Nor Ghiank Iunie 2009

? Y U M A N I Y H A O Y } M I Y U TO A N E R G L E Z V O A N A M S A C I R

DA R I 6 0 T I V 6 ( 19 5 4 ) H Y U N I S 2 ( ( 9

Ge/laoi Sykymyn hao-gatylig egeke]in ‚badmagan hyu.ar'an 1723-1724ƒ

<MPACRAGAN

PYVANXAGYUTOYUN

H

2

A?A~ ggy[ver 84 dari a/a` Warizin me` >avar. Misaqoani himnaxra\ @ratert;$ Aon aden syuon @raterti hradaragyum; me\ n.anagyutoyun yuner haoeryun hamar# qani yr haoyutoyun; dekegadvyutoan gariq yuner$ {bedq = my/nanq# te 1925-in ]ekasbanyutenen wrgva\ wa,sdagan haoer; gancna\ =in lyur` ,nxirneryu a/`&# isg Ha/a`-; wyr'e] anyn] hamar lyu\yumner cdnel$ Havanapar @raterti vernacir;# Ha/a`# badahaganyren [=r ;ndrva\$ Haoer; bedq = xebi a/a` naoein# yryvhed& anyn] ed&; gancna\ =r ]ekasbanyutoan Me\ Eke/n;# isg Haoasdan; gyrsn]yu]a\ =r ir anga,yutoyun; & ,yrhrxaona]man ;nta]qin =r$ Ev jamanagi ;nta]qin Ha/a`-; xar'av haoalezyu hao ;nter]yki ,yrhrxani.;# qani yr 84 dari .aryunag Ha/a`-; lyuos desa\ = miaon haoeren lezvyv$ Nyuonisg ver`in darineryun# erp ;nter]ykneryu qanag; gdryug angyum gabrer# >avar.i xyusdr Arwig Misaqoani kegavara\ ,mpacryutoyun; y[ meg zi`yum ;rav lezvi a/yumyv$ I ver`y# syuon darva Maoisin Ha/a` @ratert; sdibva\ ekav xaxre]nel ir cyr\yuneyutoyun;$ Swoyu/qi me` haoeren ;nter]ykneryu qanag; @re]@r gnvazi# isg Ha/a`-; xadabardva\ =r$ Sagaon haoalezyu ;nter]ykneryun hamar Ha/a`-i va,0an; y[ aol in[ =# ete y[ ,yrhrxani.i m; mah;$ Aonyuamenaoniv# Ha/a`-; mez syrve]yu] naoel xebi a/a`$ 5/2009

>yumeni ‚Byulgariaƒ haoer; hoyur;ngalve]an Qynstan]aoi hao hamaonqi gykme =` 4 Xemqer & =`er hao craganyutenen =` 6 Hao egeke]vy \,agan ,yrhrxin =` 8

Supliment limba rom`n[

INCENDIU LÎNGĂ CATEDRALA ARMEANĂ p. 9 DIN BUCUREŞTI Harry Tavitian – continuator al prezenţelor armeneşti la p. 10 Vălenii de Munte HOVSEP EMIN …şi viaţa sa furtunoasă în slujba unei idei: p. 12 Eliberarea Armeniei.

manga-badanegan HA?A~ 84 Hnarazan] m; & y[-pnyry. er&agaoyk m; Haoasdan-Tyurqia XIVANACIDAGAN ŠXAXAR‹ Tyurqia-AMN )N>YUM: GSASDGANA

=` 15 =` 16 =` 18

=` 2_ =` 22

гñ³í³ÛÇÝ ÎáíϳëÇ ï³ñ³Í³ßñç³ÝÁ Ù»Í ÷á÷áËáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ß»ÙÇ±Ý ¿ =` 23

ŠNYR GOANQ‹IN AN"NAGAZM: MIQAOEL SDEWAN-CAZAZOAN Œ ,mpacr^ ;nxh^ qardyukar MADLEN DER-KYUGASOAN Œ ,mpacir VARXAN MARTAOAN Œ ,mpacir MIHAOIL GEYRGIYU Œ lyusangari¿[ MARIAM BYSTAN)OAN Œ meqenacryuhi

COLECTIVUL «NOR GHIANK»

MIHAI STEPAN-CAZAZIAN – secretar-general de redacþie MADLEN TER-GHUKASIAN – redactor VARTAN MARTAIAN – redactor MIHAI GHEORGHIU – fotoreporter MARIAM BOSTANGIAN – dactilografã-operatoare

REDAC|IA: Bucure=ti, Bd. Carol I, nr. 43, sector 2, tel./ fax. 314.67.83 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÅ: HźULESCU MIHAI TIPARUL: S.C. ARARAT srl.

I.S.S.N. 1221-9169

BYUQRE>I HAOGAGAN GEXRYN:* H R X E H I M : SB A ? N A L I Q I N D A G

Y

urpat# Hyunis 27 yu. ci.erin* jam; 23^3(-i myderq;# ahavyr hrxeh m; p/ngve]av Byuqre.i Millenium Business Center crasenoagaoin pazmaharg ‚19 hargƒ .enqin me` $ Hrxeh; ;nxcrge] amenen qi[; .enqin ereq harger;# isg hr.e`ner; ampyk` ci.er min[& lyusapa] baoqare]an marelyu ahacna]yk grag;$ Haoy] maor da0ar; & nyuon dara\qin vra cdnvyk Dyudoan m.agyuoti dyun;# haogagan xbry]; & ampyk` haogagan hamalir gexryn;# yr gcdnvein aorvyk hsga .inyutoan hed anmi`agan har&anyutoamp* me\ vdanci dag =in$ Parepa,dapar da0ar; [= vnasva\# sagaon ?yumaniy Haoy] Miyutoan gexrynadekin lr`yren dyuja\ =* .inyutoan me` \aca\ hyujgyu baotoyuni bad0a/yv# erp .enqen darper me\yutoan aorvyk gdyrner inga\ en egeke]vy vra & Miyutoan gexrynadekin$ Haoy] Miyutoan gexrynadekii ™eknahargin .ad m; senoagner ampyk`yvin avrve]an# yur gcdn;vein hamagarci[ner & gahyuoq$ >enqin daniq; ampyk`yvin .arqen ela\ = & entaga = liyvin nyrycyutoan$ Parepa,dapar# Dyudoan m.agyuoti dyun;# yur gcdnvin tangarjeq haogagan ™e/acir madoanneryu & hnadib cirqeryu ‚1512-185(ƒ haryusd ja/ancyutoyun m;# pnav [= vnasva\$

6/2009

3

>yumeni ‚Byulgariaƒ haoer; hoyur;ngalve]an Qynstan]aoi hao hamaonqi gykme

A

os darva Maois 3(-in ha0yuoq; yune]anq ;nxyunelyu Qynstan]a ao]ela\ ŠSilvarx Qilingiroan‹ bari hamyuot; & Byulgariy >yumen pnagavaori ŠG/yung‹ ,a/n erc[a,yump;$ Anynq Maois 28-in# Haoasdani A/a`in Hanrabedyutoan @rva a/tiv hanxes egan nergaoa]yumyv m;$ ?HM-i Qynstan]aoi masna0oyuki na,acah brn^ <a[ig Garabed ;sav# te aox elyuot;

4

6/2009

qynstan]ahaoeryun & hoyureryun a/a`argva\ .qek nergaoa]yum m;n =r# yryun nerga cdnve]av hy\ pazmyutoyun m; & inqn al .ad yura, =r# yr gazmagerbyk ,yumpin mas gazma\ =r$ Gazmagerbi[neryu ,yumpin me` =in & brn^ Ervanx Cyn[egyuloan* ;llalyv aos na,aci\i na,a™e/nyk;# yryu hamar .nyrhagalyutoyun ghaodnenq# brn^ <a[ig Garabedin# barynner +xvarx Qerwi[oanin & +xvarx >ahinoanin$ —e/narg;#

yr deki yune]av Maria Tacyuhi Arvesdi Azcaoin Gyleciaoi srahin me`# a/a`in ancam elyuot yune]an hoyureryu a/`& Qynstan]aoi =tnig hamaonqneryu nergaoa]yu]i[ner;# yryn] me` hi.adagenq ereswy,an Icnat Miryn & /yus liwyvenneryu hamaonqi gykme na,acah Nigyfyr Vyrybie&# byulgar hamaonqi na,acan digin Jana ?;dyulesqyu# Qynstan]aoi hamaonqneryu ,yump m; anxamneryu yukeg]yutoamp# Qynstan]aoi xbry]neryu marzaoin des[yutoan nergaoa]yu]i[ m;# zancva\aoin lradvami`y]neryu nergaoa]yu]i[ner# in[bes na& hoyurer Byuqre.en* ?yumaniy Haoy] Miyutoan Cl,avyr qardyukar baryn Ber0 Marcaroani cl,avyryutoamp$ Syvyrapar# mer amen meg iraxar™yutoan jamanag ir @rhnyutoyun; gyu da 25 darineryu mer bahaban# Avedis avac qahana Mandaloan & an aos ancam al ir @rhnyutoyun; perav & yk`yuoni ,ysq ;sav haoeren lezvyv$ In[bes ;sinq# aos ™e/narg; nvirva\ =r 1918 Maois 28-in Haoasdani A/a`in Hanrabedyutoan gazmavyrman;$ Haoeryu hamar aox @rva gar&yryutoan veraperoal* ipr& badmagan n.anagali bah m;# ir ,ysqin me` n.e] hamalsaranagan xasa,ys brn^ Miqaoel Cricyr$ Aonyuhed& Qynstan]aoi ergyu eridasarx seryunxi nergaoa]yu]i[ner Alis

Avacoan & Artyur Byranoan ]yu]axre]in nergaoa]yum m;$ A/a`in pajni me` gadarve]an oyt ,mpercaoin biesner* ŠHaoreniq‹# ŠLyusnoag ci.er‹# hadva\ m; ŠAnyu.‹ @weraoen# menerc[yuhi Milanga Artiyunoan# ŠAzc wa/aban\‹# ŠIleana‹ ‚dandereryu badvin /yumaneren lezvyv gadarva\ erc m;ƒ# „Pie Jesu“ Andryu Liyod Veberi# nyuonbes >yumeni haoeryu gykme Byulgariaoin nvirva\ erc m;* Byulgaria iren] hoyur;ngalyutoan hamar$ Erc[a,yump; kegavare] Elizabet Ma`iaroan$ Ergryrx pajin; g;nxcrger barer* baryusyuo] Madlen Caprieloan# na& ercer# hadva\ner @weranere* hra.ali gadaryumneryv$ Gyuzei bareren hi.adagel ŠGadag bar‹# Š\eryunagan bar‹# ŠNa mi naz yni‹# ŠEregy‹# ŠSasyuni bar‹# na& ŠEr&an‹ bies; Amelia Gra[yunyvaoi gadaryumyv# hadva\ner Verxii @weraneren* Dilian Bliznagyvi gadarmamp gam Bizei ŠGarmen‹ ?yzalia Bygdanyvaoi gadarmamp$ Jamanagin hamyuot; ggy[ver ŠTatyul Altyunoan‹# isg baryusyuo];*

Silvarx Qelingiroan$ Hedacaoin hamyuoti anyun; wy,ve]av ir anvamp# isg nergaois bari hamyuot; gkegavare Madlen Caprieloan$ Biesner; xa.namyuri vra gnvacag]ver me\ dakanxyv & varbedyutoamp* Vanoa ~imbazyvi gykme$ Hra.ali nergaoa]yum; avardve]av ŠEr&an-+repyuni‹ erci gadaryumyv* ampyk` hamyuoti & ŠG/yung‹ erc[a,yumpi gykme$ Eregyoan# hoyurer; hravirve]an /esdyran# yur .ad ha0eli jamanag m; an]yu]in# gareliyutoyun yunenalyv aveli myden ha-

kyrxag]velyu iraryu hed$ Ergryrx @r;# mer hraviroalner; egan egeke]i & nerga cdnve]an giragn@roa badaracin$ Badaraci ver`avyryutoan mer der haor; ,yse]av Qynstan]aoi hao hamaonqi masin* sgizpen min[& nerga @rer;$ Ges@rin menq hraje.d a/inq mer hoyureren# ,ysdanalyv grgin desnvelyu$ Aos iraxar™yutoyun; paregamagan sgizp m;n =r >yumeni haoeryu & Qynstan]aoi haoeryu mi`&$ QARMEN DRYWYL

