Premiile Secției de Muzicologie a UCMR

Premiul secției de muzicologie și critică muzicală pentru istoriografie

În 2020, cu ocazia Centenarului Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, a apărut cartea ”Noi istorii ale muzicilor românești”, coordonat de Valentina Sandu-Dediu și Nicolae Gheorghiță. După cum rezultă și din titlu, este o propunere nouă pe linia istoriografiei muzicii naționale, realizată de un colectiv de prestigioși muzicologi, marea lor majoritate profesori la Universitatea Națională de Muzică București. Cartea, în 2 volume, acoperă o perioadă întinsă de timp, prezentând, succint, aspecte din etapa medievală, din cea romantică și apoi din perimetrul modern și contemporan. Demersul scrierii acestui volum și rezultatul final s-a bucurat de aprecierea Președintelui U.C.M.R., dl. Adrian Iorgulescu, cel care a și propus secției să aibă în vedere, la analiza candidaturilor pentru premii, și acest volum – chiar dacă printre coordonatori se află chiar șeful secției iar printre semnatari se numără majoritatea membrilor Biroului acesteia. Tocmai de aceea, pentru a nu se pune problema unui conflict de interese, propunerea a fost formulată de o persoană din afara Biroului, fiind o propunere pe deplin justificată, ținând cont de importanța acestei cărți și de ecourile sale, volumele fiind foarte căutate și având o adresabilitate largă, în special în zona universitară.

Premiul recompensează munca de coordonatori a celor doi muzicologi susmenționați, care au ales colectivul de redacției, care au stabilit tematica, au echilibrat și corelat dimensiunile capitolelor, au urmărit un stil de prezentare unitar și modern, au ales o articulare mai aproape de esențial decât de exhaustiv. Totodată au oferit cititorilor o varietate de abordări, prin personalitatea fiecărui contributor, de la doctoranzi la specialiști reputați, de la critici și istoriografi la compozitori și analiști, care au scrutat fenomenul muzicii românești în toată complexitatea sa, de la zona muzicii bisericești la cea a muzicii militare, de la viața muzicală la portrete ale celor mai reprezentativi compozitori. Este o carte care, preluând desigur date din bibliografia existentă (evident, în primul rând din Hronicul muzicii românești de Octavian Lazăr Cosma), își propune să aducă în prim plan o altă generație de cercetători într-ale istoriei muzicii, cu stilul și cu viziunea împrospătată a unor condeie din secolul XXI, care beneficiază de o perspectivă mult mai largă asupra fenomenului decât se putea avea în era dinaintea apariției internetului și dinaintea lărgirii posibilităților de comunicare și de cercetare la distanță. Prin urmare, Premiul secției de muzicologie și critică muzicală pentru istoriografie pe anul 2020 a fost acordat muzicologilor Valentina Sandu-Dediu și Nicolae Gheorghiță, pentru volumele ”Noi istorii ale muzicilor românești”, în calitate de coordonatori ai acestui proiect. Iată și tematica celor 2 volume: De la vechi manuscrise până la perioada modernă a muzicii româneşti, respectiv Ideologii, instituții și direcții componistice în muzica românească din secolele XX-XXI. Cei 14 semnatari ai capitolelor sunt Nicolae Gheorghiță, Vlad Văidean, Costin Moisil, Valentina Sandu-Dediu, Haiganuș Preda-Schimek, Florinela Popa, Antigona Rădulescu, Alice Tacu, Mihai Cosma, Irina Boga, Speranța Rădulescu, Alex Vasiliu, Andrei Tudor și Dan Dediu.

Premiul pentru sistematică

Anul acesta premiile pentru muzicologie au recompensat nu doar pe membrii secției dar și pe un compozitor, o personalitate ale cărei valențe de cercetător sunt bine-cunoscute și se manifestă de mai multă vreme. Leonard Dumitriu este dirijor, profesor, compozitor și, iată, muzicolog, lansând anul trecut o carte substanțială despre una dintre creațiile-reper ale muzicii de operă din secolul XX, Lady Macbeth din districtul Mțensk de Dmitri Șostakovici.

