Nor Ghiank Mai 2009

? Y U M A N I Y H A O Y } M I Y U TO A N E R G L E Z V O A N A M S A C I R

DA R I 6 0 T I V 5 ( 19 5 3 ) M A O I S 2 ( (9

Hanxibyum jamanagagi] hao craganyutoan hed Byuqre.i me`

1918

<MPACRAGAN

tvi carnan; baderazm; gmylecner badmagan Haoasdani me`$ Tyurqagan gydyra\neren mazabyur\ eka\ wa,sdaganner; gle]vein Araradoan xa.d;$ Mer jykyvyurx; gancna\ =r 0agadacragan nyr iraxar'yutoyunneryu a/`&$ ?yus zinvyrner; lqa\ =in gyvgasoan /azma0agad;# isg tyurqagan yujer; laona\aval har'agyum gdanein ba.dbanvyk haoeryu xem$ Haoy] ergir; gancna\ =r ver`nagan y[n[a]man .emin# erp tyurqer; gsba/naoin cravel Er&an;$ Hyusalqva\# syven yu mahaper varagi[ hivanxyutoyunneryv da/abyk# yujasba/ mer jykyvyurx; menag =r aroyunarpyu tyurqeryu a/`& & bedq = abaviner miaon ir sewagan yujeryun$ Sagaon wrgyutoyun; egav ver`in bahyun$ Aram Manyugoani# zyravar Wiryumoani# Xryoi# zyravar Anxranigi & azcaoin aol herysneryu kegavaryutoamp Araradoan xa.di ampyk` jykyvyurx; meg marxyu bes ydqi gancne] & hed mke] asbadagyk tyurqagan zyrqer;$ Maois 21-en 25-;# Sarxarabadi# Karaqilisi & Pa.-Abarani 0agadamarderyu arxoyunqin haoer; haktagan xyurs egan /azma0agadi yk` ergaonqyv* wrgelyv Araradoan xa.d; & Er&an;$ 1918-i maoisoan haktanagner; wrge]in y[ miaon ba.dbanvyk haoeryu goanq;# aol pazmahazaramoa badmyutoyun yune]yk jykyvyurx m; & qakaqagrtyutoyun m;$ Sarxarabadi# Karaqilisaoi & Pa.-Abarani 0agadamarderyun masnag]a\ azadamardigneryu herysyutoan .nyrhiv =# yr ga aos@r Haoasdan bedyutoyun; & menq miaon banxyu,dneryu jykyvyurx m; [enq$ Maois 1918-in mer baber; wrge]in mer azc; & veragancne]in Haoasdani bedaganyutoyun;$ Aos@r# menq bardavyr enq bahbanelyu anyn] ancin nva0yum;# in[; mezme bagas zyhykyutoyunner gbahan`e$ Yusdi menq al# mer hertin bedq = aos@rva iravi0agi par'ryutoan vra cdnvinq$

2

5/2009

PYVANXAGYUTOYUN Har]azryuo] Haoasdani Crykneri Miyutoan na,acah LEVYN ANANOANI hed =` 4 =` 7

_r m; Sinaoaoi me`

Crqi .nyrhanxes ŠTityulesqyu evrybagan Himnargyutoyun‹ .enqin me` =` 8

Supliment limba rom`n[

Întîlnire cu literatura armeanã contemporanã la Uniunea Scriitorilor din România p. 9 Cronicã muzicalã

p. 10

Clubul Asociaţiei Filateliştilor „Tomis“ poartă numele lui SIMION TAVITIAN p. 11 Seri de basm la EUROVISION 2009 p. 12

O antologie a prozei armene contemporane

p. 13

manga-badanegan =` 15 XEBQER YU XEMQER – HAO FYLQLYR: =` 16 ?YUMANEREN LEZVYV Xaniel Varyujan ‚{byuqqearoanƒ =` 18 ‚1884-1915ƒ

ŠNYRMALA}YUM:‹ MAHA}AV* GE}}E‰ =` 2_ ŠNYRMALA}YUM:‹

ŠNYR GOANQ‹IN AN"NAGAZM: MIQAOEL SDEWAN-CAZAZOAN Œ ,mpacr^ ;nxh^ qardyukar MADLEN DER-KYUGASOAN Œ ,mpacir VARXAN MARTAOAN Œ ,mpacir MIHAOIL GEYRGIYU Œ lyusangari¿[ MARIAM BYSTAN)OAN Œ meqenacryuhi

COLECTIVUL «NOR GHIANK» MIHAI STEPAN-CAZAZIAN – secretar-general de redacþie MADLEN TER-GHUKASIAN – redactor VARTAN MARTAIAN – redactor MIHAI GHEORGHIU – fotoreporter MARIAM BOSTANGIAN – dactilografã-operatoare

REDAC|IA: Bucure=ti, Bd. Carol I, nr. 43, sector 2, tel./ fax. 314.67.83 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÅ: HźULESCU MIHAI TIPARUL: S.C. ARARAT srl.

I.S.S.N. 1221-9169

Hanxibyum jamanagagi] hao craganyutoan hed ?yumaniy Crykneryu Miyutoan me`

?

yumaniy & Haoasdani Crykneryu Miyutoan hamadek baomanavyrva\yutoamp# yry.ve]av tarcmanapar lyuos ;n\aoel /yumen jamanagagi] craganyutoan# hamabadas,anapar & hao jamanagagi] craganyutoan Antylycia m;$ Ev ahavasig# hao jamanagagi] craganyutoan Antylycian /yumen lezvyv lyuos desav .nyrhiv lracryk & tarcmani[ Madlen Caraca.oani & @janxagyutoamp ?yumaniy Haoy] Miyutoan & ŠArarad‹ hradarag[yutoan$ ŠAosdekyv an]el = Asdva\;^ hao jamanagagi] ar™agi Antylycian‹ ,yracir; gryk cirqin .nyrhanxes; deki yune]av Maois 19-in# ereq.apti# ?yumaniy Crykneryu Miyutoan Haoelineryu Srahin me`$ >nyrhanxesin nerga cdnve]an ?yumaniy myd Haoasdani xesban Eki.e Sarcsoan# Haoasdani Crykneryu Miyutoan na,acah L&yn Ananoan# ?yumaniy Crykneryu Miyutoan na,acah Niqylae Manylesqyu# ?yumaniy Crykneryu Miyutoan wy,na,acah# ?yumaniy Haoy] Miyutoan na,acah Varyujan Ysganoan$ Ev aba]yu]elyu hamar# te hao jamanagagi] craganyutoyun; an\anyt [= ?yumaniy me`# aos .nyrhanxesi a/ityv al nergaoa]ve]an & yuri. hadyrner# yr ver`in dariner; lyuos desa\ en ŠArarad‹ hradarag[yutoan gykme# in[bes Cricyr Papaoani ‚ŠEreq navazner dyt anabadyum‹ & nyr lyuos desa\ ŠHao hagajykyvrxagan heqiatner;‹ƒ gam Akasi Aovazoani ‚ŠPanper;‹ & ŠArminyus‹ƒ Sarcis Seloani tarcmanyutoamp$ Ev aosbes tarcman[i gykme garxa] ve]av yuker™ m;* masnavyr aos iraxar™yutoan hamar$ Haga/ag yr .ad dariner = arxen# yr

Sarcis Seloan hasdadva\ = Avsdralia# sagaon g.aryunage hao jamanagagi] craganyutenen tarcmanyutoyunner ;nel# yrynq lyuos gdesnen ŠArarad‹ hradarag[yutoan me`$ >nyrhanxesin hama/yd ,ysqyv elyuot yune]av & Baryn L&yn Ananoan$ An anxraxar™av Ar]a,oan herysamardin# Ar]a, a.,arhi azadacrman gar&yryutoan & mer hao mardigneryu an™nyura] baoqarin* Ar]a,i ver`nagan haktanagi hamar$ Baryn Ananoan ir ,ysqin me` .e.de] & ?yumaniy bedyutoan gykme Haoy] ]ekasbanyutoyun; 0an[nalyu ,isd gar&yryutoyun; & avel]yu]# te aos yukkyutoamp anhraje.d = hedamyud ;llal & lyur` qaoler ™e/nargel$ An ,yse]av nyuonbes 21-rx xaryu aos@rva haoyu# arxi hao marxyu yune]a\ mdahycyutoyunneryu & hycegan dacnabneryu masin# yr nergaois lyur` ,nxirneren meg; gngadvi$ Ev badahagan [=# yr Haoasdan; ?yusasdani Azcaoin Gyncresi hed hamadek# sahmana\ en mr]anagapa.,yutoyun m;* Š21-rx xari hao veb‹-i# yryu xramagan barc&; ghasni 18 hazar dylari$ {yrs hraviroalnere zad# .nyrhanxesin ,ysq a/av & ?yumaniy Crykneryu Miyutoan .r`anage ners ardaqin ,nxirneryu qardyukar# cryk Capriel Qivyu$ Aba elyuot yune]av & lracryk Madlen Caraca.oan# an yr ir nbasd; perav y[ miaon hadyri tarcmanyutoan# aol& Haoasdani Crykneryu Miyutoan na,acah Baryn L&yn Ananoani ao]in na,abadrasdman gabag]yutoamp$ Gsbasenq Er&ani me` haoeren lezvyv /yumen jamanagagi] craganyutoan Antylyciaoi lyuos ;n\aoman$

5/2009

3

«Menq arxen mi hancrvani enq hasel & mer cragan arxi arjeqner; wyr™yum enq nergaoa]nel mi`azcaoin ;nter]ykin»$»

<nxryum em ,yseq aos@rva hao cragan a.,arhi ;nxhanyur vi0agi masin$ Arxi hao craganyutoyun; ir pylyr janreryv* ar™ag# qnarercyutoyun# tadercyutoyun# gar\yum em nyr .r`awyuli# megnargi ezrin = & pavagan mr]yunag = aos@r evrybagan# ;nxhanrabes ar&m;doan jamanagagi] craga nyutoan pakxadmamp$ Mer crykner; aos@r aox janreryum abahyvyum en lav magarxag & gyu zenaoi asel# yr ete an]a\ xa raver`in dacnab =r hn[yum# te hao craganyutoyun; abryum = ir maoramyud;# parepa,dapar aoxbes [=$ Mer gan,adesyum ner; himnavyryum [yunein & bidi ar™anacrenq# yr [naoa\ wy,ve] hasaragarc;# ,yrhrxaoin garceri] menq eganq anga, hanrabedyutoan# [naoa\ wy,ve]

4

5/2009

Har]azryuo] Haoasdani Crykneri Miyutoan na,acah LEVYN ANANOANI hed

xara.r`an;# hazaramoag;# menq arxen 21-rx xaryum enq & mer crykner;* mi`in yu avac seryunx;# .ad wawyug vaor=`q gadare]in 21-rx xaryum$ Menq yunenq n.anavyr anyunner & n.anagali cyr\er masnavyrabes ar™agi me` & aos jykyva\yun xra vgaoyutoyunneri] megn =$ Ev menq .ad gar&yryutoyun enq dalis cra gan mi`azcaoin gaberin$ Asem na&# Antylycian [i ;nxcrgyum eridasarx seryunx;# yunenq .ad lav eridasarx cragan hertawy, yvqer mi ydqyv gancna\ en cragan xasagan avanxyuoti# moyus; wyr™araragan & aos ergyusi zyucag]yum;# mia]yum; .ad lav arxoyunq = dalis$ Crykneri miyu toyun; .ad me\ yu.axryutoyun = xar™nyum nran] & amen dari |akga™yryum gazmagerbvyum en eridasarx crykneri havaq -

ner$ Yunenq eridasarxagan cragan mamyul* ŠCri tert‹ eridasarxagan# =legdrynaoin ŠSeryunx‹ tert barperagan;$ Himnaxrve] Š}ylqer‹ manga-badanegan sdyuxian# yunenq crykneri Š}ylqer‹ hanxes;$ Himnaxrel enq eridasarxagan ŠMyudq‹ madena.ar;# arxen .yur` qa/asyun anyun a/a`in crqer; lyuos en desel$ Eridasarxagan hysanq; .ad hyusaxryk =$ In[bisi%n = Haoasdani Crykneri Miyutoan gab; swoyu/qahao crykneri hed$ Ver`in darineri ;nta]qyum vagyuyum;# yr; gar swoyu/q-haoreniq cragan xa.deri mi`&# aojm .ad serd gamyur` = sdek\vel & arxen [yrs ancam# ergyu darin meg hravirvyum = Crykneri Hamahaogagan Hamajykyv; Haoasdanyum & Ar]a,yum$ Ha`yrx

hinceryrx;# deki bidi yunena egyk dari 2(1( tvaganin# an]oal dari [yrryrxn =r$ Bidi asem# yr cragan miavyryumner; gazmagerbvel en na& swoyu/qyum* in[bes iranahao crykneri miyutoyun;# na& Siriaoyum# Lipananyum$ AMN-yum &s ergyu cragan gazmagerbyutoyunner yunenq# yrynq .ad serdyren hamacyr\ag]yum en Tyurqiaoi crykneri hed* Evrybaoyum$ Mi ,ysqyv# arxen Haoasdani Crykneri Miyutoyun; xar™el = aon himnagan gendrynadekin# yr; .ad arxoyunaved hamacyr\ag]yutoyun = hasdadel & swoyu/qahao cryknern en iren] crqer; dbacryum Haoasdanyum# yr .ad gar&yr =$ Mer craganyutoyunn enq menq a/aqyum# yunenyum enq wy,axar™ hanxibyumner# qnnargyumner# a/ga = m.dagan gab;$ Avelin asem# mi qani am si] Haoasdani Crykneri Miyutoyun; gyunena ir sewagan dbaran;$ Menq arxen hradarag[yutoyun =l yunenq & aox dbaran;# yr; nviradvyutoyun = Hao Parecyr \agan :nxhanyur Miyutoan gykmi]# gxa/na na& mer hradarag[a gan* Swoyu/q-Haoasdan gabi miasnyutoan &s .ad gar&yr @kag$ Mr]anagner yunenq hamadek sahmana\* swoyu/qi & Haoas -

dani mi`&$ Menq arxen mi hanc;rvani enq hasel & mer cragan arxi arjeqner; wyr™yum enq nergaoa]nel mi`azcaoin ;nter]ykin$ Dara\a.r`anyum &s .ad serd gaber = hasdadvel Vrasdani hed$ Menq amen dari Vrasdanyum gazmagerbyum enq hao qnarercyutoan @rer & wy,axar™$ Dbacrvyum en antylycianer pnacri] tarcmanva\$ Aos @rerin# menq vra] ar™agi jykyva\yun enq tarcmanapar badrasdyum* hertagan hanxibman hamar$ >ad serd en gaber; Irani hed$ Pylyryvin ver`ers# mer crykneri badviragyutoyun; Saryoani 1((-amoagi a/ityv# Irani ga/avaryutoan hraveryv ekav aondek$ Deki crykneri miyutoan hed enq hamacyr\ag ]yum$ >ad a.,yuja]el en hamacyr\ag]agan gaber; & panyug 0anabarhner en sdek\vel ?yusasdani hed$ Arxen ver`in ergyu daryum bidi asem# te hao arxi craganyutoyun; ir darper janreryv* byezia# ar™ag# hrabaragacryutoyun tarcmanapar nergaoa]vel = .yur` 1( hadyryv$ Ver`in ergyu darin dbacrvel = hao ar™agi jykyva\yun cerma neren# hao arxi byeziaoi jykyva\yun franseren# barsgeren$

