Moldova in progres nr 6 iulie august 2013

Avviso dell’Ambasciata d’Italia

Aviz al Ambasadei Italiei

L’Ambasciata d’Italia a Chisinau informa che a partire dal 1 ottobre 2013 sarà attivo presso la Sezione Visti dell’Ambasciata (Str.Vlaicu Pircalab, 63) un apposito sportello informazione ad accesso libero presso cui reperire senza previo appuntamento tutte le informazioni necessarie al rilascio dei visti ed i relativi moduli.

Ambasada Italiei la Chişinău aduce la cunoştinţă că începînd cu 1 octombrie 2013, pe lîngă Secţia Vize a Ambasadei Italiei (str. Vlaicu Pircalab, 63), va opera un ghişeu cu acces liber care va acorda informaţiile necesare eliberării vizei şi formularele în cauză.

Accesul la acest ghişeu va fi posibil fără programare prealabilă.

Sempre a partire da tale data si informa inoltre che i familiari di cittadini dell’Unione Europea (figli, genitori, suoceri, coniugi, fratelli) nonchè i titolari di nulla osta al lavoro subordinato potranno presentare la loro domanda di visto presso la Sezione Visti dell’Ambasciata ad un apposito sportello che sarà loro riservato senza previo appuntamento.

Totodată se aduce la cunoştinţă că începînd cu 1 octombrie, familiarii cetăţenilor Uninunii Europene (copiii, parinţii, socrii, soţii, fraţii), de asemenea deţinătorii documentului „Nulla Osta” pentru lucrul subordonat, vor putea prezenta cererea de viză, fără programare prealabilă, la Secţia Vize a Ambasadei, la un ghişeu rezervat în exclusivitate pentru acest tip de cereri.

Si rammenta che per le altre categorie di richiedenti i visti (per turismo, affari, studio, motivi familiari, etc.) la fissazione dell’appuntamento potrà essere richiesta chiamando al seguente numero telefonico del call center cui l’Ambasciata ha affidato la gestione di tale servizio. Per ogni ulteriore dettaglio sulla documentazione da presentare per la richiesta dei visti e le modalità di fissazione degli appuntamenti si prega di consultare il sito web dell’Ambasciata www.ambchisinau.esteri.it o contattare i numeri dell’Ambasciata +373 22 266 720 o inviare una mail a chisinau.visti@esteri.it oppure anche rivolgendosi all’Ufficio ACLI in via Sfatul Tarii, n. 17/32.

L’Ambasciata invita gli utenti a diffidare da ogni intermediario non autorizzato che millantando contatti interni all’Ambasciata stessa prometta il rilascio del visto in cambio di somme di danaro e prega di rivolgersi invece direttamente alla sezione visti dell’Ambasciata o scrivendo all’indirizzo di posta elettronica sopra riportati per ogni assistenza relativa alla richiesta dei visti.

Se reaminteşte că pentru celelalte categorii de solicitanţi de viză (pentru turizm, afaceri, studiu, motive familiare, etc.) fixarea programării va putea fi cerută apelînd la numărul call-centrului căruia Ambasada i-a încredinţat gestionarea acestui serviciu. Pentru oricare alt detaliu ce ţine de actele de prezentat pentru cererea de viză şi modalităţile de fixare a programărilor, vă rugăm să consultaţi pagina oficială a Ambasadei, www.ambchisinau.esteri.it ori să contactaţi numărul Ambasadei +37322266720, sau expediind un e-mail la adresa chisinau.visti@ esteri.it, sau se pot adresa oficiului ACLI care se află pe strada Sfatul Tarii nr.17/32.

Ambasadă invită toţi utilizatorii să nu se încreadă intermediarilor neautorizaţi , care afirmă să aiba careva contacte interne în cadrul Ambasadei, promiţînd eliberarea vizei în schimbul unor sume de bani şi respectiv roagă să vă adresaţi direct la Secţia Vize a Ambasadei sau scriind la adresa de e-mail mai sus indicată, pentru orice tip de asistenţă ce ţine de cererea de viză.

4 6

Gente moldava brava gente Moldovenii oameni merituoşi

Camera di Commercio e Industria della Repubblica Moldova

26

Forumul diasporei Moldoveneşti în Italia

10

Il vino - re dell’economia moldava Vinul - Regele economiei moldoveneşti

28

Moldavi in Italia

18

Sotto uno stesso cielo europeo Sub acelaşi cer european

32

Strumenti musicali popolari

21

Il procedimento giudiziario non è l’unica soluzione per un conflitto

34

Verita è lirismo nella pittura di Ilie Leu

36

Четыре роли одного спектакля под названием «Жизнь»

41

Primul pas în prevenirea cancerului a fost făcut

44

Lara Savoia - искусства жизни

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova

Aveţi un conflict? Procesul de judecată nu este unica soluţie

Moldovenii în Italia

Instrumente muzicale populare

Realitate şi creaţie în opera lui Ilie Leu

sub patronajul Biroul pentru Relaţii cu Diaspora

sub patronajul Primăriei Municipiului Chişinau

MP

ova Mold ogres r in p

director editorial: Luigi Savoia redactor-şef: Raffaele Scognamiglio colaboratori: Cristina Evtodii Tatiana Nogailc Lara Savoia Aliona Butescu Alina Levco Sergiu Shuleac Mirco Mungari Andrei Russu Alessandro Savoia copertă: Parascheva Matciac Machetare computerizată: Anatol Ursu

contacte: +373 799 50 779 www.moldovainprogres.com moldovainprogres@yahoo.com

Gente moldava brava gente Si parla spesso della Moldova senza cognizione di causa. Si dice che la Moldova è il paese più povero d’Europa.

Sarà anche vero, ma del carattere della «gente» moldava non se ne parla. Noi riteniamo che i moldavi abbiano «ricche» qualità e molti meriti di cui possono essere orgogliosi.

I moldavi mostrano di credere sinceramente nei valori umani, possiedono un invidiabile senso di socialità e solidarietà, concepiscono e manifestano un sentimento di sacralità nei confronti della vita e della morte, hanno il culto dell’unità familiare ed hanno grande rispetto per gli anziani... Se ci si rivolge loro, rispondono prontamente, sorridenti ed amabili; e se si entra per una qualsiasi ragione in casa loro, offrono volentieri quel poco o niente di cui dispongono; nei locali pubblici si comportano in generale con compostezza; negli uffici, agli sportelli, nei negozi, attendono pazientemente il proprio turno. Inoltre coltivano una particolare dedizione alla cura del verde; e ad ogni ricorrenza donano e ricevono fiori. Possiedono eccellenti attitudini manuali che spendono con bravura nelle attività comuni e pratiche. Non a caso

i moldavi che lavorano all’estero sono ben considerati e apprezzati. Possono vantare generazioni di intellettuali, artisti, scrittori, poeti.

Rivelano una rara sensibilità nella musica, sia verso quella colta, sia per quella popolare; e riservano una gelosa e perseverante attenzione alla tutela e alla diffusione delle tradizioni e del proprio patrimonio folcloristico. Nella pratica dello sport, i giovani moldavi, di frequente conseguono premi e riconoscimenti in competizioni di alto livello, nazionale e internazionale.

Questa rapida immagine - e non del tutto esauriente - che abbiamo presentato, delinea i tratti essenziali della mentalità e del carattere del popolo moldavo, entro cui peraltro confluiscono e si configurano elementi delle più varie etnie - russa, ucraina, bulgara, turca, armena - e che prodigiosamente si armonizzano tra loro.

Dunque in tale naturale ed eterogenea diversità, ma soprattutto in quella spontanea semplicità di costumi e di valori, è da ravvisarsi la più autentica ricchezza della «brava gente» moldava.

Moldovenii oameni merituoşi Deseori se vorbeşte despre Moldova fără cunoştinţă de cauză. Se zice că Moldova este ţara cea mai săracă din Europa. O fi şi adevărat, dar despre caracterul moldovenilor nu se vorbeşte.

Noi considerăm că moldovenii posedă calităţi bogate şi multe merite de care pot fi mândri.

Moldovenii cred sincer în valorile umane, au un spirit social şi solidar de invidiat, concep şi manifestă un sentiment de sfinţenie faţă de viaţă şi de moarte, au cultul uniunii familiale, au un respect aparte faţă de bătrâni şi la orice adresare a acestora, moldovenii răspund imediat, cu zâmbet şi în foarte amabil. Dacă se întâmplă să intri în casa lor, îţi oferă cu mare bucurie din puţinul pe care îl au; în localurile publice se comportă în general cu modestie; în oficii, la ghişeuri, în magazine, aşteaptă răbdători rândul lor. Pe lângă aceasta, se dedică mult îngrijirii naturii şi cu orice ocazie dăruiesc şi primesc flori. Posedă excelente aptitudini manuale pe care le folosesc cu iscusinţă în activităţi comune şi practice. Nu în zadar moldovenii care lucrează în străinătate sunt bine

apreciaţi şi respectaţi. Pot să se laude cu generaţii de intelectuali, artişti, scriitori, poeţi…

Posedă o sensibilitate rară în muzică, fie către cea cultă, fie către cea populară şi o atenţie geloasă şi perseverentă în apărarea şi extinderea tradiţiilor şi a patrimoniului folcloric. În practicarea sportului, tinerii moldoveni obţin deseori premii şi recunoaşteri în competiţiile de nivel înalt, atât naţional cât şi internaţional.

Această imagine fugitivă, deloc completă, subliniază trăsăturile esenţiale ale mentalităţii şi ale caracterului poporului moldovean, în care se întâlnesc elementele diferitor etnii: rusă, ucraineană, bulgară, turcă, armeană şi care în mod miraculos sunt în armonie între ele. Deci, într-o astfel de diversitate heterogenă şi naturală, dar mai ales în simplitatea spontană de obiceiuri şi de valori, se distinge cea mai autentică bogăţie a bravilor moldoveni.

Raffaele Scognamiglio.

Camera di Commercio rappresentante e Industria della ufficiale dell’ambiente Repubblica Moldova degli affari

La Camera di Commercio ed Industria (CCI) è un’organizzazione non governativa, autonoma ed independente, formata dagli agenti economici della Repubblica Moldova. La sua attività è regolamentata da una legge specifica, n. 393-XIV del 13/05/1999. L’obiettivo principale della CCI è di creare un ambiente favorevole ed una comunità d’affari nella società e rappresentare gli interessi dei suoi membri, nel sistema delle relazioni economiche estere della Repubblica Moldova, nelle relazioni dei membri con le autorità governative e con gli ambiti d’affari stranieri. Tramite le attività che svolge, la CCI è diretta alla promozione del commercio e dell’industria sul piano interno ed esterno e sostiene gli agenti economici di Moldova. In questo senso, la CCI organizza esposizioni, missioni e forum economici nazionali ed internazionali, svolge incontri d’affari, visite presso imprese, presentazioni di società e di prodotti, ecc.

L’istituzione camerale accorda assistenza per lo sviluppo dei diversi tipi d’attività imprenditoriale, tenendo conto degli interessi di tutti gli agenti economici, dei settori reali dell’economia nazionale.

