Moldova în Progres Nr. 27 - Ianuarie 2019

Revistă de economie economie, societate şi cultură Rivista di economia, società e cultura

Anul Anull (VII).

(VII) Nr. Nr 27 - 2019 www.moldovainprogres.com

“Moldova in Progres” și-a deschis activitatea în septembrie 2012. Pînă în prezent, a reușit să stabilească multiple colaborări cu diverse instituții private și de stat, atît în Moldova, cît și peste hotare.

Revista promovează valorile Republicii Moldova în domeniul economic, social, cultural și are drept obiectiv îmbunătățirea imaginii ţării la nivel naţional şi internațional.

Este proiectul prin care se vede acea deschidere sinceră spre Europa, act care îşi are expresia printr-o abordare europeană pe toate dimensiunile vieţii.

Revista oferă spaţiul prezentării proiectelor de succes din sfera economiei, unde sunt descrise modele preponderent europene care s-ar potrivi mediului de afaceri din Republica Moldova, este intermediarul de multe ori obligatoriu pentru încercarea de a stabili o relaţie între oamenii de business, între oraşe şi regiuni.

Moldova in Progres este un purtător activ de mesaje pentru cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi în lume, fie că aceste mesaje vin de la un simplu cetăţean, fie că au drept punct de pornire tribunele guvernamentale, ale instituţiilor statului, ale personalităţilor din Republica Moldova. Suntem promotorii adevărului neinterpretat.

Revista “Moldova in Progres” este în vînzare în rețelele de distribuție poștale din Moldova și din Roma (Italia).

Disponibilă prin abonament.

CURIER DIPLOMATIC

Pascal Le Deunff Ambasadorul Franței în Republica Moldova Cristina BALAN Ambasadorul Republicii Moldova în SUA

6 10

Ruslan BOLBOCEAN Ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina Stela STÎNGACI Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Italia

18

ECONOMIA

100 de ani de la fondarea CCI a RM

26

SOCIETATE

Nicolae CIUBUC Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

30

Proiect: Luigi Savoia

Ion BALAN Președintele Comisiei Parlamentare pentru Agricultură şi Industrie Alimentară

32

Pe copertă:

Igor TAGADIUC Președintele Cooperativei de Întreprinzător ”Agrostoc”

38

IMPERIAL DENT

48

KINETO +

50

Congresul Diasporei, ediția a VIII-a - 2018

52

Igor ȘAROV secretar general de stat la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

58

Ion DAGHI Conferenţiar universitar, Dr. în pedagogie, plastician, catedra Design industrial, Universitatea Tehnică din Moldova

60

Ion BALAN Președintele Comisiei Parlamentare pentru Agricultură şi Industrie Alimentară

© Moldova in Progres Str. Pușkin, 22, Of. 521 A, Chişinău, Republica Moldova (+373) 799 50 779 moldovainprogres@yahoo.com www.moldovainprogres.com Moldova in Progres @Moldova_Progres moldovainprogres

TURISM MEDICAL

DIASPORA CULTURĂ

Cinci tratate bilaterale și o Declarație de cooperare strategică – semnate, clădirea Președinției – inaugurată și promisiuni de noi investiții în țara noastră. Așa s-a încheiat prima zi a vizitei oficiale a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în Republica Moldova. În cea de-a doua zi a vizitei, care va continua la sudul țării, în Autonomia Găgăuză, urmează inaugurarea a noi obiective renovate din banii poporului turc.

Ceremonia oficială de întâmpinare a Președintelui Republicii Turcia, Recep Erdogan și a Primei Doamne a Turciei, Emine Erdogan a avut loc la sediul clădirii renovate a Președinției Republicii Moldova. Ulterior, în scopul consolidării relațiilor de colaborare moldo-turce Igor Dodon și Recep Tayyip Erdogan au semnat Declarația comună de cooperare strategică între Moldova și Turcia. „Dat fiind existența unui parteneriat strategic între Turcia și Republica Moldova, stat care mereu a contribuit la întărirea statalității țării noastre, astăzi am decis să creăm Consiliul de cooperare strategică”, a declarat Igor Dodon. Împreună cu omologul turc, Președintele Republicii Moldova a constatat cu satisfacție dezvoltarea dinamică a relațiilor bilaterale între Moldova și Turcia în mai multe domenii. „Spre exemplu, volumul comerțului în ianuarie-august 2018 a constituit 271 milioane de dolari, cu 7% mai mult decât în perioada respectivă a anului precedent”, a specificat șeful statului nostru.

Totodată, președinții celor două state șiau propus drept scop creșterea schimbului comercial cu Turcia până la 500 milioane de dolari, iar în următorii ani – să fie atinsă cifra de peste un miliard.

Contribuția importantă a investitorilor turci în economia națională a fost apreciată și de premierul Pavel Filip în cadrul vizitei întreprinse de șeful statului turc la Guvernul Republicii Moldova. „Aeroportul Chișinău – modernizat, Spitalul Medpark, hotelul Radisson, dar și cel mai mare

mall din țara noastră – toate sunt investiții turcești. Prin aceste investiții directe, companiile turcești și Guvernul Turciei au contribuit la dezvoltarea țării noastre”, a subliniat premierul.

Pavel Filip a remarcat și asistența tehnică oferită de Turcia țării noastre prin intermediul Agenției TIKA pentru renovarea unei secții la Institutul Mamei și al Copilului, dar și pentru realizarea altor proiecte sociale în UTA Găgăuzia. Pe parcursul ultimilor doi ani, în acest scop au fost alocate peste 33 milioane de dolari.

Nu în ultimul rând, după ce recent o companie turcească a câștigat concursul pentru construcția „Arenei Chișinău”, Turcia s-a arătat interesată să investească și în restabilirea clădirii Circului din Chișinău.

Părțile au constatat și creșterea volumului de schimburi comerciale, după semnarea Acordului de Liber Schimb. Anul trecut, acestea au înregistrat o creștere de 23%, în comparație cu 2016. În acest sens, a fost evidențiată necesitatea convocării, până la finele anului curent, a Comisiei interguvernamentale pentru cooperare comercial-economică.

Președintele Recep Tayyip Erdogan a confirmat disponibilitatea de a face toate demersurile necesare ca schimburile comerciale dintre țări să crească, la fel, ca și investițiile turcești în Republica Moldova. În acest sens, a fost menționată și intenția deschiderii unor bănci turcești în țara noastră. „Chiar dacă nu avem granițe comune cu Moldova, noi considerăm Moldova o țară vecină, pentru că avem relații istorice.

De asemenea, este o țară specială pentru noi, pentru faptul că găzduiește Găgăuzia, persoane, pe care le considerăm conaționalii noștri”, a spus președintele Turciei.

Pentru impulsionarea relațiilor bilaterale, la Comrat va fi deschis Consulatul Turciei.

Premierul Pavel Filip a spus că Guvernul acordă o atenție aparte dezvoltării UTA Găgăuzia,

Promovãm cea mai frumoasã Moldovã! fiind elaborat și un plan de acțiuni în acest scop.

Tot în prezența premierului Pavel Filip și a președintelui Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan, au fost semnate cinci tratate bilaterale.

Astfel, cetățenii ambelor țări vor putea călători dintr-un stat în altul în baza buletinului de identitate. Aceștia vor putea intra pe teritoriul statelor pentru aceeași perioadă de ședere ca şi în cazul paşapoartelor. Totodată, transportatorii de mărfuri vor putea tranzita cele 2 țări fără autorizații de transport, fapt care va facilita transportarea bunurilor pe teritoriul ambelor state.

Un alt tratat prevede că militarii din ambele țări vor fi instruiți la locul de serviciu, vor efectua vizite de lucru, vor participa la exerciții comune și alte activități sociale și culturale. Acordul de cooperare în domeniul tineretului şi sportului promovează cooperarea dintre organizațiile de tineret şi cele sportive prin realizarea diverselor proiecte comune.

Totodată, a fost semnat și un memorandum de înțelegere privind modul de administrare a liceului moldo-turc “S. Demirel” din orașul Congaz.

Acesta prevede condițiile de admitere, limbile de organizare a studiilor, finanțarea şi scutirile de taxe pentru materialele livrate de partea turcă pentru dotarea tehnico-materială a liceului.

Oficialii din cele două țări au constatat că dialogul moldo-turc evoluează pozitiv, menționând că cele cinci acorduri semnate vor contribui în mod direct la extinderea cooperării bilaterale în diverse domenii.

Este de menționat că în Moldova activează 1.300 de companii cu capital turcesc cifra de afaceri ale cărora constituie circa 25 de milioane de dolari. Pe parcursul a 26 de ani de relații diplomatice, Turcia a acordat ajutor Republicii Moldova în volum de 80 de milioane de dolari, iar în anul curent suma a constituit 20 de milioane, inclusiv în Găgăuzia.

Până în prezent, între Republica Moldova și Republica Turcia au fost semnate 65 de acorduri bilaterale.

Nonostante le controversie e le proteste, più o meno legittime, che si sono evidenziate nei giorni in cui è stato presente in Moldova il Presidente turco, può considerarsi davvero “storica” la visita di Erdogan.

Al fine di consolidare le preesistenti relazioni moldo-turche il Presidente Dodon ha innanzitutto sottoscritto una più generale dichiarazione comune per una cooperazione strategica tra i due Paesi. Infatti Dodon nei suoi discorsi ha rilevato e sottolineato con soddisfazione lo sviluppo dinamico dei rapporti già intercorsi tra Moldova e Turchia in molti settori (economico, sociale, culturale). Ha menzionato in particolare il volume degli scambi commerciali che in soli otto mesi del 2018 ha costituito ben 271 milioni di dollari, con il 7% in più a confronto con l’analogo periodo dello scorso anno.

Nondimeno i due Capi di Stato si sono proposti di accrescere gli scambi commerciali fino a 500 milioni di dollari, con la prospettiva che negli anni successivi si possa pervenire al miliardo.

Del resto, in verità attualmente gli interventi del Governo turco hanno prodotto la realizzazione di numerosi e importanti progetti, specialmente quelli di carattere sociale.

Altrettanto degni di nota sono alcuni progetti imminenti, come ad esempio quello che può riferirsi alla costruzione della “Arena Chisinau”, per l’oneroso incarico che si è assunto al riguardo propriamente una Società turca.

Infine, oltre a cinque accordi bilaterali con cinque diversi Ministeri di Moldova, il Presidente Erdogan ha proposto l’apertura di un Consolato a Comrat, nonché la presenza di una Banca in Chisinau.

Luigi SAVOIA Raffaele Scognamiglio

INTERVIU DIPLOMATIC

Pascal Le Deunff Ambasadorul Franței în Republica Moldova

FRANȚA, SUSȚINĂTOR CONSECVENT AL REPUBLICII MOLDOVA Stabilite la 11 martie 1992, relaţiile diplomatice între Republica Moldova şi Republica Franceză s-au dezvoltat armonios. Pe parcursul anilor au fost semnate 15 acorduri bilaterale care reglementează cooperarea în diverse domenii, iar vizitele la nivel de șefi de state, legislative, prim-miniștri au conferit prestanță dialogului dintre Chișinău și Paris. Unele aspecte ale cooperării bilaterale franco-moldave sunt reliefate în interviul oferit de Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Framceze în Republica Moldova, Pascal Le DEUNFF.

Domnule ambasador, v-ați început mandatul la Chișinău la sfârșitul anului 2017. Ce oportunități de cooperare dintre țările noastre ați identificat în această perioadă de timp ?

Cooperarea moldo-franceză este, în primul rând, una politică. Franța printre primele țări a recunoscut independența Republicii Moldova. Astfel, în anul 2017 am celebrat aniversarea a 25-a de la stabilirea relațiilor diplomatice între țările noastre. Astăzi Franța, în sânul Uniunii Europene, este un partener politic major al Republicii Moldova: ea susține ferm orienatrea pro-europeană a țării și coprezidează, alături de România, grupul prietenilor europeni ai Republicii Moldova. În această calitate, Franța îsi aduce sprijinul, consultanța și expertiza în implementarea Acordului de asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Spre exemplu, recent un expert francez de nivel înalt a intervenit în fața înalților funcționari moldoveni și a împărtășit experiența franceză în ceea ce privește gestionarea administrativă a problemelor europene.

Or, acest sprijin politic nu se limitează doar la forurile europene. Franța a adus, în luna iunie, întreaga sa susținere față de rezoluția Adunării Generale a ONU cu privire la retragerea trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova.

O altă oportunitate de dezvolatre a relațiilor moldo-franceze este cooperarea culturală. Există o proximitate culturală și o afinitate lingvistică, care datează înca din epoca Iluminismului, când intelectualii francezi și moldoveni erau foarte apropiați. Astăzi, Franța și Republica Moldova sunt țări membre ale Organizației Internatțonale a Francofoniei. Conlucrez strâns cu Guvernul Republicii Moldova pentru pregatirea viitorului Summit al acestei organizații, care va avea loc la Erevan în octombrie 2018. Cooperăm în ceea ce privește susținerea predării limbii franceze (40% din elevii din învatmântul general studiază limba franceză) și susținerea profesorilor de limba franceză și a tuturor profesorilor care muncesc în cadrul filierelor bilingve. Cu Agenția Universitară a Francofoniei consolidăm cele 6 filiere francofone în cadrul universităților din Moldova, iar Alianța Franceză din Moldova este una din cele mai importante alianțe franceze din Europa. Pe acest soclu al proximității lingvistice francezii și moldovenii construiesc o cooperare culturală dinamică și anume în domeniul cinematografiei, artei scenice, muzicii și a protecției patrimoniului.

De asemenea, țin foarte mult la dezvoltarea relațiilor economice moldo-franceze, la atragerea, în special, a noilor întreprinderilor franceze în Moldova. Urmare a vizitei mele la Bucuresti, împreună cu președinetele Camerei de Comerț și Industrie Franța-Moldova, și a întâlnirii cu reprezentanții întreprinderilor franceze prezente în România, 4 dintre acestea sunt convinse că vor investi în Moldova (Groupama, Leroy-Merlin, Akka si Lagardère). Aceste investiții se adaugă la cele efectuate recent de 2 companii franceze în domeniul tichetelor de masa (UP și Edenred) și de T-Concept, în domeniul producției cablurilor electrice pentru automobile, cu 200 locuri de muncă create. Și în sfârsit, tinând cont de necesitățile iî aceste sectoare și de importanța lor în cadrul Acordului de asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană am decis să întărim cooperarea noastră în domeniul justitiei și al statului de drept. Franța va coopera și mai mult în domeniul formării magistraților și procurorilor din Moldova.

V-ați referit la trei domenii prioritare de colaborare, acum să detaliem pentru fiecare dintre acestea. În anul 2010 a fost constituită Camera de Comerţ şi Industrie Franţa-Moldova. Reuşeşte aceasta că contribuie la sporirea schimburilor comercial-economice dintre țările noastre ?.

Camera de Comerț și Industrie Franța-Moldova reunește principalii actori implicați în relațiile economice între Franța și Republica Moldova. Ea este bine structurată, sudată și dinamică. Comerțull bilateral între țările noastre este în creștere și ajunge aproximativ la 150 milioane euro pe an în total. Există marga pentru progres și cred că pe viitor vom putea mai bine profita de Acordul de liber schimb între Uniunea Europeana și Moldova, atât în domeniul agro-alimentar, cât și în sectorul industrial și al serviciilor. În ceea ce privește investițiile, întreprinderile franceze sunt foarte vizibile în Moldova. Sunt convins că ele vor contribui mult la zidirea viitorului economic al țării. Ele deja figureaza printre principalii investitori în Moldova : Orange, Mobiasbanca, Lafarge, Lactalis, Pentalog, Bargues, etc. și noi investiții se mai așteaptă.

Pentru a facilita relațiile economice dintre țările noastre, foarte curând vor fi inițiate negocieri asupra unei noi convenții fiscale moldo-franceze. În Republica Moldova sunt peste 200 de întreprinderi cu capital francez, conform datelor statistice.

Ce domenii preferă oamenii de afaceri francezi pentru investiţii în Republica Moldova ? Întreprinderile franceze sunt prezente în sectoarele strategice ale economiei moldovenești: telecomunicații, sectorul bancar, sectorul infrastructurii, agro-alimentar, dar și cel informatic. Cele mai recente investiții au fost făcute în sectorul serviciilor, noilor tehnologii și în industria automobilistică.

Investitorii străini, de regulă, discută problemele pe care le au privind mediul de afaceri nu doar cu autorităile, dar si cu Ambasada țării din care vin. Ce dificultăti ar urma să fie soluţionate în primul rând, pentru ca Republica Moldova să fie mai atractivă pentru investitorii francezi ?

Este de fapt unul din rolurile mele, carui îi atribui o foarte mare importanță – de-a apăra întreprinderile franceze care investesc în Republica Moldova. Unii investitori francezi sunt satisfăcuți de activitatea lor aici, însă alții întâmpină dificultăți. Despre acest lucru, desigur, vorbesc cu autoritățile moldovene și le spun : căutați să atrageți investitori straini pentru a dezvolta economia și a crea locuri de muncă calificate.

Când un potențial investitor strain vine sa prospecteze piața molovenească, el se întâlnește neaparat cu reprezentanții întreprinderilor străine deja funcționale în Moldova, deaceea este mai bine să auda lucruri pozitive de la ei. S-a făcut un mare progres deja, însă ameliorarea climatului de afaceri în Moldova rămâne o necesitate, și anume pentru a diminua birocrația, a combate corupția și a accelera procesele legislative.

Vizitând țara noastră Directorul general al Organizației Internaționale a Viei și Vinului s-a pronunțat deschis pentru cooperarea cu vinificatorii moldoveni şi pentru promovarea Moldovei ca tară exportatoare de vinuri de calitate în lume. Cum vedeţi această cooperare între două tări vitivinicole, Franţa şi Moldova ?

Moldova este țara vinurilor bune. Franța la fel. Este deci mult loc pentru o colaborare fructuoasă în acest domeniu. Spre exemplu, recent câțiva experți francezi au fost în Moldova pentru a o ajuta în perfecționarea sistemului său de denumiri de origine controlată. Specialiștii francezi contribuie la formarea, în cadrul Universității Tehnice, a viitorilor viticultori și somelieri. Am putea prevedea cooperări în materie de cercetări în domeniul vinului. Și sunt convins că Acordul de liber schimb va permite atât moldovenilor să aibă un acces mai ușor la vinurile franceze, cât și francezilor să cumpere mai ușor vinurile moldovenești.

Franţa, în calitate de copreședinte al Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, cum apreciază reformele din ţara noastră menite să-şi reconfirme parcursul său european ?

Franța îi dorește succesul Republicii Moldova și o susține în aspirația sa de-a consolida asocierea politică și integrarea economică cu Uniunea Europeană, care nu poate fi decât benefică pentru cetatenii țării. Am salutat cu Uniunea Europeană reformele efectuate pe parcursul ultimilor ani în cadrul Consiliului European care a avut loc pe data de 26 februarie și al Consiliului de asociere din 3 mai. Recunoaștem efortu-

rile făcute și îi felicităm pe toți actorii care au fost implicati. Însă implementarea efectivă și impactul asupra populației al acestor reforme nu sunt întotdeauna la înalțime. În unele domenii trebuie făcute eforturi importante, și anume în sectorul justiției, al statului de drept și al drepturilor omului. În stricta respectare a condițiilor înaintate de UE, Franța este gata să însoțească reformele care mai sunt necesare. Or, pentru noi e important ca în Republica Moldova să fie respectate regulile esențiale: alegerile și procesele democratice, statul de drept, integritatea justiței și drepturile omului. Se știte că recent UE și-a manifestat îngrijorarea în această privință. Această îngrijorare este reală. Împreună cu partenerii sai europeni, Franța dorește ca viitoarea campanie electorală care se anunță pentru alegerile parlamentare din24 februarie 2019 în Republica Moldova, dar și pentru alte alegeri care vor avea loc, să fie transparente, libere și oneste, care ar contribui la ancorarea democrației în această tară.

Dimensiunea cultural-educațională a cooperării dintre țările noastre este foarte importantă. Ce proiecte ați dori să menționați în acest context ?

Cultura și educația sunt domenii foarte importante pentru Franța, așa cum a menționat-o cu numeroase ocazii președintele țării noastre.

Acțiunile conduse de Franța în aceste domenii sunt efectuate, în particular, prin intermediul Alianței Franceze din Moldova, subvenționată de guvernul francez. În materie de cultură, ea organizează 2 evenimente majore care au un mare succes : Festivalul filmului francofon și ,,Nopțile Pianistice din Moldova - Marea Neagră”, care s-a desfasurat recent. Însă anul acesta au fost realizate și evenimente în domeniul teatral la Chișinău și Tiraspol, participarea trupei franceze de teatru la festivalul ,,Class fest” și alte acțuni de cooperare în domeniul cinematografieii și al muzicii. În domeniul educației, prioritatea mea este orientată spre susținerea limbii franceze și a francofoniei. Am propus Ministrului Educației, Culturii și Cercetării implicarea tuturor partenerilor ai cooperării franceze și ai francofoneii (Ambasada, OIF, AUF, Alianța Franceză din Moldova) pentru a susține mai bine profesorii de limba franceză și profesorii disciplinilor lingvistice ale secțiilor bilingve francofone. Vreau să menționez, de asemenea, că cu suportul spațiului Campus France, peste 100 de tineri din Moldova pleacă anual pentru a-și continua studiile superioare în Franța și că noi împreună cu AUF ținem să dezvoltăm filierele francofone universitare și profesionale, pentru ca studenții acestor filiere să găsească un loc de muncă la întreprinderile francofone care investesc în Moldova, și anume în sectorul informatic, agro-alimentar și în ingineria mecanică auto. De asemenea, i-am sugerat doamnei Ministru al Educației, Culturii și Cercetării, dar și Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene să examineze posibilitatea semnării unui pact lingvistic cu OIF, în care guvernul moldovenesc ar fixa obiectivele de dezvoltare a limbii franceze în domeniul educațional, al turismului, al formării funcționarilor și posibil în alte domenii, pentru a beneficia de sprijinul sporit al OIF, al cărui summit s-a reunit la Erevan în luna octombrie.

INTERVIU DIPLOMATIC

Cristina BALAN Ambasadorul Republicii Moldova în SUA Foto Tony POWELL

Doamna Ambasador Cristina Balan, de puțin timp Dvs. ați început această misiune în SUA. Cum v-ați acomodat pe teritoriul Americii și ce impresii aveți despre această țară și funcția pe care o dețineți? Nu am avut timp să mă acomodez, am început munca imediat cum am pășit pe tărâmul american. Este și firesc să fie așa, ținând cont de responsabilitatea pe care o astfel de poziție o implică. Am ajuns in SUA în 11 iunie, în 23 iunie a avut loc ceremonia de acreditare la Casa Alba, iar în 26 iunie coordonam vizita delegației Republicii Moldova condusă de premierul Pavel Filip. Imediat după, a avut loc vizita Speaker-ului Candu împreună cu Speakerii parlamentelor Georgiei si Ucrainei. În fiecare zi se întâmplă ceva important aici, Washington-ul este un centru important de putere.

Nu ai timp pentru acomodări, impresii, reculegeri, trebuie să înțelegi foarte rapid contextul și, dincolo de planificarea pe termen lung, de reperele relației bilaterale, trebuie să acționezi rapid.

Pornesc motoarele la 4-5 dimineața și abia pe la 11 seara le opresc.

Sunt atât de multe de făcut, că nu ne ajung 24 de ore într-o zi. Țara e superbă, iar reacțiile pe care le-am primit au fost foarte bune. Pas cu pas avansăm în dosarele importante pentru Republica Moldova. În octombrie, bunăoară, a apărut ediția anuală diplomatică a revistei Washington Life unde am avut onoarea de a fi selectată pentru coperta revistei. Cum? Am răspuns la întrebările adresate încercând să prezint perspectiva unei femei care nu este diplomat de carieră, dar care înțelege mizele strategice ale relației SUA – Republica Moldova; redactorul-șef m-a contactat instantaneu și mi-a mulțumit pentru răspunsuri prompte și de substanță, în viziunea sa. Ulterior au trimis echipa de filmare, iar după am aflat că sunt pe copertă. Acum această revistă este accesibilă celor din Washington D.C., care pot afla mai multe despre situația țării noastre. Au fost mai multe situații similare, surprize plăcute care demonstrează că dacă muncești, ești activ și dedicat, nu ai cum să nu reușești. Funcția este complexă, dar si foarte interesantă. Îmi place foarte mult ce fac și sper să dăm și mai multă substanță cooperării cu SUA.

