?Y U MA NI Y H AO Y} M I Y UTOAN E R GL E Z V OAN AM S AT E RT
D A R I 5 9 T IV 4 ( 1 9 5 2 ) A B R I L 2 ( ( 9
2((9 Abril 24^ Myntebellyoi Haoy] }ekasbanyutoan nahadagneryu hyu.ar™ani a/`&# ereq Qemah]ineryu seryunx* Varxan# Maqryuhi# Ani$ Mer haorenagi]# 0ardarabed Varxan {aligoan ghan'ne =stafed;
Yu,dacna]yutoyun xebi D=i r =z-Zyr
94
<MPACRAGAN
dari an]av hao jykyvyurxi abra\ Me\ Eke/nen$ Verabrykner; @re]@r gbagsin$ 1(( dari an]av 3(^((( anmek goanq ,la\ Axanaoi gydyra\neren$ Verabrykner aol&s [gan$ Dariner; gan]nin & menq g.aryunagenq zyheryu hi.adagin nvirva\ hyu.ar'anneryu myd \akgebsagner xnel & mymer va/el$ Baderazmner an]an# hekawy,yutoyunner an]an# sagaon haoer; .aryunage]in cyoad&el$ Aos@r yuninq anga, bedyutoyun# Haoasdani Hanrabedyutoyun;# isg ergryrx haogagan bedyutoyun;* Le/naoin Karapaki Hanrabedyutoyun; gbaoqare ir cyoad&man hamar$ Menq* haoers# sw/va\ enq a.,arhi [yrs \acer; &# xjpa,dapar hamera., [enq irar hed$ Mezme ymanq g,ysin# moyusner; [en ,ysir Ma.dy]i lezyun# sagaon pylyrs ghyuzvinq Mer Haoreniq; lselyv$ Isg amen Abrilin gykpanq mer nahadagner;$ Sagaon anynq* mer na,niner;# mer ekpaorner; & qyuorer; mezi gnaoin Vani# Myu.i# >abin Carahisari# Axanaoi haoy] aorva\ dyuneryun me` mna]a\ lyusangarneren$ Yu%r enq aos@r & xebi yu%r gertanq$ Ha`yrx dari nyren bidi ykpanq mer zyher;* 95 amoagi a/tiv$ Ev nyren* 96 amoagi a/tiv$ Ev aosbes .aryunag$ 94 dari a/a` gadarva\; bedq = gy[el }ekasbanyutoyun# te% Me\ Eke/n$ In[bes al gy[en aon# gyrsva\ner; aol&s [gan$ 94 dari a/a` wyr'e]in yk` azc m; sbannel$ Sagaon [gr]an y[n[a]nel aon$ Menq verabre]anq & vera\nve]anq$ Isg aos@r* 94 dari an]# vera\nva\ Haoasdan; panag]yutoyunner gvare anyn] hednyrxneryun hed# yvqer gyuzein# yr menq yrbes azc aol&s cyoyutoyun [yunenanq$ 94 dari an]$
2
4/2009
PYVANXAGYUTOYUN Qlyuji me` ycegy[ve]av haoy] ]ekasbanyutoyun; =` 5 Akeden hedy =` 6 Haoasdani Azcaoin Badgerasrahi dn@ren# ngari[ WARAVYN MIRZYOANIN ao]; Byuqre. =` 8
Supliment limba rom`n[
Comemorarea Genocidului armenilor la Cluj p. 9 HAYK DEMOYAN: Trebuie să ne adaptăm la noua politică turcă în ceea ce priveşte Genocidul p. 10 p. 13 Meher Leul – o versiune pentru copii manga-badanegan =` 15 Yu,dacna]yutoyun xebi D=ir =z-Zyr =` 16 =` 2_ ŠXAVA)ANYUTOAN‹ MASIN AMN-i na,acah Baraq _bamaoi 24 Abrili yuker'; =` 21 Haoasdani ardcyr\na,arar +xyuarx Nalpanxoani megnapanyutoyunner; ‚Armenbresƒ =` 22
ŠNYR GOANQ‹IN AN"NAGAZM: MIQAOEL SDEWAN-CAZAZOAN Œ ,mpacr^ ;nxh^ qardyukar MADLEN DER-KYUGASOAN Œ ,mpacir VARXAN MARTAOAN Œ ,mpacir MIHAOIL GEYRGIYU Œ lyusangari¿[ MARIAM BYSTAN)OAN Œ meqenacryuhi
COLECTIVUL «NOR GHIANK»
MIHAI STEPAN-CAZAZIAN – secretar-general de redacþie MADLEN TER-GHUKASIAN – redactor VARTAN MARTAIAN – redactor MIHAI GHEORGHIU – fotoreporter MARIAM BOSTANGIAN – dactilografã-operatoare
REDAC|IA: Bucure=ti, Bd. Carol I, nr. 43, sector 2, tel./ fax. 314.67.83 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÅ: HźULESCU MIHAI TIPARUL: S.C. ARARAT srl.
I.S.S.N. 1221-9169
VARYUJAN WAMBYUQ{OAN
?yumaniy <yrhrxaranen ners haoazci ,yrhrxaranaganneryu elyuotner;* Abril 24-i @rva a/tiv Baryn Na,acah#
Baryn Na,acah# Harceli cyr\;ngerner# Abril 24-in hamaon a.,arhi haoer;# in[bes na& mi`azcaoin hamaonqi gar&yr mas m;# gycegy[en 2(-rx xaryu a/a`in ]ekasbanyutoyun;$ Aon deki yune]av qaoqaovyk _smanoan gaosryutoan dara\qin & ,le] aveli qan 1#5 miliyn haoeryu goanq;$ Aon badmyutoan andramanapagan by/tgyum m;n =r# in[bisin =in na& hidleroan Cermaniy me` gadarva\;# Krimi tatarneryu xem xajanyutoyun;# gam 2(-rx xaryu gesin Afrigaoi me` deki yune]a\ gydyra\ner;$ Sagaon# i darperyutoyun moyus ;nxyunva\ xajanyutoyunneryu# Haoeryu }ekasbanyutoyun; xe/&s ;nxyunva\ [= yk` mi`azcaoin hamaonqi gykme$ Crete amen dari ,yse]a aos irykyutoan masin & ad g;nem y[ te ?yumaniy ,yrhrxaranen .e.dagi bahan`elyu 0an[nal aon$ Cidem# yr ?yumaniy hamar xe/&s [egav harmar bah; ad ;nelyu# sagaon im gar\iqyv marxgyutoan xem y&= y0ir my/a]yutoan dal; y[ meg lav pan grna perel badmyutoan me`$ Ete Haoeryu }ekasbanyutoan 0ana[yum; ;ntanar ir sgzpnagan hyunyv* haoeryu xem cyr\a\ y0racyr\yutoyunneryu mekaxranqyv# 1919 tvin Tyurqiy zinvyragan xadarani gykme Eridtyurqeryu baraclyu,neryu xadabardmamp# aba 0ana[yum; hama.,arhaoin er&yuot gxa/nar &
VARYUJAN YSGANOAN
Harceli cyr\;ngerner#
Abril 24-; 2_-rx xaryu a/a`in ]ekasbanyutoan ycegy[man @rn =# erp hamaon a.,arhi haoer; & anyn] hamagrykner; harcanqi dyurq gmadyu]en _smanoan gaosryutoan me` deki yune]a\ `arxeryu zyheryu hi.adagin$ Abril 24-in# gaosryutoan maoraqakaq Gysdanxnyubylsi me` haroyuravyr hao mdavyraganner 'erpagalve]an$ Anyn] me\ mas;# yryn] tvin =in na& 31 daregan Xaniel Varyujan;* haoy] amenen me\ panasdek\;# hao hamaonqi ergyu badcamavyrner Cricyr Zyhrab; & Varxces Serengeloan;# cazanapar sbannve]an$ Nyuon @r;# @smanoan i.,anyutoyunner; anyn] haorenagan hykeren# haoeryun dekahan ;nelyu hraman ar'age]in$ Zancva\aoin dekahanyumneryu & gydyra\neryu arxoyunqin zyhve]an .yur` 1#5 miliyn haoer# me\ mas;* ganaoq yu ere,aner$ Qani m; darva ;nta]qin ar&eloan Anadyliaoi hao hamaonqner; liyvin y[n[a]ve]an# mnalyv miaon averag egeke]iner# barab dyuner & Ewradi `yureryu glla\ gam anabadi avazi me` takva\ xiagner$ Wrgva\ner; & anyn] hednyrxner; sw/ve]an ampyk` a.,arhyv meg$ ?yumania eka\ = hao wa,;sdaganneryun abasdan .nyrhyk a/a`in ergirneren meg;$ Senadi cmpeti dag# ?yumaniy Haoy] Miyutoan anyunen hoyur;ngal /yumen jykyvrxin ghaodnem /yumanapnag haoeryu ,yrin era,dacidyutoyun;$ ?yumaniy hamera.,yutoyun; hao jykyvyurxi hanxeb xrs&yrve]av anxaxar$ ?yumania eka\ = aon bedyutoyunneryu .arqin# yrynq 192_-en edq ;nxyune]in Haoasdani Hanrabedyutoan daracir
4/2009
3
VARYUJAN YSGANOANI^ ga/avaryutoan nergaoa]yu]i[ner;# isg 1991-i Xegdemperin ?yumania ekav nyrasdek\ hao bedyutoan anga,yutoyun; 0an[]yk a.,arhi a/a`in bedyutoyun;$ 1915-in sgsa\ & min[& 1922-; d&a\ ]ekasbanyutoan nahadagneryu hi.adag; bedq = badvel in[bes yr harg = & aonbes# in[bes yr gbahan`e mi`azcaoin iravyunq;$ 2(-rx xaryu a/a`in gesin aos ]ekasbanyutoan andesyum; tyuoladre] nman y0irneryu grgnyutoyun;* aos ancam ;nxxem hreaneryu & aol jykyvyurxneryu$ Hylyqayusti arxara]man hamar# Hidler; har]yum dvav# te Ši ver`y# y%v ghi.e haoeryu y[n[a]yum;‹$ 18 Hyunis 1987-i Evrybagan <yrh;rxarani ;nxyuna\ pana'&i me` g;svi^ Š<yrh;rxaran; ghasdade# te 1915-1917 tt^ _smanoan gaosryutoan dara\qin haoeryu xem yukkva\ ykpercagan iraxar'yutoyunner; eka\ en ]ekasbanyutoyun m; aonbes# in[bes ad gsahmane 9 Xegdemper 1948-in MAG-i ;nxyuna\ }ekasbanyutoan y0iri gan,arcelman qynven]ian‹$ Aos hamateqstin me`# harg = hi.el na& Evrybagan Miyutoan; anxamag]elyu 'cdyk Tyurqiy j,dykagan
ge]va\q;$ 28 Sebdemper 2((5-in Evrybagan <yrhrxaran; yrxecra\ = wasdatyukt m;# yryv Tyurqiaoen gbahan`er Š0an[nal Haoeryu }ekasbanyutoyun;# yrbes na,abaoman Evrybagan Miyutoan; anxamag]elyun‹$ Ver`in dasnamoagner; pazmativ ergirneryu ,yrhrxaranner;# yryn] .arqin n.enq Fransan# Idalian# Canadan# ?yusasdan;# Bel0iqan# Hyunasdan;# Hylandan# Vadigan;# in[bes na& AMN-i 42 nahancner; 0an[]an 1915-i ]ekasbanyutoyun;$ Isg Galifyrniaoi nahanci me` Abril 19-en 26-; d&yk .apat; haodararva\ = ŠHaoeryu }ekasbanyutoan ycegy[man .apat‹$ <yrhrxan.agan gerbyv* Hylanda 0an[]av ]ekasbanyutoyun; 2((4 tvi Xegdemperin# erp gna,acaher Evrybagan Miyutoyun;$ 19 Hyunvar 2((8-in# AMN-i na,acahi tegna\yu Baraq _bama ghaodararer# te ŠAmeriga gariq yuni Haoeryu }ekasbanyutoan masin 0.mardyutoyun; haodararyk & ]ekasbanagan pylyr ararqneryu xem hagazxyk kegavari m;$ Mdaxir em ;llal aon na,acah;‹$ Abrili sgizpin Angara ao]elyk
VARYUJAN WAMBYUQ{OAN^
havanapar Hylyqayust; deki bidi [yunenar$ Nman iraxar'yutoyunneryu 0ana[yum; & hi.yum; ghanxisana aon arcelabadne.; yr g,y[;nxyde adyn] grgnyum;$ Ev ad = aon pyun bad0a/;# yryu hamar &‰ es# &‰ moyus haoer;# &‰ mer jamanagagi]neren .ader; gbahan`enq .adyn] deki yune]a\ iraxar'yutoyunneryu 0ana[yum;$ Anhetetyutoyun g;lla# ete mer seryunx; larva\ ;lla Tyurqiy nerga seryunxi xem$ Y‰[ menq# y‰[ al anynq yukkagi gab [yuninq aon adenva gadarva\in hed$ )ana[yum; anhraje.d =# yrbeszi abacaoin nman iraxar'yutoyunner aol&s erpeq [grgnvin$ Hyusyv em# te bidi ca aon @r;# erp aos nyuon ambiynen .nyrhagalyutoyun bidi haodnem ?yumaniy ,yrhrxaranin* Haoeryu }ekasbanyutoan 0ana[man pana'& ;nxyuna\ ;llalyu hamar$ >nyrhagalyutoyu„n$ Elyuot ?yumaniy <yrhrxarani nerqin baladen* Badcamavyrneryu baladen ners 22 Abril 2((9t^
4
4/2009
na,acah _baman haodarare] hed&oal;^ ŠAos har]yv im gar\iq; haodni = & [= wy,va\‹$ <yrh;rxan.agan gerbyv* mi&nyuon aden Baraq _bamaoi \nnxavaor Havaoi nahanc; 24 Abril; haodarare] ŠHaoeryu }ekasbanyutoan 0ana[man & ycegy[man @r‹$ Ggar\em# yr marxasiragan & mi`azcaoin iravyunqi jykyv;rxavara]man aos desangoyunen# ?yumaniy ,yrhrxaran; grna hed&il aol bedyutoyunneryu* nera/oal Evrybagan Miyutoan anxam bedyutoyunneryu ,yrhrxaranneryu @rinagin & ba.dynabes 0an[na 1915-i ]ekasbanyutoyun;$ Harg =# y[ miaon ykpal mer nahadagner;# aol& va/ bahel anyn] hi.adag;$ Tyk Abril 24-i @r; a/it m; xa/na hamaon marxgyutoan hamar* hasgnalyu# te nman iraxar'yutoyunner erpeq aol&s [bedq = grgnvin$ Elyuot ?yumaniy <yrhrxarani verin baladen* Senaden ners# 21 Abril 2((9t^
