Nor Ghiank Iunie 2010

?YUMANIY HAOY} MIYUtOAN ERGLEZvOAN AMSAcIR

DARI 61 tIv 6 (1966ƒ HYUNIS 2(1(

SYURP CRICYR LY U S AV Y R I { I DYN: GE?LAOI ME~

<MPAcRAGAN

e/la# na,gin Armenybylis;# aon vaorn =# yur amen dari Hyunis amsyun haoer; ghavaqvin n.elyu Syurp Cricyr Lyusavyri[i dyn;$ Transilvanahaoer; gatylig en# sagaon pylyr haoer; an,;dir me\ siryv ghoyur;ngalvin Ge/laoi mer haorenagi]neryun gykme$ Aos dari al dyn; an]av me\ .yuqyv# egeke]agan ert; an]av qakaqi gexrynyv# madyu]ve]av badarac# isg ver`; ere]dan me` deki yune]av hoyureryu badvin badradva\ sekan$ _cdvelyv dyni a/iten# Varyujam Ysganoan nergaoa]yu] arxen laon 0ana[yum cda\ & par'r cnahadanqi arjana]a\ Š>.yugneryu cirq;‹ veb;$ Syu[avaoi & Ha0gadari hed megdek# Ge/lan yu,dacna]yutoan aon vaorn =# yur amen dari haoer; ghanxibin ?yumaniy aol qakaqneren# in[bes na& ardasahmanen ega\ iren] azcagi]neryun hed$ Ge/lan* hin Armenybylis;# a.,arhin me` ezagi qakaq m;n =# haoeryu gykme gerdva\ & ?yumaniy me` baryqqy y0i 0ardarabedagan amenen me\ gyudagyum; yune]yk qakaq m;# zyr anhraje.d = md]nel zpysa.r`igyutoan \racirneryun me`# qani yr 0ardarabedagan aos cyhar; xe/&s harg eka\ gerbyv 0an[]va\ [=$ Aonbes# in[bes Sibiyu qakaq; eka\ = Evrybaoi m.agyutaoin maoraqakaq;# in[yu% [= na& Ge/lan* a.,arhaswoyu/ haoyutoan maoraqakaq$ Arxoy%q ad sysg erazanq m;n =$ G;sei# yr y‰[$ Ete dekagan i.,anyutoyunner; aos yukkyutoamp gamq xrs&yren & vaoelen na& haoeryu a`ag]yutoyun;# qani m; dari edq Ge/lan grna nyren xa/nal aon in[ yr =r 3(( dari a/a`* Armenybylis$

G

PYVANXAGYUTOYUN Š>.yugneryu cirq‹-i .nyrhanxes =` 5 Y{ ANDESELI }EKASBANYUtOAN M: BADMYUtOYUN: =` 6 HAOY} }EKASBANYUtOAN MASIN cIRQ =` 7 Wryfesyr# dyqtyr Cricyr Wambyuq[oan ‚1915-1996ƒ ?yumaniy me` nyrmal & a,dapanagan gazmapanyutoan 0agadacir; \nnxoan 95-amoag =` 8

Supliment limba rom`n[ Sărbătoarea armenilor catolici din Gherla BÎLBÎIALĂ (EURO)PARLAMENTARĂ Evocare prof. Anton ChEvORChIAN Noi Absenţe de Ara Alexandru Şişmanian Părintele vertanes Oulouhodjian (1939-2010) s-a stins din viaţă

p. 9 p. 10 p. 12 p. 13

manga-badanegan EvRY<YRHRXARANAGAN ŠGAGAZYUtOYUN‹ Serj Sarcsoan^ ŠEs vsdah em# yr menq hasnelyu enq Le/naoin Karapaki Hanrabedyutoan 0ana[man;$ Xa = mer nbadag;$‹ +xyuarx Milidynoan^ ŠHaoasdani me` bzdigen me\ cirq gcren‹

=` 15

p. 14

=` 16

=` 18 =` 22

ŠNYR GOANQ‹IN AN"NAGAZM: MIQAOEL SDEWAN-CAZAZOAN Œ ,mpacr^ ;nxh^ qardyukar MADLEN DER-KYUGASOAN Œ ,mpacir VARXAN MARTAOAN Œ ,mpacir MIHAOIL GEYRGIYU Œ lyusangari¿[ MARIAM BYSTAN)OAN Œ meqenacryuhi

COLECTIVUL «NOR GHIANK» MIHAI STEPAN-CAZAZIAN – secretar-general de redacție MADLEN TER-GHUKASIAN; VARTAN MARTAIAN – redactori MIHAI GHEORGHIU – fotoreporter MARIAM BOSTANGIAN – dactilografă-operatoare

REDAC|IA: Bucure=ti, Bd. Carol I, nr. 43, sector 2, tel./ fax. 314.67.83 redactia@araratonline.com TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÅ: HźUlEsCU MIHAI

2

6/2010

TIPARUl: s.C. ARARAT srl.

I.S.S.N. 1221-9169

SYURP CRICYR LY U S AV Y R I { I D Y N : GE?LAOI ME~

cah baryn Varyujan Ysganoan;$ Mi`y]a/yumneryun nerga =r Hyuncariy Haoeryu Inqnavaryutoan na,acah baryn Axam Sarc;soan;$ Hao-gatylig maor da0arin me` deki yune]a\ badarac; madyu]e] +ndre qahana Syqa[;# isg qaryz ;sav Transilvaniy haogagan hin cakt@`a, Fryumyasa avanen ega\ Zyltan qahana Gabyr;$ Dynagadaryutoyun; ir nergaoyutoamp badve] na& Alba Oyuliaoi h/ymea-gatylig a/a`nyrx Goyrgi ebisgybys Iaqyubinin$ Egeke]ii erc[a,yumpin me` gercein Qlyuj qakaqi Hyuncaragan Bedagan _beraoi menerc[yuHyunis 19-in# Transilvaniy haoaqakaq Ge/la qakaqi gexryn; pazmamarx xar'a\ =r$ In[bes amen dari# dekagan hao-gatylig hamaonq; gn.er Syurp Cricyr Lyusavyri[i dyn;* haroyuravyr hoyureryu nergaoyutoamp$ Dekagan i.,anyutoyunnern al masnag]e]an dynin$ Hin Armenybylisi aos@rva qakaqabed _vidiyu Dr;gan; ximavyre] badvy hoyurer;* Haoasdani Hanrabedyutoan ardagarc & liazyr xesban baryn Hamled Casbaroan; & ?yumaniy Haoy] Miyutoan na,ahiner Oyulia Qirqy.an & Anna Maria Mylnar;# in[bes na& Er&ani Bedagan _beraoi menerci[ Anxranig Pez`oan;$ Ge/laoi haoy] hanxibyum; avardve]av ere]dan me` badrasdva\ hanxisavyr sekani .yur`* aveli qan 2(( sekanagi]neryu masnag]yutoamp$

4

6/2010

Ge/laoi qakaqabedaranin me`# deki yune]av hanxibyum m; qakaqabed _vidiyu Dr;gani & Haoasdani xesban Nyrin Cerazan]yutoyun baryn Hamled Casbaroani mi`&$ HH xesbanin gyukeg]ein senadyr Varyujan Ysganoan;# ?yumaniy Haoy] Miyutoan Transilvaniy masna0oyuki na,acah Oyn +stegar; & ?HM ;nxhanyur qardyukar Ber0 Marcaroan$ <ysag]yutoyunneryu ;nta]qin baryn Hamled Casbaroan a/a`arge]# yr Ge/la qakaq; ekpaorana haoasdanoan qakaqi m; hed$

Š>.yugneryu cirq‹-i .nyrhanxes 19 Hyunis 2(1(# pazmamarx hasaragyutoan nergaoyutoamp# Ge/laoi me` deki yune]av Varyujan Ysganoani hekinaga\ Š>.yugneryu cirq;‹ vebi .nyrhanxes;$ Hekinag; nerganeryun pa]adre]# te in[bes ir veb; garda]yle haogagan avanxyuotner;$ Nerganer; cirqi iren] @rinagneryun vra sda]an hekinagi gykme inqnacirner$

6/2010

5

Y{ ANDESELI }EKASBANYUtOAN M: BADMYUtOYUN:

1915-i Haoy] }ekasbanyutenen 0i.d 95 dari edq# Ara­rad hradarag[yutoyun; lyuos g;n\aoe Sarcis Seloani hekinaga\ Ergar­andesva\­]ekas­banyutoan­m;­badmyutoyun; hadyrin erryrx* veranaova\ & lra]va\ hradaragyutoyun;$ A/itn yune]a arxen megnapanelyu na,yrx hradaragyutoyun;# isg nerga hradaragyutoan lra]yumner; ‚madenacragan akpoyurneryu & ver`in darineryu a.,arhin me` }ekasbanyutoan ;ngalman a/;n[yutoamp dekegyutoyunneryu aojmeagana]yumƒ arjani en a/an'in megnapanyutoan$ >ad bidi [,yranam nman de,nigagan dvoalneryu me`# sagaon gyuzem yu.axryutoyun; hravirel wasdi m; vra# yr xe/&s 15* nyuoinsg 5 dari a/a` cyoyutoyun [yuner$ In[ yr [awyv grnanq xidel aon na& yrbes xragan lyur m;# te& ete

6

6/2010

iraba.dyren ,ysinq* ergar an]neliq 0anabarh; xe/ a/`&n =$ Te& pazmativ bedyutoyunneryu gykme ba.dynabes 0an[]va\ [=# }ekasbanyutoyunn arxen andesva\ er&yuot m; [= aol&s$ Aon hamar'agyren mi`azcaoin hanryutoan @ragarci vra xrve]av ‚n.enq aox cyr\;nta]; lyusapanyk miaon qani m; xrvacner# in[bisin en Haoasdan-Tyurqia haraperyutoyunner hasdadelyu wyr'er;# tyurqahao lracryk Hranx Dinqi sbanyutoyun;# AMN Cyngresen ners qnnargyumner;ƒ$ A/avel &s# nyuonisg Tyurqiy hasaragyutoan & evrybamed azadagan mdavyraganyutenen }ekasbanyutoan ;nxyunman a/yumyv hedzhede pazma]yk azxan;.anner gyucan$ Evs n.anagali wasd m;^ }ekasbanyutoan masin hi.ykyutoan artna]man cyr\in me` .arji[ yuj; hanxisa]av

craganyutoyun;$ Tyurq cryk _rhan Wamyuqin nybeloan mr]anagi .nyrhyum; yu.axryutoan gexryn perav zvi]eriagan barperagani m; dva\ ir aon har]az;ryuo];# yur g0an[nar 1915-i }ekasbanyutoyun;$ Aox iraxar'yutoan a/a`a]yu]a\ hysanqin me` gdekavyrvi na& tyurqagan swoyu/qin me` abryk cnahadva\ gin ar'agacir +lif >afaqi cra\ Sdampyuli­ab@rina\in; vebin ;ngalyum;^ n.va\ vebin me` haoeryu me\ da/abanq; gxrver er&agaoagan havasarman m; me`$ Ver`abes# Varyujan Ysganoani hekinaga\ y[ er&agaoagan >.yug­neryu­cirq; sqan[eli vebi lyuos ;n\aoyum; vit,ari \a/aoyutoyun m; madyu]e]* 2(-rx xaryu aos ykpercyutoan badmagan & marxgaoin dvoalneryu vra /yumen mdavyraganyutoan yu.axryutoyun; hravirelyu cyr\in$ Aojm 1915-i sarsawneryun masin par'r 'aonyv# hsdagyren & gdryug g,ysin# in[bes yr harg =# i he0yugs nman hrabaragaoin ge]va\qe m; xe/&s p,yk vdancneren & ana,yrjyutoyunneren$ Haoy] }ekasbanyutoyun; iryq ergar jamanag andesva\

