Nor Ghiank Aprilie 2010

?YUMANIY HAOY} MIYUtOAN ERGLEZvOAN AMSAcIR

DARI 60 tIv 4 (1964ƒ ABRIL 2(1(

24 Abril; a.,arhin me`

<MPAcRAGAN 2

dari an]av Haoy] }ekasbanyutenen$ Hinc dari a/a` gcreinq# te Abril amis; ycegy[man mi`y]a/yumneryu gizaged; ghanxisana$ Aos dari &s Abril; pa]a/yutoyun [ekav$ Sagaon# I darperyutoyun na,yrx darineryu# menq aganades ekanq ycegy[man mi`y]a/yumi m;*™ Sdampyulin me`$ Y[ pazmamarx ,yump m; ]yu]ararner# taqsim hrabarag; & Haodarwa.a gaoaranin a/`& \akig m; 'e/qernin# gdanein 1915-in sbannva\ hao mdavyraganneryu badgerner;$ tyurqeren# haoeren & ancleren lezyuneryv crva\ ]yu]abasda/ m; g;ser# te ŠAos ]av; mern =* syuc; pylyris‹$ Nman mi`y]a/yum m; an]oalin aner&agaoeli desaran m;n =r ergri m; me`# yr [i ;nxyunir ir sewagan badmyutoyun; & haoeryun & aol azceryun xem cyr\a\ y0irner;$ Havanapar ereq dari a/a` deki yune]a\ Hranx Dinqi sbanyutoyun; in[ yr pan wy,a\ = havaqagan mdaonyutoan me`$ {my/nanq aon aden deki yune]a\ ]yuo]er;# erp gar\es te gart;nnar dasnoag dariner .aryunag bedagan abadekegadvyutoamp snvyk hasaragyutoan m; cidag]yutoyun;$ }ekasbanyutoyun pa/; sarsawazxyu = tyurqeryu .aderyun hamar$ :selyv ]ekasba­nyu­toyun# menq gmda\enq 1915-in deki yuena]a\ azci m; sbanyutoyun; ‚in[bes g;ser xesban Myrgentayuƒ# pao] na& aon lara,aka]yutoyun;# yr amen dari g;nen amerigoan na,acahner; ,yusawelyu hamar aos pa/en# yryu ardasanyum; grna wy,el haoeryu badmyutoyun;$ Hyusanq# te egyk dari Me\­Eke/n; bidi garxa]vi }ekasbanyutoyun$ Y%v cide™

95

3/2010

PYVANXAGYUTOYUN Nyrin cerazan]yutoyun Haoasdani Hanrabedyutoan xesban baryn HAMLED cASBAROANi elyuot; Haoy] }ekasbanyutoan ycegy[man a/tiv =` 5 Pyu,aresd# 24 Abril 2(1(t^ èàô´ºÜ êºì²Î (´³Ý³ëï»ÕÍÇ ÍÝÝ¹Û³Ý =` 6 125-³ÙÛ³ÏÇ ³éÃÇí)

Supliment limba rom`n[ 24 aprilie la București p. 9 Comemorarea zilei de 24 APRILIE în lume

p. 10

Ce s-a întâmplat în aprilie 1915? „Oficialii otomani au încercat să salveze armenii” p. 13 p. 14

DESPRE „SPIRITUL INVINCIBIL“ DESPRE „CORECTITUDINEA POLITICĂ”

p. 15

=` 17

ŠANHAKt YcII‹ MASIN

Նախագահ Սերժ Սարգսյան. “Հարաբերությունների կարգավորման ներկա փուլը համարում ենք սպառված” =` 2( ŠQAKAQAGAN GY?EGDYUtOAN‹ MASIN

=` 21 Ճանապարհային քարտեզ դեպի անհայտություն կամ հետաձգման նոր մարտավարություն. Ցեղասպանության ճանաչում 2015 թվականի՞ն =` 22

ŠNYR GOANQ‹IN AN"NAGAZM: MIQAOEL SDEWAN-CAZAZOAN Œ ,mpacr^ ;nxh^ qardyukar MADLEN DER-KYUGASOAN Œ ,mpacir VARXAN MARTAOAN Œ ,mpacir MIHAOIL GEYRGIYU Œ lyusangari¿[ MARIAM BYSTAN)OAN Œ meqenacryuhi

COLECTIVUL «NOR GHIANK» MIHAI STEPAN-CAZAZIAN – secretar-general de redacție MADLEN TER-GHUKASIAN – redactor VARTAN MARTAIAN – redactor MIHAI GHEORGHIU – fotoreporter MARIAM BOSTANGIAN – dactilografă-operatoare

REDAC|IA: Bucure=ti, Bd. Carol I, nr. 43, sector 2, tel./ fax. 314.67.83 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÅ: HźUlEsCU MIHAI TIPARUl: s.C. ARARAT srl.

I.S.S.N. 1221-9169

24 Abril^ Haoy] }ekasbanyutoan ycegy[yum; Byuqre.i me` Aonyuhed& hycehancsdoan syurp ba.dyn gadarve]av 1#5 miliyn hao nahadaga] hycvyuon hancsdyutoan$ Aba pylyr havada]oalner; yukkve]an egeke]vy pag* xebi haoy] ]ekasbanyutoan zyheryu hi.adagin gancne]va\ ,a[qar;# yur & oyuraqan[oyur havada]oal \akig

Aos dari Haoy] }ekasbanyutoan 95-amoag; Byuqre.i me` n.ve]av a/an™nahadyug gerbyv# qani yr hao jykyvrxi scy aox @r; a/a`in ancam ;llalyv nerga cdnve]an ?yumaniy me` Haoasdani nyran.anag ardagarc & liazyr xesban Hamled Casbaroan & hoyubadys Nelli Mat&ysoan$ A/avydoan jam; 1(((-in Byuqre.i Haoy] maor da0ari zancer; kykan`e]in i hi.adag 1915-i Abrili Haoy] }ekasbanyutoan nahadagneryu$ Aonyuhed& Miqaoel & Capriel syurp Hre.dagabeda] da0arin me` ,yu/neram pazmyutoan nergaoyutoan ?yumaniy & Byulgariy Hao temeryu a/a`nyrx D^ Diraor Arq^ Mardigoan ir sirdi ,ysq; yukke] nerga havada]oalneryun$ Srpazan haor ir ,ysqin me` anxraxar™av erid tyurqeryu gykme gan,amda\va\ gerbyv gazmagerbva\ hao jyky-

vyurxi sdvar hadva\i m; gydyra\in# erp anynq cazanapar dekahanve]an & q.ve]an iren] isg pn@rranen & aba anmarxgaoin gerbyv# parparysapar ,y.dancve]an & anyn] me` manyugner# \erer & giner & aos anna,axeb sbanx; iracyr\ve]av qakaqagirt evrybaoi a[qeryu a/`&$ D^ Diraor srpazan avel]yu]# te hao jykyvyurxi cyoad&yum;# aos@rva mer haoreniqi* Haoasdani zarca]yk m.agyutaoin & dndesagan goanq; Araradi hyvanyu nerqy# me\acyuon abdag m;n = tyurqeryun$

zedeke] nahadagneryu hi.adagin$ <a[qarin a/`& \akgebsagner xrve]an na& ?HM-i# hao xesbanyutoan# hao egeke]vy# Balyud Halil ;ndaniqi# qrdagan ;ngerag]yutoan# nyuonbes & ~akinoan & Hyvagimoan ;ndaniqneryu gykme$ Ver`avyryutoan pylyr nerganer; ao]ele]in Dyudoan craxarani me`# ]ekasbanyutoan zyheryu hi.adagin pa]va\ ]yu]ahanxesin# yur pylyr noyuter; dramaxrva\ =in hao xesbanyutoan & /yumanahao hamaonqi gykme$ Craxarani me` xesban baryn Hamled Casbaroan pavagan ;nxar™ag elyuot m; yune]av# in[bes 1915-i ]ekasbanyutoan# nyuonbes & aos@rva Haoasdani & Tyurqiy mi`& deki yune]yk iraxar™yutoyunneryu gabag]yutoamp# yryu .araxranq; ampyk`yutoamp gnergaoa]nenq mer ;nter]ykneryun ‚des 4-rx =`ƒ$

4/2010

3

Nyrin cerazan]yutoyun Haoasdani Hanrabedyutoan xesban baryn HAMLED cASBAROANi elyuot; Haoy] }ekasbanyutoan ycegy[man a/tiv Pyu,aresd# 24 Abril 2(1(t^ êñµ³½³Ý гÛñ, гÛáó ÙÇáõÃÛ³Ý Ñ³ñ·»ÉÇ Õ»Ï³í³ñÝ»ñ, ä³ñáÝ Ý³Ë³ñ³ñ »õ ê»Ý³ïáñ, ä³ñáÝ å³ï·³Ù³íáñ, гñ·³ñÅ³Ý îÇÏݳÛù »õ å³ñáݳÛù, êÇñ»ÉÇ µ³ñ»Ï³ÙÝ»ñ ê³ ÇÙ ³é³çÇÝ Ññ³å³ñ³Ï³ÛÇÝ »ÉáõÛÃÝ ¿ áñå»ë ¹»ëå³Ý: ´Ý³Ï³Ý ÏÉÇÝ»ñ, »Ã» »ë Ó»½ å³ïÙ»Ç Ð³Û³ëï³ÝÇ Ù³ëÇÝ, Ýñ³ ½³ñ·³óÙ³Ý, ³Ûëûñí³ ËݹÇñÝ»ñÇ »õ Ñ»é³ÝϳñÝ»ñÇ, ѳÛ-éáõÙÇÝ³Ï³Ý Ñ³ñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ù³ëÇÝ: ê³Ï³ÛÝ 95 ï³ñÇ Ñ»ïá ¹»é»õë г۳ëï³ÝÇ ¹»ëå³ÝÝ ëïÇåí³Í ¿ Ëáë»É Ù³ñ¹Ï³ÛÇÝ ³Ûë Ù»Í áÕµ»ñ·áõÃÛ³Ý Ù³ëÇÝ` áã û áñå»ë Ç ïáõñù »õ Ç ÑÇß³ï³Ï ïËáõñ ³ÝóÛ³ÉÇ, ³ÛÉ ÙÇÝã»õ ÑÇÙ³ ãëådzó³Í í»ñùÇ, áñ ¹»é»õë ó³í ¿ å³ï׳éáõÙ Ý»ñϳ ë»ñáõݹݻñÇÝ, ÙÇ ³Ý³ñ¹³ñáõÃÛ³Ý, áñ ¹»õé»õë ëå³ëáõÙ ¿ ×Çßï ·Ý³Ñ³ï³Ï³ÝÇ »õ ѳïáõóÙ³Ý: ²Ûëûñ г۳ëï³ÝáõÙ ê·á ûñ ¿. Ù³ñ¹ÇÏ Ñ³½³ñÝ»ñáí ·ÝáõÙ »Ý ·ÉáõË ËáݳñÑ»Éáõ Ù»ÏáõÏ»ë ÙÇÉÇáÝ ³ÝÙ»Õ ½áÑ»ñÇ ÑÇß³ï³ÏÇ ³éç»õ: ê·á ûñ ¿ ³ß˳ñÑáí Ù»Ï óñí³Í µáÉáñ ѳۻñÇ Ñ³Ù³ñ, ³Ù»Ýáõñ Ç Éáõñ »õ Ç íÇßï ÕáÕ³ÝçáõÙ »Ý ѳÛáó »Ï»Õ»óÇÝ»ñÇ ½³Ý·»ñÁ, Ù³ïáõóíáõÙ ë·á å³ï³ñ³·Ý»ñ: ºõ ³Ù»Ýáõñ Ù»½ Ñ»ï ÙdzëÇÝ Ù»ñ íÇßïÁ ÏÇëáõÙ »Ý Ù»ñ µ³ñ»Ï³ÙÝ»ñÁ` ²Ù»ñÇϳÛáõÙ, ²íëïñ³ÉdzÛáõÙ, ²ëdzÛáõÙ, ²ýñÇϳÛáõÙ, ºõñáå³ÛáõÙ, ³Ûëï»Õ` èáõÙÇÝdzÛáõÙ, áñÝ Çñ ·ÇñÏÝ ¿ µ³ó»É »õ Ó»ñ å³å»ñÇÝ áõ ѳÛñ»ñÇÝ ³å³Ñáí ³å³ëï³Ý ïí»É, áñÁ å»ï³Ï³Ýáñ»Ý ׳ݳãáõÙ ¿ Ó»ñ ÇÝùÝáõÃÛáõÝÁ »õ Ó»½ ï»Õ ï³ÉÇë å»ï³Ï³Ý ³Ù»Ý³µ³ñÓñ ³ïÛ³ÝÝ»ñáõÙ: Ø»½ Ñ»ï ÙdzëÇÝ Ù»ñ íÇßïÁ ÏÇëáõÙ »õ µáÕáùÇ Ó³ÛÝ ¿ µ³ñÓñ³óÝáõÙ ³é³ç³¹»Ù Ù³ñ¹ÏáõÃÛáõÝÁ »õ å³Ñ³ÝçáõÙ ³ñ¹³ñáõÃÛáõÝ: ²Ûëûñ ݳ»õ ³ÝÏ»ÕͳݳÉáõ ûñ ¿, Ù»Ïë ÙÛáõëÇ ³ãù»ñÇÝ ßÇï³Ï ݳۻÉáõ ûñ: ²Ûëûñ Çñ»ñÝ Çñ»Ýó ³ÝáõÝáí Ïáã»Éáõ ûñ ¿: 1894-96 Ãí³Ï³ÝÝ»ñÇ ³µ¹áõÉѳÙÇ¹Û³Ý ç³ñ¹»ñÇÝ »õ ѳɳͳÝùÝ»ñÇÝ áõ 1909 Ãí³Ï³ÝÇ ²¹³Ý³ÛÇ Ïáïáñ³ÍÝ»ñÇÝ Ç ß³ñáõݳÏáõÃÛáõÝ` 95 ï³ñÇ ³é³ç ³Ûë ûñÁ ÎáÝëï³Ý¹ÝáõåáÉëáõÙ ·Çß»ñáí Çñ»Ýó ïÝ»ñáõÙ Ó»ñµ³Ï³Éí»óÇÝ »õ, ï³ñí»Éáí ù³Õ³ùÇó Ñ»éáõ, í³Ûñ»Ý³µ³ñ áãÝã³óí»ó Ñ³Û ³½·Ç ë»ñáõóùÁ` ѳÛïÝÇ åá»ïÝ»ñ, ³ñӳϳ·ÇñÝ»ñ, ÝϳñÇãÝ»ñ »õ »ñ³ÅÇßïÝ»ñ, Ø»çÉÇëÇ Ñ³Û å³ï·³Ù³íáñÝ»ñ, ѳë³ñ³Ï³Ï³Ý »õ ù³Õ³ù³Ï³Ý ·áñÍÇãÝ»ñ, Ñá·»õáñ³Ï³ÝÝ»ñ, Éñ³·ñáÕÝ»ñ, µÅÇßÏÝ»ñ, ÷³ëï³µ³ÝÝ»ñ »õ ³ÛÉ »ñ»õ»ÉÇÝ»ñ: ²½·Ç ë»ñáõóùÇ ·É˳ïáõÙÁ Ø»Í ºÕ»éÝÇ ³½¹³Ýß³ÝÝ ¿ñ. úëÙ³ÝÛ³Ý ÂáõñùdzÛÇ áÕç ï³ñ³Íùáí Ù»Ï ëÏëí»óÇÝ Ñ³Û»ñÇ ½³Ý·í³Í³ÛÇÝ ï»Õ³Ñ³ÝáõÃÛáõÝÝ»ñÁ »õ Ïáïáñ³ÍÝ»ñÁ: ºñÇïÃáõñù³Ï³Ý ϳé³í³ñáõÃÛáõÝÝ

4

4/2010

³é³çÇÝ Ñ³Ù³ß˳ñѳÛÇÝ å³ï»ñ³½ÙÇ ùáÕÇ ï³Ï ÙÇ ù³ÝÇ ³Ùëí³ ÁÝóóùáõÙ ï»Õ³Ñ³Ý»ó ѳ½³ñ³ÙÛ³ÏÝ»ñáí Çñ»Ýó å³å»Ý³Ï³Ý ï³ñ³ÍùÝ»ñÇ íñ³ ³åñáÕ áÕç Ñ³Û µÝ³ÏãáõÃÛ³ÝÁ »õ áãÝã³óñ»ó` ãËݳۻÉáí Í»ñ»ñÇÝ, ϳݳÝó »õ Ù³ÝáõÏÝ»ñÇÝ: гۻñÇ µ½Ïïí³Í »õ ëáí³ÉÉáõÏ Íí»ÝÝ»ñ ³Ýï³Ý»ÉÇ ï³é³å³ÝùÝ»ñÇó áõ »ñϳñ ¹»·»ñáõÙÝ»ñÇó Ñ»ïá ϳñáÕ³ó³Ý Çñ»Ýó ÏÛ³ÝùÁ ÷ñÏ»É,- ß³ï ¹»åù»ñáõÙ µéÝÇ Ñ³í³ï³÷áË »õ ³½·³÷áË ÉÇÝ»Éáõ ·Ýáí,- »õ ³å³ëï³Ý ·ïÝ»É ÎáíϳëáõÙ, ³ñ³µ³Ï³Ý »ñÏñÝ»ñáõÙ »õ ºíñáå³ÛáõÙ: ²ñѳíÇñùÝ ³í»ÉÇÝ ¿ñ, ù³Ý Ù³ñ¹Ï³ÛÇÝ ÙÇÉÇáݳíáñ ÏÛ³Ýù»ñÇ ÏáñáõëïÁ: ³ɳÝí»ó ѳۻñÇ áõÝ»óí³ÍùÁ »õ ϳÉí³ÍÝ»ñÁ, ³í»ñí»óÇÝ ïÝ»ñÁ, ѳëï³ïáõÃÛáõÝÝ»ñÁ »õ »Ï»Õ»óÇÝ»ñÁ: ´ÝÇÏ ï³ñ³ÍùÝ»ñÇ íñ³ Ç ëå³é í»ñç ïñí»ó ѳۻñÇ ·áÛáõÃÛ³ÝÁ, ѻﳷ³ ï³ñÇÝ»ñÇ ÁÝóóùáõÙ Ñ»ï»õáճϳÝáñ»Ý áãÝã³óí»óÇÝ Ñ³ÛÏ³Ï³Ý Ñ³½³ñ³ÙÛ³ ù³Õ³ù³ÏñÃáõÃÛ³Ý Ñ»ïù»ñÁ: ²Ûëûñ ³ÛÝï»Õ Ùݳó»É »Ý ѳïáõÏ»Ýï ÏÇë³í»ñ Ñáõß³ñÓ³ÝÝ»ñ, áñáÝù å³ïÙáõÙ »Ý ѳۻñÇ ·áÛáõÃÛ³Ý »õ ѳÛÏ³Ï³Ý Ùß³ÏáõÛÃÇ »ñµ»ÙÝÇ ÷³éùÇ Ù³ëÇÝ: ºñÇïÃáõñù³Ï³Ý ϳé³í³ñáõÃÛ³Ý ³ñ³ñùÁ ³ÝÉáõñ »õ Ññ»ß³íáñ ѳÝó³Ýù ¿ñ, ÙÇÝã ³Û¹ ÝÙ³ÝÁ ãáõÝ»óáÕ Ù³ñ¹Ï³ÛÇÝ å³ïÙáõÃÛ³Ý Ù»ç: ²Û¹ ͳÛñ³Ñ»Õ ¹³Å³Ý »õ Ñ»ï»õ³ÝùÝ»ñÇ ³éáõÙáí ͳÛñ³Ñ»Õ íï³Ý·³íáñ áõ ³Ýå³ï³ë˳ݳïáõ ³ñϳͳËݹñáõÃÛáõÝÝ ³ñ¹»Ý ·ñ»Ã» Ù»Ï ¹³ñ ÃáõݳíáñáõÙ ¿ ÙÇç³½·³ÛÇÝ, ѳïϳå»ë Ù»ñ ï³ñ³Í³ßñç³ÝÇ ù³Õ³ù³Ï³Ý ÙÃÝáÉáñïÁ` ãÃáÕÝ»Éáí Ù»ñ »ñÏñÝ»ñÇÝ »õ ÅáÕáíáõñ¹Ý»ñÇÝ Ñ³ñ³µ»ñí»É »õ ½³ñ·³Ý³É: ²ÛÝ ËáñÁ Ñ»ïù ¿ ÃáÕ»É Ù»ñ ÙïùÇ, Ñá·áõ »õ í³ñù³·ÍÇ íñ³, ë»ñáõݹݻñÇÝ Ù³ïÝ»É ³ÝÓÏáõÃÛ³Ý »õ ³ÝÑáõëáõÃÛ³Ý: Æñ ÃáÕ³Í ³ß˳ñѳù³Õ³ù³Ï³Ý, ÅáÕáíñ¹³·ñ³Ï³Ý »õ µ³ñáÛ³Ï³Ý Í³Ýñ Ñ»ï»õ³ÝùÝ»ñáí ³ÛÝ ³ÝóÛ³É ã¿, ³ÛÉ ³í»ÉÇ ù³Ý Ý»ñϳ, áñÝ Çñ »ñϳû Ù³·ÇÉÝ»ñáí ϳå³ÝùÝ»ñÇ Ù»ç ¿ å³ÑáõÙ Ñ³Û ÅáÕáíñ¹Ç µÝ³Ï³Ý ½³ñ·³óáõÙÁ, Ýñ³ ϳñáÕáõÃÛáõÝÝ»ñÇ »õ ï³Õ³Ý¹Ç Édzϳï³ñ áõ ³½³ï ¹ñë»õáñáõÙÁ, Ýñ³ ѳë³ñ³Ï³Ï³Ý ÏÛ³ÝùÇ Ï³½Ù³Ï»ñåáõÙÁ »õ ³å³·³ÛÇ Íñ³·ñ»ñÇ Ï³½ÙáõÙÁ: öáùñ ²ëdzÛÇ »õ ÎáíϳëÇ Ù»ç Ëñí³Í ³Û¹ »ñϳû Ù³·ÇÉÝ»ñÁ Ù»½ ÃáõÛÉ ã»Ý ï³ÉÇë µÝ³Ï³Ý »õ ѳí³ë³ñ ϳå»ñ ѳëï³ï»É Ù»ñ µáÉáñ ѳñ»õ³ÝÝ»ñÇ Ñ»ï, ÷áËѳñ³µ»ñí»É »õ ÷áËѳñëï³óÝ»É: ²ß˳ñÑÇ ãáñë Ù³ë»ñáõ٠ѳݷñí³Ý³Í ѳۻñÇÝ ³ÛÝ ëïÇåáõÙ ¿ íÇÃ˳ñÇ »é³Ý¹ »õ ÙÇçáóÝ»ñ ·áñͳ¹ñ»É ×ßÙ³ñïáõÃÛ³Ý »õ ³ñ¹³ñáõÃÛ³Ý Ó³ÛÝÁ Éë»óÝ»É ï³Éáõ ѳٳñ: ²Û¹ Ù³·ÇÉÝ»ñÁ ѳٳéáñ»Ý Ù»½ ϳéã³Í »Ý å³ÑáõÙ 20-ñ¹ ¹³ñ³ëϽµÇÝ: ºÃ» ³é³çÇÝ Ñ³Ù³ß˳ñѳÛÇÝ å³ï»ñ³½ÙÁ, ÇÝãù³Ý ¿É ³ÛÝ Ù³Ñ³µ»ñ áõ