Dacă nu greșesc, sunteți prima femeie ambasador al RM în SUA. Este vreo diferență de atitudine între față de o femeie și un bărbat aflat în această funcție? Nu există nici o diferență de atitudine în secolul al XXI-lea în SUA. E adevărat că suntem puține femei ambasadoare în SUA, dar colegele pe care le-am întâlnit aici sunt de-a dreptul uimitoare prin expertiza și puterea pe care le emană. Cum spuneam, Washingtonul este un test de foc pentru orice diplomat.

Oamenii așteaptă să vadă ce idei ai, ce propui, cum reușești să avansezi interesele țării tale.

Cum a fost întâlnirea cu președintele american Donald Trump?

Ce știe el despre Moldova? L-am cunoscut pe Donald Trup atunci când a avut loc acreditarea. Este o ceremonie protocolară, nu se intră in multe detalii, dar Președintele Trump m-a ascultat cu atenție când i-am prezentat situația din țara noastră și l-am rugat să acorde mai multă susținere Republicii Moldova, ținând cont de problematica și de realitatea regională. A promis că o va face. Mi s-a părut foarte puternic, deștept și empatic. Emană energie pozitivă și naturalețe. Nu știu cât de mult despre dosarele concrete care privesc Republica Moldova cunoaște Președintele Trump, dar interacționez cu Administrația sa care este foarte bine informată și are se uită cu atenție la evoluțiile din țara noastră și din regiune.

Am simțit, în special la Departamentul de Stat, o deschidere foarte mare pentru ideile pe care noi le-am avansat.

Madam Ambassador Cristina Balan, you have recently started this mission in the US. Have you had enough time to settle in, and what are your impressions about America and the position that you have?

I had not much time to settle in. I began working once I stepped on the American ground, but it is quite natural, considering the responsibility implied by such a position. I came to the U.S. on June 11. On June 23, the accreditation ceremony took place at the White House, and on June 26, I was already coordinating the visit of Moldovan delegation headed by Prime-Minister Pavel Filip. Immediately after that, Speaker Candu visited Washington D.C. together with the Speakers of Georgian and Ukrainian Parliaments. Every day major things happen here.

Washington D.C. is an important centre of power. You do not have time to contemplate, you need to immediately get the point and act promptly. My “engines” start at 4-5 a.m., and they only stop at about 11 p.m. There is so much to do that 24 hours in a day are not enough.

America is wonderful, and the reactions that I have received so far were very good. Gradually, we are making headway in matters that are important for Moldova. For instance, in October, there appeared the annual diplomatic edition of Washington Life magazine, and I had the honour of being on the cover of this magazine. How did it happen?

I have answered the questions trying to present the perspective of a woman who is not a career diplomat, but who does understand the strategic stakes of the relationship between USA and Moldova. The Chief Editor contacted me immediately and thanked me for prompt and substantial answers. Later, the photo shooting team came, and then I learned that I am on the cover. Now, this magazine is available to all people in Washington D.C., who can learn more about our country. There were a number of similar situations, pleasant surprises that prove that if you work hard, if you are active and dedicated, then there is no way you would not make it. The position of an Ambassador in Washington D.C. is quite complex, but very interesting. I enjoy what I am doing and hope that we will render even more substance to our cooperation with the U.S.

If I am not mistaken, you are the first woman ambassador of Moldova to the US. Is there a difference in attitude to a woman and to a man in this position? There is no difference in attitude in the U.S. in the XXI-st century. It is true that there are few women ambassadors in the U.S., but the colleagues who I have met here are absolutely amazing by virtue of their expertise and power. As I was saying, Washington is a test of fire for any diplomat. People expect to see your vision, your proposals, your achievements in advancing the interests of your country.

How did the meeting with the American President Donald Trump go? What does he know about Moldova? I have met Donald Trump at the credentialing ceremony. It is a protocol event, where we are not supported to talk business, but President Trump listened attentively when I presented the situation in our country and asked him to grant more support to the Republic of Moldova, considering our regional challenges and domestic realities. He promised that he would do so. My first about him was that his is a strong, intelligent and empathetic person. He has positive energy and is very natural. I do not know how much President Trump knows about the specific cases concerning the Republic of Moldova, but I interact with his Administration and it is very well informed and follows the evolutions in our country and in the region. I have encountered a tremendous openness to the ideas that we have advanced, including from from the Department of State.

Cum apreciați stadiul actual al relațiilor între America și Republica Moldova? Suntem într-o etapă de intensificare a relațiilor noastre. Administrația actuală este foarte pragmatică si determinată.

Ei înțeleg că vremurile actuale sunt definite de competiția între marile puteri și că în Europa Centrală și de Est rivalii Americii își extind, prin mijloace tot mai sofisticate și diversificate, influența politică, militară sau comercială. Americanii au răspuns și vor continua să răspundă acestor evoluții prin intensificarea colaborării cu partenerii regionali, printr-o politică a faptelor și a parteneriatului real. S-a văzut și în alte contexte în care Președintele Trump a cerut mai multă implicare din partea partenerilor, mai ales dacă ne gândim la NATO; ținând cont de această filosofie a administrației Trump, sunt premise foarte bune pentru mai mult dialog și mai multă cooperare, începând cu cea politică și economică. Guvernul de la

Chișinău salută această abordare și o împărtășește. Avem tot ce este necesar pentru amplificarea relației de parteneriat.

Actualmente SUA sunt unul dintre partenerii investiționali majori ai RM. Sunt prevăzute investiții publice sau private din partea Americii în țara noastră în viitorul apropiat? La acest capitol este foarte mult loc pentru dezvoltare si creștere. După valoare capitalului investit, SUA se află pe locul 6 printre țările partenere ale Republicii Moldova. Suntem in proces de dinamizare a Dialogului Strategic RM – SUA. În curând va avea ședința Comisiei interguvernamentale de cooperare economică, la care Guvernele vor agrea asupra priorităților colaborării între țările noastre. Este un punct asupra căruia Ambasada a muncit și muncește foarte mult, pentru că știm cât de mult potențial este în zona economică și cât de important poate fi un semnal puternic din partea administrației pentru investiții în Republica Moldova. Țara noastră este interesată de o prezență mai consistență și mai diversificată a companiilor americane în economia națională și ne dorim să crească volumul exporturilor de produse moldovenești pe piața din SUA. De ce să nu reluăm experiența pozitivă a exporturilor moldovenești către piața europeană, exporturi care devin tot mai consistente? Există companii americane interesate să vină în Republica Moldova în domenii precum agricultura, industria alimentară, energetică, în IT, infrastructură sau turism. În ultimele luni Ambasada a reușit

How do you appreciate the current status of relations between America and the Republic of Moldova? I feel we will intensify our relations. The current U.S. Administration is very pragmatic and determined. They understand that current times are defined by the great powers’ competition and the fact that America›s rivals are extending their political, military or economic influence in Central and Eastern Europe, using more and more sophisticated methods.

Americans will be responding to these evolutions by intensifying cooperation with their partners, through policies and real actions.

We have already seen that in other contexts, when President Trump demanded a higher involvement of partners, particularly NATO. Such approach opens perspectives for a better cooperation at all levels. The Moldovan Government supports and shares this approach. We have all we need to intensify our partnership.

Presently, the US are one of the major investment partners of Moldova. Is there public or private investment from America coming to our country in the near future? There is a lot of room for development and growth in this sense. In terms of invested capital, the US is the 6th among partner countries of the Republic of Moldova. We are now intensifying the Strategic Dialogue between Moldova and the U.S. Soon, there will be a meeting of Inter-Governmental Joint Commercial Committee, where the Governments will agree on priorities of cooperation between our countries. The Embassy has been working on this a lot, because we know how much potential the economic area. Our country is interested in more American presence in our economy, and we would like the exports of Moldovan products to the U.S. market to increase. Why wouldn›t we replicate the positive experience of Moldovan exports to the EU market, an export that is getting more and more consistent? There are American companies that are interested to expand to the Republic of Moldova in agriculture, food industry, energy, IT, infrastructure or tourism. In recent months, the Embassy managed to organize two meetings between country›s leadership and important American corporations. We have also ensured participation of Moldovan delegation at Bloomberg Global Business Forum, a major annual event organized in New York. All top companies from the U.S. and the most important world leaders from public and private sectors get together there. On the other hand, the U.S. will develop OPIC to maximize the expansion of American business in our area. I am absolutely positive that with a common effort we will achieve the development of our economic relations.

Considering my professional experience in the private area, I do know very well where we need to focus our efforts.

Moldovan diaspora in the US is quite large. What should a Moldovan, who decides to immigrate in the US, know? How is «the American dream» seen from the American territory? To emigrate to the US, one must, first, fully follow the provisions of the US legislation in matters of emigration and work permit, as illegal immigration is frowned upon and punished severely. The whole process of emigration is very complicated and the subject in general is a matter of controversies and one of the sources of tensions between Republicans and Democrats. The comfort of a decent life, sometimes viewed as equivalent to «American dream», always means considerable financial effort, which makes emigrants to get several jobs at the same time. Moldovans are mostly hired as unskilled workers at the beginning of their path in America. This is also determined by the fact that it is very difficult to validate education from Moldova, and this subject is under our attention.

In such cases, emigrants take courses at local colleges to become more competitive on the American labour market. In general, the American model is different from the European one. It may be more dynamic, where the state has a more reduced role compared to the one we are used to.

organizarea a doua întâlniri ale conducerii țării cu importante corporații americane. In plus, am asigurat participarea delegației RM la Bloomberg Global Business Forum, un eveniment de amploare anual organizat în marja Adunării Generale ONU, care reunește toate companiile de top din SUA si cei mai importanți lideri mondiali din sectoarele public și privat. Pe de altă parte, OPIC va fi dezvoltat de către SUA în așa fel încât să poată facilita la maxim extinderea businessului american in zona noastră. Sunt absolut convinsa că printr-un efort consolidat și susținut vom asigura dezvoltarea relațiilor economice și un loc de frunte pentru RM pe lista celor care caută oportunități în Estul Europei. Ținând cont și de experiența mea profesională, știu foarte bine unde trebuie să ne concentrăm eforturile.

Diaspora moldovenească în SUA este una destul de mare, ce trebuie să știe un moldovean care decide să emigreze in SUA? Cum se vede „visul american” de pe teritoriul american? Emigrarea în SUA, în primul rând, presupune respectarea în întregime a legislației SUA, în materie de emigrare și autorizare a muncii, pentru că emigrarea ilegală e dur taxată și sancționată. De altfel, întregul proces de emigrare este unul foarte complicat, iar subiectul în general este unul controversat, una dintre sursele tensiunii dintre republicani și democrați. Confortul unei vieți decente, uneori echivalat cu ”visul american”, presupune în mod obligatoriu și un efort financiar considerabil, fapt ce determină emigranții să se angajeze la mai multe locuri de muncă concomitent. De cele mai multe ori, moldovenii se angajează ca muncitori necalificați la început de drum în America. Acest lucru este determinat inclusiv și de faptul că echivalarea studiilor din Moldova este foarte dificilă, un subiect care este în atenția noastră. În astfel de cazuri, emigranții urmează cursuri ale unor facultăți locale, pentru a deveni mai competitivi pe piața muncii americane. În general, modelul american este unul diferit de cel european, este poate mai dinamic, cu un stat care are un rol mai redus decât suntem poate noi obișnuiți.

Cum sunt distribuite comunitățile moldovenilor în SUA și cum interacționează între ele? Cât de bine interacționați Dvs., în calitate de ambasador al RM cu diaspora moldovenească de pe continentul nord-american? Comunitatea moldovenilor este destul de dispersată, oscilând în jurul cifrei de 43 mii persoane, fiind localizați cu precădere în jurul celor mai importante aglomerații urbane: New York, Chicago, Seattle, Miami, San Francisco. Interacțiunea cu diaspora se realizează prin intermediul evenimentelor organizate de Ambasadă, cu suportul diasporei. La fel, prin intermediul serviciilor consulare, are loc o conexiune separată a misiunii cu acei conaționali care solicită asistența noastră în această materie. Vom încerca să avem o mai bună legătură cu Diaspora, să vedem felul în care putem avansa împreună obiectivele țării noastre și cum le putem fi de ajutor în efortul de integrare.

Care sunt oportunitățile de studii și de perfecționare oferite de America tinerilor moldoveni? SUA sunt un foarte bun reper pentru schimburi de experiență, pentru oricine își dorește acest lucru, fie că vorbim de activitate profesională sau de studii. Pornind de la deja cunoscutul program Work & Travel, prin care moldovenii pot combina un job sezonier cu frumoasă oportunitate de a călători, până la diferitele programe educaționale, precum Future Leaders Exchange Program (FLEX) sau Young Transatlantic Innovation Leaders Initiative (YTILI), care pot contribui la dezvoltarea abilităților personale și profesionale. La fel, universitățile americane au programe destinate studenților internaționali, care pot fi înmatriculați respectându-se condițiile instituțiilor de învățământ, uneori cu posibilitatea acordării și burselor de studii, fapt ce face atractivă această oportunitate. Îi încurajez pe tinerii moldovenii să exploreze aceste posibilități, să le fructifice, iar apoi să revină în țară, pentru că este mare nevoie de ei.

How are the communities of Moldovans distributed in the US and how do they interact with each other? How well do you, as the ambassador of Moldova, interact with Moldovan diaspora in North America? The community of Moldovans is quite dispersed in U.S. and counts about 43 thousand people, mostly located in New York, Chicago, Seattle, Miami, San Francisco. We interact with diaspora via events organized by the Embassy and supported by diaspora.

The mission also connects to the co-nationals that require our assistance in consular matter through consular services. We will work to have a better connection with diaspora, to find ways to advance the objectives of our country together and ways to help in the integration effort.

What are the educational opportunities that America provides to young Moldovans? The US is a very good reference point for exchange for experience for anyone wishing it, be it in terms of professional development or education. We may start with the already known Work & Travel Program, which allows Moldovans to combine a seasonal job with a wonderful opportunity to travel, and continue to various educational programs, such as Future Leaders Exchange Program (FLEX) or Young Transatlantic Innovation Leaders Initiative (YTILI), which can contribute to development of personal and professional skills. American universities also have programs for international students, enrolled following the conditions of educational establishments. Sometimes they also receive scholarships, which makes this opportunity attractive. I encourage Moldovan young people to explore these opportunities, use them, and then return to their homeland, as they are much needed there.

INTERVIU DIPLOMATIC

Ruslan BOLBOCEAN Ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina CONSISTENȚA AGENDEI MOLDO-UCRAINENE Republica Moldova și Ucraina, 2 țări vecine, cu o perioadă a trecutului comună și cu aceleași obiective pentru viitor, în primul rând – integrarea europeană, se susțin reciproc în promovarea vectorului de dezvoltare, mențin o colaborare armonioasă pe toate dimensiunile. Cadrul juridic, care include peste 220 de acorduri bilaterale, demonstrează oportunitățile unui dialog amronios dintre Chișinău și Kiev.

Ambsadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Ucraina, Ruslan BOLBOCEAN, detaliază aspecte ale cooperării moldo-ucrainene.

Domnule ambasador, în luna decembrie se împlinesc 3 ani al mandatului Dumneavoastră la Kiev. Ce evenimente importante au avut loc în contextul impulsionării cooperării bilaterale moldo-ucrainene ? În ultimii ani ambele părți au reușit să activizeze vădit dialogul politic moldo-ucrainean. Pot afirma că în prezent intensitatea contactelor noastre bilaterale, inclusiv la nivel înalt, este una fără precedent. Pot să aduc un exemplu intensitatea contactelor la nivel de Prim-miniștri ai ambelor state, vizita recentă la Chișinău a Premierului ucrainean

Vladimir Groisman, precum și multiple întrevederi cu diverse prilejul ale Prim-ministrului Republicii Moldova Pavel Filip cu Președintele Ucrainei Petro Poroșenko. De asemenea, aș dori să remarc interacțiunea pe linia ministerelor de Externe, în special vizita oficială la Kiev a Ministrului Tudor Ulianovschi de la începutul lunii octombrie. După cum cunoașteți, agenda moldo-ucraineană este una consistentă și vizează mai multe domenii. Mă refer, în particular, la subiectele ce țin de interacțiunea la frontieră, recunoașterea reciprocă a drepturilor de proprietate, funcționarea Complexului hidro-

energetic Nistrean, cooperarea în domeniile transporturilor, ecologiei, energeticii. Din acest punct de vedere, consider că rezultatul principal al eforturilor depuse constituie reconfirmarea la nivel înalt a atașamentului și disponibilității ambelor părți de a avansa mai rapid pe calea reglementării definitive a problemelor care încă persistă în relațiile noastre bilaterale, dar și identificării unor posibilități suplimentare de consolidare și diversificare a colaborării cu Ucraina. Aici poate fi vorba despre realizarea unor proiecte comune, de exemplu, în domeniul dezvoltării continue a infrastructurii, în sfera ecologică, inclusiv cu atragerea în aceste scopuri a fondurilor europene. Sunt sigur că vectorul integrării europene, promovat în mod consecvent de către Republica Moldova și Ucraina, deschide perspectivele noi în acest sens.

Avem, la fel, un dialog bun stabilit la nivelul co-președinților Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene pentru cooperare comercial-economică, ultima întrevedere în acest format având loc în luna iunie curent la Kiev. Datorită înțelegerilor convenite la nivel înalt, s-a reușit activizarea dialogului sectorial, în ultimii ani fiind organizate mai multe ședințe și întâlniri la nivel de experți care vizează toată problematica cooperării moldo-ucrainene. Acest lucru se continuă, și până la sfârșitul anului curent urmează să aibă loc câteva astfel de reuniuni. Este foarte important că înțelegerile convenite aduc și unele rezultate practice. La acest capitol, poate fi invocată inaugurarea vara anului trecut, în premieră, a controlului în comun în punctul de trecere ”Pervomaisc-Kuciurgan” de pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene, care este efectuat pe teritoriul Ucrainei.

De menționat că funcționarea acestuia pe parcursul deja a mai mult de un an este apreciată pozitiv, inclusiv de către partenerii noștri ucraineni. În același context, putem vorbi despre semnarea noului Acord interguvernamental bilateral privind controlul în comun în punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene. Documentul în cauză semnat în cadrul vizitei Prim-ministrului Ucrainei la Chișinău în octombrie 2017, care deja a intrat în vigoare, permite deschiderea unor noi puncte comune de trecere a hotarului, inclusiv pe sectorul transnistrean al acestuia. La etapa actuală, părțile sunt în proces de pregătire către semnare a 8 protocoale bilaterale în acest domeniu. Am reușit, de asemenea, să consolidăm componenta parlamentară a relațiilor moldo-ucrainene, o practică bună devenind întrevederile la nivelul speakerilor legislativelor noastre, inclusiv în cadrul unor evenimente multilaterale. Voi remarca, la fel, crearea în anul curent a unei platforme interparlamentare Moldova-Ucraina-Georgia, în marja căreia se discut subiectele actuale ce vizează aspectele securității regionale, precum și problematica dezvoltării interacțiunii cu Uniunea Europeană în contextul implementării acordurilor de asociere cu UE semnate de către cele trei țări. Bucuros să constat că proiectul în cauză lansat la începutul anului la Chișinău s-a soldat cu semnarea la Kiev în luna iunie curent a documentului de constituire a Adunării interparlamentare Moldova-Ucraina-Georgia.

Cum s-a încadrat misiunea diplomatică a țării noastre în Ucraina în promovarea imaginii Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul produselor moldovenești?

Acest obiectiv este unul de importanță majoră pentru Misiunea noastră diplomatică, întru realizarea căruia au fost întreprinse mai multe acțiuni, atât la nivelul interguvernamental, cât și pe linia cercurilor de afaceri din ambele țări.

Anterior am spus deja câteva cuvinte despre practica bună și utilă de desfășurare a întâlnirilor la nivelul co-președinților

Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene pentru cooperare comercial-economică, pe agenda cărora figurează un spectru larg de subiecte ale relațiilor bilaterale.

De asemenea, în ultimii ani am reușit, în cooperare cu partenerii ucraineni, organizarea unei serii de forumuri ale oamenilor de afaceri, atât bilaterale, cât și cele multilaterale. Mă refer, în particular, la desfășurarea în anul 2016 a unui Business forum moldo-ucrainean și, în premieră, a unui Forum de afaceri trilateral Moldova-Ucraina-România, precum și la organizarea în anul trecut, la Kiev, a primului Forum al oamenilor de afaceri din țările GUAM. În același context se înscrie semnarea la sfârșitul anului trecut a unui Acord de colaborare între Asociația oamenilor de afaceri din Moldova și Uniunea industriașilor și antreprenorilor din Ucraina, care prevede crearea Consiliului oamenilor de afaceri. În anul 2017 noi am deschis în Ucraina, în premieră, trei consulate onorifice ale țării noastre – în orașele Vinnița, Lvov și Borispol, una din sarcinile principale ale activității cărora constituie anume promovarea imaginii favorabile a Republicii Moldova în Ucraina, prin organizarea diferitor acțiuni cu caracter comercial-economic, inclusiv promovarea producției moldovenești pe piața ucraineană, și a celor cultural-umanitare. În discuțiile cu oficialii ucraineni ce loc ocupă diferendul transnistrean, ca factor destabilizator al securității regionale?

Evident, că subiectul ce vizează acțiunile de identificare a unei soluții durabile pentru conflictul transnistrean este permanent pe agenda discuțiilor cu partenerii noștri ucraineni.

Noi suntem recunoscători părții ucrainene pentru eforturile și poziția sa activă în privința reglementării problemei transnistrene în baza respectării necondiționate a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Voi remarca, în context, că noi avem un dialog bun și intens pe problematica transnistreană, inclusiv prin organizarea întrevederilor Viceprim-ministrului Republicii Moldova pentru Reintegrare cu oficialii ucraineni. Recent la Kiev au avut loc astfel de întâlniri ale Vicepremierului Cristina Lesnic, în cadrul cărora s-a discutat tot spectrul de subiecte ce vizează reglementarea transnistreană, inclusiv în contextul evoluțiilor din domeniul securității regionale. La același capitol poate fi menționat dialogul permanent menținut cu Reprezentantul special al Ucrainei pentru reglementarea transnistreană Victor Krîjanovskii.

Construcția hidrocentralelor pe râul Nistru de către partea ucraineană mai rămâne pe agenda discuțiilor pe care aveți la Kiev ?

Subiectul în cauză este în vizorul permanent al autorităților ambelor state. Acest lucru este unul firesc, ținând cont că noi vorbim despre viitorul râului nostru comun Nistru. Astfel de discuții au fost purtate și în luna septembrie la Chișinău în cadrul Comisiei privind protecția și dezvoltarea durabilă a bazinului Nistrului, instituite în anul curent în baza Acordului bilateral privind protecția r.Nistru. Urmează totodată sa fie organizată și următoarea rundă de negocieri asupra proiectului Acordului privind funcționarea Complexului hidroenergetic Nistrean. Noi considerăm necesar includerea în textul acestui document a unui articol aparte care ar stipula acțiunile comune de asigurare a nivelului adecvat de protecție ecosistemului r. Nistru. Un pas important pe această cale a constituit expedierea adresării comune către Comisia Europeană semnate de către prim-miniștrii Re-

publicii Moldova și Ucrainei, prin care s-a solicitat asistența financiară și de expertiză din partea partenerilor europeni în ceea ce privește evaluarea stării ecologice, protecția și dezvoltarea durabilă a bazinului r. Nistru.

Mass media din Ucraina este interesată de tematica moldovenească? Ce aspecte pun în discuție jurnaliștii ucraineni în interviurile pe care le acordați?

Eu cred că intensitatea dialogului politic bilateral între statele noastre și agenda consistentă al activităților desfășurate, despre care am vorbit deja mai sus, determină în mare măsură interesul pe care-l își manifestă mass media din Ucraina față de problematica cooperării moldo-ucrainene în plan politic, economic și cultural-umanitar.

La același capitol se înscriu acele posibilități noi ce vizează cooperarea noastră și ce se conturează în contextul promovării de către Republica Moldova și Ucraina a politicii de integrare europeană.

Evident, o atenție specială din partea presei ucrainene continuă să fie atribuită tematicii reglementării transnistrene, luând în considerație faptul că Ucraina joacă un rol activ în procesul de negocieri privind soluționarea problemei transnistrene, fiind parte a formatului de negocieri 5+2, dar și în contextul situației dificile din regiunile de est ale Ucrainei. Aș spune că diverse aspecte ce țin de problematica securității regionale ce vizează în mod firesc ambele noastre țări sunt subiecte ale publicațiilor și emisiunilor pregătite de jurnaliștii ucraineni.