=r$ Nergaois aol&s andesva\ [=$ Abacaoi han'nararyutoyunn =* liyvin 0an[nal aon mi`azcaoin hanryutoan magarxagyv$ Andaragyuos# Sarcis Seloani a.,adyutoan na,gin ergyu hradaragyutoyunner; hanxisa]an .ad gar&yr qaol m; ‚te& an,yusaweliyren [n[in azxe]yutoampƒ xebi ?yumaniy ;nter]ykner;# aon baomanneryun me`# erp 9(-agan tvaganneryun qi[ =in }ekasbanyutoan masin lsa\ gam garxa]a\ /yumana]iner;$ Iharge# gar Fran] Verfeli Myusa le/an­ qa/asyun­ @rer; vebi tarcmanyutoyun;# gaoin qani m; .arjangarner# pao] & aonbes .ad qi[ =r$ Sarcis Seloani hadyrin arjaniqneren megn aon =# yr anirazeg ;nter]ykneryun hamar hsdag# hamyzi[ & ganynavyr '&yv ghamaxre ykpercyutoan badmagan Štkta\rar;‹# 0.crid dvoalneryv & manramasn jamanagacryutoamp$ Hadyrin ver`; ga na& yukkagi baban'e]nyk lyusangarneryu dbavyri[ ;ndrani m;$ Sagaon# sarsawneryu hancamanyren nergaoa]yumen anxin# hyuoj gar&yr en aon =`er;# yrynq gnergaoa]nen mi`azcaoin 0ana[man hasnelyu [awazan] me\ xjvaryutoyun;$ Arxar&# Sarcis Seloan gcre ‚=` 325ƒ^ Šhaoasbanyutenen edq# a/a`in seryunx; gre] [0an[]va\ ]ekasbanyutoan m; zyheryu ja/anci hed nyuona]velyu nvasda]yu]i[ pe/;$ Swoyu/qoan ergryrx seryunx; @cdve]av a/a`ini `anqeren & zyhykyutoyunneren* hasaragagan hyusali xirq m; zpake]nelyu hamar$ Erryrx; ydqi gancne] aox bahva\qi xem &# i badas,an aon l/yutoan;# yryun me` marxgyutoyun; taka\ =r }ekasbanyutoan masin hi.ykyutoyun;# xime] cyvazxaoin ahapeg[yutoan;‹$ Agnhaod =# yr tyurqagan bedyutoan gykme }ekasbanyutoan 0ana[yum; har]agani dag =# i he0yugs hedzhede a0yk mi`azcaoin 0n.man# qani yr Sarcis Seloani tvarga\ Šbahan`neryu ereq iraraha`yrx yukkyutoyunneren‹ ‚aon =* paryoagan wy,hadyu]yum# noyutagan wy,hadyu]yum & dara\qneryu veraxar'yumƒ ergyuq; xjvar te ;nxyunvin$ Sagaon aojm 'oyunacyunx; arxen deken .arjve]av & entaxreli =# te hi.adagva\ ereq bahan`neren cyne a/a`in; bidi iracyr\vi y[ he/avyr abacaoin$ Arxoy%q .ad lavades enq$ ?yumanagan hykin vra Ergar­ andesva\ ]ekasbanyutoan­m;­badmyutoyun;­ghanxisana n.anagali a.,adyutoyun m;* vrxyve]yu]i[ vaveracir-hadyr m;# yr va/ gbahe 2(-rx xaryu a/a`in me\ havaqagan ykpercyutoan & herysagan* [arqa. jykyvyurxi m; mardirysyutoan hi.ykyutoyun;$ Jykyvyurx m;# yr* ykpalyv ir nahadagner;# verabre]av & vera\nve]av sewagan da/abanqen$ WAYUL {ERNAt

HAOY} }EKASBANYUtOAN MASIN cIRQ _re]@r /yumen hasaragyutoan me` Haoeryu }ekasbanyutoan hanxeb hedaqrqryutoyun;’ ga0i & aon yusyumnasiryutoan noyut gxa/na na& haogagan \acyum [yune]yk eridasarx /yumana]ineryun hamar$ Syuon darin# Oa. qakaqin me` /yumen hradarag[yutoyun; lyuos ;n\aoe] Oa.i badmyutoan fagyuldedi eridasarx .r`anavard Aleqsandra Qy]yfanaoi hekinaga\ Haoasdani­me`­]ekas­ba­nyutoyun;*­cakawara,ysyutoyun­&­j,dyum ,yracryv crqyuog;$ Hadyri a/a`in na,axasyutoyun; gdryug gardahaode har]i pyun =yutoyun;^ ŠHaoeryu }ekasbanyutoyun; badmyutoan pylyr moyus ]ekasbanyutoyunneren gdarperi aon panyv# yr [0an[]va\ mna]‹$ Badmagan verlyu\yutoyun; gqnnarge har]i =yutoyun; & ,y.yra]yuo]i dag gxne jamanagi @smanoan ga/avaryutoan cakawara,ysyutoyun;# in[bes na& tyurqagan j,dykaganyutoan a/an'nahadgyutoyunner;$ Hekinag; glyusapane# te in[bes Š0.mardyutoyun;‹ xar'av Š0.mardyutoyunner‹ & gardahaode gdryug desaged haoeryu pna`n`man har]i veraperoal^ ŠHaoasbanyutoyun;* 1^5((^((( zyh^ dkamarxig# giner# ere,aner & \erer an,dir yu a/an] arxara]man‹$ Cirqi ver`in entaclyu,neren meg;# Yryu%n =­mekq; vernacryv# ;nter]yki sekani vra gxne j,dykaganyutoan qaryz[ameqenaoi cyr\yk me,anizmner; & a/an'nahadgyutoyunner; ngaracryk arjeqavyr =`er$ Syuon cirq; gvgaoe eridasarx hekinagi hamar'agyutoan# irazegyutoan & verlyu\agan yunagyutoan masin$ Gyk`yunenq eridasarx hekinag; syuon hadyri hradaragman hamar & hyusyv enq# te abacaoin al Aleqsandra Qy]yfana ir verlyu\agan dakanx; & ,ela]iyutoyun; bidi nerxne Haoy] }ekasbanyutoan yusyumnasiryutoan yukkyutoamp$

6/2010

7

Wryfesyr# dyqtyr Cricyr Wambyuq[oan ‚1915-1996ƒ ?yumaniy me` nyrmal & a,dapanagan gazmapanyutoan 0agadacir; \nnxoan 95-amoag

Hic.apti# maois 2(-in Byuqre.i Qaryl Davila Pj.gagan & Xekacyr\agan faqyultedi <yrhyurxi Srahin me` deki yune]av Cricyr Wambyuq[oan ‚1915-1996ƒ & ?yumaniy nyrmal & a,dapanagan gazmapanyutoan 0agadacir; & \nnxoan 95-amoag; cidagan nisd;$ —e/narg; gazmagerbva\ =r Qaryl Davila Pj.gagan & Xekacyr\agan hamalsarani & mina minyvi[ (rinagan Pj;.gyutoan Azcaoin instidyudi gykme$ Nisdin ,ysq a/av wryf^ dyqt^ Dan Dermen0iyu# mina minyvi[ (rinagan Pj.gyutoan Azcaoin instidyudi cl,avyr dn@ren# Qaryl Davila Pj.gagan & Xekacyr\agan hamalsarani @rinagan pj.gyutoan ambiyni kegavar# agaxemigys wryf^ dyqt^ Layuren]iyu m^ Wywesqyu# Viqtyr Babe. Instidyudi dn@ren# pj.gagan cidyutoyunneryu

8

6/2010

agaxemiaoi na,acah# dyqt^ _qtavian Byuda# Qaryl Davila Pj.gagan & Xekacyr\agan hamalsarani badmyutoan ambiynen# yr na& hamagarca\ = aos nisdi gaoa]yum; wryf^ dyqt^ maria Sajin# nyuon ha-

malsarani a,dapanagan marxagazmyutoyun ambiynen wryf^ dyqt^ Vladimir Beli.# _rinagan Pj.gyutoan Azcaoin instidyudi na,gin dn@ren & /yumen _rinagan Pj.gyutoyun :ngerag-

‚.aryunagyutoyun­=`­22ƒ

IUNIE 2010

pUblIca ÞIE bIlINgvà a UNIUNII armENIlor dIN româNIa

Sărbătoarea armenilor catolici din Gherla Din Ziarul Făclia de Cluj aflăm că în data de 19 iunie a fost mare animaţie în centrul municipiului Gherla.

De această dată, în Piaţa Libertăţii s-a vorbit mai mult în limba armeană, comunitatea de aici (renumită şi peste hotare) sărbătorindu-l pe Sfîntul Grigore Luminătorul în cadrul tradiţionalei întîlniri anuale a locuitorilor de această etnie din urbea transilvană.

Vechiul Armenopolis a îmbrăcat straie de sărbătoare, în frunte cu primarul Ovidiu Drăgan, care şi-a primit oaspeţii. Dintre aceştia îi amintim pe: Ambasadorul Armeniei la Bucureşti – Excelenţa Sa dl Hamlet Gasparian şi preşedintele Uniunii Armenilor din România, dl Varujan Vosganian, invitaţi de onoare la festivităţile organizate cu această ocazie. A fost prezent și dl.

Adam Sarkissian, preşedinte al Autoguvernării Armenilor din Ungaria.