³í»ñÇã ¿ñ, ÷³Ïí³Í ¿ç ¿ ѳٳß˳ñѳÛÇÝ å³ïÙáõÃÛ³Ý Ù»ç, ³ÛÝ µ³ó í»ñù ¿ ÙÝáõ٠ѳۻñÇ Ñ³Ù³ñ »õ, ó³íáù, ÏÙݳ ³ÛÝù³Ý, ÙÇÝã»õ ãѳëï³ïíÇ ³ñ¹³ñáõÃÛáõÝ: ºñÏáõ ѳٳß˳ñѳÛÇÝ å³ï»ñ³½ÙÝ»ñÇ ÙÇç»õ »õ ë³éÁ å³ï»ñ³½ÙÛ³Ý ßñç³Ýáõ٠гÛáó ó»Õ³ëå³ÝáõÃÛ³Ý íñ³ ¹ñí³Í ÉéáõÃÛ³Ý Í³Ýñ ï³µáõÝ áã û Ùáé³óÝ»É ïí»ó, ³ÛÉ Áݹ³Ù»ÝÁ Ëɳóñ»ó ³ñ¹³ñáõÃÛ³Ý Ó³ÛÝÁ: ¸»é»õë ÙÇ ù³ÝÇ ï³ñÇ ³é³ç ³½³ï ³ß˳ñÑáõÙ ÏÇë³Ó³ÛÝáí ¿ÇÝ ËáëáõÙ ³Û¹ ³Õ»ïÇ Ù³ëÇÝ,- »õ ÇÝãù³Ý ¿É ³Ýѻûà »ñ»õ³, ³Ûëûñ ¿É ÑÝãáõÙ »Ý ÝÙ³Ý Ó³ÛÝ»ñ,- ûñ»õë áÙ³Ýó §Ýáõñµ¦ ÉëáÕáõÃÛáõÝÁ ãíÇñ³íáñ»Éáõ ѳٳñ: î³ñûñÇÝ³Ï ¿, áñ ³Ûëûñ ÝáõÛÝÇëÏ ³Û¹ ßñç³ÝÇÝ í»ñ³µ»ñáÕ ß³ï ³ß˳ïáõÃÛáõÝÝ»ñáõÙ ÉéáõÃÛ³Ùµ ßñç³ÝóíáõÙ ¿ ³Û¹ ³ñÛáõÝáï ¿çÁ,- ËáëùÁ ãÇ ·ÝáõÙ ÂáõñùdzÛáõÙ Ññ³ï³ñ³ÏíáÕ ³ß˳ïáõÃÛáõÝÝ»ñÇ »õ ¹³ë³·ñù»ñÇ Ù³ëÇÝ, ³ÛÉ ³½³ï ³ß˳ñÑáõÙ Ññ³ï³ñ³ÏíáÕÝ»ñÇ: ºõ ³Ûëûñ ï»ÕÇÝ ¿ ³Ûë ϳå³ÏóáõÃÛ³Ùµ ÏñÏÇÝ ³Ý·³Ù Ýᯐ ÙÇç³½·³ÛÇÝ ³é³ç³¹»Ù ѳÝñáõÃÛ³Ý Ñ³ëï³ï³Ï³Ù »õ í×é³Ï³Ý ¹ÇñùÁ ÉéáõÃÛ³Ý ³Û¹ ï³µáõÝ ÷ßñ»Éáõ, Ù³ñ¹ÏáõÃÛ³Ý å³ïÙáõÃÛ³Ý ³Û¹ áÕµ»ñ·³Ï³Ý ¿çÁ ùáÕ³½»ñÍ»Éáõ, гÛáó ó»Õ³ëå³ÝáõÃÛáõÝÁ ÙÇç³½·³ÛÝáñ»Ý ¹³ï³å³ñï»Éáõ ѳñóáõÙ: ºñÏáõ ï³ëÝÛ³ÏÇó ³í»ÉÇ å»ïáõÃÛáõÝÝ»ñÇ »õ ÙÇç³½·³ÛÇÝ Ñ»ÕÇݳϳíáñ ϳéáõÛóÝ»ñÇ Ëǽ³Ë »õ ßÇï³Ï Ï»óí³ÍùÁ Ýå³ëï»óÇÝ, áñ гÛáó ó»Õ³ëå³ÝáõÃÛ³Ý Ñ³ñóáí ÙÇç³½·³ÛÇÝ µ³ó µ³Ý³í»×Á ï»Õ³÷áËíÇ Ý³»õ Âáõñùdz: ²Û¹ Ëǽ³Ë Ï»óí³ÍùÁ Ýå³ëï»ó »õ Ýå³ëïáõÙ ¿ ÂáõñùdzÛáõÙ Çñ ³ÝóÛ³ÉÇ »õ Ý»ñϳÛÇ Ýϳïٳٵ å³ï³ë˳ݳïáõ ù³Õ³ù³óÇ³Ï³Ý Ñ³ë³ñ³ÏáõÃÛ³Ý Ó»õ³íáñÙ³ÝÁ »õ ½áñ³óÙ³ÝÁ, ³Û¹ »ñÏñáõÙ ÅáÕáíñ¹³í³ñáõÃÛ³Ý Ëáñ³óÙ³ÝÁ: ÆÝãå»ë ³ÙµáÕç ³ß˳ñÑáõÙ, ³ÛÝå»ë ¿É ÂáõñùdzÛáõÙ ³ÛÝ Ýå³ëïáõÙ ¿ å³Ûù³ñ»Éáõ é³ëǽÙÇ, Ëïñ³Ï³ÝáõÃÛ³Ý, ³ÝѳݹáõñÅáճϳÝáõÃÛ³Ý »õ Ù³ñ¹³ïÛ³óáõÃÛ³Ý Ññ»ßÝ»ñÇ ¹»Ù: ²Û¹ ù³Õ³ù³Ï³Ý Ëǽ³Ë Ï»óí³ÍùÝ áõÕÕí³Í ¿ áã û ÂáõñùdzÛÇ ¹»Ù, ÇÝãå»ë ³ÛÝ ÷áñÓáõÙ »Ý Ý»ñϳ۳óÝ»É áÙ³Ýù, ³ÛÉ Çñ³Ï³Ýáõ٠ųٳݳϳÏÇó ÂáõñùdzÛÇ »õ Ãáõñù ÅáÕáíñ¹Ç û·ïÇÝ` Ó»ñµ³½³ïí»Éáõ ³ÝóÛ³ÉÇ ³Û¹ Ññ»ßÝ»ñÇó: ØÇ ù³ÝÇ ï³ñÇ ³é³ç áí ϳñáÕ ¿ñ å³ïÏ»ñ³óÝ»É. ³Ûëûñ Ãáõñù³Ï³Ý ù³Õ³ù³óÇ³Ï³Ý Ñ³ë³ñ³ÏáõÃÛ³Ý ÙÇçÇó ·Ý³Éáí ³í»ÉÇ áõ ³í»ÉÇ ß³ï Ó³ÛÝ»ñ »Ý ÑÝãáõÙ,- µ³ñÓñ áõ ½áñ³íáñ Ó³ÛÝ»ñ,- áõÕÇÕ Ý³Û»Éáõ ³ÝóÛ³ÉÇ ³ãù»ñÇÝ »õ ѳßïáõÃÛ³Ý »½ñ ·ïÝ»Éáõ »ñÏáõ ѳñ»õ³Ý ÅáÕáíáõñ¹Ý»ñÇ ÙÇç»õ: ²Û¹ ù³Õ³ù³Ï³Ý Ëǽ³Ë Ï»óí³ÍùÁ Ýå³ëïáõÙ ¿ å³Ûù³ñ»Éáõ ݳ»õ Ýáñ ã³ñÇùÇ` áõñ³óáõÃÛ³Ý/Ý»·³óÇáÝǽÙÇ ¹»Ù. áõñ³óáõÃÛáõÝ, áñÝ ³í»ÉÇ ¿ Ëáñ³óÝáõÙ Ù»½ µ³Å³ÝáÕ ³Ý¹áõݹÁ, ËáõÉ å³ïÝ»ß ¹ÝáõÙ Ù»ñ ÙÇç»õ, ÷³ÏáõÕÇ ï³ÝáõÙ ó³Ýϳó³Í »ñÏËáëáõÃÛ³Ý ÷áñÓ: ´áÉáñÝ »Ý ï»ëÝáõÙ, áñ å³ïÙ³Ï³Ý »õ ù³Õ³ù³Ï³Ý ÇñáÕáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ÅËïÙ³Ý ÷áñÓ»ñÁ ϳñ׳ï»ë ù³Õ³ù³Ï³ÝáõÃÛáõÝ ¿, áñÁ áã û ÉáõÍáõÙ ¿ ËݹÇñÁ, ³ÛÉ ³í»ÉÇ µ³ñ¹³óÝáõÙ ³ÛÝ: ²ñ¹³ñ »õ ×ßÙ³ñÇï ·Ý³Ñ³ï³Ï³Ý ï³Éáí ³ÝóÛ³ÉÇÝ »õ ³Ý³ã³éáñ»Ý í»ñÉáõÍ»Éáí Ý»ñϳÝ` ³Ûëûñ µáÉáñë »Ï»É »Ýù ÝáõÛÝ »½ñ³Ï³óáõÃÛ³Ý. Ñ³Û »õ Ãáõñù ÅáÕáíáõñ¹Ý»ñÇ Ýáñ ë»ñáõݹݻñÇ Ñ³Ù³ñ ųٳݳÏÁ »õ å³ÛÙ³ÝÝ»ñÁ ѳëáõݳó»É »Ý, áñå»ë½Ç Ýñ³Ýù Ãáó÷»Ý ³ÝóÛ³ÉÇ Í³Ýñ µ»éÁ, ѳßïáõÃÛ³Ý Ó»éù Ù»ÏÝ»Ý ÙÇÙÛ³Ýó »õ ³åñ»Ý ѳٻñ³ßË: ²Û¹ »Ý å³Ñ³Ýçáõ٠û Ý»ñϳ, û ³å³·³ ë»ñáõݹݻñÇ ß³Ñ»ñÁ, ¹ñ³Ýáí ¿ å³Ûٳݳíáñí³Í Ù»ñ ßñç³ÝÇ »õ ÁݹѳÝáõñ ºõñáå³ÛÇ Ï³ÛáõÝáõÃÛáõÝÁ »õ ³Ýíï³Ý·áõÃÛáõÝÁ:

гßï»óÙ³Ý ¹Åí³ñÇÝ ·áñÍÁ ¹ñí³Í ¿ ³é³çÇÝ Ñ»ñÃÇÝ Ð³Û³ëï³ÝÇ »õ ÂáõñùdzÛÇ Õ»Ï³í³ñÝ»ñÇ íñ³, µ³Ûó ݳ»õ Ñ³Û »õ Ãáõñù ѳë³ñ³ÏáõÃÛáõÝÝ»ñÇ, ÇÝãå»ë ݳ»õ ÙÇç³½·³ÛÇÝ Ñ³ÝñáõÃÛ³Ý íñ³,- áñáíÑ»ï»õ ÇÝãù³Ý Ù»Í ¿ ѳßïáõÃÛ³Ý ·ÇÝÁ, ÝáõÛÝù³Ý ¿É íï³Ý·³íáñ ¿ ÃßݳٳÝùÇ »õ ÷á˳¹³ñÓ ³Ýíëï³ÑáõÃÛ³Ý ß³ñáõÝ³Ï³Ï³Ý ëå³éݳÉÇùÁ, áñ ³Ûëûñ ϳËí³Í ¿ Ù»ñ ·ÉËÇÝ: Ø»ñ ÏáÕÙÇó Ù»Ýù å³ïñ³ëï »Ýù ³é³Ýó ݳ˳å³ÛÙ³ÝÝ»ñÇ µÝ³Ï³ÝáÝ Ñ³ñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñ ѳëï³ï»É ÂáõñùdzÛÇ Ñ»ï. Ù»Ýù ¹³ ѳÛï³ñ³ñ»É »Ýù µ³½ÙÇóë` г۳ëï³ÝÇ ³ÝϳËáõÃÛáõÝÇó Ç í»ñ,- û»õ µÝ³Ï³Ý å»ïù ¿ ÉÇÝ»ñ, áñ Ñ»Ýó Ù»Ýù å³ÛÙ³ÝÝ»ñ ¹Ý»ÇÝù, áñå»ë ïáõÅáÕÝ»ñ: ÆÝãå»ë ¹»åù»ñÁ óáõÛó ïí»óÇÝ, ÙÇÝã»õ ³Ûëûñ ¹ñ³Ý å³ïñ³ëï ãÇ ÂáõñùdzÝ: »»õ г۳ëï³ÝÇ Ý³Ë³·³Ñ ê»ñÅ ê³ñ·ëÛ³ÝÇ Ý³Ë³Ó»éÝáõÃÛ³Ùµ ëÏëí³Í ϳñ·³íáñÙ³Ý ·áñÍÁÝóóÇ ³ñ¹ÛáõÝùáõÙ ³ÝóÛ³É ï³ñÇ ÑáÏï»Ùµ»ñÇ 10-ÇÝ òÛáõñÇËáõÙ ÂáõñùÇ³Ý Çñ ëïáñ³·ñáõÃÛáõÝÁ ¹ñ»ó ½áõÛ· ²ñӳݳ·ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ï³Ï, ë³Ï³ÛÝ, ó³íáù, Ãáõñù³Ï³Ý ÏáÕÙÁ ³Û¹ ·áñÍÁÝóóÁ ÷áñÓáõÙ ¿ û·ï³·áñÍ»É ³Ù»Ý ÇÝãÇ Ñ³Ù³ñ, µ³óÇ Ñ³ñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Çñ³Ï³Ý »õ ³ÝÏ»ÕÍ Ï³ñ·³íáñáõÙÇó: ܳ ß³ñáõݳÏáõÙ ¿ Ëáõë³Ý³í»É »õ ãÇ Ñ³ñ·áõÙ Çñ ëïáñ³·ñáõÃÛáõÝÝ áõ ѳÝÓݳéáõÃÛáõÝÝ»ñÁ: ÂáõñùÇ³Ý ³é³ç ¿ ù³ßáõ٠ݳ˳å³ÛÙ³ÝÝ»ñ, áñáÝù Ù»½ ѳٳñ ³ÝÁݹáõÝ»ÉÇ »Ý: ܳ ÷áñÓáõÙ ¿ ³Ý·³Ù å³é³ÏïáõÙ ³é³ç³óÝ»É Ð³Ûñ»ÝÇùÇ »õ ê÷ÛáõéùÇ ÙÇç»õ` Ý»ñϳ۳óÝ»Éáí, û ǵñ ò»Õ³ëå³ÝáõÃÛ³Ý Ñ³ñóáí Ù»ñ ϳñÍÇùÝ»ñÁ »õ Ùáï»óáõÙÝ»ñÁ ï³ñµ»ñíáõÙ »Ý: ²í»ÉÇÝ, Ãáõñù ջϳí³ñÝ»ñÝ û·ï³·áñÍáõÙ »Ý µ³é³å³ß³ñ »õ ëå³éݳÉÇùÝ»ñ, áñ Ù»½ »ï ¿ ï³ÝáõÙ ¹»åÇ ³ÝóÛ³É »õ ݳ˳ÝóÛ³É ¹³ñ»ñÁ: ¸³ Ù»½, ÇÝãå»ë ݳ»õ ÙÇç³½·³ÛÇÝ Ñ³ÝñáõÃÛ³ÝÁ ½·áõß³óÝáõÙ ¿, áñ ÑÇÝ ¹»õ»ñÁ ¹»é»õë ã»Ý ³ÝÑ»ï³ó»É, áñ Ðñ³Ýï ¸ÇÝùÇ ëå³ÝáõÃÛáõÝÁ »õ §Ñ³ñÛáõñ ѳ½³ñ ѳۻñÇÝ »ñÏñÇó íéݹ»ÉÁ¦ å³ï³Ñ³Ï³ÝáõÃÛáõÝ »õ É»½íÇ ë³ÛóùáõÙ ã»Ý: ºõ Ñ»Ýó ³Ûë å³ï׳éáí, Ãáõñù³Ï³Ý ÏáÕÙÇ Ñ»ï ɳñí³Í ¹Çí³Ý³·Çï³Ï³Ý ç³Ýù»ñÇó »õ Ýñ³Ýó áõÕÕí³Í µ³½Ù³ÃÇí Ñáñ¹áñÝ»ñÇó Ñ»ïá, §áÕç³ÙÇï ųÙÏ»ïÝ»ñǦ ëå³éí»Éáõó Ñ»ïá »õ í»ñç³å»ë Ù»ñ ϳñ»õáñ ·áñÍÁÝÏ»ñÝ»ñÇ Ñ»ï ËáñÑñ¹³Ïó»Éáõó Ñ»ïá, г۳ëï³ÝÇ Ý³Ë³·³ÑÁ »ñÏáõ ûñ ³é³ç áñáßáõ٠ϳ۳óñ»ó ϳë»óÝ»É ³Û¹ ²ñӳݳ·ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ í³í»ñ³óÙ³Ý ·áñÍÁÝóóÁ ÊáñÑñ¹³ñ³ÝáõÙ, ³ÛÝáõ³Ù»Ý³ÛÝÇí ¹áõéÁ µ³ó å³Ñ»Éáí ÂáõñùdzÛÇ ³é³ç, »ñµ ѳÙá½í»Ýù, áñ ³ÛÝï»Õ ϳ ѳٳå³ï³ëË³Ý ÙÃÝáÉáñï »õ ѳñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ï³ñ·³íáñÙ³Ý í»ñëïÇÝ å³ïñ³ëï ³é³çÝáñ¹áõÃÛáõÝ: ܳ˳·³Ñ ê³ñ·ëÛ³ÝÁ ѳÛï³ñ³ñ»ó, áñ г۳ëï³ÝÁ Ïå³Ñå³ÝÇ ³ñӳݳ·ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ï³Ï Çñ ëïáñ³·ñáõÃÛáõÝÁ, áñáíÑ»ï»õ ó³ÝϳÝáõÙ ¿ å³Ñå³Ý»É ѳñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ï³ñ·³íáñÙ³Ý Ñݳñ³íáñáõÃÛáõÝÝ»ñÁ »õ áñáíÑ»ï»õ ó³ÝϳÝáõÙ ¿ ˳ճÕáõÃÛáõÝ: г۳ëï³ÝÇ Ý³Ë³·³ÑÇ ³Ûë ¹ÇñùáñáßáõÙÁ ×Çßï ÁÝϳÉí»ó »õ áÕçáõÝí»ó ѳٳß˳ñѳÛÇÝ Ñ³ÝñáõÃÛ³Ý` Ù³ëݳíáñ³å»ë ݳ˳·³Ñ ê³ñÏá½ÇÇ »õ úµ³Ù³ÛÇ ÏáÕÙÇó: ÐáõÛë áõݻݳÝù, áñ Ñ»ï½Ñ»ï» ÂáõñùdzÛáõ٠ϳ×Ç Ýñ³Ýó ÃÇíÁ, áíù»ñ å³ïñ³ëï »Ý ßÇï³Ï Ý³Û»É Çñ»Ýó ³ÝóÛ³ÉÇÝ, áñáÝó §ËÕ×Ç Ù»ç ³éϳ Ø»Í ²Õ»ïÇ Ø»Í ò³íÁ,- ÇÝãå»ë ³Ûëûñ Ãáõñù Ùï³íáñ³Ï³ÝÝ»ñÇ ÙÇ ËáõÙµ ¿ ³ëáõÙ,- 95 ï³ñÇ ·áÛáõÃÛáõÝ áõÝÇ »õ ³í»ÉÇ ¿ ٻͳÝáõÙ, áíù»ñ Ïáã »Ý ³ÝáõÙ Çñ»Ýó ëñïáõÙ ³Û¹ Ø»Í ò³íÁ ½·³óáÕ µáÉáñ Ãáõñù»ñÇÝ ËáݳñÑí»É 1915-Ç ½áÑ»ñÇ ÑÇß³ï³ÏÇ ³éç»õ¦:

4/2010

5

M as n a vy r t kt a g ] y ut o y u n

ALE QS ANX R t YW {OAN

èàô´ºÜ êºì²Î

(´³Ý³ëï»ÕÍÇ ÍÝÝ¹Û³Ý 125-³ÙÛ³ÏÇ ³éÃÇí) 1945 Ã. ÜÛáõñݵ»ñ·Û³Ý ¹³ï³í³ñáõÃÛ³Ý Ù»Õ³¹ñÛ³ÉÝ»ñÇ Ù»ç ¿ñ ݳ¨ Øáñ³ídzÛÇ ¨ ´áÑ»ÙdzÛÇ ·³áõÉ»Ûï»ñ, ã»ËáëÉáí³ÏÛ³Ý ÈǹÇó» ·ÛáõÕÇ µÝ³çÝçÙ³Ý ÑÇÙÝ³Ï³Ý Ù»Õ³íáñª µ³ñáÝ ÎáÝëï³ÝïÇÝ ýáÝ ÜáÛñ³ÃÁ(Konstantin von Neurath) : ²ïÛ³ÝáõÙ ÁÝûñóí³Í Ù»Õ³¹ñ³ÝùÝ»ñÇ óáõó³ÏÁ ÙdzÛÝ ëñ³Ýáí ã¿ñ ³í³ñïíáõÙ, µ³½Ù³ÃÇí áõñÇß á×ÇñÝ»ñ ¿É Ãí³ñÏí»óÇÝ : ²ÛÝáõѳݹ»ñÓ óáõó³ÏÁ ÉñÇí ã¿ñ, ³ÛÝï»Õ ãϳÛÇÝ ²é³çÇÝ Ñ³Ù³ß˳ñѳÛÇÝ å³ï»ñ³½ÙÇ ÁÝóóùáõÙ ·áñÍí³Í Ýñ³ ѳÝó³ÝùÝ»ñÁ ¨ ѳïϳå»ë ¹ñ³ÝóÇó Ù»ÏÁ, áñÝ áõÕÕ³ÏÇáñ»Ý ³éÝãíáõÙ ¿ñ èáõµ»Ý ꨳÏÇ ×³Ï³ï³·ñÇÝ : γåáõÛï ³ñÛáõÝ áõÝ»óáÕ ³Ûë á×ñ³·áñÍÁ, ÐÇïÉ»ñÇ Ùï»ñÇÙ ¨ ѳí³ï³ñÇ٠ѳٳËáÑÝ»ñÇó Ù»ÏÝ ¿ñ ¨ ºññáñ¹ è³ÛËÇ ³ñï³ùÇÝ ·áñÍáó ݳ˳ñ³ñÁ »Õ³í ÙÇ ù³ÝÇ ï³ñÇ, ݳËáñ¹»Éáí Úá³ËÇÙ ýáÝ èǵ»ÝïñáåÇÝ (Joachim von Ribbentrop): ÆëÏ ÙÇÝã, ·³Ñ×³Ï³Ý Ñ³ñáõëï åñ³ÏïÇϳ Ó»éù µ»ñ»ó úëÙ³ÝÛ³Ý ÂáõñùdzÛáõÙ : 1915, »ñµ ÜáÛñ³ÃÁ ϳ۽»ñ³Ï³Ý ¶»ñÙ³ÝdzÛÇ ÑÛáõå³ïáëÝ ¿ñ Îáëï³Ý¹ÝáõåáÉëáõÙ, µ³Ý³ëï»ÕÍÇ ×³Ï³ï³·ÇñÁ µ³é³óÇáñ»Ý Ýñ³ Ó»éù»ñáõÙ ¿ñ, ¨ ϳñáÕ ¿ñ Ýñ³Ý ÷ñÏ»É ëïáõÛ· Ù³ÑÇó, µ³Ûó ·Çï³Ïóí³Í ¨ ѳÝó³íáñ ù³ßùßáõÏÝ»ñáí áõß³óñ»ó Çñ ÙÇçÝáñ¹áõÃÛáõÝÁª Çñ»Ýó ˳ٳ×ÇÏÝ»ñǪ Ãáõñù Çß˳ÝáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ³éç¨ : γ۽»ñ³Ï³Ý í³ñã³å»ïÇÝ Ñ³ëó»³·ñí³Í Çñ ½»Ïáõó³·ñáõÙ ýáÝ ÜáÛñ³ÃÁ ·ñáõÙ ¿ñ. §èáõµ»Ý ꨳÏÁ ѳٳñíáõÙ ¿ ³ÛÝ Ùï³íáñ³Ï³ÝÝ»ñÇó Ù»ÏÁ, áñÁ ½³Ý·í³ÍÝ»ñÇ íñ³ Ù»Í ³½¹»óáõÃÛáõÝ áõÝÇ, ¨ ¹³ í³Ë»óÝáõÙ ¿ Çß˳ÝáõÃÛáõÝÝ»ñÇݦ : ²½Ýí³Ï³Ý ¹Çí³Ý³·»ïÁ ·ñ»Ã» µ³é³óÇáñ»Ý ÏñÏÝáõÙ ¿ñ Ãáõñù

6

4/2010

ßáíÇÝÇëï Ùï³íáñ³Ï³Ý гÉǹ» ¾¹ÇåÇ Ëáëù»ñÁª ³ëí³Í îÇÏÇÝ Ú³ÝÝÇ ê¨³ÏÇÝ. §¸áÏïáñ ꨳÏÁ Ù»Í ³½¹»óáõÃÛáõÝ áõÝÇ Ñ³Û ÅáÕáíñ¹Ç íñ³. Çñ Ëáëù»ñáí, Çñ ·ñáõÃÛáõÝÝ»ñáí ϳñáÕ ¿ Ñ³Û ÅáÕáíñ¹ÇÝ áïùÇ Ñ³Ý»É : ê³ ¿ Ýñ³ ѳÝó³ÝùÁ¦ : ²Ûë ³éáõÙáí »ñÇïÃáõñù»ñÇ Ï³é³í³ñáõÃÛáõÝÝ Çëϳå»ë Éáõñç »ñÏÛáõÕÝ»ñ ϳñáÕ ¿ñ áõÝ»Ý³É »ñ»ëáõÝ ï³ñÇÝ Ýáñ µáÉáñ³Í µ³Ý³ëï»ÕÍ èáõµ»Ý ꨳÏÇó ϳ٠¹áÏïáñ èáõµ»Ý âÇÉÇÝÏÇñÛ³ÝÇó, áñÝ Áݹ³Ù»ÝÁ Ù»Ï ï³ñÇ ¿ñ, ÇÝã Èá½³ÝÇó Å³Ù³Ý»É ¿ñ Î.äáÉÇë ¨ ϳñ× Å³Ù³Ý³ÏáõÙ ¹³ñÓ»É ³ÛÝ Ùï³íáñ³Ï³ÝÝ»ñÇó Ù»ÏÁ, áñÇ Ñ³Ý¹»å Ù»Í Ñ³í³ï ¿ñ ï³ÍáõÙ ÅáÕáíáõñ¹Á : ²Ûë ÅáÕáíñ¹³Ï³ÝáõÃÛ³Ý ·³ÕïÝÇùÁ, ûñ¨ë, Ýñ³ ëï»Õͳ·áñÍáõÃÛ³Ý ¨ Ù³ñ¹Ï³ÛÇÝ Ýϳñ³·ñÇ ½³ñٳݳÉÇ ÙdzëÝáõÃÛ³Ý Ù»ç ¿, »ñµ µ³Ý³ëï»ÕÍÁ, Çñ ÇëÏ Ëáëù»ñáí ³ëí³Í, §Ï’³åñÇ Ù»éÝ»Éáí, ÏÙ»éÝÇ ³ÝٳѦ : ijٳݳϳÏÇóÝ»ñÇó ß³ï»ñÇ íϳÛáõÃÛáõÝÝ»ñÝ »Ý å³Ñå³Ýí»É Ýñ³ª Ùï³íáñ³Ï³ÝÇ ¨ Ù³ñ¹áõ ѳ½í³·Ûáõï ÑÙ³ÛùÝ»ñÇ Ù³ëÇÝ : Ü߳ݳíáñ »á¹ÇÏÁ, §²Ù»ÝáõÝ î³ñ»óáõÛó¦-Ç Ñéã³Ï³íáñ ËÙµ³·ÇñÁ, ³Ûëå»ë ¿ µÝáñáᯐ èáõµ»Ý ꨳÏÇÝ. §²Ã»Ý³ ÇÙ³ëïáõÃÛ³Ý ßÇÃÁ ¹ñ³Í ¿ ³Ýáñ áõÕ»ÕÇÝ Ù»ç, ¾ëÏÛáõÉ³å µÅßÏáõÃÛ³Ý ËáñÑáõñ¹Á, лñÙ»ë ³É Ï³ÛÍÁ å»ñ׳ËáëáõÃ۳ݦ : ꨳÏÇ ÏÛ³ÝùÁ ¨ ëï»Õͳ·áñÍáõÃÛáõÝÁ µ³ñá۳ϳÝÇ ¨ ·»Õ»óÇÏÇ µ³ó³éÇÏ Ñ³Ù»ñ³ßËáõÃÛ³Ý ûñÇÝ³Ï »Ý : ܳ Ù³ùëÇÙ³ÉÇëï ¿ñ ³Ù»Ý ÇÝãáõÙ : سÝñ³Ù³ëÝ Í³ÝáóݳÉáí Ýñ³ Ï»Ýë³·ñáõÃÛ³ÝÁ, ½³ñÙ³ÝáõÙ »ë, û ÇÝãå»ë ¿ ϳñáÕ³ó»É ³Ýµ³ñ»Ï³ñ· ųٳݳÏÝ»ñáõ٠ϳï³ñ»É³å»ë Ù³ùáõñ å³Ñ»É ¨° Çñ ËÇÕ×Á, ¨° Çñ ·ñÇãÁ áñ¨¿ ÏáÙåñáÙÇëÇó : ÎáÙÇï³ëÇ å»ë, Çñ Ù³Ûñ»ÝÇ

É»½áõÝ ëáíáñ»É ¿ ï³ëÁ ï³ñ»Ï³ÝÇó : ö³ÛÉáõÝ ³í³ñï»Éáí Ý߳ݳíáñ ä»ñå»ñÛ³Ý í³ñųñ³ÝÁ, 1905Ã., ùë³Ý ï³ñ»Ï³ÝáõÙ, Ù»ÏÝáõÙ ¿ Èέݪ ï»ÕÇ Ñ³Ù³Éë³ñ³ÝáõÙ µÅßÏáõÃÛáõÝ áõë³Ý»Éáõ : Æñ áõßÇÙáõÃÛ³Ùµ, ç³Ý³ëÇñáõÃÛ³Ùµ ¨ ³Ïݳéáõ ÓÇñù»ñáí ³ÝÙÇç³å»ë ·ñ³íáõÙ ¿ ¹³ë³ËáëÝ»ñÇ áõß³¹ñáõÃÛáõÝÁ : ØÇ ù³ÝÇ ï³ñÇ ß³ñáõÝ³Ï Ñ³Ù³ñíáõÙ ¿ ѳٳÉë³ñ³ÝÇ ³é³çÇÝ áõë³ÝáÕÁ, Ýñ³Ý Ù»Í ³å³·³ »Ý Ëáëï³ÝáõÙ µÅßÏáõÃÛ³Ý ³ëå³ñ»½áõÙ : ê³Ï³ÛÝ ½áõ·³Ñ»é áõñÇß ï³Õ³Ý¹Ý»ñ »Ý ½³ñ·³ÝáõÙ ¨ µ³ó³Ñ³ÛïíáõÙ : ºíñáå³ÛÇ ëñïáõÙ, ùë³Ý»ñáñ¹ ¹³ñ³ëϽµÇ ³ÝÏáõÙ³ÛÇÝ ·»Õ³·ÇïáõÃÛ³Ý Ñ³Ù³ï³ñ³Í ¨ ÇßËáÕ ÙÃÝáÉáñïáõÙ ÍÝíáõÙ ¨ ѳëï³ïíáõÙ ¿ ³ñí»ëï³·»ï, ÙÇ³Å³Ù³Ý³Ï ù³Õ³·»ï µ³Ý³ëï»ÕÍÁ : ÜñµÇÝ ùݳñ³Ï³ÝáõÃÛ³Ùµ ѳٳÏí³Í ïáÕ»ñÇ ÏáÕùÇÝ Ï³ñ¹áõÙ »Ýù ù³Õ³ù³óÇ³Ï³Ý Ñ½áñ ßÝãáí ѳ·»ó³Í µ³Ý³ëï»ÕÍáõÃÛáõÝÝ»ñ, áñáÝù áã ÙdzÛÝ íϳÛáõÙ »Ý ѳÝÓݳéáõ, ųٳݳÏÇ Ññ³ï³å ËݹÇñÝ»ñáí Ùï³Ñá· µ³Ý³ëï»ÕÍÇ ï³Õ³Ý¹Á, ³Ûɨ ù³Õ³·»ï Ùï³íáñ³Ï³ÝÇ Ñ»é³ï»ëáõ-

ÃÛáõÝÁ : èáõµ»Ý ꨳÏÁ ÙdzÏÝ ¿ñ áã ÙdzÛÝ ·ñáÕÝ»ñÇ, ³Ûɨ ·áõó» Ñ³Û ù³Õ³ù³Ï³Ý ·áñÍÇãÝ»ñÇ Ù»ç, áñ 1909Ã. ³åñÇÉÇó Ñ»ïá, »ñµ Ãáõñù»ñÁ 30.000 Ñ³Û Ïáïáñ»óÇÝ ÎÇÉÇÏdzÛáõÙ, ݳ Ñëï³Ï ϳÝ˳ï»ë»ó ¹»åù»ñÇ Ñ»ï³·³ ½³ñ·³óáõÙÁ : ºí ½·³ÛáõÝ ³ñí»ëï³·»ïÇ Ýñ³ ϳÝ˳ï»ëáõÙÝ»ñÁ í»ñ³µ»ñáõÙ ¿ÇÝ áã ÙdzÛÝ Ñ³Û, ³Ûɨ »íñáå³Ï³Ý Çñ³Ï³ÝáõÃÛ³ÝÁ : Üñ³ µ³Ý³ëï»ÕÍáõÃÛáõÝÝ»ñáõÙ, Ñá¹í³ÍÝ»ñáõÙ ¨ ݳٳÏÝ»ñáõ٠ϳñáÕ »Ýù ·ïÝ»É µ³½Ù³ÃÇí ïáÕ»ñ, áñáÝù íϳÛáõÙ »Ý, áñ Ù³ñ·³ñ»³ó³Í µ³Ý³ëï»ÕÍÁ ϳÝ˳ï»ë»É ¿ áã ÙdzÛÝ Ð³Ûáó Ù»Í »Õ»éÝÁ, ³Ûɨ ³ß˳ñѳÏáñÍ³Ý å³ï»ñ³½ÙÁ : ²Ûë ϳÝ˳ï»ëáõÙÝ»ñÇÝ ½áõ·³Ñ»é, Ýñ³ ïáÕ»ñáõ٠ѳ׳˳ÏÇ Ñ³ÛïÝíáÕ Ù³Ñí³Ý áõñí³Ï³ÝÁ ÙdzÛÝ ïáõñù ã¿ñ Çñ ųٳݳÏÇ ·»Õ³·ÇïáõÃÛ³ÝÁ, ³Ûɨ Ù³ñ¹ÏáõÃÛ³Ý, Çñ ÅáÕáíñ¹Ç, í»ñç³å»ë Çñ ·ÉËÇÝ Ï³Ëí³Í ³ÝËáõë³÷»ÉÇ ÙÇ ëå³éݳÉÇù : гñó ¿ Í³·áõÙ, û èáõµ»Ý ꨳÏÝ ÇÝãá±õ ÃáÕ»ó å³ï»ñ³½ÙÇ ³ñѳíÇñùÝ»ñÇó Ñ»éáõ 㻽áù Þí»Ûó³ñÇ³Ý ¨ í»ñ³¹³ñÓ³í ÍÝݹ³í³Ûñ, »ñµ ³Û¹åÇëÇ Ñëï³ÏáõÃÛ³Ùµ ï»ëÝáõÙ ¿ñ §äáÉëá ÙÕÓ³í³ÝçÁ… êá¹áÙÇ ÙáõËÝ áõ ¶áÙáñÇ µáóÁ¦, ÇÝãå»ë ·ñáõÙ ¿ñ Çñ ݳٳÏÝ»ñÇó Ù»ÏáõÙ ¹»é¨ë 1911 Ã.: Ðëï³Ï ϳÝ˳ï»ë»Éáí ³Ûë ³Ù»ÝÁ, ꨳÏÝ ßï³å»ó í»ñ³¹³éݳÉ, ù³ÝÇ áñ Ýñ³ ï»ë³ÏÇ Ù³ñ¹Á, Ùï³íáñ³Ï³ÝÁ, Ýñ³ ÝÙ³Ý ³½Ýí³Ï³Ý µ³Ý³ëï»ÕÍÁ ã¿ñ ϳñáÕ ãí»ñ³¹³éݳÉ, Çñ ÅáÕáíñ¹Ç Ñ»ï ãÏÇë»É Çñ ÇëÏ Ï³Ý˳ï»ë³Í ³ñѳíÇñùÝ»ñÁ : ܳ ëï»Õͳ·áñÍáÕÇ ³ÛÝ Ñ³½í³·Ûáõï ï»ë³ÏÇó ¿ñ, áñáÝù áã ÙdzÛÝ Ëáëùáí, ³Ûɨ ·áñÍáí »Ý ³å³óáõóáõÙ µ³Ý³ëï»ÕÍÇ ¨ ÅáÕáíñ¹Ç ׳ϳﳷñ»ñÇ ÙdzëÝáõÃÛáõÝÁ : èáõµ»Ý ꨳÏÁ ¹»é¨ë 1914 Ã. ÝáÛ»Ùµ»ñÇÝ Ï³Ýãí³Í ¿ñ ûëÙ³ÝÛ³Ý µ³Ý³Ï, áñå»ë ½ÇÝíáñ³Ï³Ý µÅÇßϪ ϳåÇï³ÝÇ ³ëïÇ׳Ýáí : ²åñÇÉÇ 24-Ç Ó»ñµ³Ï³Éí³ÍÝ»ñÇ Ù»ç ݳ ãϳñ, Ýñ³Ý ³ùëáñ»óÇÝ ³í»ÉÇ áõß : ²ëáõÙ »Ýª ³Ûë ѳݷ³Ù³ÝùÁ ã³÷³½³Ýó ͳÝñ ¿ ï³ñ»É : ijٳݳϳÏÇóÝ»ñÇó Ù»ÏÁ å³ïÙáõÙ ¿, áñ