Qlyuji me` ycegy[ve]av haoy] ]ekasbanyutoyun;
M
eg yu ges miliyn haoeryu `arx; & dekahanyutoyun; sgsav 1915t^-i Abril 24-in# erp Erid tyurqer; jykve]in & mahvan xadabarde]in qani m; haroyur hao mdavyraganneryu & grynagan a/a`nyrxneryu$ Min[& 1923-;# aon adenva tyurq ga/avaryutoyun; sbanna\ =r hao jykyvyurxi gesen avelin & aol haroyur hazarneryu dekahan ;ra\ =r iren] isg pn@rranen$ Haga/ag yr ekelyutoyunner; xe/&s 1915-i Abrilen arxen haodni =in# aon adenva me\ deryutoyunner; ,yusawe]an mi`amdele# isg ha`yrxa\ mi`azcaoin qakaqaganyutoan ga/yuo]ner; aonbes ;rin# yr dasnoag dariner andesve]av haoeryu ]ekasbanyutoyun;$ 94 dariner hedy# aos@r al Tyurqian [i 0an[nar# yr meg yu ges miliyn haoeryu sbannyutoyun; ]ekasbanyutoyun =r$ Qlyuji Haoy] Miyutoan masna0oyuki gazmagerba\ nahadagneryu ycegy[yumin# yryun masnag]e]av & ?yumaniy myd Haoasdani xesban Eki.e Sarcsoan# deki yune]av Abril 28-in# ereq.apti qakaqaoin m.agyuoti dan me\ srahin me`* hy\ pazmyutoan nergaoyutoan$ ŠEte haoeryu massaoagan y[n[a]yum; & dekahanyutoyun; arjananar mi`azcaoin hamaonqneryu
hagazxe]yutoan; & mi`amdyutoan# gareli =# yr Hylyqayust; deki [yunenar‹# ;sav Qlyuji masna0oyuki haoeryu miyutoan na,acah# ngar[yuhi Azadyuhi Varxyuqa# ;llalyv 1915-i `arxi darin ?yumania wa,a\ ;ndaniqi m; ja/anc;$ Qristina Wywan hao azcaoin zcesd haca\# gadare] Axanaoi haoeryu `arxi masin d,yur erc m;$ Eridasarx ak`ig; `ana]a\ =r syrvil hao lezyun# yryv aos@r transilvanahaoeryu hednyrxneren qi[er; g,ysin$ Qlyuji Idalagan
M.agyutaoin Gexryn; ;nxa/a`elyv aos iraxar™yutoan gazmagerbi[neryun dramaxre] ŠArdyuodneryu acarag;‹ .arjangar;* ngarahanva\ idala]i cryk Antyniy Arslani vebi himan vra$ Haoasdani xesban; hyuos haodne] Haoasdani & Tyurqiy ha.de]man veraperoal# yr bidi aveli yry.agi xa/na# a/argaoana ]ekasbanyutoan 0ana[yumi mi`y]yv & ergyu ergirneryu sahmanneryu pa]yumyv$ Xe/&s XVII xaren Transilvania hasdadva\ haoer;# yr an]a\ en H/ymi grynagan iravasyutoan; dag# nbasda\ en Geyrgien# T;rgyu Myure. & Dyumbr;ven qakaqneryu zarca]man & a/&dyuri \akgman$ Ge/lan himn;va\ = haoeryu gykme & ggy[ver Armenybylis# yur & gcdnvi baryqqy y0i hao-gatylig par™rarvesd da0ar;$ Ardeali haoeryu me\amasnyutoyun; cakta\ en* dara\velyv a.,arhi me`$ Qi[er;# yr mna]a\ en ,nxracir g;nen veraxar™nelyu haogagan ja/ancyutoyun; & veragancnelyu hyoagab .enq hyu.ar™anner;# yr gbadganin aos wyqramasnyutoan & gykybdva\ en xe/&s hamaonavarneryu @ryq$ Andreea Gi];
Haoy] }Îekasbanyutoan 94-rx darexar™;
Abril 24-in# 1915-i Haoy] }ekasbanyutoan nahadagneryu 94-rx dareli]i gabag]yutoamp# Byuqre.i Haoy] Maor da0arin me` hycehancsdoan syurp ararykyutoyun gadarve]av$ Ararykyutoan; nerga cdnve]an ?yumaniy myd Haoasdani xesban Eki.e Sarcsoan ir digny` hed# ?HM-i nergaoa]yu]i[ner# /yumanahao ,yump m; parerarner# na& byuqre.ahaoeryu sdvar pazmyutoyun m;$ Ararykyutene edq# nahadagneryu hi.adagin ycegy[man ,ysqyv elyuot yune]an xesban baryn Eki.e Sarcsoan & ?yumaniy yu Byulgariy Haoy] Temeryu a/a`nyrx# D^ Diraor Arqebisgybys Mardigoan$ Aonyuhed&# Sp^ +`mia\nen Amenaon Haoy] Gatykigys Carecin P^-i yukargva\ gynxag;* Haoy] ]ekasbanyutoan & Axanaoi gydyra\i 1((-amoagi gabag]yutoamp# garxa] A/a`nyrxagan wy,anyrx Haoazad Mardigoan$ Aba pylyr havada]oalner; \akewyun`er yu \akgebsagner zedeke]in hao egeke]vy pag;* 1915-i ]ekasbanyutoan zyheryu hi.adagin gancne]va\ ,a[qarin a/`&$ |akgebsagner; zedekve]an ?yumaniy Haoy] xesbanyutoan# hao egeke]vy# ?HM-i & hao eridasarxyutoan gykme$
4/2009
5
Zyhrab
Siamanty
Akeden hedy W
?yupen Sevag
Xaniel Varyujan
ariz hradaragvyk ŠVem‹ m.agyuoti & badmyutoan ergamsoa hanxesi 1934t^ Mard-Abril; gsgsi H^ )^ Siryunii ŠAbriloan eke/n;‹ ,yracir; gryk ŠVerabryki m; hyu.eren‹ badmyutoyunyv$ Siryuni g;se# te* ŠHaga/ag yr qsan dari an]a\ = 1915t^-i akeden# sagaon aonqan me\ = gsgi\;# hiastawyutoyun; & syuc;# yr xjvar = ]ek m; .dge ir me`q; & jykyvyurx m; xe/ gm/n[e viravyr a/oyu\i m; bes‹$ Siryunin .aryunagelyv ir badmyutoyun; g;se# te Š1914-i Hyulisen min[& 1915-i Abril; Šah/eli mk™avan` m; abre]av jykyvyurx$ >ader; ggar\ein# te .yudyv ver` gcdne amen pan# gavardvi baderazm; & .ader [=in gar\er# yr Tyurqian baderazmi me` gmdne# g@cdvi a/iten & hao jykyvyurx; xidabasd gw/e‹$ 1915 Abrilin# nyuonisg sgsoal sdyuoc# 0.crid @rere Siryunin gbadme Bylsy me` gadarvyk ampyk` an]yuxar™;# ŠAzadamard‹-i .enqen ners# @ragan tawan]yk mdahyci[ lyurer;# yr bidi ,yuzargvi ŠAzadamard‹-; & hadyug ysdiganagan hrahanc eka\ = ,sda]nel hsgykyutoyun; ŠAzadamard‹-i vra$ Ev jamanagin Siryunin Šzan] ;nelyv amen zcyu.yutoyun# Poyuryoi nergaoa]yu][yutoan gazma\ ardasyvyr marmini hrahancyv gyu ca w0a]nelyu# Parsek >ahbazin hed megdek amen a/arga yu tyukti gdyr# yr grna vdancel aos gam aon an™;# erp ysdiganyutoan ™e/q; an]ni$ ŠG; w0a]nenq anvana]anger# has]ener & aoln$ Ergyu @rer;# yr gha`yrxen mk™avan`i @rer en$ ^^^ ŠAzadamard‹ gyu cam .dabyv$ Arxen yu. = aden; yu .ader; megna\$ Cekam Parsekoann yu Sren]; gan miaon# yrynq nsder en andarper m;$ G;sem te pan; panen an]a\ = yu amen marx bedq = al cl,yun 0ar; naoi$ Haziv megna\ em* g; gy,en ŠAzadamard‹-;$ Ga/nen gdanin yv yr gcdnen$ Aon ci.er; [en grnar hedqs cdnel$ ^^^ Yu ange anxin gsgsi zarhyureli xebq; yr Abril dasnmeg ggy[vi$ {yrs haroyur hyci ™erpagalva\ en ci.er;# crete pylyr a[qa/yu mdavyraganner;# yr Bylsy me` gan$ Yu ergyu @r hedy pylyrn al q.a\ en aqsyr# meg mas; Aoa.# moyusner; {an.;r;$ Anyn]me qi[er; xar™an^^^‹$ :nter]ykneryun gnergaoa]nenq ŠAbriloan eke/n‹-i meg aol* ŠAkeden hedy‹ entavernacir; yune]yk badmyutoyun;# ampyk`yutoamp$
6
4/2009
H
ima# yr myd qsan dari an]er = aox ekeragan ci.eren i ver# xjvar gyu ca amwywel aked; & ir pa]a\ vih;$ Ir mdavyr & dndesagan verelqin me` zcednva\ jykyvyurxi m; h/nxoyunn = an yr xe/ gd&e$ Cy]va\ [= vih;$ Yu bidi [cy]vi xe/ ergar aden$ Tyurq; arxar& hasav ir nbadagin$ Œ Aonbes m; bidi ;nem# yr hisyun darvan me` Hao; [cdne inqzinq;#sba/na]er =r Taleat$ Aoxbes al ;rav$ Na, cl,ade] mer jykyvyurx;$ Hn™e] darav amenen a/a` ;ndranin$ An ,le] in[ yr ]ek; yuner ipr arjeq Œ cragan xemqer* in[bes Zarxaroan yu Zyhrab# Varyujan yu Siamanty# Eryu,an yu Hranx# Tlgade]in yu Arda.es Haryutoyunoann =in# mdavyr arjeqner* in[bes <ajagn yu >ahrigoan;# Agnyunin yu Dakavaroan;# Sarcis Minasoann yu Hyvh^ Cazan0oan;# qakaqagan yu hekawy,agan cyr\i[ner I.,anin yu V/amoanin# Hra[in yu Sarcis Parsekoanin# Varxcesin yu Marzbedin# Myuradin yu Parsek >ahbazin bes# yu cragan nyr seryunx; han™in Cekam Parsekoani yu Dicran {eygoyuroani# ?yupen S&agi yu Cricyr Esaoani# Armen Dyroani yu Dicran Casaboani# yu xe/ badga/eli hyuol; grtagan m.agneryu & lracrykneryu# hyc&yraganneryu & pji.gneryu$ Cl,adele hedy aosbes ]ek;* xahi0; zancva\ner; w0a]yu]# gensyunag# par@r# mdavyr & dndesagan 0iceryv p/nga\ jykyvyurxe m; lyg ,loagner ™celyv$ Xareryu ;nta]qin ha0a, `arxva\ = Hao;$ Pao] y[ meg sbanx aonqan hamadara\ eka\ =# & aonqan xivaoin gazmagerbyutoamp# y[ meg mardirysacryutoyun aonqan zyh ,la\ = & aonqan my,ir xiza\* yrqan Abriloan Hyun™q;# Dekahanyutoyunn yu ~arx; yr g]ve]an anyr$ Yu mimiaon anyr hamar# yr Hao; hycebes par™r =r ir .r`abaden# dndesabes aveli parcava0# yu
li* hnaravyryutoyunneryv$ Badrvagner an.yu.d yr yune]er =in tyurqer;$ Œ As i%n[ badger =#- ;ser =r ancam m; Taleat Varxcesin# ]yuo] dalyv anyr Haoreniqi meg tiv;* yur hao gamavyrneryu erxman meg ngar; gar# Xryn# <e[yn & Armen Caryn me`;$ Yu avel]yu]er* agnargelyv Armen Caryoin^ Œ Sa mer Carecin =fendin [=%$ Œ Aniga q.va\ = hima Xa.nag]yutene#- gargder =r Varxces$ Œ Amenyun lyly# in\i% al lyly#;ser =r Taleat#- xyun al asyn] me`; g;llaoir* ete Gyvgas ;llaoir$ Ampy,; crc/elyu gam [qmekanq gargdelyu hamar xoyurin pan = badrvag sdek\el;$ Pao] Abriloan Aked; vakyu] v0/va\ pan =r# erp dagavin y[ hao gamavyragan cyunxer; gaoin gyvgasoan 0agadin vra# y[ al Vann yu >^ Carahisar;# Syuedian & Exesian g,yrhein zenq par™ra]nel tyurq ga/avaryutoan xem$ Ittihad; v0/a\ =r hao jykyvyurx; maqrel# erp xe/ y[ isg parenyrycman] ,nxir; verar\a\a\ =r Badriarqaran;# y[ al erp xe/ y&= hao g,yrher ce.marx ;llal tyurqin hed$ Haoyun pna`n`yum; Ittihad; \racra\ =r* erp xe/ ghampyurver Haoyun hed$ |racir m;n =r an zyr ja/anca\ =r inqn al Hamiden$ Tyurq ]ekin hka]yumn =r an* isba/ [qa]nelyu hamar yuri. ]ek m;# zyr ,y[;nxyd m; gngadver ir azcaoin idoalneryu 0ampyun vra$ Hamat;rqyutoan haktanagin siryuon bedq =r yr Hao; zyhver$ Yu zyhve]av$ Xahi0; ,dir [xrav zyheryun mi`&#Œ `arxe] pykyqagann yu gatylig;* lyusavyr[aganin hed# hn[agoann yu /amgavar;* in[bes xa.nag]agan;# \er yu manyug# aor te gin# akqad yu haryusd$ An hao ]ekn =r# yr gyuzer [qa]nel ]mi.d$ Yu bidi [qana ]ek;* ete anynq yr gabrin eka\; my/nan$ H^ )^ Siryuni Byuqre.
