

Nuămaiăvisezăşi-miăpareăr u Deăparc ănuămaiăsuntăniciăeu, M-auăcopleşităuit rile Şi-amăr t cităc r rile. M ădor,ăsufletăhainăceăsunt șarăr d cinile-năp mânt Şi-auăînlemnităsevaăuscat , Nuămaiăsuntăceăamăfostăodat ! Nu mai sunt eu, nu mai sunt eu! Unăteiăcreşteăpeăpieptulămeu, Eăteiulădeălâng ămormânt. Mi-eădorădeănuăştiuăcineăsunt! Suntămort,ăsauăviuăsauăvreauăs ămor Mi-eădorăcumvaăşiănuămi-e dor, Cuăvreriăsauăf r ădeătemei Visezăsubăr d ciniădeătei!

"Suferința apare atunci când așteptăm ca ceilalți să ne iubească în felul dorit de noi"

PauloăCoelhoă

10——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

ALENSISăDEăNOBILIS Din volumul în pregǎtire Be iileăCosmice

seăspargăînăcioburiămǎsluiteăglorii mirǎriăgrǎbiteăteăîntorcăspreăranǎ oădatǎ-năviaţǎăpotăşi-nvingǎtorii s-alunece pe-oăcoajǎădeăbananǎ

revistǎădeăfront patimiăcrescădeăseteăînăardezii dinătrǎiriăcrescăamintiriăînăurme îţiăşoptescăprofeţiăsecrete,ăcrezi-i înainteăsǎăpǎşeştiăînăturme....

unăvalădeăamnezieăneăînchide peănoiăcuănoiăsǎăne-ntâlnimăînăring neănumǎrǎăarbitrulăşiădecide: învingǎtorănu-i nimeni! nu disting!

lacrimiădeăînger

timpulăcurgeăfǎrǎăsǎăteăcruţe vreiăvictoriiădǎltuite-n socluri fericireaăuitǎăsǎăte-anunţe c-oăgǎseştiăînăanumiteălocuri

îmbǎtrâneşteăveşnicia-n Univers sǎăneăînveţeăceăînseamn-a fi înăminteăloculămameiăesteăşters pe limbi de ceasuri scriem elegii

lupţiămereu,ăcâştigiăpentruăoăvreme noiăsenzaţiiădeăputere,ădure, totăaşteptiăunăîngerăsǎăteăcheme într-unăvis,ătǎcerileăsǎ-ţiăfure

peănoriătrimitemăînspreăgalaxie cǎăviseleăs-auătransformatăînăfrici cǎănuămaiăesteălocăînăutopie deăcândălumina-nţeapǎăcaăunăbrici

câtăoăsǎădurezeălupta,ănuăştii laăapelătuăteăprezinţiăsubăscut toataăviaţaăînăbǎtǎiaăpuştii vechiăsoldatăîmbǎtrânitărecrut

iarăpeăpǎmântătrecătrenuriăfǎrǎăstaţii ceăducăcuăeleăfǎr-adresǎăorbi profesoriiăstauăînăferestreăcaămiraţiiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă mame-nădelirăaruncǎăprunciălaăcorbiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

întâlnireaăînăring

prostituate cer chirii-n biserici dresorilorădeăgǎrziăimperiale profeţii-sănişteăbişniţariăisterici ceăexerseazǎăsǎrituriămortale

teăbântuieărestanteăexigenţe un gol imens. un vid te face nul. maiăaiăînăviaţǎămulteăcorigenţe: sǎ-ngenuncheziăcândăurciănuăeădestul. iar anamneze sacre duc solie spreăconstelaţiiăcǎămaiăvremăcopii vameşiădeăviseătrecălaădatorieăăăăăăăăăă unădrumăabruptăseăduceăînspreăstea clipele-n care noi am vrut muri subităoărazǎăseăpreface-n bici înăochiulăorbăretinaăspuneăfricaăta laăaăfiinţeiăgrea-ntrebare ce-oăsimţiăcândăeştiăcǎzutăşiăteăridici rânjimămeditativăc-amăvreaărǎspuns ne trebuie un sens, dar care oare? pǎsǎriăîntoarseăzboarǎăpesteălume stǎăîngerulăînăghenǎ!ăs-a ascuns! eăcerulăgreu.ăseăsprijinǎăpeătâmplǎ teăstrigǎ-năurmǎăvinaăsǎăte-nsume: sǎăceriăluminǎ,ăpoateăţiăse-ntâmplǎ şovǎi.ăoăformǎăcadeăînăbeţie peălângǎăspectatoriărǎsarăaprozi sǎăneăanunţeăcǎăplǎtimăchirie câtămaiăluptǎmăşiăsuntemăincomozi

"Iubirea nu e târg: te iubesc pentru că mă iubești. Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru că te iubesc!"

Liviu Rebreanu

11——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

revelaţie înăclipaăaugustǎ joacǎăflǎcǎrileăpeăcomori fluturiădeăluminǎăcurgămeteoric înfloreşteăînăcarneă cǎmaşaădeănuntǎ Universulăseăschimbǎ seveleăducăluminaăînăcer umbreleăpǎsǎrilorăagǎţateădeăaer curgăpeăpǎmântăînăninsoriădeămǎtase strecuraţiăprintreăierburi,ă magiiăorbiăîncearcǎăvǎzduhulă cu toiagul de mirt pipǎieărǎnileănemuririiă sǎăleăsimtǎădurerile înăareneleălumii învingǎtoriiăsǎrutǎămoartea învinşiloră cu ochi orbi careănuălocuiescănicǎieri pesteăîntinsuri,ă inimileăsfinţilorăauăuitatăsǎămaiăbatǎ aripiădeăpiatrǎă întoarse-s pe dos încǎănuăaiăpace pânǎănuămoriăîncǎăoădatǎ pentruăzâmbetuluiăunuiăcopil careăacoperǎăpalmaăparintelui prunciiădormăînveliţi deăzâmbetulămamei umbreădeăzâneăîiăleagǎnǎ-n vis îngeriămariniăducăulcioareădeăaură fetelorăîmbrǎcate-n mirese... plin de mirare descoperi de-o vreme înzeireaădinătine

înăaiurǎriăte-apucǎăstǎriăfrivole sǎăînǎlţǎmănimiculuiăstatui vestaleărozăseăplimbǎăînăgondole cuănuriăzeieştiă- ofrandeănimǎnui lianeăurcǎ-ncolǎciriădeăseve creşteăretinaăarsǎăîntreăstele rǎmâne-n oase urma unei Eve miresme-nalţǎ-n aer citadele înălieduriăparşeăumbreăcadăpeăape stauăcǎmǎtariădeăviseălaăpopasuri copiiădinăfloriăseăpregǎtescăsǎăsape fântâniăînăziduriăşi-amneziiăînăceasuri cǎzutăînăgolu-acesta-ntre secunde mǎăînfiorăcâtălocăe-năveşnicie mǎăstrig-unăglasădinăurmǎ,ădeăniciunde sǎănuămaiădezertezădinăUtopie

înfiorare înăt cereaăalb ăcurge-unăglasăînăsânge, ancestraleătreceriăîntreăomăşiălup; cândăeălun ăplin ,ăhaita-năcercăseăstrânge dansândăcolţii-năaerăpânǎăcândăseărup pânzeleăt ceriiădeăpe-ntinderi arse deăApocalipsaăceăînăvisăîncepe, sus,ălaăcet ţuie,ătriburileăparşe url ăfantomatic,ăc l rindăotrepe. a-nceputămareea,ăînăfiinţeăcânt dorădeăduc ăorfic,ăucigaşăşiăsumbru, iarăfecioareăgoaleădelirândădescânt mugurii de sfarcuri peste corn de zimbru. vrajaăseriiăurc ăizbucniriădeăsev înspreăvechiăneliniştiăcareăcheam -n rut, sbur toriăsarăziduriăcuăparfumădeăEv ceăaşteapt ăclipaăcuăunănodăînăgât.

întoarcereaăînăUtopie

pesteăape,reci,ăşerpiădanseaz -năsmârcuri şuierândălaălun ăpesteădinţi,ălucid; prunciiăprintreăviseăcheam ălapte-năsfârcuri iar ăcucuveleăstauăclipindăpeăzid...

eretic si bogat cum sunt profanii tuăteăviseziăînăprinţulădeădamasc şiăcânţiăpoemeăcuăorgii-n litanii peste fecioare-ngenuncheate-n vreasc

cândăcetateaădoarme,ăcircul ămiasme, duhuriăr taciteămergăpe-acoperişe, pesteăneguriăorbiiăîmblânzescăfantasme şi-năfiinţe,ătainic,ăr ulăseăfurişe.

12——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

DORșNAă ș U alădraculuiășarpe te consumi și oftezi eu prefer să plimb copilul autist din mine încalț nevoia de libertate în bocanci de armată apoi desenez cu lumânările pe asfalt fac ceruri și mă cred Zeus fredonez non je ne regrette rien până mi se umple pumnul cu idei

oferta am visat un val pictural care se spărgea pe o pânză albă eu eram un abur pe deasupra pământului și-am văzut culori care se închinau mâinilor dar dincolo de gândul nopților o coroană regală prindea rugină câteva rânduri ieșeau din praf lângă fântâna din Dublin - iubirea e o definiție dată mereu timpului trecut - pătimaș a rămas pasul omului rătăcit pe drumuri străine - tragic a rămas cerul și noi precum o sete continuă angelica, pe fugă paznicul vieții mă cearta urlând am aplecat toată ființa în fața lui pentru că în sânge aveam tatuat numele cu ucigași și mincinoși nu am reușit să rămân în picioare paznicul vieții mă certa urlând: ești un tiraaaaan ești un infeeeeern ești visul moooorții ești un proooost deschide o sticlă de vin și bea și bea dracului oh, beeeea deschide ușa la casă și trăiește deschide-ți gura și lasă-mă să fiu, să fiu viu…să fiu ceea ce tu ai furat ce tu ai ucis eu am născut, păcătuit, blagoslovit, închinat deschide-ți inima și mori iubirea nu-i aici și nici acolo, nu-i dincolo și nici dincoace nu e nicăieri abstractule am să te blestem la fiecare fărâmă de viață până te omor făcându-te viu până ai să recunoști că-ți sunt în oase

fac semn de stea pe fruntea regizorului tău mort cu aceeași cenușă din care mi-am scuturat picioarele înainte de-a merge ideile vin în joacă și tot așa se duc pe apa tulbure în care urlă animalele pe retinele trecătorilor din gări pentru că ei se duc acolo unde tu nu ai chef din jalea timpului cu multe cute mi-am făcut o fustă scurtă am tăiat în franjuri pozele cu mine goală și le-am făcut colaj la pub-ul de peste drum nu sărbătoresc nimic am prea multe idei care m-au pus cu botul pe labe al dracului șarpe ce tare mă strânge de limbă

abstractăînălivad de-ar fi să te iubesc aş alege o livadă de caişi bântuită de trandafiri galbeni şi-acoloăte-aşăaşezaăprintreăculori nu abstracte și nu cu cearcăne în jurul dimineții abstractul despre care vorbeşti e ca o şuviţă albă în părul meu ai putea să auzi ecoul sunt departe dar trăiesc și nu știu să dansez cu răvăşitul străin care azi mă sărută pentru prima oară noaptea are miros de vin

Exităonly exit only și un pumn de fasole cu asta am rămas la finalul zilei la adaptarea cu lipsa ta nu m-am gândit ești prea cuminte să spui de corăbii, de vise, de nopți oarecum parfumate te-ai adaptat probabil temei de-a scrie poezie cuminte

13——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ nu vezi cum se zbate lumea cu brațele în rugi cu picioarele în tranșee lumea pe care o credeai aproape de tine s-a dat cu otrăvuri și cu măști de unică folosință dracu știe de ce m-am oprit în viața asta îngerul mi-a spus cu tristețe: -ești sigură că vrei să te oprești aici? și eu ca o naivă care nu știa ce înseamnă moartea de mână lumească am coborât de-aia nu mai cred în adaptări și alte promisiuni ascunse totul e de suprafață, man totul e ascuns și perfid rămân la ușa asta pe care scrie al naibii de vizibil exit only

gladioleăesențiale i-am spus șarpelui de gladiole de banii tăi și de parfum nu m-a crezut în stare de mărturisire dar am făcut precum Eva și-atunci de ciudă șarpele s-a otrăvit nu ascund nimic în toată povestea asta decât pistolul înfipt la tâmpla pictorului orb nu ți-am spus că m-am săturat de munch toți se mulează pe strigătul ăla devenit comunul umanității devin enigmatici și singulari se aliniază unui total indescifrabil o prostie a unui nebun fantastic a făcut publicitate la televizor realizatorul programului de politică externă mi-a trimis invitație la cină și l-am refuzat după ce ne lecturăm propun să ne vedem nu de drum nu de personalitate să ne vedem la o partidă de vorbă nebună ne acoperim cu pielea șarpelui capul îl așezăm pe gladiole esențiale

înăcizmaătaăgerman ,ăman raiul despre care-mi vorbești a intrat în borcanul cu lapte mierea a pus capac și-am descoperit că suntem rude cu regina dacă nu te grăbeai nu pierdeai calul îți pui prea multe speranțe în păcatul ăla de violuri nu mai vorbește nimeni lumea s-a etajat pe culori religiile au intrat în buzunarul jegos al vagabondului miop laăcareăvindeaăTheăTimesălaăintrareaăînăSquare îmi plăcea de el acum s-a dus cu lumea să se otrăvească

în cizma ta germană doarme un corb avea o aripă ruptă l-am luat în casa mea și l-am vindecat până am devenit prieteni man, corbul ăsta seamănă cu tine vrea mereu să râd și-mi aduce diamante dar el nu știe cât de mult îl iubesc uite că am strâns în ochi secretele noastre partea mea de măr nu e mușcată dar el, man, el mă iubește așa cum sunt

las -m ăs ăstauăpeăstâncaăastaăveche un dirijor ironic vine în fiecare zi îmi urlă-n față aria pe care nu o cunoști iar tu dai din picioare ca un copil răsfățat ceri o acadea apoi te retragi într-un colț să nu-ți prindă jocul careva râzi nespus de mult pe seama tuturor of, de-aș înțelege minunea asta de prostie care seacă puterea e ciudat să închid eu lumina să vină alt actor în locul meu metaforele le-am pierdut prin buzunarele mele rupte ți-am spus cine sunt și tu încă mă vrei din viața aia următoare știu câte ceva problema e că pantoful cel negru de lac e furat lasă-mă să stau pe stânca asta veche să mă tund cheală să urlu în neștire către nimic, dar pentru mine și apoi să mă întind peste pământ să plâng, să plâng, să plâng de fericire și de ceva anume că te am așa de mult dar mai ales să plâng pentru iubirea asta a mea în neștire

Paiața n-am timp de cugetări simandicoase și nici trecutul să-l mai spăl nu pot. tu-mi ceri acuma să îți pun pe masă o altă eu de parcă n-aș fi fost? tu spui că ai oglinda aburită și că te vezi prin ea așa-ntr-un fel ciudat. tu spui că lumea e menită doar să mintă? ești separat de alții iar asta nu uita. nu vezi cum lumea se rupe repetat? de ce ne-am ocărî la toate cinci răscruci? de ne-am lăsa haotic furați de vânt și duși acolo unde noi, naivi, ne-am tot gândit să fim? ce-ar face coaja dintr-un nuc bătrân și trist? prietene îți spun: sunt sincer și mă doare. tot ce privesc, ce simt și ce calc în picioare și sângele îmi urlă-n ființă deznădejdea. nu am fost nicicând un conte-n altă viață să-mi schimb figura asta să nu mai fiu paiață. adun din ramuri riduri, nu știu ce-i nemurirea pe frunți leașez precum se vede și uite stăm așa echilibrați firește ca-ntr-o oglindă veche ce chipul urâțește.

14——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

șOANAăVOșCșL ăDOBREă Prim var ăl cr mioar

M-aăprimitălaăpieptulăei,ăp durea

Euănuă i-amăfostădecât,ăoăprim var , Parfumădeădorăşiădragosteăşiărou Ceăte-auăînnobilatăîntâiaăoar C-unănumeănouăşiăcuăoăhain ănou .

M-aăprimitălaăpieptulăei,ăp durea Şiăpeăumeri,ăp s riămiiămi-aăpus. Luminişămi-aăstrecuratăînăsuflet Şi-amăr mas,ădeădragosteăp truns.

Euănuă i-amăfostădecâtăoăprim var Prinăzecileădeăprim veriăt cute Şiăamăr masăoătrist ăl cr mioar Într-oăgr din -aăflorilorăpierdute.

Eaăm-aăleg natăpeăcrengiădeăvise Cândăcuăfrunzeăm-aăîmpodobit Şi-amăsim ităc ăm ăridicălaăceruri Cândăp durea-năsufletăm-aăprimit.

Euănuă i-amăfostădecâtăoăprim var , Oălacrim ,ăsubărazaăvie iiătale Ce-aăaşezat-oăsufletul,ăcomoar Înătrupulăblândăalădalbelorăpetale.

Şi-amăg sitălaăea,ăatâtaăvar , Soare-nătriluri,ăzumzet,ăclipocit Şi-amăiubităatunci,ăîntâiaăoar , Totăceăareăvia aădeăiubit:

Înălumeaăiubiriiă

Raza,ăfloarea,ădrumulăşiăînaltul, Râuălunaticăceăridic ănoriădeăvis, Curcubeul,ăfoşnetul,ăcântatul Dinăp dureaăvie ii-paradis.

Înălumeaăînăcareăseănaşteăiubirea Suntănumaiăparfumuriădeăroze. Acoloăvinăfluturiăs -şiăcl teasc ă privirea Cuăiasomii,ătrandafiri,ătuberoze.

Stropiădeădragosteăb laie

Înălumeaăînăcareăseănaşteăiubirea Suntănumaiăcuvinteădeăpluş. S ămângâieăsufleteăleăesteămenirea, S-aluneceălinăpeăarcuş.

Trecăprinăparcădeădiminea ăşiăsoareluiăiarăzâmbesc Şi-năacestămirajădeăvia ,ănuăpotăs ănuăz bovesc! Liliaculăd ăînăfloareăşi-unăcastanăseăpreg teşte Pentru-aăflorilorăninsoare.ăPasulănuăseămaiăgr beşte!

Şiălumeaăînăcareăseănaşteăiubirea Eălimpedeăap ăşi-iăaspruăpârjol. F cut -iădinăinimiăce-şiăducăfericirea, P mântului,ădându-iăocol.

Suntăprim vara Amăpalmele-nfloriteăcuănarcise Şiălaăurechi,ăcerceiădeăghiocei. Suntăprim varaăce-nfloreşteăvise, Peăcâmpuriăundeăzburd ămiei! Amăinima-nroşit ,ăunăbujor Şiărochia-nverzit ăprematur. Suntăprim varaătaăşi-aăflorilor Şiălinişteaăvenit-amăs ă i-oăfur! Amăochii,ăscânteieriădeăsteleănoi Şiăsufletulădeschisăspreăsoare. Suntăprim vara,ădarnic ăînăploi, Mam ăsemin eiăroditoare!

Dup ăploaiaădinăajun,ătoateăstr lucescăacum! Oăciuperc ăalb ătoat ,ăprintreăfireăverziăînoat . Prinămirosulădeăr şin ,ăprintreăcrengileădeăpin, Veveri eăseăstrecoar ăuşureleăcaăunăfulg! P p diaăşi-aădeschisăiarăb nu ulăs uăaprins! Vr biu eăgureşeăciugulescăunăarbore, Mierlaăcânt ăa-nviereăşiăaă,,bun ărevedere,, Iarăsticletele,ăpe-oăcreang ,ăjur ăc ăi-aăpicatădrag ! Stropiădeărou ăşiădeăploaie,ăstropiădeădragosteăb laie Hr nescăfireleădeăiarb ăşiăpeăfloriăs-auăprinsăînăsalb . Razeleădeădiminea ăseăr sfa ăăpeăverdea Şi-oăînal ăvoiniceşte-năochiiăceluiăceăiubeşte.

" uăiube tiăpeăcinevaăpentruăc ăesteăperfect.ăIube tiăpeăcinevaăînă N ciudaăfaptuluiăc ănuăeste." ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăJodiăPicoultă

15——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Dragosteădeămai Zâmbeşteăsoareleăînăbobădeărou Şi-unăcurcubeuăseăleag n ăvoios. Peăflorileăînmiresmate Seăodihneşteăzborulăt uăduios. Zâmbimăşiănoiăşi-năochii- iăverzi Ceăoglindescănaturaăzgomotoas Po iăchiarăşiălinişteaăs - iăpierzi. Sc ldându-teăînăvia aălorăvoioas ! E-oăprim var ăplin ădeămister Peăcâmpuri,ăînăliveziăşiăprinăp duri. M -mpodobescăcuăfloriădeăm r. Tu,ăverdeădrag,ăiarăinimaăîmiăfuri!

Be ieădeăprim var Te-mbat ădeăparfumul,ăfloriiădeăsalcâm, Deăalbulăeiăcaătâmplaămilenar ! Trimite-nădiminea ăalăt uăgând, Scânteieădinăf cliaădeăasear ! T cerileăs-orăînc lziălaăsoare Şiăochiiăs-orăcl tiăînăverdeăpur. S-oălimpeziăiubireaădinăizvoare Şi-oăfloareăvaăfiătotulăîmprejur! Arcuşulăva-ncropiăoămelodie, Vioaraăinimiiăoăs ătresalte Şiăvisul,ăcaăunăpufădeăp p die Seăva-n l aăpeănoteleăînalte! Te-mbat ădeăparfumul,ăfloriiădeăsalcâm, Deăalbulăeiăcaătâmplaămilenar ! Trimite-nădiminea ăalăt uăgând, Scânteieădinăf cliaădeăasear !

Unăbujorăşi-oăl cr mioar Adap -te,ădinălacrima-miăiubite! Bujorăs - iăfieăfa a,ăiarăînăzori Şi,ădinăatâteaăgânduriărisipite Te-adun ăşiătr ieşteăprintreăflori! Amăs ăm-ad pădinălacrima- iăcurat S ăv dădeăveiăputeaăuitaăvreodat ! Oăvia ăamătr it,ădoarăprintreăflori Şiăamăiubitădeăzeciăşiăzeciădeăori...

Suntăl cr mioaraăalb ,ăînflorit Şi,ădeăbujor,ăaşăvreaăs ăfiuăiubit ! Şiăamăs ăfiuăacumăşiămaiăconcis : Cunoscăiubireaătaăpentruănarcis ! Maiăştiuăc -năfiecareăprim var , Privireaăalteiăfloriăaiăc utat... Euăsuntăpreaămic ăşiăsuntărar Şi,ălacrimi,ăpentruătineăamăv rsat! Ah,ăl cr mioaraămeaădorit Amăînăobrajiăpreaămul iăbujori! De-aiăfiăaămea,ăaiăfiămaiăfericit Şiăceaămaiăr pitoareădintreăflori!

Poemăînăoglind Ploaiaăprim verii,ăiat ,ătotăp mântulăîlăîmbat ! Maiăvioiărespir ăfloareaăcândăînăstropiăseăcerneăzarea. Multămaiăvesel -iăchemareaăşiămaiădulceăs rutarea! Ochiiăt iăstr lucitori,ămultămaiăverziăr sarăînăzori! ----------------------------------------------------------Ochiiăt iăstr lucitori,ămultămaiăverziăr sarăînăzori! Multămaiăvesel -iăchemareaăşiămaiădulceăs rutarea. Maiăvioiărespir ăfloareaăcândăînăstropiăseăcerneăzarea. Ploaiaăprim verii,ăiat ,ătotăp mântulăîlăîmbat !

Dragosteăfraged Pesteăverdele-năneştireăplou ă-lacrimiădeăiubireă-... Cânt -năfiecareăfloare,ădragosteaăcaăoăchitar ! Cântecănou,ădeăînflorireăstr luceşteăînăprivire Şiăiubesc,ăaăcâtaăoar ,ăochiiăt iădeăprim var ?! Cânt -năfiecareăfloare,ădragosteaăcaăoăchitar Cândăzefirulăunduieşteăfirulăierbiiăce-miăzâmbeşte. P durileăşuşotesc,ăfrunzeleăse-nveselesc Şiăobrajii-miăseăroşescăc-auăaflatăcâtăteăiubesc... Cântecănou,ădeăînflorire,ăstr luceşteăînăprivire... Prim varaăd ădeăştire,ăvie ii,ădeăaăeiăsosire Şiăm -nv luie-năiubire,ăarmonie,ăstr lucire Şiăiubescăaăeiămenireăşiăiubesc,ăiubesc,ăiubire! Şiăiubesc,ăaăcâtaăoar ,ăochiiăt iădeăprim var , Geanaăşiăclipireaălorăcaăpetalaăflorilor, Florilorădeăvioreaăcare-miăascundădragostea Şiăm ărogăiarăs ămi-oădea,ăcaăs ăgustăamarădinăea! Pesteăverdele-năneştire,ăplou ă-ălacrimiădeăiubireă-... Cânt -năfiecareăfloare,ădragosteaăcaăoăchitar ! Cântecănou,ădeăînflorireăstr luceşteăînăprivire Şiăiubesc,ăaăcâtaăoar ,ăochiiăt iădeăprim var ?!

16——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

ALINAăTANAS ăăăăăăăăăăăăVoiăveni

Tuăs ăm-aştep i,ăiubito,ăcândăfloriădeăliliac Î iăvorăînmiresmaăc rareaăc treăcas Euăvoiăveniăatunceăs ăteăprivesc,ăs ătac Şiăs-admirăîndelungăcâtăeştiădeăfrumoas ! S ăm ăvisezi,ăiubito,ăacolo-nădep rtare, C ciăeuăgândescăîntrunaălaăbuzele- iădeăfrag , Îndurăoriceăpeălume,ădarănuăşi-aătaăuitare, Nuălipsaăs rut riiăcareămi-eăaşaădrag . S ăm ăaştep i,ăiubito,ălaăfelădeăminunat , Laăfelădeădoritoareă-ăcumădoarătuăştiiăaăfiăF r ăz vorălaăsuflet,ăf r ălac tălaăpoart Cândămândrulăliliacăva-ncepeăa-nflori.ă

Nuăm-aiăucis

P rin iiămeiăiubi i,ăiarăeăprim var , Îns ăfericirea-iădeparteăf r ăvoi, Od ileăt cuteăparc ăînfioar ... Câtămi-aşădoriăs ădauăaziătimpulăînapoi!...ă

Laădesp r ire

Nuăm-auăucisăghe ariiăt iădinăsuflet Nuăm-aăucisăs geataădinăcuvânt Nuăm-aăucisăniciăziuaăf r ăzâmbet Nuăm-aiăucis.ăSuntăînc ăpeăp mânt.

Acord -miăacestăultimădans,ăiubire, Înănoapteaăalb ăde-atâtaăninsoare S -miăungăcuăelăranaădinăamintire Careăpurta-vaădulceaătaăsavoare.

Nuăm-aăucisăniciămoarteaădinăiubire Nuăm-aăucisătrecutulădinăprezent Nuăm-aăucisăr ceala- iădinăprivire Nuăm-aiăucisăcuăpasulăt uăabsent.

Aăfostăunăjoc,ăunulădeăoameniămari, Peăcareăl-amătr ităcuăfrenezie... Amămaiătrişat,ăamăfostăcaădoiăştrengari Îndr gosti iăde-aceeaşiănebunie!

Nuăm-aăucisănimicădinătotăce-aăfost. Eu-miăsinucidăcuăînc p ânare Chiarăfericireaăc utându- iărost... Cândăteăiubesc,ăp catulămeuăcelămare!ă

Acum,ăcândăceasulădeăadioăbate Şiăvie ileăne-aşteapt ăcuăpor ileădeschise, Maiăd -miăunăsurâsăşi,ădac ăseăpoate, Oălacrimaăs rat ăs ăpunălac tălaăvise.ă

ăăăăăăăPrim var ăf r ăp rin i

Eăiar şiăprim var ,ădragiăp rin i, Laăcol ulăprispei,ăd ăcopacu-năfloare, Darăcuăvoiăacolo,ăaproapeădeăsfin i, Înăcasaăp rinteasc -iăîntristare.

Îndemn

Omule,ătu,ăcareăadeseaăteăzba i Cuăaripiăr niteă–ăculmea!ă-ădeăfra i, Nuărenun aăînăiubireăs ăcrezi, Nuăte-afunda-ntre-aleăuriiăz pezi!

Zâmbi iăduiosădintr-oăfotografie Îng lbenit ădeăaăvremiiăspad , Amintireaădrag ăv-oăportămereuăvie, Darăcerdacu-iăgolăşi-iălini te-năograd ...

Femeie,ătu,ăadeseaăc zut Înăaăam giriiăaprig ălupt , Nuărenun aăpentruătineăs ălup i, F ătotădinăiubireăspreăinimeăpun i!

Gardulăvechiăse-apleac ,ănuămaiă ineămult... Câineleăb trânăce-atâtăv-aăslujit A-nchisăochiiătristă-ăfuăcaăunăf cută– Dup ăceăt icu aănuăl-aămaiăhr nit...

Copile,ătu,ăcelăadeseaăr nit Chiarădeăfiin aăceăte-aăz mislit, Nuărenun aălaăiubireăuşor, Nuăpuneăsperan eiăvreodat ăz vor!

Înăspateleăcasei,ăvia-a teapt ăînc Veseliaătoamneiăcândăseăstrângeauăto i Caăs ăoăculeag ă–ăceăpl cut ămunc !ăBuniciăşiăp rin i,ă iăglume iănepo i...

B trânule,ătu,ăadeseaăuitat Deăceiăpentruăcareăoriceăaiăfiădat, Nuărenun aăs ăcreziăînăiubire! Şiăsufletulăeăbolnavădeăorbire...

17——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Omule,ătu,ăoricareă i-arăfi Greutateaăpurtat ănoapteăşiăzi, Iubeşteăiubirea,ănuăo-ngenunchea! Eaăchiarăexist !ăE-năinimaăta...

ăăăăăăăăăNeuitare

Nedreptăte-aiăcufundatăînăgândurile-miătoate Şiănedreptă i-aiăf cutăculcuşăprintre-amintiri, Darăcumăs ăteăalungăcândăinimaănuăpoate S - iăurasc ăspiniiăr maşiădinătrandafiri? Tu,ăzâmbetulătimidădinălacrimaăceaămare, S ru iăalteăbuze,ăpriveştiăal iăochiăînăzori Nuăauziăcumăscânceşteăaămeaăneuitare Şiăniciăn-aşăvreaăs-auzi,ăs ăştiiăc ăînc ădori...

ăăăăăăăIncompatibilitate

înărezervaăproprieiăod i miăseăşopteşte c ăgrupaăsanguin ăaăsufletuluiămeu esteăincompatibil cuăgrupaăsanguin ăaăiubirii eaăpoateăprimiădeălaăoricine peăcândăeu doarădeălaăcinevaăaidomaămie deălaăcineva-ulăprinăaleăc ruiăvene curgeăsângeăîndoităcuăcenuşa arderiiădeăpomin şiăceătupeuăs ămi-oăspun ătamanăea chiarăacum abiaăacum cândăeăatâtădeătârziuăs ămaiăînv ăaătr i celămultămaiăpot înăcurgereaăultimelorăfireădeănisipăaleăclepsidrei s ăînv peăs riteă murireaă.

auăînceputăs -miăcreasc ăvisuri amăpusăiubireaălaăloculăiubirii şi...ămiăs-aăn scutăsufletul Dinămijloculălui potăpriviălacrimileă dezam girile şiăpietrele cuăsenin tate Ast ziăştiuăc ă f r ădeăele n-aşăfiăg sităniciodat caleaăc treămine...ăă

Condamna ii

g rileăsingur t iiăsuntăplineăochi s lileădeăaşteptareăniciănuămaiăauăaer deăcândăauădevenităcasaăloraăcelorăcareăauăpl tităpreaăscumpăbiletul spreăsta iaăfericirii îmb ta iădeăiluzii n-auăauzităsemnalulătrenuluiăaşteptat şiăauăr mas peăunăperonăaproapeăneînc p tor alăcondamna ilorălaăneuitare seămaiăscotocescăprinăbuzunare darăm run işulăg sitădoarăleăam geşteăvia a eiănuătr iesc auămuritădeămultă pl tindăcuăpropriulăsuflet pentruăoăsta ie întreătimp desfiin at dac ăve iătreceăpeăacolo îiăve iărecunoaşteăsigur dup ăgrimasa şiăreflexiaăochilorăumezi dinăpropriaăoglind ă

Înăsfârşit...ăeu!

Amăpusălacrim ălâng ălacrim şiăamăcl dităunăocean înăcare-miăpotăpriviăast ziăclarăchipul amăaşezatădezam gireălâng ădezam gire şiăamăcl dităunăcastel deăpeăacoperişulăc ruiaă potăpriviămaiăbineătotăceăm ăînconjoar amăstrânsăfiecareăpiatr ăprimit iarăînăloculăr nilor

"Nu iubești o femeie pentru că e frumoasă, ci ea e frumoasă pentru că o iubești."

ArthurăSchopenhaueră

18——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Oăap -sătoateăşi-unăp mânt

Unădorăîntinsăcâtă araătoat iămaiădeparteămesager, oriunde-nălumeăromânismul eădresăcuăsareă iăpiper.

Atâ iaăoameniăs-auăconvins (înăceaf ăcândăleăsufl ămoartéa) c ătoate-săgoan ădup ăvânt cândăn zuin a-iăpentruăduhăpeltea,

Doarăgraiulănostruăromânesc -ăunăgraiădeăceruriăd ruită– puteaăprinăarta-nve nicirii s ăfac ăd’or-ulăaurit.

GEORGE PETROVAI

cumăSolomonăoătotărepet înăcarteaăsaănemuritoare: Lumeştileăizbânziădeşarte-sătoate şiănu-iănimicaănouăsubăsoare! Ceăesteăaămaiăfostăşi-aăfi -ăputere,ăbog ie,ăfal ă– şiăpentruăscopulăefemer unăsufletăpurăesteădoarăvorb ăgoal . Înălumeaăastaădat ăpesteăcap laăbanul-zeuăse-nchin ătotămaiămul i, încâtăprivindălaăfr mântareaăei,ăconsta i c-oăap ăşi-unăp mântăsuntătineriăşiăadul i. DeşiădeăNietzscheăniciăn-auăauzit (înăpragamatismăaăştiăeădeăprisos), eiăazi,ărupândădinăcarneaămileiăpân’ălaăos, peăfilosofulărevoltatăcuămultăl-auădep şit. Aiănoştriăpolitruci,ădeăpild , se-arat ăsupraoameniălaăho ii şi-sănitzscheeniăprinăpoftaădeăputere, etern ărevenire-năpuşc rii... Decâtăbelşugu-njositoră– aziăsusăşiămâineălaăr coare, pentruăcondi iaăuman eămaiădeăpre ăoăvia ăoarecare cuădemn ăsimplitate-nseninat prinănecurmat ăd ruire. C ciănumaiăinimaădeăal iiăplin cunoaşte-adev rataăfericire!

iănuădoarăel.ăAtâteaăvorbe de-n elepciune-ngreunate, înăalteălimbiănu- iăafl ăso ii i-atunciăr mânănem ritate. A a,ădeăpild ,ă„Bun ăziua”ă-ă ăsalutulăarhifolosit; „Bun ăs - iăfie-aătaăinim ”, laănoiăr spunsu-aăfostăproptit înăcoastaănegruluiămileniu cândăamăt cutăcu-nver unare, caăspiritulăactivădinăob te s - iăîmplineasc-aăluiălucrare. Cumălimba-iăvieă i-nsetat , fire teăc -ntr-unăveacădeăveacuri nuăpoateăfiămereuăaceea i, ciămusaiăesteăfecundat , deăalteălimbiă iăalteăgraiuri cuăcare-iăsor ăsauăvecin ; franceza-năgintaănoastr ăeste soraădeăfrunte-ntruălatin . (Procesulăaziăse-nvedereaz prinăsiluiriăîngrozitoareă– baă ig nismeădinămanele, baăanglicismeăsfid toare.) Nuădeăgref riădup ăureche înălimbaănoastr -iătrebuin , cu-alăeiăbel ugădeăsinonime spre-oălesnicioas ăfolosin ,

ciăde-unărespectănecontentit prinăstudiuăplinădeăpasiune, ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăSighetu-Marma iei,ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă caăînăgândireă iăvorbire ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă15ăfeb.ă2015 s ănuăd măcinsteaăpeăru ine.

Aănoastr ălimb ăpreacurat Deăsuntemărespecta iăînălume caăvrednică iădistinctăpopor, str buneiălimbiăs -iămul umim c ăne-aăhr nităcuăalăs uădor.

C ciăunăromânăceănu- iăiube te sauăî iăpoce teălimbaălui, ridicolăeă iăcamădegeaba umbr -aăf cutăp mântului. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 29ăaug.ă2014

19——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Profetul

(Baladaătimpuluiădinăurm )

Prolog

„Unăproorocănuăesteădispre uită decâtăînăpatriaăLui, întreărudeleăLuiăşiăînăcasaăLui.”ă(Marcuă6/4) Înătinere ea-miăf r ăpat cândăspirituluiărobăeram, s-ajungăprofetăînă araămea euăvisu-năgândănu-lărumegam. (N-oăfaciăcândăeştiăconvinsăc ălumea iăseăaşterneălaăpicioareă– aveamăpe-atunciămiiădeăproiecte pentruăaăTerreiătransformare...) Darătimpulăzelulămi-aătocit şiăm-amăconvinsăde-unăadev r: Înăjurulănostruătotăseămişc şi-absoarbeăsensulăînăr sp r! C ciănev zutulăşiăv zutul -ăunăfluviuăcosmicănecuprinsă– nu-şiăştiuăniciăvârsta,ăniciăsfârşitul înăgoanaăpe-alăeternuluiăîntins. Nuăştimăceăsuntemăşiăce-omăfi -ănevrândăs ăştimădeăCelăceăesteă– şiăomenireaăseăgr beşte spre-alămor iiăuniversăde-aci... Apoi,ăcândăaniiăse-nmul ir şiărenun rileălaăfel, în elepciuneaămi-aăservit s -lăosebescăpeăvrednicădeămişel. Şiănu-iăuşorăînăasteăvremuri doldoraădeătic loşie, peăoiădeăcapreăs ăsepari înăNoul Testament cumăscrie! Democra iaă–ăbat-oăvina!ă– atunciăcândăeăoriginal , laă ancăpeăho iăîiăfaceăştabi cuădiplomeăşiăf r ăşcoal , caăs ăsus in ăunăregim cumăn-aăf cutăFanaru-năveacă– atâtaădeăcorupt,ăîncât chiarăşiătr darea-iădoarăunăfleac. Cuătoateăastea-iăaxiom c ădup ăploaieăvineăsoare şiăc ăunăr uăoricâtădeămare ajunge-nătimpălipsitădeănoim .

Istoriaăle-aăf cutăvânt laăto iătiraniiăcâ iăauăfost, caăjertfaăviuluiăMesia s ăfie-alăomuluiăprimărost. Cu-atâtămaiămultăpentruăromâni şiă araălorăcaăoăGr din deăMaicaăDomnuluiăvegheat ă– prinătotăceăieseălaălumin , eaămerit ăs ăredevin laăstareaăeiădeăalt dat .

Epilog DeşiăScripturileăsus in c -iăimposibilăcaădeodat s ăslug reştiălaădoiăst pâni, aiănoştriăpolitruciădeăpaie -ăipochimeniăşu iăşiăhainiă– inăs ăne-arateăc ăseăpoate. Dup ăce-năvârfăs-auăc rat min ind,ă tr dând şi-amarnicădândădinăcoate, eiănu-sădoarăservi, ciăchiarăse-nchin ălaăbanul-zeu, caămaiăapoi -ăjurândăşiăpromi ândădeătoate şi-oribiliăînăaălorărutin ă– martorăs -LăiaăpeăDumnezeu prinăcruciădinăinteresăschi ate c ăn-auăaltăcrezăafar ădeăminciun .

Adora ie

3ădec.ă2014

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Da,ăsuntăast ziăcineva-ntreăsemeni prinătotăce-năDecalogăpeăveciăaiăinterzis! Chiarăcreziăc ămila-nal ăşi-năeaăeăfericirea dinăraiulădup ămoarteăpeăcareăl-aiăpromis? Darăvia aădovedeşteăc ămila-iăsl biciune şiăloculănuăşi-lăafl ăpeăalăP mântuluiăcuprins, undeăcruzimea-iălege,ăiarălegileăsuntăcrude pentruănevolniculăce-năcursaăp catuluiăeă prins. „Tuăclipaă i-oătr ieşte!”ăeăpentruămineăcrezul prinăcareăaiădeătoateă–ăputere,ăbani,ăpl cere; r bdareaănu-iăvirtute,ăizbândaăesteătotul şi-atunciăaătaăvia ănuăvaămaiăfiăp rere. 14ăsept.ă2014

20——————————————————————————————————————————–————

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Ecouri literare____________________________________________

IOANăHODA

Dedica iiădinăpoeziileăluiăBlaga:

RONDELULăCORUP ILOR

S ănuăuiteădeăp mânt.

U.S.L.-ă„Paradisăînădestr mare” Şomeri-ă„ăLaăcur ileădorului” F.M.I.-ă„ăBoareăatlantic ” Ceiătreiăpreşedin i-ă„ă3ăfe e” PromisiunileăGuvernuluiă-ă„Îndemnădeăpoveşti PreşedinteluiăRomâniei-ă„ăMi-aşteptăamurgul” Opozi iaăînăParlament-ă„ăGhimpii” Poporulă-ă„ăVeiăplângeămultăşiăveiăzâmbi” Ceiădinăînv mântăceăvorăalătreisprezecileaă salariuă–ă„ăStrig tăînăpustie” AnulăNouăpentruăromâni-ă„ăDinăcerăaăvenităună cântecădeăleb d ” Guvernulăpromiteăpensionarilorăm rireaă pensiilor-ă„ăC ntecăînainteădeăaăadormi” ProgramulăGuvernului-ă„ăLaud ăsomnului” Parlamentariă-ă„Umbl ăpeăcâmpăf r ăpopas”

RONDELULăP TA ILOR

EPIGRAMEă

Pesteătotăg simăp ta i, C-aşa-iăomulăînn scut. Secolulădeja-iăvândut Cuăsauăf r ăvinova i.

Mul umireaăelectoratului ăăăăăăăăN-amădatăvotulăînăzadar, ăăăăăăăă(Seăcunoaşteădup ăşunc ). ăăăăăăăăIeri,ăregimăalimentar ăăăăăăăăIarăacum...regimădeămunc .

S ănuăuiteădeăp mânt To iăaceiăacoperi i, Ceăseăsimtăcaăfavori i Înăaăvie iiălorăfr mânt. Cuăminuni,ăminciuni,ăavânt, Pile,ălegi,ărude,ăăiubi i, S ănuăuiteădeăp mântă To iăaceiăacoperi i. Auădegeabaăjur mânt Pentruădrepturiăşiăho ii. To iăajungăîntr-unăveşmânt, Undeănuăse-nvârtăhârtii.

Loculăplate-iăcunoscut Pentruăceiăîmpricina i. Pesteătotăg simăp ta i,ă C-aşa-iăomulăînn scut. ÎnăIranăsuntăamputa i Ceiăcuăastfelădeătrecut. Laăromâniădeşi-sărebut, Mul iăajungăchiarădeputa i. Pesteătotăg simăp ta i.

R spunde i-ăămiăv ărog!           

Unuiăpreotăalesăprimar ăăăăăăăăăăăăăăăCuăp rinteleăînăfrunte ăăăăăăăăăăăăăăăVomăaveaăvictoriiămulte: ăăăăăăăăăăăăăăăVorătr iăca-nă„rai”ăto iăfiii ăăăăăăăăăăăăăăăAtâtămor iiăcâtăşiăviii. Primariăcareăseăcucoşesc ăăăăăăăăăăăăăăăAdmirându-şiăcrestele ăăăăăăăăăăăăăăăCoco a iăînăprim rii ăăăăăăăăăăăăăăăÎşiăînfoaieăPeNeLe ăăăăăăăăăăăăăăăVisândălaăg in rii.

Patrio iiădeăazi Ceiăceăcredăînădatulăsor ii, C derileăpeăgânduriăprovoac ăfracturi? Ceiămaiăpatrio i,ăsuntămor ii: Nivelulădeătraiăurc ăcuăascensorul? Cumăînăplin ăiarn ăuniiăs rb torescăunănum ră Câtădeăbineăar-fiă„afar ” Nuăpleac ădinămama- ar . deăprim veri? Împ careaăcuăsufletulăoăfaceăInstan aădeă ăăăSistemulăeduca ionalăromânesc judecat ? Ştieăast ziăşiăşcolarul Deăcineăleăesteădorăcelorăcuă„dorulălelii”? C ăsistemu-iăreuşit, Câteădegeteăareăoămân ădeăajutor? Dup ăcâtădeăburduşită Cumăseăpedepseşteăb taiaăpeăum r? Areăprofulăbuzunarul. Oameniiăcareătun ăşiăfulger ăsuntăfenomeneă atmosferice? ăăăăăăăăăEvolu ie Înăaniiăde-nceputăcândăvia aăşi-aăunit: Cascadeleădeărâsăsuntăformateătotădinăape? Elămedicăînă„Interne”,ăeaăasistent ămit. Undeăpoateăfiăg sit ă araănim nui? Acumaăăpeăsfârşite,ăcuăvia aădeătumult, Dac ăfemeiaăesteă„ăeternaăpoveste”ăcândăesteă Eaămedic,ădeă„Interne”,ăelăasistentădemult. şiărealitate?

21——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Şiăiarăvaăînfloriăliliaculăalb

IRINAăLUCIAăMIHALCA ă Deălaăunăcap tălaăaltul...ă ăă ăDeălaăunăcap tălaăaltul,ăcalm,ăliniştit,ăă ăbeiătotulăpân ălaăfund,ă priveştiăcineăeăîn untruăă ăşiăba iăîncrez tor,ădarăatent.ăă ăUnăcopilăînăcea ănuăseăteme,ăă ălaăelăeăfascina ia,ănebuniaăcunoaşterii,ă ăfaceăg l gie,ărâde,ăalearg ,ă ănuăştieăs ăseăp zeasc ,ănuăştieădeăpericole.ă ăNuăexist ămister,ăştiiăbine,ă ăsim ireaăeăunic ,ăprindeăfiorulăzglobiuăă ăşiăjoac -teăînăparadisulădinătine!ă ăă ăTeămistuiăînăfiecareăclip ,ăeştiăfericit,ăă ădac ăî iăspuneaăcinevaăă ăc ăoăs ătr ieştiăastaănuăcredeai,ă ăvedeaiătotulăîntr-oăalt ălumin ,ăă ăîns ,ăpasăcuăpas,ăaiăîn elesăă ăc ăvia aăeăceeaăceăsim iăl untric,ăă ăsuntemănoiăînşineăă ăoricâtăvorăal iiăs ăneăschimbe.ă ăă ăChemareaăvibreaz ădincoloădeăoglind ,ăă ăculoareaăşiăsunetulăexist ,ă ădorin aădeăaăneăreg siăpoateăfiăă ăaici,ăacum,ăînănoi,ăă ăunăfulgerăstr bateăbuzeleăă ăcontopiteăîntr-unăs rut,ă ăpetaleădeălumin ăadieăă ăcaăunăduşădeăploaieăînăinimi,ă ăunăfream tăinterior, ăîntr-unăacordăfinal,ăreverbereaz ă ăfragmenteăceăseăunesc ăîntr-unăzborănestins,ărescrisă ăspreăunăşiămaiăfrumosăp mânt.ă ăă ăCuămineăvorbeştiăcândăr mâiăcuătine,ă ăeştiătu,ăsuntăeu?ă ăTainaădevineăparteădinănoi,ăă ăeăaici,ădelicatăne-mbr işeaz ,ă ăiluziaănemuririiă ăneăfr mânt ăpreaămultătrupul,ă ăînfiorându-ne.ă ăă ăÎnv m,ăîmpreun ăînv m,ă ăda,ăpoateăfiăşiăunăjoc,ă ăvia aăneăconduceăacoloăundeătrebuie.ă ăS-oăl s măs ăcurg ăă ădac ăesen aăeiăeădragostea!

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăÎ iăaminteştiăcuvinteleănoastre,ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăădar,ămaiăales,ăîn ep turaădragostei.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăAiăvenit,ăaici,ădup ăceă i-aiăv zută ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăimagineaăstingându-se ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăîntr-oăoglind ăspart ădeădurere, ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăoăscânteieăaiăîmprumutată ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăpentru-aăaprindeăfocul, luminaăceăstr bateăoceanulătr irilor, apaăeiă i-aăatinsăguraăîntredeschis , seduc torăaiăîmbr işatălichidulădivin.ă Plouaăîncet,ăplouaădulce,ă ploua,ăînătine,ăînămine,ăînănoi, plouaăcuăceleămaiădoriteăatingeri, dinătineăînămine,ădinămineăînătine,ă -ăAşhiădiăbunu,ănuăariămardzânji!*,ă î iăspuneam,ăprivindu-te. Via aăesteăf cut ,ădoar,ădinămomente. -ăCu unica mea, la atâta distan ă, am avut trăiri prea intense, se răscoleşte în mine tot universul, nu ştiu ce am în tine uitat! mi-aiăşoptit,ăprinăploaiaăbinecuvântat . Dinăconturulăbuzelorăaiămuşcat,ă le-aiăsim ităfream tul,ădulcea a,ădorin a,ă aşteptaiăoăprimaăreac ie,ăemo iile şiăluminaăstelar ,ă aceaăsenza ieădeănedesprindere. Amintiriăcolorateătrecăprinănoi, te-ndep rteziădeăîntunericăşiălumin , înăumbreleăeiăadânciăvreiăsaăte-odihneşti, aceaăparteăîntunecat ăvreiăs-oăfiltrezi, l sând-oăs ătreac . Eştiăsingurăacumăcuăb t ileăinimii, înăadâncăfoculăî iăardeăînăvâlv t i, prinăcea ,ădincoloădeăorizont,ăteăpotăvedea, unăizvorăteăduceălaăacelăt râmăuitat,ă acoloăundeăsufleteleăcurajoase îşiăîngroap ăinimaă subăunămunteădeăfrunzeămoarte, iarăîngeriiăsuspin ,ă c utândămirosuriăprinăurme, înăsperan aăprimeiărazeădeăsoare. Unăritmăf r ăsfârşită îşiăcontinu ăfirulăexilatăcaăt cerea,ă prinălimpezimeaăapelorăadânci, înăspateleăoglinziiăse-audeăoămişcare. Iar este primăvară, şi, iar, va înflori liliacul alb! Oărespira ieăliniştit ăaşteapt ălumina dinăceaămaiăînalt ăoctav , unădarăaiăprimit,ă sensulăunuiădrumăcumvaăuitat,ă trezireaăiubiriiăsubăclopotulăfinal. __________________

*ăaşhiădiăbunu,ănuăariămardzânjiă-ăăbun,ăăf r ădeă marginiăă(traducereădinăarmân )

22——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

LUCAăCIPOLLA L'ultimaăprofeziaă(a Peter Deunov)

Stupore Siăritrasseăperăunăistante eăsiăvideătrafittoădaăunăraggio adăaltezzaădiăstomaco, delătimidoăpoetaănonărestavaănulla, unămuniăloăinvitòăadăosservare eăaăcapire eăperărispetto,ăaătacere. Siălevòăleăscarpe eăilătappetoăgiàăavevaăspesoălaăsuaăforma: sottoădiăluiătuttoăparveăillusione, leăoreăsiădisgregavanoăeădiventavanoăsabbia, quantiăgranelliăoăsimilgocce, tuttoăeraăsparsoănellțetere, unaăclessidraărotta, tuttoăeraăgioco,ăgià,ăunaăprova, gliăattoriăsiătolseroăiăcostumiădiăscena eăloăspettacoloăallaăsuaănaturaleăconclusione comunqueădaăfesteggiare, néăvincitoriănéăvinti soltanto..

Stupoare Se retrase pentru un moment şi se văzu străpuns de o rază la înăl imea stomacului, nimic nu mai rămânea din poetul timid, un muni l-invită să observe şi să înțeleagă şi din respect, să tacă. Se descălță şi covorul consumase deja forma lui: sub el totul păru o iluzie, orele se dezagregau şi deveneau nisip, cât de mulți grăunți sau cvasi-picături, totul se răspândise în eter, o clepsidră spartă, totul era joc, tocmai, o probă, actorii îşi scoaseră costumele de scenă şi spectacolul concluziei lui naturale oricum de sărbătorit, nici învingători nici învinşi doar..

Non cadrà un capello dalla testa del giusto, la schiena del gatto rivolta a oriente, fragole al desco dell'ultima profezia stravolta dal nonsense, una scheggia di vetro ora diamante che saprà recare effetto farfalla il vento a favore, setoso di sabbia.

Ultimaăprofețieă(lui Peter Deunov) Nici un fir de păr nu va cădea din capul neprihăniților, spatele pisicii îndreptat spre orient, căp uni la masa ale ultimei profeții răsturnate de nonsens, o schijă de sticlă diamant acum ce va ti aduce efectul fluture vântul favorabil, mătăsos de nisip.

Terzoăocchio E dal cancello entrava polvere di gesso, nuvole di luce all'ingresso, pigne abbandonate sulla credenza e da quest'ingombro ricavo silenzio e tutto pare adesso libero dalla quarta dimensione.. fogli di quaderno a righe volan dalla finestra sopra un rigido platano; soglie erbose riportano al calore d'una mano che s'allontana e notte si scolora dipinta dalla rosa divina che accompagna all'uscita dell'ultima illusione.

23——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Alătreileaăochi i din gard intra pulbere de ghips, nori de lumină la intrare, conuri de brad părăsite pe bufet i de sarcina aceasta obțin lini te i totul arată acum lipsit de dimensiunea a patra.. foi de caiet cu linii zboară prin fereastră peste un platan rigid; praguri ierboase readuc la căldura unei mâini ce se îndepărtează i noaptea se decolorează pictată de trandafirul divin care însoțește la ieșirea ultimei iluzii.

Blu Palpitano i minuti nel pomeriggio essudato, fiori di cicoria coloran l'aria e secca nella gola l'ultima goccia di vișinată. Agata blu il cielo che dalla stanza s'apre e spiega il ruolo che una vita ci diparte.

Albastru

LILIANAăELENA-MU TIUC IUBIREă–ăDULCEăTEMNI Ceăochi frumoşiăşiăceăprivireăhipnotizatoareăai, potăjuraăcu totăsufletul,ăc ăeşti unăîngerăcoborâtădinăRai. Ochiiăt iăastrali,ăscânteietori,ăiubite, ochiiăt iăm-auăfascinat, dinăclipa sfânt ăînăcareăte-amăz rităşiăpân ăast zi privirea lorăm-aăsubjugat... Uniiăspun, c ăvia a f r ălibertateănuăareăsens, darăeuăîiăcontrazic: subjugarea prinăiubire,ăesteăceaămaiădulceătemni ădinăUnivers.

DORIN Las -m ăs - i privescăgândulăochilor, î i voiăcitiămaiăuşorăsufletul. Arcuieşte- i privirea, dup ădorin aămea şiăsoarbe-miăfiin a. Înv lui iăîn acelaşiăpeticădeăcer, ascunzându-ne-năiubire, vomăd inui st pâniăpeăUnivers, şiăvomălocuiăprintreăstele...

R MAS-BUN Niciăochii nuăauărou ăs ămaiăcurg . niciăbuzele nuămaiărostescăvreunăgând şiămânaăparc ăst ăn tâng neîndr znindăs-aduc ăunăalintă… Doarămintea zboar ăştreng reşte, înăroiulădeăidei,ăf r ăpopas c tândăcuănostalgieăînăfiecareăamintire, prilejăde bun-r mas…

Palpitează minutele în după-amiaza asudată, flori de cicoare colorează aerul i se usucă în gât ultima picătură de vi inată. Agat albastru cerul care din odaie se deschide i explică rolul care o viață ne desparte. ȚucaăCipolla

24——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

PETRU ăANDREIăă–ăă,,Poetăalăpoeziei,ănuăalăprozei” Madrigal

Iarăalteoriădeădou -treiăamăparte iănuădoarădinănevoiaădeăcultur .

Iubireaămea,ătuăfloareăde-ametist Dinăspumaăm riiăaiăfostăz mislit i,ăcâtăiubesc,ăeuăînc ămaiăexist i-miăpareăbineăc ăe tiăînflorit .

Unăaltulăaltfelăvremeaăî iăîmparte iăn-areăbaniăpentruăliteratur Darăeuăîmiăiauă iăpâineaădeălaăgur Slujindăcuăcinsteăunaădintreăarte.

Miăte-a ăculegeăs ăteăfacăbuchet iăs ăte-aducăastfelălaămine-acas Caăs - iădedic,ăspreăsear ,ăunăbanchet Darăinima,ăs raca,ănuăm ălas .

Eăoăadev rat ăodisee Laăfelăcaădragosteaăpentru-oăfemeie Ce- iălas ăamintiriăpeătoat ăvia a.

R mâiăaiciăpeălocu-năcareăe ti, Iubireaămeaădinătoateămaiăfrumoas , Peăto iădrume iiătuăs ăîiăuime ti Ca-năiarnaăgreaăoăvatr ăluminoas .

M-atrageămultămaiămultăcaăoăcadân Cândăzile-ntregiăeuăstauăcuăcartea-nămân iădeseoriăm-apuc ădiminea a.

ăNu-miămaiăfacăplanuri… Nu-miămaiăfacăplanuri,ăsoartaămiăleăface, M-amăînv atăs ănu-miămaiăfacăniciăvisuri, Niciăidealuriădarăniciăcompromisuri, Astfel,ăcuămineăeuătr iescăînăpace. Renun ăla-nchipuiteăparadisuri iădemonulăambi iilorătace Iarăeuănuăfacădecâtăceeaăce-miăplace iăjaleaănuăm-arunc ăînăabisuri.

Darădragosteaăvreaămusaiăs ăm ăvad , Mi-aăspus-oăunulăîntâlnităpeăstrad : ,,Iubirea-aiăzis?”ă i-alergămaiăs -miărupăgâtul…

Vrândăcaăs ăm ălecuiescădeătine, Amăluatătotăfelulădeăpastile i-amăsc pat,ăpân ăacum,ăcuăzile Partea,ăf r ăinim ,ădinămine. Noiăeramăoălumeăîmpreun i-aăplecatămaiămultădeăjum tate, Cealalt ăr mas ,ădinăp cate, N-areăcer,ăniciăsteleă iăniciălun . Soareleăiubirii-iătotămaiărece i,ăcândărazaăn-oămaiăînc lze te, Floareaădeălumin ăse-ofile te iăspreăhum -ncepeăs ăse-aplece. Darăseăîntâmpl ,ăuneori,ăs ăias , Dup -oăiarn ădeăninsoriă iăsfad , Deăsubăcâte-unămunteădeăz pad Dorulăcaăoăfloareăneculeas .

Dac ăcitesc? Dac ăcitesc?ăMi-iăfoameădeălectur iănuăeăziăs ănuăcitescăoăcarte

Distinşiiăcriticiăneăpunăetichete: Unu-iăpoetăalăfloriiăşi-alăgr dinii, Alăumbrelor,ăe-unăaltulăşi-alăluminii Şi-alătreileaăn-areă,,Opereăcomplete”. Peăunulănu-lăcunoscăm carăvecinii Iarăaltuia-iăplacăfeteleăcochete, Alătreileaănuăaăscrisădecâtăsonete Şi-alăpatruleaăînal -năsl viăstr inii.

Cândăînserareaădinăv zduhăseălas Niciăcuăarcanulănuăm ăsco iădinăcas , M-amălogodităde-acumaăcuăurâtul.

Leacădeăneuitare

Distinşiiăcritici

De-arăfiăs -miădauăşiămieădefini ii, Mi-aşăspuneăsincer,ăf r ăinhibi ii: ,,Poetăalăl cr mioarelorăşi-alărozei”. Gândindăprofund,ăcinstit ăadunare, Mi-aşăspuneăiar şi,ăf r ăezitare:

ăăăăă ăăăăEraiăînăstare… Eraiăînăstareăcaăs -miăceriă iăluna, Scrisorileăs ă iăleădauăpeătoate iăinimaăr nit ,ădeăseăpoate, S ămiăteăuiteăpentruătotdeauna. Darădragostele-năveciănuăsuntăuitate Chiarădeăse-abate-asupraălorăfurtuna Totămaiăr mâne,ădintreătoate,ăuna i-năbezn -aparăferestreăluminate. Miăteăp strezăîntr-oăfotografie i,ăpesteăani,ăea-iăoădovad ăvie C ăm-aiăiubităcumăn-aiăiubităpeăaltul. Îmiăeăde-ajunsăcândăstauăsearaăpeă trepte Caăgândulăînspreătineăs ăse-ndrepte iăamintirileăîncepăasaltul…

Dorădeăprim var Iarnaăa-nghe atăp mântul, Stratulădeăz pad -iăgros Dar,ădinădep rtare,ăvântul Vineăcuăunăaltămiros. Parc-aduce,ăprinsăînăbarb , Caăpeăcâte-unăpuiădeăgând Câte-unăfirăpl pândădeăiarb R s rit ădeăcurând. iăseăsimte-nălargulăserii Oriăînăpragulăzorilor, R suflareaăprim verii iăparfumulăflorilor.

25——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

LUCIANăBRAD ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă(debut) focăînl crimatăă

STEJ RELăIONESCU nunta

(sau primul episod al unei trilogii nereușite)

laămasaătimpuluiă auăvenitămiriapodele am simțit, când sărutai cu patimă, şiăauăîmp r it sincope, și ochi înecați cu spaimă pâineăşiăvin de-ce-urile amețeau in gol pentruăosp ul și aveai gratii de grafit la ceafă. somnambulilor, preotulăaăadusădeămân schema ta binară nu admite 0-uri nostalgia iar astăzi Midas e îmbrăcat cu zdrențe. şiăaăcununato mâinile sunt acoperite de schadenfreude și vicleșug cuăoăcaricatur oare cum tremură un trup îmbălsămat pe rug? aăveşniciei, întâmpl torăînănoapteaăaceea ți-am prins scântei in păr seăsinucideau și-am încercat să-ți frâng, aripile de fum timpurileătrecute, ochii s-au topit, formele s-au topit eraăeclips ătotal ădeălun iar gratiile îmi par, ce păcat, diamante... şiăsubăp mântăauăcoborâtă to iăbe ivii recviemul e cântat din clipiri de gene pentruăaăseăîmb ta și pași repezi, îmbătați cu regret. cuăsevaămor ii. phoenix, nu plânge, ascultă muzica brațelor noastre și jarul trosnind. schimbareădeădomiciliu

pit ă

(sauăvirtuteaăsacrificiuluiăpentruă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă''vorbeădeăspirit'')

drumul spre deșertul alb e plin de grâu și trenuri arhipline cu schelete incinerate- făină dar imaginează-ți eforturi solidare în care suflete de "oarecare", fondează statul nou sau un compus gastronomic, ce transcende sufletul gol.

scrumăselenară (sau iluzie)

pătrund oglinda lunii cu pași turbați de frig și frâng curiozitatea vameșului: exil. cerințe minime? buletinul însemnat cu foc, cerere semnată pentru azil politic, și un bagaj de tomuri destinate Eternității.

r pciug ăînăpulov rădeălân mi-aiăc ptuşităzombiul şiăacumăîmpreun ne-amăîng lbenit, peăşustacheăî iădau şomoioageădeălumin , te-amăsunat deăpeăfireleăpânzei deăp ianjen, şiăatunciăm-aămuşcat împeli atul, l-amăzmucit cuăpereteăcuătot şiăl-amăstârpităpeăgeam, înăochi îmiăplezniser firiceleleădeăsânge careămi-auăîmpletităcreierul într-unăzenit sfâşietor.

doamna de pe Eternității nu primește decât natură moartă și nu recunoaște potențialul poeziei "pită". ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă „Nu poți acuza gravitația când dragostea te doboară.” cabrează tenișii cu fumul din canale, (lunaticii devarsă critici acide) ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăAlbertăEinsteină și pregătește pirueta în Styx... 26——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

TRAIANăVASILC U *ă*ă*

Dinăeaăfugit-aătimpul, Jucîndu-seăcuămelciiădinăc rare. E-unăsemnădeăîntrebareăvia aăeiăr mas F r ădeătimpăşiăeuăceămultăaşăvrea S -iădeschidăpoartaăcareăduce-năea Şi-acoloăDumnezeuăs -şiăaib ăcas .

Exerci iuădeăsingur tate

Surîsulăteăarat ămereuămaiăfrumoas , Elăm ăpriveşteăcuăochiiăt i, G l gioşiăîntruna, Obiecteleădinăjurulămeuătr iescădinăîntîmplare, Cîndăleărostescănumeleătresar, Suntăpietreăblîndeăceăseăiauădinăurma Celuiăceăleăatingeăamintirea, Somnulăşiăcelelalteăiubiri.

Fructeleăsuntăcuvintele Nerostiteăaleămor ilor Înmugurind, Înflorind Şiăîntr-oăziărodind T cereaălorăc z toare Înăiarb . Dealulăacestaăareăbon-ton, Duceălaăbra ăoăfloare, Visulăşi-aăzmulsănoapteaădinăpiept Caăpe-unămedalion Şi-aăsem nat-oăpeăzare.

Îngenuncheatăînăvoi

Face i-miălocăînăstrig tulăvostru Deădor, Ceaiăcuăaromeădeănor, Dulcea ădeăviseăs -miăda i. Deăfiecareădat ăcîndăpleca iăundeva S ăşti iăs ălua iăcuăvoi, Înăfiecare, Bucuriileăştădurereaădinăcare S ăgusta iămereu. Triste ileăs ăvreaăs ăv ăîmbr işeze Şiăvoiăs ănuăfi iăînăoraş. Vaăningeăînăsufletulăvostru Cuămariădezn dejdi, Vulturiăvorăduceăînăgheareleălor Cuvinteănemuritoare, Poemeleămeleădeăviitor. Atunci,ăînăvoiăîngenuncheat, Ca-ntr-oăbisericu ăstrâmt ădinămun i, Amăs ăm ărogăs -miăface iăloc Înăstrig tulăvostruădeădor, Şiăvoiăs ănuăm-auzi i.

Efortulăde-aăfiăsincer

Eaăvîsleşteăprinămiresmeădeălaurăînăgr dina Deăaurăaăsingur t ii, Înătrupulăeiăs-auăîntemni atătoateăcuvintele, Toateăcânt rile. Nu-sădoftoriiădeăleac, Murit-auăz rile, Secîndăpeărîndăcaăoreleădinăveac,ăf r ă morminte. Timpu-şiăînchideătoateăamintirile-ntr-unăscrin Şiăfericităseăduceălaăplimbare, Eaăaăr masăf r ădeătimp,

*ă*ă*

C lcîndăpesteăvaloriăvreiăs ădeviiăvaloare Şiănuăauziăaceştiăpaşiăaiămei, Aproapeăferici i, Prinăgr dinaănop iiăîmbietoareătrecândăSe-audăînăsoare, Se-audăînăsoare.

PoemădinăCern u eşti

Oriceăcopacăareădreptulăs ăfieăfericit, Deăpeăfe eleălorăs ăseărostogoleasc Surîsul,ăînăiarb ăc zând, Ochiiăsuntăcuiburiăundeădoarmeăvîntul Şiăp s riădeăv zduh, Înot toareăprinăviseleăzb tându-seălaă rmuri Deăsoare. Voiătaceăfericităşi-amăs ăadmir Vîntulăciupindăfemeileădeăşolduri Şiăeleăsurâzândămergămaiădeparte, Privindu-seăînăm rileădinăcer Caăînăoglind .

*ă*ă*

Str inădeămineăînsumiăm-amădusăîntr-unăcuvînt S -miăîngropăvisul,ăumbraăşiăcelelalte Chipuriăaleămele, Darănuămaiăpotădeăjele, C ăşiăacoloăsunt. Unăduhăalăapelorădinăcerăvîsleşte-nămine, Sâniiăiubiteiăîmiăsurâdăînăstrad , Sclipindăînădans,ăsubăfoşnetădeăz pad , Ceăsîniăfrumoşiădansînd!ă—ăstrig ăînăcor Îndr gosti iădinăveaculăviitor. Iarna-iăofer ăaleădânseiăhaine Dinăcareăcadădoarăamintiriăşiătaine, Deăparc -arăfiăvisat-oăîntr-oălume Care-aăr masăs ăpoarte-alămor iiănume.