6/2009

5

Xemqer & =`er hao craganyutenen ERVANX _DOAN

E

H^ )^ Siryuni

rvanx _doan hao iraba.dneryun egav mia]av gykmnagi x/ne m;$ Anyn] seryunxin cal g]vele a/a`* yusyumnasiryutoyunneryv zpaker =r an aden m;$ Pao] aox bad0a/ m; [ekav yr nyuon aox iraba.d .arjman me` ir yuryuon dek; crave hedy# & anpajan mna me\ hamasdekyutenen$ >a/avik cerxasdani m;# yr Cricyr _doann =r dver arxen hao craganyutoan# Ervanx _doan \na\ =r 1869-in Bylsy me` & han™n;va\ xasdiaragneryu nerarga\ yusyumneryun yu anyn] grtna\* ;rer cr[i ir a/a`in marzanqner;# yrynq gensacragan yusyumnasiryutoyunner =in i sgzpane# nvirva\ |eren]i# Nahabed ?yusinoani# Cricyr _doani# Fiziqa Bykysi$ Bedq ekav# yr Arwiar Arwiaroani 0angn iona hangar\# yrbeszi sgsi ir .yur`i goanq; znnel & 0an[nal yu zaon hecnelyu varjvil$ I zyur [=r an]ner an.yu.d ir havaqa\ \anytyutoan] ba.ar; & cri[ .arjelyu ;nxyunagyutoyun;# yr ja/ancagan gtver ;llal$ Pao] iraba.dneryu .arqen ners ir Š;n\aoman‹ gbardi cr[i vasdag;# zyr gyudage] aveli qan ereq dasnoag# & aon qani m; clyu, cyr\y]; zyrs aox vasdag; mez has]yu]$ Par@r ;ndaniqi m; zavag* ir cr[i vasdagyv miaon abre]av _doan# tawa/agan arga\ali] goanqi m; ampyk` ;nta]qin$ Lracryutoyunn ;ra\ =r ir asbarez;*

6

6/2009

Arwiari yu Pa.aloani# Zyhrabi & Eryu,ani gykqin# h& i h& goanq m; abre]av inq &s aon darineryun# erp Bylis; galegy\er anhnarin erazneryv# min[& yr wytyrig; zinqn al Bylsen wa,]yu] 1896-in# ampyk` 12 dari tawa/agan ;nelyv zaon cakyute cakyut$ Yur yr al cna]* Atenq te Ecibdys# Wariz te Lyndyn# cri[; [i ™ce] yu amen dek al tert m; cdav yr hoyur;ngale zinq# yu amen dek al aolanxag aon parqern yu dibarner; zyrs sdek\er =r haogagan ardasahman; & zyrs anmaha]yu] inqn al ir garcin ir veberyun & vibagneryun me`$ Hyurriet;# 19(8-en# iren al pa]av Bylsy xyu/ner;$ Lracragan goanq; ancam m; &s glane] zinq;# Šazadyutoan‹ ve] aox darineryun$ nyr parqer yu nyr dibarner# zyrs sdek\er =r Bylis;# noyutn yu herysnern ekan anhadnyum ir veberyun yu ximasdverneryun# ir qrynigneryun yu erci\aterteryun# yrbeszi eke/ni darin ca yu zinqn al nede aqsyr# ampyk` [yrs dari man a\elyv zaon arga\e arga\$ Zinaxaxar; zinqn al xar™yu] ed* ,a/nelyu hamar Bylsy nyr cinyvyutoan yu nyr dibarner han™nelyv ir erci\anqin yu ir veberyun$ Hedy* qemalaganneryun myudq; Bylis 1922-in* ancam m; &s &

hima aol&s ;nxmi.d# zaon bidi he/a]ner Vyswyri ceka\i\ak pao] ,awyusig aweren yu bidi perer Byuqre.# cri[; ™e/qen ™cel [dalyu hamar hyn al yu nyr dibarner yrynelyu D;mbyvi]aoi aweryun vra$ Lipanan an]av aba Byuqre.en yu ange al Ecibdys# yr ir ver`in goanq; bidi ;llar & yur ir hedin dyurq; bidi dar hao craganyutoan* erci\agan ir hyusg =`eryv# ir veberyv & ir tarcmanyutoyunneryv$ Hyn al a[qer; wage] 1926-in# haziv 57 daryu$ Ar&mdahao mer crykneryun me` qi[ern ekan# yr aonqan sdvar cragan vasdag tykyu]in# yrqan _doan;$ Mnalyu sahmanva\ =`er [en an.yu.d pylyr ir erger;# havasarabes sdibva\ ;llalyv crel anxaxar# & crete mi.d al @r; @rin# an [=r grnar clyu, cyr\y]ner .arel ed&e ed&$ Gensacragan ir cryutoyunner; zyrs tve]inq & ir yusyumnasiragan hyxva\ner; manavanx S^ Cry] hed gabva\ noyuteryv# ir hrabaragacragan c;rva\ner; aojmeagan har]eryu

Saten ‚Varxyuhi Varxeresoanƒ Takaganin Gnig;

.yur` & ir tarcmana\ veber;# & ir veberen ymanq* zyrs h& i h& gcrer @raterteryu me` ipr& tertyn# & xe/ .ad paner ir amen@roa dymseren zyrs ghas]ner amen @r ha0a, zyuoc @raterteryu# gareli [= qyv; zedekel ir par™ryrag ergeryun# yryn] me` .ad en an.yu.d isgagan cyharner; &s# in[bes zyuoc hadyrner; ;nger Wan`yunii namagneryun# cragan .yun[yv crva\ ir garc m; =`er;# .ad .ader; ir erci\aveberen# in[bes ir \avalyun veberen ymanq# & yrynq grnan badvanxan; gazmel yr&= cryki craganyutoan me`$ _doani veberyun me` amenen yu.acravnern ekan Takaganin Gnig;# Mi`nyrx D=r-baban# Es xrse]i [em a/ner# Oekawy,yutoan magapyo\ner;# Gave herysner;# Hao diaspyran# Dabita gam nyr ak`igner# Mi`=i sirarga\;# Gana[ hyvany]yv gin;# Xadasdanagan ,yrhyurxin a/`&# Abdoyul Hamid & >erlyq Hyms# & aoln$ Ir vibagneren hi.enq Yut cavat `yur# Siry nahadag# Va.-

,a/yun# Cyr\ ewyk m;# Gakanxi vibag# Ysgemyl;# Azcaoin parerar# Cyr\i marxig# Myuled# Pari xahi0;# Mysa Qlesim# Hampar™yum aka# Wrywagandist;# Aorin# Va0a/again m; namagner;# )yukyubrisd & ;ngeryutoyun# Varbed Bykigarbys# Wa/qi ed&e# Ana/ag yrxin# Hao gyuldyuraganner;# Baderazm & ,akakyutoyun# {aq;r Auram# )eb;nta] nyra\in;# Ifydra# L&yni pand;# Akytq;# Vrej;# Ar.alyosin maor;# Grgnamyusin; & aoln$ Hyu.acraoin craganyutoan .ahegan n.yumner =in Dasnergyu dari Bylsen xyurs# Ariunyd oi.adagner# Ani\eal dariner# Mangyutoan oi.adagner# Cragan oi.adagner# Geanqis a/a`in dajanqner;# Mangagan verhi.yumner$ Asyn] garcin _doan cre] na& .arq; ŠMer ereswy,anner‹-yun# yryn] me` &s abryk =`er gan & qani m; tadera,aker$ Mer iraba.d seryunx; ir @reryu goanq; ]yla]yu] anyr pylyr ,averyv & aox ,aver; dvav

han™in iren] pnyry. Dibarneryun$ _doan &s dibarner zade] ir .yur`en# pao] zanynq an]yu] nyurp hecnyutoan m; pyven# a/an] ,da]nelyu sagaon anyn] cyuoner;# & hecnyutoyun; [danelyv min[& hasarag zave.di# in[bes syvyr =in ;nel yuri.ner# nyuonisg mer me\ erci\apanner;$ Sgebdig ci\;# zyr Arwiaranen ja/ancer =r# ,yrq; gazme] ir hecnyutoyunneryun# & zcyu.a]av# moyus gykme# p/ni \i\ak crc/ele ;nter]ykin me`# & ir erci\anqen he/yu bahe] ajan sramdyutoyunner;# p/nazpysig pa/a,aker;# qalambyurner; yryn]me gsysgar yukkagi$ He/yu na& c/ehgyutoyunnere# aznvagan mna] ir ,aoteryun me`# in[bes yr aznvagan =r ir ngaracryv al# marxy] hed ir haraperyutoyunneryv al* moyus me\ erci\apanin# Barynoani bes$ Yrqan al zdenq angyrn[eli pan m; gmna ir vasdagin me`# & hed&apar arxar = wa/q; yr aos@r g;n\aovi iren# & amyur* badvanxan; yryun vra ggancni$ ŠNyr Geanq»‹

6/2009

7

Hao egeke]vy \,agan ,yrhrxin

2((9 _cysdys 15-in# .apat ?ymani Syurp Mariam Egeke]vy 4((-amoagi a/ityv# ?yumaniy Hao Egeke]vy Arqebisgybysyutoyun; & ?ymani & Hyu.i Ebisgybysyutoyun; bidi gazmagerben .arq m; grynagan & m.agyutaoin ™e/nargner# yryn] ghravirenq masnag]elyu$ Gi] gkrgenq aox ™e/nargneryu \racir;# ,nxranqyv# yr min[& 2((9 _cysdys 15-in jam; 11-; ?ymani Syurp Mariam Egeke]in hasniq$ Arq^ DIRAOR MARDIGOAN ?yumaniy &Byulgariy Hao Egeke]ineryu a/a`nyrx 16(9t^-i ?ymani Hao Egeke]vy @\man 4((-amoagi a/ityv m.agyutaoin & grynagan ™e/nargneryu \racir

I. Grynagan ™e/nargner 1) 2((9 _cysdys 15-in jam; 9^3(-11^3( arqebisgybysagan Syurp Badaraci madyu]yum# masnag]yutoamp Cera.nyrh arqebisgybys Diraor Mardigoani & hyce.nyrh |aoracyuon varxabed Iyaqim B;q;yanyui$ 2) Hycehancsdoan hanxisavyr ararykyutoyun egeke]in ga/yu]ykneryu hi.adagin# jam; 11^3(-12^(($ 3) Par™rasdi0an hyc&yraganneryu qaryz; jykyvyurxin# jam; 12^((-13^(($

II. M.agyutaoin ™e/nargner 1) Ba.dynagan 0a.geryuot hraviroalneryun# 13^15-15^3($ 2) Crqi .nyrhanxes$ ?ymani Egeke]vy & hao hamaonqi Menacryutoyun 3) Cidagan hakyrxacryutoyun a) Hao egeke]ineryu gar0 badmyutoyun;# ?ymani Temi ;nxcrgyumyv ‚hekinag wryf^ dyqt^ Niqylae Hyurjyuoƒ p) Nergaoa]va\ Menacryutoan cra,ysagan; c) Jamanag* dramaxrva\ hao m.agyuoti an™an] & badvarjan hoyureryun# iraxar™yutoyun darexar™i dyna,mpman veraperoal ‚teman* ;nxhanyur noyuti & gazmagerbi[neryu hakyrxacryutoyunƒ 4) Pylyr hraviroalneryun masnag]yutoan hamar me\arman tktabanagi han™nyum* hed&oal baryunagyutoamp* - Hraverqi \racir - masnag]yutoan vgaoacir - ?ymani hao egeke]vy gar0 badmaganyv dekegacirq - nergaoa]va\ menacryutoan @rinag m; - me\arman pa]ig$

8

6/2009

IUNIE 2009

INCENDIU LÎNGĂ CATEDRALA ARMEANĂ DIN BUCUREŞTI PUBLICA ÞIE BILINGVÃ A UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA

}

n noaptea de vineri 26 iunie am fost la un pas de a tr[i o mare catastrof[ a comunit[\ii armene din Bucure=ti. A=a cum deja bine se =tie cl[direa Millennium Business Center (cea mai ]nalt[ cl[dire pe structur[ de o\el din Rom`nia) a luat foc aparent din cauze inexplicabile. Incendiul a fost devastator =i a cuprins p]n[ =i etajele superioare. Tragic a fost faptul c[ acest mastodont arhitectural este contruit la numai c]\iva metri de complexul armenesc (Muzeul „Dudian“, +coala Armean[ =i Catedrala Armean[ Sfin\ii Mihail =i Gavril). A fost o lupt[ cu fl[c[rile pe parcursul mai multor ore ]n care pompierii =i-au f[cut mai mult dec]t datoria reu=ind s[ salveze complexul armenesc (monument istoric) de la un dezastru iminent. Reac\iile au fost ferme =i imediate =i din partea presei scrise =i a audiovizualului care au relatat pas cu pas evenimentul.

6/2009

9

Foto: Radu Sigheti

Autorităţile locale din Vălenii de Munte mi-au făcut o mare surpriză, acordîndu-mi titlul de cetăţean de onoare al oraşului. Povestea începe în anul 2000, cînd am cumpărat o căsuţă la Văleni. Mă opresc acolo, cu soţia mea, în răstimpul dintre concertele de prin ţară sau străinătate şi visul nostru e să ne petrecem majoritatea timpului la Văleni. În primii ani treceam de multe ori prin centru şi văzînd Casa de Cultură care arăta foarte frumos, mă gîndeam cum ar suna un concert de jazz în Vălenii de Munte. Nu era nici un fel de tradiţie jazzistică (mă întorceam parcă în timp – în 1976 – cînd revenisem de la facultate în Constanţa natală, unde jazzul lipsea cu desăvîrşire). Am avut norocul să găsesc la Văleni multă deschidere (în primul rînd la doamna Iulia Mărgăritescu, directoarea Casei de Cultură) şi în 2005 am făcut primul concert – „Lecţia de jazz“.

Avem deja mulţi prieteni care au parti-

HARRY TAVITIAN: sînt un continuator al prezenţelor armeneşti la Vălenii de Munte

cipat cu bucurie la concerte şi chiar se mai păstrează o parte din căldura şi ne-au ajutat la organizarea lor. Sala Casei sinceritatea relaţiilor dintre oameni. Tot în cuvîntul de mulţumire spuneam că, de de Cultură a fost plină de fiecare dată.