4/2009
7
Haoasdani Azcaoin Badgerasrahi dn@ren# ngari[ WARAVYN MIRZYOANIN ao]; Byuqre. Abril 22-27-;# /yumen Azcaoin tancarani dn@rinyutoan hraveryv gar0ad& ao]yv Byuqre. cdnve]av Haoasdani Azcaoin Badgerasrahi dn@ren# ngari[ Waravyn Mirzyoan$ An ega\ =r panag]elyu /yumen Azcaoin tancarani dn@rinyutoan hed* gnqelyu hama™aonacir m;# a.nan Byuqre.i me` panalyu hamar /yumanahao havaqi[ner Cricyr Zambaq[oani & Varxan Paraqoani ngar[agan havaqa\yneryu ]yu]ahanxes;* havaqa\yner# yr jamanagin anynq nviradvyutoyun ;ra\ =in Haoasdanin$ Abril 24-in# Waravyn Mirzyoan hao egeke]vy me` nerga cdnve]av Haoy] ]ekasbanyutoan nahadagneryu 94-rx dareli]i ycegy[man ararykyutoan$ Aonyuhed&# an ao]ele] Dyudoani anvan m.agyuoti dyun# yur tancarani dn@ren Ar.alyuos Barynoan manragrgid dekegyutoyunner nergaoa]yu] craxarani & tancarani nmyu.neryu veraperoal$ Nyuon @r; baryn Mirzyoan ekav nyuonbes ?yumaniy Haoy] Miyutoyun# dbacradyun & ŠNyr Goanq‹ & „Ararat“ barperaganneryu ,mpacradyun$ Giragi# meâ\arcy hoyur; ao]ele] Byuqre.i Azcaoin tancaran# na& Cricyr Zambaq[oani dyun-tancaran$ Ha`yrx @r;# baryn Mirzyoan ao]ele] Byuqre.i ŠCoyuk‹-i pa]@toa tancaran;$ Sdyr& gyu danq baryn Mirzyoani gensacragan & sdek\acyr\agan goanqi dvoalner; & gar0 har]azryuo] m; ir hed$ 1975-in avarda\ = Lenincraxi cekangar[yutoan# qanxagacyr\yutoan & 0ardarabedyutoan instidyud;$
1975-en gxasavanxe Er&ani Cekarvesdi bedagan agaxemiy me`$ Gmasnag]i mi`azcaoin# hamamiyutenagan ]yu]ahanxesneryu$ 1976-en Haoasdani ngari[neryu miyutoan anxam =$ 1986-in arjana]a\ = SSHM a.,adanqaoin ariyutoan medali$ 1989-2((2tt^ kegavara\ = Er&ani Cekarvesdi bedagan agaxemiy cekangari & gymbyzi]iaoi ambiyn;$ 1995-in arjana]a\ = cekangari & gymbyzi]iaoi ambiyni wryfesyri gy[man$ 2((2-en Haoasdani Azcaoin Badgerasrahi dn@renn =$ 2((5-in arjana]a\ = Haoasdani m.agyuoti & eridasarxyutoan har]eryu na,araryutoan ysge medali$ 2((6-in Sangt-Wetersbyurgi cidyutoan & arvesdi bedagan agaxemiy isgagan anxam =$ 2((6-in Haoasdani Hanrabedyutoan arvesdi vasdagavyr cyr\i[$ 2((7-in arjana]a\ = Bedagan mr]anagi$
Har]azryuo] ngari[ baryn Waravyn Mirzyoanin hed
In[y%u yry.e]iq aos ]yu]ahanxes; Byuqre. perel$ Linelyv tancarani dn@ren# ?yumaniy myd Haoasdani xesbanyutoan hed mda\e]inq aos ]yu]ahanxes; perel Byuqre.$ Ergyu dari ?yumaniy Azcaoin tancarani dn@rinyutoan hed a.,adele hedy# an]oal dari Er&ani me` pa]inq mer haorenagi]neryu havaqa\yneryu ]yu]ahanxes;# yr me\ hedaqrqryutoyun yune]av jykyvyurxi me`$ Mer ergri na,acah;
8
4/2009
aox jamanagami`y]in gcdnver Byuqre. & /yumen-hao paregamagan .r`anage ners yry.e]inq aos dari al ]yu]ahanxes panal Byuqre.i me`$ }yu]axrva\ cyr\er; Haoasdani hamar i%n[ m.agyutaoin arjeq gnergaoa]nen$ Hedaqrqirn aon =# yr hao ngari[ner; abra\ yu sdek\acyr\a\ en ?yumaniy me`$ Zambaq[oani & Paraqoani havaqa\yneryu evrybagan ]yu]axryum; .ad
hedaqrqir =$ Erpv;ne% aox nmyu.ner; gcdnvin ™er myd$ Aox nmyu.ner; mez yukargva\ en 1957t^-en$ Aox a.,adanqner; ]yu]axr;va%\ en & aol ergirneryu me`$ Aox cyr\er; ]yu]axrva\ en miaon Haoasdani me` & bidi ]yu]axrvin ?yumaniy me`$ Aol ergirneryu me` [enq ]yu]axra\$ Andreea T;nase
24 aprilie este în fiecare an un prilej de tristeţe pentru armenii din toată lumea, o zi în care varsă câteva lacrimi, cu capetele plecate, în memoria tragediei ce i-a lovit cu mai mult de 90 de ani în urmă. În 1915 Primul Război Mondial era în toi, iar autorităţile otomane au găsit în acesta acoperirea perfectă pentru a-şi împlini planurile ultranaţionaliste. Noaptea dinspre 23 spre 24 aprilie 1915, când toţi notabilii armeni din Constantinopol au fost arestaţi, nu a fost prima măsură împotriva "poporului nedorit", asemenea măsuri au fost prezente cu mai multe luni înainte. Însă la sfârşitul lunii aprilie Turcia se simţea eliberată de strânsoarea Aliaţilor care o ameninţaseră până atunci, prin urmare nu a mai simţit nevoia să-şi ascundă cu atâta grijă adevăratele scopuri - "Armenia fără armeni". Până la formarea noii Republici Turce acest scop a fost aproape îndeplinit: două treimi din armenii din Imperiul Otoman au fost alungaţi de pe pământul lor natal, supuşi unor orori greu de imaginat şi ucişi. Faptele au fost de la sine grăitoare, însă urechile Marilor Puteri au fost surde, motiv pentru care genocidul armenilor a fost ignorat o vreme îndelungată, fiind doar primul din seria atrocităţilor ce vor zgudui secolul XX. Armenii din Cluj şi-au amintit de aceste momente tragice din istoria poporului lor pe 28 aprilie. Comemorarea, la care a participat şi E.S. Yeghishe Sargsyan, ambasadorul Armeniei în România, a fost organizată de către filiala din Cluj a Uniunii Armenilor din
2009 APRILIE
Comemorarea Genocidului armenilor la Cluj
PUBLICA ÞIE BILINGVÃ A UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA
România, în colaborare cu Centrul Cultural Italian din Cluj, în prezenţa unui public numeros. Ambasadorul Armeniei a ţinut să-şi exprime recunoştinţa faţă de ţările care au avut bunăvoinţa să găzduiască refugiaţi armeni, supravieţuitori ai genocidului – ţări printre care s-a numărat şi România –, precum şi speranţa că Armenia şi Turcia, se vor reconcilia, prin recunoaşterea factualităţii genocidului şi, apoi, deschiderea graniţelor dintre cele două ţări, închise de peste un deceniu. Azaduhi Varduca, descendentă a unor refugiaţi armeni ajunşi în România, o pictoriţă de un talent rar şi sufletul comunităţii armenilor clujeni de aproape două decenii, a exprimat apoi, printre altele, adevărul trist - dacă urechile comunităţii internaţionale nu ar fi fost surde şi ochii lor nu ar fi fost orbi la agonia prin care treceau armenii, este aproape sigur că nu ar fi avut loc următoarele crime împotriva umanităţii ce au avut loc în secolul XX, în frunte cu Holocaustul. După vizionarea filmului "Ferma Ciocârliilor" – ecranizare după romanul omonim al scriitoarei italiene de origine armeană, Antonia Arslan, film obţinut prin bunăvoinţa Centrului Cultural Italian – a urmat prezentarea unei expoziţii de fotografii documentare despre genocid, obţinute de la Centrul Cultural Armean din Budapesta, prezentare făcută de către directorul Casei Municipale de Cultură din Cluj, dl. Dan Brudaşcu. Pe această cale, comunitatea armenilor din Cluj doreşte să aducă mulţumiri tuturor celor care ne-au fost alături şi ne-au sprijinit în organizarea acestui eveniment de tristă amintire: Ambasadei Armeniei în România, în special E.S. d-lui Ambasador Yeghishe Sargsyan pentru că ne-a onorat cu prezenţa, Casei Municipale de Cultură pentru că ne-a găzduit, Centrului Cultural Italian din Cluj şi Centrului Cultural Armean din Budapesta pentru sprijinul oferit, mass-mediei pentru interesul manifestat prin prezenţa a mai multe posturi de televiziune şi mai multe ziare (Făclia, România Liberă, Szabadság). Cristina POPA
4/2009
9
HAYK DEMOYAN: Trebuie să ne adaptăm la noua politică turcă în ceea ce priveşte Genocidul
D
irectorul Muzeul-Institut al Genocidului Armean, din Erevan, a acordat un interviu în exclusivitate revistei France-Armenie. El a participat pe 18 decembrie, anul trecut, la o conferinţă organizată de UGAB la Paris. Pentru acest observator privilegiat/îndreptăţit al Turciei, poziţia Ankarei se află astăzi între nerecunoaştere şi negare „non-totală”. O cale pe care armenii trebuie să o exploateze pentru a încerca să impresioneze opinia publică turcă, chiar dacă trebuie să se adapteze noii situaţii create în regiune de conflictul georgian care a izbucnit în luna august.