27——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

*ă*ă*

M-amărevoltatăîmpotrivaămeaăîntr-oăzi C-oăpl cereădeosebit Şiăamăplecat. Înăurma-miăse-auzeaăalăstelelor L tratăc zând Peăturleleădeăgînd. Mi-amăzis:ăM ătemăc ăsunt Şiăn-amăniciăunăcuvîntă— Mi-săvânt.

Portretulăclipei

Amădesenatăclipa Înălacrimaăta,ăcânt toare, S-oăpoat ăciti-mbr işând-o. Atâtaăvecieăs-aăstrîns. Amăfotografiatăclipa Avândăformaărotund ăaăbra elorătale, Dinăcare-aăzburatăcaăoămierl Surâsul Şi-năurma-iăfugind Mi-amăr nităumbraăînăiarb ăşi-amăplâns.

*ă*ă*

Pictezăcuăochii, Cuăl ncileălorănegreăspintecăcerul. Cuăsurîsuriăîncleiateădeăchipăcaăunăziar, Treceătimpulădansîndăpeăstradaătriste ii, Vîntulăcînt ălaăpoartaăamintiriiăsale Cînteceădeăjale. Numeleămeuămuşc ădinămine Taineăşiăgherghine, S-aăcununatăînăcer Cuăvia aămor ilorăce-auădatăînăfloare, Deăveşnicie,ăvai,ăn-areăsc pareă— Numeleămeuăvaălocuiăînăcer, Seăvaămutaăacoloăîntr-oăzi, Rupândăcânt riăalbastreădintr-oăzare, Caădintr-unăm răoătain ăviitoare. Mor iiăseăsimtăfoarteăcomodăînănumeleălor, Careăpeăsc riădeăsânge Leăurc ăvie ileăde-apoiăînăVia . M-amăplictisitădeămine Şiănu-miăajungăaripi S -miăzborăprinăinim , S -miăcadăînăsoare.

Amirosulătriste ii

Apunăcaăasfin itulăuneiăzile-năveac. Toamnaăvaăfiătârât ămîineăprinănoroi Caăunăcerbăh ituit. Seăfaceăiarn -nănoi, Nuăavemăleac, Parc ădeăveşniciiăn-amămaiămurit.

*ă*ă*

Vîntulăc lareăpeăfluturi Goneşteăprinăgr dini, Înăurmaăluiăcrescăr ni, Seăspargălumini, Darăniciănuăb nuieşteăc ălaăziu Oăs -şiăsfîşieăumbra-năm r cini.

*ă*ă*

Nuămaiăpotcovi iăcaii C ăsînger ăinimaămea Şiăstrig tulălorăm ădoare Înăm dulare, Caăoăran ădeăsoareăc zut Înăbra eădeămare. Izgoni i-m ădinăvia aătuturor, Darănuămaiăpotcovi iăcaii, V ăimplor.

*ă*ă*

Noapteaăaăviscolităcuăbezneăînăoraş, Venit-auăaprigiăvîn toriădinăstele Şiăauăvânatăluminaăcuăarcuri Peăcoline. Acumăcaut ăluna,ădarăea-iăascuns ăbineăînămine.

*ă*ă*

Euăamăv zutăstrig tulăt uăalergând Printreăramuri,ăcadavreăşiăcase. Via aăeraăunăimensăcimitir Patinândăpeăghea aămemoriei, Darăstrig tul,ăstrig tulăcineăera, Alergândăcaăunăvântăf r ămoarte?

DoinaşăşiăFoameaădeăunu Luiăîiăeraăfoameădeăunu, Darăto iăauărâsăînăhohote Şiăi-auăar tatăsoarele Mînându-şiănoriiăpeăcerăcaămioarele Vântul,ănebunul. Înăzoriăcîndăseăvaăstinge Soarele,ăbunul, Mîinileăliniştiiăi-orăsc ldaătrupul, Şi-nălucruriăvaăninge Foameaădeăunu. Ah,ătu,ăDoinaş,ăDoinaş, Pomăfrumosăînflorit, Unuăc lareăteăcaut -năzare, Darătu,ăfiindărev rsat ămirare, Nuămaiăeştiădeăg sit.

28——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

IOANăPARFENIă PRIM VARAăăALTFEL (Olimpiei)

Nuăteădoresc,ăpeătineăprim var …, S -miăviiăacumăînăsuflet,ăcred,ăesteăpreaătârziu, Tuăm-aiătr datăşi-miăeştiăcaăoăpovar , Nuăpo iăs-alungiădinămine,ăn prasniculăpustiu. Euăteăprivesc,ădup ăperdeauaămat , Şiăv dădoarăoameniăveseli,ăînăp răcuăghiocei, Pe-oăbanc -năgând,ăv dăvia a-miădestr mat , S ăoăcârpescăputea-voi,ădoarăcuăcopiiiămei. Euăteădetest,ăc ănuăaiăfostăînăstare, Înăiarnaăîmpietrit ,ăs -iăfaciăunădrumămaiălin, Imaginiăvis,ăstârnindădoarăalinare, S -iăvindeceăoăran ,ătrecândăprinăcristalin. Darăaiăales,ăs-oălaşiăînă riăstr ine, Abandonat -năcrudul...,ăînăenigmaticădrum, Şiăs-oăîntorci,ăînălocădoarăcuăsuspine, Laămargine...,ăînăsatul,ăceănu-lămaiăvede-acum.. Şi-miăarde-acum,ăşiăgândăşiăconştiin , Deălucruriănef cute,ăsauătotăceăamăf cut, Palmeăprimesc,ăcuprinsădeăneputin , Şi-năsemnădeăresemnare,ăprivescăînăjosăt cut. Teăiertăacum,ăeuăî iămaiălasăoăcale, Tuăprim var ănou ,ădeăziuaăeiăcuădrag, S ăm ăîmbraci,ă‘n-aprilădoarăcuăpetale, Şiăfloriălaăcasaănou ăs ăiăle-aşeziăînăprag. .ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă.ă. Euăteădoresc,ăpeătineăprim var , S -miăviiăvoioas -năsuflet,ăacum,ănuămaiătârziu…, Nuăm-aiătr dat,ănuăîmiămaiăeştiăpovar …, Teărogăalin -miădorul,ănuăm ăl sa-năpustiu…

LUPII Prinăviscolulădinăpieptulămeu, Totăcadăînădrumăprintreăsuspine, Îngenunchezăşi-miăesteăgreu, C ănuămaiăsuntădecâtăruine. M ăsimtăatâtădeăobosit, S ămaiăzâmbesc,ăeăoăpovar ; Nuămaiăclipesc…ăOare-amămurit?! Eătrupu-miăsfârtecatăde-oăfiar ?! Da!ăAstaăs-a-ntâmplatămaiăieri: Deăfoame-oăhait ăh mesit … Treiălupiăm-auădoborâtăstingheri, Peăcaleaămeaăînz pezit . Urlamădeăgroaz -năzareăh t, Cuăr niăprinăhaine-nsângerate, M ăzvârcoleamăjosăînăom t, Ceăpete-năroşu-aveaăpictate. Caăprinămiracolălupiiăto i, Fugit-auădeăo-mpuşc tur , Iarăeuăr masăcu-aămeleăsor i, Şiădrumu-miătristădeăaventur .

DOARăCÂNDăVOIăFIăMURIT Înăpieptăsimtăunăpietroiăceădoare, Presândăs ăias -năinfinit, De-oăvreme-lăsimtăşiăînăpicioare, Spreătineăiarăeuăm-amătârât. Şi-miăesteăgreuăpeăast ălume, Cândăştiuăc ăsuntăultimiiăani, Nuămaiăamăsomn,ăn-amăniciăunănume, Suntăsclavulălipseiăunorăbani. Blestemulăm-aălovităînăceaf , Preaămişeleşteăpeădinădos, Lipsindu-m ădeăaer,ăap , Deăce-iăpeălumeămaiăfrumos. De-oăfiăcaănimeniăs -n eleag , Deăceămi-eătrupulăvl guit, Doarătuăsecretulăîlădezleag , Târziu,ădoarăcândăvoiăfiămurit.

29——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ S ăm ăvorbeştiănumaiădeăbine, Cumăpres ramăînăpatădoarăflori, Iarădragostea-ncepeamădeăseara, Şi-oăterminamăaproape-năzori. Şiăuneoriăşi-nădiminea , Cândăgoal -ntins ăpeădivan, M ăaduceaiădinănouălaăvia , Gustândădinătrupu- iădiafan. L sândădeoparteăoriceăgrij , Deăsâniiăt iăm ăîmb tam, R pusădeăaăiubiriiăschij , Pe-altarulădragosteiăc deam.

DIALOGăT CUT Ea: Acumădinănouăeăziuaămea, Şiăm ăîntreb:ă-Deăceăsuntătrist ? Peăundeăesteăvia aămea? Deăceănuăsimtăc ăeaăexist ?! Deăceăcândălacrimile-miăcurg Fierbin iăpeăinima-miăcurat , M ătotăafundăîntr-unăamurg Şiăm ăcomportăcaăşiădrogat .

CONDAMNARE

E-adev rat!ăAmădoiăcopii, Nepo i,ăoănor ăşiăunătat , Darădragosteaăpeăunde-oăfi?! Deăceăm ăsimtăînsingurat …?!

Parbrizulăvie ii-miăesteămat, Deălacrimiăceătotăcurgăşiroaie, Scrâşnescădinădin iăc ăaiăplecat, Şiăm-aiăl satăprintreăgunoaie.

Laătineăvinăşi-aşteptăacum, R spunsădivinălaăasteătoate, S ăne-ntâlnimăpe-acelaşiădrum S ăre-nviemăiubiriăuitate.

Şi-miăvine-acum,ănuăştiuăde-iădrept,ăăăăăă Prinăzdren uitaăvecheăhain , S -miăzmulgăşiăinimaădinăpiept, Şiăs-oăaruncăvulturilorăhran .

El: Niciănu- iăînchipuiăce-arăputea S ăfieăcuănoiădoiăpeăvia , De-aiăîncetaăs ămaiăfiiărea Şiăcriticiăs -miăaruciăînăfa .

Iarătrupulămeuăr pusădeăchin, Pietroiăs -lăarunca iăînămare, C-amăîntâlnireăc-unărechin, S -iăpovestescătotăceăm ădoare. C-aiciăînălumeăpeăp mânt, N-aăvrutămaiănimeniăs ăm-asculte, Gingaşeăgânduriăamăavut, Darăamăprimitănumaiăinsulte. Seănaşte-acumăînămine-unădrum, Spre-ndurerataăpribegie, Iarătotăceaăfost,ădevin ăscrum, Rebelăeuăplecăînăhaiducie. S ănuăm ăc uta iănicicând, Nuăvreauăs ăv ămaiăfiuăpovar , Voiănuăvede iăcândăochi-miăplâng, Sauăvia aădeăîmiăeăamar . Amăobosităşiăs ămaiăsper, Cândăvia aămi-eăacumăpeăduc , Voiăfiăcaăpân-acumăstingher, C -năjurulămeuătotăseăusuc . Euăsuntăunăomănesuferit, F r ăcarism -năcomportare, Şi-săcondamnatăc ăamăiubit, Peăto iădinăjurăf r ăc tare.

Darăpentruătineănuăexist, Tr iescăt cutăînăumbraăcrud , Iarăsufletu-miăeătotămaiătrist, Dinămine-năhaosăvrândăs ăfug . Şiănu-miăr mâne-năinfinit, Decâtăeternaăresemnare, Iarătu,ălaăcare-amătotărâvnit, S ăm ăpriveştiădinădep rtare… Darătotuşiămi-aşădoriăacum, S ăviiăspreămineădeăseăpoate, S ărelu măpe-acelaşiădrum Iubiriăceăleăcredeamăuitate.ă Iarăziuaătaăs ăfieăiar, Înăoriceăceasădinăziăsauănoapte, Şiăzileleăceăne-auăr mas,ă S ăleătr imăfrumosăînăşoapte.

ezeu u vrea să fa ă totul, pe tru a u e lua li erul ar itru. Niccoloățachiavelli

30——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

VASILEăLARCO

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă(poeziiăpentruăcopii)

Cucul

Cuculăcânt -năr murele, Prinăponoare,ăoriăvâlcele, Îns ăneăcamăp c le te C ciăelăou ănuăcloce te. Astfelăcucaăou toare Nuăeăeaă iăclocitoare, Înăaltăcuibădepuneăou i-apoiăpleac ,ăuna-dou , A teptândăs ăleăcloceasc Alt ăpas reăcereasc . Ziuaătoat -sădup ăhran Prinăp dureăsauăpoian iăcumăn-are-unătrilăanume Seătotăstrig ăeiăpeănume:

Cucu!ăCucu!ăToat ăvara Deăcuăzoriă iăpân ăseara. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Ariciul

Eăunăghemăcuăboti or, Cuăpicioareăsub irele, Mergeăgreu,ănuăpreaău or iănuăfaceăfapteărele. Cuăinsecteăseăhr ne te, Uneoriăcuă oricei, Oriăcuărâme,ădeăg se te, iănu-iăpas ădeăGrivei. timăc -iăpa nicăanimal, Îns ăcineănu-iăd ăpace, Elăcâ tig ăînăfinal C ăeăprotejatădeăace. Nuăseăteme-năcrângădeăfiare, Umbl ăpermanentăhaihui, Niciădeălup,ăfiindc ăare Acă iădeăcojoculălui.

Oăfapt ăbun Subăcopaculăcelăumbros Se-auziăunăciripit, Nicu orăprivindăînăjos Aăv zutăunăpuiăpitit. Penele-iăerauăcamărare, Cioculămică iăg lbior, Nuăputeaăstaăînăpicioare, Cl tinându-seău or. Nicu orăaăpriceput C -iădinăcuib,ădeăsus,ăc zut,

L-aăluatădinăiarbaădeas iăl-aădusădirectăacas . Tat lăs u,ăl sândădinătreab , Spreăcopacăs-aădusăînăgrab . Aăluată i-oăscar ălung Pân ăsusălaăcuibăs-ajung . Ast ziăpuiulăesteămare, iăcuăalteăzbur toare, Cânt ărecunosc tor PentruăbravulăNicu or.

Hartaăviitorului Deămicămi-amătrasatăhartaăviitorului:ă Întâiăamătrasatăgrani ele Laăceleăpatruăorizonturi, Apoiărâurileădeăfericire, P durileădeăprieteni Şiămun iiădeăsperan e. Dup ăoăvremeăamărenun atălaăgrani e, Apoiălaărâuri, Laămun i, Auăr masăp durileădeăprieteni Înăamintireaămea.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Nostalgieărural Ceăvremuriămaiăerauăpe-atunci, Demult,ădeăcareăn-amăuitat, Cândăhoin reamăprinăv iăă iălunci, Prinăcodrulăcelăînve mântat. iăceăfrumosăeraăînăsat, Prină esuri,ăline,ăsauăponoare Cuăoameniăharnici,ăbuniălaăsfat, Dară iălaăjocăînăs rb toare. Spreăsear ,ăistovi iădeămunci, Veneauădinăcâmpăcuăcareăpline, Mergeauălaănun i,ăsc ldauă iăprunci iăceăn-aveauăeiăînăc mine! Aveauăl icereăpeădivan esuteălaăr zboiăînăcas , Aveauăc ciuliădeăastrahan, I-aveauă iăpeăcopiiăacas . Aveauă iăcaiă iăboiă iăjunci Dară iănevesteăf r ăfard, Cuădragăprivireaăs - iăarunci Laăeiăînăcurteăpesteăgard. MARTIE Eălunaăcândăs-agit ănorii, S-adun ăciuteleăînăcete, Vinărândunelele,ăcocorii iăberzeleăînăsat.ăLaăfete.ăă

31——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Bineăc ănatura-iăverdeăă(ăacrostih)

Eăăprim var ăiar

Bunăvenităiarăprim var ! Iarnaăiat ăc ăabdic Noapteaănuămaiăeăă„polar ” Eădinăceăînăceămaiămic .

Plugulăintr ăpeăogor,ăăăăăăăă Mieiiăzburd ăpeăt pşan, Barza-şiăcaut ădeăzor Iazulăp r sităde-unăan. Totulăeăsuperbăsubăsoare, Armonie-iăpeăalei, Muzaămeaăstr lucitoareăă Mândr ăeăc ăsuntăaăei… Ah,ădeăceăn-amăvie iăvreoătrei! Numaiăunaăamă i-miăplace, Aniiăbuniăiă-ăa ăpune-năsân, Îns ănuă tiuăcumăseăface, To iăceiăgreiăpeălocăr mân, Staiăpeălocătuăvârsta-aădoua Cuăelanulătineresc, Nuăteătreceăprecumăroua D -miăr gazăs ămaiăiubesc! Vârsta-aătreiaăvreauăs ăfie Cuăiubireă iăcuădor S ăm -necăînăve nicie Prinăsatir ă iăumor.

ă(Ceasulăîlăvomăda-nainte, Asta-iădeăluatăaminte) Nuămaiăeădeăstatăînăloc, Auătrotilăsubăt lpiăfl c ii, Trop ie,ăseăprindăînăjoc Unde?ăăChiarăînăguraăv ii. Rândunelele-săvenite, Auădeăconstruităc su e, Iarăpeădrumuriăpr fuite Vinăînăstoluriăvr biu e. Eăfeericăpeălaăsate, Râdăb trâniiăpeăafar ă: Dup-oăiarn ăgreaăcâtătoate, Esteăiar iăprim var !ăăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Cronic ădeăprim var Raiăeăprim vara-năsat, Umbl -năfloriăalbinele, Iesă raniiălaăarat Şiălaăgard,ăvecinele. Mieiăseăzbenguieălaăstân , Sus,ăînăcerăe-oăciocârlie, Unăb trânăşiăoăb trân Mergăs ăcumpereăscrumbie. Oă iganc -năpaneraş, Firaveleăviorele, Leăaduceălaăoraş Pentruăochiiădrageiămele. Pomiiăseăîmbrac ăiar, Îşiărefacăaălorăcoroan , Stauăcopiiiăcaăpeăjar, Vorăs ăias ălaăhârjoan . Dragosteleăse-nfirip , Îns ăeăunăvechiăp cat, C ăpe-aătimpuluiăarip Vorăzburaăpeărândădinăsat. Trecăromanticărândunele Pesteăcresteleăcochete Şiăprinăgândurileămele, Cândămoderne,ăcândăascete, Îşiăfacăcuibul.ăDarăm ădoare C ăodat -orăs ădispar Şiădoarăpeneleăuşoare Vorăr mâneăpesteă ar .

Visădeăacas Eraăvar , Soareleăîmiăl saăoăumbr ămic ăpeăp mânt Careăm ăurm reaăpesteătot, Probabilăs ănuăm ăpierd. Umblamădescul Peămirişteaădespov rat ădeăspiceleădeăgrâu inândăstrânsăînămânaădreapt ătimpul, Iarăînăcealalt ,ăoăbuburuz , Câtăunănastureădeăbluz , Aşteptândăs ăzboare Caăs ăafluăînăceădirec ieă M ăvorăpurtaădinănouăpaşii.

Preaădevreme Omulăseănaşteăpreaădevreme Cândănuăştieăniciăs ămearg , Niciăs ăvorbeasc , Niciăs ăcânte. Ştieănumaiăs ăplâng . Poateădeăastaămoareăpreaădevreme, Cândăştieădeătoate, Aproapeădeătoate, Sauănimic. Nuămaiăplânge, Seăplânge, Deplânge.ă

32——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

ăMi-aiăpromis...

Supersti ie

Mi-aiăpromisăunăbobădeărou Pesteăbuzele-miăuscate Şiăoăs rutare,ădou Peăpleoapeleăl sate. ă Mi-aiăpromisăunăconădeăumbr CândăoăardeăSfântulăSoare, Peste-aăexisten eiăsumbr Mi-aiăpromisăoăalinare. ă Mi-aiăpromisăoămângâiere Soareleăcândăoăapune Şiăoăclip ădeăt cere Cândămi-oiăfaceărug ciune.

Peăstradaămeaăaăap rutăunăcâine Ceălatr ăaăpustiuăde-oăs pt mân , E-unăciob nescăcumăveziădoarăpeălaăstân , Hr nităcuăm m lig ,ăzeră iăpâine.

Mi-aiăpromisăoăfloareăalb Şiăunănuf rădeăpeăape S ăleăportăcaăpeăoăsalb … Permanentăs -miăfiiăaproape. ă

Eroiiăneamului

ă Eroiiăînăistorie-săpierdu i, Uitate-săgalbeneleăfile, Cândăvremurile-săinstabile Şiăînă„fotolii”ăsuntănecunoscu i. Cuăintereseămercantile Deăsuntăpeăfunc iiăveşnicămen inu i; Eroiiăînăistorie-săpierdu i, Uitate-săgalbeneleăfile. Caăhribiiădup ăploaieăap ru i Apaticii,ădeăaniădeăzile, Recunoscu iădoarădup ăvile Suntăpesteătot,ădeăzice iăab tu i: Eroiiăînăistorie-săpierdu i.

Anun ămatrimonial Eăscrisăadeseoriăprinăziare Câte-unăanun ăpublicitar: Donjuanădeşteptăşiăplinădeăhar Dorescăoănimf ăde-alinare!ăă Efortulănu-iăchiarăînăzadar Doarăeăşiăcâte-oăfat ,ăcare Citeşteăuneoriăprinăziare Câte-unăanun ăpublicitar. Şiăseăcunosc,ădarămiăseăpare Se-ndr gostescăînămodăbizar C ciăeiăniciădup -oălun ,ăiar Suntăcavaleriăşiădomnişoare… Eăscrisăadeseoriăprinăziare.

Spre-altundevaăplecareaă i-oăamân , R bdareăam,ăc ăpoateăpleac ămâine, Deănu,ăm-amăhot râtăpeăloc,ăpoimâine Oăs ăm ăducăspreăelăc-oăjoard -nămân . Darăîmiăretragăideeaădeălovire, Fiindă iăsupersti iosădinăfire, C ăpoateăeăunăsemnătrimisădeăDomnul. Deciăiauăunăos,ăi-lădau,ăstauăpe-oăbanchet , Chiarădeăeănoapte,ănuăm ăprindeăsomnul… Înăschimbăm-aăprinsăspurcatulădeăman et ! ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Simbolulăiubirii A ăvreaăs ăfiuăunătrandafir iăs ăm ăpuiăînăglastr Caăalăiubiriiăve nicăfir S - iăfieălaăfereastr . Oăraz ăs ăoăprindădinămers S - iăluminezeăcalea iăzilnicăs - iădedicăunăvers Deăs ăr suneăvalea. S ăprindăunătrilădeăturturea, Urecheaăs - iădezmierde, De-lăvoiăl sa,ăiubitaămea, Elăînăv zduhăs-oăpierde. Mireasmaăflorilorădeămai Prinăochiulădeăfereastr P trunde-vaă i-ntregulăplai Vaăfiălaătine-năglastr . A ăvreaăs ăfiuălaătine-năgând, Înăsuflet,ăînăsim ire, S ăm ăstrope tiădinăcândăînăcând Cuălacrimiădeăiubire. De-oăfiăcândvaăs ăvestejesc, Eăunăsfâr ităînătoate, N-ăa ăvreaăs ăui iăc ăteăiubesc Cuăgânduriăpreaăcurate. Uscatăcaăfânulădinălivezi S ănuăm-arunciăpeăjar, Ci-năveciăăa ăvreaăs ăm ăp strezi Laătineăînăierbar!

33——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Satulăeăoăcomoar

POSTULAT

S teniiăaziăsuntăgospodari, Auăcaseădinăchirpici,ăoriăpiatr , Od iăînalte,ămulte,ămari Cuăfoculăpermanentăînăvatr .

Înătoat ălumea,ăclarăseă tie, C ăn-oăs ăstriceăniciodat : Oăprim var ătimpurie i-o-mb trânire-ntârziat .

Copiiiăvin,ăc -săa tepta i, Înăcas ăunulădup ăaltul, Crescămari,ălaăsufletăsuntăboga i S ăfac ăpesteăveacuriăsaltul. Femeileăcuă or ăînăbrâu, Basmaăpeăcap,ăso iiăfidele, Mergăvaraălaăculesădeăgrâu, Iarăiarnaămânuiescăandrele.

STRIG TEăăDEăăPRIM VAR Peăplaiulămioriticăsfânt Seăauzea:ăNoiăvremăp mânt! Pe-acela iăplai,ădeăaniă iăani, P mântulăgeme.ăVreaă rani. CARACTERIZARE

Tr ireaăs-aăn scutălaăsat, Acoloăesteăînceputul, Înainta iiăne-auăl sat Acoloăseceraă iăscutul.

Femeia-iăăfloareăde-oăprivi i,ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Unăîngera ,ăde-oăauzi i, Înăvoieăde-iăintra i,ăeăRai, Altminteriăeste…ăvai, vai, vai!

ranuluiăîiădator m, C -iăsfânt ă-ăaăăsatuluiăsorginte, Dinărodulăcâmpuluiămânc m S ămearg ăvia aăînainte. Spuneaăcândvaăunăliterat C ăve niciaăeălaă ar , Nimicănuăeăde-ad ugat, Decâtăc ăsatu-iăoăcomoar !

CUăăGÂNDULăăLAăăFEMEI Dintre-atâteaăfrumu ele, Ceăenigmeleădezleag , Oareăcâteădintreăele Potăs ătac -oăor -ntreag ? APRECIERE ă

Femeia-iăăfloareăîntreăflori, Eăvia ,ăcontinuitate,ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Imens ăsurs ădeăsplendori… Doarăe-aăb rbatuluiăjumate.

Solicitareăpatriotic Solicitareaăpareăc -iăfireasc , Atunciăcândăn-aiăă iăeădeăundeăcere, P catădeăcelăceăn-areăînăvedere C ăDomnulăpoateăs ăneămul umeasc .

RUG MINTE ă(dup ăP storel)

Po iăs ăprime tiădeătoateădup ăvrere, Veiăfiăbogat,ădoarăman ăeăcereasc , Venitulăarăputeaăprecisăs - iăcreasc , Dinăcerăvaăcurgeălapte,ădară iămiere.

Ia-mi,ăDoamne,ăcasa,ătotăceăvrei, Falităm ălas ,ăvorba-ceea, Darăniciodat ăs ănu-miăieiă C lu ul,ăvinulă iăfemeia!

Caătineretulăast ziăs ătr iasc A aăcumăvrea,ăînăluxă iăs ăprospere, Deătoateăvia aălorăs ăleăofere,

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăVasileăLARCOăă-ă2015

Arătrebui,ăscuza i,ăs ă iămunceasc ! Atâtaăvremeăcâtăeăînăputere, Nuăprinăstr ini,ăci-nă araăromâneasc !

„Dragosteaăîiăfaceăpeăoameniăs ăseăsimt ăegali.”ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăFeodorăDostoievskiăăăăăăăăăăăăăăă

34——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

VASILEăPOPOVICI Oraăluminii Eăoraăluminii,ăînăfaptulăhimeric, zoreşteăs ăveziăceănuăpo iăs ăvezi noaptea,ăăpeăîntuneric. S ăieşiădinr-unăh u, s ăafliăadev rulălaăluminaăzilei, înăcareăs ăcrezi; povesteaăaceeaăcuăm rul şchioap t ăr u. Eăoraăluminiiăceă ineăcâtăclipa, câtăătrecemăînămareaărisip -ăunăaltăparadoxădintreăcâte-să– cândălucrurileăfiriiăabiaăse-nfirip , dinălucrurileăcareăatâtea-s, nuămaiăr mâneănimica. Eăoraăluminii,ăzoreşteăs ăvezi ceănuăpo iăs ăveziănoaptea; că-n lucrurile, dacă sunt lucruri şiădincolo,ănuăpo iăs ăcreziăînăceăvezi. În noapte, dacă-i eternă, i-eăănoapteaăfratern ; nu ai ce să vezi,ăînăcevaăcaăs ăcrezi c ălucruriămaiăsunt,ădarănuăcumăerau cândăeraiăpeăp mânt. Cumăî iăînchipui,ăomule,ăvia a, nuămoartea,ăetern ?

Înăzborulădeăcocorăsuntăciclurileălumii Seăcârduiescăînăziăcocoriiăaăplecare, cuăelegan -năzborăaăbunăr mas; câ iădintreăeiănu-şiăvorăg siăpopas decâtăpeăvalulăzbuciumatădeămare?! Cândăauăvenităînăprim var ătimpurie, entuziaşti,ăcopiii:ă„auăsosităcocorii!” se desluşeşte-albastru-năfaptulăaurorii peăcareăvorăplecaăînătoamnaănetârzie.

Eătotăavutulălui,ăeătotăce-aăstrâns: şiăplus,ăşiăminusăinfinit,ăînăcarte, şi-atâtădurutăpl cut,ădar ăşiăplâns, şi-atâteaăviseăşiăvis riădeşarte!

Şiăapa-năvaduriătotăvaăclipoci Euănuăcredeamăc ăvaăs ăvin Şiăcap tulădeăunăgrotescăfinal; Din ce înăceălumina-iămaiăpu in Şiăsimtăunăvântăpornitădinăboreal. Deămoarteăavuăparteăşiăîntâiul Creat,ăs -şiăpoarte-năcârc ăanul; ZadarnicăThetis*ăi-aăferităc lcâiul, C ătotămuriăAhileăPeleianul. C ăvaămaiăfiăşiămâine-oăzi,ăvaăfi; Vomăîng ima:ă„toăbe,ăorănotătoăbe”; Şiăapa-năvaduriătotăvaăclipoci, Iarăalbiiănuferiătotădinăt uriăvorăieşi.

Multiversus Totăsfredelindăînămultiversus*, Gr bindăivireaăuneiăveşti: Eu sînt al cui, tu cine eşti? Ce-nseamnă jos, avem şi-un sus? Iar, dac-am şti ce-am scris mai sus, Iluminândăoarbaăneştire, S-oăluminaăîntreagaăfire?: Există, totuşi, multiversus? Iar, dacă sînt, asemănarea La chip e ceea cu a Lui, E cu a Dumnezeului? Iar, dacă e, atunci splendoarea E că există multiversus! *După noua teorie a lui Robert Lanza, biocentrismul: „existăm într-un număr infinit de universuri…” (multivers).

Deşert ciuniăeclesiastice

Înăzborulădeăcocorăsuntăciclurileălumii, mereuăaceeaşiăireversibilitate, iarăemergen aăînătranscendentalitate, e-ntoarcereaăînăciclurileăhumii.

inândăpiosăaărug ămâinile-miăspreă‘Naltul, un şomoiog de raze-n palma mea se-opri, zorindăprinăemergen ,ăst pânindu-şiăsaltul, transcedentândăeterul,ămisterulăîlăspori.

Poetul

M-aplecăr sfrântăasupraărosturilorăfirii, bezmetic,ăpusăpeăhar ăşiăpeăşotii,ăparc , sfidândăimensit ileănem rginirii, deşert ciuniăeclesiasticeăm -ncearc .

(Apusădeăsoareăpalid,ăruginit!) înămersu-iăgârbovităşiăpeăoăparte, cuăpasăîncet,ănesigur,ărebegit, îşiăsprijin’-osteenalaăpeăoăcarte.

35——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Undeăs ăaprindăoălumânare?

ANDREIăCULIDIUC

Deăceănuăv ăabate iămilaădeăp rin i, Doarăoăploaie cândăplânsulămeu,ăcaăapaădinăr stoac seăzbateăpesteăprund,ăscrâşnindăparc ădinădin i, Acum plouă cu tristeţe, ce pătrunde până-n suflet, oriăcaăunăzvonăde-aram ,ăoriăbatereădeătoac ? Ferindu-i chiar pe optimişti de orice zâmbet.

Înăbra eăs ăv ăstrâg,ăpeăcareăs ăv ăstrâng, peăvoiădinăceruriăoriăpeăvoiădeăpeăp mânt? peăcareădintreăvoi,ăcuălacrimiăs ăv ăplâng, peăvoiădinăElizeuăoriăvoiăceiădinămormânt?

Ne face să ne mirăm, să ne-ntrebăm cum s-a-ntâmplat, De ce, Doamne, tocmai mie! - doar şi Tu te-ai întrebat. Ploaia asta ne face să nu mai vrem să continuăm,

Oălumânare-aprins ăundeăs ăoăpun, înăcerăoriălaămormântulăvechiădină intirim? unăreguiem,ăs-aud ăcerul,ăcuiăs ăspun şiăcare-iăscopu’,ăDoamme,ădac ăşiămurim?!

Să nu mai vrem să luptăm, să nu mai putem să sperăm,

S ăuciziăoăprivighetoare

Iar când plouă cu fericire, Doamne, ce bine ne pare,

S ăuciziăoăprivighetoareăe cumăaiăucideăanotimpul, cumăaiăucideăcântecul şiăsufletul,ăcumăaiăucide. L sa iăprivighetorileăs ăcânte, l sa i-leăînăanotimpăstelar, înăs lciileăplâng toareădeăpeămalulăapei, înălunci,ăînăcodriăşiăînăcrânguri! S ăuciziăoăprivighetoareăe cumăaiăucideăcredin aăînătine şiăînăDumnezeulăt u.

Extensieătemporal Extensieătemporal ăpân ăunde, pân ăcând, niciăDumnezeuănuăştie,ăpoate, cumăn-aăştiutăcândăEva aămuşcatădinăm rul şi-aăslobozităincestul.

Şiăcândătotulăpare-năzadar,ăînămodăsubit,ăapareă Căldura prietenoasă a unei firave raze de soare.

De parcă fericirea asta-i menită să repare! Şiăcândăveziăat teaăzâmbeteăîncepiăs ărâziăşiătu, Indiferent ce probleme grave ţi-au umplut capu`. Orice om are nevoie de-un zîmbet şi nu mint, Nu uita că zâmbetele se oferă gratuit. Nepreţuit e surâsul celui ce uită de probleme, Celui ce ştie să iubească, ce să trăiască nu se teme. Şiăcândăplou ăcuălovele,ăăDoamne,ăceăseăschimb ăunii, Se dă totul peste cap, zici că e sfârşitul lumii! Se uită de principii, se uită de prietenie, Acum totul se rezumă la hârtii şi duşmănie. Dar când plouă cu iubire, ne place să ne udăm, Ne place să stăm în ploaie, ne place să ascultăm Orice picătură caldă care cade peste noi Şiăneăplaceăs-avemăparteămereuădeăastfelădeăploi.

Şiătimpulăpoateăfiăîntorsădinăcale, şiălumina,ădoarăveşnicia,ănu! Nuăduce-năinfinităextensiaătemporal ; cândva,ăva-n epeniăpeăaxaătimpului, şi-ntr-oăregresie,ăoăvaălua-nd r t, pân’ dincolo de Zidul Planck şiăde Big Bang. În început, în haos, în nimicul dinăcareăamăpornităcaăs ăsfârşimăobscen, caăoăciudat ăstereotipie.

„O istorie de dragoste ideală poate fi trăită doar prin corespondență.”

GeorgeăBernardăShawă

36——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Poet pe vecie -Te rog, lasă- ă să stau să te prives , eşi atât de fru os ând azi pe gânduri … -Vrei să ieşi undeva? -Nu. Lu rează. Cu erge piesa? -N-a personajul prin ipal. -Atun i s rie despre ine. -Mh … Eu s riu o tragedie, nu o o edie. Să te dai poet şi să eri ani pe poezie E ea ai dură for ă de ipo rizie Mi se pare o prosie, De fapt, e o lasfe ie: Poetul nu s rie Poetul rupe din el a să-ţi ofere ţie. Poetul nu e palpa il, Dar e vala il, El este doar o si plă energie, Fără ânie Că şi-n propriul trup se si te în hirie. N-are etnie În s hi , are o întreagă galaxie, Unde îşi găseşte liniştea oar ă Într-o surdo- ută gălăgie. Ce ironie, ând o edia Se transfor ă într-o tragedie Şi, deşi ogat spiritual, oare î sără ie! Ce agie ă, deşi n-o să ai ie, Moartea nu-l î piedi ă să ie prezent ... pe ve ie! Ce parodie... Se spune ă oartea e vie Şi pri de viaţă â d aju ge î si rie. Viaţa te o oară, Iar oartea te învie, Viaţa e un so n adân , Moartea-i o inso nie Ce nu durează ... o ve ie. O ul nu-i sorit să ie feri it.... Deşi nu rede în soartă doar ideea de-a i feri it îl fa e feri it , Căutând, ereu, o poartă Prin are să se s oată, Se si te î plinit pentru ă a iu it Şi a î depli it e-a si ţit ă este e it să fa ă. Î plinirea nu-i un o ean de iu ire, Ci o are oartă!

Nu s-a ţinut după gloată, Tată n-a vrut să ie Şi o stată ă şi-ar i dorit fa ilie. Î ătrânit, se si te răs olit, Că i viaţa-i o roată şi par ă ... nu si te ni i ! Pentru -odată şi-a invesit Toate seni entele într-o singură fată Şi iată ă, i i la sfârşit, viaţa u-i poate i u părată. Arta fa e toţi anii, dar anii nu fa artă, Aşteaptă, doar, să-i găseşi usur şi pată, Ni ide u răsplată. -Te hinui şi de a eea te iu es … -Lasă, lasă ...

Î ger lu i os Ninge trist peste suletele noastre îngheţate ... Ninge ... În et şi uşor se opres în pal ele noastre străine Fulgi ari şi pufoşi a şi gândurile noastre nerosite. ...Cât de ult te iu es ! gâ des ...Cât de ult î i lipseşi! gâ deşi ...Doa e, e ult î i dores să ă ţii î raţe! gândes ...Înger al iu irii, aş vrea să-ţi sor sularea Într-un sărut nesfârşit gândeşi ... Păşi , însă, tă uţi, Fără să ne ainge , Fără să rosi o şoaptă ... Deodată lun-apare, şi ea tristă. Cu lu ina-i răsfrântă pe aripile noastre frânte ... Ne priveşte şi plânge, plânge, plânge ... Ca un opil. Ui iţi o privi şi-ntr-un glas între ă : Ce-i? Surâde luna pentru o lipă, se n ne fa e să privi : U rele noastre stau î răţişate în singur trup, Gândurile noastre stau î răţişate în singur trup, Suletele noastre sunt un singur trup şi-atun i ... Râzând şi plângând noi rupe ta erea Fier inţi de iu ire ne- răţisă for ând Un singur trup .... În ur ă-i ră as ovorul geros … Te iu es ! a rosit ... Te iu es ! ai rosit

37——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

P cat...c ... ăPăcat că neàm născut, toţi, în acelaşi păcat. Deşi toţi am încercat, nici unul nu s’a schimbat. ăPăcat că, fără să vrem, am ales calea ce doare, dorinţa de răzbunare ce arde’n fiecare. ăPăcat că prezentul nu schimbă trecutul - cum sa’ndrepţi probleme, când nu le ştii începutul? ăP catăc ăultimulăcuvântănu-lăareăsufletul.ăAuzi aceeaşi voce ce-ţi spune: "E Destul!" ăPăcat că uiti să lupţi, nu uita că eşti doar tu, cu tine şi cu persoana ta. ăPăcat că trebuie să fii ca ei, ca să trăieşti printre ei, la fel ca tine, şi eu trăiesc în păcatul Evei. ăPăcat că, în timp, lacrimile se adună. Nài timp să fii copil, dar îţi doreşti o viaţă bună. ăPăcat că nu’nţelegi, că eşti prea mult umilit, uită’i pe toţi, fă să fii tu fericit! ăPăcat că nu te crezi - odată te credeai! Păcat că nu te vezi - odată te vedeai! – ăOare careì drumul pe care tu păşeai? – Orice’ai alege, păcatul tot îl ai!... ăPăcat că, din mulţi, speranţa s’a scurs. Pe parcursul vieţii, auzi acelaşi discurs. ăPăcat că versurile pline de mesaje alese sunt ratate tot mai des, cu lipsă de interes. ăPăcat de-acea minte ce gândeşte şi nu minte şi, în loc de laude, primeşte lovituri subite. ăPăcat de cei ce nu învaţă din greşeli, le repetă şi azi, aşa cum le’au făcut ieri. ăPăcat că cel ce vrea nu ştie să ofere, nu ştie să împartă şi tot cere, cere,,,,. ăPăcat că prea mulţi au uitat că au un scop, pus aici ca să`l atingă, cu orice mijloc. ăPăcat că màm născut să fiu un om prea bun, considerat nebun (pierd multe când spun)….. ăPăcat că viata fuge din mâini ca un lăstun şi nu’mi mai convine să fiu bun ăŞiăastaăeăp catăacum…. ăăăă

Aminteşte- i Păstrează-mă în gândul tău, Zâmbeşte când îţi aminteşti de mine, Trăieşte, iubeşte Şiăaiăsperan aăc ămâineăvaăfiămaiăbine! Dimineaţa…mereu mă trezesc cu tine-n gând, Deschid radioul şi parcă te-aud… Azi am curajul să ies fără tine la o cafea, Chiar dacă văd peste tot doar privirea ta. Iubesc raza mea de soare, Urăsc picătura de ploaie şi mă doare... Amăînv atăs ăiubescăprost, S ăur scăfrumos,ăchiarăf r ărost. Acumăamăajunsăs ăfumezăsperan e Şiăamăalesănegrulădinăatâteaănuan e! Ştiuăc-amăgreşit,ăiarăacumăpl tesc.

"Nu plânge pentru că s-a terminat, zâmbe te pentru că s-a petrecut." ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăGabrielăJoseăGarciaăMarqueză

Suntănevoităs ăpierdăceeaăceăiubesc! Totuşi sper că vei ierta. Aminteşte-ţi, am făcut parte din viaţa ta! ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăNu ştiu prea multe, ştiu doar să iubesc! 38——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

MIHAIăAPOSTU IăPOE IIăMOR iăîntr-oăzi,ăpoetulăoăs ămoar ! Abiaăatunceăc r iăorăs ăse-nchid , Oăparteădinămul ime-oăs -lăaclame Oăalt ăparte-năc r iăoăs -lăucid . Ce-iădeăaproapeăvorăinventaăteme, Vorăcodamnaăsauăvorăpurtaădiscu ii Despreăunăscriitorăuitatădeăvreme Ceăn-aăg sitălaătimpulăluiăsolu ii. iăiat ,ăto iăvorăplângeăoăhimer Batisteleălaăprânzăvorăfiăuscate, Darăinimaăpoetuluiăc zutăpeăsear Vaăfiăzidit -năturnulădinăcetate. Ce-iădeăaproapeăvaăîngroapaătrupul, Biserica-iăvaăfaceăparastas, Darănimeniănuăvaă tiăînăcareăcarte Poemulănemuririiăaăr mas. Ceăpaginiăarăfiăscris...ădarăpentruăcine? Elăcondamnatulăspreănefericire Cer eaăpeăstr ziădarăiat ăniciăunăsuflet Nu-iăoferiseăcupaăcuăiubire.

Apoiăsemn m,ăa aăseă iăcuvine Semn măcuănume-ntregăspreăamintire iăexclam măalimentândădictonul Nimicănuăeădac ănuăeăiubire! .......................................... IarăEa,ăceaăcare-aăfostăatunceăfat , Careăaădevenităapoiăfemeie, Arăfiăpututăs -iăprelungeasc ăzborul iăs -lăporneasc -năalt ăodisee. Darăn-aăf cutănimic,ăpoetulăaăplecat Spreăunde,ăspreăniciundeăsauăspreăcarte, Îlăvorăiubiăde-acum,ăcuăto iiăînăpostume Îlăvorăiubiăfecioareleăatlante....!

VÂNTULăDEăNORD

Nuăaămuritădeăvreoăanumeăboal , Nuăaămurităc ăîlăchemaseăvrerea, Poetulăse-ngr diseăînăcuvinte iăl-auăucisătriste eaă iăt cerea.

Eăiar iăvis,ăunăvisădinămiezădeănoapte Înăcareăiarăveneauăatlan iăs ăm ăpriveasc Înăcareăprintreăstrig teă iă oapte Str mo iiădesenauăoălumeănelumeasc .

Ceăclip ăcrunt ă-ătotăpoetulăspuneăC ăpesteăzileăprafulăseăa terne, Vaăfiăt iată iădeălaăîntre ineri iăvaăfiă tersădinăindexă iădinăvreme.

iăiarăprin eseă-ăiat ,ăacumăprin esaăLuce iăalt ăfiic ,ăfiicaăOdiseea Darăeuăseăpareăc ăatunceăNuăc utamăînăminteaămeaăfemeia!

Vaămaiăr mâne-oăpoz ăprinăsertare, Câ ivaăcopiiăorăs ăreciteăversuri, Apoiăchiarăsentimentulădeăuitare Îlăvaăacoperiăf r ădemersuri.

Mergeamăspreănordăcuăvântu-năfa Darăvântulădeălaănordăi-oătantr ăgoal , M ăbiciuiaăunăvântădeădiminea Configurândăfiin a-miămonahal .

S ănuăzâmbi i,ă iăniciăm carăs ăplânge i Povesteaăpoateăfiădespreăoricine, Oricâteănumeă iăoriceăprofesii Cândăvorămuri,ănimicănuăle-apar ine.

iăamăplecat,ămaiămult,ămaiăînspreănord Împerecheamăc r rileăcuăvântul iăascundeamăataculămeuădeăcord Înăcarteămi-amăîmb ls matăcuvântul.

Ceiăceăr mânăs-orăru inaăoăclip Apoiăcuprin iăde-nv lm ealaăvie ii Vorăîn elegeăc ă iăeiăs-orăduce Laăfelăcumăieriăs-auădus...ăpoe ii.

Teăc utam,ăm ăc utamăpeămine, Nuămaiăcontez ăcine,ă iăceăe ti tiamăc ătimpulătrece,ătimpulăvine Atunceăcândăspreănordăteădrumuie ti.

A aăc ăpoate,ăpoateăclipaăasta S-oăamân măcuămulteăalteăzile Caăs ămaiărâdemăsearaăîmpreun Rupândădinăcarteaăvie ii...ăfile.

tiamăc ăamăs ăm -ntâlnescăcuăvisul, tiamădeăla-nceputăc ăm ăa teapt , tiamădeăla-nceput,ăcine-iătrimisul, tiamăceătantr -aăzileiăm ăde teapt .

39——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Dar,ăs-a-ntâmplatăs ăseăreverseăzorii, Atlanteleăplecauăspreăalt ăzare, Prin esaăLuceăse-nveleaăcuănorii Iarăfiicaăeiăcuărazeleădeăsoare.

Ast ziăseăpoart ăs rutulăstigmat i-nbr i areaărâvnit ămereu, Niciănuămaiă tiuădeăs rutuăăeăalămeu Sauăpoate-iăvisulăabandonat.

Euăamăr masătotăsingură-ăferice,ăneferice Niciănuăcontaăcumăm ăprescriseăsoarta Vântulădeănordăveneaăs ăm ăridice Spreăsudăseăînchideaăînă oapt ,ăpoarta.

Ast ziăcânt măunăduetădeăiubire Eăunăduetăînăalt ăfrecven , Doiătrubaduriăînăaparen Ceăbeauăambrozieădinădou ăpotire.

EăNOAPTE-NăUNIVERS

Ast ziăseăpoart ăiubireaăsecret Ast ziăaiăf cutăremiz -nădestin Nuăeăniciăjoc,ănuăeăniciăchin Euăamăscrisăunăpoem,ănuăoăsonet .

Eănoapte-năunivers sauăpoate-iăzi, nuă timăcâ iăsoriăvorăr s ri, nuă timăceădimine iăvorăfi, nimeni,ănicicândănuăoăvaă ti eănoapte-năunivers! i-amăc utată iăamăg sit, unăsoareăniciăpreaăr s rit, unăsoareăniciăpreaăasfin it ceăseărotea,ăînăjurulăcui? Înăjurulăuniversului? Amăc utată iăamăg sit! Apoiăm-amăreîntorsăînămit i-amăsalutatădistinsaăGee, nuăv ăgândi i,ănu-iăoăfemeie, deăla-nceputăaăfostăscânteie apoiăcaăîntr-oăodisee m-amăreîntorsăînămit! Eănoapte-năunivers sauăpoate-iăzi, privescăînver unatăspreămiaz zi, indiferentăceăne-oămaiăh r zi, planetaădintreănoiăoăvomăp zi. Eănoapte-năunivers!

PLANETAăPENTRUăNOIăDOIă(3) Ast ziăseăpoart ăiubireaăsecret Aiăgrij ăs-oăuziă iăascunde-oăînăsân, Oriăc ăplecăuneori,ăuneoriămaiăramân Înăecua iaăcuănecunoscut ,ădiscret . Ast ziăposibilăs ăfieătârziu, Mâineăposibilăs ăfieădevreme, Darăfluturiăcuăaripiădeschiseădeăvreme Seăa ternăpeăc rareaăpeăcareăoă tiu. Tuăs ăprive tiăspectacolulălumii, Euăamăs ăfurădinăOlimpădeăprinănori Unaăsauădou ăsauăpoateătreiăflori S - iăoferăprintreăele,ăbucuriaăluminii.

Iarămâine,ămâineăvaăfiăiar iăazi iăvomăiubiăceă timănoiămaiăbine, iămâineăvaăaveaălaărându-iăunămâine Vomăfiă iăstatornici,ăvomăfiă iănomazi. Teăinvităpeăplanetaăpeăcareăeuămerg; Eăoăplanet ămic ădoarăpentruădoi, Eăoăplanet ăînăsistemulăsolar,ăpentruănoi Eăoăplanet ăspreăcareădeăoăvia ăalerg.

POVESTEăDEășARN Ofădoamn ,ădinăceăierniăîmp r te ti Primescăîntr-unaădespreătineăve ti Înăiarnaăastaăplin ădeăunăgriămurdar A teptăs -miădaiăoăiarn ăca-năpove ti. Vorătroieniăiarăfulgiiăn zdr vani, Peătâmplaănoastr-albit ăpesteăani Iarăfoculăvaătrosniădinănouăînăsob Caăînăpove tiăcuăfe iiăn zdr vani. Ofădoamn ,ăiarnaăbateălaăfereastr , Copiiăcuăzurg l iăînănoaptea-albastr Vinăs ăcolindeăcumăde-atâteaăori Neăcolindauăcopil riaănoastr . Tuăs ăle-aduciăgutuiă iăbaniă iănuci iăs -iăpofte tiălaăsob ăpe-aceiăprunciiăeu,ăcopilăcaăei,ăm -ntroieneam, Ceăierniăca-năfra iiăgrimmăerauăatunci! Ofădoamn ,ăschimb - iălocuin a,ăhai S rutulăierniiăvinoăs ămi-lădai, Vomăcâ tigaăvreoădou ,ătreiădecenii Al turiădeăpove ti,ădeăvin,ădeăceai. Apoiăputemăplecaăspreănord,ăspreăsud, Neăvomăg siăstr mo iiăînătalmud iăvomăl saăurmeăadânciăînăiarn i-ntr-unăcolindă optităamăs ăte-aud.

40——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ ă

Urcu ulăanevoiosăpeăscaraămemorieiălocaleă Lina Codreanu .............................................43 Ună curcubeuă peă cerulă înv ț mântuluiă vasluianăăăăăăăăă Dumitru V. Apostolache..............................47 Zâmbeteăpentruăcopiiă- Theodor Codreanu...49 Scoborândăpeăsc riăînădeceniiă șorguăG l țeanu..........................................51 VasileăPopovici:ăinvitațieălaă”oraăluminii” Marinic ăPopescu........................................55 Peădrumulălungă iăgreuăalăînv ț turiiă MihaiăBatogăBujeniț ..................................62

41——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ ....Huşii,ă oraşă situată geografică laă margineaă deă estă aă Europei,ă r mâneă oă zon ă cuă oă aur ă spiritual ăaparte,ăfiindc ădeăaiciăs-auăridicatăşiăaiciăs-auăformatănumeroaseăpersonalit iăaleăculturiiă şiăştiin eiăromâneşti. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăȚinaăCODREANU Profesorulă Gheorgheă Ciobanu,ă laă rândulă lui,ă aă fostă preocupată deă optimizareaă înv riiă matematicii,ăatâtălaăcatedr ăcâtăşiăînăfunc iaădeăinspectorăşcolară,ădevenindăprinămunc ăşiăpasiuneăună profesorăautentic,ăunăelementăalămul imiiăprofesorilorădeăăelit ădinăjude ulăVaslui.

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăDumitruăV.ăAPOSTOȚACHE

Eminescianismulă luiă Petruşă Andreiă consoneaz ă fericită cuă acesteă cunoscuteă cuvinteă dină Archaeus:ă „S-ascult mă poveştile,ăc ciă eleăcelă pu inăneăfacăs ătr imăşi-năvia aăaltorăoameni,ăs ăneă amestec măvisurileăşiăgândirileănoastreăcuăaleălor…ăÎnăeleătr ieşteăArchaeus…//ăPoateăc ăpovesteaă esteă parteaă ceaă maiă frumoas ă aă vie iiă omeneşti.ă Cuă poveştiă neă leag n ă lumea,ă cuă poveştiă neă adoarme.ăNeătrezimăşiămurimăcuăele…”ă

TheodorăCODREANU

GheorgheăPostelnicu,ăprozator,ăcriticăşiăistoricăliterar,ăcuădateăpre ioaseădespreăvia a,ăcrea iaă poetuluiăşiăprozatoruluiămedicăVasileăVoiculescu,ăpersonalitateămarcant ăaăculturiiăromâneşti.ăM-aă surprinsă con inutul,ă remarcabilă redat,ă autorulă neă surprindeă atîtă prină dateleă istoriograficeă despreă via aă omuluiă deă ziă cuă zi,ă cîtă maiă alesă s ă scoat ă înă eviden ă putereaă mirific ă aă creatoruluiă V.Voiculescu,ăcuăp rereădeăr u,ăuitatădeăceiăcareăseăpreocup ădeăistoriaăliteraturiiăromâneşti.ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăIorguăG Ț EANU

ăPentruăc ănuăaccept m,ăcaăşiăpoetulăVasileăPopovici,ăc ăvia a-unuă„din”ădoiăeăcunoaştereăşiă moarteă (omulă fiindă astfelă doară fiin ă conştient ă şiă muritoare,ă într-ună fel:ă damnat ,ă predestinat ,ă abuzat ădivin),ăpunemălaăcheiaăscriituriiănoastreăgândulăc ăvia a-unuă„din”ădoiăeăînviere,ăeăînviereaă dinămoarteaăcelorădoiă(aăseăcitiăşi:ă„înviereaădinămoarteăaăcelorădoi”)ăcare,ăsfidândăeiăcuă„eroismulă sincerit iiă şiă simplit ii”ă (stoiciiă Epictet,ă Marcă Aureliu),ă deă nobil-generoas ă asumare,ă c derea,ă punându-şiă propriaă via ă dreptă punteă pesteă oriceă c dere-dec dere,ă tocmaiă auă f cută saltul-înaltul,ă pactul-împ catulă caă s ă seă trezeasc ,ă firesc-normală –ă precumă divinitateaă s-aă trezită dină odihnaă deă dup ăcrea ieă–ăînănemurire-divinitate. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăățarinic ăPOPESCUăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Gheorgheă B l ceanuă faceă înă acestă roman,ă Cântulă Curcubeuluiă ună exerci iuă deă nara iuneă câtă seă poateă deă obişnuit,ă punându-şiă personajulă s ă treac ă prină mareaă aventur ă careă seă numeşteă via ,ă deă laă începută şiă pân ă spreă sfârşit,ă sauă dac ă vrem,ă pân ă laă oă vârst ă aă în elepciuniiă şiă aă îng duin ei.ăValentinăseănaşte,ăamăputeaăspuneăbanal,ăînăacelăgenădeăfamilieăfoarteăr spânditădup ă celăde-alădoileaăr zboiămondial,ădeciăunaăînăcareălipsurileămaterialeăbineăresim iteădeăto iănu-iăfacă peă oameniă s ă decad ă moral,ă ciă îiă înt rescă înă luptaă cuă vicisitudinileă vie ii,ă convinşiă c ă doară prină munc ăşiăsacrificiiăvorăreuşiăs ădeaăcopiilorălorăalteăsperan eăpentruăvia .ăNuăpareănimicădeosebităînă acestă comportament,ă numaiă dac ă nuă facemă vreoă compara ieă cuă prezentulă careă neă copleşeşteă cuă imagineaăacelorăoameniănumi iădefavoriza iădoarăpentruăc ănuăauăniciăoădorin ădeăaăînvingeăprină propriileăeforturiăşiăseăm rginescălaăaăseădeclaraămarginaliăşi,ăînăconsecin ,ănumaiăbuniăpentruăaă parazitaăsocietatea.ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăățihaiăBatog-Bujeni

ăăăăăăăăă

42——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Urcuşulăanevoiosăpeăscaraămemorieiălocale R sfoiescă ultimaă apari ieă dină zonaă revisteloră dină urbeaă Huşilor,ă „Memoriaă locului”,ă şi-miă bucură inimaă c ă mezinaă seă al tur ă altoră câtevaă apari iiăconsecventeăprecumă„Prutul”,ă„Lohanul”,ă„Vân torulăşiăpescarul”,ă „Ritmuriă şiă caden e”,ă oriă licealeloră „Zorile”ă (Colegiulă Na ională „Cuzaă Vod ”)ă şiă „Tradi iiă şiă n zuin e”ă (Colegiulă Agricolă „Dimitrieă Cantemir”).ă Pentruă ună or şelă aflată înă inconvenabil ă c dereă demografic ă (şiă deă alteă feluri!),ăapari iaăritmic ăaăcinciărevisteăpoateăstârniăîntreb riăintelectualiloră dină alteă localit iă maiă mari,ă cuă vizibileă doveziă deă prosperitateă capitalist ,ă deşiăănuăăacestăăfaptăăi-arăăafectaăăstimulativăăpeăhuşeni.ăăVoin a, hărnicia ăşiă pasiuneaă suntă dou ă valen eă aleă pasionatuluiă prof.ă Costină Clită peă care,ă peă drept,ă îlă putemă numiă „Naşulăsamaritean”ăînăsensulădeăbinef c tor,ăatâtaăvremeăcâtăcelăpu inăpatruăşiăcuăjunaă„Memoriaă locului”ăcrescăsubăpatronajulăs uăintelectual. Huşii,ăoraşăsituatăgeograficălaămargineaădeăestăaăEuropei,ăr mâneăoăzon ăcuăoăaur ăspiritual ă aparte,ăfiindc ădeăaiciăs-auăridicatăşiăaiciăs-auăformatănumeroaseăpersonalit iăaleăculturiiăşiăştiin eiă româneşti.ă Lumiiă culturale,ă elă seă arat ă înă luminiă paradoxale:ă cândă izolat,ă cândă mediatizată pesteă aştept ri,ăpeăoăparteăpauper,ăpeăaltaăprosper,ăuneoriăuitat,ăalteoriă-ăînăcentrulăamintirilor…ăNuămultă timpăînăurm ,ădeăpeăaiciăproveneaăunulădintreăceiămaiădefavoriza iădeăsoart ăpoe iăcontemporaniăşiă totăaiciăajungeăunăpremiuăalăAcademieiăRomâne.ăUnoraăleărepugn ăstagnarea,ăplictisul,ăplafonareaă mediuluiăurbanăhuşean,ăîns ămaiămul iăjinduiescădup ădulceleăgraiăalăzonei,ăd rniciaălocalnicilor,ă cromaticaă naturiiă sprintenindă înă peisajeă niciodat ă identiceă oriă dup ă tihnaă traiuluiă patriarhală şiă linişteaăatâtădeăadânc ,ădeăseăaude…ăliniştea.ăOriceăp rereăamăaveaăfiecareădintreănoi,ăvia aăîşiăvedeă deăcurgereaăeiădomoal ăoriăn valnic ,ăaşaăîncâtănuăputemăschimbaămareălucru.ăExist ,ăindubitabil,ă ună spiritus lociă peă careă suntemă îndrept i iă a-lă conservaă şiă a-lă îmbog i,ă fieă doară prină simplaă constatareăaăfaptelorăcaăform ăminim ădeărezisten ăşiădeăconstruc ieăcultural .ăPentruăaceeaăvomă faceăoătrecereăînărevist ăaăreuşitelorăculturale,ăreflectateăînăefervescen aăapari iilorăeditorialeădintrunălustruădeăvia :ă2010-ă2015. Ceeaă ceă propunemă nuă esteă oă investiga ieă profund ă aă fenomenului,ă ciă ună studiuă deă cază ală c r ilorăeditate,ăindiferentădeănaturaăsauăvaloareaălor.ăDou ăaspecteăseăprofileaz ădinăcapulălocului:ă creativitateaăşiăcercetarea,ămaiăsimplu,ăartaăşiăştiin a,ăcaăproblematiciăauctoriale.ă Dinăcâteăcunoaştem,ăauăfostăeditateăcamă126ădeăvolumeăînăacestăinterval,ăcuăoămedieădeă25ă deăapari iiăpeăan.ăMult?ăPu in?ăGreuădeăspus,ăfieăc ăseăiaăînăcalculămişcareaădemografic ăaăoraşuluiă înă sc dere,ă fieă c ă seă raporteaz ă laă produc iaă editorial ă aă intelectualit iiă dină urbeaă noastr ă dină perioadeleăanterioare.ăSituându-m ăpeăliniaăcump t rii,ăaşăriscaăs ăspunăc ăeămultăspreărezonabil,ă chiarădac ăn-amăinstrumenteleănecesareădeăm surareăcalitativ ăşiăm ăbazezăpeăcompara iiăaleatorii.ă Oricum,ă Huşiiă niciodat ă „n-aă r masă înă pan ”ă creativ ă oriă deă studiu,ă dac ă avemă înă vedereă contribu iileăcelebrilorăînaintaşiăcareăauăfostăinteresa i/ăauăcercetat,ăs-auăinspirat/ăauăcreatăînăspiritulă loculuiă începând,ă s ă zicem,ă cuă Mitropolitulă Dosofteiă (episcopă deă Huşi,ă 1658),ă cuă cercet torulă Gheorgheă Ghib nescuă (Originile Hu ilor,ă 1888),ă apoiă cuă polivalentulă academiciană Mihaiă Raleaă (1894-1964),ăajungândăpân ălaăunulădintreăscriitoriiăpostbeliciă–ăCostacheăOl reanuă(1929-2000).ă Men ionamă c ă problematicaă volumeloră esteă diversificat ,ă p strându-seă oă grani ă relativ ă întreăcrea ieăşiăcercetare.ăMotivezăfragilitateaăfrontieristic ,ăavândăînăvedereăc ăuniiăautoriăsondeaz ă imaginarul,ăîns ăauăşiăpasiuneaăcercet riiăacribioase. ă A.ă Carteaă deă beletristic .ă Înă ceă priveşteă literatura,ă amă g sită deă bună augură s ă încercă oă clasificareă aă autoriloră înă func ieă deă distan aă concretă geografic ă fa ă deă loculă deă origineă –ă vatraă Huşilor.ă Majoritateaă p streaz ă leg turaă cuă matcaă undeă auă v zută întâiaşiă dat ă lumina,ă s-auă emo ionatăînăvâltoareaăsentimentelor,ăs-auăp trunsădeăîn elesurileăşiădeătaineleăvie ii…ăAşadar,ăînă sumaădeăscrieriăliterareăpotăfiăidentifica iăautori: a)ă de acasă:ă Theodoră Codreanuă (memorialistic ă jurnalier ),ă Adriană Buzdugană (roman),ă Linaă Codreanuă (nuvelistic ,ă roman-document),ă Nicuşoră Daraban ă (liric ),ă Vasileă Calestruă (literatur ădeăc l torie),ăăAuraăăDanăă(liric ),ăăEugeniaăăFaraonă(haiku-uri),ăAurelăCehană(epigram ),ă 43——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Veniamină Bo orogaă (liric ă religioas ),ă Ioană Marcuă (versuriă „piperate”),ă Amb ruşă Gabrielă (liric ă adolescentin ),ăRareşăTironă(proz ăsubiectiv );ă b)ă din apropiere:ă Ionă Gheorgheă Pricopă (poezie,ă roman,ă Duda-Epureni),ă Ioană Mâcneaă (poezie,ă Vetrişoaia),ă Elenaă Munteanuă (poezie,ă Grumezoaia),ă Nicolaeă Darieă (liric ,ă P dureni); c)ă de departe:ă Martaă Miclescuă (romană –ă Breaza,ă Prahova),ă Petruă Brum ă („brum -rele”ă satiriceă –ă Constan a),ă Anaă Antonă (liric ă –ă Gheorghieni),ă Romeoă Pivniceruă (memorialistic ă –ăBucureşti),ăIoanăPetruă(liric ăludic ă –ăIaşi),ăOlgu aăLuncaşuă(liric ă –ă Iaşi),ăLumini aăS ndulacheă(romanăpoli istă–ăBac u),ăFanăIosubă(liric ă–ăIaşi); d)ădin depărtări:ăValentinaăTecliciă(NouaăZeeland ),ăFlorinăGheorghiuă(Grecia). Volumeleădeăbeletristic ,ăbineăsauămaiăpu inăbineărealizateăartistic,ăsuntăoădovad ăc ăexist ă efervescen ăcultural ,ăînăciudaăimpedimentelorăexterioareălumiiădeăcreator.ă Câtăpriveşteăgenulădeăliteratur ăabordat ,ăgeneroas ăesteăgr dinaăundeăcreşteăliricaăerotic ,ă peisagist ,ăreligioas ,ădarăunde-şiăfaceălocăşiăepigramaticul,ăludiculăoriăsatiricul.ăÎnăogradaăepiculuiă se-nvârtejescă romane,ă nuvele,ă memorialistic ,ă jurnală şiă impresiiă deă c l torie.ă Deşiă poartaă eă deschis ,ădramaticulăesteăabsent,ăceeaăce,ădeăaltfel,ăseăobserv ăşiălaănivelăna ional. Valoareaă unoraă dintreă autoriă şiă aă unoraă dină c r iă aă fostă atentă cânt rit ă deă criticaă şiă istoriaă literar ,ă celă maiă neîndoiosă argumentă r mânândă faptulă c ă dină zonaă Huşiloră auă devenită membriă aiă UniuniiăScriitorilorădinăRomâniaăscriitoriiăcontemporani:ăMartaăMiclescu,ăTheodorăCodreanu,ăIonă GheorgheăPricop,ăIoanăMâcnea.ă B.ă Cercetareaă monografic .ă Febraă cercet riiă aă animată voin aă şiă pasiuneaă multoraă dintreă huşeni.ă Înă perioadaă interbelic ,ă laă îndemnulă celebriloră Nicolaeă Iorgaă oriă Dimitrieă Gusti,ă s-auă constituită echipeă deă cercetareă aă localit iloră într-oă viziuneă complex ,ă ceeaă ceă aă scosă laă lumin ă şiă neajunsuriăsocial-economice,ădarăşiătezaurulădeăcultur ăşiăciviliza ieăromâneasc .ăDup ă1944,ătotulă s-aăînecatăînăbulboanaăideologic ăaăsocialism-comunismului,ădar,ădup ă1990,ădorin aădeăaăscoateălaă iveal ăvaloriăcultural-istoriceăaleăsatelorăşiăoraşelorăromâneştiăs-aăafirmatăcuătenacitateaăfiruluiădeă iarb ă iscată într-oă regiuneă deşertificat .ă Nuă eă deă mirareă c ă înă zonaă Huşiloră auă ap rută multeă monografii,ă oglinziă maiă multă oriă maiă pu ină clareă aleă aşez riloră rurale.ă Eă deă observată c ă monografiştiiănuăauăfostăîntruătoateăinstrui i,ăniciăprinăprofesie,ăniciăprinăspecializareăînădomeniu.ăEă deă laud ă osârdiaă acestora,ă iară dac ă însemn rileă monograficeă însufle escă conştiin aă adormit ă aă locuitoriloră aceleiă aşez riă eă înc ă cevaă folositor.ă Amă înă vedereă elementeleă culturaleă str vechiă deă etnografieăşiă folclor:ă portă popular,ăobiceiuri,ă limbajăarhaic,ălegende,ă cântece,ădatiniă populareăetc.ă Erorileăştiin ifice,ăîns ,ălegendizarea,ăp relniciaăf r ădiscern mânt,ăredareaă„dup ăurechea”ăproprieă oriădinăspuseleăaltoraăfac,ăuneori,ămaiămultăr uădecâtăbine.ăEădeăîn elesăc ăistoriografiiădeă inut ăvoră c utaăînăarhiveătemeiuriădocumentareăcareăs ăleăsus in ăştiin ificăargumentele.ăO monografie devine o carte de vizită a localită ii.ăÎntr-oăasemeneaălucrareăstructurat ătemeinicăseăpotăg siăinforma iiădeă natur ăistoric ,ăgeografic ,ădemografic ,ădespreăoameniiăimportan i,ăedificiiăculturaleăşiăl caşeădeă cult,ă tradi iiă şiă obiceiuriă aleă loculuiă etc.,ă adic ă seă neclinteşteă înă paginiă ceeaă ceă numimă memoria locului.ă Deă aceeaă nuă eă deă mirareă c ă primariiă satelor/ă oraşelor,ă parohiiă aşez riloră duhovniceştiă şiă manageriiă diverseloră institu ii/ă întreprinderiă caut ă persoaneă docteă (prof.ă Costină Clit,ă deă pild ),ă c roraă leă solicit ă scotocireaă izvoareloră documentareă şiă întocmireaă unoră studiiă monografice,ă dreptă actădeăatestareăcultural-civilizatorieăaăvechimiiăşiăimportan eiăaşez riiăsauăaăl caşuluiăinstitu ional.ă Peăacestăterenăistoriografic,ăînăultimiiăcinciăani,ăidentific măbuneleăinten iiălivreşti,ăconcretizateădeă c tre: -ă Costină Clită –ă coordonatoră ală lucr riloră despreă Schitul Mera din jude ul Vasluiă (2009),ă Schiturile Porcăre şi Mălineştiă(2010);ăMănăstirea Brădiceşti (2013);ă -ăăŞtefanăPlugaruă–ăStănileşti.ăTrecut şi prezent pe valea Prutului Mijlociu (2010); -ăăVasileăCalestruă–ăHuşii de ieri şi de aziă(2010); -ă Vicuă Merlană (înă colab.ă cuă M.ă Grigoriu):ă Monografia comunei Ciorteşti, jude ul Iaşiă (2011); Monografia comunei Buneşti-Avereştiă(2014); -ăăGeorgic ă oncuă–ăComuna Arsura (natură, om, societate) (2014). Caă produsă deă cercetareă şiă deă art ,ă monografiileă auă stată înă interesulă artiştiloră plastici,ă etnografilor,ăarhitec ilor,ămuzicienilor,ăcare,ăsprijinindu-seăpeăelementeăconcreteădintr-unăareal,ăauă elaboratămemorabileălucr riăartistice.ăăAmintimăăaiciăădoarăîntreprindereaăăunuiăăproiectăalăpictoruluiă 44——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ interbelică Viorelă Huşiă deă aă creaă oă monografieă plastic ă aă Huşilor,ă dară şiă peisajeleă huşeneă dină tablourileă semnateă deă celebriiă Adamă Bal atu,ă Ştefană Dimitrescuă oriă deă Rodicaă Laz r,ă pictori ă contemporan .ă C.ă Carteaă –ă omagiu.ă Peă ună palieră similară potă fiă situateă inten iileă editorialeă –ă dreptă exprimareă aă respectuluiă şiă recunoştin eiă fa ă deă personalit iă sauă institu iiă aflateă laă momenteă aniversare,ăcerteădoveziăaleăpre uiriiăzoneiăspiritualeăhuşeneăşiăsemnăc ă„memoriaălocului”ăviaz :ă -ă Costină Clită esteă coordonatorul/ă autorulă aă treiă lucr riă deă grup:ă In memoriam – Ion Gugiuman. 100 de ani de la naştere (înă colab.ă cuă prof.ă Constantină Vasluianu,ă 2010),ă Batalionul 202 Apărare C.B.R.N. (Interven ii la dezastre) din Huşi. 60 de ani de la înfiin are (înăcolab.ăcuăcol.ăMihaiăGheorghiu,ă2010), Colegiul Na ional „Cuza Vodă"din Huşi.ă95ădeăaniădeăînv mântăliceală(2014);ă -ăăP rinteleăArhimandrităMinaăDobzeuă–ă90ă(2011);ă -ăăIonăGheorgheăPricopă–ă70ă(2014);ă -ăAvramăD. Tudosieă–ăÎn apostolatul unei frumoase profesii. O jumătate de veac în slujba şi onoarea centenarei Şcoli Viticole din Huşi, azi Colegiul Na ional Agricol „Dimitrie Cantemir” şi al unei podgorii multimilenare (2013). D.ă Studiulă deă specialitate.ă Ună segmentă editorială importantă esteă acoperită deă studiileă deă specialitateăşiăaiciăvarietateaănuăpoateăfiăclasificat .ăProblematicaăstudiuluiăincludeăcritic ăşiăistorieă literar ,ă documentare/ă arhivistic ,ă arheologie,ă istorie,ă enciclopedie,ă lexicografie,ă economie/ă financiareăş.a.ă Consemn mă doară sumareă dateă bibliograficeă despreă naturaă c r iloră publicateă înă intervalulă 2010-2014ă(inclusiv): -ăTheodorăCodreanuă–ăcritic ăşiăistorieăliterar ădespreăEminescu,ăGrigoreăVieru,ăIonăBarbu,ă Mihaiă Cimpoi,ă Cezară Iv nescu,ă Victoră Teleuc ,ă I.L.ă Caragiale,ă sociologieă cultural ă –ă Polemici incorecte politic,ă 2010,ă 2011;ă A doua schimbare la fa ă (o cercetare transdisciplinară a civiliza iei române moderne)ăşiăestetic ă–ăTransmodernismulă(2011); -ă Costină Clită –ă cercetareă documentar :ă Documente huşene (1655-1883),ă vol.ă I,ă 2011; Documente huşene (1648-1880),ăvol.ăII,ă2013; Documente huşene (1595-1884), vol.ăIII,ă 2014. -ă Linaă Codreanuă –ă bibliologie,ă critic ă şiă istorieă literar :ă Theodor Codreanu. Bibliografie criticăă(2012);ăStudii şi interpretăriă(2014); -ă Georgic ă oncu,ă Adriană oncu,ă Mihaiă oncuă –ă enciclopedie. Istoria Premiilor Nobel. 1901-2013,ă vol.ă I-VIă (2013-2014) –ă laurea iiă pentruă pace,ă economie,ă chimie,ă fizic ,ă medicin ,ăliteratur ;ăEnciclopedie de cultură generalăă(2014); -ă Ştefană Plugaruă –ă istorie:ă Basarabia – pământul misiunii noastre (2010),ă înă colab.ă cu:ă Constantină Donose,ă Marius-Petronelă Baciu; Ierarhi ai Mitropoliei Basarabiei în perioada interbelicăă(2012);ă -ăMerlan,ăVicuă –ăcercetareăarheologic :ăVulcanii noroioşi (2011);ăCarst şi pseudocarst în Podişul Moldovei…ă(2014); -ăAuraăPopescuă –ăalbumădeăpictur :ă Pictorul şi graficianul Viorel Huşi. Centenar (19111972),ă2012; -ăRomeoăPivniceruă–ă„noteădeălector”: Călătorie în lumea căr iloră(2011),ăvol.ăI-II; -ă Arh.ă Minaă Dobzeuă –ă confesiuniă deă credin ă isihastic : Apocalipsa: planul de salvare a lumii în şapte etape (2011);ă -ăAurelăCordaşă–ăsintezeăeconomice,ăsistemămonetar; -ăIulianăPruteanu-Is cescuă–ăcomunic riădespreăromâniiădinăafaraăgrani eloră rii;ă -ăMihaiăMocanuă–ăcontabilitate; -ăVirgilăAgheorghieseiă–ădic ionarăcuărebusişti.ă Nuă ne-amă propusă evalu riă critice,ă dară putemă semnalaă importan aă prezen eiă unuiaă dină ceiă maiă importan iă eminescologiă contemporaniă înă persoanaă criticuluiă şiă istoriculuiă literară Theodoră Codreanu,ă autor,ă înă acestă intervală deă timp,ă aă 19ă volume.ă Eă demnă deă men ionată c ,ă întreă numeroaseleăăăpremiiăăăşiăăădiplomeăăăcuăăăcareăăaăăfostăăapreciat,ăăseăăaşaz ,ăăînăă2013,ăăPremiul „ Titu 45——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Maiorescu”ăpentruăcritic ăşiăistorieăliterar ăalăInstitutuluiăCulturalăRomână„MihaiăEminescu”ădină Chişin u,ăpentruăvol.ăBasarabia eminesciană (2013)ăşi,ătotăînă2013,ăPremiul „Titu Maiorescu”, peă anulă2011, atribuitădeăAcademiaăRomân ăpentruăexegezaăIon Barbu şi spiritualitatea românească. Ermetismul canonic (2011).ăDeă reală folosăpentruăcercetareaăistoriografic ă„deăadâncime”ăaăurbeiă HuşilorăesteăseriaădeăDocumente huşene,ăvol.ăI-IIIă(2011,ă2013,ă2014)ăaăistoriculuiăCostinăClit. E.ăCarteaădidactic .ăLaăacestăscenariuăsinteticăoăaddendaăarăputeaăgrupaăc r ileăcuăprofilă didactic,ăsemnateăde:ăAdrianaăCoropcaru,ăMihaelaăGu u,ăAngelaăCocuz,ăMarilenaăTurcule ,ăLuizaă Patraşcu. Dac ă avemă înă vedereă ceeaă ceă ară intraă înă cetatea memorială a locului,ă n-amă g siă grani e,ă atâtaă timpă câtă facemă parteă dină modulă deă aă fiă ală unuiă neam.ă Aşadar,ă eă indubitabilă c ă prezentulă literar/ăculturalăseăinstituieăcaăoăleg tur ănecesar ăîntreăceeaăceăaăfostăante-nou zeciăşiăceeaăceăvaăfiă dup ă ast zi.ă Dină acestă bilan ă editorială huşean,ă seă vedeă contribu iaă ascendent ă şiă pentruă aceeaă trebuieă apreciateă (greuă deă r spl tit!)ă eforturileă intelectualit iiă deă aă înfruntaă dificult ileă deă ordină financiar,ăinconvenienteleădeănatur ăcultural ăpentruăaămen ineăvieăluminaăîntruăapari iaăvaloriloră româneşti.ăPoateăesteăinfim ăosteneala,ădarăeănobil ăşiăintr ăînămecanismulăgeneral,ămen inându-lă înă func iune.ă Seă înscrieă înă aceast ă coordonat ă trudaă creatoriloră şiă cercet toriloră huşeni,ă care-şiă aşteapt ă cititoriiă şiă cercet torii.ă Pesteă altă cincinal,ă cineă ştie?,ă altfel/ă maiă bineă vaă ar taă situa iaă înă culturaăhuşean ăşiăna ional .ă Not .ăSchi areaăcelorădeămaiăsusăareăcaăsuportădocumentar,ănout ileăeditorialeăincluseădeă subsemnataă înă „serialul”ă Biblioraft,ă publicată înă lunaă decembrieă aă fiec ruiă an,ă înă revistaă culturalştiin ific ă–ă„Lohanul”ă(http://www.lohanul.slizhusi.ro),ăcareăapareălaăHuşi,ăsubăpatronajulăprof.ădr.ă VicuăMerlan.