Totodată, dimensiunea economică, componenta educațională și cea umanitară care fac parte importantă din complexul relațiilor moldo-ucrainene, sunt, de asemenea, reflectate de către mass-media din Ucraina.

Conform site-ului ambasadei, aveți multe deplasări în regiuni, acolo unde locuiesc și concetățeni ai noștri. Discutați și despre problemele cu care aceștia se confruntă? În cadrul multiplelor vizite pe care le-am întreprins pe parcursul acestor ani, în special în regiunile Odesa și Cernăuți care sunt populate compact de către moldoveni, în cadrul tuturor întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanții administrațiilor locale și de stat, pe lângă subiectele ce țin de cooperarea regională, am abordat și subiectele cu privire la colaborarea umanitară și educațională și modalitățile de susținere a comunității moldovenești din aceste regiuni. În linii mari, printre multiplele subiecte abordate, se regăsesc în special necesitățile educaționale ale comunității moldovenilor, în special în contextul implementării noii Legi a educației a Ucrainei. Ținând cont de spectrul de probleme cu care se confruntă comunitatea moldovenilor din Ucraina și în vederea identificării unor soluții, cu sprijinul Ambasadei, în octombrie 2017 a fost organizată întrevederea miniștrilor Educației din Republica Moldova și Ucraina

Monica Babuc și Lilia Grinevici, în cadrul căreia au fost discutate modalitățile de susținere a comunității de către oficialitățile ambelor state, inclusiv efectele noii legi a educației a Ucrainei asupra procesului educațional al copiilor, în special în școlile moldovenești din regiunea Odesa. Adițional, aș menționa că urmare acestei întâlnirii a fost instituit și un Grup comun de lucru între Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Ministerului Învățământului și Științei al Ucrainei, care urmează să acorde suport în elaborarea programelor de studiu și manualelor, precum și să propună măsuri pentru a asigura în continuare dreptul comunităților minorităților naționale a ambelor state de a studia în școli în limba maternă. După cum

se cunoaște, pe 20-21 septembrie curent a avut loc vizita la Chișinău a Viceministrului Învățământului şi Ştiinței al Ucrainei.

Ați mai activat în cadrul Ambasadei Republicii Moldova la Kiev, în perioada 2001-2004, când Ucraina, precum Republica Moldova, încă nu-și declarase vectorul european de dezvoltare. Cum ați regăsit Ucraina peste 11 ani, în plin proces de europenizare? Ați remarcat mari schimbări?

Evoluțiile din acest domeniu denotă că în ultimii ani Ucraina a reușit să obțină mai multe progrese pe calea integrării europene. Aici și semnarea în anul 2014, alături de Republica Moldova și Georgia, a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, și intrarea în vigoare a Zonei de liber schimb cu UE, și beneficierea cetățenilor ucraineni din anul trecut de regimului liberalizat de vize pentru călătoriile în spațiul UE. O dovadă a dorinței ferme a autorităților ucrainene de a promova în mod consecvent vectorul de integrare europeană constituie, fără îndoială, acel complex de reforme implementate în Ucraina care vizează, practic, toate sferele vieții politice, economice și sociale ale țării vecine. Dar, aș dori să remarc aparte că evoluțiile din ultimii ani, printre care eforturile depuse pentru păstrarea suveranității și integrității teritoriale a țării, au dus la consolidarea puternică a unității poporului ucrainean.

Elaborarea strategiei de logistică și transportare a mărfii.

Rate competitive pentru transportul mărfii.

Timp minim de tranzit.

Asistență în afara țării Achitarea serviciilor de transport la origine și destinație.

Servicii " Door-to-door" Necesitate extremă 24/7/365

Email: office@pilotcargo.md Tel: (+373) 22 237 110 Fax: (+373) 22 238 377 Urgența: (+373) 692CARGO Chișinău, Republica Moldova - Str. Sfatul Țării, 27 MD-2012,

INTERVIU DIPLOMATIC

Stela STÎNGACI Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Italia

ITALIA, IMPORTANT PARTENER AL REPUBLICII MOLDOVA Cu cea mai mare comunitate de moldoveni, printre statele UE, Italia este un susținător al Republicii Moldova pe diverse dimensiuni. Mai este și un important investitor în Republica Moldova, unde activează aproximativ 1400 de întreprinderi mixte moldo-italiene sau cu capital italian. Iar anul 2018 a fost un an deosebit în contextul cooperării moldo-italiene.

Italia, deținând președinția în exercițiu a OSCE, a desemnat un Reprezentanr Special pentru conflictul transnistrean, Franco Frattini, ex-ministru al Afacerilor Externe al Italiei, vicepreședinte al Comisiei Europene.

Doamnă ambasador, prin ce evenimente, reuniuni importante se distinge anul 2018 în contextul cooperării moldo-italiene?

Am început acest an cu o festivitate de încununare a evenimentelor prilejuite de consemnarea a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Republica Moldova și Republica Italiană. A fost un extraordinar spectacol cu participarea Valy Boghian Band și a doi artiști moldoveni care au reușit să se afirme în Italia – Constantin Beschieru și Ion Dodon. Reprezentanții corpului diplomatic, ai autorităților italiene, ai comunității noastre, prietenii noștri italieni au apreciat înalt prestanța artiștilor noștri, dar și calitatea vinurilor și bucatelor moldovenești. Apoi au fost organizate mai multe evenimente, întrevederi la nivelul autorităților centrale și locale. Eforturile noastre au fost îndreptate, desigur, spre organizarea la Roma în luna mai a reuninii de negocieri în formatul 5+2 de reglementare a diferendului transnistrean. Italia, deținând pe parcursul anului președinția în exercițiu a OSCE, a desemnat un Reprzentant special pentru conflictul transnistrean, Franco Frattini, ex-ministru al Afacerilor Externe al Italiei, vice-președinte al Comisiei Europene. De asemenea, ne-am concentrat pe negocierea mai multor acorduri bilaterale, foarte importante, pe care sperăm să le aducem la semnare până la sfârșitul acestui an.

Dacă ați făcut referire la președinția în exercițiu a Italiei la OSCE, vă rog să enunțați unele acțiuni care au fost întreprinse pentru sporirea încrederii între cele 2 maluri ale Nistrului?

Am reușit să participăm la mai multe evenimente importante, inclusiv reuniunea la care m-am referit, în formatul 5+2, dar am avut la începutul anului și o întrevedere cu Franco Frattini, iat în toamnă am avut un briefing de presă comun, organizat de

Ambasada SUA la Roma. A participat un numeros grup de jurnaliști italieni, care ulterior au vizitat Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, pentru a vedea la fața locului progresele înregistrate în depășirea problemelor existente pe ambele maluri ale Nistrului. Mă bucur că pe durata președinției Italiei la OSCE au fost soluționate mai multe probleme care erau de mulți ani pe agenda discuțiilor. Mă refer la accesul cetățenilor la loturile de pământ aflate pe partea transnistreană, care mult timp a fost interzis, la soluționarea problemei liberei circulații a elevilor, profesorilor și părinților, care atunci când mergeau la școală pe celălalt mal al Nistrului zilnic erau supuși controlului la punctele de control existente. A fost soluționată și problema numerelor de înmatriculare a automobilelor din zona transnistreană prin introducerea plăcuțelor neutre. Mă bucur că la Conferința ministerială OSCE de la Milano, din 6-7 decembrie a.c., s-a reușit adoptarea unei Declarații în care sunt reflectate progresele înregistrate în acest an pe dosarul transnistrean.

Ambasada Republicii Moldova în Italia prin ce evenimente a fost vizibilă în decorul italian, pe ce dimensiuni și-a axat activitatea? Întrucât în Italia avem o numeroasă comunitate de moldovemi, una respectată și apreciată, bine integrată, avem datoria de a fi alături de concetățenii noștri. Împreună am organizat numeroase evenimente, la care am pus în valoare tot ce avem mai frumos. O altă dimensiune importantă este cea economică și eu mă bucur că pe parcursul primelor zece luni ale anului schimburile comercialeconomice au înregisrat o creștere de 30%.

A crescut și numărul întreprinderilor cu capital italian care sunt înregistrate și activează în Republica Moldova. Numărul acestora este aproximativ 1400 de întreprinderi

în diverse sectoare. Italia rămâne al 6-lea investitor în Republica Moldova. Noi ne-am concentrat pe această dimensiune și împreună cu Camerț de Comerț Italo-Moldavă am organizat mai multe prezentări de țară pe parcursul anului. Chiar recent a fost inaugurată la Ravenna o reprezentanță a acesteia.

De asemenea, am promovat Republica Moldova ca destinație turistică. Împreună cu Asociația Națională pentru Turism Receptor am participat la Bursa Internațională a Tursimului de la Milano și la Târgul Internațional de la Rimini.

Cum apreciați colaborarea în acest an cu Guvernul Italiei, dar și cu unele organizații non-guvernamentale centrale și regionale din Italia în vederea susținerii Republicii Moldova, pentru că în interviurile anterioare menționați că Italia este un susținător consecvent al țării noastre?

Am colaborat foarte bine pe dosarul transnistrean, în contextul președinției italiene la OSCE. Cu autoritățăle italiene centale am continuat să negociem și să apropiem semnarea unor acorduri importante. Mă refer la Acordul în domeniul securității sociale, Acordul privind recunoașterea actelor de studii, Programul executiv de colaborare științifică, culturală și tehnologică, noul Acord privind promovarea și protecția reciprocă a investițiilor și modifcarea Acordului privind conversia permiselor de conducere.

Unele dintre ele par a fi niște documente tehnice, dar, cum am zis, au un impact benefic direct asupra cetățenilor noștri și facem tot posibilul ca să fie semnate cât mai curând posibil.

Care este mesajul Dumnevoastră pentru cititorii revistei ,,Moldova în Progres”?

Mesajul este foarte scurt. Să fim mai buni, mai uniți, să ne conjugăm eforturile în ceea ce ne propunem să facem și neapărat vom reuși!

L’ITALIA, IMPORTANTE PARTNER DELLA MOLDOVA. La più numerosa comunità di moldavi tra gli stati della UE, l’Italia, è uno dei sostenitori della Moldova in diversi settori. Ma è anche uno dei maggiori investitori che raggiunge circa 1400 imprese miste moldo-italiane o con capitale italiano. Già nell’anno 2018 ha primeggiato nella cooperazione moldo-italiana l’Italia, avendo ottenuto la Presidenza in esercizio OSCE, avendo nominato un rappresentante speciale per il conflitto transnistriano, Franco Frattini ex Ministro degli Affari Esteri Italiano e Vicepresidente della Commissione Europea

Eccellenza, per quali eventi si è distinto l’anno 2018 nel contesto della cooperazione moldo-italiana?

Quest’anno lo abbiamo inaugurato con una festività che coniugava gli avvenimenti celebrativi dei 25 anni delle relazioni diplomatiche tra la Moldova e l’Italia. Si è avuto uno straordinario spettacolo con la partecipazione di Valy Boghian Band e di altri 2 artisti moldavi che si sono affermati in Italia: Constantin Beschieru și Ion Dodon.

I rappresentanti del Corpo Diplomatico e le autorità italiane delle relative comunità, i nostri amici italiani, hanno apprezzato molto la prestazione dei nostri artisti, come pure la qualità dei vini e della gastronomia moldava. Ma si sono organizzati molti altri eventi, incontri a livello di autorità centrali e locali. I nostri intenti erano diretti certamente nell’organizzare a Roma nel mese di Maggio scorso una riunione per negoziati nel formato 5+2, al fine di regolare il conflitto in Transnistria. L’Italia, avendo appunto nel corso dell’anno ricoperto il ruolo della Presidenza OSCE, ha eletto un rappresentante speciale a capo della commissione, vale a dire Franco Frattini, ex Ministro degli Affari Esteri Italiano e Vicepresidente della Commissione Europea. Parimenti ci si è occupati di negoziare molti accordi bilaterali importanti, i quali speriamo di sottoporre a firma entro la fine di questo anno.

Se ci riferiamo alla Presidenza in esercizio dell’Italia presso l’OSCE preghiamo di dirci quali azioni sono state intraprese per accrescere la fiducia tra le 2 parti contendenti sul Nistru?

Abbiamo potuto partecipare a molti eventi tra cui l’incontro che ho già riferito in formato 5+2, avendo avuto quest’anno un incontro con Franco Frattini, come pure in Autunno si è tenuta una conferenza - stampa comune organizzata dall’Ambasciata degli Stati Uniti a Roma. Vi hanno partecipato un gruppo numerosi di giornalisti italiani che successivamente hanno visitato la Moldova compresa la regione transnistriana per verificare in loco i progressi registrati, mirati al superamento dei problemi esistenti tra le due parti. Sono lieta che durante la Presidenza italiana presso l’OSCE si sono risolti molti problemi che da vari anni erano oggetto di discussione. Mi riferisco specialmente all’accesso, da molto tempo proibito, dei cittadini moldavi ai terreni che si trovano in Transnistria. Abbiamo risolto il problema della libera circolazione di studenti, docenti e genitori, i quali quando si recavano presso le scuole di Transnistria erano quotidianamente sottoposti a eccessivi controlli nei punti di frontiera esistenti.

Si è pure risolo il problema che riguarda l’immatricolazione delle auto, avendo introdotto targhe neutre. Al momento si lavora per organizzare una conferenza ministeriale OSCE che avrà luogo all’inizio di Dicembre a Milano. Speriamo che si possa adottare una risoluzione che rifletta i progressi ottenuti durante l’attuale mandato.

L’ambasciata della Moldova in Italia con quali eventi si è resa visibile nel contesto italiano e quale impatto hanno avuto tali attività?

In Italia abbiamo numerose comunità di moldavi, alcune ben viste, ben integrate,

verso cui abbiamo un debito morale. Insieme abbiamo organizzato vari eventi che hanno valorizzato quel che di meglio possiamo esibire.

Un’altra dimensione importante è quella economica e sono ben lieta che nel corso della prima metà dell’anno gli scambi commerciali ed economici hanno registrato una crescita del 30%. E’ aumentato anche il numero elle imprese miste moldo-italiane o quelle con capitale italiano che son attive in Moldova. Il numero di esse è di circa 1400 in diversi settori. l’Italia resta al sesto posto come Paese investitore in Moldova. Ci siamo dedicati al riguardo, insieme con la Camera di Commercio Italo-Moldava, ad organizzare alcune mostre sempre nel corso dell’anno. Recentemente si è inaugurata a Ravenna una rappresentanza di esse. Parimenti abbiamo cercato di promuovere la Moldova come destinazione turistica, unitamente all’Agenzia Nazionale per il Turismo di Accoglienza, partecipando sia alla Borsa internazionale del Turismo di Milano, sia a quella di Rimini che recentemente hanno avuto luogo.

Come valuta la collaborazione di quest’anno con il Governo Italiano e con quali Organizzazioni non Governative centrali e regionali italiane riguardo al sostegno offerto alla Moldova, che nelle interviste precedenti sono nominate come a sostegno di questo Paese.

Abbiamo collaborato molto bene sul dossier di Transnistria, appunto nel contesto della Presidenza italiana presso l’OSCE. Con le autorità italiane centrali abbiamo approfondito i negoziati pervenendo finalmente ad alcuni accordi importanti con un impatto positivo per i nostri cittadini. Mi riferisco all’accordo circa la sicurezza sociale, l’accordo che riconosce gli atti di studio, il programma di collaborazione scientifica, culturale e tecnologica; nonchè l’accordo per la promozione e protezione reciproca degli investimenti, con la modifica dell’Accordo circa la conversione dei permessi di guida.

Alcuni di questi possono sembrare solo documenti tecnici, ma confermo che producono un benefico risvolto direttamente sulle persone e si farà tutto il possibile che siano sottoscritti quanto prima.

Quale è il messaggio che S.E. intende rivolgere ai lettori della rivista Moldova in Progres?

Il mio messaggio è brevissimo: essere migliori, più uniti, coniugando gli sforzi per condurre a termine quanto abbiamo intrapreso.

Denis Braidotti Un esempio di Carabiniere e di atleta Un exemplu de carabiner și sportiv

De ani de zile vă aflați în misiune în Republica Moldova, dar știm că aveți un trecut de campion italian. Spuneți-ne mai multe despre Dvs. În primul rând, mulțumesc domnului Luigi Savoia pentru interesul manifestat pentru ceea ce fac și ce am făcut pe parcursul carierei mele. Cred că cei ce fac această revistă în scopul de a valorifica această țară frumoasă în curs de dezvoltare este cu adevărat apreciabil. Ce ține de mine îmi este greu să vorbesc, dar pentru a răspunde la întrebarea dvs., pot să spun că număr în palmaresul meu 6 titluri absolute italiene, 5 titluri la tineri italieni, 1 titlu de argint la campionatele europene individuale absolute, o medalie de aur la campionatele europene în echipă, o medalie de aur la Jocurile din Marea Mediterană, 1 bronz la campionatele mondiale în echipe, 1 medalie de aur la Campionatele Militare Mondiale, pentru a numi câteva. În 2006, am lăsat sportul competitiv pentru a deveni formator. De atunci sunt instructor federal și în 2018 am terminat primul nivel al Academiei “Federația Internațională de Judo” (Federația Internațională de Judo). Sunt membru al Armatei de Carabinieri din 1994, unde am avut funcții diferite, mai întâi ca atlet (până în 2006) și apoi într-un rol activ. În 2014, m-am transferat la Ambasada Italiei în Moldova, unde îmi voi încheia mandatul în luna noiembrie a acestui an. Am absolvit Conservatorul și am o diplomă de “Manager comunitar”. În Republica Moldova activați în cadrul Ambasadei Italiei la Chișinău, dar știm că și pe plan social ați reușit să atingeți obiective semnificative, reușind să antrenați și să ghidați tineri sportivi moldoveni către victorie. Care sunt rezultatele obținute la acest capitol. Întotdeauna m-am implicat pe plan social. Înainte de sosirea mea aici am avut ocazia, cu prietenii dragi, să organizez stagii de judo bazate pe incluziunea copiilor cu dezabilități cu cei apți. Au fost experiențe minunate care mi-au permis să înțeleg care este calea mea în sport.

Am unit persoane cu caractere, ideologii și aspecte fizice diferite, dar și o atenție deosebită sportivilor care vizează concurența. Când am ajuns în Moldova, am început să deschid o școală judo gratis în comunitatea Don Bosco din Chișinău: o asociație catolică care activează bazându-se pe credința fondatorului ei. Printr-un lanț de solidaritate lansat pe o rețea de socializare bine cunoscută, am făcut rost de “tatami” (saltele), Kimoni și orice este util pentru practicarea Judo. Această activitate a durat până anul trecut cu succes. Mulți copii, cu statut social diferit, au călcat pe saltele vechi, dar funcționale, pe care le-am obținut datorită bunătății prietenilor adevărați care iubesc sportul pe care îl practic. Nimeni nu s-a simțit mai mic decât altul. Toți au practicat cu sentimentul de egalitate și acesta a fost mesajul pe care doream să-l transmit. Suntem toți oameni, toți suntem la fel, toți suntem frați. Pot spune că am reușit.

Datorită problemelor legate de timp și de muncă, de anul trecut, cursul judo este ținut de un alt băiat care obține rezultate excelente.

Desigur, mulțumesc întregului staff al comunității Don Bosco de la Chișinău pentru că m-a susținut și ajutat în această experiență minunată. În plus, am urmărit antrenat echipele competitive ale lui “Oleg Crețu” și “Dinamo Chișinău”, aducând ideea de antrenament și programare. Din aprilie 2018 sunt coach al echipei Naționale de judo din Malta, cu care am început o colaborare cu Dinamo Chișinău.

Da anni lei è in missione nella Repubblica di Moldova, ha tuttavia alle spalle un passato da campione italiano. Ci racconti della sua storia.

Innanzi tutto ringrazio Luigi Savoia per l’interessamento nei miei confronti e nei confronti di quello che faccio e ho fatto durante la mia carriera. Ritengo che quello che fa questa rivista per mettere in risalto questo bellissimo Paese in fase di crescita sia davvero apprezzabile.

Parlare di me stesso mi risulta difficile ma, per rispondere alla tua domanda, annovero tra il mio palmares 6 titoli Italiani assoluti, 5 titoli Italiani giovanili, 1 argento ai campionati europei individuali assoluti, 1 oro ai campionati europei a squadre, 1 oro ai giochi del Mediterraneo, 1 bronzo ai campionati mondiali a squadre, 1 oro ai campionati mondiali Militari, per citarne alcuni. Nel 2006 ho smesso con lo sport agonistico per dedicarmi all’insegnamento. Da allora sono istruttore federale e nel 2018 ho completato il 1° livello dell’Accademia “International Judo Federation” (Federazione Mondiale Judo). Faccio parte dell’Arma dei Carabinieri dal 1994 dove ho ricoperto vari ruoli, prima da atleta, (fino al 2006) e poi in ruolo attivo. Nel 2014 mi sono trasferito presso l’Ambasciata in Moldova dove terminerò il mio mandato in Novembre di quest’anno. Sono diplomato in Conservatorio ed ho un diploma in “Dirigente di comunità”.

Nella Repubblica di Moldova svolge servizio presso l’Ambasciata di Chisinau, ma sappiamo che anche nel sociale è riuscito a raggiungere dei prestigiosi traguardi, formando e portando alla vittoria giovani sportivi moldavi. Quali sono i risulti ottenuti in merito.

Ho sempre collaborato nel sociale. Prima del mio arrivo qui ho avuto modo, con cari amici di organizzare stages di judo che erano basati sull’inclusione di ragazzi portatori di handicap e ragazzi normo dotati. Sono state esperienze bellissime che mi hanno permesso di capire quale fosse la mia strada nello Sport.

L’aggregazione tra persone con caratteri, fisici, ideologie diverse, prestando comunque una attenzione speciale per gli atleti che mirano all’agonismo. Quando sono arrivato in Moldova, mi sono attivato per aprire una scuola di judo, completamente gratuita, presso la Comunità Don Bosco di Chisinau: Associazione Cattolica che opera nel craedo del suo fondatore. Mediante una catena di solidarietà lanciata su un noto social network ho fatto arrivare “Tatami” (materassine), Kimoni e quant’altro utile alla pratica del Judo. Questa attività è durata fino a circa l’anno scorso ed ha comunque avuto un buon successo. Molti ragazzi, di ogni status sociale, hanno calcato quelle vecchie ma funzionali materassine che ci sono pervenute grazie alla gentilezza di veri amici che amano il mio sport. Nessuno mai si è sentito minore di un altro. Tutti hanno praticato sentendosi uguali, ed era questo il messaggio che volevo dare. Siamo tutti uomini, siamo tutti uguali, siamo tutti fratelli.

Posso dire di esserci riuscito. Per problemi di tempo e di lavoro dall’anno passato, il corso di judo è tenuto da un altro ragazzo che ottiene risultati eccellenti. Naturalmente ringrazio tutto lo staff della Comunità Don Bosco di Chisinau per avermi sostenuto ed appoggiato in questa bellissima esperienza. Oltre a questo, ho seguito le squadre agonistiche della “Oleg Kretul” e della “Dinamo Chisinau”, portando la mia idea di allenamento e programmazione.

Da Aprile 2018 sono coach della Nazionale di Judo Maltese, con la quale ho attivato una collaborazione con la Dinamo di Chisinau.

Cum puteți descrie această experiență în Republica Moldova?

Experiența mea în Moldova a fost interesantă, bogată și trăită în fiecare zi în mod activ. Am cunoștințe foarte bune pe plan profesional, am învățat să cunosc și să stabilesc relații cu poporul moldovean, un popor care apreciază prietenia adevărată și onestitatea intelectuală.

Am apreciat bucătăria și istoria și pot să spun că italienii și moldovenii au multe afinități, atât lingvistice cât și fizice. O țară cu adevărat interesantă. În ambasadă m-am simțit foarte bine, ca și în familie, am avut ocazia să lucrez și să fiu înconjurat de colegi foarte buni care nu m-au făcut nici măcar pentru o clipă să mă simt departe de casă. Am avut ocazia să cunosc doi ambasadori (Enrico Nunziata și Valeria Biagiotti, actualul ambasador), care întotdeauna m-au apreciat și m-au încurajat în ceea ce fac. În fine, o experiență magnifică. Patru ani frumoși. Acum am fost rechemat în Italia, iar la nivel sportiv voi continua să colaborez cu Federația malteză de Judo. Închei prin a încuraja proiectul “Moldova în Progres” să continue munca magnifică de a promova această țară frumoasă, făcându-i complimente prietenului meu Luigi Savoia pentru modul său de lucru optim și inteligent.