Slujba de la Biserica ArmeanoCatolică din centrul oraşului a fost oficiată de preotul paroh Szakacs Endre, iar Cuvîntul Domnului a fost rostit de preotul Gabor Zoltan din localitatea Frumoasa (Harghita). Sărbătoarea a fost onorată şi de Episcopul romanocatolic de Alba Iulia, dr. Jakubinyi Gyorgy. Au evoluat corul bisericii şi solistele Kirkosa Julia şi Molnar Annamaria (ambele de la Opera Maghiară de Stat Cluj-Napoca), precum şi Bezjian Antranik de la Opera de Stat din Erevan (Armenia). Întîlnirea armenilor de la Gherla s-a încheiat cu o masă comună la care au participat peste 200 de invitaţi.

La Primăria din Gherla a avut loc o întîlnire între primarul Ovidiu Drăgan şi Excelenţa Sa Hamlet Gasparian, ambasador al Armeniei în România.

Domnia sa a fost însoţit de senatorul Varujan Vosganian, Ioan Esztegar, din partea filialei Transilvania a UAR şi Bergi Margarian, secretar general al UAR. În cadrul discuţiilor domnul ambasador a propus ca oraşul Gherla să se înfrăţească cu un oraş din Armenia.

6/2010

9

BÎLBÎIALĂ (EURO)PARLAMENTARĂ Cînd ești ales europarlamentar și vrei să te ridici deasupra masei de colegi anonimi (cel puțin prin faptă chiar și pentru majoritatea alegătorilor care i-au trimis în legislativul european), obținînd statutul unui politician “cu greutate”, probabil că cel mai simplu și vizibil lucru este să te pui pe elaborat o rezoluție. Pe orice temă, publică să fie. Poți să te ocupi de orice subiect: drepturile omului, egalitatea femeilor cu bărbații, violența domestică, tratamentul cîinilor vagabonzi etc. Dar ar însemna să nu ieși din banal, sînt subiecte cu tentă mult prea locală. Atunci, pentru impactul „planetar”, e de preferat să abordezi o temă „grea”, care să te arate implicat în jocurile de culise în care oricum nu ai acces, în ciuda importanței pe care (crezi că) ți-o acordă funcția. Și, dacă onorații colegi (euro)parlamentari au aceleași înclinații „principiale“, totul e ca și făcut. Și ce să fie? Genocidul Armean? Nu! Nicidecum! Ar fi prea riscant, a fost destulă rezoluția Parlemantului European din 1987. Marele pretendent de la răsărit s-ar supăra (încă o dată) foarte tare și, în fond, nici astăzi nu știm ce s-a întîmplat cu adevărat. Că doar de la cabinetul noului primministru britanic, David Cameron, am aflat recent că „nici un guvern britanic nu a găsit probe suficiente pe tema acestor cumplite evenimente [masacrarea armenilor] pentru a le clasifica drept genocid în baza Convenție Națiunilor Unite din 1948 pe tema genocidului”. Mai bine ceva care să arate că te preocupă pacea în lume: situația din Caucazul de Sud, conflictul din Karabagh și cele din Gruzia.

Este exact ceea ce a făcut europarlamentarul bulgar Evgheni Kirilov care a ajuns raportor al rezoluției 2216 a Parlamentului European referitoare la „necesitatea unei strategii a Uniunii Europene în favoarea Caucazului de Sud”. Poziția cheie a deputatului bulgar în redactarea rezoluției (ce a fost adoptată pe 20 mai) nu i-a purtat pașii în Caucaz pentru a cunoaște personal, la fața locului, realitățile regionale, ci, probabil, cel mult i-a purtat privirea în rețeaua internet. Cu toate acestea, a „moșit” o rezoluție kilometrică, formată din 57 de puncte, dispuse pe capitole în felul următor: „Mizele de securitate și reglementarea pașnică a conflictelor” (punctele 2-5), „Conflictul din Karabagh” (punctele 6-11), „Apropierea dintre Armenia și Turcia” (punctul 12), „Conflictele din Gru-

10

6/2010

zia” (punctele 13-24), „Mizele economice și dezvoltarea socială” (punctele 25-32), „Către o strategie europeană” (punctele 33-38), „Mizele de securitate și reglementarea pașnică a conflictelor” (da, ați citit bine, se repetă; punctele 39-43), „Democratizarea, drepturile omului și statul de drept” (punctele 44-49), „Cooperarea economică și dezvoltarea socială” (punctele 50-56).

Dar să vedem ce spune documentul despre chestiunile armenești (sublinierile ne aparțin, v. pagina din dreapta).

Departe de orice realitate sau negociere mediată de Grupul de la Minsk, proaspăta rezoluție a Parlamentului European vrea, chipurile, să împingă lucrurile spre mai bine: “obiectivul principal al Uniunii Europene în regiune consistă în încurajarea transformării Armeniei, Azerbaidjanului și Gruziei în democrații deschise, pașnice și stabile, dispuse să întrețină relații de bună vecinătate și apte să ajute la transformarea Caucazului de Sud într-o regiune unde domnesc în mod durabil pacea, stabilitatea și prosperitatea”. Dar, după formă și conținut, documentul parcă a fi fost redeactat la Baku. Incoerent, textul declară, pe de o parte, susținerea deplină față de negocierile mediate de Grupul de la Minsk, iar de cealaltă parte dă verdicte în legătură cu ce și cum trebuie făcut, arătîndu-le negociatorilor „calea cea dreaptă” de urmat. Primele două sublinieri (care, după cum am spus, ne aparțin) sînt total contradictorii și parcă sînt formulate de amatori: pe de o parte, sînt susținute principiile de bază din declarația de la L’Aquila în care Karabaghul nu este menționat ca parte a Azerbaidjanului (fapt considerat, la vremea aceea, un succes de către diplomația armeană), iar de cealaltă parte se cere renunțarea la menținerea „situației obținute prin forță”, adică tocmai la ieșirea Karabaghului de sub tutela autorităților de la Baku. Și atunci, care mai este obiectul negocierilor mediate de Grupul de la Minsk?

Pe de altă parte, pentru cine nu știe încă, trebuie spus faptul că prin „refugiați” sau „persoane deplasate” se înțelege doar masa refugiaților azeri din Karabagh, însă despre armenii alungați din nordul Karabaghului, inclusiv din Șahumian (aflat astăzi sub control azer), nimeni nu vrea să audă. Ce să mai zicem de

satele armenești de la nord de Karabagh, a căror populație a fost alungată (și destui săteni masacrați) încă înainte de destrămarea URSS (Ghetașen este cel mai notoriu). Motivația insistenței autorităților de la Baku asupra temei revenirii refugiaților (numai azeri) este evidentă: în eventualitatea organizării unui referendum cu privire la statutul Karabaghului, “comunitatea azeră” din Karabagh va trebui să participe. Tocmai de aceea, înaintea unui asemenea eventual scrutin, trebuie asigurat un număr cît mai mare de refugiați azeri care să “revină” în Karabagh și să spună “Nu” independenței Karabaghului și “Da” rămînerii Karabaghului în componența Azerbaidjanului. Și tot din acest motiv autoritățile azere își țin refugiații în condiții mizere, pe mulți în vagoane de tren, pentru a nu le pieri cheful revenirii “în Karabagh”.

Mai pe scurt, rezoluția îi arată cu degetul pe armeni ca fiind agresorii ce trebuie chipurile să revină la valorile umane și europene pentru a alina suferința (doar a) azerilor alungați de la casele lor. Străin de orice realitate de pe teren sau din culisele negocierilor de pace mediate de Grupul de la Minsk, documentul (sau, mai bine zis, autorul/autorii lui) au revelația faptului că “statu quo-ul nu este o soluție nici acceptabilă, nici viabilă” pentru conflictele din regiune.

De parcă mediatorii triplei copreședenții a Grupului de la Minsk se agită de atîția ani ca să consfințească statu quo-ul și nu ca să gasească o soluție definitivă. De parcă negocierile de la Key West, Rambouillet sau principiile de la Madrid sînt pentru înghețarea conflictului armeanoazer. Concluzia: parlamentarii europeni s-au băgat în ceva ce nu cunoșteau decît pe deasupra și, cel mai grav, nici măcar nu au binevoit să se informeze și documenteze îndeajuns. De unde și evidența faptului că nu conținutul, ci emiterea documentului în sine a fost scopul autorilor săi.

“Există o confuzie evidentă în formulări și cred că unul dintre motive este acela că autorul rezoluției nu a fost niciodată în Karabagh sau în regiune și nu i-a consultat pe reprezentanții statelor membre ale UE și Grupului de la Minsk în timpul elaborării raportului”, spune ministrul de externe armean, Eduard Nalbandian, comentînd rezoluția Parlamentului European. Rezoluția a stîrnit reacții

Parlamentul European 6. Este mulțumit în legătură cu ritmul susținut al negocierilor cu privire la conflictul din Karabagh, despre care stau mărturie cele șase întîlniri dintre președinții Armeniei și Azerbaidjanului ce au avut loc anul trecut, în spiritul declarației de la Moscova; cheamă beligeranții să-și intensifice eforturile în cadrul discuțiilor de pace pentru a ajunge la un acord în lunile următoare, să dovedească o atitudine mai constructivă și să renunțe la privilegierea menținerii situației obținute prin forță și fără nici o legitimitate internațională, care generează instabilitate și prelungește suferințele populațiilor afectate de război; condamnă ideea unei soluții militare și grelele consecințe ale forței armate deja folosite și îndeamnă cele două părțile în conflict să evite orice rupere a armistițiului din 1994; 7. susține întru-totul eforturile de mediere ale Grupului de la Minsk al OSCE, principiile de bază cuprinse în documentul de la Madrid și declarația făcută în 10 iulie 2009, în cadrul summit-ului G8 de la L’Aquila, de țările ce coprezidează Grupul de la Minsk; invită comunitatea internațională să dea dovadă de curaj și voința politică necesară depășirii obstacolelor ce încă împiedică un acord;