Menq tarcmanyum enq Slyvagiaoi craganyutoan antylycian & meg amsi] lyuos gdesni Siriaoi arap crykneri byeziaoi antylycian$ Ev aos@r .ad gar&yr em hamaryum mer aos hanxibman arxoyunq;# erp hama™aonacir sdyracrve] ?yuminiaoi & Haoasdani mi`&# yr ereg sdyracre]inq baryn Niqylae Manylesqyui hed$ Ev menq wy,axar™apar egyk dari /yumen ar™agacirnerin gtarcmanenq$ Maoisin na,adesvyum = jykyva\yui .nyrhanxes; Er&anyum# gcan /yumen badviragner & in™ =l wy,axar™apar hravire]in Nebdyuni cragan wa/adynin$ A/a`igaoyum \racrvyum = arxi /yumin & hao eridasarx crykneri zyucaxir tarcmanva\ mia]oal jykyva\yun$ Ev aosbes craganyutoan mi`y]yv enq mimoan] 0ana[yum & hasaragagan gar\iq gazmyum$ I%n[ ,nxirner en \a/a]a\ aos@r Haoasdani Crykneri Miyutoan a/`&$ Cideq# crykner; hasaragyutoan mi manragerdn en$ Amen mi dndesagan 0cnajam & y[ miaon Haoasdanyum# na, hyc&yr 0cnajam =$ Hama.,arhaoin aos qaysi me` meg ancam &s desnyum

5/2009

5

enq# erp paryoagan arjeqnern enq gyr]nyum# marxgaoin haraperyutoyunnern en ,0ykvyum# aox jamanag =l clyu, = par™ra]nyum finansagan 0cnajam;$ Haoasdanyum =l bidi asem# yr y[ hamase/ ;nxhanyur mtnylyrd =* ga ;nximyutoyun# i.,anyutoyun$ Ev mez bidi wrgi xjvar# par™r cin v0arva\ anga,yutoyun;# yr; bidi bahvi miasnyutoamp$ Aox hysanqner;# yr gan na& crykagan# mdavyragan .r`anyum arxen jamanagn =# yr cidag]vi mer hasaragagan havaqagan cidag]yutoan me`# yr bidi miasnagan `anqeryv garykananq ximagaoel aos hama.,arhaona]man# clypala]man ,aoda/ag mardahraverin$ I%n[ dbavyryutoyunner yuneq ™er gar0ad& ao]elyutoyuni] ?yuminia$ Es .yur` 25 dari a/a` em ekel Pyu,aresdyum# xranq xajan dariner =in ergri hamar$ Aox .r`anyum# aos@rva 0cnajami hed hamemadelyv bidi asem# yr ci.erner; gendrynyum nyuonisg lyuoser; [=in va/vyum# dransbyrd [=r a.,adyum & marxig gisaqak] =in$ Jykyvyurx; xima]av & gar\yum em hima =l bidi ximana$ Qakaq; .ad = wy,vel# ceke]ga]el# nyr takamaser en ga/yu]vyum$ In™ hamar ipr& cryki# mdavyragani# yr swoyu/qi hed .ad gabva\ em zcyum in™# .ad gar&yr em hamaryum swoyu/qi dek;# xer;$ Gar&yr;# te aos@r in[ = gadarvyum mer cakt@`a,neryum$ Linelyv Cricyr Zampaq[oani dyun tancaranyum .ad hia]a\ em$ Miaon haoi desag; garyk = inqnazyhykyutoamp arjeqner nvirel y[ te ir jykyvrxin# aol ergryrx haoreniqin$ Bidi desnenq# te in[ = gadarvyum aon arjeqneri hed# yr in[ yr dek na& mez en badganyum$ >ad gar&yr =# yr xarer .aryunag mer jykyvyurx; snel = /yuminagan m.agyuotin & aos@r darper pnacava/neryum

6

5/2009

hadgabes crykneri miyutoan .arqeryum haoazci anvani crykner desa$ Bidi asem# yr aos dari nyoemperin Haoasdani Crykneri Miyutoyun; AMN-yum* Galifyrniaoyum# gazmagerbelyu = @daracir haoazci crykneri III ha majykyv; & es hyuos yunem# yr ?yuminiaoyum mer crykner; &s iren] masnag]yutoyun; gperen$ Es aos@r yura,yutoamp desnyum em# yr /yuminahao; liarjeq qaka qa]i = i.,anyutoan hamar$ Azcaoin wyqramasnyutoyunneri hanxeb bedagan i.,anyutoyunneri yu.axryutoyun; .ad gar&yr =$ Ereg cna]inq Sinaoa# yukkagi hia]a\ em aox pna.,arhyv# 0ardarabedagan gytykyv & an`n`eli# hra.ali azxe]yutoyun tyke] in™ vra ŠNyooan daban‹ hoyurany]aoin hamalir;$ Hyvagimoanneri hao ;ndaniq; aox xjvar darinerin egel = & ir qrdinq; yu nviryum;# ir ser; xrel =# xa yukkagi .qek mi wyqrig Haoasdan =$ Nran] ak`igner;* Marinen# ?yuzannan waolyun haoyuhiner en# na& .nyrhali wesaner;* Garen; & Artyur;$ Ev amenagar&yr;# yr xa y[ miaon noyutagan haoreniq =# aol& hyc&yr haoreniq# yr nran] ere,aner; haoa,ys en# haogagan grtyutoyun yunen$ Aos ;ndaniq; `anyum =# yr @dar hykyum nranq [@daranan#

iren] haoe]i xasdiaragyutoyun; bahbanen$ Ev aos dbavyryutoyunneri hanracyumaryv es im ao]; gar&yryum em in™ hamar te‰ cryk# te‰ mdavyragan$ Gyuzei anbaoman n.el Madlen Caraca.oani gar&yr nerxryum;# `anq;# yr haogagan grtyutoyun [yunena lyv# garyka]el = haktaharel & arxen 2-3 darva aox dqna`an a.,adanqi# nviryumi arxoyunq; bedq = pylyrs amen gerb ,ra,yusenq$ Aos@r# aos hyki vra lyuos = desnyum ŠNyr Goanq‹ amsatert; magarxagyv & 0i.d qakaqaganyutoamp$ Amenagar&yr; er&yum = ,mpacryutoan `anq;# te in[; bidi qaryzvi & in[; nergaoa]vi$ Yukkagi .ad gyuzenaoi na& /yuminahao cakyutin# yr; haoe]iyutoan desangoyuni] \eranyum =# yrbeszi nyr avi. lini# yrbeszi aos ver`in qaravanner;# yr egel en Haoasdani] nyr .yun[ hakyrxen# yrbeszi xasagan swoyu/q; & nyr swoyu/q; y[ te irar xem abren# aol miasnagan abren# yryvhed& in[qan `ladva\# in[qan ba/agdva\# aonqan .yud g,a/nven hama.,arhaona]man hyr™anqi bkdyr `rerin$ >nyrhagalyutoyun$ MAXLEN DER-KYUGASOAN

_r m; Sinaoaoi me`

E

te Maois 19-in @r;# erp Baryn L&yn Ananoan# Haoasdani Crykneryu Miyutoan na,acah# masnag]e]av ŠAosdekyv an]el = Asdva\’;‹ - hao jamanagagi] ar™agi Antylyciaoi & yuri. jamanagagi] craganyutoan hadyrneryu .nyrhanxesin# ver`a]av paregamagan 0a.geryuotyv m;* ?yumaniy Crykneryu Miyutoan 0a.aranin me`# ir ba.dynagi] wryf^ Niqylae Manylesqyui# in[bes & /yumen yu hao cr[agi]neryu gykqin$ Mer hoyur; ergryrx @r; Valea Wrahyveo .r`acaoyutoyun m; gadare]$ Sinaoaoi vanq; gar0 ao]elyutene m; hedy# mer cl,avyr nbadagn =r Sinaoaoi Wele. Xkoag; desnel;# ?yumaniy tacavyrneryu ama/va hanra\anyt pnagavaor;* ga/yu]va\ Qaryl A^ tacavyri ]angyutoamp# pa]va\ 1883 tvin$ Brn^ Ananoan; hia]av ?yumaniy badmagan desagi gar&yracyuon ga/yuo]in a/`&# yr ir miaonag pnyuotyv# sagaon badmagan & cekarvesdagan .nyrhiv al XIX xaryu ergryrx gesi Evrybaoi aos desagi hyu.ar™anneren amenagar&yrneren megn =$ Mer hao hoyur; zmaole]av Xkoag; .r`abadyk bardezi ceke]gyutoamp & hancsdaved mtnylyrdyv# isg ners; dbavyrve]av ga/yuo]i bahbanyutoan ,namqyv# ir yu.axryutoyun; cravva\ ;llalyv# masnavyrabes ipr& hazvacoyud crqeryu grqyd# tacavyragan craxarani hadyrneryu vernacreryv# yryn] gykqer; ga.vebad =in & cirern al ysgez@\$ Brn^ Ananoan ergaon xide] XIV-XVII xareryun badganyl evrybagan & ar&eloan zenq yu zrahneryu srahneryun me` ]yu]axrva\ nmyu.ner;$ Hedy# Brn^ L&yn Ananoanin# nyuonbes pylyr anyn]# yr g;ngerag]einq iren &s verabahva\ =r Byu[e0 le/neryu srdin Šwyqr Haoasdan‹ m; haodnacyr\elyu anagngal; - ŠNyooan daban‹ hoyurany] sewaganyutoyun; ver`ers pa]va\# meg yu ges dasnamoage Byuqre. hasdadva\ Haoasdanen pnig me\ ;ndaniq m;* /yumen tyurizmi me` nerxryum ;nyk ;ndaniq m;# ,yr armadneryv aos hykin me`$ Sinaoaoi & Wele. Xkoagi 0anabarhin mi`&# aos [yrs asdkani hoyurany]in anyun; gabva\ = Nyo badriarqin# yr pipliagan `rhekeken hedy ir dabanyv gancne]av Ararad le/an vra$ Yuremn mez* haoeryus hamar# n.anagali anyun m;n =$ Par™ranalyv min[& myd 3( m^ in; harger;# yryn]me [yrs; Fyurniqa wyky]i magarxagen ver# isg hinc; xebi var# ngadi yunenalyv magarxagi darperyutoyun;# a/a`in pan; yr gzarma]ne ao]elyuin abagie ardaqin verelagn =# yryun me`en

