Catalogul Bienalei de Pictură 2019 by Muzeul National de Arta al Moldovei

Bienala Internațională de Pictură International Painting Biennial

CHISINAU

2019

Bienala Internațională de Pictură

CHIȘINĂU-2019

International Painting Biennial

ARMENIA AUSTRIA BELARUS CEHIA CIPRU ECUADOR FRANȚA GEORGIA GERMANIA INDIA INDONEZIA ISRAEL ITALIA JAPONIA LITUANIA MOLDOVA MONGOLIA OLANDA POLONIA ROMÂNIA RUSIA SPANIA S.U.A. SUEDIA TUNISIA TURCIA UCRAINA

TUDOR ZBÂRNEA Curatorul Bienalei / Curator of the Biennial

Sub patronajul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Under the patronage of the Ministry of Education, Culture and Research of the Republic of Moldova

Organizatori / Organized by: Muzeul Național de Artă al Moldovei Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova Centrul de Artă „Amprente” National Art Museum of Moldova Union of Artists of Republic of Moldova Art Center ‘‘Amprente’’ Parteneri/ Partners: Mobiasbancă – Groupe Société Générale Institutul Cultural Român „M. Eminescu“, Chișinău Direcția Cultură a Primăriei, Chișinău Fundația „Familia Sturza” Complexul Muzeal Național „Moldova“ Iași, România Mobiasbancă – Groupe Société Générale Romanian Cultural Institute “M. Eminescu”, Chisinau Culture Departament of Chisinau City Hall “STURZA Family” Foundation National Museum Complex “Moldova”, Iasi, Romania 6

Bienala Internațională de Pictură

CHIȘINĂU-2019

International Painting Biennial

MONICA BABUC Ministrul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Minister of Education, Culture and Research of the Republic of Moldova Dragi prieteni! Cel mai important eveniment din domeniul artelor vizuale din Republica Moldova – Bienala Internațională de Pictură Chișinău, organizată sub patronajul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de la prima ediție, din nou ne dă întâlnire! De-a lungul anilor, prin numărul impunător de participanți de valoare din țară și din străinătate, manifestarea artistică expoziţională din Republica Moldova a devenit un mijloc de comunicare internaţională, plasându-se tot mai sigur pe un loc de prestigiu pe scena culturală a spaţiului public internaţional al artelor vizuale. Expoziția - concurs, organizată la Muzeul Național de Artă al Moldovei, evenimentele din cadrul ediției actuale a Bienalei - Conferința Internațională cu genericul„Tendințele estetice actuale ale artei contemporane în contextul internațional”, precum și cele două expoziții personale ale laureaților premiilor ediției 2017, organizate la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” – Igor Svernei (Moldova), laureat al Marelui Premiu și Agneszka Zawisza (Polonia), laureată a Premiului I, oferă o platformă de comunicare interculturală și sprijină demersul cultural al artiștilor din generații și țări diferite. Parcursul edițiilor anterioare, care au impus treptat condiții riguroase de selecție, au făcut să atragă tot mai mulți artiști de pe diferite meridiane, cu o bogată experiență profesională. Salutăm această dinamică care, suntem convinși, va putea menține și în viitor cursul ascendent al prestanței pentru a putea atrage o participare artistică și mai largă, prezentând extins și obiectiv tendințele artistice actuale ale picturii contemporane.

Dear Friends! The most important event in the field of visual arts in the Republic of Moldova – The International Biennial of Painting, Chisinau, under the patronage of the Ministry of Education, Culture and Research, is unveiling once again! For a few years in a row, this art exhibition phenomenon, with an impressive number of native and foreign participants, became a platform for international dialogue for Moldova, gaining prestige and solidifying its position within the international cultural space and in the eye of the public. Both the exhibition, simultaneously a contest, organized at the National Art Museum of the Republic of Moldova, and the events in the framework of the current Biennial, like the International Conference, with the generic „Current, international aesthetic tendencies of contemporary art”, and the two personal exhibitions of previous edition (2017) winners, Igor Svirnei (Moldova) grand prix laureate, and Agneszka Zawisza (Poland) winner of First Prize, which will be held at the „Constantin Brâncuși”, International Exhibition Centre, confer an open space for intercultural communication and endorse the cultural discourse of artists from different countries and generations. The editions previously unfolded, have gradually established, rigorous selection requirements, attracting, as a result, artists with rich professional experiences, from all over the globe. We welcome this dynamic, and remain convinced that in the future, we will be able to engage with an even greater amount of artistic presence, which will reflect, extensively and objectively, upon the current artistic tendencies of the contemporary pictorial universe.

Dr. MARIA BILAȘEVSCHI, critic de artă, membră a juriului În mod cert, BIP nu își propune să acopere, într-un mod absolut, integralitatea formelor de expresie picturală, de gândire și tehnică, raportat la ultimii doi ani ce despart edițiile. Și, tocmai prin libertatea și diversitatea pe care o îmbrățișează de la o ediție la alta, BIP Chișinău este mai mult decât un act de recuperare și revalorificare a creației artiștilor contemporani, devenind un important mijloc de sintetizare a configurațiilor artelor vizuale actuale prin relevarea profilului acelor artiști care se desprind și setează, la rândul lor, noi stiluri sau maniere. Categoric, libertatea se poate traduce vizual în sincronisme convenționale sau prudențe dogmatice, însă tonul general al selecției curatoriale și ulterior al decantării juriului, probează că elementul esențial, cel ce face diferența, stă în meditația personală a artistului raportată la problematicile clasice ale gândirii plastice și la dinamismul inovației. Mai precis, nu printr-o anumită formulă se decelează individualitatea, ci prin capacitatea acesteia de a reflecta căutările proprii într-un context eterogen. Pictura expusă pe simezele Muzeului de Național de Artă din Moldova reprezintă în primul rând acumulările umane, ulterior cele tehnice rezultate dintr-un efervescent dialog trans-disciplinar, ori cele conceptuale ce pivotează în jurul răspunsurilor ce legitimează pictura ca mediu de schimbare și nu doar obiect de admirație estetică. În acest sens, nici misiunea juriului în desemnarea câștigătorilor acestei ediții nu a fost ușoară, coordonatele individuale ce funcționează în aprecierea justă a unei lucrări de artă au avut misiunea de a decanta, pe de o parte, „reprezentativitatea” pentru pictura contemporană iar de pe de alta, capacitatea de a transcede granițelor ideatice și tehnice ale picturii per se. În acest sens, câștigătorul Premiului I, Lucian Hrisav, se îndepărtează de discursul vizual tradițional prin fuzionarea unor elemente ce țin de graffiti, street art si de artă murală la intersecția unor suite de curente și intenții. Artistul crează un nou limbaj, alchimizând elementele de sorginte minimalistă, cubistă, pop sau new media, într-o viziune artistică ce recompune obiectul, cu valoare de totem. La intersecția dintre creșterea pe verticală citadină, ori redundanța unor mijloace de comunicare sau circuite electrice, „Coloanele” lui Lucian Hrisav par a se multiplica după un algoritm ce nu dorește a marca evidentul serialism, ci interpredependența structurilor față de ele însele și de fondul deasupra cărui sunt dispuse. Prin sintetizare, artistul prezintă formele pure ale obiectul tradus în informație, auto-suficiente semantic, dar care se reconfigurează independent în forme spațiale și temporale. În mod cert, caracterul conceptual este susținut de întinderile de culoare, dispersate în ritmuri convergente în încercarea de a explica arhetipul viziunii, confirmând în același timp că arta de esență se bazează pe un element primar: linia. Lucrarea Ileanei Ștefănescu, deținătoarea Premiului al II-lea, ilustrează în aparență un ritm de dezvoltare urbană ascendentă, pe alocuri estompat de fragmente opace ori doar intuite vene ale construcției. Asupra unui peisaj monoton, fără repere geo-spațiale, pătratele decupate de artistă se clădesc unul peste celălalt, ca porțiuni de materie ale unui posibil spațiu fizic. Repetitive în ascensiune, dar variate prin culoare, fiecare formă în sine aduce cu sine nostalgia existenței. Nimic nu sugerează posibilitatea vieții în spatele ferestrelor opace, spațiul agonizând sub trecerea timpului, între uniformizare și degradare. Deșertificarea spațiului-habitat se traduce prin pierderea prezenței individului, de la macro la micro, această pierdere se traduce în povești întrerupte de perpetua transformare a prezentului. Lucrarea artistului Constantin Migliorini, distinsă cu Premiul al III-lea, pornește de la alegoria vieții și a morții din celebra „Punere în mormânt” a lui Caravaggio. Alipind în mod ingenios personajele și tratând formele ca pe o urzeală de fire, linii, contururi, semne ce se suprapun într-o țesătură-pictură, artistul crează o nouă narațiune, în care figurile biblice, prin fragilitatea sugerată, par a fi făpturi imateriale, nedeterminate de o istorie anume. Mai mult decât, nu din ipostazele fizionomiilor irupe drama, ci din dimensiunea psihologică și accentele pe care artistul le imprimă. Liniile subțiri ce delimitează cu precizie doar corpul lui Iisus, se intersectează, se juxtapun, pentru a sugera dematerializarea corpului fizic, ușurătatea ființei, în timp ce inserțiile de material textil și reliefarea prin cromatică sugerează pendularea personajelor între zone de pământ