?yupen S&ag ir gny` Oanni {ilingiroan-S&agi hed

Ù³ÛÇëÇ ëϽµÝ»ñÇÝ Ñ³Ý¹Çå»É ¿ ꨳÏÇÝ, ¨ ݳ ³ë»É ¿. §Ø»½Ç ³Ùáà 㿱, áñ Ñáë »Ýù¦ : Üñ³Ý ³ùëáñ»óÇÝ ÝáõÛÝ ï³ñí³ ÑáõÝÇëÇ í»ñçÇÝ : ²ùëáñ³í³ÛñÝ ¿ñ ²Ýϳñ³ÛÇó ÑÛáõëÇë ÁÝÏ³Í â³ÝÕÁñÇ Ïáãí³Í ·ÛáõÕ³ù³Õ³ùÁ , áñï»Õ ¸³ÝÇ»É ì³ñáõųÝÇ ¨ áõñÇß Ñ³Û Ùï³íáñ³Ï³ÝÝ»ñÇ Ñ»ï »ñÏáõ ³ÙÇë åÇïÇ ³ÝóϳóÝ»ñ, ÙÇÝ㨠Çñ áÕµ»ñ·³Ï³Ý Ù³ÑÁ : …ä³ïÙáõÙ »Ý, áñ ꨳÏÁ, Ç ÃÇíë ³ÛÉ ÑÇí³Ý¹Ý»ñÇ, µáõÅáõÙ ¨ ÷³ëïáñ»Ý Ù³Ñí³Ý ×Çñ³ÝÝ»ñÇó ÷ñÏáõÙ ¿ ï»ÕÇ »ñ¨»ÉÇÝ»ñÇó Ù»ÏÇ ï³ëÝáõóÙÛ³ ³ÕçÏ³Ý : гçáÕáõÃÛ³Ùµ ³å³ùÇÝí³Í ÑÇí³Ý¹Á ëÇñ³Ñ³ñíáõÙ ¿ Çñ ·»Õ»óϳ¹»Ù ÷Áñϳñ³ñÇÝ : гÛñÁ ÛáõñáíÇ ÷áñÓáõÙ ¿ ßÝáñѳϳÉáõÃÛáõÝ Ñ³ÛïÝ»É : §¸áÏïáñ, - ³ëáõÙ ¿ ݳ : - ¸áõù µáÉáñ¹ ¹³ï³å³ñïí³Í »ù, µáÉáñ¹ åÇïÇ

Ù»éÝ»ù : ´³Ûó »Ã» áõ½»ë, ù»½ ϳñáÕ »Ù ÷ñÏ»É : ºÃ» ѳٳӳÛÝ »ë Ù³ÑÙ»¹³Ï³ÝáõÃÛáõÝ ÁݹáõÝ»É ¨ ³Õçϳë Ñ»ï ³ÙáõëݳݳÉ, ³å³ ϳ½³ï»Ù ù»½, »Ã» á㪠÷ñÏáõÃÛáõÝ ãáõÝ»ë¦ : ꨳÏÇ ÁÝÏ»ñÝ»ñÁ ÷áñÓáõÙ »Ý ѳÙá½»É, áñ ѳٳӳÛÝÇ, ÑÇß»óáõÙ »Ý ÝáõÛÝÇëÏ í³ñ¹³Ý³Ýó ³é»ñ»ë áõñ³óáõÙÁ : ê³Ï³ÛÝ Ý³ ³Ý¹Áñ¹í»ÉÇ ¿ ÙÝáõÙ : 1915 Ã. û·áëïáëÇ 26-ÇÝ, èáõµ»Ý ꨳÏÁ ¨ ¸³ÝÇ»É ì³ñáõųÝÁ ·³½³Ý³µ³ñ ÙáñÃíáõÙ »Ý ã»Ã»Ý»ñÇ ÏáÕÙÇó : سñ¹³ëå³ÝÝ»ñÇ Ù»ç ¿ñ ݳ¨ ѳÛñÝ ³ÛÝ ³Õçϳ, áñÇÝ ê¨³ÏÁ ÷ñÏ»ó Ù³ÑÇó : èáõµ»Ý ꨳÏÇ ¹ÇÙ³ÝϳñÁ ûñÇ ÏÉÇÝÇ, »Ã» ãËáë»Ýù Ú³ÝÝÇ ²å»ÉÇ Ù³ëÇÝ, ·»ñٳݳóÇ ·Ý¹³å»ïÇ ¹áõëïñ, áñÁ ѻﳷ³ÛáõÙ åÇïÇ ¹³éݳñ Ú³ÝÝÇ âÇÉÇÝÏÇñÛ³Ý-ê¨³Ï : ¾ñýáõñïóÇ ³Û¹ ·»Õ»óÇÏ ³ÕçÇÏÁ ÙdzÛÝ ë»ñ, ÙdzÛÝ ÏÇÝ ¨ ÙdzÛÝ ÏÛ³ÝùÇ ÁÝÏ»ñ ã¿ñ Ýñ³ ѳٳñ : ܳ ³Û¹ µáÉáñÝ ¿ñ ¨ ¹ñ³ÝóÇó ¿É í»ñ ÙÇ µ³Ý : ¸Åí³ñ ¿ ³ë»É, û ÇÝãåÇëÇÝ ÏÉÇÝ»ñ ê¨³Ï µ³Ý³ëï»ÕÍÇ ¨ Ù³ñ¹áõ ׳ϳﳷÇñÝ ³é³Ýó Ú³ÝÝÇÇ : ê»ñÁ Ýñ³Ýó ³ÛÝå»ë ¿ñ Ùdzóñ»É, áñ µ³Ý³ëï»ÕÍÝ Çñ ݳٳÏÝ»ñÇó Ù»ÏáõÙ ·ñáõÙ ¿ñ. §àõñ»ÙÝ, »ë ¹áõÝ »Ù¦ : Øáï³íáñ³å»ë ÝáõÛÝ ÙÇïùÁ, »ñÏáõ ï³ñÇ Ñ»ïá, î»ñÛ³ÝÁ åÇïÇ ³ñï³Ñ³Ûï»ñ ³Ûëå»ë. §ºë ¿É ¹áõ »Ù, »ë ãϳ٦ : ²ÙáõëÝáõ Ó»ñµ³Ï³ÉáõÃÛáõÝÇó ³ÝÙÇç³å»ë Ñ»ïá Ú³ÝÝÇÝ ßï³åáõÙ ¿ äáÉëÇ áëïÇϳݳå»ï ´»¹ñÇ µ»ÛÇ Ùáï : ´³Ûó ï»ëÝ»Éáí, áñ ³Ûëï»ÕÇó

Oanni {ilingiroan-S&ag 4/2010

7

?yupen­S&ag;­,yump­m;­hao­mdavyraganneryu­hed

áã ÙÇ ëå³ë»ÉÇù ãϳ, ¹ÇÙáõÙ ¿ áõÕÕ³ÏÇ ·»ñÙ³Ý³Ï³Ý ¹»ëå³Ý³ïáõÝ : ê³Ï³ÛÝ û·ÝáõÃÛ³Ý ÷á˳ñ»Ý, ³ÛëåÇëÇ µ³é»ñ åÇïÇ Éë»ñ ¹»ëå³Ý ýáÝ ì³Ý·»ÝѳÛÙÇó. §¸áõ, Ãßí³é³Ï³Ý ·»ñÙ³ÝáõÑÇ, Éù»óÇñ ³½·¹, ³Ùáõëݳó³ñ ³Û¹ ѳÛÇ Ñ»ï ¨ ÑÇÙ³ »Ï»É ËݹñáõÙ »ë, áñ ³½³ï»Ù Ýñ³Ý : ܳ »ï ãÇ ¹³éݳÉáõ, Ýñ³Ýù ·Ý³ó»É »Ý Ù»éÝ»Éáõ¦ : Æ å³ï³ë˳Ý, Ú³ÝÝÇÝ, ³ñųݳå³ïÇí íñ¹áíÙáõÝùáí, ¹»ëå³ÝÇ »ñ»ëÇÝ ¿ ßåñïáõÙ Çñ ·»ñÙ³Ý³Ï³Ý ³ÝÓݳ·ÇñÁ : îÇÏÇÝ ê¨³ÏÁ ѻﳷ³ÛáõÙ Çëϳå»ë Ññ³Å³ñí»ó ·»ñÙ³Ý³Ï³Ý Ñå³ï³ÏáõÃÛáõÝÇó ¨ Çñ ½³í³ÏÝ»ñǪ ȨáÝÇ áõ Þ³ÙÇñ³ÙÇ Ñ»ï ѳëï³ïí»ó üñ³ÝëdzÛáõÙ : ܳ ÙÇÝ㨠ÏÛ³ÝùÇ í»ñçÁ ¶»ñÙ³Ýdz ã·Ý³ó, ³Ý·³Ù Çñ ÍÝݹ³í³ÛñÁ ã³Ûó»É»ó: ØÇÝ㨠ÏÛ³ÝùÇ í»ñçÁ Ññ³Å³ñí»ó ·»ñٳݻñ»Ý Ëáë»É, ÇëÏ ½³í³ÏÝ»ñÇÝ ³ñ·»É»ó ·»ñٳݻñ»Ý ëáíáñ»É : ܳ ѳÙá½í³Í ¿ñ, áñ γ۽»ñ³Ï³Ý ¶»ñÙ³ÝÇ³Ý úëÙ³ÝÛ³Ý ÂáõñùdzÛÇ Ñ»ï ѳí³ë³ñ å³ï³ë˳ݳïáõ ¿ ÙÇÉÇáݳíáñ ѳۻñÇ Ý³Ñ³ï³ÏáõÃÛ³Ý Ñ³Ù³ñ : ä³Ñå³Ýí»É ¿ Ýñ³Ýó Áݹ³ñÓ³Ï Ý³Ù³Ï³·ñáõÃÛáõÝÁ, Ùáï »ñ»ù ѳñÛáõñ ݳٳÏÝ»ñ áõ µ³óÇÏÝ»ñ : Ð³Û ·ñáÕÝ»ñÇó áã Ù»ÏÁ ëÇñá ³ÛëåÇëÇ Ñ³ñáõëï ¨ íë»Ù íϳÛáõÃÛáõÝÝ»ñ ãÇ ÃáÕ»É : èáõµ»Ý ꨳÏÇ ÝÙ³Ý ³½·³ÛÇÝ

8

4/2010

Ñ»ñáëÁ å³ïÇí ϵ»ñ»ñ ³ß˳ñÑÇ áõ½³Í ù³Õ³ù³ÏÇñà ³½·ÇÝ, ¨ ³Ù»Ý ÇÝã ϳݻÇÝ, áñå»ë½Ç Ýñ³Ý ٻͳñ»Éáí ٻͳñ»Ý Çñ»Ýó : ê³Ï³ÛÝ, áñù³Ý ¿É ³Ýѳí³ï³ÉÇ ¿, ùñÇëïáÝ»³Ï³Ý ѳí³ïÇ Ñ³Ù³ñ ݳѳï³Ïí³Í Ñ³Û Ùï³íáñ³Ï³ÝÝ ³é ³Ûëûñ Ñ³Û »Ï»Õ»óáõ ëñµáó ¹³ëáõÙ ã¿ : Üñ³ ÏÛ³ÝùÇ å³ïÙáõÃÛáõÝÁ ͳÛñ»Í³Ûñ íÇå³Ï³Ý ¿ª µ³éÇ µáÉáñ ÇÙ³ëïÝ»ñáí, ÇÝãÁ ÷áñÓ»É »Ù ³å³óáõó»É §ºí ³Ý·³Ù Ù³ÑÇó Ñ»ïá¦* í»ñݳ·ñí³Í ÇÙ í»åáõÙ, áñÁ ß³ï-ß³ï»ñÇ Ï³ñÍÇùáí ϳñáÕ ¿ Ññ³ß³ÉÇ ÝÛáõà ¹³éÝ³É µ³½Ù³ë»ñdzÝáó ýÇÉÙÇ Ñ³Ù³ñ (ë³Ï³ÛÝ µÝ³í á°ã ë»ñdzÉÝ»ñǪ ³ñ¹Ç ϳÛáõݳó³Í ѳëϳóáõÃÛ³Ùµ) : Üñ³ ÝÙ³Ý µ³ó³éÇÏ ³ÝѳïÇ 125-³ÙÛ³ÏÁ å³ïß³× ÏÉÇÝ»ñ Ýß»É Ë³Õ³ñϳÛÇÝ É³ÛݳÏï³í ÙÇ ýÇÉÙáí : Ðáõë³Ýù, áñ ³Û¹ ûñ»ñÝ ¿É Ï·³Ý, µ³Ûó ³Ûëûñ, ³Ýå³ÛÙ³Ý ³ÝÑñ³Å»ßï ¿ ÷³ëï³í³í»ñ³·ñ³Ï³Ý ÙÇ Å³å³í»Ý Ýϳñ»É, ٳݳí³Ý¹ áñ µ³Ý³ëï»ÕÍÇ ³ñËÇíÁ, Ç ï³ñµ»ñáõÃÛáõÝ ºÕ»éÝÇ Ý³Ñ³ï³Ï ÙÛáõë ٻͻñÇ, ·ñ»Ã» ³ÙµáÕçáõÃÛ³Ùµ å³Ñå³Ýí»É ¿, ¨ Ññ³ß³ÉÇ Ñݳñ³íáñáõÃÛáõÝ ¿ ëï»ÕÍáõÙ ÏÇÝáå³ïáõÙÁ ѳñëï³óÝ»É å³ïÏ»ñ³ÛÇÝ µ³½Ù³½³Ý ÝÛáõûñáí : Ú³ÝÝÇ ê¨³ÏÁ Î.äáÉëÇó í»ñçݳϳÝáñ»Ý Ñ»é³Ý³ÉÇë, Çñ Ñ»ï ºíñáå³ ï³ñ³í ³ÙáõëÝáõ ӻ鳷ñ»ñÇ, Éáõë³ÝϳñÝ»ñÇ ¨ ³ÛÉ ÝÛáõûñÇ Ù»Í Ù³ëÁ : ä³Ï³ëáÕ Ù³ëÁ

ѻﳷ³ÛáõÙ Éñ³óñ»ó µ³Ý³ëï»ÕÍÇ »Õµáñáñ¹Çݪ ÐáíѳÝÝ»ë âÇÉÇÝÏÇñÛ³ÝÁª ÜÇóó³ÛÇó áã Ñ»éáõ ·ïÝíáÕ Î³ÝÛ-ëÛáõñ-Ù»ñ(Cagnes-sur-Mer) ù³Õ³ùáõÙ ÑÇÙÝ»Éáí §èáõµ»Ý ꨳÏÇ ÑÇß³ï³ÏÇ ïáõÝÁ¦ : º½³ÏÇ ÙÇ »ñ¨áõÛà áã ÙdzÛÝ Ñ³Û, ³Ûɨ ѳٳß˳ñѳÛÇÝ ·ñ³Ï³ÝáõÃÛ³Ý Ñ³Ù³ñ. ¹³ ÷³ëïáñ»Ý µ³Ý³ëï»ÕÍÇ ïáõÝ-óݷ³ñ³ÝÝ ¿ª ÑÇÙÝí³Í ѳÛñ»ÝÇùÇó ¹áõñë : ºí, í»ñç³å»ë, ÜÇóó³ÛáõÙ ¿ ³åñáõÙ µ³Ý³ëï»ÕÍÇ ¹áõëïñÁª Þ³ÙÇñ³Ù ꨳÏÁ, áñÇ 96-³ÙÛ³ÏÁ ÏÉñ³Ý³ ³Ûë ï³ñí³ ÑáõÉÇëÇÝ : Üñ³ ϻݹ³ÝÇ Ý»ñϳÛáõÃÛáõÝÝ ³Ýå³ÛÙ³Ý ³é³ÝÓݳѳïáõÏ ÑÙ³Ûù áõ ³ñÅ»ù ÏѳÕáñ¹Ç í³í»ñ³·ñ³Ï³Ý ýÇÉÙÇÝ :

Aleqsanxr Tyw[oan Haoasdani \anyt craqnnaxad# xramadyurc# ar™agacir & tarcmani[ =$ Anyr ŠPang _tyman‹ 2((8 t^ Er&ani me` lyuos desa\ vebi /yumaneren tarcmanyutoyun; lyuos bidi desne aos dari Byuqre.i ŠArarad‹ hradarag[yutoan gykme$ * 2((5 t^ Er&an^ Haoasdani Crykneryu Miyutoan Hrad^ yryun hamar .aha\ = H^C^M^ Xerenig Xemir0oani anvan ar™agi 2((5 t^ mr]anag;# in[bes & Haoasdani Hanrabedyutoan Na,acahi 2((6 t^ mr]anag;$

24 aprilie la Bucure[ti

aprilie 2010

publica Þie bilingvà a uniunii armenilor din românia

24 aprilie este ziua comemorării primului genocid al secolului XX cînd armenii îşi amintesc de victimele masacrelor săvîrşite în Imperiul Otoman începînd cu anul 1915.

Cu acest prilej, sîmbata 24 aprilie 2010 la ora 11, la Catedrala Armeană din Bucureşti a avut loc o slujbă de pomenire a victimelor de acum 95 de ani cînd au pierit peste 1.5 milioane de armeni.

Slujba a fost oficiată de I.P.S. Arhiepiscop Dirayr Mardichian, Şeful Biserici Armene din România şi Bulgaria care a vorbit despre semnificația acestei zile tragice din istoria poporului armean.

După slujbă au fost depuse coroane de flori la Monumentul genocidului din curtea Catedralei iar apoi, la Biblioteca Dudian, s-a vernisat expoziţia de fotografii „Primul genocid al Secolului XX“. De asemenea pe o latură a Bibliotecii Dudian a fost amplasat un banner cu tricolorul Armeniei pe care era scris: 24 Aprilie 1915, Ziua Genocidului împotriva poporului armean.

Au fost prezenţi Excelenţa sa Hamlet Gasparian, ambasadorul Republicii Armenia în România, senatorul Varujan Vosganian, preşedinte al U.A.R. deputatul Varujan Pambuccian, vicepreşedinte al U.A.R. şi membrii ai comunităţii.

Acţiunile au fost organizate de Arhiepiscopia Armeană din România, Uniunea Armenilor din România şi Ambasada Republicii Armenia la Bucureşti.