Distincţia mi s-a acordat pentru fapt, publicul din Văleni e cel care merită „merite deosebite aduse la dezvoltarea şi toate aprecierile. Au apărut chiar şi cronici cunoaşterea muzicii de jazz în localitate după concerte – şi acesta e iarăşi un semn şi sprijinirea culturii în oraşul Vălenii de foarte bun; nu e deloc usor să scrii despre Munte, ceea ce a condus la cunoaşterea jazz şi să reuşeşti să-i prinzi esenţa. Puteţi oraşului în ţară şi străinătate“. Nu sunt omul citi mai jos unul dintre aceste articole, despremiilor şi al distincţiilor, dar m-am bu- pre ultimul concert – din toamna trecută curat să primesc acest titlu şi am fost foarte – la care l-am avut ca invitat pe Cserey Csaba. emoţionat: Văleniul este acum pe harta Harry Tavitian alături de Primarul Mircea Niţu jazzistică a ţării. În cuvîntul de mulţumire de la ceremonia de decernare, care a avut loc de ziua oraşului, pe 9 mai, spuneam că acest gest mi se pare o continuare a legăturilor foarte strînse dintre Nicolae Iorga şi armeni.

Avantajul Vălenilor, ca oraş mic, cu o frumoasă tradiţie culturală a cărei piatră de temelie a fost pusă de Nicolae Iorga, este că încă Foto: Radu Sigheti

Concertele lui Harry Tavitian la Vălenii de Munte

Concertele de jazz ale lui Harry Tavitian la Vălenii de Munte par să devină o tradiţie. Începutul s-a petrecut în toamna lui 2005 când Harry încerca un concert-lecţie, o scurtă istorie a jazzului, concepută didactic, dar care s-a încheiat, cum era normal în debordantele ritmuri generate de spiritul libertăţii acestei muzici.

Harry a interpretat la pian diferite teme ale jazzului, începând cu cele mai vechi, şi a încheiat fulminant cu cele actuale ale etnojazzului, cu melodii proprii şi prelucrări din folclor care au ridicat sala în picioare.

Succesul acestui concert l-a determinat să cânte din nou, de data asta de Sfânta Maria, în august 2006, cu prilejul cursurilor Şcolii de Vară „Nicolae Iorga“. Concertul a fost conceput ca un omagiu adus lui Iorga şi suferinţelor armenilor la începutul secolului trecut. S-a cântat multă muzică religioasă, scrisă de compozitori armeni şi români, prelucrată de Harry.

Al treilea concert a avut loc pe 9 octombrie 2008. Harry a revenit la Văleni, de data aceasta însoţit de percuţionistul Cserey Csaba din Satu Mare. Arsenalul personal de tobe şi

10

6/2009

percuţii al lui Cserey Csaba a umplut o jumătate de scenă.

Prezenţa cuplului Harry Tavitian - Cserey Csaba la Văleni poate fi considerat un eveniment de nivel naţional în jazzul din ţara noastră. Concertul a început sub semnul percuţiei: Cserey Csaba prezentând şi făcând demonstraţii pe tobe exotice africane, indiene şi sud-americane. A urmat lecţia de etnojazz, pe ritmuri străvechi româneşti, cu teme din „Codex Caioni“, Anton Pann, inimitabilul melos, de unii uitat, al cântecului „Eu sunt Barbu Lăutaru“ sau din culegerile lui Bela Bartok şi Constantin Brăiloiu. În partea a doua cei doi au făcut un mare cadou publicului, interpretând în premieră fragmente dintr-un disc cu colinde, care a apărut la începutul lui decembrie, cu ocazia sărbătorilor de iarnă; o muzică inspirată din negro spirituals şi din colindele româneşti. Şi acest concert a fost un mare succes, iar iubitorii muzicii de jazz prahoveni îl aşteaptă din nou pe Harry la Văleni. All That Jazz, acesta este Tavitian. (Fragment din versiunea publicata in Revista „Axioma“ - Ploiesti, nr 1/2009) Prof. Adrian MIHALCEA

Manualul Minorităţilor Naţionale premiat

S

pre sf]r=itul anului trecut a fost lansat un proiect de c[tre Departamentul pentru Rela\ii Interetnice din cadrul Guvernului Rom`niei, Project on Ethnic Relations =i Asocia\ia Divers care s-a finalizat odat[ cu apari\ia unui material auxiliar pentru profesorii de istorie din ]nv[\[m]ntul preuniversitar intitulat Istoria Minorit[\ilor Na\ionale din Rom`nia. Manualul cuprinde toate elementele necesare identitare despre cele 20 de minorit[\i din Rom`nia. Materialul despre armeni a fost realizat de Mihai Stepan-Cazazian si Eduard Antonian. }mbucur[tor este faptul c[ ]n cadrul competi\iei Gala Societ[\ii Civile (care premiaz[ cele mai bune proiecte desf[=urate de c[tre organiza\ii nonguvernamentale sau alte grupuri de ini\iativ[ apar\in]nd societ[\ii civile) acest manual a ob\inut premiul I la sec\iunea Educa\ie =i Cercetare.

Dac[ material nu s-a c]=tigat nimic, satisfac\ia recunoa=-

Ohanesian versus Puterea din umbră

A

terii efortului colectiv a fost cu at]t mai mult ]mbucur[toare cu c]t am putut contribui, credem noi, la formarea noii genera\ii de liceeni ]ntr-un spirit al toleran\ei, cunoa=terii celuilalt =i eliminarea stereotipiilor care ]nc[ din p[care ]n Rom`nia s]nt vizibile. De fapt acest manual =i acest premiu nu a fost altceva dec]t o finalizare excelent[ =i binemeritat[ a unui proiect demn de urmat =i ]n celelalte \[ri din Uniunea European[.

apărut la Editură JUNIMEA „Strict secret“ în Biblioteca pentru toţi ... spionii, cartea: „Puterea din umbră“ de Eduard Ovidiu Ohanesian. „Puterea din umbră“, o carte bombă care vine cu dezvăluiri senzaţionale, acum în perioada dintre alegerile din România şi cele europarlamentare aducînd în atenţia cititorului modul în care lucrează „sistemul ticăloşit” în România postdecembristă. Mai precis, Eduard Ovidiu Ohanesian propune o incursiune în lumea serviciilor secrete (de ieri şi de astăzi) din care veţi afla cine conduce România, cu nume, biografii, fotografii, funcţii, grade, activităţi, documente (unele clasificate). „Puterea din umbră“ este o carte document despre istoria mai mult decît recentă, despre istoria imediată. Cumetrii, nepotisme, şpăgi, mită, manipulare, abuz, trădare şi crimă, sînt scoase rînd pe rînd de sub pecetea „Strict Secret“.

Sunt inserate numeroase elemente referitoare la serviciile secrete străine care acţionează nestingherite pe teritoriul românesc: GRU – rusesc, JICA japonez, SIBAT - israelian sau CIA - american.

Un jurnalist împotriva cohortei de ofiţeri de Securitate educaţi anti-UE şi anti-NATO la înaltele şcoli de spioni tip sovietic de la Băneasa, Grădiştea sau Brăneşti.

Cartea „Puterea din umbră“ nu dă verdicte, dar devoalează pas cu pas minciuna şi manipularea, scoate la lumină fapte deosebit de grave, de la abuzuri comise de ofiţerii sub acoperire infiltraţi la toate nivelurile societăţii româneşti (politică, justiţie, interne, externe, armată, servicii secrete), culminînd cu acte de înaltă trădare înfăptuite de cei care au pretenţia că sunt democraţi şi patrioţi.

Reprodus din revista Zona interzisă

Teatrul Academic de balet din Moscova a prezentat Spartacus la Bucureşti

B

alerini ai Teatrului Academic de Balet Clasic din Moscova au evoluat, sîmbătă 13 iunie în spectacolul de balet „Spartacus“. Spectacolul Spartacus, balet în doua acte, pe muzica lui Haciaturian, surprinde momentul istoric al căderii Romei antice, recurgînd la mijloacele artistice ale secolului XXI: regia, scenografia, coregrafia sînt moderne, inedite, grandioase, realizate de profesionişti. Cei 66 de balerini au încîntat publicul fiind folosite peste 300 de costume. Evenimentul cultural a avut loc la iniţiativa primarului Neculai Onţanu, administraţia locală a sectorului 2 fiind partener în organizarea acestui proiect cultural al anului. Primsoliştii spectacolului au fost Artem Khoroshilov, Alexei Orlov, Nicholas Chevychelov, Lyudmila Doksomova, Victoria Smirnova şi Svetlana Lobanova.

Spectacolul „Spartacus“ face parte din proiectul naţional cultural al anului 2009 „Artă contra drog“.

După Hotnews.ro

6/2009

11

HOVSEP EMIN

…şi viaţa sa furtunoasă în slujba unei idei: Eliberarea Armeniei

Î

Arpiar SAHAGHIAN

n anul 1726, în mijlocul verii, la Hamadan (Persia) se năştea Hovsep Emin (1726-1809) căruia destinul i-a hărăzit un drum lung şi întortochiat pe cărările Europei în urmărirea unui ţel ce nu avea să-l părăsească pe tot parcursul vieţii sale: eliberarea Armeniei de sub jugul musulman. Era vremea ocupării Ispahanului de către afgani şi prăbuşirea Sefavizilor. De mic copil el a fost martor la opresiunile la care erau supuse familiile creştine. Avea 18 ani cînd se decide să plece la tatăl său, care se ocupa cu negoţul în India, la Calcutta. Aici întră în contact cu militarii britanici staţionaţi în India şi realizează că fără armament modern şi un anumit nivel de educaţie, eliberarea Armeniei era o himeră. Se decide să plece în Anglia. Avea 25 de ani cînd, contrar dorinţei familiei, se îndreaptă spre Londra.

Lipsit de sprijinul financiar al tatălui său, petrece patru ani suportînd mari lipsuri şi cîştigîndu-şi existenţa prin muncă grea.

Abia în 1755 soarta pare a-i surîde: îl întîlneşte şi se împrieteneşte cu Edmund Burke, cel care urma să devină cunoscut prin activitatea sa de om politic şi prin scrierile sale politice. Cu ajutorul lui pătrunde în cercurile intelectualităţii şi nobilimii britanice.

Ajuns în aceste cercuri reuşeşte să capteze atenţia societăţii şi obţine spriji-

12

6/2009

nul lui Hugh Percy, Duce de Northumberland. În scurt timp este admis la Royal Military Academy din Woolwich unde studiază treisprezece luni după care se înrolează în armata britanică şi franceză pentru a căpăta practică luînd parte la campania de la Saint Malo.

Avea 33 ani cînd părăsea Londra şi, traversînd Imperiul Otoman, ajunge la Ecimiadzin, singurul centru al armenităţii în acele timpuri, unde Emin spera să găsească audienţă pentru ideile sale de eliberare a Armeniei. În acest scop el cere o audienţă la Catolicosul Hagop al V-lea, căruia îi prezintă ideile sale privind eliberarea Armeniei de sub jugul otoman şi persan. Apoi trece la asigurarea cooperării Melicilor din Karabagh iar apoi şi a regelui Heracle al II-lea al Georgiei care după moartea lui Nadir-Şah a eliberat ţara sa de sub stăpînirea persană şi a restabilit Regatul Georgian. Hagop al V-lea însă manifestă o prudenţă excesivă şi lipsă de entuziasm. Dezamăgit, Emin se reîntoarce la Londra în speranţa găsirii altor căi.

Era anul 1761 cînd la Londra, unde avea de-acum relaţii, obţine de la Prinţul Goliţin, ambasadorul Rusiei în Anglia, dreptul de a călători în Rusia. La Sankt Petersburg Emin se întîlneşte cu Cancelarul Imperial Contele Voronţov, căruia îi prezintă planul de a merge la curtea re-

gelui Heracle unde intrînd în serviciul acestuia să elibereze Armenia. În 1763 Emin vine la Tiflis cu scrisori de recomandare din partea contelui Voronţov, şi se prezintă la regele Heracle al II-lea. În prealabil Emin strînge un mare număr de voluntari armeni din Caucazul de Nord .

Pledînd cauza sa pe lîngă rege, el subliniază legăturile istorice dintre poporul armean şi georgian, anumite legături dinastice (Bacratuni) şi deci dreptul regelui de a-şi extinde domnia peste teritoriile acestora. Mica dar disciplinată armată pe care reuşise să o adune putea, spunea Emin, să traverseze cu uşurinţă Armenia, unde o revoltă anti-otomană s-ar declanşa sprijinind acţiunea. Zeci de mii de luptători voluntari, strînşi mai ales de Hovhan, capul ordinului religios Surp Karapet din Muş (Armenia de Vest), vor sări în ajutor pentru a combate forţele musulmane, sprijinind astfel consolidarea Regatului Unit al Armeniei şi Georgiei.

Iniţial regele s-a arătat interesat de planurile lui Emin dar cu timpul el a început să vadă în Emin un rival şi după cîteva luni de la sosirea sa la Tiflis, el este nevoit să părăsească Georgia trecînd în Caucazul de Nord. Aici el rămîne timp de cinci ani, printre triburile de munteni.

Aceştia îl ajută să treacă în Karabagh, iar în final în Zanghezurul muntos, unde

încearcă să propage planurile sale pe lîngă nobilii armeni locali şi episcopul de Gandzasar. Încearcă încă odată să ceară sprijinul regelui georgian în care scop el face o scurtă călătorie în Georgia dar i se ordonă să plece.

