General Iacob Zadik (1867-1970) by Nor Ghiank

General Iacob Zadik (1867-1970)

Ministerul Apărării Naționale

Ambasada Republicii Armenia în România

Comandamentul Logistic Întrunit

Uniunea Armenilor din România

Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”

General Iacob Zadik (1867-1970)

Editura Ararat 2020

General Iacob Zadik (1867-1970) Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” Director: Col. Constantin Lupu Director adjunct: Lt.col. Radu Riti

Ambasada Republicii în România E.S. Sergey Minasyan, ambasador al Republicii Armenia n Rom nia

Coordonator proiect cultural: Dr. Cristina Constantin Au contribuit la realizarea acestui proiect cultural: Dr. Horia Șerbănescu Dr. Cornel Andonie Dr. Ion Rîșnoveanu Dr. Emil Boboescu Luminița Iordache Carla Duță Anca Ionescu Camelia Cristea Gabriela Tuas Angelica Bănuță Fotograf: Adrian Simionescu

Uniunea Armenilor din România Varujan Vosganian, președinte

Consultant științific: Col. (r) prof. univ. dr. Petre Otu

Caseta tehnică

General Iacob Zadik (1867-1970) Între generalii români care s-au acoperit de glorie în timpul Primului Război Mondial, dintre care amintim Constantin Prezan, Alexandru Averescu, Ioan Dragalina, Eremia Grigorescu, s-a evidențiat și generalul Iacob Zadik, al cărui nume de familie apare în unele documente scris Zadik. El s-a născut la 8 decembrie 1867 în comuna Brătulești, plasa Siret, din fostul județ Roman, într-o familie cu origini armene, părinții săi fiind Grigore și Eufrosina. Atras de cariera militară, a urmat studiile la Școala Fiilor de Militari din Iași între 1878-1886, iar apoi la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București, între 1886-1888, Școala Specială de artilerie și geniu, între 1889-1891 și Școala Superioară de Război din București, între 1896-1898.

Foaia matricolă a elevului Iacob Zadik, pentru anul 1886

Elevul Iacob Zadik la Iași, 1878, Atelier Bernhard Brand, Iași 3

Căpitan Iacob Zadik, 1900, Atelier Korn – București

Locotenent Iacob Zadik, 1895, Atelier S. Iakovitz, Caracal - Slatina

Din foia sa matricolă pentru anul 1886 adresată de conducerea școlii, prin comandantul acesteaia, lt.col. Makarovich, tatălui său, Grigore Zadik, reiese faptul că, prin notele sale, el s-a clasat al treilea din cei 52 de elevi din clasa sa. Din același document aflăm că avea note mari la conduită, limba germană, gimnastică, trigonometrie, regulamente militare, algebră, fizică și cosmografie. În ceea ce privește evoluția sa în plan profesional, a parcurs ierarhia militară până la gradul de general de divizie, astfel: sublocotenent – de la 1 iulie 1888, locotenent – de la 10 mai 1891, căpitan – de la 8 aprilie 1896, maior – de la 10 mai 1906, locotenent-colonel – de la 1 aprilie 1911, colonel – de la 1 aprilie 1914, general de brigadă – de la 1 februarie 1918, general de divizie – de la 1 aprilie 1919. 4

La 10 noiembrie 1896 s-a căsătorit cu Rosa Tatos și au avut împreună patru copii: Grigore născut la 27 martie 1898, Ioan-Christea, născut la 30 ianuarie 1900, ambii ofițeri, Margareta (Margueritte) Eufrosina, născută la 17 iunie 1903, căsătorită cu Grigore Kessim, fost medic șef al orașului București și Maria născută la 9 iulie 1908, care a murit la 20 martie 1910.

Bătaia cu flori din Roman, 1902, căpitanul Iacob Zadik conducând echipajul

Căpitanul de artilerie Iacob Zadik cu soția

Iacob Zadik cu soția la Băile Herculane, 1909

Generalul de brigadă Iacob Zadik împreună cu familia, 1919

De asemenea, trebuie menționat faptul că Iacob Zadik a ocupat diferite funcții în cadrul unităților de artilerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, astfel: comandant de pluton şi baterie la Regimentul 4 Artilerie (1888-1889), la Regimentul 3 Artilerie (1891-1896) şi la Regimentul 12 Artilerie (1896); şef birou pregătire de luptă la Regimentul 8 Artilerie (1898-1901); ofiţer în statul major al Diviziei 7 Infanterie (1901-1906); şef de stat major al Diviziei 2 şi 7 Infanterie (1906-1909, 1910-1911); comandant al Regimentului 8 Artilerie (1909-1910, 1911-1914); şef de stat major al Corpului 3 şi 4 Armată, Armata de Nord şi Armata 1 (1914-1917); secretar general în Ministerul materialelor de război (1917-1918), aflat sub conducerea lui Vintilă Brătianu; comandant al Diviziei 8 Infanterie (1918-1919); comandant al Corpului 4 Armată (1919-1922).

