?Y U MA NI Y H AO Y} M I Y UTOAN E R GL E Z V OAN AM S AT E RT
DARI 59 TIV 2 (195() H Y U N VA R 2((9
=` 3 Maha]av Hyvsew Simi0o an haoy] }ekasbanyutoan ver`in ver abryk; ?yumaniy me` =` Hyvhannes Tyumano an* \nnxo an 14(-amo ag
8
W
<MPACRAGAN
edrvar amis; mez* haoeryus hamar# azcaoin-egeke]agan dyneren megyu amisn =$ Hamaon hao jykyvyurx; aos amsyuon me` gdyne azcaoin hbardyutoyun ner.n[yk Varxanan] dyn;$ Dyn; ggabvi mer azci herysneren# anngyun Varxan Mamigynoani anvan hed# yr jykyvyurxi me` haodni = ŠQa`n Varxan‹# ŠGarmir Varxan‹ badvaper anyunneryv$ Xe/&s 5-rx xar;# erp vdancva\ =r hao azci pyun cyoyutoyun;# hao jykyvyurxi he/ades & haorenanver zavagner; ampyk`yvin nvirve]an & l\ve]an haoy] lezyun# hao m.agyuot; & avanxyuotner; bahbanelyu haorenaser yu azniv cyr\in$ Aos xaryun me` crve]av mer jykyvyurxi badmyutoyun;# sdek\ve]an wilisywaoagan a.,adyutoyunner# tarcmanve]an pazyum hianali cyr\er$ Ev aha m.agyuoti aos ysge .r`anin# Haoasdani me\acyuon mas; gcdnver barsigneryu dirabedyutoan dag & anynq al yry.e]in haoeryun bardaxrel iren] grynn yu lezyun* meg;nxmi.d y[n[a]nelyv me\ par™yunqneryu hasa\ hao m.agyuot;$ Sagaon hao jykyvyurx; ;mpysda]av yu abasdampe]av ir azadyutoan hamar & aos baoqari a/a`nyrx; ekav Haoy] sbarabed Varxan Mamigynoan$ 451t^-i Maoisin# Avaraori xa.d;# Dkmyud cedi awin v0/ve]av hao jykyvyurxi linel-[linelyu har];* haktanag gam mah$ Aos anhavasar mardi ;nta]qin zyhve]an me\ tivyv haoer# sbannve]av & qa`n Varxan Mamigynoan# sagaon hao jykyvyurx; darav ir a/a`in azcaoin cyoad&man ,y.yr haktanag; & Hazgerd Ergryrx; hargaxrva\ ekav hrajaril haoer; barsga]nelyu midqen$ ŠVarxanan]‹ @rinag; min[& @rs gner.n[e y[ miaon pylyr crykner;# ngari[ner;# qanxagacyr\ner; & amenagar&yr;* Varxanan] mardigneryu angydryum gamq; & me\ havad; @cna\ = & g@cne hao jykyvyurxin goanqi yu mahvan @rhasagan bahyun# hyusaxryk yu yc&yryk @rinag m; ;llalyv mer mardigneryu hamar# in[bes Ergryrx hama.,arhaoin baderazmi# aonbes al Ar]a,i azadacrman hamar mkvyk baoqari darineryun$
2
2/2009
PYVANXAGYUTOYUN Mahazx Hyvsew Simi0oan 1912-2((9 Zadig Myuraxoan Haoasdani Hanrabedyutoan Cidyutoyunneryu Azcaoin Agaxemiaoi anxam ŠAsiaoi haodnacyr\yum;# ?yumaniy xivanacedi m; hi.ykyutoyunner;‹ XEBQER YU XEMQER Hyvhannes Tyumanoan* \nnxoan 14(-amoag
Supliment limba rom`n[
Diploma\ie turco-armean[: SPRE O <NORMALIZARE> A RELA|IILOR }NAINTE DE SF}R+ITUL ANULUI? COMEMORAREA VICTIMELOR POGROMULUI DE LA SUMGAIT Carnetele lui Talaat Pa=a, publicate ]n Turcia, confirm[ dispari\ia a 972.246 armeni ]n 1915 Din arhivele Frontului Armenilor UN TABLOU AL LUI RUBENS ÎN CATEDRALA ARMEANO-CATOLICÅ DIN GHERLA Cronic[ muzical[
=` 3
=` 4 =` 5 =` 6 =` 8
p. 9 p. 10 p. 12 p. 13 p. 14 p. 15
manga-badanegan =` 17 ì³ÝÁ ÑÇÝ áõ Ýáñ Ïáïáñ³ÍÝ»ñÇ ÙÇç¨ =` 18 TYURQ-ISRAOELOAN HARAPERYUTOYUNNER: EV HAOY} }EKASBANYUTOYUN: =` 2_
ŠNYR GOANQ‹IN AN"NAGAZM: MIQAOEL SDEWAN-CAZAZOAN Œ ,mpacr^ ;nxh^ qardyukar MADLEN DER-KYUGASOAN Œ ,mpacir VARXAN MARTAOAN Œ ,mpacir MIHAOIL GEYRGIYU Œ lyusangari¿[ MARIAM BYSTAN)OAN Œ meqenacryuhi
COLECTIVUL «NOR GHIANK»
MIHAI STEPAN-CAZAZIAN – secretar-general de redacþie MADLEN TER-GHUKASIAN – redactor VARTAN MARTAIAN – redactor MIHAI GHEORGHIU – fotoreporter MARIAM BOSTANGIAN – dactilografã-operatoare
REDAC|IA: Bucure=ti, str. Armeneasc[ nr. 13, sector 2, tel./ fax. 314.67.83 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÅ: HźULESCU MIHAI TIPARUL: S.C. ARARAT srl.
I.S.S.N. 1221-9169
Mahazx Hyvsew Simi0oan 1912-2((9
S
dyr& gnergaoa]nenq Hyvsew Simi0oani ]ekasbanyutoan hi.ykyutoyunneren hadva\ m;# qakva\ ŠVgaoyutoyunner# haoeryu ]ekasbanyutoyun;‹ cirqen$ Cirq; hradaragva\ = ŠArarad»‹ dbacradyun;$
?
yumaniaoi me` va,0anve]av }ekasbanyutoan ver`in verabryk;$ Hyvsew Simi0oan; \na\ = 1912 ?ydysty ‚Teqirdakƒ _smanoan gaosryutoan .r`anin$ }ekasbanyutoan ;nta]qin q.va\ = Der-Zyr# isg ;ndaniq; sbannva\ =$ Baderazmi avarden edq* 1919-in ghasni Sdambyul# yur & azcaganneren meg; g,name zinq;$ 1926-in ghasni ?yumania# isg 1934-in gamyusnana Haoganyu.in hed & gyunena 2 ak`ig zavag$ Ampyk` goanq; baoqara\ = }ekasbanyutoan 0ana[yumi hamar & amen dari Abril 24-in nerga cdn;va\ = Byuqre.i Haoy] Maor da0arin me` madyu]vyk badaracin$ Asdva\ hycin lyusavyre$
Š^^^ Erp sgsav haoeryu dekahanyum; es ereq daregan =i# isg ekpaors* yut daregan$ Haga/ag yr [em hi.er# erp sgsav jykyvyurxi dekahanyum;# sagaon mer an]a\ ampyk` 0ampan xry.mva\ mna] me`s* saolyv & meg masn al .ycega/qyv$ Xekyraoqi & `yuri bagas gzcaoinq$ Xebi Xer-Zyr 0ampaoi ver`in mas; ydqyv an]anq$ Erp hasanq dekavyrve]anq# xa.di me`# vrani m; dag$ Haors haktanxam# ergar be,eryv dkamarx m;n =r# yr tyurqer; [ayu.i gnman]nein & aox bad0a/yv al m.dabes g\e\ein yu adyr hamar al aveli .ad ba/ga\ g; genar$ >arasoyunin me` dizinteria p/ngve]av* yudeliqi bagasyutoan bad0a/yv$ Gsnveinq myre,yv & hyum smpyugyv$ Ghi.em Xer-Zyri myd# Ewrad ced; gar# yryu vra gamyur` m; gar$ Tyurq ysdiganner; ghrein haoer; xebi gamyur`; & gamyur`i gesen# yur pa] 0aker gaoin pa]va\# tyurqer; haoer; gnedein `yur;$ ~yur; ;llalyv ,yr; & wytyrgyd .yud m; g,ekxvein$ Aos bad0a/yv al# erp tyurq ysdiganner; gyu caoin 0ampar;# menq gwa,einq gamyur`en anxin# xebi arapneryu pan`arany]ner;$ Anyn] ertale ver` gveraxa/naoinq 0ampar* vranner;$ Maors dizinteria yune]av & jamanag m; edq maha]av$ _r m; desa in[bes haors hyk; gwyrer$ Aon aden [=i cider in[yu^^^ mez* ere,aneris hynge gq.ein$ Erp veraxar™anq# aol&s hyrs [cdanq hyn$ Hed&yutoyun ;rinq# yr zinq; sbanna\ en & taka\ en ir wyra\ wysin me`$ Ev aosbes yrp mna]inq^^^‹$
2/2009
3
Zadig Myuraxoan Haoasdani Hanrabedyutoan Cidyutoyunneryu Azcaoin Agaxemiaoi anxam
F
ransa]i asdkaced# \acyumyv hao# \nva\ ?yumaniy me` Zadig Myuraxoan ;ndrva\ = Haoasdani Hanrabedyutoan Cidyutoyunneryu Azcaoin Agaxemiaoi anxam$ Haoasdani Cidyutoan & M.agyuoti amenapar™r adoanin me` ;ndr;velyu a/tiv# Zadig Myuraxoan .nyrhavyranqner ;nxyuna\ = asd-
kafizigaoi & fizigaoi pajanmyunqi gykme$ Yry.yum; ;nxyunva\ = Nyoemper amsva ver`avyryutoan ‚28^11^2((8ƒ# erp haoasdani Cidyutoan & m.agyuoti par™racyuon adoani Ceracyuon Jykyv; yry.yum ;nxyune] Cidyutoyunneryu Azcaoin Agaxemiaoi anxam ;ndrel haoreniqen xyurs a.,adyk anvani an™navyryutoyunneryu$ Zadig Myuraxoan \na\ = Byuqre. 193(-in & avarda\ = Byuqre.i hamalsarani Matemadigaoi & fizigaoi faqyulted;$ 28 dareganin an megna\ = Wariz & Warizi
Qynstan]aoi xaravyr m.agyuot;
Q
ynstan]aoi Š_vidiyus‹ m.agyutaoin himnaxram; hamacyr\ag]elyv Byuqre.i ?yumen Craganyutoan Tancarani hed# Wedrvar 14-16-; Qynstan]aoi Š_vidiyus‹ hamalsarani .r`anagin me`# gazmagerbe] ŠQynstan]aoi xaravyr m.agyuot;‹ simwyziyum; & tarcmani[ yu pemaxri[ ŠHaog Aqteroan - \nnxoan 1(5-amoag‹-in nvirva\ ]yu]ahanxes;$ —e/nargneryu .r`anagin me`# nisdi m; ;nta]qin nergaoa]ve]av ŠHaog Aqteroan* >eqsbiri a/a`in tarcmani[ ?yumaniy me`‹ pana,ys; ;llalyv Isabela Tradler# aonyuhed& pa]yum; gadarve]av Byuqre.i ?yumen Tancarani wasdatyukteryu himan vra sdek\va\ ]yu]ahanxesi# masnavyrapar himnva\ ;llalyv Aqteroan-Marieta Sadyva tktag]yutoyunneryu$ Simwyziyumi ver`in @r; ]yu]axrve]av ŠDinastia Aqteroan‹ wasdacragan jabaven; ardaxryutoyun* ARTMedia Qynstan]a 2((9# iracyr\va\ Maria {yubyvsgii & Anatyl ?ylleri gykme$
4
2/2009
hamalsarani me` ba.dbana\ = dyqtyragan tez;$ A.,ada\ = Warizi Asdkaxidarani arecagnaoin yusyumnasiryutoyunneryu pajni me`$ Aveli qan 13( cidagan a.,adyutoyunneryu hekinag = & hradaragi[n = Cartes Synoptiques de l’Activite solaire Warizi Asdkaxidarani meg hradaragyutoan$ Mi`azcaoin 0ana[yum yune]yk haoazci cidnagan; ?yumaniaoen megne]av 1958-in & ergri me` aol&s azcaganner [yuni$
ԱՐՇԱԿՅԱՆ ՔՈՒՅՐԵՐԸ ԳՆՈՒՄ ԵՆ ՄՈՍԿՎԱ
«Եվրատեսիլ 2009»-ին Հայաստանը կներկայացնեն Ինգա եւ Անուշ Արշակյան քույրերը` «Նոր պար» երգով: Նրանք հաղթող դարձան SMS քվեարկության եւ ժյուրիի որոշման արդյունքում: Երգի երաժշտության հեղինակը Մանե Հակոբյանն է, խոսքերի հեղինակը` Վարդան Զադոյանը: «Եվրատեսիլ-2009»-ին մասնակցելու համար հայտ էր ներկայացրել 21 հոգի: Հիշեցնենք, որ «Եվրատեսիլ 2009»-ը կկայանա մայիսի 12-ին, 14-ին եւ 16-ին Մոսկվայում: Ինգա եւ Անուշ Արշակյանները ելույթ կունենան մայիսի 12-ին, կիսաեզրափակիչում եւ լավագույն տասնյակում հայտնվելուց հետո միայն հաղթողի կոչման համար կպայքարեն եզրափակիչ փուլում: ŠAzc‹
ŠAsiaoi haodnacyr\yum;# ?yumaniy xivanacedi m; hi.ykyutoyunner;‹
AGOP BEZERIAN
D E S C O P E R I R E A AS I E I M em o r i i l e u n u i d i p l o m at d e c a r i er ã a l R o m â n i e i Ulan Bator
Istanbul Ankara
Beijing
Beirut
Teheran Bagdad
Islamabad New Dehli
Colombo
Ararat 2008
Tehran# 23 @cysdys 1978 Baryn Pezeroan g;nxyunvi Irani >ahin.ah Myuhamed ?za Wahlavii gykmen
Ver`ers ŠArarad‹ hradarag[yutoyun; lyuos ;n\aoe] /yumanahao Hagyp Pezeroani ŠAsiaoi haodnacyr\yum;# ?yumaniy xivanacedi m; hi.ykyutoyunner;‹ hadyr;$ Hagyp Pezeroan nergaois 86 daregan =# eka\ = 0an[]va\ xivanaced m; & ahavasig /yumen ;nter]yki sekanin xrav ir xivanacidagan gareraoi veraperoal .ad .ahegan cirq m;$ Baryn Pezeroan ir gensacragan hyu.eryu hed megdek# gbadme na& ir xivanacidagan a.,adanqi masin Gexrynagan Asia# Tyurqia# Hnxgasdan# {inasdan# Mynkylia# Bagisdan# Iran# Iraq* ergirner# yrynq pavagan xjvar badmyutoyun yune]a\ en & manavanx inqn al ;llalyv Šhamaonavar ergri‹ nergaoa]yu]i[ m;$ ?yumen badmapan baryn Lyu[ian D^ Wetresgyu 1966-in ;llalyv ?yumaniy xesban Begini me`# a.,adag]a\ = aox .r`anin ?yumaniy xesbanyutoan a/a`in qardyukar baryn Pezeroanin hed & myden 0an[]a\ = zinq; paregamagan ergarad& gaberyu me` eka\ = anyr hed yu ir hed&oal gar\iq; haodna\ = baryn Pezeroani masin* ŠMasnacidyutoamp xivanaced# .ad girt an™navyryutoyun m;# hagva\ xebi xivanacidagan haraperyutoyunneryu cyr\yuneyutoan# pazmi];s n.anagva\ = Tyurqiy# Hnxgasdani# {inasdani xesbanyutoyunneryu a/a`in qardyukar# Irani & Iraqi me` ,yrhrxagan$ Ergir; nergaoa]yu]a\ = nvirva\yutoamp# hmdyutoamp & hama/yutoamp* aba]yu]elyv# te erp anhraje.dyutoyun; zca]vi# mi.d badrasdagam = pazyum xivanacidagan a/aqelyutoyunneryu ardasahmani me`# yr /yuNyr Xeli# 26 hyunvar 1957 men bedyutoyun; gdra:nxyunelyutoyun Bhavan maxrer @dar lezvi ci?a.trawadi myd ‚na,acahagan dagneryu & masnacedbaladƒ Hnxgasdani Azcaoin dyni neryu ‚ancleren# frana/ityv# gny`s* Mariaoi hed# mer seren# /yuseren# trqe.nyrhavyranqner; ghaodnenq ren# cermaneren# haHnxgasdani na,acah Dyqtyr oerenƒ‹$ ?ajendra Wrasadin
2/2009
5
XEBQER YU XEMQER A/a`in Hao Cirq; ?yumen Hyki Vra <Biblioteca Bucure=tilor> Hradarag[yutoan gykme 2((8-in Byuqre.i me` lyuos desav ŠHao cidnagani m; a.,adanq; ?yumaniy me`^ Hagyp )ylyoan Siryuni‹ hadyr;$ Hadyr; g;nxcrge Siryunii yk` cragan ar,iv;# yr; gcdnvi ?yumen Azcaoin Xivanadan me`$ H^ )^ Siryunii an™nagan watet-\rar; Gexrynagan Badmagan Azcaoin Xivanadan diryutoan han™nva\ = 1974-in# Siryunii ekpyr gny`* Anjela >aqaroani nviradyutenen hedy$ Cirqi a/a`apan; cra\ = hrabaragacir Varxan A/aqeloan# yr g;se te* Siryuni anyun; ver`naganabes irava]i gerbyv ir arjani dek; gcrave XX xaryu hekinagavyr hyumanisd an™navyryutoyunneryu gykqin$ Hagyp Siryunii ampyk` cragan hyun™q; 1584 gederyu dag* vernacreryv yu entavernacreryv zedekva\ = 348 =`eryu me`# ;llalyv masnavyrapar badmyutoan & m.agyuoti veraperoal yusyumnasiryutoyunner$ Mer \anyt ;nter]ykneryu hi.ykyutoan me` tarm bahelyu hamar me\ badmapani & cryki a.,adanqner; & manavanx nyr ;nter]ykneryun nergaoa]nelyu hamar mer cakyuti amenen hekinagavyr an™navyryutoyunneren megyun arxen xasagan xar™a\ a.,adyutoyunner;# aosyuhed& mer amsacri =`eryun me` .aryunagapar bidi nergaoa]nenq ir cyr\eren$
6
2/2009
?