Come può descriverci questa sua esperienza della Repubblica di Moldova?

La mia esperienza in Moldova è stata interessante, piena, vissuta ogni giorno attivamente. Ho acquisito ottime conoscenze a livello lavorativo, ho imparato a conoscermi e relazionarmi con il popolo Moldavo, un popolo che apprezza l’amicizia vera, e l’onestà intellettuale. Ho apprezzato la cucina e la storia e devo dire che Italiani e Moldavi hanno numerose affinità, sia linguistiche che fisiche. Un Paese veramente interessante. In Ambasciata mi sono trovato benissimo, come in famiglia, ho avuto modo di lavorare e frequentare colleghi bravissimi che non mi hanno fatto, nemmeno per un secondo, sentire lontano da casa. Ho avuto la fortuna di conoscere due Ambasciatori (Enrico Nunziata e Valeria Biagiotti, attuale Ambasciatrice) che mi hanno sempre stimato ed incoraggiato a fare tutto quello che faccio. Insomma, una esperienza magnifica. Quattro anni stupendi. Ora sono stato richiamato in Italia ed a livello sportivo continuerò a collaborare con la Federazione Maltese di Judo. Chiudo esortando il progetto “Moldova in Progres” a continuare il magnifico lavoro di promozione di questo bellissimo Paese, complimentandomi con l’amico Luigi Savoia per il suo ottimo ed intelligente modo di lavorare.

Ad maiora semper Denis Braidotti

Ad maiora semper Denis Braidotti

Colaborare de succes între carabinierii din Republica Moldova și carabinierii din Italia Departamentul Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne se află într-un proces dinamic de reformă. Un obiectiv principal al reformei este profesionalizarea efectivului.

Profesionalizarea presupune creșterea capabilității instituției și instruirea efectivului în conformitate cu cele mai bune standarde europene și internaționale.

Astfel, implicarea partenerilor de dezvoltare și oferirea asistenței în domeniul instruirii are o importanță deosebită atât în vederea preluării noilor practici de lucru cât, și în dezvoltarea acestora pentru asigurarea unui serviciu de calitate în beneficiul cetățenilor. Italia și Moldova deja de doi ani au stabilită o cooperare intensă între forțele de carabinieri. În Italia activează Arma dei Carabinieri cu tradiții istorice și cu o răspândire pe întreg teritoriul țării, care în ultimii ani pe lângă participarea proprie la misiunile de pacificare și-a intensificat activitatea în domeniul de formare profesională, în special în străinătate. Cât privește activitățile de instruire, colaborarea a fost intensificată cu carabinierii din Moldova, datorită și numelui comun, fapt care reprezintă o mândrie și o deshidere pentru prietenie.

Astfel, la 6 octombrie 2016 între Departamentul Trupelor de Carabinieri al MAI și Arma dei Carabinieri a fost semnat un Acord tehnic de cooperare. Acest pas a dat start mai multor activități care au permis carabinierilor italieni prin colaborare să contribuie la procesul de

modernizare și reformare a carabinierilor moldoveni. Primul pas important a fost delegarea unui oficial italian, colonelul Mauro Conte, în calitate de Consilier al comandantului Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova, care lucrează în strânsă colaborare cu comandantul carabinierilor moldoveni și cu întreaga structură. Astfel, au fost realizate o serie de inițiative care au permis instruirea a peste 100 de carabinieri moldoveni. În acest context, putem menționa: două cursuri în domeniul gestionării ordinii publice care au avut loc în Italia, la Vicenza și la Roma, Cursul pentru echipe de intervenție antitero și instruiri pentru BIDS ”Scorpion”, cursuri de instruire în domeniul realizării activităților de patrulare stradală. Ultima activitate care este în curs de desfășurare este instruirea a doi carabinieri moldoveni în cadrul Centrului chinologic din Florența.

De asemenea, un rezultat al colaborării fructuoase a Departamentului Trupelor de Carabinieri cu Ambasada Italiei în Republica Moldova, este cursul de învățare a limbii italiene pentru circa 30 de carabinieri moldoveni. Pentru a încununa această colaborare interinstituțională, în perioada 7-8 noiembrie 2018, generalul Giovanni Nistri, Comandantul General al Armei dei Carabinieri din Italia, s-a aflat la Chișinău, pentru o întâlnire cu colonelul Mihail Ciubaciuc, Prim-adjunct al comandantului, Șef al Statului Major al Trupelor de Carabinieri. La final de vizită, generalul Giovanni Nistri a dat asigurări de susținere pe viitor din partea carabinierilor italieni pentru carabinierii moldoveni, fapt care va aduce un plus de siguranță și îmbunătățire a cooperării atât între instituțiile menționate cât și la nivel de state și a întregii comunități europene.

Cooperazione tra l’Arma dei Carabinieri italiana e le Truppe dei Carabinieri di Moldova Il Dipartimento delle Truppe dei Carabinieri della Moldova si trova in una fase dinamica di riforme.

L’obbiettivo principale è rendere la massima professionalità all’effettivo. La qual cosa presuppone la necessità di accrescere il potenziale dell’istruzione di tale istituto secondo gli standard europei. Perciò si è ritenuto utile coinvolgere quei partner che siano in grado di offrire assistenza per una migliore formazione del Corpo, assimilando nuove pratiche di lavoro e assicurare servizi di qualità a beneficio dei propri cittadini.

L’Italia e la Moldova da due anni hanno stabilito una stretta cooperazione tra le due forze dei Carabinieri.

In Italia l’Arma vanta tradizioni storiche, nonché garantisce una presenza attiva sull’intero territorio, intensificando altresì la partecipazione a varie missioni di pace. Per quanto riguarda le attività destinate all’istruzione la collaborazione con i Carabinieri di Moldova si è raggiunto un alto livello di autentica „amicizia” con un certo orgoglio da entrambe le parti. Infatti il sei Ottobre 2016 le Truppe dei Carabinieri della Moldova e l’Arma italiana hanno sottoscritto un accordo tecnico di collaborazione. Questo evento ha dato inizio a numerose attività mirate al processo di modernizzazione e di riforme per i Carabinieri moldavi. Un primo passo importante si è configurato nell’aver delegato un alto ufficiale italiano, il Colonnello Mauro Conte, in qualità di Consigliere del Comando dei Carabinieri di Moldova e con l’intera struttura militare. In Conseguenza si è potuto realizzare una serie di interventi che hanno consentito la formazione di 100 Carabinieri moldavi.

In tale contesto sono da menzionare due corsi effettuati nel settore della gestione dell’ordine pubblico che hanno avuto luogo in Italia, precisamente a Vicenza e a Roma. Un Corso era destinato alla formazione di un nucleo di intervento antiterroristico e un altro, denominato BIDS „Scorpion”, per le attività di pattugliamento stradale.

Un’ultima iniziativa è in corso di svolgimento e consiste nell’istruire due Carabinieri moldavi presso il Centro Chinologico di Firenze. Inoltre tale collaborazione tra i due Paesi ha prodotto un altro eccellente risultato: l’Ambasciata d’Italia di Chisinau ha offerto un corso di apprendimento della lingua italiana a 30 Carabinieri moldavi.

Per coniugare più strettamente questa cooperazione tra le due istituzioni, nel periodo tra il 7 e l’8 Novembre è venuto in Moldova il Generale Giovanni Nistri, Comandante superiore dell’Arma dei Carabinieri d’Italia per incontrare il Colonnello Mihail Ciubaciuc, primo sostituto del Capo di Stato Maggiore delle truppe di Carabinieri di Moldova. Alla fine della visita il Generale Nistri ha dato assicurazione che per il futuro verrà offerto continuo sostegno da parte dei Carabinieri italiani nei confronti dei Carabinieri moldavi, con l’impegno di garantire la miglior cooperazione, sia a livello di Stato, sia dell’intera Comunità europea.

CCI a RM sărbătorește în acest an Centenarul fondării instituției la Chișinău În anul 2018, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) sărbătorește Centenarul fondării instituției camerale la Chișinău. Astfel, la data de 5 octombrie curent, CCI a RM a organizat un eveniment de ampoare la care au participat peste 450 de persoane din circa 20 de state (Federația Rusă, Italia, Bulgaria, Republica Belarus, România, Grecia, Ucraina, Kazakhstan etc.).

La eveniment au fost prezenți: Sergiu HAREA, președintele CCI a RM; Iurie LEANCĂ, Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană; Mircea SNEGUR, ex-președinte al Republicii Moldova; Petru LUCINSCHI, ex-președinte al Republicii Moldova; Gheorghe CUCU, președinte de onoare a CCI a RM; Dumitru POSTOVAN, președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCI a RM, Ambasadorul Italiei în Republica Moldova Valeria BIAGIOTTI; președinții Camere-

lor de Comerț și Industrie și președinții Curților de Arbitraj Comercial Internațional din peste 20 de state, fostul membru al Cabinetului de Miniștri al Greciei, Spyridon Flogaitis, Giuliano Amato, ex Prim-Ministru al Italiei, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, delegații oficiale, membri ai CCI a RM ș.a. În cadrul ceremoniei de deschidere a evenimentului Sergiu HAREA a declarat că Camerele de Comerț și Industrie, apărute acum 400 de ani în urmă, au avut drept scop acordarea asistenței la facilitarea comerțului. Același rol și l-a asumat și CCI a RM de la fondarea ei până în prezent. “Ne bucură faptul că la evenimentul de astăzi, pe lângă membrii Camerei, care sunt fondatorii instituției, sunt prezenți și reprezentanții multor sisteme camerale, Curți de Arbitraj din circa 20 de țări, precum și persoane importante care au stat la formarea Repub-

licii Moldova ca stat independent, acordând un sprijin esențial pentru asigurarea funcționalității sistemului cameral din țara noastră”, a mai spus președintele CCI a RM. Iurie LEANCĂ a salutat organizarea unui eveniment de amploare și a înmânat colaboratorilor instituției camerale, care au contribuit la promovarea CCI a RM, atât în țară, cât și peste hotare, Diplomele de Onoare ale Guvernului, menționând: ”De-a lungul anilor, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a asistat atât mediul de afaceri în dezvoltarea, creșterea și internaționalizarea afacerilor și a depus un efort deosebit pentru reprezentarea intereselor sectorului privat în raport cu instituțiile statului, cât și a asistat sectorul public la elaborarea cadrului normativ și legislativ și documentelor de politici publice cu impact asupra mediului de afaceri”.

Despre importanța Camerei au vorbit și foștii președinți ai Republicii Moldova, membrii CCI a RM, partenerii, care apreciază activitatea fructuasă a organizației.

Tot în cadrul acestui eveniment a fost celebrată și aniversarea a 25 de ani de la crearea Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCI a RM, care a presupus prez-

entarea rezultatelor Curților de Arbitraj din mai multe state, precum și specificul acestora.

De asemenea, în cadrul marelui eveniment, și-au desfășurat lucrările alte 3 panele: –Summit-ul Președinților Camerelor de Comerț și Industrie din spațiul CSI, care a întrunit conducătorii Camerelor din CSI; –Întrevederi de afaceri bilaterale; –Ședința Consiliului Consultativ al Conducătorilor Camerelor de Comerț și Industrie a țărilor membre CSI în domeniul arbitrajului comercial internațional.

Un alt moment important din cadrul evenimentului a fost și punerea în circulaţie a plicului poştal cu marcă fixă „Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova – 100 de ani de la fondare”. Proiectul a fost realizat în cooperare cu Poșta Moldovei.

Ceremonia de celebrare a 100 de ani de la fondarea instituției camerale s-a încheiat cu poze de grup, mesaje de felicitare și suvenire oferite în dar de către participanți Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Un viitor pentru trecut

E

ste îmbucurător faptul că patrimoniul cultural a devenit un subiect de interes general, fiind promovat, în ultimii ani, din ce în ce mai mult și în Republica Moldova. Dar ce presupune noțiunea de patrimoniu cultural? Este un concept amplu, stratificat, care își are rădăcinile adînc în trecut. Pe scurt, acesta poate fi definit prin mărturii ale creativității umane de-a lungul istoriei sale, configurate în monumente și ansambluri istorice și de arhitectură, situri arheologice, peisaje culturale, bunuri mobile cu valoare istorică, artistică, etnografică, științifică. În același timp, această noțiune se extinde și asupra patrimoniului imaterial, subînțelegînd ansambluri de practici, cunoștințe, abilități și obiceiuri ale căror dimensiuni simbolice, tradiționale și practice se contopesc.

Patrimoniul cultural al Republicii Moldova este încă puțin explorat, dar merită să fie cunoscut, protejat și valorificat. În acest scop, Uniunea Europeană finanțează implementarea Proiectului Twinning „Suport pentru promovarea patrimoniului cultural în Republica Moldova prin păstrarea și protecția acestuia”, realizat în parteneriat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Ministerul Proprietății Culturale, Activităților și Turismului din Italia. „Suntem conștienți că dincolo de valoarea intrinsecă a culturii și a patrimoniului cultural, ultimul contribuie la bunăstarea comunității și a popoarelor, la “reziliența” lor, adică la capacitatea de a rezista și a absorbi evenimentele dramatice, în același timp constituind o sursă de inspirație pentru construirea viitorului și poate o sursă pentru dezvoltarea economică durabilă și echitabilă”, susține Luisa De Marco, consilier rezident Twinning.

Obiectivul general al proiectului este de a contribui la protecția patrimoniului cultural al Republicii Moldova prin modernizarea politicilor și modului de gestionare a sectorului patrimoniului cultural în conformitate cu principiile și bunele practici europene. Proiectul a fost lansat în septembrie 2017 și va finaliza în 2019.

Pe parcursul anului curent de activitate, au fost organizate seminare teoretice și practice pentru studenții din cadrul Facultății Arhitectură și Urbanism a Universității Tehnice a Moldovei, care s-au finalizat cu o conferință publică privind conservarea patrimoniului construit, două vizite de studiu în Italia și Franța pentru reprezentanții Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, agențiilor subordonate, profesori universitari și cei din cadrul școlilor profesionale și lansarea unui mini-master pentru conservarea patrimoniului arhitectural dedicat profesioniștilor.

Una din realizările care a avut un succes major, cu multiple solicitări de replicare, a fost organizarea unui atelier de lucru dedicat tehni-

cilor tradiționale de construcție moldovenești pentru elevii școlilor profesionale, desfășurat la Butuceni (Orheiul Vechi) în perioada 2025 august 2018.

Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, a ținut să menționeze că: „Proiectele au succes atunci când toți actorii merg în aceeași direcție: partea italiană care gestionează acest proiect, Uniunea Europeană care finanțează acest proiect, elevii care sunt entuziasmați și motivați să se implice în păstrarea patrimoniului și, nu în ultimul rând, agenții economici locali care tind să păstreze maxim posibil ce a mai rămas. Dacă ne dorim să elaborăm un business-plan pentru dezvoltarea turismului, atunci ar trebui să-l dezvoltăm prin patrimoniul nostru autentic”.

Atelierul a fost organizat pentru 20 de elevi din școlile profesional-tehnice din Chișinău și Orhei, având drept obiectiv primar familiarizarea tinerilor - viitori specialiști - cu tehnicile de construcție tradiționale. „A fost o experiență inedită pentru noi”, „Am lucrat asupra obiectelor autentice, departe de sălile de clasă, în mediul real” ,”Am depus câte o părticică de suflet în tot ceea ce am făcut”, sunt câteva dintre mărturiile participanților la atelier.

Elevii, asistați de către formatori și meșteșugari locali, au învățat și au aplicat tehnici de restaurare a ferestrelor și ușilor, de realizare a zidăriei cu chirpici din lut și paie, precum și a tencuielilor tradiționale și acoperișurilor din șindrilă. Mai mult ca atât, participanții au avut ocazia să urmărească cum se desfășoară o „clacă” tradițională moldovenească.

Anatolie Botnaru, proprietarul Complexului „Eco Resort Butuceni”: „Toate casele de la sate se construiau cândva prin clacă. Veneau toți sătenii, făceau această clacă; astăzi îi făceau casa cuiva, după asta i-o făceau altcuiva și tot așa. Toate casele prin sate se făceau prin această metodă”.

Prin acest atelier, s-a urmărit trasarea unei „punți” spre obiceiurile și practicile străbune de construcție în societatea moldovenească și readucerea acestora în utilizare pentru a asigura durabilitatea patrimoniului cultural național. Acesta a fost un prim pas spre reapropierea de tradițiile de construcție moldovenești în speranța că acestea vor trăi și se vor moderniza întru asigurarea unui mediu construit care să păstreze istoria și să fie eco - durabil.

Un futuro per il passato

È

incoraggiante constatare come il patrimonio culturale sia diventato un tema di interesse generale, sempre più ampiamente promosso, nell’arco degli ultimi anni anche in Moldova. Ma cosa intendiamo per patrimonio culturale? E’ un concetto ampio, stratificato, che affonda le radici in secoli di storia... in modo sintetico può essere definito come testimonianza della creatività umana nel corso della sua storia, può prendere la forma di monumenti e complessi storici e di architettura, siti archeologici, paesaggi culturali, beni mobili con valore storico, artistico, etnografico, scientifico, ma si estende anche al patrimonio immateriale, inteso come insieme di pratiche, conoscenze, abilità e tradizioni in cui dimensioni simobliche, rituali e pratiche si fondono.

Il territorio della Repubblica di Moldova conserva un patrimonio culturale ancora poco noto che merita invece di essere conosciuto, protetto e valorizzato. A questo fine, l’Unione Europea sta finanziando l’attuazione di un Progetto Twinning volto al ”Supporto nella promozione del patrimonio culturale nella Repubblica di Moldova, attraverso la sua conservazione e protezione” realizzato in parteneriato con il Ministero dell’Educazione, Cultura e Ricerca della Repubblica di Moldova ed il Ministero dei Beni e delle Attività Culturali e del Turismo della Repubblica Italiana. „Si è ormai consapevoli che al di là del valore intrinseco della cultura e del patrimonio culturale, questo contribuisce al benessere delle comunità e dei popoli, alla loro ‚resilienza’, cioè la capacità di riprendersi e assorbire eventi traumatici, costituisce sorgente di ispirazione per la costruzione del futuro e può essere fonte di sviluppo economico sostenibile ed equo”, afferma Luisa De Marco, Consigliera Residente del Progetto di gemellaggio.

L’obiettivo generale del progetto è di contribuire alla protezione del patrimonio culturale della Moldova attraverso la modernizzazione delle politiche e la gestione del settore patrimonio culturale in conformità ai principi ed alle buone pratiche europee. Il progetto è iniziato a settembre 2017 e si concluderà tra un anno, periodo in cui esperti della Repubblica di Moldova continueranno a lavorare con specialisti italiani in questo campo.

In questo anno di attività sono stati organizzati seminari teorici e pratici per gli studenti della Facoltà di Architettura e Urbanistica dell’Università Tecnica della Moldova culminati con una conferenza pubblica sulla conservazione del patrimonio costruito e le competenze che attiva; due visite studio in Italia e Francia per lo staff del Ministero dell’educazione, cultura e ricerca e delle agenzie subordinate e per i docenti universitari e VET; il lancio di un mini-master per la cosnervazione del patirmonio architettonico dedicato ai professionisti.

Una delle realizzazioni che ha avuto il amggior successo e numerose richieste di replica , è stata l’organizzazione di un workshop dedicato alle „Tecniche di costruzione tradizionali moldave” per gli studenti delle scuole professionali, svolto a Butuceni (Orheiul Vechi) dal 20 – 25 Agosto 2018.

Ion Ștefăniță, il direttore dell’Agenzia di Ispezione e di Restauro dei Monumenti ha affermato che: „i progetti hannoo successo quando tutti gli attori vanno nella stessa direzione: la parte italiana che gestisce questo progetto, l’Unione Europea che finanzia questo progetto, gli stu-

denti che sono entusiasti e motivati a partecipare al mantenimento di questo patrimonio e , ultimo ma non meno importante, gli agenti economici locali che sono inclini a mantenere il più possibile ciò che rimane. Se vogliamo procedere con un business plan per sviluppare il turismo, allora sviluppiamolo attraverso il nostro patrimonio autentico.”

Il workshop era destinato a 20 alunni delle scuole professionali di Chisinau e Orhei, e aveva come obiettivo primario la familiarizzazione dei giovani - futuri specialisti - con le tecniche di costruzione tradizionali „è stata un’esperienza inedita per noi”, „Abbiamo lavorato su oggetti autentici, lontano dalle aule, nell’ambiente reale” , „Abbiamo messo l’anima in tutto ciò che abbiamo fatto” affermano gli alunni – participanti al workshop.

Gli studenti, assistiti da formatori e artigiani locali, hanno imparato e hanno messo in atto tecniche per il restauro di finestre e porte, la costruzione di murature con argilla e paglia, la realizzazione di intonaci tradizionali, coperture in scandole. Inoltre, i partecipanti hanno avuto l’opportunità di vedere una tradizionale „claca” moldava (claca - lavoro occasionale di gruppo a beneficio di un individuo o della comunità, non retribuito).

Anatolie Botnaru, proprietario del complesso „Eco Resort Butuceni”: „Tutte le case dei villaggi una volta erano costruite durante la „claca”. Venivano tutti gli abitanti del villaggio a lavorare insieme; oggi costruivano la casa di qualcuno, domani la costruivano a qualcun altro, ricambiandosi il favore. Tutte le case nei villaggi sono state realizzate in questo modo. „ Con questo workshop si è voluto tracciare un „ponte” verso i costumi e le antiche pratiche costruttive e comunitarie moldave ed il riutilizzo delle tecniche di costruzione tradizionali per la sostenibilità del patrimonio culturale nazionale.

Il workshop è stato un primo passo verso la riappropriazione dei saperi e delle tecniche costruttive tradizionali moldave e si spera che altri seguiranno, così da far continuare a vivere e modernizzare questi metodi, per un ambiente costruito memore della sua storia e più eco -sostenibile.

Autori: Luisa De Marco, Marcela Esanu

Nicolae CIUBUC Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

PROMOVARE POTENȚIALULUI AGRICOL AL REPUBLICII MOLDOVA Dvs ați fost în diferiți ani conducătorul AIPA și aveți o bogata experiență în domeniul agricol. Cu numirea Dvs recenta la conducerea Ministerului Agriculturii a-ti dat start la un proces de activități care va oferi garantat o bună vizibilitate instituției si totodată, o sa consolideze relațiile bilaterale intre RM si tarile din vecinătate. Povestiți-ne despre acest plan de acțiuni pe care vi l-ați propus in frunte ministerului.

Funcția de ministru a unui mega Minister am acceptat-o ca pe o provocare. Știam că începe o nouă etapă în viață, cu multe încercări, probabil multe sacrificii, dar în același timp cu multă încredere și speranță, alimentată de atitudine înaltă și susținere importantă oferită. Am convingerea că împreună cu echipa ministerială, vom miza pe toate pârghiile legale, astfel ca sectorul agricol să devină mai competitiv, mai atractiv, cu crearea facilităților de acces la sursa de apă potabilă și canalizare pentru cetățenii noștri, dar și pentru îmbunătățirea situației în domeniul forestier. Ținând cont de susținerea guvernamentală, vom reuși să facem lucruri frumoase.

Vom acorda o atenție sporită domeniului zootehnic, mai cu seamă producerii laptelui. Din cauza insuficienței producției de lapte la ferme, pe piața Republicii Moldova se vinde lapte făcut din praf, ceea ce constituie o problemă. În comunicarea cu partenerii de dezvoltare acest sector va fi ca și prioritate și vom încerca să atragem mai multe proiecte care să dezvolte acest domeniu.

Totodată, îmi propun să perfecționăm sistemul de asigurări în agricultură, domeniu ambițios lansat acum mai bine de 10 ani, însă de-a lungul timpului a fost compromis.

Referitor la domeniul mediului, printre priorități este stabilirea ordinii în ceea ce ține de repartizarea resurselor financiare din Fondul Ecologic Național, dar și continuarea proiectelor începute anterior. „Proiectul „Apă bună pentru Moldova” va fi una dintre priorități, care va genera în următoarea perioadă o multitudine de activități”.

Care sunt momentele vulnerabile din domeniul agriculturii și industriei alimentare, identificate de Dvs pana în prezent?