Brevet de înaintare la gradul de căpitan pentru Iacob Zadik, 8 aprilie 1896

Brevet de înaintare la gradul de maior pentru Iacob Zadik, 16 mai 1906 Brevet de înaintare la gradul de locotenent-colonel pentru Iacob Zadik, 31 martie 1911

Descris în foaia calificativă drept „bun călăreț”, generalul Zadik era și un mare iubitor de cai. În nota din partea de jos a acestei fotografii, el face câteva mențiuni referitoare la calul Zarif din imagine, care a câștigat Premiul Damelor no. 1 și Premiul Siret no.1 la alergările de cai din 6 august 1900 de la Roman

Lt. col. Iacob Zadik, șef de stat major Divizia a 7-a, Roman, 1912, cu doi colegi, Atelier Anton Kuczabinski, Roman, 1912

Lt. col. Zadik Iacob, Roman, 1912

Aprecierile șefilor la adresa sa relevă un militar dedicat profesiei, atent cu personalul din subordinea sa, cu relații profesionale corecte bazate pe respect și onoare. Activitatea sa desfășurată în perioada 1 noiembrie 1910-31 octombrie 1911, la Divizia 7 Infanterie, a fost elogiată, comandantul diviziei, generalul Constantin Prezan, care l-a și propus pentru acordarea Ordinului „Steaua Rom niei”, n grad de cavaler, consemn nd n dosarul personal al acestuia: „Inteligență vie. Din diferite discuțiuni și în deosebite ocaziuni pe teren am constatat că posedă cunoștințe întinse cari îi dau dreptul 10

la toate treptele înalte ale ierarhiei militare. Sănătos, vioi, rezistent, bun călăreț, iute, inteligent și instrucția dezvoltată atât pentru serviciul de stat major, cât și ca ofițer de trupă. Educație militară foarte dezvoltată, solidă, sânge rege, vioiciune și hotărâre în luarea măsurilor....Serviciul îl îndeplinește cum nu se poate mai bine: cu competență și prevedere, conducând prea bine pe subalternii săi și formându-le o prea bună școală. Are multă putere de muncă. Notează cu dreptate pe ofițerii în subordine. În rezumat lt. col Zadik este un ofițer care îndeplinește toate condițiunile pentru o înaintare excepțională, când va avea vechimea cerută de lege.”

Căpitan Iacob Zadik în mijlocul unui grup de ofițeri de artilerie, Roman, 1902

Căpitan Iacob Zadik, în statul major al Diviziei 7 Roman (comandant gl. Bellu)

Despre activitatea acestuia în Campania din Bulgaria, la care a participat în calitate de comandant al Regimentului 8 Artilerie, același general Constantin Prezan nota: „A făcut campania din Bulgaria în bune condițiuni. A studiat temeinic și cu folos tehnica și tactica întrebuințării artileriei pe câmpul de luptă în legătură cu celelalte arme... aptitudini militare foarte bune din toate punctele de vedere. Educațiune militară aleasă. Cu totul devotat pentru îndeplinirea serviciului, fără preget la muncă. Mobilizarea regimentului și formarea diferitelor unități noi pentru campania din Bulgaria, precum divizionul de coloane de muniții pentru Divizia 7-a și divizionul de 3 baterii de tunuri de 75, md. 1904, pentru regimentul 4 artilerie de rezervă s-a făcut sub conducerea și îngrijirea sa în foarte bune condițiuni, cu toate greutățile ce a întâmpinat și pe cari a știut să le învingă. În campanie a condus ca un adevărat ostaș, ducând aceeași viață ca și trupa și ofițerii săi ocupându-se continuu de buna stare a oamenilor, cailor și materialului, 12

reușind a-i păstra în bune condițiuni. Este rezistent și a suportat foarte bine toate oboselile campaniei... posedă perfecte cunoștințe tactice... ca administrație a corpului a pus multă atențiune și în special în campanie a făcut tot ce i-a stat prin putință pentru ca trupa și animalele să aibă un trai cât mai bun. În rezumat este un eminent comandant de regiment și deci este în cazul de azi caracterizat excepțional și a fi înaintat la gradul de colonel.”

