PASTELE IN GRECIA – "MEGALI EVDOMADA" Cea mai importantă sărbătoare din calendarul grecesc, celebrarea Paştelui îmbracă forme inedite în fiecare regiune din Grecia, iar unele obiceiuri de Paşte la greci sunt dintre cele mai speciale. Unicitatea sărbătorii Paştelui, conform tradiţiilor greceşti, se regăseşte mai ales în săptămâna de dinaintea marelui eveniment religios. Cuvântul "Pascha", numele grecesc pentru Paşte, provine din ebraicul "Pasah". Dacă evreii sărbătoreau Paştele pentru a comemora eliberarea lor din Egipt, creştinii celebrează, cu această ocazie, Învierea Mântuitorului Hristos. Un alt cuvânt folosit de greci pentru Paşte este "Lambri" (strălucire), întrucât ziua Învierii lui Iisus Hristos e una plină de lumină şi veselie. La fel ca şi la noi, în săptămâna premergătoare Paştelui, cunoscută sub numele de "Megali Evdomada", adică Săptămâna Mare, în mod tradiţional, credincioşii greci postesc, nu mănâncă carne, ulei sau lactate până după miezul nopţii din Sâmbătă Paştelui, după slujba de Înviere. Iată care sunt cele mai vechi obiceiuri de Paşte la greci!
Lunea Sfanta - Megali Deftera Megali Deftera este prima zi a Saptamanii Mari sau Sfinte, in care oamenii merg la biserica, se inchina si saruta icoana lui Iisus Hristos. Martea Sfanta - Megali Triti Cunoscuta in traditiile romanesti drept “Martea Seaca�, Megali Triti este o zi de doliu. Femeile gatesc biscuitii de Pasti "koulouraki", folosind drept ingrediente ulei si oua, ce urmeaza a fi mancati dupa terminarea postului.
Miercurea Sfanta - Megali Tetarti In Miercurea Sfanta ori Miercurea Pastilor are loc in biserici o slujba speciala, in cadrul careia credinciosii sunt binecuvantati cu ulei. Toate muncile din gospodarie trebuie sa se termine in acesta zi. In Grecia, pregatirile de Paste incep in Joia Sfanta cu coacerea painei de Paste, tsoureki, vopsirea in rosu a oualelor (rosu este culoarea vietii, precum si un simbol al sangelui varsat de Hristos). Din cele mai vechi timpuri, oul a fost un simbol al innoirii vietii, iar mesajul oualelor rosii este victoria asupra mortii.
În Joia Mare sau Joia Patimilor, Megali Pempti în limba greacă, slubele din biserici încep dimineaţă devreme. Enoriaşii participă în număr mare la ceremonialul religios, închinându-se înainte lui Hristos răstignit pe cruce. Femeile vopsesc ouăle în roşu, culoare simbolizând sângele vărsat de Iisus şi gătesc Tsoureki, un cozoanc specific acestei săbători greceşti. Aceste bunătăţi urmează a fi puse pe masă, după Înviere, în duminica de Paşte. Acestea sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Paşte la greci.
Obiceiuri de Paşte la greci: Vinerea Sfânta Megali Paraskevi Megali Paraskevi, Vinerea Sfânta, ori Vinerea Seacă sau Mare, este o zi dedicată doliului, tristeţii inspirate de moartea Mântuitorului. Clopotele bisericilor bat toată dimineaţa anunţând funebrul eveniment. Fetele decorează Epitafio, un fel de catafalc al lui Iisus, iar în biserici se ţin slujbe de înmormântare pentru Hristos. În această zi, femeile nu au voie să muncească, iar bărbaţilor le e interzis să joace cărţi. Odată cu apusul soarelui, Epitafio este purtat pe străzile oraşelor şi satelor, urmat de o procesiune tăcută, funerară. Iată una dintre cele mai vechi obiceiuri de Paşte la greci!