și cer. Un posibil autoportret substituie imaginea asociată tradițional Sfintei Maria Cleopa, dislocând extazia și teatralitatea, propunând un nou mod de a vedea suferința, nu dintr-o perspectivă estetică tradițională, ci dintr-o ipostază postmodern omniscentă, ironică și ludică în același timp. Brațul îngerului de deasupra infantului primordial, sugerează - la o citire inversă a dipticului - „Geneza”, accentuând caracterul dihotomic al compoziției și dualitatea experiențelor. Durere, suprasaturare, strigăt, resemnare, întuneric, vid, toate aceste stări, adesea suprapuse, emerg din portretul Danielei Grapă, deținătoarea premiului Institutului Cultural Român „M. Eminescu”, Chișinău, prin concept și prin paleta cromatică, intuitiv restrânsă la acele culori ce sporesc dramatismul mai ales prin contrast. În această stare, golită de conștiință sau de sensul propriei identități, făptura pare a fi o particulă din necunoscut și din pământ laolaltă, fragilă și temătoare. Alegerea diviziunii personajului în două jumătăți distincte, pornește de la convingerea că în interiorul aceluiași „sine”, coexistă nu doar trăiri ambivalente, ci potențări ale aceleiași într-o contopire îngemănată. Dualitatea nu se raportează doar la celălalt ci și la sinele însuși, la ambivalența propriilor trăiri și schisme interioare. Artista desfășoară o adevărată anatomie a sufletului, ceea ce persistă nu este pierderea ci regăsirea, chiar dacă fragmentată, a totului. Artistului Vasile Rață, un nume cunoscut pe scena artistică românească și europeană, i-a fost acordat Premiul Fundației „Familiei Sturza”. Aparent elemente ale unei geometrii metafizice ce se conturează în mod intuitiv fără digresiuni, în esență o translatare vizuală a reacțiilor la stările de fapt politico-sociale și umane actuale, lucrarea lui Vasile Rață poartă o încărcătură semantică congruentă cu întregul discurs artistic. Filtrând prin abstracționism tensiunea, sciziunile, manipularea, contorsionările și auto-degradările, în esență întreaga istorie a spațiului Estic, artistul nu lasă să se întrevadă demersul fără o cunoaștere de ansamblu a creației. La granița dintre estetizarea politicului și depunerile conceptual-calitative ale fondului cultural-artistic european ale secolului al XX-lea, lucrarea lui Vasile Rață pendulează între plin și vid, ambii poli tratați drept personaje-receptacol, ce cuprind sau expulzează materia. Tonul cromatic general al lucrării nu trădează vreo concluzie, nici intenția artistului de a concepe un manifest al post-post (modernism, consumerism, comunism), ci de a înregistra prezentul, cu sinouzitățile sau sincopele sale inerente. Cele două premii ale Muzeului Național de Artă Chișinău au fost decernate artistei Doris Dittrich și artistului Victor Guțu. „Peisaj din Florida”, după cum Doris Dittrich își intitulează lucrarea, pare a conține o antiteză la o primă vedere, între personajele-umbre, cu spatele spre privitor, ce par că așteaptă să se întâmple ceva și faptul că, deschiderea este în fapt o închidere. Calea către ceea ce ar putea fi destinație este dublu obliterată, de balustrada ce îi desparte de drum și de cablurile de înaltă tensiune dinspre care păsările privesc direct spre spectator. Maniera în care este redată familia și modul individual în care fiecare personaj așteaptă un nou destin, dar mai ales fragmentarea fiecăruia accentuează solitudinea și deconectarea tuturor de mediul în care se află, făcându-l pe privitor să aibă un rol activ în finalizarea narațiunii. Descinzând din tenebrele unei narațiuni a subconștientului, cu ramificații într-un neo-expresionism mitologic, pictura lui Victor Guțu suprinde un personaj solitar, flancat de emblemele unei heraldici simbolice, în timp ce în fundal frânturi izolate sugerează că ceea ce vedem pare a fi rezultatul unei urgii. Povestind prin prezența sa despre deșertăciunea umană și spirituală, între disoluție și tulburare, omul osificat, rămas ca o relicvă a unei cauze pierdute, între doi vulturi încremeniți ce par a păzi singurul aspect ce amintește de viață, o floare, apare ca o investigație artistică auto-reflexivă. Am certitudinea că fiecare participant și artist invitat contribuie la succesul BIP Chișinău din acest an, demonstrând că în fapt, nu există o formulă câștigătoare, chiar dacă, aparent, numitorul comun stă în explorarea tematicilor ce au în prim plan individul, ci (în) capacitatea de adaptare și elasticitatea cu care fiecare reacționează la tendințele actuale din societate, politică, artă.