18 Căpitan de stat major Iacob Zadik cu ofițerii comandamentului Diviziei a 7-a la manevre, Roman, 1903 Lt.col. Iacob Zadik, comandantul Regimentului 8 Artilerie, în mijlocul ofițerilor, 1912

General de brigadă Iacob Zadik

La izbucnirea Primului Război Mondial în 1914 Iacob Zadik era șef de stat major la Corpul 3 Armată, iar de la 1 octombrie același an a fost transferat la Corpul 4 Armată, pe o funcție similară. După mobilizarea armatei române, până la 1 decembrie 1916, acesta a fost șef de stat major al Armatei de Nord, însă istoricii consideră o etapă importantă în cariera militară a generalului Iacob Zadik, perioada 1 decembrie 1916-12 august 1917, cea în care a fost șef de stat major al Armatei 1, contingent care a avut un rol major un bătălia de Mărășești. În dosarul personal al generalului Zadik, pentru perioada 14 august 1916-1 iunie 1917, generalul Constantin Prezan consemna: „Am avut pe generalul Zadik sub ordinele mele directe în această campanie de la data de 14 August 1916 până la 10 noembrie 1916 ca șef de stat major al armatei de Nord și apoi de la 20 decembrie 1916 la 1 iunie 1917 ca șef se stat major al Armatei I, pe timpul când aceasta era în refacere. În ambele aceste perioade a fost însărcinat cu conducerea serviciilor de dinainte și dinapoia armatei pe cari le-a condus cu o remarcabilă competință și multă ordine. Grație măsurilor luate și prevederilor sale armata a putut să-și ducă operațiunile fără să fie privată de nimic, cea ce a contribuit mult la menținerea moralului 14

trupei.”. De asemenea, tot pentru perioada din Primului Război Mondial, generalul de divizie Constantin Christescu nota: „Generalul Zadik a servit sub ordinele mele ca șef de Stat major la Armata de Nord de la 10 noembrie 1916 5 decembrie 1916 și în aceeași funcțiune la Armata I-a de la 18 iunie-29 iulie 1917. Aptitudinile și însușirile acestui ofițer general s-au manifestat în servicii așa după cum doream și cred că cel mai exigent comandant de armată n-ar fi putut să fie mai bine ajutat în greaua sarcină mai bine decât am fost ajutat de generalul Zadik. Pentru mine generalul Zadik a fost un șef de Stat major neîntrecut și sunt convins că va fi un eminent comandant de divizie și de corp de armată..... În ambele ocaziuni generalul Zadik mi-a dat dovadă de eminente însușiri și aptitudini pentru îndeplinirea înaltei sale însărcinări. Am recunoscut serviciile mari aduse țării de acest valoros ofițer general; prin propunerile interioare ce i-am făcut pentru înaintarea sa la gradul de general (căci era colonel și în 1916) și pentru decorare, ceea ce a fost admis. Consider pe generalul Zadik ca preabine pregătit și înzestrat cu toate calitățile pentru a comanda un corp de armată și deci a fi admis la înaintarea la gradul de general de divizie”.

Schiță cu Armata de Nord (Div. 14 și 8), operațiunile din august 1916

Schiță cu Armata de Nord (Div. 7 și 8), ofensiva trupelor de acoperire, august 1916

Scrisoare adresată de generalul Constantin Prezan generalului Iacob Zadik, 1917

General Iacob Zadik, comandantul Diviziei a 8-a, cu șeful de stat major, 1918-1919

Pentru activitatea sa desfășurată în acești ani de război a fost decorat cu Ordinul „Steaua României”, cu spade și panglică de Virtute Militară pentru „repetate acte de vitejie și destoinicie“, prin ˛.D. nr. 64 din 1 noiembrie 1916 și cu Ordinul „Coroana României“ în grad de comandor cu spade și panglică de Virtute Militară pentru „vrednicia și abnegația ce a dovedit ca șef de stat major al Armatei 1 pe timpul pregătirii ofensivei Armatei 1, precum și în cursul bătăliei de pe Șușița Seacă între 24 – 29 iulie 1917”, prin Î.D. nr. 1456 din 5 decembrie 1917.