Moldova ca țară cu un potențial agro-industrial dezvoltat, actualmente este relativ spuțin cunoscut în spațiul european și în alte țări ale lumii, lipsa pieței de desfacere fiind una din principalele vulnerabilități ale sectorului. În Uniunea Europeană și alte țări ale lumii principalele probleme constau în necesitatea producătorului autohton în a deține certificate privind implementarea standardelor avansate de management al calității.

Totodată, sortimentul de produse agricole moldovenești nu corespunde integral tendințelor și cererii de pe piața țărilor țintă.

O mare parte a producătorilor nu cunosc limba engleză sau nivelul de cunoaștere nu este suficient pentru a putea negocia sau iniția parteneriate. Ambalajul cedează comparativ cu ambalajul produselor similare. Lipsa experienței la transportarea containerelor pe mare.

Infrastructura post recoltare (pre răcire, depozitare, păstrare în depozite frigorifice, sortare, spălare, ambalare, etichetare) relativ slab dezvoltată. Cooperare incipientă a producătorilor agricoli, în special la formarea partidelor mari pentru export și promovarea produsului, precum și imposibilitatea de a îndeplini contracte mari cu asigurarea sortimentului, calității, volumului și periodicității produselor. Cu referire la exportul în Federația Rusă, sunt cerințe exagerate în comparație cu alte țări față de calitatea produselor moldovenești. De asemenea, există o logistică sofisticată pentru produsele moldovenești (certificarea, îndeplinirea documentelor/ formularelor, vămuirea, transportul), numărul mult prea mic a autorizațiilor de transport pentru transportatorii din Republica Moldova; interdicții la tranzitul mărfurilor în Federația Rusă spre Kazahstan și alte țări din regiune; puterea de cumpărare în diminuare a consumatorului din Federația Rusă, precum și promovarea insuficientă a produselor pe piața respectivă. În consecință și produsele agricole de origine moldovenească, calitățile lor gustative excepționale, practic sunt cunoscute în țările învecinate: Polonia, Cehia, România, Bulgaria, mai puțin Italia, Germania. Din acest motiv sunt necesare eforturi organizatorice, financiare, de publicitate a producătorilor agricoli, asociațiilor profesionale, structurilor statului. Într-adevăr se depun eforturi pentru accesarea a noi piețe de desfacere de exemplu: China, Turcia, Israel, Canada, Emiratele Arabe Unite, Bangladesh, India, dar totuși sunt și obstacole. S-a participat în repetate rânduri la expoziții specializate în China, Turcia, Emirate, unde probele de produse au trezit interes pentru potențialii cumpărători. Producătorii, asociațiile profesionale ale lor studiază atent cerințele pieței din fiecare țară, preferințele consumatorilor pentru a forma loturi de produse care să satisfacă posibilii cumpărători. Deja sunt transmise loturi mici-probe practic în toate țările vizate pentru ca cumpărătorul local sa poată aprecia produsul la justa lui valoare.

Reprezentanțele diplomatice si comerciale ale Republicii Moldova în țările de reședință acordă întreg sprijinul pentru identificarea surselor de informație, stabilire de contacte și organizarea măsurilor de promovare.

Care sunt mecanismele de ajutor disponibile pentru fermierii din Republica Moldova?

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a demarat mai multe activități pentru a spori mecanismele de susținere financiară a producătorilor agricoli. Cifrele confirmă că eforturile au avut rezultat pozitiv, iar impactul acestora poate fi văzut în indicatorii macroeconomici ai țării. Un exemplu in acest sens este sistemul de subvenționare, rezultatele căruia se datorează cadrului legal fundamentat. Din 2017, a intrat în vigoare Legea privind

principiile de subvenționare a producătorilor agricoli, care asigură continuitatea și stabilitatea sistemului de subvenționare, iar anual din bugetul de stat Agricultorii sunt asigurați cu resurse alocate susținerii investițiilor în domeniile agriculturii care au nevoie de intervenția statului. Astfel, în anul curent peste 5 mii de antreprenori au beneficiat de sprijin financiar în valoare totală de peste 900 mln lei, suma disponibilă fiind cu 120 mln lei mai mare decât în 2017.

Susținerea producătorilor agricoli pe parcursul ultimilor ani a dus la creșterea capacității de păstrare a fructelor și strugurilor, majorarea suprafețelor irigate, dar și a suprafețelor asigurate cu sisteme antigrindină și anti - ploaie. Guvernul, în anul 2018, a demonstrat încă o dată că agricultura deține o poziție înaltă în ierarhia priorităților, anul acesta fiind lansat Programul de subvenționare în avans a producătorilor agricoli, prin care 28 de tineri din localitățile rurale au inițiat afaceri în domeniile agriculturii. Susținerea tinerilor antreprenori este un element esențial în dezvoltarea durabilă a satelor noastre, dezvoltarea cărora va asigura agricultura performantă, aici, Acasă! Perioada citată a fost caracterizată şi de un nivel înalt de mobilizare a resurselor financiare, atît interne, cît şi externe, destinate dezvoltării, restructurării şi modernizării sectorului agroindustrial, partenerii de dezvoltare punând umărul la modernizarea și implementarea tehnologiilor avansate. Astfel, producătorii agricoli au beneficiat de numeroase proiecte de sprijin, dintre care evidențiem contribuția adusă de proiectele: Agricultura competitivă în Moldova, MAC-P, IFAD, Livada Moldovei, FAO, dar și suportul financiar și tehnic adus agriculturii din Republica Moldova prin acorduri bilaterale cu partenerii fideli ai țării noastre. În acest context, a fost elaborat Legea privind grupurile de producători agricoli și asociațiile acestora, ce facilitează organizarea, recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători agricoli, precum și condițiile de acordare a sprijinului financiar, ce țin de organizarea și funcționarea acestora. În temeiul acestei legi, pe parcursul anilor 2015-2018 au fost recunoscute 34 de grupuri de producători, care, în cadrul Proiectului ”Agricultura competitivă în Moldova” (MAC - P), au beneficiat de suport financiar sub formă de grant în valoare totală de circa 9 mln de dolari SUA. Scopul a fost de a spori competitivitatea sectorului agroalimentar al țării, prin susținerea modernizării sistemului de management al siguranței alimentelor; facilitarea accesului producătorilor agricoli la piețe; integrarea practicilor agricole de mediu și a celor de management durabil al terenurilor.

Tot în contextul susținerii agricultorilor din țara noastră a fost modificată Legea cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli, astfel, încât, pentru a susține modernizarea sectorului agroindustrial și dezvoltării rurale, au fost majorate mijloacele Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) de la 700 la 900 mln de lei.

Totodată, prin această lege sunt stabilite principiile generale ale politicilor statului privind încurajarea şi stimularea activităților agricole şi dezvoltării rurale, direcțiile de utilizare ale mijloacelor financiare destinate dezvoltării sectorului agroindustrial.

Care sunt previziunile Dvs pentru pentru anul 2019 si cum credeți că se va schimba agricultura după actiunile pragmatice pe care vreti sa le puneti in actiune?

Echipa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului își propune în viitorul apropiat să reformeze și să îmbunătățiasca activitatea domeniilor importante ale sectorului agricol, dintre cele mai vizibile menționăm: - lărgirea piețelor de desfacere, pentru a oferi posibilitatea agricultorilor să vîndă produsele la prețuri competitive; - reforma instituțiilor statului responsabile de managementul apelor și a bazinelor acvatice, inclusiv modernizarea infrastructurii de irigare; - reforma instituțiilor științifice și de cercetare, care au obligativitatea de a asigura transferul real de tehnologii şi de a se apropia de necesitățile producătorilor agricoli; - impulsionarea dezvoltării sectorului zootehnic, pentru a oferi siguranța alimentară în țară, dar și a promova produsele de origine animală pe piețele externe; Avem obiective ambițioase pentru ca produsele noastre să fie promovate în mod inteligent, și fiți siguri acestea sunt tot mai mult apreciate, atât în țară, cât și în străinătate. Vă asigur că vom face tot posibilul ca obiectivele din sectorul agroalimentar să fie realizate pe deplin, astfel să participăm cu toții la implementarea tehnologiilor avansate, la modernizarea sectorului și la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru cetățeni.

Ion BALAN Președintele Comisiei Parlamentare pentru Agricultură şi Industrie Alimentară

“

Mi-am dorit întotdeauna, ca prin deciziile pe care le adoptăm în Comisia Agricultură şi Industrie Alimentară, să aducem mai multă bunăstare în satele Moldovei” Anul curent este anul în care se va încheea mandatul de deputat pentru actuala componenţă a legislativului. În încercarea de a găsi unitatea în care se poate măsura activitatea mandatarilor noştri, nu este necesar să apelăm la unităţi tradiţionale – metri, kilograme, secunde etc. Singura unitate valabilă este nivelul de implicare a deputatului în viaţa societăţii, fie că este vorba de dimensiunea politică, de cea economică sau de cea socială. Evident, unii deputaţi vor fi taxaţi de către alegător pentru pasivitatea pe care au manifestat-o şi pentru promisiunile care au rămas uitate într-un carneţel cu care candidatul de atunci, mergea la întălnirile sale cu alegătorii.

Dar viaţa nu se limitează la mandatul de deputat. Ea începe mult înainte şi trece mult peste durata acestuia.

Un pachet de întrebări care vizează o lungă perioadă de activitate parlamentară şi extraparlamentară, am pregătit pentru domnul deputat Ion BALAN, Preşedintele Comisiei permanenete agricultură şi industrie alimentară.

Domnule deputat, o să divulg din capul locului, că majoritatea întrebărilor pe care le am formulate aici, ţin de activitatea Dumneavoastră parlamentară, dar şi mai exact, de activitatea în cadrul Comisiei. Aţi fost ani buni membru al acestei comisii, vicepreşedinte, iar ulterior, preşedinte. De ce anume această comisie şi nu alta, că sînt domenii, să recunoa;tem, cu mai puţine probleme, care vizează o categorie de oameni mai puţin numeroasă? În Parlament se vine pentru a realiza nişte sarcini, nişte angajamente, dar nu pentru a-ţi crea o zona de confort. Atunci cînd am candidat pentru primul mandat de deputat, am mers în faţa alegătorilor, încercînd să-i conving că anume calitatea mea de specialist în agricultură, de om care face agricultură îmi va ajuta să rezolv problemele acestui domeniu, problemele satului şi ale oamenilor de la ţară. Faptul că am obţinut votul cetăţeanului înseamnă că l-am putut convinge. Dar mai înseamnă că speranţele oamenilor care au votat pentru mine sînt legate de numele meu, de faptele mele, de munca pe care urma să o depun în legislativ. Cred că nici nu putea fi vorba despre o altă comisie decît comisia pentru agricultură.

Credem că cea mai relevantă apreciere a implicării Dumneavoastră acolo unde se identificau anumite obstacole – de ordin economic, social sau legislativ – a fost obţinerea unui nou mandat în Parlamentul Republicii Moldova.

Alegătorul a analizat activitatea Dumneavoastră, a confruntat acea listă de angajamente şi promisiuni cu lista realizărilor şi tocmai după aceasta a votat. A votat din nou pentru Ion Balan.

Nu ştiu, probabil că aşa este.

Domnule Balan, aţi fost şi sînteţi un consecvent promotor al ideii de integrare europeană, chiar dacă aveţi ca domeniu de activitate agricultura, domeniu care suportă greu competiţia cu producătorii comunitari.

Acolo lucrurile sînt deja puse la punct, agricultorul este puternic subvenţionat de stat, în pieţe nu prea sînt “mese libere”, consumatorul este unul extrem de cultivat şi de atent la ceea ce pune în coş. Şi totuşi aţi promovat şi promovaţi integrarea europeană.

Nu există o altă cale care ar garanta viitorul agriculturii moldoveneşti. Trebuie să ţinem cont de contextul în care activăm şi trebuie să însuşim experienţa ţărilor care fac agricultură performantă. Totodată, am insistat pentru un process de asociere și de integrare prin care s-ar evita şocurile, unul care să încurajeze agricultura, dar nu unul care să îngenuncheze ţăranul. În calitatea mea de membru al comisiei speciale pentru monitorizarea și raportarea procesului de implementare a Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană mi-am dorit să funcționeze constant un mecanism de evaluare continuă a legislației și a realizării de către autoritățile publice a foii de parcurs în vederea implementării Acordului de Asociere. Este vorba despre o colaborare activă a acestei comisii cu reprezentanții Guvernului, ai instituțiilor și asociațiilor obștești de profil, împreună cu care au fost elaborate propuneri concrete pentru eficientizarea procesului legislativ de implementare a Acordului de Asociere.

Deși procesul pregătirii și semnării Acordului de Asociere a presupus o atentă raportare a cerințelor care decurg dintr-un asemenea document la posibilitățile noastre reale. Perioada de după semnare, perioada de implementare cere o monitorizare neîntreruptă însoțită de anumite ajustări în funcție de situații concrete.

Modernizarea agriculturii înseamnă noi șanse de a ajunge la consumatorul de Vest. Piața europeană trebuie cucerită și nu e suficent să achiți doar taxa de drum. Acolo se merge cu calitate, cu încredere, cu o sinceră comunicare cu partenerii din acest domeniu.

În ce măsură autoritățile de la Chișinău au putut arăta o poziție comună în ceea ce privește evoluția agriculturii?

E absolut firesc să fie și opinii diferite, însă interesul a fost unul comun, chiar dacă de multe ori a fost nevoie de implicare în procesul elaborării și adoptării politicilor.

Aveți în vedere și politica bugetar-fiscală?

- Da, dar nu numai. Dar pentru că ați pomenit de politica bugetar-fiscală, în calitatea mea de deputat în Parlamentul Republici Moldova, consider că politica bugetar-fiscală promovată de instituțiile statului trebuie să reflecte cît mai exact tendințele și interesele generale ale economiei naționale, tot ea constituind unul din instrumentele de bază de încurajare a mediului de afaceri, a agricultorilor și chiar a unor domenii întregi de activitate. Sînt convins că politica bugetar-fiscală trebuie să aibă reacții imediate la absolut toate schimbările care au loc în economia țării. Amendamentele cu care am venit de fiecare dată aveau ca și finalitate stimularea activitatății economice pentru a genera noi venituri atît pentru mediul economic, cît și pentru bugetul statului.

Vă amintiți acum un exemplu?

Exemple sînt destul de multe, dar am să amintesc proiecte care au vizat scutirea de TVA a tehnicii agricole, reducerea TVA la producția agricolă, altele, inclusiv propunerea mea de a controla cît de cît competiția dintre consumul de bere și consumul de vinuri. Constatam că statul, Parlamentul, în cazul nostru, trebuie să accepte creșterea accizului la bere în vederea stimulării consumului de vinuri pe piața internă în condițiile în care producătorul autohton se confruntă cu grave probleme la desfacerea viniruilor în afara țării, dar și pe intern. Ştiu că aţi arătat preocupare inclusiv pentru problemele vinificatorilor.

Aceste probleme trebuie să ne preocupe pe toţi deopotrivă, pentru că nimic altceva nu ne poate reprezenta în faţa acestei lumi care ne cunoaşte atît de puţin.

Am insistat să abordez subiecte legate de vin pentru a demonstra că atît comisia pe care o conduc, cît şi Parlamentul în întregime îşi doresc o bună dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în Republica Moldova. Am insistat în vederea scoaterii vinului din categoria băuturilor alcoolice şi trecerea lui în cea a produselor alimentare.

Am venit cu un proiect de lege în legislativ, prin care solicitam operarea unor modificări și completări de ordin general la legea viei și vinului nr. 57 din 10 martie 2006, legea nr.1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice, legea nr.451 din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de antreprenoriat și legea nr.1227 din 27 iunie 1997 cu privire la publicitate. Am spus de la tribuna Parlamentului că modificările propuse la legea viei și vinului sînt oportune pentru a accentua și evidenția că, vinul este un produs alimentar și că acest produs se clasifică ca în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană.

Atunci cînd se discuta acest subiect am auzit spunîndu-se că trecerea vinului în rîndul produselor alimentare ar facilita accesul minorilor la această băutură.

Sînt voci care trebuie ascultate. Dar ţara nu se constituie doar din vînzători de vinuri şi din minori. Există diverse instituţii ale căror obligaţiuni urmăresc supravegherea sănătăţii cetăţeanului, supravegherea respectării legii, supravegherea respectării distanţei dintre sticla de vin şi un potenţial consumator. Nu trebuie secate lacurile pentru a diminua anumite riscuri.

Creșterea consumului de vinuri bune în defavoarea băuturilor cu origine dubioasă ar conferi garanții în plus pentru sănătatea cetățeanului, dar aduce și niște bani în buget, de unde s-ar putea da educației, medicinei și, de ce nu, agriculturii.

- Dacă vă amintiți, a fost și o perioadă în care constrîngerile de ordin financiar lăsau fără nicio șansă creșterea fondului de subvenționare la cotele solicitate de agricultori. În acest contest, ținînd cont de condiția financiară slabă a agricultorilor, am calificat ca fiind necesară adopatarea Legii cu privire la subvenționarea agriculturii, document prin care s-au stabilit principiile subvenționari care timp de cinci ani nu pot fi schimbate, ci doar completate. Odată cu atoptarea acestei legi am pus punct acelei stări de umilință și de incertituduine la care erau spusi producătorii agricoli, aceștia din urmă avînt toată claritate și suficentă stabilitate pentru a-și planifica investițiile.

- Ați avut o luare de cuvînt în una din ședințele Parlamentului în care era dezbătut proiectul de lege privid bugetului anului 2016. În acel an Legea a fost adoptată cu întîrziere, ceea ce a făcut ca subiectul discursului Dumneavoastră să capete o și mai mare actualitate.

Desăpre care subiect vorbiți?

Citez din luarea Dumneavoastră de cuvănt: „o probelmă pe care foarte mulţi sau o trec cu vederea, sau o abordează selectiv, din perspectiva propriilor interese: protejarea culturilor agricole impotriva caderilor de grindina, fenomen, care aduce anual pagube extrem de mari atît ecnomiei în ansamblu, cît şi producătorilor agricoli, şi cetăţeanului simplu care se hrăneşte de pe acei ciţiva ari pe care îi are pe lîngă casă.” Îmi amintesc foarte bine şedinţa despre care vorbiţi, inclusiv partea motivantă a discursului meu. La momentul intervenţiei mele suprafața protejată împotriva căderilor de grindină includea parțial sau în totalitate 24 de raioane cu 115 puncte rachetare.

Strigătul deputatului Balan, a fost pînă la urmă auzit.

Da, a fost auzit. Puţin mai tărziu, în sudul Moldovei au fost date în exploatare 11 puncte noi de lansare a rachetelor antigrindină, tot atunci fiind finisate altele 7 cu amplasarea în raionul Hîncești. În consecință, suprafața terenurilor agricole protejate a crescut considerabil, ajungînd pînă la aproape 300 de mii de hectare.

Au fost alocate 7 milioane 340 mii lei. Aparent sînt mulţi bani, dar dacă purcedem la o simplă analiză, în 20102017 pierderile în zonele neprotejate au constituit 20 - 25 de milioane de euro. Deschiderea celor 18 staţii noi a generat mai multe de locuri de muncă. Prin urmare, în cîteva zeci de familii cineva a adus salariul acasă. E foarte important acest detaliu.

Anul acesta s-au alocat mijloace suplimentare pentru a asigura punctele respective cu numărul necesar de rachete, iar pentru 2019 se planifică deschiderea a 21 de noi puncte de lansare în raioanele Ştefan Vodă, Căuşeni, Cimişlia, zonă frecvent atacată de grindină.

Ceva mai devreme vorbeaţi despre o agricultură care ar putea face faţă competiţiei cu producătorii din afară.

Preocuparea pe care aţi arătat-o în Parlament vis-à-vis de accesul agricultorilor la sursele de apă a identificat şi anumite soluţii. În aprilie 2016, Comisia agricultură şi industrie alimentară a Parlamentului a audiat raportul Ministerului mediului privind utilizarea apelor subterane la irigarea culturilor agricole. Spuneam atunci, că nu avem identificată o soluţie clară pentru eventualele situaţii de secetă severă, situaţii cu care ne-am confruntat de foarte multe ori. Mai mult decît atît, deşi prin modificarea în anul 2014 a Legii apelor s-a permis utilizarea

apelor subterane şi în alte scopuri decît cele prevăzute iniţal, ceea ce însemna utilizarea apelor subterane la irigare, mediul academic şi Ministerul mediului s-au împotrivit implemetării acestei legi. Sursele de bază – rîurile Nistru şi Prut, plus cele cîteva mii de iazuri - sînt insuficiente pentru acoperirea necesarului de apă pentru irigare. În general, cineva manifestă un interes, pînă la urmă, foarte straniu, de a îngrădi accesul agricultorilor la apa din iazuri. Cele 11 sisteme reabilitate prin intermediul proectului “Provocările Mileniului” oferă acces la irigare doar pentru puţin peste zece mii de hectare de terenuri agricole. O soluţie ar fi folosirea apelor subterane, acolo unde nu există alte surse, soluţie acceptată timp de mai multe decenii de un şir de ţări europene, inclusiv Italia, Spania, Germania, România, Ucraina. Îngădirea accesului la apele subterane pentru irigare lasă domeniul agricol fără şansa de a obţine performaneţele dorite, de a fi competitiv pe pieţele europene şi fără randamentul cuvenit. Apele subterane ar putea fi folosite la irigarea viilor pentru obţinerea strugurilor de masă, la irigarea suprafeţelor cu legume şi a plantaţiilor pomicole, acestea fiind culturi cu valoare adăugată înaltă. Ele de obicei ocupă suprafeţe mai puţin extrinse, şi este vorba de irigarea prin picurare, de unde rezultă ca sursele subterane vor fi solicitate în volum limitat.

O problemă pentru care aţi consumat şi foarte mult timp, şi foarte mult efort este cea legată consolidarea terenurilor.

Este vorba de consolidarea terenurilor, ca prioritate pentru guvernare - o problemă cu impact deosebit asupra agriculturii. Ea poate fi rezolvată prin acea iniţativă legislativă de corectare a erorilor şi greşelilor comise în procesul privatizării în proiectul “Pămînt”, prin o altă iniţiativă care legiferează permisiunea autorităţilor publice locale de a înstrăina drumurile artificiale proiectate în interiorul cîmpurilor pentru accesul fermierilor la parcelele de teren privatizate (în cazul în care un cetăţean a reuşit să privatizeze toate parcelele şi cumpărarea acestor drumuri devine inevitabilă în vederea consolidării depline a cîmpului). Al treilea pas este

adoptarea unui nou Cod Funciar - proiect al cărui autor sînt şi eu şi care instituie reguli noi în relaţiile funciare..

Poate s-ar fi cuvenit să vorbim mai mult despre activitatea Dumneavoastră în Parlament, însă acest mandat de parlamentar a avut şi are ca şi fundal obligatoriu nişte vii de care nici cum nu te poţi rupe, nişte livezi la fel de frumoase, lanuri de cereale, un sat…

Ce face Ion Balan la Lingura: lucrează, locuieşte acolo…

Eu şi familia mea nu locuim la Lingura. Noi trăim acolo. Sînt lucruri mult diferite. Aşa cum trăiesc toţi oamenii din satul nostru şi pentru care plecarea e greu de conceput. Dar cunosc producători agricoli care au început tot undeva, într-un sat, dar pe măsură ce au prosperat a început să-i cam deranjeze mediul, iar aerul curat îi cam obosea.

Posibil. Noi, însă, sîntem toată familia în sat.

Avem vii, avem livezi, avem infrastructură.

Am o familie destul de împlinită - patru copii şi doi nepoţi. Tot ce am făcut, am făcut împreună şi aici trebuie să vorbesc şi de fratele meu, Vasile Balan, care are şi el familie şi care e implicat în totalitate în proiecte de natură agricolă. Bussinesul, dacă pot să-i spun agriculturii aşa, se ţine pe determinare şi pe încredere, Cred că nimeni nu poate arăra atăta determinare şi atăta încredere cum o face familia.

Ce Vă reprezintă mai bine dintre toate cîe le faceţi?

Viile, desigur. Vedeţi, şi gospodăria se numeşte “Podgoreni”.

Avem suprafeţe impresionante de vii, sîntem printre primii exportatori de struguri de masă, lucrăm cu tehnologii abia intrate în manuale, insistăm pe soiuri moderne, performante, inclusiv pe soiuri de selecţie moldovenească. Ca să ştiţi – am optat pentru strugurii de masă fiind puternic determinat de efectele demolatorii pe care le-a avut embargoul rusesc la care au fost supuse vinurile Moldovei.