8. își exprimă via preocupare cu privire la sutele de mii de refugiați și de persoane care și-au părăsit căminul în timpul războiului din Karabagh sau din cauza acestuia și rămîn departe văzînduse lipsite de drepturile lor, în special dreptul de a reveni, la proprietate și la securitate individuală; le cere tuturor părților să recunoască limpede și fără rezerve aceste drepturi, necesitatea concretizării prompte a acestora și a unei soluții rapide la această problemă, cu asigurarea respectului principiilor de drept internațional; în acest sens, cere imperios retragerea forțelor armene din toate teritoriile ocupate în Azerbaidjan și, în paralel, desfășurarea forțelor internaționale ce se vor organiza, respectînd carta Națiunilor Unite, pentru oferirea garanțiilor de securitate pentru o perioadă de tranziție, care [forțe] vor asigura securitatea populației din Karabagh și le vor permite persoanelor deplasate să revină la căminele lor și să evite alte conflicte pe care riscă să le provoace; invită autoritățile din Armenia și Azerbaidjan, precum și pe liderii comunităților de față, să-și demonstreze voința de a instaura relații interetnice pașnice prin luarea de măsuri concrete pentru pregătirea revenirii persoanelor deplasate; estimează că situația persoanelor deplasate în interiorul țării lor și a refugiaților trebuie să fie rezolvată conform regulilor internaționale în vigoare, printre altele recenta recomandare nr. 1877 (2009) a APCE [Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei] privind „Popoarele uitate ale Europei: să ocrotim drepturile fundamentale ale persoanelor deplasate timp îndelungat”; 9. subliniază că sînt necesare eforturi reale pentru pregătirea unei păci

diverse. Oficialii de la Erevan nu puteau decît să o condamne. Mulți s-au arătat alarmați de presiunea și consecințele pe care documentul le poate avea asupra procesului negocierilor cu Azerbaidjanul. Alții au preferat să vadă partea plină a paharului: rezoluția are putere doar de recomandare și, în fond, nu este primul document european sau al ONU referitor la conflictul din Karabagh avînd un ton antiarmenesc, adică acesta nu va schimba nimic nici pe teren, nici la masa negocierilor. Probabil că aceștia din urmă au dreptate. Dar nici alarmiștii nu greșesc atunci cînd spun că un asemenea text european nu poate fi ușor ignorat. Chiar dacă nu are un caracter obligatoriu, rezoluția Parlamentului European contribuie la crearea unor convingeri și opinii personale ale unor politicieni care, cîndva, ar putea ajunge în funcții de decizie la Comisia Europeană sau în țările lor și să-și asume o implicare directă în medierea situației din Caucaz. Și, atunci, nu vor avea ei ideile deja prefabricate? vartan MARTAIAN

durabile; le cere tuturor autorităților vizate să evite orice politică și orice retorică provocatoare, precum și declarațiile incendiare și manipularea istoriei; îi invită pe liderii Armeniei și Azerbaidjanului să acționeze de manieră responsabilă, să-și tempereze discursul și să pregătească terenul pentru a le permite opiniilor publice să accepte și să înțeleagă pe deplin avantajele unei reglementări globale; 10. estimează că este bine să fie abandonată de îndată poziția potrivit căreia Karabaghul include toate teritoriile azere ocupate în jurul său; menționează faptul că statutul provizoriu al Karabaghului ar putea constitui o soluție în așteptarea fixării statutului său definitiv și crea un cadru tranzitoriu pentru coexistența pașnică și cooperarea între populațiile armeană și azeră din regiune; 11. subliniază că securitatea pentru toți este un element indispensabil pentru rezolvarea conflictului; recunoaște importanța acordurilor de pace adecvate, conforme normelor internaționale în materie de drepturile omului, cuprinzînd în același timp și aspecte militare și civile; îi cere Consiliului să exploreze posibilitatea susținerii procesului de pace prin misiuni în cadrul politicii de securitate și de apărare comună, în special trimiterea unei importante misiuni de observare pe teren, susceptibilă să faciliteze deplasarea unei forțe internaționale de menținere a păcii pînă cînd o soluție politică va fi găsită; Apropierea dintre Armenia și Turcia 12. salută protocoalele privind stabilirea și întărirea relațiilor diplomatice între Armenia și Turcia, printre altele deschiderea frontierei lor comune; invită cele două țări să profite de ocazie și să-și reia relațiile prin ratificarea și aplicarea acestor protocoale fără condiții prealabile și într-un termen rezonabil; subliniază că apropierea dintre Armenia și Turcia și negocierile mediate de Grupul de la Minsk al OSCE sînt două procese distincte ce trebuie să avanseze în funcție propriilor lor rațiuni de a fi; în același timp, menționează că avansarea unuia dintre aceste două procese ar putea avea implicații profunde și potențial foarte pozitive pentru toată regiunea.

6/2010

11

Evocare prof.

Anton ChEvORChIAN La Şcoala Centrală din Bucureşti a avut loc miercuri, 26 mai, o evocare a profesorului de limba română Anton Chevorchian, dispărut în urmă cu un an. Deşi profesorul Chevorchian a fost profesor la Liceul teoretic Alexandru Ioan Cuza şi Colegiul Naţional Mihai Viteazul acţiunea s-a desfăşurat la Şcoala Centrală întrucît fosta sa elevă, Mihaela Balcă, sufletul acestei manifestări, i-a călcat pe urme şi este, în prezent, profesor de limba română la acest prestigios liceu din Bucureşti.

Cuvîntul de deschidere l-a avut prof.

Norocica Cojescu, director Şcoala Centrală, urmată de prof. Mihaela Balcă. Au mai luat cuvîntul profesorii Aurel Lepădatu, Mugur Moş, Virgil Şerban, foşti colegi ai profesorului Chevorchian la liceele Alexandru Ioan Cuza şi Mihai Viteazul. Florin Chevorchian, lector la UNATC, nepot, a ţinut să mulţumească celor prezenţi pentru această evocare a unchiului său, un om erudit, dedicat şcolii şi elevilor pe care i-a îndrumat Onorată adunare, Despre profesorul Chevorchian, ce să spun mai întîi: omul, colegul de cancelarie, intelectualul, sau profesorul?

Omul „Chevo“ şi colegul de cancelarie, de zeci de ani, era un suflet a cărei nobleţe comunica cu toţi cei din jur, cu o vorbă bună, cu o încurajare şi cu multă dragoste de oameni, cu calm şi blîndeţe.

Pentru noi colegii era un intelectual a cărei lumină strălucea de cultură şi în discuţiile noastre chiar şi noi învăţam de la el.

Cel mai semnificativ a fost prof. „Chevo“, un luceafăr al orelor de limba şi literatura română, care a făurit generaţii de adolescenţi, de intelectuali.

Absolvenţii lui, s-au format oameni adevăraţi, de caracter şi cu care Liceul „Cuza“ se mîndreşte pentru faima care i-a adus-o! În aşa numită activitate extraclasă „Cercul de estetică“ creat de el şi care a funcţionat ani de zile, erau invitaţi mari oameni ai culturii româneşti. În acest „Cerc“ erau discuţii libere, deschise spre beneficiul intelectual şi moral al elevilor şi chiar al dascălilor.

12

6/2010

pînă la pensie.

A urmat o festivitate de premiere a trei tineri pentru creaţiile lor literare.

Este vorba de Lavinia Năstase (Colegiul Mihai Viteazul), Beatrice Panaitescu (Şcoala Centrală) şi Andra Zamosteanu (Liceul Alexandru Ioan Cuza). De altfel ideea de a premia tinere talente se doreşte a se transforma într-un concurs de creaţii literare „Anton Chevorchian“, deschis tuturor elevilor de liceu. Premiile, în bani au fost oferite din partea dl. Marian Balcă iar cărţile de Editura Ararat.

Cei prezenţi au primit, la sfîrşit, volumul Întîlniri memorabile publicat de Anton Chevorchian la Editura Ararat în 2008.

Sperăm ca această evocare, la care au fost prezenţi cca 20 de profesori să devină, începînd cu anul viitor, Concursul de literatură „Anton Chevorchian“ ce va perpetua memoria unuia dintre cei mai respectaţi şi apreciaţi profesori de limba română din România.

Toţi absolvenţii, care l-au avut profesor sau l-au cunoscut îşi exprimă recunoştinţa şi preţuirea acestui dascăl „Chevo“!

Absolvenţii mărturisesc, că sufleteşte se consideră „Copiii lui“ intelectuali, care vor duce această făclie toată viaţa lor, şi o vor transmite copiilor lor.

Mă înclin şi omagiez personalitatea lui „Chevo“, de om, de intelectual şi de profesor de limba şi literatura română!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Prof. AUREL LEPĂdATU

Noi Absenţe

de Ara Alexandru Şişmanian Cristina MANUK

Ara Alexandru Şişmanian îşi continuă, tenace, seria Absenţelor, ajunse la volumul al doilea. Nu ştim dacă ele vor ajunge să concureze cu seria Migrenelor, recenzată şi în această pagină. Deocamdată, consemnăm cu acelaşi interes o nouă apariţie dintr-un proiect amplu ce integrează, de fapt, ambele serii, în aceeaşi viziune „neagră“ a „neantului“ existenţial, a negativităţii omniprezente. Însoţit de un Curriculum Vitae, prezentul volum apărut la editura craioveană Ramuri este dedicat profesorului Cicerone Poghirc – vechiul iniţiator în disciplina istoriei religiilor – şi conţine, în general, texte sensibil mai ample decît cele din opurile precedente, compuse pe calapo-

dul deja cunoscut şi brevetat: prozopoeme fără titlu, alcătuite prin adiţionări de propoziţii lirice cvasi-autonome... De astă dată, ele nu mai sînt nici măcar numerotate! Prin însumare, toate aceste flashuri reflexive şi imagistic-vizionare ce curg, practic, unele din altele, dau un efect de ansamblu copleşitor, cu tot materialul steril ce le însoţeşte strălucirile sumbre şi stranii. În mod vădit, poezia lui Ara Alexandru Şişmanian – şi, în particular, aceste Absenţe – alcătuieşte un tot unitar, un întreg aproape compact, cu minime variaţiuni de formulă de la o apariţie editorială la alta, şi care se cere a fi citit ca un work in progress. Autorul lucrează, de fapt, la o singură mare Carte, împărţit în cărţi subsecvente după regulile unei enigmatice alchimii interioare. O alchimie rămasă deocamdată, în faza „Operei la Negru“, şi care generează, în flux (dis)continuu, o poezie pe măsură, în al cărei Athanor suprarealismul, expresionismul şi existenţialismul fuzionează cumva stroboscopic. Reţine atenţia însă şi meditaţia „corporalistă“ asupra cuvintelor, a expresiei, a comunicabilului ce însoţeşte, permanent, explorările propriilor tenebre: „de parcă tot trupul mi-ar fi format din nişte cuvinte – din nişte silabe

de care aş încerca să mă elibereze . nu să le pronunţ ci să le elimin – căutîndu-mi absenţa – culegîndu-mi absenţa ca într-o livadă de tăceri negre.“… Este deopotrivă uşor şi greu să desprinzi dintr-o asemenea magmă fosforescentă a imaginarului, un „poem“ ilustrativ. Voi încerca totuşi: „mă arunc în apa de semnale pînămi dizolv toate poziţiile semaforului . pînă-mi dizolv tremurînd toate trenurile ‘n crepusculul de dispariţii livide al căilor ferate . pînă schelălăi bălţi de argint pe uriaşul labirint păienjenos al melcilor . pînă cînd mă scufund cu biomit în era biolitică – cînd domneau peste lacrimi absenţele . pe cînd ne puneam ca pe nişte chiupuri urechile în fundul puţurilor ca să se umple cu ape neîncepute de început . reveneau cu auzuri noi de dincolo de zei şi de demenţa lor sordidă . şi ne umpleau gura nu cu petardele trecătoare ale vorbelor – cu pocnitori întîmplătoare de palavre – ci cu grai . nu cu silabele aleatorii ale digestiei, ci cu un alb de negrăit . nu cu necuvinte numai ci cu negrăite atotgrăitoare . purtam prin alb vocile incolore ale divinului – şi clipind din ochi ocult grăiam neant .“ (p. 56).