4/2010

9

Comemorarea zilei de 24 APRILIE în lume Voinţa armenilor exilaţi de a se face pînă la urmă dreptate a generat‚ şi în acest an, un val de manifestări care au înconjurat globul, trecînd prin toate ţările unde locuiesc armeni. Administraţia americană a cedat şi de data aceasta jocului unor interese de moment, dar asta nu a influenţat cu nimic lupta celor care au de partea lor adevărul. O cauză dreaptă învinge pînă la urmă, iar unde este voinţă este şi o cale.

La Erevan manifestările au luat o amploare mai mare anul acesta, numărul participanţilor la comemorarea de la Dzidzernakapert cifrîndu-se la mii de persoane. Seara, tinerii membri ai uniunii studenţeşti «Nicol Aghbalian» au organizat un marş cu torţe de la Matenadaran la monumentul Genocidului. În Liban, s-a organizat un marş de la sediul Catolicosatului de Antilias pînă în cartierul armenesc Burj Hamud din Beirut, la care au participat numeroase persoane, începînd cu Cercetaşii Armeni, elevii şcolilor armene, precum şi armeni sosiţi din toate părţile Libanului. În Siria, sub egida organizaţiei Homenetmen, precum şi a altor organizaţii, numeroşi armeni au participat la Catedrala Armeană din Damasc la o seară de veghe, în amintirea victimelor Genocidului din 1915-1923. După cuvîntul d-lui

10

4/2010

Vazken Bilean, preşedintele comitetului comunităţii, a urmat un program comemorativ prezentat de tinerii membrii ai SEM (Uniunea Tinerilor din Siria). În cadrul programului, prin internet, s-a stabilit o legătură live cu Aram Hamparian, responsabilul din partea Biroului Cauzei Armene din Washington, care a salutat tinerii armeni din Siria adunaţi cu prilejul comemorării zile de 24 aprilie, şi a prezentat stadiul în care se află astăzi cauza recunoaşterii Genocidului de către Turcia. Venit special din Liban, Melik Karakavorian a vorbit despre aspectele pozitive dar şi negative în ceea ce priveşte stadiul actual al relaţiilor armenoturce. În Franţa au avut loc manifestări populare la Paris, Lyon şi Marsilia. Presa franceză a publicat pe larg materiale legate de această temă. La Paris, 10.000 de

participanţi au organizat un marş inundînd Bulevardul Champs Elysees, marşul pornind de la monumentul lui Komitas, iar în faţă mergînd Cercetaşii şi trompetiştii din organizaţia Homenetmen. Atît membrii comunităţii cît şi oficialităţile franceze au rostit discursuri. După slujba de pomenire ţinută de Şeful Spiritual al armenilor din Franţa, Arhiepiscopul Norvan Zakarian, au luat cuvîntul, pe rînd, redactorul periodicului «Hay Ghiank» din Los Angeles – venit cu acest prilej din SUA – Abo Ciaparian; din partea Tineretului Armean din Franţa (JAF) a vorbit Yeghişe Corizian, din partea Biroului din Franţa a Cauzei Armene, responsabilul Hraci Varjabedian, reprezentantul ARF, Murad Papazian, primarul oraşului Altforville, deputatul Renais Rouquet, din partea partidului democrat UMP, Dupont Lenain, redactorul publicaţiei «California

Courier» Harut Sasunian, din partea partidului comunist francez Jaques Fat, primarul oraşului Issy les Moulineaux, deputatul Andre Santini, redactorul revistei «Nouvelles d Armenie», Ara Toranian, şi alţii. Manifestaţia s-a încheiat la Arcul de Triumf unde erau prezenţi peste 25 de deputaţi, primari, senatori, înalte grade militare, care au depus coroane de flori la monumentul soldatului necunoscut, şi, în prezenţa lui Charles Aznavour, au aprins flacăra nestinsă. Au participat la această manifestare reprezentanţi ai organizaţiilor cipriote, kurde, greceşti, asiriene şi evreieşti care şi-au exprimat sprijinul şi compasiunea.

La Marsilia circa 5.000 de armeni au manifestat în faţa consulatului turc, fiind prezente şi personalităţi franceze.

Din partea organizaţiilor armeneşti a luat cuvîntul Elian Kazangian, deputatul Roland Blum a vorbit în numele Primăriei Marsilia iar din partea Consiliului Regional din Sudul Franţei, Primarul Garo Hovsepian.

La Lyon, în cartierul dens populat de armeni, Dessin, a avut loc o adunare de comemorare, lîngă monumentul Genocidului armean, cu participarea unei mari mase de armeni şi în prezenţa mai multor personalităţi. Au vorbit pe rînd, din partea Biroului din Franţa a Cauzei Armene, responsabilul Hraci Varjabedian, Primarul Pierre Cretause şi deputatul Philippe Meunier. În deschidere a luat cuvîntul reprezentaţii noii generaţii, Liana Iamangian şi Areg Sargsian. Cu o zi în urmă, în piaţa principală din Lyon, a avut loc o uriaşă manifestaţie, organizată de comitetul armean din Franţa, cu participarea personalităţilor orăşeneşti, a reprezentanţilor organizaţiilor armene şi circa 5.000 de armeni.

La Teheran, vineri 23 aprilie, o mare mulţime de armeni s-a adunat la Biserica Surp Sarkis, depunînd coroane de flori la Monumentul genocidului. Slujba de pomenire a fost ţinută de Arhiepiscopul Sepuh Sarkisian. La depunerea de coroane au luat parte şi ambasadorul Armeniei în Iran, membrii ambasadei, precum şi reprezentanţii organizaţiilor armeneşti din Iran. Apoi tinerii au aprins lumînări la monumentul Genocidului.

Au luat cuvîntul Ambasadorul Armeniei Krikor Arachelian, din partea Biroului ARF, Levon Mkrtcian, şi Arhiepiscopul Sepuh Sarkisian.

La Nor Jugha, la 23 aprilie, în cadrul Bisericii Surp Astvadzadzin s-au adunat numeroşi armeni pentru a-şi adu-

ce omagiul lor la comemorarea victimelor genocidului din 1915. Slujba de pomenire a fost ţinută de Episcopul Babken Cearian. Apoi cei prezenţi s-au îndreptat spre mănăstirea Surp Amenapărghici, unde lumînările au fost aprinse la monumentul Genocidului.

Pe 24 aprilie, a fost ţinută o liturghie şi slujbă de pomenire la Mănăstirea Surp Amenapărghici. Reprezentantul Ispahanului şi al armenilor din Sudul Iranului, din cadrul Parlamentului Iranian, Robert Peklarian s-a adresat celor prezenţi, cu prilejul acestei manifestări, iar cuvîntul conclusiv a fost rostit de Episcopul Babken Cearian.

La Tabriz în ziua de 24 aprilie un mare număr de armeni s-au adunat spre a depune flori la monumentul Genocidului, şi a participa la slujba de pomenire.

Slujba a fost oficiată de preotul Nerses Basilean. În predica sa Episcopul Năşan Topuzian s-a adresat celor de faţă vorbind despre milioanele de victime nevinovate care au murit pentru credinţă şi patrie.

La Baghdad, în ciuda situaţiei nesigure care domneşte în oraş, peste 1.000 de armeni s-au adunat să comemoreze victimele Genocidului din 1915. Locul de adunare a fost Biserica Surp Grikor Lusavorici, unde slujba de pomenire a fost oficiată de Arhiepiscopul Avac Asaturian. După slujbă, în biserică, a avut loc un concert religios susţinut de corul bisericii, precum şi de elevii şcolilor armene din localitate. Apoi mulţimea s-a îndreptat spre hacikarul comemorativ al Genocidului si a depus coroanele de flori. La manifestare au luat parte şi reprezentanţi ai oficialităţilor din oraş. Tinerii au afişat panouri cu texte în limba arabă ce au fost expuse. Ei au mai pregătit, tot în limba arabă, foi volante pe care le-au împărţit trecătorilor.

Toate organizaţiile armeneşti din Cipru, reunite într-o acţiune comună, au organizat un marş şi o veghe pe 23 aprilie. Marşul a pornit din piaţa Elefteria din Nicosia, şi a ajuns la hotelul Armenias unde li s-a alăturat mulţimea care îi aştepta, şi împreună s-au îndreptat spre monumentul Genocidului din incinta Bisericii Surp Astvadzadzin. Slujaba de pomenire a fost oficiată de Arhiepiscopul Varujan Herkelian. După predica acestuia a luat cuvîntul Mitropolitul Iorgos, care venit din Slovacia, care după ce a menţionat cu mîndrie originea sa armeană, a subliniat că Slovacia este una

din ţările care au recunoscut Genocidul şi trebuie luptat în continuare ca şi Turcia să recunoască acest fapt.

La data de 24 aprilie, comitetul de comemorare a Genocidului, a organizat o manifestare în sala Pasiti. A fost de faţă preşedintele Parlamentului cipriot, Marios Karoiani. Au mai fost prezenţi trei miniştri: Markos Kiprianu – ministru de externe, Kostas Papakostas, ministru al apărării şi Erato Marculli, ministru al comunicaţiilor şi construcţiilor. Au fost prezenţi membrii ai corpului diplomatic.

Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Luiza Ainegean după care au vorbit reprezentantul armenilor ciprioţi în guvern Vartkes Mahdesean şi ambasadorul Armeniei, Gaghik Galacian.

Cu prilejul acestei manifestări, tema zilei a fost dezvoltată de deputatul şi europarlamentarul Ioannis Kasulitis . În Kuweit la Biserica Surp Vartananţ, la 23 aprilie a fost oficiată o liturghie de pomenire a victimelor din 1915 de către Arhiepiscopul Koriun Babian.

Cîteva sute de armeni au luat parte la slujbă. Apoi a avut loc o manifestare artistică la şcoala armenă unde s-a proiectat, în final o peliculă avînd ca subiect Genocidul şi drepturile armenilor.

Acţiunile au continuat şi a doua zi.

Sîmbătă 24 aprilie Preşedintele Uruguay-ului, Jose Mujica şi ministrul Culturii şi Educaţiei, Ricardo Ehrlici precum şi membrii corpului diplomatic, au fost prezenţi la comemorarea Genocidului, manifestare care a avut loc la Montevideo, în piaţa Armenia. Preşedintele a tăiat panglica inaugurală a monumentului Genocidului, un Khacikar adus din Armenia. Pentru al 10-lea an consecutiv, în sala Parlamentului uruguaian, prin organizarea preşedinţiei parlamentului, cu sprijinul Comitetului Cauzei Armene de pe lîngă Partidul Taşnagţutiun din Uruguay, a avut loc şi în acest an manifestarea de comemorare a Genocidului, la care a participat vicepreşedintele Uruguay-ului, membrii corpului diplomatic, prelaţii Bisericii Armene şi alte personalităţi. A fost prezentă Preşedinta Parlamentului d-na Ivonne Pasata, precum şi un mare prieten al armenilor, apărător al drepturilor omului, Leandro Despuy sosit din Argentina. Cu o zi înainte a fost organizat un mare marş de comemorare pe străzile din Montevideo. În Argentina, la data de 22 aprilie, comemorarea Genocidului a avut loc în

4/2010

11

sala Manuel Belgrano din cadrul Senatului, sub egida INADI (Institutul Naţional împotriva Discriminării, Rasismului şi Xenofobiei) şi Comitetul pentru Cauza Armeană din America de Sud. Primul vorbitor a fost dr.Hagop Tapakian, apoi au vorbit procurorul Daniel Rafecas, vicepreşedintele INADI-Pedro Muradian, senatorul Daniel Filmus şi alţii. Salutul Preşedintelui Statului, Cristina Fernandes a fost transmis de Secretarul de Stat Guillermo Oliveri. Au fost de faţă ambasadorul Armeniei, Vladimir Garmirşalian, Arhiepiscopul Kisak Muradian, şi multe alte personalităţi importante. În Qatar a avut loc o adunare unde vorbitorii au atins mai multe aspecte ale Genocidului precum şi problema recunoaşterii lui de către Turcia. La biserica Surp Grigor Lusavorici a fost oficiată o liturghie de comemorare.

Organizată de U.A.R (Uniunea Armenilor din Rusia) la Soci, a avut loc un marş de comemorare cu torţe şi depuneri de coroane de flori la monumentul Genocidului ridicat în apropiere. Şi la Krasnodar au avut loc manifestări comemorative.

La Roma, comemorarea Genocidului a avut loc în cadrul Bisericii armeanocatolice Surp Nicoghaios. Sub egida Patriarhului Nerses Bedros al XIX-lea, slujba de pomenire a fost oficiată de Arhimandritul Hovsep Kekekian. Slujbe au fost oficiate la Hacikarurile comemorative ale Genocidului, cu care prilej s-a vorbit, în limba italiană explicîndu-se problematica zilei. Au participat oficialităţi locale, organizaţiile armeneşti şi reprezentanţi ai ambasadei Armeniei.

Comunitatea armeană din Germania, prin diferite manifestări, a comemorat Genocidul, în oraşele Leipzig, Berlin, Halle, Hamburg, Koln, Frankfurt. Au fost oficiate slujbe, organizate marşuri, conferinţe, proiecţii de filme.

La Strassbourg, de 24 aprilie în piaţa unde este ridicat Monumentul Victimelor, a avut loc o manifestare la care au luat parte Ambasadorul Armeniei, Zohrab Mnaţacanian, şeful delegaţiei Armeniei în Consiliul Europei, Davit Harutiunian, judecătorul din partea Armeniei la Tribunalul Drepturilor Omului al Europei, Alvina Ghiulumian, reprezentantul primariei Strassbourg-ului, şefii cultelor catolic, protestant, şi altor culte, şefii comunităţilor kurde, evreieşti, precum şi a altor comunităţi.

Manifestarea s-a încheiat cu o rugăciune interconfesională la Biserica Saint

12

4/2010

Pierre le Jeun.

Pe 14 aprilie în Parlamentul Canadian a avut loc o seară comemorativă, la care, în afară de organizaţiile armene, au participat mai mulţi parlamentari precum şi membrii corpului diplomatic. De 24 aprilie la Montreal şi Ottawa au avut loc marşuri de protest la care au participat numeroşi armeni.

La 22-24 aprilie la Universitatea din Sao Paulo a avut loc o conferinţă internaţională avînd ca temă Genocidul şi a 95-a sa comemorare. Organizatorii au fost Catedra de istorie a Universităţii şi Consulatul Armean. Participanţii la conferinţă au fost delegaţi din Brazilia, SUA, Canada, Franţa, Turcia, şi alte ţări.

La 24 aprilie, în Catedrala Surp Nazaret din Calcutta, India, a avut loc o slujbă de pomenire iar la monumentul Genocidului au fost depuse coroane de flori. Au fost de faţă P.S Horen Hovhanesian, ambasadorul Armeniei, Ara Hakobian, şi numeroşi enoriaşi. În aceeaşi zi a avut loc o seară comemorativă. A fost de faţă Arhiepiscopul catolic al Calcuttei Lukas Sarkar. Cei de faţă au evocat în cuvîntul lor victimele Genocidului şi obligaţia Turciei de a recunoaşte această faptă.

La 20 aprilie, la Haga, în piaţa din faţa Parlamentului Olandei a fost organizată o manifestare cu prilejul comemorării Genocidului. Organizatorii au fost Comitetul 24 aprilie, format din reprezentanţii organizaţiilor armene şi Comitetul Cauzei Armene din Olanda. Au fost prezente 500 de persoane. La întîlnire au luat cuvîntul parlamentarii Keys van der Staye, Harry van Bommel, Enel Voredevind precum şi directorul schimburilor şi informaţiilor din Haga al Israelului, Rony Nathaniel. Toţi vorbitorii au cerut Turciei să recunoască Genocidul. După încheierea manifestării, delegaţia organizatorilor a intrat în Parlament şi a înmînat o petiţie preşedintelui şi membrilor Comisiei permanente pe problemele relaţiilor externe ale Parlamentului.

Circa 200 de armeni au comemorat la Praga Genocidul din 1915-1923. După amiază adunarea a avut loc în Piaţa Jungmann cu pancarte în limba engleză şi cehă. Tinerii au citit mesaje pe tematica zilei. Apoi participanţii au efectuat un marş pe străzile aglomerate ale capitalei împărţind trecătorilor manifeste în cehă şi engleză printre care şi unor turişti turci!

După manifestaţie la Biserica Sfînta Iulia a fost locul o slujbă ecumenică la care au participat Arhimandrit Barseh Pilavgean

şi reprezentantul Mitropolitului Cehiei şi Slovaciei, Arhimandritul Serghei. Au fost de faţă Ambasadorul Armeniei pentru Cehia, Slovacia şi Ungaria, Aşot Hovakimian, senatorul Jaromir Stettina, ambasadorii Rusiei, Georgiei şi Greciei.

La Los Angeles a fost constituit un Comitet Reunit care a gestionat manifestările prilejuite de comemorarea a 95 de ani de la Genocid. Organizaţia Tineretul Armean Unit (TAU) a organizat un marş de protest, la care au participat peste 100.000 de tineri armeni. Deschiderea marşului de protest a fost binecuvîntată de Arhiepiscopul Muşegh Mardirosian.

La Hollywood, în spaţiul numit Little Armenia, au luat cuvîntul deputatul de Los Angeles, Paul Krikorian, Preşedintele TAU din SUA Artin Harutiunian, redactorul ziarului ASBAREZ Abo Boghikian şi alţii.

Apoi mulţimea s-a deplasat la Monumentul tuturor victimelor de la Montebello unde circa 7.000 de participanţi au fost de faţă la ceremonia de comemorare. Au luat cuvîntul mai multe oficialităţi. Tinerii au exprimat regretul faţă de reticenţa preşedintelui Obama de a recunoaşte deschis, şi nu pe ocolite, Genocidul.

A luat cuvîntul apoi Liza Kalustian, director adjunct al cabinetului guvernamental care a transmis mesajul guvernatorului Californiei, Arnold Schwartzneger.

Tot pe 24 aprilie, continuînd şi pe 25 aprilie, tinerii armeni adunaţi în mare număr au protestat la Consulatul turc din Los Angeles.

Pe 23 şi 24 aprilie, la New York şi New Jersey, s-a comemorat Genocidul 1915-2010, prin adunări comemorative, concerte, slujbe de pomenire, recepţii, la care a luat parte corpul diplomatic armean, membrii ai organizaţiilor armene şi ai corpului diplomatic, membrii ai Secretariatului ONU, supravieţuitori ai Genocidului, şefi ai Bisericii Armene de pe coasta de est.

La aceste manifestări au luat cuvîntul reprezentantul permanent la ONU din partea Armeniei, Karen Nazarian, care a condamnat atitudinea negaţionistă a Turciei.

La New York, manifestările au continuat şi pe 26 aprilie. În acea zi, în Piaţa Times Square, s-a organizat manifestaţia anuală comemorativă cu participarea a numeroşi armeni. Presa locală a acordat largi spaţii tuturor acestor manifestări. (grupaj realizat din informaţii preluate de pe internet)

Ce s-a întâmplat în aprilie 1915? „Oficialii otomani au încercat să salveze armenii” Am fost la slujba de comemorare a genocidului, la biserica armenilor din Constanţa. Sigur, nu am înţeles nimic din vorbele părintelui Mandalian, pentru că, încă, nu am învăţat armeana, dar încercam să-mi imaginez ce ar fi slujit un preot român dacă 1,5 milioane de români ar fi sfîrşit într-un genocid. Ar fi slujit?

Sau, hai, să nu folosim termenul atît de controversat. Hai să spunem dacă ar fi fost masacraţi de un alt popor: unguri, ruşi, turci, nu contează. Şi ce-ar fi fost în sufletul meu dacă ceilalţi nu ar fi recunoscut tragedia? Din nou, nu contează motivele. Că ar fi fost economice, politice, geostrategice, nu mi-ar fi păsat, atît timp cît ceilalţi ar fi închis ochii la cea mai neagră zi din istoria poporului meu.

Părintele a zis la un moment dat că cel mai important lucru acum este „speranţa, lupta şi unitatea poporului armean”, pentru că aceste aspecte au ajutat poporul armean să nu dispară de-a lungul celor 95 de ani. Şi a mai zis ceva. Că nu contează numărul celor ucişi şi că ar fi fost de ajuns să fi murit un singur armean. Pentru că el era nevinovat. În final, părintele Mandalian a îndemnat la rugăciune pentru ca „printr-o astfel de tragedie să nu mai treacă nici un popor”.