Essendo il rappresentante ufficiale dell’ambiente d’affari, la CCI partecipa all’elaborazione degli atti normativi che riguardano gli interessi degli imprenditori o che sono orientati a contenere barriere e restrizioni nel funzionamento dell’economia di mercato, che non siano determinati dalle norme del diritto pubblico. Gli specialisti della Camera partecipano alle riunioni settimanali del Gruppo Nazionale di Lavoro (commissione di carattere consultivo presso il Governo della R. Moldova), rappresentando gli interessi nell’insieme della comunità economica. Così, la Camera di Commercio ed Industria contribuisce a creare le relazioni tra i soggetti dell’attività d’imprenditore, come pure a organizzare la loro cooperazione con gli organi di stato. Una funzione di base della CCI è promuovere la formazione professionale e potenziare la qualifica d’imprenditore. Il Centro di Formazione Continua della CCI della R. Moldova svolge dei seminari, dei training, dei corsi e dei progetti d’istruzione, con la partecipazione di esperti dall’estero. Gli argomenti discussi sono stabiliti in funzione delle necessità dei rappresentanti del settore reale dell’economia.

a lato: Gheorhe Cucu, Presidente della CCI; al centro: firma dell’Accordo Moldo-Cinese; sotto: un momento del Forum d’Affari della CCI;

Indifferentemente del tipo d’attività o della forma organizzativa dell’impresa, gli specialisti della CCI accordano agli imprenditori consulenza, assicurano informazioni sulle novità legislative del settore.

Per quanto riguarda la soluzione di litigi in via amicale, dal 1994, presso la CCI della R. Moldova, è attiva la Corte di Arbitraggio Commerciale Internazionale. Gli arbitri sono persone di alta qualifica e di ricca esperienza nell’ambito del diritto e/o nelle relazioni economiche internazionali; possiedono conoscenze speciali, necessarie per soluzionare i litigi che spettano alla competenza della Corte di Arbitraggio.

La CCI della R. Moldova contribuisce allo sviluppo dell’attività economica esterna e dell’export di merci, di lavori e di servizi. L’istituzione camerale offre servizi di brokeraggio doganale, rilascia libretti ATA, certificati d’origine non preferenziale per le merci d’esportazione, effettua la perizia delle merci.

Per una buona accessibilità ai servizi ed alle attività della CCI, per le imprese delle diverse regioni del paese, anche per quelle che si trovano sulla riva sinistra del fiume Nistru, il sistema camerale è formato da 10 fialiali: Balti, Cahul, Edinet, Gagauzia, Hincesti, Orhei, Râbniţa, Soroca, Tighina, Ungheni, che anche loro hanno più rappresentanze nelle regioni rifornite.

In agosto 2012 a Chisinau ha avuto luogo il III Congresso della Camera di Commercio ed Industria di Moldova. Alla riunione hanno partecipato i fattori di decisione dell’amministrazione pubblica centrale, il corpo diplomatico accreditato in Moldova, i rappresentanti delle organizzazioni internazionali partner della CCI di Moldova, le Camere di Commercio dall’estero, gli egenti economici. Nel contesto della riunione si sono presentate in totalità le attività della CCI per il periodo 2007-2012; si è discusso e stabilito il programma d’attività della Camera per i prossimi cinque anni, ed è stato rieletto Gheorghe Cucu in qualità di presidente della CCI.

Tra gli eventi di risonanza, organizzati dalla CCI sono: l’Esposizione Nazionale “Fabricat in Moldova”, il Concorso “Marca comercială a anului”, il Concorso per il miglior vino di casa “Polobocul de aur” ecc. Tutte le attività della CCI sono orientate a sostenere gli imprenditori, migliorare l’ambiente d’affare, offrire e preservare una immagine positiva della Repubblica Moldova sul piano internazionale.

Al presente, la Camera di Commercio ed Industria della R. Moldova ha più di 1400 membri – imprese che svolgono la loro attività in tutte le sfere dell’economia nazionale. Il loro elenco, gli ambiti d’attività ed i recapiti sono pubblicati nel Registro dei Membri della CCI, nonché sulla pagina web dell’istituzione camerale: www.chamber.md.

Una dintre cele mai importante instituţii din Moldova pentru dezvoltarea economiei

dova

Camera de Comerţi şi Industrie a Republicii Mol

Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) este o organizaţie neguvernamentală, autonomă şi independentă, formată de către agenţi economici din Republica Moldova, activitatea CCI fiind reglementată prin Lege a Republicii Moldova “Cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie”, nr. 393-XIV din 13.05.1999.

întreprinzătorilor sau care sunt orientate spre înlăturarea barierelor şi restricţiilor în funcţionarea economiei de piaţă, ce nu sunt determinate de normele dreptului public.

Specialiştii Camerei iau parte activă la şedinţele săptămânale ale Grupului Naţional de Lucru (comisie cu caracter consultativ de pe lângă Guvernul RM), reprezentând interesele în ansamblu ale comunităţii de afaceri. Astfel, Camera de Comerţ şi Industrie contribuie la stabilirea relaţiilor dintre subiecţii activităţii de întreprinzător şi la organizarea cooperării acestora cu organele de stat.

Obiectivul major al CCI este crearea unui mediu favorabil şi a unei comunităţi de afaceri în societate şi reprezentarea intereselor membrilor săi în sistemul relaţiilor economice externe ale Republicii Moldova, în relaţiile membrilor cu autorităţile guvernamentale şi cu cercurile Una dintre funcţiile de bază ale CCI este de afaceri străine. organizarea învăţământului profesional şi sporirii calificării de întreprinzător. Centrul de Formare Continuă al CCI

Prin activităţile pe care le desfăşoară, CCI urmăreşte a RM desfăşoară seminare, traininguri, cursuri şi proiecte promovarea comerţului şi industriei pe plan intern şi de instruire, inclusiv, cu implicare experţilor de peste extern şi sprijinirea agenţilor economici din Republica hotare. Temele abordate în cadrul acestora sunt stabilite în Moldova. În acest sens, CCI organizează expoziţii, misiuni dependenţă de necesităţile reprezentanţilor sectorului real şi forumuri economice în ţară şi peste hotare, desfăşoară al economiei. întrevederi de afaceri, vizite la întreprinderi, prezentări de companii şi produse etc.

Indiferent de genul de activitate sau de forma organizatorică a întreprinderii, specialiştii CCI le acordă

Instituţia camerală acordă asistenţă în dezvoltarea businessmenilor consultanţă, asigura informarea acestora diferitor genuri de activitate de întreprinzător, ţinându- cu noutăţile legislative în domeniu. În vederea soluţionării se cont de interesele tuturor agenţilor economici, sferelor litigiilor comerciale pe cale amiabilă, din 1994, pe lângă CCI economiei naţionale şi teritoriilor concrete ale ţării. Fiind a RM activează Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional. reprezentant oficial al mediului de afaceri, CCI participă Arbitrii de aici sunt persoane cu o înaltă calificare şi o la elaborarea actelor normative care abordează interesele bogată experienţă în domeniul dreptului şi/sau în relaţiile

Ceremonia de decernare a diplomei «Marca Anului» 2012, în prezenţa Primului Ministru al Republicii Moldova - Vlad Filat.

economice internaţionale şi posedă cunoştinţe speciale, necesare pentru soluţionarea litigiilor ce ţin de competenţa Curţii de Arbitraj. CCI a RM contribuie la dezvoltarea activităţii economice externe şi a exportului de mărfuri, lucrări şi servicii. Instituţia camerală oferă servicii de broker vamal, eliberează carnete ATA, certificate de origine nepreferenţiale pentru mărfurile de export, efectuează expertiza mărfurilor.Pentru ca serviciile şi activităţile CCI să fie mai accesibile pentru întreprinderile din diferite regiuni ale ţării, inclusiv pentru cele din stânga Nistrului, sistemul cameral este format din 10 filiale: Bălţi, Cahul, Edineţ, Găgăuzia, Hânceşti, Orhei, Râbniţa, Soroca, Tighina, Ungheni, care, la rândul lor, au mai multe reprezentanţe în regiunile deservite.

În august 2012, la Chișinău, a avut loc Congresul III al Camerei de Comerţ şi Industrie a Moldovei. La reuniune au participat factori de decizie ai administrației publice centrale, corpul diplomatic acreditat în Moldova, reprezentanți ai organizațiilor internaționale partenere ale CCI a Moldovei, Camere de Comerț de peste hotare, agenți economici. În cadrul ședinței au fost prezentate totalurile activităţii CCI pentru perioada 2007-2012, a fost discutat și stabilit programul de activitate al Camerei pentru următorii cinci ani, iar Gheorghe Cucu a fost reales în calitate de președinte al CCI.

Printre evenimentele de rezonanță organizate de CCI sunt Expoziția națională ”Fabricat în Moldova”, Concursul ”Marca comercială a anului”, Concursul pentru cel mai

Reprezentant oficial al mediului de afaceri bun vin de casă ”Polobocul de aur” etc. Toate activităţile CCI sunt orientate spre susţinerea întreprinzătorilor, îmbunătăţirea mediului de afaceri, formarea şi menţinerea imaginii pozitive a Republicii Moldova pe arena internaţională.

În prezent, Camera de Comerţ şi Industrie a RM are peste 1400 de membri – întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în toate sferele economiei naţionale.

Lista acestora, domeniile de activitate şi datele de contact sunt publicate în Registrul Membrilor CCI, precum şi pe pagina web a instituţiei camerale: www.chamber.md.

Il vino

re dell’economia moldava

Tra i migliori vini del mondo ci sono anche i vini moldavi che rappresentano un vero tesoro del settore agricolo di Moldova.

Il settore enologico sta al centro della vita sociale ed economica in molte regioni rurali di tutto il paese; ciò è confermato dal numero considerevole della popolazione coinvolta nella produzione dei vini e nelle industrie connesse, il che rappresenta circa il 10% della popolazione impiegata. La Moldova è una delle regioni del mondo dove la gente ha prodotto il vino da più di 5 mila anni. Questa tradizione secolare di produzione del vino ha avuto un impatto sulla storia e sulla cultura. Inoltre il territorio ha numerosi luoghi di vinificazione che rappresentano una parte significativa del patrimonio nazionale.

Tra questi figurano la famosa città sotterranea di Cricova, Milestii Mici, le Cantine di Branesti, Lion Gri. Ricordiamo che Milestii Mici conserva la più grande collezione di vini del mondo, con 1,6 milioni di bottiglie, e tale collezione è stata registrata nel Guinness dei primati. La Repubblica Moldova presenta vini per i gusti più raffinati. La gamma di selezione è così vasta che per i numerosi consumatori la maggior parte dei prodotti non è conosciuta appieno. I vinificatori di Moldova hanno creato e producono oltre tre mila tipi di prodotti alcolici dei più vari; dai vini bianchi leggeri, rossi, rosé, secchi e da dessert, icewine, aperitivi, alcolici nazionali, vodka, liquori, fino ai «divini» vini spumanti. Tutti possono essere pregustati presso 100 imprese enologiche e le più moderne sono incluse in otto percorsi turistici.

In Moldova sussistono vari elementi di base utili a costruire un settore enologico di successo. Questo fatto rappresenta una «porta aperta» verso la scoperta dei vini moldavi. Dunque, tenendo conto del fatto che i volumi di vini prodotti aumentano ogni anno, e che il 90% del totale delle bevande viene esportato, esiste un ulteriore potenziale per lo sviluppo dell’export dei vini.

creazione di nuove piantagioni enologiche, per le quali è utilizzato un materiale da piantare di categorie biologiche e fitosanitarie superiori con applicazioni di tecnologie moderne e manutenzione delle piantagioni.