L&yn Ananoan; ‚gendryn;ƒ Artyuri# ?yuzani# Marinei & Gareni hed

gareli = desnel .r`aga pnangarneryu hamaonabadger;# hedy Haoasdanen nera\va\ bazalti me\ qanagyutoamp nergaoyutoyun;# .inanoyut yryv \a\gva\ en ardaqin & nerqin bader;# yryn] gavelnan waodeken;# marmare salignern yu asdi0anner;# poyurekabage 0racaranner;# .qek varacyuorner# vaoel[acek & cyr\nagan garasiner# 31 senoagnern & ergyu pnagaranner;# vibry-masaj ]n]yukneryv# aos pylyrin avelnalyv hancsdoan nvirva\* sayuna# 0agyuzi# lykaran yune]yk hadyug srahneryv$ Hamajykyvneryu .qek srah m;# ver`in jamva de,nigagan sarqavyryumneryv# garyk = ;nxyunil masnavyr mi`y]a/yumner# cyr\arar marxgan] hanxibyumner & aoln$ Avelyrx = ;sel# te pylyr senoagner; @jdva\ en hamagarci[aoin ]an]yv$ Ao]ela\ senoagneryu baderyun vra anag;ngal; yune]anq n.marelyu Nyoi megnyum; & veraxar™; ngaracryk ngarner# in[bes & ceke]ig nerqin bardez;# harxarva\ \akigneryv & cykdrig \a\geryv# in\i an™amp hi.e]yu]# wyqra\aval ™&yv Haoasdani A.daragi ™yr dyurisdagan hamalir;$ Aos bardez;# l/yutoan & hancsdoan isgagan @azis m;n = Byu[e0 le/neryu maqyur @xyv# .r`agaoq; pa]vyk hianali desaran m;$ Ver`avyryutoan tyke]i 0a.arani me\ srah;# yur mer hoyur;ngalykner; inqzinqnin cerazan]e]in mez hram]nelyv haogagan & mi`azcaoin 0a.adesagneryu 0y,yutoyun m;$ Varxeresoan# Hyvagimoan & ~akinoan ;ndaniqneren# mer hianali hoyur;ngalykneren ahavyr an™r&i m; ;nta]qin ‚gar\es pnyutoyunn al gyularƒ aos harmaraved .qekyutoan dara\q; grgnabadgva\ avanxyutoamp^ hamyzva\ ;llalyv# te qani m; pa]a/ig jamer an]yu]inq Valea Wrahyveoi amena.;qek hoyurany]neren megyun me`$ Hianali @r m; ekav & lavacyuon hi.adagneryv li Haoasdanen ega\ hoyurin & mez pylyris hamar# yr ;ngerag]e]anq iren$ >nyrhagalyutoyun$ MADLEN CARACA>OAN

5/2009

7

Crqi .nyrhanxes ŠTityulesqyu Evrybagan Himnargyutoyun‹ .enqin me`

M

aois 26-in# ereq.apti deki yune]av Hagyp Pezeroani ŠAsiaoi haodnacyr\yum;^ ?yumaniy xivanacedi m; hi.ykyutoyunner;‹ cirqi .nyrhanxes;$ Aos hadyri veraperoal# yr lyuos desa\ = ŠArarad‹ hradarag[yutoan me`# in[bes na& hekinagi masin# yr haryusd cyr\yuneyutoyun m; yune]a\ = yrbes Tyurqiy# Hnxgasdani# {inasdani# Mynkyliaoi# Bagisdani# Irani# Iraqi myd ?yumaniy xesbanyutoan xivanaced m;# ,ysq a/in barynner Geyrge Wytra Tityulesqyu* Evrybagan Himnargyutoan dn@ren# wryfesyr# dyqtyr# dy]end# Niqylae N^ >tefan* ŠGeyrge Iynesqyu->i.e.t‹ Coyukadndesyutoan & Anda/apyu\yutoan Cidagan Agaxemiaoi na,acahyutoan anxam# aocecyr\yutoan pajanmyunqi na,acah# 1976-1986tt^-yu Irani myd ?yumaniy na,gin xesban# Lyu[ian D^ Wetresqyu badmyutoan dyqtyr & xesban$ Yuker™ m; garxa]ve]av baryn Iyn _wri.ani gykme# ;llalyv craganyutoan „SeculumVestala” Hradarag[yutoan dn@ren# yur & hradaragva\ = Hagyp Pezeroani hama.,arhaoin craganyutene gadarva\ tarcmanyutoyunneryu qsane aveli hadyrner;$ <ysq a/in na& „Ararat” barperagani cl,avyr ,mpacir Mihao SdewanCazazoan & hekinagin xyusdr;* Xaniela Pezeroan$ >nyrhanxesin nerga =in me\ tivyv paregamner# Ardaqin Cyr\y] Na,araryutoan na,gin cyr\;ngerner# yr wawaca\ =in nerga cdnvil aox bahyun & na& gavel]nenq menq* baryn Pezeroani \nnxoan 85-amoa darexar™i a/tiv# yr lra]av miaon ergyu amis a/a`$ Cnahadanqi .ad ,ysqer ardasanve]an# pao] na& a/it m;n =r mdaperelyu an™navyryutoan m; cyr\yuneyutoan masin# yr me\ hamesdyutoamp & wryfesiynalizmyv /yumen bedyutoan a/`& gadare] ir xivanacedi bardaganyutoyun;$ Gyuzei aosdek hi.adagel baryn Geyrge Wytraoi cnahadanqi ,ysqer; ?yumaniy hao hamaonqi veraperoal & aonbisi an™navyryutoyunneryu has]ein in[bes* Manyug Beo;# H^ )^ Siryunin gam Vazcen A/a`in Gatykigys;# yryun 0an[]a\ = Haoasdani me` & yrynq gwasden aon arjeq;# yryu hamar gyura,anan ?yumaniy haoer;$ Anyn] garcin = na& nergaoa]va\ hadyri hekinag# baryn Hagyp Pezeroan$

8

5/2009

MAI 2009

PUBLICA ÞIE BILINGVÃ A UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA

|nt \lni r e cu l ite ra t u ra a r m e a nq c onte m pora nq

la Uniu n e a Scr iitor i lor din Rom`nia

}

n urma unei ]n\elegeri dintre Uniunea Scriitorilor din Rom`nia =i institu\ia similar[ din Armenia s-a convenit realizarea unor volume care s[ cuprind[, ]n traducere, o antologie a literaturii rom`ne con temporane, respectiv armene. +i iat[ c[ Antologia de literatur[ armean[ contemporan[ a fost realizat[ gra\ie traducerii ]n limba rom`n[ a ziaristei =i traduc[toarei Madeleine Karaca=ian cu sprijinul Uniunii Armenilor din Rom`nia =i al Editurii Ararat. Volumul, intitulat <Pe aici a trecut Dumnezeu“ – Antologie de proz[ contemporan[ armean[ a fost lansat, mar\i 19 mai, la Sala Oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor din Rom`nia, ]n prezen\a Excelen\ei Sale domnul Yeghishe Sargsyan, ambasador al Armeniei ]n Rom`nia, Levon Ananian, pre=edinte al Uniunii Scriitorilor din Armenia, Nicolae Manolescu, pre=edinte al Uniunii Scriitorilor din Rom`nia =i Varujan Vosganian, vicepre=edinte al Uniunii Scriitorilor din Rom`nia =i pre=edinte al Uniunii Armenilor din Rom`nia. +i, pentru a demonstra c[ literatura armean[ contemporan[ nu este o necunoscut[ ]n Rom`nia, cu ocazia acestei lans[ri au fost prezentate =i alte volume publicate ]n ultimii ani la Editura Ararat, din crea\iile lui Grigor Babaian (<Trei matelo\i ]n de=ertul torid> =i recenta apari\ie <Basme antipopulare armene=ti> ) sau Aghasi Aivazian (<Mesagerul> =i <Arminus>) ]n traducerea lui Sergiu Selian. De altfel, din partea traduc[torului, a fost citit un mesaj, special pentru acest eveniment. De=i s-a stabilit de mai mul\i ani ]n Australia, Sergiu Selian continu[ s[ traduc[ din literatura armean[ contemporan[ pentru editura Ararat. }n afara celor patru invita\i au mai luat cuv]ntul scriitorul Gabriel Chifu, secretar al USR =i ziarista Madeleine Karaca=ian care =i-a adus contribu\ia nu doar la traducerea acestui volum ci =i la preg[tirea vizitei la Bucure=ti a domnului Levon Ananian, pre=edinte al Uniunii Scriitorilor din Armenia.

A=tept[m apari\ia la Erevan, ]n limba armean[, a Antologiei de literatur[ rom`n[ contemporan[.

5/2009

9

Cronicã muzicalã S

ăptămîna Internaţională a Muzicii Noi – iniţiată în 1991 de academicianul Ştefan Miculescu, care ne-a părăsit de curînd – a ajuns la a 19-a ediţie. Săptămîna de 8 zile, cu cîte 2-3 programe zilnice, s-a desfăşurat ca de obicei în ultimele zile ale lui florar, în perioada 23-30 mai 2009.

S-au produs formaţiile bucureştene: Grupul de muzică nouă „Traiect”, ansamblul „devoţioModerna”, InterArt & Pro Contemporania, Atelierul de muzică contemporană „Archaeus”, Ansamblul de percuţie „Game“ şi orchestra de Cameră Radio ca şi Orchestra Naţională Radio, care ambele onorează fiecare ediţie a acestui festival de muzică nouă; ansambluri din străinătate: Cvartetul „Excelsior” din Japonia, Ansamblul „Linea” din Franţa, Trio „Tafeal” din Elveţia şi Ansamblul bulgar de muzică contemporană, ca şi solişti vocali şi instrumentali din ţară şi de pe mapamond.

Au fost interpretate lucrări muzicale contemporane de la sfîrşitul secolului XX şi începutul de secol XXI, de compozitori români şi străini. Aş menţiona în special din program prima audiţie absolută a operei „Eva” de Dan Dediu interpretată de doi cîntăreţi şi compozitorul la pian, cît şi programul „multiart” al formaţiei „InterArt & Pro Contemporania“ pe estrada Teatrului de Operă, în care protagoniste cu lucrări şi interpretare live sunt membrele A.R.F.A, compozitoarele Irinel Anghel şi Mihaela Vosganian.

Un eveniment muzical important al stagiunii muzicale 2008-2009 tema acestei ediţii fiind „MUZICA LUMII”.

C

e program simfonic putea fi mai pe placul melomanilor bucureşteni, în aceste prime zile de caniculă a lunii lui florar, decît unul integral cu compoziţii de Aram Haciaturian, piese de culoare orientală izvorîtă din tradiţia melodiei armene, din baletele „Spartacus” şi „Gayane” la care s-a adăugat originalul concert pentru vioară şi orchestră!

Concertul simfonic din 22 mai 2009 al Orchestrei Naţionale Radio – ultimul în Studioul de concerte „Mihail Jora” al Radio România înainte de 1 iunie 2009, după care sala şi scena intră în reparaţie generală – s-a bucurat de prezenţa a doi muzicieni de înaltă clasă artistică. Dirijor

10

5/2009

a fost Jin Wang, născut la Beijing, şcolit muzical la Viena, măiestrit în arta baghetei de Zubin Mehta, Leonard Bernstein şi specializat în muzica contemporană cu Peter Eötvös; solist de acum celebrul nostru violonist Alexandru Tomescu „înarmat” cu nu mai puţin celebra vioară Stradivarius Elder-Voicu.

Programul a fost alcătuit din lucrări ale unuia dintre compozitorii cei mai de seamă ai secolului XX, Aram Haciaturian (1903-1978). „În arta sa (el) cuprinde o expresie ce închină farmecul senzual al poporului armean, temperamental implicat în trăiri intense, la care se adaugă însă comportamentul artistului de un înalt profesionalism, cu un stil propriu, capabil a contribui la mozaicul de trăsături specifice secolului trecut… original şi distinct prin modernitatea aliajelor sonore… Haciatu rian, prin cuprinzătoarea sa creaţie, deosebit de variată în planul genurilor muzicale, s-a impus cu autoritate în rîndul compozitorilor sovietici…“ (Grigore Constantinescu, extras din programul de sală).

Concertul simfonic al Orchestrei Naţionale Radio sub bagheta lui Jim Wang s-a deschis cu „Adagio” din baletul „Spartacus” (1956), tema iubirii dintre eroul-sclav şi Phygia. Aceasta este „o autentică expresie poematică (…) deosebit de emoţionantă. La faima acestei melodii a contribuit şi preluarea temei (…) în cadrul (…) «Linia maritimă Onedin » serial tv englezesc, mult apreciat în vremuri grele”. A urmat Concertul pentru vioară şi orchestră cu Alexandru Tomescu, solist.

Lui Alexandru Tomescu i s-a încredinţat în 2007 prin concurs – dar şi datorită recuperării de către ministrul Culturii, compozitorul Adrian Iorgulescu – custodia pentru următorii cinci ani a viorii Stradivarius Elder-Voicu.

Alexandru Tomescu a dat o inter pretare de virtuozitate remarcabilă acestui

concert: partea întîi Allegro con fermezza ritmată, urmată de visătorul Andante sostenuto şi încheiat tumultos şi sincopat în Allegro vivace. Cîntînd însă după note, aceasta a impietat într-o oarecare măsură asupra acurateţei execuţiei şi în special dezinvolturii în ampla cadenză din partea primă. Ar fi de remarcat muzicalitatea partidelor orchestrale, aportul în coloristica partiturii a fagotului solist, a clarinetului solist, tonul grav insinuant al partidei de viole şi a percuţiei. În partea a doua a simfonicului Orchestra Naţională Radio şi dirijorul ne-au delectat cu ritmurile variate, trepidante sau visătoare, ale pri mei Suite din baletul „Gayane“, partitura baletului scrisă în 1942 şi refăcută în 1957. Orchestra a sunat strălucitor, cu o remarcă specială pentru solourile de violoncel. Programul s-a încheiat cu „barbarul“ Dans al săbiilor „un dans bărbătesc armean, spectacular…“, din acelaşi balet, care a fost reluat la bis la cererea insistentă a publicului care a umplut Studioul de concerte “Mihail Jora” al S.R.R.

L

a concurenţă cu programul Haciaturian de la Sala Radio, tot vineri 22 mai 2009 la Institutul Cultural Român, pianistul Harry Tavitian a prezentat un interesant program de jazz. A avut invitat pe saxofonistul Anatoli Vapirov din Bulgaria. Programul era intitulat „Touch me Tonight“.

L

a Opera Naţională din Bucureşti a avut loc un spectacol omagial Jean Rînzescu cu opera “Rigoletto” de Giuseppe Verdi. Au cîntat în rolurile principale tenorul Marius Manea, baritonul Eduard Tumagian (în imagine) şi soprano Elena Poesina.