ȚinaăCODREANU

46——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

UNăCURCUBEUăPEăCERUL ÎNV MÂNTULUIăVASLUIAN

“Ţara va fi ce este şcoala” DimitrieăăBolintineanu

Actualul inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, doamna Gabriela Plăcintă, a iniţiat şi a sprijint realizarea, nu cu puţine eforturi, a unui proiect ce cuprinde un buchet de fapte şi informaţii referitoare la istoria învăţământului vasluian (fostele judeţe Vaslui, Tutova şi Fălciu), concretizate într-un volum de excepţie purtând titlul: “Învăţământul vasluian: file de istorie (secolul XVIII-2014)”. Autorii volumului sunt patru oameni ai şcolii: Nicolae Ionescu (doctor în istorie, coordonator), Gabriela Plăcintă (profesor de geografie), Daniela Croitoru şi Ionela Lepărdă (ambele profesoare de istorie). Bogăţia şi diversitatea materialului bibliografic şi de arhivă investigat şi valorificat, în mod eficient, oferă cititorului posibilitatea de a-şi contura o imagine veridică a efortului continuu depus, de multe ori în condiţii materiale dificile şi sub presiuni politice de sute şi mii de membri ai corpului didactic de pe cuprinsul arealului de care se face vorbire. Demersul autorilor îşi propune să surprindă dinamica şcolii vasluiene şi constituie, totodată, un omagiu adus slujitorilor catedrei care prin profesionalism, dăruire, hărnicie, iubire şi speranţă, au contribuit la afirmarea învăţământului de pe aceste meleaguri. ăăăăăăăăăÎncă de când am văzut-o de prima dată (şi “pentru întâia oară”), lucrarea mi-a amintit de colegul meu, Victor, care găsea timpul şi locul potrivit să pronunţe cu o oarecare autoritate: “cartea-i grea”, gândindu-se că pentru mulţi ea reprezintă o povară, o sarcină, plecând de la faptul că greuatea este apăsarea pe care un corp o exercită asupra unei suprafeţe pe care stă. Acum, după citirea întregii lucrări, rămân la aceeaşi părere, având în vedere valoarea documentară, abordarea atotcuprinzătoare, consistenţa ei şi faptul că este scrisă într-o manieră accesibilă şi incitantă. Lucrarea conţine: un cuvânt înainte, abrevieri, o introducere, trei mari capitole, anexe, o încheiere, rezumatul în limba engleză aparţinând profesoarei Romică Eşanu, şi o bibliografie selectivă. În Introducere se face precizarea că: “lucrarea tratează un domeniu important al societăţii româneşti – învăţământul – în general, şi a şcolii vasluiene, în special, în epoca modernă şi contemporană” (pag. 14). Primul capitol : “Istoria învăţământului vasluian” cuprinde patru subcapitole în care evoluţia şcoliiă esteă prezentat ă cronologic:ă “Fileă dină istoriaă înv mântuluiă vasluiană pân ă laă 1918”,ă “Învăţământul din judeţele Vaslui, Tutova şi Fălciu în anii interbelici”, “Învăţământul vasluian în anii regimului comunist (1945-1989)” şi “Şcoală vasluiană după 1989”. În primul subcapitol se insistă, pe drept, asupra modelului Spiru Haret în şcoală. Cititorul află cu această ocazie că Spiru Haret este cel care a înfiinţat grădiniţele de copii în România şi Direcţia Monumentelor Istorice, a iniţiat o reformă a învăţământului scundar şi superior, a instituit certificatul de Bacalaureat şi a stimulat utilizarea metodelor moderne în învăţământ. În timpul ministeriatului său, au fost construite 2.400 de şcoli, toate în stilul său caracteristic. Se menţionează că datorită meritelor sale de excepţie, atunci când Constantin Brâncuşi a fost solicitat să facă o machetă pentru statuia ministrului Spiru Haret, a prezentat o simplă fântână. “Pentru el, aşa fusese Haret, un izvor de apă vie”(pag.39). Deşi pentru întreaga naţie, Spiru Haret a fost “un izvor dătător de viaţă şi spirit cultural”, s-au găsit cum era firesc şi câţiva cârcotaşi, între care istoricul Gheorghe Ghibănescu, care îl numea “Sbiru Haret”. El a rămas însă “omul de bine al societăţii”, aşa cum l-a numit Nicolae Iorga, cel care a transformat învăţătorii în fruntaşii satului, alături de preoţi şi notari. În subcapitolul al doilea se aminteşte de o circulară a Ministerului Instrucţiunii din primii ani de după Marea Unire, în care se arată că “datoria şcolii nu este numai de a da tinerilor învăţătură, ci şi de a face educaţie, adică să-i obişnuiască cu bune deprinderi şi să le formeze un suflet curat.”(pag. 61). Frumoasă şi binecuvântată precizare pentru toţi cei interesaţi de rolul şcolii. Totodată, se precizează obligaţiile elevilor, interdicţiile şi datoriile acestora. Este de mare actualitate precizarea pe care o găsim în scrisoarea adresată învăţătorilor cu ocazia începerii noului an şcolar, 1935-1936, de ministrul învăţământului, din acea vreme, dr. Constanin Angelescu, cel care a continuat şi dezvoltat sistemul lui Spiru Haret. Acesta arăta că “introducerea politicii în învăţământ învrăjbeşte sufletele şi ocupă timpul celor chemaţi la apostolat, la cultivarea maselor din această ţară”(pag. 80) 47——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Tot în acest subcapitol se vorbeşte despre faptul că era interzisă recomandarea de către profesori a librăriei de la care să cumpere cărţile elevii. (Astăzi ni se recomandă farmaciile de la care să cumpărăm medicamentele-n.n). Mai găsim, totodată, precizarea că principala formă a cunoaşterii situaţiei din şcoli o constituie inspecţia şcolară efectuată de către revizor(inspector). Subcapitolul al treilea cuprinde învăţământul în anii regimului comunist şi autorii nu uită să menţioneze că: “În primii ani de după război, în licee, exista Societatea de Cruce Roşie din România – secţia Tineret, cu bune rezultate în apărarea sănătăţii şi combaterea epidemiilor”(pag.101). Astfel, la Liceul Mihail Kogălnicanu, funcţiona filiala Vaslui care avea 12 porunci morale. Cred că şi azi ar trebui ca elevii şiăcadreleădidacticeăs ăcunoasc ăacesteăporunciăşiăs ămeditezeăasupraălor. Al doilea capitol, intitulat: “Unităţi şcolare reprezentative din judeţul Vaslui” are patru subcapitole: “Colegii şi licee”, “Şcoli gimnaziale urbane”, “Şcoli gimnaziale rurale” şi “Alte instituţii”. Sunt menţionate cele 24 de colegii şi licee, din care 6 colegii, 17 licee şi un seminar teologic. Sunt amintite cele 25 de şcoli urbane din care 23 şcoli gimnaziale şi două Centre Şcolare de Educaţie Incluzivă din oraşul Vaslui. În continuare, sunt prezentate şi 60 de şcoli rurale, desigur, acelea care au trimis informaţiile cerute de autori. Subcapitolul “Alte instituţii” prezintă Casa Corpului Didactic, Palatul Copiilor Vaslui, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Clubul Sportiv Bârlad, Şcoală Postliceală Sanitară, “Anastasie Fătu”- Vaslui şi patru grădiniţe cu program prelungit, din care două la Bârlad, una la Huşi şi una la Negreşti. ăăA treia parte a lucrării, primul subcapitol este destinat asociaţiilor, cercurilor şi societăţilor cultural-ştiinţifice ale cadrelor didactice, al elevilor şi preşcolarilor din judeţul Vaslui. În continuare, sunt inserate 85 de personalităţi culturale şi spirituale vasluiene care au contrbuit într -un fel sau altul la afirmarea învăţământului în zonă. ăăăăăăăăăAl treilea segment intitulat: “Medalioane ale inspectorilor şcolari” detaliază aspecte ale vieţii şi muncii unui număr de 11 inspectori şcolari generali, 18 inspectori şcolari generali adjuncţi şi 83 de inspectori şcolari. Anexele cuprinde personalul didactic şi nedidactic din I.S.J Vaslui în perioada 1930-2014, un tabel cu şcolile de peste 50 de ani de existenţă şi un altul cu directorii şcolilor din judeţul Vaslui în anul şcolară2013-2014. Cuvântul de încheiere intitulat: “Omagiul eternului dascăl” este semnat de inspectorul şcolar general, Gabriela Plăcintă. Bibliografia selectivă conţine: Izvoare (arhive, presă, documente publicate şi memorialistică), “Sinteze.Dictioare.Enciclopedii.Cronologii”, “Lucrări generale” şi “Lucrări speciale”. ăăPrin urmare, avem de-a face cu o carte serioasă, temeinică, despre în istoria celei mai nobile profesii, aceea de cadru didactic. Este încă o dovadă, dacă mai era nevoie, că şi pe aceste meleaguri au fost şiăsuntăcadreădidacticeăautentice,ăsem n toriădeălumin ,ămariăanonimiăşiăeroiăneştiu i,ăcareăauăzidităşiăzidescă edificiul unei culturi, a unui neam. Cartea este grea din următoarele motive enunţate în stilul premiilor sportive: 7. Masă (şi nu greutatea G=m*g). Lucrarea cântăreşte 1035g = 1.035kg; 6. Volumul-propriu zis. Are un volum de 24x17x3=1224 cm3; 5. Numărul de pagini: 611; 4. Autorul copertei: profesor Gheorghe Alupoaiei, din 2014 membru al Uniunii Artiştilor Plastici; 3. Autorul cuvântului înainte: prof.univ. dr. Ion Agrigoroaiei, un prieten al profesorilor de istorie şi nu numai, din judeţul Vaslui; 2. Autorii: trei profesori de istorie şi unul de geografie. Cele trei profesoare au sufletul frumos şi o ţinută aristocratică pe linie profesională. Coordonatorul este Nicolae Ionescu, un autentic doctor în istorie , un pedagog deosebit şi un model de dascăl; 1. Conţinutul lucrării. Realizarea ştiinţifică a demersului celor partu autori este în concordanţă cu semnificaţia sa educativă, morală, constituind un omagiu binevenit, adus celor menţionaţi şi nemenţionaţi în aceste pagini, celor care au privit mereu în ochii elevilor cu gândul la viitorul acestora, într-o Românie mai demnă şi mai prosperă. ăăăăăăAşadar, lucrarea este un adevărat curcubeu pe cerul învăţământului vasluian. Felicitări din inimă iniţiatorului şi coordonatorului proiectului, autorilor, tuturor celor care au făcut posibilă apariţia unei lucrări de care ar trebui să ţină seama Ministerul Educaţiei în proiectele sale viitoare. ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăProfesor,ăăăăDumitru V. Apostolache P.S Un studiu realizat la sfârşitul anului trecut de IRES, la care au participat 1.131 de personae, arată că românii au o încredere mare în personalul de educaţie. Procentul este de 71%. 48——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

ZÂMBETEăPENTRUăCOPII PetruşăAndreiăfaceăparteădinăcategoriaăpoe ilorăsentimentaliăşiăironici,ăoperaălui,ăapreciat ă deăconfra iiădeăcondei,ădeăcriticiăşiăistoriciăliterari,ăprecumăConstantinăCiopraga,ăCristianăLivescu,ă Valeriuă Stancu,ă Victoră Sterom,ă Emiliană Marcu,ă Ionă Gh.ă Pricop,ă Liviuă Apetroaie,ă Simionă Bogd nescuă ş.a.,ă esteă alc tuit ă dină volumele:ă Descântece de inimă rea,ă Piatra-Neam ,ă 1995; Floarea de jar,ă Piatraă Neam ,ă 1996;ă Flacăra de veghe,ă Bârlad,ă 2000;ă „Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit”,ă Bârlad,ă 2002;ă Cântecul toamnei,ă Bârlad,ă 2003;ă Mierea din trestii de cuvânt,ă Bârlad,ă2005;ăPoeme târzii,ăBârlad,ă2006;ă101 sonete,ăBârlad,ă2007;ăTaina feciorului de împărat,ă Iaşi,ă 2010,ă col.ă ,,Poveştileă deă laă Bojdeuc ”;ă Crepusculul de miere,ă Iaşi,ă 2010;ă Oul fermecat,ă Bârlad,ă 2011;ă Şiă vremea nu mă vremuieşte,ă Bârlad,ă 2011;ă Cumpănind cuvinte,ă Iaşi,ă 2011,ă col.ă „Operaă omnia”;ă Fântâna şi izvorul,ă Bârlad,ă 2012;ă Femeia, vinul, aurul şi cântul,ă Bârlad,ă 2013;ă Mihai Eminescuă–ăEterna fascina ie,ăBârlad,ă2013.ăÎntreăacesteăc r i,ăcumăseăpoateăobserva,ăsuntăşiă dou ădestinateăcopiilor,ăceaămaiăproasp t ,ăaătreia,ăfiindăZâmbet de primăvară,ăap rut ălaăEdituraă Sferaă dină Bârlad,ă înă 2014ă (copertaă şiă ilustra iileă apar inândă Vioric iă Ghenghea).ă Duioşiileă sentimentaluluiă ironic,ă ajunsă înă ipostazaă deă bunic,ă seă preteaz ă firescă şiă laăacestă genă deăliteratur ,ă delocă facil,ă careă ridic ă uneleă cerin eă speciale:ă simplitate,ă capacitateă deă p trundereă simpatetic ă înă psihologiaăşiăuniversulăcopil riei,ăacurate eaăşiănaturale eaălimbajului,ăspontaneitate,ăspiritulăludică însemnând,ă înă acelaşiă timp,ă tratareaă copiluluiă peă picioră deă egalitateă cuă oameniiă maturiă (Spiridonă Vangheli)ăetc.ăCuăalteăcuvinte,ăliteraturaăpentruăcopiiănuăeălaăîndemânaăoricui,ădeăundeăşiăraritateaă reuşitelorăînădomeniu.ăBa,ăînăzileleănoastre,ăseăscrie,ăparc ,ădinăceăînăceămaiăpu in ăliteratur ăpentruă copii.ăPareăs ăseăsting ăchiarăşiămodaăvr jitoriilorăşiămagicienilorădeătipăHarryăPotter,ăcareăi-auăadusă autoareiăJ.ăK.ăRowlingămul iăbaniăşiăcelebritate.ă PetruşăAndreiăaărefuzatăoăastfelădeămod ,ăîntorcându-seălaătradi iaăromâneasc ăaăpoveştilor,ă laă spiritulă căr ii cu jucăriiă argheziene,ă laă umorulă ingenuuă ală luiă Grigoreă Vieruă sauă Spiridonă Vangheli,ă laă noulă avatar/ispr viă aleă Sm r ndi eiă luiă Ionă Creang ,ă laă apetitulă luiă Eminescuă deă aă versificaă basmeleă etc.ă Ună exempluă esteă transpunereaă înă versă aă celebruluiă basmă Tinere e fără bătrâne e şi via ă fără de moarte,ăversiuneăinclus ăînăprezentulăvolum.ăElăînsuşiăn scoceşteăbasmeă precumă Taina feciorului de împărat,ătextă careăaă fostăîncununat,ă înă2010,ă cuăMareleăPremiuă„Ionă Creang ”ăalăUniuniiăScriitorilor,ăFilialaăIaşi,ăbasmăieşităcâştig torălaăaăXVI-aăedi ieăaăConcursuluiă Na ionalădeăcrea ieăliterar ă„IonăCreang ”,ădesf şurat ălaăIaşi,ăînă2009.ă Dincoloădeăcâtevaăstâng ciiăstilistice,ăconsonând,ătotuşi,ăcuă„stâng ciile”ăvârsteiăcelorămici,ă PetruşăAndreiăseăarat ăst pânăpeăunelteleăsale,ăversifica iaăatingândăperforman eăritmice,ămuzicaleă înătexteăprecumăOul fermecat,ăcareămiăseăpareăaăfiăcelămaiărealizatădinăpunctădeăvedereăestetic.ăVoiă citaă doară începutul,ă careă d ă tonulă muzicală ală întreguluiă prină alternan aă m suriiă deă 7-8ă silabeă cuă aceeaă deă 4ă silabe,ă înă consonan ă cuă rimaă împerecheat .ă Versulă scurt,ă ritmată înă doiă iambi,ă seă armonizeaz ăcuăheptasilabul/octosilabulădiversificatăînăpeoni,ăiambi,ăamfibrahi,ăanapeşti:ă„Eram,ăînă margineădeărai,/ăFeciorădeăcrai,/ălaăminteăagerădarăcamăşui/ăşiăcamătehui,/ăcuăgândulănumaiălaădr cii/ă şiă voinicii/ă atâtă deă neastâmp rat/ă c-amă sup rat/ă peă biataă mam ă maiă ales,/ă dară nuă preaă des;”.ă Înă primeleă dou ă texteă (Un copil, Copilărie),ă autorulă încearc ă surprindereaă metaforic ă aă esen eiă copiluluiăşiăcopil riei:ă„Unăcopilăeăoăvioar ,/ăEăoămuzic ădeăvis,/ăUnăcopilăe-oăc prioar ,/ăUnăzboră albăpe-unăcerădeschis.”ăIat ăşiăcopil riaătrecut ăprinănostalgiaăbunicului:ă„S ăzburdăcuăal iăcopiiădeoăseam ,/ăS ăalerg măperechi-perechi/ăSus,ăpeăaădealuluiăsprâncean ,/ăPurtândăcireşeălaăurechi.”ă Sm r ndi aăesteăpersonajulăfemininărecurentăalăc r ii,ămareaăbucurieăaăbunicilor,ăfrumoas ă precumăcr iasaădinăpoveşti,ăharnic ăşiăiubitoare:ă„Şiălaăoriceătreab ăeaăajut /ăDac ăunulădinăp rin iăoă cere/ă Apoi,ă cuă iubire,ă ea-iă s rut /ă Şiă leă ungeă sufletulă cuă miere.”ă (Bombonica).ă R mânereaă înă atmosferaă poveştiloră salveaz ă deă primejdiaă idilismuluiă deă factur ă s m n torist .ă B trâniiă careă vie uiesc,ăuita iădeălume,ăîntr-oăcolib ,ăauănoroculăs ăg seasc ăînăp dureă„unăpuiădeăinorog”ăpeăcare -lăcrescăcuădragosteăşiăcuălapteădeăcapr .ăIat ăîns ăc ,ăîntr-oăziădeăvân toare,ăprin esaăSm r ndi aăîlă întâlneşteăpeăinorogulămândruăşiăalbăşiăvreaăs -lăcumpere,ăcuămultăaur,ăc zându-iădrag.ăGeneroşi,ă babaă şiă moşneagul,ă i-lă d ruiesc,ă fiindc ă inorogulă nuă eraă deă vânzare,ă fuseseă crescută poateă chiară pentruăfrumoasaăprin es ,ăaceiăb trâni,ăcresc toriădeăinorogi,ătr indăşiăaziăînă„adâncimeaăcodrului”,ă c utândăal iăinorogiăpentruăprin ese.ă(Povestea inorogului).ă 49——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Eterna tinere eăesteătitlulăbasmuluiărepl smuitădup ăcelăculesădeăPetreăIspirescuă–ăTinere e fără bătrâne e şi via ă fără de moarte.ă Petruşă Andreiă urmeaz ă cuă fidelitateă cursulă poveştii,ă exceptândăsemnifica iaăîntoarceriiăluiăF t-Frumosălaăcasaăp rin ilor.ăOăfaceăcuăabilitateăepico-liric ă şiă aici.ă Autorulă conserv ă doară dramatismulă înă fa aă mor ii,ă subliniată şiă deă refuzulă caluluiă deă a-lă urma,ă întorcându-seă peă t râmulă eternei tinere i.ă Poetulă s-aă temută s ă compliceă lucrurile,ă considerând,ăprobabil,ăc ănuăsuntăpeăpotrivaăîn elegeriiăcopiilor.ăS-aăgândit,ăpoate,ăşiălaădificult ileă hermetizanteădinăcapodoperaăluiăOscarăWilde,ăPortretul lui Dorian Gray.ăM ămir ăîns ăc ,ăiubitoră ală luiă Eminescu,ă aă trecută cuă vedereaă interpretareaă eminescian ă aă basmului,ă autorulă Luceafăruluiă v zând,ăînăF t-Frumos,ăcelădinăfinal,ăarheulăromânilor,ăp str torulămemoriei identitareăaăneamului,ă c ciăelăesteăsingurulăcare-şiăaminteşteăc ,ăprinălocurileăstr b tute,ălaăîntoarcere,ătr iser ăstr moşii,ă deăcareănimeniănuămaiăştiaănimic.ăNuăcredăc ăaceast ădimensiuneăexisten ial ăn-arăfiăavutăecouăînă sufletulăcelorămici,ămultă maiăcomplicatăşiămaiă„matur”ădecâtăneăimagin m,ăcumădemonstreaz ăşiă SpiridonăVangheli,ăunămaestruăalăliteraturiiăpentruăcopii. Al turiădeăOul fermecat,ăpovesteaăTaina feciorului de împăratăconstituie,ăîmpreun ,ăpieseleă deărezisten ăaleăc r iiăluiăPetruşăAndrei.ăEăoăscriereă„postmodernist ”,ăcelăpu inăprinăincipitulăcareă „parodiaz ”,ă eminesciană (v.ă Luceafărul),ă laă modulă poetic,ă formulaă deă pornireă aă oric ruiă basm:ă „Dep nă aziă povesteaă drag /ă cuă «Aă fostă caă niciodat …»/ă Elixiră de-oă via -ntreag ,/ă b uturaă fermecat /ă Beiă oă gur ă şiă uitate-s/ă şiă suspineă şiă durere,/ă Laşiă licoareaă aromat /ă şiă înmiresmataă miere.”ă Autorulă continu ă cuă motivulă împ ratuluiă f r ă fecior:ă „Şi-ab tută privea-mp ratul/ă pesteatâteaă bog ii,/ă Îiă lipseaă feciorulă numai/ă mariiă luiă împ r ii.”ă Ună b trână „îngârbovit”,ă deă laă margineaălumii,ăîiăf g duieşteănaştereaăurmaşuluiăcare,ăîns ,ădup ăpatruălustriădeăvia ăs ăfieăl sată s ă vin ă „înă adâncă deă codru”ă virgină pentruă ini iereaă într-oă mareă tain .ă Neîndeplinireaă porunciiă vaă aduceă mariă necazuriă împ r iei.ă Nara iuneaă seă desf şoar ă dup ă schemaă obişnuit ă şi,ă bineîn eles,ă împ ratulăvaăuitaădeăcondi iaăpus .ăTân rului,ăajunsălaădou zeciădeăani,ăîiăieseăînăfa ămisteriosulă moşneag,ă„albăcaăneaua”,ăcuă„dou ăcaiereăpeăchip”,ăcare,ăînăcodru,ăvaăîmpliniădezv luireaă tainei,ă spreădisperareaăîmp ratului,ăc ci,ădeălaădispari iaăfeciorului,ătreburileădinăîmp r ieăoăluaser ărazna,ă înănedrept iăşiăs r cie.ăÎntorsădinăpribegie,ăfeciorulăspuneăc ănumaiăatunciăseăvaăg tiădeănunt ăcândă f r delegileă dină împ r ieă seă voră curma:ă „Isp şindă p cateă grele,/ă strâmb tateă şiă eroare”.ă Basmul,ă croită peă oă inten ieă deă educa ieă moral ,ă seă sfârşeşteă cuă mareaă nunt ,ă laă careă particip ,ă şugub ,ă şiă stihuitorul,ăînăacelaşiăspirităpostmodern,ăînc rcatădeăironie. Unăfelădeă„Luceaf răîntors”ăpoateăfiăconsideratăpoemulăPovestea prin ului îndrăgostit de o stea,ă rolurileă fiind,ă aici,ă inversate,ă altfelă decâtă înă Poema chiuvetei,ă f r ă coborâreaă înă concretulă casnicăalăluiăMirceaăC rt rescu,ămodelulăr mânândăcelăalăbasmuluiăeminescian.ăPrin ulăluiăPetruşă Andreiăseăîndr gosteşteădeăoăstea,ăboal ăpeăcareănimeniănuăi-oăpoateăvindeca.ăUnămoşneag,ăvenită dinăaceiaşiăcodriămisterioşi,ăsf tuieşteăp rin iiăs -lălaseăpeăfeciorăs -şiăcauteăiubirea.ăPrin ulăstr bateă v i,ăcodriăşiămun i,ăajungândăpeăoăstânc ăînalt ,ădeăundeăajungeălaăsteauaălui,ăcareăseăprefaceăîntr-oă prin es ădivin .ăAmândoiăseăîntorcăşiăfacănuntaăceaădinăpoveşti,ăpoveştiărostiteădeăbuniciăpentruăaă adormiă copii:ă „Cândă urc -nă ceră ală nop iiă domn/ă Totă îndemnându-şiă bidivii/ă Bunicii,ă cuă poveştiă adorm,/ăDeăcândăeălumea,ăto iăcopiii.”ăEăfirescăcaăautorulăs ăîncheieăcuădorin aăcaăelăînsuşiăs ăseă afundeăînăraiulăcopil riei:ă„Jocăşiăcântecăşiăalai/ăŞiăatâtaăbucurie/ăÎncâtăvreauăşiăeuăînărai,/ăRaiulăt u,ă copil rie.”ă(Raiul tău, copilărie). Eminescianismulă luiă Petruşă Andreiă consoneaz ă fericită cuă acesteă cunoscuteă cuvinteă dină Archaeus:ă„S-ascult măpoveştile,ăc ciăeleăcelăpu inăneăfacăs ătr imăşi-năvia aăaltorăoameni,ăs ăneă amestec măvisurileăşiăgândirileănoastreăcuăaleălor…ăÎnăeleătr ieşteăArchaeus…//ăPoateăc ăpovesteaă esteă parteaă ceaă maiă frumoas ă aă vie iiă omeneşti.ă Cuă poveştiă neă leag n ă lumea,ă cuă poveştiă neă adoarme.ă Neă trezimă şiă murimă cuă ele…”ă (M.ă Eminescu,ă Opere, VII. Proza literară,ă studiuă introductivăşiăedi ieăcritic ăîntemeiat ădeăPerpessicius,ăEdituraăAcademiei,ăBucureştiă1977,ăp.ă282). TheodorăCODREANU 50——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

ăăăăăăScoborîndăpeăsc riăînădecenii Amă laă dispozi ieă carteaă luiă Gheorgheă Postelnicu,ă prozator,ă critică şiă istorică literar,ă cuă dateă pre ioaseă despreă via a,ă crea iaă poetuluiă şiă prozatoruluiă medică Vasileă Voiculescu,ă personalitateă marcant ăaăculturiiăromâneşti.ăM-aăsurprinsăcon inutul,ăremarcabilăredat,ăautorulăneăsurprindeăatîtă prinădateleăistoriograficeădespreăvia aăomuluiădeăziăcuăzi,ăcîtămaiăalesăs ăscoat ăînăeviden ăputereaă mirific ă aă creatoruluiă V.Voiculescu,ă cuă p rereă deă r u,ă uitată deă ceiă careă seă preocup ă deă istoriaă literaturiiăromâneşti.ăCîndva,ădomniaăsaămiăseăconfesa,ăredauădinăsuferin a-iăinterioar : ”-V ă trimită unaă dină c r ileă laă careă amă trudită foarteă multă şiă care,ă dină p cate,ă „nuă aă fostă observat ă deă voiculescologiiă anteriori,ă deşiă suntă cita iă laă totă pasul,ă cumă amă crezută c ă seă cuvine.ă Fa ădeălucr rileălor,ămonografiaămeaăaduceăcelăpu ină20ădeăinforma iiăbiograficeăşiăbibliograficeă inedite,ă uneleă dină eleă publicateă înă 2011ă şiă 2012ă înă „Româniaă literar ”(deă dou ă ori)ă şiă înă „Convorbiriăliterare”.ăUnăcamaradăcareăaăcrezutăc ăcercetareaăvie iiăluiăV.Voiculescuăs-aăoprităînă 1985,ă cîndă scoteaă laă Sport-Turismă oă lucrareă incomplet ,ă aă mersă pîn ă acoloă încîtă aă comentată defavorabilă înă prezen aă „Sanitarului-şef”ă ală Comisieiă deă validareă aă membriloră stagiari,ă iară redutabilulă critică D.S.,ă fireă sensibil ,ă şi-aă însuşită teoriaă şiă aă decretată c ă lucrareaă meaă nuă poateă fiă receptat ăcaăoălucrareădeăcritic ăliterar .ăP iăniciănuăeăcazul,ăpentruăc ăfoloseşteămetodeleăistorieiă literare.ăV ărogăs ăm ăscuza i,ăm-amăgornit.ăCaămedicăşiăscriitor,ăîlăve iăcunoaşteămaiăbineăpeăacestă martirăşiăpeăbiografulăs u.”ă Premeditară voiă redaă multeă frazeă dină carte,ă pentruă aă daă autenticitateă documentuluiă literară ală autorului.ă Areă dreptate,ă aă nimerită intaă şiă m-aă incitatăs ăfacăoăsintez ăaăcon inutului.ăRecunosc,ăm -amă sim ită obligată morală pentruă c ă mediculă şiă scriitorulă V.Voiculescuă aă trecută şiă prină Bîrladă înă perioadaăprimuluiăr zboiămondial,ăoraşulăundeămamăn scutăşiăîmiăducătraiul,ăavîndăaceeaşiăprofesieă şiă înclina ieăînă aleăscrisului.ăDeăaiciăîncepeă greul,ă nehot rîreaă eului,ă vaă trebuiă s ă aşternă peă hîrtieă rânduriădespreămuncaăremarcabil ăaăistoriculuiăsauă s ă scotă înă eviden ă personalitateaă impun toareă aă omuluiădespreăcareăaăscris,ăbalan aăr mândămereuă neînclinat .ă Mi-amă spus,ă cuă cîtă voiă redaă multeă am nunteădespreăVasileăVoiculescu,ăcuăprisosin ă voiă scoateă înă eviden ă muncaă sisific ă aă luiă Gheorgheă Postelnicu,ă destoinică cercet toră ală întregiiă istoriiă privindă via aă şiă crea iaă mediculuiscriitoră deă geniu.ă Aă martiruluiă n scută (1884)ă înă comunaă Pîrscov,ă lîng ă Buz u,ă dină p rin iă creştinortodocşi,ă educa iaă religioas ă primit ă înă familieă marcîndu-iăîntreagaăvia .ăS -iăamintescăcuvintele:ă „ăSuntăn scutălaă ar ...,ăcelămaiămareănorocă dinăvia aămea.ăMamaăm ăadora,ăsurorileăm ăiubeau,ăpentruăto iăeramăoăminune.”,ăprecizaăpoetulăînă 1935ă înă „Confesiuneaă unuiă medic.”ă Sau,ă „Aă maiă vorbiă deă bun tateă înă vremileă acesteaă cîndă principiulălupteiăpentruăexisten ăumple,ăcaăunăDumnezeuăneînduplecat,ătotăcerulăcrea iunii,ăpareăoă naivitateăsauăoăironie...”,ăvorbeădeăduhăceăpuneauăpeăgînduriăgenera iileăvechiăşiălaăfelădeăbineăpeă celeădeăast zi.ăIat ădeăceăîntrebareaăistoriculuiăGhe.Postelnicu:ă„Deăceăoăcarteădespreăvia aăşiăoperaă luiăV.ăVoiculescu?”ăesteăbineăplasat ,ăr spunsulăcomplexăşiănuan atăvenindătotădeălaăautor:ă„Peădeăoă parte,ăacumulareaăuneiăcantit iămariădeăcontribu iiăbiograficeăşiăcriticeăaăimpusăreevaluareaălor.ăPeă deă alt ă parte,ă chiară varietateaă şiă bog iaă informa iiloră pună subă semnulă îndoieliiă destuleă afirma iiă anterioare.ă Maiă trebuieă ad ugată ă c ă arhivaă oral ă pîrscovean ă esteă înc ă activ ,ă dară pîn ă cînd?ă Dincoloăădeăăacesteăămotiveăăfaptulăăc ăăV.ăVoiculescuăăaăăfostăăunăăerudităăcuăăoăăgîndireăprofund ,ă unăăăănemuritor.ăăăăPersonalitateaăăăăsaăăăămultilateral ăăătrebuieăăăreaşezat ăăăînăăăactualitate.”ă 51——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Iat ă c ă pesteă jum tateă deă veacă (1963)ă deă laă trecereaă înă nemurireă aă ilustruluiă înaintaş,ă aă medicului-scriitorăceăaătrecutăşiăprinăBîrladă(ăînă1917ămedic-şefăalăSpitaluluiănr.6ădeăr ni i,ăpîn ăînă 23ăoctombrieă1918),ătrebuieăs ăintervin,ăs ăsus inăcîtădeăbine-venit ăesteăapari iaăveritabileiăc r i,ăoă bibliotec -documentăcuăoămultitudineădeădateăbiografice,ăsociale,ăfilozofice,ăgeografice,ămedicale,ă teologiceăşiănum rulăexemplific rilorăarăfiămaiămare.ăCumăs ănuăteăuimeasc ăputereaădeăămunc ,ă d ruireaăfizic ,ăharulădeăcercet tor,ădotareaăşiăvigoareaăspiritual ăaăunuiăcons teanăpentruăaăşlefuiăşiă aăredaăs ăr mîn ăînăviitorăluciulărealăalăoglinziiăluiăV.ăVoiculescu.ăDac ăînăprimeleăpaginiăistoriculă neăaduceăoăserieădeădateădinăvia aătîn ruluiăcuăînclina iiăspreălitereăşiăfilozofie(interesantulăarboreă genealogicăconceputăcuăluxădeăam nunte,ăorigineaăpersonajuluiăşiăcopil riaăsa,ărela iileădeăfamilie,ă etc.),ăvisăini ialădeăcareănuăseăvaădesp r iăpîn ălaădispari ieă(„alegoriileăvoiculescieneăauăîmbog ită în elepciuneaă na iunii,ă elă crezîndă cuă t rieă înă finalitateaă artei,ă valorileă eticeă promovateă r mînîndă valabile:ămunca,ăst ruin a,ăcompasiunea,ăfr ia,ăsacrificiul”),ăîncetăşiăsigur,ăprecumăapaăcurg toareă ceă înainteaz ă lină spreă rev rsare,ă neă red ă despreă aniiă cîndă absolveaă Medicinaă (1910),ă orientareaă impus ă deă familie,ă ană cîndă seă c s toreaă cuă Mariaă Mitescu,ă cons teanc ,ă cuă aceeaşiă preg tireă medical .ăUnăanumităaerădeădisperareădetermin ăistoriculăs ăinsufle:ă„Contrarăunorăp reriădeăultim ă or ,ădup ăcareăoperaăiăseămicşoreaz ăpeăziăceătrece,ăV.ăVoiculescuăr mîneăunăautorădeăconstruc ieăînă sonet,ă poezieă mistic ă şiă proz ă fantastic ,ă ună în eleptă creştin,ă lucrîndă misteriosă înă asfin itulă vie iiă p mînteşti,ădar,ălaădreptăvorbind,ăoricîteăizbânziăarăîncercaăvoiculescologiiădeăast zi,ăamintireaăsaă seă şterge.ă Oă posteritateă incapabil ă s ă sus in ă Pantheonulă românescă îiă pomeneşteă numeleă ocazional,ă deoarece,ă într-oă ierarhieă aă ingratitudinii,ă indiferen aă fa ă deă valorileă literaturiiă ocup ă primulă loc.ăOmagierileănuăpotăîndreptaăr ulăcareăiăs-aăf cută luiăV.Voiculescuăînăultimiiăs iăaniădeăvia .ăNestinseă r mînă doară eforturileă livreştiă aleă unoră distinşiă cercet toriă aleă c roră lucr riă ceră înă modă insistentă reeditarea...”ă Împartă aceleaşiă gânduriă cuă istoriculă Ghe.Postelnicu,ădarăcuăsiguran ăoăfacăşiămul iăal ii.ă Iat ăceăm rturiseaăfiicaăpoetului,ăGabrielaăMichaelaă Defoură(n.19ăXIă1920)ă:ă„..tataăeraăunulădinăceiămaiă mariă scriitoriă aiă veacului:ă poet,ă romancier,ă povestitor,ădramaturg,ăeseist,ăunăomădeăbine.ăAcordaă consulta iiă medicaleă gratuită şiă deseoriă ofereaă bolnaviloră medicamenteă cump rateă dină baniiă lui.” Peă bun ă dreptateă eraă denumit,ă scriitoră deă geniu,ă „doctoră f r ă deă argin i”ă şiă „poetulă îngerilor”.ă Trebuieă s ă amintescă solicitareaă istoricului:ă „Eă nevoieă deă lucr riă noiă careă s ă fac ă hermeneuticaă amintiriloră destoiniculuiă s uă fiu,ă Ionă Voiculescuă (n.16ămaiă1916),ădarăşiăaleăluiăRaduăIlieăVasile(n.28ă maiă 1914),ă aă scrisoriloră publicateă deă Ileanaă Eneă înă 1993ă şiă deă Alexandruă Oproescuă înă anulă 2008,ă careă s ăiaăînăconsiderareăpuncteleădeăvedereăcurajoaseăaleă Roxaneiă Sorescu,ă demersă care,ă peă scurt,ă s ă scoat ă omulăşiăoperaăsaădinăstratulăgrosădeăiner ie.ăReconsiderareaăacestuiădestinăîiăvaădaăluiăV.Voiculescuă ”mîntuireăînăcerurileăluiăDumnezeu.”ă Revenindăcronologic,ăafl măşiădebutulăliterarăalămediculuiădeăcircumscrip ieărural ,ăcuăpoeziaă „Dorul”ă publicat ă înă „ă Convorbiriă literare”(nr.3ă martieă 1912),ă înă acelaşiă ană înă prestigioasaă revist ă publicîndă şiă poeziileă „Sană Marco”.ă Profesional,ă înă ianuarieă 1915ă aă fostă asimilată Comitetuluiă centrală sanitar,ăpozi ieădeăpeăcareăaăorganizatăunăspitalămilitarăînăBucureşti.ăPeă30ă0ctombrieă1916ăeraătransferată laăBuftea,ăundeăaălocuităcuăfamiliaăpîn ălaănumireaăcaăşefăalăspitaluluiămobilănr.6ădinăBîrlad(reluare).ăăă Şi-aăadusăşiăfamiliaăînăoraşulămoldoveanăundeăîngrijeşteăr ni ii,ăunitateaăsanitar ăfiindătransformat ă înăunitateămedical ădeăcontagioşi.ăAtaşatătrupăşiăsufletăpacien ilor,ăîngrijîndu-iăcuăprofesionalism,ă înă1917ăăseăăăîmboln veşteăăădeăăătifosăăăexantematic,ăăădeăăfebr ăătifoid ăăşiăădeăăicter.ăPîn ăăînăă1918ăă aăăăurmatăăăserviciulăăămilitarăăăpeăăălîng ăăătab raăădeăăprizonieriăădinăălocalitate,ăă„precumăşiăpeălaăalteă 52——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ spitaleă deă r ni iă şiă bolnavi”.ă Demobilizată cuă gradulă deă medică subşef,ă asimilată maior,ă peă 14ă februarieă1919ăaăfostătransferatădefinitivăînăBucureşti.ăPentruădevotamentulădeosebităaăfostădecorată cuă steauaă „Coroanaă României”,ă ulterioră devenindă medică laă Domeniileă Regaleă şiă directoră laă Funda iaăCultural ăRomân .ă Dup ă aproapeă doiă aniă deă stată înă Bîrlad,ă urbeă recunoscut ă cuă afinit iă culturale,ă eminentulă umanistă aă ştiută s ă împleteasc ă activitateaă profesional ă cuă ceaă literar ,ă vaă cunoaşteă şiă vaă legaă prieteniiăcuădistinşiăoameniăaiăliteraturiiăromâneşti.ăAmintescăpeăAlexandruăVlahu ,ărefugiatăaici,ă careăaăexercitatăoăinfluen ădecisiv ăasupraădestinuluiăs uăliterar,ăîntreămentorăşiădiscipolăstabilindu -seă rela iiă bazateă peă prietenieă şiă încredere,ă tîn rulă medică fiindă stimulată s -şiă reiaă preocup rileă literare.ăăIstoriculăneăinformeaz ăc ăAl.ăVlahu ăaveaămaniaăs ăscoat ăziareăşiărevisteănoi.ăPîn ălaă terminareaă r zboiuluiă aă locuită laă profesorulă deă muzic ă Eugenă Bulbucă unde,ă înă fiecareă ziă deă joiă organizaăîntîlniriăliterareăînăsalonulăcasei,ădespreăcareăFlorentinăPopescuăaminteşte:ă„Aăfostăceaămaiă mareă personalitateă cultural ă româneasc ă refugiat ă înă oraşulă deă laă poaleleă uguietei”. Poateă dină subiectivismă insistă asupraă perioadeiă loca ieiă luiă V.Voiculescu,ă şiă anume,ă mişcareaă artistic ă şiă intelectual ăaăurbeiăeraăanimat ădeămembriiăsociet iiă„AcademiaăBîrl dean ”,ăfondat ăînămaiă1915ă deăGeorgeăTutoveanu,ăTudorăPamfilieăşiăTomaăChiricu (ceămîndrieăseăaprindeăînămine(sic!),ăsuntă membruăactualăală societ i!).ăAnimatorulă principal,ă poetulăTutoveanu(n.1872),ăprofesor,ă ctitorădeă biblioteciă publiceă şiă constructoră deă revisteă („Paloda”,ă „F t-Frumos”,ă „Graiulă nostru”,ă „Scrisulă nostru”,ă„Avînturiăculturale”,ă„IonăCreang ”,ărevist ădeălimb ,ăliteratur ăşiăart ăpopular ,ă„Mironă Costin”,ă „Fream tulă literar”,ă şiă „Idealul”).ă „Florileă dalbe”(1919)ă esteă primaă publica ieă literar ă ap rut ă dup ă r zboiă înă România,ă înă paginileă eiă seă oglindeauă atmosfera,ă idealurileă socialeă şiă orient rileă esteticeă postunioniste,ă înă colectivulă redac ională aflîndu-seă şiă V.ă Voiculescuă careă aă publicată peă lîng ă poeziiă şiă dou ă povestiri,ă prilejă s ă afl mă despreă debutulă s uă înă proz ă (Linaă Codreanu).ă Cronicarulă faceă men iuneaă c ,ă înă 1918,ă „Academiaă Bîrl dean ”ă aă scosă oă antologieă na ional ăcareăcuprindea,ăprintreăal ii,ăpeăEminescu,ăCreang ,ăCerna,ăDelavrancea,ăCoşbuc,ăIorga,ă Crainic,ă Vlahu ,ă Voiculescu.ă Carteaă urmaă s ă fieă distribuit ă solda iloră peă front,ă „caă oă hran ă spiritual ă şiă caă ună imboldă înă luptaă pentruă ob inereaă victoriei”.ă Medicul-poetă aă fostă antologată cuă poeziileă „Mor iă înă araă lor”ă (?)ă şiă „Frunz ă verde”.ă Dină patriotismă locală amintesc,ă „Academiaă Bîrl dean ”ăaăren scutăînăanulă1990ă(preşedinteădeăonoareăprof.dr.ăC.D.ăZeletin)ăşiăareăoăactivitateă bogat ,ăilustrat ăconstantădeăpublica iaătrimestrial ăcareăîlăareăcaăredactor-şefăpeăneobositulăSergheiă Coloşenco. Înă 1929ă începeă colaborareaă cuă Radiodifuziuneaă Român ,ă asigurîndă emisiuniă deă educa ieă sanitar ăaă r nimiiăşiăpopula ieiă rii.ăÎnaintîndăcuărepeziciuneăînădecenii,ăistoriculăfascinanteiăc r iă merit ăîntreagaăadmira ie,ăimpulsionîndu-m ăs ăredauăscurteăpasaje,ăpentruăaăaveaăcontinuitate. „Ştimă preaă bineă dină dosareleă aflateă laă Consiliulă Na ională pentruă Studiereaă Arhiveloră Securit iiăc ăgrupulăAntimădeveniseăindezirabilăautorit ilorăcomuniste,ăîncîtăs-aădispus,ăînă1958,ă scoatereaăsaădinăvia aăpublic .ăNuăseăputeaăacceptaăcaăintelectualiiăvenera iăpîn ăînă1945ăs ăopun ă dictaturiiă proletareăvalorileăcreştine,ăînă ceaămaiăneagr ăperioad ădină istoriaăpoporuluiăromânăcareă „îşiăpierduseăoriceădirectiv ăspiritual ”(RomanăBraga).ăCuădoiăaniăînainte,ăPCUSăaăemisăoăhot rîre,ă transmis ă caă recomandareă partideloră fr eşti,ă deă intensificareă aă lupteiă împotrivaă sentimentuluiă religios.ăDreptăurmare,ăs-auăînmul ităac iunileădeăsl bireăaăvie iiăreligioaseăprinăarestareaăpreo iloră deă laă ar ă şiă aă ierarhiloră bisericeşti,ă caă şiă prină deport riă înă B r gană şiă înă Dobrogea.ă Organulă deă represiune,ă prină agen iiă deă filaj,ă consideraă clandestineă întîlnirileă deă laă M n stireaă Antim,ă dină locuin eleăluiăAlexandruăCodinăMironescu,ăApostolăApostolideăsauăBarbuăSl tineanu.ăDiscu iileăară fiăavutăunăcaracterăduşm nosăşiăsubversiv.ă...întreagaăregieă ineaădeăoămareăînscenareăînăurmaăc reiaă trebuiaă anihilat ă elitaă intelectual ă aă rii...”ă Şiă autorulă continu ă cuă oă sumedenieă deă explica iiă veridiceăpentruăaăscoateăînăeviden ănevinov iaămultoraăşiăaăpoetuluiăV.Voiculescu,ăconcluzionîndă cuămereuăvalabilaădecizieăcomunist :ă”Cineănuăeăcuănoi,ăeăîmpotrivaănoastr !”ă Ceăseăîntîmplaseăcuăaniăînăurm (deăfaptăreligiozitateaăeduca ieiăcopiluluiăDil ătranspareădină poeziaă „Isusă dină copil rie”-volumulă Destin-1933),ă citez:ă („Isuse,ă caă s ă teă urciă înă Ierusalimă deă Floriiă /ă Treceaiă şiă prină oraşulă undeă eramă laă şcoal ă /ă Cumă te-aşteptauă sufleteleă deă copiiă s ă vii”).ă Reiauădinărîndurileăc r ii: „Dup ă moarteaă so ieiă (22ă noiembrieă 1946),ă dup ă cumă îşiă aminteşteă fiulă Ionic ,ă „s-aă sih strit”:ăăieşeaăădinăăcas ăădoarăăcaăăs ăăseăal tureăgrupuluiădeămedita ieăreligioas ădeălaăM n stireaă 53——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Antim,ă „ultimulă episodă deă sobornicitateă real ă aă Bisericiiă noastre,ă înă aniiă dictaturiiă comuniste”ă(A.Pleşu). „Mergeaăacoloăînăzileleădeăs rb toareă„înăc utareaăuneiătr iriădeărug ciune,ă cunoaştereă şiă împlinire”ă (A.Scrima), pentruă aă transpune,ă apoi,ă experien aă duhovniceasc ă înă orizontulăconştiin eiăartistice.ăFasciculeleădeăconştiin ăseăînscriauăînădescoperireaăfraternit iiăşiăînă comuniuneaă realizat ă dincoloă deă bariereleă psihologicului.ă Coordonateleă vitaleă aleă grupuluiă erauă lipsaă regulamentuluiă şiă nefunc ionareaă vreuneiă ierarhii.ă Laă bazaă activit iiă seă situaă verbalizarea.ă Cuvîntulă circulaăcuăîncîntareădeălaăunulă laăcel lalt,ă „caăîntr-oăcreştereăspreăînaltă aăîncrederii”ă(A. Scrima). Cumă oriceăorganizareăintelectual ădeveneaăsuspect ,ăautorit ileăauăîncepută destr mareaă „Ruguluiăaprins”. ă Înc ăînăvia a,ăpoetulăm rturiseaăc ădac ăn-arăfiădevenitămedic,ăseă f ceaăpreot.ă Multeă şiă palpitanteă am nunteă despreă aceast ă perioad ă deă sacrificiuă ceă auă cizelată personalitateaă filosofic ăaădistinsuluiăVasileăVoiculescuăpotăfiăg siteăînăcarteădeăc treăcititorulăversat.ăLaăfel,ăcuă meticulozitateaă întîlnit ă laă uniiă istoriografi,ă şiă nuă numai,ă neă surprindeă redareaă caracteristiciloră fizionomiceă ceă scotă înă eviden ă blînde eaă şiă modestiaă remarcabil ă aă deosebituluiă om,ă d ruită semeniloră pîn ă laă ultimulă firă deă p r,ă dară maiă cuă seam ă d ruită sufleteşteă fiin eloră deă peă fa aă p mîntului. Ceă s-aă întîmplată dup ă destr mareaă Ruguluiă aprins?ă Înă regimulă deă tiranieă comunist ,ă înă noapteaădeă4ăaugustă1958ăesteăarestatădup ăoăperchezi ieăbrutal ăaălocuin eiădinăBucureşti,ăurmat ă deăconfiscareaăcelorăpesteă6.000ădeăc r iăaleăbibliotecii.ăCulmea,ăpoetulăseăgr beaăînăaceleăoreăs ă finisezeă sonetele,ă ultimul,ă ală 90-lea,ă dedicată luiă Shakespeare,ă ună felă deă r masă bun.ă Acuza ia:ă duşmanăalăpoporului!ăMartirulăaăavutăunădestinătipicăomuluiăs rac,ădarăînnobilatădeăînv tur .ăBineă spuneă autorulă c r ii,ă „înă publică vorbeaă pu in,ă dară aă g sită c iă personaleă deă aă seă adresaă mul imii:ă presaăscris ăşiăvorbit ,ăînăfa aăfoiiădeăhîrtieăşiăaămicrofonuluiănuăroşea,ănuăseăpierdeaăcuăfirea.ăPrină domolireaă impulsuriloră şi-aă f cută mul iă prieteni,ă dară nuă vibrauă cuă to iiă laă bun tateaă sa.ă Iradiaă oă m rinimieădiscret ,ăcurativ ,ănecondi ionat .ăAăfostăpîn ălaăsfârşitulăvie ii,ăchiarăşiăînăînchisoare,ăună domnă sfios,ă cuă oă memorieă extraordinar ,ă cuă oă cultur ă şiă oă informa ieă ştiin ific ă impecabile.ă Ună cîştigăimportantăalăomenieiăaăfostăputereaădeămunc .ăOămunc ăorganizat ăînăceleămaiămiciădetalii.ă Şi-aăiubităcopiiăşiănepo ii,ăcareăşi-auăg sităs laşăînă inutaăluiămoral .ăŞi-aădivinizatăso ia.ăB trînăşiă bolnav,ă interiorizat,ă l sîndu-seă bîntuită deă triste iă iremediabileă c ă i-auă fostă luateă peă nedreptă libertatea,ăfamilia,ăcasaădinăstr.ăDr.ăStaicoviciăşiăbiblioteca(„...seăconsideraăună„vân torăbibliofilădeă prină magherni eleă deă peă cheiulă gîrlei”;ă 11ă aniă nuă aă aprinsă foculă înă sob ,ă deoareceă aceastaă eraă blocat ă cuă celeă 7000ă deă volumeă aleă „catedraliceiă biblioteci)”. Într-unulă dină soneteă gândeaă caă ună înfrîntăînăfa aăanilor: „Gr bit ,ă c runte eaă m -mbrac -nă promoroac .ă /ă Amarniceă vântoaseă deă gânduriă şiă nesomn.ă /ă Smulsă unulă câteă unul,ă deă visuriă m ă dezghioac .../ă Peă râpileă uit rii,ă însingurat,ă m ntomn.ă /ă Îndur -te,ă coboar ă şiă vinoă deă m ă veziă /ă Pân’nuă s-aşternă peă mineă solemneleă z pezi.”ăă Excelenteă rînduri,ă sintez ă aă întregiiă vie i!ă Nuă voiă redaă şiă alteă versuri,ă cititorulă leă g seşteă printreă rândurileădinăcarte.ăCîndăaăfostăeliberatădinăpuşc riaăcomunist ă(30ăaprilieă1962),ăspuneaă(ă„M-amă m suraăcuăvisulăşiăamăieşităînvins”).ăEraăemaciat,ăabiaăseă ineaăpeăpicioare,ărasăpeăcap,ăsurdădeălaă tratamentulătuberculozeiăcoloaneiăvertebrale-morbulăPott,ăcuăsond ăvezical ăpermanent ,ărefuzaăs ă maiăm nânceăşiăîşiădoreaămoartea,ăcareăaăsurvenităînănoapteaădeă25/26ăaprilieă1963.ăPotrivităultimeiă saleădorin e,ăaăfostăînmormântatăînăhaineleăcuăcareăaăvenităacas ădeălaăînchisoare,ăpeticiteăşiăcusuteă cuăsârmaăscoas ădeăcolegiiădeăcelul ădinăsaltele.ăPoetulăAdrianăManiuăaărostit,ăîntreăaltele,ăacesteă memorabileăcuvinte:ă”Spinareaăacestuiăomăcareănuăs-aăplecatăînăfa aănim nuiăaăfostăîndoit ădoarădeă boal ă şiă suferin ”. Recunosc toră spuneaă şiă Dinuă Pillat:ă „Nuă pu ineă dintreă nuveleleă luiă Vasileă Voiculescuăsuntăcapodopereăşiă toateăv descăbiruin aăunuiă tumultosăpoetă înăaurariileăprozatorului.ă Astfelăîmplinit ,ăpersonalitateaăscriitoruluiăseăînscrieăpeăculmeaăliteraturiiăromâne”.ă Închei,ăamăîncercatăs ăredauăcîtevaăideiădinăvalorosulădocumentădeăistorieăliterar .ăPrietenă îmiăesteăNicolaeăGherană(ăistoriculăluiăLiviuăRebreanu),ăprietenăîmiăesteăTheodorăCodreanuă(distinsă eminescolog),ăsperăs ămaiăcâştigăşiăprieteniaăceluiaădespreăm-amăocupatăînăcronicaădeămaiăsus.ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăIorguăG l eanuăăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăBîrladăă2015 54——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