Scurtă biografie:
Nume: Hayk Demoyan Funcţia: Director al Muzeului-Institut al Genocidului Armean din Erevan Vârsta: 33 de ani Starea civilă: necăsătorit 1975: se naşte în Gumri (Armenia) 1993-1998: urmează studii la Facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Erevan 2001: îşi dă doctoratul pe tema reformelor socioeconomice în Turcia Din 2006: Directorul Muzeului-Institut al Genocidului Armean din Erevan Alte funcţii: autor a 5 monografii
10
4/2009
France-Armenie: 25 000 de cetăţenii turci au semnat recent un text prin care cereau scuze armenilor pentru „Marea Catastrofă” din 1915. În acelaşi timp, 300 de intelectuali din Armenia adresau o scrisoare Preşedintelui turc, prin care îi cereau să recunoască Genocidul Armean. Ce părere aveţi despre aceste evenimente? Hayk Demoyan: Textul turc apare în contextul noii politici a Ankarei în ceea ce priveşte Genocidul. Aceasta s-a schimbat şi exploatează de acum înainte o cale de mijloc în care se amestecă o negare „non-totală” şi o recunoaştere „non-totală”. Campania de „scuze” a fost lansată de patru figuri cunoscute ale intelectualităţii turce. Printre ele se numără şi Baskin Oran a cărui poziţie este cunoscută: el este împotriva folosirii termenului „genocid”, pe motiv că utilizarea acestui termen îi crispează pe naţionaliştii turci şi astfel încurcă dezvoltarea democratică a Turciei. Din acest motiv sunt destul de sceptic în ceea ce priveşte sinceritatea acestui demers, şi nu numai pentru că nu se foloseşte termenul de „Genocid”. Cred, de fapt, că această iniţiativă, calificată în mod oportun „fără precedent”, are drept scop convingerea opiniilor publice occidentale că există libertate de exprimare în Turcia. „Reacţia” grupului naţionaliştilor turci, nu face altceva decît să vină în sprijinul acestei
teze. E suficient să citim ceea ce au scris cotidianele franceze, precum Liberation sau Le Monde pentru a ne convinge că le iese destul de bine. În ceea ce mă priveşte, am aflat de scrisoarea semnată de cei 300 de intelectuali armeni, prin care aceştia îi cer lui Abdullah Gül să recunoască Genocidul din presă. Nu vreau să par prea dur, dar cred că ţinta a fost prost aleasă. Dl. Gül este preşedintele unui stat care face din lupta împotriva recunoaşterii Genocidului, o problemă de securitate naţională. Prin urmare se află oare cetăţenii Armeniei în poziţia de a-i cere acestuia să „recunoască” Genocidul Armean? E destul de pueril şi naiv să ne imaginăm aşa ceva. O asemenea scrisoare, nu ar avea sens, decît dacă ar fi redactată în Turcia şi ar fi semnată de cetăţeni turci. Acestea fiind spuse, este adevărat că trebuie să reflectăm asupra demersurilor pe care le-am putea face pentru a facilita înaintarea problemei armeneşti în această ţară. F.A : Manipulare sau nu, un lucru e sigur astăzi: se constată un interes pentru problema armeneasca în Turcia, şi chiar pentru problema Genocidului. În calitatea dumneavoastră de director al MuzeulInstitut al Genocidului Armean cum veţi răspunde acestei întrebări? H.D: Este marea provocare actuală. Şi este o provocare atît pentru Turcia cît şi pentru Armenia. De partea armenească, prioritatea noastră ar trebui să fie folosirea unor noi specialişti şi lărgirea cîmpului de cercetare ştiinţifică pe teme ce nu au fost încă explorate. Există astăzi în Turcia tineri istorici, moderni şi serioşi, care lucrează în domenii vecine cu cel al Genocidului. Mai devreme sau mai tîrziu, mai degrabă prin importanţa sa numerică decît prin calitate, acest grup va dobîndi în final, o notorietate mult mai mare decît cea a specialiştilor armeni. Altfel spus, e posibil ca într-o zi cercetătorii turci, să monopolizeze tema Genocidului, iar oamenii de ştiinţă armeni, care provin fie din Armenia fie din diaspora, să devină o minoritate. Ori există la ora actuală enorm de multe probleme legate de Genocid care nu au fost niciodată sau aproape niciodată abordate. Ar trebui sa ne interesăm, categoric, de aceste probleme. Dacă nu, cercetătorii turci o vor aborda în favoarea propriului lor interes. Dacă vrem să putem să ne impunem punctul nostru de vedere în faţa opiniei publice turce, trebuie să reflectăm şi la maniera în care trebuie prezentate evenimentele din 1915. Sigur, este foarte important ca Genocidul să fie recunoscut într-o zi de Congresul American, dar trebuie să mergem mai departe şi să ne gîndim cum
am putea impresiona poporul turc. Ceea ce trebuie foarte bine înţeles este faptul că avem de-a face cu o adevărată miză: dacă reuşim să convingem opinia publică turcă, că drama armenească a fost un genocid, atunci poziţia autorităţilor turce va deveni nefondată. Cum va putea ea oare să controleze informaţia în epoca internetului? Facem adesea greşeala de a transforma problema recunoaşterii într-o problemă exclusiv politică. Sunt convins că trebuie să punem această problemă şi din punct de vedere umanitar. Nu vom ajunge nicăieri dacă îi tratăm pe turci ca pe nişte asasini. Din contră, dacă le prezentăm în mod calm faptele istorice pe care ei le ignoră şi evocăm în acelaşi timp şi episoadele pozitive din istoria relaţiilor turco-armene, ca de exemplu faptul că au existat turci care au salvat armeni în timpul Genocidului, sunt sigur că vom reuşi să depăşim cele mai sumbre aspecte ale naţionalismului turc. FA: Şi ce face, concret, Muzeul Genocidului, pentru acest lucru? HD: Siteul Muzeului Genocidului dispune deja de ceva vreme de o versiune în limba turcă, pe lîngă cele în limba armeana şi engleză. Pregătim de asemenea şi o expoziţie pe tema celor „Drepţi“, acei turci pe care i-am menţionat mai devreme, cei care au salvat armeni“. Este o reală noutate. Şi cred că este important ca o astfel de expoziţie să existe pentru informarea armenilor evident, dar mai ales pentru cetăţenii turci care vor face efortul să treacă pragul muzeului. Deoarece, trebuie să ştiţi, că după vizita preşedintelui turc în Armenia, anul trecut în septembrie, vizitele turiştilor turci la muzeu au devenit aproape zilnice. Iar de cele mai multe ori observ că aceşti
turişti intră în clădire incognito sau cu frică. Prin evocarea temei celor „Drepţi”, sperăm să dăm puţină speranţă turiştilor care fac acest demers curajos. Acest lucru este foarte important pentru a le menaja sensibilitatea şi pentru a ne putea permite să le transmitem mesajul nostru. În orice caz, dacă muzeul doreşte să abordeze un capitol din istoria comună a armenilor şi turcilor atunci trebuie să fie pregătit să-i primească pe cei din urmă. Trebuie să facem în aşa fel încît să transformăm acest loc într-un spaţiu destinat discuţiilor şi schimburilor, nu dezbaterilor pe tema evenimentelor din 1915-1923, şi mai exact dacă au constitui sau nu acestea un Genocid. FA: Pentru prima dată în septembrie 2008, un preşedinte turc a efectuat o vizită în Armenia. Se ştie că în acest moment au loc discuţii între diplomaţii acestor două ţări. După părerea dumneavoastră cît de departe pot ajunge aceste discuţii? HD: Cum aceste discuţii nu sunt publice, îmi este destul de greu să vă spun în ce stadiu se află acum şi unde vor ajunge acestea. Totuşi, putem deja spune că odată ce partea turcă s-a lansat într-un astfel de proces atunci trebuie să se pregătească să realizeze un anumit număr de acte care reprezintă pre-condiţiile impuse de Armenia. Care sunt acestea? Turcia trebuie sa-şi deschidă graniţele – pentru că de partea ei, Armenia a menţinut întotdeauna graniţele deschise. Turcia trebuie să stabilească relaţii diplomatice cu Armenia, iar aceasta din urmă trebuie să facă acelaşi lucru. Ankara trebuie să se abţină de la a mai face declaraţii care au legătură cu ameliorarea raporturilor sale cu Erevanul condiţionate de problema Karabaghului. Şi
4/2009
11
în final, autorităţile turce trebuie să evite reaprinderea unor noi războaie psihologice sau informaţionale împotriva Armeniei. Consider că cele patru puncte reprezintă consecinţele naturale ale procesului actual. Chiar dacă nu sunt condiţii puse de Armenia pentru continuarea dialogului, autorităţile turce sunt in mod logic obligate să facă acest pas. În caz contrar procesul în sine nu ar mai avea nici un sens. F.A Turcia a sugerat în mai multe reprize ideea înfiinţării unei comisii mixte de istorici pentru a analiza evenimentele din 1915. Este ea sigură că Armenia nu va admite în final o asemenea comisie? HD: Sunt convins că, cel puţin de partea AKP-ului, partidul lui Abdullah Gül, se ştie foarte bine că evenimentele din 1915 au constituit un genocid. Şi totuşi se încăpăţînează în dorinţa de a crea o instanţa care să declare contrariul. Acestea fiind spuse, nu sunt sigur că autorităţile turce au măsurat bine implicaţiile acestei propuneri. Pentru că la urma urmei ce înseamnă o comisie de istorici? Dacă scopul ei este să analizeze calificativul de Genocid din punct de vedere legal atunci nu istoricilor ar trebui sa li se adreseze ci unor jurişti. Dar chiar şi acest lucru reprezintă pînă la urmă, o problemă secundară. Ceea ce este cu adevărat important este că, comunitatea ştiinţifică a examinat deja „dovezile” Genocidului. Ar trebui ca autorităţile turce să ia la cunoştinţă că există o organizaţie internaţională numită Asociaţiei Internaţionale a Experţilor în Genocid (IAGS), care în 1998, a certificat şi a recunoscut că evenimentele din 1915 constituie un genocid. Asociaţia internaţională a istoricilor care studiază genocidele, precum şi alte asociaţii au făcut acelaşi lucru. Dacă pentru Ankara punctul de vedere a cîtorva mii de specialişti nu are nici o importanţă, atunci al cui va avea? Poate că autorităţile turce se gîndesc la alţi istorici, dar oare la care? F.A Dacă mîine graniţele s-ar deschide şi Armenia şi Turcia ar stabili relaţii diplomatice, care ar fi consecinţele acestui fapt asupra procesului de recunoaştere a Genocidului? Turcii n-ar putea afirma că problema armeneasca s-a rezolvat în Turcia? H.D. Nu. Şi este de altfel un obiectiv contrar care vizează autorităţile turce: ele caută să facă din problema Armeniei o problemă internă a Turciei şi nu o problemă de relaţii internaţionale. În ultimul timp spre exemplu, ne-a parvenit o informaţie conform căreia Armenii din Sasun stabiliţi în Istambul au sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a-şi recupera, în virtutea tratatului de la Lausanne , bunurile
12
4/2009
şi bisericile ce le-au fost confiscate după primul Război Mondial. În spatele acestor evenimente, se află jocul Ankarei care caută să creeze o problemă armenească pe plan intern care ar duce în final la o „reglare“ a socotelilor, după părerea autorităţilor turce. Pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră despre consecinţe, în mod evident, ne putem teme că diplomaţia turcă va folosi perspectiva deschiderii graniţelor, sau a unei ambasade la Erevan pentru a declara pe scena internaţională că problema Genocidului „dăunează“ relaţiilor armeano-turce şi că trebuie, drept urmare, să se evite o reactivare a acesteia. Acest risc există. Dar în acest stadiu, nu este oare rolul nostru să ne gîndim la o altă strategie adaptată noii situaţii? F.A În final, ar putea Turcia să recunoască Genocidul?