Generalii Constantin Prezan și Iacob Zadik trec în revistă Regimentul 27 Infanterie

Fără îndoială însă, numele său va rămâne legat întotdeauna de evoluția evenimentelor din Bucovina de la sfârșitul anului 1918. În contextul destrămării monarhiei austro-ungare și a luptei românilor din Bucovina pentru emancipare națională, acțiunile liderilor ucraineni îndreptate împotriva populației românești au determinat pe conducătotii rom nilor bucovineni să ceară intervenția armatei române pentru restabilirea situației în zonă. Astfel, Divizia 8 Infanterie, sub

General Iacob Zadik primeşte defilarea Regimentului 13 Infanterie

Generalul Iacob Zadik cu ofiţeri englezi atașați pe lângă Divizia 8-a Infanterie 27 18

comanda generalului Iacob Zadik, din Corpul 4 Armată, condus de generalul Nicolae Petală, împreună cu detașamentele de grăniceri primeau ordin de restabilire a ordinii. Cele trei detașamente alcătuite special în acest scop, inițial sub denumirile „Dorohoi” (Regimentul 29 Infanterie), „Botoșani” (Regimentul 37 Infanterie) și „Fălticeni” (Regimentul 16 Inafanterie) au fost redenumite ulterior „Dragoș”, „Alexandru cel Bun” și „Suceava”. Proclamația adresată de generalul Iacob Zadik bucovinenilor nu făcea altceva decât să le aducă locuitorilor provinciei încredere, speranță pentru viiitor și garantarea drepturilor lor: „Răspunzând la chemarea Comitetului bucovinean, armata română, din Înalt Ordin al Maiestății Sale Regele Ferdinand al României, a pășit pe pământul Marelui Voevod Ștefan pentru a ocroti viața, avutul și libertățile locuitorilor de orice neam și credință [...] Subsemnatul garantează oricărui locuitor libera exercitare a drepturilor sale civice și face cunoscut în același timp că se va reprima cu toată severitatea cuvenită orice încercare de dezordine, acte de violență sau nesupunere faţă de noi”. Pe de altă parte, în ordinul de zi adresat propriilor trupe, generalul Zadic făcea apel la dragostea frățească: „Vouă v-a păstrat soarta norocul de a păşi cei dintâi pe pământul scump al Bucovinei. Fiţi mândri şi arătaţi-vă demni de încrederea ce s-a pus în voi. Voi sunteţi ocrotitorii avutului şi populaţiei bucovineane. Faceţi ca prin purtarea voastră în toate ocaziunile să căpătaţi dragostea cu adevărat frăţească a populaţiunei în sprijinul căreia veniţi. Doresc spornicie pasului ce faceţi şi vă zic: Cu Dumnezeu nainte!”.

Generalul Iacob Zadik, Iași, 1919 Ordin de zi emis de generalul Iacob Zadik, Comandantul Diviziei a 8-a în Bucovina, 10 mai 1918

După preluarea controlului asupra întregului teritoriu al provinciei, la 29 octombrie/11 noiembrie, generalul Zadik intra în Cernăuți, având parte de o primire emoționantă din partea populației locale, cu flori și acalamații. În cuvântul de bun venit, Iancu Flondor, președintele Consiliului Național Român, arăta: „Ca președinte al Consiliului Național Român am datoria să binecuvântez falnica Oaste Română la intrarea ei în Capitala Bucovinei, a acestei țări ce păstrează în sânul său sfintele moaște ale marelui nostru domn Ștefan. Suntem pe cale să reîntregim iarăși moștenirea lui: România Mare! Sufletul lui nemuritor este în mijlocul nostru... Dați-mi voie să vă binecuvântez așa cum fac doi frați iubitori care, după o lungă și dureroasă despărțire, se întâlnesc pentru a nu se mai despărți niciodată!”.