VasileăPopovici:ăinvita ieălaă„oraăluminii” VasileăPopoviciăseăarat ă(„precumăînă cer,ăaşaăşiă peăp mânt”)ăcuăunănouăvolumădeăpoezii:ă „Întreăesen ăşiănimic”.ăPuntea,ăpunereă„între”,ăcuăpeceteăsubiectiv-auctorial ădintreăacestăvolumăşiă imediatăprecedentulălui,ă„Obsesiaănonsensului”,ăap rutăînă2014,ăeădat ădeăversurile:ă„Nimicăn-arăfiă prinăMareleăNimic/ădeăn-aşăfiăeu,ăfiin aăcareăleag /ăbuc iădeăveşniciiăînăveşnicia-ntreag .//ăNuăm ă ucide iădac ăvre iăs-ave i/ăşiăraiăcuăsfin i,ăşiăiadăcuădraci,/ăşiăîngeriăbucuroşiăoriătriştiăprinăElizeu,/ă dar,ămaiăales,ăs-ave iăunăDumnezeu.//ăNimicăn-arăfi,ădeăm ăucide i.”ăÎnăoperaăsaămarcat ădeăfizic ăşiă metafizic ăaparte,ăpoetulătrateaz ă„P mântulăcaăoăpunte”ă(volumăap rutăînă2012),ăstatutăceărevineăşiă omului,ă poetului,ă „c ă nu-iă nimic,ă deă nuă exist-oă conştiin ”,ă dup ă cumă suntemă asigura i.ă Înă spirită upanişadică (aşezare,ă interpretare,ă interioritate),ă Rabindranathă Tagoreă adeseaă men ionaă –ă cuă statornic ăşiădeădiscernereăinvita ieădeăprimireăşiăprimenireă–ăfaptulăaflatăoricuiălaăîndemân ăc ăprină aceeaşiăfant ăintr ăatâtălumina,ăcâtăşiăîntunericul,ăiarăcânteculăinimiiăr mâneătotuşiăindescifrabilulă cântar,ăm sur . Proasp tulă volumă identific ă înă cheieă urgent ă tonulă unuiă strig tă capabilă s ă teă trezeasc ,ă înă via ăfiind,ăşiădinătrecutulădeătineănetr ită(înc ),ăpân ăşiădinămoarte.ăDac ăfiecareăomăareăpropriaăluiă moarteă(Rilke),ăatunciăfiecareămuritorăconştientăîşiămoare-tr ieşteăpropriaămoarteăcaăpe-oăînviereăînă fieceăunitateădeătimpădinăvia ,ăcaădurat ăpersonalizat ,ădurereăşiădeopotriv ăbucurie,ăcunoaştereăşiă cunoaştereădeăsine;ăpoateăastfelăpentruăom,ătimpulădep şeşteăstareaădeăobsesie-moarte,ăseăfaceăsensă şiă totodat ăasumareă(aăFiin ei),ăprelungireăşiă prezen ,ăfiin areăaăoriginarului,ăceeaăceăjustific ă cuă argumenteăintrinseci,ăontic-axiologice,ăopera.ăSeăcuvineăprecizarea:ăpoetulăVasileăPopoviciăesteăună poetăcuăOper . Nuă întâmpl toră poetulă „din”ă Corni-Botoşaniă îşiă dateaz ă poeziileă (f cândă jonc iuneaă întreă biografieă şiă istorie)ă caă peă ună jurnală deă campanieă militar ă inută înă inimaă sa,ă undeă intim-smerită îşiă coboar ămintea,ăşi-oăînfl c reaz ,ăîmbrac ăserafică –ăşiă peădinl untru,ăşiă peădinafar ă –ăcuăochiă deă simboluri,ăpriviriădeăimagini.ăÎnăfaptă(firescăsuprafiresc),ăelăareăintui ia-inten iaăs ălocalizezeă–ăcaă într-unăpulsă şiă totodat ăînceput-sfârşită nesfârşită –ătimpul,ăspreăa-iă daăsens,ăvaloareădeăfelulăvie ii.ă Dup ăascu itaăşiădramatica,ădeăînalt ăconştiin ,ălupt ă(înăcareă„între”ămoarteăşiăvia ăseăafl ădoară eroicaăşiăsublimaăgra ie,ămaiădreapt ădecâtădreptateaăşiăchiarădecîtămila,ămaiăliber ăcaălibertatea),ă poetulă ştieă –ă cuă noble eaă cavaleruluiă deă laă Manchaă –ă c ,ă iat ,ă timpulă nuă poateă fiă stocată înă r nileă pref cuteăpodoabe,ămeriteădeăfelulăcicatriz rii-scriiturii,ăc ăvia a,ăoperaăsuprem ,ăpoateăfiăap rat ăşiă poateă ap reaă doară „din”ă via aă deă felulă învierii,ă înă stareă s ă tr iasc ă şiă s ă sufereă cuă trupulă şiă cuă sufletulămaiămultădecâtămoartea. Pentruăc ănuăaccept m,ăcaăşiăpoetulăVasileăPopovici,ăc ăvia a-unuă„din”ădoiăeăcunoaştereăşiă moarteă (omulă fiindă astfelă doară fiin ă conştient ă şiă muritoare,ă într-ună fel:ă damnat ,ă predestinat ,ă abuzat ădivin),ăpunemălaăcheiaăscriituriiănoastreăgândulăc ăvia a-unuă„din”ădoiăeăînviere,ăeăînviereaă dinămoarteaăcelorădoiă(aăseăcitiăşi:ă„înviereaădinămoarteăaăcelorădoi”)ăcare,ăsfidândăeiăcuă„eroismulă sincerit iiă şiă simplit ii”ă (stoiciiă Epictet,ă Marcă Aureliu),ă deă nobil-generoas ă asumare,ă c derea,ă punându-şiă propriaă via ă dreptă punteă pesteă oriceă c dere-dec dere,ă tocmaiă auă f cută saltul-înaltul,ă pactul-împ catulă caă s ă seă trezeasc ,ă firesc-normală –ă precumă divinitateaă s-aă trezită dină odihnaă deă dup ăcrea ieă–ăînănemurire-divinitate. Dintotdeauna,ăuneoriăchiarăcuăpre ulăvie iiălor,ăceiăaleşiăauătransformat-transfiguratănevoiaă lorăproprieădeăsemnifica ie,ădintr-unădat,ăîntr-unădarădeopotriv ăînmul itorăşiămul umitorăprecum,ă transparent-reflexiv ăşiăvie,ălumina,ăatâtăpentruăei,ăcâtăşiăpentruăsemeni.ăAdeseaăsemnifica iaădeăaăfiă omă eă deă c treă semeniă adjudecat ă caă peă ună drept,ă atribută intrinsec,ă valoareă moştenit ,ă cevaă deă apucat,ăsauădirectăsmuls ăprinăviolen ,ăuzurpare,ăînsuşit ăsauăterfelit ,ămaculat ,ăaruncat . Acoloăunde,ăhabotnic,ăseăcaut ăsemneăşiăminuni,ăundeăexcelen aănuăeănormalitate-simplitateă asumat ăîntr-unăaltăşiămaiăînaltănivelădeărealitate,ăacoloăeăvorbaădeăaăinstrumentaliza,ăpeăorizontalaă nivelatoare,ăsemenii,ădeăa-iătransformaăînăinşiăspreăa-iămanipulaăînămanifest riăpropriiăunuiăsistemă pragmatică ală sist riiă omului-semenuluiă caă unicitate,ă persoan .ă Referimă –ă într-ună felă peă urmeleă inchizi iei,ă prigoaneiă religioaseă şiă deopotriv ă pragmatice,ă pentruă careă judecareaă esteă prejudecare,ă condamnareaă esteă (chiară înainteă deă aă fiă judecatul)ă damnareă –ă despreă predestinareaă deă aici-acumaşa,ăcopiosăadjudecat ădeăsistemulătiranic-teroristăalăsuccesului,ăcâştiguluiădevastator-globalizator,ă cuăpre ulăsemenilor,ăglobului.ăăRe inemăăc ăăînăăsistemulăăpragmaticăăpredestinator-discriminator,ăcaă 55——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Dat,ăoriceăpromisiuneăeăînămodăsimultanămerităşiăpedeaps ,ăeăpromisiuneăamenin toare,ăucigaş ădeă suflet,ăgataăs ăprefac ădarulăînădat. E-adev rat,ăexist ăoădisciplin ,ălupt ăspiritual ăînăcareăexcep ionalulăseăfaceănormalitate,ăînă careăseăpractic ăascultatreaădreptăproprieăidentitate.ăDesigur,ăpoetulăseăîntreab -r spundeăcum,ăcuă putereaă unuiă crez,ă timpulă poateă ascultaă caă ună veritabilă cavaleră deă reginaă inimiiă sale:ă veşnicia,ă divinitatea. Eădeăîn eles,ădes vârşit ăprob ,ăc ăpoetulănuăseămaiăfoloseşteădeăoglindaăopac ,ănuă ineăaă performaăînătehnicaălabirintului,ăaăr scoliriiădeăsine,ăaămereuăc ut riiăşiăadi ion riiăplusuluiăcuăoriceă pre ,ă aă câştiguluiă dup ă oă logic ă pozitiv .ă Elă nuă seă afl ă „deă lâng ”ă sine,ă ciă „din”ă sine,ă fiindă cuă proprieă conştiin -existen ,ă „tr ire”,ă consecventă mizândă peă „logicaă negativ ”,ă prină asumareaă risipirii,ă pierderiiă (deă felulă cioplirii,ă stiliz rii)ă deă sineă („M-aplecă r sfrântă asupraă rosturiloră firii,/ă bezmetic,ă pusă peă har ă şiă peă şotii,ă parc ,/ă sfidândă imensit ileă nem rginirii,/ă deşert ciuniă ecleziasticeăm -ncearc .”). „Poetulălirismuluiătransdisciplinar”,ăcumăîlănumimăşiăînăalt ăparteăpeăVasileăPopovici,ătindeă aărealizaăsaltulăîntr-unăaltănivelădeărealitate;ăareăaccesălaăinterioritateaă –ădeăfelulăluiă„dincolo”ă–ăaă exteriorului,ă elă seă foloseşteă deă oă alt ă oglind :ă transparen aă reflexiv-ontic ă aă luminii,ă puneă înă uză pârghiaăcuăpropriuăpunctădeăsprijin,ăceaăprecumăcerculăinfinită–ălinieădreapt ,ănesecat ...!ă(Nicolausă Cusanus)ă–ăalăc ruiăcentruăeăunaăcuăcircumferin a.ăPeătemaădat ,ăspicuimădină glos rileă(senten e,ă enun uriăgnomice)ăaflateăînăacestăvolumădeăunădramatismăşiădeăoăluciditateăaparte:ă„E-unăalter-egonăfiecareădintreănoi,/ăcumăuniversurileătoate-săcircumscrise,/ăcumănoiănuăsuntemădecâtăviseleăucise/ă atâtoră entit iă deă dincoloă deă noi.”;ă „Şiă timpulă poateă fiă întorsă dină cale,/ă şiă lumina,ă dară veşnicia,ă nuă !”ă (evident,ă nuă eă vorbaă deă „luminaă neapropiat ”,ă absolut ,ă mistic );ă poetuluiă îiă repugn ă perspectivaă„caăs ăsfârşimăobscen/ăcaăoăciudat ăstereotipie”. Deă domeniulă consecin elor-cauze,ă aceast ă pârghieă cuă propriuă punctă deă sprijină –ă înă careă recunoaştemătransparen aăreflexiv ,ăprinăcareătimpulăsuccesiv,ăalămultiplicit ii,ădispersiei,ăseăfaceă reflexiv ă clip ă revelândă unitatea,ă pură şiă simpluă identitateaă –ă poateă r sturnaă universul,ă dac ă universuluiă îiă este,ă caă stareă deă singularitateă (intim-cosmic ă disponibilitate),ă proprieă r sturnareaîntoarcereaă edificatoareă laă sine,ă acelă entuziasmă melancolică capabilă s ă gestionezeă imemorialaă r bdare,ăcaăpreform ,ăconştiin ,ălogos-leg tur ădinăînceput. Spreă deosebireă deă singur tate,ă singularitateaă eă singur tateaă careă leag ,ă articuleaz ,ă eă acelă unu-propriuăcapabilădeăaă„se”ăprimiăşiăaă„se”ăprimeni,ădeăaăcrea.ăSingularitateaăeăacelăunu-propriuă capabilă deă aă „se”ă goliă deă elă maiă întâiă şiă maiă înainteă deă întâi,ă capabilă deă anumeă t cere,ă ascez ascultare,ă deă r bdare,ă într-ună felă deă asumareă şiă intens ă tr ireă (cuă pre ulă existen eiă sale)ă aă uneiă preformeă (cumă ştim,ă formaă doară însumeaz ,ă adi ioneaz ,ă f r ă saă şiă so )ă precumă limba,ă leg tur articulare,ăgeneroas ăidentificareăprinăîntregăaăp r iiă–ăcumăîntregulăarăintraăîntreg,ăcaă„aăfi”,ăîns ădeă neconfiscat,ă înă parteă –,ă identificareă aă ceeaă ceă esteă particular-individual,ă caă entitate,ă deă sine,ă persoan ăchiar. Poetulă Vasileă Popoviciă seă arat ă încrez toră înă peceteaă deă conştiin -existen ă aă limbii,ă fundamental ă pârghie,ă leg tur ă şiă totodat ă ac iuneă înă lumeă aă omului,ă rostireă şiă rost,ă înă sineă întoarcere,ădeplin -înalt ăr sturnareăcumădintr-unăcuibăsauădintr-unăturnăaiăsorbiăcerulăsauăte-aiăl saă sorbită deă elă caă într-oă naştereă dină nou,ă caă într-ună zboră nesfârşită ală trupuluiă şiă ală min ii,ă tr indă şiă întrupândă minunea,ă mântuitor.ă Astfel,ă cerculă –ă pîrghieă cuă propriuă punctă deă sprijină –ă careă leag ă rotitoră totă maiă înalt,ă spiralat,ă seă faceă turnă ceă cultiv ă întoarcereaă laă sine,ă seă faceă darul,ă acelă daă articulat,ă iară nuă r sturnarea,ă d râmareaă înă nearticulateă daturi.ă („Ună cerc,ă oă roat ă ruginit ă deă laă plit ,/unăscrânciobăspânzuratădeăcreangaăunuiănuc,/ăşiăfataăceaămaiămic ăaăluiăBabiuc/ăF cutu-mi-auă copil riaă fericit .”).ă Nuă întâmpl toră poetulă faceă apelă laă probabilă primaă atestareă istoric ă înă protoromân :ă „torna,ă torna,ă fratre”,ă apar inândă luiă Teofilactă Simocata,ă deă peă laă anulă 600,ă consemnîndăoăsecven ădintr-oălupt ăpeăteritoriulăTracieiădintreăbizantiniăşiăavari. Cumă niă s-aă spus:ă cineă ineă laă via ,ă oă vaă pierde...ă Dup ă Soljeni ână (dară şiă dup ă N.ă Steinhardt,ăînă„Jurnalulăfericirii”):ă„Eădestulădeăpu inăcaăs ălup iăşiăs ăcâştigi.ăCuăoăcondi ie:ăs ănuă maiă iiălaăvia ,ăcare,ăoricum,ăeăpierdut .”ăAdic :ăs ăfiiăînăstareădeăsingularitate,ădinătimpulăsuccesivă s ădizlociăşiăs ătr ieştiăclipa-clipele,ăs ălegi-dezlegiăînăfelulăt uătimpulăşi,ădivinădeăindiferent,ăs -lă legeni-modeleziăînăleag nul,ăscrânciobulăluiă„dincolo”ăcaăs ăelibereziă –ăcaăpeănişteăperleădeătoat ă durereaăşiăconstrângereaăloră–ăclipele.ăEăprivilegiulăcelorăcareăauăoper ,ăaăc rorăvia ăeăoper .ă 56——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Poezia-jurnală aăluiăVasileăPopoviciăeăoăvia -oper ,ăbaroc ărev rsareădeăperle-clipe,ăpun iă spreăeternitate. Eă deă în eles:ă via aă deă p strată cuă pre ulă vie ii-Vie iiă ineă deă timpulă succesivă deă pragmatică succes,ăeăadi ionareădeăinventar,ăînşiruireădezarticulat ,ăf r ădestina ie-destin,ăgataăs ăsmulg ăoriceoricât,ătotămaiămult,ădeălaăsemeni,ăcras ăindiferen ăfa ădeăoriceăpact.ăOăastfelădeăvia ăînseamn ,ă cumăreitereaz ăpoetul,ă„aăexista,ănuăaătr i”.ăOri,ăînăvia -clip ăfiind,ăs ătr ieştiămoartea-învierea,ăs ă daiăvia ăcuăsemnifica ieăeătransdisciplinaritate,ăavându-lăpeă„dincolo”ăstrategicăcapădeăpod.ăCâştig ă ceiă aă c roră sabieă s l şluieşte,ă eă acas ă înă teacaă t cerii-ascult rii,ă aă goliriiă careă dină sineă seă umpleă precumăînceputulă(„Voiăceiăcareăînc ănuăave iădestin,/ădeăceăzori iădeăparc ăv ăgoneşte/ăunăvân toră cuăpuşca-iăfumegând ă?!//ăDeăceăveni iăs ăsta iălaărând/ăcaăs ăv ăvin ărândulă?!//ăOriăpoate-ave iăşiă voi/ă ună altă destin,ă ală nen scu ilor/ă ceă minteaă meaă pu in ,ă aă imagina,ă nuă poateă ?!//ă Voiă ceiă f r ă destin,/ădeăceăcu-nverşunare/ăşiăinconştien ,ăvre iăs-ave iădestină?!/ăCaămineă?ăP cată!//ăOriăchiară acestaăeăp catulălumiiă?!”). Prinănouaăoglind ,ăaătransparen eiăreflexiv-ontice,ăomulăintr ,ăprimire-primenire,ăelăp şeşte,ă seă întrupeaz ă –ă continuuă prezentă –ă în/dină chiară urmeleă sale,ă cumă ară mergeă înainteaă sa,ă lucrândă propriaă saă aşteptare-venire...ă Cuă nonşalan ,ă poetulă treceă dincoloă deă sloganulă (adeseaă interpretată brutal-vulgar)ă„carpeădiem”,ăelăîşiătr ieşteăclipaăcaăpe-oăînviere,ăsuprem-mântuitorădar,ăşiăea,ăclipaă succesiv ,ăunăpunctădoar,ătocmaiăiăseăfaceăclip ăreflexiv ,ăcuăproprieăîntoarcereălaăsine,ăunăcerc,ăseă faceădurat ,ănodăşiăleg tur ,ăadic ăvia ,ăşiăvia ădinăbelşug. Referimă despreă stareaă autentică dramatic ,ă tragic ,ă înă careă strig tul,ă tonulă treziriiă seă dovedeşteăprecumăt cereaăşiădeopotriv ădragosteaă–ăascultareămaiăpresusădecâtămoarteaă–,ăproprieă limbiiădintâiă(vorbit ădeăchiarăînceputul,ădeătimpulădintâi,ăcelăînăstareăprinăeaăs ăasculteăveşniciaăşiă s ă seă fac ă clip ,ă astfelă spreă aă seă înscrieă în,ă aspr ,ă disciplinaă ascezeiă şi,ă cuă înă sineă reculegere,ă s ă practice,ămetodic-rigurosăcumăşi-arăanulaătrecerea,ăînsuşiăsacrificiulăajun riiălaăsacraăs rb toareăaă crea iei).ă Poetulă precizeaz ă c ă doară limbaă omuluiă (marcată deă ună doră deă netradus)ă eă ceaă careă aă n scutăşiănaşteăînc ă–ăînăs lbatic,ădureros-sfâşietorătravaliuă–ăomulăşiăomenirea,ălumeaăpreaăadeseaă manifestându-seă completă indiferent ,ă cumplit ,ă cuă nesa ă înă umplere.ă (Ună golă careă deă elă nuă seă goleşte,ăcareăpeăelănuăseăprimeşte-primeneşte,ătocmaiăseăumpleărapaceăcuăindiferentăorice,ăh mesithidos-cumplit,ăleviathanic,ăcaăşiăcumăastfelăpeăsineăs-arăfaceădinăresturile,ăgroapaădeăgunoiăaălumii,ă neînv ândă nimică dină lec iaă purgator-edificatoare,ă d t toareă deă îndoit ă via -daruri,ă deă felulă învierii,ăaăluiăIov.) Şiănumaiăprinălimbaăsaăomulăseăafl ăînc ăînătimpul-clipaăcrea ieiă–ăc reiaăîiăzicemă„dintâi”,ă originar ă–,ăspreăaăfiăfiin ăcreatoare,ăunicitateăşiăunitate,ăunime-lume.ăÎnăunivers,ăoperaăomuluiăesteă omul,ăfiin ăintim-universal ,ăcareătindeădinăorigineă–ăcaăpurcedere,ălimb ă–ăînspreădivinitate.ăOmulă esteăcuădivinitateăproprie,ăştiutăfiindăc ădivinitateaăpurcedeă –ăprinăomă –ădinădivinitate;ăcumăvia aă purcedeădinăvia ,ăomulăpurcedeădinăom.ă(Poetulăs-aăl satăsurprins-cuprinsădeăstraşniculăgândăalăluiă Heraclităajunsăpân ăînăcreştinism,ăpân ălaăPlotinăşiăpân ălaănoi,ăcum,ăprinăom,ădivinitateaătindeă –ă incomensurabilă dară deă sine,ă deă felulă contempla iei,ă eternit ii-infinitului,ă şiă nuă ală compara iei,ă timpului-spa iuluiăfinit,ăcaădată–ăînspreăeaăîns şi,ăcumăUnu,ăînăsine,ăsimultan-etern,ăîntreg-pulseaz ,ă eăînsuşiăÎntrele,ăViulăceăseădiversific ,ăeăFrumosul,ăPersoanaăînărela ieăcuăpersoanele).Deăreferin ă pentruăpoetăsuntăp rin ii,ăfra ii,ăcopil ria,ătinere ea,ăiubirea... Desigur,ă limbaă omuluiă cultiv ,ă investeşteă semnifica ieă înă timpulă (omului)ă careă astfelă consun ă–ădemersăpreg titorăpropriuăr bd riiăimemoriale,ăasum riiă–ăcuătimpulădintîiăascult torădeă eternitate,ăîntr-unăfel:ăn sc tor,ăalăfacerii.ăAltfelăspus,ălimbaăomuluiăînseamn ăatâtătimpulăsuccesiv,ă caă dejaă f râmi at-trecut-uitat,ă câtă şi,ă deopotriv ,ă timpulă reflexiv-ontică deă felulă clipei,ă eveiă evenimen ială n sc toare,ă caă aă fiă cuă propriu-proximă locă l untric-natal,ă precumă uimirea,ă contemplareaă(pentruăom:ăaăfiăcelăiubit,ăaşteptat,ăcuăproprieăaşezare,ă„acas ”,ăchiarăînainteădeăaăfi,ă înainteădeăaăiubi,ănecondi ionat).ăCuăgingaş ăşiărelevant ăamintire,ăcuăduioas ărecunoştin ,ăpoetulă m rturiseşte:ă„M ădoareădorădeăfataăcare/ămi-aăpusămângâiulăeiăpeăfrunte;/ăne-ntârzieăpeăfiecare/ădeă vremuriăschilave,ăc runteă!” Înă acestă sens,ă limba-timpulă pentruă omă nuă seă vreaă ună indiferent-posesivă ritual,ă rapaceă inventară iă eva-luatoră cântară cantitativizândă înă excesă calitatea,ă ciă pură şiă simpluă esteă travaliuă deă naştere,ă crea ie.ă Stareaă deă singularitateă (singur tateă careă leag ,ă dină plus-plusuriă realizândă pulsul,ă via aă ceă tindeă spreă şiă dinspreă divinitate)ă aă crea ieiă vorbeşteă astfelă –ă prină m rturisirea-martirajulă poetuluiă–ădeălaăsineădespreănouaăoglind :ăătransparen aăăreflexiv-ontic ,ăăcumăluminaăătreceăprinăeaă 57——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ îns şiăşiăseăvede-naşte,ădeăfelulădarului,ăpeăsine. ÎnăpoeziaăluiăVasileăPopovici,ădac ătimpul,ăcelăceăaăşiătrecut,ăeăr spunz torădeătransparen ,ă asigur ăp trundereaăîntreguluiăîntregăînăparte,ăatunciăluminaă(careăeăcontemplare,ătimpălaăputereaăaă doua,ă timpulă înmul ită cuă timpul,ă cunoaştere-conştiin )ă eă maiă multă decâtă spa iul,ă ea,ă lumina,ă eă r spunz toareădeăreflexivitatea-consisten aăcuăcheagăontic,ăeăopticulăontic.ăSpreăprecizare,ăavemăaă faceăcuătransparen aăreflexiv-ontizatoare.ăŞiădoarăpoezia,ălimb ădintâi,ăarăputeaăspuneăînăceăm sur ă luminaăcrea ieiă–ăcaătraducereăşiăsimultaneitate,ăunitateăceăseădiversific ,ăarticuleaz ăonticăînăsineă–ă eătimpulăcrea iei.ă Eădeă re inut:ăpân ăşiă divinitateaăaă inută s ăseănasc ădinăom,ă întrupareăaă gra iei,ă haruluiă mântuitor,ă aă fiă drept-milos-liberă „fiuă ală omului”.ă Poetulă eă celă careă areă organă pentruă aă percepeăfireasca-fiiascaă divinitate,ăc ciă însuşiă excep ionalulănuăeădecâtă unămodă deăaădescoperi,ă aă ar ta,ărevelaănormalitatea. Pentruăomul-omenireaăcareăseăfereşteădeăpropriaămenire,ădeănormalaăfericireădeă„aăfi”,ăcareă seă dezbrac ă deă oriceă intim ă îmbr işare,ă deă articulataă asumareă calitativ-simbolic ,ă cuă sensuriă adeseaă contradictoriiă chiar,ă iat ă c ă pentruă omul-omenireaă înă cauz ă uitareaă aă ceva-cinevaă eă veritabil ă uimire,ă iară înă acestă cază contemplareaă –ă ascultareaă peă firulă timpuluiă şiă înă eserea-fiorulă veşniciei-întregului,ăinfinituluiă–ădefineşteămaiădegrab ăcapacitateaădeăconsumare,ăposesiaăf r ădeă sa ăşiăf r ăso ,ăcaăaăfiăf r ădeătineăînsu i,ăcaă„aăavea”.ăCuăexpresiv ărigoare,ăînălumeaăpragmatic ăînă careătr imăpoetulăVasileăPopoviciăseăsimteăchemat,ăsomatăchiar,ăs ădiscriminezeăîntreăaăfiăşiăaăavea,ă întreă asumareă şiă sum .ă Neputândă îngereşteă dezbr caă întruparea,ă poetulă eă numită adeseaă „demonă sacru”,ăaăc ruiăesen ăeăaăfiăne-bunădecâtădeănimic,ăîncâtăs ătrezeasc ăinvidiaădeăfelulăindiferen ei:ă „L sa i-lădracuă!ăEăpoet.” Totămaiătranşantăomuluiăiăseăcereăs ăperformezeăînăsupravie uire,ăs ăexersezeăcaăpeşteleăpeă uscatăstareaădeăaăstaăşiăaădeăaăarticula,ădeăaăfiă„între”,ădeăaăcultivaă(cuăvoca iaăîntregului,ăcuăsperan aă ivit ădinădisperareaăstriviriiăşiăînstr in rii,ăcuăasumareaămeniriiădeăaăfiădinăaănuăfi)ăîns şiă a,ăpân ălaă celeămaiămiciăarticula ii,ăcaăpeăoămaşin ădeăreguli,ănorme,ălegi,ăc ciăpareădeăacceptatăc ănumaiăoă maşin ăpoateăproduceă–ăaruncaăprecumăoăducere,ăf r ădeăîntoarcereălaăsine,ăcunoaştereădeăsineă–ăoă maşin .ăDesigur,ăomul-poetulănuăpoateătr iăcaăoămaşin ,ăceeaăce-iăsporeşteănedumerirea:ă„Ceăcaută euăînăvia aămeaă!/ăCeăcautăeuăînăvia aămeaă?/ăP i,ăastaăeăfilosofia:/ăceăcautăeuăînăvia aămeaă!?”ă(Prinsă într-oă rela ieă deă iubireă laă 70ă deă aniă –ă cuă îndoit ăvârst ă fa ă deă parteneraă saă –,ă Ciorană notaă într-oă scrisoare:ă „Nuă în elegă ceă maiă caută peă aceast ă lumeă înă careă fericireaă m ă faceă maiă nefericită decâtă fericirea.”)ăPoetulăvaănotaăcâtădeăştersăpoate:ă„Înămineănimeniănuămaiăvineăs ăm ăvad ”,ăştiutăfiindă faptulăc ăaăteăvedeaătuăînsu iăînseamn ă„aăfiădoi”ă(Sartre),ăconformăşiădiferen eiăsemnalateădintreă singur tateă şiă singularitate.ă Desigur,ă poetulă „se”ă vedeă înă stareă deă „doi”,ă imagine,ă areă conştiin aă crea ieiă(sale),ădup ăcumăştieăc ăînsuşiăNev zutulăpeăsineăSeăvedeăcreând. Deăfaptăaceast ă„ştiin ”ăaăsaă–ăpoeziaă–ăpoetulăoătraduceăprină„dor”,ăceeaăceăînseamn ămaiă multădecâtăoăimagine,ăreprezentareă(aăceva),ăciăcaăfiindăprezen aăverb-logosălaămodulă„maiămultăcaă prezentul”,ă mai-mult-ca-substantivul,ă înă stareă s ă creeze,ă originezeă („Şi-aşaă mi-eă doră deă Dumnezeu,/ăs -iăv dăînf oşareaătoat ,/ăs -lăv dădinăcapăpân -năpicioare,/ăcuăchipădeăom,ăElăcumă arat .”.)ăSubiectul-verbul,ă„aăfi”ă(celăcareăafirm ,ăcreeaz ,ăcareăîşiăfaceăcalitativăsensibilăşiăspornic,ă cuăgenerozitateăşiăcuănoble eălucrareaăsa),ăeăcelăcareăîşiăasum ălumeaăprinăaăseădaăelăînsuşi,ădreptă dar,ă astfelă dezinvoltă tinzândă spreă transparen aă reflexiv ă caă domeniuă propriuă (deă „aă fi”).ă Spreă deosebire,ăobiectul-substantivul,ă„aăavea”ă(careăneag ănegustoreşte,ăcareăcorupe,ăaface,ăcareăduceaduce,ămereuăschimb ăcaăoriceăstârpitur ătotulăpentruăa-lăpuneăpeăpia ,ăpeăoglindaăopac ălucrândă rapacitatea),ăeăcelăceăurm reşteăprinăadi ionareăsuma,ănumaiăsuma,ăcâştigulăobsesivă–ăpeănimicădac ă seăpoateă–,ăcâtămaiămultul,ăspreăaăsmulgeăcaăpeăunădatăîns şiăvia a,ăsufletul. Asaltată deăexisten ialeăîntreb ri,ăpoetulăfilosofeaz :ă „Via aăeăunăstatălaărândăcaăs ăneăvin ă rândul,/ă (...)ă /E-ajunsulă într-oă gar ă undeă numaiă seă coboar ;/ă eă drumulă cerculuiă ceă seă închide,/ă acronie-diacronie-acronie,/ăCalea-ntreăEsen ăşiăNimic.”ăÎiărepugn ăfaptulăc ăvia a,ăîntrupareaăcareă esteă omul,ă eă tratat ,ă pus ă înă scen ă caă disimulare,ă devenireă careă nuă ajungeă laă divinitate,ă c ciă divinitateaănuădevine,ăştiutăfiindăc ădinădivinitateăpurcedeădivinitatea,ăiarădinăomăseănaşteăomul.ăEă pus ălaăîndoial ăîns şiăsinceritateaăfiin eiăcareăaccedeălaăstareaădeăsingularitate,ăcapabil ădeă„aăveniă şiăaăseăvedea”ăpeăsine,ăadic ădeă„aăfiădoi”,ăfiin ăcuăproprieăconştiin ăşiătotodat ăapt ădeăaăcrea. Desigur,ă înă acestă sens,ă credinaă nuă eă devenire,ă succesivitateă deă succesă peă orizontalaă timpului,ăciămaiădegrab ăeăajunare,ăstareaădeăaăajungeălaădivinitateăcaăîntr-oăs rb toare,ăspectacolă evidentădivin,ădarăspectacolă(doar).ăăAflatăăînăăchiarăădorulăă„consubstan ialit ii”ăădivine,ăăpoetulă–ă 58——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ c ruiaăîiărepugn ăfaptulă deăaăfiăactoră„cabotin”ă –ăexclam ăcontrariat:ă„Ceăparodieă!ăSoart ă?”.ăElă m rturiseşte,ăgataădeăasumare-suferin -martiraj,ăcuămenireaăşiădemnitatea,ăcuăvirtuteaăeroismuluiă sincerit ii,ă c ă omulă doreşteă maiă multă decâtă spectacolul,ă „imagineaă divinit ii”ă (C.ă G.ă Jung),ă elă tânjeşteădup ănormalitatea-simplitateaădivinit ii.ăCitim:ă„O,ăDoamneăSfinte,ănu-miăfieăcuăb nat;/ă deăspunăoăvorb ăproast ,ărogu-Teăs ăier iă!/ăNu-miăplaceătotăceăaiă f cut,ă cumă aiă l sat,/ăiarăpentruă vorbaăasta,ăştiuăc-oăs ăm ăcer i.” Înă uneleă poezii,ă înă margineaă tivit ă cuă tipică aă s rb toriiă (aă seă citi:ă „aă stereotipiei”,ă unaă şiă aceeaşiă cuă „imagineaă divinit ii”),ă desluşeştiă frânturiă dină visulă (deă neodihn ,ă deă noapteă ?!)ă ală divinit iiăaflateăînăodihn ădup ăce-cumă„aăf cut”ăşiă„aăl sat”ăcrea ia.ăPoetulăareădeăad ugatădoar:ă „dină toateă câteă ceru-miă ia,ă s -miă laseă visul;/ă cuă elă m-oiă duceă cu-mp careă înă mormânt.”,ă s ă aib ă astfelăaccesălaăEden,ăcare,ăaşaăcumăs-aăspus-scris,ăeă„peăp mânt”.ăDeăfaptăcheia-mizaăomului,ăaici,ă eăcaăs ăfieăcuădivinulăînăacelaşiăvis:ădivinulăs ăfieăînăvisulălui,ăiarăelăs ăfieăînăvisulădivinului,ăcaăîntroănou ănaştere,ă„din”ădoi,ăumano-divin .ăNuăîntâmpl tor,ădreptănormalitateădivin ,ămul iămuritoriă conştien iăseăroag ăcaădivinulăs ăseănasc ăînăiesleaăinimiiălor,ăştiutăfiindăc ănaştereaăeăprinăsineăoă s rb toare,ăsfin enie.ăVedemăaiciăoărestituireăorigenic ăaăfiin eiăumaneăc zuteăînainteădeăaăseănaşteă (cazăcrasădeădamnare,ăabuzădivin,ăpredestinare)ălaăpomulăcunoaşteriiăşiămor ii,ăspreăaăseăfaceăpomă alăcunoaşteriiăşiăalăînvierii,ăalăvie iiăveşnice,ăc ciă„povesteaăaceeaăcuăm rul/ăşchioap t ăr u”,ăeăeaă îns şiă c dereă jalnic .ă (Profundă cunosc toră ală acesteiă teme,ă savantulă Georgeă Popaă –ă cuă surprinz toare,ărevelatoareăintui iiăpropriiăprivindăgeniulăşiădivinitateaă–ăciteaz ăşiăcomenteaz ,ăînă chestiune,ădinăGiordanoăBrunoăşiădinăpostumeleăluiăEminescu.) Înăfelăşiăchip,ăpoetulăneăatrageăaten iaădac ănuăcumvaăcâtăsuntemăînătrupă(cuăstatutădeă„întreă esen ăşiănimic”),ăiat ăc ăprinăcredin aăşiădeopotriv ăcrea iaănoastr ,ăcaăajunare,ătrebuieăs ăfacemă distinc ia-saltulă„între”ădivinitatea-s rb toare,ădreptăAjunare,ăşiădivinitatea-divinitateă–ădivinitateaă ceă purcedeă dină divinitateă –,ă dreptă Divinitate.ă Eă deă ştiut-crezută (aă ştiă pentruă aă crede),ă adic ă eă deă în eles,ăc ,ădinăomulăcaăajunareăîntruăs rb toareădivinitateaăpurcedeăcaăAjunare-S rb toareăspreăaă fi,ă aă seă manifestaă pură şiă simpluă Divinitate.ă Cuă claritateă poetulă distingeă peă traiectulă mântuiriiă –ă preg tire-primire-primenireă –ă treiă st ri:ă ajunare,ă s rb toare,ă divinitate.ă Lep dândă oglindaă opac ,ă t ios-acaparatoare,ăposesiv ,ăomulăaflatăînăajunareă„se”ăstr bate,ăseăpurific ăprinăascez -ascultare,ă dobândeşteăstareaădeătransparen ăreflexiv ,ănuăatâtăpentruăaăs rb toriăs rb toarea,ăa-şiăb t toriăaiciă loculă subă ună ceră flamboaiantă ci,ă asistată consistentă deă divinitateă fiind,ă elă s ă str bat ă astfelă şiă s rb toarea,ăcaăîntr-oăpurcedere,ăspreăaăajunge-intraăînădivinitate,ă„îndivinizat”. Preocupată deă menirea-mântuireaă omului,ă poetulă îşiă foloseşteă cheia:ă aă fiă unu „din” doi,ă adic ăunuăf cut,ăn scut,ăpurcesă„din”ădoi.ăImportantăeăcaăînădemersulăvie uiriiăsaleăel,ăomul,ăs ănuă r mân ă laă mânaă c derii,ă aă atot iitoarei-proniatoareiă deveniri,ă caă aă fiă dintr-ună fals,ă damnată doi,ă înă stareaă f r ă deă so ă şiă f r ă deă sa ă careă mereuă promiteă nem surată câştig,ă careă zideşteă înă golă (cuă entuziasmulăcorupt,ăatinsădeăpromiscuitate,ădeăfelulăreclamelor),ăzideşteădeciăf r ,ămaiăîntâi,ăaăgoliă golulă pân ă laă temelie,ă caă astfelă dină sineă acesta,ă golul,ă s ă seă „plineasc ”ă temeinic.ă Devenireaă democra ieiă deă pia ă electoral ă aduceă înă fa ă peă ună neliber,ă indistinctă doi,ă întreă careă s ă alegi;ă candida iiăseădedauăaăpracticaăf r ăexcep ieăpromisiuneaădeăcampanieăelectoral ăajuns ălaărangădeă democratic ă amenin are,ă promisiunea-amenin are,ă deă civilizatorieă mânieă cuă putereă deă „Amin”ă(„Aşaăs ăfieă!”),ădeăteribilăTerminator.ăÎntreăcineăs ăalegiă?ăSpectacolulăorbitor,ăn ruitor,ăcuă dihonie,ă panic ă ală alegeriloră electoraleă practic ă dezlocuireaă deă sine,ă depersonalizareaă înă totă maiă largulăorizontăalăglobaliz rii.Teăiaăcuăfrisonăaceast ăs rb toareăaăalegerilorăelectoraleă,ăpentruăcareă nuăpo iăînăascez ăasculta,ăajuna,ăc ciă iăseăpromiteăînămodăobscenătotul. Niă seă relev ă straniaă strategie,ă putereaă putregaiuluiă exploziv...ă Perspectiva,ă ordineaă lumiiă impus ă prină reclameă deă câştigă nemeritat-nemernică înseamn ă devenire,ă multiplicareă cantitativ ă înă excesă(prină stoarcereaăm duvii,ă vie ii)ăaăcalit ii,ăinfla ie,ă„aşezareălaărândăcaăs ăneăvin ărândul”,ă fiecareă dintreă noiă spreă aă ajungeă ună dat,ă deja-ducereă f r ă deă sineă şiă f r ă deă întoarcereă peă spiral ă nostalgic ăaăunuiămaiăînaltănivelădeărealitate.ăMaiănou,ăaxulălumiiăseăidentific ăcuăeficientaăband ă deă produc ieă şiă deă consumă (tipă Valeaă Plângerii,ă înă careă vân torulă devineă vânat,ă dină basmulă „Tinere eă f r ă b trâne eă şiă via ă f r ă deă moarte”),ă iară înă acestă cază scopul-omulă eă subordonată mijloacelor,ă iară efecteleă –ă cuă mizaă ap sat ă aă eficien eiă –ă suntă uniformizarea,ă standardizarea,ă reificareaă subiectului,ă dreptă careă poetulă propune:ă „S -ntârziemă zorirea-nă alt ă clip ă dat ”,ă c ciă eă „p catăc ăexist măşiănuătr im”.ăCuăsubtilăşiăesen ialăcriteriu,ăăVasileăăPopoviciăăfaceădistinc iaădintreă 59——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ clipaăcaăunădat,ăşiăclipaăcaăunădar.ăClipele-daturiă inădeănum rare,ăreflectareăînăoglindaăopac ,ă ină deă succesivitateaă adi ionant ă aă timpului,ă eleă formeaz ă succesulă cuă marcaă promisiuniiă cantitativuniformizatoare,ă cuă pre ulă subiectului-semenilor.ă Deă netranşat,ă deă nepusă într-ună ritmă cazonmecanic,ă loră exterior,ă clipele-daruri,ă deă gra ie,ă suntă caă într-ună suspansă înă transparen aă reflexivontic ă proprieă libert iiă şiă deopotriv ă calit ii,ă conştiin eiă deă aă fi.ă Omul-omă poateă prefaceă dină timpulăsuccesivăclipaăcaăatare,ădeopotriv ădor şi dar. Deă laă poe iiă dintâi,ă presocratici,ă prină Hegel,ă avemă gândulă (cumă confirm ă şiă volumulă deă fa )ăc ănimiculă„este”,ăaltminteriăîntr-unăcontinuumăeleată–ăcaăşiăcumătotulăarăfiăesen ,ăexisten ă caăesen ă–,ăiat ,ănuăarămaiăfiămişcarea,ădevenirea,ăposibilul.ăPoe ii-filosofiiădintâiăauăavutăGândulMetafor ăc ăNeAsem n torulăs-aăf cutăsieşiăAsem n tor,ăs-aăv zut,ăs-aăf cutădoi,ăadic ăcunoaştere,ă conştiin ă („c ă nu-iă nimică deă nuă exist-oă conştiin ”),ă altfelă spusă c ă dină NeFiin ,ă dină golul,ă pânteceleăcareăs-aăgolit-smerităpeăsine,ătocmaiăs-aăn scut,ăcaădinădoi,ă Unu,ăFiin a.ăÎnăpoemulăs uă filosoficăParmenideăd ălegitimitateăontologiei:ă„aăgândiăesteătotunaăcuăaăfi”. E,ăaici,ădeăîn elesă–ădemersăpropriuăconştiin eiă–,ăpeădeăoăparte,ăc ă„Ne”,ăînăNeFiin ,ăeăoă repetareăşiătotodat ăînt rireăprinănegareăaăafirm rii,ăaăluiăAăfi,ăFiin ;ă„Ne”ăînseamn ă„Doi”,ădoarăună felădeănum rareăaăluiăUnu,ădoarăunăfelădeăfacere,ădeănaştere,ădeănaştereădinăsineăcaăpropriuăDorăşiă Dar,ăcaădinăDoi,ăaăluiăUnuă(cumăştim,ăUnu,ădivinitatea,ănuăseănum r ,ăînăacestăcazănum rareaăeăcaă şiă cumă aiă c deaă înă capcanaă „infinituluiă prost”ă –ă c ruiaă poetulă Vasileă Popoviciă îiă spuneă „f cutulă prost”,ăuneoriă„datum”-ulă–,ăceăseăformeaz ,ăinsa iabil-leviathanic,ăcaăf r ăso ăşiăf r ădeăsa ,ăprină num rare-adi ionare,ăcantitativizare). Neantul,ă golulă (f r ă deă limiteă înă m rimeaă luiă mereuă adi ionantnum r toare)ă careă înă elă seă întoarce,ă seă goleşte,ă seă smereştelimiteaz ,ă careă caă înă ascez ă ajuneaz ă printr-oă num r toareă invers ă şiă ajungeă laă „doi”,ă laă cheieă –ă esen ialaă întoarcereă ontic ă –,ă iat ă c ă el,ă Neantul,ă seă faceă astfelă sieşiă asemeneaă şi,ăcuăanumeătensiuneă caă fiindă doiă (ună unu,ă „în”ă sine,ă şiă deopotriv ă doi,ă „între”ă sine),ă elă „se”ă vede,ă „se”ă cunoaşteă deci,ă pură şiă simpluă

„se”ăfaceă„nimic”, nimicul care este. Prins,ă prelevată dină neantă cuă menghina,ă abstractorulă „doi”ă (referimă despreă func iuniă aleă pârghieiă cuă propriu-l untrică punctă deă sprijin),ă nimiculă seă dovedeşteă aă fiă „particulaă deă neant”ă (deă careăvorbeşteăcredin a-gândireaătibetan ),ăadic ăaceaăparteădinăneantăînăcareăel,ăneantul,ăintr ăîntreg,ă seăfaceă„în”ăşiădeopotriv ă„între”ăsine,ăseăfaceă„unu”ăşiădeopotriv ă„doi”,ăcaădeăneconfiscat,ădeciă accept ă (caă intrare-întregire,ă început)ă anumeă ordineă consistent ă şiă anumeă sensă deă felulă „esen ei”ă identitare,ădeăfelulăindependen eiăşiălibert iiăonticeăcuăintim-cosmic ăarticulare.ăTocmai,ăintrândăînă parteă–ăabstras ,ăprelevat ădinăîntregă–,ăîntregulăseăd ,ăDorăşiădeopotriv ăDar,ăsieşi,ăastfelăel,ăviufiin ,ăpulsândăintr ăînăsensulălui,ăeăunaăcuăsensulălui.ăMen ion măc ăaşaăcumănumaiă„din”ădoiăesteapareăunu,ătotăaşaădinăaceast ăsimultaneitateăaăluiădoiă–ă„din(tre)”ădou ăclipeăstrictăsuccesiveă–ăesteapareăclipaă(„ceaăveşnic ăceăniăs-aădat”ăcaădar,ăcumăspuneăPoetul),ăclipaăreflexiv ăcareăorigineaz ă pulsul,ăşiăf r ădeăăcareăănuăăs-arăăputeaăăvorbiăădeăăanumeăăsens,ăăăvia -fiin .ăRefeririădespreăsensulă 60——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ (categoricăal)ăparadigmeiăcaracterului-chipului,ăsensăaleăc ruiăsemneăsuntăchiarăurmeleăsaleăpeăcareă nuăleălas ,ăciăleăproiecteaz ,ăastfelăeleăsingureămerg-sunt,ăpulsând,ăînămulteăfeluri-chipuri,ăveşnicia,ă Fiin a. Înăpoeziaăsa,ăVasileăPopoviciăfaceărecursăla„început”,ălaăfanta(desenulăluiă„doi”),ăprinăcareă apară şiă Fiin aă şiă Nefiin a.ă Adeseaă puneă înă scen ă nevoiaă –ă darulă deă sineă ală cunoaşterii,ă deă aă „se”cunoaşteă şiă deă aă fi,ă cuă chipă propriu.ă Reducereaă laă „doi”,ă metodic ă punereă înă parantez ,ă înseamn ăaăpuneăfa -năfa ,ăînăstareădeăreplic ,ăparticipan iăafla iăînădialog.ăCuătuşeăliric-dramaticeă dinăCoşbuc,ăautorulăadeseoriăseăafl ăînădialogă(excelândăînămânuireaăpârghieiăcuăpropriulăpunctădeă sprijin)ăcuăsine,ăcuăsemenii,ăcuădivinul,ă inândăs ăneăîncredin ezeăînăexpresiveăversuriăc ă„nimiculă neăîntregeşteăvia aăp mântean ”(dinăvol.ă„Întoarcereaăînănimic”,ă2006). Poetulăîşiădezv luieăînăintim-largulă„tr iriiăşiăexisten ei”ătutelareleăşiăprietenoaseleărepere:ă Eminescu,ă Dante,ă „Şecspir”...ă Dintreă „presocraticii”ă noştri,ă laă inimaă poetuluiă Vasileă Popoviciă îlă sim imă peă IonăCreang ,ă cuălaconismulă s uăhâtruă deăstilistă n scută iarănuăf cut,ă pentruă elă cuvântulă fiindăfiin a,ăelăg sind,ăprintreămulteăaltele,ădeăcuviin ăs ăafirmeăpropozi ia:ă„ia,ăsuntăşiăeuăpeălumeaă astaăunăomădin doiăoameni”,ăadic ădinădoiăanonimiăcareăauăajunsăînăajunarea-s rb toareaăaceluiaşiă pulsă–ăvia -Via ,ăcaăsimultaneitateăşiăreflexivitate,ăascez -ascultareă–,ăastfelăs ăz misleasc ăclipaă reflexiv ,ăl untricăleg toare,ădin(tre)ădou ăclipeăsuccesive,ăs -lăz misleasc -nasc ăpeăIon,ăunăom,ă careăpeădreptăeărecunoscutăm sur ăşiăleg tur -articulareă„aăceeaăceăesteăpentruăc ăesteăşiăaăceeaăceă nuă esteă pentruă c ă nu este”ă cum,ă parc ă pre-dedulcită dină operaă humuleşteanului,ă aă zisă despreă om,ăă Protagoras.ăCreang ăbine-ştiaăc ăomul,ăînăprostia-simplitateaăsaănatural ,ăesteădivin,ăeăunu-entitateă deă nenum rat,ă deă neredusă laă ună num r,ă caă laă oă sum ă (fieă şiă deă cunoştin e),ă şiă astfelă fiindă elă articulare,ănobil ăşiăgeneroas ăleg tur ,ăs ăpoat ăîntrupaăînălumeăînsuşiădarul,ăonticulălibert ii,ăspreă aăfiăcuăl untric-propriuălocărezonant,ăorizontăintimăluiă„dincolo”,ăiarănuădoarădatul,ălegatul-luatul,ă caăaăavea,ădeăfelulăschimbuluiăşiăcâştiguluiăf r ădeălocăpropriu,ădeăfelulăeva-luăriiăobezeăşiăobsceneă deăpia ... PoetulăVasileăPopoviciăurm reşteăprină anumeăecua ieădeănedeterminareă(Heisenberg)ă –ă înă care,ă laă el,ă intr ă esen a, nimicul, neantul, punctul terminus, infinitatea spre plus şi spre minus, consubsta ialitatea –ăcaăs ădetermineă„misterioasaăclaritate”,ăcalmulăstatornicăcuăanumeăatitudineă deăscepticismămodern,ăasumat.ăCavalerulănostruăareădreptăscutăşiăamintireăpânza-flamuraăceămereuă (deăapeleăr zbun toruluiăPoseidon,ăcareăvoiaăs ăsting ăşiăs ăştearg ăvictoriaăr zboinicilorăahei)ăseă ese-destram ,ă aă Penelopei,ă iară caă lance,ă purtat ă şiă deă Odiseu,ă elă areă intui ia,ă subtila-puternicaă virtute,ăpulsând ,ăcuăperspicacitateaăanalitic-sintetic ă(PavelăFlorenski)ăaăvie iiă–ăparteăînăcare,ădeă neconfiscat,ă intr ăîntregă întregul,ă seăpersonalizeaz ăînă rela iaăvia -Via ,ăaesthetic-divin,ăprecumă frumosul.ă Pură şiă simpluă via a,ă deă bună sim ă natural-divin,ă credeă Vie ii.ă Cit mă dină ecua iaă deă nedeterminare-determinareănumit ă„Oraăluminii”:ă„Eăoraăluminiiăînăfaptulăhimeric,/ăzoreşteăs ăveziă ceănuăpo iăs ăvezi/ănoaptea,ăpeăîntuneric//ă(...)ăEăoraăluminiiăceă ineăcâtăclipa,/ăcâtătrecemăînămareaă risip /ă–ăunăaltăparadoxădintreăcâte-s/ă–ăcândălucrurileăfiriiăabiaăse-nfirip ,/ădinălucrurileăcareăatâteas,/ă nuă maiă r mâneă nimica.//ă (...)ă Înă noapte,ă dac -iă etern ,/ă i-eă noapteaă fratern ;/ă (...)ă Cumă î iă închipui,ăomule,ăvia a,/ănuămoartea,ăetern ă?” Cuă acesteă rânduriă doară amă încercată s ă intr mă înă conştiin aă poetuluiă Vasileă Popovici.ă Eă drept,ăîntr-oăconştiin ănuăseăpoateăintraădecâtănumaiădinăinteriorulăei,ăoriănuănoiăl-amăn scutăpeăelă punândă –ă caă„doi”ăală luiăoriginară –ăpentruăelă lumea,ăneantulăînă parantez ă(fenomenologic ),ăprină anumeădeznum rare...ăCaămetod ăclar ,ăamăîncercat,ăevident,ăîmpreun ăcuăpoetulă–ădup ălectur ăşiă aplicateă discu iiă –ă s ă realiz mă oă odiseic ă „peregrinareă prină sufleteleă omeneşti”ă (Levă Şestov),ă experien ,ă tr ire-gândireă dramatic ,ă mergereă sisific ă înd r t:ă înă r sp rulă apei,ă cuă mareaă înă spateă tinzîndăsusăînspreăizvor;ăînăstrivitoareaăasprime,ăcuămunteleăînăspateătinzândăînspreăvîrf-cer...ăDup ă totă ceă seă puteaă scrie-spune,ă deă felulă peregrinarii,ă „s-aă p rută duhuluiă şiă nou ”ă –ă dup ă formulaă consacrat ăpentruăunăsinodăecumenică–ăc ăastfelăceleădou ăcapeteăaleădrumului-peregrin riiăparăs ă seăuneasc ,ămergăîmpreun ă(începutăşiăsfârşit,ăsfârşităşiăînceput,ăpasăcuăpas,ăînalt ărotire,ăînăspiral ă articulare,ăpulsăviuăîntr-unăcristal),ăcumăc ărealizeaz ă„din”ăele,ă„dinădoi”,ăintimitateaăşiădeopotriv ă saltulăpropriuăar t rii,ăaăceeaăceănuăseăpoateăspune,ădecâtăt cea-asculta,ă„precumăînăcer,ăaşaăşiăpeă p mânt”...ăEăimportantăs ăpo iăprindeăsunetul,ătonulăuneiăveritabileăopere. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăățarinic ăPOPESCU 61——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

PEăDRUțUȚăȚUNGăŞIăGREUăAȚăÎNV

RII

Niă seă întâmpl ă s ă citim,ă deă multeă ori,ă maiă alesă noiă ceiă n scu iă acumă cinci-şaseă decenii,ă poveştiă careăseam n ă atâtă deă bineă cuă parcursulă vie iiă noastreă încâtă teă întrebiă dac ă nuă cumvaă autorulă s-aă inspirată dină eventualeleătaleăistorii,ăceleănarateăuneoriăînăfa aăprietenilor,ăîntr-oăsear ă deăaduceriăaminte.ă Desigurănuăesteăaşa,ăfiecareădintreănoiăareăpoveştileăşiăamintirileă sale,ă iară dac ă amă presupuneă c ă ună cititoră ară lecturaă totă ceă s-aă scrisă înă aceast ă perioad ,ă m ă referă laă crea iaă literar ,ă ară aveaă ună tablouă vastă şiă credibilăalăuneiaădintreăceleămaiăconvulsionateăperioadeădinăistoriaăacesteiă ri.ăCumăîns ănuăexist ăunăasemeneaăcititor,ăs ăneărezum mălaăceăavemăşiă astfelă putemă şiă s ă consider mă fiecareă dintreă poveştileă aceleiă perioadeă oă pagin ,ăasem n toareăcuăalteleădarăşiăperfectăindividualizat ăşiăs ăcredemă c ăamăf cutăbineăr sfoindăoăpagin ădeăistorieăsubiectiv .ăOricum,ăistorieă obiectiv ănuăexist ,ăprinăurmareăniciănuătrebuieăs ăc ut măaşaăceva. Gheorgheă B l ceanuă faceă înă acestă roman,ă Cântulă Curcubeuluiă ună exerci iuă deă nara iuneă câtă seă poateă deă obişnuit,ă punându-şiă personajulă s ă treac ă prină mareaă aventur ă careăseănumeşteăvia ,ădeălaăînceputăşiăpân ăspreăsfârşit,ăsauădac ăvrem,ăpân ălaăoăvârst ăaăîn elepciuniiăşiăaă îng duin ei.ăValentinăseănaşte,ăamăputeaăspuneăbanal,ăînăacelăgenădeăfamilieăfoarteăr spânditădup ăcelăde-ală doileaă r zboiă mondial,ă deciă unaă înă careă lipsurileă materialeă bineă resim iteă deă to iă nu-iă facă peă oameniă s ă decad ămoral,ăciăîiăînt rescăînăluptaăcuăvicisitudinileăvie ii,ăconvinşiăc ădoarăprinămunc ăşiăsacrificiiăvoră reuşiăs ădeaăcopiilorălorăalteăsperan eăpentruăvia .ăNuăpareănimicădeosebităînăacestăcomportament,ănumaiă dac ă nuă facemă vreoă compara ieă cuă prezentulă careă neă copleşeşteă cuă imagineaă aceloră oameniă numi iă defavoriza iădoarăpentruăc ănuăauăniciăoădorin ădeăaăînvingeăprinăpropriileăeforturiăşiăseăm rginescălaăaăseă declaraămarginaliăşi,ăînăconsecin ,ănumaiăbuniăpentruăaăparazitaăsocietatea.ăDarăs ănuăcredemăc ăautorulă încearc ă s ă devin ă moralistă sauă ună critică ală prezentuluiă maiă alesă raportată leă ună felă deă trecută glorios.ă Nicidecum,ă elă esteă critică şiă laă adresaă trecutului,ă fiindc ă nuă uit ă s ă neă spun ă c ă nicicândă nuă aă fostă aceaă societateădreapt ăpeăcareăne-oădorim,ăcelăpu inădeclarativ,ăto iădarănuăpreaăamăreuşităniciunulăs ăoăpunemă înăoper ,ăchiarălaăscar ăindividual ,ăfiindc ăşiăatunciăcândăamăputut,ăsfinteleănoastreăp cateăs-auădovedităaă fiămaiăputerniceădecâtăvisurile.ăDeveniteăastfelăutopice.ă CopilulăValentinăareăprilejulădeăaăseăsituaăînădirectaăîn elegereăaăsacrificiuluiăp rin ilorădarăşiăla,ă dinăp cate,ăatâtădeăomeneascaălorănedreptate.ăVedeăîntotdeaunaăcumăfrateleăs uăAdrian,ădinăconsiderenteă care-iăscap ,ăesteăfavorizatădeămam .ăNu-şiăexplic ădeăce,ănuăareăniciăcumăs ăafleăcauzaăacesteiăatitudiniă(oă culp ă maiă vecheă aă mamei)ă dară tr ieşteă totulă cuă oă oarecareă nedumerire.ă Universulă pură ală copil rieiă esteă maculatădeănedreptateaăpeăcareănuăoăîn elege,ătocmaiăelăcelăcareăîşiăap raseăacestăuniversăcuratăîmpotrivaă unorăispiteăgreuădeădep şitălaăvârsteătinere.ăEpisodulăesteăcumvaădemnădeăoăscriereăneagr ăcând,ăauditiv,ăseă simteăagresatădeăsexualitateaăbrutal ăaăuneiăfemeiăplin ădeăviciiăşiăreuşeşteăs -şiăînving ăchem rileăfireştiă aleătrupului,ăbaăchiarăs ăseăapere,ăaparentădestulădeăsimplu,ăîntr-unămodăcare,ădac ăarăfiăfostăcunoscut,ăi-ară fiăadusădoarădispre ădinăparteaăcelorădinăjur. Camă aşaă seă vaă comportaă înă întreagaă saă via ,ă deşiă nedreptateaă pareă aă fiă singuraă certitudineă dină via aăsa.ăPrefer ăs ăurmezeăcaleaăgrea,ăaceeaăpeăcareădegetulăar tatădeăunănecunoscutăpeăcareăîlăîntâlneşteă frecventăoăaugmenteaz ăprinăcuvintele:ăsus,ăDulcene,ăsus.ăNuăvomăaflaăniciănoi,ăcititorii,ăcineăesteăacestă necunoscut,ă cumă nuă vomă aflaă deă laă autoră niciă dezlegareaă aceluiă misteră numit:ă cântulă curcubeului.ă Laă urmaă urmei,ă astaă esteă menireaă tuturoră misterelor:ă s ă r mân ă nedesluşite.ă Fiindc ă dac ă ară fiă altfel,ă via aă noastr ă ară deveniă tareă trist ă şiă amă aveaă tendin aă deă aă credeă c ă nuă exist ă nimică maiă presusă deă noi,ă iară p cateleătrufieiăne-arăîmpov raăîntregulăcicluăkarmic.ă Sigur,ăValentinăvaăajunge,ătotăaparent,ăs -şiăîmplineasc ăvisurile,ănumaiăc ăîntreăvisurileăsaleăseăvaă strecuraăinsidiosăşiăimpuritateaăvenit ăparc ădeălaăaceaăfemeieădinătinere eaăsa,ăpeăăcareăaăevitat-o,ăiarăacumă pareăaăseăr zbuna.ăCeeaăce,ădac ăamăfiăaten i,ăamăconstataăc ăniăseăcamăîntâmpl ătuturor,ăiarăvia aădevineă ună amestecă deă noroiă şiă lumin ,ă depinzândă doară deă noiă câtă deă murdareă neă voră fiă sufleteleă dup ă calvarulă acesteiă c l torii.ă Autorulă recurgândă laă tehnicileă romanuluiă psihologic,ă neă faceă s ă credemă c ,ă într-oă perioad ,ăpân ăşiămisteriosulăcântăalăcurcubeuluiăaădisp rut,ăfaptăcare-lăfaceăpeăacumăadultulăValentinăs ă fieăconvinsăc ăpân ăşiăîngerulăs uăprotectorăl-aăp r sit.ăDac ăareăsauănuădreptate,ădrag ăcititorule,ăteălasăpeă domniaătaăs ăafli.ăPentruăc ăpovesteaăacestuiăomăpoateăfiăfoarteăbineăchiarăpropriaătaăpovesteaăşiădevineă importantăs ăştii,ădac ănuăcumvaăşiăcrezi,ăc ăniciătuănuăeştiăsingurăpeădrumulăvie ii. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăățihaiăBatog-Bujeni

ăăăăăăăăă

62——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Dealul - AurelăBrum ........................................65 Exercițiiă- Cosmin Preda ...................................67 Rezistenț ă- Ioan Gheorghe Pricop ..................68 Cândămarileănecazuriăteădoboar ă- Val Andreescu...72

63——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

...ă Şlepă v muită deă roţi,ă sictiră metalică cuă damfuriă muzeale,ă maşinaă V leniloră astupândă poartaăbisericiiăsubăglazuraătotămaiăgroas ădeăchiciur .ăCalmi,ăpedanţi,ătacticoşi,ăînc lzindu -seăînărepliciăantifonate,ăsoţiiăr zuiauăparbrizulăsubăprivireaăcontrariat ăaășzei,ăfiinţ ăinutil ă proiectului.ă Înă sfârşită oă descoperir .ă ă Îmbarcarea,ă cheiaă cuă r spunsă înă tuseaă motoruluiă dup ăaătreiaăvolt ăşiădesprindereaădinămâl,ămişcareaăondulat ,ădeăsuspensieădezarticulat .

AurelăBrum

“Peă peronulă g riiă aceleiaă mici,ă eramă singuraă îmbr cat ă înă alb.ă Sim eamă imboldulă s ă m ă îmbracăaşaăînăcinsteaăveniriiătale,ăvoindăs - iăspunăprinăastaăc ăiubireaămeaăpentruătineăs-aăp strată imaculat ă şiă frumoas ă caă florileă albeă peă careă miă leă aduceai.ă Pu iniiă oameniă deă peă peron,ă m ă admirauăşiăm ăpriveauăcuădrag.ăŞtiauăc ătovar şaăprofesoar ăaşteapt ăpeăprietenulăei,ătân rulăchipeşă şiăînalt,ăcareăvineădintr-unăoraşămare,ădeădincoloădeăorizont.ăOameniiăloculuiăteăîndr giser ămult,ă venirileătaleăp reauăaăaveaăînăeleăcevaămagic…ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăCosmin Preda

ăEraădeăfaptăunăsomnăiepuresc,ăc ciătrebuiaăs ătrag ăcuăurecheaăşiălaăceăfacăvitele.ăSeăscula,ă diminea a,ă cuă nasulă udă deă rou ,ă şiă chiară deă promoroac ,ă f ceaă ună ocolă înă preajmaă viteloră şi,ă câteodat ,ăseăîntrebaădac ătotăceăurmeaz ăelăareăvreunărost.ăUneoriăg sea,ăîlămaiădescopereaăpeăacelă rost,ă dar,ă deă celeă maiă multeă ori,ă nu,ă şi-atunciă îlă b teaă gândulă ca,ă îndat ă ceă vaă ajungeă acas ,ă s ă mearg ălaăSfatăsauălaăSediulăcolectivei,ăs ăseătreacă.ăÎns ăideeaăiăseăr suceaăpeăloc,ăcaăunăsfredelă careă nuă puteaă înaintaă înă lemnulă tare.ă Realizaă totă maiă ap sată c ,ă înă totă acestă timpă câtă ceilal iă timigeneniă seă d duser ă dup ă ape,ă seă supuseser ă orânduirii,ă chiară dac ă nuă leă fuseseă cuă voiaă şiajunseser ăundeăauăajuns,ăelăaăr masăpeăloc,ăînăelăînsuşi,ăaăstagnatăcaăcet eanăalăobştii,ăiarăaceasta,ă dac ăaăv zutăc ăînd r tniculănuăîn elegeăspiritulăvremurilor,ăaătrecutăpesteăfiin aălui,ăîncet,ăîncet

Ion Gheorghe Pricop

Mamaămea,ăbunaămeaămam ăaăp timităpu in,ăamădus-oăînădou ămariăspitaleăoncologice,ăamă intervenit,ăamădată pag ăiarăatunciăcândămariădoctoriă iăprofesoriănuăauămaiăpretinsăniciăunăban,ăamă tiutăc ătotulăesteăînăzadar,ăamăluat-oăacas ,ăne-amăpreg tită iăaămurităa aăcumăaătr it,ăcuăbun tateă iă senin tateăînăsufletă iăpeăchipulăeiăcelăadormit!ăÎnmormântareăfrumoas ,ămul imeaădeăoameniăm-aă impresionată iă mi-aăar tată câtă aăfostădeăpre uit ăpentruăfapteleăsaleăbune!ă Aăfostăimposibilăs ăm ă oprescădinăplâns,ălaăfelă iănepre uitaăsaănepoat .

Val Andreescu

64——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

AURELăBRUM 7.