F.A : Afirmînd că Armenia este gata să-şi normalizeze relaţiile cu Turcia „fără condiţii”, diplomaţia armeană n-a îngropat ea oare de facto problema despăgubirilor? Şi în definitiv n-ar trebui oare să accepte faptul că dacă într-o zi Turcia va recunoaşte Genocidul, acest lucru se va face fără despăgubiri? H.D: Cel mai bine este însă ca nici armenii nici instanţele internaţionale să nu pună problema despăgubirilor. Este dificil pentru un stat care neagă total Genocidul să-şi imagineze că ar putea oferi despăgubiri. Ceea ce contează este ca poporul turc să-şi de seama că trebuie să repare ceva. Pentru că autorităţile nu o vor lua niciodată din propria iniţiativă în această direcţie. Cei care îşi imaginează aşa ceva visează cu ochii deschişi. Trebuie căutate cele mai bune metode pentru a impresiona
De la stânga, al doilea Taner Akcam, autor a numeroase opere despre Genocidul armean şi responsabilitatea Turciei; a patra actriţa Arsiné Khandjian H.D. Răspunsul este foarte scurt: Turcia actuală, nu. Statul turc de mîine? Poate. Dar constat că identitatea statului turc, nu lasă, de la fondarea sa, nici-un loc acestei recunoaşteri. Turcia ştie foarte bine că climatul actual al relaţiilor internaţionale nu prezintă nici un risc pentru ea: nimeni nu îi va considera terorişti. Dar îi este foarte frică de consecinţele pe care, recunoaşterea Genocidului, le-ar putea avea asupra poporului turc. Pentru că acest lucru ar obliga-o să dea o explicaţie pentru ceea ce rămîne pînă în ziua de azi o constatare. Iar, aceasta nu fără consecinţe asupra diferitelor minorităţi etnice şi religioase care compun acest stat.
opinia publică turcă, pentru ce ea însăşi să ceară autorităţilor să rezolve problema Genocidului . Guvernul nu va lua niciodată această iniţiativă de bună voie. Şi acest lucru cu orice preţ. Ar fi contradictoriu cu patriotismul său. Să se bată, este un lucru, dar să găsească cele mai bune metode pentru a se bate este cu totul altceva. Vahé TER MINASSIAN după France Armenie, nr 332 / 31 ianuarie 2009
traducere de Silvia Terzian
Meher Leul – o versiune pentru copii După primul „cînt“ al epopeii populare armene Vitejii din Sasun (Sanasar şi Bagdasar) apărut în urmă cu doi ani, doamna Alice Poladian-Moagăr publică la Editura Ararat un nou „cînt“ (Meher Leul. Vitejii din Sasun. Ramura a II-a), într-o transpunere pentru cei mici. Ediţia BpT a Vitejilor…, apărută în urmă cu cîteva decenii, era, după cum se ştie, în versuri. Prezenta versiune este bogat ornată, pe fiecare pagină, cu ilustraţii realizate meşteşugit de aceeaşi doamnă Alice Poladian-Moagăr, care oferă astfel cititorilor săi un „obiect“ captivant sub toate aspectele. Textul epopeii curge ca o miere aromată. Dar să luăm o mostră din prezentarea tălmăcitoarei: „Cînd, după ani buni de cîrmuire, Sanasar, cel care împreună cu fratele său geamăn Bagdasar a ctitorit cetatea Sasun şi a fondat clanul Sasunienilor, a trecut în nefiinţă, timpul parcă s-a oprit în loc. Tristeţea a cuprins
P
întreg norodul, îngrijorat acum atît de soarta cetăţii cît şi de propria-i viaţă, care fusese pînă atunci paşnică şi îndestulată. În urma lui lăsase trei fii, pe Vergo, pe Ohan zis Urlan şi pe Meher…“ Isprăvile fabuloase ale demnului urmaş al lui Sanasar, ale unchilor Keri-Toros şi OhanUrlan, şi ale descendenţilor săi (David, Meher cel Tînăr) se cunosc, desigur. Pentru a ne face o imagine despre virtuţile tălmăcirii (adaptării), iată un fragment despre lupta lui Meher cu leul de la care a ajuns să-şi ia supranumele: „Ajuns sus pe stînci, se rugă mai întîi Domnului Ceresc să-i dea putere şi apoi, înşfăcînd fiara de grumaz, mai întîi îi rupse fălcile iar apoi, sfîrtecîndu-i trupul, aruncă bucăţile care încotro. Mulţimea, care amuţise cît timp Meher se înfrunta cu fiara, văzîndu-l acum victorios începu să-l ovaţioneze şi şă-i mulţumească pentru că i-a scăpat de aşa nenorocire“. Un nou fragment dintr-o carte impresionantă care, în toate componentele ei, restituie spiritul unui text fondator al armenităţii. Un text fondator care a străbătut, viu, sute de generaţii…
Documentarul „Strunga“ prezentat la HORIZON TV
ostul armenesc de televiziune Horizon TV, ce emite ]n California, a prezentat ]n zilele de 23 =i 24 aprilie documentarul <Strunga> realizat de Mihai Stepan Cazazian ]n regia lui Cadri Abibula. Documentarul prezint[ odiseea a 200 de orfani armeni care, ]n 1923 =i-au g[sit alinarea ]ntr-un orfelinat din Rom`nia, ]n localitatea Strunga din jude\ul, pe atunci, Roman. Documentarul „Strunga“ a fost prezentat la Festivalul de Film „Caisa de Aur“ Erevan 2007 =i nominalizat la sec\iunea film documentar la Arpa International Film Festival AFFMA desf[surat la Hollywood ]n 2007. Canalul TV History a reluat pe data de 24 aprilie documentarul <Genocidul din Armenia> realizat de Andrew Goldberg. Filmul a fost prezentat ]n premier[ de acela=i post TV ]n vara anului 2008 =i reluat de mai multe ori pe parcursul anului trecut.
e mii [i mii de ori mq plec în fa]a ta [i te pomenesc, Degh]un-Khatun. A[a cum vq pomenesc [i pe voi, Keri-Toros, Ohan-Urlan, Meher Leul – so] al frumoasei Armaghan. Cu pio[enie mq plec în fa]a voastrq de mii de ori, a[a cum mq înclin [i în fa]a ta, Ismil-Khatun, de mii [i mii de ori.
4/2009
13
COMEMORAREA ZILEI DE 24 APRILIE }N DIASPORA 14
V
ineri 24 aprilie a avut loc la Catedrala Armean[ din Bucure=ti slujba de pomenire ]n memoria celor 1,5 milioane de armeni uci=i de turci ]n Imperiul Otoman. Slujba a fost oficiat[ ]n prezen\a IPS Arhiepiscop Dirayr Mardichian, =eful Bisericii Armene din Rom`nia =i Bulgaria =i a fost citit mesajul Catolicosului Karekin II trimis tuturor Arhiepiscopiilor armene din ]ntreaga lume. A participat Excelen\a Sa domnul Yeghishe Sargsyan, ambasador al Republicii Armenia ]n Rom`nia. Dup[ slujba membri comunit[\ii au pus flori la Monumentul Genocidului din curtea Catedralei. Au fost depuse coroane din partea Uniunii Armenilor din Rom`nia, a Ambasadei Armeniei, a Arhiepiscopiei Armene din Rom`nia =i a unui grup de tineri armeni.
… la Budapesta
C
a =i ]n ceilal\i ani =i anul acesta comunitatea armean[ din Ungaria a participat la comemorarea a 94 de ani de la Genocidul s[v]r=it ]n Imperiul Otoman ]mpotriva armenilor. Manifestarea s-a desf[=urat ]n ziua de 24 aprilie 2009, prin depunerea de coroane de flori la monumentului comemorativ (Khachikar), situat ]n Pia\a Petöfi Sándor din centrul capitalei Ungariei. La ceremonie au luat parte reprezentan\i ai Uniunii Armenilor din Ungaria =i filialele acesteia, reprezentan\i ai minorit[\ii armene din sectoarele capitalei, cet[\eni de origine armean[ =i nu numai, care au dorit s[-=i exprime
… }N CALIFORNIA
}
n urm[ cu patru ani Statul California, al c[rui Guvernator este Arnold Schwarzenegger decreta ca ]n fiecare an, ]n luna aprilie, s[ fie comemorat Genocidul ]mpotriva arme-
4/2009
compasiunea fa\[ de ceea ce s-a ]nt]mplat acum 94 de ani… Spre surprinderea celor prezen\i la ceremonie a participat senatorul Varujan Vosganian, pre=edinte al Uniunii Armenilor din Rom`nia care se afla la Budapesta, ca invitat ]n cadrul Festivalului Interna\ional de Carte <Bookfest> din Budapesta. Domnia sa a alocat ]ntreaga zi de 24 aprilie comunit[\ii armene din Ungaria. Mul\umim!
nilor timp de o s[pt[m]n[. Anul acesta „Zilele comemor[rii Genocidului Armean“ au avut loc ]n perioada 19-26 aprilie. }n declara\ia sa Guvernatorul Californiei a spus c[: „... Acum patru ani am semnat un amendament prin care permanetiz[m <Zilele Comemor[rii Genocidului Armean> S[pt[m]na aceasta ne onor[m angajamentul asumat fa\[ de prietenii no=tri armeni, de aici =i din ]ntreaga lume, prin recunoa=terea Genocidului ]n memoria familiilor armene distruse =i a evenimentelor ce au schimbat istoria. Nu este pl[cut s[ evoc[m suferin\ele armenilor, dar trebuie pentru c[ astfel ]nv[\[m din istorie =i trebuie s[ ne re]nnoim eforturile pentru ca aceste evenimente s[ nu se mai ]nt]mple vreodat[...“
Ermone Zabel MARTAIAN Budapesta
Directorul executiv al Comitetului Na\ional Armean din America – Regiunea de Vest – (ANCA-WR) Andrew Kzirian a declarat cu aceea=i ocazie c[: „... ]ntreaga comunitate armean[ este profund recunoasc[toare guvernatorului Schwarzenegger pentru declara\ia sa ]n favoarea recunoa=terii genocidului armean... O parte important[ din procesul nostru educa\ional =i din eforturile noastre de a recunoa=te Genocidul Armean const[ ]n a atrage aten\ia ]n viitor =i a ne asigura c[ aceste oribile evenimente vor fi irepetabile...“ Comitetul Na\ional Armean din America – Regiunea de Vest – (ANCAWR) este cea mai mare =i mai important[ filial[ a organiza\iei armene ANCA, care coordoneaz[ toate activit[\ile armenilor din America av]nd drept scop promovarea artei, culturii =i valorilor armene din ]ntreaga lume.