Generalul Iacob Zadik în Bucovina, 1918

În alocuțiunea adresată celor prezenți generalul Iacob Zadik a spus: „În urma dorinţei Comitetului Naţional bucovinean, M.S. Regele şi România au răspuns chemării şi au adus ajutorul armatei române, pentru ca liniştea acestei ţări să nu fie turburată. Sosind, aduc salutul cu iubire frăţească şi pot să spun cu iubire de mamă al României libere către ţara Bucovinei. În aceste momente, gândul meu se înalţă către Dumnezeu şi-i adresează mulţumirile României Mari că a scos sfânta dreptate la suprafaţă. Pentru despărţirea Bucovinei a trebuit să curgă sânge şi să cadă un cap de Domn, pentru reîmpreunarea, ei însă n-a curs nici un pic de sânge, căci s-a făcut totul prin vrednicia voastră şi vrerea dreptăţii.”.

Generalul Iacob Zadik aşteptând defilarea, Cernăuți, 1918

Generalul Iacob Zadik și ministrul Ion Nistor trec trupele în revistă, Cernăuți, 1918 21

Generalul Iacob Zadik la trecerea trupelor în revistă, Cernăuți, 1918

Generalul Iacob Zadik primeşte raportul comandantului trupelor, Cernăuți, 1918 22

La data de 31 octombrie/13 noiembrie 1918, Consiliul Național a numit un guvern sub conducerea lui Iancu Flondor, format din departamente conduse de directori. S-a decis convocarea Congresului General al Bucovinei, care la 15/28 noiembrie 1918 a votat unirea „necondiționată și pe vecie” a Bucovinei cu România. Divizia 8 Infanterie, sub conducerea generalului Iacob Zadik a avut un rol esențial în instaurarea și menținerea ordinii de drept și în asigurarea siguranței locuitorilor Bucovinei. Această acțiune complexă s-a finalizat la 1 mai 1919 odată cu înființarea Batalionului de Jandarmi „Moldova”, care avea ca scop „serviciul de poliție pe întreg teritoriul Bucovinei ce s-a unit cu România”.

Generalul Iacob Zadik şi ministrul Ion Pelivan în mijlocul manifestanților, 1918

Generalul Iacob Zadik în maşină cu miniştrii din Bucovina, 1918

Un alt merit al generalului Zadik este acela de a colabora cu autioritățile civile pentru creearea unor structuri care să ducă la ameliorarea situației economice. Apreciat deopotrivă de presa vremii (ziarul Glasul Bucovinei din 2 ianuarie 1919 îl numea „generalul eliberator”), de mari oameni de cultură (Nicolae Iorga îl considera „un om isteț și dibaci”), de alți militari (generalul Gheorghe Mărdărescu spunea că este un om „cu mult tact, deosebită pricepere și o pregătire desăvârșită”, iar generalul Nicolae Petala considera că a știut „ a fi ferm, hotărât, autoritar și plin de tact”), generalul Iacob Zadik a fost cel care a avut un rol important și în acțiunile militare din Pocuția, declanșate la 24 mai 1919, pentru asigurarea legăturii cu trupele române din Maramureș.

Generalul Iacob Zadik în Bucovina, 1918

Numai diplomația și tactul de care a dat dovadă generalul Iacob Zadik, atât în relațiile cu populația și autoritățile locale, cât și cu militarii armatei poloneze, a făcut ca această operațiune să fie lipsită de evenimente majore. Prin activitatea lor în Pocuția, militarii români au arătat că pot duce la bun sfârșit acțiuni pentru dezamorsarea unor situații tensionate în zone multietnice și pot colabora cu militari din alte armate pentru asigurarea unui climat de normalitate.

Telegrama primarului orașului Cernăuți, D. Marmeliuc, către generalul Iacob Zadik, prin care îl informează că a fost desemnat cetățean de onoare al urbei

Activitatea generalului Iacob Zadik la comanda Diviziei 8 Infanterie a fost evidențiată de către șefii ierarhici în foile calificative.

Brevet de înaintare la gradul de general de brigadă pentru Iacob Zadik, 1919 Brevet de conferire a Ordinului „Steaua României”, în grad de mare ofițer, generalului Iacob Zadik, 2 martie 1923

Brevet conferire a Medaliei „Victoria” generalului Iacob Zadik, 20 iunie 1924 Brevet de autorizare pentru purtarea însemnelor Ordinului „Legiunea de Onoare”, în grad de ofițer, acordat generalului Iacob Zadik, 1920