Le piantagioni costituite in queste condizioni garantiranno una raccolta aumentata per ettaro, contribuendo al miglioramento della qualità della produzione. Il settore associativo nell’ambito enologico è rappresentato da 10 organizzazioni non governative, le principali sono: Asociaţia Patronală a Viţei de Vie şi Vinului (Associazione Tutelare della Vite e del Vino), Uniunea Oenologilor din Republica Moldova (Unione degli Enologi della Repubblica Moldova), Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din Moldova (Associazione dei Produttori e degli Esportatori dei Vini di Moldova).

Grazie al miglioramento della qualità dei vini, ma anche al regime preferenziale di esportazione ottenuto dall’Unione Europea, si esportano grandi quantità di vini moldavi in Polonia, Repubblica Ceca, Romania e Germania.

Negli ultimi anni è cresciuto il volumi dei prodotti esportati anche in Cina e negli USA.

L’industria enologica necessita riforme strutturali ed un modo moderno di organizzazione, amministrazione, sviluppo, promozione dei vini sotto una marca nazionale enologica, riconosciuta. Per questo scopo sono state programate una serie di azioni. Una misura per rivitalizzare e sviluppare il settore enologico consiste nell’aver creato un Ufficio Nazionale della Vite e del Vino, approvato alla fine dell’anno precedente, tramite la Legge n. 262.

Lo scopo della creazione di una tale Agenzia è assicurare la gestione efficiente del settore enologico e la promozione dell’esportazione della produzione enologica. Le principali funzioni che saranno assegnate all’istituzione riguardano la promozione dell’esportazione e del consumo sul mercato interno della produzione enologica, elaborare le strategie, i programmi ed i piani d’azione per lo sviluppo e perfezionare il quadro legale ed istituzionale del settore ed infine gestire i prodotti enologici con l’indicazione geografica tutelata (IGP) e con la Denominazione d’Origine Protetta (DOP).

Un importante sostegno per il settore è accordato dal Programma di Ristrutturazione del Settore Enologico che è stato elaborato dal Governo di Moldova e della Banca Europea di Investimenti (BEI) per attenuare le vulnerabilità strutturali dell’industria enologica di Moldova.

In conformità al Contratto di Finanziamento firmato il 23 novembre 2010, BEI ha accordato alla Repubblica Moldova un prestito pari a 75 milioni di euro, destinato a realizzare il Programma. Questo prestito assicurerà il miglioramento della qualità e la consistenza del vino prodotto sull’intera filiera dell’industria enologica, poteziando le infrastrutture e gli impianti. Un altro sostegno al settore enologico è il Sussidio del settore agricolo che tramite misure specifiche stimola gli investimenti per la fondazione delle piantagioni pluriennali. L’obiettivo generale dell’intervento sta nella copertura dei costi della

La maggior parte dei produttori (oltre il 70%) sono membri di un’associazione o di un’unione. Queste organizzazioni hanno lo scopo principale di individuare e promuovere in modo sistemico ed unitario gli interessi professionali specifici dell’enologia e dell’industria che produce i vini della Repubblica Moldova. Di recente sono state fondate associazioni che promuoveranno gli interessi degli enologi, anche secondo le regioni specifiche di produzione del vino: Asociaţia Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate ”Codru” (Associazione Enologica della Regione Geografica Delimitata „Codru”), Asociaţia Producătorilor de Vinuri cu Indicaţie Geografică Protejată ”Ştefan Vodă” (Associazione dei Produttori di Vini con l’Indicazione Geografica Protetta „Ştefan Vodă”) ed Uniunea viti-vinicolă a Regiunii Geografice Delimitate ”Valul lui Traian” (Unione Enologica della Regione Geografica Delimitata ”Valul lui Traian”).

e i r b m o t c i o u l 6 u n 5 i V a u i Z

Vinul Regele economiei moldoveneşti

Vinurile moldoveneşti se numără printre cele mai bune vinuri din lume şi reprezintă o adevărată comoară a sectorului agricol moldovenesc.

Moldova este una din regiunile lumii unde oamenii s-au ocupat de producerea vinului mai mult de 5 mii de ani.

Această tradiţie seculară de producere a vinului a avut un impact asupra istoriei şi culturii, dar şi a teritoriului însuşi care are numeroase locuri legate de vinificaţie ce reprezintă o parte a patrimoniului naţional. Dintre acestea pot fi menţionate renumitele şi unicele oraşe subterane: Cricova, Mileştii Mici, Pivniţele din Brăneşti, Lion Gri, acolo unde cei mai pretenţioşi vizitatori pot degusta licori dintre cele mai selecte in ambianţa de basm a palatelor subterane.

Peisajele modelate de podgoriile noastre sunt impresionante, iar sectorul vitivinicol se află în centrul vieţii sociale şi economice în multiple regiuni rurale din toată ţara, fapt care este consemnat de numărul considerabil al populaţiei implicate în producerea vinurilor şi industriile conexe, care reprezintă aproximativ 10% din populaţia ocupată în cîmpul muncii.

Colecţiile de vinuri din Moldova păstrează şi ilustrează istoria îndelungată a unei naţiuni, care, în mod tradiţional, creşte viţă de vie şi produce vin. Aminti faptul că pivniţele de la Mileştii Mici a fost declarate cea mai mare colecţie de vinuri din lume, cu 1,6 mil. sticle, fiind înregistrată în Cartea Recordurilor Guinness. Republica Moldova oferă vinuri pentru cele mai rafinate gusturi. De fapt, gama de selecţie este atît de vastă, încît numărul celor care ajuns s-o cunoască pe deplin este foarte mic. Industria vinicolă oferă un sortiment larg de vinuri naturale (ce provin exclusiv din fermentarea mustului din struguri proaspeţi) şi vinuri speciale (produse cu aplicarea unor procedee tehnologice speciale care le atribuie proprietăţi organoleptice specifice). Vinificatorii din Moldova au produs şi continuă să producă peste trei mii de denumiri de produse alcoolice dintre cele mai variate: de la vinuri liniştite albe, roşii, roze, seci şi de desert, icewine, aperitive, tărie naţională, vodcă, lichioruri pînă la divin şi vinuri spumante. Toate acestea pot fi degustate la cca 100 de întreprinderi vinicole, cele mai performante fiind incluse în opt rute ale vinului din Republica Moldova. În Republica Moldova există mai multe elementele de bază necesare pentru construcţia unui sector vinicol de succes, însă vinurile moldoveneşti continuă să rămână în umbră, nefiiind cunoscute în întreaga lume.

Un sprijin important pentru sector este acordat prin intermediul Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol ce a fost elaborat de către Guvernul Republicii Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru a soluționa vulnerabilitățile structurale din industria vitivinicolă a Moldovei. Conform Contractului de Finanțare semnat la 23 noiembrie 2010, BEI a acordat Republicii Moldova un împrumut în mărime de 75 milioane EUR, destinat realizării Programului.

Acest împrumut va asigura îmbunătățirea calității și consistenței vinului produs pe întreaga filieră a industriei vitivinicole, mijloacele fiind direcţionate pentru investiţii în infrastructură şi echipament, cumpărarea şi oferirea în leasing a echipamentului de producere pentru fermierii care cultivă viţa de vie, precum şi pentru vinificatori şi industriile conexe.

O altă formă de susţinere a domeniul viticulturii este Subvenţionarea sectorului agricol care prin măsuri specifice vine să stimuleze investiţiile pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale şi promovarea producţiei vitivinicole.

Obiectivul general al măsurii constă în acoperirea costurilor înfiinţării noilor plantaţii viticole, pentru care este utilizat material săditor de categorii biologice şi fitosanitare superioare şi sunt aplicate tehnologii moderne de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor. Plantaţiile înfiinţate în aceste condiţii au o recoltă la hectar sporită, contribuind prin urmare şi la îmbunătăţirea calităţii producţiei. Pe parcursul anului 2012 viticultorii moldoveni au beneficiat de un sprijin financiar de circa 43,6 milioane lei, fiind înfiinţate 1020 hectare de plantaţii noi de vie.

Sectorul asociativ în domeniul vitivinicol este reprezentat de 10 organizaţii neguvernamentale, principalele fiind: Asociaţia Patronală a Viţei de Vie şi Vinului, Uniunea Oenologilor din Republica Moldova, Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din Moldova. Majoritatea producătorilor vinicoli (peste 70%) sunt membri a unei asociaţii sau uniuni. Aceste organizaţii au ca scop principal identificarea şi promovarea sistematică

şi unitară a intereselor profesionale specifice viticulturii şi industriei producătoare de vinuri din Republica Moldova.

Recent au fost fondate asociaţii care vor promova interesele viticulturilor şi în funcţie de regiuni specifice de producere a vinului: Asociaţia Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate ”Codru”, Asociaţia Producătorilor de Vinuri cu Indicaţie Geografică Protejată ”Ştefan Vodă” şi Uniunea viti-vinicolă a Regiunii Geografice Delimitate ”Valul lui Traian”.

Acest fapt lasă deschisă o uşă pentru promovarea vinului moldovenesc, portunităţi de a descoperi noi regiuni vinicole din lume sunt de un interes mare pentru mulţi consumatori de vin, atunci cînd gustul acestor vinuri este aprobat de către cei din urmă. Deci, ţinind cont de faptul că volumele de vin produse sporesc în fiecare an, iar 90% din totalul băuturilor sunt exportate, există un potenţial important pentru creşterea cantităţilor de produse exportate. Chiar dacă embargoul impus de Federaţia Rusă a avut iniţial un impact negativ pentru întregul sector, acest fapt a stimulat şi apariţia unor noi direcţii de export şi noi oportunităţi de colaborare. Din 2006, producătorii de vin au depus eforturi considerabile pentru diversificarea pieţelor de export, atrăgând o mai mare atenţie şi calităţii vinului produs.

Graţie îmbunătăţirii calităţii vinului, dar şi a unui regim preferenţial de export cu Uniunea Europeană, cantităţi semnificative de vinuri moldoveneşti se exportă în Polonia, Republica Cehia, România şi Germania. În ultimii ani au sporit volumele produselor exportate în China şi SUA. În pofida tuturor avantajelor de care se bucură Republica Moldova, sectorul nostru vitivinicol se confruntă cu anumite probleme care ţin de insuficienţa resurselor financiare pentru investiţii în sector, necesitatea de reechipare şi modernizare a mai multor întreprinderi, lipsa unei strategii integrate de promovare.

Industria vitivinicolă necesită reforme structurale şi un mod nou, modern de organizare, administrare, dezvoltare, promovare a vinurilor sub un brand naţional vinicol, implementare a sistemului de indicaţii geografice şi denumiri de origine pentru vinuri, reformarea cadrului legislativ şi normativ privind dezvoltarea sectorului vitivinicol. În aceste scopuri sunt lansate şi implementate un şir de acţiuni. Una din măsurile ce ţine de revitalizarea

şi dezvoltarea sectorului vitivinicol este crearea Oficiului Naţional al Viei şi Vinului ce a fost aprobată la finele anului precedent prin Legea nr.262. Scopul creării acestei agenţii este asigurarea gestionării eficiente sectorului vitivinicol şi a promovării exportului producţiei viticole, reieşind din bunele practici ale ţărilor cu tradiţii în domeniu.

Principalele funcţii care vor fi atribuite instituţiei ţin de promovarea exportul şi consumul pe piaţa internă producţiei vinicole, elaborarea strategilor, programelor şi planurilor de acţiuni pentru dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al sectorului, precum şi gestionarea produselor vitivinicole cu indicaţie geografică protejată (IGP) şi cu denumire de origine protejată (DOP).