manga-badanegan
>a/l Bery
Jamanagin hbard yu [yr gin m; g†abr=r$ An ergyu ak`ig yun=r$ Me\; t=‰ pnauyryuteamp eu t=‰ ardaqinyv g; nman=r m@r;$ Wyqr; haga/ag; h@r; nman pari eu barge.d =r# naeu [desnyua\ ceke]ig =r$ Maor; ,enti b=s g; sir=r me\ ak`ig;# isg wyqrin* g†ad=r$ Me\in g; ,nam=r# g; \a/ao=r# in[b=s i.,anyuhii m; g; \a/aoin# isg wyqrin g; sdib=r z@r yu ci.=r a.,adil# nyonisg g; badyuir=r 0a.; ,yhany]; yudel$ Ak`ig; @ragan ergyu ancam bardavyr =r ertal he/auyr akpiur=n sawyryv `yur perelyu$ Ancam m; akpiurin m@d akqad \er gin m; g; m@denao anyr eu `yur g; ,nxr=$ Ak`ig; ykyke] sawyr;# `yur le]yu] eu darau anyr$ Eu xe/ sawyri dag=n al p/na\ g; bah=r# yr xiurin ;llao ,mel;$ |er gin; `yur; ,me] yu ;sau^ Œ Xyun .ad pari yu barge.d ak`ig es$ Qyu paryuteanx yu barge.dyuteanx hamar qez nyu=r m; gyu dam$ Xyun mi ;ser \er gin; ga,arx m;n =r$ An masnavyr akqadi hacyusd hacyua\ =r# yr wyr™= ak`ig;$ Œ Aosyuhedeu amen m=g ,@sq# ;selyu aden# qyu pern=x varx gam tangarj=q qarer g; tawin$ |er gin; ;sau eu anheda]au# isg ak`ig; le]yu] sawyr; eu veraxar™au dyun$ Erp hasau dyun# maor; yu.analyu hamar sgsau hanximanel$ Œ Nere]=q in™# maorig# yr aosb=s yu.a]ao#- ;sau ak`ig; yu peran=n ergyu varx ingan# ergyu marcarid eu ergyu had al ,y.yr axamanx$ Œ Sa i%n[ pan =#- zarmanq=n 0[a] maor;$ Œ Qyu pernex marcaridner yu axamanxner g; tawin$ I%n[ = aos$ Ak`ig; amen in[ badme] m@r; yu nyr=n amen m=g ,@sqin hed peran=n varxer yu axamanxner g; taw=in$
Œ Aha t= in[#- ;sau maor;$ Œ Yr aoxb=s = qr@`x al b=dq = krgenq aox akpiur;$ Aosdek egyur ak`igs# d=‰s# t= in[ g; tawyui qry`x peran=n# erp g; ,@si$ Ereui t= xyun al g†yuz=ir aoxbisi nyu=r m; sdanal ga,arx=n$ Adyr hamar b=dq = ertas akpiur; yu erp akqad hacyua\ gin; `yur ,nxr= qezm=# qakaqavyryuteamp madyu]=s$ Œ Aox =r bagas# yr ertam `yur perem#- gybid badas,ane] ak`ig;$ Œ Es qez g; hramaoem ertal#by/a] maor;$ Œ Aos vaorgoanin cnao$ Alargyd; ver]yu] dyunin amen=n ceke]ig ar\at= sawyr; yu qitin dag mrtmrtalyv cna] akpiur;$ Pao] x=/ akpiur; [hasa\ .qek hacnyua\ ceke]gyuhi m; hanxibe]av anyr$ Ceke]gyuhin m@de]au yu `yur ,nxre]$ Aox nyon ga,arx;# yr ereu]a\ =r anyr qr@`;$ Aos ancam i.,anyuhii b=s hacyua\# yr anyr al wyr™=r$ Œ Mit=% es ega\ em aosdek ™ez `yur dalyu#- gybde] ak`ig;$ Œ G; gar\=q# t= aos ar\at= sawyr; ™ez hamar pera\ em$ Pylyryvin$ |arau =q# pyu/eryv `yur ,me]=q$ Œ Xyun .ad [ar es#- ;sau ga,arx;$ Œ Qyu [aryuteanx hamar qez nyu=r gyu dam$ Amen ancam ,@selyu aden# qyu peran=x @™er# myuger yu dydy.ner tawin$ :sau yu anmi`ab=s anheda]au# isg gybid ak`ig; xar™au x=bi dyun$
Maor; [=r hamperer# yr ak`ig; hasn=r dyun$ An ;nxa/a` cna] yu desnelyv ir sireliin# by/a]^ Œ H;# ak`igs# in[b=%s en cyr\erx$ Œ H;# maorigs# in[b=s en cyr\erx#\akre] an m@r; eu peran=n @™er yu dydy.ner tawe]an$ Œ Aos i„n[ g; desnem#- sarsawahar gan[e] maor;$ Œ Aos qr@`x ;ra\ cyr\ern en$ Adyr hamar an badas,an gyu dao$ Maor; nedyue]au wyqr ak`ig; \e\elyu$ <ek0 ak`ig; wa,au yu bahyude]au m@dagao anda/;$ Aosdek al anyr desau eridasarx arqaoazn m;# yr yrs=n g; veraxa/nar$ Anyr ceke]gyuten= ab.a\# har]yu]# t= ak`ig; miaonag i%n[ g†;n= anda/in m=` eu in[yu xa/n@r=n g†ardasyui$ Œ A,# maorigs in™ v/nda\ = dyun=n#- ;sau ak`ig; eu anyr peran=n hinc t= ve] had marcarid tawyue]au# nyonqan al axamanx$ Arqaoazn; .ad zarma]au$ An ,nxre] ak`gan badmel# t= in[yu ir peran=n axamanxner eu marcaridner g; tawin$ Ak`ig; amen in[ badme]$ Arqaoazn; deknyudek; siraharyue]au anyr# darau balad yu amyusna]au anyr hed$ Isg qyuor; ir @™eryv yu dydy.neryv aonqan zzyue]yu] pylyrin# yr nyonisg harazad maor; v/nxe] anyr$ ?yuzanna Saryu,anean Craganyutiun - 4
4/2009
15
Y u ,d a cn a ]y u t o y u n xe b i D= i r = z - Z y r
Q
a/asyun @r .aryunagapar - aba.,aranqi m’’; gam 0cnavyryutoan m; [aw… - ver`ers ha0a,e]i badmyutoan xas;nta] m;$ Y‰[ xas# aol xas;nta]$ Y‰[ yusyumnagan badmyutoan# aol* iragan badmyutoan$ Aondek# yur a‰n sdek”’\” ’ve’]av# marxgaoin qakaqagrtyutoan @rranin me` isg^ Israoel# Syuria# Hyrxanan & Ecibdys* marxgyutoan a/a`in azcaoin bedyutoyun;$ {es grnar veraxa/nal aon dekeren nyuon;# yr aondek ca]ir$ Sagaon# gins & es# ipr& haoer# [=inq grnar veraxa/nal a’/an] gadarelyu# a/avelapar# yu,dacna]yutoyun m;* yrbes cidag]yutoan bardq# yr bidi vavera]ner mer azcaoin inqnyutoyun;^ xebi D=ir =z-Zyr$ 16
4/2009
Bedq ekav# yr zyhenq Halebi me` ge]yutoan @r m;# yrbeszi# an`advelyv haoy] badmyutoan hed a/n[yutoyun [yune]yk ,yumpen & zpysa.r`yutoan ertyukien .ekvelyv ertanq hanxibelyu aon wy.in# yryun me` ]rva\ en mer na,niner;$ An™nabes hasg]anq# yr p/nabedyutoan m; me` gcdnvinq arxen nsdelyu bahyun# a/avyd ganyu,# aon hanraga/qin me`# yr mez bidi daner# 32( qlm^ he/avyryutoan vra* min[& D=ir =z-Zyr^ varyrx; p/nacrave] mer an]acrer; & cna] zanynq ar™anacrelyu ysdiganyutoan crasenoag;# hedy ir myd bahe]# isg mer m,itaranqn aon ekav# yr inq &s mez hed g0ampyrxer min[& ver`$ Aolabes# men mi deka]i yr hanraga/qin me` gnsder bedq =r# yr wasdatyuktyv ir inqnyutoyun; hasdader$ {yrs yu ges jamva 0ampyrxyutene m; edq#
bedq ekav# yr mer an]acrer; ed a/nenq xar™oal ysdigane m;# yr barda0ana[apar dedragi m; me` nytacre] mer pylyr dvoalner’;# nera/oal* myr @riyrxagan anyun’;$ Badahagan [= eka\# yr Syurian _smanoan Gaosryutoan mas gazma\ =… D=ir =z-Zyri me` na, & a/a` na,aba.aryume m; ™erpazadve]anq$ Ggar\einq# te D=ir =z-Zyr (gam D=r Zyr# ;sd haogagan avanxyutoan) miaon anabad m;n =# yur 1915-in# qaravanneryv anver` 0ampaneryu vra wy,axrva\# yujasba/# anyti# \arav# hivanx* ver`naganabes ingan iren] dyuneren ,lva\ anmek haoer^ giner# \erer# ere,aner# yrynq iren] ysgyrner; & pyrenineryu# .nacaoleryu & ar\ivneryu har™aga\ xiagneren mna]yrxner; ™ca\ en anabadin avazin me`# a/an] yr&= cerezmani#
a/an] yr&= ,a[i iren] cl,in$ Isg aox anabadin me`# gyuzeinq akytel cyne aon hyu.ar™an-egeke]iin a/`&# yr par™ra]va\ = min[& aos@r anbadij mna]a\ parparysyutoan zyh ca]a\ mardirysneryun hi.adagin hamar$ Pao] D=ir =z-Zyr qakaq m;n =# isg haogagan egeke]in gcdnvi qakaqin me`# yr&= aol .enqi nman$ Har];# yuremn# egeke]in cdneln =r* 12(^((( pnagi[neryv# ,0ykva\ & ar&eloan zyud pnyuot yune]yk ert&egyutoamp qakaqi m; me`$ Ewradin a` awin vra w/va\# anabadaoin 0ampaneryu ,a[meryugi m; me`# aox «Mam,enii anda/i me` vanq»; (aonbes# in[bes gtarcmanvi pnagavaorin anyun;# vakemi Ayuzara!Azayura dekanyunen p,a\) ga/yu]va\ = @sman]ineryun gykme* 1867-in# yrbeszi qy[vyr ]eker; aondek dekavyr-
vin$ Nahancaoin gexrynadeki & ga/avari[i ba.dynadeki xa/nalen edq# D=ir =z-Zyr; crave]in pridana]iner;# hedy* arapner;# fransa]iner;# versdin pridana]iner;# yrbeszi 1946-in an nera/nvi nyrasdek\ Syuriagan Hanrabedyutoan gazmin me`$ A/a`in mer wyr™er;* an]yrxner gam va0a/aganner har]nelyu# ™a,yke]an$ Taqsii varyrxneryu gximenq* nyuon arxoyunqyv$ Gam ancleren [en hasgnar gam - ete hasgnan - [en cider yur = egeke]in$ Ver`abes# an™ m; mez gyukke xebi taqsii varyrx m; & an bidi ;llar mer pa,d;$ Marx; pavagan lav ancleren g,yser & nyuonisg egeke]iin masin cider$ Al a/avel# cider na& Marqadei masin$ Marqadei masin mez ,ysa\ =r Xamasgysi a/a`nyrx* Arma. Ebisgybys Nalpanxoan;#
yr g;ser te* aondek# isgabes anabadi me`# ete ™e/qeryv hyk; wyres# ysgyrner gcdnes^ erp yr inq lsa\ =# [= havada]a\ min[& yr an™nabes ;ra\ =$ Menq [hamar™age]anq# srpabk\yutoyun sebe]inq$ Aonbes# in[bes srpab;k\yutoyun =# cyu]e# ysgyrner xarsel’; hadgabes zedekva\ abagexaranneryu me`* ;‘lla D=ir =z-Zyr# ;lla Marqade$ Yuremn# mer varyrx; mez darav# qani m; wyky]ner anxin# Nahadaga] Egeke]i# moyus .enqeryu mi`& sekmva\ .enq m;# myudq;* maoten$ Ardaqin bad;# sagaon# zarxarva\ = ,a[eryv# varxana,.eryv# akavnineryv# hao arvesdi an.wyteli zarxer$ Gmdnenq medakoa xarbasen# gpar™rananq qani m; asdi0anner# yrynq hao azcin xjvar verelq; g,yrh;rxan.en# badi m; gamarin dagen gan]ninq & badmyutoan me` g;cdnvinq$ Badmyutoan ]avali# lyu/ =`i m; me`$ Egeke]i mdnelen a/a` isg# pag;* ir hyu.ar™anneryv ghravire mez dekin anba0yu0yutoyun; pajnel$ A`in# Paregamyutoan bad m;# arapana,.eryv zarxarva\ & yrme ergyu akpoyurner gp,in^ an g,yrh;rxan.e hao-syuriagan paregamyutoyun;$ Myudqin haga/ag badin a/`&# hyoagab hyu.ar™an m; nvirva\ = ]ekasbanyutoan mardirysneryun# anyn] hi.adag; anmaha]nelyv Haoasdanen perva\ ,a[qari m; mi`y]yv# yryun .yur` par™r gamar m; perxi xarbasi nman = & yryun a/`& anmar py] m; gva/i$ Ergyu gykmer;# dekaxrva\ en ardergri aol vaoreryu me` zedekva\ nman hyu.ar™anneryu hinc nmyu.ner$ —a,i bad; pakga]a\ = garc m; ,a[qarere* darper zarxana,.eryv# nyuon badvanxani m; vra par™ra]a\# hao azcin ykpercyutoyun; badmelyu bes$ Egeke]iin himnaqar; 1985 maois 12-in xrve]av# Giligiy aon adenva Gatykigys* Carecin P-i nergaoyutoan# yr hedacaoin bidi pazmer Amenaon Haoy] |aoracyuon