Acest al doilea insucces nu-l descurajează însă. Avea 44 de ani şi se simţea plin de energie. Aşa încît, trecînd prin Persia pleacă în India cu scopul de a colecta fonduri de la negustorii armeni. Aceste fonduri urmau să servească la echiparea unor „trupe“ armene, dealtfel puţine la număr. Dar este întîmpinat din nou cu refuz. Este profund dezamăgit şi se decide să se înroleze din nou în armata colonială britanică, sub comanda lui Warren Hastings.

Astfel, Emin nu va mai părăsi India pînă la sfîrşitul vieţii, propagînd pe toate căile ideile sale de eliberare a Armeniei.

Apoi, el îşi scrie, în engleză, memoriile întitulate: Viaţa şi peripeţiile lui Hovsep Emin, 1726-1809, scrise de el însuşi a căror primă ediţie a fost tipărită la Londra în 1792. O a doua ediţie a fost publicată în 1918, de stră-stră-strănepoata sa Amy Apcar la Calcutta, care a adăugat volumului scrisorile păstrate de la Emin, în limba engleză.

Povestea acestei a doua ediţii este nu mai puţin neobişnuită, ca şi viaţa lui Emin.

Din lista de subscripţie publicată la început ar reieşi că tirajul primei ediţii nu era cu mult peste 100 de exemplare, ceea ce explică raritatea acestei cărţi. Povestea celei de a doua ediţii, care a avut rolul de a scoate din uitare acest patriot inimos ce singur împotriva tuturor a pornit la o treabă ce era peste puterile guvernelor: să elibereze Armenia! este uimitoare . După 126 de ani o stră-stră-strănepoată, din Calcutta, găseşte un exemplar destul de deteriorat a memoriilor pe care le scrisese

şi tipărise în engleză strămoşul ei. Pe piatra tombală a lui Emin mai era doar data naşterii si morţii şi asta era tot ce ştia. A urmat un drum lung de cercetări care a dat însă roade. Scrisorile Elisabetei Montagu publicate de stră-stră-strănepoata ei conţineau referiri numeroase la Joseph (Hovsep) Emin. Cercetînd mai îndeaproape cele 68 de cutii cu circa 150 de scrisori, Ami Apcar găseşte peste 20 scrise de Emin. În timp ce în India nu se mai păstrase nici o scrisoare. Lordul Cobham are amabilitatea de a permite reproducerea fotografică a portretului lui Emin spre a fi publicat în carte, spune Ami Apcar, în introducerea la această ediţie. O inscripţie foarte palidă pe acest portret este ilizibilă singurele cuvinte ce se pot distinge sînt ARMENIA SI GEORGIA1. Se pare că portretul a fost pictat de cunoscutul portretist din epocă Arthur Pond2.

Ami Apcar desfăşoară o prodigioasă muncă de documentare şi descoperă numeroase informaţii privind pe Emin.

Prima ediţie din 1792, după moda timpului era redactată ca un întreg. Ami Apcar o împarte în capitole şi începe fiecare capitol cu o mică secvenţă de subiecte abordate în fiecare capitol. În final ea ataşează şi un indice de nume şi de subiecte. Anexele conţin scrisorile descoperite de ea, scrise de Emin, lista de subscripţie pentru prima ediţie însoţită de note privind personalitatea celor care au subscris, arborii genealogici a familiei Emin şi a celor înrudite. Astfel această a doua ediţie se apropie de o lucrare ştiinţifică, sau cel puţin poate servi ca material informativ valoros.

Drumul parcurs de Hovsep Emin nu a fost croit în zadar. Mergînd pe urmele lui Israel Ori, el a păstrat trează în conştiinţa contemporanilor săi lupta neobosită pentru libertate. Ideile iluministe pe

care le aduce Emin din Europa au influenţat pe prietenul său mai tînăr Şahamir Şahamirian care, în anii 80 a secolului XVIII, la Madras, va exprima dezvoltarea acestora într-o serie de scrieri unde analizează cauzele decăderii statului armean printre care el menţionează: lipsa de unitate, lenea şi indisciplina. El va relua ideea statului armeano-georgian avansată de Emin elaborînd o Constituţie pentru acest scop unde se regăsesc multe din ideile lui Hovsep Emin.

Hovsep Emin nu a fost uitat. Avakian Eduard a scris un roman pe tema vieţii lui Emin (O viaţă nu e de-ajuns-1988).

Academia din Erevan a publicat (1989) o lucrare monografică Hovsep Emin sub redacţia lui A.R. Ioannessian. Studioul de filme din Erevan face un documentar în 1970 Pe urmele unei fotografii avînd ca temă portretul lui Hovsep Emin. O stradă din Erevan îi poartă numele. În anul morţii lui Emin se năştea o altă personalitate cardinală pe drumul destinului poporului armean: Haciatur Abovian, cel care avea să pună piatra de temelie la edificiul limbii literare prin romanul său Verk Hayastani scris într-o vreme cînd ideile lui Ori şi Emin erau parţial realizate. Astfel, privind peste secole, ne dăm seama că numai efortul constant în direcţia cea bună ne poate aduce rezultatele pe care le dorim cu toţii.

Citirea unei inscripţii ilizibile în 1918 era o problemă insolubilă. Astăzi, cu tehnicile de RX, UV, şi altele se poate citi orice urmă lăsata de o substanţă pe un suport. Poate ar merita efortul.

2 Pentru obţinerea acestei copii a portretului lui Emin aducem mulţumiri d-nei Carla Brooks şi în special d-lui Gerald E. Ottenbreit, de la Center of Armenian Research.

1

Castelul Haglez Hall ce aparţine azi celui de al 12-lea viconte de Cobham Littelton, unde a fost descoperit după 125 de ani tabloul lui Hovsep Emin

6/2009

13

RAPORT FINANCIAR PRIVIND ETAPA I DE STRÎNGERE DE DONAŢII PENTRU FONDUL ARMENIA

Proiectul pentru care am adunat fonduri se referă la dotarea unei şcoli din Erevan cu calculatoare şi echipamente periferice iar sumă necesară era de 6.000 USD; că urmare a înţelegerii dintre conducerea Fondului Armenia şi dl. Jorge Vartparonian – reprezentantul Fondului Armenia în Argentina (care este plecat din România la vîrstă de 3 ani) contribuţia comunităţii armene din România a fost stabilită la 3.000 USD, restul urmînd să fie vărsat de armenii plecaţi din România şi stabiliţi în Argentina.

Etapă I de strîngere de donaţii pentru Fondul Armenia s-a desfăşurat pe durată a aproximativ şapte luni, demarînd în noiembrie 2008 şi atingînd ţintă în luna mai 2009. În perioadă menţionată am colectat următoarele sume: – 5.340 lei din care 5.270 lei prin contribuţii efective şi 70 lei obţinuţi din vînzarea a 7 buc. cărţi donate în vederea vînzării (notă: mai sînt spre vînzare încă 13 buc. cărţi) – 200 euro – 1.100 USD Cei 5.375 lei i-am schimbat în USD, după cum urmează: 2.835 lei, la data de 22.12.2008, curs 2,835 lei/ 1 USD, 1.000 USD; 2299,70 lei, la data de 30.04.2009, curs 3,172 lei/ 1 USD , 725 USD; 205 lei , la data de 20.05.2009, curs 3,1223 lei/ 1 USD, 66 USD; subtotal USD proveniţi din lei 1.791 USD. Am decis să nu efectuez 2 viramente către Fond – unul în euro şi unul în dolari – deoarece însemna să plătim de 2 ori cheltuielile legate de transferul bancar şi luînd în consideraţie că la 20.05.2009 raportul euro/USD era de 1,36, am schimbat cei 200 de euro în 272 USD; prin urmare, la data de 20.05.2009 aveam 1.791 USD + 272 USD + 1.100 USD = 3.163 USD, sumă cu care am încărcat contul meu în USD deschis la ING BANK. Conform informaţiilor obţinute de la bancă, costul transferului bancar era de 85 lei, plătibil în USD (adică aproximativ 28 USD), plus spezele bancare percepute de băncile corespondenţe implicate în transfer estimate la încă 2830 USD deci am estimat că transferul bancar ar costă aproximativ 60 USD .

Ca urmare, am instruit banca prin intermediul ordinului de plată să vireze către Fondul Armenia 3.100 USD, iar toate cheltuielile legate de transfer bancar să fie în sarcina ordonatorului (sarcina mea) – după cum se poate observa din ordinul de plată ataşat. În realitate, operaţia s-a executat astfel: Fondul Armenia a încasat 3.090 USD şi a fost taxat cu 10 USD iar explicaţia ING BANK a fost că probabil 10 USD este o taxa practicată local şi că nu era previzibilă (notă: fondul mi-

14

6/2009

a confirmat că a primit 3.090 USD); transferul bancar a costat doar 27,80 USD deoarece în transfer a fost implicată doar banca J.P.Morgan Chase care are sucursală la Erevan şi mi-au rămas în cont 35,20 USD care rămîn la dispoziţia Fondului Armenia.

Mulţumesc pe această cale tuturor donatorilor, tuturor celor care au promis că vor dona dar n-au făcut-o din diverse motive şi pe care îi aştept la etapele următoare de strîngere de fonduri precum şi Nadiei Kevorkian care s-a oferit din proprie iniţiativă să mă ajute să vindem cărţile obţinute ca donaţie, la standul bisericii.

Redau în continuare lista donatorilor -etapa I: Garabedian Anahid – Bucureşti; Shahinian Any – Bucureşti; Demirgian (Vucea) Andreea – Bucureşti; Moagăr (Poladian) Gabriel – Bucureşti; Moagar (Poladian)Victor – Bucureşti; Budan Ines – Piteşti; Danielian Haig – Bucureşti; Ozanian Diran – Bucureşti; Haciaturian Emanuel Vartan şi Muza – Bucureşti; Gheorghiu Armenuhi – Bucureşti; Ohanesian AnneMarie – Bucuresti; Urdăreanu Gabi – Bucureşti; Ghemigian Vlad – Bucureşti; Dumitrescu Mirella – Bucureşti; Blanaru (Maganian) Ulnia – Bucureşti; Agopian Levon – Bucureşti; Teodorescu Angela – Bucureşti; Alexandrian Alice şi George – Constanţa; Haciaturian Maria – Bucureşti; Maganian DicranSetin – Bucureşti; Torosian Roxana – Bucureşti; Nicogosian Ervant – Bucureşti; Exergian Silvia – Bucureşti; Cristea Ştefan – Bucureşti; Ohan Ara – Bucureşti; Bogdan Cauş Narine – Bucureşti; Bratosin Aurelian – Bucureşti; Excelenţa Sa Dl. Ambasador Yeghishe Sargsyan; Hovakimyan Karen; Jashinyan Artur; Mardighian Kevork; Kevorkian Florin – Bucureşti; Kanburoglu Anaida – Bucureşti; Ghemigian Mircea – Bucureşti; Vosganian Varujan – Bucureşti; Nicogosian Flora – Bucureşti; Dolmaian Mhitar – Bucureşti; Condurăţeanu Simona – Bucureşti.

GARABET HACIATURIAN

manga-badanegan Crim ekpaorner Jamanagin >veo]ariaoi m=` \eryug gyms m; g†abr=r$ An man[ m; yuner# yr abyu.in m=gn =r eu pan m; [=r grnar syrvil$ _r m; haor; g†;s=^ Œ Ls=# man[s# mieunyonn =# yusyum=n ,elqx pan [i gdrer# egyur yuri. cyr\yv m; zpakyu=$ G†yuzem qez oaodni varbedi m; qyv krgel# yr marx xa/nas$ Dkan g†ertao @dar qakaq# m=g dari g; mnao varbedi qyv$ Erp darin g; lranao g; veraxa/nao# haor; har] gyu dao^ Œ I%n[ syrve]ar zaua‰gs$ Œ Syrve]ao hasgnal .yuneryu lezyun# anyn] ha[y];#- g; badas,an= yrxin$ Œ De„r Asdyua\# ampyk` daryuao ;nta]qin aox syrve]ar#- g; zarmanao haor;$ Œ {†ekau# hargauyr = qez yuri. qakaq m; krgel# yuri. varbedi qyv$ Aos yuri. qakaqi# yuri. varbedi qyv al dkan dari m; g; mnao$ Erp g; veraxa/nao# haor; xar™eal g; har]n=^ Œ :s=# i%n[ syrve]ar zaua‰gs$ Yrxin g; badas,an=^ Œ Syrve]ao t/[yunneryu lezyun hasgnal# ha‰or$ Haor; g; parganao eu g†;s=^ Œ +h# gyrsyua\ marx es# barab dek; vadne]ir syuk jamanagx eu y[ m=g pan [syrve]ar$ In[b=%s [es am[nar eu a[qis g†ereuis$ )ar [yunim# qez erryrx varbedi qyv g; krgem# pao] et= aondek al pan [syrvis in™m= [nekanas$ Dkan erryrx varbedi qyv g†ertao yu dari m; edq g; veraxa/nao# haor; g; har]n=^ Œ I%n[ syve]ar zauags$ Œ Sireli haor# aos dari al cyrderyu g/g/y]; syrve]ao hasgnal$ Haor; .ad g; parganao# \a/aner; g; gan[= eu g†;s=^