Sotto uno stesso cielo europeo In questi tempi di abbondanza d’informazione, quando tutto va in fretta, il successo è garantito dai progressi del mondo odierno che tende all’innovazione. Se fino a poco tempo il trasporto aereo era un lusso, oggi è un mezzo di trasporto assolutamente necessario. Ogni anno è registrata una crescita dell’accesso ai servizi aerei. La gente va ovunque, seguendo l’evoluzione del processo d’industrializzazione dell’intero sistema del trasporto aereo e, non a caso, ci si impegna per creare le condizioni favorevoli di volo, sia sul piano finanziario, che sul piano della sicurezza aeronautica. Il 14 febbraio 2013 a Chişinău ha avuto luogo la prima riunione del Comitato Misto Repubblica Moldova – Unione Europea per la sottoscrizione dell’Accordo dello Spazio Aereo Comune (ASAC). Le delegazioni di entrambe le parti hanno presentato le proprie proposte a questo accordo, nel contesto dello sviluppo delle relazioni politiche, economiche e commerciali.

“Questa riunione rappresenta il primo passo reale compiuto in comune tra la Moldova e l’UE per la realizzazione del progetto ASAC. Questo meccanismo permetterà ad entrambe le parti di monitorizzare realmente e più profondamente i progressi pratici ottenuti per conformare gli impegni presi dalla Repubblica Moldova, ma per offrire anche una linea di guida circa l’identificazione di errori ed omissioni nella fase iniziale. Più è intensa e stretta la collaborazione, più reale e rapida può divenire l’integrazione della realtà aereonautica di Moldova nella dimensione europea.” Tanto ha dichiarato Vladimir Cebotari, direttore dell’Autorità Aerea Civile della Moldova.

Questo processo di liberalizzazione svolge un ruolo prioritario per l’aumento delle opportunità di sviluppo della piattaforma comune relativa

all’integrazione nello spazio aereo europeo. Come partner in pieno dell’UE nel campo dell’aviazione, la Moldova conferma il suo impegno a coinvolgersi attivamente, il che permetterà che si stabiliscano le condizioni di concorrenza imparziale per tutti i trasportatori aerei dell’UE. Inoltre, il dialogo continuo tra le parti coinvolte assicura il coordinamento degli aspetti legislativi, delle condizioni di mercato, nonché gli esiti sociali.

Bisogna riconoscere che i cittadini moldavi sono curiosi di conoscere i passi intrapresi nell’ambito dello sviluppo del fenomeno di liberalizzazione e ne seguono il processo. Per cui spetta a noi a soddisfare le richieste, che sono assolutamente naturali in una società civile.

L’accesso agli alti standard di sicurezza aeronautica costituisce la dimensione dei valori che sono alla base dell’attività dell’AAC e a seguito di un lavoro quotidiano, si mira all’armonizzazione della legislazione nazionale con quella internazionale.

Bisogna menzionare il fatto che il supporto legislativo, finanziario e altro, che viene accordato dall’Unione Europea alla Moldova, è in crescita e favorisce sostanzialmente lo sviluppo del segmento afferente al campo aeronautico.

Noi vorremmo incoraggiare gli operatori aerei ad entrare nel mercato dello spazio aereo della Repubblica Moldova, perchè con un uso corretto dei mezzi finanziari, per promuovere le politiche chiave, si creerà un clima favorevole per gli investimenti, assicurando un supporto finanziario di assistenza multilaterale a favore della società, con il risultato di alti benefici a favore dei passeggeri consumatori, sia per le compagnie aeree.

Nelle foto: alcuni momenti dei negoziati con l’UE a proposito dell’adesione della Moldova nello spazio comune europeo

În imagini: câteva momente din cadrul negocierilor cu UE apropo de aderarea Moldovei la spaţiul european comun

Î

Sub acelaşi cer european

n aceste timpuri de abundenţă informaţională, când totul se mişcă cu paşi repezi, materie de succes reprezintă progresiile lumii de azi cu tendinţe inovatoare. Dacă ceva timp în urmă transportul aerian era un lux, astăzi acesta este un mijloc de transport absolut necesar, an de an înregistrânduse creşteri în rândurile accesării serviciilor aeronautice. Oamenii călătoresc spre diverse destinaţii, urmărind evoluţia procesului de accelerare şi industrializare a întregului sistem de transport aerian şi, nu în zadar, se depun eforturi pentru a crea condiţii favorabile de zbor atât în plan financiar, cât şi al securităţii aeronautice.

La 14 februarie 2013, la Chişinău a avut loc prima reuniune a Comitetului Mixt Republica Moldova – Uniunea Europeană în urma semnării Acordului Spaţiului Aerian Comun (ASAC). Delegaţiile ambelor părţi au reliefat contribuţia acestui acord în contextul dezvoltării relaţiilor politice, economice şi comerciale. „Importanţa acestei şedinţe se exprimă prin primul pas real efectuat în comun de către RM şi UE întru implementarea ASAC. Acest mecanism permite ambelor părţi să monitorizeze în regim real şi

îndeaproape, progresele realizate practic întru conformarea angajamentelor asumate de RM, dar şi oferă o linie de ghidare şi permite identificarea erorilor sau omisiunilor la o fază incipientă.

Astfel, sporeşte semnificativ eficienţa şi calitatea procesului de implementare a ASAC. Cu cât mai aproape şi mai intensă colaborarea, cu atât mai reală şi mai rapidă devine integrarea domeniului aeronautic al Republicii Moldova în dimensiunea europeană.” a relatat Vladimir CEBOTARI, directorul Autorităţii Aeronautice Civile RM. Acest proces de liberalizare are un caracter prioritar în vederea sporirii oportunităţilor de dezvoltare a platformei comune privind integrarea în spaţiul aerian european.

Ca partener deplin al UE în domeniul aviaţiei, Moldova confirmă angajamentul său de implicare activă, ceea ce va facilita stabilirea condiţiilor de concurenţă echitabile pentru toţi transportatorii aerieni din UE. Or, dialogul continuu între părţile implicate asigură coordonarea aspectelor legislative, condiţiilor de piaţă, precum şi efectelor sociale. De recunoscut faptul că cetăţenii moldoveni sunt dornici să afle paşii întreprinşi în cadrul desfăşurării fenomenului de liberalizare

şi urmăresc mersul acţiunilor. De aceea, ne revine datoria onorării acestor cerinţe, de altfel absolut fireşti într-o societate civilizată. Abordarea înaltelor standarde de securitate şi siguranţă aeronautică reprezintă valorile care stau la baza activităţii AAC şi, în spatele muncii de zi cu zi, nu se optează decât pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea internaţională. De menţionat este faptul că suportul legislativ, financiar sau de altă natură pe care îl acordă Uniunea Europeană Republicii Moldova este în creştere şi favorizează substanţial dezvoltarea segmentului aferent domeniului aeronautic.

Ceea ce urmărim şi spre realizarea a ce optăm este încurajarea operatorilor aerieni de a intra pe piaţa spaţiului aerian al RM, care, prin folosirea unor pârghii financiare corecte, menite să promoveze politici cheie, va crea climat favorabil investiţiilor, asigurând suport financiar de asistenţă multilaterală în favoarea societăţii, cu înregistrări de beneficii atât în rândurile consumatorilor pasageri, cât şi companiilor aeriene.

Mariana Potlog, Autoritatea Aeronautica Civila

Il procedimento giudiziario non è l’unica soluzione per un conflitto

Attualmente in Moldova, è stata introdotta un pratica, per cui, qualora si verifica un conflitto di interessi, o uno scontro per ragioni d’orgoglio tra persone, le parti rinunciano ad ogni dialogo e si indirizzano ad un procedimento giudiziario.

Se analizziamo l’evoluzione di qualunque conflitto, cioè di una disputa, di un disaccordo o di una lite, stabiliamo che ogni situazione può procedere in 3 fasi: il disaccordo, il confronto e la risoluzione. Ma non sempre!

Il confronto può essere evitato! La risoluzione può essere perseguita dalle parti qualora abbiano l’intelligenza e il coraggio di trovare una modalità di risolvere il conflitto.

L’alternativa è dunque la mediazione.

Ai sensi della relativa Legge di Moldova n. 134 del 14.06.2007, “la mediazione rappresenta una modalità alternativa di soluzione di un conflitto tra le parti in via pacifica, con l’intervento di una terza persona”. La mediazione è basata sulla fiducia che le parti attribuiscono al mediatore, quale persona atta a favorire le trattative tra esse e accordarvi assistenza nella soluzione del conflitto, per ottenere un esito reciprocamente accettabile, efficiente e durevole. Importante da ritenere che le parti possono ricorrere alla mediazione benevolmente, anche dopo l’inizio del procedimento giudiziario o arbitrale, in qualsiasi grado dello stesso, convenendo a risolvere qualsiasi conflitto commerciale, familiare, civile, penale, nonché in altri settori. Soprattutto, individuare un tentativo, affinché le parti ricorrano alla mediazione prima dell’inizio di un procedimento giudiziario.

Dunque, qualora le parti riescano a superare l’orgoglio, e si lascino guidare da concreti interessi, esse otterranno dei benefici concreti, cioè:

1. La fissazione della data e dell’ora della seduta di mediazione in conformità all’agenda delle parti. Presso il Tribunale, i termini giudiziari sono imposti e non si riferiscono all’agenda delle parti. La seduta di mediazione può essere riprogrammata se richiesto dalle parti. Una seduta di mediazione può essere programmata facilmente come per qualsiasi altro tipo di accordo (d’affari o personale).

2. Il mancato limite di tempo e numero delle sedute di mediazione. Spesso, proprio dopo la prima seduta, le parti stabiliscono i motivi del conflitto e le modalità di soluzione dello stesso. La seduta può durare da un’ora fino a più di dieci ore.

3. Le parti individualmente possono scegliere il mediatore. Questa facilità non esiste presso un Tribunale.

La scelta del mediatore dalle parti aumenta la fiducia degli stessi nell’ottenimento del risultato voluto.

4. Ogni parte intende che l’altra parte desideri una soluzione, e non perseguire il proprio interesse. La presenza al tavolo delle trattative dimostra in sé la disponibilità di modificare le proprie posizioni anteriori.

5. L’esclusione del formalismo e delle procedure rigorosamente giudiziarie, fatto determinante per ché le parti prestino attenzione ai contenuti e non alla forma.

Inoltre, possono essere eluse le discussioni su elementi sensibili della relazione, assicurando la loro riservatezza.

6. La soluzione non è imposta alle parti, e deve implicare la volonta di una soluzione benevola del conflitto

7. Il mediatore non giudica le parti e non condanna.

Il suo impegno è di favorire il dialogo tra le parti, dalle quali si sono espresse opzioni per il superamento di divergenze esistenti.

8. Durante la mediazione e prevista l’apparire di alcune successive controversie. La differenza principale nei confronti del procedimento giudiziario consiste nel fatto che durante la mediazione, le parti comunicano. Alla fine della mediazione, le parti si stringono la mano e di regola possono ripristinare una relazione amichevole. Mentre, alla fine di un procedimento giudiziario, la comunicazione tra le parti dispare, essendo sostituita da uno stato conflittuale più accentuato, con aperto antagonismo.

9. Appellandosi alla mediazione, le parti non rinunciano alla classica giustizia. Se le parti non riescono a risolvere il conflitto per mediazione, le stesse hanno la possibilità di rivolgersi successivamente al Tribunale.