4/2009
17
Badriarqi cahin vra# Carecin A anvamp$ Nyuon Carecin; @rhne]# 1991 maois 3-4 @reryun deki yune]a\ hanxisyutoan m; ;nta]qin# hnaramdyutoamp yu nvirva\yutoamp 0ardarabed Sarcis Balmanyugoani hka]a\ hamalirin pa]yum;$ Egeke]iin .enq;# yutangoyun# verabrykneryun hbard anhnazanxyutoan bes gpar™rana# i he0yugs pylyr ,y[;nxydneryu & akedneryu$ Nyuoninqn srahin gexryn; cdnvyk soyun’;# ir cacat; ,a[ m; grelyv & ir vra yuri. ,a[eryv zarxarva\# vera\nyunxi meg n.ann =$ An gpyusi cednahargen# isg ir himqin .yur` ba/ga\ en# ipr& y0irneryu m.dagan vgaoyutoyun# ysgyrner havaqva\* D=ir =z-Zyren# Marqadeen# >adadeen# Sivaren# daracroalneryun nahadagyutoan hancrvanner$ Soyunin .yur` dekaxrva\ en abagoa .i.er# p/nacravva\ haogagan vaoreren perva\ hyki nmyu.neryv^ Ani# Van# +rzyuryum Pitlis# Diarbeqir# Myu.# Mara.# Zeotyun… Gar\es badrasd ;llan veraxa/nalyu iren] \nnxavaorer;* zavtva\ & @dara]va\ maor hykin hed mianalyu hamar# erp yr an ;nxyuni ir @rinavyr derer;^
18
4/2009
Anii# Vani# +rzyuryumi me`… Aon sanxyu,in badin ergaryutoan# yr ,yranin ergyu gykmeryv xebi cednaharg gi`ne# fransahao ngari[ Jansemin gdavner; ipr& hyu.ani. & nyuonaden me\aranq gveragazmen aner&agaoeli erevyuotner# jykyvyurxi m; ,a[man 0ampyu vra gaoanneryu nman .arva\$ Var;# nyuon cednahargin me`# srahi m; me` ]yu]axrva\ en qardezner# lyusangarner# wasdatyukter# cirqer* aos Cykcytaoin a/n[yutoamp# ampyk`a]nelyv aol vgaoyutyunneryv aon mk™avan`in desaran;# yrme ir havadqin hamar azc m; an]a\ =$ Hraje.d ga/nenq Ma.dy] qhn^ Arabatloanen# yr ipr& aos srpavaori bahaban yu \a/a ;nxyune] & yukeg]e] mez$ Varyrx; hamperadar sbasa\ = mez ampyk` aos jamanagi me` mer gadara\ veraxar™in jamanag & aojm mez bidi dani Marqade$ Erpemni xiagneryv ,ekxva\ yu garmra\ ced; gan]ninq# barab ,0yukin .idag = mer a/`& 78 qlm^ he/avyryutoan vra & meqenan anzyusbyren gvaze# a/an] harcelyu iren hadga]va\ ci\;$ Marqade coyukag m;n = anabadin me`# isg qani yr haoeryun hamar an gn.a-
nage iren] [ar[aranqin \aor; hasa\ marxy]* [n.anagva\ cerezmany];# syuriagan ga/avaryutoyun; arcila\ = .inyutoyunner gadarel aondek$ Miaon madyu/; ghsge bahva\ yu bahbanva\ ysgyrneryun vra# 0ampyun ezerqi plyuri m; vra$ Versdin gpar™rananq# xebi andesaneli hyciner; sla]yk aol asdi0anner# xarbasen gmdnenq hamesd# pao] ,namva\ pag;$ Mez ximavyryk [ga# isg gkbva\ madyu/; mdnelyu hamar#
mer varyrx; gerta* deka]i arap bahaban; perelyu$ Marx; panaliyv gyuca & ners;# min[ menq g,ynarhinq aosdek &s ergoyuka\yutoamp zedekva\ ysgyrneryun
a/`&# inq ,yranin mymer; gva/e$ Madyu/in barzyutoyun;# yur y[ mi zarxaranq ga# ghagaxre D=ir =z-Zyri qarin yu marmarin cekazarxaoin a/adaâ&#x201E;˘e/nyutoan;
& pnagan =# yr aosbes ;lla# [yr yu ekerercagan aos pnangarin me`$ Pajnvelyu bahyun# varyrx;# yr mez ;sa\ =r# te* inq pazyum ykpa]yk haoer desa\ = D=ir =zZyr ega\# ghar]ne yrn = ]ekasbanyutoan ycegy[man @r;# isg menq gbadas,anenq# .nyrhagalyutoyun haodnelyv iren# yr mer yu,dac;na]yutoan; yukegi] ekav$ Bidi ganc a/nenq# hedy# syurperyu# marcareneryu# herysneryu# waravynneryu qala\ deker;# sagaon y[ mi dek mez bidi [cdnenq an]oalin badganyk ycineryun me`# aonbes in[bes badahe]av D=ir =z-Zyr$ Havanapar# zca]inq# yr gbadganinq aox dekeryun miaon Eryusakemi me`# yur sgsa\ =inq mer badma-pipliagan ertyukin# pa]a/ig ;ndir .r`abadi m; me` vaoelelyv Haoy] Badriarqarani vanahaoreryun anpasir hoyurasiryutoyunâ&#x20AC;&#x2122;;$ SARCIS SELOAN
4/2009
19
ŠXAVA)ANYUTOAN‹ MASIN
2((9-i Abril 24-; wyr'argman @r =r na, yrbes senadyr# isg hedy yrbes na,acahi tegna\yu Haoy] }ekasbanyutoyun; hrabaragav 0an[nalyu masin gdryug & hertagan haodararyutoyunneryv hanxes ega\ AMN-i na,acah Baraq _bamaoi hamar$ Bidi [gexrynananq jamanagi ;nta]qin _bamaoi ;ra\ haodararyutoyunneryu vra$ Sagaon [enq grnar [;nel hed&oal ezraga]yutoyun;^ senadyr Baraq _bama xar'av na,acah$ An wy,agerbve]av & mdav Sbidag Dan Šbadas,anadyu‹ pnagi[neryu .arq;$ Yryvhed& Va.ingtyni me` avanxyuot xar'a\ = y[ miaon Abril 24-i a/tiv na,acahi yuker';# aol na& amerigahaoyutoan; dva\ na,;ndragan ,ysdyumneryu anamytapar xrjel;$ Isg ir ;ndrazancva\i a/`& _bamaoi mekqi [aw; ga,va\ = dva\ ,ysdyumneryu mian.anag & megnapanyutoyunneryu dekiq [dvyk pnyuoti [awen^ ŠYrbes senadyr hasdadagamyren gsadarem Haoeryu }ekasbanyutoan pana'&i ;nxyunyum;# isg yrbes na,acah bidi 0an[nam Haoy] }ekasbanyutoyun;‹$ Haoeryu hiastawyutoyun; hama[aw = iren] agngaliqneryun$ _bama han'n a/av yrbes Amerigaoi na,acah ardasanel Š]ekasbanyutoyun‹ pa/;* hanyun qakaqaganyutoan varelyu ir ,ysda]a\ y0i wywy,yutoan;^ ve„r` Byu.i xara.r`ani nencamdyutoan;$ Pao] & aonbes# haoeryun ,ape]$ Haoer; _bamaoi ;ra\; xava0anyutoyun ghamaren$
20
4/2009
I darperyutoyun Sbidag Dyun; zpake]yu]a\ ir na,yrxneryu# yryn]me y[ yq me\ agngaliqner yuner# Baraq _bama haoeryun t&avyr hyuos ner.n[e]$ Haoeryu }ekasbanyutoan 0ana[man masin senadyr & na,acahi tegna\yu _bamaoi ;ra\ hsdag# anergimasd yu hertagan haodararyutoyunner; nyr;ndir na,acahin azadvelyu xyu/ ['ce]in Abril 24-in^ gam g@cdacyr\e Š]ekasbanyutoyun‹ pa/;# gam ,aoda/ag g;lla$ Ev ,aoda/ag ekav* a/nvazn amerigahao ir amenen ,anxava/ ergrbacyuneryu a/`&$ Aonyuamenaoniv ireryu nerga ga]yutoyun; aonqan he.d [= pajnel Šs&i‹ yu Š0ermagi‹* Šsyudi‹ yu Š0.mardyutoan‹$ Yryvhed& aon# in[ ver`in jamanaga.r`anin gyurvac\ver# aos@r arxen agnhaod xar'av^ ]ekasbanyutoan har]; xaxre] zyud paryoagan wy,hadyu]man har] ;llal# aon qakaqagana]ve]av & vera\ve]av mi`bedagan qakaqagan ,aki cyr\yni$ 24 Abrili _bamaoi yuker'; bedq = xidel tyurq-hao-adrbe0ana-amerigoan haraperyutoyun-
neryu hamateqstin me` hasgnalyu hamar# te haogagan desangoyunen aos ancam pajag; gisyv [aw le]yun =* i darperyutoyun na,yrx darineryu$ Ev bedq = ngadi yunenal pajagi te‰ le]yun & te‰ barab pajinner;$ Š}ekasbanyutoyun‹ pa/i @cdacyr\elen pa]i# ;nta]qi me` cdnvyk ,aki ,ak[eq; dara\qa.r`ani a.,arha-qakaqagan vera'&avyryumn =$ 24 Abril;# AMNi na,acahi yuker';# Va.ingtyni me` ]ekasbanyutoan pana'&i ;nxyunyum; aol&s anga, iraxar'yutoyunner [en* vera\velyv Šme\ qakaqaganyutoan‹ pakga]yu]i[neryu$ Isg nyr sdek\va\ iraxryutoyun; 'e/ndyu = Haoasdanin$ Yusdi [bedq = iravi0ag; ykpercagana]nel* _bamaoi Šxava0anyutoyun;‹ Hao Xadi tigyunqin has]va\ xa.yuoni harva\ m; [=$ Iraganyutoan me` _bama haoeryun tigyunq ]yuo] [dvav lriv andeselyv haoyutoan .aher;$ :nxhaga/ag;# Abrili sgizpin _bama Tyurqia ao]ele] & tyurq kegavarneryun ;sav# te 1915-i masin ir gar\iq; gmna anwywy,$
AMN-i na,acah Baraq _bamaoi 24 Abrili yuker'; 94 dari a/a` gsgser 2(-rx xaryu amenen me\ xajanyutoyunneren meg;$ Amen dari ganc ga/nenq ycegy[elyu hamar aon 1#5 miliyn haoer;# yrynq hedy gydyrve]an gam ar.ave]in xebi iren] mah;* _smanoan gaosryutoan ver`in @reryun$ Me\ Eke/n; bedq = va/ mna mer hi.ykyutoan me` aonbes# in[bes va/ gbahvi haoeryu sirderyun me`$ {lyu\va\ badmyutoyun; grna \anr pe/ hanxisanal$ In[bes 1915-i sarsaweli iraxar'yutoyunner; mez ghi.e]nen marxyu hanxeb marxyu xajanyutoan masin# aonbes al an]oali hed ha.vi nsdel; min[& ver` ghas]ne ha.de]man ,ysdyum;$ Hed&ykaganyren haodarare]i 1915-in gadarva\i masin im desaged; & im gar\iq; badmyutoan masin [= wy,va\$ >ahacrc/va\ em wasderyu liagadar# angek\ yu arxara]i 0ana[yum m; 'e/q perelyun me`$ Aos bahin aox han'nararyutoyun; a/a` danelyu hamar* haoeryu & tyurqeryu hamar amenen lav yukin ghanxisana an]oali iraxar'yutoyunneryun mydenal; xidel# yrbes a/a` ;ntanalyu iren] `anqeryu meg pakga]yu]i[ mas$ Hasdadagamyren gsadarem aox ]avyd an]oalin angek\# pa] yu ga/yu]ykagan gerbyv mydenalyu tyurq & hao jykyvyurxneryu `anqer;$ Aos nbadagyv tyurqeryu & haoeryu mi`&# in[bes na& Tyurqiy me` deki yune]av hamar'ag & gar&yr erg,ysyutoyun m;$ Hasdadagamyren gsadarem na& iren] erggykmani harapeAn sdibva\ [=r Angaraoi me` ]ekasbanyutoan masin hi.adagel$ Sagaon gareli = entaxrel# te AMN-i na,acah; yuze] tyurqeryun verhi.el# te iren] yuza\;# aon =* Abril 24-in Š]ekasbanyutoyun‹ pa/en ,yusawil;# cin m; yuni & wy,aren; bedq = in[-yr pan dan$ Ev aox cin; y[ aol in[ =# ete y[ Haoasdani hed haraperyutoyunneryu pnaganyna]yum;$ Ev aosbes# _bamaoi azadvelyu xyu/ pa]ve]av hrabaragveliq yuker'en meg @r a/a`$ Abril 22-in Tyurqiy# Haoasdani & Zvi]eriy ardcyr\na,araryutoyunner; hamadek haodararyutoamp hanxes egan^ ŠZvi]eriy mi`nyrxyutoamp# Tyurqia &