Apoi, am încercat să mă pun şi în pielea turcilor. Cum m-aş simţi dacă din stînga şi din dreapta aş fi fost arătată cu degetul, din cauză că oficialii ţării mele nu vor să recunoască un fapt care nici măcar n-a fost comis de ei? Şi cum ar fi dacă tot din stînga şi din dreapta, sînt îndemnată, ca turcoaică, să nu-mi asum un ge-

nocid, tocmai pentru că nu aparţine prezentului? Şi, pînă la urmă, oricum, nu mai e mult şi-o să fie aruncat şi genocidul ăsta în vreo altă groapă comună a istoriei, nu?

Recent, am discutat cu reprezentanţii Uniunii Democrate Turce din România, ca să mă lămuresc ce înseamnă pentru ei 24 aprilie? Are sau nu vreo semnificaţie şi dacă da, care e asta pentru ei? În timp ce-i aşteptam pe doi dintre reprezentanţii UDTR, m-am gîndit să întreb într-o doară, o jurnalistă care lucrează la un post de radio turc, dacă Orhan Pamuk este turc sau armean? Mi-a venit să întreb asta, chiar dacă doar de dragul conversaţiei, pentru că un istoric turc, Mustafa Mehmet, în încercarea de a-mi argumenta că nu există o nouă pătură de intelectuali turci care militează pentru recunoaşterea genocidului, mi-a trîntit ditamai declaraţia: Orhan Pamuk este armean. Şi domnişoara mi-a răspuns imediat că este greu de crezut că ar fi armean, mai ales pentru că, atît numele, cît şi prenumele sînt turceşti: „«Pamuk» înseamnă, în limba turcă, «bumbac»”, s-a grăbit să mă lămurească.

Apoi, după o scurtă căutare pe Internet, domnişoara adaugă, foarte sigură pe ea: „Ba da, să ştii că e posibil să fie armean”. De ce? „Uite ce scrie aici”, îşi începe argumentul. „Că a recunoscut şi a vorbit despre genocidul armean”. Acesta este singurul argument pentru faptul că ar putea fi armean? „Păi, da, dacă a recunoscut genocidul?”, a conchis retoric tînăra. Aceasta este tînăra care susţinea cu tărie, înainte să adresez întrebarea, că nu a existat nici un genocid armean ci,

dimpotrivă, armenii sînt cei care au comis un genocid împotriva turcilor. Tocmai ea, care încerca să convingă un om din exterior, de o „realitate istorică”, părea că habar n-avea, pînă în momentul căutării pe Internet, de controversele născute de activitatea şi publicaţiile lui Orhan Pamuk, un pion principal în studiul „realităţii istorice”.

Trecînd peste, am aflat şi ce simbolizează pentru reprezentanţii turci, ziua de 24 aprilie: Este data la care, în 1915, cîteva sute de intelectuali armeni au fost „puşi sub control”, în Constantinopol, din cauză că, înainte cu doar cîteva zile de 24 aprilie, în zona Van, turcii reîntorşi din războiul cu ruşii au găsit aproximativ 500.000 de compatrioţi masacraţi de «armenii trădători, care sprijiniseră atacurile ruseşti». Reprezentanţii UDTR au mai adăugat faptul că armenii au fost acuzaţi de trădare şi spionaj. «Cu toate acestea, pentru a-i proteja de furia poporului turc, liderii Imperiului Otoman au hotărît să-i mute pe armeni prin Irak sau Siria. Altfel, armenii ar fi căzut pradă furiei şi răzbunării turcilor îndureraţi de masacrarea celor 500.000. Deci, pînă la urmă, armenii au plecat de bună voie, pentru a se salva. Dar, sigur, din cauza condiţiilor neprielnice şi a faptului că au mers prin deşert, pe drum au fost câţiva armeni care au şi murit», au conchis liderii Uniunii. Încă nu-mi pot da seama dacă, după reacţia pe care a avut-o, ea chiar nu ştia cine este Pamuk sau a făcut o glumă? O foarte proastă glumă.

4/2010

13

DESPRE „SPIRITUL INVINCIBIL“ Vartan MARTAIAN Data de 24 aprilie a încetat de mult deja să mai fie o simplă dată comemorativă a victimelor Genocidului Armean sau revendicativă pentru armenii mai radicali sau militanţi. Pe de o parte din cauza negaţionismului de stat al Turciei, iar de cealaltă parte graţie eforturilor militanţilor Cauzei Armene din comunităţile armeneşti cu pondere nu numai demografică (Franţa, Statele Unite), 24 aprilie a devenit un reper politic în relaţiile armeano-turce, o dată pe care an de an diplomaţia turcă se străduieşte să o depăşească impunînd dacă nu tăcerea faţă de exterminarea armenilor otomani, atunci măcar evitarea atît de politizatului cuvînt genocid. Adversarii externi (e vorba, aici, mai ales de politicienii occidentali) ai utilizării noţiunii de genocid în dosarul armeano-turc argumentează cu intenţia lor de a nu politiza istoria. Argument absurd, întrucît tocmai acest refuz de a le spune lucrurilor pe nume este dovada supremă a politizării subiectului: refuzul în sine, în numele nepolitizării, este tocmai politizare. De ce? Deoarece respingerea sau evitarea termenului de genocid nu este dictată de propria conştiinţă sau logică, ci este urmarea presiunilor statului turc. Adică este urmarea unei iniţiative politice, a unei iniţiative de stat ce nu urmăreşte scopuri ştiinţifice/istorice. De ce nimeni nu se fereşte de cuvîntul genocid cînd se referă la masacrele din Cambodgia, Rwanda sau Sudan? Pentru că fie nu există presiunea unui negaţionism de stat (în cazul primelor două), fie nimănui nu-i pasă de relaţiile cu regimul aflat la cîrma unei ţări neînsemnate politic, economic şi militar (cazul sudanez). Să ne îndoim de faptul că, dacă nu la Ankara, ci la Khartoum s-ar fi aflat succesorii de drept ai Imperiului Otoman, Genocidul Armean ar fi fost de mult şi unanim recunoscut?

Pentru armenii americani (şi nu numai), încălcarea promisiunii electorale a candidatului prezidenţial Barack Obama de a recunoaşte deschis Genocidul Armean odată ales locatar al Casei Albe, promisiune făcută în contextul unei speranţe generale de schimbare a stilului în politica americană, a produs o dezamăgire pe măsura aşteptărilor. Obama nu a rezistat metamorfozei prin care au trecut şi predecesorii săi, transformîndu-se din

14

4/2010

candidat în preşedinte. Pentru candidat vocea concetăţeanului-alegător, alături de cea a propriei conştiinţe, avea întîietate.

Dar, odată candidatul ajuns preşedinte, acesta dă, brusc, întîietate vocii diplomaţiei şi negaţionismului de stat ce se aude tot mai vehement şi ameninţător de la Ankara înainte de fiecare 24 aprilie.

Aşadar, aşteptările pesimiste s-au confirmat încă o dată: nici în al doilea mesaj al său de 24 aprilie, în calitate de preşedinte al Statelor Unite, Barack Obama nu a adus schimbarea reală a politicii americane şi faţă de proprii cetăţeni de origine armeană, nepronunţînd nici în acest an usturătorul cuvînt G (genocid), de care s-a folosit atît de mult în campania sa electorală.

Dacă facem o comparaţie cu mesajul de anul trecut, vedem că ambele texte sînt clădite pe acelaşi tipar, trădînd o anumită lipsă de imaginaţie: încep prin a ne aminti că „în urmă cu 94/95 de ani începea una din cele mai mari/cumplite atrocităţi din secolul 20”, cînd 1.5 milioane de armeni au fost „masacraţi” sau au „mărşăluit spre moarte în ultimele zile ale Imperiului Otoman”. Obama vorbeşte încă o dată despre „Medz Yeghern” ca surogat pentru genocid, vorbeşte despre „dinamismul şi vitalitatea” (anul trecut) sau „spiritul invincibil” (anul acesta) al armenilor, ca o victorie asupra „celor ce au încercat/s-au străduit să-i distrugă”, şi aruncă în eter noţiuni goale de conţinut ca „asumarea istoriei comune” sau „recunoaşterea umanităţii comune”. Și, la fel

ca anul trecut, şi acum preşedintele american se scuză, parcă, faţă de cei ce-l acuză de minciună electorală şi reafirmă că opinia sa (pe care, însă, nu o mai poate rosti de cînd s-a mutat la Casa Albă) faţă de evenimentele începute în 1915 rămîne neschimbată, lăsîndu-şi auditoriul (sau electoratul) să-şi amintească singur despre ce opinie este vorba.

Este de remarcat faptul că, spre deosebire de anul trecut, anul acesta Barack Obama doar a fugit de genocid, fără să transmită şi un mesaj politic. Pe 24 aprilie 2009 preşedintele american avea o justificare politică a evitării cuvîntului G: încurajarea dialogului politic şi diplomatic dintre Armenia şi Turcia, declaraţia armeano-turco-elveţiană privind aşa numita „foaie de drum” a normalizării relaţiilor armeano-turce fiind dată publicităţii chiar în preziua mesajului Casei Albe și servind drept pretext ideal. Anul acesta preşedintele Obama nu a mai avut ce încuraja: declaraţia sa vine la doar două zile după anunţul făcut de Erevan privind oprirea procedurii de ratificare a protocoalelor semnate cu Turcia. Dar, chiar şi aşa, Obama putea strecura punctul de vedere american, potrivit căruia dialogul armeano-turc nu este abandonat, ci doar oprit. Probabil că Barack Obama a dat curs nemulţumirii exprimate de Comitetul Naţional Armean din America (Armenian National Committee of America – ANCA), care, într-o scrisoare din 7 aprilie, îi cerea preşedintelui american să

(continuare în pagina 16)

DESPRE „CORECTITUDINEA POLITICĂ”

Vartan MARTAIAN Și iată că, la exact un an de la anunțarea „foii de drum” a normalizării relațiilor dintre Armenia și Turcia, negociată sub auspiciile neutrei Elveții, dar la imboldul mai mult decît probabil (ruso-euro-)american, președintele armean, Serj Sarksian, face ceea ce amenință de cîteva luni deja: anunță oprirea procesului apropierii față de Ankara, dacă protocoalele semnate de miniștrii de externe ai celor două țări nu vor fi ratificate de partea turcă într-un „termen rezonabil”. Și, după cum era de așteptat, termenul rezonabil a fost fatidica dată de 24 aprilie.

Scurtă privire retrospectivă: În 2008, președintele Sarksian lansează așa numita “diplomație a fotbalului”, invitîndu-l pe omologul său turc, Abdullah Gül, să vină la Erevan pentru a asista la meciul de fotbal dintre naționalele Armeniei și Turciei din preliminariile campionatului mondial. Președintele armean își anunță public această intenție la Moscova, după ce de luni bune deja se vorbea despre negocieri secrete turcoarmene purtate pe teren neutru, în Elveția. Ca un prim rezultat concret, pe 22 aprilie 2009 era anunțată foaia de drum a normalizării turco-armene, fapt ce i-a servit drept scuză ideală președintelui Barack Obama care, în primul său mesaj de 24 aprilie, a evitat cuvîntul genocid, în ciuda răspicatelor promisuni electorale.

Mai tîrziu președintele Sarksian se duce în Turcia pentru returul fotbalistic, iar pe 31 august 2009 sînt anunțate și pe 10 octombrie, la Zürich, semnate două proto-

coale diplomatice, unul privind stabilirea relațiilor diplomatice, iar celălalt dezvoltarea relațiilor dintre Armenia și Turcia.

După cum s-a aflat din surse diplomatice, iar apoi s-a văzut și în textul protocoalelor, de la bun început negocierile au fost purtate pe baza înțelegerii tacite de renunțare la condiții prealabile.

Cu toate acestea, chiar ceremonia semnării de la Zürich era cît pe ce să fie anulată, întrucît partea turcă dădea semne că nu renunță la cele două condiții prealabile pe care Turcia le-a ridicat în decursul anilor stabilirii relațiilor cu Armenia (și, implicit, deschiderii graniței închise din 1993): rezolvarea conflictului din Karabagh prin rămînerea regiunii armenești în cadrul Azerbaidjanului și renunțarea armenilor la revendicările privind recunoașterea internațională a Genocidului Armean, început în 1915. Într-adevăr, după ce miniștrii de externe armean și turc, Eduard Nalbandian și Ahmet Davutoglu, și-au pus semnăturile pe cele două documente, Ankara a revenit în forță asupra mai ales primei sale condiții, susținînd cel mai ferm prin vocea primului ministru, Recep Tayyip Erdogan, că nu va ratifica protocoalele atîta timp cît nu se înregistrează progrese în negocierile de pace cu privire la Karabagh. Din ce a „transpirat“ pe canale diplomatice, se pare că Turcia încerca să determine Armenia să renunțe dacă nu la cinci, măcar la două din cele șapte raioane azere aflate sub controlul forțelor armate din Karabagh, raioane ce fac parte

din zona tampon cucerită în jurul regiunii în timpul războiului din 1992-1994.

Schimbarea de macaz a diplomației turcești i-a făcut pe armeni să se simtă înșelați. În timp ce Turcia obținea îndepărtarea spectrului recunoașterii americane a genocidului, Armenia nu se alegea cu nimic. În consecință, în fața virajului Ankarei și revenirii acesteia la cunoscutele condiții prealabile, Erevanul și-a luat măsuri de prevedere și a adoptat un amendament legislativ care să-i permită retragerea dintr-un tratat semnat, dar încă neintrat în vigoare. Adică, era vizată retragerea semnăturii de pe protocoalele. Înarmat cu această armă juridică, președintele Sarksian și-a întărit avertismentul că Armenia nu va accepta un joc dublu din partea Turciei. Și astfel, în fața inflexibilității turce, Serj Sarksian vine în fața națiunii cu mesajul alăturat.

Așadar, pentru Erevan, “actuala etapă a reglementării relațiilor” armeanoturce este „epuizată”. Însă Serj Sarksian nu anunță abandonarea protocoalelor armeano-turce, nu anunță retragerea semnăturii de pe acestea, ci doar oprirea procedurii de ratificare a acestora, pînă cînd va vedea „la Ankara o conducere dispusă să normalizeze relațiile”, nepărăsirea procesului apropierii față de Turcia fiind „cerut de interesul nostru național”. Mulți se așteptau ca președintele să anunțe pur și simplu retragerea Armeniei. Dar președintele armean nu acționează de capul

4/2010

15

său. Cu puțin înainte, pe 11-13 aprilie, Serj Sarksian s-a aflat la Washignton pentru conferința pe teme nucleare, întîlnindu-se separat cu primul ministru turc Erdogan și fiind primit de președintele Barack Obama. După Washington (unde, în mod ciudat, președintele azer, Ilham Aliev, nu a fost invitat; explicația de la Baku: Azerbaidjanul nu are nici arme, nici alte obiective nucleare; dar nici Gruzia nu are, iar președintele gruzin, Mihail Saakașvili, a fost și el prezent la conferință; să fie oare un mesaj trimis de Washington Azerbaidjanului, cel care a exercitat presiuni enorme asupra Turciei ca să blocheze normalizarea relațiilor acesteia cu Armenia?), pe 20 aprilie (la doar două zile înaite de anunțul „expirării termenului rezonabil” din 22 aprilie) președintele Sarksian s-a repezit la Moscova pentru discuții cu președintele Dmitri Medvedev, în cadrul unei „scurte vizite de lucru”. Presupunerea că gestul lui Serj Sarksian are acceptul patronilor negocierilor armeano-turce este susținut și de referirea pe care președintele armean o face la discuțiile permanente pe care le are cu liderii de la Washington, Moscova și Paris. În plus, cele trei capitale nu au fost deloc surprinse de anunțul făcut de Serj Sarksian, secretarul de stat adjunct american, Philip Gordon, arătîndu-se dea dreptul mulțumit: „Anunțul președintelui Sarksian dă limpede de înțeles că Armenia nu a pus capăt procesului [normalizării armeano-turce], dar l-a suspendat pînă cînd partea turcă va fi gata să meargă înainte”. Altfel spus, administrația americană consideră că măsura Erevanului este justificată, întrucît nu pune la îndoială faptul că partea turcă este cea responsabilă de blocarea procesului diplomatic cu Armenia, și „salută decizia președintelui Sarksian de a continua să acționeze pentru pace, stabilitate și reconciliere”. În spatele formulelor diplo-

16

4/2010

matice rigide, declarația lui Philip Gordon denotă o solidaritate cu Erevanul în fața politicii condițiilor prealabile dusă de Ankara. „Noi continuăm să le cerem părților să lase poarta deschisă pentru continuarea eforturilor de reconciliere și normalizare”, mai spune secretarul de stat adjunct, această frază fiind, în mod limpede, un îndemn adresat părții turce.

Dincolo de rigiditatea limbajului unui text oficial și de aparențe, mesajul președintelui Sarksian este, de fapt, o analiză a situației actuale a negocierilor cu Turcia și, mai mult decît o decizie, este o proclamație politică asupra unei stări de fapt. La o privire atentă, vedem că Serj Sarksian nu decide el oprirea procesului normalizării relațiilor cu Turcia, ci anunță urbi et orbi că acesta este oprit deja

cîteva luni de partea turcă, protocoalele împotmolindu-se în parlamentul de la Ankara. Președintele armean a făcut mai degrabă un act de relații cu publicul, informîndu-și poporul de ceea ce se știa oricum în culisele diplomatice. Diplomațiile marilor puteri nu au fost surprinse de anunț, întrucît chiar și în lipsa acestuia, nimic nu ar fi avansat, dar nu din vina Erevanului. În același timp, Serj Sarksian subliniază poziția fermă a Armeniei, arătînd că nu acceptă ca procesul diplomatic început cu Turcia să fie folosit de aceasta din urmă doar ca o armă pentru politica sa negaționistă față de Genocidul Armean. Citit de la Ankara, din anunțul președintelui Sarksian răzbate, printre rînduri, mesajul „Nu ne confundați sinceritatea cu naivitatea și nici disponibilitatea cu nesiguranța sau teama”. Pe de altă parte, gestul de a-i mulțumi președintelui turc, Abdullah Gül, pentru „corectitudinea politică” de care a dat dovadă în timpul negocierilor este nu numai un act de fair play, dar și un mesaj clar, prin care îl indică, fără a-l numi, pe principalul responsabil de actualul blocaj: primul ministru, Recep Tayyip Erdogan.

A cărui schimbare de la șefia guvernului turc o așteaptă Erevanul, după cum la fel de limpede dă de înțeles mesajul președintelui Sarksian.

(V.M.)

DESPRE „SPIRITUL INVINCIBIL“ (continuare din pagina 14) „marcheze această zi în mod sincer şi nu să vadă în ea o ocazie de a prezenta o declaraţie politică despre regiune, cum a fost prea des cazul”. Scrisoarea ANCA spunea în continuare că „o explicaţie a priorităţilor Statelor Unite privind relaţiile dintre Armenia şi Turcia sau alte chestiuni de politică externă, deşi sînt pe deplin potrivite în alte împrejurări, în mod evident nu au ce căuta într-o declaraţie prezidenţială de 24 aprilie, aşa cum o declaraţie despre politica Statelor Unite faţă de procesul de pace arabo-israelian nu ar fi potrivită în mesajele prezidenţiale dedicate comemorării Holocaustului”. Se pare că Barack Obama a luat act şi ţinut cont de remarcile ANCA. Oricum, pentru armenii americani, „Obama refuză să recunoască Genocidul Armean” (după cum titra cotidianul Asbarez) într-o „altă ruşinoasă capitulare în faţa ameninţării Turciei” (tot Asbarez). Iar un cunoscut comentator politic armeanoamerican, Harut Sasunian, observînd că Obama a servit acelaşi mesaj ca cel din 2009, consideră că singura idee lăudabilă din declaraţia preşedintelui american, aceea de ai saluta pe turcii care au salvat armeni în 1915, s-a golit de sens, întrucît lipseşte exact „de ce sau de cine i-au salvat pe acei armeni”. Sasunian îşi exprimă speranţa că anul viitor comemorarea de 24 aprilie nu va mai fi umbrită nici de protocoalele armeanoturce (îngheţate sau topite), nici de mesajul jignitor al preşedintelui Obama.