Sînteţi într-o neîntreruptă legătură cu satul acela din Cantemir, Lingura, chiar dacă mandatul de deputat vă obligă să fiţi multă vreme la Chişinău. Dacă pe durata unei zile aveţi 100 de apeluri telefionice preluate, cîte sînt de la Cantemir?

Peste şaptezeci.

Poate un producător agricol de calibrul întreprinderii “Podgoreni” să se limiteze strict la ceea ce decurge din definiţa agriculturii? Şi asta, într-un sat cu sute de familii, scloală, grădiniţă… În activitatea noastră pornim de la realitatea că sîntem parte indispensabilă a satului, dar mai les de la înţelegerea că avem o calitate care ne obligă să ne asumăm o bună parte din efortul necesar pentru buna organizare şi aşezare a vieţii oamenilor din sat. Să avem drumuri, să sprijinim gimnaziul şi grădiniţa, să avem apă la robinet – să reducem la maximum diferenţa între locul nostru de trai şi aceste case din umbra Chişinăului.

La biserică, sînteţi în capul listei ctitorilor lăcaşului – Ion Balan, Vasile Balan…

Nu sîntem singurii, dar am ajutat cu ceea ce nu au putut ajuta alţii. Ştiu că, privită dintr-un punct anume, Biserica “Sfinţii Trei Ierarhi” are ca fundal o coastă de deal acoperită cu vii.

Sînt viile noastre. Şi nu e o aşezare întîmplătoare. Toate pe cîte le-am făcut şi pe cîte le facem , din inimă le-am făcut şi din modul nostru de a gîndi. Dar şi faptele, şi inima, şi gîndurile, ale mele şi ale celor dragi mie, au avut şi au asupra lor lumina credinţei. Altfel, nici că se poate.

COOPERATIVA DE ÎNTREPRINZĂTOR Unic în Moldova și tot spațiul CSI: Cu ce se ocupă, cum se dezvoltă și ce planuri de viitor are coopera va care include 140 de întreprinderi fondatoare membre „Au fost încercări și în Ucraina, în Georgia, dar din diferite mo ve nu au avut viitor, pe când în Republica Moldova noi ne-am dezvoltat, am crescut...”

Unicitatea Coopera vei de Întreprinzător ”Agrostoc” durează de 17 ani, aceasta fiind valabilă atât în Republica Moldova, cât și în întreg spațiul Comunității Statelor Independente (CSI). Istoria a început la 16 august 2001, când un număr simbolic de 15 en tăți economice agricole au decis să formeze coopera va care, astăzi aduce cel mai considerabil aport în dezvoltarea sectorului agrar autohton, prin susținerea deja a celor 140 de întreprinderi-membri fondatori.

Președintele coopera vei, Igor Tagadiuc, relatează despre evoluția Coopera vei de Întreprinzător ”Agrostoc”, care a fost fondată cu susținerea Guvernului Statelor Unite ale Americii în cadrul programului CNFA Agromagazine. Lansarea Coopera vei a fost posibilă ca urmare a sprijinului financiar acordat de EWMI / Fundația Soros-Moldova în cadrul Programului de Asistență pentru Fermierii Privați, co-finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Viziunea Coopera vei

este: „De a fi o întreprindere care să aprovizioneze fondatorii și non-fondatorii Coopera vei cu mijloace de producție și servicii de calitate pentru sectorul agrar, la prețuri compe ve, realizând un profit necesar pentru dezvoltarea și evoluția acesteia pe termen îndelungat” „Coopera va de întreprinzător este o întreprindere fondată de cel puțin cinci persoane juridice și (sau) fizice care prac că ac vități de întreprinzător, ce are scopul de a contribui la obținerea de către membrii săi a profitului.

Prin derogare de la această prevedere, membri ai coopera vei de întreprinzător pot fi persoanele ce produc produse agricole în gospodăriile personale. Pentru Republica Moldova noi suntem ceva deosebit, dacă vorbim de forma organizatorica ca subiect al business-ului care face parte din spațiu economic al Republicii Moldova.”

Este o formă organizatorică destul de rar întâlnită. Au fost încercări și în Ucraina, în Georgia, dar din diferite mo ve nu au avut viitor, pe când în Republica Moldova noi ne-am dezvoltat, am crescut

Igor TAGADIUC Președintele Cooperativei de Întreprinzător ”Agrostoc”

și iată că am ajuns mult mai sus față de nivelul de la care am început”, spune cu sa sfacție Igor Tagadiuc. Potrivit președintelui C.Î. Agrostoc, anume forma organizatorică deosebește compania pe care o conduce de toți ceilalți operatori din piață. „Prin asta de fapt suntem și auten ci.

Este o formă progresistă, suficient de interesantă din punct de vedere a mo vației economice pentru toți fondatorii noștri, dar și suficient de bună ca perspec vă în valorificarea tuturor oportunităților care poate să ni le ofere astăzi sectorul agricol, inclusiv piața inputurilor, atât din punct de vedere al importului, cât și a exportului și al dezvoltării tuturor direcțiilor în sectorul agricol”. În prezent, Cooperativa de Întreprinzător „Agrostoc” menține relații de business profitabil cu cei 140 de fondatori și peste 350 de agenți economici non membri. Printre fondatori sunt diferite întreprinderi, majoritatea – fruntași ai sectorului agricol care reprezintă companii bine cunoscute în acest domeniu. „Avem producători agricoli consacrați, fabrici de procesare a producției agricole, cum ar fi fabrici de conserve, fabrici de vin, brutării cunoscute. Toți ei sunt fondatori ce administreaza peste 120 de mii ha de pamant și sunt amplasați începând de la Briceni și terminând cu satul Valeni. În felul dat acoperim geografic toată țara”, a mai spus președintele Cooperativei.

Coopera va de Întreprinzător are trei direcții de ac vitate  Importul și mijloacele de producție agricole. „Mă refer la importul și comercializarea mijloacelor de producție pentru sectorul agricol cum ar fi pes cide, îngrășăminte, semințe”.  Achiziții și export. „Aici facem export începând de la mazăre, soia, grâu, orz, rapiță, porumb, floarea-soarelui. Deci, tot ce ține de sectorul fitotehnie.  Producerea. „Avem un sector de producere agricolă unde, avem și în proprietate pământ, în mare parte sunt arendate pe termen lung, cu o suprafață de circa 3.000 de ha, amplasate în diferite regiuni pedoclimaterice.

Aici punem accent pe producerea seminței de culturi agricole care ulterior o comercializăm aici în Republica Moldova”. „Acestea sunt cele trei direcții foarte importante și destul de interesante din punct de vedere a cifrei de afaceri: importul, exportul și sectorul de producere”, mai spune Igor Tagadiuc, care mai menționează că Agrostoc exportă marfa începând de la țările vecine cum ar fi România, Bulgaria, Turcia și terminând cu țările îndepărtate cum ar fi Pakistan, Singapore, India, Malaezia și chiar Australia.

Echipa Agrostoc este formată din circa 60 de anajați, antrenați în ac vitățile directe și indirecte de vânzări, asistență și consultanță profesionistă în domeniul agricol. Întrebat despre obiectivele pentru viitor care și le propune Cooperativa în dezvoltarea sa, Președintele C.Î. Agrostoc susține că este vorba, în primul rând, de „for ficare a direcțiilor existente”, unde mai este nevoie de niște elemente și instrumente speciale pentru a întări pozițiile. „Vorbesc și de direcții noi, care la fel sunt astăzi analizate pentru a fi dezvoltate.

Dar nu pot vorbi acum ceva foarte concret pentru că prefer întâi să pregă m absolut tot, să pornim lansarea după aceea o să discutăm mai larg și mai aprofundat referitor la specificul acestor ac vități”, a mai menționat Președintele Coopera vei de Întreprinzător. „Dar, în general, ca idei, viziuni, elemente în ac vitatea noastră sunt destul de multe și ne dorim totuși să accesăm aceste lucruri pentru că ele vor aduce stabilitate, vor aduce siguranță și vor aduce viitor prosper”, ca exemplu pentru noi ar fi cele mai mari coopera ve agricole din lume „NH NongHyup” din Corea de Sud, „ZEN-NOH” Japonia, „CHS” Statele Unite ale Americii a conchis Igor Tagadiuc președinte C.Î. Agrostoc.

Cooperativa de Întreprinzător „Agrostoc” serveşte drept exemplu a unei întreprinderi de încredere care îşi desfăşoară activitatea sa în conformitate cu legislaţia în vigoare şi legile businessului, fapt ce asigură un șir de oportunități.

• • • • • •

Accesul la portofoliul vast de produse de calitate pentru sectorul agricol, care este asigurat de companii cu renume mondial; Accesul la condiții de conlucrare și prețuri avantajoase; Asistența cooperativei în comercializarea producţiei agricole prin intermediul programelor de export; Accesul la asistenţa şi consultanţa profesionistă în domeniul agricol; Acces la tehnologii performante de producere a culturilor agricole; Accesul la seminţe de marca Agrostoc, asigurând, transparenţa şi calitatea înaltă a materialului semincer.

5 Fapte despre cooperarea mondială 1.

În lume activează o alianță internațională, care cuprinde 292 cooperative din 95 de țări (fără Agrostoc), reprezentând interesele a peste 1 mlrd de persoane

2.

În Japonia, 90% dintre fermieri sunt parte a cooperativelor

3.

În Canada, 40% de populație sunt membrii a cel puțin unei cooperative

4.

În Noua Zeelanda, 95% de producere a laptelui aparține cooperativelor

5.

Cooperativele agricole din Franța au cel mai mare sistem de instituții bancare și de credit din lume

Renzo Domizi Cei care se opresc sunt pierduți Renzo Domizi născut la Ferrara pe data de 16/06/1946, dar rezident la Rimini din 1972.

După ce a acumulat experiență (în calitate de fotograf, agent comercial, întreprinzător) dl. Domizi a realizat din 2003 că piața sezonieră a locurilor de muncă din Italia se afla într-o criză serioasă a forței de muncă, în special în sectoare în care nu era necesar un grad înalt de profesionalism.

Prin urmare, și-a propus cu fondarea srl-ul Job&Job (cercetarea și selectarea personalului hotelier) să realizeze o serie de inițiative pe niveluri care să rezolve problema, operând cu intervenții determinate și orientate în străinătate.

Mai întâi a mers în România (Timișoara) unde a început să organizeze cursuri speciale de limba italiană pentru chelnerii în sală sau pentru responsabili pe etaje.

Având în vedere intrarea iminentă a României în Uniunea Europeană ca membru permanent, încerca să prevină invazia solicitanților de locuri de muncă români, fără o pregătire adecvată.

De fapt, din 2007, un flux considerabil de emigranți români veneau în Italia în căutarea unei ocupații, dar necalificati și fără cunoștințe despre limba italiană.

Astfel, începând cu anul 2007, Domizi s-a transferat temporar în Moldova pentru a organiza cursuri ca și în România în cadrul Academiei de Științe Economice din Chișinău, realizând și înfrățirea cu Universitatea din Bologna și Rimini.

Mai târziu, în 2014, delegat de Uniunea Europeneană, în baza unui proiect specific, a reușit să organizeze cursuri de recalificare pentru persoanele care au avut o experiență de muncă anterioară în Italia, cu scopul de a spori competența profesională.

Câteva sute de beneficiari au reușit să lucreze sezonier în Rimini și în provincie, dobândind experiență cu privire la obiceiurile folosite în capitala turismului European.

Chi si ferma è perduto Renzo Domizi è nato a Ferrara il 16/06/1946, ma risiede a Rimini dal 1972.

Dopo aver compiuto varie esperienze (in qualità di fotografo, agente di commercio, imprenditore), Domizi si rese conto fin dal 2003 che il mercato stagionale del lavoro in Italia si trovava in grave crisi di disponibilità, specialmente in settori in cui non si richiedeva una elevata professionalità.

Pertanto si propose, aprendo la Job&Job S.R.L. (ricerca e selezione di personale alberghiero) di realizzare un graduale percorso di iniziative che consentisse di risolvere il problema, operando con precisi e mirati interventi all’estero. Innanzitutto si recò in Romania (Timisoara) dove si attivò organizzando corsi specifici di lingua italiana e per camerieri sia di sala che di piani .

Avendo previsto l’imminente entrata della Romania, in Unione Europea quale membro permanente , preveniva l’invasione dei cerca lavoro rumeni senza adeguata preparazione .

In effetti, dal 2007, un notevole flusso di emigrati romeni arrivavano in Italia alla ricerca di una occupazione, non avendo però alcuna cognizione del lavoro e conoscenza della lingua italiana.

Sicché fin dal 2007, appunto, Domizi si trasferiva temporaneamente in Moldova per organizzare corsi come in Romania presso l’Accademia di Scienze Economiche di Chisinau patrocinando anche il gemellaggio della stessa con l’Università di Bologna e Rimini .

Successivamente nel 2014, su incarico dell’Unione Europea, sulla base di un progetto specifico, poté procedere all’organizzazione di corsi di riqualificazione riservati a persone che avevano precedenti esperienze di lavoro in Italia con l’espressa finalità di accrescerne la competenza professionale.

Diverse centinaia di lavoratori hanno così potuto lavorare come stagionali a Rimini e provincia acquistando esperienza su tempi e metodi usati nella capitale del turismo Europea .

„Moldova în Progres”, în acțiune! printre agricultorii din Moldova și Ucraina uniți de același interes, dezvoltarea sectorului agroindustrial

D

ouă țări, o singură euroregiune și același interes. Aceasta i-a unit pe producătorii agricoli din Moldova și Ucraina în cadrul unui proiect de schimb de bune practici în domeniul agricol organizat de Asociația Obștească „Cutezătorul” din raionul Telenești, Republica Moldova, în parteneriat cu organizația nonguvernamentală „Euroregiunea „Nistru” din orașul Vinița, Ucraina.

În cadrul programului cu o durată de patru zile, cei 30 de participanți, antreprenori locali și angajați din domeniu, au avut posibilitatea de a afla istoriile de succes ale colegilor din regiunea Vinița. Participanții au aflat cum pot identifica modalități de colaborare reciproc avantajoasă în domeniul agricol, stabili contracte de import-export între asociațiile care le reprezintă, precum și să intensifice relațiile moldo-ucrainene în domeniul agricol.

Vizita participanților la Institutul de Furaje și Agricultură a avut loc pe 28 august, fapt pentru care Andrei Gishko felicită reprezentanții din Moldova cu ocazia Zilei Independenței care a fost sărbătorită în țara noastră cu o zi mai înainte. În Ucraina, independența s-a sărbătorit pe 24 august, iar Andrei Petrovici consideră că atât moldovenii, cât și ucrainenii merg în aceeași direcție, se confruntă cu aceleași probleme și trebuie să le rezolve de comun acord.

„Mă bucură faptul că, de la bun început, încă până la aprobarea acestui proiect, el a fost îndreptat spre două țări, două regiuni, și sunt bucuros că rezultatul acestui proiect este nu atât utilajul, nici chiar faptul că voi toți sunteți astăzi aici, dar faptul că avem acest cluster agricol și faptul că putem rezolva de comun acord acele probleme pe care le avem”, le spune participanților Andrei Gishko, prim-vicepreședinte al Administrației regionale de Stat din Vinița.

Doar că „astăzi și clima în țările noastre s-a schimbat, s-au schimbat condițiile economice de realizare a afacerilor pe ambele părți ale frontierei. În fața business-ului agricol apar noi riscuri, noi probleme”, spune acesta. „Dacă încă acum câțiva ani, noi aveam o piață mare de desfacere, fapt despre care trebuie să vorbim deschis – livezile noastre, producția pe care o avem era îndreptată spre piața Federației Ruse, atunci în ultimii ani atât

țara noastră, cât și a voastră, a pierdut această piață de realizare. Haideți să vorbim sincer și despre faptul că piața Uniunii Europene este una deja bine formată și nu e atât de ușor să ajungi acolo. Totuși, dacă ne vom uni forțele, suntem gata astăzi să concurăm pe piața Asiei de Est, astăzi analizăm ieșirea pe piețele Indiei, Chinei, iar în unele direcții avem și succese”, mai spune Andrei Petrovici.

Cifrele vorbesc de la sine: în structura exportului regiunii Vinița, oricât de paradoxal ar fi, astăzi pe primul loc este India, pe locul doi – Polonia, pe trei – China, țările UE ajung pe pozițiile cinci, șase, iar Federația Rusă a ajuns pe locul 13 la volumul de export. „De aceea, dacă este să analizăm direcțiile spre care trebuie să mergem în comun, iar eu vorbesc despre acțiuni comune pentru că acele volume care vor să le vadă pe piața lor, spre exemplu India și China, sunt volume foarte mari. Fără acțiuni conjugate, nici noi, nici voi, nu suntem gata să livrăm aceste cantități”, a concluzionat Andrei Gishko, fapt cu care participanții nu pot decât să fie de acord.

Un exemplu de succes în domeniul de afaceri în agricultură participanții îl descoperă la plantațiile de pomușoare din satul Snitkov (raionul Murovany Kurilovtsy).

Despre aceasta vorbește cel puțin faptul că delegația agricultorilor din Moldova este cea de-a 69-a în decurs de 3 ani. „Cei care au venit la noi, ne întrebau cum ne-a reușit afacerea. Vă explic, condițiile care le-a creat conducerea locală. Nu am fugit după impozite mari. Am stabilit 3% din prețul pământului, nu 10%, nu 12%. De ce?! Business-ul are interes să câștige! Venitul nostru nu este că avem impozitul pentru pământ. La noi lucrează 400 de persoane, 400 de persoane au salariu”, spune primarul localității, Victor Olishevskii.

Potrivit lui, cei 400 de angajați vin din 11 localități din tot raionul și încă din șase localități dintr-un raion vecin, iar 40% sunt pensionari. „Această afacere a oferit posibilitatea tinerilor să rămână să muncească aici”, mai spune primarul. „Am avut așa o propunere: Candidează la funcția de primar. Zic: „De ce-mi trebuie mie aceasta?!”. „Dacă nu tu, atunci cine?!”.

Acum imaginați-vă, pentru mine au votat 96,6% dintre localnici. Aici nu vorbim de încredere. E o speranță. Dacă m-ar fi votat și eu n-aș fi făcut nimic, de ce m-ar mai fi votat”, mai spune cu satisfacție primarul din Snitkov. „Nu eu am schimbat satul! Business-ul a făcut asta! Noi am creat condiții. E foarte important să schimbăm mentalitatea”, a concluzionat acesta.

Vizita de studiu a fost posibilă grație proiectului „Rețeaua transfrontalieră pentru Agricultură Inovativă”, finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Parteneriatului Estic de Cooperare Teritorială. Per general, programul vizitei a inclus un spectru larg de vizite de documentare la asociațiile, întreprinderile și instituțiile care au cuprins întregul segment, începând de la creșterea materialului săditor și a culturilor noi, de care se ocupă Secția experimentală de pomicultură a Institutului Agricol Podolsk din satul Medvezhye Ushko (r-nul Vinița) sau prezentarea echipamentului tehnologic a Centrului de Inovare în agricultură din cadrul Institutului de Furaje și Agricultură din cadrul Academiei Naționale de Științe Agrare din Ucraina.

Participanții au vizitat și producătorii de echipamente de procesare pentru industria alimentară, precum și cazane pe gaz și electrice ale fabricii „Barskii mashzavod” sau Compania Bratzlav din orașul Bratzlav (r-nul Nemirov), specializată în producerea tehnicii agricole pentru ferme,

pentru livezi, proiectarea și construcția fermelor modern automatizate, prelucrarea metalelor.

O vizită la SRL «Dekoplant» din orașul Vinița, specializată în creșterea răsadului de flori, fructe de pădure și legume; livada întrepinderii individuale „Gurievskaia” din satul Strointzi (r-nul Tivrovskii), specializată în legumicultură și fabricarea sucului natural; sau livada de mere și prune din satul Popivtzi (r-nul Bar) care deține un frigider și o secție de ambalare a merelor.

O parte din vizite au inclus SRL «Fruktona» din orașul Vinița, specializată în sortarea, congelarea și păstrarea pomușoarelor și fructelor, precum și fabricarea sacilor; întreprinderea individuală de fabricare a berii craft din orașul Bar. Nu în ultimul rând, participanții au vizitat societatea cu răspundere limitată «Коzак», specializată în ambalarea producției din orașul Vinița.

Unul dintre rezultatele imediate ale schimbului de bune practici a fost semnarea Acordului de parteneriat și membru al Agroclusterului Internațional „Dniester” a Companiei Bratzlav din orașul cu același nume.

După cele patru zile intense, pe drumul spre casă, Veaceslav Pîslaruc, șef interimar al Direcției agricultură, alimentație și privatizare a raionului Ocnița, își împărtășește impresiile pentru „Moldova în Progres”. Raionul Ocnița este unul

apropiat de regiunea Vinița din Ucraina, astfel că specialistul se dovedește a fi destul de familiarizat atât cu situația actuală, cât și cu cea care a fost în regiune în trecut. Potrivit lui, acum 15-20 de ani, în regiunea Vinița nu erau livezi, iar acum a rămas frapat. „Sunt plantații mari de livezi și vreau să spun că sunt plantații îngrijite, cu roade bogate”.

Totuși, ca și în Republica Moldova, în Ucraina, producătorii agricoli atât de fructe, cât și de cereale, culturi tehnice, au unele probleme. Mai ales, piața de desfacere și prețul produselor. „Consider că fermierii moldoveni și cei ucraineni ar trebui să se unească, să facă asociații ale producătorilor de fructe, producătorilor de culturi tehnice, de cartofi, de grăunțoase și boboase.

Consider că ei ar ocupa un loc important pe piață și ar dicta prețurile”, spune Veaceslav Pîslaruc pentru „Moldova în Progres”.

O altă problemă, potrivit lui, este la producerea culturilor agricole, unde ar trebui înterprinse unele măsuri la nivel guvernamental pentru a promova tehnologia „No-till” și „Mini till”. „Mai ales „No-till”, deoarece știm că la tehnologia „No-till”, sinecostul este mult mai ieftin decât la tehnologia aratului cu plugul”. „Aceste două, guvernele ambelor țări trebuie să lucreze împreună ca să unească producătorii agricoli, ca mai multe terenuri să fie prelucrate după tehnologia „No-till” și să asocieze producătorii agricoli în grupuri mari. La noi se face lucrul acesta. Se subvenționează producătorii mari, uniți din 3-5 întreprinderi mai mici, și la subvenționare se oferă un anumit procent (10-15%). Partea ucraineană nu are subvenționare la plantarea livezilor.

Față de noi, ei sunt puțin mai în urmă în privința aceasta”, spune specialistul din Ocnița.

Veaceslav Pîslaruc mai spune că, „dacă Ucraina are o industrie dezvoltată, că am văzut în unele orașe întreprinderi care au câte 350-600 de lucrători, care lucrează zilnic și produc diferite utilaje pentru fermele zootehnice, cazane de încălzire cu peleți, cu lemne, cazane pe gaz, ar fi de dorit ca totuși agricultura să fie promovată mai mult”. „Republica Moldova nu are industrie așa dezvoltată ca Ucraina. Baza este agricultura și ea trebuie susținută de către stat și dezvoltată”, concluzionează specialistul.

Tot în autobuzul ce se deplasează înapoi spre casă, Ecaterina Fiodoraș din raionul Glodeni, una dintre participantele programului, spune că „Moldova are viitor!”, iar aici nu e niciun fel de conotație politică. Pur și simplu nu are timp pentru politică. Cooperativa agricolă de producere „La Fontan” pe care o conduce Ecaterina, prelucrează o mie de hectare de pământ. O ajută și feciorul cel mare. Cel mic încă mai face studii. „Și, interesul meu este copiii să lucreze acasă

și să dezvoltăm sectorul agrar. Deoarece pământul este bogăția Moldovei”, se arată încrezătoare femeia. „Am avut mare interes în vizita care am făcut-o la Vinița, fiindcă, în perspectivă, noi cultivăm cereale, culturi tehnice, legume și avem o mică fermă. Vrem să dezvoltăm ferma și am avut mare interes față de utilajele pentru renovarea fermelor. Am găsit răspuns la întrebarea mea care mă frământă. Sper să colaborăm cu prietenii din Vinița și să renovăm ferma unde ne aflăm, pentru că este una veche”, mai spune Ecaterina despre scopul ei în această vizită de documentare.