Inconfundabilul Ara Alexandru Şişmanian...

ALEXANdR TOPCIAN decorat în Franţa Recent, în scopul „promovării străinilor”, Frédéric Mitterand, ministru al Culturii şi al Comunicaţiilor din Franţa, a decernat scriitorului şi criticului literar Alexandr Topcian, gradul de ofiţer al Ordinului Artelor şi Literelor din Republica Franceză. „Prin această distincţie, Ministerul Culturii şi al Comunicaţiilor onorează persoanele care s-au afirmat prin creaţiile lor în domeniul artistic sau literar sau prin contribuţia pe care au adus-o la răspîndirea culturii în Franţa şi în lume”, se spune într-un comincat al Ministerului amintit. Îl felicităm pe d-l Al. Topcian, al cărui articol despre Rouben Sevak a apă-

rut recent într-o corespondenţă specială din Paris pentru „Nor Ghiank” şi al cărui roman „Banca Otomană” urmează să apară, în traducere românească, la editura „Ararat” din Bucureşti.

Amintim că d-l Al. Topcian trăieşte între Erevan şi Paris, în compania soţiei sale Anahit Topcian, cunoscută actriţă şi scriitoare, a cărei povestire „Teama” a apărut atît în revista „Ramuri” nr.5 - 2007 de la Craiova, cît şi în Antologia de proză contemporană armeană „Pe aici a trecut Dumnezeu”, apărută în 2009 la editura „Ararat”.

M.K.

6/2010

13

Părintele vertanes Oulouhodjian (1939-2010) s-a stins din viaţă În a doua zi de Rusalii, cînd în Sfînta Biserică se mai aude încă ecoul laudelor către Spiritul Sfînt, s-a stins din viaţă părintele Vertanes Oulouhodjian, născut în Franţa, la Lyon, în 11 Martie 1939.

Intrat de la o vîrstă fragedă în Congregaţia Părinţilor Armeni Mechitarişti de la Sfîntul Lazăr (San Lazzaro degli Armeni) şi-a completat studiile la prestigioasa Facultate de Teologie Gregoriană din Oraşul Etern, fiind hirotonisit preot în ziua de Paşti a anului 1964.

Erau mulţi cei care îl aşteptau la debarcaderul insulei San Lazzaro, joia 27 mai, ca să îi ofere un ultim omagiu. Pînă acum doi trei ani, cînd încă mai era sănătos, el venea umil la debarcader ca să-i întîmpine pe musafiri şi pe turişti, iar apoi îi însoţea printre comorile sfînte ale neamului armean, explicîndu-le despre cele mai semnificative momente ale istoriei armenilor. Vorbea cu deosebire despre Liturghie şi Biserica Armeană, menţionînd oamenii sfînţi ai Bisericii şi culturii care sînt nemuritori. Părintele avea felul lui de a explica: clar, ştiinţific, şi niciodată plictisitor. Îmi aduc aminte cum ştia să-i călăuzească pe cei mai tineri prin adevăratele comori, în sala Bibliotecii Manuscriselor, indicînd volumele rare dar nedezvăluind totuşi prea multe ca să stîrnească curiozitatea celor care vizitau. Îmi amintesc că, odată, a explicat în biserică ceva despre cîntecul religios armean, pornînd de la o carte liturgică aflată lînga altar.

El a fost şi un mare muzicolog, poate cel mai mare cunoscător al repertoriului liturgic şi sistemului „modal” al muzicii medievale armene.

L-am cunoscut pe părintele Vertanes de vreo 30 de ani şi iată că, într-o zi de primavară, împreuna cu multă lume mi-am luat rămas bun de la el, lîngă monumentul întemeietorului Mechitar, căruia părintele Vertanes i-a fost urmaş credincios.

Clopotele au însoţit clipele de linişte fiind întrupte numai de zgomotul motorului bărcii care l-a adus de la spital la Mănăstirea lui, la casa lui unde a venit copilul de doar 11 ani, ca să înceapă urcuşul greu al vieţii monahale.

De treizeci de ani îl vedeam la sluj-

14

6/2010

be, cîntînd pentru a continua tradiţia sfîntă, şi pot spune că avea acea scînteie a marelui Vartapet Komitas, care s-a stins din viaţă în Franţa. Şi nu este o afirmaţie retorică…

Prietenul meu Minas Lourian, harnicul secretar al Asociaţiei O.M.(Oemme Edizioni Musicam) şi al Centrului de Studii şi Documentare al Culturii Armene mi-a dezvăluit că, deşi părintele Vertanes era ocupat cu treburile ecleziastice, culturale şi administrative, a transcris, lucrînd în puţinul timp liber pe care îl avea, întregul corpus al Imnurilor armeneşti, (Şarakan) şi o parte a Operelor Canonice (Žamaghirk), graţie colaborării cu însuşi domnul Lourian şi Ermanno Velludo cu sprijunul familiei Manoukian din Como.

Trupul părintelui a fost însoţit la Biserică, la orele 13.45, şi peste sicriul din lemn a fost pusă o coroană şi „kavazanul”, cîrja pastorală, fiindcă el a fost student al celebrei Universităţi Gregoriană de la Roma. În prezenţa PC Monsenior Elia Kilaghbian, Abate general a avut loc slujba oficiată de părintele Aristakes Manukian, părintele Hovsep Behesnilian, care a citit din Sfînta Evaghelie, diacon Kechichian, părintele Grigor Mikaelian, care a cîntat la strană. A fost de faţă şi părintele Eghişe cu alţi slujitori ai altarului de rit armeano-catolic şi romanocatolic, care au cîntat Canonul celor răposaţi. În biserică alături de fratele celui dispărut era şi profesoara universitară Gabriella Uluhogian, nepoata lui, precum şi alte rude venite de la Genova, repre-

zentanţi ai unor instituţii, mulţi armeni, italo-armeni şi italieni, care s-au rugat pentru sufletul lui.

Sicriul a fost apoi dus la cimitirul armenesc, unde a avut loc a doua parte a slujbei. Toţi cei care erau de faţă au pus un pumn de ţărînă, în timp ce corul cînta „canonul” de înmormîntare.

Să fie primit „ în Ierusalim, oraşul cel de sus, acolo unde Enoh şi Ilie se află îmbătriniţi în chip de porumbel, învredniciţi fiind de strălucirea Raiului”.

Cred că eforturile şi realizările lui nu pot fi uitate. El a pus o piatră la temelia muzicologiei armene, fiind dedicat credinţei lui dar şi ca profesor în anii care a predat la Colegiul „Samuel Moorat”, în Sèvres şi colegiul „Moorat Raphael”, în Veneţia.

Viaţa lui religioasă a avut ca popas hirotonisirea, care a fost într-o zi de Paşti (1964), în care Iisus a învins moartea, şi s-a încheiat în ziua în care Spiritul Sfînt cobara peste noi ca şi peste învăţăceii Lui, pentru a reînnoi natura noastră omenească.

Giuseppe MUNARINI Padova

Foto: Sona Haroutyunian

manga-badanegan

Ancam m; tawa/yk an@ti caol; g; badahi a/iu\in$ A/iu\; g; na,ad= caol;# t= i%n’’[ cazan =# yr pan m;n al [= gr]a\ cdnel yudelyu$ -I%n[ ;nem#- g;s= caol;#.ad hyderyu dek cidem# pao] hariurauyr .yuner gan* pyurxs g; czen$I s=r Asdyu\y 0ar m; ;r=$ -Lau#- g;s= a/iu\;#- ertanq ]yo] dyur dek;$ A/iu\n yu caol; gertan 0ampan g; badahin akyuesin$ An isgyon g; hasgnao# yr a/iu\n yu caol; yrsi gertan# he/yu=n clyu, gyu dao eu gek\auyr ger-

byv g; m@denao a/iu\in ,nxrelyv# yr iren al hedernin danin$ A/iu\; g; hama'aoni$ Ereqyv gertan gyv m;# y[,ar m; yu ca/ m; g; wa,]nen$ Erp g; badrasdyuin yudelyu* a/iu\; ga/a`arg= caolin* iraryu m=` pajnel yrs;$ -Gyv; qezi# -g;s= caol;#y[,ar; in\i# isg ca/; akyuesin$ - In[ lau pajne]ir#- g;s= a/iu\;#- eg qezi hampyurem$ Caol; yura,a]a\ g; m@denao# a/iu\; tatyv; anang m; g; zarn= cl,yun# yr dekuyon vrao ginnao yu g; sadgi$

Aos lau [pajne]# xyun wyr'=#- g;s= a/iu\; akyuesin$ Y[,ar; a/au@dean ger#g;s= akyues; xykxykal=n#- gyv; g=s@rin# isg ca/; g; mnao eregyoean# ci.=r; ergaon = $ Isg xy%un#- g; har’]n= a/iu\;$ Es#- g;s= akyues;# 0ar m; g;nem# tacauyri sekanin ysgyrner; das; marx g; g.da]nen$ Es al qyu 'ca\x ysgyrner; g; gr\em# g; g.danam$ A/iu\; g; hauni akuesin badas,an;# g; har]n=#-akyues# yrm=% a/ir aox ,elq;$ - Ba/ga\ ekpyrm=s#- g; badas,an= akyues;$

Gyor marx m; ci.=r; labder; 'e/q; gertar wyky]yv$ Marx m; g; hanxibi anyr$ Ao# ,ent#-g;s= aox marx;# -xyun ]@reg; i%n[ g; desne%s# yr ci.=rn al labder g; va/es$ - <ent; xyun es es [em#- g; badas,an= gyor;#labder; va/a\ em y[ t= es desnam# aol* in\i desnan# yr ydqi dag [i dan$ Hao jykyvrxagan heqieatner 6/2010