Dr. MARIA BILAȘEVSCHI, art critic, member of jury Certainly, International Biennial of Painting Chișinău does not aim to cover, in a manner that is absolute, all the forms of pictorial expression, thought and technique, related to the two years that have passed since the last edition. Through the freedom and diversity that the event embraces from one edition to the next, it became more than an act of recovery and re-evaluation of the creations of contemporary artists but also an important means of synthesizing the configurations of the present visual arts by revealing the profile of those artists who break away from the norm and set new styles and trends. Clearly, liberty can translate visually into conventional synchronicity or dogmatic prudence, but the general tone of the curatorial selection and jury assessment proves that the essential element, the one making the difference, lies in the artist’s personal meditation on the classic issues of visual thinking and the dynamism of innovation. More specifically, it is not through a particular formula that individuality is detected, but through its ability to reflect its own searches in a heterogeneous context. The paintings exhibited at the Chișinău Art Museum represent primarily the human achievements, the technical ones resulting from an effervescent trans-disciplinary dialogue but also the conceptual ones pivoting around the answers that legitimize painting as a medium of change and not just aesthetic admiration. In this sense, the jury’s mission in awarding the winners of this edition was not easy, the individual coordinates that function in the fair appreciation of an artwork had to take into account how “representative” the work is as a contemporary painting, but also have the ability to transcend the ideational and technical boundaries of painting per se. In this respect, the First Prize winner, Lucian Hrisav, moves away from the traditional visual discourse by merging elements related to graffiti, street art, mural art at the intersection of several currents and intentions. The artist creates a new language, alchimizing elements of minimalist, cubist, pop, new media, in an artistic vision that rebuilds the totem-like object. At the intersection of the vertical rise of the city or the redundancy of communication and electric wires, Lucian Hrisav’s “Columns” appear to be multiplying according to an algorithm that does not want to mark the obvious serialism, but interprets the dependence of structures on themselves and on the background they are set in. By synthesizing, the artist presents the pure forms of the object translated into information, a self-sufficient semantic which is reconfigured independently in spatial and temporal forms. Clearly, the conceptual character is supported by colour expansions dispersed in converging rhythms in an attempt to explain the archetype of vision, while at the same time confirming that the essence of art is based on a primary element: the line. The work of Ileana Ștefănescu, the winner of the Second Place Prize, illustrates what appears to be the growth rate of a rising urban environment, sometimes dimmed by opaque fragments or just intuited veins of construction. On a monotonous landscape without geo-spatial landmarks, the squares cut by the artist are being built one on top of another as sections of matter of what could be a physical space. Repetitive in ascension, but varied in colour, each of the forms emanates a nostalgia for existence. Nothing suggests the possibility of life behind the opaque windows, while space itself is agonizing at the passage of time, between uniformity and degradation. The desertification of the space-habitat translates into the loss of the individual’s presence, from macro to micro, this loss translates into stories interrupted by a perpetual transformation of the present. The work of Constantin Migliorini, awarded with the Third Place Prize, starts from the allegory of life and death of Caravaggio’s famous “The Deposition”. Cleverly grasping the characters and treating the forms as a warp of lines, threads, contours, signs that overlap in a fabric-painting, the artist creates a new narrative in which biblical figures, by the fragility suggested, appear to be immaterial beings, undetermined by a certain history. Moreover, the drama does not emerge from the hypostasis of physiognomy, but the psychological dimension and the accents that the artist imparts. The thin lines that precisely demarcate the Messiah’s body, intersect, juxtapose, to suggest the dematerialization of the physical body, a lightness of the being, while the textile inserts and the chromatic outline suggest the swinging of the characters between the earth and the sky.

A possible self-portrait replaces the traditionally associated image of St. Mary Cleopa, with extravagance and theatricality, proposing a new way of seeing the suffering, not from a traditional aesthetic perspective, but from an omnipresent, ironic and playful postmodern hypostasis at the same time. The arm of the angel above the primordial infant suggests a reverse reading of the genesis diptych, emphasizing the dichotomic character of the composition and the duality of the experiences. Pain, supersaturation, crying, resignation, darkness, void, all these states, often overlapped, emerge from the portrait of Daniela Grapă, the winner of the Romanian Cultural Institute-Chișinău Award, through the concept and the intuitive colour palette, restricted to those colours that increase the drama, the contrast. In this state, emptied of consciousness or a sense of its own identity, the creature seems to be a particle of the unknown but also one of the earth, fragile and fearful. The choice to divide the character into two distinct halves starts from a belief that within the same “self” there exist not only ambivalent experiences, but also multiple potentials in a conjoined fusion. Duality relates not only to the other, but to the self itself, to the ambivalence of its own experiences and inner schisms. The artist performs a true anatomy of the soul, which is not the loss but the recapture, even if fragmented, of everything. The artist Vasile Rață, a well-known name on the Romanian and European artistic scene, was awarded with the “Sturza Family Foundation” Award. Elements that seem to pertain to a metaphysical geometry that is intuitively outlined without digressions, essentially a visual translation of reactions to actual political, social and human realities are found in Vasile Rața’s works which carry a semantic load congruent with the whole artistic discourse. By filtering through abstractionism for the tension, the divisions, the manipulation, the contortions and the self-degradation, in essence the entire history of the Eastern space, the artist does not allow the idea to be seen without an overall knowledge of creation. At the boundary between the political aesthetics and the conceptual-qualitative depositions of the European cultural and artistic fund of the twentieth century, Vasile Rața’s work plunges between whole and void, both poles treated as receptacles, embracing or expelling matter. The general chromatic tone of the work does not betray any conclusion or intention of the artist to conceive of a post-post manifest (modernism, consumerism, communism), but to record the present, with its inherent syncopes. The two awards of the National Art Museum in Chisinau were awarded to the artist Doris Dittrich and the artist Victor Guțu. “The Florida landscape”, as Doris Dittrich entitles her work, seems to contain an antithesis at a first glance, between the shadowy characters, with the back to the viewer, who seem to be waiting for something to happen and the fact that the opening is in fact a closure. The path to what could be a new destination is doubled obliterated, by the railing that separates them from the road and by the high voltage cables from which the birds look directly at the spectator. The manner in which the family is portrayed and the individual way in which each character expects a new destiny, but above all the fragmentation, emphasizes the solitude and disconnection of everyone from their environment, making the viewer play an active role in completing the narrative. Drawing from the darkness of a narrative of the subconscious, with ramifications in a mythological neo-expressionism, Victor Guțu’s painting portrays a solitary figure, flanked by the emblems of a symbolic heraldry, while in background isolated fragments suggest that what we see seems to be the result a plague. Highlighting human and spiritual vanity, between dissolution and disorder, the ossified man, left as a relic of a lost cause, between two stubborn vultures that seem to guard the only aspect that reminds of life, a flower, appears as an artistic self-reflexive investigation. I’m confident that each participant and invited artist contributes to the success of the BIP Chisinau edition of this year, demonstrating that in fact there is no winning formula, even if, apparently, the common denominator lies in exploring the topics that have in forefront the individual, but in the adaptation and elasticity capacity with which artists each responds to current trends in society, politics and art.