Georgeta Glavan, o altă participantă din raionul Glodeni, care activează de mai mult de 30 de ani în domeniul agricol, concluzionează că tinerii încadrați în sistemul agrar care au participat la această vizită o fac să creadă că agricultura se bazează pe niște persoane care văd viitorul, adică le pasă de Republica Moldova, de faptul că suntem o țară agrară. „În comparație cu țara vecină Ucraina, unde am fost în vizită, suntem departe de ei. Deoarece, îndeosebi, la ei mai mult este dezvoltată industria, este o țară industrială. Am văzut lucruri frumoase care sper că vor fi de mare folos, îndeosebi pentru tânăra generație, această experiență din țara vecină ar trebui să fie un pas înainte”, mai spune Georgeta.

Ion Midrigan din raionul Sângerei este un tânăr de 20 de ani care se ocupă de producerea mierii. Este un băiat care are viziune, iar activitatea pe care o are este una de perspectivă. Totuși, ținem să menționăm că Ion nu prea vede viitor în Republica Moldova și spune că vrea să plece din țară.

Redacția „Moldova în Progres” rămâne surprinsă de acest fapt, pentru că el, prin activitatea sa, ajută la dezvoltarea economiei Republicii Moldova și poate fi un exemplu pentru alții. Nu putem să nu-l întrebăm: „Ion, de ce, la o vârstă atât de tânără, în loc să continui parcursul tău de dezvoltare, tu vrei să pleci? Ce se întâmplă?!” „Plec, în primul rând, pentru a mă dezvolta personal și a-mi dezvolta capacitățile. Plec la universitate, în România. Am decis să plec din motiv că simt nevoia să merg înainte, simt nevoia să mă dezvolt mult mai multilateral decât aici, în țară la noi și cred și sper că în România, toate ideile mele care preconizez să le implementez acolo pe parcursul anilor de studenție vor da roade mult mai frumoase decât aici, în Republica Moldova. Fiind o țară europeană, o țară cu perspectivă, o țară care merge în continuă dezvoltare”, răspunde tânărul.

Acest fapt ne face să-i cerem un sfat pentru guvernare. „Ca să nu mai plece tinerii din țară, vă zic atât: „Susțineți-i!”

Nu din punct de vedere financiar, dar din punct de vedere al acordării șanselor de manifestare, de demonstrare a capacitățile lor”.

Autor: Luigi Savoia

Bine ați venit la „Imperial Dent”, locul în care specialiștii sunt convinși că „Un zâmbet valorează mai mult decât o mie de cuvinte”

„Omul se întâmpină după haine, dar se petrece după minte”, spune un vechi proverb moldovenesc. Ei bine, în lumea modernă, nu doar haina contează atunci când vrei să faci o impresie bună. Contează tot, iar până a reuși să spui ceva, oamenii se întâmpină prin zâmbet.

Nu în zadar, o altă vorbă spune că „zâmbetul este o urare de bun venit universală”.

Deci, bine ați venit la Clinica Stomatologică „Imperial Dent”, locul în care specialiș de categoria superioară oferă un spectru com-

plet de servicii stomatologice de înaltă calitate, eficient și pe termen lung. „Imperial Dent” este una dintre puținele clinici din țara noastră care funcționează după noul model european, ceea ce înseamnă o specializarea îngustă a medicilor.

Clinica Stomatologică „Imperial Dent” a fost fondată în 2014 și din start s-a preconizat ca serviciile oferite să fie „de la mediu în sus”. „Ne-am axat pe aceste servicii având o prac că foarte bogată în spate. Alt obiec v, atunci când a fost creată clinica, a fost să acordăm toate serviciile stomatologice în cadrul clinicii. Atât tratamente, protezare, chirurgie, implantologie, ortodonție, as el ca pacientul să beneficieze de toate serviciile stomatologice în aceeași ins tuție. Totodată, o specializare îngustă ne dă posibilitatea ca specialistul să cunoască mai mult, să facă lucrul mai bine și, până la urmă, are de câș gat pacientul primind un serviciu acordat de un specialist îngust. În același mp, toți medicii au o viziune largă asupra lucrurilor”, susține medicul stomatolog Valerii Balta, unul dintre fondatorii „Imperial Dent”.

As el, în cadrul clinicii stomatologice chirurgul face doar chirurgie, terapeutul – terapie, endodontul – endodonție, iar ortodontul – ortodonție. „Asta nu înseamnă însă că ceilalți medici nu cunosc altceva. De exemplu, că chirurgul nu poate face terapie sau nu poate face endodonție. O fac toți, dar serviciul acordat de un specialist mai îngust poate a nge cele mai înalte nivele”, îl completează directorul Clinicii Stomatologice „Imperial Dent”, Olimpia Balta, și ea una din fondatorii clinicii.

Potrivit ei, specializările medicilor stomatologi din cadrul clinicii sunt oblținute atât în țara noastră, cât și peste hotare. „Foarte multe ieșiri internaționale avem”, mai spune Olimpia Balta enumerând seminare și conferințe desfășurate la Budapesta, în România, Germania, Statele Unite, Japonia și chiar Coreea. „El s-a specializat îngust. Adică, endodontul poate să facă lucrări la care a par cipat în mod prac c. Plus că, în ul mul mp, ne străduim ca atât endodonția, cât și terapia să fie de cea mai înaltă calitate, iar as el în cadrul clinicii s-a achiziționat un microscop”, a mai menționat directoarea. „O endodonție modernă nu poate fi făcută fără microscop.

De aceea, ne străduim ca inves țiile noastre în aparatajul necesar să fie făcute la mp și ca să avem posibilitatea să

acordăm serviciile de calitate foarte înaltă”, completează de această dată stomatologul Valerii Balta. În prezent, clinica are patru cabinete care funcționează full- me, iar geografia pacienților este destul de variată. „Avem pacienți din întreaga țară. Destul de mulți pacienți, moldoveni care ac vează peste hotare, dar, din ce în ce mai mulți pacienți străini vin în țara noastră doar pentru a-și trata dinții”, susține medicul. „Zilele trecute ne-a contactat un pacient din Irlanda. Avem pacienți din Statele Unite, din Marea Britanie, Germania”, mai spune Valerii Balta, iar directoarea Clinicii sompletează că e vorba de „nemți care nu vin prin basarabenii noștri care lucrează acolo”. „Ei vin prin informația care o au de pe site, au aflat că la noi în Moldova serviciile sunt de calitate și atunci au interes să vadă unde ar putea să vină. Din Israel am avut familii. A venit o familie, au mers acasă, au spus că serviciul este bun și au venit mai mulți”, afirmă Olimpia Balta. Întrebat care sunt pașii care trebuie să facă un pacient străin înainte de a se adresa clinicii, Valerii Balta afirmă că minimul necesar ar fi o panoramică făcută la locul de trai al pacientului, care poate fi trimisă prin e-mail. „Cel mai bine ar fi să facă acolo o consultație, să facă acolo un plan de tratament. Îmi dau seama că asta costă un pic, dar făcând un plan de tratament acolo și cu o radiografie panoramică atașată, noi o să ș m mai multe lucruri și o să înțelegem mai bine de ce are nevoie pacientul”, explică specialistul.

„Mai exact, am putea spune că după o consultație la un medic le-am da o informație mult mai u lă și mult mai concretă față de planul de tratament care l-am putea face noi. Doar o radiografie, oricum putem să ne expunem, dar o să fie mai multe inexac tăți compara v cu un plan de tratament”, precizează Valerii Balta. Întrebați care sunt planurile pentru viitorul apropiat, cei doi răspund zâmbind, „un pic de odihnă și mai mult mp pentru familie”. „Dar asta nu înseamnă că dacă, la moment, vreau să dorm mai mult noaptea, clinica nu trebuie să funcțieneze și trebuie să dăm afară pacienții”, devine din nou serios Valerii. „Oricum, lucrul merge înainte. Foarte important este să creezi și să ai o echipă funcțională, cu membri foarte calificați, care își ș u foarte bine sarcinile, lucrul său, și doar o echipă foarte bine pusă la punct poate să asigure o funcționalitate foarte bună a clinicii. Respec v, servicii de înaltă calitate pentru pacienți. Lucrăm în privința aceasta și ne străduim ca fiecare membru al echipei să fie foarte bine instruit, să-și cunoască foarte bine lucrul său și credem că aceasta are o importanță deosebit de mare pentru viitorul clinicii”, conchide cofondatorul Clinicii Stomatologice „Imperial Dent”.

C h i ș i n ă u , s t r. N i k o l a i Z e l i n s k i 1 5 / 4 Te l . ( + 3 7 3 ) 2 2 2 6 0 3 2 5 e-mail: contact@imperialdent.md w e b : w w w. i m p e r i a l d e n t . m d

Turismo medicale nella Repubblica di Moldova

L

e malattie fisiche non sono soltanto il sintomo di un problema di salute, ma anche un fattore che è causa di un perdita essenziale della qualità della vita. Il Centro Kineto Plus offre una gamma di servizi di riabilitazione con il supporto di alcuni professionisti con esperienza, capaci di trattare qualsiasi paziente, tanto che questi possa vivere e operare senza sofferenza. Il Direttore di Kineto Plus è un chinoterapeuta con esperienza di 18 anni di attività.

Le finalità di base del Centro Kineto Plus consistono nel riabilitare il paziente dopo un caso di accidente vascolare o cerebrale o trauma cranio-cerebrale; ma anche eliminare dolori di schiena, riabilitare esiti postoperatori di ernia vertebrale, traumi della colonna vertebrale, esiti di fratture di arti superiori e inferiori, come pure traumi articolari.

Per ciascun paziente è scelto un programma individuale che comprende tre fasi per la riabilitazione: 1.

correzione muscolare ed eliminazione dei dolori;

2.

recupero delle funzioni muscolari;

3.

selezione di forme di sforzi fisici adatti al paziente

Nel complesso tali interventi offrono la garanzia di eliminazione del senso di sofferenza, nonché di assicurare una buone qualità della vita e come profilassi per eventuali complicazioni.

Il Centro utilizza metodi di trattamento con massaggi, chinoterapia e fisioterapia. Per stabilire il trattamento opportuno si esegue un consulto medico, pertanto è necessaria una tomografia come procedura che definisce lo stato delle funzioni nervose e muscolari.

Nell’arco di quattro anni il Centro Kineto Plus ha risolto con successo casi cronici di mal di testa, osteoporosi vertebrali, ernie del disco, scoliosi, mali di schiena, esiti di accidenti vascolari, cerebrali ecc...

TRATAREA BOLII CA PAS SPRE O VIAȚĂ FERICITĂ Bolile fizice nu sunt doar simptome ale unei probleme de sănătate, dar și un factor care cauzează o scădere esențială a calității vieții.

Centrul Kineto Plus oferă un spectru larg de servicii de reabilitare din partea unor profesioniș cu experiență, as el ca fiecare pacient să poată trăi și ac va fără dureri.

Direcțiile de bază ale ac vității centrului Kineto Plus sunt restabilirea după accidente vasculare cerebrale sau traume cranio-cerebrale, eliminarea bolilor de spate, reabilitarea post-operatorie a herniei intervertebrale și traume ale coloanei vertebrale, reabilitarea după fracturarea mâinilor și picioarelor, precum și traume ale ar culațiilor.

Pentru fiecare pacient este selectat un program individual, care include trei etape ale reabilitării: 1.

corecția musculară și eliminarea bolii,

2.

recuperarea funcțiilor musculare,

3.

fixarea rezultatelor cu ajutorul selectării pului de efort fizic corespunzător pacientului.

În complexitatea lor, aceasta oferă posibilitatea nu doar de a elimina senzația bolii, dar și de a obține menținerea unei bune calități a vieții și profilaxia unor posibile boli sau complicații.

Centrul u lizează următoarele metode de tratament: masajul medical, kinetoterapia și fizioterapia. Până la stabilirea tratamentului are loc consultarea medicului, iar la necesitate este efectuată electromiografia – procedura care evaluează funcția nervilor și a mușchilor. În decursul a partu ani, Centrul reabilitării fizice Kineto Plus ajută la confruntarea cu succes a următoarelor probleme: dureri de cap, os ohondroză vertebrală, hernie la disc, scolioză, pierderea echilibrului, urmări ale fracturării oaselor membrelor, boli în regiunea spatelui, urmări ale accidentelor vasculare cerebrale etc.

Kineto Plus - tel.: (+373) 67 165 202 Chișinău, str. Alba-Iulia, 200-5; str. Korolenco, 15 www.kineto.md

Congresul Diasporei, ediția a VIII-a - 2018 În conformitate cu Hotărârea Guvernului 735 din 09.06.2016, la sfârșitul luni august în fiecare an se desfășoară Zilele Diasporei în Republica Moldova. Anul acesta Zilele Diasporei au avut loc în perioada 17-18 august. În cadrul Zilelor Diasporei 2018 s-a desfășurat cea de-a VIII-a ediție a Congresului Diasporei. Congresul Diasporei se organizează o dată la doi ani și oferă o platforma necesară pentru discuții multilaterale dintre Guvern și diasporă cu privire la politicile pentru diasporă, impactul migrației asupra proceselor economice, sociale, academice și politice din țară, dar și impactul politicilor elaborate de Guvern asupra diasporei.

Evenimentul a întrunit 117 participanți din 24 țări (Lituania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Italia, Franța, Letonia, România, Belgia, Danemarca, Federația Rusă, Portugalia, Regatul Spaniei, Polonia, Republica Elenă, Cehia, Elveția, Germania, Irlanda, Cambodgia, Kazakhstan, Georgia, Canada, Liban, inclusiv Republica Moldova) și 106 reprezentanți ai administrației publice centrale, locale și parteneri internaționali. La Congres au participat, de asemenea, Secretarul general al Guvernului, Lilia Palii, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, secretarul general de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Mihail Căpățînă, șeful misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație, Antonio Polosa, dar și alți reprezentanți ai autorităților publice centrale și ai organizațiilor internaționale.

Ministrul Monica Babuc le-a urat bun venit acasă reprezentanților Diasporei și le-a mulțumit pentru participare la Congres, menționând că acest forum reprezintă o platformă necesară de comunicare și interacțiune dintre Guvern și Diasporă, care poate contribui esențial la solidarizarea societății și asigurarea unei dezvoltări durabile a țării noastre. În acest sens, oficialul a apreciat înalt contribuția concetățenilor noștri de peste hotare la dezvoltarea socialeconomică și culturală a Republicii Moldova, subliniind în mod special necesitatea preluării experienței acumulate de ei în țările dezvoltate în diverse domenii: educație, protecție socială, investiții etc.

Totodată, ministrul Monica Babuc a trecut în revistă principalele realizări ale Guvernului, printre care: Programele ,,Prima Casă”, de care au beneficiat deja cca 200 de familii, și ,,Drumuri bune pentru Moldova”, care prevede reabilitarea a circa 1200 km de drumuri locale până la sfârșitul acestei toamne ș.a. Ministrul a mai menționat și despre cele mai relevante programe susținute de către Executiv și destinate cetățenilor originari din Republica Moldova aflați peste hotare, inclusiv asociațiilor din diasporă: ,,PARE 1+1”, ,,Diaspora Engagement Hub”, ,,DOR” etc. În cadrul celei de-a VIII-a ediții a Congresului Diasporei reprezentanții diasporei au vorbit despre problemele și provocările cu care se confruntă, despre importanța valorificării potențialului intelectual al diasporei și a implicării acesteia în activitatea statului. De asemenea, membrii diasporei au participat la sesiunea plenară Diplomație și diasporă, unde s-a discutat despre particularitățile organizării alegerilor parlamentare peste hotarele țării: sistemul electoral mixt, constituirea circumscripțiilor uninominale și a secțiilor de votare, și multe alte subiecte. Totodată participanții au luat parte și s-au implicat activ la atelierele tematice din cadrul Congresului Diasporei: Atelierul 1: Programe economice și oportunități de investiții pentru diasporă în RM (aprox. 40 persoane); Atelierul 2: Tradiție și inspirație: tehnici de confecționare a iei (aprox. 30 persoane); Atelierul 3: Leadership în comunitățile diasporei: valorificarea contribuției tinerilor talentați (aprox. 30 persoane); Atelier 4: Procesul didactic în baza Curriculumului la limba română pentru Centrele Educaționale din Diasporă (aprox. 30 persoane);

Atelier 5: Turismul Nostalgic. Promovarea imaginii RM pe plan internațional de către diasporă (aprox. 40 persoane); Atelier 6: Securitatea socială a migranților (aprox. 45 persoane); Atelier 7: Bune practici de implicare a Diasporei în dezvoltarea localităților din RM (aprox. 30 persoane).

Scopul organizării acestor ateliere tematice a fost de a crea un dialog constructiv între reprezentanții diasporei și Guvernul Republicii Moldova, în vederea identificării problemelor cu care se confruntă diaspora și necesitatea implicării autorităților centrale și locale ale Republicii Moldova în soluționarea lor.

De asemenea, în cadrul evenimentului a fost organizată tradiționala expoziție „Moldova de oriunde”, la care au participat reprezentanți ai diasporei ce și-au prezentat țara de destinație prin materiale promoționale, gastronomie, costume tradiționale, dar și instituțiile publice, parteneri ai Biroului relații cu diaspora, care au distribuit materiale promoționale privind proiectele guvernamentale, dar și alte informații utile și interesante cetățenilor Republicii Moldova stabiliți peste hotare.

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune plenară, unde moderatorii au prezentat succint conținutul fiecărui atelier tematic și dimensiunile pe care trebuie să lucrăm împreună cu diaspora în următorii doi ani.

Pe data de 18 august în cadrul Zilelor Diasporei s-a desfășurat cea de-a doua ediție a Cupei Diasporei la Minifotbal. La competiția sportivă au participat echipe formate din reprezentanți ai Guvernului, Diasporei Republicii Moldova, Asociației Presei Sportive, echipei Geotermal din Chișinău și echipei ATRAG Iași.

Meciul amical a fost organizat de către Biroul relații cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație, Misiunea în Moldova, în scopul consolidării relațiilor dintre diasporă şi autorități. În rezultatul desfășurării competiției sportive, echipele s-au clasat astfel: Locul I – echipa de fotbal Geotermal din Chișinău; Locul II – echipa Guvernului Republicii Moldova; Locul III – echipa Asociație Presei Sportive; Locul IV – echipa Diasporei Republicii Moldova.

Trofeele precum și diplome de participare la eveniment au fost înmânate de către secretarul de stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Radu Rebeja și de secretarul general adjunct al Guvernului, Roman Cazan. Oficialii au remarcat deschiderea tuturor membrilor echipelor de a participa la ediția din acest an a mini turneului sportiv, menționând că astfel de evenimente sunt binevenite.

Moldova la Fest folk dans “Dansând în Merabello”, Creta 2018 În perioada 20–23 septembrie, în insula Creta s-a desfășurat ediția I a Festivalului Internațional al dansului Folk cu genericul “Dansând în Merabello”, eveniment organizat de către primăria Agios Nikolaos Lasithi.

Timp de patru zile, în mai multe localități din regiunile Agios Nikolaos s-a dansat în ritmurile dansului popular autentic cu participarea a peste 180 de dansatori din 7 țări printre care; Grecia, Moldova, România, Georgia, Serbia, Bulgaria, Ucraina.

Republica Moldova a fost reprezentată de către ansamblurile MOLDOVA din Atena și Hora Moldovei din Glodeni. Dansatorii moldoveni au câștigat simpatia publicului datorită prestației de excepție, prin grația mișcărilor fetelor și virtuozitatea băieților și a programului de dansuri dinamice și expresive caracteristice mai multor zone din țară.

Evenimentul a fost o grandioasă sărbătoare, un adevărat spectacol al dansului popular și portului național, a promovării frumosului cultural, al prieteniei între popoare și a păcii în întreaga lume.

Sute de oameni, băștinași și turiști au urmărit

și salutat convoiul de dansatori la Parada Dansatorilor. Cu mare bucurie localnicii serveau pe la ușele caselor și a magazinelor alaiul, cu gustări și băuturi tradiționale. Pe final, dansatorii au încins Hora Prieteneniei dansând sub ritmurile tradiționale a regiunii gazde care au intâmpinat oaspeții participanți cu focuri de artificii și aplauze.

Participarea dansatorilor moldoveni a fost salutată și încurajată de către Ambasada Republicii Moldova în Grecia: “Ambasada încurajează participarea Ansamblului de dans folk MOLDOVA din Atena la Festivalul de dans Folk Merabello 2018 și îi dorește succes. Promovarea tradițiilor și culturii Republicii Moldova în Republica Elenă rămâne în continuare un obiectiv important de pe agenda noastră comună”.

Ansamblul MOLDOVA din cadrul Uniunii de prietenie Moldo-Elene “Alexandros Ipsilantis” este un promotor al dansului moldovenesc în Ellada, participând în ultimii 4 ani de activitate la peste 48 de evenimente din mai multe localități ale Greciei.

Svetlana Lisagor Vergis, Atena

Derularea activităților în cadrului proiectului D.O.M.D.E. Susținerea persoanelor revenite în țară, în lansarea afacerilor cu impact social La 20 august, a avut loc ceremonia de deschidere oficială a cursului de formare privind modelele antreprenoriale și de afaceri sociale desfășurat în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților antreprenoriale ale diasporei Republicii Moldova” (D.O.M.D.E.), finanțat de Comisia Europeană prin intermediul programului Mobility Partnership Facility și co-finanțat de Ministerul Muncii și Politicilor Sociale al Republicii Italiene - Direcția Generală pentru Politici de Imigrare și Integrare.

Evenimentul se desfășoară în colaborare cu Biroul relații cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat.

La ceremonia de deschidere au participat: E.S. Valeria Biagiotti, Ambasadoare a Republicii Italia în Republica Moldova, Ghenadie Slobodeniuc, șef adjunct al Biroului relații cu diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat, Sergiu Porcescu, consultant național D.O.M.D.E., Massimo Chieregato, trainer de la Agenția Veneto Lavoro și Ludmila Stihi, trainer, BRD. Cursul de instruire în domeniul antreprenoriatului social s-a finalizat pe data de 25 august și a întrunit 16 antreprenori, reveniți în țară după muncă sau studii

în străinătate. Aceștia au lucrat timp de o săptămână la dezvoltarea propriilor idei de afaceri sociale. Fiind asistați de formatori (dna Ludmila Stihi, formator național și dl Massimo Chieregato, formator internațional), participanții la curs și-au conturat ideile de afaceri propuse inițial, beneficiind de module de instruire teoretice și practice. De asemenea, formatul instruirii a permis prezentarea produselor și serviciilor pe care intenționează să le dezvolte antreprenorii, obținând astfel opinia celorlalți participanți în calitate de potențiali consumatori și parteneri de afaceri.

Zilnic, pe parcursul întregii săptămâni, au fost prezentate studii de caz ale tinerilor antreprenori din țară, participanții având ocazia să interacționeze și să discute cu aceștia despre parcursul lor de afaceri, beneficiind de sfaturi și sugestii valoroase. Extrem de interactive au fost și discuțiile cu reprezentanții autorităților publice și organizațiilor internaționale (PNUD, Proiectul MiDL, CEO Global Business Acces Ltd., Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova) care au dat curs invitației de a-și prezenta activitățile relevante antreprenoriatului sau migrației și dezvoltării. În cadrul sesiunii de finalizare a cursului, Ghenadie Slobodeniuc, șef-adjunct al Bi-

roului Relații cu Diaspora, a prezentat programele guvernamentale de susținere a colaborării cu diaspora, menționând, totodată, importanța transpunerii cunoștințelor și abilităților obținute în străinătate în dezvoltarea unor afaceri inovaționale în țară. Antreprenoriatul social oferă cadrul necesar nu doar pentru a introduce noi modele antreprenoriale în țară, dar și pentru a identifica soluții noi și sustenabile la problemele sociale cu care se confruntă comunitățile.

Totodată, pe data de 19 septembrie 2018 a fost organizat seminarul de instruire „Implicarea și atragerea investițiilor diasporei pentru dezvoltarea locală cu impact social”. Acțiunea, de asemenea, a avut loc în cadrul Proiectului Dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale diasporei Republicii Moldova (D.O.M.D.E), finanțat în cadrul Facilității Parteneriatului de Mobilitate al UE. La eveniment respectiv au participat reprezentantul Ambasadei Republicii Moldova în Republica Italiană, Stefania Renzi, reprezentantul Agenției Veneto Lavoro, Massimo Chieregato, reprezentanți ai BRD, reprezentanți ai consiliilor raionale/municipale, funcționari responsabili de domeniul diasporă migrație și dezvoltare - interesați de promovarea unor inițiative de antreprenoriat social la nivel local.

Scopul desfășurării seminarului a fost de a spori capacitățile APL privind elaborarea și dezvoltarea proiectelor locale care includ componenta socială cu implicarea membrilor diasporei și migranților reveniți.