Andrei Russu, administrator «Onoris Legis» SRL

Aveţi un conflict?

Actualmente în Republica Moldova s-a instituit o practică – în momentul în care are loc o ciocnire de interese, concepte sau orgolii a unor persoane, părţile suspendă orice dialog şi se pomenesc atrase într-un proces judiciar.

Dacă e să analizăm evoluţia oricărui conflict, adică a unei dispute, a unei neînțelegeri sau litigiu stabilim, că fiecare situaţie parcurge poate parcurge 3 etape: dezacordul, confruntarea şi rezolvarea. Dar nu neapărat! Confruntarea poate fi evitată! Rezolvarea poate sa fie realizata de către părți în situația în care au inteligenţa şi bărbăția să găsească modalitatea de a stinge conflictul. Aşa dar, alternativa confruntării este medierea.

Potrivit Legii Republicii Moldova nr. 134 din 14.06.2007 cu privire la mediere „medierea reprezintă o modalitate alternativă de soluţionare a conflictului dintre părţi pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane”.

Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le acorde asistenţă în soluţionarea conflictului prin obţinerea unei soluţii reciproc acceptabile, eficiente şi durabile. Important este să reţinem, că părţile pot recurge la mediere benevol, inclusiv după pornirea unui proces în instanţa judecătorească sau arbitrală, în orice fază a acestuia,

l u s e c Pro

parte doreşte căutarea soluţiilor, dar nu plasarea interesului personal în prim plan. Prezenţa la masa de tratative dovedeşte în sine disponibilitatea modificării cerinţelor proprii anterioare.

5. Excluderea formalismului şi a procedurilor stricte judiciare, prin ce se contribuie ca părţile să se concentreze la conţinutul cuvântului, dar nu la modalitatea de pronunţare.

Prin aceasta se pot omite discuţiile pe elementele sensibile ale relaţiei, asigurând confidențialitatea lor.

6. Soluţia nu este impusa părţilor, ceea ce oferă un grad substanţial sporit al executării benevole a celor convenite.

Mediatorul va aduce părţile spre o soluţie amiabila.

7. Mediatorul nu judeca pârtile şi nu da verdicte.

Menirea lui este sa faciliteze dialogul dintre părți în urma căruia sa fie generate opțiuni de soluționare a divergentelor existente.

U N a t a c e d u j de

convenind să soluţioneze, pe această cale, orice conflict în materie civilă, comercială, de familie, contravenţională, penală, precum şi în alte materii. Mai mult ca atât, orice contract poate prevedea, că părţile vor recurge la mediere până la iniţierea unui proces judiciar.

Aşa dar, în situaţia în care părţile reușesc sa nu se ghideze de orgolii, ci de interesele concrete, părţile vor obţine beneficii concrete, şi anume:

1. Stabilirea datei şi a orei şedinţei de mediere în funcţie de agenda părţilor. În instanţa, termenele de judecata sunt impuse şi nu ţin cont de programul părţilor. Şedinţa de mediere poate fi reprogramată în cazul în care părţile solicită acest lucru. O şedinţă de mediere poate sa fie programata la fel de uşor ca orice alt tip de întâlnire (de afaceri sau personală).

2. Lipsa limitării în timp şi în număr a şedinţelor de mediere; Deseori, chiar după prima şedinţă părţile stabilesc motivele conflictului şi a modalităţii de soluţionare a acestuia. Şedinţa poate dura între o oră şi mai mult de zece ore.

3. Părţile, de sine stătător pot alege mediatorul. Această facilitate nu exista în faţa instanţei de judecata. Alegerea mediatorului de către părţi măreşte încrederea acestora în obținerea rezultatului dorit 4. Fiecare parte deja înţelege, că cealaltă

! e i ţ u l o s a c i n este u

8. Prin mediere se preîntâmpina apariția unor neînțelegeri viitoare. Diferența principala fata de procesul judiciar este ca pe tot parcursul medierii partile comunica. La finalul medierii, partile îşi strâng mâna şi ca regulă nu numai că continue afacerea, dar o lărgesc substanţial. Pe când la finalul unui proces judiciar, comunicarea dintre părţi dispare fiind înlocuită de o stare conflictuala şi mai accentuata, cu antagonism deschis.

9. Apelând la mediere părţile nu renunţă la justiţia clasică. Daca părţile nu reuşesc să soluționeze conflictul prin mediere, acestea au posibilitate în continuare de a se adresa instanţei de judecata.

Andrei Russu, administrator «Onoris Legis» SRL

Totul pentru zootehnie * Utilaje şi echipamente pentru gestare, fătare, înţărcare şi îngrăşare a porcinelor, bovinelor, ovinelor iepurilor ş.a. * Utilaje şi echipamente pentru creşterea păsărilor (găini, curcani, răţi, gîşte, fazani, struţi ş.a.) * Utilaje şi accesorii pentru distribuirea hrănii (manuală, automată ş.a.) * Bunkăre pentru păstrarea hrănii * Utilaje şi echipamente pentru microclimă (încălzire, răcire, venitilare ş.a.) * Utilaje şi echipamente pentru producerea şi stocarea nutreţurilor combinate * Incubatoare * Abatoare * Echipamente şi aparataje medicinale pentru zootehnie * Echiparea la cheie a fermelor de animale şi păsări * De asemenea utilaje: pentru procesarea laptelui (mulgere, filtrare, răcire - stocare, producere a brînzeturilor, mozzarella ş.a.)

Dimax-Impex SRL MD-2068, mun. Chișinău, str. Kiev 6/1 tel: 00373 022 43-03-76, fax: 00373 022 43-48-25 e-mail: dimaximpex@mdde.org

Все для зоотехники: * Оборудование для выращивания и содержания: свиней, крупного рогатого скота, овец, кроликов и др. * Оборудование для оснащения птицеферм (кур, индюков, уток, фазанов, страусов и др.) * Оборудование и принадлежности для раздачи корма (вручную и автоматически) * Бунккеры для хранения корма * Оборудование и приборы для микроклимата (обогрев, охлаждение, вентиляция и др.) * Оборудование для производства и складирования комбикормов * Инкубороры * Убойные цеха * Медицинское оборудование и приборы для зоотехникии * Оснащение под животноводческих ферм и птицеферм * А также оборудование для переработки молока (доения, фильтрации, охлаждения - хранения, производства сыров, моццареллы и др.)

Forumul diasporei Moldoveneşti în Italia Evenimente importante organizate de diaspora moldovenească din Italia prilejuite de sărbătorile naţionale, cu participarea Premierului Iurie Leancă În dimineața zilei de 29 septembrie la Veneția, Asociația „Gente Moldava” și Echipa de atragere a investițiilor din cabinetul Primministrului vor organiza un for investițional cu participarea a peste 50 de companii mari din regiunea Veneto.

Prim-ministrul Iurie LEANCĂ va ține un discurs în cadrul evenimentului și va încuraja potențialii investitori italieni să vină în Republica Moldova.

Este pentru prima dată când o asociație din diasporă, în colaborare cu instituții guvernamentale, organizează un astfel de eveniment, la o scară atât de largă. „Vom continua această linie de activitate în colaborare cu asociațiile interesate, mai ales în țările cu potențial mare de investiții”, subliniază Victor LUTENCO, șeful Biroului pentru Relații cu Diaspora.

După o întâlnire cu membrii diasporei în orașul Verona pe 28 septembrie, premierul se va alătura diasporei din Padova în dupăamiaza zilei de 29 septembrie. În piața Prato della Valle din orașul cu cel mai numeros grup de cetățeni ai Republicii Moldova, va

avea loc un concert susținut de formația „Zdob și Zdub”, dar vor evolua și artiști stabiliţi cu traiul în Italia. Evenimentul este organizat de asociația „Baștina” pentru comunitatea originarilor din Republica Moldova, dar și pentru italieni. În regiunea Veneto, în care se află cele 3 orașe, unde se vor desfășura aceste acțiuni, sunt cei mai mulți originari din Republica Moldova comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană. În anul 2011, în Italia erau aproximativ 157 de mii de moldoveni.

Organizarea tuturor evenimentelor este coordonată de Biroul pentru Relații cu Diaspora al Guvernului Republicii Moldova.

Este deja o tradiție ca sărbătorile naționale „Ziua Independenței” și „Limba Noastră” să fie organizate în diasporă în lunile septembrie și octombrie, imediat după concedii.

Persoana de contact - Viorel Barbănouă, coordonator evenimente, Biroul pentru relații cu diaspora, e-mail: viorel. barbanoua@gov.md, tel. 060302996

Moldavi in Italia Guida per l’orientamento e l’integrazione sociale dei Moldavi in Italia

L’informazione è tutto ai giorni nostri. Per vivere bene in una Società c’è bisogno di sapere dove ti trovi e come comportarti, quali sono i tuoi diritti e quali i tuoi doveri. Una Guida è come una Carta, serve ad orientarsi nel territorio e a guadagnare tempo, ed in Italia il tempo, come ogni altra cosa, ha un costo, infatti si dice che “il tempo è denaro”.

La presenza moldava in Italia è sempre in crescita, infatti è la terza collettività dell’Est Europa dopo quella Romena e Ucraina. Dopo la Sanatoria del 2002, i dati ci riferiscono che in Italia erano presenti all’inizio dell’anno 2003 un numero di 6.974 moldavi, al 2007 erano 55.803 mila, al 2012 invece si è avuto un aumento considerevole con oltre 150.000 residenti moldavi in Italia.

Tuttavia al 2011 sono state registrate in Italia 2.500 imprese costituite da cittadini moldavi. Altri invece svolgono ruoli di Mediazione Interculturale, di Assistenti Sociali, Infermieri; ma ricoprono anche ruoli nei settori della ristorazione, della vendita, in negozi come commessi, mentre la gran parte di moldavi svolgono ruoli di assistenza agli anziani.

Per oltre un 50 % , le donne moldave che svolgono questo tipo di lavoro non sempre sono in regola, presenti talora ventiquattro ore su ventiquattro, e, poichè prive del permesso di soggiorno, spontaneamente richiedono alle famiglie di restare in casa per non rischiare di

subire qualche controllo. Non essere in regola significa non avere accesso ai servizi sociali, significa non poter affittare una casa e soprattutto significa vivere in ansia. Se per mesi si è costretti all’isolamento, si perde il contatto con la realtà.

In Italia sono pochi i luoghi di aggregazione o centri sociali, dove i moldavi possono incontrarsi, scambiarsi informazioni e notizie, o dialogare ed essere informati delle novità sulle leggi italiane che li riguardano, come anche sulle possibilità di trovare corsi di italiano, perché dal novembre 2010 per legge è reso obbligatorio conoscere la lingua italiana per poter ottenere la Carta di Soggiorno.

Vivere ai margini della società che ospita e non poterne assimilare la cultura potrà avere un impatto negativo quando i moldavi faranno ritorno in patria, in quanto, pur possedendo lauree o diplomi, sono impiegati in ruoli dequalificanti, disperdendo così le conoscenze professionali originariamente sottratte alla Moldova.

Il progetto della nostra associazione nasce per rispondere a delle esigenze sociali fortemente sentite nella comunità Moldava in Italia. Manca l’informazione primaria soprattutto alle donne che nelle famiglie svolgono lavoro di assistenza, le cosi dette “badanti”.

Queste persone si trovano isolate dalla loro comunità e dalla stessa realtà italiana.