Astfel, generalul Nicolae Petală arăta: „De când Divizia 8-a reintrată de pe front a venit din nou în sub ordinele Corpului 4 Armată, generalul Zadik a desfășurat cea mai rodnică activitate la conducerea diviziei. Cu o pricepere și competență deosebită a organizat serviciul de aprovizionare a trupelor sale și cu toate greutățile prin cari țara și îndeosebi armata a trecut n toamna anului 1918 trupele Diviziei 8-a au putut să trăiască prin munca lor și atunci când interesele politice și militare au cerut ca Divizia 8-a să treacă neîntârziat în Bucovina, aceasta s-a putut face repede și cu multă 29

ordine, deși armata noastră se găsea în acel moment, ca consecință a nenorocitului tratat de pace și în stare de descompunere materială (organică) Comandant Corp 4 Armată General Petală”. Generalul Constantin Prezan, de asemenea, a elogiat modul în care generalul Zadik a știut să ducă la îndeplinire misiune încredințate acestei structuri militare: „Sosind cu Divizia 8-a în Bucovina, care trecuse printr-o criză politică (dezlipirea Bucovinei de imperiu austro-ungar, instalarea unui guvern local ucrainean și începuturi de mișcări anarhice) generalul Zadik a știut să facă față îndoitelor îndatoriri ce i se impuneau: militare și politice. A asigurat ordinea publică prin măsuri energice și bine chibzuite, întărind autoritatea guvernului revoluționar român care luase locul celui ucrainean. A dat posibilitaea acestui guvern care reprezenta aspirațiunile poporului românesc să concentreze în jurul său toate forțele române și neromâne doritoare de a alipi Bucovina la România. A luat bune măsuri pentru organizarea apărărării Bucovinei, măsuri cari s-au complectat și îmbunătățit neîncetat. A dat foarte bune directive pentru instruirea trupelor sale în mijlocul cărora știe a menține disciplina și spiritul militar, a luat foarte bune măsuri pentru asigurarea ordinii publice și înțelegere cu autoritățile civile. În rezumat generalul Zadik s-a arătat și în această împrejurare priceput, metodic la lucru și plin de tact [...] În scurtul timp de o lună cât a comandat grupul de armată din Bucovina și din Nordul Basarabiei, generalul Zadik a dovedit încă o dată calitățile sale de eminent comandant sub toate raporturile. La o inspecție ce am trecut grupului tocmai în acest timp, am găsit atât dispozițiunile de apărare și de ocupație a Pocuției, cât și disciplina trupei, admirabil de bune. Este un general cu mult tact și muncitor neobosit. Merită înaintarea și va comanda prea bine un corp de armată. Gl. Constantin Prezan”. Generalul Lupescu a apreciat, de asemenea, modul în care și-a îndeplinit atribuțiile generalul Iacob Zadik:„De când se află sub ordinele mele s-a distins în tratativele cu comandamentul polonez pentru evacuarea Pocuției, în menținerea ordinei și dezvoltarea sentimentelor românești în Bucovina unde este foarte iubit de populațiunea de toate naționalitățile, în fine, în organizarea defensivei a sectorului său și în instrucția de menținerea disciplinei în trupele sale. Acest distins ofițer general merită hotărât înaintarea excepțională la gradul de general de divizie și la comanda unui corp de armată. Cdt. Corp 4 Armată General Lupescu”. De altfel, la 17 mai 1920, generalul Iacob Zadik primea comanda Corpului 4 Armată dislocat în Bucovina și nordul Basarabiei, având în responsabilitate sectorul corespunzător frontierei de pe Nistru (județele Cernăuți, Hotin și Soroca) pentru a împiedica trecerea grupurilor teroriste bolșevice, instrucția și pregătirea trupei (funcție pe care a deținut-o timp de 9 ani).

Generalul Iacob Zadik împreună cu generalii francezi Phillipe Petain, Henri Berthelot, Maxime Weygand și Victor Petin, București 1919

Generalul Iacob Zadik și generalul Gheorghe Mărdărescu, împreună cu mareșalul francez Ferdinand Foch, București, 1922, Atelier Julietta Fotografia mareșalului francez Ferdinand Foch cu o scurtă dedicație adresată generalului Iacob Zadik, cu ocazia vizitei acestuia în România, la festivitățile Încoronării de la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922

Brevetul Ordinului „Polonia Restituta”, în grad de mare ofițer, conferit generalului Iacob Zadik, 1929 Adresă prin care generalul Iacob Zadik era înștiințat că i s-a conferit Crucea „Meritul Sanitar”, clasa I, pentru sprijinul acordat la creearea Așezământului Sanitar din Șoseaua Vergului, 6 octombrie 1928 Diplomă prin care i se recunoaște generalului Iacob Zadik calitatea de membru activ al Societății Regale Române de Geografie, 19 februarie 1920.