yumen hyki vra dbacrva\ hao crqi hanxibelyu hamar bedq = cal an]oal xaryu qa/asnagan tvaganneryun# 0i.x aon darineryun erp Myldyvaoi haoer; azcaoin & m.agyutaoin vera\nyunxi m; wyr'er; g;nein# .arjyum# yr 184(-in sgsa\# nbadag yuner paregarcyutoyun md]nel Myldyvaoi hao hamaonqneryun goanqen ners# qakaqagan & qakaqaoin iravyunqner abahyvel hao darrin & xbry]neryu ]an]yv m; @jdel Myldyvaoi hao hamaonqner;$ Myldyvaoi haoer; verelqi iren] aos wyr'eryun me` tangacin a`agi] m; yune]an$ Aox a`agi];# in[bes haodni = Geyrge Asaqin =r# Myldyvaoi m.agyutaoin vera\nyunxin me\ /ahviran$ {enq grnar my/a]yutoan dal a`ag]yutoyun;# zyr an [zla]av Myldyvaoi haoyutoan# .nyrhiv pa]a/ig xirqin# zyr gvaoeler I.,anabedyutoan me`$ Arxar& a/avelabes ir `anqeryv =r yr Myldyvaoi haoer; dira]an iren] azcaoin ganynaxryutoan & ha`yke]an iren] grtagan hargern sdek\el* i.,anyutoan] hsgykyutoann yu ba.dbanyutoan; dag$ Myldyvaoi haoer; Asaqii a`ag]yutoyun; vaoele]in na& \akge]nelyu hamar iren] sdek\a\ varjaranner;# in[bes na& iren] wyr'er; xasacrqeryv @jdelyu hamar zanynq$ Anyr a`ag]yutoamp =r xar'oal yr anynq Oa.i me` 1847-in bidi sdek\ein a/a`in hao dbaran;$ Mer 'e/qn hasa\ = gy[;# zyr hao & /yumen lezyuneryv 1847 hyunvarin dara\e]in Myldyvaoi haoer;* haodararelyu hamar hao dbarani m; himnaxryutoyun; Oa.i me`$ Aox gy[; g;ser^ ŠCideli = yr haoy] azc; p/nagalyutoyunnere ,yusawelyu hamar hin jamanagner; @daranalyv haorenoa]; ergren# cdav Myldaviy me`; nyr haoreniq m;# jykyvrxoan gykmane ekpaoragan siryv ;nxyunelyutoyun m; & i.,anneryun al hycadar ba.dbanyutoyun;# vasnzi ir hez pnavyryutoyun; & va0a/aganyutoan yu arhesdneryu yune]a\ `anq; has]yu] zinq; aos ergrin jykyvrxoan; meg @cdagar mas; ;llalyu‹$ Gy[; gmadnan.er hedy# te haoer; grtagan @0a,ner sdek\e]in# in[bes yuri. vaoreryu ‚Venedig# Vienna# Wadyua# Wariz# Mysgva# Izmir# Bylisƒ# nyuonisg Myldyvaoi zanazan qakaqneryun me` ‚Oa.# Byty.an# ?yman# Fyq.anƒ & g.aryunager^ ŠHaoeren yusyumnagan crqer; yuri. ergirneren perelyu eka\ xjvaryutoyunneryun naoelyv# yrynq [en grnar al amenaon masamp harmar ;llalyu aos gykmeryun hamar# hargavyr eka\ crqeryun# azcin cl,avyrneryun & lyusavyryutoan wawacykneryun pareha0yutoyun; yuze] haoeren creryv dbarani m; hasdadyutoyunn al# yr & par'r hramanyv \nyu]oal harci deryutoan qardyukaryutoyun; 171 hamaryv haodararyutoan; me`# hasdade]av Oa. qakaq;* ŠInsti-
„
Myldyvaoi haoer; verelqi iren] wyr'eryun me` tangacin a`agi] m; yune]an$ Aox a`agi];# in[bes haodni = Geyrge Asaqin =r# Myldyvaoi m.agyutaoin vera\nyunxin me\ /ahviran$
tyutyul Albineo‹ anvanva\ dbaranin me`;$ ŠAos nyr hasdadyutoan aosbes garci xrvil; ghaodnvi amen haogagan craganyutoan ed&e ;llykneryun# yrbeszi garenan anyr .ah; vaoelelyu# yrn yr deryutoan myd agna\yutoan; dag ;llalyv azcis te‰ paryoagan yu noyutagan @cyudner & te grtoal jykyvrxy] a/`&; bar\anq gpere‹$ Agnargva\ dbaran;# yr ŠAramoan‹ anyun; bidi grer# iraganin me` meg pajanmyunqn =r Geyrge Asaqii hampavavyr ŠInstityutyul Albineo‹in# aosinqn# in[bes gy[; g;ser \anytyutoan m; me`# ŠHasdadyutoyun Mekyui‹# ŠIpr te cyr\aser mekyun bes-bes anyu.ahyd \akignere jykyvoal hoyuten pakga]a\ mekr; hys gpere yu asge asxin anxin gdara\vi^ aos nmanapanyutoan megnyutoyun; amen yu.im ;nter]yk; xoyurav grna imanal‹$ Arx# syuon dbaranin me` =r yr lyuos bidi desner .yudyv 32 =`ere pakga]a\ crqyuog m; hed&oal didkysatertyv^ ŠPanali ;nter]anyutoan Mesryboan da/i] yr = aoppenaran & heceren Haogean lezyui^ dib a/a`in^ Oa. oami Dea/n 1847 “Institutul Albinei”^ Crqyuogin g]va\ =r hao aopyupen; baryunagyk a/an'in tyukt m;$ Aox masin hed&oal pa]adryutoyun; gyudar crqyuog;^ Š>ad xibva\neryu wyr'en desnve]av yr dkan crer; xe/ [i 0an[]a\* Qeraganin & hecerenin meg qani
“
tert; & gam ges; gbad/e# aonbes yr \nykq; meg* ergyu & gam aveli al Qeragani sdag v0arelyu* min[& yr dkan cirer; 0an[na$ Yusdi aos crqyuogis qyv; hasd macakati gba\ zad terti m; vra miaon Aopyupenq; te‰ pylyracir & te ergatacir dbve]av# yrbeszi dkan a/a` anyr vra crer; akeg syrvelen yu 0an[nalen ver`;* sgsi aos crqyuogis me`; ;nter]anyutoan yuri. bidana]yu garc; & ganyn; syrvelyu‹$ Crqyuogin me` dek cda\ =in na& zanazan cideliqneryu garcin# in[-in[ \anytyutoyunner hao jykyvrxi an]oalin masin$ Š~ana]inq yr# g;ser crqyuog; ir a/a`anin me`^ dkan garxalyu sgsa\in bes syrvi yu hasgna iren in[bisi azci# in[ ergri & y‰r avazanin yrxin eka\;# yrbeszi [;lla te an,elq azcadoa] marxigneryun @rinagin hed&elyv* amyt sebe iren in[ azce eka\; @dar azca] a/`&; hamar'ag ,ysdyvanelyu‹$ Aoppenaran-hecerenin hekinag; [= madnan.va\ yr&= dek$ Bad0a/ner yuninq entaxrelyu# te zaon hyrinyk; <a[ig Caraca.n eka\ =# yr aox @reryun Myldyvaoi hao xbry]neryun des[yutoyun; gvarer & megn =r Myldyvaoi haoyutoan verelqin l\va\ hao mdavyraganneren - aveli 0i.d amenen garga/yunn anyn]$ Crqyuogin lezyun aon @reryun zdvelyu sgsyk ar&mdahao a.,arhaparn =$ Avel]nenq yr syuon dbaranin me` bidi dbver qani m;
dari hedy# aon = 185(-in# yuri. cirq m;# pakga]a\ 172 =`ere# sa didkysatertyv^ ŠAk@tacirq hyce.ah ,nxryua\y] a/ Asdyua\ i b=ds Qrisdas=r jykyvrxean Aramean ]ekis^ Oa. oami Dea/n 185(^ Dbacreal Aramean Dbarani‹$ In[bes g;sver crqin a/a`apanin me`* an lyuos gdesner qlyu[er Garabed <a[igoani \a,qyv# & gy[ g;llar hao yunevyrneryu* yuri. crqeryu megenasyutoyunn sdan'nel$ *** Asaqii dbaranin haogagan pajin; ha.veharxari entargve]av qsan dari miaon d&a\# aon = 1868-in$ Bedq = an]ner &s qsan dari# yrbeszi daracryutoan aliq; aos awer; neder hao dbacryutoan yuri. meg vasdagavyr;# K&ynx Wawazoan qahanan# aon yr Hagyp Barynoani cyr\agi]n yu a/a`in hradaragi[n =r eker +dirnei me`# hedy dbaran pa]er & tert hradarager =r Nekysi aweryun vra# 1889-in wy,axrvelyu hamar Gala] & hyn &s dbaran himnelyu & hradaragyutoyunner ;nelyu hamar ampyk` dasnamoag m;$ H^ )^ SIRYUNI
2/2009
7
Hy v ha n n e s Tyumanoan* \nnx oan 1 4 (- a m o a g
Mer yu,d; Menq yu,d yunenq* mi.d xebi lyuos# Yu c;nyum enq mer 0amwyv# M;rrigneryv bada\ anhyuos# S& ,avaryv# myut ambyv$ Menq an]el enq aroan \yver# Syur enq desel yu g;rag# Mer 0agad; xem enq arel M;rrignerin haga/ag$ Yu tebed& bada/-bada/ Mer x;ry.; s;rpazan# Yu menq [yunenq dek yu xaxar* Ergri] ergir ]iryu]an# Pao] c;nyum enq menq anveher Zargeri dag [ar pa,di# Mer a[qer; mi.d xebi ver* Xebi lyuos; mer yu,di$ 8
2/2009
Aos @reryun hao cragan m.agyutaoin a.,arh; gn.e hao n.anavyr panasdek\# ar™agacir# cragan hasaragagan cyr\i[ Hyvhannes Tyumanoani \nnxoan 14(amoag;$ An \na\ = 1869 Wedrvar 19-in* Xsek coyuk; ‚nergaois Tyumanoani .r`anƒ$ Me\ cryk; 1993-en wy,axrva\ & hasdadva\ = Tiflis$ 1883-1887tt^-; syrva\ = dekvyuon Nersisoan xbry];$ Xe/&s 188(-agan tvaganneryu geseren Tyumanoan sgsa\ = sdek\acyr\el# me\ masamp crelyv azcaoin haorenasiragan panasdek\yutoyunner# yryn] me` gzca]ver jamanagi ,y.yr panasdek\ner K&ynx Ali.ani & ?awaoel Badganoani cragan azxe]yutoyun;$ Hyvhannes Tyumanoani anyun;# yrbes panasdek\ h/[agve]av ŠPanasdek\yutoyunner‹-yu ergyu hadyrner; lyuos desnele edq* 189( & 1892 tvaganneryun$ >yudyv ŠPanasdek\yutoyunner‹-yun gha`yrxen & ir hradaraga\ byemner;# pallaxner;# yryn] me` masnavyrapar gbadgere hao coyuk; ir sy]ial-dndesagan# na& hycepanagan ,yr hagasyutoyunneryv$ Tyumanoan ir sdek\a\ gerbarneryu mi`y]yv gpa]ahaode hao nahabedagan coyuki marxyun* ir ,yr nera.,arhyv# ir aznvyutoamp yu miamdyutoamp# ir syvyryuotneryv yu avanxyuotneryv$ Aos a/yumyv manavanx dbavyri[ en crykin sdek\a\ ŠAnyu.‹# ŠLy/e]i Saqyn‹# ŠMaryn‹ byemner;$ Panasdek\i varbed cr[i arxoyunqn en & ŠSasyun]i Xavit‹# ŠTmpgaperxi a/yum;‹# ŠByedn yu Myusan‹# ŠXebi anhyun;‹ byemner;# yr hradaragve]an 19(3-in jykyva\yui m; me`$ Tyumanoanin ŠAnyu.‹ byemi himan vra hedacaoin sdek\va\ = Armen Dicranoani hamanyun @weran* 1912-in$ Panasdek\in sdek\a\ pallaxner; nyuonbes .ad me\ jykyvrxaganyutoyun gvaoelen# yr crva\ en me\ varbedi hasyun cri[yv# in[bes ŠA,tamar‹ ‚1892ƒ# ŠWarvana‹ ‚19(3ƒ# ŠMi gatil mekr;‹ ‚19(9ƒ# ŠTacavyrn yu [ar[in‹ ‚1917ƒ$ Hyvhannes Tyumanoan hekinag = na& aveli qan ergyu dasnoag heqiatneryu* in[bes ŠDern yu \a/an‹ ‚19(8ƒ# ŠYsgyu garas;‹ ‚19(8ƒ# ŠQa` Nazar;‹ ‚19(8ƒ & aoln$ An cra\ = nyuonbes .ad m; badmva\qner# yur .ad ceke]ig gerbyv gngaracre pnyutoyun;# genxanagan a.,arh;# marxyu nerxa.nag gab; pnyutoan hed# sdek\elyv ,yrimasd# liaroyun gerbarner$ Crykin ar™agi clyu,-cyr\y]; gngadvi ŠCiqyr;‹* hradaragva\ 19(7-in# yr gngaracre coyuka]i badanii m; badmyutoyun;# yr zyh gxa/na jamanagi pyurjyuagan qakaqi parqeryun$ Hyvhannes Tyumanoan me\ cyr\yuneyutoyun yune]a\ = & anxrgyvgasoan jykyvyurxneryu mi`& paregamyutoyun & wy,;mp/nyum hasdadelyu cyr\in me`$ An eka\ = craganhasaragagan gazmagerbyutoyunneryu himnaxir; yu kegavar;$ 1899-in Tyumanoani na,a™e/nyutoamp sdek\va\ = ŠVernadyun‹ cragan ,mpag;# yryun mas ggazmein K^ Akaoan;# Av^ Isahagoan;# L&yn >ant;# X^ Xemir0oan; & yuri.ner$ 1912-in Tyumanoan ;ndrva\ = nyr gazmagerbva\ Hao crykneryu :ngeryutoan na,acah* min[& 1921-;$ Panasdek\; gadara\ = na& .ad lyur` yu \avalyun tarcmanagan a.,adanq$ Hyvhannes Tyumanoani a0oyun; amwywva\ = Tiflisi haogagan banteyni me`$ Er&ani & Xseki me` gan panasdek\in dyun-tancaranner;$ Ir anyunyv ggy[vin Er&ani dignigaoin tadryn;# wyky]ner# xbry]ner# craxaranner Anxrgyvgasi darper vaoreryu me`$ :sd Haogagan Hanracidarani
Diploma\ie turco-armean[:
SPRE O <NORMALIZARE> A RELA|IILOR }NAINTE DE SF}R+ITUL ANULUI?