Aşadar, armenii se simt înşelaţi, jigniţi, dar nu deznădăjduiţi. Probabil că acesta este „spiritul invincibil” armenesc de care aminteşte Barack Obama. Chiar dacă se înşeală, să nu aratăm nimănui că nu-i aşa. Atît ca un omagiu faţă de memoria celor morţi înainte şi după 1915, dar mai ales ca o datorie faţă de cei vii şi faţă de generaţiile viitoare.

ŠANHAKt YcII‹ MASIN

Hi.ykyutoan­ aos­ @r;­ menq­ ganc­ ga/nenq hi.elyu­ hamar#­ te­ 95­ dari­ a/a`­ gsgser­ 2(-rx xaryu­amenen­ahavyr­xajanyutoyunneren­meg;$ Badmyutoan­ m/aol­ aon­ bahyun­ 1#5­ miliyn­ hao gydyrve]an­ gam­ ar.ave]in­ xebi­ iren]­ mah;* _smanoan­gaosryutoan­ver`in­@reryun$ Aos@r­mdyrman­&­aon­sarsaweli­iraxar'yu­toyunneren­xas­qakelyu @r­=$­Hed&ykagan­gerbyv haodarare]i­ im­ gar\iq;­ 1915-in­ gadar­va\i masin#­isg­badmyutoan­aox­=`i­masin­im­gar\iq; [=­wy,va\$­Menq­.ahac/c/va\­enq­'e/q­perel wasderyu­ liagadar#­ angek\­ &­ arxara]i­ 0a­na[yum$­Me\­Eke/n;­hao­jykyvyurxi­badmyutoan akedali­xrvac­m;n­=#­isg­menq­bedq­=­va/­ba­henq­adyr­hi.ykyu­toyun;*­i­badiv­sbannva\­ne­ryun­&­aosbes­[i­grgnenq­an]oali­lyur`­s,alner;$ Gyk`yunem­1915-in­haoer­wrga\­tyurqeryun­&­qa­`alerva\­em­aos­]avyd­badmyutoan­.yur`­tyur­qeryu­ &­ haoeryu­ mi`&#­ in[bes­ na&­ Tyurqiy­ me` ;nta]yk­ erg,ysyutoamp$­ Miasin#­ tyurq­ &­ hao jykyvyurxner;­aveli­hzyr­bidi­;llan­;nxyunelyv iren]­hamadek­badmyutoyun;­&­0an[nalyv­iren] ;nxhanyur­marxgaonyutoyun;$ Nyuonisg­1915-i­xajanyutoan­a/`&­gancna\# menq­ ner.n[va\­ enq hao­ jykyvyurxi­ n.anavyr

yciyv$­Min[­y[in[­grna­ed­perel­Me\­Eke/ni­aden sbannva\ner;#­ver`in­innsyunhinc­darva­;n­ta]qin a.,arhin haoeryu­ pera\­ avanx;­ gvgaoe­ hao jykyvyurxi­yuji#­hasdadaga­myu­toan­&­ariyu­toan masin$­Haoeryu­anhakt­ycin­ghanxisana­d&a­gan­haktanag­m;­anyn]­xem#­yvqer­a.,a­de]an y[n[a]nel­ iren]$­ Pazmativ­ haoer­ ega\­ en Mia]oal­ nahancner#­ yrbes­ 1915-i­ sarsaw­neryu verabrykner$­Sernxe-seryunx­hao­\acyumyv ameri­ga]iner;­ harsda]yu]a\­ en­ mer­ hamaonqner;# ,tana\­mer­dndesyutoyun;­&­amrabnxa\­en­mer jykyvrxavaryutoyun;$­ Miaja­manag#­ haoeryu amyur­ avanxyuotner;­ &­ m.agyuot;­ himq­ xar'an mi­`azcaoin­ha­maonqi­mas­xar'a\­nyr­han­ra­be­dyutoan­m;#­yr­mia­]av­hama.­,arhaoin­hamaonqin aveli­parvyq­abaca­m;­gerdelyu­hamar$ Aos@r­ anyn]#­ in[bes­ na&­ hamaon­ a.,arhi haoeryun­ hed­ enq*­ hi.elyu­ hamar­ 1915-i­ ahavyr iraxar'yutoyunner;­,yrin­hia]myunqyv­iren]­pe­ra\­avanxin­hanxeb#­yr­ghaktahare­aos­m/aol an]oal;­&­abacaoi­ngadmamp­hyuos­gner.n[e$ AMN-i­na,acah­Baraq­_bamaoi­24 Abrili­yuker';

4/2010

17

>adyn] Abril 24-; xaxra\ = miaon Haoy] }ekasbanyutoan zyheryu ycegy[man gam haogagan Swoyu/qi bahan`adiryutoyun; lseli xar'nelyu @r m; ;llale$ Meg gykme* Tyurqiy bedagan j,dykaganyutoan bad0a/yv# isg moyus gykme* Swoyu/qi y[ miaon jykyvrxacragan a/yumyv \anrag.i/ hamaonqneryu ‚Fransa# AMNƒ `anqeryu .nyrhiv Abril 24-; xar'av qakaqagan angoyunaqar hao-tyurqagan haraperyutoyunneryun hamar# zyr dare]-dari tyurqagan xivanacidyutoyun; ga.,adi haktaharel* wyr'elyv a.,arhin telaxrel qakaqagana]va\ ]ekasbanyutoyun pa/en ,yusawyum;$ Hao-tyurqagan tkta\;rarin me` ]ekasbanyutoyun pa/i @cdacyr\man haga/agyrxner; ‚aosdek ngadi yunim na, & a/a` ar&myud]i qakaqagan cyr\i[ner;ƒ aos myde]yum; garxara]nen ipr te badmyutoyun; [qakaqagana]nelyu iren] ]angyutamp$ Sagaon aos wasdarg; anhetet

18

4/2010

=# qani yr irer; iren] anyunyv gy[el; y[ aol in[ =# ete y[ har]i qakaqagana]yum$ In[yu%$ Yryvhed& ]ekasbanyutoyun ezri merjyum; gam ange ,yusawyum; telaxrva\ [= sewagan ,ik0i gam dramapanyutoan gykme# aol hed&anqn = tyurqagan bedyutoan 0n.yumneryun$ Aosinqn# hed&anqn = cidagan gam badmapanagan nbadagner [hedabnxyk bedagan qakaqagan na,a'e/nyutoan m;$ In[yu% y[ yq [i ,yusawir ]ekasbanyutoyun pa/en erp g,ysi Qamby0aoi# ?yuandaoi gam Syudani me` deki yune]a\ gydyra\neryu masin$ Yryvhed& Qamby0aoi & ?yuandaoi me` cyoyutoyun [yuni bedagan j,dykaganyutoyun# isg Syudan; tyuol & /azmavaragan a/yumyv ann.an ergir m;n =$ Ete y[ te Angaraoi# aol <artyumi me` cdnvein _smanoan gaosryutoan iravaha`yrxner;# aba Haoy] }ekasbanyutoyun; .adyn] & mian.anag 0an[]va\ g;llar$

Amerigahaoeryu ‚& y[ miaon anyn]ƒ hamar* AMN-i na,acah ;ndrvelyu baracaoin }ekasbanyutoyun; ba.dynabes 0an[nalyu Baraq _bamaoi ;ra\ na,;ndragan ,ysdyumi xrjyum; me\ hiastawyutoyun bad0a/e] & ,yrdage] badmagan arxaryutoyun; veragancnva\ desnelyu hyuoser;$ _bama entargve]av aon nyuon gerbaranawy,yutoan;# yryun entargve]an na& ir na,yrxner; & tegna\yuen xar'av na,acah$ Tegna\yui hamar ;ndryk qakaqa]ii# in[bes na& sewagan ,ik0i 'aon; a/a`nyutoyun yuner$ Sagaon tegna\yun na,acah xa/nalyun bes hangar\ a/a`nyutoyun gyuda xivanacidyutoan & bedagan j,dykaganyutoan aon sba/nali] 'aonin# yr amen dari Abril 24-en a/a` ghn[e Angaraoen$ Yusdi# hy/edesagan sbasyumner; &s meg ancam hasdadve]an^ yrbes Mia]oal Nahancneryu na,acah hrabaraga\ 24 Abrili ir ergryrx yuker'in

me` al Baraq _bama [gadare] ir ./aola\ na,;ndragan ,ysdyum;* [ardasanelyv haoti[ G ‚]ekasbanyutoyunƒ pa/;$ Hamemadelyv syuon & an]oal darva yuker'ner; gdesnenq# te ergyu teqstern al gerdva\ en nyuon gakabaryv* madnelyv er&agaoyutoan yry. akqadyutoyun$ Ergyu yuker'nern al gsgsin hi.e]nelyv# te Š94!95 dari a/a` gsgser 2(-rx xaryu amenen me\!ahavyr xajanyutoyunneren meg;‹# erp 1#5 miliyn hao Šgydyrve]an‹ gam Šar.ave]in xebi iren] mah;* _smanoan gaosryutoan ver`in @reryun‹$ _bama &s meg ancam g@cdacyr\e haoeren Me\ Eke/n; yrbes ]ekasbanyutoyun ezri wy,anoyut# g,ysi haoeryu Ša.,yujyutoan yu gensyunagyutoan‹ ‚an]oal dariƒ gam Šanhakt ycii‹ ‚aos dariƒ yrbes haktanag anyn] xem# yvqer Šwyr'e]in!a.,ade]in y[n[a]nel iren]‹ & eter g.brde imasdazyurg hasga]yutoyunner# inbes en Šhamadek badmyutoan ;nxyunyum‹ gam Š;nxhanyur marxgaonyutoan 0ana[yum‹$ Ev# in[bes an]oal dari# aos ancam al amerigoan na,acah; gar\es te nerykyutoyun g,nxre anyn]me# yvqer iren gmekaxren na,;ndragan sda,ysyutoan me` grgin bnxelyv# te 1915-i iraxar'yutoyunneryu masin ir gar\iq; ‚zyr marx bedq = g/ahi# qani yr inq; aol&s [i grnar aon ardasanel Sbidag Dan pnagi[ xa/-

nalen edqƒ gmna anwywy,$ Yu.acrav = aon# te# i darperyutoyun na,yrx darva# aos ancam Baraq _baman ,yusawe] ]ekasbanyutoyun pa/en* a/an] [wy,an]elyu y&= qakaqagan yuker'$ 24 Abril 2((9-in AMN-i na,acah; yuner ]ekasbanyutoyun ezren ,yusawelyu hamar in[-yr arxara]yum-bad;rvag^ Haoasdan-Tyurqia qakaqagan & xivanacidagan erg,ysyutoan qa`aleryum;# hao-tyurqagan haraperyutoyunner; garcavyrelyu Š0anabarhaoin qardesi‹ masin 22 Abril 2((9-in hrabaragva\ hao-tyurq-zvi]eragan haodararyutoyun; \a/aoelyv yrbes idealagan badrvag$ Aos dari na,acah _baman qa`alerelyu pan [yuner^ ir yuker'; hrabaragve]av haotyurqagan ar'anacryutoyunneryu vavera]man ararykagarci xaxre]man masin# Er&ani ;ra\ haodararyutenen miaon ergyu @r edq$ Sagaon nyuonisg nyr sdek\va\ iravi0agin me` _bamaoi yuker'in me` grnar sbrxel amerigoan ba.dynagan desaged;# ;sd yryu hao-tyurqagan erg,ysyutoyun; liyvin ,yrdagva\ [=# aol jamanagavyrabes xaxre]va\$ Havanapar Baraq _bama ;nta]q dvav Amerigaoi Hao Xadi Han'na,yumpi xjcyhyutoan;# yr; Abril 7-in hrabaraga\ namagi m; me` amerigoan na,acahen gbahan`er Šn.el aos @r; angek\yren & a/iten

[@cdvi dara\qa.r`anin masin qakaqagan haodararyutoyun m; ;nelyu‹# in[bes badahe]av an]oalin$ Hao Xadi Han'na,yumpi namag; g;se na&# te ŠHaoasdan-Tyurqia haraperyutoyunneryu gam ardaqin qakaqaganyutoan aol har]eryu .yur` Mia]oal Nahancneryu a/a`nahertyutoyunneryu pa]adryum; agnhaodyren [bedq = dek cdnen abrilqsan[yrsoan na,acahagan haodararyutoan m; me` aonbes# in[bes na& Hylyqysti ycegy[man a/tiv na,acahagan yuker'neryun me` anharmar = arapa-israoeloan ,akakyutoan cyr\;nta]i ngadmamp AMN-i qakaqaganyutoan masin haodararyutoyun ;nel;‹$ Er&i# te Baraq _bama ha.vi a/av Hao Xadi Han'na,yumpi xidykyutoyunner;$ Ezrawagelyu hamar# me`perenq qani m; megnapanyutoyunner amerigahao haodni verlyu\apan# Qalifyrnia Qyurier terti hradaragi[ & ,mpacir Haryut Sasyunoani cra\neren# yryu gar\iqyv _baman grgin hram]yu] nyuon yuker'; in[bes 2((9-in^ ŠNa,acah _bamaoi aos darva abrilqsan[yrsoan yuker'in me` miag tarm cakawar; hed&oal hama/yd na,axasyutoyunn =r^ Gyk`yunem 1915-in haoer wrga\ tyurqeryun$ Asiga cyveli midq m;n =# yr; ]avyq imasdazrgve]av# qanzi gpa]agaoi aon# in[en gam yrme w;rga\ =in aox haoeryun‹$ Haryut Sasyunoan hyuos ghaodne# te Abril 24-i ha`yrx hanxisavyr ycegy[yum; bidi [sdvervi y[ ar'anacryutoyunneryv# y[ al na,acah _bamaoi viravyragan yuker'yv$ Yusdi# haoer; iren] gzcan xava0anva\# viravyrva\# pao] y[ hyusalqva\$ Er&i ad = haoy] Šanhakt ycin‹# yryu masin g,ysi Baraq _baman$ vARXAN MARtAOAN

4/2010

19

Նախագահ Սերժ Սարգսյան.

“Հարաբերությունների կարգավորման ներկա փուլը համարում ենք սպառված”

Սիրելի ՛ հայրենակիցներ, Մեկ տարի է անցել հայ-թուրքական հարաբերությունների կարգավորմանն ուղղված քայլերի վերաբերյալ Հայաստան-ԹուրքիաՇվեյցարիա համատեղ հայտարարությունից: Այս ընթացքում հրապարակվել, հանրային քննարկման են ներկայացվել և ստորագրվել այդ հարաբերությունների կարգավորմանն ուղղված երկու արձանագրությունները: Այդ փաստաթղթերը տևական ժամանակ է արդեն Հայաստանի և Թուրքիայի խորհրդարաններում են` սպասելով վավերացման: Հայաստանը մշտապես ի ցույց է դրել իր հետևողական նվիրվածությունը հարաբերությունների կարգավորման գործընթացին` հասնելով մինչև արձանագրությունները Ազգային Ժողովի օրակարգում ընդգրկելը: Ողջ աշխարհին մենք ցույց տվեցինք մեր սկզբունքային դիրքորոշումն այս հարցում` հանդես գալով միայն կառուցողական դիրքերից: Մենք հայտարարեցինք նաև, որ Թուրքիայի կողմից արձանագրությունները, պայմանավորվածության համաձայն, առանց նախապայմանների և ողջամիտ ժամկետներում վավերացման դեպքում, Հայաստանի խորհրդարանի կողմից

20

4/2010

դրանց վավերացման տապալումը բացառվում է: Այսօր եկել է «ողջամիտ ժամկետներում» ասածը և «առանց նախապայմանների» գործելաոճը գնահատելու ժամանակը: Դրանք ոչ միայն Հայաստանի, այլ գործընթացի մեջ ներգրավված բոլոր միջնորդների, մեր բոլոր միջազգային գործընկերների կողմից սահմանված չափանիշներ են: Մեկ տարի շարունակ Թուրքիայի բարձրաստիճան պաշտոնյաների կողմից նախապայմանների լեզվով շարադրված հրապարակային խոսքերի պակաս չի զգացվել, մեկ տարի շարունակ Թուրքիան ամեն ինչ արել է ժամանակ ձգելու և գործընթացը տապալելու համար: Հետևաբար մեր եզրակացությունն ու դիրքորոշումն էլ միանշանակ է. Թուրքիան պատրաստ չէ սկըսված գործընթացը շարունակել և առանց նախապայմանների, արձանագրությունների տառին համապատասխան քայլերով առաջ շարժվել: Ողջամիտ ժամկետները, մեր կարծիքով, ավարտվել են: Ամեն գնով ապրիլի 24-ն անցկացնելու թուրքական գործելաոճը պարզապես անընդունելի է: Մենք անընդունելի ենք հա-

մարում նաև Հայաստան-Թուրքիա երկխոսությունն ինքնանպատակ դարձնելու անիմաստ ձեռագիրը և այս պահից սկսած` հարաբերությունների կարգավորման ներկա փուլը համարում ենք սպառված:

Սիրելի ՛ հայրենակիցներ, Այս ընթացքում Թուրքիայի հետ սկսված գործընթացի ապագայի վերաբերյալ ես քննարկումներ եմ ունեցել և շարունակում եմ դրանք Ֆրանսիայի Նախագահ Նիկոլա Սարկոզիի, ԱՄՆ Նախագահ Բարաք Օբամայի, Ռուսաստանի Նախագահ Դմիտրի Մեդվեդևի, ինչպես նաև եվրոպական մի շարք կառույցների մեր գործընկերների հետ: Ես շնորհակալ եմ նրանց` մեր նախաձեռնությանը ցուցաբերած օժանդակության, գործընթացին սատարելու և դրա առաջընթացին միտված ջանքերի համար: Չեմ թաքցնում, մեր գործընկերները հորդորել են ինձ շարունակել գործընթացը, հորդորել են չկանգնեցնել այն: Եվ հարգելով նրանց, նրանց ջանքերն ու անկեղծ ցանկությունները, կոալիցիոն գործընկերների հետ և Անվտանգության խորհրդում քննարկումներից հետո, մենք վճռել ենք առայժմ դուրս չգալ գործընթացից, այլ միայն կասեցնել արձանագ-

րությունների վավերացման ընթացակարգը: Վստահ եմ` սա է պահանջում մեր ազգային շահը: Հայաստանը կպահպանի արձանագրությունների տակ իր ստորագրությունը, որովհետև ցանկանում է պահպանել հարաբերությունների կարգավորման հնարավորությունները և որովհետև ցանկանում է խաղաղություն: Հայաստան-Թուրքիա հարաբերությունները կարգավորելու մեր քաղաքական նպատակները մնում են ուժի մեջ, և մենք կդիտարկենք առաջ շարժվելու հարցը, երբ համոզվենք, որ Թուրքիայում կա

համապատասխան մթնոլորտ և երբ Անկարայում կտեսնենք հարաբերությունների կարգավորմանը վերստին պատրաստ առաջնորդություն: Ի լուր աշխարհի հայտարարելով, որ Հայաստանի և Թուրքիայի ֆուտբոլի ազգային հավաքականների 2008 թվականի սեպտեմբերյան հանդիպումից սկսված գործընթացի այս փուլը մեզ համար այլևս ավարտված է, միևնույն ժամանակ ես շնորհակալություն եմ հայտնում Թուրքիայի Նախագահ Աբդուլահ Գյուլին` այս ողջ ընթացքում ցուցաբերած քաղաքական կոռեկտության և այն

ŠQAKAQAGAN GY?EGDYUtOAN‹ MASIN Ev aha# me\ deryutoyunneryu hyvanavyryutoamp [ezyq Zvi]eriy me` deki yune]a\ panag]yutoyunneryu arxoyunqin Haoasdan-Tyurqia haraperyutoyunneryu garcavyrman Š0anabarhaoin qardesi‹ masin haodararyutoan hrabaragyumen 0i.d meg dari edq# na,acah Serj Sarcsoan gxime aon qaolin# in[ qani m; amis sba/na] ;nel^ ghaodarare Angaraoi hed mer'e]man cyr\;nta]i xaxre]man masin# qani yr tyurqagan gykm; Šyk`amid jamgedi‹ me` [vavera]yu] ar'anacryutoyunner;$ Ev# in[bes sbaseli =r# Šyk`amid jamged;‹ Abril 24-n =r$