Si sentiva la mancanza di una guida di informazione, educativa e spirituale in grado di portare consigli ed orientamenti su temi indispensabili quali: permesso e carta di soggiorno, cittadinanza, lavoro, studio, sistema di previdenza sociale, reintegrazione familiare, salute, casa, servizi utili in Italia ed altre generali informazioni.

Una serie di informazioni aggiornate sono necessarie, non solo per chi intende inserirsi stabilmente nella società italiana, ma anche per coloro che solo temporaneamente lavorano in Italia.

Noi attraverso questa guida ci proponiamo di facilitare la vita dei nostri connazionali attraverso l’informazione.

Internet fa da padrone in questo secolo ed adesso in Italia quasi tutto si fa per via telematica. Nella guida abbiamo dedicato molto spazio per informare i moldavi della esistenza di siti governativi, sociali, culturali ed assistenziali raggiungibili non solo in Italia a ma anche dalla Moldova

La Guida è utile per orientare il lettore sui più complicati temi della complessa burocrazia italiana, e comunque attraverso la ricchissima collezione di riferimenti di cui è dotata - indirizzi, telefoni, mail, siti, fax, cellulari, web - ogni lettore viene messo nella condizione di poter risolvere direttamente ogni pratica burocratica. Tra le comunità importanti solo quella moldava ancora non possedeva una pubblicazione di orientamento per i propri connazionali, finalmente, con la

“Guida” e valutandola più che idonea per sostenere l’inserimento sociale dei moldavi in Italia ha richiesto ad Assomoldave il permesso di utilizzare i diritti della Guida per stamparne una seconda edizione da distribuire nell’ambito del sottoprogetto “Nessuno è solo al mondo”. Ulteriori approfondimenti si possono ottenere consultando http://tunuestisingur.blogspot.it

Circa la terza edizione del 2013, aggiornata e ampliata, potrà essere realizzata grazie ai proventi pubblicitari ottenuti dalle due precedenti edizioni e appositamente accantonati per sostenere i costi delle successive edizioni e grazie al contributo di una persona filantropica dalla R.Moldova.

Direttore e redattore del progetto: Tatiana Nogailic Associazione non profit registrata a Roma il 15 agosto 2004 Sede legale V.le G. di Leontini, 3 00124 Roma, C.F. 97348130580 Fax: 0662276333 - cell: 3294754598 mail: assomoldave@gmail.com http://assomoldaveroma.blogspot.com

partecipazione finanziaria dell’OIM di Chisinau e il patrocinio dell’Ambasciata Moldava di Roma, nel 2011 abbiamo potuto realizzarla e diffonderla in 30 città con la collaborazione delle numerose associazioni della diaspora sparse in tutta Italia.

La prima edizione è anche scaricabile da questo sito: http://ghidmoldoveniitalia.blogspot.com

L’Associazione “AssoMoldave” ringrazia tutti coloro che hanno aderito alla realizzazione e diffusione della Guida “Moldoveni in Italia. Ghid pentru orientarea si integrarea sociala a moldovenilor in Italia“, ma anche coloro che hanno contribuito alla redazione e alla distribuzione realizzata con l’attività di volontariato delle molte associazioni moldave partecipanti sparse in Italia.

L’iniziativa ha ottenuto il successo sperato e le richieste inevase provenienti dalla Ambasciata Moldova di Roma e dalle associazioni di varie altre parti d’Italia sono state segnalate all’OIM per un eventuale contributo alla ristampa .

L’OIM di Chisinau impegnata unitamente al Ministero del Lavoro Italiano nel progetto “Addressing the negative effects of migration on children and families left behind” ha visionato la

Moldovenii în Italia

Ghid pentru orientarea și integrarea socială a moldovenilor în Italia”

Informația este totul în zilele noastre. Pentru a trăi mai bine într-o societate nouă, avem nevoie să știm unde ne aflăm și cum trebuie să ne comportăm, care sunt drepturile și obligațiile noastre.

Un ghid este ca o hartă, este folosit pentru a naviga în teritoriu și te ajută sa câștigi timp, iar în Italia timpul, ca orice altceva, are un cost. Se spune că „timpul înseamnă bani”.

Prezența cetățenilor R. Moldova în Italia este în permanentă creștere, suntem a treia comunitate din Europa de Est, după cea din România și Ucraina.

După „Sanatoria” din 2002, la 1 ianuarie 2003 se înregistrau 6.974 moldoveni rezidenți în Italia, la 1 ianuarie 2007 – 55.803000, iar la 1 ianuarie 2011 numărul lor era de 150.000.

Acest proiect își propune să răspundă exigenţelor sociale simţite foarte mult în rândul moldovenilor din Italia.

Lipseşte informarea primară, în special a celor angajați 24 ore din 24 în familie, aşanumitele „badante”. Aceste persoane sunt izolate de lume, de realitatea italiană. Nu își cunosc drepturile şi suferă pentru că se simt abandonate de Statul de provenienţă şi discriminate de societatea italiană.

Se simțea lipsa unui ghid care ar informa moldovenii despre cursurile de limbă italiană sau de informatică, despre Centrele de primire, unde pot să mănânce, să se spele sau să doarmă gratis, despre Bisericile prezente in Italia, Ghişeul Unic pentru Imigrare, asistenţa sanitară pentru cetăţenii străini, unde ar putea să ceară Cartela sanitară S.S.N. şi altele. Multe femei moldovence sunt maltratate cu cuvinte, iar deseori şi fizic, de soţii lor. În Italia această categorie de persoane e foarte protejată. Am încercat, prin acest ghid, să furnizăm şi această informaţie, privind centrele unde femeile maltratate ar putea să se adreseze pentru ajutor sau asistenţă psihologică.

La ora actuală, în Italia multe servicii sunt accesibile doar on-line. Am dedicat în acest ghid un mic spaţiu site-

urilor Guvernului, serviciilor sociale sau culturale din Moldova, dar, în special, din Italia. Mulți dintre moldovenii prezenţi în Italia, mai ales cei care au ajuns la o anumită vârstă, nu știu să utilizeze calculatorul. Ghidul conține informații despre eventuale cursuri gratuite de informatică de bază.

Publicația este utilă pentru a ghida cititorul în problemele cele mai complicate ale birocrației italiene. În listele complete cu adrese, numere de telefon, fax, e-mail, pagini web, etc., fiecare cititor poate găsi soluții la problemele cotidiene cu care se confruntă aici, departe de baștină și de cei dragi. Între comunitățile mai importante ale imigraților în Italia, doar moldovenii nu aveau o publicație de orientare. În cele din urmă, cu participarea financiară a OIM din Chișinău și cu patronajul Ambasadei R. Moldova din Roma, în 2011 am reușit să realizăm și să distribuim Ghidul în peste 30 de orașe pe întreg teritoriul Italiei,, în colaborare cu numeroase asociații din diaspora. Prima ediție, de asemenea, poate fi descărcată de pe acest site: http://ghidmoldoveniitalia.blogspot.com.

Inițiativa s-a bucurat de succes și la adresa OIM au parvenit mai multe cereri, din partea asociațiilor din alte orașe ale Italiei, precum și din partea Ambasadei

Moldovei la Roma, de a reedita ghidul.

OIM a răspuns acestor solicitări și astfel, a doua ediție a Ghidului este distribuită ca parte a proiectului „Nimeni nu e singur pe pamânt” http://tunuestisingur. blogspot.it .

Cât privește a treia ediție, din anul 2013, actualizată și completată, ea va putea fi realizată datorită veniturilor din publicitate si cu gestul generos a unei persoane din R.Moldova.

Asociația „AssoMoldave” mulțumește tuturor celor care au susținut ideea ghidului „Moldoveni în Italia. Ghid pentru orientarea și integrarea socială a moldovenilor în Italia”, dar și celor care au contribuit la distribuția acestuia, și anume asociațiilor moldovenilor din Italia.

Tatiana Nogailîc, director și editor al proiectului „Assomoldave”, Roma Asociație non-profit înregistrată la Roma, 15 august 2004 Sediu legal: Viale G. de Leontini, 3 00124 Roma, CF 97348130580 Fax: 0662276333 - Mobil: 3294754598 e-mail: assomoldave@gmail.com http://assomoldaveroma.blogspot.com

Strumenti musicali popolari

Da tempi lontani, fino a tutt’oggi, i moldavi hanno preservato l’antica tradizione di costruire strumenti musicali di vario genere.

nai

Dall’antichità la Moldova è terra dove sono fiorite numerose e varie tradizioni, tra cui quelle musicali, di spiccata originalità: canti, danze, ballate. Uno degli usi che risale ad epoche davvero remote, consiste nella costruzione di strumenti musicali, il cui carattere distintivo sta nella loro natura di strumenti «aerofoni», vale a dire: a fiato.

Gli artigiani basarabeni oltre agli strumenti ad arco, sapevano confezionare con rara maestria flauti e zampogne, ma anche buccine e ocarine. Il flauto con più canne, denominato «nai» la cui origine si fa risalire in tempi protostorici, si costruisce ancor oggi in varie misure e dimensioni. Di solito questo strumento affascinante è confezionato in legno di pruno ciliegio, o sambuco, ma anche in legno di salice o acacia.

m u i uc

b

Un altro strumento unico nel suo genere, ad uso pastorale o militare è il «buccino»,composto da una lunga canna, aperta da entrambe le estremità ma con due doghe, strette con anelli. Questo, si ricava dal tiglio ed è spesso ornato con motivi fantasiosi, secondo l’estro dell’artigiano.

Strumento altrettanto originale è l’ocarina: in forma conica con l’imboccatura interna. In passato si confezionava in legno, mentre attualmente si plasma con argilla cotta al forno.

Tutti questi strumenti sono rimasti pressochè invariati da secoli, con una propria storia: ovviamente legata alla più pura tradizione popolare e all’evoluzione della musica folcloristica che in Moldova è particolarmente diffusa e molto amata dalla gente moldava.

ocarine

Din antichitate, Moldova este pământul unde au înflorit numeroase şi diverse tradiţii, printre care şi cele muzicale, de o originalitate relevantă: cântece, dansuri, balade… Unul dintre obiceiurile care îşi are începutul din cele mai vechi timpuri, este şi confecţionarea instrumentelor muzicale, al căror caracter distinctiv constă în natura lor de instrumente „aerofone”, adică de suflat.

Instrumente muzicale populare

Din timpuri îndepărtate şi până în prezent moldovenii au perpetuat meşteşugul creării intrumentelor muzicale tradiţionale.

Meşteşugarii basarabeni ştiau să confecţioneze cu o rară măiestrie fluiere şi cimpoaie, buciume şi ocarine.

Fluierul cu mai multe tuburi, denumit „nai”, care îşi are originea din timpuri străvechi, se construieşte şi astăzi de diverse mărimi şi dimensiuni. De regulă, acest instrument minunat este confecţionat din lemn de prun, cireş sau soc, precum şi din lemn de salcie sau tei.

Un instrument unic ca stil, cu uz pastoral sau militar, este „buciumul”, care constă dintr-un tub lung, deschis la ambele extremităţi şi cu două doage strânse cu inele. Acest instrument se confecţionează din lemn de tei şi este deseori ornat cu motive fanteziste, după inspiraţia meşteşugarului. Un alt instrument, la fel de original, este ocarina: de formă conică cu coaja în interior. În trecut se confecţiona din lemn, astăzi obişnuindu-se tot mai mult modelarea din argilă arsă.