Obiceiuri de Paşte la greci: Sâmbătă Sfânta - Megalo Savvato Cu prilejul Sâmbetei Sfinte sau Sâmbetei Paştelui, dimineaţă are loc o nouă slujbă, iar bisericile sunt încărcate de flori. În zonele rurale, femeile sacrifică mieii pentru Duminică Paştelui. Totodată, cu acest prilej, sunt pregătite delicioase plăcinte cu brânză, purtând numele de kalitsounia. În Cretă, copiii încropesc o “efigie”, un manechin înfăţişându-l pe Iuda, pe care îl ard în mari focuri de tabăra mai târziu, după miezul nopţii. Acestea sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Paşte la greci. Anastasi, Învierea Domnului, celebrată la miezul nopţii, reprezintă un punct culminant al Săptămânii Mari. Numeroşi credicinciosi se adună în faţă bisericilor, participând la slujba de Înviere şi la aprinderea Sfintei Lumini. După ce preoţii împartă Sfânta Lumina tuturor participanţilor, întreagă adunare strigă “Christos Anesti!”, “Hristos a înviat!” Oamenii merg spre case cu lumânările aprinse, folosindu-le pentru a face o cruce neagră pe uşile locuinţelor înainte de a paşi înăuntru. În acest fel se marchează sfârşitul Postului Paştelui. Imediat ce ajung acasă, credincioşii se înfruptă cu Mageiritsa, un fel din măruntaie de carne, cu ouă roşii şi kalitsounia.
Flacara Vesnica este adusa in Grecia de un serviciu militar special si apoi transportat catre bisericile locale. Sfantul Munte va surprinde insa prin frumusetea slujbei si prin fastul ei - cantarea psaltica fara egal, podoabele bisericii, vesmintele cele mai de pret pe care le-mbraca preotii si diaconii, mireasma de tamaie aromata. Lespezile de marmura colorata care pardosesc biserica cea mare sunt acoperite aproape cu totul de furnze de laur care inmiresmeaza aerul. Lumina din biserica e data numai de candelele ce vegheaza la icoane si lumanarile de ceara din sfesnice si candelabru. In aceasta lumina icoanele si frescele care impodobesc peretii bisericii au alta stralucire.
In noaptea de Inviere, de obicei pe orice masa din familiile grecesti se gasesc un preparat din porc afumat, asa numitul hiromeri, branzeturi, bors de miel, koulourakia, painea speciala de Paste, vin grecesc, retsina si ouzo si bineinteles ouale rosii. Dupa o noapte de ospat si de sarbatoare, toata lumea se pregateste pentru a doua zi, Duminica, de Masa de Paste, adevarata sarbatoare. Salata de fasole verde si fructele de mare, mancaruri de legume sunt gatite pe gratar pentru a fi servite cu diferite cu alte feluri de mancare de orez, kokoretsi, paine, prajituri, vinuri, ouzo. Principalul fel de mancare care nu lipseste de la masa de Duminica este mielul sau iedul.Servit in onoarea lui Hristos, mielul intreg, condimentat si prajit pe un foc de carbune este o adevarata delicatesa.
Familiile şi prietenii se adună în jurul unor mese festive, adeseori la iarbă verde, ospatându-se cu carne de miel, însoţită de numeroase alte delicatese şi vin. Muzică şi dansurile sunt la ordinea zilei. Acestea sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Paşte la greci. “Kalo Paska!” În greceşte, “Paşte fericit!”
PAȘTE ÎN THASSOS, LOCUL CU CELE MAI FRUMOASE TRADIȚII GRECEȘTI Conform scrierilor grecești, Thassos își poartă numele de la fiul regelui fenician Arginor, care a ajuns pe acest pământ fertil în căutarea surorii sale, Europa ce a fost răpită de Zeus. Strâns legată de legende și învăluită în mister, cea mai verde insulă din Grecia este gazda celor mai frumoase tradiții și obiceiuri. Descoperă Thassos în vacanța de Paște într-un circuit cultural low-cost de la Europa Travel, la tarife accesibile și servicii turistice excelente.
Cel mai frumos dintre festivalurile locului este cel din ziua de Paște, când procesiunile religioase includ dansuri tradiționale cu care alegorice și concursul de ciocnit ouă roșii – ce simbolizează sângele Mântuitorului. Tot acum are loc și 'dansul ploii', așa cum se obișnuia din moși strămoși. Localnicii de la sate se strâng într-o horă pentru a-i dedica lui Dumnezeu dansul aducător de bunăstare, iar culturile de viță de vie și măslini să fie bogate și în anul care vine. În fapt, acest obicei bine păstrat este astăzi un eveniment extrem de popular, care atrage un număr foarte mare de vizitatori străini.