Pe 6 februarie, mini=trii de externe ai Armeniei =i Turciei, Eduard Nalbandian =i Ali Babacan, s-au ]nt]lnit ]n cadrul celei de a 45-a Conferin\e pentru Securitate de la Munchen. Nalbandian a descris ]nt]lnirea drept constructiv[. <Omologul meu turc =i cu mine folosim toate ocaziile oferite de forumurile =i conferin\ele interna\ionale pentru a ne ]nt]lni. Discu\ia principal[ s-a concentrat asupra normaliz[rii rela\iilor ‚\[rilorƒ noastre>, a declarat ministrul armean. Eduard Nalbandian a amintit c[, dup[ ]nt]lnirea de la Davos dintre pre=edintele armean =i primul ministru turc, mini=trii de externe ai celor dou[ \[ri au fost ]ns[rcina\i s[ fac[ eforturi suplimentare pentru normalizarea rela\iilor bilaterale. <A fost scopul ]nt]lnirii mele cu domnul Babacan. }nt]lnirea a fost constructiv[. Avans[m =i s]ntem aproape de o normalizare a rela\iilor noastre>, a precizat ministrul de externe armean.
Aliev, Erdogan si Nalbandian la Davos
2009 FEBRUARIE
PUBLICA ÞIE BILINGVÃ A UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA
Eduard Nalbandian =i Ali Babacan
<Ali Babacan l-a ]nt]lnit pe omologul s[u armean Nalbandian. Mai t]rziu, i-a f[cut o vizit[ de curtoazie pre=edintelui Sarksian. Au avut discu\ii productive. Aceste discu\ii vizeaz[ o normalizare a rela\iilor ]ntre Turcia =i Armenia>, a declarat purt[torul de cuv]nt al ministerului turc de externe. }nt]lnirea de la Munchen a fost a doua ]ntr-un interval de o s[pt[m]n[, dup[ cea de la Davos, fapt pe care unii comentatori ]l interpreteaz[ ca pe un semn c[ negocierile privind normalizarea rela\iilor bilaterale s-ar afla pe calea cea bun[. Cei doi mini=tri s-au ]nt]lnit deseori ]n ultimele luni, la Davos ]nt]lnirea lor fiind precedat[ de cea dintre pre=edintele armean, Serj Sarksian, =i primul ministru turc, Recep Tayyip Erdogan. Erdogan a declarat c[ cele dou[ p[r\i trebuie s[ fac[ pa=i curajo=i pentru dezvoltarea rela\iilor bilaterale. <Ar fi p[cat ca pa=ii f[cu\i s[ fie sacrifica\i pentru interesele diaporei armene>, a spus primul ministru turc ]n cadrul unei discu\ii la Davos ]n prezen\a pre=esintelui azer, Ilham Aliev, a ministrului de externe iranian, Manuchehr Mottaki, =i a ministrului de externe armean, Eduard Nalbandian. Adic[ de dragul insiten\ei recunoa=terii genocidului armean, recunoa=tere la care ]nsu=i ministrul Nalbandian a declarat ]n repetate r]nduri c[ Erevanul nu are inten\ia s[ renun\e. }ntr-un interviu acordat canalului de televiziune CNN-Turk, ministrul de externe turc, Ali Babacan, a declarat c[ <nu ar fi surprins> dac[ Turcia ar stabili rela\ii diplomatice cu Armenia =i ar deschide grani\a chiar ]n acest an. Potrivit anumitor surse la curent cu desf[=urarea negocierilor turco-armene, principalul obstacol ]n calea normaliz[rii diplomatice ar fi acceptatea de c[tre Armenia a propunerii lansate ]n 2005 de Recep Tayyip Erdogan privind ]nfiin\area unei comisii de istorici care s[ studieze evenimentele din jurul anului 1915. Serj Sarksian =i-a dat acordul de principu, dar for\e politice at]t din exteriorul, c]t =i din interiorul guvern[rii =i-au exprimat dezacordul. Federa\ia Revolu\ionar[ Armean[ Da=nak\utiun l-a ]ndemnat pe pre=edinte s[ discute cu precau\ie cu Ankara, pe motiv c[ partea turc[ ar folosi dialogul pentru dejucarea eforturilor armene=ti privind recunoa=terea interna\ional[ a genocidului armean.
2/2009
9
COMEMORAREA VICTIMELOR POGROMULUI DE LA SUMGAIT
}n zilele de 26-28 februerie 1988, ca r[spuns la revendic[rile armene=ti privind dreptul la autodeterminare al Karabaghului, la Sumgait (ora= industrial azer de la litoralul Caspicii) a avut loc un (prim) pogrom anti-armenesc, num[rul oficial al mor\ilor fiind de c]teva zeci, cel estimat neoficial de c]teva sute. Chiar dac[ nu se va =ti niciodat[ gradul de implicare al autorit[\ilor locale azere ]n av]ntul gloatelor ce s-au n[pustit asupra armenilor din Sumgait, din documentele de deces ]ntocmite de autorit[\ile sovietice reiese limpede cruzimea pogromului de la Sumgait, demn[ de masacrele hamidiene petrecute cu un secol mai ]nainte. De noaptea de cristal se =tie, dar Sumgaitul a fost trecut sub t[cere. Doar armenii nu pot uita. Pentru c[ restul lumii nu are ce s[ uite. La memorialul de la |i\ernakabert a avut loc o ac\iune de comemorare a victimelor de la Sumgait organizat[ de Federa\ia Revolu\ionar[ Armean[ Da=nak\utiun. <Azerbaidjanul a reu=it s[ ]ntoarc[ evenimentele pe dos =i s[ prezinte victima drept agresor. Karabaghul trebuie s[-=i ob\in[ dreptul la autodeterminare, iar Azerbaidjanul nu poate evita acest lucru. Comunitatea interna\ional[ trebuie s[ ]n\eleag[ =i s[ respecte independen\a Karabaghului. }n paralel cu negocierile, este necesar[ demararea procesului de recunoa=tere interna\ional[ a Republicii Karabagh>, a spus unul dintre liderii FRA, Armen Rustamian. Potrivit scriitorului Zori Balaian, evenimentele de la Sumgait nu au fost corect evaluate =i, dac[ lucrurile vor continua s[ evolueze ]n aceast[ direc\ie, t]n[ra genera\ie va uita evenimentele istorice =i nu ]=i va mai aminti de teritoriile pierdute (teritoriile istorice armene=ti r[mase ]n Azerbaidjan).
Noi informa\ii despre Fondul Armenia
Fondul Armenia are pl[cerea s[ anun\e finalizarea execut[rii conductei de gaze din localitatea Ditavan, ca =i atacarea fazei finale a refacerii =i mobil[rii cl[dirii administra\iei locale. Toate proiectele legate de localitatea Ditavan s]nt sponsorizate de familia Armen =i Nadia Ecserciyan din Argentina. Conducta de gaz ]n lungime de 3 km din localitatea Ditavan a devenit ]n sf]r=it o realitate. }n prezent s]nt ]n curs de executare opera\iile finale de test, ]n vederea punerii ]n func\iune. }n acela=i timp continu[ renovarea cl[dirii adminitrative a localit[\ii. Lucr[rile de renovare se refer[ la acoperi=, la cele 2 nivele ale cl[dirii, inclusiv montarea de gresie =i faian\[; a fost rezolvat[ =i problema sistemului de ]nc[lzire a cl[dirii. Se instaleaz[ u=i =i ferestre noi =i se desf[=oar[ lucr[rile de finisare. „Conectarea la gaze a acestei localit[\i de frontier[ a fost o prioritate. Restul proiectelor, ]ncepute ]n octombrie 2008, s]nt ]n faza final[ „a declarat Ara Vartanian – directorul executiv al fondului. Comunitatea din Ditavan num[r[ 120 de familii iar localitatea se afla la 19 km de centrul regional. Dup[ cum a declarat primarul localit[\ii, Fondul Armenia a contribuit substan\ial la ]mbun[t[\irea situa\iei localnicilor deoarece ace=tia nu mai s]nt for\a\i s[ piard[ energie =i timp pentru a se aproviziona cu lemne de foc. Lista actualizat[ a donatorilor pentru Fondul Armenia:
Imagini capturate de pe o caset[ video ce arat[ automobile incendiate =i mul\imea de pe str[zile Sumgaitului. 10
2/2009
1. Garabedian Anahid – Bucure=ti 2. Shahinian Any – Bucure=ti 3. Demirgian Andreea – Bucure=ti 4. Moag[r (Poladian) Gabriel – Bucure=ti 5. Moag[r Poladian Victor – Bucure=ti 6. Budan Ines – Pite=ti 7. Danielian Haig – Bucure=ti 8. Ozanian Diran – Bucure=ti 9. Haciaturian Emanuel Vartan =i Muza – Bucure=ti 10. Gheorghiu Armenuhi – Bucure=ti 11. Ohanesian Anne-Marie – Bucure=ti 12. Urd[reanu Gabi – Bucure=ti 13. Ghemigian Vlad – Bucure=ti 14. Dumitrescu Mirella – Bucure=ti 15. Bl[naru (Maganian) Ulnia – Bucure=ti 16. Agopian Levon – Bucure=ti 17. Teodorescu Angela – Bucure=ti 18. Alexandrian Alice =i George – Constan\a 19. Haciaturian Maria – Bucure=ti 20. Maganian Dicran-Setin – Bucure=ti 21. Torosian Roxana – Bucure=ti 22. Nicogosian Ervant =i familia – Bucure=ti 23. Exergian Silvia – Bucure=ti 24. Cristea Stefan – Bucure=ti 25. Ohan Ara – Bucure=ti Persoanele doritoare s[ contribuie pentru Fondul Armenia s]nt rugate sa ia legatura cu ing. Garabet Haciaturian Tel. 0726.666.827
La ce se gîndeau oficialii armeni... dacă se gîndeau?
Două anunţuri şocante făcute de către oficialii de la Erevan au tulburat armenii din lumea întreagă.