DEALUL (fragment)

Şlepă v muită deă roţi,ă sictiră metalică cuă damfuriă muzeale,ă maşinaă V leniloră astupândă poartaăbisericiiăsubăglazuraătotămaiăgroas ădeăchiciur .ăCalmi,ăpedanţi,ătacticoşi,ăînc lzindu -seăînărepliciăantifonate,ăsoţiiăr zuiauăparbrizulăsubăprivireaăcontrariat ăaășzei,ăfiinţ ăinutil ă proiectului.ă Înă sfârşită oă descoperir .ă ă Îmbarcarea,ă cheiaă cuă r spunsă înă tuseaă motoruluiă dup ăaătreiaăvolt ăşiădesprindereaădinămâl,ămişcareaăondulat ,ădeăsuspensieădezarticulat . șzaă peă banchetaă dină spate,ă ieşit ă dină ocniţaă bocancilor,ă c utândă ună confortă imposibil,ă ună plusă deă c ldur ă picioarelor.ă Gerulă cucereaă teritorialitate,ă unghiileă deă gheaţ ă luândă înă posesieă ameninţ toareă margineaă portierelor.ă Urma,ă într-oă logic ă ucig toare,ă smulgereaă uşilor,ăabsorbţiaăp rţilorăviiădinăcrustaceeleăumane.ăÎnăfaţ ăparbrizulărestrânsăînărotundulă deăhublouăalăpeteculuiădeăexterioritateăintermitentăpiept natădeăstângaădoamneiăV leanu,ă suflat,ărespirat,ăşoferulăag ţându-şiăochiiădeăăpalideleădâreăaleăfarurilor. ştiaă chiară nuă percepă finalul?ă Nuă percepeau.ă Cuă tâmpleleă sudateă urm reauă traseul, schimbau sincope muzicale, se extaziau cu supravoce de posibila trecere aăunuiăiepureăsauăceădih niiăseăintersectauă înă nev zutulă de-afar .ă Peă oă astfelă deă uimireăb rbatulăserviăpasagereiăunăzâmbetă triumfal, da, totul merge bine (se duce de râp )ă şiă deciseă ală doileaă traseu,ă ală comunic rii. Baracudaă noastr ă nuă moare,ă nuă seă pred .ă Maşina,ă deă eaă facă vorbire.ă Eă personificareaă mecanic ă aă egoismului,ă deă ralurileă sale,ă deă neregularitateaă mişc riiă dină pistoaneă depindemă noi,ă ştia,ă neimportanţii.ă Deă tr dată îns ,ă nuă ne-aă tr dată niciodat .ă Uneoriă chiară oă b nuimă deă oă voliţionalitateăsuplimentar ,ăpesteăm suraăumorilorănoastre,ăcevaăînăgenulăroboţilorăcareă acapareaz ,ăvorăs ăconduc ,ăs -şiăaserveasc ăst pânii.ă Aserveasc ă amăspus,ădeciănuăs ăşiă serveasc .ă Înă plusă baracudaă eă într-oă relaţieă special ă cuă Guguetele,ă Dealul.ă Cîndă îlă avemă capăcompasănecheaz ,ăzburd ,ăeăsupracapacitat .ăPlecarea,ăîntoarcereaădevineăunăgenădeă capitulareăforţat ,ăoădesprindereădeăsursaăenergizant ăaădealului.ăăAreăoărelaţieăcuăBelitul,ă aşaăcredem. Oăexplicaţiăexplicându-v . Touché!ă ă Domnişoar ,ă felicit ri.ă ă Înă patruă cuvinteă aţiă concentrată dublaă situareă deă personajeă şiă repere:ă deal-maşin ,ă ă familiaă V leanu-deal-maşin .ă ă V-aţiă asigurată deă ună surplusă deă ipoteze,ă teoriiă dină tezaurulă personală ală soţului.ă Euă m ă voiă retrageă respectuosă într-o stare de veghe, de somn. Vocileă celoră doiă ă aveauă oă sonoritateă aparte,ă dozat ,ă exersat ă înă interiorulă vehiculului,ă peăoăstereofonieăciudat ,ăamplificat ,ăspaţializat .ă Veziă dumneata,ă domnişoar ă șza...ă Deă laă Luiza,ă Liza-șza?ă Aha.ă Variantaă doi!ă Sigură c ă st mă înă faţaă dumitaleă peă umeraşe,ă analizaţi,ă etichetaţi,ă insuficientă despr fuiţiă deă acumul rileă inadecvateă realit ţii,ă imagisticiiă acestuiă timp.ă Ceă parascoveniiă s-ar putea croşetaăînăjurulăunuiăcontabilăbântuitădeăfilosofiiărevolute?ăAmăspovedităcâtevaăşiăpreotuluiă 65——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ care, ridicol, le-aă trecută laă capitolulă p cate...ă provinciale,ă c ă celeă capitaleă facă deliciulă telenovelelorălaăcareănuăpreaăneăuit m.ă Aiăreţinut:ăV leanu,ăv lenii,ăoameniiăv ii,ăaiăp rţiiădeăjosăaăîntregului,ăceiăneinteresanţiă celorlalţi,ăceiădinădeal,ădeăsus.ăC ăaşaăse-mparte lumea: iădeăJos şiă iădeăSus,ăs r ceniiăşiă clanulă tarabostes.ă ă C -nă deală eă şiă crâşma,ă şiă prim ria,ă biserica,ă morţiiă eliteiă comunitare.ă Dincoace,ădac ămaiăcurgeăşiăunăfirădeăap ,ăceiădeăjos,ăveniţiiădeămaiătârziu,ăbejen riţiiădină al doilea capitol al monografiei. C-amăşiăzisăcuiăamăzisăc ăgeabaăseăţineăfudulăînădacismeăşiă tracisme, istoria ne-a dat de-a rostogolul, ne-aăcontopităşiătotătopitădeănuămaiăştiuăc ruiă clanăşiăalăc ruiătribăoiămaiăfi:ăpeceneg,ăcuman,ăkhazar,ănogaiăsauăwiking,ăc ăşiă ştiaăs-au rostogolit pe-aicea.ăOră ştiaădinădeal,ădinăclin,ădinăcotaăaiaăcuăunăplusăinfimădarătotuşiăună plus,ă ă habară nuă auă câteă alteă dealuriă auă c rată cuă eiă v lenii,ă josenii,ă de-aldeă Râp ,ă poateă chiarăînădublulăceluiădeăcareăşi-atârn ă ilalţiăorgoliul.ă Asta m-aătotăm cinatăînc ădinăpruncie:ăunde,ăcumăşiăceăform ăoăfiăavutădealulădeăacas ,ă dină matriceaă iniţial ,ă natal .ă Repetând,ă suprapunândă imaginiă altimetrice,ă coşmarulă uneiă p rţiăaăproprieiăexistenţe,ăsubconştiental,ăînăvis,ăs-a fixat unic, Dealul Personal. Or aici a intervenităîntâmplarea,ăabsurdulăcoincident,ăaccidental.ăăAmăg sităînăparculădinăoraş,ălaăună pictoră deă duminic ,ă întreă tot soiul de aiureli de amator,ă oă bucat ă deă cartonă diform ,ăăăăăăăă spongioas ădarădinăcareăs -aă spartă înă privireaă meaă uluit ă Dealul.ă Eraă acolo,ă exactădealulăpersonal.ăCâtă face, l-amă întrebată peă colorist?ă la?ă Belitulă dină Gurguete?ă staă nu-i de vânzare,ă domnule.ă Dac ţiă placeă ţi-lă împrumut.ă Cândă teă saturiă deă elă viiă înapoi,ă caă laă bibliotecaă public .ă ă Aiă fiă ală treileaă careăîlăvrea.ăăNuăştiuăcumă şiă ceă seă întâmpl ă c ă solicitanţii,ăunulăsauăaltul,ăcândămi-lăaducăauădejaăbuletinădeăGuguete.ăÎiătrageăcevaăacolo.ă Poateăchiarădealulă sta,ăDumnezeuăştie.ăDeciăeramăalătreileaăsolicitantăalădealului. Alăpatrulea,ășoane,ăc ăprimul,ădeăeraăs ăfiăfostăr mâneăpictorul. Camăaşa.ăÎnămaşinaăastaăşiăgândurileăvorbesc,ăc ădoamnaădoarme.ăAşa.ăL-amăag ţată peă perete,ă înă marchiz .ă Ceai,ă cafea,ă deal;ă ună musafir,ă altulă – deal.ă ă Aşaă oă s pt mân ,ă dou ă şi-nă aă treiaă eramă înă b t tur ă laă Sara.ă Urcamă cuă Ludovică înă prepeleaculă luiă deă observaţieăşiăpriveamăînăviuălaăBelit.ăÎnăapusăesteăformidabil. L-aţiăvizitat? Cumă adic ,ă s -l vizitez? Uite, la asta nu m-amă gândit.ă ă Nuă amă vrută s ă m ă gândesc.ă Poateăniciănuăseăf cea,ăc ănu-iăcalădeăc l rie.ăEăvisul.ăPoţiăintraăînăaşaăceva?ăBaăchiarămamă gândită s ă mergemă laă prim rie,ă s ă iauă Dealulă înă custodie.ă S -i schimb numele: V leanul!ăArăfiăprimulădealăcareăs ăfieăşiăvale.ăCaăoăr zbunareăfrumoas ,ăpoetic ,ăîntr-un fel. Acumăştiiălaăceăm ăgândesc?ăLaătablou,ălaăDealulădeăacas .ăP catăc ăniciăcoloristulănu-l vinde.ăSuntămaiăs racăcuăunădeal.ă

AurelăBrum

66——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

COSMIN PREDA

EXERCI II

1.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ăăăăăăDuşulă violentă ală luiă Dumnezeuă ne-aă r corită trupurileă înfierbântateă deă canicul .ă N-amă c utată ad post,ă ciă amă stată caă apaă dină ceră s ă cad ă r coroas ă şiă greaă pesteă noi.ă Eramă sumară îmbr ca iă amândoi.ăTr iamăîncântareaădeăaăaveaălâng ămineăoăfemeieăfrumoas ,ăcuătrupulăsuperb,ăşiăbucuriaă tainic ădeăaăfiăeuăalesulăinimiiăei.ăÎngrijeamăîmpreun ăpomiiăşiărâdeaiăcândăî iăspuneamăc ăînănop ileă cuălun ăplin ,ăînălivad ăcoboar ăîngeriămedici,ăcareătrateaz ătulpinileăşiăcrengileălezate.ăDac ănuăiaşăfiăv zut,ănuă i-aşăfiăspus!ăEiăauăveşminteăalbeăşiăsuntăîncinşiăcuăbrâieădeăaur.ăPotămergeă(parc ă plutesc!),ă dară potă şiă zburaă (aşaă cumă amă vreaă şiă noiă s ă zbur m!).ă ă „Înclină s ă teă cred!”ă mi-aiă zisă încercândăs - iăpotoleştiărâsulănest vilit.ăDarăeuămi-amăpropusăs ănuădormăînănop ileăcuălun ăplin ă şiăs ăteătrezescăcândăorăs ăvin ăîngerii.ăCeăsurpriz ăaăfostăpentruătine!ă“O,ăDoamne,ăeăadev rat!”ăaiă reuşităs ăarticuleziăcuăvoceătremurând .ăUimireaăî iă ineaălargădeschişiăochiiăşiăinstinctivăaiăc utată protec iaămea. “Plou ăcaăpeăvremeaăluiăNoe!”ămi-aiăzis. Ploaiaăn valnic ăne-aăadusăprospe imeăăînăsufletăşiăînăgânduri… 2.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ă-ăăÎnănop ileăcuălun ăplin ,ăfiin aătaăesteăcuprins ădeăunăăfream tăcareănuăteăp r seşteăniciăînătimpulă somnului:ăfrunteaătaăpareămaiăînalt ,ăexpresiaăfe eiăesteădeăoămareăsenin tate,ăparc ăniciăn-aiădormi,ă ciă aiă staă deă vegheă cuă ochiiă închişi.ă Careă esteă misterulă acestoră nop i?ă Deă ceă teă marcheaz ă atîtă deă mult? -ăAre,ădesigur,ăleg tur ăcuăLunaăplin .ăEăunătimpăcareăînlesneşteăcomunicareaăcuălumeaăspiritelor.ă Fream tulămeuăseădatoreaz ăacesteiăcomunic ri. -ăCeămultăîmiădorescăs ăpotăcomunicaăşiăeuăcuăîngerii!ăTu,ăcaăproprietarăalălivezii,ăaiăf cut,ădesigur,ă oăîn elegereăcuăeiăs ăvin ăperiodicăs ătratezeăpomiiăr ni i.ăI-amăv zutăcumălucreaz :ăsufl ăpesteăr niă şiăacesteaădisparăcaăprinăfarmec;ăunulăaăîndreptatăoăcreang ăaproapeărupt ăşiăaceastaăs-aăprinsălaălocă f r ă s ă r mân ă vreună semn.ă Aşaă daă horticultori!ă Tuă presim iă venireaă loră şiă intriă într-ună soiă deă ciudat ăcomunicareăcuăei…ăNuăteăîntrebăacumădac - iăcerăvreoăplat ăpentruăserviciulăf cut,ădoarăî iă spunăc ămi-aşădoriăs ăfiuăşiăeuăproprietaraăuneiăliveziăşiăs ăsemnezăoăîn elegereăcuăîngerii. -ăPentruăcaăîngeriiăs ăvin ,ătrebuieăcaătuăîns iăs ăplanteziăpomii.ăÎnătimpăce-iăplantezi,ătrebuieăs ă îngâniăunăcântecăpl cutălor.ăTeăvorăauziăfiindc ăsuntădejaăveni i,ădoarăc ănu-iăvezi.ăCândămuncaăî iă vaăfiăterminat ,ăvaătrebuiăs ărosteştiăcuăvoceătareăîn elegereaăpeăcareăvreiăs-oăfaciăcuăei… Chipulă iăs-aăluminatădeăbucurieăşiădeăîncântare.ăNiciodat ănuăte-amăv zutăatâtădeăfrumoas … 3. Pentruă c ă teă iubesc,ă suntă dimine iă înrourate,ă luminateă feeric,ă înă careă naturaă ă îmiă zâmbeşteă povestindu-miă despreă m re iaă şiă frumuse eaă Celuiă Preaînalt,ă careă esteă izvorulă iubirii.ă Laă orizont,ă orgiăînalte,ădeăargint,ăÎiăcânt ăimnuriădeăslav .ă Pentruăc ăteăiubesc,ăsufletulămeuăfream t ăpeăacordurileăînalteăaleăunuiăcântecădivin,ăpeăcareăl-amă înv atădeălaăîngeri.ă Pentruăc ăteăiubesc,ăm-amăal turată ieăînărug ciuneăşiăcerulăs-aăplecatăpesteănoi! Pentruăc ăteăiubesc,ăînăsufletulămeuăînfloreşteăoăprim var ăperen .ăLuminaăeiămagic ăîmiăînapoiaz ă lanurileăverziăaleăcopil riei,ăprinăcareăm ăpierdeamăascunsădeălume,ăpoienileăminunateăînăcareăm ă l samă ademenită deă ad postulă tainică ală p durii,ă viseleă frumoaseă înă care,ă peă pajiştiă înflorite,ă zâneă buneăhr neauăăc prioareleăcuăfrunze… Pentruă c ă teă iubesc,ă vreauă s -miă fiiă al turi,ă s ă refacemă împreun ă gr dinaă aceeaă minunat ,ă deă laă începutădeălume… 4. T ceriădeăcatifea.ăMoliciuneărece,ăînv luit ăînăparfumulăcrinilorăpeăcareă iăi-amăd ruit.ăMireasmaă lorăleag ăinteriorulăc minuluiăt uădeăprezen aămeaăvirtual . Eştiăcald ,ădarăte-aiăînchisăînătine,ădincoloădeătineăabiaăseăb nuieşteăc ldura.ăTotuşi,ăuşor,ăpoateăf r ă s ăpo iăcontrolaăasta,ăuşaăsufletuluiăt uăs-aăîntredeschis… Amăîntinsămânaăşiăprinăaceast ădeschidereă i-amămângâiatăsufletul.ăă i-aăăfostăăbine,ăădeşiăunăfiorădeă 67——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ team ă i-aăadusăîntreb ri:ăcâtătimpăvaă ineămângâierea?ătrebuieăs ăcredăînăea? Singur tateădevenit ăobişnuin .ăObişnuin ăfragil ,ăîntre inut ădeătemeri.ăNuăştii,ădesigur,ăc ăteamaă taăm ăprovoac ăs ăfiuăstatornicăşiăadev rat.ăSingur tateăcuăparfumădeăcrini… 5. “Peăperonulăg riiăaceleiaămici,ăeramăsinguraăîmbr cat ăînăalb.ăSim eamăimboldulăs ăm ăîmbracăaşaă înăcinsteaăveniriiătale,ăvoindăs - iăspunăprinăastaăc ăiubireaămeaăpentruătineăs-aăp stratăimaculat ăşiă frumoas ă caă florileă albeă peă careă miă leă aduceai.ă Pu iniiă oameniă deă peă peron,ă m ă admirauă şiă m ă priveauăcuădrag.ăŞtiauăc ătovar şaăprofesoar ăaşteapt ăpeăprietenulăei,ătân rulăchipeşăşiăînalt,ăcareă vineădintr-unăoraşămare,ădeădincoloădeăorizont.ăOameniiă loculuiă teăîndr giser ămult,ă venirileătaleă p reauă aă aveaă înă eleă cevaă magic…ă „Seă schimb ă satul,ă domnişoar ,ă cândă vineă el!ă V ă st ă aşaă deă frumosăîmpreun !”ămi-aăspusă Ioana,ăfemeiaădeăserviciuădeălaăşcoal .ăAveaiăoălumin ăspecial ăpeă chip,ăvenit ădinăbucuriaămareăaăsufletuluiăt u,ăşiăastaăn-aveaăcumăs ătreac ăneobservat .ăÎ iăpl ceauă multălocurileăînăcareăveneaiăşiăoameniiăpeăcareăîiăîntâlneai.ăAmintirileăacesteaăîmiăbucur ăatâtădeă multăsufletul,ăc ăîntr-oăzi,ăaşaăcumăm ăpricep,ăvoiăîncepeăs ăleăscriu. S teniiăneăpriveauăcuăoăuşoar ătriste eăînăziuaăînăcareăaiăvenităşiăm-aiăluatădintreăeiăducându-m ăînă oraşulăt uămare,ădeădincoloădeăorizontă(aşaăcumăî iăpl ceaăs ăspui).”

Rezistenţă… ăDup ă ceă gust ă câteă cevaă dină merinde,ă control ă dac ă boiiă mâncaser ă to iă cocenii,ă leă lungiă lan ulădeălaăjug,ăcaăs ăpoat ăs ăseămişteăînăc utareaăloculuiădeăodihn ăpeătimpădeănoapte,ăapoiăseă strecur ăsubăcar,ăînăstratulădeăjum tateădeămetruăalăfânului.ăUnătimp,ăst tuăşiăad st ăcerul,ădup ăcareă închiseăochiiăşiăinvoc ăamintiri.ăAsta,ăpân ăce-lăfur ăsomnul. ăBun ăvremeădină aceiă aniă ceă auăurmatăveniriiă dinăprizonierat,ă atâtădeăinstabiliă dină punctă deă vedereăsocialăşiăpolitic,ăsubiectulăîntoarceriiăluiăacas ă inuseăcapulădeăafişăînăsatulăTimigeni.ăAcesta,ă al turiădeăaltele,ăstringenteăşiălegateămaiăalesădeăcondi iileădeăvia ,ădeăs r ciaăşiănecazurileădeătotă felul,ăprinăcareătreceaălumea.ăC ciălocalitateaălorănuăeraălaăfelăcaătoateăcelelalteădinăzon ,ăînăritualulă eiăcontinuuădeăa-şiăconsumaăşiăbunele,ăşiărelele.ă ăPrintreă releă eraă lipsaă deă celeă necesareă existen ei,ă înă aceiă aniă deă dup ă r zboi,ă haineă şiă înc l ri,ăalimenteăşiăbani;ămulteăerauăbolile,ăprintreăcareăpelagra,ăcareăînroşeaăpieleaăcopiilorăpân ă seăf ceaăvân t ,ăscarlatinaăşiăchiarătifosulăexantematic. ăVasileă şi-aduceaă aminteă cum,ă duminica,ă nevesteleă satuluiă seă aşezauă peă prispeă sauă peă b ncu eleădeălaăpoart ăşi,ăf r ănicioăruşine,ăseă păducheau.ăEraăvremeaăcândăorganeleăsanitareăaleă noiiă orânduiriă umblauă cuă etuvele,ă şi-nă caseleă undeă g seauă parazi i,ă pr fuiauă cuă deteteu,ă aceaă pulbereăcaăf inaădeăgrâu,ădarătoxic ănevoieămare.ă ranulăeraămândruăc ăTudoraăseăocupaăde-ajunsă cuă ordineaă şiă cur eniaă înă cas ,ă c ă aceleaşiă persoane,ă puseă s ă controleze,ă nuă g siser ă niciodat ă gâng niiăprinăp rulăsauăhaineleăcopiilorălui,ălaăşcoal . ă–ă Îiă ruşîneă mare,ă bre.ă Leşâieă clocotit ă câtă maiă mult ,ă frecat,ă cl tită cuă ap ă r ce,ă şiă crap ă numaidecâtăfiin eleăaceleaăneostoite.ăC ălaătoateăjâgodiileăplaceăcarneaăşiăsângeleădeăom.ăOăfiăatâtă deădulce?ăŞiădeămulteăprimejdiiăsc p m,ănumațăviermiiădinămormântăneăd ăgata.ăDațăaiştiaămacară suntă trim şiă deă Dumnez u.ă P i,ă altfel,ă cumă s-ară faceă insulă p mânt?ă Deieă dracuț,ă fimeie,ă dup ă ceă mor,ăs ăm ăpuiăînămormântădeăchiatră!ăDac ăpo i,ăniciăpodăs ănu-miăaş ziăpesteăracl .ăS ăm ăprind ă bineămalul,ăs ăvieălarveleăăs ăm ăputrezasc .ăS ăpotăs -miăieuădrumul,ăprinăfloriăşiădumbr vi… ă–ă Ceă totă bâiguiă acolo?ă îlă luaă nevastaă laă rost.ă Înă locă s ă teă hodihneştiă şiă s ă teă chibzuieştiă laă tr burileădeămâne,ătuăteăgândeştiălaămoarte? ă–ă Cum,ă nu?ă Vineă oă vremeă cândă despreă lucrurileă aiesteaă îiă nevoieă s ă vorbeştiă caă despreă ceă mânc mădisar . ă–ăUite,ăbarbate,ăioănuăvreuăniciăm carăs -miăînchipuiăc ,ăîntr-oăbun ăzî,ăurâtaăînăhaineăsmoliteăareă s ă poposasc ă s ă neă despart .ă Îiă atâtaă deă bineă acas ă laă noi,ă cuă od ileă plineă deă r coareaă verii,ă cuă ogradaăînăcari,ăodinioar ,ăseăjucaăcopiiiănoştri.ă -aduciăaminte?ăÎ iăp reaăr uăc ănuăs-oănimerităş-oă fat ,ă odat ă cuă ei.ă C ă zâceaiă c ă aestea-să maiă dulciă şiă maiă mniloasăă fa ă deă p rin i…Dață oră s ă neă aduc ăăei,ăăslav ăăDomnuluț…ăăDr gu eleăăălorăăădeăăăneveste,ăăăcariăăăorăăs ăăăfieăăcaăăşiăăficeleăănoastre.ăă 68——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Şi-mpreun ,ăorăs ăneăfac ănepo i.ăNe-omăuitaălaăcâtăsuntădeămariăşiăn-omăştiăcânțăorăcrescut,ăcânțăs-oră facută b rba i,ă gataă s ă întemeieze,ă laă rândulă lor,ă famelii...ă Şiă deştep i,ă nevoieă mare!ă R dica iă deă laă vl dic …Numațşiă numață prină glagoriaă lor.ă Noi,ă nişteă pârli iă deă arani,ă s-avemă ficioriă atâtaă deă importan i.ăP nțămaiăieri,ăhabarăn-aveamăce-ns mnaă„student“ălaăagrotehnică sauălaăşcoala superioarăă deăofi ri. ă–ăPrimul,ăS vel,ăareăs ăfieăinginerăşi-areăs ăneăarateăcumăs ălucr măogoarele…Alădoilea,ăDinu,ă areăs-ajung ăgeneral.ăElăareăs ăintreăcuăunăcalămare,ăalb,ăînăsat,ăşiăgradeleămilitareăareăs -iăstr luceasc ă peăumeri,ăcaăsoarele.ăTo iăorăs ăzâc :ăIaăuita î-v ,ăoameniăbuni,ăficiorulăTudorei…ă ă–ăSpuiăc ăSavelăareăs ăneăînve eăagricultura?ăDațănoiănuăpricepemăaăfaceălucrulăaistaădeălaăp rin iă şiăbunici?… – Baăda,ădațătrebeăf cutăşiămaiăbine…Adic ,ăcumăscrieălaăcarte… ăNuădoarăcopiii,ănevastaăşiăgospod riaăreprezentauăîndemnădeăvia ăşiămunc ătemeinic ,ăpentruă Vasile.ăDarăşiăp mânturile,ăanimaleleădeălucru,ălivada,ăvia,ăvia aăsatuluiăşiăaănaturii,ăînăgeneral.ăToateăiă seă ofereauă aici,ă acas ,ă cuă generozitate,ă şiă nimică dină ele,ă acolo,ă înă araă friguluiă şiă aă mor ii,ă peă careă oă cunoscuseăcaăprizonier.ă ăÎnămodulăluiădeăaăfi,ăel,ăpersonal,ănuăobservaănimicăciudat,ăcumăliăseăp reaăcelorla li.ăGândea:ă „Suntem,ăcaăfiin e,ăşiăînăceasurileădeăsângur tate,ăceeaăceăîsădrumurileăprinăcareăsoartaăne-oăîmpinsăînă via .ăNiciămaiămult,ăniciămaiăpu ân.“ăDeăaceea,ăputeaăvorbiăcuătotăceăînsemnaălucruri,ăşiăcuătoate careă erauăînsufle ite.ă Cuă ogorul,ă maiăcuă seam ă prim vara,ă înă r s ritulă soarelui,ăcândă cea aă dimine iiăap saă brazdele,ăşiăaburiiărodiriiăsemin elorăîiăînfioraăn rile.ăCuăvitele,ăseara,ădup ăceăacesteaămâncauăbineălaă iesle,ăseăculcauăşi-ncepeauăs ărumege.ăMaiăalesăatunciăcândăşiăele,ălaăfelăcuăoamenii,ăc deauăînăsomn,ă întredeschideauăochiiăşiăd deauădinăcap,ădinăurechiăşiădinăcoarne,ăzicândăc ăseăsimtăbine,ăc ,ăînăgeneral,ă eăbunătraiulădeăbou,ăsauădeăcal,ăsauădeăcapr ,ădac ăst pânulăesteăvrednicăşiămilosăcuăvia aălor.ăCuăpomii,ă înătimpulărodirii,ăcând,ădeăpeăcrengi,ăseăl saăînăjosăvârtejădeăpetale,ăşi-acolo,ăînăcentrulădeătain ăalăfloriiă aveauă locă logodne,ăîntreăpolena-b rbată şiă polena-femeie,ă şi-mbr işareaă divin ă careă seă alegaă duceaă laă z mislireaăfructului.ă ăŞiătoateăacesteaăleădeprindeaăşiămaiăbine,ă cetindădinăcursurileăpeăcareăS velăleăaduceaăacas ,ăînă vacan e,ăprinăgeamandane.ăIarna,ăcândăaveaătimpăsuficientăs ăseăodihneasc ,ăleăscoteaădeăprinăpacheteă şi,ălaăguraăsobei,ăcareăduduiaădeăfoc,ăleăbuchisa.ăScrisulăluiăfecioru-s uănuăeraăpreaăcite ,ăsem naăămultă cuăcelăalădoctorilorăpeăre ete,ădarăseăchinuiaăşi,ăpân ălaăurm ,ădesluşeaăîn elesulăcuvintelor.ăŞiăcâteănuă aflase:ădespreăcumăseăfacăr sadurileădeălegume,ăprim varaătimpuriu,ălaă„patăcald“,ădespreăaltoireaăvi eide-vieăşiăpomilor,ădeăceăseărecomand ăar turaădeătoamn ,ăşiăcumăseăorganizeaz ăoă„sol “.ă ăI-arăfiăprinsăbineătoateăacesteălucruri,ădarăelăn-aveaăcumăs ăleăaplice.ăTrebuiauăparceleămariădeă p mânt,ă tarlale,ă precumă celeă deă laă colectiv ,ă oriă el,ă cuă ogoraşeleă înguste,ă peă p mântă cuă fertilitateă sc zut ,ă şiă înc ă şiă departeă deă sat,ă peă undeă auă g sită organeleă puteriiă comunaleă s -lă schimbeă cuă amplasamentele,ădegeabaăarăfiăîncercat.ă ăEl,ă şiă al iă cinci-şaseă dintreă timigeneni,ă rezistaser ă şi,ă înă ciudaă amenin riloră deă totă felul,ă aă impoziteloră careă creşteauă deă laă ană laă an,ă înă pofidaă priviriloră duşm noaseă cuă careă îiă gratulauă pân ă şiă vecinii,ă peă careă el,ă de-aă lungulă vie ii,ă îiă ajutaseă şi-iă omenise,ă continuauă s ă duc ă modulă deă existen ă neasociat,ăparticular,ăstrictăindividualăşiă„individualist“,ăcumăîiăpl ceaăluiăChiríşăs -lăadmonesteze.ăŞiă nuăziceaănim nuiănimic,ăf ceaăabstrac ieădeătoateăacesteăîmpuns turi,ănuăacuzaăpeănimeni,ăm carădeăl-ară fiă l sată odat ă înă pace.ă Dar,ă caă s - iă permi iă izolarea,ă ă într-oă aşezareă ă prins ă deă felă deă felă deă prefaceriă socialiste –ăcumăleănumescăceiăcareăleăşiădeclanşeaz ă–eămultăpreaămult… ăVasileăieşeaădiminea aădinăsatăşiăintraăseara,ăt cut,ăcuăcapulăplecat,ănuăpentruăc ăi-arăfiăfostăruşineă deăceilal i,ădup ăcareănuăseăluaseăprecumăoaiaădeăcârd,ăciăaşa,ăcaăs ănuădeaăprilejăcons tenilorăs -lăscoat ă dinătreburileăşiăgândurileălui.ăNuăpricepeaădeăce,ădarătr iaăacelaşiăsentimentăcareăîlăînsufle iseăînăto iăaniiă deăpeăFrontul de Răsărităşi-năprizonieratulădinăUrali.ă ăAcolo,ărezisten aăluiăcreşteaăprinădou ălucruri:ăînăprimulărând,ăprinăcredin aăînăDumnezeu,ădespreă careă eraă convinsă c ă trebuieă s -iă apereă via a,ă deă vremeăceă niciodat ă nuă s-aă îndoită deă existen aălui,ăaşaă cumăauăapreciatăşiăînaintaşii,ăp rin ii,ăbuniciiăşiăstr moşiiălui.ăEpístola,ăc rticicaădeărug ciuni,ăstaămereuă laăbuzunarulădinăpieptăalătuniciiăşi,ămaiădihaiăcaăunăscutămetalic,ăîlăap raănuădoarădeăschije,ădarămaiăalesă deăispiteăşiăgânduriăucigaşe.ăC ci,ăacolo,ăînătranşee,ăcândăsim iăc ănuămaiăreziştiădeăfoameăşiădeăfrig,ă cândăfricaădeămoarteădevineăcevaăceăteălingeăpeăpiele,ăî iăp trundeăînăurechi,ăînăochiăsauăstomac,ăî iăvineă s ăpuiădegetulăpeătr gaci,ăs -ndrep iă eavaăpuştiiăc treătineăşiăs ăapeşi,ăfieăce-oăfi,ănumaiădeăchinuriăs ă scapi.ăÎnăalădoileaărând,ădinăconştiin aăc ăseăaflaănuăacas ,ăpeăcuptorălaămaic -sa,ăsauăînăbra eleăvreuneiă fecioareădinăsat,ăciăînăstareădeălupt ăşiăăveghe,ăăc ăădincoloăădeătufişuri,ăădincoloăădeăădealăăsauădeăvale,ăcuăă 69——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ ochiiăa inti iăprinăc tareaăarmei,ăteăurm reşteăinamicul,ăcareăesteăşiăelăunăomăcaăşiătine,ădarăunulădintreă aceiaădispuşiăs ăteăciuruiasc ăînărafaleăcaăpeăunăsac,ăşi-atunci,ămaiădegrab ăîlăciuruieştiătu,ăcaăs ăscapiăcuă via .ă ăDa,ă acelaşiă sentimentă aă pusă st pânireă peă elă şi-aici,ă acas ,ă deşiă tinere ea,ă cândă tr iseă clipeleă deă front,ăseădep rtaseăbinişor,ăşiăperiăalbi,ăcuănemiluita,ăi-ap ruser ăpeălaăperciuni,ăbaăşi-nămusta ,ăşiăbarbaă iă seă c nise,ă c ă Tudora,ă maiă înă glum ,ă maiă într-adins,ă iă seă adresaă totă maiă desă cuă moşulică al meu.ă Şiă tineriiămahalalei,ăcopiii,ăîlăstrigauălaăfel,ăcuăunchiule,ăiarădac ăelăst teaăbineăs ăseăgândeasc ,ăîşiăd deaă seamaăc ăauădreptate.ăC ,ăînătoat ăaceast ăvreme,ădeăcândăseăîntorseseădină araămor ii,ăcumăîiăpl ceaăs ă numeasc ă patria lui Brejnev,ă pesteă careă domniseă Stalin,ă apoiă Hruşciov,ă seă c s toriseă şi-şiă f cuseă gospod rieăşiăfamilie,ădarătimpul,ăvremea,ănuăst tuser ăpeăloc,ăci,ăprintreăcrengi,ă –ăîşiăînchipuiaătimpulă caă ună felă deă aer,ă deă curent,ă f r ă culoare,ă f r ă miros,ă lunecândă prină p iuşulă ierbii,ă peă subă streaşinileă caseloră –ă auă b tut,ă s-auă petrecut,ă şiă iat -lă peă el,ă p c tosul,ă acumă meditândă laă esen aă saă deă fiin ă conştient .ăC-adic ,ădinăceăesteăf cut,ăcineăîlămişc ,ăpentruăce?ăIarăslujbele,ăduminic ădeăduminic ,ădeălaă biseric ,ălaăcareăparticipaăcaăbunăşiăcredinciosăenoriaş,ăşiăatitudinea,ădarămaiăalesăfapteleăcelorăchema iă s ăconduc ăpoporul,ăomenirea,ăîlăf ceauăs ăcread ăc ăindividulănuăesteămareăscofal ăînăvia aăaceasta.ăNuă preaăseă ineăcontădeăel.ăDarăniciănemic nuăeste.ăŞi-iăpl cea,ălui,ăs ăr mân ălaăimagineaăpeăcareăadeseaăoă descriaăso ieiăsale,ămaiăcuăseam ăiarna,ănoapteaătârziu,ăcândăn-aveaăsomn:ă –ă Caă pas reaă c l toare-iă omul,ă caă barza.ă Îşiă m soar ă ezisten aă înă anotimpuri,ă înă prim veri.ă Înă prima,ăvine,ăadun ăcrengi,ăfaceăcuib,ăou ăşiăscoateăpui;ăareătimpăşiăpoft ăs -iăînve eăşiăzborul.ăPrim varaă urm toare,ăfaceăcuib,ădațănuămaiăareăr gazăs ăou ;ăînăcealalt ,ăse-ntoarceăşiăou ădirectăînălocaşulăalteiă p s ri.ă Pânță vineă şiă ultima,ă cândă niciă cuibă nuă maiă face,ă niciă ou ,ă seă plimb ă pu ină printreă celelalteă înjgheb riădeăcr ngiăş-oăapuc ăsetea;ăadic ădorulădeăveşnicieăsauăfricaădeăaiasta.ăŞi,ăcuăpicioroangeleă l b r ate,ăse-ndreapt ăc tr ăbalt .ăNumațăc ,ăînainteăs ăajung ălaăap ,ăseăîmpotmoleşteăînănomolăşiăseă zbate,ăseătotăzbateăpânțăseăînfigeăşiăcuăpieptul,ăşiăcuăciocul,ăşiămoare… ă–ăŞiăce-iăimportantăînătoat ăpovesteaăasta,ăl-aăîntrebatăfemeia. ă–ăPoateădoarăfaptulăc ,ăînăurm ăoăr masăalt ăpas re,ăadic ăpuiul,ăcareăs ăfieăînăstareăs ăărepeteă întocmațădrumulăei. ă“Cumă s ă nu-iă socotescă inamiciă pe-aceştiaă de-aici,ă gândea,ă deă vremeă ceă eiă m ă credă pericolulă num rulăunuăalăsatului?ăDeălaăpreşedinteleăSfatuluiăPopular,ăpânțălaăvecini.ăIoăşiăal iăcâ âvaăcaămineăleă încurc măsocotelile.“ă ăAsemeneaămonologuriăsauădialoguriăcuăhaturile,ăcuătufariiădeăporumbarăsauăcuăciocârliileăpurtaă peăbrazd ,ămergândăînăurmaăplugului.ăȘoianăşiăFloreanătr geauălaădealădinăgreu,ăfierulăascu ităse-nfigeaă şiămuşcaăr d ciniăşiăvi işoare,ăbrazdaăseăr sturnaăşiăgâturileăanimalelorăse-ncordauăînăjug,ăpocneau. ăOgorulăeraălungăşiăîngust,ăurcaăpeădeal,ălunecaăoăvremeăpeăaşez tur ,ăapoiăcoboraădeăvale.ăAbiaă deă puteaă întoarceă zece-dou sprezeceă brazdeă într-oă zi,ă înă careă lucrulă începeaă deă diminea a,ă înă zori,ă şiă sfârşeaălaăasfin itădeăsoare.ă ăDarăluiăVasileăîiăpl cea,ăastfel.ăEraăp mântulălui,ăerauăviteleăşiăplugulălui,ăşiăaerulăşiăcerulălui,ăşiă ciocârliile,ălaăfel…Şiăeraăsingurăşi,ăînăpreajm ,ănumaiăpace.ăIntraseăînăaăşapteaăprim var ădeăcândăf ceaă plug ritălaăpesteădou zeciădeăkilometriădeăsat,ădarămâneaălaăcâmp,ăşi-aduceaămâncareălaăboiăşiămerindeă pentruă sine,ă baă şiă pirostiaă şiă ceaunul,ă s -şiă prepare,ă seara,ă înă amurg,ă oă m m ligu ă fierbinte,ă s -şiă înc lzeasc ă „borşul“ă cuă fasole;ă purtaă cuă sineă şiă oghealul,ă s ă seă culceă subă care,ă noapteaă târziu,ă cuă ună stratădeăfânăsubăşale,ănuăînainteăde-a-şiăaruncaăprivirileăpeăcerulăcuăstele.ăAtunci,ălunaăi-ap reaămereuăcaă unădisc,ăcaăoăroat ,ăasemeneaăcuăceaădeălaăfântân ,ăpeăjgheabulăc reiaăcoboraăşiăurcaălan ulăciuturei.ăŞi,ă înăvremeăceăurm reaăcumăastrulăseăstrecoar ăprintreănori,ăsim eaăacelăfâlfâităabiaăperceptibilădeăaripi,ăşindat ăauzeaăbinecunoscuteleăvoci:ăÎi bine, Vasile,/ Încă îi foarte bine! Erauăîngeriiăs i:ăbuniculăIeremiaă şiă soraă Maria.ă Veneau,ă îlă p zeauă pân ă diminea aă înă zori,ă cuib rindu-i-seă peă umeri,ă dup ă careă zburauă iuteăînăsus,ăcaădou ăfl c riădeălumânareăalungite,ădevenind,ăîncet,ăscânteiu e,ăiarălaăăurm ,ănimic.ăă ăEraă deă faptă ună somnă iepuresc,ă c ciă trebuiaă s ă trag ă cuă urecheaă şiă laă ceă facă vitele.ă Seă scula,ă diminea a,ăcuănasulăudădeărou ,ăşiăchiarădeăpromoroac ,ăf ceaăunăocolăînăpreajmaăvitelorăşi,ăcâteodat ,ă seăîntrebaădac ătotăceăurmeaz ăelăareăvreunărost.ăUneoriăg sea,ăîlămaiădescopereaăpeăacelărost,ădar,ădeă celeămaiămulteăori,ănu,ăşi-atunciăîlăb teaăgândulăca,ăîndat ăceăvaăajungeăacas ,ăs ămearg ălaăSfatăsauălaă Sediulă colectivei,ă s ă seă treacă.ă Îns ă ideeaă iă seă r suceaă peă loc,ă caă ună sfredelă careă nuă puteaă înaintaă înă lemnulătare.ăRealizaătotămaiăap satăc ,ăînătotăacestătimpăcâtăceilal iătimigeneniăseăd duser ădup ăape,ăseă supuseser ăorânduirii,ăchiarădac ănuăleăfuseseăcuăvoiaăşi-ajunseser ăundeăauăajuns,ăelăaăr masăpeăloc,ăînă elă însuşi,ă aă stagnată caă cet eană ală obştii,ă iară aceasta,ă dac ă aă v zută c ă înd r tniculă nuă în elegeă spiritulă vremurilor,ăaătrecutăpesteăfiin aălui,ăîncet,ăîncet. 70——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ ăŞiăceăfolos,ăseămustra,ăc ăvia aătimigenean ,ăcaădeăaltfelăsoartaă ranuluiăromânădeăpretutindeni,ăs -aăschimbatăînăultimiiăcinci-şaseăani?ăCeădac ănun ileădeăalt dat ,ătradi ionale,ădeătreiăzile,ăcuăfanfareăşiă conoc ríi,ă cuă jocă deă zestreă şiă cuă poaleleă c m şiiă mireseiă înroşiteă deă sângeleă fecioriei,ă înă noaptea mirilor,ăauăfostăschimbateăpeă„seratele“ăcuăacordeonăşiăvioar ,ălaăC minulăCultural?ăCeădac ăobiceiurileă legateădeăs rb torileădeăiarn ,ăPluguşoareleăşiăColindele,ăCapra,ăUrsul,ădarăşiăȘienii,ădisparădeălaăanălaă an,ăfiindăînlocuiteăcuăemisiuniălaăaparatulădeărádio,ăsauăcuărevelioane,ăpeăcareătineriiăleăpetrecăprinăs liă aproapeă întunecoase,ă deă laă şcoal ă sauă deă laă acelaşiă C mină Cultural?ă Ceă dac ă şiă caseleă seă schimb ,ă unoraădintreătimigeneniăfiindu-leăruşineăs ămaiăpun ăstufăşiă igleăpeăele,ăciătabl ,ădirect,ăşiăînc ădinăaceeaă alb ,ă galvanizat ;ă apoiă şiă hainele,ă şiă portulă seă schimb ,ă c ă feteleă poart ă fusteă scurte,ă deă liă seă v dă giugleiele,ă iară b ie iiă pantaloniă strâm iă peă laă genunchiă şiă largiă laă glezne?ă Ceă dac ă seă întâmpl ă toateă acesteă lucruri?ă Peă el,ă peăVasileă Predoiuă nimeniă nu-lă întrebaăceva.ă Niciă dac ă îiă placeă noua via ă,ă niciă dac ăregret ădup ăceaăstr moşeasc ,ăancestral .ăŞi-atunci?ă ăÎns ,ăniciănuăputeaăs ăseăduc ălaăChiríşăşiălaăal iăpatru-cinciădintreăveciniiălui,ăs ăseăploconeasc .ă „Primi î-m ,ăfra ilor,ăc ăm-amăs turatăs-oăholomotocescătotădeăunulăsângur“.ăTocmaiălaăaceiaăcare,ăîntroănoapteădinămartie,ă1962,ăi-auăviolatădomiciliul,ăsubăpretextăc ăformeaz ăechipa de lămurire. ă–ă Hai,ă breă neneă Vasile,ă t b râser ă cuă to i,ă intr ă şiă dumneataă înă rândă cuă ceilal i,ă c ă uite,ă maiă sunte iădoi-trei,ăşiăsatulăeăcolectivizatăsut ălaăsut ,ăşiăputemăluaăunăpremiu,ăbre,ăputemăprimiăunătractor,ă oăcombin ,ăşiăneăputemăaraăşiălucraătarlalele,ăf r ăs ăneăcosteănimic,ănumaiăiaăşiăsemneaz … ăŞiă elă i-aă refuzat.ă St teaă cuă creionulă înfiptă întreă degete,ă iară mâinileă instructoruluiă deă partidă iă leă strângeaăşiăchiarămimauămişc rileăscrisului,ăcaălaăunăcopilăînăprimaăziădeăşcoal ,ăşiăelămurmuraă nu,ăşiă nu,ăiarăunul,ăGhi ă apăi-aădatăunăghiontăpeălaăspateăşiăl-aăînjurat,ăşiăIleanaăTop loiu,ăcaăparteăfeminin ă înăechip ,ăi-aăzis,ă –ăDațăscrieăodat ,ăm iăpulane!... Tudora,ănevast -sa,ădeălaăfundulăsobei,ădeăundeăpriveaăănepl cutulăspectacol,ătotăstriga:ă – L sa i-lăînăpace,ăcreştinilor.ăCândăavemăs ăneăd măsamaăc ăesteăbun ănoua cale,ăăs mn mă numaidecât,ă Şiăaltulăaăintervenit:ă –ăCarevas zic ăasta-i,ăcucoan .ăNiciăm t lu ănuăeştiăconvins ădeădirec iaăceaăluminoas ăpeă careă neă îndreapt ă Partidul.ă Iană s ă vedemă noiă câtă deă gospodin ă eştiă şiă ceă bucateă aiă preg tită luiă buleaşc ăaistaădeăb rbatu-t u?ă Şiăs-aădusălaădulapulăbuc t riei,ăaădeschisăşi-aăscosăfundulăcuăm m ligu ,ăaăgustatăşi-aăr cnit:ă –ă Crud ,ă f r ă sare,ă laă câini!ă şi-aă aruncat-oă câtă colo.ă Iaă s ă vedemă şiă oalaă cuă ciorb ,ă şi-aă cotrob ităcuăpoloniculăprinămâncare,ăşi-aădusălaăgur ,ăatingândădoarăcuăvârfulălimbii:ăşiăastaăîiăîn crit ,ă parc -iăpişatădeăiap .ăLaăgunoiăcuăea!ă Şi-aătrasăcov icaăcuăm laiădinăcotru ăşi-aăr sturnat-oăpeăpatulăaşternutăînăcuvertur ădeălân ,ăşiăiăs -auămaiăal turatăal iădoi,ătrei,ăAvramăaăBuzgulei,ăTodiri ăN forni ăşiăCa ichi-Chiorul,ăşiăs-auăluatădeă vesél ,ădeătacâmuri,ăprinzândăfarfuriiăşiăstr chiniădeăm rginiăşiăizbindu-leădeămese,ădeăscaune,ădeăs reauă numaiă nd ri;ăşi-apoiăauăluatăcanaădeăaram ăşi-auămersăînăgârlici, auăscosăvinăşi-auăb ut,ăşi,ălaăurm ,ă „auă uitat“ă s ă bat ă cepul,ă iară vinulă totă aă cursă peă trepte,ă înă pivni ,ă şiă cândă aă intrată femeiaă în untru,ă diminea ,ăfelădeăfelădeălucruriăpluteauăcaăb rcile,ăprinăspume. ăŞiăastaăn-arăfiăînsemnatănimic,ădac ,ăpeăel,ăcaăst pânăalăgospod riei,ănuăl-arăfiăscosăcuăfor aăafar ,ă înă luminişulă uli ei,ă undeă ziua,ă peă ghea ,ă plodurileă satuluiă îşiă f cuser ă hurişc ,ă şiă nuă i-ară fiă trasă pantaloniiăşiăizmenele,ăcaăs -lăbatjocoreasc .ăL-auăapucatădeămâiniăşiăpicioareăşiăl-auătârâtăcaăpeăsanie,ă deădou ăoriălaăvaleăşiădeătotăatâteaăoriălaădeal,ădeăiăseăf cuseăfundulănumaiăr ni,ănumaiăscrijelituriădeă cioburiă caă deă sticl ,ă aşaă încât,ă ă laă revenireaă ă înăcas ,ă ă cuă durligileă vineteă deăfrig,ă din iiă cl n neauă înă gur ,ăf lcileăiăseăîncleştaser ,ăşiănumaiăcâtăgemea.ăŞi,ăpodidit ădeăplâns,ăTudoraăl-aăîntrebatăpeăChiríş: ă–ăÎ iăplace,ădomnuleăinstructor?ăÎiăfrumosăce-oăf cutăominiiădumitale? ăŞiăacelaăaăzis:ă ă–ăNu-săaiămei,ăciăaiăcomunei,ăveciniiăşiătovar şiiăvoştriădeăvia ,ăcareăseăstr duiescăs ăv ăiaăînă rândăcuăei,ădeoareceăacumăvoin aăPartiduluiăeăaceeaşiăcuăaăsatului,ăşiătovar şulăVasileătocmaiăastaănuă în elege. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăFragmentădinăromanulăParadigma Deşertului, aflatăsubătipar ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăIonăGheorgheăPricop 71——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

VALăANDREESCU

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăCÂNDăNECAZURIăTE...ăDOBOAR !

Ric ă Olaruă ă refuzaă ă iă alunga,ă peă câtă posibil,ă oriceă gândă iă oriceă leg tur ă cuă via aă saă obi nuit ,ăseăconcentraăasupraăscrisuluiăs uă iăseăbucuraăc ăesteămaiăaproapeădeăcer.ăNimeniănuă tiaă undeăeste;ăfamiliaăcredeaăc ăesteăîntr-oătab r ădeăcrea ie,ăiarădintreăcunoscu iădoarăbunulăs uăprietenă MihaiăApostoleanuă tiaăundeăseăafl .ăTrecuseăcevaătimpădeăcândămunceaăînă„raiulămeuăp mântean”ă pentruă aă finalizaă romanulă începută cuă doiă aniă înă urm ,ă progresaseă iă preg teaă finalul.ă Într-oă asemeneaă diminea ,ă cândă î iă beaă ceaiulă aburindă iă aromat,ă maicaă Serafinaă b tuă cuă sfial ă iă discre ieăînău aădejaădeschis : -ăDlăOlaru,ăsunte iăchematălaătelefon! -ăMul umescă iăs rut-mâna,ădarădeăcine?! -ăDeăunădomnăparlamentară... -ă Vină imediat,ă mul umescă iă s rut-mânaă maic ă Serafina!ă Ric ă seă gr bi,ă b nuindă cineă esteă dară nuă iă deă ce.ă Ajunsă laă singurulă telefonă dină toat ă m n stirea,ă celă deă laă maicaă stare ,ă ridic ă receptorulăcuăsfial ă i,ăr masăsingur,ăîntreb : -ăRic ăOlaruăsunt,ăcuăcineăamăonoarea? -ăSalutare,ăprietene!ăAiăcrezutăc ăteăpo iăascundeădeămine!ăAmăsunatăpeălaătoateăcuno tin eleă comune,ăamăb nuităfelădeăfelădeălucruriăurâteă i,ăînăfinal,ăscriitorulăApostoleanuăs-aăînduratăs -miă spun ă undeă e ti.ă Creziă c ă teă po iă ascundeă deă ună senatoră ală României,ă glumiă tefană Girovescuă ,ă bunulăs uăprietenăcuăcareăseăauzeaăfoarteărară iăseăvedeaă iămaiărar. -ăS ătr i iădomnuleăsenatoră... -ă ...dac ă aiă uitată cumva,ă euă suntă vechiulă t uă Fane,ă prietenă iă colegă deă laă Moldosină iă deă dup !ă iă s ă îndr zne tiă vreodat ă s -miă ziciă altfelă decâtă Faneă oriă F nel!ă Senatoră esteă ună titluă vremelnic,ă peă cândă prietenă esteă pentruă totdeauna,ă a aă cumă bineă tiiă iă tuă ...scriitorule!ă Dac ă esteă nevoieăpentruăaăteăhot rîăpotăchiarăs ăteăînjur! -ăAten ie!ăUnu:ăsuntăînăcasaăDomnuluiă iănuăaiăvoieăs ăînjuri,ăapoiăvreauăs ăfiiăfoarteăscurtă iă concis,ăesteăsingurulătelefonădinăm n stire... -ăBine!ăNeăîntâlnimăduminic ălaăoreleă19,ăînăsepareulădeălaăEuropa!ăTeămaiăsunăcuăoăsear ă înainte,ăbine? -ăSperăc ăesteăbine,ădac ăm ăajut ăBunulădumnezeuăfinalizezăce-amăînceput,ăneăîntâlnimă iă apoiămergiălaănoi. -ăSuccesă...ăscriitorule! -ăMul amăfrumos,ădomnuleă...senator! -ăDu-teă...ăDoamneăiart -m !ă Ric ă Olaruă seă îndrepta,ă peă jos,ă c treă hotelulă Europa,ă nuă seă gr beaă preaă mult,ă maiă aveaă suficientă timp.ă Obi nuiaă s ă pleceă maiă devremeă pentruă aă str bateă ora ulă laă pas,ă pentruă aă vedeaă oameniă iă locuri.ă Nuă credeaă c ă vaă ajungeă s ă iubeasc ă vecheaă urbeă moldav ,ă acumă re edin ă deă jude ă iă municipiu.ă Iubeaă oameniiă buniă laă suflet,ă calmiă iă primitori,ă oă lumeă pestri ă adunat ă dină marileăcentreăindustrialeă iădeăprinăsateleăjude uluiăpentruăaălucraăînăindustriaăînfloritoare,ăpân ălaă Revolu ie.ă Iubeaă prezentulă i,ă maiă ales,ă istoriaă acestoră locuriă careă aveaă înă centrulă eiă figuraă legendar ă aă Mareluiă Voievodă tefan,ă ocrotitorulă jude uluiă iă atâtă deă iubită iă venerată deă to iă vasluienii.ă Iubeaă str zileă neschimbate,ă pie ele,ă institu iileă careă c p taser ă ună sufluă nouă iă alteă orient ri,ăiubeaăBibliotecaăjude ean ,ăinstitu iileădeăcultur ă iăpeăto iăcreatoriiădeăart ă iădeăfrumosă dină b trânaă urbeă aă Moldovei...ă înă careă civiliza iaă iă realiz rileă europeneă p trundeauă cuă greuă iă datorit ăceluiămaiălongevivăprimar,ămareăiubitorăalăzeuluiăBachus.ă Ajunsăînăparcareaăhoteluluiăobserv ăc ăma inaăNT21SEN,ăunăBentleyăContinentalăsosiseă iă seă gr biă s ă întrebeă laă recep ieă dac ă domnulă tefană Girovescuă esteă cazat.ă Frumoasaă recep ioner ă blond ăăîlăinform ăc ă„Da!ăDomnulăSenatorăesteăcazatăînăapartamentulă2ădeălaăetajulăI!ă B tuă laă u ă iă îmbr i ă cuă c ldur ă peă vechiulă s uă prietenă deă CFS,ă deă pescuită iă deă ...ă înviereaăp mântean . Ceămaiăfaci,ăb trâneăpescară iăb trâneăprietenăalămeu?ăTe-aiăîngr at,ăsemnăc - iămergeăbineă oriăc ănuămaiăfaciăsportăsau,ă iămaiăgrav,ănuăpreaămaiăiube ti?! Înătimpăceădlăsenatoră... ...ăRic ăăîmb trâne tiăărepedeăă iăăui iărepede!ăP i,ăceăte-amărugatăeu,ăveziăc ăaiciănuămaiăesteă 72——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ m n stire! Tuăar iăbine,ăaiăunăBentleyăpeăcinsteă iăniciădeăiubireănuăduciălips !ă Despreăiubireă iăiubiriăvomăvorbiămaiătârziu,ăacumăteărogăs -miăspuiăcumăauăurcatăînăRaiăceiă doiă îngeriă p mânteniă careă m-auă înviată iă m-auă redată familieiă iă prietenilor!ă Aprecieză c ă nuă esteă nevoieă s - iă spună câtă m-aă durută faptulă c ă nuă amă fostă lâng ă eiă exactă atunciă cândă trebuia,ă poateă puteamăfaceăcevaămaiămultăpentruăei.ăM-amăgândită iăcontinuiăs ăm ăgândescălaămamaăMariaă iălaă neneaăVictorăOlaruăcare,ăcuăsiguran ăneăprivescăcuăblânde eă iăcuăaceea iămareăbun tateădeăacoloă dină Ceruri,ă iară euă credă c ă nuă ară fiă exclusă s ă fieă chiară aiciă cuă noi,ă poateă c ă dac ă întindemă mâinileă...ziseă tefană iăînăochiulăs uăfrumosăseăprelinseăoălacrim ădureroas ,ătimpăînăcareăăcel laltă ochiăseămi caăritmică iăîntr-unătremurănervosăseăfor aăs -lăimite.ăă Mamaămea,ăbunaămeaămam ăaăp timităpu in,ăamădus-oăînădou ămariăspitaleăoncologice,ăamă intervenit,ăamădată pag ăiarăatunciăcândămariădoctoriă iăprofesoriănuăauămaiăpretinsăniciăunăban,ăamă tiutăc ătotulăesteăînăzadar,ăamăluat-oăacas ,ăne-amăpreg tită iăaămurităa aăcumăaătr it,ăcuăbun tateă iă senin tateăînăsufletă iăpeăchipulăeiăcelăadormit!ăÎnmormântareăfrumoas ,ămul imeaădeăoameniăm-aă impresionată iă mi-aăar tată câtă aăfostădeăpre uit ăpentruăfapteleăsaleăbune!ă Aăfostăimposibilăs ăm ă oprescădinăplâns,ălaăfelă iănepre uitaăsaănepoat . DarăneneaăVictor? Nimică nuă esteă întâmpl tor!ă Pân ă laă înmormântareă eraă str punsă deă oă mareă durereă careă îlă purtaă înă alt ă lume,ă acoloă undeă „Mariaă me’”ă tr ia,ă apoiă seă întrebaă cumă oă s ă poat ă elă s ă oă înmormânteze,ăcumăs ăfac ăelăunăpraznicăa aăcumămeritaăso iaăsaă iămulteăaltele.ăDegeabaăîncercamă s -iăspunăc ătotulăesteăpreg tit,ăc ănuăareănimicădeăf cută iăs ănu- iăfac ăniciăunăfelădeăgrij ăînăacast ă privin ,ă dup ă ceă p reaă c ă aă în elesă începeaă iară s ă seă tânguie!ă Nuă voiamă s ă plângă înă fa aă sa,ă dară jandarmulădinăelă tiaăceăseăpetreceăînăsufletulămeuă iănu-lăputeamămin i.ăM-aărugatăs ăbemăunăpahară deăvinăol resc,ăaăv rsatăpiosădou -treiăpic turiăpentruăăsomnulălină iăve nic,ăaăvorbităunăpică iăm-amă cutremuratăcândăaăspusăa aăcaăpentruăsine,ă„N-oă tiănimeniăc ăm-amădus/Numaiăm-orăvedeaăc ănus!”,ădou ăcunoscuteăversuriădintr-ună iămaiăcunoscutăcântecăfolkăcântatădeăDoruăSt nculescu.ăCrede -m ă F neleă c ă înă sufletulă meuă aă str fulgerată cevaă nedeslu it,ă dară tiamă c ă esteă cevaă deă oă mareă gravitateăfamilial .ăRic ăOlaruă i-aă tersăoălacrim ă iăaăcontinuat,ăf r ăcaăprietenulăs u,ăîngândurat,ă s -lăîntrerup : -ăNuăseăpoate,ănuăesteădreptă iănuămerit mănoiăs ăfaciăoăprostie,ătat !ăDup ăînmormântareă mergiălaănoi,ăvindemăaiciă iăvomăfiăîmpreun ! -ăNuăseăpoate,ăavemădeăf cutăprazniceă iăpomeniăpentruăMaria,ănu-iăa a?ăăDrag ăFane,ăamă mersăînăfiecareăziălaăPoian ,ădeămaiămulteăoriăpeăzi,ăamăf cutăprazniculădeătreiăzile,ăpeăcelădeănou ă zileă iăsearaăamăfostăanun atăc ătataăs-aăstins.ăAămurităpeăpatulăînăcareădeceniiăaădormităîmpreun ăcuă mama,ăpentruăc ănuăaăsuportatăs ătr iasc ăf r ăea!ăEsteă iăaceastaăoăform ,ăpoateăceaămaiăgrav ,ădeă a- iăar taătr iniciaăuneiăleg turiădeăoăvia !ăAuăîntrebatămultădespreătineăă iăauăîn elesăc ăe tiăplecatăoă lun ăînăChinaă iăc ăteăzba iăpentruăbineleă riiă iăalăoamenilorăei.ăTat lămeu,ăDoamneăceăomă iăcâtă deămulteăîiădatorez!,ăseăar taăatâtădeămândruădeădomnulăFane,ădeăresponsabilit ileăparlamentareă iă seăbucuraăoriădeăcâteăoriăteăvedeaălaătvă iăseăl udaălaăto iăprieteniiă iălaătoateăcuno tin eleăsaleăcuă prietenulăs uăsenatorul,ăcuăcel laltăb iatăalăs u! -ăDumnezeuăs -iăodihneasc ăînăpaceă iăînămareaăsaăbun tateăs ăleăierteăp cateleă iăs ăleădeaă dup ăcumămerit ăăsufletulălorăbun!ăEiăauăf cutăs ăm ănascăaădouaăoar ,ăleăportărecuno tin ă iăteărogă s ăm ăla iăcaăs ăsus inăfinanciarătoateăcheltuieleăpentruădezgropareaădeă apteăani!ăMacarăatâtăs ăfacă pentruăîngeriiămeiăp mânteni!ă tefanăaveaăfa aăumed ,ăseăreculeseă iăspuseălini tit: -ăNuă tiuăcândăvoiăg siătimp,ădarătareămultădorescăs ărevedemălocurileăprinăcareăamătrecut,ă amăp timită iăamăreînviat!ă -ăDarătu,ăcumăoăduci,ăce- iăfaceăfamilia,ăcopiii,ăaiănepo i,ăAni oara,ăSorina,ăSorin? -ă Nu-iă a aă deă simpluă s ă r spundă iă nu-miă este,ă niciă peă departe,ă atâtă deă bineă peă câtă î iă închipuiătu!ă -ăStai,ăstai!ăAvereăaiăcâtăs ăfaciăparteădinăcelebraă iădoritaăclas ădeămijloc,ăcopiiiăsuntăbineă aranja iălaăcasaălor,ăafacerileăsuntăprospere,ăAni oaraăconduceăaproapeătotul,ăe tiărealizatăpolitic,ăaiă responsabilit iăna ionale,ăteămi tiăprintreăceiămariăetc.,ăetc.! -ăPoateăăp reaăăparadoxal,ăădarăă iăăoameniăăcaăămineăăpotăăaveaăănecazuri,ăbaăchiarăfoarteă mari,ănecazuriăcareăî iăalung ă iăbrumaădeălini teădeăcareăaiămareănevoie.ăNuădegeabaăamădorităs ă st mădeăvorb ă iănuăc ăa ăaveaănevoieădeăajutor,ădarăamănevoieăacut ădeăăcomunicare,ăădeăăconfesareăă i,ăămaiă 73——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ ales,ăînăaceast ălumeăîntoars ăcuăfundulăînăsus,ăînăcareănuăpo iăaveaăîncredereăînăaproapeănimeni,ă cândă iăceiămaiăbuniăprieteniăteăvândăpeăunădolarăsauăpeăoăbere,ăaveamănevoieădeăunăprietenăbun.ă Amănevoieădeăcinevaădeăcareăs ănuăm ăferescă iăs ănu-miăăsupraveghezăvocabularul.ăMâineăălaăoreleă apteă plecă laă Bucure ti,ă peă aeroportulă Otopeniă m ă încorporeză înă delega iaă mixt ă format ă dină parlamentariă iă mini triă aiă guvernului,ă condus ă chiară deă pre edinteleă Iliescu.ă Mergemă înă Italiaă pentruă analizaă rela iiloră bilaterale,ă pentruă extindereaă iă optimizareaă loră iă pentruă oă serieă deă problemeă aleă româniloră careă lucreaz ă înă Italia.ă Abiaă dup ă acesteă cuvinteă spuseă t r g nat,ă Ric ă Olaruărealiz ăoăanumit ălehamiteăînăglasă iăprivindu-iăchipulăfuăizbitădeăexpresiaăfe eiă iădeăprivireaă înăgolăcareăîlăconduseăc treăgânduriădelocămul umitoareădespreăstareaăprietenuluiăs u.ăCelăpu inăînă aceleă momente,ă Ric ă vedeaă cuă ă ochiiă s iă dară iă cuă ochiiă min iiă cumă senatorulă deă Neam ă ...îmb trânea!ă Vedeaă ună fenomenă înă careă realitateaă seă împleteaă cuă produseleă imagina ieiă saleădeăscriitorăă iăcuăfic iunileădinăcopil riaăluiă...ăVa.ăNuă tiaădac ăs ămearg ămaiădeparteăcuă irulă întreb riloră sauă s ă seă opreasc ă aici.ă Nuă aă rezistată iă poateă glasulă uneiă rela iiă iă aă uneiă prieteniiă s n toaseăl-aăf cutăs ăîntrebe: iătotu i,ăceăesteăgravă iăcâtădeăgravăpentruăcaăs ădoboareăunăomăcaătineă iăteăasigurăc ănuă suntămul iăcareăs ăseăbucureădeăoăasemeneaăt rieădeăcaracter,ăputereădeămunc ă iăacribieăînăafaceriă iăchiarăînăpolitic ,ăatâtăcâtăm ăpricepăeu? Suntămultămaiămulteădecâtăî iăimagineziă iămultămaiăgraveădecâtăpo iătuăcredeădespreămine!ă tefanăGirovescu,ăunăb rbatăfoarteăputernicăsubătoateăaspecteleăfiziceă iăpsihice,ăplânseseădeămulteă oriăînăvia aă iăpoateăcelămaiămultă iămaiăf r ădeăsperan ăaăplânsăînătimpulăînvieriiăp mântene,ăa aă cumă aă botezată Ric ă revenireaă laă via ă aă prietenuluiă s u,ă dară deă dataă aceasta,ă tefană plângeaă f r ă re inereăînăsingurulălocăundeăplânsulăsacadatăă iăb rb tescănuăarăfiăpututăfiăexploatatădeăr uvoitoriă sauădeăpaparazziădorniciădeăbaniăcâ tiga iăînămodăignobil,ăeraăal turiădeăomulă iăprietenulăs uăRic ă Olaru.ăPrintreălacrimi,ăscoaseădinăborset ăoăcoalaăA5,ăcareădup ăaspectăseăobservaăcuău urin ăc ăaă fostăcitit ă iăr scitit ,ăoăîntinseăăc treăRic ,ăiarăacestaăfuăizbitădeătremurulămâiniiă iăprivindu-l,ăv zuă c ăacela iătremurăîlăăaveaă iăb rbia!ăÎnăvremeăceădesf ceaăbiletul,ăoăcopieădup ăunăe-mail,ă tefanăă spuseăcuăglasulăstins: Iat ăunaădinăcauze!ăD -miăunăsfat!ăRic ăcitiăînăgând,ăseăînfior ă iăpesteăchipulăs uătrecuăună sufluădeăbomb ăatomic ăînăminiatur ,ăîlăpriviăpeă tefan,ăiarăgândulăîiăzbur ăînămodăautomatălaăceiă doiă copiiă aiă lui,ă oameniă înă totă loculă iă cuă rosturileă lor.ă Printareaă neutr ă iă receă nu-iă permiteaă s ă deslu easc ă ceeaă ceă seă poateă deslu iă dintr-ună scrisă deă mân ,ă dară parc ă oă aveaă înă fa aă ochiloră peă Sorina,ăfrumoasaădoctori ădespreăcareă tiaădeălaă tefanăc ăs-aăstabilităînăBrazilia,ăîmpreun ăcuăso ulă ei,ătotămedic.ă iăcât ăbucurieăeraăînăvoceaă iăpeăfa aăluiă tefanăatunciăcândăîiăvorbeaădespreăcopiiiă s iăpeăcareăRic ăîiă tiaădeămici!ăÎnăacela iătimpăseăîntreba,ăcurentatăpeăscoar aăcerebral ,ăcumăs-ară sim iădac ăfiicaă iăprietenaăsaăiubit ,ăCarmina,ăi-arăfiăscris: „Mulțumesc pentru tot ceea ce ai făcut pentru mine i pentru tot ceea ce a fost frumos, dar nu te voi ierta niciodată pentru tot răul i ru inea făcute familiei noastre! Nici după moarte nu te voi ierta pentru uciderea nevinovatei noastre mame! Nu vreau absolut nimic de la tine, să nu mă cauți niciodată, sunt moartă pentru tine! Aceasta este o mică pedeapsă pământeană, dar încă nu o tii pe cea din Ceruri! Fosta fiică i prietenă, Sorina!” Ric ,ăr masăsiderată iăsim indăcumăoăghear ăîiăstrângeăinima,ănuăavuăcurajulăs ăciteasc ,ăcuă glasătareă iăniciăs - iăpriveasc ăprietenulăînăochi,ădejaăîiăvedeaădurereaăf r ăs -lăvad ,ădarăînăacela iă timpăstrig ,ăcuăultimulăstrig tăalăceluiăcareătocmaiăaăprimităoălovitur ăînămoaleleăcapului:ă -ăCum?ăAni oara!ăAămurită iănoiănuăamăaflat!ăPentruăaceastaăchiarăe tiăvinovat,ăcum,ăcând,ă deăce?ăăRic ăOlaruăseărugaăînăgândă iăa teptaăoănega ieădeălaă tefan,ăs -iăspun ăc ăaăfostăoăglum ,ă ceva.ă Îlă priviă înă ochiă iă seă preg teaă s -iă spun ă cevaă iă maiă dur,ă cândă tefan,ă c ruiaă urm rileă tragedieiăfamilialeăiăseăciteauău or,ăăridic ăprivireaă iăRic ăv zuăcumăaceea iămân ătremur toareăîiă întindeaă ună altă bilet,ă oă alt ă hârtieă aproapeă identic .ă Oă lu ă cuă oă anumit ă nesiguran ă iă citi: „Mulțumesc pentru tot ceea ce ai făcut pentru mine i pentru tot ceea ce a fost frumos, dar nu te voi ierta niciodată pentru tot răul i ru inea făcute familiei noastre! Nici după moarte nu te voi ierta pentru uciderea nevinovatei noastre mame! Nu vreau absolut nimic de la tine, să nu mă cauți niciodată, sunt mort pentru tine! Aceasta este o mică pedeapsă pământeană, dar încă nu o tii pe cea din Ceruri! Fostul tău fiu i prieten, Sorin!” Ric ăarăfiădorităs -iă spun ăoăvorb ădeă alinare,ăcevaăfoarteă elaborată iă profund,ăoăjudecat ăadânc ă pentruăăa-lăăap ra,ăăpentruăăa-lăăajutaăăs ăătreac ăăpesteăădurereaăăunuiăătat ăăcareăămunciseămultăpentruă 74——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ copiiiăs i,ăîiăpurtaseăpeălaă coliă i-iăajutaseăcuămul iăbaniăpentruăaăajungeăacoloăundeăsuntăacum,ădară ac ion ăcaăunărobotăstrângându-lălaăpieptă iăsprijinindu- iăprietenul,ăcareăcuăsiguran ăarăfiăc zutădină picioare.ăA aăauăstatămultătimp,ăvorbeleănu- iămaiăaveauărostul,ăoăt cereăsonor ăseăinstalaseăîntreăeiă iăfiecareăauzeaăcuătotulăaltceva.ăÎntr-unătârziu,ăRic ăîlăb tuăcuăpalmaăpeăspate,ăa aăcumăfacăb rba iiă îmb rb tându-seă iăg siăputereaăs ărosteasc ăîncetăăoăcompila ieădeămomentădinăversurileăunăreferenă cunoscut:ă „Cândă necazuriă teă doboar /Şiă nuă po iă s ă teă ridiciă / ineă minte,ă sfâr itulă nu-iă aici!”ă Nuă prietene,ăsfâr itulănu-iăaici,ălupt ăpentruădreptulăt uălaăvia ă iădac ăînăprivin aăcelorădou ăAni oare,ă dragiă ie,ăDumenezeuăs ăleăodihneasc ăînăpace!,ănuămaiăaiăceăface,ălaăcopiiăcredăc ăaăfostăoăreac ieă deămomentă iăglasulăsângeluiăvaăac iona,ăa aăcumăseăîntâmpl ămereuăînăvia ,ăteăvorăc utaă iăvoră reveniă laă sentimenteă maiă bune!ă Ceă m ă mir ă suntă texteleă identice,ă semnă clară c ă eiă auă discutată îndelungă iăauăluatăoăasemenaăhot râre,ăcaăunăr masăbun,ăbaăpoateăc ă iămaiămultădecâtăatât,ăcaăună felădeăAdio!ăDoamne!ăm ăcutremur ăurm rileădarănuărealizezăcauzeleăcareăle-auădeterminat!ăSigur,ă maiămorăoameniărelativătineri,ămaiămorăp rin iă iăbunici,ădarădeăaiciă iăpân ălaăaăteăînvinov iă iăaăteă condamnaălaămodulăirevocabilăesteăcaleălung !ăA ăîn elegeădac ăarăfiăni teătineriăeleviăoriăstuden i,ă darăSorină iăSorinaăsuntăoameniămaturiă iăchiarămaturiza iă...ăprematur,ăcaăs ăîncercăaăglumi!ă tefanăGirovescu,ăcareăcitiseătoateăglumeleă iăpoanteleădinăscrierileăprietenuluiăs uă iăcareăleă gustaărâzândăcuăpl cere,ădeădataăaceasta,ănuăschi ăniciăunăzâmbet,ăniciăunăgestăcareăs ăarateăc ăesteă deconectatădeălaăstareaăsaădeădurereăapatic .ăCineăl-arăfiăv zutăn-arăfiăpututăaflaădeăundeăaămaiăg sită putereaădeăa-iă prezentaă vechiuluiă s uăprietenăoăalt ăhârtieăscris ă iă uzat ă deăcâteăoriăaăfostă citit .ă Spuseăstins: -ăIat ăoăprim ăcauz !ăRic ăOlaruăaăcititărug minteaădeăadioăaăAni oarei,ăleg tur ădeăcareă tiaă pân ălaăunăpunct,ărealiz ădramaă iădimensiuneaăsa,ămaiă tiaăc ăoăiubireăr mâneăoăiubire,ăiubirileănuă seăstingăatunciăcândăamăvreaănoiăsauăaltcineva!ăAstfel,ăRic ăafl ă iădeăAmora ,ădeăexisten aăc ruiaă nuă tiuseănimic,ăiarădeăfaptulăc ă tefanăarăaveaăunăfiuănelegitim,ăniciăatât.ăToateăve tileăproasteă iă nea teptate,ă totă noianulă deă necazuriă iă întreb rileă deă totă felulă seă ab tur ă asupraă echilibruluiă iă sensibilit iiăcopiluluiăVaădeăalt dat ă iăîlăcople ir .ăTotă tefanăî iăreveniăprimulă iăpunându-iămânaă peăum r,ăspuse: -ăMul umescăprieteneăbun,ădeăastaăamăvenitădoarălaătine,ăs ăm ădest inuiă iăs ăamăunăum ră peăcareăs ăplâng,ăeuăcareăuitasemădeămult ăvremeăceăesteăplânsul!ăFaptulăc ăsuntemăîmpreun ăîmiă faceămultăbineă iăm ăechilibreaz ăpu inăcâteăpu in.ăPoateăc ădeăaceastaăsuntăprieteniiă iăprieteniileăînă lumeaăaceasta! -ăCevaănuăseăleag ă iănuăpotăîn elegeăceă... -ă ... tiuă iă teă voiă l muri!ă Nenorocireaă cuă Ani oaraă s-aă întâmplată cândă eramă plecată înă Germania,ă tiiă c ă i-amă spusă deădelega iaăparlamentar .ăCrezândăc ăesteăcevaăgrabnic,ă iă a aăera,ă biletulăi-aăfostăînmânatăso ieiămele,ăiarăaceastaăaădeclan atătoateănecazurile,ăimplicităboalaădeănerviă aămameiăcopiilorămei.ă i-auăscris,ăauăcorespondat,ăauăvorbitălaătelefonă iăauăconcluzionatăceleăceăleă afliăacum.ăAni oara,ăso iaă iănuă...ăfostaăprieten ,ăaărealizatăc ăesteăbolnav ,ădarădinăra iuniă tiuteă numaiădeăeaă iăpresupuseădeănoiăto i,ănuăaăvrutăs ămearg ălaădoctor,ălaăcliniciă iăspitaleăpentruăaăseă trata.ăÎnărareleăcazuriăcândăneăîntâlneamădoarăpentruăaăvorbiădespreăfabrici,ăgospod rie,ăar turiăetc.,ă puteamău orăcitiăpeăfa aăei,ădară iădinăatitudini,ăc ăăs-aăîmp catăcuăunăanumităgând,ăc ănuăareănevoieă deănimică iăafi aămeruăoălini teăsuspect .ăS-aăstinsăîndurerat ,ădarăîmp cat ăcuăDumnezeuă iăcopiiiă no tri.ăSigurăc ăaăfostădiscret ,ăascunzândăfa ădeălumeăexisten aăluiăAmora ă iăaămameiăsale,ăa aă cumăascunseseăfa ădeălumeătoateănecazurileănoastreă iălaăînmormântare,ălaăprazniceleăpeăcareăiăleamăf cutăa aăcumăseăcuvineă iălaăcareăamăinvitată iăaăvenitămult ălume,ărudele,ăprieteniiădeăacolo,ă angaja iiăno tri,ăcolegiăpoliticieni,ăaăfostăîndestulareă iăfast,ăauăfostărostiteăcuvinteăfrumoaseă iăcaldeă laăadresaăei,ăoameniiăpeăcareăi-amăomenităauăspusăBogdaprosteă iănuăpu iniăauăl crimatădup ă„bunaă doamn ăAni a”,ăa aăaădorităeaăs ăiăseăspun ăînăamintireaămameiăsale.ăCeăfolos,ăAni oaraămeaănuă maiăputeaăniciăauziă iăniciăvedea,ăpentruăaăseăbucuraădeătoateăacestea!ă Tân raăăosp tar ,ăăstilat ,ăănuăăaăăderanjatăădarăăaăăobservatăădiscu ia,ăăs-aăăgândităăc ăesteăceva ăfoarteăimportantă iăaăfostăoarecumăsurprins ăatunciăcândă tefanăcomand ăoă ampanieă iăunăconiacă mare.ăFataăplecaseăiarăRic ăaăspus: -ăÎnăasemeneaămomenteănuăcredăc ăesteăindicat ă ampania,ăpoateăunăvină b rb tesc,ăsecă iă aspru,ăpoateăoăFrâncu ăoriăunăJidvei,ăceăzici? -ăCaăîntotdeauna,ăaiădreptate,ăa aăseăcade! 75——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Seăinstalaseăîntreăeiăoăstareăînăcareăparc ătotulăaăfostăspusă iănuămaiăeraănimicădeăaflat,ăauă t cut,ăiarăcândăfataăaăumplutăpaharulăluiăRic ,ăacestaăaăv rsatătreiăpicuriăpeăcovorulăpurpuriuă iăaă rostit: -ăDumenezeuăs ăleăierteă iăs ăleăaib ăînăpaz ăpeăceleădou ăfemeiăfrumoase!ă ie,ăprieteneăală meu,ă î iă dorescă s ă leă p streziă oă frumoas ă amintire,ă s ă leă iube ti,ă dară înă primulă rândă trebuieă s ă teă lini te ti,ăto iăavemănevoieădeătine,ăfamilia,ă araă... -ăCurândăm ăvoiălini tiă iăeuădefinitiv!ăCumăspuneaăneneaăVictor?ăN-oă tiănimeniăc ăm-amă dusă... Ric ă nuă aă gustată gluma,ă baă chiară cevaă nedefinit,ă fugitivăă iădurerosăaăafectată sufletulă s uă deă omă bun.ă ă Coniaculă deă caliateă iă Jidvei-ulă deă colec ieă auă maiă dezlegată limbileă iă a aăceiădoiăprieteniă auăaflatăc ăSorinănuă esteăc s torit,ăc ăseă afl ătotăînăBrazilia,ă areăafacereaăsaă iăoă viitoareăso ie,ăfost ă Missă Rioă deă Janeiro,ă Sorinaă iă doctorulă Obrejaă auă clinicaă loră particular ă iăfoarteăapreciat ,ăc ăfamiliaăOlaruăesteăs n toas ă iăînăpasăcuăvremea,ădarăs-aăm rităcuă oănou ănepoat ă iăatunciăcândă tefanăaărealizatăc ăesteămiezulănop ii,ăomulăresponsabilădinăelăs-aă trezit,ăs-aăridicată iăaăspus: -Dragulămeuăprieten,ădrag ăRic ă iădrag ăVa,ăcinevaătrebuieăs ămaiămunceasc ăînă araăastaă i,ăiat ,ăm-amăg sităchiarăeu!ăSigurăc ădincoloădeăglum ,ătrebuieăs ăfiuălaăaeroport.ăSuntăbucurosăc ă iarăm-aiăajutat,ăîntânireaăcuătineămi-aăschimbatăstarea!ăSincer,ăa aăeste,ăamăvenităîngândurată iăplecă unăpicămaiălini tit.ăNiciănuă tiiăcât ănevoieăamă iăcâtămi-a ădoriăs ăneăîntâlnimămaiădes!ă iăacumăteă rogă scute te-m ă deă verticalitate,ă refuzuri,ă mofturiă iă fandoseli!ă Iat ă ni teă baniă peă careă nu-iă po iă refuza,ă subă nicioă form ,ă câtă aiă fiă tuă deă înd r tnic!ă Argumentul?ă Facă oă poman ă pentruă Ani oaraă mea,ăiarăpomanaănuăseărefuz ! -ăPardon!ăNuăseăpoate,ăamăbani,ănuăseăcade,ăceăte-aăapucat,ăFane? -ăNuăprime tiăpomana?ă tiiăceăteăa teapt ălaăJudecat ?!ăRic ănuă tia,ădarăb nuiaăc ăesteăcevaă gravă iămaiă tiaăc ăFaneăoăfaceădinătoat ăinimaăsaălarg ă iăc ăniciănuăarăfiăsuportatăunărefuz,ătotu iăseă codea,ă ezitaă iă nuănumaiăa aădeăsuprafa .ă tefanăaăzâmbită pentruăprimaă dat ,ăiarăprietenulă s uăaă tiutăc ăurmeaz ăaăglumi ăde-aăsa: -ăHaide,ăia-iă...ăm ăMaestre,ăm !ăCeănuăneămaiăcunoa temă iănuăcunoa temănoiăcâtădeăgreuă seă public ă oă ă carteă iă c ă dină literatur ă nuă câ tigiă tuă baniă mul i!,ă ziseă tefană Girovescuă uzândă deăă replicaăluiăTomaăCaragiu.ăăRic ămaiăfuseseăcadorisitădeăc treă tefan,ădarănuăcuăsumeădeăbani,ăiară acumăniciănuărealizaăc ăînăpliculăprimităerauăunsprezeceămiiădeăeuro.ăApreciaăc ăsuntămul iăbaniăînă plic,ă dară dac ă ară fiă tiută sumaă exact ,ă nu-iă i-ară fiă luat,ă poateă oă mic ă parteă dină eiă pentruă aă achitaă costurileăpentruăeditur ! ă