Œ Aos im yrxin [=# dar=q anda/ eu clyu,; gdre]=q$ |a/aner; g; danin anda/# pao] g; ,k0an# clyu,; [en gdrer$ Azad g†ar™agen# eknig m; g; sbannen# lezyun g; gdren yu a[qer; g; hanen# yrb=s aba]yo] gyu dan h@r;$ Dkan ir hamar g; .aryunag= 0ampan$ G†ertao# g†ertao g; hasni amry]i m;$ G; ,nxr=# yr tyol dan ci.=r; amry]; genao$ Œ Lau#- g†;s= amry]in d=r;#et= hama™aon es ci.=rel a.darag;# mnao$ Pao] cid]ir# geanqix hamar vdancauyr =# aondek vaori .yuner gan# yr ci.=r-]@reg g; ha[en yu g; glan[en# menq marx g; nedenq a/a`nin# anmi`ab=s g; hy.yden$ <ek0 jykyvyurx; anyn] ™e/q; g; dan`yui$ Pao] dkan [i va,nar# g†;s=^ Œ Es g†ertam ha[yk .yuneryu qyv# miaon qi[ m; yudeliq dyu=q$ Anynq in™ pan [en ;ner$ Qani yr dkan inq; g†yuz=# qi[ m; yudeliq gyu dan yu g; danin a.darag$ >yuner; anyr vrao [en ha[er# g; .r`abaden yu by[er; .ykyqyrt gerbyv g; .arjen$ Dkan g; geragr= anyn] yu oa`yrx a/d;yuan yk` yu anvnas g; veraxa/nao amry]# marxig zarmanq=n qar g; gdrin$ Œ >yuner; in™ badme]in# t= in[yu pyon xra\ en aondek eu in[yu vnas gyu dan .r`agaoqin$ Anynq ga,arxyua\ en# g; bahbanen a.daragin dag bahyua\ can™er; yu [en hancsdanar# min[eu aox can™er; [; hanyuin$ Es ima]ao naeu# t= in[b=s b=dq = hanel can™er;$ Marxig g†yura,anan# amry]in d=r; g†;s=# yr dkaoin harazad zauagi dek g†;nxyuni# et= azad= anyn] aox hycs=n$ Dkan

grgin g†ertao a.darag yu qani yr cid=r in[ bidi ;ner can™; hanelyu hamar# oa`ykyuteamp cyr\; g†auard=# syunxyug; le]yun ysgiyv dyun g; per=$ Aox @ryu;n= g; xaxri .yuneryu ha[y]; yu aox cazanner; aonb=s g; [qyuin# yr anyn] hedqn al [†ereuar$ Jykyvyurx; g†azadyui# ,akak g; sgsi abril$ Dkan g; yry.= ertal H/ym$ )anabarhin 0ahi0i qyv=n an]nelyv g; ls= cyrderyu g/g/y]; yu dramaxryutiun; .ad g†innao$ Erp H/ym g; hasni# g; ls= H/ymin bab; me/a\ = yu garxinalner; daragyusanqi m=` en# t= yryu ;ndren$ >ad mda\el= ver`# g†yry.en ;ndrel anyr# yryu vrao asdyua\aoin na,an.an; i`nao$ )i.x yry.yum; g; gaoa]nen da0ar g; mdnao eridasarx gyms; eu ergyu 0ermag akauniner gyu can g†i`nan anyr yuseryun$ Hyceuyraganner; aox g; hamaren asdyua\aoin na,an.an yu anmi`ab=s anyr g; har]nen# t= arxey%q g†yuz= xa/nal H/ymi bab$ Eridasarx gyms; g; dadanyui# pao] akauniner;# yr xe/ anyr yuseryun ta/a\ g†;llan# agan`in g; ..n`an^ Š:s=* aoy# g†yuzem‹$ Eridasarx gyms; g†@\en# g; xar™nen bab# aosinqn g; gadaryui cyrderyu ;sa\;# yr an lsa\ =r 0anabarhin# 0ahi0i qyv=n an]nelyv# t= ipreu inq b=dq = xa/nao syurp bab yu dramaxryutiun; g†innao$ Oedyo# erp arx=n bab g; xa/nao sdibyua\ badaraci jamanag g†erc=# pao] qani yr ,@sqer; [i cidnar anyr yuseryun nsda\ akauniner;* pa/ a/ pa/ g; oyu.en$ ?yuzanna Saryu,anean Craganyutoyun – 4

6/2009

15

84^^^ J

amanag m; a/a` darper barperaganneryu dyua\ lyurer=n g; dekeganaoinq# t= ŠOa/a`‹ @ratert; wagyuelyu .emin =* darper .arja/itneryu bad0a/yv$ Pnau [=i yuzer hauadal# yr lyurer; 0i.x en eu aha @rers ;nxyune]inq ŠOa/a`‹-in ver`in tiu;# yr ]auyq srdi g; hasdader# t= 84 badga/eli darineryu an[aweli auanx yune]yk @ratert; hasa\ = ir ver`agedin$ Pnaganapar eu .ad dekin a/a`in =`;# Š<@sq hraje.di‹-=n zad zedeka\ = eu ŠOa/a`‹-i himnaxir >auar. Misaqeanin lyusangar; a.,adanqi bahyun# ver`in dyurq m; ;llalyv ir an,yn` m.agi eu me\ era,dauyri oi.adagin$ Es aos@r# hyciyv aueli teteu g;

16

6/2009

zcam inqzinqs# qani yr dariner a/a` Warizi m=` a/it; eu ha0yoq; yune]ao m@d=n 0an[nalyu# ŠOa/a`‹-i dn@r=n# hamesd eu a/aqini digin Arwig Misaqoan;# naeu terti a.,adagi] ir cyr\in nyuireal# lauacyon ,mpacraganneryu yu o@xyua\neryu hekinag Arwi Tytyoean;$ Aos v0/yry. bahyun ergyu diginneryun eu yk` ŠOa/a`‹-i an™nagazmin g; maktenq a/yk`yutiun eu haga/ag yr aosdek g†auardyui ŠOa/a`‹-in ert;# g; hauadanq nyonb=s# t= asg= edq anbaoman grgin nyr =` m; bidi pa]yui fransahao geanq=n ners eu amenqs yura,yuteamp bidi hauasdenq# t= ŠOa/a`‹-; yuni ir arjani .aryunagyk;$ ŠNyr Goanq‹

Haoasdani me` deki bidi yunena Misaq Manyu.oanin nvirva\ .apat HH Swoyu/qi na,arar Hranyu. Hagypoan ver`ers ;nxyuna\ = fransahao azcaoin cyr\i[ Mi.el N.an Qa.qa.oan;# yr @rers arjana]a\ = Warizi ga/avaryutoan badvavyr barc&in$ Mi.el N.an Qa.qa.oan yk`yuna\ = Swoyu/qi na,araryutoan gykme darvyk haoabahbanman \racrer; & ;nxc\a\ = adyn] gar&yryutoyun; fransahao hamaonqi hamar$ Qa.qa.oan 85 daregan =$ An eka\ = hagafa.isdagan eridasarxagan gazmagerbyutoan anxam# aba Fransaoi Gymgyusi haogagan pajni anxam# hedy qardyukar$ 1949-en an xar™a\ = fransahao m.agyutaoin miyutoan himnaxirneren meg;$ Miyutoan `anqeryv 1965 tvaganin a/a`in ancam a/a` qa.va\ = Haoy] ]ekasbanyutoan 0ana[yumi har];$ Hanxibyumi jamanag fransahao cyr\i[; anxraxar™a\ = fransagan ximaxryutoan anvani cyr\i[ Misaq Manyu.oani ‚19(6-1944ƒ \avala\ cyr\yuneyutoan;* Ergryrx hama.,arhaoin baderazmi dariner;$ Na,arari a/a`argyv yry.va\ = Haoasdani me` Misaq Manyu.oanin nvirva\ ™e/nargneryu .apat iragana]nel* gab hasdadelyv na& Ximaxryutoan .arjman hao azcaoin 0agadi xe/&s yk` mna]a\ ergyu anxamneryu & Manyu.oani ;ndaniqi hednyrxneryu hed$ ‚Ergirƒ

Saoat Nyvaoi nvirva\ hyu.agytyk Tiflisi haoy] S^ C=yrc egeke]ii pagin me` gcdnvi Saoat Nyvaoi cerezman;$ Egeke]vy mer™aga hrabaragin vra ver`ers pa]yum; gadarva\ = Saoat Nyvaoi nvirva\ hyu.agytyki m;$ Macakati miahoyusva\ sazi & n/nenii desq yune]yk cyr\; ergyu vra]i qanxagacyr\i a.,adanqn =$ Hyu.agytykin vra qanxagva\ = Saoat Nyvaoi siry panasdek\yutoyunneren meg;# a.yuki ™e/acryv$ Pa]man hanxisyutoan nerga cdnva\ en Haoasdani & Vrasdani ardaqin cyr\y] na,ararner;# Haoasdani Crykneryu Miyutoan na,acah L&yn Ananoan# yr ir elyuotin me` .e.da\ =* ŠTebed hyu.agytykin crva\ = tpilis]i a.yuk Saoat Nyva# panasdek\; mer jykyvrxi hamar vit,ari arjeq =# yryv hbardanyum enq & xasdiaragvyum‹$

6/2009

17

Hnarazan] m; & y[-pnyry. er&agaoyk m;

V

er`ers# Ararad Hradarag[yutoyun; lyuos ;n\aoe] haoasdan]i cryk* Cricyr Papaoani badmva\qneryu meg nyr hadyr; ‚2((2-in nyuon hradarag[yutoyun; lyuos ;n\aoa\ =r Ereq navazner dyt anabadyum gar0 ar'agi havaqa\ynƒ$ Haogagan hagajykyvrxagan heqiatner-yu a/a`in hradaragyutoyun; lyuos desav 2((3-in Er&ani me`* Nairi Hradarag[yutoan ,mpacrmamp# & aojm /yumaneren tarcmanve]av an,yn` Sarcis Seloani gykme# yr gsdyracre na& hadyrin ver`apan; & =`adagi \anytyutoyunner;$ Aosdeken gimananq# te syuon hadyr; miag cirqn =# zyr hekinag; dbacrva\ desav Er&ani me` ir gar0ad& genxanyutoan @ryq ‚\na\ =r 1957-inƒ$ 2((4 hygdemper 14-in# Cricyr Papaoan va,0anve]av ar]a,oan baderazmi aden sda]a\ hin verqi m; a/a`a]yu]a\ cl,yukeki aroyunahysyutoan hed&anqyv$ :llalyv grqyd lracryk# he/yusdadesyutoan yu tadryni marx# pemacir yu pemaxri[# cryk; pnavyryutoan pazmarjeq a/an'nahadgyutoyunneryu der an' m;n =r & haoyutoan xadi hamar dy[yrvyk mardig m;$ Sagaon# syuon hadyr; anyr gnergaoa]ne yrbes gadagaser hnaryk m;^ cirqin =`eryun me`# badmyutoyunner hnarelyu hekinagin a,yrjag; hoyutali gerbyv Šgwatetavyre‹ hao inqnyutoan; veraperyk* 21 badmva\qneryu me` ;ncrgva\ mdyryumner# yrynq zedekva\ en nera\agan Šna,aheqiat‹i m; & Sarcis Seloani sdyracra\ ezrawagi[ Šhedaheqiat‹i m; mi`&$ In[bes .ad irava]i gerbyv gn.e na& ver`apanin hekinag;# crqin me` Šhagahaorenasiragan‹ y[in[ ga# miag Šqaoqaoi[ cyr\ykyutoyun;‹ grelyv zyud arvesdagan* cekacidagan pnyuot$ Papaoani heqiatneryun me` amen qaolawy,in a/ga = inqnamegnapanyutoyun;* erci\apanagan manragerd hagayudybianeryu ngadmamp hagyumyv grgnabadgva\ ‚in[bes /yumen me\ cryk Argezii Qyutii a.,arhi badmva\qner-yu me`ƒ & a/a`abahagan ‚in[bes anarxaryren my/a]yutoan drva\ Jaq G^ Qystini A` 'e/qi hamar varjyutoyunner-yu

18

6/2009

me`ƒ gam hedarxiaba.dagan darreryv hamemva\$ Ahavasig Loa/n Araoad badmva\qin nera\agan hi.adagaranen qakva\ hadva\ m;^ ŠXjvar = asel# te sdyr& nergaoa]vyk anba0yuo0 badmyutoyun; yrqanyv = haogagan hagajykyvrxagan heqiat# aosinqn* anhadagan & an™amwyw hyc&yr wyr'i haoeren panahoyusva\ ;nxhanra]yum# na,* yryvhed& hoyusvel = he/avyr Filibinneryum gkzepnag bambancyneri lezvyv# aba* lecenx = aveli .yud# [naoa\ arxi pnyutacryumner;* mif yu lecenxi] min[& heqiat yu veb & hylivyuxoan s]enar* .r`anagvyum en .ad ,a/ni0akan` baomanaganyutoamp# pao] =aganyren hrabyuri[n Araoad anvanyumn =$‹ Qani yr ,ysq; Šheqiatneryu‹* nyuonisg Šhagajykyvrxagan‹ heqiatneryu masin =# an.yu.d# yr hamadara\ = er&agaoagan;* dycyrva\ anximaxreli hecnanqyv & ha0a, hagvyk xebi paryoagan aolapanyutoyun;$ +`adagi \anytyutoyunner; .ad @cdagar en ver\anelyu hamar erci\agan Ša/an'nahadyug‹ agnargner; ‚yrynq hkyumner g;nen haogagan m.agyutaoin# a.,arhacragan & badmagan iraganyutoan;ƒ$