EUGEN TODEA

Clubul Asociaţiei Filateliştilor „Tomis“ poartă numele lui

SIMION TAVITIAN

C

lubul Asociaţiei Filateliştilor „Tomis“ (AFT) poartă, de acum, numele celui mai longeviv preşedinte al său, regretatul Simion Tavitian. Acesta este primul pas făcut pe linia modernizării clubului, în viitor avîndu-se în vedere şi renovarea sediului. Firma clubului situat în zona veche a oraşului, lîngă Muzeul de Artă Populară, este realizată sub forma unui timbru, în partea dreaptă fiind redat celebrul „Cap de bour“. „Simion Tavitian este preşedintele care şi-a pus amprenta în modul cel mai clar asupra acestei asociaţii.

A făcut foarte multe pentru a dezvolta şi îmbunătăţi imaginea Asociaţiei Filateliştilor. Dacă „Tomis“ este printre primele grupări de acest gen din ţară, alături de Bucureşti şi Cluj, un mare merit îl are Simion Tavitian. Faptul că am început să ne dezvoltăm în aceste condiţii şi să menţinem activitatea la un nivel ridicat, din punct de vedere al membrilor asociaţiei, al manifestărilor pe care le organizăm, al editării unor reviste, i se datorează“, a spus actualul preşedinte al AFT, Gabriel Octavian Nicolae. „Prin renovarea clubului, dorim să-i atragem pe cei care doresc să ne cunoască mai bine“, a mai spus Gabriel Nicolae.

Regretatul om de cultură Simion Tavitian, preşedin tele cu cel mai lung mandat din istoria AFT, a încetat din viaţă la data de 7 noiembrie 2008. Acesta a fost membru fondator al Asociaţiei Filateliştilor „Tomis“, în 1958 şi membru al Federaţiei Filatelice Române, din acelaşi an.

De asemenea, Simion Tavitian a pus, în 1995, bazele „Magazinului de filatelie, cartofilie şi numismatică“.

Anul trecut, la Expoziţia Naţională de Cartofilie - Salo nul carto-filatelic Bucureşti 2008, marele colecţionar a fost distins cu o medalie jubiliară, în semn de recunoaştere a activităţii pe care a desfăşurat-o de-a lungul timpului, în numele filateliei. după Telegraf

EXPO

L

LA

BOTOŞANI

uni 25 mai a.c.

Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” din Botoşani a organizat expoziţia „Şcoala românească în epoca modernă şi contemporană. Contribuţii ale dascălilor botoşeneni”. Cu acest prilej s-a inaugurat galeria profesorilor de seamă din Botoşani din care face parte şi profesoara Eufrosina Aneta Costachi din cadrul Comunităţii armene din localitate.

Eufrosina Aneta Costachi a profesat la Liceul „A. T. Laurian” din Botoşani. Este cunoscută prin numeroasele monografii, recenzii şi emisiuni radiofonice la Radio Iaşi.

A fost onorată cu înalta distincţie de „Cetăţean de Onoare” al municipiului Botoşani. „Modestă aşa cum sunt adevăraţii oameni de valoare, domnişoara Costachi a fost un adevărat apostol al timpului său, faptul că a trăit o viaţă de om la Botoşani formînd oameni cărora «le-au crescut aripile» şi au devenit personalităţi pe alte meleaguri, fiind una dintre principalele motivaţii care au stat la baza acordării titlului de Cetăţean de Onoare“ („Căţelul de usturoi”, nr. 4/08.III 2002).

ALICE OVANESIAN

Elena Florica Şuster

la Gala “Vieţii medicale”

M

embră a Cenaclului de Arte Plastice al Medicilor “Ion Ţuculescu”, distinsa noastră conaţională farmacista Alice Ovanesian a prezentat pictura “Ascultînd violoncelul” (în imagine) în cadrul expoziţiei “Culorile primăverii” de la Ateneul Român, unde, în ziua de 27 mai, a avut loc un marathon de manifestări literarartistice, prilejuit de Gala “Vieţii medicale” 2009, la împlinirea a 20 de ani de la apariţia neîntreruptă şi al publicării numărului 1000 al acestui prestigios săptămînal al personalului medico-sanitar din România.

5/2009

M. K. 11

Seri de basm la EUROVISION 2009

Puţină lume şi-ar fi imaginat că a 54-a ediţie a concursului de interpretare a celor mai atractive melodii de muzică uşoară, susţinut la Moscova, va depăşi toate aşteptările prin spectaculozitatea sa.

Arena Olimpică acoperită, plină pînă la refuz, a fremătat sub acordurile fiecărui cîntec, iar ropotele de aplauze şi ovaţiile au sporit şi mai mult frumuseţea celor 3 zile de competiţie.

Dacă rîndul trecut am fost plăcut impresionată de scena sub formă de liră (simbol ales cu grijă, vrînd să sugereze îngemănarea dintre muzică şi cursul sinuos al Dunării), anul acesta am fost încîntată de aspectul său avangardist, de combinaţia dintre jocul de culori şi imaginile proiectate pe ecranele tridimensionale ampla sate în fundal sau deasupra capetelor concurenţilor, pe un panou circular.

Povestea „Păsării de Foc“, inspirata temă aleasă de organizatori, a fascinat spectatorii şi telespectatorii de pretutindeni.

Dar surprizele nu s-au oprit aici.

Corul bărbătesc „Alexandrov”, alcătuit din soldaţi ai armatei sovietice, a ridicat sala în picioare încă de la primele acorduri ale renumitului cîntec popular „Kalinka”, iar dansurile interpretate cu inegalabilă măiestrie de către Ansamblul „Igor Moiseev” au întregit farmecul unui spectacol de deschidere ireproşabil.

12

5/2009

Cu totul neobişnuite - dar şi ingenioase - au fost clipele de suspans din ultima zi de concurs, create la mare înălţime (la propriu!) cu ajutorul unor înotă tori-dansatori ce au evoluat în interiorul unor piscine din plexiglas.

Momentul de senzaţie al acestui mini-show s-a produs atunci cînd una dintre arenele de înot a fost uşor coborîtă peste spectatori, încît putea fi lesne atinsă cu mîinile.

Probabil speriaţi de ideea producerii unui „duş” inopinat (prin eventuala spar gere a podelei transparente) mulţi dintre tinerii spectatori au început să ţipe, teama lor preschimbîndu-se curînd în chiote pline de entuziasm, la finalul reprezentaţiei.

Au fost clipe de vis, pe care nu le vom uita niciodată.

Pe parcursul celor 3 zile de concurs, la fel ca dv., am urmărit cu multă atenţie în special evoluţia fetelor noastre, Inga şi Anoush.

Le-am numit „fetele noastre” fiindcă deşi sîntem răspîndiţi în cele patru zări, noi, armenii, sîntem – în fapt – un singur suflet, indiferent în ce colţ de lume ne-am afla.

Cu toate că nu sînt critic muzical, mărturisesc că am avut o puternică strîngere de inimă atunci cînd am ascultat „Jan, Jan“ deoarece în comparaţie cu inter-

Inga şi Anoush

pretarea de anul trecut a lui Sirousho (care a prezentat un cîntec foarte antrenant), ritmul melodiei de anul acesta a fost mai lent, riscînd să nu se califice în finală.

Ingenioasă modalitatea de desemnare a concurenţilor aleşi să îşi continue evoluţia: prin intermediul unui buton spre care fuseseră trimise înainte voturile cu mulate ale juriului de specialitate şi ale spectatorilor, buton care – odată apăsat de prezentatorii celor două semifinale – avea rolul de a „extrage” (în chip virtual) plicurile ţărilor învingătoare.

Din fericire, în prima seară de concurs EUROVISION, locul 9 a fost adjudecat de Armenia, „Jan, Jan” (sau „Nor Par”, cum mai este denumită melodia compusă şi interpretată de Inga şi Anoush) situîndu-se imediat după „The Balkan Girls”, cîntecul ales să reprezinte România la Moscova în persoana Elenei Gheorghe.

Chiar dacă – în cele din urmă „Jan, Jan” a ocupat doar locul 10 (ob ţinînd punctajul maxim [12 puncte] numai din partea Republicii Cehe), rezultatul nu trebuie să ne dezamăgească. Dimpotrivă. Înseamnă că Armenia trebuie să îşi îmbunătăţească în continuare imaginea şi prestigiul dobîndite în ultimii ani.

DANIELA BEZERIAN

O antologie a prozei armene contemporane Cristina MANUK

La Editura Ararat a apărut de curînd un volum-antologie de proză contemporană armeană – Pe aici a trecut Dumnezeu. Cartea a fost lansată pe 20 mai la sediul Uniunii Scriitorilor din România în prezenţa ambasadorului Republicii Armenia şi cuprinde 14 scriitori din diverse generaţii: Norair Adalian (Floarea soarelui), Hovannes Eranian (Melodie întreruptă), Diana Hambarţumian (Recviem), Susanna Harutiunian (Pe aici a trecut Dumnezeu), Alice Hovanissian (Cină), Gurghen Khangian (Şobolanul), Levon Kedjoian (Călătorul), Karine Khodikian (Nu se putea alt fel), Edvard Militonian (Terapia cu vise), David Muradian (Oraş rece, mări calde), Rafael Nahapetian (Învăluiţi într-o lumină orbitoare, bătînd din aripi), Carpis Surenian (Bucurie), Anahit Topcian (Teama), cu un oportun cuvînt înainte de Levon Ananian, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Armenia (O proză a descoperirilor şi a mutaţiilor). Traducerea şi notele aparţin doamnei Madeleine Karacaşian, care semnează şi o prezentare de coperta a patra a volumului. Fiecare dintre prozatorii antologaţi beneficiază de o notă biobibliografică minimală, dar utilă.

Combătînd diferite opinii pesimiste formulate după 1990 cu privire la „moartea literaturii armene“, Levon Ananian constată, dimpotrivă, o dezvoltare şi o diversificare sporită a acesteia. „…a devenit evident că avem o literatură competitivă, care, prin efervescenţa ei de autoconfirmare, este în consonanţă cu tendinţele actuale ale dezvoltării literaturii universale. În plus, proza prezintă timpul nostru contradictoriu, cu multiplele sale

făgaşuri, cu mutaţiile spirituale ale individului în înfruntarea cu provocările vitale, cîteodată cu noi abordări ale vechilor teme, cu noi concepţii estetice”. Ca evidenţiere a diversităţii amintite, au fost incluşi în această antologie reprezentanţi ai „generaţiei vîrstnice şi mijlocii” în frunte cu Carpis Surenian, „patriarhul” literaturii armene de azi (n. 1925) şi cu Norair Adalian (1936), preocupat de investigarea urmelor şi a traumelor lăsate în memoria identitară de Genocidul din 1915, purtători ai unor „estetici diametral opuse“ precum prozatorul realist-tradiţional Levon Kedjoian, psihologizantul Rafael Nahapetian şi experimentalul Gurghen Khangian, apoi cîţiva (relativ) tineri scriitori precum David Muradian, Edvard Militonian şi Hovannes Eranian şi cinci scriitoare (Diana Hambarţumian, Susanna Harutiunian, Alice Hovannesian, Karine Khodikian şi Anahit Topcian). Evident, asemenea categorisiri pe vîrste şi sexe sînt, dincolo de relevanţă strict sociologică şi tipologică, complet irelevante în planul valorii literare, singura care contează cu adevărat. La fel de irelevante sînt – sau ar trebui să fie – eventualele background-uri politice ale scriitorilor în cauză. În plus, selecţia – ca orice selecţie – nu este nici exhaustivă, nici neamendabilă. Pe „listă“ s-ar putea regăsi, la fel de bine, şi alţi scriitori, mai mult sau mai puţin consacraţi. Rămîne pentru altă dată întîlnirea cu „noul val” de prozatori armeni, despre care Levon Ananian ţine să precizeze că formează deja „o generaţie promiţătoare…, care stăpîneşte limbi străine, este bine infor mată despre evoluţiile literaturii armene contemporane şi este legată de tradiţiile literaturii armene“, adăugînd: „Să sperăm că întîlnirea lor cu cititorul român nu va rămîne dincolo de şapte mări şi ţări”.

Oricum, cei 14 prozatori pentru România sînt nişte mesageri convingători ai literaturii armene contemporane. Textele lor

scurte ne invită la un carusel ameţitor prin imaginarul, dramele şi obsesiile societăţii armene de azi, purtînd totodată amprenta unor individualităţi marcate. O comparaţie extinsă cu principalele tendinţe din literatură română a momentului nu-şi are momentan locul, eşantionul fiind totuşi restrîns, dar unele paralelisme pot fi făcute, atît în planul mai larg al evoluţiei mentalităţilor, cît şi în acela al problematicii şi scriiturii. Venită pe urmele unei antologii similare de poezie armeană, iniţiativa merită, fără doar şi poate, salutată că un eveniment (inter)cultural semnificativ şi binevenit. De altfel, în ultimii ani cititorul român a beneficiat – prin intermediul aceleiaşi Edituri Ararat – de un număr tot mai mare de traduceri în volum din proza armeană actuală. Spun în volum întrucît de-a lungul timpului au apărut nu puţine traduceri în diverse periodice, alături de numele lui Madeleine Karacaşian meritînd, neapărat, evidenţiat cel al lui Sergiu Selian, stabilit acum în Australia.

