Ĺ&#x; i r e a l i tat e a d u b l ă
ş i r e a l i tat e a d u b l ă
© 2009, Mixul de Cultură pentru formatul PDF; Coperta/Editor PDF: Un articol de
Bogdan Popescu [bogdanpopescu@mixuldecultura.ro] Cristina Andrieş [cristina.andries@mixuldecultura.ro]
Acest e-book este gratuit şi poate fi descărcat numai de pe site-ul Mixul de Cultură. Copierea oricărei părti din acest e-book sub orice formă este strict interzisa. Pentru uz personal. http://www.mixuldecultura.ro
R
ené Magritte (1898-1967) este cunoscut ca artist suprarealist ale cărui picturi puternic detaliate transpun privitorul în lumii stranii, unde obiecte inerte prind viaţă cu uşurinţă. Multe din lucrările sale provoacă simţul realităţii prin prezentarea unor obiecte comune, acompaniate de texte care susţin contrariul a ceea ce se află în faţa ochilor. Iniţial inspirat de Giorgio de Chirico, Magritte şi-a conturat rapid un stil propriu, bine definit în sfera unor lumi dealtfel abstracte. Din punctul meu de vedere, corespondenţii săi în fotografie şi literatură sunt Chema Madoz, respectiv Bernard Werber. În copilărie, Magritte şi-a petrecut o mare parte a timpului în sălile de cinema, iar fascinaţia timpurie pentru mister poate fi asociată ataşamentului său faţă de poveştile cu detectivi şi faţă de filmele văzute. În acelaşi timp, însă, arta i-a fost afectată şi de incidentele dramatice care au avut loc tot în frageda tinereţe, dintre care probabil cel mai puternic a fost resimţită sinuciderea mamei sale.
Curând după acest incident, un număr de oameni au afirmat că, atunci când trupul femeii a fost găsit, s-a constatat că întreg capul îi era învelit în halatul alb pe care aceasta îl purta la momentul decesului. Mai mult, martorii au susţinut că îndepărtarea “giulgiului” a scos la iveală un chip plin de calm şi împăcare. Fie că povestea a fost sau nu un mit, a lăsat o urmă adâncă în imaginaţia lui Magritte, ceea ce ajută la înţelegerea motivului care apare în lucrarea Amanţii (1933). Dealtfel, multe dintre picturile sale insistă pe acest simţ pronunţat al misterului, o nepotrivire de elemente şi rămăşiţe narative ale dezorientării pe care o experimentăm de obicei în vise.Mai mult, pasiunea sa pentru mister s-a extins şi la nivelul iluziei vizuale. În Condiţia umană (1933), spre exemplu, artistul ilustrează o scenă neanimată într-o cameră goală. O pânză pictată este aşezată pe un şevalet, în faţa ferestrei, lăsând senzaţia că să se suprapune cu peisajul din spatele său.
Ceea ce ne întreabă artistul aici este ce vedem cu adevărat – este acesta un peisaj real sau o reprezentare iluzorie a unui peisaj? În plus, cum putem avea siguranţa că scena din spatele picturii corespunde într-adevăr cu ceea ce sugerează resturile de imagine din jurul pânzei? Aceeaşi întrebare se conturează şi în cea mai cunoscută lucrare a sa, Trădarea imaginii (Ceci n’est pas une pipe, 1928-29), unde artistul susţine că imaginea unui obiect nu trebuie să fie confundată cu ceva tangibil şi real. Din nou, lucrurile nu sunt aşa cum par a fi. Lucrările lui René Magritte pun la îndoială modul în care percepem lumea din jur, iar partea cea mai interesantă, care lucrează intens la capitolul creativitate, este faptul că picturile sale invită deschis la a ne examina propriile perspective, fără însă a ne alimenta cu răspunsuri concrete.
Tentative de l'imposssible 1928 , 116x81 cm
La Belle Captive 1931, 38x55 cm
L'Invention collective
1935, 73x116 cm
Le ThĂŠrapeute 1931, 38x55 cm
La Reproduction interdite 1937, 81x65 cm
La Philosophie dans le boudoir 1947, 80x60 cm
Le Seducteur 1950, 50x60 cm
Le Sorcier (Autoportrait aux quatre bras) 1951, 35x46 cm
Golconde 1953, 80.7x100.6 cm
Souvenir de voyage 1955, 37x30.5 cm
Le Mois des vendanges 1959, 130x162 cm
Le Tombeau des lutteurs 1960 , 89x116 cm
La Lunette d'approche 1963, 175.5x116 cm
Le Soir qui tombe 1964, 162x130 cm
Le Blanc-Seing 1965, 81.3x65.1 cm
Le Fils de l'Homme 1964, 116x89 cm
La Cascade 1961, 81x100 cm
La Corde sensible 1960, 114x146 cm
Les Travaux d'Alexandre 1958, 20x25 cm
Le Chef d’oeuvre ou les mystères de l’horizon 1955, 50x65 cm
Souvenir de voyage III 1951, 80x65 cm
Perspective Mme RĂŠcamier de David 1951, 60x80 cm
La Saveur des larmes 1948, 60x50 cm
Le Domaine d'Arnheim 1938, 73x100 cm
Le Principe du plaisir 1937, 73x54 cm
La Clairvoyance 1936, 54x65 cm
La Margie noire 1934, 73x54 cm
La Trahison des images 1929, 60x81 cm
Les Amants 1928, 54x73 cm
La ruse symétrique 1928, 54x73 cm
C
O
L
E
C
Ţ
I
A
cultură pentru toate simţurile
D
E
A
R
T Ă