Spre finalul proiectului, participanții la instruiri vor avea o vizită de studiu în nord-estul Italiei la întreprinderi relevante în domeniul antreprenoriatului social, cât și prezentarea celor mai relevante idei de afaceri în rândurile potențialilor investitori și parteneri.

Proiectul D.O.M.D.E. se realizează în baza Acordului de colaborare încheiat între Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și Direcția Generală pentru Politici de Imigrare și Integrare a Ministerului Muncii și Politicilor Sociale al Republicii Italiene, încheiat la data 04 aprilie 2018 și este finanțat de către Comisia Europeană și Ministerul Muncii și Politicilor Sociale al Republicii Italiene. Obiectivul principal al proiectului este de maximizare a contribuției migranților moldoveni la dezvoltarea economică și socială a țării lor de origine, în special, în sectorul antreprenoriatului social.

Guvernul va sprijini inițiativele diasporei, în cadrul Programului „DAR 1+3” Cabinetul de miniștri a aprobat Programul Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, potrivit căruia cetățenii din diasporă sunt încurajați să susțină dezvoltarea localităților de origine.

Finanțarea proiectelor din cadrul programului se va efectua în baza parteneriatului „1+3”, aportul financiar al diasporei va fi suplinit de către Guvern în comun cu autoritățile publice locale, partenerii de dezvoltare/donatorii. În cadrul programului sunt eligibile pentru finanţare activități care țin de următoarele domenii, precum infrastructură (apă și canalizare, drumuri, școli, grădinițe, case de cultură); protecția mediului înconjurător (prevenirea poluării mediului înconjurător, managementul deșeurilor); economic (dezvoltarea regiunii, investiții, dezvoltarea agriculturii); eficiență energetică (panouri solare, iluminare stradală, izolare termică); cultură (protecția patrimoniului, zone de odihnă, dezvoltarea turismului rural, expoziții și festivaluri); educație (programe pentru copii, sport, inovație, transfer de cunoștințe și know-how); protecție socială (centre medicale, centre sociale, cantine sociale, etc.).

Programul Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3” este prevăzut pentru perioada 2019-2025, începând cu 01 ianuarie 2019 și are drept scop valorificarea potențialului uman și financiar al diasporei pentru dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova.

Progetto Europeo “Mondi insieme” 2018

Il progetto Europeo “Mondi insieme” 2018 promosso dal Cinformi, Ufficio Immigrazione e informazione della Provincia di Trento è in pieno svolgimento: Continuano gli incontri nelle scuole del territorio con i rappresentanti delle Associazioni di immigrati e i loro esperti nei diversi settori.

L’11 ottobre 2018 siamo stati ospiti all’istituto Economico e Tecnologico “Carlo Antonio Pilati” di Cles della Provincia Autonoma di Trento. Si è trattato di un’esperienza unica. Gli studenti hanno avuto modo di conoscere i rappresentanti di tre continenti da Paesi diversi come la Moldavia, la Colombia, il Senegal, il Togo,: le loro culture, le storie di vita, le testimonianze autentiche di crescita personale e professionale, nel contesto di un messaggio comune: “Il mondo è bello perché è diverso”. L’obiettivo centrale di questo progetto consiste nello studiarlo, presentarlo, conoscerlo e condividerlo con gli altri, creando un’armonia di intenti per una civile convivenza.

L’Associazione di Promozione Sociale Italo-moldava “Arcobaleno” di Trento, ha invitato quale ospite speciale la Dott.ssa Galia Savaconsulente fiscale, per offrire la sua testimonianza. Il suo percorso in qualità di immigrata in Italia ha avuto inizio a Trento nel 2007. Per

convalidare i propri titoli di studio con quelli italiani si è trasferita a Roma, dove ha dovuto frequentare corsi di studio presso le scuole superiori nell’istituto “Leonardo da Vinci” di Roma e nell’Università “Roma Tre” per rendere equipollente la sua Laurea in Economia.

Tanto era necessario per realizzare la sua aspirazione volendo divenire Commercialista. Attualmente esercita la libera professione nel suo studio di Roma denominato “Studio Sava”. E’ stata invitata Lei, in quanto persona semplice, come tanti, ma dotata di forza di volontà, di grande coraggio, tenacia e perseveranza. Sicché ha potuto trasmettere agli studenti la sua esperienza: decisa a non arrendersi mai, di porsi degli obiettivi, di insistere con, pur a costo di sacrifici, fino ad ottenere quanto aveva desiderato. Un altro argomento dell’incontro è stato riservato all’attività di utilità sociale dell’Associazionismo e del Volontariato. La Dott.ssa Galia Sava ha inoltre reso partecipe l’uditorio segnalando l’Associazione “A casa” e “AIM”: l’Associazione degli imprenditori moldavi in Italia. La presentazione della Repubblica Moldova con le sue bellezze, e come luogo da scoprire è stata affidata alla Presidente dell’Associazione italo-moldava “Arcobaleno” di Trento, Veronica Ciubotaru, che ha illustrato i progetti in corso in Moldova invitando tutti a parteciparvi con diverse attività utili a conoscere la Moldavia. Si è reso noto che ogni Sabato, presso la sala di Cinformi di Trento, in via Lunelli 4, si organizzano corsi di Lingua, Storia e Cultura rumena per promuovere le realtà nazionali ai bambini in età compresa tra i 7 e 12 anni.

ANATEO

PLUS

O CONCEPȚIE NOUĂ A LENTILEI PROGRESIVE! 3 DISTANȚE DE VEDERE OPTIMALE:

de aproape, de departe, dar și vederea intermediară!

• •

O vedere la distanță largă și extrem de stabilă O vedere îndeaproape firească și foarte precisă pentru orice activitate, care necesita o claritate permanentă

•

O vedere intermediară largă și stabilă, care vă permite să nu căutați zona netă în lentilă: privirea dumneavoastră se va poziționa natural, în punctul potrivit

LENTILA STANDARD

LENTILA ANATEO PLUS

O LENTILĂ UNICĂ Fiecare ochi este diferit și are necesități vizuale specifice.

Lentila Anateo® Plus, prin concepția sa, ține cont de exigențele vizuale ale purtătorului și oferă soluția diferită pentru fiecare dintre voi!

Există versiunea individualizată ANATEO PLUS pentru rezultate mai eficiente !

BBGR producător francez de lentile optice Calitate și Rezultate excelente din 1846

Lentilele oftalmice BBGR Optique reprezintă niște dispositive medicale reglementate, livrate opticianului în pungi cu marca CE, conform regulamentului. Ele trebuie să fie montate în rame optice de opticienii calificați. Pentru mai multe detalii consultați specialistul Dvs. oftalmolog sau opticianul Dvs. Lentilele pentru ochelari BBGR Anateo Plus sunt prezentate în salaone AstroOptica. De asemenea, aici vă puteți alege rame de ochelari după gustul d-stra. Specialiști competenți vă vor ajuta și în alegerea ochelarilor, dar și cu recomandări medicale în ceea ce privește alegerea și ajustarea lentilelor necesare.

Chisinau Str. Armenească 27B, Tel: (+373) 22 210 837 Str. Armenească 47, Tel: (+373) 22 843 757 Str. Bănulescu-Bodoni 41, Tel: (+373) 22 928 811

Lu-Vi: 09:00 - 18:00; Sâ: 09:00 - 16:00; E-mail: info@astrooptica.md

www.astrooptica.md

Igor ȘAROV secretar general de stat la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

IMPORTANTE COMPONENTE ALE EXISTENȚEI UMANE

În octombrie s-a împlinit un an de activitate în funcție de secretar general de stat la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Care dintre obiectivele strategice stabilite în domeniile componente ale instituției au fost atinse?

Realizarea obiectivelor strategice ale ministerului pe sectoare și domenii de intervenție a reprezentat pe parcursul întregului an, de activitate în funcția de secretar general al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, un deziderat atât pentru mine cât și pentru întreaga echipă ministerială. Deși o mare parte a timpului o acordăm învățământului preuniversitar, superior și profesional-tehnic, domeniile culturii, cercetării, tineretului și sportului nu sunt absolut deloc neglijate. Astfel obiective ca debirocratizarea sistemului de raportare în învățământ general; asigurarea sustenabilității învățământului profesional tehnic; dinamizarea și reconceptualizarea procesului de formare continuă a cadrelor didactice și manageriale din învățământ; simplificarea și debirocratizarea procedurilor aferente accederii la grad didactic; perfecționarea mecanismului și facilitarea recunoașterii diplomelor și calificărilor educaționale naționale și a celor obținute peste hotare; promovarea educației artistice, creativității și valorilor naționale; promovarea proiectelor culturale majore în contextul Centenarului; dezvoltarea infrastructurii sportului din Republica Moldova ș.a., stabilite cu un an în urmă încep să dea rezultate, acest lucru fiind posibil doar datorită unui parteneriat sănătos între toți actorii implicați la elaborarea, implementarea și monitorizarea politicilor în domeniile gestionate.

Activitatea ministerului fiind direcționată spre mai multe domenii, se reușește crearea unei interacțiuni între acestea, așa cum s-a dorit prin comasare?

Cu siguranță, toate eforturile noastre au fost îndreptate spre crearea și menținerea unei simbioze între domeniile educației, culturii, cercetării, tineretului și sportului, interacțiune pe care încercăm să o cultivăm inclusiv și printre angajații din sector. Comasarea acestor domenii într-un singur sistem de administrare s-a dovedit a fi rațională și eficientă din următoarele considerente: domeniile prenotate sunt sociale, având tangențe funcționale atât la nivel central, cât și local, de asemenea promovarea evenimentelor sociale, istorice, culturale, a educației tinerei generații și pe parcursul întregii vieți, necesită joncțiunea eforturilor tuturor domeniilor administrate de minister.

Deși titulatura ministerului începe cu Educația, nu putem spune că celelalte profiluri sunt mai puțin importante, totuși activitățile culturale mai ușor sunt promovate în spațiul public. Prin ce proiecte deja inițiate se poate de fortificat domeniului Culturii ?

Salvgardarea și integrarea patrimoniului cultural în politici publice naționale și locale, promovarea educației artistice, creativității și valorilor naționale reprezintă priorități ale noastre cu potential enorm de dezvoltare și catalizator al societății. Dacă e să vorbim despre proiecte initiate cu rezultate deja palpabile atunci nu putem să trecem cu vederea Programul Novateca datorită căruia pe parcursul ultimilor cinci ani majoritatea bibliotecilor din Republica Moldova au fost dotate cu calculatoare și conexiune la internet, au fost încadrate în activități de dezvoltare a competențelor bibliotecarilor. În rezultat, bibliotecile publice au devenit centre comunitare cu o gamă de activități mult mai largă decât menirea lor clasică. În luna decembrie a anului curent va fi inaugurat un Creative Hub în cadrul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice care va reprezenta un spațiu dedicat operatorilor din industriile creative, inclusiv studenților AMTAP, care va facilita cooperarea dintre aceștia și va favoriza crearea unor start-upuri creative. În același context, o altă inițiativă a ministerului reprezintă și stimularea cinematografiei naționale. Pentru al doilea an consecutiv, Centrul Național al Cinematografiei a organizat concursul anual de finanțare a proiectelor cinematografice din bugetul de stat.

Politicile educaționale se implimentează greu. Impactul acestora poate fi constatat peste ani. Pe termen scurt și mediu ce reforme ați identificat ca fiind prioritare?

Ciclul de implementare a politicilor în domeniul educațional este bazat pe mai multe principii și anume: asigurarea calității, echității, relevanței, centrării educației pe beneficiarii acesteia; asigurării egalității incluziunii sociale, eficienței manageriale și financiare, descentralizării și autonomiei instituționale, susținerii și promovării personalului în educație. În acest sens s-au întreprins următoarele acțiuni: reducerea documentației școlare cu cca 36%; dezvoltarea Curriculumului național (26 curricula dezvoltate în învățământul primar, 3 curricula reconceptualizate pentru clasele gimnaziale și liceale și 2 curricula elaborate la modulele „Educație digitală” și „Robotică”); achitarea din bugetul de stat a cursurilor de formare continuă (cca 14 mii de beneficiari); reducerea la 75% a normei didactice pentru cadrele didactice tinere cu păstrarea salariului de funcție; aprobarea ,,Instrucțiunii privind managementul temelor pentru acasă”; consultarea opiniei elevilor, cadrelor didactice și părinților cu privire la necesitatea introducerii uniformei școlare; organizarea cursurilor de recalificare profesională a 420 de cadre didactice. Începând cu 1 decembrie curent, Guvernul va majora salariile pentru bugetarii din domeniile educației, sănătății, asistenței sociale și pentru autoritățile publice locale. Astfel, cadrele didactice, inclusiv personalul auxiliar, dar și alte categorii de angajați vor beneficia de creșteri salariale substanțiale. A fost majorată indemnizației pentru susținerea cadrelor didactice tinere în primii trei ani de activitate până la 120 mii lei pentru absolvenții programelor de studiu cu profil pedagogic acredi-

tate din instituțiile de învățământ superior și până la 96 mii lei pentru absolvenții programelor de studiu cu profil pedagogic acreditate din instituțiile de învățământ profesional tehnic post-secundar; vor fi acordatea compensații financiare anuale în valoare de 2 mii de lei pentru procurarea de suporturi didactice, tehnică de calcul, produse software pentru utilizare în activități de instruire on-line etc. În învățământul profesional tehnic ciclul de implementare a politicilor este de durată scurtă și medie de la 1 an până la 5 ani. În acest sens avem deja rezultate concrete, precum implementarea învățământului dual, care are o durată de 1-2 ani. Dacă în 2014 când a fost lansat acest program erau implicați 29 de elevi, un agent economic și o instituție de învățământ, atunci în anul 2018 au fost înmatriculații circa 1100 de elevi, care își vor desfășura instruirea practică în circa 70 de companii și 49 de instituții de învățământ.

Centrele de excelență (CE) sunt în proces de reconstrucție, astfel condițiile de formare profesională vor fi la cel mai înalt nivel. De exemplu lucrările de reconstrucție au fost deja finalizate în CE din industria ușoară, informatică și tehnologii informaționale, parțial în CE din Transporturi și acest acțiunii continuă, cu bani din bugetul de stat.

La ce etapă este procesul de realizare a conceptului modernizat al curriculei școlare? În contextul direcției strategice de asigurare a calității învățământului general, a necesității ajustării politicilor curriculare la standardele educaționale naționale și internaționale, pentru asigurarea continuității reformelor curriculare, în vederea valorificării profilului de formare al absolventului prin prisma finalităților educaționale și a sistemului de competențe, reforma curriculară include pe dimensiunea dezvoltării Curriculumului Național următoarele rezultate: dezvoltarea și aprobarea a 26 de curricula disciplinare în învățământul primar; elaborarea și aprobarea Ghidurilor de implementare a Curricula la toate disciplinele școlare din învățământul primar; reconceptualizarea și aprobarea a 3 curricula la disciplinele: Dezvoltare personală, Educație pentru societate, Educație tehnologică, și 2 module „Educație digitală” și „Robotică”.

Pe dimensiunea educației timpurii a fost elaborat și aprobat Cadrul de Referință al Curriculumului pentru Educația timpurie; a fost elaborat Curriculumul pentru Educația timpurie; au fost revizuite, dezvoltate și aprobate Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani; a fost elaborată Metodologia de monitorizare și evaluare a copilului în baza Standardelor de învățare și de dezvoltare a copilului de la naștere până la vârsta de 7 ani au fost organizate discuții publice la nivel regional, dar și național privind îmbunătățirea documentelor elaborate.

Pe domeniul Învățământului Profesional Tehnic cadrul de referință a fost aprobat către finele anului 2015, iar în anul 2016 fiind aprobate ghiduri de implementare a acestora. Pentru perioada anului 2016 cadrele didactice și manageriale au fost instruite pe domeniul curricular. În linii generale mai mult de 50 din curricula pe meserii și specialități au fost aprobate, în acest an fii aprobate peste 20 și încă mai urmează. La nivel de meserii (școli profesionale) avem circa 60 de programe, iar la nivel de specialități(colegii) circa 80.

Dar Codul Educației existent este viabil, nu necesită o reconceptualizare, adaptare la noile realități?

Codul educației nr.152/2014 are nevoie de îmbunătățiri și, la etapa actuală, analizăm toate propunerile constructive de amendare a legii-cadru din domeniul educației. Una din completările de bază urmează să se refere la soluționa problema lipsei celor peste două mii de cadre din sistem. La nivelul învățământului general ne propunem modificări care să definească instituțiile de circumscripție, o altă reglementare pentru structura anului școlar, dar și stabilirea într-o formulă clară și echitabilă a procedurilor de reorganizare/lichidare și autorizare/acreditate a instituțiilor de învățământ, indiferent de forma de proprietate. Pentru învățământul profesional tehnic, modificările se vor referi la consolidarea instituției învățământului dual, căreia îi acordăm o atenție sporită.

Ne propunem transferul funcției de pedagog social în categoria funcțiilor didactice. La același compartiment, considerăm important ca Centrul Republican și Serviciile raionale/municipale de Asistență Psihopedagogică (CRAP) să aibă atribuții de organizare a asistenței psihopedagogice nu doar în învățământul general, dar și în învățământul profesional tehnic. Analizăm mai multe sugestii referitoare la organizarea instituțiilor de învățământ superior, precum și la eliminarea unor contradicții cu documentele europene în domeniul învățământului superior și concretizarea modalităților de complementare a cunoștințelor într-un anumit domeniu al programului de formare profesională. Un proiect aparte al ministerului se referă la educația timpurie care necesită o intervenție sistemică, interdepartamentală, prin elaborarea și implementarea unei politici cuprinzătoare.

Subdiviziunile de cercetare din instituțiile de învățământ superior și cele din cadrul Academiei de Științe ar putea iniția proiecte comune sau specifucl lor diferă și ele nu pot interacțiunea ?

Academia de Științe a Moldovei nu are subdiviziuni de cercetare, în schimb are secții de științe care nu pot depune sau participa în proiecte, nici macar în parteneriat, deoarece nu au personalitate juridică, dar membrii secțiilor, ca cercetători afiliați unor organizații de drept public din domeniile cercetării și inovării pot să participe sau să depună proiecte. Totodata, conform Codului cu privire la știință și inovarea, în art. 63-73, care stipulează activitatea AȘM nu sunt prevederi în acest sens. Secțiile de știință au în atribuțiile lor printer care evaluarea proiectelor dar și audierea rapoartelor urmare a implementării proiectelor.

Ion DAGHI conferențiar universitar, Dr. în pedagogie, plastician, departamentul Design Industrial și de Produs, Universitatea Tehnică din Moldova La începutul anilor 70 ai sec. XX în fosta Uniune Sovietică încă nu exista în instruirea plastică o explicație cît de cît corectă a termenului “Compoziția”*, ne mai vorbind de vreo sistematizare reușită metodic a materialului didactic pentru crearea lucrărilor de artă decorativă și design de către studenți pregătiți artistic. În rezultatul predării, studierii și însușirii reușite a materialului didactic la obiectele de arte decorative și design, timp de 50 ani, s-a întocmit o Sistemă metodologică de pregătire incipient profesionistă a personalității creatoare în bazele compoziției decorative și de design.

Această sistemă demonstrează o veridică dezvoltare evolutivă în timp și în spațiu social al tînărului, preocupat de trecerea lui prin toate treptele de învățămînt – preșcolar, școlar, preuniversitar și universitar. Sistema respectivă se sprijină pe trei piloni de bază: 1.

Dezvoltarea gîndirii creatoare a tinerilor începători.

2.

Formarea lentă a gustului estetic.

3.

Pregătirea personalității creatoare întru crearea bunurilor materiale pentru om și societate.

Principiul tectonic de funcționare a sistemei respective se desfășoară la început prin două compartimente esențiale ale primului semestru de studii în instituțiile de învățămînt superior. Primul compartiment constituie adaptarea abiturienților la condițiile noi de studii și înglobează următoarele conținuturi: a) – cunoașterea tinerilor cu mijloacele de realizare a lucrărilor plastice orientînduse după principiul că “orice lucru trebuie să se pornească treptat și de la bun început”** . Deci, în primul rînd se studiază mijloacele materiale: b) – vine cunoașterea inițială cu mijloacele plastice care reprezintă nu altceva decît niște urme lăsate pe un suport de cele materiale. În această situație începe dezvoltarea gîndirii creatoare după principiul creșterii consecutive – unul din altul, printr-o evoluare în ascendență ce provoacă deja principiul succesiv – unul după altul.

Teoria Sistemei metodologice de pregătire a personalităților creative în design și arte decorative În al doilea compartiment se consolidează gîndirea creatoare atîngînd o treaptă mai înaltă într-o cunoaștere mai responsabilă prin studierea mijloacelor artistice. Urmează însușirea celor cinci legități artistice bazate pe legile naturii și aplicate în crearea compozițiilor plastice precum sunt: ritmul cu tactile lui; proporțiile născute din studierea ritmului; legitatea simetriei crescută în baza aranjării strict proporționale a elementelor compoziționale; dinamica forțelor plastice abătute de la statica simetriei; în cele din urmă … vine echilibrul bazat pe balansarea forțelor date în dinamică. Toate aceste legități funcționează exhaustiv.

Spre sfîrșitul semestrului I al anului de studii discipolii pot da dovadă de o gîndire capabilă să pună în funcție și să influiențeze, prin implicarea în proces de lucru și alte facultăți ale omului precum ar fi: perceperea vizuală, bagajul de cunoștințe, dibăcia mîinilor dar în deosebi – formarea gustului estetic – al doilea dintre cei trei piloni de bază, ce stau la fondarea “Sistemei metodologice” în cauză. Totodată, principul de formare a gustului estetic implică o problemă. El nu este o simplă evidențiere a trăsăturii omului care se referă doar la “frumos”. Acest gust cuprinde mai multe particularități caracteristice inerente “artisticului uman”. Noțiunea de “frumos” e capabilă să înglobeze într-un “spectru” toată înfățișarea exprimării conținutului obiectului într-o operă de design creată de om. Însăși sesizarea estetică a fenomenului este o calitate fină a omului, pe care nu toți o posedă în aceeași măsură și la același nivel de înfăptuire atît pentru creator, cît și pentru receptorul de rînd al frumosului. Anume aceasta este misiunea educativă ce se urmărește deja în a treia direcție, – “direcție-pilon”. Pregătirea multilaterală a personalității creatoare în arte decorative și design, component al sistemei metodologice a sec. XXI. Orientarea instruirii plastice și educației estetice a tinerilor creatori în artele decorative și design spre vectorul european, solicită o schimbare radicală și a personalității creatoare, ca fiind al treilea pilon al sistemei în cauză. Sarcina viitorilor specialiști în domeniu constă în dezvoltarea și îmbogățirea neîntreruptă a mediului ambiant de trai al omului cu noi forme și atribute destinate spațiului arhitectural. Situația respectivă arată o reciprocitate convingătoare dintre om, forme și societate. Omul modifică, perfecționează obiectele mediului artificial de trai, iar obiectele, la rîndul lor ”influențează psihologic conștiința umană”*, contribuie la dezvoltarea în ascendență a vieții cotidiene. Totodată investigațiile în această privință încă n-au pătruns profunzimea esențelor ce integrează toate cele șapte facultăți ale personalităților creative: bogăția bagajului de cunoștințe, energia gîndirii creatoare, efectul perceperii vizuale, finețea gustului estetic, iscusința dibăciei mîinilor, potențialul voinței psihologice și sentimentul spiritual al sufletului - într-o sinteză spiritual-umanistă de pulsație artistică.

Iată de ce, pentru a înțelege unitatea indisolubilă dintre aceste trei direcții a ființei umane, s-a ajuns la o sistemă optimă de

predare-învățare a bazelor compoziției în design bazată pe o tectonică și structură justificată care în prezent se bucură de o anumită căutare și aplicare în procesul didactic nu numai la noi, în România, dar și peste hotare – Ucraina, Rusia, Turcia… răspîndirea ei n-are margine, fie și într-o formă mai puțin oficială. Iată pe scurt despre prima perioadă de creare a unei sisteme noi de pregătire a specialiștilor în design.

Primul Restaurant Italian din Republica Moldova

Bucataria italiana Gustul autentic al pizzei si al spaghetelor, al produselor de mare este reprezentat cu destoinicie la Chisinau

carmelo.reserv@gmail.com am 10:00 – 23:00 pm

Moldova-Chisinau, Str. Veronica Micle 1/1 Tel: (+373) 22 260 358, Mob: (+373) 68 379 328