Dr. Hb. TUDOR STAVILĂ, critic de artă, președintele juriului În societatea actuală, arta dominată de tehnologie este o reprezentare unică și subiectivă a modului în care artiștii interpretează ipostazele realității, oferind ceea ce deocamdată tehnologia încă nu poate oferi -- sensibilitate, creativitate și frumos, pictura rămânând una dintre formele de artă accesibilă și încărcată de simboluri. Acest gen este atemporal și, cuprins dintr-o privire, creează o iluzie „2D” prin simplificarea realității, reduse la doar două dimensiuni, economisind eforturile privitorului. Pictura este culoare și sentiment, o artă cu funcții estetice, narative și psihologice. Pentru a o înțelege obiectiv, la adevărata sa valoare artistică, este indicat să cunoști câte ceva despre perioada în care a fost pictată, inovatiile pe care le-a adus în domeniu și biografia artistului. Pentru a cunoaște valoarea pe care pictura o are pentru noi personal, trebuie să acceptăm subiectivitatea, să căutam în interior acea vibrație a diapazonului care rezonează cu vibrația sufletului nostru. Tocmai de aceea criticii de artă nu pot cădea de acord privitor la multe opere, pentru că fiecare găseste în el însuși un alt răspuns. Actuala Bienală Internațională de Pictură ne-a convins de aceste lucruri, stabilind noi principii și criterii de evaluare a domeniului. Am putea afirma că prioritățile din acest an au fost determinate de spiritul conceptualismului, apărut în artă ca o reacție împotriva formalismului, promovând opere, în care pe primul plan se situează ideea, conceptul, procesul operei, considerate mai semnificative decât forma concretă, finală, a unei anumite creații. La fel ca și la celelalte ediții, după preselecția lucrărilor, realizată în baza imaginilor în format digital, în vizorul juriului, format din specialiști în domeniu din România, Belarus, Polonia, Mongolia și Republica Moldova, a fost constituită viitoarea panoramă a Bienalei, cuprinzând 145 de artiști din Republica Moldova, România și din alte țări, cu 152 de lucrări. Din totalul expozanților au făcut parte și o serie de artiști invitați ai curatorului Bienalei, Directorul general al Muzeului Național de Artă al Moldovei, Tudor Zbârnea. Este semnificativ și numărul țărilor care sunt prezente la Bienala celei de-a VI-ea ediții, participând la concurs pictori din Armenia, Austria, Belarus, Cipru, Cehia, Georgia, Germania, Franța, Ecuador, India, Israel, Indonezia, Italia, Lituania, Polonia, România, Rusia, Spania, Suedia, Ucraina, Tunis, Turcia ș. a. În consecință, juriul a stabilit următoarele premii acordate de principalii parteneri ai Bienalei Internaționale de Pictură, ediția anului 2019, după cum urmează: Premiul I este decernat d-lui Lucian Hrisav (România) pentru pânza „Coloane”, pictată în 2018. Premiul II a fost acordat d-nei Ileana Ștefănescu (România), pentru lucrarea „Work in progress II” („Lucrare în desfășurare II”, 2019), iar Premiul III i-a revenit artistului Constantin Migliorini (Italia), pentru lucrarea „Rebirth” („Renaștere”). Premiul acordat de Ministerul, Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, unicul care a fost acordat unui artist din Republica Moldova, a fost revendicat de dl. Victor Guțu pentru pânza denumită „El” (2017). Premiul Muzeului Național de Artă al Moldovei pleacă în Austria, la Doris Dittrich, pentru lucrarea „Dreamscape Florida” („Peisaj de vis Florida”, 2017). Premiul Fundației „Familia Sturza” acordat de Centrul de Artă „Amprente” l-a obținut dl. Vasile Rață (Moldova/ România), pentru lucrarea „Fără titlu” (2017), fiind urmat de dna Daniela Grapă (România) și lucrarea „The Scream” („Țipătul”, 2018) care a primit Premiul acordat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău. Primele cinci lucrări, premiate în cadrul jurizării la Bienala Inernațională de Pictură, ediția anului 2019 vor fi transmise, la încheierea expozițiilor, în colecția Muzeului Național de Artă al Moldovei. Alți participanți ai recentei Bienale au fost menționați cu Diplomele de excelență acordate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, printre care figurează Giuliano Nardin cu pânza „Magician”, 2017, (România), Dmitri Șibaev și lucrarea „Trepte”, 2019, (Republica Moldova), Marcela Vichrova din Cehia, pentru lucrarea „The dance in the forest” („Dans în pădure”, 2018) și Terzis Nicos (Grecia/Suedia) pentru lucrarea „My horizonts” (Orizonturile mele”, 2017). Bienala a pus accentul pe diversitatea stilistică a picturii, dar a punctat și tendințele prioritare în artele europene, a dezvăluit modalități de a crea imagini cu mesaje conceptuale, confirmate de evaluarea juriului. În acest sens, ideea și concepția operei au stat la baza lucrărilor lui Lucian Hrisav care ne demonstrează doleanțele sale pentru o societate în armonie perfectă, iar Constantin Migliorini, prin intermediul tabloului lui Caravaggio „Punerea în mormânt a lui Hristos”, ne arată legătura organică a culturii prezentului cu cea a trecutului. Pentru Victor Guțu prezentul e plin de singurătate, fiind și motivul care figurează în pânza lui Vasile Rață, unde domină doar formele incerte de la crearea lumii. Reminiscențe interiorizate din arta secolului XX presupun și lucrarea Danielei Grapă, existentă în paralel cu celebrul tablou al lui Edward Munch. La Doris Dittrich, figurile umane dispersate pe fundalul mării și a cerului, amintesc un fragment din teatrul nipon al umbrelor, alți autori menționați, cu diverse monologuri artistice, abordează în lucrările lor același limbaj plastic care le conferă o semnificație și o identitate noi. Selecția premianților și a lucrărilor amintite mai sus ne permite să constatăm că spre deosebire de oaspeți, participanți ai Bienalei, care sunt orientați spre arta conceptuală, artiștii moldoveni mai rămân încă tributarii formei estetizate și decorativismului.