P
rima declaraţie a fost făcută de către Primul Ministru Tigran Sargsyan, în Ţahkadzor, Armenia, pe 21 februarie, în cadrul unui forum economic internaţional – „Perspective asupra cooperării economice internaţionale – probleme şi soluţii“. La conferinţă au participat oficiali de rang înalt şi oameni de afaceri din mai multe ţări, cum ar fi Rusia, Bulgaria, Iran şi altele. În discursul său, intitulat „Cooperarea Economică Internaţională: Noua Politică“, Primul Ministru a invitat Rusia şi Turcia (!) să participe la construirea unei noi centrale atomice în Armenia. A declarat că proiectul, de mai multe milioane de dolari, are o importanţă nu doar economică, ci şi politică. Centrala atomică existentă, localizată la Metzamor, în apropiere de Erevan, a fost deschisă în 1976. De atunci, numeroase organizaţii internaţionale, împreună cu Turcia învecinată, au făcut presiuni pentru închiderea centralei de la Metzamor, timp de mai mulţi ani, invocînd motive de siguranţă. Noua centrală se doreşte a fi operaţională în 2016. Liderii turci încă nu au răspuns invitaţiei lui Tigran Sargsyan. Totuşi, conform unor surse ruseşti, Ankara este interesată să participe. Un purtător de cuvînt turc, care a dorit să rămînă anonim, este citat de ziarul rus Nezavisimaya Gazeta: „Guvernul turc aşteaptă o invitaţie oficială la participarea construcţiei centralei atomice din partea cercurilor oficiale din Armenia. Doar după aceasta, partea turcă va considera participarea sa la proiect şi îşi va anunţa decizia. Dacă toate problemele pe care le implică această participare vor fi rezolvate, doar atunci propunerea Erevanului va putea fi acceptată“. Numeroşi analişti armeni şi-au exprimat îngrijorarea asupra implicării Turciei într-un proiect atît de important şi de sensibil. Unii au subliniat riscul la care ar fi supusă siguranţa naţională a Armeniei, dată fiind inamiciţia istorică a Turciei. Alţii au arătat spre totala lipsă de experienţă a companiilor turceşti în a construi centrale atomice. Ara Nranyan, membru al Parlamentului Armeniei din partea FRA Daşnacţutiun, a declarat că partidul pe care îl reprezintă se opune participării Turciei la construirea noii centrale atomice şi consideră această participare ca „dăunătoare intereselor Armeniei“. Cum pot oficialii armeni oferi un rol în construirea unei centrale atomice unei ţări care neagă Genocidul, refuză să stabilească relaţii diplomatice cu Armenia, contribuie la blocada menită să distrugă economia acesteia şi furnizează sprijin politic şi militar Azerbaijanului în conflictul din Arţakh (Karabagh)?! l doilea incident cel puţin stînjenitor este o invitaţie din partea oficialilor armeni către Primul Ministru al Turciei de a participa la Conferinţa Economică a Mării Negre (CEMN) pe
A
16-17 aprilie, cu doar cîteva zile înainte de comemorarea a 94 de ani a Genocidului Armenilor. Preşedinţia de 6 luni, prin rotaţie, a CEMN, deţinută de Armenia, se va termina pe 30 aprilie. Mai mult, armenii au fost iritaţi şi de un articol din cotidianul turc Today’s Zaman, conform căruia „Armenia a reprogramat o întîlnire a miniştrilor de externe ai ţărilor membre CEMN, aparent ca un gest de bunăvoinţă, cu scopul de a se asigura că ministrul turc de externe Ala Babacan va fi printre participanţi“. De asemenea, conform Zaman, autorităţile armeneşti ar fi mutat data întîlnirii CEMN „de pe 29 aprilie, cum fusese anunţat în prealabil, pe 16 aprilie. Schimbarea este semnificativă, deoarece 29 aprilie este la doar cîteva zile diferenţa de 24 aprilie“. Mai mult, pentru a pune paie pe foc, pentru a adăugă injuriei şi insulta, Zaman citează oficiali turci anonimi declarînd că Babacan nu şi-a confirmat participarea, că aceasta depinde de „angajamentul Armeniei faţă de procesul de apropiere, în desfăşurare, şi de cursul întîlnirilor secrete cu Armenia“. Oficialii turci fac frecvent declaraţii despre „apropierea“ faţă de Armenia, cu scopul de a induce în eroare, de a da falsa impresie că cele două ţări se reconciliază, sperînd astfel ca administraţia Obama şi Congresul American să nu ia nici o măsură în ceea ce priveşte Genocidul Armenilor. În timp ce oficialii de la Ankara bombardează Washingtonul cu asemenea mesaje mincinoase, partea armeană rămîne uimitor de tăcută, dînd astfel aprobare acţiunilor guvernului turc, menite să inducă în eroare şi să înăbuşe în faşă orice măsură sau declaraţie asupra Genocidului din partea SUA. Într-o rară manifestare de comunicativitate, Tigran Balayan, purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe al Armeniei, a emis o declaraţie prin care nega mutarea datei intîlnirii CEMN pentru a servi intereselor turceşti. Totuşi, dl. Balayan nu a oferit nici o explicaţie referitor la motivul pentru care conferinţa nu a avut loc înaintea lunii aprilie. Este greu de crezut că guvernul armean ar invita ministrul turc de externe în Armenia cu doar o săptămînă înainte de 24 aprilie. Ali Babacan, un negaţionist fervent şi un oficial de rang înalt al unei ţări ostile, care supune Armenia unei blocade, nu ar trebui niciodată să fie invitat sau binevenit în Armenia, decît dacă intenţionează să depună o coroană la Dzidzernakapert, monumentul dedicat victimelor Genocidului, şi să îşi ceară scuze poporului armean! Harut SASUNIAN http://keghart.com/node/304 Traducere de Cristina Popa
2/2009
11
Carnetele lui Talaat Pa=a, publicate ]n Turcia, confirm[ dispari\ia a 972.246 armeni ]n 1915
„
“
Nu aş fi putut să public această carte acum 10 ani sub nici o formă
Murat Bardakçi
}
n 2005 ]n momentul comemor[rii a 90 de ani de la declan=area genocidului ]mpotriva armenilor Murat Bardakci, jurnalist la cotidianul Hurriyet, a afirmat c[ a recuperat carnetele lui Talaat Pa=a de la familia fostului ministru de interne al Imperiului Otoman ]n care se reg[sesc, pe regiuni, num[rul deporta\ilor armeni. Timp de 4 ani nimeni nu a avut acces la aceste document. La sf]r=itul lunii decembrie Murat Bardakci a publicat ]n Turcia, volumul <Talat Pasa’nin Evrak-I Metrukesi> (Documentele lui Talaat Pa=a). Conform cotidianului turc Milliyet din documentele personale ale lui Talaat Pa=a reiese o diferen\[ de 972.246 persoane ]ntre momentul deport[rii =i cel de dup[. Murat Bardakci a declarat c[: <Nu putem spune c[ to\i au murit. Aceast[ cifr[ \ine cont =i de cei pleca\i ]n str[in[tate. Jurnalistul prezint[ toate documentele care explic[ varia\ia num[rului de armeni existen\i ]nainte =i dup[ deportare. Conform acestor documente diferen\a de persoane din primele 30 de ora=e este de 972.000. }n notele lui Talaat detaliaz[ num[rul armenilor deporta\i din fiecare ora=. }n 1914 armenii erau ]n num[r de 1.256.403. Din care 1.112.614 la Istanbul plus ora=ele din care au fost deporta\i. Dup[ deportare num[rul lor a ajuns la 284.157. Conform acelora=i documente ]n ora=ele din estul Imperiului nu au mai r[mas armeni dup[ deportare.
12
2/2009
Astfel la Erzurum erau ]nainte 125.657, dup[ 0; la Bitlis ]nainte 114.704, dup[ 0; la Van ]nainte 67.792 dup[ 0; la Dyarbekir ]nainte 56.166, dup[ 0; la Elazig ]nainte 70.060, dup[ 0; la Trabzon ]nainte 37.549, dup[ 0. La Sivas erau 141.000 de armeni, ]n 1914 iar dup[ deportare au r[mas 8097 din care 948 au emigrat. La Izmit au din 56.115 au r[mas 3880 iar 142 au emigrat. La Adana au r[mas 12.263 din 51.723, la Kayseri 6650 din 47.974 iar 111 au emigrat. La Istanbul num[rul armenilor nu s-a schimbat. Au r[mas 80.000. Concluzia lui Murat Bardakci este c[: < Mul\i avanseaz[ cifra de 1.500.000 de mor\i. Diferen\a ]ntre cei ce locuiau =I cei deporta\i este de 972.246 armeni. Dar nu putem spune cu certitudine c[ to\i ace=tia au fost uci=i. Pentru c[ pe l]ng[ cei uci=i mul\i au plecat spre Rusia, America de Sud =i Europa, Un alt argument este c[ ]n 1918 a existat un val de revenire a celor deporta\i. Deci este dificil de spus c[ ]n 1915 au fost 1,5 milioane de mor\i. }ntrebare. Dac[ aceste cifre s]nt adev[rate, de=i num[rul armenilor a fost puternic subevaluat ]n statistici, =i partea turc[ minimizeaz[ num[rul victimelor, spun]nd c[ din 1.256.703 persoane au disp[rut 972.246 (77% din grup) asta cum se nume=te? Stephane/armenews
Din arhivele Frontului Armenilor
A
pariţia volumului documentar editat de istoricul clujean Lucian Nastasă despre armenii din Nord-Vestul Transilvaniei în anii instaurării comunismului trebuie salutată ca o premieră absolută. Deşi au apărut, în ultimii ani, o serie de culegeri similare şi chiar de analize aplicate cu privire la alte minorităţi etnice din România în acea perioadă (maghiari, rromi, evrei, saşi), unele – realizate de acelaşi autor, nimeni nu s-a aplecat, pînă acum, asupra relaţiei dintre armeni şi instituţiile comuniste din România ale perioadei de stalinizare (1945-1953). Bazat pe editarea brută a unor documente din Arhivele Naţionale Bucureşti (Organizaţia „Frontul Armeniei“ 2, Fondul 43, puse la dispoziţie de către directorul acestei instituţii, dl. Dorin Dobrincu) şi însoţit de un remarcabil studiu introductiv semnat de Lucian Nastasă, volumul poate servi subiect de reflecţie nu numai pentru analiştii sistemului comunist, ci şi pentru comunitatea armeană din România. Mult diminuată numeric, aceasta nu a găsit, pînă acum, necesarele resurse pentru a întreprinde ceea ce a reuşit, iată, un istoric român. Putem spera, totuşi, că se vor găsi în viitorul apropiat acei cercetători armeni inimoşi în măsură să interpreteze şi să contextualizeze cît mai precis, cu date şi mărturii concrete din interiorul comunităţii, documentele puse la dispoziţie în prezenta culegere. Pînă una-alta, nu putem decît să apreciem excelenta cunoaştere de către autor a istoriei comunităţii armene din regiune şi a bibliografiei istorice de specialitate. Reconstituirea „tabloului de epocă“ imediat postbelic, cu dinamica organizaţiilor politice ale armenilor după al doilea Război Mondial, e în sine semnificativă. Ca şi în cazul altor minorităţi etnice (evreiască, maghiară) dar şi etniei majoritare, comunismul sovietic a speculat speranţe şi resentimente, învrăjbind în numele emancipării şi în virtutea supravieţuirii. Justi-
ţiarismul s-a dovedit a fi o minciună, căci noua organizaţie a comunităţii Uniunea Patrioţilor Armeni, devenită în 1945 „Frontul Armeniei. Organizaţie patriotică progresistă“, nu făcea decît să cloneze un model unic – cel comunist – în cadrul căruia identităţile minoritare erau egalizate prin ideologizare. Cît despre Front… (denominaţie specifică unor astfel de momente!), fidelitatea acestei organizaţii faţă de U.R.S.S. era întreţinută de noul regim prin infiltrarea în interiorul ei a unei celule a Partidului Comunist. Obiectivele nu erau numai de ordin cultural şi propagandistic. Mai ales la începuturile activităţii Frontului, a fost prioritar avută în vedere eliminarea „duşmanilor“ din sînul comunităţii (e. g. adepţii partidului naţionalist Daşnak, dar nu numai) şi obţinerea de fonduri (prin repatrieri grăbite în Armenia Sovietică, via Constanţa). Un aspect dureros şi delicat l-a constituit stimularea „de sus“ a delaţiunii intracomunitare; aceasta avea loc de obicei direct la Ambasada U.R.S.S. din Bucureşti, unde consul era co-naţionalul Sahag Dongulian. Are dreptate Lucian Nastasă cînd afirmă că „Este un aspect încă insuficient elucidat în ceea ce priveşte relaţiile dintre armeni în faţa interlocutorilor comunişti şi de represiune de la noi. Asemenea oricărei alte mase de oameni, şi printre armeni au existat personaje care s-au pus mai mult sau mai puţin în slujba noului regim comunist. Pentru mulţi dintre cei apatrizi – şi nu numai – aspectul ar putea avea chiar nişte justificări, oricît ni s-ar părea nouă astăzi nelalocul lor: existenţa unei R.S.S. Armene, după 5 decembrie 1936, a asigurat populaţiei de acolo un soi de stabilitate şi prosperitate, în cadrul politicii unionale de întrajutorare. Or, toţi apatrizii din România erau în fapt victimele persecuţiilor şi masacrelor din Turcia (…), mulţi de origine socială foarte modestă şi cu aspiraţia de a avea o patrie, o ţară a lor, prea puţini ştiind pe atunci ce însemna «comunismul», în afara promisiunilor pe care acesta le făcea“. Pe de altă parte, autorul nu uită să precizeze: „uneori, turnătoria pe motive fictive, generate de răutate şi invidie personală, a fost atît de flagrantă încît pînă şi ambasadorul sovietic de atunci a fost iritat de această practică a listelor de armeni indezirabili“ (mulţi dintre ei arestaţi sau deportaţi în Siberia, n.m.). Ar fi însă o eroare stigmatizarea retrospectivă a denunţătorilor în speţă. Fără a-i deculpabiliza în vreun fel, trebuie spus răspicat că marii vinovaţi nu au fost ei, ci reprezentanţii Sistemului comunist
Paul CERNAT
de inspiraţie sovietică. Un Sistem care a guvernat întotdeauna pe principiul divide et impera, scoţînd la suprafaţă şi manipulînd, pe lîngă naivităţii şi iluzii, pasiunile cele mai josnice din oameni. În mod deliberat, documentele reproduse în cuprinsul cărţii de faţă (cu oportune explicaţii ale editorului pe marginea lor) nu conţin şi fişele tip ale membrilor Frontului Armenilor din Gherla, „atît din lipsă de spaţiu, cît mai ales pentru a lăsa altora «plăcerea» de a le decripta din singura perspectivă care merită: a unei veritabile analize socio-istorice şi nu în scopuri de vendetă“. Altfel, frazeologia oficială şi fervoarea maniacală a textelor (rapoarte de activitate, planuri de muncă, recomandări, angajamente, procese verbale, statistici, stenograme etc.) generează la tot pasul un umor involuntar savuros, dincolo de ritualurile obligatorii ale comunizării zi de zi, ceas de ceas şi în proporţie de masă. Un prozator ironic s-ar putea alimenta copios din „materiale“ şi indicaţii de genul: „Portretul Tov. I. V. Stalin să fie de dimensiune cît mai mare“, „Veţi afişa lozincile anexate şi împodobi instituţia cu verde“, „În luna aceasta am realizat în întregime planul de muncă, afară de frecvenţa membrilor, care în loc de 90 % proiectată am putut realiza numai 70%“, „După terminarea conferinţei s-a discutat despre organizarea unei serate de fleică pe 11 iunie“ sau, pour la bonne bouche, „Subsemnata „Frontul Armeniei“, Filiala Gherla, cu onoare vă rugăm să binevoiţi a ne aproba aranjarea unei serate cu fleică urmată de dans pe seara zilei de 11 iulie 1949, începînd la orele 20, la Casina Populară Gherla. Trăiască R.P.R.“ Exemplele pot continua oricît… De ce o carte despre armenii din Nord-Vestul Transilvaniei şi nu din altă parte? Motivele nu ţin numai de apartenenţa geografică şi instituţională a autorului. La Gherla – vechi centru al comunităţii armeneşti – a funcţionat între 1945-1953 Biserica armeano-catolică din România, sub denumirea „Administraţia Apostolică a Armenilor Catolici“. Nota Bene, în 1950 populaţia de confesiune armeano-catolică număra circa 5000 de suflete, mulţi dintre ei fiind (conform unei tradiţii precomuniste…) maghiarizaţi. Relevanţa studierii acestei comunităţi locale în perioada de apogeu a stalinismului autohton este, aşadar, una specială. Iar documentele reunite în volumul de faţă îşi aşteaptă nu numai analiştii, ci şi pe cei capabil ca, pornind de la ele, să reconstituie viaţa unei lumi dispărute.