Revenind la cuprinsul prezenţei antologii, trebuie să adaug că diversitatea formulelor este o trăsătură care sare imediat în ochi, constituind un evident punct de atracţie. De la (hiper)realismul social la introspecţia psihologizantă, parabola satirică, proză poematică şi experimentală, proza fantasmatic-obsesională, aproape nimic nu lipseşte. O cinic-savuroasă satiră la adresa umanului din perspectiva unui cuplu de… şobolani realizează, într-o naraţiune greu de uitat, Gurghen Khangian. În schimb, Levon Kedjoian abordează un soi de polit-thriller fantasmatic, halucinant. Cazuistica sentimentală este şi ea prezentă în povestiri precum Nu se putea altfel de Karine Khodikian. O imagine alegorică a identităţii armene „visătoare” întîlnim în foarte scurtă proză a lui Eduard Militonian, în vreme ce textul lui David Muradian reţine atenţia prin dex(continuare în pagina 14)

5/2009

13

Art Voices Marele Premiu la EUROPAfest

Între 8 şi 13 mai s-a desfăşurat în Bucureşti (sălile Auditorium şi Hard Rock Cafe) a treia ediţie a festivalului internaţional de jazz, blues şi pop EUROPAfest. Aici participă tineri artişti (pînă în 35 de ani) care caută o rampă de lansare într-un mediu mai puţin axat pe aspectul comercial al muzicii dar unde se încurajează creativitatea şi libertatea de expresie a interpreţilor.

Cu această ocazie am putut asculta în competiţie şi trupa Art Voices din Armenia, formată din şase membri: Avag Margarian – blul, zurna, Levon Puchinian – trompetă, Artur Grigorian – alto sax, Manuk Ghazarian – clape, Edgar Avetisian – bass şi Berci Nahapetian – tobe. Creată în 2005, trupa are mare succes în cluburile şi puburile de jazz ale Erevanului şi are la activ turnee prin Moscova şi Paris (clubul “Le Baiser Sale”) Muzica lor ar putea fi catalogată drept jazz cu influenţe etnice. Sunetele înalte de blul şi zurna, foarte exotice pentru publicul românesc, au stîrnit aplauzele sălii. De asemenea, duo-ul de solişti la trompetă şi la alto sax a sunat de departe cel mai profesionist dintre cele care au evoluat în seara de 8 mai. În final trupa Art Voices a obţinut Marele Premiu la Jazz Competition.

O antologie a prozei armene contemporane (continuare din pagina 13)

teritatea tehnicii dramatice prin care pune în ecuaţie o relaţie debusolată de cuplu într-o lume confuză. Textul cel mai reprezentativ – al cărui titlu îl dă, nu întîmplător, fireşte, pe acela al întregului volum – îi aparţine Suzannei Harutiunian. Asemănarea cu filmul Occident al lui Cristian Mungiu (în plan tematic, nu compoziţional, şi doar pînă la un punct) e surprinzătoare – un grup de „europeni“ sosesc într-un sat muntos din Armenia pentru a „cumpăra“ o fată. Expediţia se soldează însă cu un eşec. Tranzacţia, la care urma să participe şi statul armean, eşuează, pe motiv de incompatibilitate structurală: deşi trupul poate fi vîndut, supus tuturor experimentelor posibile, „femeile armence nu-şi dezvăluie sufletul decît înaintea lui Dumnezeu“, oamenii fiind „prea neînsemnaţi pentru aşa ceva”. În fine, „O parte a sumei primite încă nu se cheltuise cînd s-a destrămat Uniunea Sovietică, sumele din băncile lumii s-au făcut praf şi pulbere. Armenia a devenit independentă, a ieşit din Uniunea Sovietică şi a intrat în Consiliul Europei. Cînd au venit europenii, erau încă naivi, deoarece nu ştiau ca înaintea lor veniseră ruşii. Ruşii, care veniseră înaintea europenilor, veniseră după turci.

Perşii, care îi precedaseră pe turci, ştiau că, înaintea lor, dar după selgiucizi, veniseră tătaro-mongolii, iar aceştia veniseră în urma arabilor care îi precedaseră pe… parcă pe greci. Aceştia veniseră concomitent cu faraonii, înaintea cărora şi după – romanii, care le urmaseră faraonilor egipteni, care îi precedaseră pe bizantini, înaintea cărora veniseră asirienii, care le urmaseră şi ei… hurriţilor. Iar mai devreme pe aici trecuse Noe şi se oprise, pentru că pe aici trecuse Dumnezeu… Însă El era singurul din şirul acesta care, în loc să se ducă, lăsase, altminteri niciodată, niciodată nu s-ar fi auzit că pe aici a trecut Dumnezeu“.

14

5/2009

D

Cu ocazia zilei de 28 mai

uminic[ 31 mai, a.c. la Clubul UAR din Bucure=ti, a avut loc proiec\ia filmului documentar „Armenia noastr[“. Manifestarea a fost organizat[ cu ocazia anivers[rii a 91 de ani de la luptele eroice ale armenilor pentru proclamarea Primei Republici Armene. }n prezen\a unui public numeros, evenimentul a fost prezentat de E.S. dl. Yeghishe Sargsyan, Ambasador al Republicii Armenia ]n Rom`nia, =i de dl.

Vartan Arachelian, jurnalist =i scriitor, membru ]n Comitetul Director al UAR. Dl. ambasador a evocat momentul istoric de la 28 mai 1918, lupta poporului armean pentru c]=tigarea independen\ei, moment extrem de important ]n istoria Armeniei, c]nd a fost proclamat[ prima Republic[ independent[ armean[. }n acela=i context, dl. Vartan Arachelian a vorbit despre conjunctura geopolitic[ ]n care a avut loc acest eveniment, =i despre continuitatea acestui ideal armenesc.

A urmat proiec\ia filmului documentar „Armenia noastr[“, un itinerar pe la celebrele m[n[stiri armene=ti care au supravie\uit vitregiilor vremii.

manga-badanegan

Amen ancam erp g; garxam terteryu m=`# yr aosin[ xbry]i .r`anavardner darexar' m; g; d@nen# g;sem zinqs t= erpeq lyur [em yune]a\# yr Byuqr=.i hao na,gin xbry]i .r`anavardner asang hanxibyum m; sarqen$ Aonyuamenaoniu# Byuqr=.i hao xbry]; hi.arjan = anyr pazmameao dqna`an a.,adanqyv yu y[ nyuaz nyuireal# haorenas=r &u par'ryrag xasadyuneri gazmyv$ Pao] aos@r# [cidem in[yu# midqs gyu cao tyuapanyutean xasadyun* Mazmanean;$ T,a xem yu seuaher# me\a[eao yu ,ry,d# mi.d anpasir hacnyua\# anyr y[ ha0a,# pao] `erm jbid; barceu m;n =r mezi hamar $ G; zcaoinq# t= iryq an mez g; sir=r$ Syvyryutiun yun=r ansbaseli@r=n sdyucel mer cideliqner;^ ŠPylyrx hane]=q tertig m; yu sdyracre]=q$ Hagypea‰n ver]yur gavi0; yu cr= ,nxirner;™‹ (r m; Mazmanean mdau xasaran y[ syvyragan desqyv$ M/aol =r# a[qer; g; gao\gldaoin# .arjyumner= in[ yr mardagan hyv m; gyu car$ A/a`in ancamn =r yr va,]anq™ Par'ra]au ambiyni vrao# nsdau yu ergar aden znne] mer xemqer;$ In[ - yr ansyvyr zca ]yum m; sgsau bddil @xin m=`$ In' g; tyuar t= .ad# .ad paner aojm bidi ;s= bad/elyu aox \anr# qar l/yutiuyun;$ ŠHane]=‰q tertig m; pylyrx^ Hagypea‰n# ver]yur gavi0;™‹ Ax ansbaseli =r^ qani m; @r a/a` crauyr m; dyua\ enq eker™ ŠCr=‰^ 4# 6# 2# 8$ Cyumar=‰‹ Menq daragyuse]anq^ ada%ng barz pan™ ŠQsan‹ badas,ane] Hagypean$

ŠY‰[# cr=‰ bliuyus qsan# &u n.anner; cr= hsdag$ Aosb=s# aojm wy,axar'apar wy,= n.an ner;* blius# minyus# blius# minyus nyon tvan.anerin yu nyr=n cyumar=‰$ Xyuq al^-;sau xa/nalyv x=bi xasaran;^- tertigneri vrao nyon; ;r=q$ ‹ ŠMinyus yut;‹ egau badas,an;$ ŠAojm# pylyrx cre]=q hedeueal aueli wyqr [yrs tiuer* 2# 4# 2# 1# pylyr; blius yu cyumare]=q‰$‹ ŠI‰n;‹ pkaue] xasaran;$ ŠYuremn# [naoa\ yr tiver; aueli wyqr en# pao] pylyr; nyon n.an yunenalyv arxiunq; aueli m=\ = qan m=\ tiueri cyumaryumi baracaoin# yrynq sagaon zanazan n.anner yun=in$ ‹ Aox ,@sqer; Mazmanean; ardasane] .e.dagi$ ŠCna‰ dekx nsd=# Hagypean‹^-;sau yusyu]i[; yu inqn al nsdau aty/in$ Naoe]anq vran# hycna\ yu v.da]a\ =r# isg menq lyu/ sba sykyutean me`$ L/yutiun; nyren dire] xasaranin m=`$Bah m; an]av asang$ Mazmanean; ydqi elau# g; tyuar te aueli par'rahasag =r aojm qan erpeq# yu \anr# g./yua\ 'aonyv ;sau .e.dagi^ Š™Miapanyutoyun; wyqrerin g; me\]n=# anmiapanyutoyun; nyonisg yujekner; g; gyr\an=‰$ Jykyvyurx m; yr anmiapan = [grnar haradeuel‰™‹ Aba sgsau qalel a` yu 'a, ambiyni a/`&$ Erp ge]au# naoe] syur haoa]qyv m; mezi yu ;sau^ ŠAnyunner; [bidi dam '”ezm= ymn egau yu ;sau in' t= yuri. m; ;nx@rinaga\ = ;ngery`m= an ]eal ancamuao crauyr;$ Sdyu cenq# hamyzyua\ [em t= anang ;llao# hamyzyua\ [em$ Pao] aox megin ararq; yr egau in\i ;selyu#

.ad v.da]yu] in'^ &‰sda,@s &u‰ xaua0an$ Xyuq irauyunq [yuniq anang ;llalyu# [yuniq™‹ An gar\es yuri. paner al gyuzer ;sel pao] l/e] hangar\# .r`yue]au# yu x=bi xyu/; qale]$ Ertal= a/a` ancamn al xar'au mezi ;selyv^ŠAox tertigner; bah=q qyvernix# bah=q mi‰.d‹$ Mna]inq lyu/ nsda\ mer nsdaranneryun min[&u zanca g;$ Mgrdi[ dndes;# zarma]a\ akmyug [lselyv# xyu/; gama]yug m; pa]au# znne] xasasrah;$ N.marelyv mezi lyu/ nsda\ gar\e] t= xas; g†;ntanar xe/ yu .yud m; xyu/; cy]e]™ Es aox tyuapanyutean xasin tertig; g; bahem cirqeryus m=` min[&u @r;s$ ARWIAR SAHAGEAN

5/2009

15

XEBQER YU XEMQER

HAO FYLQLYR: ?YUMANEREN LEZVYV

W

16

5/2009

y,axar'apar zirar 0an[nalyu hamar jykyvyurxner; gariq yunin na, iren] hycin badmel iraryu# zirar yrynel iren] hycegan sdek\acyr\yutoan] me`# in[bes iren] mdqi 0iceryun* nyuonbes iren] nerqin abryumneryun ;nxme`en$ In[ ,ysq yr jykyvyurxneryu hycin g]ylana a/avelabes aon ardahaodyutoan] me`* zyrs jykyvyurx; gsdek\e inqn isg heqiatneryu & avanxyutoan]# a/agneryu & a/a\neryu# @rhnenqneryu & ane\qneryu '&in dag# in[bes & ir erceryun me`$ Axge =# yr jykyvyurxner; g0an[]vin iren] fylqlyrin me` cerazan]abes & iren] fylqlyrin 0amwyv gcdnen zirar$ Axge = na&# yr erp a/a `in wyr'er; ekan hao jykyvyurx; \anyta]nelyu na& ?yumaniy hykin vra# hao fylqlyr; &s [my/]ve]av# te& .ad xyuozn [awyv m;# aosinqn barperaganneryu =`eryun me` lyg$ Arxar&# aox fylqlyren tarcmanyutoyunner gcdnenq in[bes Aurora-i & Ararat-i# nyuonbes Ani-i =`eryun me`$ Hao fylqlyren

=`er tarcmanelyu hedamyud ekav a/a`in hertin hancyu]oal V^ Q^ Me.dyu0oan# ir ŠArarat‹-in me` hradaragelyv# crete ampyk`yutoamp# Minas {erazi ŠAndib Ar&elq;‹ (l’Orient Inédit)$ Aox .yur` qsanhinc badm;va\qneryun me`* 0i.x = yr zcali tiv m; ggazmein badmva\qner;# yrynq dara\va\ en har&an jykyvyurxneryu me` &s# pao] gaoin hao jykyvrxi \y]in me` sdek\va\ avanxyutoyunner & zryuo]ner al$ Me.dyu0oan Ararat-i me` haogagan avanxyutoyunner tarcmane] na& Frederiq Maqleren & yuri.nere$ Ani-n# ir garcin# laon dek dvav hao fylqlyrin hed gabva\ noyuteryu# tarcmanapar hradaragelyv y[ miaon haogagan avanxyutoyunner & a/agner# aol& a/a\ner & hanelyugner# ane\qner & maktanqner# jykyvrxagan xarmanner & na,a ba.aryumner al# a/an] hi.elyu Transilvaniy haoyutoan me` cyr\a\agan ekyk a/a\ner;# yrynq qakva\ =in Cyvrigoanen & Gyulardoanen$ Nyr ?yumaniy