Dr. Hb. TUDOR STAVILĂ, art critic, chairman of jury In current society, the command of technology in art is made of unique and subjective representations of a way in which artists interpret aspects of reality, offering simultaneously things outside of the technological realm, like sensitivity, creativity and sheer beauty, the painting itself remaining one of the accessible artistic media charged with symbols. This genre is outside the notion of time, encompassed in a gaze, it creates the illusion of a two dimensional simplified, reduced reality, so that the spectator can conserve their efforts. The painting is color and sensation, an art with aesthetic, narrative and psychological functions. In order to objectively perceive its true artistic value, one must be familiarized with the period when it was produced, to witness the novelties brought to the art field and to artist’s biography. To discover the value that painting has for oneself, one must welcome subjectivity, and search within for the very range in tune with vibrations of the soul. In many instances, because of this, art critics, don’t always find common ground when it comes to many works, for everyone is attune to their own intrinsic answer. The current International Biennial of Painting has convinced us of those things, establishing new evaluation criteria within the art domain. One could affirm that this year’s priorities where driven by conceptual essence, as a reaction to formalism centered on the Idea, the concept, and the artistic process are considered more significant than the final objective form of a creation. Same as in the case of previous editions, the pre-selection of works was done by a qualified jury, with representatives from Romania, Belarus, Poland, Mongolia, and Republic of Moldova, who where tasked with choosing the upcoming layout, that will be comprised of 145 artist from Republic of Moldova, Romania, and other countries, with 152 works. The selection of participants also includes artists invited by Biennial’s curator, and General Director of The National Art Museum of Republic of Moldova, Tudor Zbârnea. It’s important to mention the variety of countries that will be represented. The 6th edition of the Biennial will host painters from: Armenia, Austria, Belarus, Cyprus, Czech Republic, Georgia, Germany, France, Ecuador, India, Israel, Indonesia, Italy, Lithuania, Poland, Romania, Russian Federation, Spain, Ukraine, Tunis, Turkey, and others. As a result, the jury established main prizes awarded by partners of the International Biennial of Painting, 2019, as they follow: First Prize was awarded to Mister Lucian Hrisav (Romania), for his canvas „Column”, painted in 2018. The Second Prize was granted to Miss Ileana Ștefănescu (Romania), for the painting „Work in progress”, 2019, and Italian artist Constantin Migliorni, came in third place with his work „Rebirth”. The Ministry of Education, Culture and Research of Republic of Moldova, awarded the only prize claimed by a Moldovan artist, Victor Guțu, for his canvas entitled „He” (2017). The National Art Museum Prize went to Doris Dittrich, from Austria, for her painting „Dreamscape Florida” (2017).The Prize from Sturza Family Foundation, given by the Art Center „Amprente”, was awarded to Vasile Rața (Moldova/Romania), for his work „Untitled” (2017), followed by Daniela Grapă, a Romanian artist with her work „The Scream” (2018), who received a prize from the Romanian Institute of Culture „Mihai Eminescu” from Chișinău. By the end of exhibition period, first five works that received accolades from the select jury of the International Biennial of Painting, edition 2019, will be transferred into the collection of the National Museum of Art of Republic of Moldova. Other participants of the current Biennial were granted Diplomas of Excelency, elaborated by The Ministry of Education, Culture and Research of the Republic of Moldova, amongst painters who were mentioned are: Giuliano Nardin with the canvas „Magician”, 2017, Romania, Dmitri Șibaev Stairs, 2019, Republic of Moldova, Marcela Vichrova from Czech Republic for her work „A dance in the forest”, 2018 and Terzis Nicos (Greece/Sweden) for his painting „My horizonts”, 2017. The biennial prioritized stylistic diversity of painting, but at the same pointed out main tendencies of European arts and came forth with means of creating images with conceptual messages, confirmed by the evaluating jury. In this regard, the conceptual idea behind works created by Lucian Hrisav speak of his grievances, and his desire for a harmonious society, while Constantin Migliorini, by making a reference to Caravaggio’s painting „The Entombment of Christ”, presents us with an organic relation between the culture of today and our past. For Victor Guțu the present is filled with loneliness, which is also a motive apparent on Vasile Rața’s canvas, where only uncertain form prevails in world’s creation. Daniela Grapă’s painting, implies an intrinsic reminiscence of 20th century art, and exists in parallel with the renowned art piece by Edward Munch. In turn, Doris Dittrich in her depiction of despaired human figures over the background of the sea and the sky, as if presents a fragment of Japanese shadow theatre. The above mentioned authors, through varied artistic monologues, utilize in their works the same pictorial language, enriching it with new meaning and identity. The selection of prize winners and aforementioned works of art, allows us to conclude, that unlike the guest participants of the Biennial, Moldovan artists remain tributary to aesthetic form and decorative notions.

TUDOR ZBÂRNEA, Curatorul Bienalei Insistând în continuare asupra creării unui mediu artistic cât mai favorabil, care ar amplifica spațiul de promovare și dezvoltare a relațiilor de comunicare dintre artiștii din Republica Moldova, România și străinătate, constatăm ca Bienala Internațională de Pictură Chișinău, pe parcursul a zece ani, a devenit o platformă sigură de dialog intercultural. Aceasta, sprijinind mobilitatea artiștilor, încearcă să asigure o mai largă sincronizare a artiștilor locali cu problematicile și tendințele estetice actuale internaționale. Cea de-a șasea ediție a BIP Chișinău – 2019, organizată sub patronajul Ministerului Educației Culturii și Cercetării al Republicii Moldova se desfășoară, la fel ca și ediția precedentă, în spațiile expoziționale ale Muzeului Național de Artă al Moldovei și reunește 145 de artiști plastici din domeniul picturii, reprezentanți din 27 de țări: Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Cehia, Cipru, Ecuador, Franța, Georgia, Germania, India, Indonezia, Italia, Israel, Japonia, Lituania, Republica Moldova, Mongolia, Olanda, Polonia, România, Rusia, Spania, S.U.A., Suedia, Tunisia, Turcia, Ucraina, cu peste 152 de lucrări expuse pe simeze. Oferta de participare din acest an, în faza de preselecție, a fost la fel de generoasă ca cea din edițiile anterioare, dar din păcate, spațiile expoziționale ale muzeului, reduse din cauza lucrărilor de restaurare inițiate pe un sector important al sediului central, au impus reducerea numărului de participanți. În același timp se remarcă și o selecție mai riguroasă a creațiilor admise în cadrul concursului. Spațiile muzeale sunt privite ca instituții clasice, oficiale, acestea, uneori, fiind mai puțin afective, în special pentru artiștii din tânăra generație, noi însă, vom susține și în continuare demersul artistic actual al creatorilor contemporani. Astfel vom încerca să asigurăm o mai largă comunicare a publicului interesat de contactul direct cu artă contemporană. Și de această dată am încercat să atragem și să susținem consacrarea unui număr cât mai mare de artiști tineri absolvenți, care au capacitatea de a se sincroniza cu tendințele estetice actuale, descoperind noi mijloace de expresie artistică, conforme cu transformările ce au loc în societate. Tineri care contribuie deja la crearea unui mediu inovator al viziunilor artistice, care au reușit să-și configureze o anumită individualitate artistică și care sunt competitivi pentru a expune în orice spațiu public, alături de artiștii consacrați. Dovadă sunt lucrările selectate ale grupului de tineri artiști, absolvenți ai Universității Naționale de Arte din București, care se disting într-un mod pregnant, față de marea majoritate a creațiilor din carul expoziției, prin abordările estetice orientate spre experimentul artistic. Din aceste considerente expunerea actuală a fost gândită sub forma unor compartimente care mențin cadrul comun al grupurilor de artiști reprezentanți ai diverselor principii si concepte artistice, atât inovatoare, orientate spre actualitate și realitatea imediată, cât și ale celor bazate pe procedee artistice tradiționale. Această forma de reprezentare expozițională încearcă să asigure o mai bună coerență și coeziune ale elementelor de limbaj plastic și ale tratărilor stilistice individuale în contextul general al expoziției. În același timp, polarizările estetice trebuie privite ca o experiență creatoare bazată pe principii democratice, unde libertatea viziunii artistice poate marca personalitatea fiecărui creator. În acest sens, în cadrul concursului a fost admisă o paletă largă de lucrări ale unor artiști din diverse țări, cu viziuni și opțiuni stilistice distincte, acestea constituind o dinamică variată a spațiului estetic contemporan. Și în acest an se evidențiază prezența numeroasă și calitativă, de orientare estetică inovatoare, a artiștilor din România. Alături de nume sonore ale picturii românești (Corneliu Vasilescu, Florin Ciubotaru, Petru Lucaci, Vasile Tolan, Liviu Suhar ș.a.) expun o serie de artiști din tânăra generație ( Lucian Hrisav, Radu Pandele Barbu, Laurian Popa, Răzvan Boar, Gili Mocanu ș.a.), juriul remarcând prestanța înaltă a acestora în cadrul evenimentului. Din cele șapte premii ale concursului, patru au fost acordate artiștilor români (Lucian Hrisav, Ileana Ștefănescu, Daniela Grapa, Vasile Rață). În premieră, în cadrul bienalei se organizează și o conferință internațională cu genericul - „ Tendințele estetice actuale ale artei contemporane în contextul internațional”, în care vor putea fi luate în dezbatere abordările estetice ale artiștilor expozanți, unde participanții din diverse țări vor purta un dialog deschis în contextul problematicilor și evoluției artei contemporane. În cadrul ediției actuale a Bienalei, conform programului de manifestări, la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova, expun doi remarcabili altiști, laureați ai premiilor Ediției 2017. Igor Svernei (Republica Moldova), laureat al Marelui Premiu și Agnieszka Zawisza (Polonia), laureată a Premiului I. Ambii expozanți, cu viziuni artistice distincte, se bucură de apreciere și de un real succes în contextul evoluărilor publice din ultimii ani. Organizarea expoziției artistei din Polonia, a fost posibilă datorită implicării și sprijinului direct al Institutului Polonez din București, cu care muzeul are o bogată colaborare, fapt pentru care ne exprimăm întreaga noastră gratitudine. În același timp, ne exprimăm sentimente de gratitudine pentru suportul permanent și contribuția Ministerului Educației, Culturii și Cercetării la organizarea evenimentului, Direcției Cultură a Primăriei Chișinău, Institutului Cultural Român și Fundației„ Familia Sturza”, celei care sprijină manifestarea noastră necondiționat, încă de la prima ediție. Mulțumirile noastre se îndreaptă și spre partenerul permanent al Muzeului Național de Artă al Moldovei, Mobiasbancă – Groupe Société Générale, tuturor celor care ne-au acordat sprijinul necesar pentru realizarea acestui proiect, care reprezintă cel mai important eveniment internațional al domeniului artelor plastice din Moldova. Manifestare, care, pe parcursul a zece ani de la fondare, a creat numeroase platforme de comunicare pe plan internațional. Acestea vor putea fi dezvoltate prin menținerea relațiilor permanente cu diverse instituții de cultură iar Bienala va susține în continuare inițierea contactelor directe între artiști și va crea condiții optime pentru noi perspective și diverse forme de colaborări internaționale.