Cercetătorul ieșean a publicat la Editura muzicală în 2020 volumul premiat în această primăvară, sub titlul ”Libertatea creatoare nestăvilită. Dmitri Şostakovici şi opera Lady Macbeth din districtul Mtsensk”, un volum de mari dimensiuni (340 pag. format de manual școlar), cu un conținut bogat și complex. Mai întâi este contextualizată compunerea și lansarea operei, prin referiri la climatul politic, social și cultural al acelor ani. Înainte de a trece la analiza propriu-zisă a partiturii, autorul oferă date și despre cartea care a stat la baza libretului și despre pânzele lui Boris Kustodiev, care au constituit și ele sursă de inspirație. Așa cum afirmă Leonard Dumitriu încă din Introducere, Șostakovici este un compozitor despre care sau scris multe tomuri și multe studii, inclusiv în limbi de circulație internațională, nu doar în limba rusă. Dar, în limba română literatura de specialitate este mai săracă, așa că actualul demers este cu adevărat bine-venit, mai ales că astfel autorul semnează cea de-a doua sa analiză a unei opere șostakoviciene, după studiul asupra operei Nasul.

Prin urmare, ținând cont de calitatea analizelor muzicologice, de universul cunoașterii dezvăluit de autor, Biroul Secției de Muzicologie și Critică muzicală a decis, în unanimitate, acordarea Premiului pentru sistematică domnului prof.univ.dr. Leonard Dumitriu, de la Universitatea de Arte ”George Enescu” din Iași. Îl felicităm!

Premiul pentru publicistică (secția de muzicologie)

M. C. : Stimate domnule Costin Popa, deși sunteți de nu foarte mulți ani membru al UCMR, iată că deja ați marcat primirea celui dintâi premiu din parte breslei....

C. Popa: Prestigiosul Premiu pentru Publicistică al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (Secția de Muzicologie) pe anul 2020 pe care l-a obținut volumul de interviuri „Întâlnire cu opera” a fost extrem de onorant pentru mine, încununare plenară a activității de până acum. M. C. : Într-adevăr, chiar volumul în cauză, care nu este o carte nouă ci o antologie de texte publicate în trecut, exprimă exact acest lucru: calitatea activității

dumneavoastră publicistice de-a lungul anilor. C. Popa: Ideea unei cărți de dialoguri realizate pe parcursul a aproape 30 de ani s-a născut în timpul lucrului la „Dicționarul critic (și sentimental) de artiști lirici” (în curs de apariție), rememorând cele zece volume anterioare, conținând cronici, interviuri, recenzii. Am selectat convorbirile cu importanți cântăreți, dirijori, regizori, maeștri de balet, compozitori, instrumentiști, manageri, critici muzicali, scriitori, însumând 155 de interviuri cu 100 de personalități din țară și străinătate, apreciind temele de discuții ca actuale, chiar dacă pandemia de coronavirus a demolat multe din proiectele prefigurate în ultimii ani. În plus, reunirea a pus în evidență firul roșu care m-a călăuzit în abordarea dialogurilor, reprezentat prin evidențierea elementelor de estetică vocală reflectate în interpretare, prin raporturile adecvate între timbralități și roluri, prin viziunile dramaturgice contrapuse montărilor de largă diversitate conceptuală întâlnite în trendurile regizorale moderne. Discuțiile au fost libere, deschise și sincere, cei intervievați au expus interesante și inedite elemente legate de toate acestea, alături de specificarea parcurgerilor evolutive ale carierelor, a colaborărilor cu parteneri celebri, de ideile actuale ale managementului teatrelor lirice, au expus analize estetice ale înregistrărilor istorice, utile în educația tinerilor. Prin diversitatea acestui mod de abordare, cele 600 de pagini au înfățișat un univers liric definitoriu pentru interlocutori, pe care melomanii, profesioniștii, debutanții în cariere îl pot găsi de maxim interes.