Iacob Zadik, general de divizie, comandant al Corpului 4 Armată, Iași, 1925 Generalul Iacob Zadik cu ocazia vizitei generalului italian Pietro Badoglio în România, noiembrie 1926, Atelier Z. Weiss

În semn de considerație pentru activitaea sa, generalul Iacob Zadik a fost cel care i-a însoțit oficial pe mareșalii francezi Joffre, în 1920 și Foch, în 1922, cu ocazia vizitelor acestora în România. De asemenea, în 1926, el a făcut parte și din delegația care l-a însoțit pe generalul italian Pietro Badoglio, în cadrul vizitei acestuia în țara noastră. În perioada interbelică, generalul Iacob Zadik s-a implicat în acțiuni diverse: a fost membru al Societății Regale Române de Geografie, din 1920, a întreprins și sprijinit acte de binefacere, pentru care a primit în anul 1928 Crucea „Meritul Sanitar”, clasa I, etc. Generalul Iacob Zadik a fost trecut în rezervă prin ID nr. 3240 din 20 septembrie 1929. 34

Generalul Iacob Zadik la vârsta de 99 de ani, 1966

Generalul Iacob Zadik, împreună cu un grup de tineri ostași și ofițeri, la vârsta de 99 ani, București, 1966

Venirea la putere a regimului comunist a însemnat pentru generalul Iacob Zadik ani grei de închisoare, alături de alte personalități care avuseseră un rol important în realizarea Marii Uniri. Același regim, pe fondul unei noi viziuni asupra unor evenimente importante din istoria României, avea însă să-l reevalueze în anii ‘60: este invitat la emisiuni de radio și televiziune, scrie articole referitoare la bătălii din Primul Război Mondial la care a participat, etc. La împlinirea vârstei de 100 de ani, generalul Ion Ioniță, ministrul Apărării Naționale i-a oferit generalului Iacob Zadic o sabie, în semn de prețuire, înmânată de generalul Iacob Teclu, în cadrul unei ceremonii desfășurată în clădirea actualului Palat al Cercului Militar Național, în mijlocul unor membri ai familiei, cunoscuți și ofițeri din structurile Ministerului Apărării Naționale, fiind organizată și o „masă tovărășească“. La 22 septembrie 1967, prin Decretul nr. 915, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România îi conferea generalului Iacob Zadik Ordinul „Apărarea Patriei“, „pentru faptele sale de arme săvârșite în Primul Război Mondial, în luptele de la Mărășești“, rolul său în Bucovina nefiind menționat, o parte din provincie fiind anexată de sovietici după cel de Al Doilea Război Mondial. După mai mult de un secol de viață, generalul Iacob Zadik a murit la 8 aprilie 1970, fiind înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu. De altfel, în acest loc în care și-au găsit odihna numeroase personalități române, în cadrul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri, la 27 noiembrie 2018, Uniunea Armenilor din România a organizat o ceremonie de comemorare a generalului Iacob Zadik, la mormântul acestuia. La această manifestare au participat E.S. domnul Sergey Minasyan, ambasadorul Republicii Armenia în România, Nicolae Nasta, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, deputatul Varujan Vosganian, președinte al Uniunii Armenilor din România și deputatul Varujan Pambuccian, reprezentantul minorității armene în Parlamentul României. Cu acest prilej a fost prezentă o gardă de onoare și au fost depuse coroane de flori la mormântul generalui din partea Ambasadei Republicii Armenia, Ministerului Apărării Naționale și Uniunii Armenilor din România. Totodată, a fost oficiată o slujbă religioasă de către P.S. Episcop Datev Hagopian, șeful Eparhiei Armene din România, împreună cu preotul Radu Kricor Holca. În cadrul manifestării, Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasador al Republicii Armenia a evocat personalitatea lui Iacob Zadik și a amintit de cele două mari evenimente aniversate de către popoarele armean și român în 2018, Centenarul Primei Republici Armene (de la 1918) și Centenarul Marii Uniri a românilor de la 1918. De asemenea, domnul Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România a aminitit și numele celorlați ostași români de originea armeană căzuți în Primul Război Mondial.