2/2009
13
UN TABLOU AL LUI RUBENS ÎN CATEDRALA ARMEANOCATOLICÅ DIN GHERLA Catedrala armeano-catolic[ din Gherla ad[poste=te o lucrare a pictorului flamand Peter Paul Rubens, tablou intitulat „Cobor]rea de pe cruce a lui Isus Cristos“. De o mare valoare, acest tablou ]mbog[\e=te tezaurul cultural al Rom`niei dar este, în acela=i timp, o m]ndrie =i pentru armenii din Gherla. Cum a ajuns acest tablou ]n biserica armenilor din Gherla? Voi ]ncerca s[ relatez aceasta poveste adev[rat[ sau pu\in roman\at[, poveste interesant[ =i plin[ de t]lc. Tabloul a fost pictat ]n jurul anului 1700 =i a ajuns la Roma, iar apoi la }mp[ratul Napoleon. Francezii au pus tabloul pe un vapor ca s[-l duc[ ]n Fran\a. Englezii au atacat vasul francez =i au luat p]nza celebr[ care a ajuns asfel la Londra. Din Anglia, tabloul a ajuns ]n Austria fiind dat cadou casei imperiale din Viena. }n secolele XVIII =i XIX, negustorii armeni din Gherla ajunseser[ extrem de boga\i, at]t de boga\i ]nc]t curtea imperial[ din Viena recurgea la ei ca s[ cear[ sau s[ ]mprumute bani de care austriecii aveau mare nevoie ]n razboaiele pe care le duceau. }n vremea ]mp[ratului Francisc I, au cerut din nou sprijin b[nesc armenilor din Gherla =i, ca urmare a acestei cereri, un grup de negustori din ora= s-au prezentat la Viena cu banii. }mp[ratul, ca semn de mul\umire, i-a invitat pe armeni s[ ]=i aleag[ un tablou, oricare, din bogata galerie imperial[. Armenii au ales un tablou destul de mic dar valoros. Oficialit[\ile imperiale i-au invitat pe armeni s[ vin[ a doua zi ca s[-=i ia cadoul. Dar surpriz[. A doua zi, armenii au refuzat s[ ia tabloul preg[tit pentru ei. }ntreba\i de ce, ei au r[spuns c[ au ]nsemnat, pe spate, tabloul ales de ei iar cel oferit este altul. }n final, totu=i, tabloul autentic al lui Rubens a fost dat armenilor care l-au adus ]n Catedrala lor din centrul ora=ului Gherla. Tabloul fiind prea mic, nu a fost expus ]n altarul bisericii, drept pentru care s-a construit o capel[ lateral[, care ulterior a fost numit[ „Capela }nvierii“. Istoria plin[ de peripe\ii a tabloului nu s-a sf]r=it aici. }n 1944, trupele maghiare au luat tabloul =i l-au depozitat ]ntr-o m[n[stire din Ungaria. }n 1952, tabloul a revenit ]n \ar[, dar nu la proprietarii de
14
2/2009
drept. El a ajuns la Muzeul de Art[ din Cluj „pentru repara\ii“. }n fine, pe 22 Decembrie 1999, tabloul a fost adus de la Cluj la Gherla, ]n Catedrala armeano-catolic[. }n seara de Cr[ciun a acelui an, credincio=ii armeni din Gherla au avut din nou bucuria =i fericirea de a se ]nchina la acest tablou, din biserica lor. Lanis +AHAZIZIAN
A
nul 2009 este bogat ]n evenimente. Se vor aniversa 350 de ani de la na=terea la Londra a compozitorului preclasic englez Henry Purcell =i 200 de ani de la cea a lui Felix Mendelssohn-Bartholdy la Hamburg. Comemorarea a 250 de ani de la moartea la Londra a compozitorului german, naturalizat englez, Georg Friedrich Händel =i 200 de ani de la moartea la Viena a lui Joseph Haydn, ]n acela=i cu na=terea lui Mendelssohn. Prilej de a asculta ]n programele de la Ateneul Rom`n =i Studioul de Concerte <Mihail Jora> a S.R.R., ca =i la Festivalul <George Enescu> din acest an compozi\ii ale celor patru mari muzicieni. De altfel Forma\iile Muzicale Radio au programat ]n aceast[ prim[var[ un festival H&H, cu lucr[ri ale celor doi preclasici germani Händel =i Haydn.
E
di\ia a XIX-a a Festivalului =i Concursului Interna\ional <George Enescu> va avea loc la Bucure=ti ]ntre 30 august =i 26 septembrie 2009. Concursul de interpretare la vioar[ =i pian este programat ]ntre 30 august =i 4 septembrie, iar Gala final[ va avea loc ]n 6 septembrie la Sala <Mihail Jora> a S.R.R. Festivalul Interna\ional este constituit de cinci cicluri muzicale programate ]ntre 31 august =i 26 septembrie. Primul ciclu <Muzica rom`neasc[ ]n secolul XX> va fi sus\inut de forma\ii bucure=tene ca =i de Filarmonica <Moldova> din Ia=i =i Filarmonica <Transilvania> din Cluj. Urmeaz[ ciclul <Enescu =i Contemporanii s[i>, 12 recitaluri vocalinstrumentale, sus\inute de forma\ii din str[in[tate. Cel mai important ciclu, <Mari orchestre ale lumii>, vor avea loc seara ]ncep]nd cu ora 19.30 la Sala Palatului. S]nt programate 19 concerte simfonice ]ntre 8 =i 26 septembrie, prezentate ]n afar[ de Filarmonica <George Enescu> =i Orchestra Na\ional[ Radio =i de alte nou[ filarmonici sau orchestre simfonice renumite din Europa, fiecare cu c]te dou[ concerte. Un regal muzical, dar care exceleaz[ ]n muzic[ clasic[ =i romantic[, compozi\ii de George Enescu =i pu\in[, foarte pu\in[ muzic[ contemporan[. La Ateneul Rom`n, dup[ amiaz[ la ora 17.00, ]n aceea=i perioad[, poate fi ascultat ciclul <Concerte camerale“. Vor putea fi audiate la ora 22.30 zece <Concerte de la miezul nop\ii>. La Opera Na\ional[ =i Teatrul Na\ional din Bucure=ti s]nt programate, ]n paralel =i ]n concuren\[, zece spectacole de oper[ =i balet. Ca o noutate, tot ]n concuren\[, s]nt cuprinse ]n festival =ase concerte de jazz. <Teme clasice prelucr[ri moderne>, la ora 21.30 la Studioul de concerte radio s]nt programate un Simpozion de muzicologie =i o expozi\ie de art[ plastic[. }n Pia\a Festivalului zilnic, diminea\a =i seara vor avea loc spectacole de muzic[ popular[, concerte, recitaluri =i filme ]n premier[. O mic[ parte din programul festivalului bucure=tean este programat a avea loc ]n ora=e principale din \ar[: la Bra=ov, Cluj, Ia=i, Sibiu =i Timi=oara. Costul biletelor la recitaluri, concerte, oper[ =i balet este cuprins ]ntre 20-100 lei, iar abonamentele ]ntre 200-900 lei. Pentru elevi, studen\i =i pensionari un abonament pentru cele 19 simfonice la Sala Mare a Palatului cost[ 300 lei.
Cronicã muzicalã
}
n cadrul serilor de muzic[ la Sala Mic[ a Ateneului, Filarmonica <George Enescu> ]n colaborare cu Asocia\ia Rom`n[ a Femeilor ]n Art[ (ARFA) a programat ]n 11 februarie 2009 un concert cameral <Sear[ dulce-amar[^>. Recitalul vocal-instrumental a fost sus\inut de soprana Iolanda Constantinescu acompaniat[ la pian de Mihai V[rtosu =i de violista Cornelia Petroiu. }n aceast[ sear[ muzical[, foarte^ dulce, au fost interpretate, ]n alternan\[, lieduri rom`ne=ti =i piese pentru viol[ solo de compozitori rom`ni contemporani. Am ascultat compozi\ii lirice de decana compozitoarelor Carmen Petra-Basacopol, pe versuri proprii, postume eminesciene, de Veronica Micle, Ion Alexandru, Ion Bogdan +tef[nescu, ca =i compozi\ia de Livia Teodorescu-Cioc[nea pe versuri de Nichita St[nescu, unele ]n prim[ audi\ie absolut[. Au interpretat cu sensibilitate soprana Iolanda Constantinescu =i cu fine\e ]n tu=eu pianistul Mihai V[rtosu. Cornelia Petroiu, membr[ a orchestrei simfonice a filarmonicii bucure=tene, a avut un program de piese pentru viol[ solo, redate cu muzicalitate frazare clar[ =i virtuozitate. }n cadrul suitei de piese vocale a fost inclus[ =i compozi\ia Mihaelei St[nculescu-Vosganian <Dup[ nou[ ceasuri> pe versuri de Varujan Vosganian. O mic[ bijuterie muzical[, o rug[ciune de o deosebit[ cantabilitate, interpretat[ cu expresivitate muzical[ neconven\ional[ de sopran[ =i marcat[ de note picurate ^ =i corzi ciupite la pian. Eugen TODEA
2/2009
15
CAIMAC ARMENESC cu CÎNTEC
Este criv[\... La caban[ sc]r\]ie balconul... Caloriferul – ca un grilaj de fier forjat cu z[pad[ – tace, pe c]nd televizorul vorbe=te ne]ncetat... Nimic nu c]nt[! Mi-e dor de o muzic[ u=oar[ sau folk, cu mireasma de poeme =i abur de cafea... Unde o pot g[si ]n at]ta ger? La un boutique, ]ntr-un C.D. sau ]ntr-o minte ... „Iarna ninge cu ochi mari Peste codrii seculari...“
– ]mi fredoneaz[, memoria, din lirica st[nescian[ a glasului andac[lug[rean. M[ retrag printre perdelele de cea\[, privind parbrizul balconului, glazurat cu flori de ghea\[... Printre troiene apar pete negre, ca puncte-puncte pe o coal[ de scris... Anda ]mi descifreaz[, din versuri co=buciene, enigma: „A venit un lup, din cr]ng, ce umbla prin sat s[ fure =i s[ duc[ ]n p[dure...“.
Glasul solistei ]mi revine obsedant, de parc[ ar sta al[turi sau... tavanul od[ii ar cuprinde un mare difuzor modern. C]ndva, ]n Capital[, ]ntre dou[ cinematografe centrale, exista o vitrin[ =i o tarab[ cu cafea pr[jit[ =i r]=ni\[. Cafea de cafea, cafeaboabe, cafea n[stru=nic de fermec[toare, chiar =i pentru trec[torulcopil. Ambele cinematografe erau impregnate cu parfumul pr[jelii acelor semin\e cafenii. Din... chio=cul armenesc. Unicul, printre pu\inele dughene private ]n acea epoc[. Mireasma de cafea r]=nit[ amintea de uli\a lui Tache, Ianche =i Cad]r... C]ntec-pr[v[lie-cafea-armeni... Pur =i simplu: ANDA C{LUG{REANU. Armencu\a-artist[ savura cafeaua ca pe un c]nt. Dar =i... tutunul. }n vreme de „nechezol“, Anda avea asigurat[, de-acolo, ra\ia ei de cafea adev[rata-cafea nobil[. Poate =i de aceea culoarea tenului ei devenise... creol: „Eu s]nt alb[ ca z[pada! Ba, e=ti neagr[ precum noaptea! Eu, s]nt Alb[-ca-Z[pada! Nu se poate confunda...“.