TUDOR ZBÂRNEA, Curator of the Biennial Insisting on the creation of the most favourable artistic environment that would amplify the space for the promotion and development of the communication relations between the artists from the Republic of Moldova, Romania and abroad, we find that the “International Painting Biennial”, during its activity for the past ten years, has become a secure platform for intercultural dialogue. By supporting artists’ mobility, it seeks to ensure a broader synchronization between local artists and the current international aesthetic trends and issues. The sixth edition of the BIP Chișinău - 2019, organized under the patronage of the Ministry of Education, Culture and Research of the Republic of Moldova, takes place, just like the previous edition, in the exhibition spaces of the National Art Museum of Moldova and brings together 145 paintings of artists from 27 countries: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Czech Republic, Cyprus, Ecuador, France, Georgia, Germany, India, Indonesia, Italy, The Netherlands, Poland, Romania, Russia, Spain, Sweden, USA, Tunisia, Turkey, Ukraine, with over 152 works exhibited. This year’s pre-selection offer was as generous as in previous editions, but unfortunately, the exhibition space of the museum, due to restoration works initiated in a major sector of the headquarters, imposed a reduction in the number of participants. At the same time, a more rigorous selection of the works admitted in the contest can be noted. The museum spaces are regarded as classical, official institutions, and sometimes they are less appreciated, especially by artists of the younger generation, but we will continue to support the contemporary artistic approach of contemporary creators. Thus, we will try to ensure a broader communication venue for the public interested in contemporary art. And this time we have tried to attract and support the consecration of as many young artists as possible, who have the ability to synchronize with current aesthetic trends, discovering new means of artistic expression, consistent with transformations taking place in society. Young people who already contribute to the creation of an innovative environment of artistic visions, who have managed to create a certain artistic individuality, are eager to exhibit in any public space alongside established artists. Evidence is the selected works of the group of young artists, graduates of the National University of Arts in Bucharest, whose works can be distinguished, in a significant way, from the vast majority of the creations in the exhibition, through aesthetic approaches oriented towards the artistic experiment. For these reasons, the present exhibition was conceived in the form of compartments that maintain the common framework of artists’ groups representing different principles and artistic concepts, both innovative, and based on traditional artistic processes. This form of exhibition attempts to ensure a better coherence and cohesion of the pictorial language elements and individual styles in the general context of the exhibition. At the same time, aesthetic polarizations must be seen as a creative experience based on democratic principles, where freedom of artistic vision can mark the personality of each creator. In this respect, a wide range of works by artists from different countries were admitted in the contest, with distinctive stylistic visions and options, representing the dynamics of the contemporary aesthetic space. This year also highlights the numerous and qualitative presence of innovative artists from Romania. Along with already popular names representing Romania (Corneliu Vasilescu, Florin Ciubotaru, Petru Lucaci, Vasile Tolan, Liviu Suhar etc.), a series of artists from the younger generation (Lucian Hrisav, Radu Pandele Barbu, Laurian Popa, Razvan Boar, Gili Mocanu, etc) will be present as well, with the jury recognizing their high standing in the event. Of the seven awards, four were awarded to Romanian artists (Lucian Hrisav, Ileana Ștefănescu, Daniela Grapă, Vasile Rață). For the first time at the Biennial we organized an international conference entitled “Aesthetic Trends of Contemporary Art in the International Context”, where aesthetic approaches of exhibiting artists can be debated, where participants from different countries will have an open dialogue in the context of the evolution of contemporary art. In the current edition of the Biennial, according to the schedule, at the “Constantin Brâncuși” Exhibition Center of the Artists’ Union from the Republic of Moldova, two remarkable award winners of the 2017 edition are exhibited. Igor Svernei (Republic of Moldova), the Grand Prize winner and Agnieszka Zawisza (Poland), winner of the First Prize. Both exhibitors, with distinct artistic visions, enjoy appreciation and a real success in context of public developments in recent years. The organization of the Polish artist’s exhibition was possible due to the direct involvement and support of the Polish Institute in Bucharest, with which the museum has a successful collaboration and for that we express our complete gratitude. At the same time, we express our gratitude, for the permanent support and contribution, to the Ministry of Education, Culture and Research for the organization of the event, the Culture Department of the Chișinău City Hall, the Romanian Cultural Institute and the Sturza Family Foundation, the one that supports our event unconditionally since the first edition. Our acknowledgment goes to the permanent partner of the National Art Museum of Moldova, Mobiasbancă - Groupe Société Générale, to all those who have given us the necessary support for the realization of this project, which is the most important international event in the art field in the Republic of Moldova, an event which, over ten years after its founding, has created numerous international communication platforms and will maintain permanent relationships with various cultural institutions which will further the initiation of direct contacts between artists and create optimum conditions for new perspectives and various forms of international collaboration.