@reryun hao crykneryu erger /yumen hasaragyutoan nergaoa]nelyu mdahycyutoan zyuc;nta]# zan] [a/nve]an na& hao fylqlyren noyuter /yumanereni vera\elyu & zanynq crqyv lyuos ;n\aoelyu wyr'er;$ Aox wyr'eren a/a`in; ŠHao jykyvrxagan heqiatner‹ (Basme populare armene) hadyrn =r# zyr A^ Kanalanoani jykyva\yuen tarcmane]in & 1958-in hradarage]in >tefania Velisar Teydyreanyu & Sirag Cscanoan# 399 =`eryv$ Anyr bidi ha`yrxer ŠSasna Qa`er;‹ (Vitejii din Sasun)# zyr 1958-in Mysgva lyuos desa\ /yuseren hamaxrva\ pnacren /yumanereni vera\elyv 1965-in hradarage] Niqylae Teoq;# .ad ceke]ig tarcmanyutoamp m; Aleqsandra B;rq;[il;oi nyuonqan ceke]ig

ha/a`apanyv & Anna Maria >migelsqii ngarazarxyumneryv$ Pakga]a\ 374 =`ere# & lyuos desa\ ŠHama.,arhaoin Craganyutoan Hradarag[yutoan‹ gykme# hadyr; gbaryunager \anytacryutoan] pajin m;n al$ Isg dari m; a/a`# 1967-in# /yumen mdavyragan m;# Oyn Awystyl Wywesqyu# yr adene m; i ver gzpaki Transilvaniy haoyutoan an]oalyv# ceke]ig cakawar; yune]av inqn al hadyr m; nergaoa]nelyu ŠTransilvaniy haogagan heqiatner‹; (Basme armene=ti din Transilvania)# yr lyuos desav 214 =`eryv ŠCraganyutoan Hradarag[yutoan‹ gykme 1(^14( dbaqanagyv$ Havaqa\yn gpakganar# pare,ik0 ha/a`apane m; hedy# Transilvaniy hao cakyuti \y]in me` sdek\va\ 17 he -

qiatnere# na,* ymanq badm;va\ hao lezvyv & vera\va\ /yumanereni# yuri.ner yukkagi /yumaneren badmva\$ Ghed&in yuri. hinc haogagan heqiatner# zryuo]ner & jykyvrxagan avanxyutoyunner# yrynq iren] wywy,agnern yunin yuri. vaoreryu me` & yuri. jykyvyurxneryu myd al$ Crqin ver`in mas; ggazmer heqiatneryu franseren amwywyum; Izabela Qarnabeli gykme gadarva\$ Hadyr; gzarxarein dasnoag m; ngarner* yrynq gnergaoa]nein hao 'e/acirnere a/nva\ manrangarner# Ge/laoi haoaqakaqin erpemni hamaonabadger;# Ge/laoi me` haoeryu gykme badrasdva\ ar&eloan cyrceryu nmyu.ner & aoln$ Yu aha# aos @reryun nyr wyr' m; g;lla haogagan heqiatner nergaoa]nelyu /yumen hasaragyutoan# aveli 0i.d manyug ;nter]ykin$ 6( =`ere pakga]a\ aox crqyuog; yr lyuos desav xe/ nyr# qak m;n = nyuonbes hao heqiatnere# & ggre ,yracir; ir baryunaga\ ve] zryuo]neren megyun Œ ŠAngy[ hoyur;‹ (Oaspetele nepoftit)$ Syuon crqyuogin# yr ngarazarxva\ = M^ Wysaoi gykme & lyuos desa\ = 114^14( badga/eli dbaqanagyv Eridasarxyutoyun Hradarag[yutoan gykme bidi ha`yrxen na& yuri.ner# .arq# zyr havaqelyu & tarcmanelyu na,a'e/nyutoyun; gbadgani Diraor ebisg^ Mardigoani & Mihao ?;dyulesqyui$ {enq grnar cyhyunagyutoamp [ar'anacrel wyr'er; yr g;llan aosbes /yumen ;nter]ykin nmyu.ner nergaoa]nelyu hamar ansba/ aon can'en# yr hao jykyvyurxi fylqlyrn =# can' yr ir garcin megn = sdek\acyr\agan aon haryusd xa.den# yur iraryu gmianan Ar&elqn yu Ar&myudq; zmaoleli hamaxryutoamp m;# yk`mdyutoyun; ,a/nelyv er&agaoyutoan & imasdyutoyun; hycegan t/i[qneryu$

5/2009

H^ )^ SIRYUNI

17

Xaniel Varyujan ‚{byuqqearoanƒ ‚1884-1915ƒ

H

ao me\ panasdek\neren meg;$ |na\ = Sepasdiy Prcnig coyuk;$ 1896-in \nykneryun hed hasdadva\ = G^ Bylis# yurge 19(2-in krgva\ = Venedig# Myurad-?awaoeloan varjaran;# ange Bel0iqa* qakaqagan cidyutoyunner yusanelyu$ Avarda\ = 19(6-in# an]a\ yusyu][agan a.,adanqi cava/; & Bylsy me`$ 19(6-in hradaragva\ ŠSarsyu/ner‹ cirq; megen h/[age] Varyujani anyun;$ Aox ydanavyrner; na,abes ampyk`yutoamp dbacrver =in venedigoan ŠCekyuni‹ hanxesin me`# aba lyuos desan a/an™in cirqyv$ Aos cirqin pazmazanyutoyun;# laon ;nxcrgyum;# nyr yu tarm badgerneryu cyr\a\yutoyun;# zca]yumneryu `ermyutoyun; egan ;selyu# yr hao craganyutoan me` haodn;va\ = nyr# hzyr yu a/nagan laon t/i[qneryv panasdek\ m;$ 19(9-in lyuos desav panasdek\in ergryrx cirq;* Š}ekin sird;‹# yr egav ver`naganabes hasdadelyu te han™in Varyujani menq yuninq an;nxhad zarca]yk# `erm haorenasiryutoamp# miajamanag zaoryuotyv yu adelyutoamp a/le]yun panasdek\ m;* hao jykyvyurxi g/ivi yu haktanagi# abacaoi lavadesyutoamp dycyrva\# ŠEkecneao cr[yv‹ hao an]oali wa/qer; yu nerga baoqar; ercyk qertyk m;# yr ghavada syultanagan p/nabedyutoan xem \a/a]a\ an;ng0eli herysneryu haktanagin$ Varyujani panasdek\agan wa/qi gytyk; sagaon gmna ŠHetanys ercer‹ cirq;# lyuos desa\

18

5/2009

1912-in# Bylis$ An gwa/apane hao jykyvyurxi asbedagan xarer; ‚ŠHar0;‹ƒ# ipr& @rinag qa`yutoan yu ceke]gyutoan# siry & haktanagi* nerga seryunxner; mkelyv ;llalyu aon asbedneryun bes# yrynq ciden y[ miaon sirel pyu/n yu angek\ siryv# aol& g/vil yu haktel$ Aos cirqyv =# yr Varyujan a/a`in erci[; g;lla ir jamanagi qakaqi# yur marx; marxyun caol =# yur ysgi hyrt; ‚xram;ƒ gi.,e & yukkyutoyun yu elq gc\e marxgaoin girqeryun$ Varyujan aos cirqyv gh/[agvi ipr& me\ marxaser$ An g,k0a ancyr\ panvyrin & tyqa,davyr panvyryuhiin# gyurvac\e anyn] da/abali] goanq;# yr sysgali = y‰[ miaon meqenaneryu xar™in jamanag# aol& xyurs;# dan me`# wyky]i maotin vra# amen dek# yur ger&an# in[ pani yr gabavinin abrelyu hamar# goanq; .aryunagelyu xa/n erazyv# yr# ava„k# amen vaorgoan gw.rvi* zarnvelyv iraganyutoan jao/eryun$ ŠHetanys ercer‹-; hrada ragele edq# Varyujan cre] nyr panasdek\yutoyunner* mert qnqyu. qnaragan# mert yrbes marda gan gy[$ Varyujani [yrryrx cirq; ŠHa ]in erc;‹ hadyrn =# yr hradaragva\ = panasdek\in ekera gan mahen hedy$ Asiga hao hyvvercagan panasdek\yutoan angrgneli meg nmyuo.n =* crva\ zarmanaliyren v0id lezyuyv &

y0yv# yur er&an gyu can hao nahabedagan coyuka]in# anyr aryr;# ezner;# ard;# gal;# cyu/;# akpoyur;# `raka];* pnyutoan & marxyu hycevi0ag; pa]ahaodyk hmaoi[ badgerneryv# ,anxava/yutoamp yu me\ arvesdyv gerdva\$ Varyujan panasdek\agan angrgneli badgeri & hamemadyutoan me\acyuon varbedn =$ Midqi hzyryutoyun# zca]yumneryu ,yryutoyun# taw yu t/i[q anyr panasdek\yutoan] m.daga hadgani.nern en# yryn]myv an xar™a\ = hama.,arhaoin panasdek\yutoan hsganeren meg;$ Varyujan aveli bidi me\nar# qan =r$ Me\ gareliyutoyunneryv @jdva\* an \racra\ =r crel ŠCinii ercer‹ nyr .arq m; & xrvacner# a/nva\ haoy] badmyutenen# pao] an ;nxamen; eresyunmeg daregan# 1915-in zyh cna] trqagan aroyunyd oatakanin* tykelyv cragan aonbisi ja/ancyutoyun m;# yr badiv gpere ir isg erca\ yu sira\ sdek\acyr\ azcin$ S^ DARYN}I# B^ MARCAROAN

Xiagi saol; Irigyuan x=m wyky]ner=n amaoi Saol m; g†an]ni 0;/;n[elyv$ —i m; a.,=d zaon g; qa.= edeu=n G†ertao zinyuyr m; cinyv$ Zargyua\neryun xacakn = an* yr g†yukkyui Cerezmanadyun; Haoy]$ Areun oedin ir .ykeryv g; sw/= V;ran badanq m†ysgezy\$ —in nihar =^ hyun™n aox ir ja‰nd d=reryun An haziu haz g; dani$ Agan`nern ir ga,a\# gar\es ,yrasyoz G; m;dm;dao t= qani Xarer b=dq en jamanelyu hamar hyusq Maracn h;n™yua\ syurperyun^^^ Eu .r`agao baderyun by[n ir dadan G; srsg= mi‰.d aroyun$ Eu aroyun = yr g; gat= oarapyu, Aniuneryun he]er=n# Saoln ipreu varx g;r=r# ipreu t= ;llar Ar.alyosin ga/qn hrh=n$ Hyn en xiern# iraryu vrao# yrxin m@r Cancyurneryv badanqyua\$ Min ,;ra\ = ir ampyk` p/yun]q; miusin Daq verin m=` laonapa]$ Xe/ \eryuni m; \;nydyv `arxyuw.yur G†oar= a[ern erg;nqin# Yryn] m=` seu an=\q m†ak@tq m†iraryu Nyon v;rejyv g; ,a/nen$

Megyun gyu.d=n akiq m; sahm;/dga\* Saolin 0ekqin g†a/ga,i^ >y‰un m†edeu=n gyu cao eu zaon qa.a] xyurs Lawlizelyu g; zpaki$ Y‰[ ™eu yunin# gam y[ clyu,^ g; g;ren Hazar desag zenqi ,y]^ Arx=n iren] marminn ekpaor = hykin^ G†ertan aha cerezm;ny]$ Anyn] v;rao y‰[ yq gyu cao ardasyuel Gam dal yk`yon; ver`i^Œ Qakqin l/yutean m=` arean hyd; miaon Zewiu/in hed g; .;r`i$ Pao] myutin m=` badyuhan= badyuhan Aha mymer g; va/in^Œ Mymern en yr cakdacyki g†ak@ten V;ran garmir xacakin$ Eu aon aden bad;.cami m; vrao Gyos m; g†ell= cekani Yu g; ned= ardasyuatyr pyu/ m; varx Saolin vrao* yr g†an]ni$ Xaniel Varyujan 19(9 }ekin sird; G^Bylis - 19(9

5/2009

19

Haoasdan-Tyurqia

ŠNYRMALA}YUM:‹ MAHA}AV* GE}}E‰ ŠNYRMALA}YUM:‹

H

amaon a.,arhi haoeryu sirderyun me` hyuoser; pyrpyqelen edq# te ipr inq bidi ;lla Haoy] }ekasbanyutoyun; 0a[]yk Mia]oal Nahancneryu a/a`in na,acah;# Baraq _bama Šxava0ane]‹^ Abril 24-i ir yuker'in me` [gar ]ekasbanyutoyun pa/;$ {,yselyv ]ekasbanyutoan# aol Me\ Eke/ni masin# _bama pylyrin xjcyhe]yu]$ Haoer; iren] zca]in xava0anva\$ Sagaon tyurqern al er`anig [=in$ Na,acah Goyul;# var[abed +rdykan; & ardcyr\ na,arar Baba0an; qnnaxa de]in Baraq _bamaoi haodararyutoyun;# isg Angaraoi me` AMN-i xesban; hravire]in ardcyr\na,araryutoyun;# yur anyr pykyqacir han'ne]in$ Aol ,ysqyv# Abril 24-in _bama xa/n hap; ges ;rav & te‰ haoeryun & te‰ tyurqeryun madyu]e] hapi ges m;$ Bedq = ,ysdyvanenq# te