Secven\e, melodii, imagini... ]mi amintesc c[, ]n rucsac, un termos cafegiu m[ va bucura cu o por\ie de... caimac fierbinte. Uufff! – ce frige, dar bun[ mai este! Mihail |[plig[ – D[ne\
16
2/2009
Foto: Mihai Gheorghiu
manga-badanegan
Oyvhann=s Tyumanean
Es mer \ereri] em lsel# mer \erer; iren] baberi]# nran] babern =l iren] me\eri]# t= mi jamanag mi akqad hykacyr\ = linyum# yunenyum = mi @ravar hyk yu mi lyu\ ez$ —me/; =s akqad hykacyr\i ezner; sadgyum en$ Caryunq;# var yu ]anqi jamanag yr calis =# ez [i yunenyum te vari# hyk; var™yv dalis = hareuanin$ +s hareuan; varelyu jamanag ,yw; mi dek xem = ;ngnyum# xyurs = cali mi garas# me`; liq; ysgi$ Ezner; l\a\ tyknyum =# vazyum = coyuk; hykadiry` myd$ Œ Heo# a[qx lyus#- asyum =#- qyu hykyum; mi garas ysgi xyurs egau# ari dar$ Œ {=‰# a,be‰r# =x im; [i#badas,anyum = hykader;$ Œ Hyki var™; xyu dvel es# xyu varyum es# =n hykyumn in[ =l xyurs cao# qyunn =^ ysgi = xyurs egel# tyk ysgi lini# =li qyunn =$ Sgsyum en vi0el^ sa asyum =* qyunn =# na# t= [=* qyun;$ Ve0; daqanyum =# irar \e\yum en$ Cnyum en tacauyri myd cancad$ Tacauyr; mi garas ysgyu anyun; lsyum = t= [=* a[qer; [yrs = pa] anyum$ Asyum =^ Œ Y[ qyunn =# y[ xran;# im hykyum; garasyv ysgi = xyurs egel Œ imn =$ Ir marxgan]yv cnyum =# yr hani
peri$ Cnyum = garasi peran; pa] anel = dalis# desnyum Œ i%n[ ysgi Œ garas; liq; @™^^^ Zarhyura\ yu gadaka\ ed = cali$ Hramaoyum = badjen anced /an[barnerin# yr hamar™agyuel en iren ,apel$ Œ {=„# tacauyrn abra\ genao#cy/yum en ,ek0er;#- mez in[y%u es sbanyum^ lau [es desel# @™ [;gao =ndek# ysgi =# ysgi^^^ Tacauyr; nyr marxig = yukargyum# yr cnan sdyucen$ Marxig; cnyum en# ed cali# te* 0.marid# ysgi =$ Œ Va„h#- zarmanyum = tacauyr;$ Asyum =^ Œ ereui lau [;desao# gam desa\s =n garas; [=r$ Ver = genyum min =l cnyum$ Garas; pa] = anyum#- xar™eal m=`; liq; @™$ Œ +s i‰n[ hra.q =# i%n[ midq yuni#- [en hasganyum$ Tacauyr; hramaoyum =# havaqyum = ir ergri imasdyunnerin$ Œ Pa]adre]eq#- asyum =#- y‰v imasdyunner# i%n[ hra.q = sa$ +s hykacyr\nern iren] hykyum garasyv ysgi en cdel$ Es em cnyum Œ garas; liqn @™ = xa/nyum# sranq en cnyum Œ ysgi$ +s i%n[ g; n.anagi$ Œ Xra pa]adryutoyunn =s =# tacauyr# et= [es parganal#- asyum en imasdyunner;$ Œ Garasyv ysgin akqad hykacyr\nerin barceu = krga\ iren] aznvyutean yu arxar a.,adanqi hamar$ Erp yr nranq en cnyum# iren] arxar var™in en cnyum yu mi.d =l ysgi cdnyum# isg erp yr xyu es cnyum# cnyum es yuri.i pa,d; haw.dages# nra hamar =l ysgyu dek @™ es cdnyum$ Tacauyr; ]n]yuyum =^ ,@sq [i cdnyum badas-
,anelyu$ Œ La‰u#- asyum =#- xe himi =n yry.e]eq# t= =x ergyusi] y%rin = badganyum cda\ ysgin$ Œ Iharge hykadiry`;#- ™aon = dali varyk coyuka]in$ Œ {=# varykinn =#- m=` = mdnyum hykader;$ Yu nyri] sgsyum en g/yuel$ Œ La‰u# la‰u# ga]e‰q#- gancne]nyum en imasdyunner;#- i%n[ yuneq xyuq Œ dkao gam ak`ig$ Xyurs = cali# yr m=g; mi dkao yuni# mius; mi ak`ig$ Imasdyunner; v0/yum en# yr sranq iren] ak`ign yu dken irar hed bsagen# =n cda\ ysgin =l dan nran]$ +ndek hama™aonyum en pari marxig;# yura,anyum en# yu g/iv; ver`anyum =# sgsyum = harsaniq;$ _,dn @r# @,d; ci.er harsaniq en anyum# garasyv ysgin =l# yr barceu =r krga\ iren] aznvyutean yu arxar a.,adanqi hamar# dalis en iren] zauagnerin$ Parin =sdek# [arn =n acah tacauyri m@d$
2/2009
17
ì³ÝÁ ÑÇÝ áõ Ýáñ Ïáïáñ³ÍÝ»ñÇ ÙÇç¨ Ø³Û»ñ úáõ»Ý àõÇÉÛ³ÙëÇ 1919 §National Geographic¦ ³Ùë³·ñÇ û·áëïáë ѳٳñáõÙ ïå³·ñí³Í Ñá¹í³ÍÁ
¶áñÍáÕáõÃÛ³Ý í³ÛñÁ` ì³Ý, å³ïÙ³Ï³Ý Ð³Û³ëï³ÝÇ Ù³Ûñ³ù³Õ³ù, áñÇ ³å³óáõÛóÝ»ñÁ Ýí³×áÕ-ó·³íáñÝ»ñÇ` ù³Õ³ùÇ å³ï»ñÇ íñ³ ÃáÕÝÁí³Í ³ñӳݳ·ñáõÃÛáõÝÝ»ñÝ »Ý: àÕµ»ñ·áõÃÛ³Ý Ñ»ïù»ñÁ ï»ë³Ý»ÉÇ »Ý Ûáõñ³ù³ÝãÛáõñ ³í»ñí³Í ï³Ý íñ³, ¨ ë³Ï³ÛÝ,Ñ»é³íáñ ³ÝóÛ³ÉÁ ¹»é¨ë å³Ñå³ÝáõÙ ¿ Çñ óÝóáÕ ÑÙ³ÛùÁ: Ò³Ë ÏáÕÙáõÙ, ³ÛëÇÝùÝ Ñ³ñ³í ³ñ¨ÙáõïùáõÙ, ÓÛáõݳͳÍÏ É»éÝ»ñÇ Ï³Ë³ñ¹³Ï³Ý ßÕÃ³Ý Ð³Û³ëï³ÝÁ µ³Å³ÝáõÙ ¿ îÇ·ñÇëÇ ÑáíïÇó : Ø»ñ ³éç¨ ì³Ý É×Ç ëù³Ýã»ÉÇ Í÷³ÝùÝ ¿` Ü»Ùñáõà ɻé³Ý ˳éݳñ³Ý³Ó¨ ·³·³ÃÇ Ñ»ï ÙdzëÇÝ, áñÁ ù³é³ëáõÝ ÙÕáÝ Ñ»éíÇó Ùßáõßáï ¿ »ñ¨áõÙ: ØÇ ùÇã ÑÛáõëÇë` êÇ÷³ÝÇ Ýñµ³·»Õ ·³·³ÃÝ ¿, áñï»Õ ÜáÛÇ ï³å³ÝÁ ëϽµÇó ÷Ýïñ»ó ѳݷñí³Ý, ë³Ï³ÛÝ ³Û¹ ³É»Ñ»ñ ·³·³ÃÁ ëïÇåí³Í ¿ñ ³Û¹ å³ïÇíÁ ½Çç»É ÙÛáõëÇÝ`³í»ÉÇ Ñ½áñÇÝ, áñÁ ³í»ÉÇ ÑÛáõëÇë ¿ñ` ²ñ³ñ³ïÇÝ: Øáõ· ß³·³Ý³Ï³·áõÛÝ Å³å³í»ÝÁ ѳïáõÙ ¿ ÓÛáõݳå³ï ï³ñ³ÍùÁ, ³Ûëï»Õáí ¿ ³ÝóÝáõ٠ݳѳÝçÇ áõÕÇÝ` ׳ݳå³ñÑ ¹»åÇ Ø³Ñ³óáõ êïí»ñÝ»ñÇ ÐáíÇïÁ: ÆÙ å³ñï³Ï³ÝáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ù»ç ÙïÝáõÙ ¿ñ Ññ¹»Ñí³Í ïÝ»ñÇ Ùݳóáñ¹Ý»ñÇó µ³ñ³ùÝ»ñÇ Ï³éáõóáõÙÁ, ïÝ»ñ, áñï»Õ áã ³ÛÝù³Ý í³Õáõó Ù»ï³ùëÛ³ í³ñ³·áõÛñÝ»ñÝ áõ ÁÝïÇñ ·áñ·»ñÁ ѳÕáñ¹áõÙ ¿ÇÝ ³ñ¨»ÉÛ³Ý ×áËáõÃÛ³Ý ëɳóùÁ ßù»Õ ïÝ»ñÇ ¨ ³Û·ÇÝ»ñÇ ù³Õ³ùÇÝ ¨ áñï»Õ Ñå³ñï Ñ³Û Ï³Ý³Ûù Çñ»Ýó Ó»éùÇ ³ß˳ï³Ýùáí ¿ÇÝ í³ëï³ÏáõÙ Çñ»Ýó ³åñáõëïÁ: ØÇ ÑëÏ³Û³Ï³Ý ï³Ý Ù»ç, áõñ ß³ï Ù³ñ¹ÇÏ ¿ÇÝ Ñ³í³ùí»É, í³ñå»ïÝ»ñÁ ¹áõé áõ Éáõë³Ùáõï ¿ÇÝ ï»Õ³¹ñáõÙ, áñå»ë½Ç ³Û¹ áÕáñÙ»ÉÇ Ï³ó³ñ³ÝÁ
18
2/2009
¹³éݳ åÇï³ÝÇ ³åñ»Éáõ ѳٳñ: سùñíáõÙ, Éí³óíáõÙ áõ ë³ÝñíáõÙ ¿ÇÝ ïáÝݳݻñáí µáõñ¹: ¸³ ³ÝÑñ³Å»ßï ¿ñ ѳ·áõëï ·áñÍ»Éáõ ѳٳñ, áñå»ë½Ç ïϳñ³ó³Í ϳݳÛù å³ßïå³Ýí»Ý óñïÇó: ²Ù»ñÇÏÛ³Ý û·ÝáõÃÛ³Ý ÙÇáõÃÛáõÝÁ ³ß˳ïáõÙ ¿ ³Ûëï»Õ, áñï»Õ ³å³·³ ˳ճÕáõÃÛ³Ý ÑáõÛëÁ µÃ³óÝáõÙ ¿ ï³Ýç³ÉÇó ó³íÁ, áñï»Õ áï³µáµÇÏ »ñ»Ë³Ý»ñÁ ¹Åí³ñáõÃÛ³Ùµ »Ý ³ÝóÝáõÙ ë³é³Í ÓÛ³Ý ÙÇçáí, Ååï³Éáí ó÷³Ñ³ñ»Éáí ÷áùñÇÏ ë¨³ó³Í ϳÃë³Ý»ñÁ, áñáí Ýñ³Ýù ÑáõÛë áõÝ»Ý ·ïÝ»Éáõ ÙÇ ùÇã çñ³ÉÇ ×³ß, áñå»ë½Ç Ã³Ã³Ë»Ý ë¨ Ñ³óÁ, Ï»ñ³Ïáõñ, áñÇó ϳËí³Í ¿ Ýñ³Ýó ÏÛ³ÝùÁ: Ø»Ýù ݳѳݷ³å»ïÇ Ñ»ï É³í µ³ñ»Ï³ÙÝ»ñ »Ýù:ºñÇï³ë³ñ¹ ï³ñÇÝ»ñÇÝ Ý³ ´áëïáÝáõÙ ³ß˳ï»É ¿ í»ñ»É³Ï³í³ñ ¨ ³ÛÝï»Õ ¿É Çñ µ³ñ»³ó³Ï³Ù ѳ׳Ëáñ¹Ý»ñÇó ëáíáñ»É ¿ ³Ý·É»ñ»Ý É»½áõ: ²ÛëáõÑ»ï Ýñ³ å³ñï³Ï³ÝáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ù»ç ¿ ÙïÝáõ٠ջϳí³ñ»É ³Ûëï»Õ Ñ ³ í ³ ù í ³ Í ¹Åµ³Ëï ѳۻñÇÝ ³ÛÝù³Ý ųٳݳÏ, ÙÇÝ㨠áñ å³ï»ñ³½ÙÁ ϳí³ñïíÇ ÙdzóÛ³É ï»ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ñ³ÕóݳÏáí ¨ í»ñç³å»ë ˳ճÕáõÃÛáõÝ ÏÇçÝÇ ³Ûë óÝϳ·ÇÝ ÑáÕÇÝ: ØÇ ³Ý·³Ù ³ß˳ï³ÝùÇó ïáõÝ
í»ñ³¹³éݳÉáõ ׳ݳå³ñÑÇÝ, ÙÇ Ñ³Ù»ëï ϳí³ß»Ý ï³Ý Ùáï, áñÁ ѳïϳóí³Í ¿ñ ݳѳݷ³å»ï³Ï³Ý ϳé³í³ñÙ³ÝÁ,Ù»½ ßñç³å³ï»ó áõÃÇó ï³ë ï³ñ»Ï³Ý ïճݻñÇ ·ñáï»ëϳÛÇÝ ËáõÙµÁ: ܳѳݷ³å»ïÁ ³Ù»Ý³ÛÝ ÉñçáõÃÛ³Ùµ áÕçáõÝ»ó ïճݻñÇÝ ¨ ѳïϳå»ë ³ñųݳí³Û»É Ï»óí³Íù ÁݹáõÝ³Í Ññ³Ù³Ý³ï³ñÇÝ ¨ ѳñóñ»ó. — Æ%Ýã ϳñáÕ ¿ ³Ý»É ݳѳݷ³å»ïÁ Çñ ѳí³ï³ñÇÙ ù³Õ³ù³óÇÝ»ñÇ Ñ³Ù³ñ: — Ø»Ýù »Ï»É »Ýù Ù»ñ ÷³ÛïÛ³ Ññ³ó³ÝÝ»ñÁ ÷áË»Éáõ ÇëϳϳÝÝ»ñáí: Ø»Ýù áõ½áõÙ »Ýù å³ßïå³Ý»É Ù»ñ ѳÛñ»ÝÇùÁ: — Ø»½ Ùáï ½»ÝùÇ Ù»Í å³Ñ³Ýç ϳ, ïճݻñ, – ³ë³ó ݳѳݷ³å»ïÁ, – Ø»Ýù ½»Ýù Ïï³Ýù ÙdzÛÝ Ýñ³Ýó,
ì³ÝÁ Ãáõñù»ñÇ ÏáÕÙÇó ·ñ³íí»É ¿ 1918 Ã. Ù³ñï ³ÙëÇÝ, ѳïϳÝß³Ï³Ý ¿ ³ÛÝ Ñ³Ý·³Ù³ÝùÁ, áñ Ñá¹í³ÍÁ ïå³·ñí»É ¿ Ù»Ï ï³ñÇ ³Ýó, 1919Ã. û·áëïáë ³Ùëí³ Ñ³Ù³ñáõÙ: ì³ÝÇ Ý³Ñ³Ý·³å»ïÇ ù³ñïáõÕ³ñÁ Ñ³Û Ù»Í ³ßáõÕ æÇí³Ýáõ áñ¹ÇÝ ¿ñ` ä³ñáõÛñ ÈÇå³ñÇïÛ³ÝÁ: áíù»ñ ϳñáÕ »Ý Ññ³Ù³ÝÝ»ñ ϳï³ñ»É ¹Çñù»ñáõÙ: ²ÝÙÇç³å»ë ѻ層ó å³ï³ë˳ÝÁ. — Ø»Ýù ¹³ ϳñáÕ »Ýù ³Ý»É: Ðá·ë»ñáí ͳÝñ³µ»éÝí³Í Ù³ñ¹áõ ³ãù»ñÁ ÙÇ å³Ñ ÏÏáóí»óÇÝ ÇÝã áñ ³Ýëå³ë»ÉÇ Ñ³å³ÕáõÙÇó, µ³Ûó. — ºÏ»ù ï»ëÝ»Ýù, Ç%Ýã ϳñáÕ »ù ³Ý»É: î³ëÝ»ñÏáõ³ÙÛ³ ³é³çÝáñ¹Á ÏÁïñáõÏ Ññ³Ù³Ý ³ñÓ³Ï»ó ¨ ùë³Ýáõà ÷³ÛïÛ³ Ññ³ó³Ý, Ïïñí³Í ûè ï³Ëï³ÏÝ»ñÇó, ËáõÉ Ó³ÛÝáí Ñåí»óÇÝ ë³é³Í ¹»Ùù»ñÇÝ: ÜáñÇó, Ññ³Ù³ÝÇ Ñ³Ù³Ó³ÛÝ Ï³ï³ñí»óÇÝ §½»ÝùÁ áõëÇݦ, §áõÕÕ»É ëíÇÝÝ»ñÁ¦ Ññ³Ù³ÝÝ»ñÁ: ÄåÇïÇ ëïí»ñ ³Ý·³Ù ã»ñ¨³ó Ýñ³Ýó Ù³ÝÏ³Ï³Ý ¹»Ùù»ñÇÝ: лïá ³ÝÙß³Ï Ï³ßíÇó ϳñí³Í ã³ñáËÝ»ñáí, (³ÛÝå»ë, ÇÝãå»ë Ñá¹í³ÍÇ Ñ»ÕÇݳÏÇÝÝ ¿),Ýñ³Ýù ù³é³ß³ñù ù³ÛÉ»óÇÝ ³é³ç áõ Ñ»ï: ¼ÇÝíá-