15

EvRY<YRHRXARANAGAN ŠGAGAZYUtOYUN‹

Erp ;ndrva\ es evry,yrh;rxaranagan & gyuzes a[qi innal moyus anhaod ba.dynagi]neryu zancva\i me`en & Š\anrag.i/‹ qakaqagan cyr\i[i xer 'e/q perel# havanapar amenen xoyurin yukin pana'&i m; m.agyumin 'e/namyu, ;llaln =$ Pao] aon [bedq = ;lla marxyu iravyunqneryu# gineryu & dkamarxy] mi`& havasaryutoan# ;ndanegan p;/nyutoan gam yuri. syvyragan gam dekagan n.anagyutoan har]eryu masin$ Pana'&in hama.,arhaoin pnyuot & \anrag./yutoyun

16

6/2010

hakyrxelyu hamar# aon bedq = anxraxa/na anbaoman Š\anr‹ temaoin# yrbeszi aba]yu]es# te nercravva\ es Šme\ qakaqaganyutoan‹ me`$ Yusdi# in[i% masin pana'& m.ages$ Haoy] }ekasbanyutoa%n masin$ Y‰[# ad grna parga]nel Evrybaoi xyu/; \e\yk Tyurqian# min[ 1987-i Evrybagan <yrhrxarani pana'&; pavagan =$ Ev# i ver`y# xe/ aos@r al [enq cider# te iraganyutoan me` i%n[ badahe]av aon aden# yryvhed& Me\ Pridaniy nyran.anag var[abed

David Qameryni a.,adagazmen ver`ers dekega]anq# te Špridanagan y[ meg ga/avaryutoyun cda\ = aox ahavyr iraxar'yutoyunneryu ‚haoeryu gydyra\neryuƒ temaoyv pavarar aba]yuo]ner# yrbeszi yragvin yrbes ]ekasbanyutoyun* 1948 tvi Mia]oal Azceryu Gazmagerbyutoan qynven]iaoi sahmanyumin hamabadas,an‹$ Aveli lav tema m;# yr ]yuo] da# te mdahycva\ es hama.,arhaoin ,akakyutoamp^ Haravaoin Gyvgasin me` diryk iravi0ag;# Le/naoin Karapaki & Vrasdani hagamardyutoyunner;$ Ev aha# havanapar veryn.oal pylyr ngada/yumner; ha.vi a/nelyv# pyulkar evry,yrhrxaranagan Evgeni Qirilyv; xar'av Evry,yrhrxarani* ŠHaravaoin Gyvgasi hanxeb Evrymiyutoan /azmavaryutoan anhraje.dyutoan‹ masin tiv 2216 pana'&i zegyu]acir$ Maois 2(-in ;nxyunva\ 2216 pana'&i m.agman cyr\in me` pyulkar badcamavyri panali xer;# anyr qaoler; [darav xebi Gyvgas* an'amp \anytanalyu hamar dara\qa.r`anin me` diryk iravi0agin# aol havanapar a/avelacyuon;* anyr haoa]q; bdde] internet ]an]i 0oyukavyryumneryv$ Aonyuamenaoniv# an t,a\ = 57 ged baryunagyk ergara.yun[ pana'& m;# hed&oal temaneryv^ ŠAnvdancyutoan ngada/yumner; & hagamardyutoyunneryu ,akak garcavyryum;‹ ‚ged 2-5ƒ# ŠLe/naoin Karapaki hagamardyutoyun;‹ ‚ged 6-11ƒ# ŠHaoasdan-Tyurqia mer'e]yum;‹ ‚ged 12ƒ# ŠVrasdani hagamardyutoyunner;‹ ‚ged 13-24ƒ# ŠDndesagan ngada/yumner; & sy]ialagan zarca]yum;‹ ‚ged 25-32ƒ# Šxebi evrybagan /azmava-

ryutoyun m;‹ ‚ged 33-38ƒ# Šjykyvrxavara]yum;# marxyu iravyunqner; & iravagan bedyutoyun;‹ ‚ged 44-49ƒ# Šdndesagan hamacyr\ag]yutoyun; & sy]ialagan zarca]yum;‹ ‚ged 5(-56ƒ$ Desnenq# te in[ g;se Evry,yrhrxarani yrxecra\ wasdatyukt; haogagan har]eryun masin^ Evrybagan­<yrhrxaran;* 6^­Cyh­=­Le/naoin­Kara­paki­ hagamardyutoan­ har]yv panag]yutoyunneryu­par'r­de­m­ben#­in[i­masin­gvgaoen­an]oal dari­deki­yune]a\­Haoasdani &­ Adrbe0ani­ na,acahneryu mi`&­ve]­hanxibyumner;*­mysgyv­oan­haodararyutoan­yciin­ha­ma'aon^­hagamardyk­gykmeryun gy[­g;ne­a.,yuja]nel­iren]­`an­qer;­ panag]yutoyunneryu­ .r`a­nagen­ners*­a/a`iga­amisneryu ;nta]qin­ hama'aonyutoyun­ m; 'e/q­ perelyu­ hamar#­ xrs&yrel aveli­ ga/yu]ykagan­ xirqyry­.yum­&­hrajaril­yuji­gira/man hed&anqyv­sdek\va\­&­mi`az­caoin­@rinaganyutoyun­[yune]yk iravi0agi­bahbanman;­a/a`­nyutoyun­dalen#­in[;­angaoyu­nyu­toyun­ga/a`a]ne­&­baderaz­men­dyuja\­pnag[yutoan­da/a­banqner;­gergara]ne$­Gxada­barde­/azmagan­lyu\man­ca­-

kawar;­&­ergyu­hagamard­gyk­meryun­ghyrxyre­,yusawil­1994-i hraxaxari­y&=­,a,dyumen$ 7^­ Liyvin­ gsadare­ EAHG Minsgi­,yumpi­mi`nyrxagan­`an­qer;#­ madridoan­ wasda­tyuk­tin­me`­&­Minsgi­,yump;­hama­na,acahyk­ergirneryu­Aqyuilaoi me`­deki­yune]a\­Me\­Yutnoagi cacatajykyvi­a/tiv­1(­Hyulis 2((9-in­ hrabaraga\­ haoda­ra­ryutoan­me`­baryunagvyk­him­navyr­sgzpyunqner;^­mi`az­caoin hanryutoan;­ gy[­ g;ne­ xrs&yrel hamar'agyutoyun­&­hama'ao­nyu­toyun#­ xe/&s­ ,ancaryk­ ,y[;n­xydner;­ haktaharelyu­ hamar anhraje.d­qakaqagan­gamq$ 8^­Ir­mdahycyutoyun;­ghaodne karapakoan­baderazmi­ja­ma­nag­iren]­dyuner;­lqa\­haroyur hazaravyr­wa,sdaganneryu­& dekahanva\neryu­har]yv#­yrynq zrgva\­en­iren]­iravyunqneren# hadgabes­veraxa/nalyu#­se­wa­ganyutoyun­yunenalyu­&­anha­da­gan­ anvdancyutoan­ iravyun­qen$­ Pylyr­ gykmeren­ gbahan`e hsdagyren­ &­ anverabahyren 0an[nal­aox­iravyunqner;#­adyn] arac­ goanqi­ gy[man­ anhra­je.dyutoyun;*­mi`azcaoin­ira­vyunqi­ sgzpyunqner;­ harcelyv^ aos­imasdyv#­gbahan`e Ad;rbe0ani pylyr cravva\ dara\qneren haogagan yujeryu anhabak xyurs peryum; &­Haoas­da­-

ni­ yu­ Adrbe0ani­ i.,anyu­toyunneryun#­ in[bes­ ergyu­ ha­maonq­neryu#­ gy[­ g;ne­ xrs&yrel mi`=tnigagan­,akak­hara­pe­ryutoyunner­ hasdadelyu­ gamq* dekahanva\neryu­ veraxar'; na,abadrasdyk­yry.agi­qaoler 'e/nargelyv$­‚™™ƒ 9^­G;nxc\e#­te­anhraje.d en­iragan­`anqer­d&agan­,a­kakyutoyun­ m;­ na,abad­ras­de­lyu­hamar$­Ergyu­gykmeryu­i.­,anyutoyunneryun­gy[­g;ne­,yu­sawil­saxri[­y&=­qaka­qa­ga­nyutene­gam­h/edyryutene#­in[­bes­ na&­ baotyu]ig­ haodara­ryu­toyunnere­&­badmyutoan­,e­katoyurelen^­Haoasdani­&­Ad;r­be0ani­kegavarneryun­gy[­g;ne badas,anadyu­bahva\q­;n­xyu­nil#­[awavyrel­iren]­h/edy­ryutoyun;­&­hyk­na,abad­ras­del­ yrbeszi­ iren]­ ergirneryu hanraoin­gar\iqner;­;nxyunin­& liyvin­ ;mp/nen­ glybal­ garca­vyrman­m;­a/avelyutoyunner;$ 1(^­Aon­gar\iqin­=#­te­lav =­isgyuon hrajaril aon xirqyry.yumen# yryun hama'aon Le/naoin Karapak; g;nxcrge ir .yur` cravva\ pylyr adrbe0anagan dara\qner;^­ gn.e# te­Le/naoin­Karapaki­jama­nagavyr­garcavi0ag;­grna­lyu­\yum­m;­hanxisanal­min[­ver`­nagan­ garcavi0agi­ sahma­nyum;$­‚™™ƒ 11^­G;nxc\e#­te­pylyri­ha­mar­anvdancyutoyun;­­hyuoj­anh­raje.d­ darr­ m;n­ =­ haga­mar­dyutoan­ garcavyrman­ hamar^ g;nxyune­ marxyu­ iravyunqneryu mi`azcaoin­nyrmaneryun­hama­badas,an­,akakyutoan­ha­ma'aonacreryu­gar&yryutoyun;# yrynq­miajamanag­baryunagen na&­/azmagan­&­qakaqa­]ia­gan­darrer$­‚™™ƒ Haoasdan-Tyurqia­ mer­'e]yum 12^­Gyk`yune­Haoasdani­& Tyurqiy­ mi`&­ xivanacidagan

‚.aryunagyutoyun­=`­21ƒ 6/2010

17

Serj Sarcsoan^

ŠEs vsdah em# yr menq hasnelyu enq Le/naoin Karapaki Hanrabedyutoan 0ana[man;$ Xa = mer nbadag;$‹