20

5/2009

ad avelin = qan aon y[in[;# yryv varjva\ =inq Va.ingtyni na,gin var[agazmeryu @ryq$ Syuon darva Abril 24-[ xidve]av yrbes sahmanaoin jamged m;# min[& erp in[-yr n.anagali pan bedq = deki yunenar haotyurqagan haraperyutoyunneryu ylyrden ners* yrbes wrgyutoan @kag Baraq _bamaoi hamar# yrbeszi Abril 24-in an ,yusawe Š]ekasbanyutoyun‹ pa/en$ G,ysvir xivanacidagan haraperyutoyunneryu havanagan hasdadman & hao-tyurqagan sahmani pa]man masin$ Sagaon .ad aveli [n[in pan deki yune]av^ lyg hao-tyur qagan nyrmala]man aosbes gy[ va\ Š0anabarhaoin qardezi‹ m; masin haodararyutoyun m;$ Haodararyutoyun m;# zyr ver`in bahyun ergyu gykmeren Š,le]‹ Sbi dag Dan var[agazm;$ Ev aos bes# Š]ekasbanyutoyun;‹ xyurs mna] Abril 24-i yuker'en$

Ev aha# Abril 24-i @rvan an]nelyun bes hao-tyurqagan haraperyutoyunneryu pnaganyna]man Šmr]avazq;‹ hangar\ yu gdryug xanxaka]av$ An]oal _cysdysin deki yune]a\ Haravaoin _setiaoi baderazmen edq Tyurqia wyr'e] ,akal Gyvgasi ,akakarari yu gaoyuna]nyk cyr\yni xer;* `analyv mi`amdel karapakoan hagamardyutoan garcavyrman; yukkva\ panag]yutoyunneryun$ Zyucahe/apar g;ntanar aosbes gy[va\ Šfyudpylaoin xivanacidyutoyun;‹ & hao-tyurqagan cakdni panag]yutoyunner;$ Hedy egav Meoendyrfi e/agykm haodararyutoyun; ‚Haoasdani & Adrbe0ani na,acahneryu gykme miajamanag sdyracrva\ miag wasdatyukt;ƒ# yr gsahmaner EAHG-i Minsgi ,yumpi hyvanii nerqy karapakoan hagamardyutoan garcavyrman himnagan sgzpyunqner; & zcyu.a]yum m; ghanxisanar panag]aoin cyr\;nta]in ,a/nvelyu 'cdyum yune]yk Tyurqiy has]ein$ Qani yr Angara mi.d wyr'e] haotyurqagan entaxroal Š'nhal;‹ gabel Haoasdani yu Adrbe0ani mi`& ha.dyutoan;* iharge Karapak; Adrbe0ani gazm; veraxar'nelyu 0anabarhyv$ Sagaon# Abril 24-i @rva mydenalyun bes hedzhede my/a]yutoan gdrver aox har]; & g,ysvir miaon hao-tyurqagan haraperyutoyunneryu pnaganyna]man masin a/an] y&= a/n[yutoyun Le/naoin Karapaki har]in hed$ Avelin# 0anabarhaoin qardezi masin tyurqagan mamyuli dbacra\ noyuter; [=in hi.e]ner karapakoan har];# in[; grnar xidvil yrbes gar&yr zi`yum Tyurqiy gykme$ Sagaon aos@r gar\es te amen pan Špnaganyn‹ gxa/na$ Tyurq var[abed +rdykan; gao]ele Baqyu & ghaodarare# te Šmenq Haoasdani hed sahman; wage]inq# qani yr Haoasdan ner-

,yuje] Karapak# isg sahman; bidi mna wag aonqan jamanag qani @gyuba]ian bidi .aryunagvi‹$ Ir pyvanxagyutoamp & hamateqstyv# Maois 13-in ga oa]a\ Adrbe0ani na,acah Ali&i hed hamadek mamly asyulisi m; aden +rdykani ;ra\ aos haodararyutoyun; ver` gyuda Angaraoi yu Er&ani mi`& hnaravyr .yudawyuot Š'nhali‹ m; masin ,ysag]yutoyunneryun$ Avelin# Baqvi me` +rdykani ;ra\ haodararyutoyun; h@xs g]nxi na& hao-tyurqagan entaxroal nyrmala]man 0anabarhaoin qardezi sgzpyunqner; & ancam m; &s ]yuo] gyuda# te Tyurqia [i hrajarir xivanacidagan magarxagyv mi`amdel karapakoan har]in$ Minsgi ,yumpi hyvanavyra\ panag]yutoyunneryu sekanin [;nxyunvyk Tyurqian gwyr'e .r`an]el EAHG-i `anqer; & Maois amsva sgzpin gara`arge gazmagerbel qa/agykm hanxibyum m;* adrbe0anagan# haogagan# /yusagan &* iharge tyurqagan masnag]yutoamp$ Ave lin# Tyurqiy nyran.anag ardaqin cyr\eryu na,arar Ahmet Davyutyklyun ghed&e ir veraxasi 0anabarhin & +rdykani ao]en ergyu .apat hedy inqn al gjamane Baqyu & ghaodarare# te Šmer yuker'; Haoasdanin hsdag = & mian.anag^ Gyvgas; bedq = azadvi ner,yujyumneren & larva\yutenen‹$ ŠYusdi harg = lyu\el poyureka]a\ ,nxirner;# yrynq baotelyu badrasd /yumperyu nman en$ Aos imasdyv# Karapaki ,nxir; bedq = lyu\el hnaravyrins .yud & Adrbe0ani dara\qaoin ampyk`aganyutoan bahbanyu myv‹# g;se Davyutyklyu$ Yusdi# Angara gwy,e ir h/edyryutoyun;^ ve‰r` panag]yutoyunneryu mi`y]yv Šnyrmala]man;‹# ve‰r` qaka qagan dara'aonyutoyunner; haktaharelyu Šqakaqagan gamqin‹$ Ete Šnyrmala]yum‹ gyuze# aba Haoasdan bedq = ;nta]q da Tyurqiy a/a` qa.a\ pylyr na -

,abaomanneryun^ hrajaril Karapaken# hrajaril }ekasbanyutoan 0ana[yumen$ Aol ,ysqyv# @beredi nergaoa]yum; avardve]av# Angara veraxar'av lyur` h/edyryutoan;# isg 0anabarhaoin qardez; maha]av \nvelen a/a`$ I zyur ;sin na,acah Serj Sarcsoan; & ardaqin cyr\y] na,arar +xvarx Nalpanxoan;# te ipr Tyurqiy hed panag]yutoyunner; g;ntanan a/an] na,abaomanneryu$ Havanapar anynq al zyh xar'an tyurqagan sda,ysyutoan;$ Tyurqiy ,yusanavyumner; anngad [en mnar# me\ deryutoyunner; na,azcyu.a]nelyv Angaran# te karapakoan har]i garcavyrman panag]aoin cyr\;nta]yv zpakvelyu iravasyutoyun; gbadgani miaon Minsgi ,yumpi /yusa-fransa-amerigoan e/ana,acahyutoan;$ ŠTyurqiy & Haoasdani mi`& haraperyutoyunneryu pnaganyna]yum; & Karapaki ,nxri garcavyryum; an`ad cyr\;nta]ner en# yr bedq = a/a` ertan zyucahe/apar & iren] sewagan demberyv‹# g;se Angaraoi me` fransagan xesbanyutoan haodararyutoyun m;# yr hrabaragve]av Angaraoi me` Minsgi ,yumpi fransa]i hama na,acah Bernar Fasieoi gadara\ ao]en meg @r edq$ Angaraoen a/a` fransa]i mi`nyrx; nyuon; ;sav na& Baqvi kegavarneryun# aon =* hao-tyurqagan haraperyutoyunner; [bedq = a/n[el hao-adrbe0anagan ha gamardyutoan lyu\yumin# aol ,ysqyv* hao-tyurqagan haraperyu toyunneryu pnaganyna]yum; [bedq = sa/e]nel karapakoan ,nxri bad0a/yv$ Sagaon# ŠTyurqiy & Haoasdani mi`& haraperyutoyunneryu pnaganyna]yum; xragan azxe]yutoyun bidi yunena ka rapakoan hagamardyutoan gar cavyrman `anqeryu vra‹# g;se na& Fransaoi xesbanyutoan hakyrxacryutoyun;$ Ete havadanq Minsgi ,yumpi

mi`nyrxneryun# panag]aoin `anqer; yry. arxoyunq gyudan$ Maois 7-in Wragaoi me` na,acahner Serj Sarcsoani & Ilham Ali&i deki yune]a\ hanxibyumen edq ‚ergyu na,acahneryu [yrryrx xema/xem hanxibyum; meg darva ;nta]qinƒ# Minsgi ,yumpi ameriga]i hamana,acah Matoyu Braozan mamly asyulisi m; ;nta]qin haodarare]# te Šga gar&yr* n.anagali a/a`;nta]# panag]yutoyunneryu yry. gederyu .yur` cdnve]av sgzpyunqaoin hama'aonyutoyun‹$ :sd Braozaoi# aox Šga/yu]ykagan ,ysag]yutoan‹ ;nta]qin ergyu na,acahner; cdan Šhimnagan sg;z pyunqner; dara'aonyutoyunner; mekma]man hamar & hama'ao nyutoan egan xe/&s qnnargveliq gederyu sgzpoyunqaoin myde]man .yur`‹$ Yusdi# Braozaoi hama'aon# Haoasdani yu Adrbe0ani kegavarner; Šhama'aonyutoan egan Karapaki hagamardyutoan garcavyrman himnagan sgzpyunqneryu .yur`‹ & baomanavyrve]an nyren hanxibil Hyunisin* Sanqt Wetersbyurgi me`$ ŠAojm mer hertn = a.,yujyren a.,adel ardaqin cyr\y] na,ararneryun hed# in[bes bahan`e]in ergyu na,cahner;# manramasnyutoyunner; 0.xelyu & aos@r qnnargva\ hasga]yutoyunner; sahmanelyu hamar$ Aos@r ]yuo] dvinq# te gar&yr a/a`;nta] gar'anacrenq‹# ;sav ameriga]i xivanaced;# & avel]yu]^ ŠGar&yr* n.anagali a/a`;nta] m;n = ver`in dariner; na,acahneryu qnnargman noyut eka\ gederyu .yur`# yrynq aos@r ;nxyunva\ en yrbes hasga]yutoyunner‹$ Amen meg; grna hyusal# te cyr\; deken g.arjvi & xebi lav; bidi ;ntana$ Sagaon oyuraqan[oyuri hamar Šlav;‹ aol gerb = sahmanva\$ Ev aha# Minsgi ,yumpi hyvanii nerqy ;nta]yk panag]yutoyunneryu arxoyunqin meg agntarti me` Haoasdani yu Adrbe0ani na,acahner;

5/2009

21

ghama'aonvin karapakoan hagamardyutoan garcavyrman himnagan sgzpyunqneryu .yur`$ Pao] pylyrs cidenq# te dariner .aryunag panag]yutoyunner; wagyukii me` cdnve]an bedyutoyunneryu dara\qaoin ampyk`aganyutoan & jykyvyurxneryu inqnyry.man sgzpyunqneryu anhamadekeliyutoan bad0a/yv$ Aos@r i%n[i masin grnanq mda\el$ Adrbe0an erpeq bidi hrajari dara\qaoin ampyk`aganyutoan sgzpyunqen# isg Haoasdan erpeq bidi hrajari jykyvyurxneryu inqnyry.man sgzpyunqen$ Yusdi%$ Yu%r grna ;llal wy,zi`yum;$ In[&=# agnhaod =# te ,akakyutoan y&= hama'aonyutoyun iraganyutoyun [i grnar xa/nal a/an] me\ deryutoyunneryu hyujgyu mi`am;dyutoan;* in[bes Bysniaoi gam Qysyvyoi me`$ Ver`iver`y# gar&yr [=# te in[bes ggy[vi cdnva\ '&agerbyum;* inqnavaryutoyun# mia]oal bedyutoyun te anga,yutoyun# aonqan jamanag# qani gykmeren y[ meg; grna 0n.el yu hala\el moyusin$ Aosinqn# aonqan jamanag# qani adrbe0an]iner; y[in[ [en grnar telaxrel ar]a,]ineryun$ Aosinqn# aonqan jamanag# qani Ar]a,; gmna haogagan$ Sagaon haoer; qa`

ciden# te Adrbe0an; Fransa gam >vedia [= & Baqvi i.,anyutoyunneryun hed gnqva\ y&= hama'aonacri harcyum; bedq = telaxrvi & era.,avyrvi me\ deryutoyunneryu gykme$ Yusdi# ete Haoasdani & Adrbe0ani ha.de]yum; aoxqan myd = ‚in[bes gwyr'en mez hamyzel Minsgi ,yumpi mi`nyrxner;ƒ# aba Angara i%n[ xrxabad0a/ yuni karapakoan har]; [gabel Er&ani hed haraperyutoyunneryu pnaganyna]yumin$ :nxhaga/ag;# aojm harmar bahn = tyurqagan xivanacidyutoan hamar nyren na,abaomanner a/a` qa.elyu hao-tyurqagan haraperyutoyunneryu pnaganyna]man hamar* Haoasdani vra 0n.yum pane]nelyu & haogagan gykm; xrxelyu aveli zi`ykagan xirqyry.yum ;nxyunel Adrbe0ani hed panag]yutoyunneryu sekani .yur` agnhaod nbadagyv$ ŠNyrmala]yum & sahmanneryu pa]yum gyuze%q# aba .dabe‰q Adrbe0ani hed ha.dyutoyun gnqel‹^ aosbes ghn[e Angaraoi yuker'; Er&anin$ Isg a0abaranq; y[ aol in[ =# ete y[ miagykmani zi`yum$ Angaraoi ge]va\qi gy.da]man & Adrbe0ani hed panag]aoin cyr\;nta]i hanxeb Er&ani