ryutoyunner; pnaganyna]nelyu Tyurqiy & Haoasdani `anqer;$ Zvi]eriy hyvanyu nerqy# ergyu ga/avaryutoyunner; hama'aonve]an pnaganyna]man hamar .r`anagi yu Š0anabarhaoin qardezi‹ m; .yur`$ Gyk`yunem aos a/a`;nta]; & ghyrxyrem anyn] gadarel iren] ,ysdyum;$ Miasin* Haoasdan & Tyurqia grnan ,akak# arxoyunaved yu parcava0 haraperyutoyunner gerdel$ Miasin# haoer; & tyurqer; aveli hzyr bidi ;llan* iren] hamadek badmyutoyun; ;nxyunelyv & iren] hamadek marxgaonyutoyun; 0an[nalyv$ Y[in[ grna ed perel Me\ Eke/ni aden gyra\ner;$ Sagaon ver`in 94 darineryu haoeryu 'e/qperyumner; gvgaoen hao jykyvyurxi dakanxi# a.,yujyutoan yu gensyunagyutoan masin* yrbes ver`nagan abdag has]va\ anyn]# yvqer wyr'e]in y[n[a]nel iren$ Amerigaoi Mia]oal Nahancner; .ad aveli haryusd ergir m; xar'an# 1915-en edq nercakta\ haoazci ameriga]ineryu# mer hasaragyutoan; pera\ avanxin .nyrhiv$ Aos@r# es anyn] & hamaon a.,arhi haoeryu gykqin em* paregamyutoan# hamera.,yutoan & ,yrin harcanqi zca]yumneryv$
Haoasdan a.,yuoj `anqer tawe]in iren] erggykmani haraperyutoyunner; pnaganyna]nelyu & parixra]iagan yu wy,axar' harcanqi ycyv zarca]nelyu nbadagyv* ampyk` dara\qa.r`anen ners ,akakyutoyun;# anvdancyutoyun; & gaoyunyutoyun; amrabnxelyu hamar$ Aos cyr\;nta]i me` ergyu gykmer; .y.aweli a/a`;nta] & wy,axar' ;mp/nyum ar'anacre]in & baomanavyrve]an erggykmani haraperyutoyunner; pnaganyna]nelyu hamar .r`anagi .yur`$ Aos hamateqstin me`# sahmanve]av 0anabarhaoin qardez m;‹$ Ev aosbes _bama grna ,yusawil Š]ekasbanyutoyun‹ pa/en*
;selyv# te ŠDeseq# Tyurqian [bedq = crc/el hima# erp badrasd = ha.dvil Haoasdanin hed‹$ Ir yuker'in me` hmyud _baman g@cdacyr\e Me\ Eke/n haoeren pa/agabag]yutoyun;$ An [i yuzer gyrsn]nel haoeryu sirder;$ Sagaon qi[ [en aon amerigahaoer;# yrynq _bamaoi yuker'i me` Me\ Eke/ni @cdacyr\yum; gxiden yrbes .ekyk hnarq* yrbes srpabk\yutoyun^ haoeren lezvyv gadarva\ xava0anyutoyun$ In[yu%$ Yryvhed& Me\ Eke/n pa/agabag]yutoyun; [yuni Š]ekasbanyutoyun‹ ezri mi`azcaonyren ;nxyunva\ iravapanagan yuj;$ Sagaon sa/;* bracma-
4/2009
21
Haoasdani ardcyr\na,arar +xyuarx Nalpanxoani megnapanyutoyunner; ‚Armenbresƒ
)anabarhaoin qardezi masin^ ŠMenq ngadi yunenq* yr&= na,abaoman [ga Karapaki har]i lyu\man hed gabva\ & yr&= na,abaoman [ga ]ekasbanyutoan 0ana[man hed$ Ev haraperyutoyunneri garcavyryum; yr&= gerb har]agani dag [i xnyum ]ekasbanyutoan irykyutoyun;$‹ Na,acah Baraq _bamaoi yuker'i masin^ ŠNa,acah _paman @cdacyr\e] Me\ Eke/n pa/agabag]yutoyun;# menq inqners* haoers# @cdacyr\yum enq te ceny]ix# te Me\ Eke/n hasga]ykyutoyunner;$ Pao] iharge# haoyutoyun; sbasyum =r# yr Mia]oal Nahancneri na,acah; g@cdacyr\i ceny]ix pa/;$ Qani yr ,ysyum enq Mia]oal Nahancneri na,acahi masin# es g]anganaoi na& .e.del aon gar&yr an'nagan a`ag]yutoyun;# yr; Mia]oal Nahancneri dig xadykyutoyun ;nelyv grnanq mez har] dal# te i%n[ yry.agi nyryutoyun gperer Š]ekasbanyutoyun‹ pa/i @cdacyr\yum; na,acah _bamaoi yuker'in me`$ Havanapar gyujekanar Cyngresen ners Haoy] }ekasbanyutoan pana'&i ;nxyunyum; sadaryk ,mpag;$ Sagaon badmagan Haoasdani* aos@rva Tyurqiy dara\qin y[ meg iravapanagan hed&anq gyunenar$ Nyuonisg Cyngresen ners ]ekasbanyutoan pana'&i ;nyunman baracaoin grna%nq arxoyq er&agaoel# te ha`yrx @r; Tyurqia bidi 0an[na pana'&i bidaniyutoyun; ir dara\qin & wy,hadyu]yumner bidi .nyrhe ]ekasbanyutoan verabrykneryun & anyn] hednyrxneryun$ Arxoy%q grnanq er&agaoel# te haoer; ed bidi sdanan iren] ergir;$ In[&=# iraganyutoyun; aon =# te Swoyu/q; [i al yuzer ed sdanal ir ergir;# [i al grnar ed ver]nel & [i al grnar bahel aon* ete veraxar'nen$ Adlandoan navahancisdneryun me` marxadar qani% .ycenaver gsbasen megnil Xebi Ergir* haoeryv verapnage]nelyu
22
4/2009
na,acah; ]yu]aperyum = hao-tyurqagan haraperyutoyunneri garcavyrman;$‹
hamar badmagan Haoasdan;$ Ev aha# Tyurqiy & Haoasdani mi`& mer'e]man n.anner;# yrbes bardvag perelyu hamar _bama 'e/q gpere hao-tyurqagan haraperyutoyunneryu pnaganyna]man 0anabarhaoin qardezi masin haodararyutoyun;# 24 Abrili ir yuker'in me` g,yusawe Š]ekasbanyutoyun‹ pa/; @cdacyr\elen# sagaon ergyu ergirneryu kegavarneryun ghyrxyre gadarel iren] ,ysdyumner;$ Pylyris hamar barz =# te Tyurqia Haoasdani hanxeb parigame]ykyutoan y[ meg qaol ggadare a/an] Amerigaoi & Evrybaoi 0n.man;$ Š}ekasbanyutoyun‹ pa/en va,; xrxe] Tyurqian hrabaragav haodararel Haoasdani hed t.namanq; haktaharelyu ir ]angyutoyun;$ Aosinqn# AMN-i na,acahi yuker'in me` Š]ekasbanyutoyun‹ pa/en ,yusawelyu xima] Er&an; gsdana Angaraoi ,ysdyum;# te Haoasdani hanxeb Tyurqiy bahva\q; bidi mekmana$ Haogagan desangoyunen ad pajagi le]yun pajinn =$ Š}ekasbanyutoyun‹ ezren ,yusawelyu hamar# an]oalin Tyurqia
miaon gsba/nar$ Sagaon aos@r wy,aren; bedq = in[-yr pan da* a/aojm yrbes ,ysdyum$ Isg aos zarca]yumneryu me` _bamaoi var[agazm; yuni ir anherqeli xer;$ Sagaon# nyren xava0anyutoyu„n$ Ete Abril 24-in _bama xava0ane] amerigahaoyutoan;# aba Abril 22-in na,acah Sarc;soani var[agarc; xava0ane] Haoasdani .aher;* a/nvazn ;nxximyutoan &™ Hao Hekawy,agan Xa.nag]yutoan desangoyunen$ HOX-; gyry.e xyurs cal ga/avaragan gyali]iaoen* i n.an pykyqi hao-tyurqagan haraperyutoyunneryu pnaganyna]man 0anabarhaoin qardezi masin haodararyutoan xem$ )anabarhaoin qardez# yr; ;sd tyurqagan mamyuli gpyvanxage hed&oal geder;^ 1ƒ Haoasdan bidi 0an[na 1921 tviv Tyurqiy & <SHM-i mi`& gnqva\ Garsi baomanacir;# 2ƒ bidi sdek\vi han'najykyv 1915-in gadarva\; yusyumnasirelyu hamar ‚han'najykyvin bidi garenan masnag]il na& aol ergirneryu nergaoa]yu]i[nerƒ# 3ƒ bidi pa]vi sahman; & bidi sdyracrvin a/&draoin baomanacir-
ner# 4ƒ Vrasdani me` tyurq & hao xesbanner; bidi havadarmac;rvin na& Haoasdani & Tyurqiy me` ‚min[& Er&ani & Angaraoi me` nyr xesbanadyuneryu pa]yum;ƒ# 5ƒ 0anabarhaoin qardezi yry. na,adesyumner bidi xrvin na& ,yrhrxaranagan qnnargman$ Ete tyurqagan mamyuli wy,an]a\ dekegyutoyunner; sdyuoc en# aba ad gn.anage te 1ƒ Haoasdan g0an[na aos@rva haotyurqagan sahman; ‚in[; ghanxisana zyud '&agan zi`yum m; Haoasdani gykme# qani yr Haoasdan i vi0agi [= wy,el a/ga iravi0ag;# 2ƒ ]ekasbanyutoan har]; na,abaoman [=$ Sagaon amenen gar&yr; aon =# yr [ga y&= anxraxar' karapakoan har]in# in[; gareli = xidel yrbes me\ zi`yum Tyurqiy gykme$ Ev aosbes hasanq hao-tyurqagan panag]yutoyunneryu & ]ekasbanyutoan har]i* hao-tyurqagan qakaqagan ,aki pyun ,ak[eqi^ Le/naoin Karapak;$ <yrhrxaoin Miyutoan masnadyumen edq Haoasdani hanxeb Tyurqiy t.namagan verapermyunqi cl,avyr bad0a/; ekav karapakoan hagamardyutoyun;$ Tyurqia y[ miaon xivanacidagan haraperyutoyunner [hasdade] Er&ani hed# aol na& mia]av Haoadani xem adrbe0anagan .r`awagman;* Haoasdan; ,ekxelyu & Adrbe0anin dndesagan & /azmagan a/avelyutoyun dalyu hamar$ Karapakoan hagamardyutoan lyu\yum; ‚aveli 0i.x* Karapak; Adrbe0anin han'nyum;ƒ Angaraoi a/a` qa.a\ cl,avyr na,abaomann =r Haoasdani hed haraperyutoyunneri hasdadman hamar$ 1992-1994 tt^ baderazmen haktagan xyurs ega\ Haoasdan; nerqa.ve]av sba/azinyutoyunneryu ar.avi m;# zyr grna danyul dal navtadylarneryu a0yk hysqen @cdvyk Adrbe0ani a/`&$ Ver`in darineryun Adrbe0ani /azma.yun[ h/edyryutoyun; genxani bahe] baderazmi versgsman yurvagan;$ Ev aha# Haravaoin
_setiaoi me` Vrasdani gra\ bardyutoyun; & hao-tyurqagan Š'nhali‹ masin lyurer; gar\es te mekma]yu]in Baqvi /azmaden[ e/anx;$ Er&ani i.,anyutoyunneryu cl,avyr nbadagnern en haogagan dndesyutoan veraa.,yuja]yum;* sahmanneryu pa]man .nyrhiv# baderazmi yurvagani ]ryum; & Le/naoin Karapaki bahyum;$ Ev ver`in jamagva zarca]yumner; gar\es te aveli hasaneli gxar'nen aos nbadagner;$ Hao-tyurqagan haraperyutoyunneryu havanagan pnaganyna]man & Gyvgasi me` gaoyunyutoan masin ,ysag]yutoyunneryu hamateqstin me`# Ad;rbe0an; ggyrsn]ne ir /azma.yun[ h/edyryutoan cedin;$ Qi[ [en anynq# yvqer ggar\en# te Haoasdan gariq [yuni Tyurqiy hed haraperyutoyunneryu pnaganyna]man & sahmanneryu pa]man#
te aonbes# in[bes xima]av dariner .aryunag grna ximanal na& abacaoin$ Ad barzyunag myde]yum m;n =# yr vaorgoanabes grna ]rvil karapakoan baderazmi versgsman baracaoin$ Nyuonisg ete Haoasdan bardyutoan madne har'agvyk adrbe0anagan zyrqer;# mer ergir; sdibva\ bidi ;lla marxgaoin ah/eli cin m; v0arelyu$ Marxgaoin cin m;# yr garxara]ne Tyurqiy hed panag]yutoyunneryu sekanin .yur` '&agan zi`yumner ;nel;* nyr baderazmen ,yusawelyu hamar$ Š}ekasbanyutoyu%n‹ Karapaki xima]$ Ete iravi0ag; aoxqan barz ;llar# grnaoinq ;sel# yr Š]ekasbanyutoyun;‹ arjeq sda]av# yr ergir m; garje* Ar]a,i a.,arh;$ VARXAN MARTAOAN
4/2009
23
2((9 Abril 24-; Byuqre.i Haoy] Maor da0ari pag;# Haoy] }ekasbanyutoan nahadagneryu hyu.arâ&#x201E;˘an ,a[qari a/`&