Hyunis amsva tej iraxar'yutoyunner; hsdagyren aba]yu]e]in aon# yr Le/naoin Karapaki himnahar]; gcdnvi liagadar & havanapar anhaktahareli wagyukii m; me`$ I he0yugs xivanacidagan pylyr `anqeryun# hyrizynin gyurvac;\vi y[ te ,akak lyu\yum;# aol baderazmi yurvagan;$ Iraxar'yutoyunner;^ _cdvelyv Sanqt-Weterbyurgin me` gaoa]a\ dndesagan fyryumi sdek\a\ a/iten ‚17-19 Hyunisƒ# ?yusasdani na,acah Dmitri Medved&; &s meg ancam panag]yutoyunneryu sekanin .yur` hravire] ir hao & adrbe0an]i ba.dynagi]ner;* e/agykm hanxibyum; deki yunenalyv Hyunis 17-in$ Aosbes# ?yusasdan; &s meg ancam g.e.der dara\qa.r`anin me` cl,avyr xadavyri ir xer;# yryu azxe]yutoan .nyrhiv gazmagerbve-

18

6/2010

]an Serj Sarcsoani & Ilham Ali&i mi`& deki yune]a\ amenen .ad hanxibyumner;$ Sagaon# in[bes agnhaod bidi xa/nar hanxibyumen anmi`abes hedy# aos ancam al Mysgvaoi na,a'e/nyutoyun; yune]av aveli .yud cyvazxaoin# qan cyr\nagan nbadag$ Crete y[ meg; yry.agi arxoyunqi gsbaser$ Aonyuamenaoniv nman@rinag pylyr hanxibyumneren* nera/oal aos ver`in hanxibyumen edq hrabaragva\ mamly hakyrxacryutoyunneryu .yun[; eka\ = lavadesagan# hakyrxacryutoyunner; ;nxc;\elyv aon# yr ergyu baderazmyk ergirneryu na,acahner; havadarim en hagamardyutoan; ,akak lyu\yum cdnelyu iren] ,ysdyumin$ Sagaon Ilham Ali& yuze] a.,arhin ]yuo] dal# te iraganyutoyun; pylyryvin aol =$ Ba.dynabes Sanqt-Weterbyurg

cdnvelyv dndesagan fyryumin masnag]elyu hamar# ir /yus & hao ba.dynagi]neryun hed hanxibyum; avardvelyun bes Adrbe0ani na,acah; .dab veraxar'av Baqyu* a/an] masnag]elyu dndesagan fyryumin$ Qani m; jam hedy# Hyunis 18-i lyuos 19-i ci.er;# adrbe0anagan heda,yuzagan ,yump m; ‚.yur` 2( marx# ;sd haogagan akpoyurneryuƒ anagngal har'agyum 'e/narge] Mardagerdi .r`ani {aolyu coyuki mydagaoq; cdnvyk haogagan xirqeryun vra$ Adrbe0an]iner; hade]in haogagan ba.dbanagan ci\; & deki yune]a\ ximahar mardi jamanag haogagan gykm; dvav [yrs zyh & [yrs viravyr$ Iren] hertin dalyv meg zyh# adrbe0an]iner; ed qa.ve]an$ Ev aosbes hamaon a.,arh; ima]av# te in[yu Ilham Ali& .dabe] veraxa/nal Baqyu^ myden hed&elyu hamar ci.eraoin xiversiyn cyr\ykyutoan iracyr\man;$ ŠPar'r magarxagyv oyuraqan[oyur hanxibyumi] a/a`# Baqyun wyr'yum =r saxri[ haodararyutoyunneri# baderazmi sba/naliqneri mi`y]yv dabalel panag]yutoyunner;‹# haodarare] Haoasdani ardaqin cyr\eryu na,arar# +xvarx Nalpanxoan;# megnapanelyv axrpe`anagan har'agman hancamanqner;$ ŠAmenaon havanaganyutoamp# desnelyv# yr xa iren] [i ha`ykvyum* axrpe`an]inern aos ancam# Hyunisi 17-i e/agykm par'r magarxagi hanxibyumi] anmi`abes hedy cna]in aveli he/yu* agnhaod saxranqi$ Gareli =

asel# yr xe/&s [has]nelyv xyurs cal panag]yutoyunneri srahi]# axrpe`anagan kegavaryutoyun; Hyunisi 18-i lyuos 19-i ci.er; Le/naoin Karapaki Mardagerdi .r`anyum gazmagerbel = xiversiyn cyr\ykyutoyun$ Ci.erva qyki dag yu,daxryuj har'agvel; pnyry. = Axrpe`anin$ Xa a/a`in ancam [i arvyum‹# ;sav Nalpanxoan$ Arxar&# a/a`in ancam; [=# yr adrbe0an]iner; ci.eraoin har'agyumner g'e/nargen haogagan xirqeryun vra# sagaon a/a`in ancamn =# erp Ilham Ali&in ha`ykve]av hasnel ir pylyr* te‰ /azmagan# te‰ qakaqagan & te‰ xivanacidagan nbadagneryun$ Hyunis 18-19-i mi`axeb; ver`in darineryu ;nta]qin .wman c\i vra deki yune]a\ amenen lyur` pa,yum; [=r$ Amenen aroyunali pa,yum; deki yune]av 2((8-i Mard amsin# erp Haoasdan; ]n]va\ =r Er&ani me` 8 goanq ,la\ wyky]aoin angarcyutoyunneren edq$ Aon aden adrbe0an]iner; wyr'argman gentergein haogagan ba.dbanyutoan gazmagerbva\yutoyun;# isg zyhva\neryu tiv; qani m; ancam gcerazan]er ver`in pa,man zyheryu tiv;$ Aos ancam Baqyun yuze] y[ panavyr yuker' m; hkel$ Anga, ir hao ba.dynagi]in hed yune]a\ hanxibyum-

neren# Ilham Ali& an;nxhad grgne]# te erpeq bidi ;nxyune Karapaki an`adyum; Adrbe0anen & te ir panag; amen bahyun grna veracravel haogagan dara\q;$ Hyulis 18-19-in# Ali& hasav ir erazanqin^ xivanacidagan a/yumyv* ]yuo] dvav# te xjcyh = panag]yutoyunneryu ;nta]qen & badrasd [= ;nxyunil yurvac\vyk lyu\yum;# qakaqagan a/yumyv* ]yuo] dvav# te dara\qa.r`ani gaoyunyutoan hamar ir gamq; aveli gar&yr =# qan y&= mi`azcaoin mi`nyrxyutoyun# isg /azmagan a/yumyv* sewagan jykyvyurxi a/`& aba]yu]e]# te ipr adrbe0anagan

panag; haogaganen yujek = ‚[yrs zyh haogagan .arqeren* meg sbanva\ adrbe0an]ii xima]ƒ$ Hyunis 18-19-i har'agman xidyumnavyr & gan,amda\va\ pnyuot; & nbadag; antaqyuo] .araxre] Baqvi ardcyr\na,araryutoan ,ysnag;^ ŠHaoasdani ardaqin cyr\eryu na,arar +xvarx Nalpanxoan g,ysi amen pani# pao] y[ hagamardyutoan =yutoan masin$ Aos@r menq yuninq syur zinva\ hagamardyutoyun & aos desagi pa,yumner; ]yuo] gyudan# te adrbe0anagan gykm; erpeq bidi hamagerbvi ir dara\qneryu cravman hed‹# ;sav ad;rbe0an]i xivanaced; & .aryunage]^ ŠAos@rva xryutoamp hnaravyryutoyun ga ver` xnel nman zinva\ pa,yumneryun# ete haogagan gykm; nsdi panag]yutoyunneryu sekanin .yur` & .aryunage ga/yu]ykagan a.,adanq; madridoan nyra]va\ wasdatyuktin me` arda]ylva\ sgzpyunqneryu iragana]man yukkyutoamp‹$ Ev ezrawage] aosbes^ Šnman xebqer; ]yuo] gyudan# te karapakoan hagamardyutoyun; sa/e]va\ [=# in[bes gwawacer haogagan gykm;‹$ Yusdi amen pan barz =$ Adrbe0anagan saxranq; haoer; [va,]yu]# aol ;nxyunve-

6/2010

19

]av v0/aganyutoamp yu azcaoin hamera.,yutoamp$ Na,acah Sarcsoan Sanqt-Weterbyurgi me` he/a'aonyv dekega]av Le/naoin Karapaki sahmanin deki yune]a\ zinva\ pa,man masin$ ŠMenq .ad cidag]va\ enq cnyum panag]yutoyunnerin & mer nbadag; .ad hsdag =$ Menq mer nbadagi] erpeq [enq .ekvel# yrbeszi bad0a/apa-

nelyv axrpe`an]ineri aosbisi cyr\ykyutoyunner;* in[ yr pan veranaovi‹# megnapane] Serj Sarcsoan; har'agman tarm lyur;# & ezrawage]^ ŠMenq hasdadagam enq & es vsdah em# yr menq hasnelyu enq Le/naoin Karapaki Hanrabedyutoan 0ana[man;$ Xa = mer nbadag;‹$ Serj Sarcsoani megnapanyutenen aos ver`in hadva\;# in[bes

Արա Պապյան. Ադրբեջանական թաթարները արել են այն, ինչ վարժվել են անել միշտ Ադրբեջանական թաթարներն արել են այն, ինչ վարժվել են անել միշտ: Այնուամենայնիվ, ոչ միայն Իլհամ Ալիևն է պատասխա­նատ­վություն կրում ագրեսիվ հարձակման համար, այլ նաև միջազգային հանրությունը:Այդ մասին հայտնել է Modus Vivendi կենտրոնի ղեկա­վար Արա Պապյանը: «Հարավային Կովկասում ներկա պայթյունավ­տանգ իրավիճակը համաշխարհային հանրության կողմից երկակի չափանիշների քաղաքականության հետևանք է: Աշխարհը չի կարող ինքնորոշման իրավունք տրամադրել Էրիթրիայի, Արևելյան Տիմորի, Արևմտյան և Արևելյան Գերմանիայի, նախկին Խորհրդային Միության և Հարավսլավիայի ժողովուրդներին, հատկապես Կոսովոյին, Աբ­խազիային և Հարավային Օսեթիային, և ժխտել նույնպիսի իրա­վունքը ԼՂ ժողովրդի համար: ՄԱԿ կանոնադրության համաձայն, ինքնորոշման սկզբունքը պետությունների միջև խաղաղ և բարե­կա­մական հարաբերությունների հիմքն է, և ԼՂ ժողովուրդն անկա­խու­թյան, սեփական ընտրության իրավունք ունի»,- կարծում է փորձագետը: (PanARMENIAN.Net)