Toate aceste instrumente au rămas aproape neschimbate timp de secole, fiecare având o proprie istorie. Iar muzica naţională, românească, rămâne a fi o perlă nemuritoare a neamului, atât de diversă, plină de viaţă şi bineînâeles atât de apreciată şi îndrăgită de toţi moldovenii.

cobză

Verità e lirismo nella pittura di Realitate şi creaţie în opera lui

Ogni artista ha i suoi propri motivi di ispirazione che riflettono la sensibilità, il gusto, la maniera e ne definiscono lo stile. I soggetti cari a questo pittore sono i paesaggi, in particolare quelli della sua terra.

Come sempre accade nell’Arte, la realtà appare trasfigurata dall’immaginazione dell’artista, ma nella ricerca pittorica di Ilie Leu, che è pur sempre opera di fantasia, sembra conciliarsi una contraddizione: in tutti i suoi lavori si evidenzia una componente impressionista, ma vi traspare una forte connotazione realistica, suggerita da un interiore impulso creativo che restituisce all’immagine ricreata il senso del «vero».

E non è tutto. Nei paesaggi di Ilie, l’uso sapiente del colore sa infondere agli oggetti rappresentati una irradiante dimensione di luminosità, di armonia e di quiete. Non esiste dramma. Ed è del tutto assente quel tratto crepuscolare e malinconico così comune nella tradizione pittorica del paesaggio impressionista.

Tutto è reso e si risolve nella luce, nel delinearsi chiaro e deciso degli sfondi, nel sovrapporsi dei vari piani prospettici, nelle sfumate gradazioni dei toni e dei vaporosi impasti cromatici.

Pertanto nell’opera conclusa viene a definirsi e confondersi l’elemento reale in un momento di intenso lirismo.

E l’intrinseca poesia della natura, reinventata dalla «verità» dell’artista, conduce ad un esito espressivo di rara suggestione.

R. S.

Ilie Leu

Fiecare artist are sursele sale de inspiraţie care reflectă sensibilitatea, gustul, maniera şi îi definesc stilul. Imaginile îndrăgite de acest pictor sunt peisajele, mai ales cele de pe meleagul său. După cum se întâmplă de cele mai dese ori în artă, realitatea apare transfigurată de imaginaţia artistului, dar în căutarea picturală a lui Ilie Leu, care este întotdeauna rezultatul fanteziei sale, pare că se împacă contradicţia.

Toate lucrările sale evidenţiază un element impresionist, dar se întrezăreşte şi o puternică conotaţie de realism, sugerată de un impuls interior creativ care restituie imaginii recreate sensul «adevărului».

Şi nu e totul. În peisajele lui, artistul foloseşte cu multă îndemânare culoarea, ştie să infiltreze în obiectele reprezentate o dimensiune iradiantă de luminozitate, de armonie şi de linişte. Nu există dramă iar acel semn crepuscular şi melancolic att de comun în tradiţia picturală a peisajelor impresioniste este total rătăcit.

Totul este redat şi se destramă în lumină, în determinarea clară şi decisă a scenelor, în suprapunerea diferitor planuri de perspectivă, în secvenţele nuanţate de tonuri şi de amestecuri cromatice vaporoase. Astfel, în opera finală se defineşte şi se confundă elementul real într-un moment de lirism intens.

Şi poezia intrinsecă a naturii, reinventată de «adevărul» artistului, duce la un rezultat expresiv de o rară sugestie.

R. S.

Четыре роли одного спектакля под названием

«Жизнь» Успешные, знаменитые, талантливые, счастливые. Они могут по – настоящему похвастаться не только своими достижениями в работе, но и крепкими семейными союзами. Сегодня приоткроют завесу личной жизни директор русского драматического тетра А.П Чехова Константин Харет, актриса театра Чехова Алла Туз – Харет и режиссер телевидения Ольга Андрющенко с супругом ведущим актером театра Чехова Юрием Андрющенко.

Екатерина Карачковская – Райлян: Константин, расскажите историю Вашего знакомства с супругой. Константин Харет: Вместе мы уже 18 лет, а познакомились еще будучи студентами. Аля спускалась по лестнице, я ее заметил, отметил про себя, какая красивая девушка! В тот день на занятия мы оба не попали. Мы пошли пить кофе, а потом я пешком проводил Алю до дома. Алла Туз Харет: Интересно то, что мы слышали друг о друге и раньше. Наши родители – актеры. И они общались, но мы с Константином лично знакомы не были. И вот случилась та судьбоносная встреча на лестнице в Консерватории. Константин был самым ярким парнем на курсе. Его обаяние не могло не понравится, а позже и влюбить меня в него. После окончания Консерватории, я уехала в город Днепропетровск поступать на театральный факультет. Мы разъехались. И встретились лишь спустя несколько лет, уже здесь в театре Чехова. Константин перешел сюда из театра Ginta Latina. А я после Днепропетровска уехала в Волгоград, работать в местном театре. Но там безумно скучала по Театру Чехова в Кишиневе. Ведь я выросла здесь за кулисами. Я не то, что бы знала каждую вещь в театре, я даже чувствовала его запах. И вот здесь завязался наш с Константином бурный театральный роман. Е К-Р: Расскажите, легко ли двум творческим людям, двум актерам жить в семье? К Х: На протяжение многих лет, мы вместе и работали и отдыхали. А Т-Х: Нот в последние три года, Костю назначили директором русского драматического театра А.П. Чехова, и ситуация изменилась.

Наши графики перестали совпадать полностью. И порой даже в театре мы не встречаемся. Но естественно дома вечером, в любом случае семья воссоединяется. И чем мы с Костей, по настоящему гордимся, это наши сыновья. К Х: И так получилось, что у нас все общее. Дети – наши, театр – наш, семья – наша, спектакли – наши. Е К-Р: Расскажите о жизни русского драматического театра А.П Чехова сегодня. К Х: В 2014 году Театру исполняется 80 лет, поэтому уже сегодня, мы активно начинаем готовиться к этому событию. Зрители увидят премьеры новых спектаклей. Но одна из самых главных наших задач – это ремонт. В Театре он не проводился с 1976 года. И поэтому я хочу, чтобы люди, которые будут приходить к нам в 2014 году видели не только новые постановки, но и новый интерьер. Мы очень хотим установить автономное отопление, так как нам приходят огромные счета за городское отопление. А вот на сцене и в зрительном зале, к сожалению прохладно. Поэтому мы сейчас закупили три тепловые пушки, и включаем их перед спектаклем, для того, чтобы повысить температуру воздуха.

Е К-Р: Помогает ли Театру Чехова наше государство? К Х: Театр субсидируется на 60 процентов от государства, все остальное мы зарабатываем сами. Но я отмечу, без ложной скромности, что по посещаемости, мы занимаем второе место в стране. Также по данным Министерства Культуры наш Театр живет исключительно благодаря продаже билетов. Если другие театры могут что – то сдать в аренду, у нас, к сожалению, таких помещений очень и очень мало. Е К-Р: Какова у Вас цена одного билета? К Х: На премьерный спектакль цена самого дорого билета составляет 120 леев. В другие дни цена варьируется от 70 до 100 леев. У нас в театре есть такая поговорка «Зритель голосует ногами». Так вот за счет таких голосов мы поменяли в этом году во всем театре стеклопакете, а также перекрыли кровлю, из – за того, что крыша протекала у нас во многих местах. Е К-Р: С какими основными сложностями Вы сталкиваетесь на посту директора? К Х: Это прежде всего финансовый вопрос. Пока что никто из богатых мира сего нам не помогают. При постановке спектакля «Гетто», мы написали 24 письма с обращением в

разные крупные компании, чтобы они помогли хоть чем – то. Никто даже одного бануца не дал. Я теперь постоянно повторяю поговорку «На Бога надейся, а сам не плошай». Поэтому сегодня мы ставим новые спектакли, и стараемся не опускать планку. Например в спектакле «Ричард 3», все актеры играют в зале, а зрители сидят на сцене. Также у нас появился новый молодой режиссер Дмитрий Коев, который в этом году поставил спектакль «Лизистрата», и я хочу с уверенностью сказать, он понравится большинству наших зрителей. Е К-Р: Расскажите, как Вы проводите свободное время? А Т-Х: В принципе, когда все нормальные люди отдыхают, мы работаем. Так что на выходных наши дети от этого сильно страдают. Но если у нас появляется такой день из выходных, когда у нас нет спектаклей, мы обязательно куда-то с ними выходим. Если это теплое время года, мы любим выезжать на природу. Сидим на берегу озера или речки и делаем шашлыки. Мальчишки вместе с Константином стреляют из лука, рогатки.У нас всегда очень активное времяпровождение. Е К-Р: Ваши сыновья часто приходят на спектакли в Театр? А Т-Х: Младший Даниел, ему 10 лет, не так часто ходит, но на всех премьерах, он обязательно в зрительном зале. А вот старший Дима, которому уже исполнилось 17, может посмотреть спектакль по несколько раз.

Е К-Р: Напоследок, Ваши пожелания всем читателям журнала “Moldova in Progres”. К Х: Вы знаете, я всегда желаю людям одного. Несмотря на весь водоворот жизни, который нас кружит ежедневно, найдите время остановиться, хотя бы секунд на 10, закройте глаза и оглянитесь вокруг. Вы увидите какой мир прекрасный, деревья цветут и жизнь великолепна, несмотря на все ее сегодняшние трудности. А Т-Х: А еще чаще улыбайтесь! И получайте от жизни исключительно положительные эмоции.

и закомплексованности, думал, что не сумею поступить в театральный вуз. Но, к счастью так сложилось, что меня с первого раза приняли в Академию Искусств (сегодня это Институт Искусств) на театральное отделение. После окончания судьба привела меня в Русский Драматический Театр Чехова, и я с 1991 года тружусь здесь. Е К-Р: Насколько трудно или легко двум творческим людям ужиться вместе? Ю А: С супругой Ольгой Андрющенко мне невероятно повезло. У нас настолько гармоничный союз, что конфликты если и возникают, то длятся недолго, и по большей части на бытовом уровне. На творческой почве конфликтов быть не может, Ольга режиссер телевидения, я – актер. Профили абсолютно разные. Мы не вникаем в работу друг друга. Правда это не исключает советов. И как творческие и любящие люди, мы прислушиваемся друг к другу.