ValăAndreescu (Fragmentădinăromanulă„Pedeapsaăiubirii)

76——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Ună c rturară înă deplinulă înțelesă ală cuvântuluiă Florentin Popescu...................................79 La umbra metaforei - Daniel Grosu............81

77——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Doi priete i, doi scriitori, doi OAMENI. Le spu cu suletul deschis și curat: La ulți a i! La ulți a i do ule Theodor Codrea u la 0 de a i! La ulți a i do ule Ioa Mâc ea la 0 de a i! Mihai Apostu

78——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Unăc rturar,ăînădeplinulăîn elesăală cuvântului Îiă citisemă înă multeă revisteă articolele,ă îiă apreciasemă lucr rileă deă pozi ieă înă diverseă problemeă deă ordină social,ă culturală şiă istoric,ă ştiamă c ă esteă autorulă maiă multoră c r iă deă multipluă interes,ă îmiă f cusemăoăp rereăcâtăseăpoateădeăbun ădespreăel,ăîiăapreciasemăfor aă deămunc ăşiăprezen aăînăagoraăvie iiănoastreăna ionale,ădarădeăîntâlnită nuăm ăîntâlnisemăniciodat ăcuăel. Îmiădoream,ăaşăziceăcuăacuitate,ăs ăniăseăîntretaieăpaşiiăpeălaă vreoă manifestareă cultural ă deă anvergur ,ă îns ă niciă astaă nuă s-aă întâmplată aniă înă şir.ă Probabil,ă mi-amă zis,ă cercurileă prină careă „neă învârtim”ă fiecareă dină noiă suntă cuă totulă diferite,ă maiă alesă c ă neă desp r eau,ăgeograficăzicând,ăcâtevaăsuteădeăkilometri,ăelăvie uindăînă parteaă deă nordă ală Moldovei,ă laă Huşi,ă iară euă înă Bucureşti.ă Nuă s-antâmplatăca-năcapital ,ăundeă–ăseăştie?ă–ăauălocătotăfelulădeăactivit iăculturaleă(conferin e,ăcongrese,ă adun riăna ionaleăetc.,ăs ăneăîntâlnim,ăaşaăcumăm-amăîntâlnităcuămul iăconfra iădină ar ). Iat ,ăîns ,ăc -năultimiiăaniăs-aăprodusăşiăceeaăceăseăpoateănumi,ăînătermeniiăceiămaiăbanali,ăs ă st mă„fa ăînăfa ”ădeămaiămulteăori.ăŞiănuănumaiălaăBucureşti,ăciăşiălaăBuz u,ălaăCurteaădeăArgeş,ă darăşiălaăBac u.ăManifest rileădeăacolo,ădiferiteăîntreăele,ăne-auăavutăcaăinvita iăpeăamândoi.ăEuăcaă eu,ă dară Theodoră Codreanuă (fiindc ă despreă elă esteă vorbaă înă acesteă pagini)ă era/esteă pre uită pretutindeniăundeăesteăchematăcaăunăveritabilăbrandăcultural,ădeăceaămaiăpur ăşiăclar ăgreaăcalitate. TheodorăCodreanuăesteăast ziăoăpersonalitateăcultural ăatâtădeăcomplex ăşiăcuăoăpolivalen ăaă preocup rilorăşiămanifest rilorăatâtădeălarg ,ăîncâtăcuăgreuăpoateăfiăconturat ,ăfieăşiăîntr-ună„portret”ă înăpeni ,ăf r ăteamaăceluiăceăoăfaceăc ăpoateăomiteăsauăminimalizaăoălatur ăsauăaltaăaăvie iiăsaleă profesionale. Istorică şiă critică literar,ă înă bun ă m sur ă şiă sociolog,ă neobosită militantă pentruă cauza/ă cauzeleă na ionaleă–ăceleămari,ădesigură–ăacestăc rturarăesteăînăprezentăunaădină„vocile”ăcareăauăunăcuvântă greuă deă spusă peă toateă planurile.ă Oă voceă respectat ă şiă ascultat ă cuă multă interesă pretutindeniă înă România,ădinăBucureştiăpân ălaăTimişoara,ădeălaăHuşiăpân ălaăConstan a,ăbaăchiară–ăşiămaiăabitir!ă–ă şiăînăBasarabia,ăpentruăaleăc reiăidealuriăn-aăîncetat/nuăînceteaz ăs ălupteăcuăconvingereaăc ăseăafl ă deăparteaăadev ruluiăistoricăşiădeăparteaăintelectualilorănedrept i iădeceniiălaărândădincoloădeăPrut. „Arma”ăacestuiăc rturar,ăn scutăşiănuăf cut,ăînătoateăceleăşiăpesteătotăundeăseăafl ăşiă ac ioneaz ăaă fost,ă aă r masă şiă vaă fiă şiă deă aciă înainteă condeiul.ă Condeiulă pusă înă slujbaă unoră mari,ă frumoaseă şiă nobileă idealuri:ă respectareaă şiă cinstireaă corect ă aă clasiciloră (maiă an,ă cândă nişteă ipochimeniă l-auă atacată peă Eminescuă i-aă comb tută cuă argumenteă serioaseă şiă deă bună sim ;ă bun oar ,ă unulă dină volumeleă luiă poart ă titlul Dubla sacrificare a lui Eminescu,ă iară altul Controverse eminesciene pentruăaănuăamintiădecâtădou ătitluriădintreăstudiileăsaleăconsacrateăpoetuluiăna ional);ă maiătârziuăne-aădatăun Caragiale –abisal, înăcareădemonstreaz ăc ămareleăclasicăesteăgenialăchiarăşiă înăschi eleălui,ănuănumaiăînăteatru,ămareleăclasicăreuşindăs ăp trund ăînăzoneleăabisaleăaleăfiin ei,ă un Bacovia / Complexul bacovian,ă undeă exegezaă urm reşteă „descifrarea”ă şiă „l murirea”ă aşanumitului„fenomenă bacovian”.ă Şiă –ă desigur,ă pentruă aă nuă seă credeă c -lă consider mă peă Theodoră Codreanuăcantonatănumaiăînă„zonaămarilorăclasici”ăşiăînăceaăaăcelebrit ilor contemporane,ătrebuieă spusăc ,ăîndreptându-şiăanteneleăc treătotăceămerit s ăfieăcomentat,ăc treătotăceăînseamn ăvaloareă demn ădeăaten ie,ăcelăcareăformeaz ăsubiectulăacestorăînsemn riăn-aăşov it/nuăşov ieăs ăseăapleceă cuă acribie,ă în elegereă şiă spirită critică asupraă opereiă unoraă dintreă contemporaniiă s i.ă Luiă Cezară Iv nescuăi-aăconsacratăoămonografie,ăcaăşiăluiăGrigoreăVieru,ăiarădespreăMihailăDiaconescu,ăautoră ală unoră masiveă romane,ă dară şiă ală unei Istorii a literaturii daco-romane,ă laă careă seă adaug ă interesanteăprelegeriădeăestetic ,ăi-aăanalizatăcrea iaădinăperspectivaăfenomenologieiăepiceăaăistorieiă româneşti.ăMaiămult,ăîntr-unăeseuăintitulat A doua schimbare la fa ă (o cercetare transdisciplinară a civiliza iei române) propuneănoi,ăoriginaleăşiăfoarteăinteresanteăunghiuriădeăabordareăsociologic ă şiăcultural ăaăproblemelorălegateădeămoştenireaăcultural ăşiădeăcondi iaăromânilor,ăăînăv dităcontrastă 79——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ cuăteoriaăluiăEmilăCioranăşi,ăevident,ăşiăînăcontradic ieăcuăceeaăceăseăclamaăimediatădup ă1989,ăcândă p reaăc ănimeniănuămaiăesteăîngrijoratădeăsoartaăRomânieiăcaă ar ăşiăcaăneam. Nimicădinăceeaăceăfr mânt ălumeaăintelectual ă(şiănuănumaiăpeăea)ălaăoraăactual ănuăpareăs -iă scapeăeseistului,ăcronicaruluiăşiăistoriculuiăliterar. Theodoră Codreanu,ă caă ună c rturară careă seă respect ă peă sineă şiă areă oă mareă dragosteă fa ă deă crea iaăromâneasc ,ăopereaz ăf r ăprejudec i,ăf r ăparti-priuri,ăneafiliatăniciunuiăcurentăşiăniciuneiă grup riăliterareăoriădeăalt ănatur .ăElăscrieăcuăegal ăşiădreapt ăjudecat ădespreăEminescu,ăCreang ăşiă Bacovia,ădarăşiădespreăunăfostăcoleg,ăaltfelăfoarteăpu inăcunoscutăcaăpoet,ăIonăAlexandruăAngheluş,ă oriădespreădebutan iiăultimuluiăvalădinăpoeziaănoastr .ăDeăaceeaăc r ile,ăcronicileăşiăarticoleleăsale,ă r spânditeă prină revisteă dină toat ă ara,ă seă citescă cuă real ă pl cere,ă producândă cititoruluiă puterniceă sentimenteădeăempatie. Voindăparc ăs ăadevereasc ăspusaădinăb trâniăpotrivităc reia„ceăareăînăguş ăareăşiăînăc puş ”,ă acestănouăşiăpre iosăprietenăalămeu/alănostruănuăseăsfieşteăs ăvorbeasc ăr spicatădespreănevoiaădeă transparen ă înă abordareaă oric reiă problemeă culturale,ă sociale,ă politiceă chiară ([ună eseu]ă ală luiă seă cheam ă chiară aşa Poetica transparen ei,ă iară ună altulă - Lec ia de umanism).ă Esteă aiciă –ă şiă nuă folosescă termeniă exagera i,ă avândă proprietateaă cuvinteloră peă careă leă folosesc!ă –ă nuă numaiă oă chestiuneă deă cinsteă şiă deă curajă literar,ă ciă şiă deă responsabilitateă fa ă deă cititor,ă fa ă deă contemporaneitateăşiăfa ădeăposteritate.ăOăposteritateălaăcare,ăimplicit,ăcredăc ăautorulăseăgândeşteă atunciăcândăîşiăaşterneăgândurileăpeăhârtie. Înă fine,ă dară nuă înă ultimulă rând,ă laă Theodoră Codreanuă impresioneaz ă veritabilulă „regală deă idei”ăatunciăcândăseăimplic ăînăcomentareaătezelorăşiăideilorăvehiculateăînăculturaănoastr ădeădup ă 1989.ăŞiăaci,ăcaăpretutindeniădeăaltfel,ănimicănuăesteăhazardat,ăp rtinitorăoriăp timaş,ăciătotulăesteă atâtădeăbineăşiădeăexactăargumentatăşiă„pusăînăram ăistoric ”ăîncâtănuăpo iăs ănu-iădaiădreptate. Deşiăs-aăscrisăşiăs-aăglosatămultăpeămargineaăliteraturiiăbasarabeneăcontemporane,ăTheodoră Codreanuănuăseătemeădeăc ileăb t toriteădeăal iăconfra iăşiăpurcedeătemeinic,ăgospod reşteăaşăzice,ă laă evaluareaă acesteiă literaturi,ă oprindu-seă asupraă personalit iloră eiă reprezentativeă (dintreă careă nuă puteaă lipsiă niciă Grigoreă Vieru,ă c ruiaă îiă consacr ă maiă multeă studii,ă analizându-iă obiectiv,ă profesionistă crea ia,ă conturându-iă portretulă înă contextulă maiă largă ală literaturiiă române).ă Aciă seă cuvineăs ărevinălaăideeaănotat ămaiălaăînceput:ăTheodorăCodreanuăesteăunăîmp timit,ăunăconvins,ăună neobositămilitantăpentruăcauzaăbasarabean ă –ăfaptăuşorăşiălimpedeădecelabilăînămulteădinăscrierileă lui. Nuă potă încheiaă acesteă gânduriă fugareă f r ă sentimentulă c ă n-amă g sită suficienteă cuvinteă şiă frazeăpentruăaăcuprindeăîntr-oăsingur ăimagineăgr itoareăomulăşiăcrea iaăluiăTheodorăCodreanu,ăună c rturarăpeăcareă–ănuăm ăîndoiescădeăasta!ă–ăposteritatea,ăoricâtădeăexigent ăarăfiăea!ă–ăîlăvaăsituaăînă loculăcareăiăseăcuvine.ăUnălocăpentruăcareăelăaămuncit,ămunceşteădinăgreuăs ăşi-lămerite. Pân ăuna-altaăm ăbucurănespusăc ăBibliotecaăMunicipal ăB.P.ăHasdeuădinăChişin uăaăeditat,ă subă semn turaă d-neiă Linaă Codreanuă oă foarteă cuprinz toareă lucrareă intitulat Theodor Codreanu. Bibliografie critică (aproapeă 600ă deă paginiă formată mijlociu),ă înă careă auă fostă adunate,ă cuă luxă deă am nunte,ă titluri,ă rezumate,ă prezent riă aleă scrieriloră acestuiaă (1813ă laă num r),ă precumă şiă numeroaseădateădespreăpresta iileăsaleăculturale,ălistaăpremiilorăşiădistinc iilorăpeăcareăle-aăprimităde -aălungulăvremiiăetc. Deşiă carteaă s-aă tip rită înă numaiă 100ă deă exemplare,ă nutresc,ă totuşi,ă speran aă c ă doritoriiă deă lectur ,ăoăvorăputeaăaflaăînăvreunaădinăbibliotecileămariădeălaănoi. Personajămereuăneliniştit,ămereuăînăc utareădeăparteneriăşiădeăpublicăspreăa-şiădesc rcaătolbaă gândurilorăşiăsentimentelorăcare-lăfr mânt ă(Doamne,ăunde-orăfiăînc pândătoateăasteaădeăvremeăceă elăesteăunămititelădeăstatur ,„micălaăstat,ămareălaăsfat”,ăparc ăaşaăscriaăcronicarul!),ăunăminunatăşiăcaă om,ăTheodorăCodreanuătreceăprinălume„l sândăurme”ăşiăm ătemăc ăbibliografiaăamintit ăvaătrebuiă reeditat ăşiăsubstan ialăcompletat ăcâtămaiăcurând. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă(articolăap rutăinărevistaăȚitere,ăNr.ă10ă/2014) ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăFlorentinăPOPESCU

80——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Laăumbraămetaforei

IoanăMâcnea,ăcuăgândulălaăsteleleădeăpeăcoamaăcailor

Ion Mâcnea face parte din acea categorie rară de oameni în stare să urnească și pământul din loc, atunci când vor acest lucru. Ună omă careă în elegeă s ă seă impliceă totală iă pentruă careă jum t ileă deă m sur ăn-auăvoieăs ăexiste. Elă esteă deopotriv ă scriitoră –ă fiindă autor,ă pân ă acum,ă aă uneiă sumedeniiădeăvolumeădeăversuriă iăproz ă-ă iăaăfostăşi,ăpre ădeădou ă mandate,ă primară ală comuneiă Vetri oaia.ă Iară dac ă despreă parteaă literar ăputemăspuneăc ăareădejaăoăoper ărecunoscut ,ăfiindă iămembruăalăUniuniiăScriitorilor,ăpeăplană administrativăaăreu it,ăcaăprimar,ăceăal iiăn-auăreu it.ăIarăaiciănuăvorbimădoarădespreărealiz rileăsaleăpeă plană edilitară (muzeulă satului,ă parcă pentruă pensionari,ă parcă pentruă tineri,ă teatruă deă var ă etc)ă ciă iă deă manifest rileăgrandioaseăcareăauăavutălocăînăcomun . Cuă aceea iă seriozitateă cuă careă aă reu ită înf ptuireaă acestoră edificiiă iă ac iuni,ă poveste te,ă cuă zâmbetă re inut,ă deă pozneleă peă careăleă f ceaă înă copil rie,ă înă urmaăc roraătrebuiaă s ă doarm ă cuă nop ileă prinăporumb. Esteăunăexempluădeămodestie,ănuăoădat ,ăînămomentulăînăcare,ăînăcadrulăvreuneiăac iuni,ăcinevaă începeaăs -lă„perie”,ăelăspunând:ă„Gata,ăgata,ăs ătrecemămaiădeparte!”. AcestaăarăfiădoarăunăscurtăprofilămoralăalăluiăIonăMâcnea.ăMaiămulteădespreăvia aăsaăpute iăaflaă dinăceleăceăurmeaz .

Golăînăz pad

N scută laă 16ă iunieă 1935ă laă Vetri oaia,ă Ionă Mâcneaă aă fostă penultimulă dină ceiă aseă copiiă aiă p rin ilorăs i.ăAniiăcareăauătrecutăn-auăavutăputereaădeăa-iă tergeăprimeleăamintiriăaleăcopil riei.ăVedeă iă acum,ăcuăochiiămin ii,ămomentulăînăcare,ăcândăaveaăunăan,ăaămersăînăpicioareăpentruăprimaădat ,ădup ă ceămamaăsaăl-aăam gităcuăunăou,ăvedeă iăpatul,ă iămasaădinăcasaăînăcareăaăf cutăprimiiăpa iăînăvia . Cândăîlăl saăsingurăînăcas ,ămamaăsaăîiăspuneaăs ănuăias ăafar ,ăc ăs-arăputeaăîntâlniăcuălupul,ăiară peăelăamenin areaăaceastaămaiămultăl-aăîndârjit,ăi-aăsporităcuriozitatea,ăastfelăc ăîntr-oăziăaăie ităgol,ădoară cuăoăc m u ăpeăel,ăînăom tulădinăograd ,ăaăintratăîntr-unătroiană iănuăseămaiăs turaădeăz padaăpeăcareă atunciăoăcuno teaăpentruăprimaăoar .ăChiarăatunciătreceaăpeăuli ăîn eleptulăsatului,ăunăb trânăcuăbarbaă sur ,ă tat lă poetuluiă Georgeă Buznea,ă care,ă v zându-l,ă aă începută s ă râd ă iă i-aă ă spus:ă „Dac ă te-aiă înfierbântat,ăteăiauăcuămine,ălaăplimbareăprinăsat”,ă iăabiaăacestălucruăl-aăînsp imântatămaiămultădecâtă posibilaăapari ieăaălupului. Îiă pl ceaă s ă mearg ă laă gârl ,ă laă Prută iă aă înv ată s ă înoateă laă vârstaă deă treiă ani.ă Preferaă s ă seă scaldeăpeăcontăpropriu,ădecâtăs ăsteaădocilălaăs punitulădeăacas ăalămameiăsale. Aătr itămomenteădeăgroaz ălaăcutremurulădină10ănoiembrieă1940,ăoraă3ădiminea a.ăÎ iăaminte teă iăacumăc ăaveaăni teăp s rele-juc rieălegateădeasupraăpatuluiă iăparc ăleămaiăvedeăcumăcutremurulăleă aruncaăînătoateăp r ile,ăizbindu-leădeăgrind .

R zboiulă iăprimeleăpozne

Ionă Mâcneaă î iă aminte te,ă surâzând,ă deă primeleă pozne.ă Înă 1941,ă dup ă începereaă r zboiului,ă buc t riaămilitar ăeraăchiarălaăcasaălor.ăÎntr-unaădinăzile,ăîmpreun ăcuăunăfrateăde-alăs u,ăaăintratăpeăhornă înăbuc t rieă iăs-auăaprovizionatăconsistentăcuăzah ră iămacaroane,ăincursiuneăînăurmaăc reia,ădeănegriă ceăerauădeălaăhorn,ănimeniădinăfamilieănu-iămaiărecuno tea. Înă timpulă r zboiului,ă s-aă refugiată înă satulă M l ie ti,ă comunaă Vutcani.ă Aă urmată oă alt ă pozn :ă înă „cooperare”ăcuăb iatulăgazdei,ăaăîncercatăs ăfac ăfoculăînăcasaăînăcareălocuiau,ăreu indăpân ălaăurm ăs ă incendiezeă locuin a.ă Aă fostă fug rită copiosă deă localnici,ă careă strigau:ă „Prinde iă refugiatul,ă aă dată focă refugiatul!”,ă sc pândă numaiă cuă fugaă iă fiindă nevoită s ă doarm ă câtevaă zileă prină p pu oi.ă Laă revenireaă acas ădinărefugiu,ăsatulăeraăpustiu,ăiarăpeăuli eăiarbaăcrescuseăpân ălaăpiept. Aveaă aseăaniăcând,ăîntr-oănoapte,ăauăvenităni teăho iă iăauăspartăcameraăînăcareă ineauăporculăabiaăt iat.ă Tat lă iăceiădoiăfra iămaiămariăerauăpleca iăpeăfront,ăa aăc ăp reauăoăprad ău oar .ă Mamaăsaăaăr cnit,ăiarăelăaăpusămânaăpeăoăsecureă iăaăînceputăs ă ipe:ă„S ri,ăîmpu c -l,ăprindeă ho ul!”.ăAstfel,ăde iăniciăluiănu-iăveneaăs ăcread ,ăaăreu ităs -iădemoralizezeă iăs -iăpun ăpeăfug .

„Dom’ăboier”

Înăprimaăziădeă coal ,ămamaăsaăl-aătrimisăîmbr catăîntr-unăcostumăcroitădintr-oămantaă iăcuăoă p l rieădeăorezăpeăcap.ăCândăl-auăv zutăastfelăîmbr cat,ăcopiiiăi-auăspus:ă„Dom’ăboier”,ăporecl ăcuăcareă iăacumămaiăesteăstrigatădeăceiădeăvârstaălui.ăNumaiăc ,ăînăaceaăprim ăziăădeăă coal ,ăă inutaăăluiăăaăăstârnită 81——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ invidiaăcelorlal iăcopii,ăcareăl-auămurd rităcuănoroiădinăcapăpân -năpicioare. R zboiulă înc ă nuă seă sfâr ise,ă iară într-unaă dină zile,ă cândă înă Vetri oaiaă intraser ă ru iiă iă seă purtauălupteădeăstrad ,ăIonăMâcneaăs-aăascunsăîntr-unăbeci.ăAcoloămaiăeraăunăb trân,ăcare,ădeăfric ,ă seăb gaseăîntr-unăbutoi.ăNuăpesteămult ăvreme,ăînăacela iăbeciăauănimerită iăpatruănem i,ăcareăc utauă sc pareă înă fa aă furieiă sovietice.ă Ru iiă i-auă g sită îns ,ă i-auă scosă peă ceiă patruă nem iă afar ă iă i-auă împu catăînăcap,ădarăpeăelă iăpeăb trânulăcareăniciănuămaiăchi c iaădeăfric ăi-auăl satăînăpace. Aămaiăurmatăoăpozn :ădup ăr zboi,ăcândăerauăarmeăpeătoateădrumurile,ăîncâtăcopiiiătr geauă înăPrutăcaăs ăprind ăcrapi,ăaprindeauăfoculăacas ăcuăprafădeăpu c ,ăpeăcare-lăaveauăîntr-unăbidon.ăCaă s ă seă fac ă mâncareaă maiă repede,ă într-oă ziă aă maiă pusă peă focă dină bidonulă cuă prafă deă pu c ,ă dară aă r masăoădâr ăcareăaădusălaăexploziaăbidonuluiă i,ăodat ăcuăel,ăaămeseiă iădulapuluiădinăbuc t rie.

UniculăprivatizatădinăRomânia

Pu iniă tiuăc ,ăînăperioadaă1968ă–ă1977,ăprimarul-scriitorădinăVetri oaiaăeraăprivatizat,ăfiindă probabil,ălaăoraăaceea,ăuniculădinăRomânia.ăElăaduceaămarfa,ăiară38șădinăîncas riăîiăreveneau.ăLaă concursurileădeăprofilăcomercial,ăaăob inutădeă aseăoriăprimulălocăpeă ar ,ăîntr-oăcompeti ieălaăstartulă c reiaă seă aliniauă 360.000ă deă concuren i,ă locă careă eraă recompensată cuă 35.000ă leiă (laă aceaă or ,ă jum tateădinăpre ulăuneiăDacii!).ăÎnăperioadaă1980-1990ăaăavutăoămicroferm ,ăundeăcre teaăoămieă deăoi,ăoăsut ădeăporciă iă50ădeăt ura i,ăavândă iă12ăangaja i.ăă

Palmaresăeditorialăbogat

Aăpublicatăpân ăacumăoăsumedeniueădeăc r i,ăîncepândăcuăceleăpatruădeăpoezieă(„Osp ă iă cenu ”,ă „Toamn ă înă patruă anotimpuri”,ă Rug ciune”,ă „Asfin ireă înă memorie”)ă iă treiă deă proz ă („P mântă iălacrimi”,ă„Satulăînăcea ”,ă„BlestemulăPrutului”),ăurmateădeăaltele,ăcelăpu inălaăfelădeă interesante. Pentruăuniiăarăputeaăp reaădeămirareăcaăunăfostăprimarăcareăreu e teăs ăseăachiteăcuăbrioădeă sarcinileăsaleăadministrative,ăareătimpăs ămaiă iăscrie.ăDarăIoanăMâcneaăn-arăreu iăaceastaădac ănuă i-arăimpuneăunăprogramăzilnicădraconic,ăoferindu- iădoarăpatruăoreădeăsomnăpeănoapte. Seătreze teălaăoraă3,ăscrieăpân ălaă5,ădup ăcareăjum tateădeăor ăfaceăgimnastic ,ăavândăînăcurteăoă pist ădeăalergareă iăhaltere.ăăDeăălaăă5.30ăăpân ăălaăă6ăiaăămiculăădejunăă iăăseăăpreg te teăăpentruăăziuaăă respectiv ,ăiarălaăprim rieăajungeălaă6.15ă–ă6.30,ăfiindăpracticăprimulăcareăintr ăînăinstitu ie. Laă13ămergeăacas ăpentruăaăservi,ăînăjum tateădeăor ,ămasa,ădup ăcareărevineălaăprim rie,ă undeăst ăpân ălaăoraă21.ăAbiaădup ăaceast ăor ăseăîntoarceăacas ,ăunde- iăpetreceădou ăoreăcitindă ziareleăsauăurm rindălaăTVă tirile. Caăunăam nuntănuălipsitădeăinteres,ăIoanăMâcneaănuăconsum ăalcool,ăcafeaă iănuăfumeaz .

Amintiriălegateădeăso ie

Ceaămaiăfrumoas ăamintireăaăluiăIonăMâcneaăesteănoapteaăc s torieiăsale:ă„Amăfuratăso iaă într-oăc ru ălaăcareăerauăînh ma iădoiăcaiăcareămâncauăj ratec,ăcuăzurg l iă iăînăchioteleădeănunt ăaă dou ă feteă careă neă înso eau,ă într-oă noapteă cuă ceră senin,ă cândă miă seă p reaă c ă steleleă coborauă peă coamaăcailor”. Ceaămaiătrist ăamintireăesteălegat ătotădeăso iaăsa:ă„Ziuaădeă3ămaiă1989,ăcândăso iaămeaăs-aă uitatăînăochiiămeiăpentruăultimaădat ,ăr mânândăînăbra eleămeleăcaăoăstânc ,ăiarătimpulămiăs-aăoprită pentruăve nicieăînăaceaăînc pere,ăcândăcerulăaăc zutăpeămine.ăDeăatunci,ăvia aămiăs-aăschimbată iă r t cescăprinăpoezieă iăamintiri,ămergândăspreămargineaălumii”. LuiăIonăMâcneaăîiăplaceăs ăasculteămuzic ăclasic .ă tieăs ăcânteălaăacordeon.ăIube teăflorileă iătotăceăeăfrumos.ăDinăliteratur ,ăîiăîndr ge teăpeăBlaga,ăBacovia,ăEminescu,ăSadoveanu. Întrebatăceăidealăare,ăprimarulăcomuneiăVetri oaiaăaăspus:ă„S -miădeaăDumnezeuăs n tate,ă lucruă peă care-lă dorescă fiec ruiaă dină locuitoriiă comuneiă peă careă amă p storit-o,ă s ă fieă s n to iă iă împreun ăs ărealiz măni teălucruriănecesareăpentruăgenera iileăprezenteă iăviitoare.ăAmădeăgândăcaă aceast ă comun ă Vetri oaia,ă atestat ă deă laă 1528,ă s ă devin ă ună centruă urban,ă sauă maiă bineă zisă ună or elăagroindustrial,ăpentruăc ăneăafl mălaă80ădeăkilometriădeăBârladă iă33ădeăHu i.ă iăcuăajutorulă luiă Dumnezeuă iă ală locuitoriloră comunei,ă punândă fiecareă um rul,ă peă aceast ă vatr ă numit ă Vetri oaiaăs ăfieămaiămulteăbucuriiă iămaiăpu ineănecazuri,ăc ăauăfostădestuleăînăace tiăcinciăsuteădeă ani!ăA aăs ăneăajuteăDumnezeu!”. ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăDanielăGROSU 82——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

MartinăȘeideggeră iăKarlăJaspersă - George Petrovai.........................................85 DeăZiuaăCulturiiăNaționaleă,ălaăVasluiă - CJCPCT Vaslui.............................................91 Eminescu nostalgice iubiri - AndreeaăM d linaăB diță............................92 Dimitrie Cantemir. Spirit universal - LaurențiuăChiriac........................................93 Pa aportăpentruăeternitateă- Ioan Parfeni........97 C l toriiăc rtur re tiă- Theodor Codreanu.......98 Eminescuă iătragismulăexistențeiăsaleă - Valeriu Lupu.............................................101

83——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Prezentulăpareăaăfiăoăcump n ăaăvremurilor,ătimpăsuspendatăîntreă„nu-mai”ăşiă„nu-înc ”,ăcuă elă închizându-seă uriaşulă arcă ală civiliza iiloră şiă deă laă elă începândă istoriaă propriu-zis ă aă omeniriiă –ă istoriaăîn elegeriiăşiăsolidariz riiăuniversale.

GeorgeăPETROVAI

Povesteaămeaăîncepeăîntr-oăziăînghe at ădeăiarn .ăNingeăf r ăîncetaredeăcâtevaăzileăşiăeunăgeră deăcrap ăpietrele.ăPrinăarboriiăînghe a iă bată unăvântă linăşiă aspruăf cândăs ăsuneă ur uriiă deăghea ă anina iă deă ramuri.ă M ă uită înă jură şiă m ă gândescă c ă z padaă nu-iă decîtă pulbereaă steleloră n ruiteă înă zboruriă deă milenii,ă dină careă aă r s rită cândvaă Luceaf rul.ă Gândurileă îmiă dicteaz ă paşiiă spreă oă cafenea.

Andreeaăț d linaăB DI ă

Iarnaăaceeaănuăaăfostăiarn .ăAcumăştiuăc ăoriceăvia ăîncepeăprim vara.ăŞi-atunci,ăşiănumaiă atunci,ălaătineăaăînceputăînăianuarieă1990,ăînăanulădesc tuş riiătale…ăN-amăs ăuităniciodat ăcâtădeă multăte-aiăbucuratădeăprimulăt uăpaşaportădinăvia aăta,ălaăcareăteăuitaiăcaălaăoăicoan ,ăpentruăc ăî iă d deaă posibilitateaă s ă treciă Prutulă -ă nuă agreaiă cuvântulă „grani ”.ă Amă fostă martorulă cândă savuraiă oriceăsecund ăşiăoriceăp rticic ădeăaerărespiratăînăBasarabiaălaă„ZileleăEminescu”ădinăAneniiăNoiăşiă dină Chişin u,ă deă vizitaă f cut ă laă Mân stireaă C priana.ă N-amă s ă uită cum,ă laă Casaă deă Cultur ă dină AneniiăNoi,ăaiăluatăunătricolorădeălaăunăbasarabeanăpentruăa-lăfluturaătuăînsu iăînăfa aăs lii.ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăIoanăPARFENI Înăfond,ădorindăfericireăşiăprosperitateăpatrieiăsale,ăDimitrieăCantemirăaspiraăs-oăfac ăliber ă şiăluminat ,ădemn ădeăinteresulăşiăaten iaăoamenilorăpolitici,ăcercet torilor,ălitera ilorăşiăc l torilor.ă Aăfostănevoieădeăcâtevaăveacuriăpentruăcaăacesteăvisuriăaleăsaleăs ăseărealizeze.ăOricum,ăvastaăsaă oper ăscris ăseăconstituieăşiăast ziăîntr-unăforăştiin iﬁcăcareăvaloriﬁc ăpeădeplinămoştenireaăcultural ă aăEuropeiă şiă aăneamuluiă dină careăseătr geaămareleăenciclopedist.ăTocmaiă deăaceea,ăoriceă apari ieă editorial ă despreă Cantemiră iă operaă saă cultural- tiin ific ă iă literar ă constituieă ună bună iă necesară prilejădeăaăar taăpre uireaănoastr ăpentruăefortulăacelorăoameniădeăaăneăreaduceăaminteădespreăacestă geniuă ală umanismuluiă românesc,ă iară carteaă deă fa ă aă profesoruluiă MARINă MORONESCUă seă înscrieăf r ăechivocăînăaceast ădirec ie.

Țauren iuăCHIRIAC

VasileăCalestruăesteăpeădeplinăconştientădeăsarcinaăgreaăpeăcareăşi-aăasumat-o,ăştiindăc ăareă înaintaşiăiluştriăînăculturaăromâneasc ,ădeălaăvasluianulăNicolaeăMilescuăSp tarul,ăDinicuăGolescuă şiăIonăCodru-Dr guşanuăpân ălaăVasileăAlecsandri,ăNicolaeăIorga,ăMihaiăRalea,ăAlexandruăRosetti,ă IoanăGrigorescuăsauăAdrianăMarinoăşiăEugenăSimion.ăOr,ăaceştiaăsuntăeminen iăoameniădeăcultur ,ă dubla iădeăfor aătalentuluiăliterar,ăconferit ăunoraădeăînzestrareaăgenial ,ăîncâtăînsemn rileălorădeă c l torieăauădevenitămodeleădeăliteratur ăşiădeăreflec ieăcultural .ă

TheodorăCODREANU

Încercândăunăraportăonestăîntreărealitateăşiăfic iune,ăînăceeaăceăăpriveşteăbiografiaăeminescian ,ă nuăcredăc ăfanteziaăc linescian ăesteămaiăpu inăscuzabil ădecâtăaceeaăaăeminescologilor,ăînăaşaăziseleă „maladii imaginare”ăpeăcareăautoriiăc r iiăîncearc ăs ăleătaxezeăcuăoădoz ăsesizabil ădeăumoră(3).ăBaă tindemă s ă credemă c ă dup ă modulă cumă abordeaz ă viziuneaă c linescian ,ă atitudineaă prefa atoriloră şiă contributoriloră acesteiă c r iă seam n ă foarteă multă cuă manieraă înă careă aă fostă impus ă biografiaă eminescian ,ăconceput ădeă„cel mai important biograf al său”,ăcareăaăavutăşiăareămenireaăexpres ădeăaă promovaă celeă ceă amă afirmată maiă sus,ă deă vremeă ceă „constituie opera clasică fundamentală dedicată biografiei poetului na ional”, esteăconsiderat ăun „adevărat model pentru to i istoricii literari”ăşi „ea face parte din bibliografia şcolară obligatorie”ă(veziăcopertaăIVădină„Via aăluiăMihaiăEminescu”ădeăGă C linescu,ăEdăSaeculumăIăO,ă1995),ăcaăs ănuămaiăvorbimădeăfaptulăc ăînăacelaşiăscopăaăfostătradus ăînă maiămulteălimbiădeăcircula ieăinterna ional .ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăValeriuăȚUPU

84——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

MartinăHeideggerăşiăKarlăJaspersă–ăultimiiămohicani aiămariiăcuget riăîntr-oălumeăcuăspiritulătotămaiămic I.MartinăHeidegger,ăfilosofulăfiin eiăînătimpăşiăîntruămoarte Dină capulă locului,ă ceeaă ceă înseamn ă deodat ă limpezireaă titluluiă şiă netezireaă drumuluiăă în elegeriiăc treămiezulăacestuiătext,ăm ăv dăsilităs ăfacădou ăpreciz ri: 1)În elegă prină mareaă cugetareă acelă soiă deă abordareă sistemic ă şiă animat ă deă tendin aă cunoaşteriiă totalizatoare,ă dină careă –ă potrivită diferen ieriiă luiă R.ă Rortyă –ă rezult ă fieă oă filosofieă predominantăsistematizatoare,ăfieăunaăpredominantăedificatoare,ăaltfelăspusăoăfilosofieăconstructiv ă şiă unaă critic ,ă faptă careă l-aă determinată peă Luciană Blagaă s -iă împart ă peă cuget toriiă însemna iă aiă lumiiăînăvizionari-constructiviă(Thales,ăSpinoza,ăLeibniz,ăHegel)ăşiăanalitici-criticiă(Socrate,ăDavidă Hume,ă I.ă Kant,ă Edmundă Husserl).ă Cuă completareaă c ă Platonă şiă Aristotelă reprezint ă asemeneaă piscuriă aleă cuget riiă umane,ă încâtă esteă deă laă sineă în elesă c ă îşiă auă loculă loră deă onoareă înă ambeleă categoriiădeăfilosofi.ăSpreăexemplificare,ăiat ăp rereaăavizat ăaăstr lucituluiălogicianăAlfredăNorthă Whiteheadă despreă Platon:ă „Toat ă filosofiaă deă dup ă Platonă constituieă simpleă noteă deă subsolă laă dialogurileăsale”... 2)Cuăspiritulă lucrurileănuăsuntăchiarăaşaădeăsimpleăcumă parălaăprimaăvedere.ăMaiă întâiă c ă Bibliaă faceă oă distinc ieă net ă întreă sufletă şiă spirit.ă Pentruă desemnareaă sufletuluiă seă întrebuin eaz ă termenulă grecescă psyché şiă ebraiculă néphesh,ă iară pentruă spirită seă foloseşteă grecesculă pneúma,ă respectivăebraiculă rúach.ăApoiăc ăspiritulă individual,ă colectivăşiă universală i-aădată mult ăb taieădeă capăluiăNikolaiăBerdiaev,ăacestăadversarăneîmp catăalăgândiriiăsistematiceă(„Sistemeleăfilosoficeănuă suntăniciăposibileăşiăniciădeădorit”,ăseăap raăel),ădup ăuniiăfilosofăexisten ialist,ădup ăal iiăunămistică şiă camă dup ăto iă unăromantic,ădac ănuăcuătotulă indecentă (sic!),ăatunciăcuătotulă str ină deădiscursulă filosoficăimpersonal. C ciă înă Spirit şi Realitateă elă esteă deă p rereă c ă spiritulă nuă trebuieă confundată cuă sufletul,ă întrucâtăspiritulăapar ineăunuiăplanădiferit,ămaiăbineăspusăuneiăalteărealit i.ăSpiritulănuădoarăc ă„seă uneşteăinteriorăcuăsufletulăşi-lătransfigureaz ”ă(Spiritul şi Libertatea),ădară„Înăviziuneaăspiritualist ă aăluiăBerdiaev,ălumea,ăspa iulăşiătimpulăsuntăcrea iiăaleăspirituluiăşiănuădesemneaz ădecâtăst riăaleă lumiiă spiritualeă (ă Ilieă Gyurcsikă înă Studiu introductivă laă carteaă Sensul istoriei,ă Edituraă Polirom,ă 1996).ă Spiritulă fiindă pentruă Berdiaevă „oă mişcareă deă îmbr işare”,ă Dumnezeuă Însuşiă esteă spirit,ă nicidecumăsubstan . Şiătotuşi,ăseăvorăîntrebaăunii,ădeăundeăgrabaăde-aăînghesuiăîntr-unăsingurătextădoiăgânditori,ă cândămultămaiărezonabilăşiămaiăcuviinciosăeraăs ăfieătrata iăseparat? Iat ădeăunde.ăSuntăîntruătotulădeăacordăcuăeminentulăfilosofăşiăc rturarăP.P.Negulescuăcumă c ă „Nuă putemă ziceă ast ziă c ă avemă oă filosofie,ă cumă putemă ziceă c ă avemă oă matematic ă sauă oă astronomie,ăoăfizic ăsauăoăchimie,ăciătrebuieăs ăneămul umimăs ăconstat măc ăavemăatâteaăfilosofiiă diferiteă câ iă cuget tori,ă dup ă vremuri,ă s-auă îndeletnicită cuă problemeleă generaleă aleă naturiiă şiă aleă vie ii,ădezlegându-leăfiecare,ăfireşte,ăînăfelulăs u”. Deăundeăadev rulănuăpreaăpl cutăalăcelorădou ăconcluziiăcareăseăimpun: a)Faptulă c ă filosofiaă nuă areă ună corpă deă principiiă admiseă deă toat ă lumeaă (obiectă bineă determinat,ămetod ărigurosădefinit ,ălegiăclarăstabilite),ăplusăcaracterulădiscutabilăalăabsolutătuturoră rezultatelorăei,ăduceăcuănecesitateălaăstudiulăfiec ruiăfilosofăînăparte; b)Dac ă ştiin eleă particulareă potă fiă studiateă înă mod dogmatic,ă filosofiaă nuă poateă fiă studiat ă decâtăînămod istoric. Doară prină g zduireaă celoră doiă gânditoriă înă interiorulă aceluiaşiă text,ă c ă doară auă tr ită înă aceeaşiăperioad ăşiăauăscrisăînăaceeaşiălimb ă(Heideggerăcaăprofesorăşi,ăpentruăaproximativăunăan,ă rectorăalăUniversit iiădinăFreiburg,ăJaspersăprofesorălaăUniversitateaădinăHeidelbergăşiădină1948ălaă ceaădinăBasel),ăaveamăşansaăs ăscotăînăeviden ănuădoarădeosebirileăasem n toruluiăconceptăDaseină (laăHeideggerăesteăaproapeăsinonimăcuăom,ălaăJaspersă–ăsubiectulăvital)ăşiăasem nareaăabord riloră filosoficeăfundamentaleă(transcenden ,ătimp,ăexisten ,ăiluminare,ăadev r,ălibertateăetc.)ătratateăînă modă distinct,ă inclusivă puncteleă deă contactă cuă filosofiaă nonsistemic ă aă luiă Berdiaevă (Dumnezeu,ă spirit,ă libertate,ă apofatismă etc.),ă ciă şiă faptulă c ă prină eiă amândoiă seă încheieă ună modă deă filosofare,ă dup ăcumăsuntemăînştiin a i:ăJaspersăînătextulăFilosofia în viitor:ă„Totuşi,ăînăviitorănuăvaăfiăposibil ă oăăadev rat ăădezvoltareăăaăăfilosofieiăăf r ăăîn elegereaăăacestorăădoiăămariăăgânditoriăă(Kirkegaardăăşiă 85——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Nietsche,ănota mea, G.P.)ăpân ăînăprofunzimeaăoriginilor.ăC ciăînădestr mareaăproprieiălorăopereăşiă înă sacrificiulă proprieiă loră vie i,ă eiă ne-auă dezv luită cevaă deă neînlocuit.”;ă Heideggeră înă Sfârşitul filosofiei şi sarcina gândirii:ă „Filosofiaă aă ajunsă laă sfârşitulă ei.ă Oriceă tentativ ă deă ă aă maiă gândiă filosofică nuă d ă naştereă decâtă laă renaşteriă epigoniceă cuă diferiteă varia iuni”,ă respectiv:ă „Sarcinaă gândiriiăarăfiăatunciăaceasta:ăabandonareaăgândiriiădeăpân ăacum,ăînăvedereaădetermin riiălucruluiă ceătrebuieăgândită–ăaămizeiăpeăcareăgândireaăoăpoateăavea”. Înă parantez ă fieă spus,ă compatriotulă nostruă Emilă Cioran,ă „acestă sceptică deă serviciuă ală uneiă lumiăînădeclin”,ăcumăobişnuiaăs -lăalinteăprietenulăs uăPetreă u ea,ănuăacelaşiălucruăîlăaveaăînăminteă atunciăcândăafirmaăc ăsimteănevoiaăs ăseădeparazitezeădeăfilosofie? Deă laă Jeanneă Herschă (carteaă Mirarea filosofică,ă Edituraă Humanitas,ă 1994)ă afl mă nouaă form ăînăcareătrebuieăs ăseăpun ămaiădeparteăproblemeleăceă inădeăphilosophia perennis:ă„Aşadar,ăoă sarcin ă fundamental ă aă filosofieiă înă zileleă noastreă const ă înă aă reflectaă asupraă metodeloră şiă conceptelorăştiin elorăcareăstudiaz ănaturaăsauăomul.ăTrebuieăcaăfilosofiaăs ăajung ălaăoăîn elegereăaă lorăsuficientădeăavansat ăcaăs ăexerciteăoăinfluen ăclarificatoareăasupraămoduluiăînăcareăştiin eleăseă în elegăeleăînseşi,ăcaăşiăasupraăideiiăpeăcareăşi-oăfacădespreăeleănespecialiştii”. Oriă laă acestă capitolă Jaspersă st ă multă maiă bineă decâtă Heidegger,ă caă unulă careă veneaă înă filosofieădinăafar ă–ălaăînceputăcâtevaăsemestreădeădrept,ăapoiămedicinaăşiăprinăeaăpsihiatria. Tocmaiă deă aceeaă afirm ă tranşantă înă Filosofia în viitor:ă „Ştiin aă esteă oă condi ieă indispensabil ăpentruăfilosofare”.ăŞiăpu inămaiădeparte:ă„Filosofiaăseăleag ădeăştiin ăşiăgândeşteăînă mediulă tuturoră ştiin elor.ă F r ă puritateaă adev ruluiă ştiin ific,ă propriulă eiă adev ră esteă deă faptă inaccesibil”.ăPentruăcaăînăscriereaăOriginea şi sensul istorieiăs -iăacuzeăpeăuniiăfilosofiămoderniăc ă „vorbescădespreăştiin ăcaăşiăcumăarăcunoaşte-o”ăşiăs ădeplâng ăfaptulăc ă„Pân ăşiăfilosofiădeătaliaă luiăHegelăştiuăpreaăpu inădespreăştiin ”. Jeanneă Herschă esteă deă p rereă c ă „fondulă celă maiă autentică şiă maiă asiduuă ală gândiriiă luiă Heideggerăesteămirareaăfilosofic :ă„Deăceăexist ămaiădegrab ăcevaădecâtănimic?”ăseăîntrebauăcamă înăacelaşiătimpăParmenideăşiăchineziiăantici,ăoăîntrebareăreluat ăcare-lăplaseaz ăpeăfilosofulăgermană laăpolulăopusăceluiăînăcareăseăsitueaz ăHenriăBergson,ăşiăastaădeoareceăeaă(întrebarea)ănuăvizeaz ă neantulăciăfiin a. Plecândă deă laă aceast ă întrebare,ă Heideggeră ajungeă laă fiin a fiin ării,ă sintagm ă careă areă menireaă s ă revelezeă subtilaă distinc ieă dintreă fiin areă şiă fiin :ă fiin areaă „ascunde”ă fiin aă şiă eiă îşiă datoreaz ăexisten a,ăiarăfiin aănuăexist ădecâtăcaăfiin are! Deăprecizat,ăneăavertizeaz ăJ.ăHersch,ăceaăcareătimpădeăunăsemestruăaăaudiatăcursurileăluiă Heidegger,ă c ă „fiin aă trebuieă în eleas ă aiciă caă verb,ă nuă caă substantiv”,ă fiin areaă dovedindu-şiă prezen aănumaiăîntrucâtăînăfiin ăexist ăunăfelădeăac iune., Dar,ătamanăcaăSfântulăIoanăalăCruciiăcareăcereaăs ăfieădatătotulălaăoăparteăcaăs ăpoat ăvedea,ă Heideggeră constat ă c ă obiectivitateaă constituieă întotdeaunaă ună obstacolă înă c utareaă fiin ei.ă Dreptă aceea,ăproblemaăcheieăpentruăgânditorulăînădiscu ieăeraăde-aăştiăceăseădezv luieăcaăfiin ădincoloădeă obiectivitate.ăOriăpentruăastaăaveaămareăşiăstringent ănevoieădeănoiă„unelte”ăcareăs ăvin ăînăajutorulă ra iunii,ăştiutăfiindăfaptulăc ădinătriadaăobserva ie-experiment-ra ionament,ăfilosofulăîntrebuin eaz ă doarăra ionamentul.ăSeăsim eaăcuăatâtămaiăîndemnatălaăaşaăceva,ăcuăcâtăunăfilosofădeătaliaăluiăHenriă Bergsonă resim eaă fixitateaă cuvinteloră (elă careă gândeaă întregulă într-oă devenireă fluid )ă caă unaă dină dificult ileămajoreăaleăexprim riiăfilosofice. Iat ădeăceăHeidegger,ă„dincoloădeăfiin areaăutil ăcareăascundeăfiin a”ă(J.ăHersch),ădescoper ă limbaăşiănoileăsensuriăatribuiteăcuvintelorăcuăajutorulăunorăprefixeăsauăsufixe,ăcuvinteădespreăcareă cuăîndrept ireăseăafirm ăc ăpân ălaăelă„p reauăadormiteăînăvocabularulăgrecăsauăgerman”. Careă esteă principalaă explica ieă aă raportuluiă atâtă deă specială ală luiă Heideggeră cuă limbajul,ă încâtă cuget rileă luiă fundamentaleă nuă potă fiă reproduseă fidelă decâtă înă termeniiă s i,ă aceleă cuvinteă elaborateă deă el,ă respectivă aceleă cuvinteă vechiă altfelă întrebuin ateă decâtă înă vorbireaă curent ă sauă potrivită tradi ieiă şiă careă nuă numaiă c ă „nuă potă fiă separateă nicicumă deă mişcareaă filosofic ă ceă seă efectueaz ăînăşiăprinăele”ă(J.Hersch),ădarăniciănuăseălas ătraduseăprinăaltele?ăEaă(explica ia)ăconst ă dinăinfluen eleăveniteăpeădeăoăparteădinspreăpresocratici,ăpeădeăalt ăparteădinspreădoiăcompatrio i:ă poetulăromanticăFriedrichăHölderlinăşiăgânditorulăînămanier ăartistic ăFriedrichăNietzsche,ăamândoiă avândăoădeosebit ăpre uireăfa ădeăpresocratici. Înarmatăăcuăăacestăăsetăăredutabilăădeăă„unelte”ăăpuseăălaăădispozi iaăra ionamentului,ăfireşteăc ă 86——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Heideggerăaăpututăpurcedeălaăexplorareaăînămanier ăproprieăaătreiădintreăcategoriileănodaleăşiămereuă inepuizabileăaleăfilosofiei:ăadev rul,ăexisten aăşiătimpul. Deă ceă adev rul?ă Pentruăc ,ă neă înştiin eaz ă aceeaşiă J.Hersch,ă „Întrebareaă fundamental ă cuă privireă laă fiin aă fiin riiă este,ă înă al iă termeni,ă întrebareaă cuă privireă laă adev r,ă şiă eaă esteă înă fondă singuraă peă careă aă vrută s-oă pun ă Heidegger”.ă Elă formuleaz ă treiă cerin eă înă leg tur ă cuă adev rul:ă rigoareaăgândirii,ăpreocupareaăpentruăexprimareăşiăeconomiaădeălimbaj. Dară ceă esteă existen a,ă aceast ă categorieă filosofic ă ceă l-aă preocupată peă Kirkegaardă pân ă laă obsesieăşiăînăleg tur ăcuăcareăatâtăHeidegger,ăcâtăşiăJaspersăauăelaborată(fiecareăînăstilăpersonal)ăcâteă oăfilosofie,ădeşi,ăînăceeaăce-iăpriveşte,ăauărefuzatăeticheteleădeăexisten ialişti? Termenulă existen ă esteă explicată deă filosofulă nostruă prină r d cinaă cuvântuluiă existere,ă cuă în elesulădeă„aăieşiădincoloăde...”ăPrinăurmare,ăexisten aăheideggerian ăesteăoăsmulgereădinăobişnuit,ă adic ădinărela iaăcareăcamufleaz ăîntrebareaăprimordial ăcuăprivireălaăfiin aăfiin rii.ăTotodat ,ăprină smulgereăexisten aătrezeşteăposibilitatea,ăoăcategorieăcuărolădeăprimărangăînăfilosofiaăhideggerian . Înă concluzie,ă totă ceă exist ă con ineă înă sineă posibilit i,ă iară printreă acesteaă esen ial ă esteă posibilitateaămor iiăsale,ăposibilitateădevenit ăînăfinalăcertitudine.ăCuăalteăcuvinte,ăcelăceăexist ăîşiă descoper ă „fiin aă întruă moarte”,ă adic ă tocmaiă ceeaă ce-iă d ă existentuluiă posibilit ileă sale.ă Altminteri,ă acestaă ară apar ineă înă întregimeă fiin riiă şiă pentruă elă n-ară maiă fiă niciă posibilit i,ă niciă existen . Deşiă scris ăînă tinere eă(anulă 1927),ăoperaăprincipal ăaăluiăMartinăHeideggerăesteă Fiin ă şi Timp (SeinăundăZeit),ălucrareăînăcareăceleădou ăcategoriiăseăraporteaz ăatâtădeăstrânsăunaălaăcealalt ,ă încâtăformeaz ăoăunitateăîmbucat . Explica iiăsuplimentareăînăleg tur ăcuăacestăconcubinajăfilosoficăneăofer ăînsuşiăautorulăînă conferin aă Timp şi Fiin ă,ă conferin ă inut ă peă dataă deă 31ă ianuarieă 1962ă laă Universitateaă dină Freiburgă şiă care,ă tradus ă înă româneşte,ă aă ap rută laă Edituraă Humanitasă (împreun ă cuă scrierileă Sfârşitul filosofiei şi sarcina gândiriiă şiă Drumul meu spre fenomenologie)ă înă carteaă intitulat ă Despre miza gândiriiă(mizaăgândiriiă–ăexperien aălucruluiăînsuşiăpeăcareăeaăîlăgândeşteăşiăcareănuăseă las ăexprimat ăprintr-unăcuvântăsauăaltul,ăciăprinălimbaăînăîntregulăei). N.B.Despreăfenomenologieădoarăatât:ăEsteăfilosofiaăluiăEdmundăHusserl,ăfostulăprofesorăală luiăHeidegger,ăprinăcareănuătrebuieăvizateălucrurileăînălume,ăciămodulăînăcareăneăsuntădateălucrurileă caăfenomene.ăFenomenologia,ăvas zic ,ăaveaăcaăscopăanalizaăactivit iiăconştiin eiăinten ionale. Dinăconferin aăTimp şi Fiin ăăseădesprindăurm toareleăideiăc l uzitoare: a)”Fiin aă înseamn ,ă înc ă deă laă începuturileă gândiriiă occidental-europeneă şiă pân ă ast zi,ă ajungere-la-prezen ”,ăcareăareărolulăontologicăalăliniu eiădeăunireădintreătimpăşiăfiin ; b)”Fiin aăşiătimpulăseădetermin ăreciproc,ăîns ăînăaşaăfelăîncâtăniciăfiin aănuăpoateăfiănumit ă dreptăcevaătemporal,ăniciătimpulădreptăcevaăceăfiin eaz ”; c)”Aăl saăs ăajung ălaăprezen ”ăînseamn ăaăscoateădinăascundere,ăaăaduceăînădeschis; d)”Timpulă autentică esteă celă ală oferirii luminatoareă aă ajungerii-la-prezen ă dină treiă direc iiă diferiteă–ădinăprezent,ătrecutăesen ialăşiăviitoră-,ăpeăcareăapropiereaăvineăs ăleăunifice”.ăC ciătimpulă în elesă caă oă scurgereă succesiv ă aă „acum”-uriloră (trecutulă înseamn ă „acum-nu-mai,ă prezentulă esteă prezen ,ăiarăviitorulă„acum-înc -nu”),ătimpul,ădeci,ă„nuăeăcevaăf cutădeăom,ăomulănuăeăcevaăf cută deă timp.ă Nuă exist ,ă aici,ă ună Ţaă face>.ă Exist ă ună Ţaă da>,ă înă sensulă amintiteiă oferiri,ă careă vineă s ă luminezeădeschidereaădeăspa iu-timp”. (Notă:ăLaărândulăluiăJaspersăvaăvorbiădeăluminareaăexisten ei!) Voiă încheiaă aceast ă prim ă parteă aă eseuluiă cuă oă constatareă dac ă nuă şocant ,ă m cară surprinz toareăînăleg tur ăcuăp rereaăJeanneiăHerschăvizaviădeăomulăşiăfilosofulăHeidegger.ăC ci,ă deşiă îlă consider ă „ună filosofă veritabil”,ă eaă îiă reproşeaz ă omuluiă Heideggeră „r t cireaă înă mişcareaă na ional-socialist ,ăcândădevineăînă1933ărectorulănouluiăregim,ăsubăautoritateaăc ruiaămaestrulăs uă HusserlăesteăeliminatăcaăevreuădinăUniversitateăşiăbibliotec ă–ăHusserl,ăc ruiaăîiădedicaseălucrareaă Fiin ă şi Timpăînăsemnădeărespectăşiăprietenie”. Iară caă filosof,ă sus ineă Hersch,ă înă pofidaă uneiă lungiă prieteniiă cuă Heidegger,ă Jaspersă „aă perceputăîntotdeaunaăînăgândireaăsaăunăanumităvid,ăoăinconsisten ,ăoăanemiereăaăresponsabilit ii” II.Jaspers,ăomulădeăştiin ăconvertităînăfilosof Venindăînăfilosofieădinspreăpsihiatrieă(înăanulă1913ăaăscrisăPsihopatologia generală,ăiarăînă 1919ăPsihologia concep iilor despre lume)ăşiăapoiăr mânândăăfidelăăfilosofieiăăpân ăălaămoarteă(deşiă 87——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ boln vicios,ăaătr ită86ădeăani,ăl sândăînăurm ăoăvast ăoper ăfilosofic ),ămaiăc - iăvineăs ăcreziăc ă BertrandăRussellăl-aăavutăpeăKarlăJaspersămodelăatunciăcândăşi-aăticluităcelebraăbutad :ă„Omulădeă ştiin ăştieălaălimit ătotulădespreănimic,ăiarăfilosofulăştieănimicădespreătotul”. Cumăînăprimaăparteăaăprezentuluiăeseuăamăf cutămaiămulteărefeririălaăJaspersă(fieăpentruăaă scoateăînăeviden ăasem n rileăcuăgândireaăluiăHeidegger,ăfieădeosebirileădintreăceiădoi),ăînăaceastaă aă douaă parteă voiă c utaă s ă înf işeză ceeaă ceă aă f cută dină elă ună cuget toră referen ială înă filosofiaă secoluluiăXXăşi,ătotodat ,ăunulădistinctăşiădeăcalibruăînăfilosofiaăuniversal . Trebuieăspusăc ădinăcauzaăpozi ieiăfilosoficeăadoptateăşiăaăc s torieiă cuăoăevreic ,ăînăanulă 1937ă guvernulă na ional-socialistă i-aă retrasă luiă Karlă Jaspersă dreptulă deă aă maiă predaă înă vreoă universitateădinăGermania,ăfaptăcareăîlăvaădecideăînă1948ăs ăaccepteăinvita iaăUniversit iiădinăBaselă (universitateăundeăpredaseăşiăNietzsche),ăiarăpeăJeanneăHerschăoăîndeamn ăs ăsubliniezeăînăstudiulă închinatăfilosofuluiăc ă„Operaăşiăomulăformeaz ăînăcazulăluiăoăunitate”. Principalaăoper ăfilosofic ăjasperian ,ăscris ăînăanulă1932,ăseăintituleaz ăFilosofie,ălaădreptă vorbindă oă medita ieă ra ional ă asupraă limiteloră condi ieiă umane,ă c ciă –ă neă înştiin eaz ă aceeaşiă Herschă –ă „Jaspersă îşiă conduceă reflec iaă pân ă laă limiteleă ei,ă maiă întâiă pentruă aă exploraă situa iaă înă lumeăaăsubiectuluiăgânditor,ăapoiăpentruăaăîn elegeăcareăesteăprezen aăsaăprintreăceilal iăoameniăşi,ă înăsfârşit,ăposibilaăsaălibertateăînăfa aătranscenden ei”. Întâlnimă înă aceast ă fraz ă maiă multeă concepte:ă condi ieă uman ,ă lume,ă subiectă gânditor,ă libertateă şiă transcenden ,ă careă împreun ă cuă existen a,ă adev rul,ă fiin a,ă timpul,ă limbajulă şiă comunicareaăneădauăîns şiăcoloanaăvertebral ăaăgândiriiăjasperiene. Maiă repedeă sauă maiă târziu,ă prină nefericitaă condi ieă sauă zbatereă uman ă în elegemă urm toarele:ăOmulăcat ăneg sindăînăalăvie iiăcercăgonind!ăCamăasta-iăşiăp rereaăscriitoruluiăsuedeză PärăLagerkvistăînăcelebrulăromanăPiticul:ă„Laăceăfolosescăaripileădac ănuăavemăvoieăs ăzbur măcuă adev rat?ăNeăsuntăpovar ăînălocădeăslobozenie.ăSuntăgrele,ăneăapas .ăLeătragemădup ănoi.ăÎnăceleă dinăurm ăneădevinănesuferite.ăŞiăsim imăcaăunăfelădeăuşurareăcândăîmblânzitorulădeăşoimi,ăplictisită deăjoacaăluiăcrud ,ăneătrageăscufiaăpesteăochiăşiăneăscuteşteăcuătotulădeăaămaiăvedeaăceva”. OmulăluiăJaspersăesteăsubiectulăaăc ruiăconştiin ăseătrezeşteăatunciăcândăelăseădescoper ăînă mijloculă uneiă realit iă numit ă lumeă sauă fiin .ă Deă ceă fiin ?ă Deoareceă nuă depindeă deă el,ă ciă seă constituieăînăobiect,ăadic ăseăprezint ăsubiectuluiăaşaăcumăesteăea. Aşaăseăfaceăc ăsubiectulăgânditor,ăcaptivăpentruăvecieăînăinteriorulătensiuniiăkantieneăsubiect -obiect,ă inteşteăcuădisperareăs ăcunoasc ăoălumeăcareăpentruăelănuăvaăaveaăniciodat ăniciăunitateăşiă niciătotalitate,ăc ciă–ăconcluzioneaz ăfilosofulă–ăcunoaştereaătotalit iiăîiăesteăinaccesibil ! Esteăadev ratăc ăprină efortăşiăstr duin ăputemă mergeădincoloădeăceeaăceădejaăştim,ăastfelă m rindă razaă cerculuiă înă careă neă mişc m.ă Dară nuă putemă emiteă preten iaă cunoaşteriiă totalit ii,ă deoareceăaceastaăneăesteărefuzat ăprinăîns şiăîncercareaădeăaăcunoaşte. Dară iat ă ceă spuneă Jaspersă despreă condi iaă uman ă înă textulă Originile filosofiei, dup ă ceă câtevaărânduriămaiăsusănumeşteăsitua ii-limităă“situa iileăfundamentaleăaleăfiin riiănoastreăfacticeă (Dasein):ă trebuieăs ămor,ăs ăsuf r,ăs ălupt,ăsuntăsupusă întâmpl rii,ăm ăîncurcăinevitabilă înă h işulă vinei”:ă„Unăaltămodăde-aăsesizaăcondi iaănoastr ăuman ăesteăconştientizarea nesiguran ei pe care ne-o inspiră tot ce fiin ează în lume”. Unăaltăconceptănodalăalăfilosofieiăjasperieneăesteăadev rul.ăÎnăstudiulăIdeea de universitateă dinăanulă1946ă(„Termenulădeăidee,ăopineaz ăJ.Hersch,ătrebuieăaiciăîn elesăînăsensăkantian,ăbaăchiară platonician”),ăJaspersănuăareăînă vedereăuniversitateaăreal ,ăciă modelulă careăarătrebuiă s ăstimulezeă necontenită spiriteleă profesoriloră şiă studen ilor,ă adic ă acelă locă undeă seă dezvolt ă sim ulă filosofică ală adev ruluiăşiăsensulătranscendentăalăadev ruluiăvizatădeăcredin aăfilosofic . Prinăurmare,ăuniversitateaăînăîntregulăeiăfiindăunărefugiuăalălibert iiădeăgândire,ănicidecumă unăinstrumentădeăpropagand ,ăeaătrebuieăs ăseădediceăcercet riiăf r ăcompromisuri,ăc ciănuăareădeă datăsocoteal ădecâtăînăfa aăra iuniiăşiăaăcriteriilorăadev rului. Deăunde,ăneăasigur ăgânditorul,ărolulăimportantăceărevineăcomunicăriiăautenticeădintreădou ă fiin eăomeneşti,ăcomunicareaădobândindăîn elesulădeăperspectiv ăcomun ăînspreăadev răpentruăceiă careăvorbescăşiăcerceteaz ăîmpreun . Iat ă deă ceă universitatea,ă acestă locă deopotriv ă ală libert iiă caă şiă ală cercet riiă şiă înv mântului,ătrebuieăs ăofereă„posibilitateaăuneiăcomunic riăautenticeăîntreăprofesoriăşiăstuden i,ă caăşiăîntreăstuden i,ăşiă –ădac ăseăpoateă –ăîntreăprofesori”.ăDarăsuntemă avertiza iăs ănuăconfund mă comunicareaăăăcuăăătransmiterea.ăăăTransmitereaăăăareăăălocnăăăatâtăăăînăăăştiin ăălaăăănivelulăăconştiin ei 88——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ în genere,ă cumă oă numeşteă Jaspers,ă câtă (astaă înă primulă rând!)ă şiă laă nivelulă Dasein-ului,ă nivelă ală condi ieiăumaneălaăcareătransmitereaăleăpermiteăoamenilorăs -şiăcoordonezeăactivit ileăînălumeaăînă care-şiădesf şoar ăexperien aăcomun ,ăînăcareăpân ălaăurm ălupt ăpentruăsupravie uire. Comunicarea,ă îns ,ă seă faceă deă laă existen ă laă existen ,ă ceeaă ceă înseamn ă c ă existen aă nuă cunoaşteă decâtă convingeri,ă peă cândă conştiin aă înă genereă seă ocup ă deă realit iă obiective.ă Cuă completareaă c ă acesteă convingeriă auă sensă şiă suntă purt toareă deă adev ră doară pentruă existen aă înă total ă şiă deplin ă libertate,ă c ciă impuseă printr-oă realitateă constrâng toare,ă eleă îşiă pierdă deă îndat ă adev rulăexisten ial. Convingerileă prină careă existen aă seă leag ă peă via ă şiă peă moarteă cuă absolutul,ă nuă potă fiă comunicateădecâtăînăcadrulăunuiăschimbăînăcareălibertatea,ărespectivărezisten aăceleilalteăexisten eă constituieădeodat ăunăobstacolăpermanentăşiăoăcondi ieăindispensabil .ăAcestăprocesăesteănumitădeă Jaspersă luptă din iubire.ăDeăceădină iubire?ăPentruăc ăexisten aănuăurm reşteăvictoria,ăciă adev rulă pentruăsineăşiăpentruăcel lalt. Laă origineaă existen eiă seă afl ă transcenden aă (Dumnezeu),ă laă careă noi,ă caă existen ,ă neă raport măprinălimbajulălucrurilor.ăVas zic ,ădeşiătranscenden aănuăpoateăfiăar tat ăsauădemonstrat ,ă întrucâtă nimică nuă poateă fiă spusă despreă eaă înă limbajă direct,ă totuşi,ă existen aă g seşteă înă realitateaă empiric ,ămaiăprecisăînăsitua iileăeiălimit ,ăaceleăsemneăcare-iăvorbescădespreătranscenden ăşiăpeă careăcuget torulănostruăleănumeşteă„cifruri”ăsauă„scriereăcifrat ”ăaătranscenden ei. Cuăcifrurileălucrurileăstauăcamăaşa: 1)Nimicănuăesteăcifru,ătotulăpoateăs ăfieăcifru; 2)Cifrurileăposibileăsuntăf r ădeănum r; 3)Cifrurileănuă„vorbesc”ădespreătranscenden ădecâtăpentruăexisten ,ămaiăbineăspusăpentruă libertate,ăiarăeaănuădoarăc ăelaboreaz ăcifruriăaleătranscenden ei,ădarăchiarăleădescifreaz ; 4)Pentruăabsolutulă„lecturii”ăexisten iale,ăcaracterulăambiguuăalăcifrurilorăesteăinevitabilăşiă indispensabilăînăacelaşiătimp. Luptândăîmpotrivaăidolatrieiăşiăsupersti iei,ăJaspersăneăatrageăaten iaăc ăniciăcifrul,ăniciăchiară interpretareaăacestuiaănuăreprezint ătranscenden a:ă„Pentruăcaăomulăs ăpun ămânaăpeădivinitateăşiă pentruăaăfiăelăînsuşiăcelăcareătrebuieăs ăfie,ăesteănecesarăcaăelăs ăp strezeăpuritateaătranscendende ei,ă ascuns ,ădep rtat ăsauăstr in ”. Notă:ă Înătextulă Cuprinzătorul,ăJaspersăspuneăînă leg tur ă cuăacestă concept:ă „Cuprinz torulă este,ăaşadar,ăceeaăceădoarăseăanun ăînăgândire.ăElăînsuşiănuăapareăniciodat ,ăciătotăceeaăceăneăapareă seă iveşteă în untrulă lui”.ă Pentruă caă dou ă paginiă maiă departeă s ă ni-lă prezinteă caă peă ună Ianusă ală subtilit iiăcuget riiăexisten ialiste:ă„Esteăsuficientădac ăvoiămen ionaăc ăatunciăcândăcuprinz torulă esteă concepută caă fiin aă îns şi,ă elă esteă numită transcenden ă (Dumnezeu)ă şiă lume;ă atunciă cândă esteă gândităcaăceeaăceăsuntemănoiăînşine,ăelăiaănumeleădeăfiin areăfactic ,ăconştiin ăînăgenere,ăspirităşiă existen ”. P rereaăluiăJaspersăesteăc ătocmaiăeşeculăînălumeăconstituieăcifrulădecisivăalătranscenden eiă şiăc ăînăomulăempiricăexist ăacestăsenza ionalăcifru:ăcondi iaăluiăesteăsimultanănatur ăşiălibertate!ăCuă precizareaăc ălibertateaănuăesteăposibil ădecâtăprinănatur . Deoareceătranscenden aănuăseăafl ănumaiăînălibertate,ăciă–ăprinăintermediulăacesteiaă–ăapareă şiăînănatur ,ăiat ăc ăajungemălaăantinomia libertă ii:ăunindu-seăcuănatura,ăeaăseădistrugeăcaălibertate;ă contrazicândănatura,ăeaăeşueaz ăcaăDaseinăempiric. Dasein-ulăsauăsubiectulăvitalăvreaăs ădurezeăînănatur ,ăiarăexisten aădoreşteăabsolutul.ăCumă ambeleătendin eăseăreflect ăînăcondi iaăuman ,ăiat ăcauzaăpentruăcareăînălumeăexist ădou ăformeădeă moral :ăunaăaăm surii,ăpentruăcareăeşeculănuăareăniciăunăsens,ăeaăcultivândăpruden aăşiăabilitatea,ă cealalt ă –ă marcat ă deă absolutulă libert ii,ă consider ă c ă totulă eă posibilă şiă sfârşeşteă prină aă acceptaă cifrulăeşecului. Totădespreăadev răseăocup ăJaspersăşiă înă primaăparteăaă Logicii filosofice,ăcarteă ap rut ăînă anulă 1947.ă Dup ă ceă puneă înă eviden ă paradoxulă fundamentală ală filosofieiă (dac ă înă ştiin ă exist ă întotdeaunaă ună obiectă deă cercetare,ă înă filosofie,ă datorit ă faptuluiă c ă eaă studiaz ă îns şiă fiin a,ă nuă exist ă aşaă ceva!)ă şiă dup ă ceă ilustreaz ă caracterulă precară ală filosofieiă (poateă fiă oricândă respins ,ă pentruă c ă nuă esteă cuă adev rată ştiin ific ă şiă pentruă c ă filosofulă nuă poateă s ă demonstrezeă ceeaă ceă afirm ),ăJaspersărecunoaşteăc ăpentruăgândireaăfilosofic ăcondi iileălogiceăr mânăindispensabileăşi, caăatare,ăseăsupuneăconsecventălor,ăîns ăprelungeşteăaceast ăgândireăpân ălaălimiteleăei,ăadic ăpân ă 89——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ acoloăundeăresurseleăintelectualeăăăseăepuizeaz ăşiăinevitabilăeşueaz ăînă„greşeliălogice”,ămaiăexactă înăeroriădeăfelulătautologiilor,ăcontradic iilorăşiăcercurilorăvicioase. DarăDumitruăGhişeăşiăGeorgeăPurdea,ăsemnatariiăPrefe eiălaăTexte filosofice,ăcarteăap rut ă înăanulă1986ălaăEdituraăPolitic ,ănuăsuntădeăacordăcuămanieraăluiăJaspersăde-aăscrieă„doarăaluziv,ăînă notaăştiut ”,ăaşaăc ,ăneimpresiona iădeăfaimaăautorului,ătaxeaz ăLogica filosoficăădreptăoăagreabil ă mediocritate:ă „(...)ă Ţlogica>ă saă constituieă oă tratareă existen ial-filosofic ă aă câtorvaă categoriiă gnoseologiceă(adev r,ăintelect,ă ra iune,ăjudec iăexisten ialeăşiă evaluativeăetc.)ăprinăraportareaă loră continu ă laă problematicaă accederiiă laă fiin ă şiă laă autenticitateaă fiin riiă proprii.ă Nuă este,ă deci,ă deă mirareă c ă logicaă modern ă nuă i-aă re inută înă niciună felă aportulă şiă c ă numeleă s uă nuă figureaz ă laă indiceleă deă numeă ală lucr riloră deăspecialitate”. Optimismulă luiă Karlă Jaspersă înă viitorulă omeniriiă r zbateădinăOriginile şi sensul istoriei,ă principalaă lucrareă deă filosofiaă istoriei,ă elă descoperindăînăistoriaăomeniriiă perioada axială,ă intervalulă dintreă aniiă 800-200ă î.e.n.,ă cândă gânditoriă dină China,ă India,ă Irană şiă Palestinaă auă întemeiat,ă concomitentă şiă independent,ă marileă filosofiiă şiă religii,ă astfelă punându-seă bazeleăgândiriiăsistematiceăîntruădobândireaăprimeiăformeăaăconştiin eiădeăsine. Precedat ădeăepoca preistoricăăşiăpreg tit ădeăepoca prometeicăă aăunorăprogreseătehnicomateriale,ăJaspersăcredeăc ăurmeăaleăaceleiăanticeăaxeăspiritualeăs-arăresim iăpân ăînăzileleănoastre,ă înăacestămodăpercepându-seăsemneleăvagiăşiănesigureăaleăuneiănoiăperioadeăaxiale,ăceăpoateăculminaă într-oănouă comunitate spirituală a omenirii,ăcaracterizat ăprintr-unănivelăsuperiorăalăconştiin eiădeă sineă şi,ă evident,ă printr-oă maiă înalt ă conduit ămoral . Prezentulă pareă aă fiă oă cump n ă aă vremurilor,ă timpă suspendată întreă „numai”ă şiă „nu-înc ”,ă cuă elă închizându-seă uriaşulă arcă ală civiliza iiloră şiă deă laă elă începândă istoriaă propriu-zis ă aă omeniriiă –ă istoriaă în elegeriiă şiă solidariz riiă universale. Încheiă acestă lungă expozeuă cuă câtevaă cuvinteă despreă Psihopatologia generală,ăcareă–ăneăasigur ăJ.Herschă–ă„aă r masă oă oper ă clasic ,ă folosit ă înc ă şiă ast zi”,ă lucrareă înă careă K.Jaspersă faceă oă net ă distinc ieă întreă psihologia explicativă (oă stareă psihic ă sauă anumiteă tulbur riă psihiceă potă fiă explicateă atunciă cândă seă descoper ă cauzeleă psihiceă sauă fiziologice)ăşiăpsihologia comprehensivăă(comportamentulăunuiăsubiectăesteăîn elesăatunciăcândăseă stabileşteăoăleg tur ăîntreăproceseleăluiăpsihiceăşiăanumiteămotive). ăăăăăăăăăăăăăăăă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăGeorgeăPETROVAI

90——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

DeăZiuaăCulturiiăNa ionale,ălaăVaslui Aflat ălaăaădouaăedi ie,ăanulăacestaămanifestareaăaăfostăconsacrat ăZileiăCulturiiăNa ionaleă deăc treăCentrulăJude eanăpentruăConservareaăşiăPromovareaăCulturiiăTradi ionaleăVasluiăprintr-ună concursă deă eseuriă şiă interpretareă deă poezieă cuă tema:ă Eminescu - nostalgice iubiri.ă Primaă parteă aă evenimentului,ă dedicat ă talentuluiă literar,ă aă avută locă înă salaă „Ştefană celă Mare”ă aă Consiliuluiă Jude ean,ăînăziuaădeă14ăianuarieă2015,ăîntreăoreleă10-12,ăundeăauăparticipată12ăeleviădeălaăliceeleă dinăVaslui.ăAădouaăzi,ăîncepândăcuăoreleă16,ăînăsalaădeăCinemaădeălaăSilverăMallăauăparticipată13ă eleviă deă laă cinciă liceeă vasluiene,ă careă auă interpretată versuriă dină operaă eminescian ă peă ună fundală muzicalăadecvat,ăconcursulăfiindămoderatădeăLucianăOnciu. Comisiileădeăexaminare/jurizareăauădecis,ăînăbazaăunorăcriteriiăspecifice,ăpresta iaăfiec ruiă elev.ă Astfel,ă laă sec iuneaă eseuriă auă fostă acordateă treiă premiiă şiă nou ă men iuni.ă Premiulă Iă aă fostă ob inutădeăB di ăAndreeaăM d linaăelev ăînăclasaăaăX-aălaăColegiulăEconomică„A.ăRugin ”,ăcareă esteă şiă câştig toareaă edi ieiă precedenteă aă acesteiă sec iuni.ă Premiulă ală II-leaă aă fostă câştigată deă Ghintuial ă Paulaă (Liceulă Teoretică „M.ă Kog lniceanu”,ăclasaăaăXII-a)ăiarăpremiulăală III-leaă deă c treă Maneaă Adelaă Elenaă (Liceulă Teoretică „E.ă Racovi ”,ă clasaă aă XII-a).ă Men iuneaă Iă aă apar inută eleveiă Profireanuă Dianaă Anişoaraă (Colegiulă Economică „A.ă Rugin ”)ăiarămen iuneaăaăII-aăeleveiăVârlană Andreeaă (Liceulă Teoretică „M.ă Kog lniceanu”).ăCelelalteăşapteămen iuniăauă fostă acordateă astfel:ă Sîrghieă Cosminaă Aureliaă şiă Berezană Tudoră Andreiă deă laă LiceulăcuăProgramăSportiv,ăB etuăAlexandraă Elena,ă Lucaă Denisaă Emanuelaă şiă Gurgu ă Danielaă Biancaă deă laă Colegiulă Economică „A.ă Rugin ”,ă Ungureanuă Andreeaă Petronelaă ă deă Liceulă „Ştefană Procopiu”ă şiă Ababeiă Andreeaă BeatriceădeălaăăLiceulăTeoretică„E.ăRacovi ”. Laă sec iuneaă deă interpretare,ă înă urmaă analizeiă presta ieiă actoriceştiă aă rezultată oă altfelă deă ierarhizareă valoric .ă Juriulă aă acordată treiă premiiă I:ă Galanton-Alexandruă Gabrielă (clasaă aă XI-a,ă Liceulă Teoretică “M.Kog lniceanu”),ă Balană Ana-Mariaă (clasaă aă X-a,ă Liceulă Teoretică “E.ă Racoviț ”)ăşiăCrețuăIulianaăGeaninaă (clasaă aă X-a,ă Liceulă “Ştefană Procopiu”).ă Deă asemenea,ă auă fostă acordateătreiăpremiiăII:ăColbanăIrinaă (clasaă aă X-a,ă Liceulă Teoretică “E.ă Racoviț ”),ă Lapaă Ancuțaă Elenaă (clasaă aă X-a,ă Liceulă “Ştefană Procopiu”)ă şiă Petreaă AlexandrinaCatrinelă (clasaă aă IX-a,ă Colegiulă Economică “Anghelă Rugin ”).ă Situa iaă aă fostă identic ă şiă înă cazulă premiulă ală III-lea,ă undeă auă fostă acordateă treiă asemeneaă distinc ii:ă Trifană Florină şiă Pruteanuă Biancaă Ștefaniaă deă laă Liceulă Teoretică “E.ă Racoviț ”,ă şiă Raduă Cosmină Andreiă deă laă Liceulă cuă Programă Sportiv.ă Restulă liceeniloră participan iă auă ob inută men iuni:ă Movil ă Gabrielaăşiă IlieăM d linaădeălaăColegiulăEconomică“Anghelă Rugin ”,ă LupuăRoxanaădeălaăLiceulă Teoretică“EmilăRacoviț ”ăşiăC rareăManuelaăAndreeaădeălaăLiceulăcuăProgramăSportiv.ă Înă continuare,ă red mă tiparuluiă eseulă câştig toră ală premiuluiă I,ă scrisă deă Andreeaă M d linaă B di ădeălaăColegiulăEconomică„AnghelăRugin ”,ăclasaăaăX-a,ăprof.ăcoord:ăMihaelaăCosovanu.

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăCJCPCTăVaslui

91——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Eminescuă-ănostalgiceăiubiri Povesteaămeaăîncepeăîntr-oăziăînghe at ădeăiarn .ăNingeăf r ăîncetaredeăcâtevaăzileăşiăeunăgeră deăcrap ăpietrele.ăPrinăarboriiăînghe a iă bată unăvântă linăşiă aspruăf cândăs ăsuneă ur uriiă deăghea ă anina iă deă ramuri.ă M ă uită înă jură şiă m ă gândescă c ă z padaă nu-iă decîtă pulbereaă steleloră n ruiteă înă zboruriă deă milenii,ă dină careă aă r s rită cândvaă Luceaf rul.ă Gândurileă îmiă dicteaz ă paşiiă spreă oă cafenea. Eă Hanulă luiă Manuc.ă Peă fereastr ,ă seă z reauă trecândă tr suriă cuă doamneă elegante,ă iară într-ună col ăalăcafenelei,ăorologiulăbateăoraă11.ăEminescuăscrieăcufundatăînăgândurile,ălaăoămas . Dudui ,ăservi iăoăcafea?ăOăpr jitur ?ăm ăîntreab ăchelnerul. OăcafeaăMarghiloman,ăv ărog. Înătimpă ceăîmiă savureză cafeauaăturceasc ,ăfiart ăcuărom,ăservit ăîntr-oăceaşc ăminuscul ,ăîlă observăcuăaten iaăpeădomnulădeăal turi.ăMiăseăp reaădeăoăfrumuse eăaparte:ă„fa aăluiăeăalc tuit ădină liniiă şiă suprafe eă spa ioase,ă iară privireaă deă oă grandioas ă simplitateă areă oă eleva ie,ă oă nep sareă deă lumeă asiatic ”.ă Tân rulă scriaă oă scrisoare,ă abosrbită deă gânduri.ă Profită deă scurtaă absen ă aă omuluiă misteriosă careă aveaă înf işareaă unuiă poetă boemă şiă m ă ridică deă laă mas ă pentruă a-iă citi,ă fugitiv,ă rândurile.ăB rbatulăscrisese: „Dulceaămeaăcopil ,ă Ceeaăceăcredăeuădeăcuviin ăeăs - iăcaută oăodaeăînăcentrulăoraşului,ăînă careăs ăîncap ădou ă sufleteăînamorate.ăÎns ,ăMomo i,ăîmiătrebuieătimpăs ăcaut,ădeăaceea,ănuăm ăgr bi.ăComoid ,ă confortabil ,ăunăcol ădeălumeăînă careăs ănuăne-mpiedic mă niciădeăcâniă cariălatr ăşiă niciădeă pisiciăcariămiaun . Teăs rutădeămiiădeăoriăşiăteăaşteptăpesteădou ăzileăînăgaraădeăNord,ălaăoraă14.00. Alăt u,ă Emin 25ăfevr.ă1882”. Îmiă reproşeză indiscre iaă şiă m ă retragă cuă sfial ă s -miă consumă cafeaua,ă dară demonulă curiozit iiă m ă provoac .ă Îmiă placeă aceast ă idil ă şiă voiă mergeă laă dataă men ionat ă înă scrisoareă s ă urm rescă continuareaă frumoaseiă şiă tulbur toareiă poveşti.ă P r sescă cafeneauaă cuă aceast ă dorin ă arz toareăşiăm ăafluăpeădataădeă27ăfevr.ăpeăperonăaşteptândăcuăner bdareăsosireaătrenuluiădeăIeşi,ăînă apropiereaătân ruluiădomnădinăcafeneaăpeăcareăl-amărecunoscutăimediat. B rbatulă aşteptaă cuă febrilitateă coborâreaă uneiă doamneă elegante,ă blondeă care-lă priveaă cuă insisten ă şiă ardoarea.ă Elă îiă s rut ă mâinileă sub iriă şiă reciă şiă îiă şopteşteă abiaă auzit:ă „Dulceaă meaă Veronicu ”.ă Înă luminaă arbitoareă aă soareluiă deă iarn ă puteamă observaă nişteă ochiă mariă şiă frumoşi,ă albaştriăcaălimpezimeaăcerului.ăP rulăeiădespletităşiăatârnaăînăbucleăblondeăpân ăînăjosădeăşolduri.ă Minunateleă saleă bra eă rotundeă şiă albeă caă marmuraă erauă acoperiteă deă manşoulă deă blan ă careă oă protejaădeăfrigulăiernii. Tineriiăîndr gosti iăseăretragăspreăoătr sur ,ăiarăeuăîiăurm rescăavid ădeăcuriozitate.ăSeăoprescă înăfa aăcafeneleiăunde-lăîntâlnisemăpentruăprimaăoar ăpeădomnulăpeăcareăfemeiaăgra ioas ă lănumiă cuădulcea ă„Eminulămeu”.ăEraăaşadarăEminescu,ăpoetulădespreăauzisemăatâteaălucruriăminunateăşiă controversate.ăSeăaşez ălaăaceeaşiămas ,ăiarăeu,ăînăapropiereaălorăasistălaăoăconversa ieăfascinant . „M i,ăfat ănebun ăşiădr g laş ,ăzi,ăeădreptăc ăeuăte-nşel,ăc ăteăuit,ăc -miăeştiădrag ănumaiăpeă câtăteăv dăcuăochii?”ăEminescuăîiăvorbeaăcuăardoareăşiăoădevoraădinăpriviri.ăSeăvedeăc ănuăs-auămaiă v zutădeămultătimp.ăCuvinteleădulciăaleăb rbatuluiăerauămelodioase.ăÎiărecitaăversuri:ă„Tuăveziăc ăînă iubire/ăEuănuăştiuăcaăs ăglumesc./ăNuăî iăpareăoareăbine/ăC ăatâtaăteăiubesc?”. Ruşinat ,ăVeronicaăîiăr spunde:ă Mi ule,ăb etăiubităşiădr g laş,ăsuntăfericit ădeăîntâlnireaănoastr ,ăîns ăpeătineăsup rat . Nuăştiuădeăceănuămi-aiăr spunsădataătrecut . Iubitaămea,ăîngerulămeu,ăceeaăceăamămaiăscump... Frumoasaădoamn ăîlăîntrerupse. Caă şacalulă înă pustietateă amă gemută şi-amă suspinată totă r ulă peă careă miă l-aiă f cut,ă iară toat ă durereaăprovocat ăs-aătransformatăîntr-oăsingur ădorin :ădorulăuneiăr sbun riătotăatâtădeăputerniceă şiăvindicativeăcaănenorocireaăpeăcareămi-aiăf cut-oăînăacordăcuăMiteăKremnitz.ăAmăjuratăcuăfocăşiă amarăr sbunare! 92——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ M i,ăNicu ,ăurât ăs ăfii,ăoricumăaiăfi,ătotădrag ăaiăs -miăr mâiăşiăniciănuăseăpoateăaltfelă–ăc ciă tuă eştiă celă dintâiă amoră ală meuă şiă veiă fiă uniculă şiă celă dină urm !ă Reproşurileă peă careă miă leă faciă înă leg tur ăcuădoamnaăMiteăsuntăaievea,ăc ciădumneaiăesteădoarăoăsurs ădeăinspira iuneăpentruăpoeziaă mea.ă Înă acesteă versuriă deă careă m ă acuziă euă teă v dă peă tineă şiă numaiă peă tine!ă C ciă doară ieă î iă potă spune:ă„Atâtădeăfraged ăte-asemeni/ăCuăfloareaăalb ădeăcireş”. Veronicaăîlăpriviăcuăochiiăînăcareăînăgeneleăeiămariăşiăfrumoaseăseăz reauăpic turiădeălacrimi.ă Cuvinteleăb rbatuluiăauăimpresionat-oăşiăi-auăp trunsăînăsuflet;ăapoi,ăîşiăaduceăaminteădeăalteă versuriă care-iă provoac ă sup rarea.ă „Peă lîng ă plopiiă f r ă so /ă Adeseaă amă trecut/ă M ă cunoşteauă veciniiăto i/ăTuănuăm-aiăcunoscut”. -ăVorbeşteălumeaăînăoraşăcaăaiăscrisăacesteăversuriăpentruădoamnaăClepotraăPoenaru,ădragulă meu.ăDomnuleăEminescu,ăsuntăsigur ăc ăve iăaveaăcavalerismulăa-miăr spunde. -ăMomo ic ădrag ,ăfiiăcuminteăşiănuăteănelinişti!ăDragosteaămeaăpentruătineănuămaiăeăunăvisă sauă oă speran ă deşart ,ă eă ceva...ă aievea.ă Teă s rută şiă teă rog:ă linişteşte-te!,ă c ciă stareaă stareaă taă m ă doareămaiămultădecâtămizeriileămeleăproprii. Eminescuăîiăs rut ămînaăînm nuşat ăşi-iămurmur ăîntr-unălimbajăalăiubiriiăcunoscutădoarădeă ei.ă„De-orătreceăaniiăcumătrecur /ăEaătotămaiămultăîmiăvaăpl cé/ăPentruăc -nătoat ăaăeiăf ptur /ăE-ună „nuăştiuăcum”ăşi-ună„nuăştiuăce”. Ceaiulăcelorădoiăseăr cise,ăcafeauaămeaămarghiloman ăîşiăpierduseăsavoarea,ăiarăeuăuitasemă deă mineă şiă oreleă trecuteă prins ă deă frumuse eaă ce-nv luiaă iubireaă celoră doi.ă Îiă maiă audă înă reverii:ă „Haiă Nicu ă şi-omă ad postiă dragosteaă noastr ă înă c m ru aă undeă te-oiă acoperiă dină capă pân -nă genunchiăcuăs rut ri”. Gerulă ierniiă îmiă biciueă obrajii,ă lunaă împr ştiaă luminaă eiă pal ă şiă înghe at ă pesteă oameni,ă trotuareăşiăarboriiăcuăcrengiădeăcristal. Stiloulă îmiă r mâneă suspendată peă foaiaă ceă aşteapt ă cuă ner bdareă sfârşitulă poveştiiă deă iubireă inspirat ădeăconvorbirileăinediteădintreăEminescuăşiăVeronicaăMicle. Imiă citescă rîndurileă şiă m ă întrebă dac ă eseulă meuă Eminescu – nostalgice iubiriă aă reuşită s ă surprind ăm carăoăparteăinfim ădinăvia aădureroas ătr it ăcuăatâtădeămultăiubire! ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăAndreeaăț d linaăB di ă

DIMITRIEăCANTEMIR.ăSpirităuniversal autor:ăMarinăMORONESCU

Nuădeămult,ălaăVaslui,ăaăfostălansat ăcarteaăregretatuluiăprofesorăMARINăMORONESCUă-ă intitulat ă sugestivă DIMITRIEă CANTEMIR.ă Spirită universală (Ia i,ă Edituraă PIM,ă 2014).ă Aceast ă carteă deă sintez ă trebuiaă s ă apar ă înă 2013,ă laă 340ă deă aniă deă laă na tereaă mareluiă c rturară Dimitrieă Cantemiră iă laă 290ă deă aniă deă laă moarteaă saă (dup ă ună proiectă maiă vechiă ală profesoruluiă vasluian,ă z cutăaniădeăzileăînăfi eă i,ăapoi,ăînămanuscris).ăValoareaăeuropean ăaăenciclopedistuluiăCantemiră iă raportareaă acestuiaă laă universalittateaă spirituluiă l-auă atrasă peă exigentulă prof.ă MARINă MORONESCUăspreădorin aăsaămaiăvecheădeăa-lă„mâng iaăpeăcre tet”ăpeăprin ulăfilosof,ăfieănumaiă iă prină acesteă gânduriă scrise.ă Desigur,ă apartenen aă familieiă mareluiă umanistă medievală laă zonaă actualuluiăjude ăVasluiă(fostulăsatăSili teniădinămagiculă inutădeăalt dat ăalăF lciului)ăaăconstituităună altăimportantăimboldăpentruăgenerosulădasc l. Fostă inspectoră colar,ă directoră iă profesoră erudită ală Liceuluiă „Mihailă Kog lniceanu”ă dină Vasluiă (c ruiaă i-aă d ruită înă 2011ă oă monografieă complet ,ă al turiă deă prof.ă dr.ă Nicolaeă Ionescu),ă olteanulăblajină iăcuviincios,ădecentă iădemnăînăfa aăpropriuluiădestină-ăMARINăMORONESCUă-ăaă maiăscrisăunăsagaceăstudiuă documentarăînchinată luiă I.ă L.ăCaragialeă(laăcentenarulăluiăneaăNae,ăînă 2012)ă iăoălucrareădespreămaximeleălatineă iăuniversale.ăAidomaăunuiăistoricăliterar,ăautorulălucr riiă i-aăconceputădemersulăcuămult ărigoareă iăobiectivitate,ă inândăcontădeătaineleăinterpret riiăsurseloră documentareă iănarativeăreferitoareălaămareleăprin ă iăfilosof,ăconturândăînc ădeălaăînceputăunăutilă iă sugestivă Tabelă cronologică –ă înă careă seă reg sescă celeă maiă importanteă momenteă aleă traseuluiă biograficăalăc rturaruluiăumanist:ăna terea,ăăfamilia,ăăeduca ia,ăăformareaăăsaăăintelectual ,ăc s toria,ă 93——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ copiii,ă alian aă cuă arulă Petruă celă Mareă ală Rusiei,ă b t liaă deă laă St nile ti,ă refugiulă dină Rusiaă iă sfâr itul. Dincoloă deă faptulă c ă afl mă dină acesteă primeă paginiă aleă c r iiă câtevaă lucruriă dejaă tiuteă despreăDimitrieăCantemiră -ă c ăs-aăn scută laă26ăoct.ă 1673,ălaă Iaşi,ă înă familiaăr zeşuluiăConstantină Cantemiră(domnăalăMoldovei,ă1685-1693),ăfiindăfrateleăluiăAntiohăCantemiră(domnămoldavăîntreă 1695-1700,ă apoiă înă 1705ă şiă 1707)ă -ă maiă importantă niă seă pareă prezentareaă mediuluiă înă careă s-aă educatăviitorulăc rturar,ăeduca ieăceăi-aăfostădat ămaiăîntâiădeăc treăîn eleptulădasc lăgrecădeălaăIaşiă-ă Ieremiaă Cacavelas,ă apoiă deă c treă însemna iă dasc liă deă slavon ,ă latin ,ă teologieă şiă filozofieă deă laă AcademiaăPatriarhieiădinăConstantinopol,ăîncepândăcuă1688,ălaăvârstaădeă15ăaniăaiăviitoruluiădomn.ă ÎnăfoarteăbogataăBibliotec ăaăPatriharhieiăconstantinopolitaneăseăaflauălucr riădinădiverseădomenii:ă logic ,ă filozofie,ă geografie,ă istorie,ă medicin ,ă chimie,ă limbiă orientaleă (turc ,ă arab ,ă persan ).ă Laă Constantinopol,ăCantemirăi-aăcunoscutăşiăaăîntre inutădiscu iiăpeătemeăfilozoficeăşiăpoliticeăcuăfoarteă mul iăambasadoriăeuropeniăcareăerauăacredita iălaăPoartaăotoman . Apoi,ăpentruăaăîntregiătabloulădeăepoc ăalămareluiăsavantădeătalieăeuropean ,ăprof.ăMARINă MORONESCUă aă consemnat,ă meticulosă iă exact,ă toateă evenimenteleă determinanteă înă orientareaă politic ăaăluiăDimitrieăCantemir,ădândăcititorilorăacesteiăc r iăposibilitateaădeăa-iăîn elegeăprin uluiă aceleăfineămecanismeăinterioareădeăsim ireă iăîn elegereăaălumiiă iăaăvie ii.ăDeăaceea,ănuăaăfostănimică surprinz torăînăfaptulăc ,ălaă11ăiulieă1714,ămareleăc rturarămoldavăaăfostăalesămembruăalăAcademieiă dină Berlin,ă chiară laă propunereaă luiă Leibnitz.ă Înă fomd,ă înă operaă luiă Cantemir,ă influen at ă deă umanismulă Renaşteriiă şiă deă gândireaă înaintat ă dină Rusia,ă s-auă oglindită celeă maiă importanteă problemeăridicateădeădezvoltareaăsocial-istoric ăaăMoldoveiădeălaăsfârşitulăsecoluluiăalăXVII-leaăşiă începutulăveaculuiăurm tor.ăNu-iămaiăpu inăadev ratăc ă iălucr rileăsaleădespreăstructuraăşiăevolu iaă ImperiuluiăOtomanăi-auăadusăcelebritateaăştiin ific ăînăEuropa.ăPeăbazaăunorăsubtileăanalizeăpoliticeă deăanvergur ăintercontinental ăeuropeano-asiatic ăaădemonstratăc ăImperiulăOtomanăseăaflaăîntr-ună profundă declină ceă urmaă s ă seă sfârşeasc ă prină dispari iaă sa,ă previziuneă ceă s-aă adeverit,ă îns ,ă maiă târziu. Înăalt ăordineădeăidei,ăprezentareaăgeneral ăaăopereiămareluiăsavantăaăfostăgrupat ădeăc treă MARINăMORONESCUăînămodăreferen ială iădistinct:ăoperaăistoric ;ăoperaăfilosofic ă iăreligioas ;ă operaăliterar ă iăalteăscrieri.ăLaăacesteaăseăadaug ăsavuroaseleădetaliiădespreăafinit ileăluiăCantemiră pentruămuzicaăturceasc .ăDintreălucr rileăceleămaiăimportanteăaleămareluiăsavantăeuropean,ăautorulă acesteiă c r iă peă careă oă prezent mă aă considerată c ă merit ă analizateă celeă maiă importante.ă Astfel,ă dintreăscrierileăfilosofice,ăseăremarc ăurm toareleălucr ri:ăPrescurtareăaăsistemuluiălogiciiăgeneraleă (Logica)ă -ă primulă manuală didactică scrisă deă ună român,ă Despreă conştiin ă iă Metafizicaă (Imagineaă tainic ă aă ştiinteiă sacrosante,ă 1700)ă -ă lucrareă filosofic ă înă careă fizicaă eraă integrat ă într-ună sistemă teist,ă ună felă deă împ careă întreă ştiin ă şiă religie,ă întreă determinismulă ştiin ifică şiă metafizicaă medieval .ăCantemirămanifestaăînăaceast ăcarteăunăv dităinteresăpentruăastrologieăşiăştiin eleăoculte,ă sacre,ăspecificeăRenaşterii.ăOăalt ăscriereăfilosofic ăextremădeăbineăanalizat ădeăprofesorulăMARINă MORONESCUăesteăDivanulăsauăGâlceavaăîn eleptuluiăcuălumeaă(Giude ulăsufletuluiăcuătrupul)ă -ă scris ă înă limbaă român ă şiă tip rit ă laă Iaşi,ă înă 1698.ă Aceast ă oper ă esteă primaă lucrareă filozofic ă româneasc ,ă eă maiă multă decâtă ună tratată deă etic ,ă eă întâiulă eseuă scrisă românesc.ă Înă aceast ă carteă întâlnimăideiăcareăauăgeneratăvestiteleădisputeămedievaleădespreătimp,ăsuflet,ănatur ăsauăconştiin .ă Dimitrieă Cantemiră neă sugereaz ă superioritateaă omuluiă asupraă celorlalteă vie uitoare,ă baă chiară faceă dinăomăst pânulălumiiăşiăsus ineăsuperioritateaăvie iiăspiritualeăasupraăcondi ieiăbiologiceăaăomului,ă încercândăs ădefineasc ăconcepteăfilosoficeăşiăs ăalc tuiasc ăoăterminologieăfilosofic . Operaăistoric ăaăluiăCantemirăesteă iăeaădestulădeăbineătratat ădeăc treăprofesorulăMARINă MORONESCUă(absolventăalăFacult iiădeăLitere,ăIstorieă iăFilosofieăaăUniversit iiă“Al.ăI.ăCuza”ă dinăIa i).ăEăvorba,ăînăprimulărând,ădeăDescriptioăMoldaviaeă(DescriereaăMoldovei)ă-ăscris ăînălatin ă (1714-1716),ălaăcerereaăAcademieiădinăBerlin,ăatunciăcândăCantemirătr iaăînăRusia.ăAceast ăampl ă lucrareă cuprindeă treiă p r iă principale:ă a)ă parteaă geografic ă -ă consacrat ă descrieriiă geograficeă aă Moldovei,ă aă mun ilor,ă aă apeloră şiă aă câmpiilor,ă cuă oă prim ă hart ă aă Moldovei,ă autorulă prezentândă floraăşiăfauna,ătârgurile,ă inuturileăşiăcapitaleleă rii;ăb)ăparteaăistoric ă-ăcareăînf işeaz ăorganizareaă politic ăşiăadministrativ ăaă rii,ăcuărefeririădetaliateăla:ăformaădeăstat,ăalegereaăsauăîndep rtareaădină scaunăaădomnilor,ăobiceiurileăprilejuiteădeăînsc unareaădomnilorăsauădeămazilireaălor,ătradi iileădeă logodn ,ăănunt ,ăăînmormânt riăetc.;ăăc)ăparteaăăcultural ă-ăcuăinforma iiădespreăgraiulămoldovenilor,ă 94——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ despreăsloveleăfolositeă(careălaăînceputăauăfostălatineşti,ăiarăapoiăînlocuiteăcuăceleăslavone),ălucrareaă prezentândă interesă nuă numaiă pentruă descriereaă geografic ă sauă politic ă bineă documentat ,ă ciă şiă pentruă observa iileă etnograficeă şiă folclorice,ă Dimitrieă Cantemiră fiindă primulă c rturară română cuă cercet riă etnograficeă şiă folcloriceă serioase.ă Înă acela iă spirit,ă oă alt ă scriereă istoric ă important ă referitoareă laă româniă esteă Hroniculă vechimeiă aă româno-moldo-vlahiloră -ă scris ă înă latin ,ă apoiă tradus ă înă român ă (1719-1722),ă valoroas ă carteă ceă cuprindeă istoriaă noastr ă deă laă originiă pân ă laă desc lecare.ăEaăsus ineăideeaăvechilorănoştriăcronicari:ăorigineaăcomun ăaătuturorăromânilor.ăPentruă scriereaăacesteiălucr ri,ăCantemirăaăconsultatăpesteă150ădeăizvoareăistoriceăromâne tiăşiăstr ineă(înă limbileălatin ,ăgreac ,ăpolon ăşiărus ).ăTotădespreăistoriaăromânilorăesteăvorbaă iăînălucr rileăVia aă luiăConstantinăCantemiră iăEvenimenteleăCantacuzinilorăşiăaleăBrâncovenilor. Oă not ă aparteă oă reprezint ă lucrareaă Istoriaă ieroglific ă (1703-1705,ă scris ă înă român ă deă Cantemir,ălaăConstantinopol).ăProfesorulăMARINăMORONESCUăoăconsider ăprimaăîncercareădeă romanăpolitico-social,ăc ciă-ăspuneăelă–ă“Cantemirăsatirizeaz ăluptaăpentruădomnieădintreăpartideleă boiereştiă dină rileă Române.ă Aceast ă lupt ă alegoric ă seă reflect ă printr-oă disput ă filosofic ă întreă dou ă principii,ă simbolizateă deă Inorogă şiă Corb.ă Totodat ,ă lucrareaă cuprindeă cuget ri,ă proverbeă şiă versuriă careă reflect ă influen aă poezieiă populare”.ă Îns ,ă ceaă maiă important ă scriereă istoric ă aă luiă Cantemiră -ă arat ă MARINă MORONESCUă -ă esteă Istoriaă Imperiuluiă Otomană (Istoriaă creşteriiă şiă descreşteriiăCur iiăotomane)ă-ăscris ăînălatin ,ăîntreă1714-1716.ăAceast ămonumental ălucrareăfaceă oăanaliz ăserioas ăasupraăistorieiăImperiuluiăOtomanăşiăcerceteaz ăcauzeleăcareăarăfiăpututăduceălaă destr mareaă sa,ă înă leg tur ă iă cuă luptaă politic ă deă libertateă aă Moldoveiă deă subă jugulă otoman.ă Deă aceeea,ăCantemirăaăinsistatăşiăasupraăposibilit ilorăpopoarelorăasupriteădeăa-şiărecuceriălibertatea.ă Fiindăconsideratăunăprecursorăalăliteraturiiădeăinspira ieăoriental ,ăCantemirăaăprivitălumeaăotoman ă dină interior.ă Deă altfel,ă mareleă merită ală acesteiă lucr riă aă fostă acelaă deă aă puneă înă mânaă cititoriloră occidentali,ă într-oă form ă atractiv ,ă analeleă turceştiă traduse,ă adnotateă şiă comentateă deă c treă ună cunosc torăprofundăalăvie ii,ăistoriei,ăsociet iiă iămentalit ilorăotomane.ăLucrareaăaăfostătradus ăşiă publicat ăînălimbileăenglez ,ăfrancez ăşiăgerman . AlteăopereăîiăîntregescăluiăCantemirăauraădeăsavant,ăerudităc rturarăenciclopedist,ăfilosof,ă muzicolog,ăcompozitor,ăomăpolitic,ăumanistăşiăchiarăprefiguratorăalăiluminismului.ăEăvorba,ăprintreă altele,ădeăCercetareaănatural ăaămonarhiilor;ăPrescurtareăaăsistemuluiălogiciiăgenerale,ăSistemulă religieiămahomedaneă iăCarteaăştiin eiămuziciiă-ăstudiuăaprofundatăalămuziciiăotomaneălaiceăşiă religioase,ăcuprinzândăprimulăsistemădeănota ieămuzical ăalămuziciiăotomane. Unăsubcapitolăaparteăalăc r iiă iăpoateăcelămaiăelocventăesteăcelăpeăcareăautorulăl-aăconsacrată ideilorăumanisteăceăr zbatădinăoperaăluiăCantemir.ăElăesteăîntregitădeăunăampluăgrupajădeăp reriăaleă oameniloră deă cultur ă (româniă iă str ini)ă care-iă definescă personalitateaă c rturaruluiă moldav:ă scriitorulă germană T.ă S.ă Bayeră (biografulă prin ului);ă eruditulă grecă Ieremiaă Cacavelasă (primulă s uă dasc lădeălaăIa i),ăistoriculăenglezăArnoldăToynbee,ăVoltaire,ăAronăPumnul,ăM.ăKog lniceanu,ăGr.ă Tocilescu,ă Luciană Blaga,ă G.ă C linescu,ă Ovidă Densu ianu,ă B.ă P.ă Ha deu,ă N.ă Iorgaă etc.ă Pentruă profesorulăMARINăMORONESCU,ăDimitrieăCantemirăaăfostă“întâiulăomădeăştiin ăromânăaăc ruiă oper ăaăf cutăautoritateaăînăepoc ăşiăaăc reiăpersonalitateăaăimpresionatăcaăunăsimbolăreprezentativă pentruă umanitateaă întregiiă Europe”.ă Aşaă cumă într-ună Leonardoă daă Vinci,ă Copernic,ă Giordanoă Brunoă şiă al iiă s-auă întrupată nuă numaiă tradi iileă uneiă culturiă şiă geniulă uneiă na iuni,ă ciă şiă eternaă aspira ieăaăfiin eiăumaneăspreăcunoaştere,ăaşaăşiăCantemirăaădevenită-ăînc ădinătimpulăvie iiă-ătipulă savantuluiă deă orizontă universal,ă neobosită exploratoră ală unoră domeniiă noiă deă cercetareă şiă militantă pentruăvalorileăceăinteresauătoat ălumeaăcult ăaăvremii. GloriaăluiăCantemiră-ăar taăMARINăMORONESCUă-ăîşiăareădesigurăexplica iaăşiăînădestinulă luiăuman,ăcareăs-aăîmpletităcuăalăaltorădoiăiluştriăcontemporaniă-ăPetruăcelăMareăşiăCarolăalăXII-leaă Suedezul,ădarămaiăalesăîşiăareăsorginteaăînăinforma iaăşiăideileăsaleădespreăoălumeăpu inăcunoscut ,ă darăplin ădeăinteres:ăîmp r iaăsultanilor.ăNuăînăultimulărând,ădatorit ăluiăCantemirăaăînceputăs ăseă aşezeă şiă curiozitateaă Europeiă ştiin ificeă pesteă araă şiă poporulă dină careă proveneaă noulă membruă ală AcademieiădinăBerlin.ăEsteăcâtăseăpoateădeăsemnificativăc ăpentruă arăşiămediulărusesc,ăCantemirăaă fostăconsilierăînăproblemeădeăpolitic ăoriental . SeăpoateăvorbiădespreăCantemirăcaădespreăcelădintâiăromânăcareăexercit ăasupraăconştiin eiă culteă europeneă oă influen ă real .ă Pentruă noiă îns ,ă oricâtă deă mareă ară fiă mândriaă acesteiă prezen eă universale,ăelăaăfost,ăînainteădeătoate,ăextraordinaraăsintez ăromâneasc ăaăepocii,ăcelăceăaărezumatăînă 95——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ operaăsaăoăistorie,ăoă ar ,ăunăpopor,ăoăcultur .ăPentruăistoriculăN.ăIorga,ăDimitrieăCantemirăînsemnaă“modulă românescădeăaăfiăînăciviliza iaăuniversal ”,ăiarăpentruăM.ăKog lniceanuă -ă“simbolizaănivelulăvechiululuiăşiă trainiculuiăc rturarăromân”.ăCantemirăeraăprimulăcareăseăsim eaăînăfa aăuniversului,ăaăistorieiăşiăaăviitoruluiă tenaceleăpurt torădeăcuvântăalătuturorăromânilor.ăLuiăi-aărevenităşiăgloriaădeăaăfiăf urităîntâiaăno iuneămenit ă s ă circumscrieă aceast ă unitate,ă înă vestitaă saă lucrareă Hroniculă vechimiiă aă româno-moldo-vlahilor.ă Fiindă cunosc torăprofundăalălimbiiăromâne,ăelăcunoşteaăşiăprefacerileăculturaleăromâneştiădeădinainteaăsa. Cantemiră -ă remarcaă MARINă MORONESCUă -ă maiă posedaă oă calitateă ce-lă f ceaă unică printreă contemporaniiă s i:ă “eraă ună izvoră ală destineloră viitoareă aleă poporuluiă s u”.ă Elă eraă sintez ă şiă anticipa ie!ă Nimeni,ăniciăceiămaiălumina iăpoliticieniăromâniăaiăvremiiădeăatunciănuămaiăaveauăputereaăînăaceast ăgreaă conjunctur ăs ămaiăstr bat ăcuăminteaăcea aăviitorului.ăÎns ,ăceaămaiămareăizbând ăaăgeniuluiăluiăCantemirăaă fostăaceast ăîntoarcereăaăpoporuluiăs uăcuăfa aăc treăviitor.ăElănuăaăfostăunăcopacăf r ăr d ciniăşiăniciăn-aăfostă nevoită s -şiă întind ă coroanaă subă ună soareă str ină caă s ă rodeasc ,ă ciă aă constituită sintezaă total ă şiă genial ă aă culturiiănoastreăvechi,ăc ciăelăcunoşteaăîntregulăprogramădeăpreocup riăalăc rturarilorăînaintaşiăşiăl-aădusăcuă atâtaămândrieăînăEuropa,ăînnobilându-lăcuăfrumuse eaăsaăspiritual ăşiăcuăextraordinaraăsaăerudi ie.ăCantemiră reprezentaă personalitateaă deă excep ional ă complexitate,ă înă stareă s ă refac ă înă dezvoltareaă saă individual ă drumulă deă secoleă şiă tipologiaă intelectual ă aă uneiă întregiă culturi.ă Elă era,ă înă acelaşiă timp,ă teoreticiană ală monarhieiăautoritareăcaăNeagoeăBasarab,ăpanegeristăf r ărezerveăalăunuiădomnă-ătat lăs uă(Constantin),ăspirită modernă şiă universal,ă aventurier,ă poliglotă vestit.ă Altfelă spus,ă Cantemiră aă simbolizată geniulă europeană ală românismuluiă iăaăsugerată”destinulăuniversalăalăculturiiăromâneşti”! Totodat ,ă vorbindă despreă mo tenireaă cultural ă aă luiă Dimitrieă Cantemir,ă profesorulă MARINă MORONESCUă remarcaă faptulă c ă “eruditulă deă faim ă european ,ă voievodulă moldovean,ă academicianulă berlinez,ă prin ulă rus,ă cronicarulă român,ă cunosc toră ală tuturoră pl ceriloră peă careă leă poateă daă lumea,ă ună LorenzoădeăMediciăalănostru"ă(G.ăC linescu)ă-ăaăreprezentatăfiguraăsingular ăaăceluiămaiămareăumanistădină perioadaămedieval ăaăliteraturiiăromâne.ăElănuăaăr mas,ăcaămul iădintreăcronicari,ăomulăuneiăsingureăc r i,ăciă aăscrisăistorie,ăgeografie,ăaăf cutăversuriăşiăaăcompusăproz ă iămuzic ,ălegândăîntreăeleădiferiteleăpreocup riă prină sintez ,ă aă trasă concluziiă politiceă şiă socialeă dină fapteleă trecutuluiă şiă aleă prezentului,ă s-aă îndreptată cuă curiozitateaăluiăcreatoareăspreătotăceeaăceăînseamn ăştiin ă iăviitor.ăPentruăBlaga,ăprincipeleăCantemirăeraă "Inorogulă alb"ă ală gândiriiă româneşti,ă f ptur ă stranieă şiă pur ,ă deă oă genial ă claritateă înă previziuni,ă deă oă neîn eleas ă re inereă înă aă perseveraă înă intui ii.ă Şi-aă formată culturaă dinspreă anticiă c treă moderni,ă preluândă limbaă latin ă dreptă instrumentă esen ială ală expresiei,ă al turiă deă alteă limbiă deă mareă sufluă cultural.ă C rturară umanist,ădeschisăc treălumeăşiăvia ,ăCantemirăaăprefiguratăiluminismulăşiăchiarămi careaăcultural ăaăŞcoliiă Ardelene,ă într-oă vremeă înă careă senzualitateaă culturiiă orientaleă eraă dejaă resim it ă printr-oă anumit ă matematizareăaăgândiriiădeătipăcartezian. A adar,ă Dimitrieă Cantemiră aă absorbit,ă peă deă oă parte,ă în elepciuneaă rafinat ,ă diversitateaă şiă policromiaă Orientului,ă iară -ă peă deă alt ă parteă -ă c rtur riaă savant ,ă cunoştin eleă enciclopediceă şiă logicaă ra ionalist ăaăOccidentului.ăAceast ăsimbioz ăl-aăformatăcaăpeăprimulăsavantăintegra ionistăeuropean.ăMulteă lucr riăaleăsaleăauădeterminatădirec iile,ămetodeleăşiăcon inutulăcercet rilorăştiin ificeăaleăşcoliiăeuropeneădeă orientalistic .ăTotodat ,ăelăaăfostăunulădintreăfondatoriiăştiin eiăetnograficeăeuropene. Nuăînăultimulărând,ănuăputemăs ănuăapreciemă iănecesarulăGlosarădeăcuvinteă iăexpresiiăcuăsensuriă adecvateătextuluiă-ăpeăcareăMARINăMORONESCUăaăsim itănevoiaăs ăni-lălaseălaăfineleăc r ii,ăpoateătocmaiă pentruă c ă doreaă caă aceast ă lucrareă s ă fieă cercetat ă iă deă genera iileă deă eleviă studio i.ă Tocmaiă deă aceea,ă profesorulăaăîncercatăs ăeviteăspecula iileă iăipotezeleăriscante,ăscriindăclară iăconcis,ăbaăchiarăobiectivându- iă demersulă prină cercetareaă perspectiveiă integratoareă asupraă imenseiă contribu iiă aă enciclopedistuluiă laă prop ireaăculturiiăromâneă iăuniversale. Înă fine,ă Bibliografiaă selectiv ă reune teă lucr riă iă studiiă gr itoareă despreă Cantemiră iă crea iaă sa,ă apar inândăunorăreputa iăistorici,ădiploma iă iăcriticiăliterariă-ăcumăarăfi:ăConstantinăGiurescu,ăLucianăBlaga,ă Georgeă Iva cu,ă Constantină Ciopraga,ă I.ă D.ă L udat,ă Al.ă Piru,ă Constantină M ciuc ă etc.ă Eaă completeaz ,ă înă fond,ătabloulăunuiăgeniuătutelarăalăumanismuluiăromânesc. Înă fond,ă dorindă fericireă şiă prosperitateă patrieiă sale,ă Dimitrieă Cantemiră aspiraă s-oă fac ă liber ă şiă luminat ,ă demn ă deă interesulă şiă aten iaă oameniloră politici,ă cercet torilor,ă litera iloră şiă c l torilor.ă Aă fostă nevoieădeăcâtevaăveacuriăpentruăcaăacesteăvisuriăaleăsaleăs ăseărealizeze.ăOricum,ăvastaăsaăoper ăscris ăseă constituieăşiăast ziăîntr-unăforăştiin ificăcareăvalorific ăpeădeplinămoştenireaăcultural ăaăEuropeiăşiăaăneamuluiă dinăcareăseătr geaămareleăenciclopedist.ăTocmaiădeăaceea,ăoriceăapari ieăeditorial ădespreăCantemiră iăoperaă saăcultural- tiin ific ă iăliterar ăconstituieăunăbună iănecesarăprilejădeăaăar taăpre uireaănoastr ăpentruăefortulă aceloră oameniă deă aă neă readuceă aminteă despreă acestă geniuă ală umanismuluiă românesc,ă iară carteaă deă fa ă aă profesoruluiăMARINăMORONESCUăseăînscrief r ăechivocăînăaceast ădirec ie.