Amen gerb \akranmane]nelyv heqiati cekacidyutoyun;# zvar0anqyv desapanelyv anyr sdereydibneryu & baomanaganyutoan .yur`# Papaoan ir ar'agin tira, gxar'ne hasaragyutoan darper aradner yu parqer# ir er&agaoagan myde]yum; pnav xryuotaoin [;llalyv# aol* parx yu .wyte]nyk# pazmagi megnapanyutoyunneryu dekiq dalyv$ Wasdyren# cryk; mez ga/a`arge ,yrhrxa\yutoyun m;* jamanagagi] a.,arhi masin & aox a.,arhin me` haoeryun crava\ dekin .yur`* anyn] avanxyuotneryv & a/an'nahadgyutoyunneryv$ Er&agaoyutoyun; ‚nera/oal megnapanyutoan & inqnamegnapanyutoan asbarezen nersƒ vasdaga.ad =# Papaoan Š'e/na\yutoyun½‹ ;nelyv jykyvrxagan xi]apanyutoan darreryv# Haoasdani darper .r`anneren qakva\ heqiatneryu darperagneryv# & aox amen; \akranmane]nyk pazmacidagyutoan gakabari vra$ Erpemn ,aka]gyun anzsbyutoyun; ir dek; gzi`e xa/n haoe]ykaganyutoan^ ar'agacir; bah m; mda]a\in er&agaoyutoan qyk; ghe/a]ne* badmagan iraganyutoan ykpercaganyutoyun; desaneli xar'nelyu hamar^ ŠA/an'nahadyug mi zca]myunqyv = marx veraxa/nyum aon heqiatnerin# yrynq Lalaoani ar.ava,yump; gazma\ era,davyr panahavaqnern Aleqsanxrabylyum# Tiflisyum yu Er&anyum cri en a/el 1915 tvaganin* caktagan asa]ykneri]$ Erp a[qix a/a` = calis# te an]a\ yu .aryunagvyk zarhyuranqi# syvi yu hama0aragi# me/nel-[me/nelyu in[ dek yu hancamanqneryum en aos heqiatnern asvel yu lsvel# hamaroa noyuteken es desnyum ergnqi] aner&yuot ,n'yrner;# yryn] iryq yr arjani en ekel & asyk;# & lsyk;# & ir dedragyum cri a/nyk;$ Aox heqiatneri] meg;# yr; badmel = Aram Manyugoan anyun-azcanyunyv caktagan; M.y Varxenis coyuki]# gy[vyum = <y,# aosinqn* canc$‹ ‚<y,;ƒ Bah m; miaon# yryvhed& hedy nyren arda/y] xidykyutoyunner g;ne ‚@rinag* ŠSewagan cancin nersi] yu xrsi] naoelyu zyryutoyun‹ƒ$ Lyur` eresag m;n al baryunagyk nmanadib dar@rinagyutoyunneryu tarcmanyutoyun; pnav xoyurin a.,adanq m; [= eka\$ N.anavyr = tarcmani[in cda\ lyu\yum;^ Sarcis Seloan agner& ha`ykyutoamp /yumanagan heqiati /itmagan gakabari vra perav ar&eloan heqiatin oyurahadyug pa/aba.araoin hn[ekyutoyun;# ha`ykelyv inqnin 'e/qperyum m;$ Ardasyvyr & y[-pnyry.# Haogagan hagajykyvrxagan heqiatner hadyr; wyqrig cyhar m;n =* dycyrva\ xe/ ;seliq;# creliq; .ad mna]a\ ar'agacri m; yc&yryutoamp yu dakanxyv$ WAYUL {ERNAT

CRICYR PAPAOAN GENSACRYUTOYUN |na\ = 1( Hyulis 1957 tvin* Haoasdani Ararad qakaq;$ Aba ;ndanoyq gwy,axrvi Er&an$ Li]en avardelen edq# meg dari ga.,adi yrbes meqenavar Capriel Syunxyugoani anvan tadryni me`$ Wyr'e] Panasiryutoan fagyulded mdnel# sagaon 'a,ykve]av badmyutoan qnnyutoan aden# erp xasadyu m; hanximane] iren* te ipr mazer; .ad ergar en$ Aon aden Cricyr hagaxar'yu] hed&oal har]yv^ ŠXyun xasadyu es# te% varsavir‹$ 1975 tvin ;nxyunve]av Mangavarjagan insdidyudi Cekarvesdi fagyuldedi pemaxryutoan pajin;# yur a.agerde] anvani /ejisyr Henrig Maloani myd$ Yusanykyutoan darineryun pemaxre] tadryni qani m; nergaoa]yumner$ Fagyulded; avarde] 1979-in$ 1979-198( tvaganneryun a.,ada\ = Er&an he/yusdasdyuxiaoi me`$ 1983-in tadrynen ghe/ana & gsgsi crel$ Avancarx @raterti & Caryun amsacri me` gdbacre i mi`i aoly] Anahid; & favn;# Ereq navazner dyt anabadyum# Eriqyvi barisbnerin$ 1984-1986 tt^ gha0a,e Mysgvaoi ginyinsdidyudi s]enarisdigaoi & pemaxryutoan xas;nta]ner;$ 1987in Haofilm-; =granavyra\ = Papaoani Qa/oag s]enar;# isg 1991-in /ejisyr Samvel Avedisoan; =granavyra\ = Ereq navazner dyt anabadyum$ 1988-in gveraxa/na Maloani tadryn* yrbes cl,avyr /ejisyr# sagaon 199(-in nyren ghe/ana & gzpakvi he/yusdadesaoin a.,adanqyv$ Hedy ggexrynana lracryutoan vra & 1992-2((1 tt^ mas ggazme Hao Oekawy,agan Xa.nag]yutoan ba.dynatert Ergir ,mpacryutoan;$ 1992-in# Papaoan gmegni /azma0agad* na, yrbes Ergri /ebyrder & tktagi]# isg hedy yrbes >yu.ii `ygadi azadamardig$ _kagi me` inga\# an meg .apat minag tawa/elen edq ha`yke]av an]nil t.namii ci\er; & wrgvil$ Barc&adrve]av ir qa`yutoan hamar$ Sagaon viravyrve]av & ha.manxamyutoan bad0a/yv camva\ =r angykin$ Anpyujeli hivanxyutoyun; parxa]av & Cricyr Papaoan va,0anve]av 14 Hygdemper 2((4-in* yukeki gatva\i hed&anqyv$

6/2009

19

Haoasdan-Tyurqia

XIVANACIDAGAN ŠXAXAR‹

I

’n[bes arxen cidenq# 24 Abril; an]av# meg daryv waradve]av na& AMN-i na,acahi yuker'i me` Š]ekasbanyutoyun‹ pa/i @cdacyr\man sba/naliq; & aox ameni arxoyunqin xaxre]av na& an;nxme` darwykva\ hao-tyurqagan Šnyrmala]man‹ .yur` xivanacidagan tbrdy];$ Xivanacidagan haraperyutoyunneryu hasdadman & hao-tyurqagan sahmani pa]man wy,aren sda]anq hamadek haodararyutoyun m; entaxroal Š0anabarhaoin qardezi‹ m; veraperoal$ ŠEntaxroal‹* qani yr ba.dynabes manramasnyutoyunner [hrabaragve]an$ Miaon tyurqagan mamyulin me` lyuos desan nyuonqan gasga\eli dekegyutoyunner$ Min[& Abril 24-; gar\es te tyurqagan mamyul; \a/aoe]# yrbes Angaraoi ardaqin cyr\eryu na,araryutoan dekegadvagan gawyuor# gam aveli 0i.x* yrbes abadekegadvyutoan l\ag# qani yr miaon tyurqagan mamyul; g,yser Haoasdani ngadmamp tyurqagan xivanacidyutoan pari mdaxryutoyunneryu masin#

20

6/2009

min[ tyurq kegavarner; ba.dynagan ,ysdyumner [=in ;ner$ Isg ba.dynagan ,ysdyumneryu pa]agaoyutoan baracaoin mamly dekegyutoyunner; y[ aol in[ en# ete y[ dekegadvagan .ahargyumner yrynq qakaqagan cyr\i[ner; y[in[yv gbardavyrin$ Ev aoxbes al ekav Abril 24-en edq^ y‰[ Angaraoi yu Er&ani mi`& xivanacidagan haraperyutoyunneryu hasdadyum# y‰[ hao-tyurqagan sahmani pa]yum# y‰[ al hao-tyurqagan haraperyutoyunneryu sahmanazadyum; Le/naoin Karapaki hagamardyutoan garcavyrman; yukkva\ panag]aoin cyr\;nta]en$ Aosinqn* y‰[ haraperyutoyunneryu pnaganyna]yum# a/an] na,abaomanneryu$ Aox baracaoin# in[yu% aoxqan .ad ,ysve]av adyr masin Abril 24-en a/a`$ Aoy‰# ,ysve]av# sagaon miaon mamyuli =`eryun me`$ Tyurq qakaqagan cyr\i[ner; & xivanacedner; ,yse]an miaon Šqakaqagan gamqi‹# ŠGyvgasi me` gaoyunyutoan‹ gam Šdara\qa.r`anaoin parcava0man‹ masin$ Y%v ,yse]av na,abaomanneren hra-

jarvelyu & Haoasdani hed haraperyutoyunner; Adrbe0ani hed haraperyutoyunneren & karapakoan har]en sahmanazadelyu masin$ Cyu]e miaon hao-tyurqagan cakdni panag]yutoyunneryu nerqin ,yhany]in y[ dekoag & hed&apar [awazan] lavades lracrykner;$ Ev aha aos@r# erp haotyurqagan 'nhali badranq; waradve]av & amen pan veraxar'av zryoi# bedq = .aryunagenq hadaval# te xryutoyun; sa/e]va\ [= & gzarcana xebi lav;* xebi pnaganyna]yum;# isg aon# in[in menq aos@r aganades enq y[ te xivanacidagan liagadar 'a,ykyutoyun =# aol xivanacidagan Šxaxar‹$ A/nvazn ad gbnxen xivanacedner;# nera/oal ar&myudqi xivanacedner;$ Mysgva gadara\ ir ao]elyutoan arxoyunqin# dara\qa.r`anen ners Evrybagan Miyutoan panacna] Wit;r Semnebin ?yoters cyr\agalyutoan; haodarare]# te nerqin pa]asagan hagazxe]yutoyunner; Angaran sdibe]in zyud mardavaragan ngada-

/yumneryv xaxre]nel Haoasdani hed haraperyutoyunner; pnaganyna]nelyu cyr\;nta];$ Semnebi hyuos ghaodne# te hao-tyurqagan panag]aoin cyr\;nta]i Šxaxar;‹ ergar bidi [d&e$ Š‚Haoasdani hed haraperyutoyunneryuƒ pnaganyna]yum; Tyurqiy me` ,ysag]yutoan .ad dara\va\ yu a.,yuoj noyut xar'av‹# ;sav evryba]i xivanaced;$ :sd anyr# Štyurqagan gykm; hed;nta] qaol m; gadare]# sagaon yukkyutoan 18( asdi0anyv wywy,yutoyun m; [=‹$ ŠEs ad gmegnapanem yrbes tyurqeryu mardavaragan hed;nta] qaol m;‹# ;sav Wit;r Semnebi$ ŠHimnaganin +rdykani ga/avaryutoan vara\ ardaqin nyr qakaqaganyutoyun; [em gar\er# te wywy,yutoyun bidi gre‹# ezrawage] evryba]i xivanaced;$ Arxoy%q an al abadekegadvyutoan zyh m;n =$ Te% inqn al abadekegadvagan me,anizmi @kag m;n =$ Aveli iraba.d# ameriga]i bedagan entaqardyukar Filiw Gyrdyn; ‚yr haodni = ir tyurqamed haoa]qneryv & ]ekasbanyutoyun; hrabaragav 0an[nalyu merjyumyvƒ Er&ani me` gadara\ ir ao]i ;nta]qin gverahasdade Bedagan Xebardamendi xirqyry.yum;# yryu hama'aon hao-tyurqagan haraperyutoyunneryu pnaganyna]yum; bedq = deki yunena a/an] na,abaomanneryu & ;nxyuneli jamgedyv$ Pnaganyna]yum; an`ad cyr\;nta] m;n =# zyr [bedq = entargel y[ meg aol cyr\;nta]i$ ŠAos cyr\;nta]; [i grnar anver` d&el$ Haoasdan & Tyurqia ad ghasgnan & aos imasdyv qaoler g'e/nargen‹# ;sav Gyrdyn$ Aol ,ysqyv# Va.ingtyni var[agazm; 0n.yumner gcyr\axre Angaraoi & Er&ani vra* .y.aweli arxoyunq 'e/q perelyu nbadagyv$ Sagaon arxoy%q yrqanyv en havasarag./va\ amerigoan 0n.yumner;$ Meg gykme#

na,abaomanneren hrajarvelyu anhraje.dyutoan .e.dyum; gsadare Er&ani xirq;$ Moyus gykme# amerigoan bedagan entaqardyukar; hama/yren g,yusawi Š]ekasbanyutoyun‹ pa/; ardasanelen & gsadare badmapanneryu han'najykyv sdek\elyu tyurqagan a/a`argyutoyun; ‚han'najykyv# yryu han'nararyutoyun; bedq = ;lla# ;sd tyurqagan gykmi badgera]man# haogagan Štezeryu‹ qanxyum;ƒ$ Ba.dynabes Angaraoi & Er&ani mi`& panag]yutoyunner; g.aryunagvin$ ŠHaoasdani hed g,ysinq pylyr har]eryu masin# isg mer sahmana\ sgzpyunqner; .ad gar&yr en‹# haodarare] Angaraoi ardcyr\na,araryutoan ,ysnag;$ Erg,ysyutoyun m;# yryun ba.dynagan Er&an; gyuze havadal# qani yr# ;sd ardaqin cyr\y] na,arar +xvarx Nalpanxoani# Haoasdan hyuos yuni# te .yudyv bidi pnaganyna]ne ir haraperyutoyunner; Tyurqiy hed* i he0yugs tyurq kegavarneryu a/a` qa.a\ na,abaomanneryu$ Moyus gykme# +xvarx Nalpanxoan anyukkagiyren g;nxyuni aon# yr Haoasdan [i grnar gdraganabes merjel han'najykyv sdek\elyu tyurqagan a/a`argyutoyun;# sagaon g;se# te sdek\veliq han'najykyv; bidi yusyumnasire y[ miaon badmagan# aol ergyu gykmeryu hamar gar&yr pazmativ aol har]er$ Aol ,ysqyv# Er&an; [i grnar hagaxrvil han'najykyv sdek\elyu tyurq-amerigoan bnxyumneryun# sagaon han'najykyv; [bedq = ;lla zyud badmagan# isg ]ekasbanyutoan har]; bedq = ;nxcrgel hamadek har]eryu wateti m; me`$ Min[