Юрий и Ольга Андрющенко E К – Р: Юрий, Расскажите, как Вы пришли в театр? Юрий Андрющенко: Я не могу назвать дату или точное время, когда это произошло, так как с детства я был весьма артистичен. Сам я родом из города Дрокия. В школьные годы, я участвовал во всех творческих кружках и мероприятиях, проводимых вне школьной программы. В 8 классе к нам приехала Светлана Ивановна Мельникова, и организовала театральный кружок. Она нас настолько увлекла театром, что каждый день после школы мы приходили туда, репетировали, ставили спектакли. Одни из первых моих ролей тогда были Бальзаминов Островского, много играл в сказках для детей. Позже нам дали звание народного театра, что в те времена было очень престижно. Но несмотря на все вышесказанное, я в силу своей тогдашней неуверенности

Е К-Р: В каких спектаклях мы можем сегодня Вас увидеть? Ю А: Во первых вы меня можете увидеть в спектакле, который на сегодняшний день для меня самый главный и значимый – это «Бал Господень» Александра Вертинского. Он уже идет у нас в Театре 7 лет, а с 2011 года, я участвую с ним во всевозможных фестивалях. Такие роли, как в этом спектакле, я называю судьбоносными. Они могут прийти, а могут и не прийти. Еще один такой спектакль – «Палата №6», где я играю Громова. Это такая роль, в которой я со сцены могу говорить о том, что меня беспокоит. Это классика, в которой затрагиваются вечные проблемы, которые были 200, 100, 50 лет назад, и самое главное, которые есть и сегодня. Для меня очень важно не просто выходить на сцену, а вести диалог со зрителем и обмениваться энергией. Касаемо других спектаклей, у нас очень много комедий – «Женатый таксист», «Ужин по- французски», «Собачье сердце», «Вишневый сад», «Лизистрата» и мно-

гие другие. На суд наших маленьких зрителей представлено очень много сказок. Вот например, кота Леопольда я уже играю около 20 лет, а Бабу Ягу на протяжение 15 лет, очень долго играю персонаж Фрекен Бок из Карлсона. Я вообще с удовольствием принимаю участие в сказках. Маленького зрителя никогда не обманешь и это очень благодарный зритель. На мой взгляд Театр по сути своей должен нести воспитательную функцию, нежели просто развлекательную. Е К – Р: Культура – это инвестиция в завтрашний день. И сегодня, к сожалению на первый план вышли скорее кино театры, нежели театры. Что можно сделать в сложившийся ситуации и как привлечь людей в театр? Ю А: Я не могу сказать, что люди перестали ходить в театр. У нас есть свой постоянный зритель. Другое дело, что люди хотят смотреть комедии больше, нежели Чехова, Гоголя, то есть спектакли, которые не просто надо смотреть, а соучаствовать, переживая увиденное на сцене внутри себя. Бывают спектакли тяжелые и волшебные. Тяжелые – это спектакли, на которых зритель закрыт для нас артистов, и не хочет воспринимать показываемый материал. Я очень люблю волшебные спектакли, которых, к счастью большинство. На них происходит настоящая магия. Зритель внутренне работает вместе снами, сопереживая и зачастую помогая нам своей положительной энергией, играть, казалось бы давно знакомые вещи, абсолютно по – новому. Публику надо воспитывать на хорошем материале. И даже, если это комедия, она должна быть хорошего качества, и нести в себе какую – то добрую, жизненную идею. Е К-Р: Юрий, приоткройте завесу личной жизни, и расскажите, как Вы проводите свободное время. Ю А: Мы с супругой достаточно редко куда – то выходим, и свободное время предпочитаем проводить дома. Мы любим смотреть хорошее кино, общаться друг с другом, втроем с дочерью – по семейному. Екатерина Карачковская – Райлян: Ольга, расскажите немного о себе. Как Вы решили стать режиссером телевидения? Ольга Андрющенко: По специальности – я музыкант. После окончания института, по распределению я попала на телевидение. И вот с 1986 года я работаю в этой сфере.

Е К-Р: Расскажите, как вы познакомились с Юрием. О А: Мы в браке уже 15 лет, а вот знакомы намного больше. Нас познакомили наши общие друзья. Я сразу обратила внимания на Юру, так как он был очень видный и статный. Но покорило меня совсем другое. Его галантные манеры, интеллигентность и хорошее воспитание. А вот Юра запомнил мою способность вкусно готовить. Я постоянно его подкармливала маленькими пирожками, и различными гастрономическими вкусностями. Е К-Р: Кто дома режиссер Вашей семьи? О А: Бытом мы руководим вдвоем. У нас нет четкого разграничения домашних обязанностей. У Юры золотые руки, и начиная от забивания гвоздей до выпечки – он все делает одинаково хорошо и вкусно. Он хороший супруг и хозяин дома. Е К-Р: Какие сложности возникают при работе режиссера на телевидение?

О А: Режиссера телевидения, я бы назвала хорошим психологом. Ведь очень важно найти общий язык абсолютно с каждым сотрудником. Ведь по факту хороший результат – это командная работа. Конечно не всегда все идет гладко, и бывает, что до человека просто не достучаться. Но когда ко мне, как к режиссеру прислушиваются, и идут на контакт, работа будет всегда приносить удовольствие. Я стараюсь к каждому найти свой подход, и суметь договориться со всеми. Е К-Р: Ольга, а какие плюсы Вашей работы вы можете назвать? О А: Тому, кто хоть раз столкнулся с телевидением, окунулся в эту атмосферу и она захлестнула его, заболевает телевидением на всю жизнь. Телевизионщики без работы на телевидение не могут жить. Да бывают периоды, когда кто – то говорит, «как мне надоело, все ухожу», уходит, и…ровно через несколько дней возвращается. Свою школу я прошла на телевидение Moldova1, еще в тот период, когда там работали настоящие профессионалы, прошедшие отличную школу в Москве. Это

и режиссеры, и операторы, и журналисты, и звуко режиссеры. Вы знаете, когда я в первый год работы, ушла в свой первый отпуск на две недели, я лежа на пляже лежала и думала, я хочу на работу! О А: Арине сейчас 14 лет, и она хочет стать программистом. Но творческие задатки я в ней вижу. Она хорошо поет и танцует, да и наши с Юрой гены, я думаю, в один день, дадут о себе знать. Самое главное для нас, чтобы она была счастлива, в любой выбранной для себя профессии. Е К-Р: Скажите, а ваша с Юрием дочь Арина, не хочет пойти по Вашим стопам и выбрать для себя творческую профессию? О А: Арине сейчас 14 лет, и она хочет стать программистом. Но творческие задатки я в ней вижу. Она хорошо поет и танцует, да и наши с Юрой гены, я думаю, в один день, дадут о себе знать. Самое главное для нас, чтобы Арина была счастлива, в любой выбранной для себя профессии.

Primul pas în prevenirea cancerului a fost făcut !

La data de 7 Aprilie, întreg mapamondul sărbătorește Ziua Mondială a Sănătății. Dar, ce înseamnă sănătatea noastră și cât contează pentru fiecare dintre noi, cât de informați suntem la temele de sănătate și, când ne preocupă acest subiect mai mult? Este oare omul autorul propriei sale sănătăţi sau boli?

La aceste întrebări și-au propus să găsească răspuns prezenții, care au dat curs invitației Uniunii de Prietenie MoldoElenă Al. Ipsilanti, la un dialog cu invitați care activează în domeniul medicinii moderne și medicinii alternative, la întâlnirea de informare și sensibilizare, desfăşurată în data de 7 aprilie curent, cu genericul „Cancerul mamar, cancerul de col uterin și cancerul de piele, pot fi prevenite, află cum!”.

Informativ, s-a menționat că, temele propuse pentru prezentare, își au o zi specială în calendar: 4 Februarieeste marcată Ziua de Luptă Împotriva Cancerului, iar 15 Februarie este indicată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului la Copil.

Inițiativa organizării întâlnirii de informare și sensibilizare sub deviza „Participă, fă primul pas în prevenire!’’, a venit în urma necesității de a consolida promovarea dialogului, informarea și creşterea conștientizării importanței sănătății, oferind oportunitatea sexului frumos, de-a asista la o lecție de viața asupra acestui subiect sensibil despre sănătate și de prevenire a maladiei „tăcute”, doar prin astfel de acțiuni putem spera într-un viitor sănătos a femeii emigrante.

D-na Ilectra Babani (ginecolog, medic acupuncturist şi cunoscut lector internațional), a remarcat în discursulprezentare susținut: „sănătatea omului, depinde de echilibrul său în relația cu natura”, „omul este o energie care în dependență de ceea ce elimină, i se întoarce înapoi, pe „podul care îl construiește” în inconștientul său pe parcursul perioadei existenței sale…”, iar „bolile de cancer nu sunt altceva decât, energia negativă acumulată și depozitată în organismul nostru”, „chiar și aceleași gânduri rele, supărări ori îngrijorări, ne pot îmbolnăvi”. „sănătatea noastră depinde de stilul de viață a fiecăruia dintre noi, de echilibrul din noi…”

Informație utilă, la tema Cancerul de Piele, a propus publicului în discursul

său, d-na Inga Racu, (dermatolog, venerolog) menționând că în Grecia, la inițiativa Companiei Dermatologilor și Venerologilor, în Săptămâna de Prevenire și Combaterea Cancerului de Piele, care în anul acesta se va desfășura în perioada 27-31 Mai 2013, interesații pot beneficia de examinări dermatologice gratuite. Iar pentru mai multă informație, doritorii pot apela la nr. de tel. 800111122.

D-nul Iorgos Grevenitis (chirurg, obstetrician-ginecolog), în timpul discursului, a pus accent în nenumărate rânduri, pe responsabilitatea doamnelor de-a preveni orice problemă și de-a menține sănătatea lor intimă prin metodele corecte de contracepție, efectuarea periodică a testului Papanicolau (PapTest) și desigur nu a putut trece

cu vederea să explice rolul vaccinului împotriva cancerului de col uterin. La acţiunea de Duminică, au fost invitați și reprezentanți ai oficiului Brokeri de Asigurare în persoana Directorului General, d-nul Konstantinos Markopulos și a Tatianei Palamarciuc care la rândul lor, au propus în atenția prezenților, informație referitor la programe colective sau particulare de asigurare atât de sănătate cât și de pensionare pentru unele catigorii de emigranți. De asemenea, Uniunea Moldo-Elenă Al. Ipsilantis și Oficiul Brokeri de Asigurare, urmează să încheie o colaborare în vederea unor pachete de asigurări pentru membrii Uniunii, configurat conform statutului de ședere și a necesităților emigranților originari din Rep. Moldova.

Fiind prima întâlnire la tema „Sănătate și asigurare sociala”, din programul – Activități Sociale a UN.A.I., organizatorii au remarcat cu deosebită satisfacție dorinţa celor prezenți, de-a reînnoi următoarea întâlnire cât mai curând, fiind apreciată ca una din cele mai utile și necesare activități a unei comunități de diasporă.

Președintele UN.A.I. Svetlana Lisagor Vergis

искусства жизни

7 лет жизни В воздушном кругу Со всем светом за одно Девочка играет. Зовет меня к себе. Круг медленно крутится. Зеркало В нише стены Делит время На четыре части. В правом верхнем углу Прошлая жизнь, жизнь запутанная В требованиях И нереализованных мечтах. Эта жизнь прошла, от нее осталась только точка, В левом верхнем углу Илюзии... пучки соломы Женщины, закованные в ржавые корсеты. Эта жизнь прошла, от нее осталась только точка, В левом нижнем углу Память... литогарфии Клавиши, звенящие под пальцами, Мелодии и уродства, от которых не спрятаться, Ни дома, ни в церкви. Эта жизнь прошла, от нее осталась только точка, В правом нижнем углу Одинокое будущее Горькое будущее, Раковая опухоль. Эта жизнь прошла, от нее осталась только точка, После того, как прошли все четыре жизни, Стих окончен. Что есть конец? Молчание, Наконец...

Доброе утро, любовь моя

Lara Savoia

Доброе утро, любовь моя. Так говорят, доброе утро. Так говорят далее опыт и будущее. Это пожелание, надежды и милосердия.

O, радость! Pазлука ненаглядная! Слабый как ветер дутый во флейте печалями Ван Гога, в переулках и в кафе. Эти огромныe пейзажи! Отдаленные kak их расставание в блаженных руках. И я слышу ту далёкую песню как мелодия русалки, Прелюдия волн. Ах, спокойствие... ваши обещания: его пробуждения и мои мечты.