Hama/yd hedaxar' agnarg^ 2((8 tvin# na,acah Sarcsoan gna,a'e/ner aosbes gy[va\ Šfyudpylaoin xivanacidyutoyun;‹ ir tyurq ba.dynagi] Abdyulah Goyul; hravirelyv Er&an* xidelyu hamar Haoasdani & Tyurqiy azcaoin havaqaganneryu mi`& fyudpyli hanxibyum;$ Haoasdani na,acah; ir aos mdaxryutoan masin ghaodarare Mysgvaoi me`# erp arxen qani amis =r# in[ g,ysver [ezyq ergir hamarvyk Zvi]eriy me` ;nta]yk hao-tyurqagan cakdni panag]yutoyunneryu masin$ Yrbes a/a`in yry.agi arxoyunq# 22 Abril 2((9-in ghrabaragvi hao-tyurqagan haraperyutoyunneryu garcavyrman Š0anabarhaoin qardesi‹ masin haodararyutoyun; ‚zyr AMN na,acah Baraq _baman @cdacyr\e] yrbes bad;rvag ir abrilqsan[yrsoan yuker'in me` ]ekasbanyutoyun pa/en ,yusawelyu hamarƒ$ Aveli yu.# na,acah Sarcsoan gao]ele Tyurqia fyudpylaoin badas,an hanxibman; nerga ;llalyu hamar$ Hedy# nyuon darva _cysdys 31-in ghaodararvin# isg Hygdemper 1(-in }oyuri,i me` gsdyracrvin hao-tyurqagan ergyu xivanacidagan ar'anacryutoyunner* xivanacidagan haraperyutoyunneryu hasdadman & erggykm haraperyutoyunneryu zarca]man masin$ In[bes gdekega]ver xivanacidagan akpoyurneren# isg hedy barz xar'av na& ar'anacryutoyunneryu teqsten# i sgzpane panag]yutoyunner; ;nta]an himq yunenalyv aon baomanavyrva\yutoyun;# te gykmer; ghrajarin y&= na,abaomannere$ Sagaon# i he0yugs adyr# nyuonisg ]oyuri,oan sdyracryutoan ararykyutoyun; qi[ mna] [ekoal haodararver# qani yr tyurqagan ‚.aryunagyutoyun =` 23ƒ

դրական հարաբերությունների համար, որ ձևավորվեցին մեր միջև:

Սիրելի ՛ հայրենակիցներ, Երկու օրից մենք նշելու ենք 20-րդ դարի առաջին ցեղասպանության` Հայոց մեծ եղեռնի 95-րդ տարելիցը: Ցեղասպանության միջազգային ճանաչման մեր պայքարը շարունակվում է, և եթե Թուրքիայում որոշ շրջանակներ փորձում են օգտագործել մեր անկեղծությունն ի վնաս մեզ, օգտագործել այս գործընթացը` խուսափելու համար ապրիլի 24-ի իրականությունից, ապա նրանք լավ պետք է իմանան` ապրիլի 24-ը Հայոց ցեղասպանությունը խորհրդանշող օր է, բայց այն որևէ կերպ չի սահմանափակում դրա միջազգային ճանաչման ժամանակացույցը: Մենք շնորհակալություն ենք հայտնում բոլոր այն պետություններին, կազմակերպություններին ու անհատներին, ովքեր զորակցում են մեզ մարդկության դեմ ուղղված ոճիրների դատապարտման ու կանխման գործում: Շնորհակալություն ենք հայտնում նաև պատմական ճշմարտության վերականգնման համար պայքարող թուրք մտավորականներին, ովքեր կիսում են մեր ցավը: Հայոց ցեղասպանության 95-րդ տարելիցի նախաշեմին մենք բոլորին կոչ ենք անում հիշել, որ պետական մակարդակով մշակված ծրագրով և միայն հայ լինելու համար հրի ու սրի մատնված 1.5 միլիոն անմեղ զոհերի հիշատակը ողջ մարդկության առջև դեռ շարունակում է ճանաչման ու դատապարտման պահանջ դնել: Սիրելի ՛ հայրենակիցներ, Այսօր մենք ամուր ենք ավելի, քան երբևէ, մեր ճակատը պարզ` ինչպես միշտ: Ավելի լավ Հայաստանի, ավելի լավ տարածաշրջանի, ինչու չէ` նաև աշխարհի, ավելի ամուր ու միասնական հայության նպատակներին միտված մեր ջանքերն այսուհետ միայն ավելանալու են: Վստահ եղեք` արդյունքներն էլ անընդհատ տեսանելի են լինելու: Աստված մեզ պահապան: Նախագահ Սերժ Սարգսյանի հեռուստաուղերձը ՀայաստանԹուրքիա հարաբերությունների կարգավորման գործընթացի վերաբերյալ 22.04.2010

4/2010

21

Ճանապարհային քարտեզ դեպի անհայտություն կամ հետաձգման նոր մարտավարություն. Ցեղասպանության ճանաչում 2015 թվականի՞ն Հայ -թուրքական Արձանագրությունների վավերացման գործընթացում մատնվելով փակուղային վիճակի, մեծ պետություններն իրենց հեղինակությունը փրկելու համար հուսահատորեն ուղիներ են փընտրում այս երկընտրանքից դուրս գալու համար: Ֆրանսիան, Ռուսաստանը և Միացյալ Նահանգները չափազանց շատ ժամանակ ու ջանքեր են ներդրել և չեն կարող հեռանալ բանակցված ու ստորագրված, սակայն չվավերացված «դարի գործարքից»: Սույն հոդվածը գրելու պահին, Հայաստանի նախագահն ու Թուրքիայի վարչապետը ԱՄՆ-ի նախագահ Օբամայի կողմից հրավիրվել էին Վաշինգտոն` Արձանագրությունները փրկելու կամ գոնե հաշտեցման գործընթացում առաջընթացի պատրանք ստեղծելու վերջին ջանքեր գործադրելու համար: Հայ-թուրքական հարաբերությունների կամ Արցախի հակամարտության կարգավորման հարցի բարելավման ամենափոքր նշանը, կամ անգամ խոստումը, հնարավորություն կտա նախագահ Օբամային քողարկել Հայոց ցեղասպանության վերաբերյալ տված իր խախտած խոստումը: Շուտով պարզ կդառնա, թե Սպիտակ տան ճնշումը Հայաստանի և Թուրքիայի վրա կհանգեցնի որևէ դրական արդյունքի, ինչպիսին Հայաստանի և Թուրքիայի միջև սահմանի մասնակի բացումն է` նախքան Արձանագրությունների վավերացումը: Ադրբեջանի նախագահին միտումնավոր դուրս թողեցին Վաշինգտոնի գագաթնաժողովից, որպեսզի չխոչընդոտի Միացյալ Նահանգների միջնորդական ջանքերին: Թուրքական կողմի համառության դեպքում Հայաստանի նախագահին այլ բան չի մնում անել, բացի Արձանագրություններից իր երկրի ստորագրությունը հետ վերցնելը` մեղադրելով Թուրքիային նախապայմաններ առաջադրելու և Արցախն Ադրբեջանին հանձնելու պահանջի համար: Փակուղուց դուրս գալու համար, Կարնեգիի միջազգային խաղաղության հաստատության ավագ գիտաշխատող Թոմաս դը Վաալը ապրիլի

22

4/2010

9-ին, Վաշինգտոնի գագաթնաժողովից անմիջապես առաջ հրապարակել է “Քաղաքականության ամփոփագիր”: “Հայաստան և Թուրքիա. կամրջում” զեկույցում նա առաջարկում է “բարի կամքի” հինգ դրսևորումներ, որոնք Թուրքիան պետք է կատարի Հայաստանի հետ հաշտեցման գործընթացն ուժի մեջ պահելու համար. Հայաստանի և Թուրքիայի միջև սահմանի բացում ոչ առևտրային ճանապարհորդների համար, Հայաստան-Թուրքիա սահմանին հարակից Թուրքիայի տարածքի մասնակի բացում, որտեղ գտնվում է միջնադարյան հայկական Անի քաղաքը: Հայ զբոսաշրջիկներին դա հնարավորություն կտա այցելել այս հինավուրց վայրերը: Թուրքական նախաձեռնություն` ամբողջովին բացելու և թվայնացնելու Օսմանյան արխիվները, որտեղ պահպանվում են 1915 - 1921թթ. իրադարձությունների վերաբերյալ օսմանյան պաշտոնական փաստաթըղթերը, Թուրքական կառավարության նախաձեռնություն` հրավիրելու սփյուռքահայերին այցելել Անատոլիայի հինավուրց հայկական ժառանգության վայրերը, Ստամբուլի և Երևանի միջև Turkish Airlines-ի համար ավիաուղիի բացումը: Դը Վաալը առաջարկում է, որ Հայաստանն էլ իր հերթին խոստանա “վերջ դնել Նախիջևանի մեկուսացմանը, Հայաստանի և Թուրքիայի միջև սահմանի բացման դեպքում”: Վերոնշյալ պարզունակ գաղափարներն առաջարկելուց հետո, դը Վաալն անդրադառնում է Հայոց ցեղասպանության ճանաչման հարցին և փորձում երկարաժամկետ լուծում մշակել ամերիկահայերի լոբբիստական ամենամյա ջանքերի դեմ, որոնք “խեղում են” Միացյալ Նահանգները: Կոնգրեսում այս հարցի շուրջ հայերի և թուրքերի միջև առճակատումը նա անվանում է “կեղտոտ քաղաքական սակարկություններ”: Ըստ դը Վաալի, Հայոց ցեղասպանության վերաբերյալ նախագահ Օբամայի խախտած խոստումը և Ցեղաս-

պանության փոխարեն նրա կողմից “Մեծ եղեռն” բառակապակցության օգտագործումը “արժանի ձևակերպում” է: Ահա թե ինչ է առաջարկում դը Վաալը. “Այս ամենամյա հոգեվարքից ազատվելու համար, կարծում եմ, որ հայ-թուրքական հարցը պետք է վերաձևակերպել ավելի երկարաժամկետ հեռանկարում: Հինգ տարի անց` 2015 թվականին Հայոց հոլոքոստի մոտալուտ հարյուրամյակը, և Թուրքիայում “Հայկական հարցի” վերաբերյալ աճող բանավեճերը խթան են հանդիսանում նման մոտեցման համար: 2015 թվականին, թուրքերին դուր կգա, թե`ոչ, սակայն աշխարհը կնշի հայկական ողբերգության տարելիցը: 2010 թվականի Ապրիլի 24-ի իր ուղերձում նախագահը կարող է ասել, որ հարյուրամյա ոգեկոչմանը մնացել է հինգ տարի, և եթե նա դեռ պաշտոնում է, խոստանում է մասնակցել այս միջոցառումներին (հնարավոր է անգամ Երևանում), սակայն միաժամանակ խոստանում է մի փոքր դադար տալ թուրքերին` հույսեր կապելով Թուրքիայի ներսում տեղի ունեցող քննարկումների հետ: Օբաման կարող է ասել. “Մենք հուսով ենք այս ողբերգական տարեթիվը նշել մեր թուրք ընկերների հետ և ոչ թե` առանց նրանց”, և ձգտել դառնալ հայթուրքական հաշտեցման խթանող”: Դը Վաալի առաջարկը, պարզապես ծուղակ է Հայոց ցեղասպանության հարցը հինգ տարի ևս թաղելու համար, մինչ այդ շունչ քաշելու ժամանակ շահել` տապալված Արձանագրությունները վավերացնելու համար: Նախքան նախագահ Օբամայի որևէ նոր խոստմանը հավատ ընծայելը, նա պետք է կատարի իր արդեն տված և խախտած խոստումը: Բացի այդ, ինչ երաշխիքներ կան, որ Նախագահը կվերընտրվի երկրորդ անգամ կամ էլ ընտրվելու դեպքում կկատարի իր խոստումը: Հարութ Սասունյան «Կալիֆորնիա կուրիեր» թերթի հրատարակիչ և խմբագիր Թարգմ.՝ Ռ.Ավագյանի

ŠQAKAQAGAN… ‹ ‚.aryunagyutoyun 21 =`enƒ gykm; agnargyutoyunner g;ner ergyu haodni na,abaomanneryu masin# gabva\ Le/naoin Karapaki & Haoy] }ekasbanyutoan har]eryun$ Arxar&# ergyu wasdatyukteryun dag hao & tyurq ardcyr\na,ararner +xvarx Nalpanxoani & Ahmet Davyutyklyui sdyracryutoyunner; xnelen edq# Angara grgin par'ra'aon bnxe] ir a/a` qa.a\ a/a`in na,abaomani vra# hadgabes var[abes +rdykani peranyv haodararelyv# te bidi [vavera]ne ar'anacryutoyunner aonqan jamanag# qani xe/ a/a`;nta] [i cran]vir karapakoan hagamardyutoan .yur` ;nta]yk panag]yutoyunneryun$ :sd xivanacidagan & mamly yry. akpoyurneryu# Tyurqia gwyr'er Haoasdanin hamyzel Adrbe0anin veraxar'nel ete y[ hinc# cyne ergyu .r`an* Akxam; & Fizyulin$ Tyurqagan xivanacidyutoan xirqyry.man gdryug wywy,yutoyun; haoeryu me` a/a`a]yu] ,apva\yutoan zca]yum;$ Min[ Tyurqia 'e/q gperer AMN-i gykme ]ekasbanyutoan 0ana[man heda'cyum;# Haoasdan; gmnar xadarg 'e/qeryv$ Hed&apar# Er&an; xime] @rensxragan qaoleryu* Tyurqiy hed sgsa\ cyr\;nta]en ed qa.velyu xyu/; pa] 'celyu hamar# isg na,acah Sarcsoan pazmi]s zcyu.a]yu]# te Haoasdan bidi [;nxyuni tyurqagan xivanacidyutoan ergagi ,ak m;$ Ev aha# i badas,an tyurqagan anzi`ykyutoan;# Serj Sarcsoan haoyutoan & a.,arhi a/`& hanxes gyuca yuker'yv$ Yusdi# ;sd ba.dynagan Er&ani# Šaos bahi] sgsa\* ‚hao-tyurqaganƒ haraperyutoyunneri garcavyrman nerga wyul; hamaryum enq sba/va\‹$ Sagaon Serj Sarcsoan [i haodararer ar'anacryutoyunneryu dagen Haoasdani sdyracryutoan ed qa.elyu masin# aol miaon g;se# te Er&an; gxaxre]ne ar'anacryutoyunneryu vavera]man ;nta]agarc; min[& aon aden# erp Angaraoi me` bidi desne Šharaperyutoyunneri garcavyrman; versdin badrasd a/a`nyrxyutoyun‹$ :sd na,acahi# Tyurqiy hed sgsa\ cyr\;nta]en [qa.vil; gp,e Haoasdani azcaoin .ahen$ >ader; gagngalein# te na,acah; bidi haodarare cyr\;nta]en Haoasdani xyurs cal;$ Sagaon pylyrs cidenq# te Haoasdani kegavaryutoyun; inqnaclyu, [i cyr\er &# in[bes ;sav na,acah;# Šcyr\;ngerner; hyrxyrel en ‚™ƒ .aryunagel cyr\;nta];# hyrxyrel en [gancne]nel aon‹$ Serj Sarcsoan g;se na&# te g.aryunage qnnargyumner yunenal Fransaoi# AMN-i & ?yusasdani na,acahneryun hed ŠTyurqiaoi hed sgsa\ cyr\;nta]i veraperoal‹# in[; tyuol gyuda

entaxrel# te cyr\;nta]i xaxre]man masin haodararyutoyun; baomanavyrva\ =r Warizi# Va.ingtyni & Mysgvaoi hed$ Avelin# Wariz; & Va.ingtyn; iren] cyhyunagyutoyun; haodne]in adyr hamar# te Haoasdan; cyr\;nta]en xyurs [i car$ ŠNa,acah Sarcsoani haodararyutoyun; hsdagyren ghasg]ne# te Haoasdan cyr\;nta]in ver` [dvav# aol a/ga,e] min[& yr tyurqagan gykm; badrasd bidi ;lla a/a` ertal‹# ;sav amerigoan bedagan wy,qardyukar Filiw Gyrdyn;$ Aol ,ysqyv# amerigoan var[agazm; arxara]va\ gcdne Er&ani qaol;# qani yr gasga\i dag [i xner aon# yr tyurqagan gykmn = mekavyr xivanacidagan cyr\;nta]i nerga ,]anman hamar & gyk`yune Šna,acah Sarcsoani hanyun ,akakyutoan# gaoyunyutoan & ha.de]man cyr\elyu yry.yum;‹$ Filiw Gyrdyni haodararyutoyun; ]yuo] gyuda yry. hamera.,yutoyun* Angaraoi vara\ na,abaomanneryu qakaqaganyutoan xem gancna\ Er&ani hed$ ŠMenq g.aryunagenq hyrxyrel gykmer;# xyu/; pa] 'cel* ha.de]man; & garcavyrman; yukkva\ `anqeryu .aryunagman hamar‹# avel]yu] bedagan wy,qardyukar;# in[; agnhaodyren hyrxyr m;n = tyurqagan gykmi has]ein$ Yu.axir haoa]q m; nedelyv na,acah Sarc;soani yuker'in vra# gdesnenq# te iraganyutoan me` aon miaon yry.man m; masin [i haodararer# aol ghanxisana ireryu xryutoyun; ngaracryk qakaqagan h/[agacir m;$ Serj Sarcsoan inq; [=# yr gyry.e xaxre]nel Tyurqiy hed haraperyutoyunneryu garcavyrman cyr\;nta];# aol i lyur a.,arhi ghaodarare# te cyr\;nta]; arxen qani m; amis = in[ xaxre]va\ = tyurqagan i.,anyutoyunneryun gykme$ Na,acah; aveli .yud hasaragyutoan hed haraperyutoyunneryu haodararyutoyun ;ra\ =# jykyvyurxin wy,an]elyv aon# in[ yr xivanacidagan qyulisneryun me` pylyr; cidein$ Serj Sarc;soani haodararyutoyun; anagngali [perav me\ deryutoyunneryu xivanacedner;# yvqer cidein# te amen pan arxen wagyukii me` gcdnvi# & y[ te Er&ani mekqyv$ Miajamanag# na,acah Sarcsoan g;nxc\e Haoasdani v0/agan xirqyry.yum;* bnxelyv# te mer ergir; tyuol bidi [da# yr Tyurqiy hed sgsa\ xivanacidagan cyr\;nta]; tyurqer; @cdacyr\en yrbes zenq iren] j,dykagan qakaqaganyutoan 'e/qin$ Moyus gykme# tyurq na,acah Abdyulah Goyulin .nyrhagalyutoyun haodnel; Šqakaqagan gy/egdyutoan‹ hamar hsdag yuker' m;n =# yryv na,acah; gn.e nergaois wagyukii hamar mekavyr;* a/an] anyr anyun; dalyu^ Tyurqiy var[abed ?e0ew Taoiw +rdykan$ Ev aosbes hasganali gxa/na# te Angaraoi me` in[bisi wywy,yutoyun gsbase Er&an;$

4/2010

23

Š A O S } Av: M E R N + * S Y U c : P Y LY R I S ‹

/a`in ancam; ;llalyv# marxyu iravyunqneryu ba.dbanyutoan gazmagerbyutoyunneryu gazmagerbmamp# Tyurqiy me` deki yune]an abrilqsan[yrsoan ycegy[man mi`y]a/yumner$ Amenen gar&yr havaqner; deki yune]an Sdampyuli me`* taqsim hrabarag; & Haodarwa.a gaoaranin a/`&$ Qani m; haroyur marx# grelyv 24 Abril 1915-in ‘erpagalva\ hao mdavyraganneryu lyusangarner;# xrs&yre]in iren] hamera.,yutoyun; Šhao ekpaorneryun‹ hed$ ,rah/[ag tiv 3(1 hyxva\yv a/a`nyrxvyk ergrin me`# aos ancam ysdiganyutoyun; abahyve] ycegy[agan mi`y]a/yumneryu anvdancyutoyun;$ vs wyqr qaol m; xebi 0.mardyutoyun# &s 0aq m;* j,dykagan barisbin me`$

A

D E