Angaraoi badgera]mamp han'najykyv; bedq = badas,ane aon har]in# te arxoy%q ]ekasbanyutoyun = deki yune]a\# Er&ani desangoyunen han'najykyv; bedq = yusyunasire yry. a/an'nahadyug har]er & manramasnyutoyunner# sagaon [i grnar har]agani dag xnel 1915-i iraxar'yutoyunneryu ]ekasbanagan pnyuot;$ Aol ,ysqyv# Er&an; hama'aon = qnnargel y[ te Šin[ = badaha\‹# aol Šin[bes = badaha\‹$ Angaraoi me` har]; ghn[e Šeka\ =# te% [= y0ir m;‹# min[ Er&ani me` ad ghn[e Šin[be%s gadarve]av y0ir;‹$ :sd tyurq ardcyr\na,arar Ahmex Davyutyklyui# ŠAngaraoi & Er&ani mi`& sa/; baderazm; avardve]av & Angaraoi me` gsbasen na,acah Sarcsoani ao];‹$ Nyren aosbes gy[va\ Šfyudpylaoin xivanacidyutoyun‹$ Yryu ergryrx wyul; deki bidi yunena Hygdemperin* Tyurqia-Haoasdan fyudpylaoin hanxibman a/tiv$ Sagaon yryu%n = aon 'e/ndyu$ VARXAN MARTAOAN

6/2009

21

Tyurqia-AMN

)N>YUM: GSASDGANA

I

he0yugs hao-tyurqagan Š'nhali‹ masin ,ysag]yutoyunneryu# haoy] ]ekasbanyutoan har]yv Tyurqiy ba.dynagan j,dykagan ge]va\q; wywy,yutoan n.anner [i dar# aol ;nxhaga/ag;$ Angaraoi ga/avaryutoyun; ga.,yuja]ne lybbisdagan ar.av; Mia]oal nahancneryu me`* Cyngresen ners ]ekasbanyutoan 0ana[yum; 'e/q perelyu amerigahaoeryu `anqer; 'a,yke]nelyu nbadagyv$ Baraq _bamaoi ;ndryum; yrbes Sbidag Dan pnagi[ anhancsda]yu] Tyurqian# yr; Abril 24-i Šha`ykyutenen‹ edq gsasdga]ne j,dykagan 0n.yum;$ Min[ Baraq _bamaoi gykme Šxava0anva\‹ amerigahaoer; gwyr'en iren] gykm; cravel Cyngresi anxamner;* ]ekasbanyutoan 0ana[man pana'&; ;nxyunel dalyu hamar & aos@r gvaoelen aveli qan haroyur cyngresaganneryu a`ag]yutoyun;# Tyurqia ggadarelacyr\e lybbisdagan ir qaryz[ameqenan$ Aosbes# haoeryu gykme lav 0an[];va\ Denis Hastert; ba.dynabes xar'av Tyurqiy lybbisd;$ Anyr Diq.taon->awiry ;ngeryutoyun; bidi nergaoa]ne Tyurqiy .aher;* 35 hazar dy-

22

6/2009

larny] amsagan var'i xima]$ AMN-i Cyngresi Nergaoa]yu]i[neryu Baladi na,gin ,ysnag Hastert; ‚hanrabedagan# Ilinyo nahanciƒ2((( tvin gase]yu] ]ekasbanyutoan pana'&i ;nxyunyum; aon hanelyv Nergaoa]yu]i[neryu Baladi @ragarcen* aon adenva na,acah Bil Qlintyni hyrxyri hed&anqyv$ Moyus gykme# ;sd amerigoan AW cyr\agalyutoan;# zenqi a/&dri hinc ;ngeryutoyun# in[bes na& =nerciaoi asbarezi meg aol ;ngeryutoyun cakdni gerbyv lybbisdagan a.,adanq gdanin Cyngresen ners h@cyud Tyurqiy* haoy] ]ekasbanyutoan pana'&i ;nxyunman xem$ A/an] mi`amdelyu haoy] ]ekasbanyutoan .yur` panave0in# zenqi a/&dyuri ;ngeryutoyunner BAE System ‚gexrynadekin Lynxyni me`# tyurqagan zinva\ yujeryun zrahabad meqenaner gva0a/eƒ# Goodrich Corp. ‚tyurqagan gykmin hed gnqa\ = hrti/a.arj inqnati/neryu .arji[ner; nyrycelyu masin baomanacir m;ƒ# Northrop Gruman Corp. ‚yr tyurqagan zinva\ yujeryun /azmagan inqnati/ner gdramaxreƒ# Raytheon Co.- ‚yr Tyurqiy gdra-

maxre Stringer haga@xaoin hrti/neryu hamagarcer# in[bes na& hagahrti/aoin hamagarcerƒ# United Technologies Corp. ‚yr tyurqagan panagin yukkati/ner gva0a/eƒ & navtaoin Chevron ;ngeryutoyun; ‚yr masnag]a\ = Baqyu-)eohan navta,ykyvaga.ari .inararyutoan \racrinƒ gwyr'en cyngresaganner; hamyzel a/a`nyutoyun dal Tyurqiy hed haraperyutoyunneryun$ Tyurqagan gykmi hed a/&draoin serd gaber yune]yk n.va\ ve] ;ngeryutoyunner; yukkagi gerbyv [en hi.adager ]ekasbanyutoan pana'&;# sagaon 0n.yumner gpane]nen* ne]yug gancnelyu Tyurqiy .aheryun$ United Techologies g;se# te cyngresaganneryun ir dramaxra\ dekegyutoyunner; Š@cne]in anyn] parelavelyu mi`azcaoin a/&dyuri & nerqin anvdancyutoan .aheryu masin iren] ;mp/nyum;‹$ :sd Armenian National Institute-i dn@ren ?yupen Axaloani# syuon ;ngeryutoyunner; Š[yuze]in nergaoanal yrbes marxyu iravyunqneryun serdyren a/n[vyk pana'&i m; haga/agyrxner‹# in[; grnar Šanyn] xasel badmyutoan & ]ekasbanyutoan j,dykneryu 0amparin me`‹$ Aol ,ysqyv# yukkagi gerbyv [en bnxer# te ]ekasbanyutoan pana'&; bedq = merjvi# aol gbnxen# te bedq = pavararel Angaraoi bahan`ner;$ Aosinqn# [0an[nal ]ekasbanyutoyun; & gase]nel ]ekasbanyutoan pana'&;$

гñ³í³ÛÇÝ ÎáíϳëÇ ï³ñ³Í³ßñç³ÝÁ Ù»Í ÷á÷áËáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ß»ÙÇ±Ý ¿

À

ëï ³Ù»Ý³ÛÝÇ, гñ³í³ÛÇÝ ÎáíϳëÇ ï³ñ³Í³ßñç³ÝÁ ·ïÝíáõÙ ¿ ³ñÙ³ï³Ï³Ý ÷á÷áËáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ß»ÙÇÝ: ¶É˳íáñ ˳ճóáÕÝ»ñÇ` ²ØÜ-Ç áõ èáõë³ëï³ÝÇ ÏïñáõÏ ³ÏïÇí³óáõÙÁ ëïÇåáõÙ ¿ µáÉáñ »ñ»ù »ñÏñÝ»ñÇÝ í»ñ³Ý³Û»É Çñ»Ýó ³ñï³ùÇÝ ù³Õ³ù³Ï³ÝáõÃÛáõÝÝ, Áݹ áñáõ٠ѳí³ë³ñ³å»ë: гñóÝ ³ÛÝ ¿, û Ïϳñáճݳ ²ØÜ-Ý ¹áõñë ÙÕ»É èáõë³ëï³ÝÇÝ, áñÁ ßáõñç 200 ï³ñÇ ¿ ˳ÕÇ Çñ ϳÝáÝÝ»ñÝ ¿ ûɳ¹ñáõÙ ÎáíϳëáõÙ: êï»ÕÍí³Í Çñ³íÇ׳ÏÁ PanARMENIAN.Net-Ç Ñ³Ù³ñ Ù»Ïݳµ³ÝáõÙ ¿ ø³Õ³ù³Ï³Ý »õ ÙÇç³½·³ÛÇÝ Ñ»ï³½áïáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ñ³ÛÏ³Ï³Ý Ï»ÝïñáÝÇ ÷áñÓ³·»ï èáõµ»Ý Ø»Ññ³µÛ³ÝÁ:

²Ý³ÏÝϳ±É ¿ñ ³ñ¹Ûáù ÐÐ ²¶Ü ջϳí³ñÇ ³ÛóÁ ì³ßÇÝ·ïáÝ Ã» ¹ñ³ ³ÝÑñ³Å»ßïáõÃÛáõÝÁ ûɳ¹ñí³Í ¿ñ ³Ù»ñÇÏÛ³Ý ¹Çí³Ý³·ÇïáõÃÛ³Ý ÏïñáõÏ ³ÏïÇí³óٳٵ: ²ñï·áñÍݳ˳ñ³ñ ¾¹í³ñ¹ ܳɵ³Ý¹Û³ÝÇ ³Ý³ÏÝÏ³É ³ÛóÁ ì³ßÇÝ·ïáÝ, Çñ ³¹ñµ»ç³ÝóÇ ·áñÍÁÝÏ»ñáç Ñ»ï ½áõ·³Ñ»é ÁÝóóÇÏ »õ ³é³çÇϳ Çñ³¹³ñÓáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ýáÝÇ íñ³, íϳÛáõÙ ¿ ³ÛÝ Ù³ëÇÝ, áñ ³Ù»ñÇÏÛ³Ý ¹Çí³Ý³·ÇïáõÃÛáõÝÁ ÏïñáõÏ ³ÏïÇí³óÙ³Ý ·Ý³ó Õ³ñ³µ³ÕÛ³Ý Ñ³Ï³Ù³ñïáõÃÛ³Ý Ï³ñ·³íáñÙ³Ý ·áñÍÁÝóóáõÙ: ²ÛÝ, áñ ÂáõñùÇ³Ý Ñ³Ù³Ó³ÛÝí»ó, áñ Ô³ñ³µ³ÕÇ Ñ³ñóÝ ²ØÜ-Ç åÁݹٳٵ ãÁݹ·ñÏíÇ Ñ³ñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ï³ñ·³íáñÙ³Ý ßáõñç ѳÛ-Ãáõñù³Ï³Ý µ³Ý³ÏóáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ûñ³Ï³ñ·áõÙ, ß³ï ͳÝñ ïñí»ó: ºí ³ÛÅÙ ¹³ ѳïáõóíáõÙ ¿ ÙÇçÝáñ¹³Ï³Ý ·áñÍáõÝ»áõÃÛ³Ý ³ÏïÇí³óٳٵ Ô³ñ³µ³ÕÇ ßáõñç ѳ۳¹ñµ»ç³Ý³Ï³Ý µ³Ý³ÏóáõÃÛáõÝÝ»ñáõÙ: ²ÛëÇÝùÝ Ù»Ýù ï»ëÝáõÙ »Ýù, áñ û»õ Ó»õ³Ï³Ýáñ»Ý, ³ñï³ùݳå»ë »ñÏáõ ·áñÍÁÝóóÝ»ñÝ ³é³ÝÓݳóí³Í »Ý, ë³Ï³ÛÝ, Áëï ¿áõÃÛ³Ý, ¹ñ³Ýù ë»ñïáñ»Ý ϳå³Ïóí³Í »Ý, áñù³Ý ¿É ѳϳé³ÏÁ åݹ»Ý ºñ»õ³ÝáõÙ: ²ØÜ-Ç Ñ³Ù³ñ ÁݹѳÝáõñ ³éٳٵ ÙÇ»õÝáõÛÝ ¿, û ѳñ³íÏáíϳëÛ³Ý áñ »ñÏñÇ û·ïÇÝ ÏÉáõÍíÇ ³Ûë ϳ٠³ÛÝ Ñ³ñóÁ: ´³ñ³ù úµ³Ù³ÛÇ Ï³é³í³ñÙ³Ý Ù»ÏݳñÏÇÝ ³Ù»ñÇÏÛ³Ý ¹Çí³Ý³·ÇïáõÃÛ³Ý ÑÇÙÝ³Ï³Ý ËݹÇñÝ»ñÇó Ù»ÏÁ §ßù³ÙáõïùÇó¦ ï³ñ³Í³ßñç³Ý ÙïÝ»ÉÝ ¿ »õ Ýñ³ Ñáõë³ÉÇ §³Ýó³Ý»ÉÇáõÃÛáõÝÁ¦, ó³Ý-