Dr.ăȚauren iuăCHIRIAC 96——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

Paşaportăpentruăeternitateă Iarnaăaceeaănuăaăfostăiarn .ăAcumăştiuăc ăoriceăvia ăîncepeă prim vara.ă Şi-atunci,ă şiă numaiă atunci,ă laă tineă aă începută înă ianuarieă 1990,ăînăanulădesc tuş riiătale…ăN-amăs ăuităniciodat ăcâtădeămultăte -aiăbucuratădeăprimulăt uăpaşaportădinăvia aăta,ălaăcareăteăuitaiăcaălaăoă icoan ,ă pentruă c ă î iă d deaă posibilitateaă s ă treciă Prutulă -ă nuă agreaiă cuvântulă„grani ”.ăAmăfostămartorulăcândăsavuraiăoriceăsecund ăşiă oriceăp rticic ădeăaerărespiratăînăBasarabiaălaă„ZileleăEminescu”ădină AneniiăNoiăşiădinăChişin u,ădeăvizitaăf cut ălaăMân stireaăC priana.ă N-amă s ă uită cum,ă laă Casaă deă Cultur ă dină Aneniiă Noi,ă aiă luată ună tricolorădeălaăunăbasarabeanăpentruăa-lăfluturaătuăînsu iăînăfa aăs lii.ă Înă timpă ceă Ionă Enacheă spintecaă salaă cuă poemulă s uă deă r sunetă „Ştefană celă Mare”ă tu,ă cuă tricolorulă înă mân ,ă deveniseşiă stegarulă aceluiăbatalionădeăromâniăbasarabeniăceăîncepuser ăs ăvisezeădinănouă laă libertate.ă N-amă s ă uită deă fermitateaă taă deă peă scenaă Palatuluiă Octombrie(aziăNa ional)ădinăaceeaşiăziădeă15ăianuarieă1990ăcând,ăînăfa aăuneiăasisten eănumeroaseăşiăaă unorăinvita iădinăBucureşti,ăIaşi,ăVasluiăşiăChişin u,ăaiăfostăcelămaiăcurajos.ăDa,ănuăamăgreşităcuvântul.ă Ajunsă înă fa aă microfonului,ă privindă pesteă ochelariă c treă mul imeaă dină sal ,ă aiă spusă r spicat:ă „Doamnelor,ădomnişoarelorăşiădomniloră-ăpentruăc ălaănoiăacesteăapelativeăseăfolosescăacum,ăpermite imiăs ăv ăinformezăc ăînăRomânia,ăPartidulăComunistăRomânăaăfostăscosăînăafaraălegii.”ă(…)ăSalaămu iseă peămomentădar,ăîncet,ăîncet,ăs-aătrezitălaăadev rataăvia ,ăaplaudândăfreneticăşiăîncepândăs ăscandeze:ă „Li-ber-ta-te!ăLi-ber-ta-te!”ăşiă„U-ni-re!”ăU-ni-re!”ăCaăunăgazăpeăfocăaăurmatărecitareaămeaăaăpoezieiă „Unire”ă scris ă deă Dumitruă Matcovschiă şiă publicat ă cuă doară oă ziă înainteă înă publica ia,ă aten ie,ă „Deşteptarea”.ă Nuămaiăspun…,ăcaăpresta iaăvasluienilorăs ăfieăcomplet ,ăaăurmatăprofesorulăMunteanuă care,ă proasp tă plecat,ă caă şiă noi,ă dină mijloculă evenimenteloră fierbin iă dină ar ,ă aă începută s ă fac ă oă descriereă aă fugiiă luiă Ceauşescu.ă Merit ă amintită c ă acelă spectacolă eraă radio-televizată înă directă şiă „datorit ”ă ie,ăcareăaiăaprinsăscânteiaăvasluienilor,ătransmisiaăaăfostăîntrerupt ,ădându-seăpeăpostădeseneă animate.ă Scriitorulă Mihaiă Cimpoi,ă preşedinteleă Uniuniiă Scriitoriloră dină Moldovaă aceloră vremuri,ă moderatorulă aceluiă spectacolă omagială „Mihaiă Eminescu”,ă lipsiseă câtevaă momenteă dină scen .ă Fuseseă chemată laă oă discu ieă „amical ”ă deă ună ochiă KGB-ist:ă „-Ceă seă întâmpl ă aici…?”ă Revenindă peă scen ă aă spus:ă„S ănuăuit măpentruăceăne-amăadunatăînăaceast ăsear ăşiăv ăamintescăc ăpeăpostulădeăteleviziune,ă spectacolulănostruăesteăcombinatăcuăcelădinăBucureştiăîntr-unăduplexăBUCUREŞTI-CHIŞIN U”.ă(…)ă Întorcându-neă laă Hotelulă „Inturist”,ă ulterioră denumită „Na ional”(ajunsă ast ziă înă paragin ),ă amă descoperită cuă stupoareă c ă niă seă f cuseă evacuarea.ă Astaă pentruă totă ceeaă ceă amă îndraznită noiă ceiă patruă Ioni,ăînăfrunteăcuăIonăIancuăLefter,ăs ăfacemălaăaceaăcomemorare.ăSeăpuseseăproblemaălaăunămomentă datăs ăfimăpreda iăAmbasadeiăRomânieiădinăMoscovaăşiăabiaăapoiăs ăputemăfiăduşiăînă ar .ăS ănuăuit mă c ăeramădeăfaptăpeăteritoriulăURSS-ului.ă Numaiă providen aă deă aă fiă avută caă înso itoră deă grupă peă GheorgheăGhimpu,ămembruăînăParlamentulăMoldovei,ăne-aăsc patădeăîncurc turiăinimaginabile.ăNiăseă puseseăoăcondi ie:ăcaăcelătârziuăînăziuaădeămiercuri(eraăluniăseara)ăs ăp r simăRepublicaăMoldova.ăTotă timpulă pân ă amă trecută dungaă alb ă deă peă podulă deă laă Albi a,ă amă tr ită cuă spaimaă înă sufletă c ă vomă fiă împuşca i.ă Câteă n-ară maiă fiă deă spus…ă …Ionă Iancuă Lefter!ă Suntă mândruă deă aă fiă fostă contemporană cuă tine,ădeăaăfiăfostăînăacelăgrupădeăpatruăIoniădeălaăVasluiăcare,ăulterior,ăaăconstituitănucleulăredac ionalăală revisteiă „Gazetaă deă Est”,ă cooptată fiindă şiă Dană Ravaru.ă i-amă spusă c ă dorescă s ă fiuă primulă careă s ă realizezeăUnirea,ăcreândăînăcadrulăaceleiăpublica iiăoărubric ăcuăştiriădinătoat ăMoldovaăluiăŞtefanăcelă Mare(Iaşi,ă Chişin u,ă Vaslui,ă Ungheni,ă Suceava…)ă şiă nuă ştiamă înc ă ceă denumireă s -iă dau.ă F r ă s ă teă gândeştiă preaă mult,ă aiă spus:ă ”Sufletă moldovenesc”ă Laă aceaă rubric ă amă semnată Ioană Mihaiă Basarabeanul.ă …Înă searaă zileiă deă 1ă martieă 1990,ă şpaltulă gazeteiă eraă gata.ă Teă aşteptamă înă tipografieă pentruăcapălimpede,ăneştiindăc ăn-aiăs ămaiăviiăniciodat .ăÎnăuşaădeschis ăbrusc,ăcuăp rulăr v şităşiăfa aă transfigurat ,ăcuăunăaerăceăprevesteaăoădram ,ădândăparc ăbuznaăînăsufleteleănoastre,ăIonăEnache,ăcuăună nodăînăgâtăaăspusăceva.ăFigurileăcreateăînăochiiăluiăînl crima iănuămaiăerauăaceleaşi.ăDe-atunci,ăimagineaă amintiriiă s-aă spartă înă cioburiă mici:ă Ionă Iancuă Lefter…,ă accident…,ă Casaă Car ii…,ă m r işor…ă … Prim varaă aceea,ă pentruă mine,ă nuă aă maiă fostă prim var .ă Deă atunciă euă ştiuă c ă oriceă via ă începeă prim varaăşiătotădeăatunciăşiăveşnicia.ăDespreăcocoriănuăştiuăde-auămaiăvenit…ăŞtiuădoarăc ăaiăplecatăs ă fiiăacoloăunăsufletămoldovenescăşiăc ă i-aiăluatăunăaltfelădeăpaşaport,ăunăpaşaportăpentruăeternitate…ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăIoanăPARFENIă(înă1990,ăsecretarădeăredac ieăşiătehnoredactorălaă„GazetaădeăEst”) 97——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________

C L TORIIăC RTUR REŞTI Istoriculă şiă profesorulă Vasileă Calestruă esteă autorulă aă câtorvaă c r iă deă interesă locală şiă na ional,ă înă afar ă deă articoleleă risipiteă prină diferiteă publica iiă („Actaă Moldaviaeă Meridionalis”,ă „Adev rul”ă–ăVaslui,ă„AnaleleăBr ilei”,ă„CronicaăEpiscopieiăHuşilor”,ă„Clepsidra”ă–ăVaslui,ă„Est”ă –ăVaslui,ă„Jurnalulăvasluian”,ă„Meridianul”ă–ăVaslui,ă„Tribunaăşcolii”,ă„Tribunaăînv mântului”,ă „Prutul”ă–ăHuşi,ă„P reriătutovene”ă–ăBârlad,ă„Vremeaănou ”ă–ăVasluiăş.a.).ăMartiraj în Bărăgan. Lăteştiă (Casaă Editorial ă Demiurg,ă Iaşi,ă 2006,ă cuă oă prefa ă aă cunoscutuluiă şiă regretatuluiă istorică GheorgheăBuzatu)ăesteăoălucrareădeăpioneratăînăcercetareaăfenomenuluiădeport rilorăpracticateădeă regimulăcomunist,ăînăaniiă’50-’60,ăfenomenăc ruiaăi-auăc zutăvictimeăşiămariăpersonalit iăcaăPaulă Goma,ăAdrianăMarino,ăNicolaeăBalot ,ăMariaăAntonescu,ăso iaăMareşaluluiăş.a.m.d.ăCartea,ăfoarteă documentat ,ăbeneficiaz ăşiădeăunătonămemorialisticăalert,ădatăfiindăc ăautorul,ăpeăatunciăcopil,ăapoiă adolescent,ă aă fostă elă însuşi,ă împreun ă cuă familia,ă tr itoră înă exilulă dină propriaă ar ,ă înă fostulă sată L teştiă dină B r gan,ă sată ridicat,ă pentruă supravie uire,ă chiară prină muncaă deporta ilor.ă Laă aceeaşiă editur ăieşean ădeăprestigiu,ăi-aăap rutăînă2010,ăHuşii de ieri şi de azi,ămonografieăcareădep şeşteă strictulă interesă deă istorieă local ,ă înă careă autorulă revineă substan ială asupraă unoră studiiă maiă vechiă ap ruteăînăvolumeleăcolectiveăDin lumina unui veac. Liceul Industrial „Cuza Vodă” Huşi. 18891989ă (Huşi,ă 1989)ă şiă Istoria Huşiloră (coord.ă Theodoră Codreanu,ă Edituraă Porto-Franco,ă Gala i,ă 1995).ă Aă colaborat,ă deă asemenea,ă laă volumulă Studii şi articole privind istoria oraşului Huşi,ă I,ă coordonatădeăCostinăClităşiădeăMihaiăRotariuăşiăap rutălaăEdituraăSferaădinăBârlad,ăînă2005. Deă aniă buniă (maiă exact,ă chiară dină 1990),ă Vasileă Calestruă (al turiă deă distinsaă luiă Doamn ă Mariaă Calestru)ă şi-aă descoperită înc ă oă pasiune:ă aceeaă deă c l tor,ă nuă deă simpluă turist,ă c l toriileă fiindăînlesnite,ăcelămaiăadesea,ădinăGermania,ădeăfamiliaăfiiceiăDaniela.ăDup ăoăexperien ădeăpesteă dou ădeceniiădeăperegrin riăprină ar ăpân ăînăGrecia,ăIsrael,ăUngaria,ăGermania,ăAustria,ăOlanda,ă Fran a,ăSpania,ăMaroc,ăVasileăCalestruăs-aăhot rât,ăînăceleădinăurm ,ăs -şiăvalorificeăînsemn rileădeă c l torieăînăprezentulăvolum,ăsubătitlulăȘurnal de călătorie. Itinerare istorice şi spiritualeă(Edituraă Pim,ăIaşi,ă2014). Cumăşi-aătransformatăcondi iaădeăturistăînăaceeaădeăcălător,ăcititorulăpoateăaflaădetaliiădină Cuvântul înainte alăautorului.ăVasileăCalestruăesteăpeădeplinăconştientădeăsarcinaăgreaăpeăcareăşi-aă asumat-o,ă ştiindă c ă areă înaintaşiă iluştriă înă culturaă româneasc ,ă deă laă vasluianulă Nicolaeă Milescuă Sp tarul,ăDinicuăGolescuăşiăIonăCodru-Dr guşanuăpân ălaăVasileăAlecsandri,ăNicolaeăIorga,ăMihaiă Ralea,ăAlexandruăRosetti,ă IoanăGrigorescuăsauăAdrianăMarinoă şiă EugenăSimion.ă Or,ăaceştiaăsuntă eminen iă oameniă deă cultur ,ă dubla iă deă for aă talentuluiă literar,ă conferit ă unoraă deă înzestrareaă genial ,ăîncâtăînsemn rileălorădeăc l torieăauădevenitămodeleădeăliteratur ăşiădeăreflec ieăcultural .ă VasileăCalestruăştieăc ătrebuieăs ăfac ăfa ăacestorăcoloşiăşiădeăaiciăpreg tireaăluiăîndelungat ăpentruă aă atacaă oă tematic ă vast ă dină punctă deă vedereă istoric,ă artistic,ă literar,ă cultural,ă problematic ă deă asimilatăorganicăprinăreac iaăpersonal ,ăsubiectiv ,ăjurnalier ,ăînăultim ăinstan .ăDeăaiciăgrijaăunoră lecturiă bogate,ă dină c l toriă româniă şiă str ini,ă dină lucr riă deă istorie,ă geografie,ă muzeistic ,ă istorieă literar ă şiă artistic ,ă cuă str daniaă ini ieriiă minimaleă înă arhitectur ,ă pictur ă etc.,ă încercândă s ă dep şeasc ăsimplaăinforma ieădeăghidăturistic.ă„C l toriaă–ăneăavertizeaz ăVasileăCalestruă–ăesteănuă numaiăunăprilejădeăbucurieăşiădeăîncântare,ăciăşiădeăpermanent ăinstruire,ădeăedificareăaăuneiăviziuniă umanisteăatotcuprinz toare.ă/ăIstoriculăNicolaeăIorgaăpreveneaăpeăceiăcareăc l torescăc ăesteănevoieă deăoăsubstan ial ăcultur ,ădeăoăpreg tireăcorespunz toareăpentruăaăsesizaăesen ialul,ădeăoăcunoaştereă aprofundat ă aă ansambluluiă vie iiă cultural-materialeă dină perspectivaă c reiaă seă potă evaluaă caracteristicileăuneiăciviliza ii,ăresorturileăadânciăaleăvie iiăoamenilor.” Desigur,ăn zuin aăîmpliniriiăacestorădeziderateănu-iăreuşeşteăpesteătot,ăamenin at,ăuneori,ăs ă fieă sufocată deă aglomer rileă deă informa ii,ă poateă şiă caă avidă stocatoră deă istorie.ă Acoloă undeă cunoaştereaăseăechilibreaz ăcuăatitudineaăreac ieiănaturale,ăscriereaădevineănuădoarăunaădeăini iereă istoric ăşiăcultural ,ăbenefic ămaiăalesăpentruătineriăşiăpentruădoritoriiădeăcunoaştere,ădarăşiăatractiv ă dină punctă deă vedereă literar.ă Maiă multă deă atât,ă autorulă are,ă deseori,ă atitudiniă polemice,ă disociindă contrastulă dintreă celeă v zuteă şiă tr iteă înă Occidentă şiă celeă statorniciteă strâmbă înă propriaă ar ,ă deşiă frumuse ileă naturale,ă vestigiileă mân stireştiă etc.ă (veziă capitolul Trasee româneşti)ă nuă suntă maiă prejosădecâtăceleădinăGermaniaăsauăFran a.ăAdrianăMarinoăvorbeaădeăexisten a,ălaăromâni,ăaăunuiă adev ratăă„complexăăDinicuăăGolescu”.ăăCunoscutulăăautorăăalăăc r iiăăÎnsemnare a călătoriei mele, 98——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Constantin Radovici din Goleşti, făcută în anul 1824, 1825, 1826 (lucrareă tip rit ă înă 1826,ă laă Buda)ăaăperegrinatăprinăFran aă(1821),ăTransilvania,ăUngaria,ăAustria,ănordulăItaliei,ăGermaniaăşiă Elve ia,ăar tându-se,ălaăîntoarcere,ănuănumaiăentuziasmatădeăceleăv zute,ăprinăcompara ieăcuăst rileă dinăValahia,ădarăşiădornicădeăschimbareăşiăreformareăaălucrurilor.ăEsteăvorbaădeăunăimboldăputernică deăacultura ieăromâneasc ăînăraportăcuăOccidentul,ăcomplexăemancipatorăpreluatăintegralădeăc treă genera iaăpaşoptist ăşiădeăceleăurm toare.ăDinăp cate,ănep sareaănoastr ăoriental ăaăf cutăcaăacestă complexăgolescianăs ăfieăînc ădeăacut ăactualitate,ăiarăVasileăCalestruăîlătr ieşteădinăplin. Aflat,ăînă aprilieă 2009,ă laă Überauchen,ă înă apropiereă deă oraşulă Villingen-Schwenningen,ă seă „copil reşte”ă al turiă deă nepo icaă Andreea:ă „Înă fiecareă zi,ă oă înso escă peă Andreeaă laă gr dini .ă Laă întoarcere,ă cânt m,ă neă juc mă laă Spielă Platză (locă deă joac ă pentruă copii).ă Dup -amiaza,ă neă plimb mă (deă fapt,ă parcurgemăzeciădeăkilometri)ăşiăadmir măp durile,ălacurileăşiăcâmpurileăverzi,ăcâtăcuprinziăcuăochii,ă autostr zileă impecabile,ă cur enia,ă liniştea,ă careă devineă uneoriă ap s toareă şiă cuă careă nuă m-amă obişnuită niciodat ,ă caseleă (deă faptă vilele)ă aşezateă într-oă ordineă perfect ,ă flori,ă braziă şiă mult ă verdea ;ătotulăstr luceşte.ăBazeăsportiveăsuntăpretutindeni,ăînăfiecareălocalitate.ăGermaniiăpractic ă sportulăînăoriceăanotimp:ăiarnaă –ăînotul,ătenisulădeăcâmpăpeăterenuriăacoperite,ăiarăîncepândădinăaă douaă jum tateă aă luniiă aprilieă practic ă peă terenurileă deă sportă tenis,ă baschet,ă fotbal.ă Pentruă între inereaăbazelorăsportiveăparticip ăto iăiubitoriiădeăsport,ăfiindăscuti iădeăuneleătaxe.” Inevitabilăîns ,ăr bufneşteă„complexulăDinicuăGolescu”,ăaproapeăcuăindignareăjurnalistic :ă „Dinănouăm ăîntrebădeăceălaănoi,ăîntr-oă ar ăatâtădeăfrumoas ,ăordineaăşiăcur eniaăsuntăneglijate?ă Amă dată vina,ă deă fiecareă dat ,ă peă regimulă comunist.ă Atunci,ă deă ceă economiaă aă fostă l sat ă laă voiaă întâmpl rii?ăIndustria,ăpurăşiăsimplu,ăaăfostădevastat .ăÎnălocăcaăstatulăs ăintervin ăpentruăaărefaceăşiă aăconsolidaăunit ileăindustrialeăexistente,ăs-aătrecutălaăoăprivatizareămasiv ,ădeăpeăurmaăc reiaăauă profitată uneleă capitaluriă str ineă şiă cercuriă politico-economiceă interne,ă aserviteă puterii.ă Niciă guvernan iiă vremii,ă niciă sindicatele,ă niciă mass-media,ă niciă opiniaă public ,ă nimeniă nuă aă reac ionată fa ădeăasemeneaăsitua ii.ăAfacerileămurdareăs-auădesf şurat,ăf r ăcaăinstitu iileăstatuluiăşiăînăprimulă rândăjusti ia,ăs -şiăfac ădatoria.ăAşaăauăap rut,ăcaăciupercileădup ăploaie,ăoăserieădeămiliardari,ămul iă dintreă eiă devenindă «baroni»,ă st pâniă aiă jude elor,ă caă înă Evulă Mediu,ă iară înă domeniulă sportului,ă îndeosebiă ală fotbalului,ă purtândă cuă arogan ă şiă neruşinareă pseudonimeă (porecle)ă deă mafio i:ă «Naşul»,ă«Corleone»,ă«Pinalti»ăetc.ăAceastaăesteădemocra iaămultătrâmbi at ?ăCategoric,ănu.”ăDeă ceă seă întâmpl ă toateă acestea,ă r mâneă oă enigm ă istoric ă greuă deă decriptat.ă Evident,ă niciă Vasileă Calestruănuăpoateădaăoăexplica ie.ăNu-iăr mâneădecâtăs ărevin ălaăcontemplareaăliniştit ,ăadmirativ ă aăcelorăv zuteăpeăalteămeleaguri. Laă Paris,ă revenită dup ă şapteă ani,ă caă filofrancez,ă îşiă puneă problemaă cumă trebuieă abordat ă vestitaă capital ,ă supranumit ă „Oraşulă Lumin ”,ă înă careă noi,ă românii,ă ne-amă descoperită afinit ileă europene.ăÎnăgenere,ăc l torulănostruăîşiăiaăoăc l uz ălivresc ,ăprecumăalt dat ăDanteăpeăVergiliu.ă AjunsăînăcapitalaăFran ei,ăbun oar ,ăşi-lăiaăcaămartorăpeăAdrianăMarino,ăcelădinăCarnete europeneă (1976):ă„La Paris trebuie să descinzi cu spiritul lucid şi fără iluzii. Contrar, te pândeşte ratarea, dezamăgirea. Pentru cine urmăreşte obiective precise, bine determinate ca dimensiuni şi durată, satisfac iile acestei metropole sunt considerabile.”ă Înăfa aăexigen elorăluiăMarino,VasileăCalestruă areădeăalesăîntreănumeroaseleăpersonalit iăartistice,ăliterare,ăştiin ifice,ăfilosoficeăetc.ădateălumiiădeă „Oraşulă Lumin ”,ă apoiă capodopereleă arhitectonice,ă dară şiă posibilaă contemplareă „sentimental ,ă roman at ,ăpitoreasc ”ăaăurbei,ăsauăz bavaăasupraăgeniilorăromâneştiăcareă„auăluatăcaleaăParisului,ă contribuindă prină talentulă şiă operaă loră laă îmbog ireaă culturiiă universale”ă ş.a.m.d.ă Nuă poateă rataă marileă vestigiiă aleă Parisului,ă dară niciă spectacolulă cotidiană trezită deă acestea:ă „Str batemă faimosulă bulevardăChamps-Élisées,ăcareăleag ăPlaceădeăl’ÉtoileădeăPlaceădeălaăConcorde.ăEsteăunăminunată locădeăpromenad ăînăcareăoălumeăpestri ăseăafl ăîntr-oăcontinu ămişcare.ăLaăArculădeăTriumfăavemă senza iaăc ăneăafl măînăcentrulălumii.ăDeăaiciăpornescăceleă12ămariăbulevardeăpariziene,ăcuănumeădeă mariăscriitori,ăgeneraliăşiămareşali.ăSolemnitateaădeălaăArculădeăTriumfăceăseădesf şoar ăzilnic,ălaă aceeaşiă or ă (schimbareaă g rziiă şiă aprindereaă fl c riiă veşnice)ă m ă duceă cuă gândulă c ă autorit ileă francezeădorescăs ăperpetuezeăuneleătradi ii,ăs -şiăarateăataşamentulăpentruămarileăvalori.ăOameniă deă pretutindeniă vină înă inimaă Parisului,ă laă aceeaşiă or ,ă s ă vad ă spectacolulă nocturnă ală Arculuiă deă Triumfă subă jeturileă deă luminiă şiă luminileă deă peă Champs-Élisées.ă Oă privelişteă cuă adev rată grandioas .” Dac ălaăParisăîlăăareăădreptăăc l uz ăăpeăăAdrianăăMarino,ăînăSpaniaăşi-lăiaăcaămartorăpeăMihaiă 99——————————————————————————————————————————–————

Ecouri literare____________________________________________ Ralea,ă celă dină Memorial. Note de drum din Spania:ă „Spaniolul e mândru dar foarte social… Polite ea spaniolă e un rest al romantismului, persistent încă. Ea nu e o expresie a demnită ii omeneşti, ca în Anglia, ori o gra ie a sociabilită ii, ca la francezi, ci o emana ie directă a grandoarei şi fastului sufletesc…”ăAceast ăgrandoareăoăredescoper ,ăfascinat,ăşiăVasileăCalestru,ăînă Andaluzia,ălaăSevilla,ăTurnulălaăGiralda,ăGranadaăsauăCórdoba:ă„M re iaăşiăfrumuse eaăCórdobeiă seădatoreaz ămaiăalesăbogateiăsaleătradi iiămulticulturaleă(culturileăislamic ,ăcreştin ăşiăevreiasc )ăşiă politiciiăsaleădeătoleran ăreligioas .ăOraşulăacestaă«aproape milenar»ă(MihaiăRalea)ăaăfostăcapitalaă uneiaădintreăceleămaiămariăciviliza iiăcareăaăstr lucităoăperioad ăscurt ,ădarăintens ăînăistorie.” Înă araăSfânt ,ăIsraelul,ăc l uzaăeste,ădesigur,ăBiblia,ădarăşiăc r iăprecumăPelerinaj în ara SfântăăaăluiăFr.ăPeterăF.ăVaskoăsauăO călătorie în ara SfântăăaăluiăRandallăD.ăSmithăşiăaltele.ăCaă deă obicei,ă c l torulă esteă înarmată cuă toateă cunoştin eleă despreă locurileă naşteriiă creştinismului.ă Remarc,ăînămodădeosebit,ăemo ia,ămaiămultădecâtălivresc ,ăaăautoruluiăînăurm rireaăC iiăCrucii,ăcuă celeădou sprezeceăsta iiăsimbolizateăînăinteriorulăBisericiiăSfântuluiăMormânt,ăl caşăconstruităîntâiaă oar ălaăporuncaăîmp ratuluiăConstantinăcelăMare,ăînă335ăşiăsfin itălaă335.ăIat ăcumă apareăSfântulă MormântăînădescriereaăluiăVasileăCalestru:ă„SfântulăMormânt,ăaxis mundi aăcreştin t ii,ăseăafl ăînă centrulă Rotondei,ă într-ună ediculă cuă ornamenteă bogate.ă Esteă înconjurată deă capeleleă tuturoră confesiunilor.ă Numeroaseă candeleă deă aur,ă bogată împodobite,ă arunc ă oă lumin ă discret ă peă icoaneleă îmbr cateăînăaurăşiăargint.ăSubăaltar,ă într-oă cript ă înă careă seă poateă intraă numaiăînăgenunchi,ăseăg seşteăplacaă deă marmur ă roză careă acoper ă Sfântulă Mormânt.ă Totă aiciă seă afl ă Golgotha,ăloculăînăcareăaăfostăînfipt ă crucea,ă înconjurată deă ună postamentă deăaur,ăşiăpiatraăpeăcareăaăfostădepusă trupulă luiă Iisus,ă cândă aă fostă dată josă deă peă cruce.ă Mormântulă s-aă aflată ini ială într-oă grot ă s pat ă înă piatr ,ă iarăRotondaăaăfostăconstruit ăînăjurulă acesteia.ă Mormântulă esteă acoperită cuă oă lespedeă deă marmur ,ă aşezat ă acoloăînă1555.ăDinăacestălocăaăînviatăIisus.ăDeasupraămormântuluiăardăziăşiănoapteă24ădeăcandele:ă 13ăpentruăcatolici,ăortodocşiăşiăarmeniăşiăpatruăpentruăcop i.” Peregrinulămoldavănuăignor ăobiceiurileăculinareăşiă oenologiceăaleălocurilorăstr b tute.ă Înă Germania,ăseăîntâmpl ,ăgra ieăamesteculuiădeăna ii,ăs ăasist mălaăoăîntâlnireăcosmopolit ădeăvinuriă şiăbucate,ăspectacolăenumerativ,ădemnădeăintegrareaăînăEuropa:ă„Laămiezulănop iiăs-aăgriluit:ămiciiă dină Româniaăcareăsuntămultă aprecia i,ă cotleteă (deăceaf ,ădeăburt ăşiă deăspate),ăsalate:ă deăorez,ădeă pasteă f inoase,ă deă cartofi,ă deă prază şiă elin ,ă zaziky;ă b uturiă aperitive:ă uic ă deă prune,ă «Metaxa»,ă «Bacardi-Rum»ă(rom),ă«Campari»ă(vermutăitalian),ă«MartiniăBianco»ă(vermutăitalianăalb),ăwhiskyă (cuă oă vechimeă deă optă ani),ă votc ă cuă l mâie,ă votc ă cuă smochineă laă sticlu eă deă 50ă g,ă sticlu eă deă Kreuteră lichior,ă vinuri:ă Rieslingă deă Huşi,ă vină deă Târnave,ă vină secă dină zonaă Sighişoarei,ă vină dină podgoriileăgermaneă(zonaăStuttgart);ănuălipseşteăniciărenumitaăbereăgerman ,ăîns ănuăseăconsum ă preaă mult.ă Consecin ele:ă aă douaă zi,ă dup ă ceă neă odihnimă câtevaă ore,ă oă parteă dintreă comeseniă seă lamenteaz ă deă dureriă deă cap,ă iară al iiă seă întrecă înă pitoreştileă expresiiă româneştiă dină zonaă Sighişoarei,ăcareăsuntăimposibilădeăreprodusăpeăhârtie.” Arcuiteă întreă Greciaă antic ,ă Romaă cezarilor,ă Ierusalimă şiă civiliza iaă european ă contemporan ,ă c l toriileă luiă Vasileă Calestruă potă fiă considerateă şiă oă istorieă jurnalier ă aă lumiiă europene,ăcuătoateăr d cinileăeiăarhetipaleăşiăculturale,ăoăistorieăîntregit ăşiădeăoăbogat ăilustra ieăcuă fotografii,ămajoritateaălorăinedite,ăoper ăaăfotografuluiăCalestru.ăOăcarte,ăsper m,ăprofitabil ăpentruă largiăcategoriiădeăcititori. TheodorăCODREANU 100——————————————————————————————————————————–———

Ecouri literare____________________________________________

ăEminescu

şiătragismulăexisten eiăsaleăînăviziuneăacademic

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă„Careăsuntălegileădeăcareăascult ărenaşterile,ăredescoperirile, ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăocult rileădeăasemenea,ăîndep rtareaăşiăreevaluareaăunui ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăătextăădespreăcareăamăvrea,ăcuănaivitate,ăs ăcredemăbizuinduăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăneăpeăoăsemn tur ăsauăoăinstitu ie,ăc ăr mâneăacelaşi,ăidentic ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăconstantăsieşi?” ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăJacquesăDerrida Înăsfârşit,ăiat ăc ălaăaproximativăunăanădeălaăapari iaăc r iiă„Înăap rareaăluiăEminescu”,ăedi ieă îngrijit ădeăGheorgheăS racăşiătip rit ălaăedituraăBihariaăinterna ională2014*,ăînăcareăseătranşaădefinitivă dilemaăboliiăşiămor iiăpoetuluiănostruăna ional,ăoăalt ăcarteăvedeăluminaătiparului,ăcarteăcare,ăprinăvoceaă unorăpersonalit iăacademice,ăîncearc ăunăr spunsălaăaceiaşiădilem ăbiografic ăprivindăvia aăşiămoarteaă celuiă maiă mareă creatoră deă cultur ă peă careă l-aă z mislită poporulă român.ă Înă sfârşit,ă seă poateă spuneă c ă evenimentulăeditorialăimplic ăoăatitudineădeălaăalăc reiănivelăseăaşteapt ăoăl murire,ăf r ăechivoc,ăaăceeaă ceăaăînsemnatăadev răsauămisterăînăexisten aăzbuciumat ăşiădramatic ăaămareluiănostruăpoet.ăEsteăvorbaă deă carteaă „Maladiaă luiă Eminescuă şiă maladiileă imaginareă aleă eminescologilor”ă ap rut ă laă edituraă Funda ieiă Na ionaleă pentruă Ştiin ă şiă Art ă înă ianuarieă 2015**,ă popularizat ă intensă peă toateă canaleleă massmediaă deă însuşiă ini iatorulă acestuiă demers,ă academicianulă Eugenă Simionă şiă conceput ă caă ună evenimentădedicatăîmpliniriiăaă165ădeăaniădeălaănaştereaăgeniuluiăculturiiănoastre.ă Deă dataă aceastaă dou ă structuriă academiceă îşiă dauă mânaă pentruă aă duceă laă bună sfârşită aceast ă nobil ă intreprindereăînă ideia,ă laă felă deă nobil ,ă deă aă faceălumin ăîntr-ună domeniuăatâtă deă disputatăcumă esteă celă ală eminescologiei,ă ală c ruiă obiectă deă studiuă aă fostă şiă esteă tocmaiă abordareaă existen ial ă aă fenomenuluiă eminescian.ă Esteă vorbaă deă Funda iaă Na ional ă pentruă Ştiin ă şiă Art ,ă structur ă aă c reiă vechimeăesteădeă17ăaniă(fondat ăînă1998),ădeăEugenăSimionăcuăscopulădeclaratădeăaăarmonizaărela iaă dintreăştiin ăşiăart ăşi,ăAcademiaădeăŞtiin eăMedicale,ăcondus ădeăIrinelăPopescu,ăaăc reiăvechimeăseă apropieădeă80ădeăaniă(fondat ăînă1937),ăcareăîncearc ,ăprinăantrenareaăcâtorvaăpersonalit i,ăconturareaă uneiăpozi iiăclareăprivindăcauzeleăsfârşituluiăprematurăaăluiăEminescu. DeăacordăîntruătotulăcuăopiniileădistinşilorăacademicieniăEugenăSimionăşiăIrinelăPopescuăcare,ă argumentândăşiăprefa ândăvolumulămen ionat,ădeplângăextremeleăînăabordareaăexisten eiăluiăEminescuă caăom,ădeşiănuăseăab inăînăaăredaăşiăaăinsistaăasupraăaăceeaăceăposteritateaăi-aăpusăînăsarcin ăpoetului,ălaă modulă nedreptă şiă chiară tenden ios,ă cuă scopulă nedeclarată deă aă limitaă sauă exageraă anverguraă opereiă şiă personalit iiăsaleă(pgă7).ăUnaădinăacesteăextremeăaăfostăşiăabordareaămaladiilorăeminesciene. Nuăinsist măasupraăacestorăaspecte,ădarănuăputemătreceăcuăvedereaăfaptulăc ăceiăcareăl-auăaşezată peăpoetăînăaceast ăpostur ăauăfostătocmaiămembriiăcinstiteiăbresleăaăcriticilorăliterariăcare,ăajuta iădeăoă eroareămedical ăinădiagnosticulăsiătratamentulăbolii,ăauădeschisăcaleaăfanteziilor,ăprinăr st lm cireaănuă tocmaiă binevoitoareă aă mesajuluiă uman,ă culturală şiă politică peă careă acestă om,ă într-oă via ă indecentă deă scurt ,ăaăreuşităs -lătransmit ănuănumaiăromânismului,ăciăumanit iiăînăgeneral.ăAcesteăr st lm ciriăauă deschisăoăadev rat ăcutieăaăpandorei,ăalimentat ăînăbun ăparteădeăaceiaşiăbreasl ăaăcriticilor,ăparteădintreă aceştiaăg sindămaiăatractiv ătragediaăultimilorăşaseăaniădinăvia aăpoetului,ăădecâtăîns şiăoperaălui.ăMaiă mult,ă aceast ă abordareă aă avută darulă deă aă alimentaă „fanteziile”ă şiă prină faptulă c ă îns şiă interpretareaă opereiă eminescieneă aă fostă unaă incomplet ă şiă chiară trunchiat ,ă înă func ieă deă conjuncturileă politiceă aleă epocilorăceăs-auăscursădeălaămoarteaăsa,ăsauăînăfunc ieădeăviziuneaăpolitic ăaăcriticuluiăînăcauz ă(1) Îns şiă reproducereaă înă facsimilă aă celoră 14.000ă deă paginiă deă manuscrisă cuprinseă înă 37ă deă volume,ăeditateăprinăstr daniaăluiăEugenăSimion,ăseădovedeşteăaăfiăunaăincomplet ,ăpentruăsimplulăfaptă c ăîiălipseşteăevaluareaăacademic ădeăfelulăcelorădeăcareăauăavutăparteăopereleăluiăGoethe,ăShackespeareă etc...ă înă rileă lor.ă Mareaă deficien ă aă acesteiă restituiriă rezid ă tocmaiă ă înă lipsaă interpret riloră criticeă înregistrateă de-aă lungulă timpului,ă înă absen aă asocieriiă lec iuniloră tematice,ă înă sfârşit,ă înă lipsaă transpuneriiăînălimbajămodernăaătextelorăeminescieneăşiăaăîncadr riiătemporaleăînăspiritulăepociiăînăcareă auăfostăcreate,ăl sândăastfelăunăcâmpălargăinterpret rilorădeătotăfelul,ăchiarăfantezisteăuneori,ămaiăalesădină parteaădetractorilorăşiăr uvoitorilor.

Esteădeăăasemeneaăăgreuăădeăăîn eles,ăăatitudineaăăîn eleg toareăăpeăăcareăăoăăarat ăădistinsulă

*Lansat ălaăînceputulăanuluiă2014ăşiăoferit ătuturorăforurilorăliterareăşiăculturale,ăinclusivăAcademieiăRomâne,ăcarteaă cuprindeăoăsuit ădeăm rturiiăapar inândăluiăTituăMaiorescu,ăVasileăVineş,ăAlexandruăVlahu ,ăşiăstudiiăapar inândăluiă GeorgeăPotra,ăOvidiuăVuiaăşiăValeriuăLupu. **Lansat ăînă2015ăcuăocaziaăzileiădeănaştereăaăPoetuluiăNa ionalăşiăzileiăCulturiiăNa ionaleăcarteaăcuprindeăpunctulădeă vedereă aă unoră specialiştiă înă psihiatrie,ă neurologie,ă toxicologie,ă dermatologie,ă medicin ă legal ,ă istoriaă medicineiă şiă istorieăliterar ,ăceăsus ineădiagnosticulăformulatăşiădemonstratădeăIonăNicaă(1972)ăşiăOvidiuăVuiaă(1996,ă1997).ăăă 101——————————————————————————————————————————–———

Ecouri literare____________________________________________ academiciană celuiă care,ă dintr-oă „eroare scuzabilă”ă (pgă 12)ă dară printr-oă nara iuneă atractiv ,ă puneă peă frunteaăluceaf ruluiăculturiiănoastre,ăcuăoăconvingereăcategoric ăşiădeănezdruncinat,ăcelămaiăabominabilă stigmat,ă acelaă deă demen ă luetic ,ă deşi,ă ştiin aă medical ă dep şiseă demultă etapaă presupuneriloră înă materieădeăboal ăluetic ă(2).ă Exploatândălaămodulăonerosăsuferin aănefericituluiăpoet,ăînăperioadaăceaămaiăcritic ăaăvie iiăsaleă (vezi;ăagoniaămoral ăşiămoartea),ăGeorgeăC linescuăîşiămen ineăaser iuneaăcuăinten iaădisimulat ădeăa-iă puneă laă îndoial ă opera,ă deă a-iă aruncaă înă derizoriuă maiă alesă operaă politic ă şiă a-iă negaă cuă des vârşireă crea iaă ultimiloră şaseă ani,ă perioad ă care,ă deşiă maiă pu ină productiv ,ă dup ă cumă seă ştie,ă p streaz ă înă esen aăeiăexpresiaăşiăvaloareaăspirituluiăeminescian,.ă Încercândăunăraportăonestăîntreărealitateăşiăfic iune,ăînăceeaăceăăpriveşteăbiografiaăeminescian ,ă nuăcredăc ăfanteziaăc linescian ăesteămaiăpu inăscuzabil ădecâtăaceeaăaăeminescologilor,ăînăaşaăziseleă „maladii imaginare”ăpeăcareăautoriiăc r iiăîncearc ăs ăleătaxezeăcuăoădoz ăsesizabil ădeăumoră(3).ăBaă tindemă s ă credemă c ă dup ă modulă cumă abordeaz ă viziuneaă c linescian ,ă atitudineaă prefa atoriloră şiă contributoriloră acesteiă c r iă seam n ă foarteă multă cuă manieraă înă careă aă fostă impus ă biografiaă eminescian ,ăconceput ădeă„cel mai important biograf al său”,ăcareăaăavutăşiăareămenireaăexpres ădeăaă promovaă celeă ceă amă afirmată maiă sus,ă deă vremeă ceă „constituie opera clasică fundamentală dedicată biografiei poetului na ional”, esteăconsiderat ăun „adevărat model pentru to i istoricii literari”ăşi „ea face parte din bibliografia şcolară obligatorie”ă(veziăcopertaăIVădină„Via aăluiăMihaiăEminescu”ădeăGă C linescu,ăEdăSaeculumăIăO,ă1995),ăcaăs ănuămaiăvorbimădeăfaptulăc ăînăacelaşiăscopăaăfostătradus ăînă maiămulteălimbiădeăcircula ieăinterna ional .ă Astfel,ă traducereaă înă limbaă german ă deă exemplu,ă aveaă s ă şochezeă peă unulă dină mariiă noştriă români,ăOvidiuăVuia,ăneuropatologădeătalieăeuropean ăşiăomădeălitereătr itorăînăGermaniaă(4,5),ăcareăseă vaă dedicaă cercet riiă patografieiă eminescieneă şiă vaă elaboraă dou ă c r iă deă referin ă înă acestă domeniuă (țisterulămor iiăluiăEminescuăşiăDespreăboalaăşiămoarteaăluiățihaiăEminescuă –ăstudiuăpatografic,ă 1996ăşiărespectivă1997),ăpeăcareăEugenăSimionăîlăaminteşteădoarăînătreac t,ăcaăşiăpeăIonăNicaădeăaltfelă (autorulăc r ii;ăEminescuă–ăstructur ăsomatopsihic ,ă1972)ă(6),ăambiiăfigurândăprintreăceiă„dornici să elucideze misterul ce înconjoară încă dispari ia unui poet”,ă ceilal iă fiindă doară „urechişti”,ă pentruă c ă dac ăfanteziaălorănuăesteăde-aădreptulăcondamnabil ,ăesteăcelăpu inădeăneluatăînăseam ,ăadaug ăîntr-oă manier ă mali ioas ă distinsulă academiciană (pgă 8).ă Deă altfel,ă parcurgândă cuă aten ieă argument rileă specialiştiloră careă contribuieă laă alc tuireaă acesteiă c r i,ă seă observ ,ă f r ă mult ă greutate,ă c ă sursaă documentar ăprincipal ăoăconstituieătocmaiăc r ileăacestorădoiăautori,ălaăcareăseăadaug ăcarteaăluiă GheorgheăS rac,ăamintit ămaiăsusăşiăconsidera iileăluiăTheodorăCodreanuădinăcarteaăsaă„Eminescu,ă martorăalăadev rului”ăedăScara,ăBuc,ă2004ă(7). Amămaiăfaceăremarcaăc ăGeorgeăC linescu,ădeşiăaăavutălaăîndemân ăoăbibliografieăbogat ,ăs-aădovedităaă fiăextremădeăselectivăşiăp rtinitor,ăpersistândăînăa-lăprezentaăpeăEminescuăîntr-oăviziuneăproprie,ădestulă deănefavorabil ,ăinteresatăfiindăprobabilădinăvariiămotiveădeăcareăne-amăocupatăînăalt ăparteă(8).ăCuătotulă deăacordăcuăpozi iaăargumentatoruluiăcândăspuneă„nu mi-au plăcut şi nu-mi plac nici azi indiscre iile memorialiştilor atunci când vorbesc mult despre suferin ele lor biologice şi beteşugurile altora”ă (pgă 10),ă dară apreciaz ă cuă oă în elegereă aparteă indiscre iaă de-aă dreptulă grosolan ă aă luiă C linescuă care-lă prezint ă peă Eminescuă caă oă fiin ă jalnic ,ă incapabil ă deă aşiă ordonaă via a,ă tr indă într-oă mizerieă pestilen ial ă (maiă alesă înă capitolulă „Gazetarulă Eminescu”),ă nuă rareoriă persiflândă şiă chiară dezavuândă ceeaăceăEminescuăpre uiaăcelămaiămult.ăAmăaiciăînăvedere,ăprintreăaltele,ărela iaăpoetuluiăcuăVeronicaă Micle,ădevenit ăetalonulăna ionalăalăcupluluiăromantic,ădeănotorietateăast zi,ămaiăalesădup ăpublicareaă înă2000ăaăcoresponden eiădintreăceiădoi,ănecunoscut ăăpân ăatunci,ădarăintuit ădeăDimitrieăVatamaniucă laăvremeaăsaă(9). Dară ceeaă ceă esteă şiă maiă condamnabilă pentruă „cum crede un mare critic” (Gă C linescuă n.n.)ă despreă „otrava din sânge”ă esteă faptulă c ă mareleă critică r mâneă laă probabilitateaă diagnostic ă aă contemporaniloră luiă Eminescuă deşi,ă începândă cuă anulă 1905,ă cauzaă boliiă aveaă s ă fieă cunoscut ă prină descoperireaăagentuluiăetiologicăaăpresupuseiămaladiiădeăc treăSchaudinăşiăHoffmann,ăbaămaiămult,ăînă perioadaă cândă C linescuă îşiă preg teaă ultimeleă edi iiă aleă biografieiă poetului,ă boalaă eraă peă caleă deă aă deveniăistorieăşi,ăprinăurmare,ăseăcunoşteauăsuficienteădetaliiăpentruăaăinfirmaăcuăcertitudineăexisten aă luesuluiăînăpatografiaăluiăEminescuă(10).ă Acestă aspectă îlă vaă frapaă chiară şiă peă Vladimiră Belişă (unulă dină contributoriiă c r ii)ă atunciă cândă miratăafirm ă„ceea ce surprinde însă, nu este netemeinicia diagnosticului de afec iune luetică, ci faptul că la 40 de ani după moartea lui Eminescu, cel care-i povesteşte via a şi care, evident nu are cunoştin e medicale, nu apelează la specialiştii care, baza i în acel moment pe noi date medicale privind clinica şi serologia bolii, ar fi putut să-i inducă cel pu in o urmă de îndoială cu privire la 102——————————————————————————————————————————–———

Ecouri literare____________________________________________ diagnosticul proferat cu hotărâre în scrierile sale”ă(pgă142) Oricum,ă Eugenă Simionă dovedeşteă prină argumentulă s uă c ă îmbr işeaz ă teoriaă c linescian ,ă dezvoltat ă înă „Agoniaă moral ă şiă moartea”ă poetului,ă cândă seă refer ă laă istoriaă maladiiloră „reale sau imaginare care au răpus spiritual un mare poet la 33 de ani şi fizic, la 39” (pgă12),ădeşiăafirm ămaiălaă valeă c ă poetulă „în elege că suferin a face parte din destinul său. Şi-o asumă cu sinceritate şi o luciditate care n-am putea spune, acum, decât că amândouă arată o adâncă, tulburătoare şi firească anxietate omenească” (pgă13).ăÎn elegere?ăluciditateăşiăsinceritate?ăsuntăaspecteăcareăînăniciăunăcazănuă seă reg sescă înă demen aă luetic ă pentruă careă pledeaz ă C linescu.ă Aşaă încât,ă înă numeleă echit iiă şiă adev ruluiătrebuieăs ăîn elegemăfaptulăc ăEminescuănuăareănevoieădeăcompasiune,ăciădeăadev r.ăAdev ră peăcareăelăînsuşiăl-aăiubitădurerosăînătoat ăexisten aăsaă(undeăveiăg siăcuvântul/ceăexprim ăadev rul).ă Oriăaceast ăambiguitateăînăabordareaăproblemeiăboliiăşiămor iiăluiăEminescu,ănuăarătrebuiăs ăseă reg seasc ă înă discursulă domnuluiă Eugenă Simion,ă dac ă argumenta iaă distinşiloră s iă colaboratoriă întruă alc tuireaăc r iiăarăfiăavutădarulăs -lăconving ădeăeroareaăc linescian . Şiămaiăcurioas ăpareădilemaăargumentatorului,ăcaăşiăaăprefa atoruluiăc r iiădeăaltfel,ăatunciăcândă seăîntreab ălaăunison,ălaăceăarăajutaă„aceste precizări venite la peste 100 de ani”?ă(pgă12)ăşiăconchid,ă totălaăunison,ăc ă„nu schimbă nimic esen ial în ceea ce priveşte opera”ădară„pune capăt specula iilor”.ă Noiăcredemăc ăarătrebuiăs ăfieăcuămultămaiămultădecâtăatât,ăpentruăc ăînăfa aăuneiăopereădeădimensiuneaă celeiăeminesciene,ăpentruăculturaănoastr ăşiănuănumai,ăoriceăcititorăsauăcercet torăareăminimaăcuriozitateă deăaă aflaăcineăesteădeăfaptăautorul.ăOriăautorulănuăpoateăfiădecâtădeănivelul,ăsauălaănivelulăopereiăsaleăşiănuăoă jalnic ăfigur ăurgisit ădeăsoart ăşiădeăpropria-iăexisten . Maiămult,ăpentruăculturaănoastr ăşiăpentruănoiăcaăna iune,ăEminescuăaăfost,ăr mâneăşiăvaăfiăună simbolăalăromânismuluiăşiăcaăoriceăsimbolătrebuieăs ăfieăimaculat,ăchiarădac ăexisten aăconcret ănuăaă fostă unaă preaă fericit .ă Îmiă faceă pl cereă s ă citeză aiciă ceeaă ceă Elisă Râpeanuă spuneă cuă convingereă înă Eminescuă areă dreptulă laă adev ră (dină carteaă Înă ap rareaă luiă Eminescu)ă „elă aă fostă contemporanulă urmaşilor,ăesteăcontemporanulănostruăşiăvaăfiăcontemporanăcuăaceiăromâniăcareăseăvorănaşteăpesteă suteădeăani”.ăOriăcredăc ăniciădomnuluiăEugenăSimionănuăi-arăplaceăcaăsimbolurileănoastreăna ionaleăs ă fieămaculate,ăfieăchiarăşiădeăunăC linescu,ăaşaăcumăcredăc ănuăi-arăplaceăcaătricolorulănostruăs ăfieătârâtă înănoroi,ăsauăimnulănostruăna ionalăs ăfieămaculatădeădezacorduriăşiădisonan e.ă Trebuieă s ă facemă precizareaă c ă ambiguitateaă înă atitudineă aă domnuluiă Eugenă Simionă neă esteă cunoscut ăşiădintr-oăalt ăsitua ie,ăcândăaătrebuităs ăseăpronun eăînăprivin aămareluiănostruăsavantăNicolaeă CăPaulescu,ăîntr-oăreplic ă„CazulăPaulescu”ăpublicat ăînărevistaăCulturaăaăluiăAugustinăBuzura,ăînăcareă arăfiăfostădeădorităoăatitudineămaiătranşant ăşiămaiăcategoric ăînăap rareaăştiin eiăşiăculturiiănoastreădină pozi iaăsaădeăatunciă(11). Şiăînăcazulădeăfa ăsitua iaăesteăasem n toare,ămaiăalesăacumăcândă„nişte medici pricepu i şi oneşti” (pgă 12)ăs-auăpronun atădeăoămanier ăcategoric ăîntr-oăproblem ăcareăeraădejaătranşat ădeăGeorgeăPotraăînă 1934,ăIonăNicaăînă1972,ăOvidiuăVuia,ăînă1996ăşiă1997,ăGheorgheăS racăînă2000,ăValeriuăLupu,ăînă2012,ă TheodorăCodreanuăînă2013ăşiădinănouăăGheorgheăăS racăînă2014,ăuniiădintreăei,ăaminti iăcuăparcimonieă (IonăNicaăşiăOvidiuăVuia),ăal iiădeăloc,ăsauădoarălaăbibliografieă(GheorgheăS racăşiăTheodorăCodreanu)ă (12,ă6,ă4,ă13,ă10,ă14,ă15).ăPentruăc ,ăparcurgândăcarteaă„Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor”,ăimpresiaăgeneral ăaăcelorăcareăs-auăaplecatăasupraăproblemeiădezb tute,ăesteăc ă abordareaă autoriloră aă fostă puternică influien at ă tocmaiă deă acesteă c r i,ă ală c roră discursă îlă preiauă deă oă manier ăconsistent .ă Ceeaăceăştimăîns ăsigurăesteăfaptulăc ăcelăpu inăcarteaă„Înăap rareaăluiăEminescu”ăcoordonat ă deăGheorgheăS racăşiăprefa at ădeăcunoscutulăomădeăcultur ăElisăRâpeanu,ăap rut ălaăînceputulăanuluiă 2014ă (15),ă eraă binecunoscut ă majorit iiă contributoriloră c r iiă despreă careă facemă vorbire,ă doiă dintreă contributoriăoăcuprindăchiarăînăbibliografieă(VictorăVoicu,ăEduardăApetrei)ădar,ădesigur,ănef cândăparteă dinălumeaăacademic ,ăopiniileăacestoraănuăpotăaveaăgirulăvalorii,ănu-iăaşa? Revenindă laă tonulă c r iiă vomă constataă c ă aceiaşiă probabilitateă seă reg seşteă şiă înă afirma iileă domnuluiăIrinelăPopescu,ăcareăvorbeşteădeăoă„ereditate încărcată ce poate explica în parte”ăsauă„chiar dacă concluziile nu au o valoare definitivă considerăm că am realizat o sinteză utilă care poate fi completată”ă(pgă26),ăf r ăs ăneăspun ăînăceăfelăşiădeăc treăcine?ăAceast ăambiguitate,ăprobabilitateăşiă chiarănesiguran ăseăvaăreg siăşiăînăargumenta iileădistinşilorăcontributoriăcare,ăînăgrab ,ăfacăafirma iiă careănuăsprijin ăînătotalitateăpreten iaăc r ii.ă Astfel,ădistinsulădermatologăC linăGiurc neanuăafirm ăc ,ădiagnosticulădeăsifilisăarăfiăfostăpusă primaădat ădeăc treăFranciscăIszakălaăIaşiăînă1873,ăcândădeăfaptăEminescuăăeraăălaăăBerlină(seăvaăîntoarceă 103——————————————————————————————————————————–———

Ecouri literare____________________________________________ înă ar ă înă 1874).ă Facemă corec iaă necesar ă c ă primiiă careă auă pusă diagnosticul,ă caă probabil,ă auă fostă doctoriiă Iulianoă şiă Bogdan,ă maiă degrab ă cuă scopulă deă aă justificaă internareaă ă poetuluiă laă M n stireaă Neam uluiă(pgă107),ăiarărela iaăfatidic ăcuădrăFranciscăIszakăvaăîncepeăînă1887,ăcândăEminescuăvineălaă Botoşani.ă Dincoloă deă probabilitateaă concluzieiă „ inând cont de predispozi ia genetică, familială, probabil că Eminescu suferea de o afec iune bipolară (psihoz ămaniaco-depresiv ăn.n.), maltratată ca un posibilă sifilisă ter iar, decesul survenind printr-o intoxica ie cu mercur”ă ne-amă fiă dorită maiă mult ă coeren ăşiăprecizieăînăexpunere,ămaiăalesăcândăesteăvorbaădeăgomaăsifilitic ,ăeritemulănodosă(careăînă parantez ăfieăspusănuăulcereaz ăniciodat ,ămecanismulăpatogenicăfiindăimunoalergic)ăsauăectima,ăcareă esteă deă natur ă streptococic ă şiă nuă deă etiologieă nespecific ă (pgă 107).ă Facemă deă asemeneaă precizareaă necesar ăc ăluesulăcongenitalătardivădebuteaz ăîntreătreiăşiă12ăani,ăcuăevolu ieăspreăexitusăspreăsfârşitulă celeiădeăaădouaădecad ăaăvie iiăprinămarasmănutri ionalăşiărigiditateădeădecerebrare.ăMaiămult,ădoctorulă Vuia,ăpeăcareăîlăinvoc ăînăstudiulăs u,ăaăfostăneuropatologăşiănuăneuropsihiatru,ăiarăfamiliaăEminoviciăaă avută11ăcopiiăşiănuă12. Peă acelaşiă palieră seă situiaz ă şiă distinsulă neurologă Bogdană Oă Popescuă care,ă dup ă ună expozeuă privindădiverseleăposibilit iădiagnostice,ăconcluzioneaz ăînăacelaşiămod,ă „credăc Eminescu a suferit de tulburare bipolară şi că argumentele c ăarăfiăavut paralizie generalizată progresivă, nu sunt, nici pe departe, suficiente sau clare”ă (pgă 119).ă Neă esteă deă asemeneaă greuă s ă în elegemă deă ceă distinsulă neurologăinsist ăasupraăpunctuluiădeăvedereăaăluiăEliotăSlater,ăcareăarunc ăpurăşiăsimpluăchestiuneaăînă ambiguitate,ă ceeaă ceă laă timpulă s uă aveaă s ă aib ă oă influien ă negativ ă chiară şiă asupraă luiă Ionă Nica,ă influien ă vizibil ă laă sfârşitulă c r iiă acestuiaă cândă accept ă totuşiă diagnosticulă deă pseudoparalizieă (pgă 118).ă Aceiaşiănedumerireăoăîncerc măşiăînăceeaăceăpriveşteăabordareaăpatografic ,ădeciădinăpunctulădeăvedereă ală ştiin eiă careă seă plaseaz ă întreă medicin ă şiă biografie.ă Deşiă profesorulă Octaviană Budaă neă prezint ă laă modulă exhaustivă viziuneaă patografic ,ă totuşi,ă prină dezvolt rileă incriminatoriiă aleă luiă Panaită Zosină şiă ConstantinăBacalogluăpeăcareăleăfoloseşteăcaăexempluă(pgă82-91),ăînămodăsigur,ănuăserveşteăscopuluiă declarată ală c r ii.ă Incomparabilă maiă util ă ară fiă fostă recenzareaă studiuluiă patografică realizată deă Ovidiuă Vuiaăînămemorabilaăsaăcarteăpublicat ăînă1997,ăcareătranşeaz ăf r ăechivocăsuferin aăeminescian ă(5). AmbiguitateaănuăîlăocoleşteăniciăpeăVladimirăBeliş,ăatunciăcândăînăconcluziileăfinaleăaleă studiuluiăs uăafirm ătextuală„este greu astăzi, ca pe baza datelor medicale clinice avute la dispozi ie şi a necropsiei să se poată stabili, de o manieră ştiin ifică, existen a sau nu a bolilor de care a suferit Eminescu, fie că este vorba de lues sau de o eventuală afec iune psihică”(pgă 141).ă Deşiă încearc ă laă rândulăs uăoăanaliz ăştiin ific ,ăfinalitateaăacesteiaănuăpareăs ăfieădelocăl muritoare,ăprintreăalteleăşiăprină faptulăc ăfaceăabstrac ieădeăopiniileădoctoruluiăTomescuădinăstudiulăPotraă„înăfine,ădinăparteaăficatuluiă şiă rinichiloră s-aă observată asemeneaă oă degenerescen ă granulo-gr soas ă considerabil ”ă (12)ă ceeaă ceăal turiădeămodific rileămiocarduluiăvalideaz ăintoxica iaămercurial . Nuă acelaşiă lucruă seă poateă spuneă despreă studiulăacademicianuluiă Victoră Aă Voicuă care,ă dup ă oă amalgamareă greuă deă descifrată (chiară şiă pentruă ună medic),ă întreă eretismulă mercurial,ă importan aă blocajuluiă serotoninei,ă rela iaă existent ă întreă psihopatologieă şiă creativitate,ă ună istorică ală tratamentuluiă antiluetică cuă metaleă grele;ă mercur,ă arsenic,ă bismută şiă ună tabelă careă cuă greuă întruneşteă criteriileă deă relevan ă peă careă iă leă atribuieă Eugenă Simion,ă conchideă c ă „datele de inute, fundamentate pe documente, mărturii, scrisori, date clinice, date anatomo-patologice, pledează neîndoielnic pentru o patologie afectivă, un sindrom maniaco-depresiv” laăcareăs-aăad ugatăcomponentaă neurotoxic ă determinat ă deă tratamentulă cuă mercur.ă Ne-amă fiă aşteptată caă şiă argumentareaă s ă fieă peă m suraă concluziei,ă pentruă c ă acurate ea,ă claritateaă şiă conciziaă (vorbaă luiă Paulescu)ă trebuieă s ă caracterizezeădemersulăştiin ific. Ceaămaiăaşteptat ăopinieăeraăf r ăîndoial ăaăpsihiatruluiăDanăPrelipceanăcare,ădinăstart,ăinfirm ă ipotezaăboliiăvenericeă„infirmată cu argumente indubitabile de către autori contemporani (Beliş 2014, Voicu 2014, Bogdan O Popescu 2014)”ă (publicateă doară înă aceast ă carteă n.n.)ă peă careă tocmaiă le-amă trecutăînărevist ă(veziămaiăsus)ăînăcareăindubitabilul,ăneăpareăr uăs ăoăspunem,ăesteăgreuădeăîntrez rit.ă Dup ă ceă constat ă c ă nuă seă reg seşteă punctulă deă vedereă ală psihiatriloră (!)ă (Ionă Nica,ă ă autorulă c r iiă „Eminescu,ăstructur ăsomato-psihic ”ăaăfostătotuşiăpsihiatruăşiănuăneurochirurg)ăseăîmpiedic ădeăacelaşiă Eliotă Slater,ă ală c ruiă r spunsă înă doiă periă esteă tipică pentruă ceiă careă nuă voră s -şiă angajezeă responsabilitatea,ăsauănuăauăsiguran aăanalizei.ă Dup ăceăconstat ăînc rc turaădeătipăafectivăînăfamiliaăpoetuluiăşiăperiodicitateaămanifest riloră deătipămaniacal,ăobserv ăc ă„între aceste episoade este mai mult sau mai pu in func ional, dar nu total regresat, dat fiind că mai există perioade lucide, finalizate prinăceleăcâtevaăpoeziiăşiătraduceriăduseălaă 104——————————————————————————————————————————–———

Ecouri literare____________________________________________ bună sfârşit, apreciate de contemporani şi exege i ca valoroase”.ă Citându-lă maiă departeă îns ă peă Ghă Scripcaru,ă foloseşteă caă argumentă pentruă suferin aă afectiv ,ă tocmaiă produc iaă literar ă dină aceast ă perioad ăcare,ăefectivă ne-aă surprinsă prinăanverguraă ei;ă „între 1883-1889 a scris 65 de poezii, 15.271 pagini de manuscris din care 4000 de versuri...”ăînătimpăceăEugenăSimionăneăasigur ăc ăne-auăr masă deălaăEminescuădoară14.000ădeăpagini.ăÎnătreac tăfieăspus,ăîncercareaăpatografic ăaăluiăGh.ăScripcaruă(peă careăautorulăoăfoloseste)ăesteăoăpledoarieăpentruănaturaăluetic ăaăsuferin eiăluiăEminescuăşiămaiăpu ină pentruă suferin aă psihic ,ă ceeaă ce,ă iar şiă nuă serveşteă scopuluiă c r ii,ă iară argumenta iaă folosit ă esteă celă pu inănepotrivit ,ădincoloădeăfaptulăc ăseăbazeaz ăpeăinexactit i.ă Re inemă totuşiă dină pledoariaă distinsuluiă psihiatruă c ă „în concordan ă cu criteriile de diagnostic din sistemele actuale de diagnostic psihiatric, cu toată literatura acreditată de psihiatria contemporană, Eminescuă(n.n.),ăsuferea de o tulburare afectivă bipolară tip I, cu episoade maniacale acute cu factori psihotici congruien i cu dispozi ia, alternate cu perioade subclinice depresive şi cu remisiuni (par iale) interfazice” (pgă 102). Dincoloă deă faptulă c ă înă expozeulă distinsuluiă profesoră nuă seă reg seşteă nic ieriă impactulă terapieiă mercuriale,ă niciă asupraă agrav riiă manifest riloră psihoticeă şiă niciă înă declanşareaă şiă agravareaăprogresiv ăaătulbur rilorăneurologiceă(al turiădeăceleăorganiceăcareăvorăconduceărepedeăspreă deces),ăamăfaceătotuşiăprecizareaăc ăpsihozaămaniaco-depresiv ănuăesteălaăfelădeă„stigmatizantă” niciă m cară ca ”semnifica ie profană”ă înă compara ieă cuă stigmatulă luetic. Aceastaă cuă atâtă maiă multă cuă câtă cercet rileă americaneă prină Nancyă Andreasenă (invocat ă deă autor),ă arat ă c ă maniaco-depresiviiă suntă puternică creativi,ă spreă deosebireă deă neuroluetici,ă ă laă ă careă ă regresulă ă morfofunc ională ă cerebrală ă esteă progresivă şiă ireversibilă (veziă şiă descriereaă necroptic ă aă creieruluiă poetului),ă maiă alesă subă aspectulă creativit ii,ăcaăs ănuămaiăvorbimădespreămemorieăşiăafectivitate. Credemăc ăpentruăcorectareaăeroriiămedicaleăşiăizb vireaăluiăEminescuădeăstigmatulă c linescian,ă perpetuată şiă sus inută şiă ast zi,ă erauă absolută necesareă doară treiă opinii;ă aă dermatovenerologuluiă-ăpentruădemontareaăboliiăvenerice,ăaăpsihiatruluiă-ăpentruăobiectivareaăpsihozeiămaniaco -depresiveă şiă aă toxicologuluiă -ă pentruă graveleă consecin eă neurologice,ă psihiceă şiă organice,ă generateă directădeădozeleăenormeădeămercurăcareăi-auăscurtatăvia aăexactăatunciăcândădrăSutzoăcredeaăc ăpoetulă vaă maiă tr iă celă pu ină înc ă treiă aniă (şiă nuă prină stimulareaă şiă accelerareaă ateromatozeiă cum,ă totală neinspirat,ăîncearc ăs ăneăconving ăEduardăApetreiălaăpgă122,ăcaăs ănuămaiăvorbimădeăelucubra iileăluiă Codru ăSarafoleanuăînăleg tur ăcuăsuferin aăotic ălaăpgă130).ă Oriă tocmaiă acesteă studiiă dină cuprinsulă c r iiă par,ă înă analizaă noastr ,ă celeă maiă deficitare;ă prină inexactit i,ăinadverten e,ăprobabilit iăşiăincertitudini,ăcaăs ănuămaiăvorbimădeăstilăcare,ăpeăalocuri,ălas ă deă dorită aproposă deă acurate e,ă claritateă şiă concizie.ă Maiă mult,ă deşiă contributoriiă s-auă întrunită într-oă conferin ă dedicat ă acesteiă teme),ă totuşiă nuă s-auă pusă deă acordă asupraă unoră detalii,ă printreă care;ă loculă doctoruluiă Franciscă Iszakă înă dramaă eminescian ă -ă înă careă amă decelată patruă pozi iiă diferite,ă apoiă atitudineaă fa ă deă C linescu,ă modulă deă argumentareă şiă izvoareleă documentare,ă modulă deă apreciereă aă unorădateămedicaleăetc.ăAiciăsuntemăîntruătotulădeăacordăcuăobserva iileăcriticeăaleăluiăNaeăGeorgescu,ă dinăarticolulă„Eminescuăînăoglinziămedicale”ăpublicatăînăziariştionline.roămartieă2015.ăă Oăsolu ieăarăfiăcaăîntregulăefortăs ăfieăreluat,ăregândităşiăreaşezatăînăpozi iaăcareăs ăconving ăpeă oricineăc ăadev rulăc utatăesteăacelaăpeăcareăcarteaăîlăsus ine.ăPentruăc ănumaiăaşaăacestădemersăarăreuşiă s ă ofereă „cea mai completă şi mai complexă patografie a lui Mihai Eminescu” dup ă cumă pretindeă AurelăPop,ăaăc ruiăanaliz ăistorico-literar ,ăînătreac tăfieăspus,ăseăopreşteălaăIonăNica,ăf r ăs ăspun ăună cuvântădespreăstudiulăluiăOvidiuăVuiaăcare,ădeădeparte,ăesteăcelămaiăelaboratăstudiuăştiin ificăpeăcareăl-aă cunoscutăistoriografiaăeminescian . Ceeaă ceă esteă regretabilă esteă şiă faptulă c ,ă niciă Aurelă Pop,ă niciă prefa atoriiă şiă niciă contributoriiă c r ii,ă nuă în elegă c ă timpulă luiă „Magisteră Dixit”ă aă trecută şiă c ă pentruă fiecareă dină celeă treiă aspecte;ă dermato-venerologic,ă psihiatrică şiă toxicologică ară trebuiă format ă câteă oă comisieă deă studiuă careă s ă analizezeăfiecareădetaliuălegatădeădomeniulărespectivăă Amă maiă faceă remarcaă general ă c ă dac ă subă aspectă literară divaga iileă şiă aproxim rileă suntă permise,ăsubăaspectăştiin ificăexpresiiăprecumă„arăfiăfost,ăarăfiăpututăfi,ăarăexplica,ăarăputeaăfiăexplicate,ă esteăposibilăca,ăcelăpu inăpar ial,ăprobabilăc ”ăsuntăexcluse,ătocmaiăpentruăgradulălorădeărelativitate.ăDină nefericireăacesteaăabund ăînăarticoleleăcontributorilor.ăă ăăVomăîncheiaăconsidera iileănoastreăprinăaăcita,ăspreăcompara ie,ădinăscrisoareaădeăr spunsăală mareluiăomădeăcultur ădinăRepublicaăMoldova,ăacademicianulăNicolaeăDabija,ăexpediat ălaădataădeă4ă aprilieă 2014,ă dup ă lecturaă c r iiă noastreă „Înă ap rareaă luiă Eminescu”ă pentruă aă vedeaă ceă înseamn ă acurate ea,ă conciziaă şiă claritatea,ă pentruă ună gânditor,ă dină afaraă arealuluiă medical,ă atunciă cândă iă seă propuneăoăabordareăştiin ific ă(18); 105——————————————————————————————————————————–———

Ecouri literare____________________________________________ ,...oălucrareăasem n toareăceleiăintitulateă„Înăap rareaăluiăEminescu”ăeraănecesar ădemult,ă ...ÎnăcazulăluiățihaiăEminescuăavemădeăaăfaceăcuăsitua iaăclasic ;ăatunciăcândăoperaăunuiă scriitorănuăpoateăfiăatacat ,ăseărecurgeălaădiscreditareaăpersoaneiăsale. ă...GheorgheăS racădovedeşteăc ăEminescuăn-aăfostănebun,ăelăaăfostăînnebunit.ăObosealaăluiă fiindă tratat ă greşită cuă mercur,ă acestaă i-aă intoxicată şiă distrusă sistemulă nervosă şiă s n tateaă fizic ,ă ducându-lălaădemen . ă...Ini iativaădluiăS racăesteăunaăplin ădeăcuraj,ăstudiileăsaleăprofundeăvinăs -iăfac ădreptateă Poetuluiă Na ională ală Tuturoră Românilor,ă eleă urmândă s -lă reabilitezeă şiă s -lă scutureă deă ună stigmată nemeritat. Iară pentruă confirmareaă demersuluiă nostruă şiă aă sincerit iiă spuseloră Mareluiă Română Nicolaeă Dabija,ăred măînăfacsimilăultimaăparteăaăscrisoriiăsale,ăpentruăalăc re-iăcon inutăîiămul umimărespectuos.ăăă

Bibliografie 1.CodreanuăTheodoră-ăEminescu,ăincorectăpolitic,ăEdăScaraăPrint,ăBuc,ă2014. 2.C linescuăGeorgeă-ăVia aăluiăMihaiăEminescu,ăEdăSaeculumăIO,ăBuc,ă1995. 3.MaladiaăluiăEminescuăşiămaladiileăimaginareăaleăeminescologiloră–ăEd.ăFNAS,ăBuc,ă2015. 4.VuiaăOvidiuă–ăMisterulămor iiăluiăEminescu,ăEdăPaco,ăBuc,ă1996 5.VuiaăOvidiuă–ăDespreăboalaăşiămoarteaăluiăEminescu-studiuăpatografic,ăEdăF tăFrumos,ăBuc,ă1997. 6.NicaăIonă–ăEminescuă–ăstructur ăpsihosomatic ,ăEdăEminescu,ăBuc,ă1972. 7.CodreanuăTheodoră–ăEminescuămartorăalăadev rului,ăEdăScara,ăBuc,ă2004. 8.LupuăValeriuă–ăEminescuădinăperspectivaăcriticiiăI,ăArheu,ă1(6),ă2015,ăpgă31-36. 9.ZarifopolăChristinaăIllasă–ăDulceaămeaădoamn /Eminulămeuăiubit,ăEdăăPoliromăIaşi,ă2000. 10.LupuăValeriuă–ăCuăbisturiulăînăobrazulăluiăEminescu,ăPaginiăMedicaleăBârl dene,ănră166-167,ă2012. 11.SimionăEugenă–ăCazulăPaulescu,ăCultura,ă2,ă20ăiană2011 12.ăPotraăGeorgeă–ăMihaiăEminescuă-ăCauzeleămor iiăsale-studium,ăEdăLităCulturaăPoporului,ăBuc.ă1934. 13.S racăGheorgheă–ăDocumenteăprivindăboalaăşiămoarteaăluiăEminescu,ăEdăMalasi,ăBuc.ă2000. 14.CodreanuăTheodoră–ăEminescuăînăcaptivitateaănebuniei,ăEdăTipoăMoldova,ăIaşi,ă2013. 15.S racăGheorgheă–ăÎnăap rareaăluiăEminescu,ăEdăBihariaăInterna ional,ă2014. 16.Iv nescuăCezară-ăFenomenulăEminescuăatrage,ăRevăArmonia,ă16ăsept.ă2014. 17.EminescuăMihaiă–ăăÎnv mântulădemocratică-ăînăOperaăPolitic ă(1880-1883,ăEd.ăEminescu,ăBucă2000.ăpgă111. 18.DabijaăNicolaeă–ăDemers,ăscrisoareădeăr spuns,ăChişin uă4ăaprilieă2014

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăValeriuăȚupuă–ădoctorăînăştiin eămedicale

106——————————————————————————————————————————–———

Ecouri literare____________________________________________

ăăăC R IăDEăLAăPRIETENIăăă-ăăăC R IăPENTRUăPRIETENI

107——————————————————————————————————————————–———

Ecouri literare____________________________________________

108——————————————————————————————————————————–———