PREMIUL I / PRIZE I

LUCIAN HRISAV, 1994

România

Opțiunea obligatorie Extrem de incitat de modul în care oamenii sunt interesați să își cheltuiască libertatea și modul în care afectează universul în care trăiesc, dar și modul în care aceste acțiuni se transformă și devin simboluri caracteristice esenței și existenței lor. Sunt interesat să cartografiez acest iad al libertății și derivatele sale, deoarece este o realitate și nimeni nu poate nega acest lucru, o realitate în care toată lumea contribuie mai mult sau mai puțin, într-un mod bun sau rău, chiar și nefăcând nimic. Orice tip de alegere nu face decât să conducă oamenii la o mulțime de alte alegeri, sub formă de simboluri, aranjate în această vanitate, sunt conduse de opțiuni obligatorii. Sunt complet fascinat de măreția acestui loc și de miliardele de semnificații pe care le poate avea. Ele apar ca vortexuri existențiale, ca o rețea densă, plină de informații care modelează oamenii și îi învață să trăiască la fel cu ceilalți. O existență strâns legată de confortul secolului XXI creează un model în care aceste opțiuni devin obligatorii și, la sfârșitul nostru, blocate în măreția noastră. Compulsory option So incited I am, by ways in which humans select to spend their freedom and how it affects the universe they live in but also by how these actions transform and become characteristic symbols to their essence and existence. I am interested in maping this hellish freedom and its derivatives, because it’s a reality no one could deny, a reality to which everyone is contributing, to the extend of their ability, for better or for worse, even by doing nothing at all. Any type of choice will do nothing but drive humans to a whole lot of other choices, compulsory options, that take the form of vainly aranged symbols. I am completely mesmerized by the greatness of this place and the billions of meanings existence can undertake. They appear as existential vortexes, like a dense net, full of information that shapes humans and teaches them to live alike with others. An existence strongly bound to the comfort of the XXI century is creating a pattern in which these options become mandatory, and at our end we become trapped in our own greatness.

COLOANE / COLUMNS, 2018, 150 x 200 cm, spray, pânză / spray, canvas

PREMIUL II / PRIZE II

ILEANA ȘTEFĂNESCU, 1969

România

O călătoare în căutarea perpetuă a urmelor lăsate de ființa umană în procesul trecerii prin timp sau spațiu, artista Ile Stefi își continuă cu seria „Work in progress” propria-i cruciadă spre terra incognita. A doua lucrare din sinuosul proces al aflării și cartografierii teritoriilor necunoscute, „Work in progress 2” invită la reflecția asupra victoriei cuceritorului, care începe să-și construiască o identitate interioară nouă. Contururile matematice stricte, repetate metaforic, dau detaliilor neterminate forța, puterea de a respira aerul transparent al unui posibil viitor. Teritoriul capătă, astfel, o dimensiune ce ține de temporalitate, prin verticalizarea spre infinitul unui cer senin, și dă naștere construcției ca formă nouă de viață. Tehnica mixtă utilizată de artistă (acrilic și pastel) completează procesul creativ cu o tușă versatilă. A traveler in perpetual search of the traces left by the human being in the course of their passage through time and space, the artist Ile Stefi continues her own quest for the terra incognita with the series “Work in progress”. As a second work in this sinuous process of research and mapping of unknown territories, the “Work in progress II” invites to the reflection upon the victory of the conqueror, who starts the inner building of his own identity. The clear mathematical contours, metaphorically repeated, give force to unfinished details and make them breathe the transparent air of a potential future. The territory is gaining its temporal dimension, being uplifted towards the infinity of a clear sky, and gives birth to the construction, as a new form of life. The mixed technique used by the artist (acrylic and pastel) brings a touch of versatility in the creativ proces.

LUCRARE ÎN DESFĂȘURARE II / WORK IN PROGRESS II, 2019, 100 x 140 cm, tehnică mixtă, pânză / mixed media, canvas

PREMIUL III / PRIZE III

CONSTANTIN MIGLIORINI, 1974

Italia

Nașterea și Renașterea. Autoportret Societatea, în epoca globalizării, este marcată de schimbări continue, dictate predominant de inovațiile tehnologice, menite să sporească accesibilitatea acestei lumi, prin rețelele de socializare și, în unele cazuri, prin îmbunătățirea condițiilor de bunăstare materială, posibile datorita acestui progres tehnologic. Însă, tot mai des, omul întâmpină un șir de greutăți în încercarea sa de a naviga prin aceste schimbări tehnologice constante și copleșitoare. Anxietatea și frică din interiorul omului nu dispar nicăieri. Ființa umană are nevoie de o bază solidă, pentru a nu se rătăci în acest perpetuu univers al inovațiilor și o regăsește în tradiții și religie, chiar atunci când este orientat spre viitor. Nașterea este miracolul care nu poate fi replicat prin tehnologii, viața își continuă ciclurile biologice, iar omul, pentru a actualiza sensul propriei existențe, este nevoit să se deschidă, la nivel spiritual, simplității naturale. Pentru a înțelege, trebuie să fii liber, de aceea, renașterea sinelui, este cea de-a doua posibilitate pentru a readuce la nivel de cunoaștere esența propriei persoane și a lumii înconjurătoare. Arta legată de redescoperirea propriilor tradiții recuperează, deocamdată, un model de existență sustenabil în particularitatea sa, un model, în care spațiul tradiționalului poate coexista cu tehnologiile avangardiste. Am existat cândva, sunt și azi, aici și acum. În această pictură, iuta zdrențuită, devine o relicvă a descoperirilor trecutului, care, în instanța conștientului, condiționează prezentul. Birth and Rebirth. Self portrait The globalized society is now marked by continuous changes, dictated above all by technological innovations that make the world more accesible, through social media, or in some cases by improvig upon the condition and the material well-being of man through technological progress. But man struggles to keep up with constant, sudden changes that technology brings. The anxiety the fear and doubt that the man carries inside, still remain. The human being needs a solid foundation in order to not get lost in a universe of continuous innovations and finds it through remaining attached to tradition in its roots, to religion, even while projected into the future. Being born is a miracle that no technology can give, life follows its biological rhythms and man, in order to survive, needs to find himself in spirituality, to try and find meaning in his own existence, in natural simplicity. But to understand we must find freedom and that is why a renaissance of the self is the second opportunity that each of us gets, to understand a part of ourselves and the world that surrounds us. Art linked to the rediscovery of its traditions recovers a sense of existing in its own specificity, where places and traditions can coexist with the most avantgarde technologies. This is my self-portrait beyond time. One day I was, today I am, here and now. In this painting the torn jute becomes a fragment of past findings that condition our present, in an instant of conscience.

RENAȘTERE / REBIRTH, 2019, 118 x 118 cm, ulei, acrilic, iută, pânză / oil, acrylic, jute, canvas

PREMIUL Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova / PRIZE of the Ministry of Education, Culture and Research of the Republic of Moldova

VICTOR GUȚU, 1963

Moldova

Pornind de la ideea omului singuratic, am transpus în zona picturii relația omului cu natura. Tot ce ne înconjoară este necunoscut. Nimic nu are sens în plan universal. Numai omul dă sens tuturor lucrurilor. Și, în același timp, omul este și el o parte a naturii, prin care se transfigurează. În plan metaforic, omul devine pasăre, copac, piatră, apă. Acest proces determinist pătrunde în toate subiectele personificate, inclusiv oamenii, natura și arta. Eu pictez numai legăturile între obiecte. Rolul social este minimalizat sau aproare exlus. Ideea mea plastică constă în a poziționa omul singuratic într-o lume necunoscută, poate chiar agresivă. Un anumit existențialism transpus prin pictură. Metoda mea artistică este aproape de neoexpresionism-ul naiv. Nu povestesc nimic, ci, mai degrabă, reprezint. Evitând clarobscurul, transpun subiectele în plan bidimensional, unde totul își gasește trăirea într-o lume a picturalului. Ambianța cromatică și liniar - grafică - într-o construcție picturală. Ideea antropomorfă - printr-o expresie plastică. Starting from the idea of a lonely person, I transferred the relationship between mankind and nature into my paintings. Everything that surrounds us is unknown, and on the universal scale is devoid of sense. At the same time, man is also part of nature by which he is continuously transformed. Figuratively speaking, a person becomes a bird, a tree, a stone, water. The social role is minimized or excluded in this process. This deterministic process permeates all personified subjects including people, nature and art. I depict only connections between objects. My artistic method consists in assuming the role of a lonely person in an unknown, perhaps even aggressive world. A sort of existentialism transferred through painting, more precisely a type of naive neo-expressionism. I don’t narrate, but rather represent. Avoiding “chiaroscuro” I translate objects into a two-dimensional plane, where everything falls in place within the pictorial universe, a pictorial structure, of chromatic and linearly-graphic environment. An anthropomorphic idea made possible through plastic expression.