ϳÉÇ ¿ Ù»Ï ÷³Ã»ÃáõÙ ³å³Ñáí»ÉÁ: àñáíÑ»ï»õ ³é³Ýó ¹ñ³ ³ÝÑݳñ ÏÉÇÝÇ ³å³Ñáí»É »ñ³ß˳íáñí³Í áõÕÇÝ ¹»åÇ Î»ÝïñáÝ³Ï³Ý ²ëdz »õ ï³ñ³ÝóáõÙÁ ²ýÕ³Ýëï³ÝÇ ï³ñ³Íùáí` ùÇã û ß³ï ³ÝÏ³Ë Îñ»ÙÉÇ ùٳѳ×áõÛùÝ»ñÇó: ÆëÏ ¹ñ³ ѳٳñ ѳñϳíáñ ¿ ׳ݳå³ñÑÁ Ù³ùñ»É ù³ñ»ñÇó` ÷³Ï ѳÛ-Ãáõñù³Ï³Ý ë³ÑÙ³ÝÇó »õ ë³é»óí³Í Õ³ñ³µ³ÕÛ³Ý Ñ³Ï³Ù³ñïáõÃÛáõÝÇó, áñáÝù, ÇÝãå»ë ³ñ¹»Ý ³ë³óÇÝù, ÷áËϳå³Ïóí³Í »Ý: гñ³í³ÛÇÝ ÎáíϳëÇ ï³ñ³Í³ßñç³ÝÁ, ãÝ³Û³Í Ýñ³ é³½Ù³í³ñ³Ï³Ý ϳñ»õáñáõÃÛ³ÝÁ, í»ñç»ñë ¹áõñë ¿ Ùݳó»É ѳٳß˳ñѳÛÇÝ ³ß˳ñѳù³Õ³ù³Ï³ÝáõÃÛáõÝÇó: à±í ϳñáÕ ¿ û·Ý»É ï³ñ³Í³ßñç³ÝÇÝ ¹áõñë ·³É Ù»Ïáõë³óáõÙÇó: Ø»Ýù ï³ñ³Í³ßñç³ÝÇ ³ÙµáÕç³Ï³ÝáõÃÛ³Ý Ó»õ³íáñÙ³ÝÝ áõÕÕí³Í ³ÏïÇí ·áñÍáÕáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ³Ï³Ý³ï»ëÝ »Ýù ÙÇ ï³ñ³Í³ßñç³ÝáõÙ, áñÁ ¹»é»õë ù³Õ³ù³Ï³Ý³å»ë ·áÛáõÃÛáõÝ ãáõÝÇ, µ½Ïïí³Í ¿ í³Õ»ÙÇ Ñ³Ï³Ù³ñïáõÃÛáõÝÝ»ñáí, íÇñ³íáñ³ÝùÝ»ñáí, í³Ë»ñáí, Ù³ëݳïí³Í ¿ áõ Ù»Ïáõë³ó³Í: ²Ûëï»Õ Ç ¹»å ϳ ݳ»õ §²ñ»õ»ÉÛ³Ý ·áñÍÁÝÏ»ñáõÃ۳ݦ É»Ñßí»¹³Ï³Ý ݳ˳ӻéÝáõÃÛáõÝÁ, áñÇ Çñ³Ï³Ý ѳçáÕáõÃÛáõÝÁ å³Ûٳݳíáñí³Í ¿ ݳ»õ ѳÛ-Ãáõñù³Ï³Ý ë³ÑÙ³ÝÇ µ³óÙ³Ý ï»ë³Ý»ÉÇ Ñ»é³ÝÁϳñáí, Õ³ñ³µ³ÕÛ³Ý Ñ³Ï³Ù³ñïáõÃÛ³Ý, ·áÝ» ÙÇç³ÝÏÛ³É ÉáõÍٳٵ: ºë ϳñÍáõÙ »Ù, áñ ·áñÍÁÝóóÝ»ñÁ ß³ï Ñ»éáõÝ »Ý ·Ý³ó»É, ³ÝóÝ»Éáí ³Ý¹³éݳÉÇáõÃÛ³Ý ë³ÑÙ³ÝÁ: ÆëÏ Ç±Ýã ¿ ³Ûë ¹»åùáõÙ ³ÝáõÙ èáõë³ëï³ÝÁ` »ñÏñáñ¹ ϳñ»õáñ áõÅÁ ï³ñ³Í³ßñç³ÝáõÙ: èáõë³ëï³ÝÇ ¹»ñÁ ï³ñ³Í³ßñç³ÝáõÙ ß³ñáõݳÏáõÙ ¿ ϳñ»õáñí»É, ³Ûë »ñÏÇñÁ ϳåí³Í ¿ ÎáíϳëÇ Ñ»ï »ñϹ³ñÛ³ ѳٳï»Õ ÏÛ³Ýùáí: ê³Ï³ÛÝ Ý³ »õë ϳñáÕ ¿ ß³ï ÷á÷áË³Ï³Ý ÉÇÝ»É, ݳ §Ï³ñáÕ³ÝáõÙ¦ ¿ ß³ï ³ñ³· Ñ»é³Ý³É, ÇÝãÁ 20-ñ¹ ¹³ñáõÙ ³ñ¹»Ý 2 ³Ý·³Ù ï»ÕÇ ¿ áõÝ»ó»É ѳÛïÝÇ Ý»ñùÇÝ å³ï׳éÝ»ñÇó »ÉÝ»Éáí: ²Ûë ÷áõÉáõÙ ·ïÝí»Éáí ѳٳß˳ñѳÛÇÝ ×·Ý³Å³ÙÇ ×ÝßÙ³Ý ï³Ï, ׷ݳųÙÇ »ñÏñáñ¹ ³ÉÇùÇÝ ëå³ë»Éáí, ÑëÏ³Û³Ï³Ý ·áõÙ³ñÝ»ñ í׳ñ»Éáí Ïáñåáñ³ïÇí å³ñïù»ñÇ ¹ÇÙ³ó »õ ³ÛÉ ·áñÍáÝÝ»ñÇ å³ï׳éáí, áñáÝó ³½¹»óáõ-

ÃÛ³Ý ï³Ï äáõïÇÝÇ §Çß˳ÝáõÃÛ³Ý áõÕճѳ۳óÁ¦ ÷Éáõ½íáõÙ ¿ »õ ÷áËáõÙ Çñ ϳ½ÙÁ, èáõë³ëï³ÝÁ ·ïÝíáõÙ ¿ ³ñï³ùÇÝ ³ß˳ñÑÇ Ñ»ï ѳñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñáõÙ Ýáñ ÏáõñëÇ áñáÝáõÙÝ»ñÇ Ù»ç: Üáñ ջϳí³ñáõÃÛáõÝÁ, ϳñÍáõÙ »Ù, ѳëϳÝáõÙ ¿ ݳËÏÇÝ ÏáõñëÇ ³ÝÑ»é³ÝϳñáõÃÛáõÝÝ áõ íï³Ý·³íáñ µÝáõÛÃÁ: ÆëÏ ï³ñ³Í³ßñç³ÝáõÙ Îñ»ÙÉÇ ËݹÇñÝ»ñÝ ³éÝãíáõÙ »Ý ÑÇÙݳϳÝáõÙ µ³ñá۳ϳÝáõÃÛ³ÝÁ, Ñ»ÕÇݳÏáõÃÛ³ÝÁ »õ ³ÛÉÝ: ê³ Ùdzݷ³Ù³ÛÝ ÉáõÍ»ÉÇ ËݹÇñ ¿ §í»ñ³µ»éݳíáñٳݦ, ϳÛáõݳóÙ³Ý í³ñÏ»ñÇ ïñ³Ù³¹ñÙ³Ý, ²ÐÎ-ÇÝ ³Ý¹³Ù³ÏóáõÃÛ³Ý »õ ³ÛÉ ³é³í»ÉáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ßñç³Ý³ÏÝ»ñáõÙ, áñáÝó ϳñÇùÁ ÷Éáõ½íáÕ éáõë³Ï³Ý ïÝï»ëáõÃÛáõÝÁ Ͻ·³ ³ñ¹»Ý áñáß Å³Ù³Ý³Ï ³Ýó Áëï ÝáõÛÝ éáõë ïÝï»ë³·»ïÝ»ñÇ ·Ý³Ñ³ï³Ï³ÝÝ»ñÇ: ÆëÏ á±ñÝ ¿ г۳ëï³ÝÇ ¹»ñÝ Çñ³¹³ñÓáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ³Ûë ßñç³åÁïáõÛïáõÙ: ò³íáù, г۳ëï³ÝÝ ³Ûë ßñç³åÁïáõÛïáõ٠ѳÛïÝí»ó ³Ù»Ý³³ÝѳçáÕ Å³Ù³Ý³Ï` Ý»ñù³Õ³ù³Ï³Ý Çñ³íÇ׳ÏÇ áõ ù³Õ³ù³Ï³Ý í»ñݳ˳íÇ áñ³ÏÇ ï»ë³Ï»ïÇó: ìï³Ý·³íáñ ¿, áñ áã ÙdzÛÝ ûµÛ»ÏïÇí, ³ÛÉ ß³ï ³Ý·³Ù ëáõµÛ»ÏïÇí å³ï׳éÝ»ñáí г۳ëï³ÝÝ ³Ù»Ý³ÃáõÛÉ ûÕ³ÏÝ ¿ ï³ñ³Í³ßñç³ÝáõÙ, áñÁ ɳÛݳٳëßï³µ ³Ûë ÷á÷áËáõÃÛáõÝÝ»ñáõÙ, »ñµ»ÙÝ, ÏáñóÝáõÙ ¿ Çñ ëáõµÛ»ÏïáõÃÛáõÝÁ Ï»Ýë³Ï³Ý Ý߳ݳÏáõÃÛáõÝ áõÝ»óáÕ áñáßáõÙÝ»ñÇ Ï³Û³óÙ³Ý ·áñÍÁÝóóáõÙ: Æß˳ÝáõÃÛ³Ý É»·ÇïÇÙáõÃÛ³Ý »õ Çß˳ÝáõÃÛ³Ý Ñ³Ý¹»å íëï³ÑáõÃÛ³Ý ³ÝÁݹáõÝ»ÉÇ Ù»Í å³Ï³ëÁ ³ÝËáõë³÷»ÉÇáñ»Ý Ýí³½»óÝáõÙ ¿ Ù»ñ ¹Çí³Ý³·ÇïáõÃÛ³Ý Ù³Ý»õñÇ Ñݳñ³íáñáõÃÛáõÝÁ ï³ñ³ÍáõÃÛ³Ý »õ ųٳݳÏÇ ³éáõÙáí: Ø»ñ ï³ñ³Í³ßñç³ÝáõÙ ³Ù»ñÇÏÛ³Ý í³ñã³Ï³½ÙÇ ·áñÍáÕáõÃÛáõÝÝ»ñÇ áã û µÝáõÛÃÁ, ³ÛÉ ù³ÛÉ»ñÇ ïñ³Ù³µ³ÝáõÃÛáõÝÝ áõ ³É·áéÇÃÙÝ ³Õ»ñëíáõÙ »Ý 90-³Ï³ÝÝ»ñÇ Çñ³¹³ñÓáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ñ»ï ´³ÉϳÝÝ»ñáõÙ: ²ÛÝå»ë áñ ѳßíÇ ³éÝ»Éáí ³Ûë ³Ù»ÝÁ, Ùdzݷ³Ù³ÛÝ Ñ³í³Ý³Ï³Ý ¿, áñ Ù»Ýù ïáÝ³Ï³Ý ßù»ñÃáí ÁÝóÝáõÙ »Ýù ¹»åÇ ÏáíϳëÛ³Ý ¸»ÛÃáÝ: ÆëÏ Ã» áí Ïëï³ÝÓÝÇ ÏáíϳëÛ³Ý ê»ñµÇ³ÛÇ ¹»ñÁ, µáÉáñáíÇÝ ¿É ³í»Éáñ¹ ѳñó ã¿, ѳïϳå»ë Ô³ñ³µ³ÕÇ áõ г۳ëï³ÝÇ Ñ³Ù³ñ:

6/2009

23

Ge/la#

haogagan dyun

Amsacri gykqi lyusangarner; Varxan Martaoani