ñ³Ï³Ý ͳé³ÛáõÃÛ³Ý ³Û¹åÇëÇ Ë³ÕÁ ٻͳѳë³ÏÝ»ñÇÝ ëïÇåáõÙ ¿ Ååï³É, ãݳ۳Í, áñ ÏáÏáñ¹¹ ë»ÕÙíáõÙ ¿ å³ï»ñ³½ÙáÕ Ù»Í³Ñ³ë³ÏÝ»ñÇ Ù³ÝÏ³Ï³Ý ³Û¹ ÁݹûñÇݳÏáõÙÇó: ºí ³ÛÝ ¿É, áñ ³Û¹ »ñ»Ë³Ý»ñÇ Ù»Í Ù³ëÇ Ñ³Ûñ»ñÇÝ ëå³Ý»É ¿ÇÝ í»ñç»ñë, ÇëÏ ß³ï Ù³Ûñ»ñ ÇÝùݳëå³ÝáõÃÛáõÝ ¿ÇÝ ·áñÍ»É` ùñ¹»ñÇ åÕÍáõÃÛáõÝÝ»ñÇÝ ½áÑ ã·Ý³Éáõ ѳٳñ: ܳѳݷ³å»ïÁ Ëáñ³å»ë Ñáõ½í³Í ¿ñ: — àñï»±Õ ¿ù ³åñáõÙ, – ѳñóñ»ó ݳ, ϳñÍ»Éáí, áñ Ýñ³Ýù »Ï»É »Ý ù³Õ³ùÇ Ùáï³Ï³ óճٳëÇó: – Ø»Ýù »Ï»É »Ýù ²ñï³Ù»¹Çó, – Éëí»ó ³Ýëå³ë»ÉÇ å³ï³ë˳ÝÁ: ÊáëùÁ ·ÝáõÙ ¿ñ í»ó ÙÕáÝ Ñ»éáõ, É×Ç ³÷ÇÝ ·ïÝíáÕ ·ÛáõÕÇ Ù³ëÇÝ, Ãáõñù³Ï³Ý ¹Çñù»ñÇ áõÕÕáõÃÛ³Ùµ: Ø»Ï ûñ ³é³ç ë³ëïÇÏ ÓÛáõÝ ¿ñ »Ï»É ¨ ÑÇÙ³ ³ñ¹»Ý ëïí»ñÝ»ñÁ »ñϳñáõÙ ¿ÇÝ: ÜáõÛÝÇëÏ áõÅ»Õ ïÕ³Ù³ñ¹áõ ѳٳñ ¹Åí³ñ ¿ñ ÇñÇÏݳå³ÑÇÝ í»ñ³¹³éÝ³É ²ñï³Ù»¹: ¸ñ³ ѳٳñ ¿É ݳѳݷ³å»ï гٵ³ñÓáõÙÛ³ÝÁ Ù»½` »ñÇï³ë³ñ¹ Ññ³Ù³Ý³ï³ñÇ Ñ»ï, Ññ³íÇñ»ó ËáñÑÁñ¹Ç, áñÇ ³ñ¹ÛáõÝùáõÙ ïճݻñÇÝ ïñí»ó ½ÇÝíáñ³Ï³Ý ÁÝÃñÇù` ÙÇ µ³ÅÇÝ ë¨ Ñ³ó ¨ ß³ù³ñáí ûÛ: Üñ³Ýó ïñí»ó ݳ¨ ù³Õ³ù³ÛÇÝ Ï³Û³½áñáõÙ ·Çß»ñ»Éáõ ï»Õ: ºñ»Ë³Ý»ñÁ, ë³Ï³ÛÝ Ññ³Å³ñí»óÇÝ í»ñ³¹³éÝ³É ³ÛÝù³Ý ųٳݳÏ, ÙÇÝ㨠Ññ³ó³Ý ãëï³Ý³Ý: ÐáõÙ³ÝÇï³ñ û·ÝáõÃÛáõÝÁ, ¹³ áã ÙdzÛÝ ëï³ÙáùëÇ Ñ³ñó ¿, ³Ûɨ µ³ñá۳ϳÝáõÃÛ³Ý: ²é³íáïÛ³Ý ÇÙ ³í³· ÑÛáõëÝÁ É³í³·áõÛÝ ï³Ëï³ÏÝ»ñÇó ,áñÁ Ù»Ýù ϳñáÕ³ó³Ýù ·ïÝ»É, å³ïñ³ëï»ó Ãáõñ, ÇѳñÏ», ³ß˳ï»Éáí ³ÛÝ ÝٳݻóÝ»É ê³É³¹ÇÝÇ
Ï»é ÃñÇÝ: ²Û¹ ÁÝóóùáõÙ »ñ»Ë³Ý»ñÁ ͳÝáóó³Ý ï³ñµ»ñ ³ñï³¹ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ñ»ï, áñ ϳ½Ù³Ï»ñå»É ¿ñ ³Ù»ñÇÏÛ³Ý ÑáõÙ³ÝÇï³ñ û·ÝáõÃÛáõÝÁ, ¨ Ýñ³ÝóÇó Ûáõñ³ù³ÝãÛáõñÁ ëï³ó³í Ù»Ï³Ï³Ý ½áõÛ· µñ¹Û³ ·áõÉå³: ²ÛÝáõÑ»ï¨ ïճݻñÁ ½·³ëï ß³ñù ϳݷݻóÇÝ Ù»ñ ï³Ý ï³÷³Ï ÏïáõñÇÝ: ²ÛÝï»Õ, ù³Õ³ùÇ »ñÇï³ë³ñ¹ å³ñ»ïÁ` г۳ëï³Ýáõ٠ѳÛïÝÇ µ³Ý³ëï»ÕÍÇ áñ¹ÇÝ, ³Ù»Ý³ÛÝ Ñ³Ý¹Çë³íáñáõÃÛ³Ùµ ¹³ë³ÏÇ Ññ³Ù³Ý³ï³ñÇÝ Ñ³ÝÓÝ»ó ÃáõñÁ: ¸ñ³ ÷³ÛïÛ³ µÝáõÃÛáõÝÁ ã¿ñ ϳñáÕ Ã³ùóÝ»É ³ÛÝ ·Í»ñÁ, áñáÝù ³ñóáõÝùÝ áõ ÅåÇïÁ ³ãù»ñÇÝ, å³ïñ³ëï»É ¿ñ ÑÙáõï ÑÛáõëÝÁ` Ý»ñ¹Ý»Éáí Çñ Ñá·áõ ³ÙµáÕç ϳñáÕáõÃÛáõÝÁ: — ²Ûë ³Ý·³Ù Ù»Ýù ϳñáÕ »Ýù Ãáõñ ï³É ÙdzÛÝ Ó»ñ Ññ³Ù³Ý³ï³ñÇÝ, – ³ë³ó ݳѳݷ³å»ïÁ, áñÁ ÃáÕ»É ¿ñ ϳñ¨áñ ËáñÑñ¹³ÅáÕáíÁ, áñå»ë½Ç Ññ³Å»ßï ï³ »ñ»Ë³Ý»ñÇÝ: — ´³Ûó »ë ó³ÝϳÝáõÙ »Ù, áñ ¹áõù ÉÇÝ»ù ϳñ·³å³Ñ ¨ ß³ñáõݳϻù Ù³ñ½í»É, ϳñáÕ ¿ ·³ ³ÛÝ ûñÁ, Ó»ñ û·ÝáõÃÛáõÝÁ Ù»½ ѳñϳíáñ ÉÇÝÇ: Ðñ³Ù³Ý³ï³‰ñ, Ó»ñ ÙÇáõÃÛáõÝÁ å³Ñ»ù ϳ½Ù áõ å³ïñ³ëï íÇ׳ÏáõÙ, áñå»ë½Ç Ù»ñ »ñÏÇñÁ ϳñáճݳ Ó»½ ϳÝã»É ѳÛñ»ÝÇùÇ Ñ³Ý¹»å å³ñïùÁ ϳï³ñ»Éáõ: — Ø»Ýù ÏÉÇÝ»Ýù å³ïñ³ëï,- å³ï³ë˳ݻó Ýáñ ÃñÇ Ñå³ñï ïÇñ³Ï³ÉÁ: — ¼·³‰ëï: Þ³ñù ³ç ¹³‰ñÓ, ù³ÛÉáí Ù³‰ñß: ºí ²ñï³Ù»¹Ç ϳٳíáñ³Ï³Ý µ³Ý³ÏÁ Ñå³ñï ׳Ù÷³ ÁÝÏ³í ¹»åÇ Çñ Ñ»é³íáñ ·ÛáõÕ, áñÇó ³ÙÇëÝ»ñ ³Ýó Ãáõñù³Ï³Ý Ñáñ¹³Ý»ñÁ »Ï³Ý Çñ³Ï³Ý³óÝ»Éáõ ì³ÝÇ Ïáïáñ³ÍÁ:
Hyxva\; /yusereni] tarcmane] & hamaxre] Ü. سñ·³ñÛ³Ý
2/2009
19
TYURQISRAOELOAN HARAPERYUTOYUNNER: EV HAOY} }EKASBANYUTOYUN: Pylyris haodni en Mer'avyr Ar&elqin me` a/ga tyurq-israoeloan bracmadig haraperyutoyunner;$ Mia]oal Nahancneryu gar&yr xa.nagi]ner hanxisa]yk Tyurqia & Israoel gabva\ en na& irar hed serd xa.inqyv m;$ Ergyu ergirneryu mi`& xa.inq; himnva\ = y[ te ergyu jykyvyurxneryu mi`& a/ga in[-yr hyc&yr mer'avyryutoan# aol bracmadizmi vra$ Israoel gariq yuni dara\qa.r`anaoin xa.nagi]neryu* abahyvelyu hamar ir anvdancyutoyun; armadagan mahmexagan bedyutoyunneryu sba/naliqneryun a/`&$ Tyurqia# yr hreagan bedyutoan hed serd hamacyr\ag]yutoyun \avalyk miag mahmexagan ergirn =# Israoeli hamar ghanxisana iranagan a0yk sba/naliqi xem hagag.i/ m;$ Tyurq-israoeloan /azmagan hamacyr\ag]yutoan ylyrden ners barperapar deki gyunenan hamadek zyravarjyutoyunner# /azmagan de,nylycianeryu wy,an]yumner$ Sagaon# dara\qa.r`anen ners ir ]yu]apera\ a`ag]yutoan xima]# Tyurqia Israoelen gbahan`e na& lybbingi a`ag]yutoyun Va.ingtyni me`$ Xjvar [= g/ahel# te in[ har]yv^ Mia]oal Nahancneryu me` Haoy] }ekasbanyutoan 0ana[man;
20
2/2009
yukkva\ `anqeryu vije]yum;$ I he0yugs Haoeryu }ekasbanyutoan badmagan wasd; [j,dyk Amerigaoi hreagan hasaragyutoan gar\iqi# AMN-i hreagan cl,avyr gazmagerbyutoyunner; yrxecre]in Šgarcabah‹ ge]va\q m; & sadare]in Tel-Avivi ba.dynagan qakaqaganyutoyun;# aosbisyv ver`in dariner; anynq xa/nalyv v0/yry. cyr\yn m; ]ekasbanyutoan 0ana[man cyr\;nta]; 'a,yke]nelyun yukkva\ tyurqagan j,dykagan Šzinany]in‹ me`$ AMN-i hreagan lybbii gykme sda]a\ a`ag]yutoyun; Angara ,tane] na& j,dykagan ir qaryzar.avin hamar \a,sa\ hsgaoagan cyumarneryv$ Verlyu\apanner; g;sen# te ver`in dariner; Tyurqia lybbingi nbadagneryv AMN-i me` amenen me\ cyumarner; \a,sa\ bedyutoyunn =$ An]oalin ekan Haoy] }ekasbanyutoan 0ana[man; yukkva\ na,a'e/nyutoyunner nyuonisg Qnesseti ‚israoeloan ,yrhrxaraniƒ me`# sagaon bracmadizm; aveli \anr g./e]# qan badmagan arxaryutoyun;$ Aonyuamenaoniv# ver`ers deki yune]a\ zarca]yumner; gar\es te in[-yr [awyv g,ar,len hreagan lybbii @cnyutoamp Mia]oal Nahancneryun me` Angaraoi hoyu-
sa\ j,dykagan ga/yu]va\qner;$ Na,;ndragan ar.avi ;nta]qin Haoy] }ekasbanyutoan 0ana[man masin nyr;ndir na,acah Baraq _bamaoi ;ra\ hsdag ,ysdyumner;# wy,-na,acah )y Baodeni# in[bes na& aol gar&yracyuon ameriga]i qakaqagan cyr\i[neryu haodni hamagranq; haoeryu hanxeb ‚hi.enq aosdek miaon Nergaoa]yu]i[neryu Baladi na,acah digin Nansi Welysinƒ ]ekasbanyutoan 0ana[man hamar .ad aveli nbasdavyr baomanner sdek\e]in# qan na,gin na,acah )yr0 Byu.i var[agarci @ryq$ Amerigahao gazmagerbyutoyunner; iren] cyhyunagyutoyun; haodne]in na& bedqardyukari ba.dynin Hillari Qlintyni n.anagman a/n[yutoamp# te& Xemygradagan Gyusag]yutenen ners deki yune]a\ na,;ndragan ar.avi aden an pavagan ,yusawykagan gerbyv ardahaodve]av ]ekasbanyutoan har]i masin$ Xe/&s _bamaoi ;ndrvelen a/a` Angara na,azcyu.a]yu] nyr;ndir na,acah; [0an[nal Haoeryu }ekasbanyutoyun;# tyurq var[abed +rdykan; pavagan gy.d ,ysqer ;selyv Illinyosi senadyri has]ein$ Moyus gykme# Tyurqiy hasaragagan gar\iqi artnnal; ‚yryu
Zeev +lqin^ ŠAngaraoi xirqyry.yum; aba]yu]e] Haoy] }ekasbanyutoan 0ana[man an,yusaweliyutoyun;$ ‚™ƒ Iravyunq yune]a Haoy] }ekasbanyutoan 0ana[man vra bnxelyu$ Menq ad [;rinq & ne]yugi wy,aren sda]anq Tyurqiy ,isd qnnaxadyutoyun;‹$ amenen ,ysyun @rinag; tyurq mdavyraganneryu na,a'e/na\ haoeren nerykyutoyun ,nxrelyu ar.avn =ƒ gar\es te gxib[e amenen zcaoyun gedin yrme gergoyukein i.,anyutoyunner;^ tyurqagan xivanacidyutoan j,dykagan bnxyumneryu hanxeb ar'acanqi tyula]yum;$ ŠIsraoeli ,yrhrxaran;* Qneset; grna 0an[-
peryutoyunneryu & Tyurqiy hasaragagan gar\iqi asbarezneren ners deki yune]a\ ver`in zarca]yumneryu ,yrabadgeri vra# Israoel grna veranaoel ir xirqyry.yum; Haoy] }ekasbanyutoan har]i hanxeb$ Aos hamateqstin me`# Gaza cydii me` cdnvyk Hamasi a.-
nal Haoeryu }ekasbanyutoyun;$ 1915-i iraxar'yutoyunner; yrbes ]ekasbanyutoyun 0an[nalyu tyurq mdavyraganneryu ximyum; dramapanagan ar'acanq cdav Israoeli me`$ Ete tyurqer; aos qaolin gximen# menq al grnanq nyuon; ;nel# gmda\en aos@r qakaqagan cyr\i[ner; Israoeli me`‹# g;se Iysef >agal$ Na,gin badcamavyr >agal; gxidvi yrbes israoeloan i.,anyutoyunneryu myd Tyurqiy & Adrbe0ani amenen `erme/anx `adacyvneren meg;$ Hima an g;se# te hao-tyurqagan hara-