EL / HE, 2017, 107 x 143 cm, ulei, pânză / oil, canvas

PREMIUL Muzeului Național de Artă al Moldovei / PRIZE of the National Art Museum of Moldova

DORIS DITTRICH, 1980

Austria

Banalitatea cotidianului, văzută din perspectiva arheologului, se transformă într-o informație uimitoare despre cultura contemporană. Arhitectura străzilor, podurilor, chiar și forma unui stâlp electric poartă în sine mentalitatea propriului creator. Fotografia permite crearea unei arhive vizuale care captează realitatea obiectivă; pictura, la rândul său, face posibilă modificarea acesteia într-o viziune poetică, o realitate alternativă: una dintre narațiunile corespunzătoare despre microcosmosul (sinele) și macrocosmosul (societatea). Reproducerea a două bazine acvatice (Golful Antlantic și Mexic), unite printr-un mic ansamblu de insule (the Florida Keys), transformă o simplă realitate geografică într-o metaforă a conexiunilor umane. Realitatea acestei conjuncturi întrețese mulțimea nivelelor de asocieri intuite și de aluzii culturale într-un peisaj de vise fragmentare. Arta este cartografierea unui parcurs de viață și descrie evenimentele și experiențele din care sunt cioplite continentele Sinelui. The banality of every-day life transforms into compelling information about contemporary culture when adopting the perspective of an archaeologist. The architecture of streets, bridges, even the form of an electrical post permeates the mentality of their makers. Photography permits the creation of an archive of visual data to capture objective reality - painting permits its alteration into a poetic vision of an alternative reality: one of the corresponding narratives about the microcosm (the Self ) and the macrocosm (society). The depiction of two bodies of water (the Gulf of Mexico and the Atlantic) connected by one tiny stretch of islands (the Florida Keys) transforms a geographical fact into a metaphor of human connection. A reality of concurrence, interweaving multiple layers of intuitive associations and cultural allusions into fragmented dreamscapes. Art is the cartography of life’s journey - it depicts those encounters and experiences which shape the continents of the Self.

PEISAJ DE VIS FLORIDA / DREAMSCAPE FLORIDA, 2017, 90 x 120 cm, ulei, pânză / oil, canvas

PREMIUL Fundației Familia Sturza / PRIZE of the Sturza Family Foundation

VASILE RAȚĂ, 1966

România

Lucrările lui Vasile Rață îți sar în ochi de la bun început ca teatrul de operațiuni al unei lupte, subiectele narate de artist în operă se află în permanentă alertă. Da, autorul de instalații și performance pictează, însă atunci când o face utilizează cianura, un material de lucru deloc obișnuit și nici recomandat pe paleta pictorilor, însă atât de conotat istoric și politic în arealul românesc încât, de la un punct încolo, devine aproape obligatoriu, tot așa cum petrolul și sângele deveniseră obligatorii pentru Hermann Nitsch după 9/11. „Tehnică mixtă pe pânză” înseamnă la Vasile Rață, din acest motiv, amestec periculos, de privit și consumat cu precauție vitală, ca și cum ar fi ultima operă de artă pe care ochiul o vede și mintea o înțelege, producând cunoaștere. Igor Mocanu, critic de artă The works of Vasile Rață catch the eye from the very start as something that happens on a battlefield, the author developing his narratives in an ever alert manner. As a performance-installation artist, he creates paintings utilizing cyanide, which is an unusual and not recommended working material. However, due to its historical and political connotation in Romania, the use of cyanide becomes almost mandatory just like the use of oil and blood became mandatory for Hermann Nitsch after 9/11. For this reason, Vasile Rață’s „mixed technique on canvas” represents a dangerous blend, which should be seen and consumed with a vital prudence as if this were the last work of art seen by the eye and grasped with the mind thus producing knowledge. Igor Mocanu, art critic

FĂRĂ TITLU / UNTITLED, 2017, 111 x 122 cm, tehnică mixtă, pânză / mixed media, canvas

PREMIUL Institutului Cultural Român M. Eminescu, Chișinău / PRIZE of the Romanian Cultural Institute M. Eminescu, Chisinau

DANIELA GRAPĂ, 1976

România

Centrul de interes al picturii mele îl constituie ființa umană. Sunt preocupată, în mod deosebit, de reprezentarea realității intime, psihologice a sinelui și de explorarea adâncimii infinite a sufletului omenesc. Demersul meu artistic este un exercițiu de contemplare și interogare a dinamicii raporturilor dintre esență si aparență, singular-dual, intenție-accident, limbaj-zgomot, dinamică-repaos, echilibru-dezechilibru. Linia fina de demarcație între cele doua teritorii este virtuală. Încerc să mă situez echidistant, într-un spațiu personal, într-un timp interior, abstract, de observator atent la cele două teritorii: un semn în plus și intri în celălalt teritoriu. Pictez ca să fac vizibil acest univers interior, complex, al fiecărei ființe umane. The causal core of my painting is the human being. My main concern is based in representing the intimate, psychological reality of self and exploring the infinite depth of the human soul. My artistic approach is an exercise of contemplation and interrogation of the dynamics of the relationship between essence and appearance, singular-dual, intention-accident, language-noise, dynamics-rest, equilibrium-imbalance. The fine line of demarcation between the two territories is implicit. I try to place myself equidistantly, in a personal space, in an abstract, observable time in the two territories: one extra sign and you have entered the other realm. I paint to shine light upon the complex , intrinsic universe of every human being.

STRIGĂTUL / THE SCREAM, 2018, 80 x 80 cm, acrilic, pânză / acrylic, canvas

NARDIN GIULIANO, 1978

România

MAGICIAN / MAGICIAN, 2017, 120 x 100 cm, acrilic, carton / acrilic, cardboard

Diplomă de excelență a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Diploma for Excellency from the Ministry of Education, Culture and Research of the Republic of Moldova 32

MARCELA VICHROVÁ, 1968

Cehia

UN DANS ÎN PĂDURE / A DANCE IN THE FOREST, 2018, 120 x 120 cm, acrilic, ulei, pânză / acrylic, oil, canvas

NICOS TERZIS, 1961

Suedia / Grecia

ORIZONTURILE MELE / MY HORIZONS, 2017, 165 x 135 cm, acrilic, pânză / acrylic, canvas

DMITRI ȘIBAEV, 1990

Moldova

TREPTE III / STAIRS III, 2018, 130 x 90 cm, ulei, pânză / oil, canvas

FLORIN CIUBOTARU, 1939

România