?e0ew Taoiw +rdykan^ ŠMenq Haoasdani hed sahman; wage]inq# qani yr Haoasdan ner,yuje] Karapak# isg sahman; bidi mna wag aonqan jamanag qani @gyuba]ian bidi .aryunagvi$‹

22

5/2009

xirqyry.yum; 0.xe] na,acah Serj Sarcsoan;* ir ,yrvat ba.dynagi] Sdoewan Mesi[i Haoasdan gadara\ ao]i a/ityv$ Maois 22-in deki yune]a\ hamadek mamly asyulisi ;nta]qin# Serj Sarcsoan ;nxc\e]# yr Adrbe0ani hed panag]yutoyunneryu a/an]qaoin ,nxir; Le/naoin Karapaki garcavi0agn =# isg Haoasdan; .ad hsdag gxne aox har];$ :sd Sarcsoani# haotyurqagan panag]yutoyunner; darper en karapakoan har]i garcavyrman panag]yutoyunneren$ Ergyu cyr\;nta]nern al gbahan`en me\ `anqer & xe/ bedq = an]nil xjvarin 0anabarh$ ŠAox 0anabarhn an]nelyu ;nta]qyum agnhaod =# yr &‰ Haoasdanyum# &‰ Tyurqiaoyum# &‰ aol ergrneryum glinen lavadesner yu hy/edesner# yr [dirabedelyv yk` infyrma]iaoin* garyk en =my]iynal ardahaodel iren] yura,yutoyun; gam xjcyhyutoyun;‹# ;sav Haoasdani na,acah;$ Aol ,ysqyv# [bedq = snvil haotyurqagan haraperyutoyunneryu pnaganyna]man badranqyv & darvil [awazan]va\ lavadesyutoamp$ Hamenaon xebs# Sarc;soani haodararyutoyunner; ]yuo] gyudan# te Haoasdan bidi [wage Tyurqiy hed panag]yutoyunneryu xyu/;* anga, aox panag]yutoyunneryu arxoyunaved gam abarxoyun ;llalen$ Gareli% = na,acah; Šxava0an‹ hamarel$ Iraxryutoyun; aol desangoyunen xidelyv grnanq mez dal aon har];# te arxoy%q Angaran angek\ =# erp g;se# te gyuze Haoasdani hed ha.dvil$ Pnaganyna]man hamar Tyurqia bedq = yry. cin v0are Karapaki yu }ekasbanyutoan har]eryv$ Haodni =# yr tyurqagan hasaragagan gar\iq; xem = Haoasdani hed mer'e]yumin ‚;sd har]a,yuozi m;* har]va\neryu 67 dygys; xem ardahaodve]avƒ$ Aos hamateqstin me`# yrqany%v badrasd en tyurq qakaqagan cyr\i[ner; iren] se -

wagan ;ndrazancva\i me` a/ga hysanqin xem ertal$ Pao] moyus gykme cidenq na&# yr nyuon qaka qagan cyr\i[ner; badrasd [en nyuonisg ann.an zi`yumneryu ximel Evrybagan Miyutoan hed ha raperyutoyunneryu asbarezen ners$ Tyurqagan navahancisdneryu pa]yum; gibragan ‚hyunaganƒ naveryun hamar# na,abaoman m;n = Evryumiyutoan; anxamag]yutoan panag]yutoyunneryu .a ryunagman hamar$ Ad Proyuseli gykme a/a` qa.a\ hramaoagan bahan` m;n =# yryun sagaon Angara hama/yren gmerje ;nta]q dal$ Ev# ver`iver`y# ad in[qa%n gar&yr =$ Arxoy%q gibragan naveryu verabryum; ga,va\ tyurqagan navahancidner mdnelyu tyuoldvyutenen$ Amen&in y[$ Sagaon Gibrys Evrybagan Miyutoan anxam bedyutoyun m;n = & aosdek ,ysq; mi`bedagan haraperyutoyunneryu sgzpyunqneryu masin =$ <ysq; qakaqagrtyutoan sgzpyunqeryu masin =$ Yusdi gdesnenq# te Tyurqia badrasd [= nyuonisg amenen [n[in zi`yum; ;nelyu ir ardaqin haraperyutoyunneryu me`$ Aon aden in[be%s grnanq sbasel Tyurqiy gykme parigame]ykyutoan jesder Haoasdani hanxeb$ Agnhaod =# yr Er&ani hed panag]elyu aden Angara meg a[qyv gnaoi xebi Va.ingtyn# isg moyusyv* xebi Proyusel$ Hed&apar# Haoasdani hanxeb Tyurqiy Šparigame]ykyutoyun;‹ yukkagiyren ga,va\ = Ar&myudqi mi`nyrxagan `anqeren$ Sagaon aon baomanneryun me`# erp ar&myud]iner; aveli .ad midva\ en Tyurqian sira.ahelyu# qan te anyr sdibelyu ;nxyunil ar&mdoan ;s g;zpyunqner;# arxoy%q grnanq agngalel in[-yr .y.aweli arxoyunq hao-tyurqagan an;nxad dar wykvyk Šnyrmala]man‹ `anqeren$

VARXAN MARTAOAN

?YUMINIAOI HAOY} MIYUTOAN: HH grtyutoan & cidyutoan na,araryutoyun; Swoyu/qi hamar a/a`naoin hamarvyk masnacidyutoyunneri c\yv gaxreri badrasdman nbadagyv 2((9-2(1( yusyumnagan daryum swoyu/qahao ximyrxnerin HH ga/avaryutoan gykmi] bedbadveri .r`anagneryum hadga]rel = hamalsaranagan deker ‚pagalavriadƒ$ Swoyu/qahao ximyrxneri ;nxyunelyutoyun; gadarvelyu = hama™aon ŠHH yusyumnagan hasdadyutoyunneryum @darergra]ineri ;nxyunelyutoan ganynneri‹* HH grtyutoan & cidyutoan na,arari hramanyv sdek\vyk han™najykyvi gykmi]# mr]yutaoin garcyv# ximyrxneri gykmi] nergaoa]va\ wasdatkteri qnnargman mi`y]yv$ Anv0ar dekeri mr]yuotin garyk en masnag]el mangavarjagan# haoacidagan# m.agyutaoin masnacidyutoyunneri hamar ximyrxner;$ Bedagan badveri dekeri] pa]i# swoyu/qahao ximyrxner; hnaravyryutoyun yunen ;nxyunvel na& v0aryvi hamagarc* nyuon garci hama™aon# aox tvyum na& qyle`ner# macisdradyura & asbirandyura$ HH grtyutoan & cidyutoan na,araryutoyun wasdatkteri nergaoa]man jamged; Hyunisi 25-i] min[& _cysdysi 15-n =$ Asbirandyuraoi hamar* min[& Sebdemperi 25-;$ Haoy] lezvin pavarar dirabedelyu & grtagan \racrerin harmarvelyu nbadagyv swoyu/qahao ximyrxnern ;nxyunvelyu en PYUH-eri na,abadrasdagan pajanmyunq* yusyu]man meg dari jamgedyv$ HAOASDANI HANRABEDYUTOAN XESBANYUTOYUN

_rhan Wamyuq; haoeren

2((9t^ Maois 15-i ŠCragan tert‹-i meg hyxva\en gdekegananq# te Maois 7-in# Hamazcaoin hao grtagan & m.agyutaoin miyutoan crasenoagin me`# deki yune]a\ = tyurq cryk# Nypeloan mr]anagi xawnegir _rhan Wamyuqi Š—oyun;‹ vebi haoeren tarcmanyutoan .nyrhanxes;$ _rhan Wamyuq megn =r aon tyurq mdavyraganneren# yr par™ra™aone] Haoy] ]ekasbanyutoan masin# haodararelyv^ ŠMenq meg miliyn hao & eresyun hazar qyurx sbanna\ enq‹^^^$ Ir aos bahva\qin hamar Wamyuq; tyurq azcaonaganneryu yu tyurqagan xadarani hedabnxyumneren gr]av ,yusawil miaon mi`azcaoin lradvami`y]neryu# iravaba.dban gazmagerbyutoyunneryu# in[bes na& hama.,arhaoin hampavavyr marxy] zyrag]yutoamp$ 2((6t^-in Š—oyun;‹ veb; arjana]a\ = Nypeloan mr]anagi$ Cirq; hradaraga\ = Hamazcaoin hao grtagan & m.agyutaoin miyutoyun;# tarcmana\ = ar™agacir Hagyp Sykymynoan;$ Crqi hradaragman & tarcmanyutoan veraperoal cnahadanqi ,ysq ;sa\ en Feliqs Melyoan;# ?yupen Hyvsewoan;# Meryujan DerCyulanoan;# L&yn Ananoan;# Avig Isahagoan; & yuri.ner$ Elyuot yune]a\ = nyuonbes tarcmani[ Hagyp Sykymynoan;$

5/2009

23

ZIUA 9: Sevan, mic dejun excursie la lacul Sevan şi siturile arheologice datînd din anul 2000 BC.- continuare spre Dilijan, Hagharţin, cunoscut pentru izvoarele sale termale şi moştenirea architecturală, vizită la mănăstirea Hagharţin, construită de arhitectul Minas în anul 1248 - continuare spre Vanadzor, cazare Vanadzor.

ZIUA 10: Mic dejun, excursie la mănăstirile Haghpat (fondată în anul 976) şi Sanahin - întoarcere la Erevan, cazare.

26 SEPTEMBRIE - 10 OCTOMBRIE 2009 ORGANIZATĂ DE METEORA TURISM TEL. 0213511826, FAX.0213511826 ZIUA 1: Plecare din Bucureşti, aeroportul Otopeni, cursa Austrian Airlines

ZIUA 2: Sosire Erevan, transfer la hotel, cazare, mic dejun, tur de oraş cu ghid :Piaţa Republicii, bulevardul Maşdoţ, Bagramian, Palatul parlamentului, Universitatea, monumentele Vardan Mamigonian, Cascade, Grigore Luminătorul.

ZIUA 3: Erevan, mic dejun, vizită la Templul roman de la Garni (sec I BC) , Templu pagîn al soarelui, parte a unui mare palat al regilor Armeniei , se află într-o pădure plantată de regele Koshrov III în sec IV- oprire la Arcul lui Charenţ pentru admirarea priveliştii Muntelui Ararat - continuare spre Mănăstirea Geghard, săpată în stîncă în spatele căreia se află o capelă cu o incredibilă acustică întoarcere la Erevan.

ZIUA 4: Erevan, mic dejun -vizită la Matenadaran - institutul de cercetare a vechilor manuscrise ale guvernului din Armenia. Aici se găsesc peste 17.000 de manuscrise originale şi copii scrise de mînă şi aprox. 300.000 de

documente de arhivă armeneşti, greceşti, latine, arabe evreieşti, hindu şi japoneze -continuare cu vizită la Muzeul de istorie şi vizitarea Complexului memorial al Genocidului şi muzeului, cazare Erevan ZIUA 5: Erevan, mic dejun vizitarea mănăstirii Khor Virap din valea muntelui Ararat - vizită la fabrica de vin de la Areni, degustare de vinuri - continuare spre mănăstirea Noravank, folosită ca loc de refugiu în vremurile de război- continuare spre Goris, cazare Goris

ZIUA 6: Goris, mic dejun, vizitarea complexului monastic de la Tatev, fondat în sec IX continuare spre Nagorno Karabagh - cazare Stepanakert.

ZIUA 7: Stepanakert, mic dejun, vizită la mănăstirea Gandzasar (sec XIII) - cazare Stepanakert.

ZIUA 8: Mic dejun, vizită la Şuşi, deplasare spre Eghegnadzor, vizitarea hanului lui Selim continuarea drumului spre lacul Sevan, oprire în satul Noraduz cazare Sevan

ZIUA 11: Erevan, mic dejun, zi liberă

ZIUA 12: Erevan, mic dejun vizitarea centrului religios al Armeniei - oraşul Echimiadzin.

Aici există bucăţi din Arca lui Noe şi lancea cu care a fost străpuns Isus Hristos - continuarea turului cu Complexul memorial de la Sardarabad şi muzeul etnografic.

ZIUA 13: Erevan, mic dejun, vizitarea muzeului Sergey Parajanov şi la Moscheea albastră, cină de rămas bun, cazare

ZIUA 14: Transfer la aeroport, plecare spre România.

PRET: 1650 EURO

PREŢUL INCLUDE:

- transport aerian Bucureşti Erevan - Bucureşti Austrian Airlines - transferuri aeroport/hotel/aeroport - 12 nopţi cazare hoteluri 3 stele - 12 zile mic dejun şi cină - însoţitor de grup român - ghizi armeni vorbitori de limbă franceză pentru toate obiectivele incluse în program - taxe de intrare la obiectivele turistice PREŢUL NU INCLUDE:

Taxele de viză ARMENIA - aprox 30 euro; Karabagh - 25 euro Asigurarea medicală Bacşişuri Nici un alt serviciu în afara celor menţionate în program