Aspecte de la ceremonia de comemorare a generalului Iacob Zadik, de la Cimitirul Bellu, în prezența E.S. Sergey Minasyan, ambasador al Republicii Armenia, 27 noiembrie 2018

Destinul său a fost precum numele său de familie, care în limba armeană înseamnă Ziua de Paște, un destin al renașterii, al trecerii în lumină, după sacrificii făcute pentru idealurile unei generații de excepție care a fost generația unirii. În partea finală a acestei succinte treceri în revistă a vieții și activității generalului Iacob Zadik prezentăm câteva piese din patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, care au aparținut acestuia, mărturii peste timp referitoare la un om remarcabil, la un militar dedicat menirii sale, care a pus mai presus de orice datoria. Cristina Constantin

Bibliografie selectivă:

Arhivele Militare Rom ne,Fond Direcția Cadre Învățământ, 1974, dosar 17243; Col.(r) prof. univ. dr. Petre Otu, Din Înalt Ordin pășim pe pământul Marelui Voievod Ștefan. Generalul Iacob Zadik, în „Magazin Istoric”, nr.11 /2018; Prof. univ. dr. Valeriu Avram, Lucian Drăghici, Gabriel-George Pătrașcu, dr. Ion R șnoveanu, Războiul de Întregire (1916-1918).Comandanți militari români, Centrul Tehnic Editorial al Armatei, București, 2016; Eduard Antonian, Marea Unire 100/Generalul Iacob Zadik – un erou armean al României Mari, site: http://www.araratonline.com/marea-unire-100-generalul-iacob-zadik-un-erou-armean-al-romaniei-mari/; Col. prof. univ. dr. Adrian Stroea, coordonator, Enciclopedia Artileriei Române, Centrul Tehnic Editorial al Armatei, București, 2014. Mihai Stepan Cazazian, Comemorarea genralului Iacob Zadik, eliberatorul Bucovinei, site: http://www.araratonline.com/48311-2/.

Epoleți – donație din partea familiei generalului Iacob Zadik

Port-stilet și port-baionetă care au aparținut generalului Iacob Zadik

Accesorii de călărie care au aparținut generalului Iacob Zadik

Accesorii de uniformă care au aparținut generalului Iacob Zadik

Trusă de birou care a aparținut generalului Iacob Zadik (în partea de sus, detaliu cu monograma acestuia)

Dedicație adresată generalului Iacob Zadik de ofițerii Regimentului 38/39/89 Infanterie Petru Rareș

Semn de identitate care a aparținut generalului Iacob Zadik Accesoriu pentru birou care a aparținut generalului Iacob Zadik

Ordinul Steaua Rom niei, în grad de mare ofițer, a aparținut generalului Iacob Zadik

Ordinul Sfinții Mauriciu și Lazăr, în grad de ofițer, a aparținut generalului Iacob Zadik

Ordinul Coroana Rom niei,în grad de mare ofițer, a aparținut generalului Iacob Zadik Ordinul Coroana Rom niei,în grad de mare cruce, cu placă și lentă, a aparținut generalului Iacob Zadik

Ordinul polonez Vulturul Alb, în grad de mare ofițer, a aparținut generalului Iacob Zadik

Medalie aniversară emisă de Banca Națională a României cu ocazia mpliniriia 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Rom nia, înfățișând, pe avers, imaginea Palatului Mitropolitan din Cernăuți unde s-a votat la 28 noiembrie 1918 unirea Bucovinei cu Rom nia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA” , valoarea nominală „100 lei”, stema României și anul de emisiune „2018”, iar pe revers scena în care Iancu Flondor și generalul Iacob Zadik anunță votarea unirii Bucovinei cu Rom niași inscripțiile „100 DE ANI DE LA UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA” și „28 noiembrie 1918”

Generalul Zadik (centru) și ofițerii săi de Stat Major

„Inteligență vie. Din diferite discuțiuni și în deosebite ocaziuni pe teren am constatat că posedă cunoștințe întinse cari îi dau dreptul la toate treptele înalte ale ierarhiei militare. Sănătos, vioi, rezistent, bun călăreț, iute, inteligent și instrucția dezvoltată atât pentru serviciul de stat major, cât și ca ofițer de trupă. Educație militară foarte dezvoltată, solidă, sânge rece, vioiciune și hotărâre în luarea măsurilor...“ General Constantin Prezan

Editura Ararat 2020