,arhazyraoinneryu xem Israoeli ver`in badji[ /azmagan cyr\ykyutoyun; gragin oyuk gle]ne$ Aveli qan hazar zyh ,la\ Gazaoi cyr\ykyutoyun; gy.d qnnaxadyutoan arjana]av yk` mahmexagan a.,arhi* nera/oal Tyurqiy me`$ Ver`ers israoel]ineryu & arapneryu mi`& mi`nyrxi xer sdan'na\ Tyurqian* var[abed +rdykani peranyv ,sdyren xadabarde] hreagan bedyutoyun;$ Israoel]iner; mekaxrelyv bakesdin]iner; sbannelyun me` zyud aon bad0a/yv# te mahmexaganner en# +rdykan
bahan`e] Israoeli he/a]yum; Mia]oal Azceryu Gazmagerbyutenen^ ŠIn[be%s grna MAG-i Anvdancyutoan <yrhyurxi yry.yum; andesyk bedyutoan nergaoa]yu]i[; gazmagerbyutoan gexrynadeki mdnel cl,avyr x/nyv‹$ Avelin# Davysi dndesagan hama.,arhaoin fyryumi .r`anagneren ners Gazaoi me` diryk iravi0agi .yur` gazmagerbva\ qnnargman aden +rdykan sasdig parga]av aon bad0a/yv# te iren sdibe]in l/el aon bahyun# erp gwyr'er badas,anel Israoeli na,acah >imyn Weresi elyuotin# yryv ver`ins garxara]ner ir ergri har'agyum; Gazaoi xem$ Mi`nyrx;* haogagan armadner yune]yk ameriga]i lracryk & vibacir David ?^ Ignatiyus; ;nxhade] tyurq var[abedi ,ysq; bad0a/apanelyv# te jamanag; arxen sba/va\ =r$ Parga]a\ +rdykan; ver ge]av & he/a]av ;selyv# te ir hamar Davys aol&s cyoyutoyun [yuni$ Davysi mi`axeb; glra]ne tyurqisraoeloan haraperyutoyunneryu Šnerxa.nagyutoyun;‹ ,ancaryk cyr\ynneryu ]ang;$ Isg aox haraperyutoyunneren ga,va\ en Mia]oal Nahancneryu me` Haoy] }ekasbanyutoan 0ana[man cyr\;n-
2/2009
21
TYURQ-ISRAOELOAN HARAPERYUTOYUNNER: EV HAOY} }EKASBANYUTOYUN:
ta]i vije]man Angaraoi hyuoser;$ Sagaon# ver`in iraxar'yutoyunneryu lyuosin dag tivyv a0yk hreaner iren] har] gyudan# te min[& yu%r bedq = mkel haogagan har]yv tyurqagan ga/avaryutoan j,dykagan qakaqaganyutoan; ]yu]apera\ a`ag]yutoyun;$ 2((7 tvin# Amerigaoi hreagan hamaonqen ners pyu/n panave0 \ace]av tyurqagan j,dykagan qakaqaganyutoyun; sadarelyu cyr\i paryoaganyutoan .yur`$ I ver`y bracmadizm; haktagan xyurs egav# sagaon AMN-i hreagan gazmagerbyutoyunneryu tyurqagan xivanacidyutoan ]yu]apera\ lybbii a`ag]yutoyun; ha0yuoq [i bad0a/er y‰[ ameriga]i# y‰l al israoel]i hreaneryun$ {bedq = my/nanq na& aon# yr ]ekasbanyutoan 0ana[man pana'&i amenen `erme/anx gykmnagi]neren meg; Xemygradagan Gyusag]yutoan cyngresmen* azcyutoamp hrea Adam >ifn =$ Isg aos@r# Israoeli has]ein tyurq var[abedi .brda\ gy.d mekaxranqneryu ,yrabadgeri vra Œ Davysi me` +rdykan Weresin ;sa\ =r# te ŠXyuq ‚israoel]iner;ƒ cideq in[bes sbanneq‹ Œ lezyuner; gsgsin ar'agvil^ ŠTyurqia mi.d baderazmner vare] & sbannyutoyuner cyr\e]$ Aojm var[abed +rdykan Israoel; gmekaxre marxasbanyutoan me`$ ?e0ew Taoiw +rdykan bedq = hi.e# te in[bes Tyurqia pna`n`a\ = haoer;# pyulkarner;# /yumenner;# serber;# albana]iner; aon aden# erp islam; dara\e] Gyvgasi & Palganneryu me`$ Y[ te israoel]iner;# aol tyurqern en marxasbanner;‹# g;se israoel]i zyravar Avi Mizrahi Haare] @raterti =`eryun me`* badas,anelyv Israoeli has]ein Tyurqiy hn[e]yu]a\ ]ekasbanyutoan mekaxranqneryun$ Ir hertin# israoel]i badcamavyr* Liqyud gyusag]yutoan anxam Zeev +lqin; haodarare]# te Gazaoi /azmagan cyr\ykyutoan veraperoal Tyurqiy ge]va\q; hiastawyutoyun a/a`a]yu] Israoeli me`^ ŠAngaraoi xirqyry.yum; aba]yu]e] Haoy] }ekasbanyutoan 0ana[man an,yusaweliyutoyun;$ ‚™ƒ Iravyunq yune]a Haoy] }ekasbanyutoan 0ana[man vra bnxelyu$ Menq ad [;rinq & ne]yugi wy,aren sda]anq Tyurqiy ,isd qnnaxadyutoyun;‹# g;se Zeev +lqin$ Te& a/aojm AMN-i hreagan cl,avyr gazmagerbyutoyunner; [en badrasdvir xaxre]nel ]ekasbanyutoan har]yv Tyurqiy ]yu]aperyk iren] a`ag]yutoyun;# )eryuzalem Wysd terti lracryk & AMN-i hreagan azxe]ig gazmagerbyutoan m; anxam Alisyn Hyfman gcdne# te Tyurqiy & Israoeli mi`&
22
2/2009
haraperyutoyunneryu hnaravyr vadtara]yum; grna hance]nel ir gazmagerbyutoan & aol ,mpavyryumneryu gykme# Va.ingtyni me` ]ekasbanyutoan 0ana[man gase]man; yukkva\ tyurqagan `anqeryun ]yu]apera\ a`ag]yutoan veranaoman;$ ŠY[ meg a/yk`amid hrea gam israoel]i bidi viravyre Tyurqian‹# g;se Alisyn Hyfman$ ŠSagaon ha`yrx ancam grnan aol&s Tyurqiy @cnyutoan [cal gam liyvin ,yusawil har]en‹$ Haoy] }ekasbanyutoan .yur` mkvyk qyulisneryu baoqari masin .ad entaxryutoyunner havanapar bidi barzapanvin Abril 24-in# erp avanxyuoti hama'aon AMN-i na,acah; haoeryu Me\ Eke/ni a/tiv yuker' m; bidi hrabarage$ Baraq _bama a/it; bidi yunena gadarelyu haoeryun dva\ ir ,ysdyum;* ir yuker'in me` @cdacyr\elyv Š]ekasbanyutoyun‹ pa/;$ Isg _bamaoi yuker'i pyvanxagyutenen me\ masamp ga,va\ = na& Cyngresen ners qnnargveliq ]ekasbanyutoan 0ana[man pana'&i 0agadacir;$ VARXAN MARTAOAN
VARXANAN}: Wedrvar 19-in +`mia\ni me`# me\ .yuqyv n.va\ = Varxanan] dyn;# hanxisabedyutoamp Carecin P^-i$ Aox @r; avanxapar Amenaon Haoy] Gatykigysin anvanagy[yutoan dynn al ;llalyv# badaraci[ Sahag Ebisg^ Ma[aloan Avaraori 0agadamardin n.anagyutoyun; .e.dele edq .nyrhavyra\ = Carecin P^-i anvan dyn;$ Badaracen edq C=yrcoan 0emarani xahli0in me` hanxes m; deki yune]a\ =$ An wagva\ = Carecin P^-i haoragan badcamyv & hyrxyryv$
A^ Mgrd[oani Hisnamoag; Le/naoin Karapaki Hanrabedyutoan Ceracyuon ,yrhyurxi a/a`in na,acah A^ Mgrd[oani \nnxoan 5(-amoag; n.va\ = Wedrvar 16-in# Sdewanagerdi me`$ Masnag]a\ en bedagan xemqer# mdavyraganner# zinvyraganner# jykyvyurxi pazmyutoyun;$ N.yum; deki yune]a\ = maoraqakaqi hyu.ahamalirin me`# yur amwywva\ en A^ Mgrd[oani a0oyunner;$ Na,acah P^ Sahagoan & kegavaryutoyun; \akgebsag zedeka\ en anyr .irimin# hedy vaorgoani l/yutoamp m; harcva\ = hi.adag;$
ԼԱՎԱԳՈՒՅՆ ՈՒՍԱՆՈՂԸ ՋՈՒԹԱԿ ԿՈՒՆԵՆԱ
Այսօր Երեւանի պետական կոնսերվատորիայի ռեկտորատում տեղի ունեցավ Լավագույն ուսանող 2008 մրցանակի (500 ԱՄՆ դոլարին համարժեք դրամ) հանձնման արարողությունը: Հովանավորումը` արգենտինահայ բարերարներ Հրայր եւ Մարթա Ալբարյանները: Մրցանակակիր Մերի Խոջինյանը Կոնսերվատորիայի նվագախմբային ֆակուլտետի 2-ր րդ կուրսի ուսանողուհի է: Ջութակահարուհու համար անակնկալ էր հաղթանակը Լավագույն ուսանող մրցույթում: Մերին խոստովանեց, որ արդեն որոշել է թե ինչպես է ծախսելու իր վաստակած գումարը`վ վերջապես կունենամ իմ սեփական գործիքը,- ասաց նա և իր շնորհակալական խոսքն արտահայտեց ջութակի հիասքանչ կատարումով: Այս մասին տեղեկացնում են Հայաստան համահայկական հիմնադրամից:
Haoacidyutoan P^ ambiyn m; Tyurqiy Par™racyuon yusman ,yrhyurx; Gesariy hamalsaranin ardyna\ = haoacidagan pajin yunenal$ Ete xasa,ys cdnvi# 2((9-1( dare.r`anin hamar yusanyk bidi ar™anacrvi aox pajnin$ Gesariy hamalsaranin desyu[; me\ zarmanq haodna\ = dekeganalyv# yr Nev.ehiri hamalsaranin haoacidyutoan pajnin hamar xasa,ys [= cdnva\$ ‚qakva\ ŠOa/a`‹-enƒ
2/2009
23
Desaranner Mekrien â&#x20AC;&#x201C; Haoasdan Lyusangar* Andreea T;nase