20

6/2010

na& haogagan hasaragyutenen ners Hyunis 18-19-i har'agman a/a`a]yu]a\ hagazxe]yutoyun; gaba]yu]e# te anga, moyus qakaqagan gam cyvazxaoin a/avelyutoyunneren# Ilham Ali& erpeq bidi [garena va,]nel haoerin & gydrel azad Ar]a,; ba.dbanelyu anyn] gamq; & v0/aganyutoyun;$ :nxhaga/ag;# xadelyv Karapaken ega\ hagazxe]yutenen# adrbe0anagan saxranq; miaon par'ra]yu] panagi zcynyutoyun; & jykyvrxi baoqarelyu dramaxryutoyun;$ Sagaon xivanacidagan 0agadin vra haogagan gykm; .ad xjcyh mna] mi`azcaoin ar'acanqen# qani yr y[ yq xadabarde] adrbe0anagan saxranq;$ Te& Er&an; bnxe]# te hedacaoin nman pa,yumneren ,yusawelyu amenen lav mi`y]; irer; iren] anyunyv gy[el; & mekavyrneryun xadabardeln =# pylyr;* &‰ EAHG-n &‰ me\ deryutoyunner; pavararve]an haodnel iren] Šmdahycyutoyun;‹ gadarva\i & dara\qa.r`anin me` diryk iraxryutoan veraperoal* a/an] Ilham Ali&in xekin qard; ]yuo] dalyu# in[bes bahan`e] haogagan xivanacidyutoyun;$ Agnhaod =# yr mi`azcaoin nman ge]va\q; anyukkagi qa`aleranq = Baqvin hamar# hedacaoin al zinva\ saxranqner 'e/nargelyu$ In[&=# Šme\eryun‹ hamar Hyunis 18-19-i mi`axeb; ann.an =$ Me\ yutnoagi cacatajykyvi a/tiv Tyryntyoi me` havaqva\ EAHG Minsgi ,yump; hamana,acahyk ergirneryu kegavarner Baraq _baman# Dmitri Medved&; & Niqyla Sarqyzin Hyunis 26-in sdyracre]in Le/naoin Karapaki har]in veraperoal hamadek haodararyutoyun m;# yryv ereq na,acahner; gverahasdaden iren] Ša`ag]yutoyun; Le/naoin Karapaki hagamardyutoan ,akak garcavyrman

EvRY<YRHRXARANAGAN ŠGAGAZYUtOYUN‹ ‚.aryunagyutoyun­17­=`enƒ haraperyutoyunneryu­ hasda­d­man­&­haraperyutoyunneryu­am­rab­nxman*­nera/oal­;nxhanyur sahmani­pa]man­ar'anacryu­toyunner;^­ergyu­ergirneryun­gy[ g;ne­@cdvil­a/iten­&­vera­has­dadel­ iren]­ haraperyutoyun­ner;*­a/an]­na,abaomanneryu &­ ,elamid­ jamgedin*­ ar'a­nac­ryutoyunneryu­vavera]man­& iracyr\man­0anabarhyv^­g;nx­c\e#­te­Haoasdan-Tyurqia­mer­'e]yum;­ &­ Minsgi­ ,yumpi­ mi`­nyrxa\­panag]yutoyunner;­ergyu inqnyuryuon­ cyr\;nta]ner­ en# yrynq­ bedq­ =­ a/a`­ ;ntanan ;sd­ iren]­ dramapanyutoan;^ miajamanag­gn.e#­te­aos­ergyu cyr\;nta]neren­megi­a/a`;n­ta];­ grna­ ,yr­ &­ xragan­ he­d&anq­ner­yunenal­ampyk`­da­ra\qa.r`anin­hamar$ Y&= iraganyutenen gam panag]aoin cyr\;nta]en he/yu

cdnvyk aos pana'&; ipr& te gyuze a`ag]il dara\qa.r`ani ,akake]man;^ ŠDara\qa.;r`anin me` Evrybagan Miyutoan cl,avyr nbadag; ghanxisana Haoasdani# Adrbe0ani & Vrasdani qa`aleryum;* xa/nalyu hamar pa]# ,akak & gaoyun jykyvrxavaryutoyunner# yrynq ;llan dramaxir yunenalyu parixra]iagan haraperyutoyunner & ;nxyunag* Haravaoin Gyvgas; ,akak# gaoyun & parcava0 dara\qa.r`ani m; vera\elyu cyr\in a`ag]elyu‹$ Sagaon# xadelyv pyvanxagyutenen# gar\es# te pana'&; m.agva\ = Baqvi me`$ Wasdatyukt;# meg gykme g;se# te liyvin gsadare Minsgi ,yumpi mi`nyrxagan `anqer;# isg moyus gykme sahmanyumner gh/[age & panag]yk gykmeryun & mi`nyrxneryun ]yuo] gyuda Š0i.d yukin‹# zyr bedq = hed&el$ Aos baracaoin# arxoyq y%rn = Minsgi ,yumpi mi`nyrxa\ panag]aoin cyr\;nta]i imasd;$

himnarar sgzpyunqner; ver`nagana]nelyu Haoasdani & Ad;rbe0ani kegavarneryu `anqeryun‹$ ŠMenq yrbes n.anagali qaol gxidargenq & gyk`yunenq aon wasd;# yr ergyu gykmer; g;nxyunin# te d&agan garcavyryum; bedq = himnva\ ;lla helsinqoan sgzpyunqneryu vra & aon darreryun vra# yrynq menq a/a`arga\ enq 2((9 tvaganin Hyulis 1(-in* Aqyuilaoi cacatajykyvi a/tiv ;ra\ mer haodararyutoan me`# masnavyrabes Le/naoin Karapaki haragi] dara\qneryu veraxar'# anvdancyutoyun & inqni.,anyutoyun na,adesyk Le/naoin Karapaki mi`angoal garcavi0ag# Haoasdani Le/naoin Karapakin gabyk mi`an]q# hedacaoin Le/naoin Karapaki ver`nagan garcavi0agi yry.yum iravagan yuj yune]yk gamardahaodyutoan mi`y]yv# nerqin dekahanva\neryu & wa,;sdaganneryu veraxar'i iravyunq# in[bes na& anvdancyutoan mi`azcaoin era.,iqner* nera/oal ,akakabah cyr\ykyutoyun$ ŠAojm Haoasdani & Ad;rbe0ani na,acahner; bedq = ha`yrx qaol; ;nen & avarden himnarar sgzpyunqneryun .yur` a.,adanq;# in[; tyuol bidi da sgsil ,akakyutoan hama'aonacri m.agyum;‹# g;se na& /yus-frans-amerigoan haodararyutoyun;$ Yusdi# qani m; wyqr goanqeryu gyryusd; ,y[;nxyd [i hanxisanar me\ qakaqaganyutoan hamar$

Evry,yrhrxarani pana'&; yuni agner& hagahaogagan pnyuot & haoer; madna]yuo] g;ne# yrbes na,ahar'ag gykm yr ipr& te bedq = veraxa/na hamamarxgaoin & evrybagan arjeqneryu harcman;* iren] dyuneren v/;nxva\ azerineryu da/abanqner; amyqelyu hamar$ ŠEvry,yrhrxarani Haravaoin Gyvgasi a/n[yutoamp zegyuo];# Karapaki himna,nxri veraperoal xryuotner; hamahyun[ [en y[ madridoan sgzpyunqnerin# y[ Aqvilaoi haodararyutoan;# y[ Mysgvaoi h/[agacrin# yryn] masin hi.adagvyum = hen] aox zegyuo]i me`‹# ;sav Haoasdani ardaqin cyr\y] na,arar +xvarx Nalpanxoan; megnapanelyv tiv 2216 pana'&;$ ŠAg;nhaod ,a/na.wyt = '&agerbyumneri &# gar\yum em# bad0a/neri] megn aon =# yr zegyuo] cryk; erp&= [i ekel Karapakyum# dara\a.r`anyum aos zegyuo]; crelis [i ,yrhrxag]el ancam & EAHG Minsgi ,mpi hamana,acah Fransiaoi nergaoa]yu][i hed# & xra bad0a/yv =# yr aos yry. xryuotner; hagasyum en na& Evrymiyutoan xirqyry.man;# yr pazmi]s ardahaodvel =$ Evrymiyutoan xirqyry.yum; ardahaodve] 2((9 t^ xegdemperin Atenqyum pavaganin ;nxar'ag haodararyutoamp# & aox xirqyry.yum; liyvin hamahyun[ = Haoasdani desagednerin‹# haodarare] +xvarx Nalpanxoan;$ Yusdi amen in[ barz = & ardcyr\na,arari 0.dyumner; aol megnapanyutoyunner avelyrx gxar'nen$ Sagaon# havanapar zegyu]acrin & moyus evry,yrhrxaranaganneryun hamar amen in[ xe/&s bkdyr yu m.yu.yd bidi mna$ vARXAN MARtAOAN

v^ M^

6/2010

21

Wryfesyr# dyqtyr Cricyr Wambyuq[oan ‚1915-1996ƒ ?yumaniy me` nyrmal & a,dapanagan gazmapanyutoan 0agadacir; |nnxoan 95-amoag ‚.aryunagyutoyun­8­=`enƒ ]yutoan na,acah wryf^ dyqt^ Qarly Baoraqdaroan Noyu-Oyrqen# wryf^ dyqt^ >tefan Wambyuq[oan AmN minnewylisi minnestyra hamalsarani dept. of Laboratory Medicine and Pathology# aol pji.gner# yr g0an[naoin anvani anatomopatolog wryf^ dyqt^ Cricyr Wambyuq[oan;$ Nerga cdnve]an & me\ wryfesyrin xyusdr;* Alis; & ergyu yrxiner;* >tefan & Viqtyr Wambyuq[oanner;$ Hanxisyutoan nerga =r na& Haoasdani Hanrabedyutoan xesban# baryn Hamled Casbaroan$ Nisden hedy Pj.gagan & Xekacyr\agan faqyultedi na,asrah; pa]yum; gadarve]av wryf^ Cricyr Wambyuq[oani gisanxriin# cyr\* qanxagacyr\ Xavit Sandyr$

Wryfesyri gisanxriin pa]yum; ;rin na& Qaryl Davila Pj.gagan & Xekacyr\agan hamalsarani adamnapyujagan faqyultedi srah;# ™e/narg; hamagarca\ =r Adamnapyujagan faqyultedi deqan#

hamalsaranagan xasa,ys# dyqtyr Dragy. Stan[yu$ Giragi# maois 23-in Byuqre.i Haoy] temi m.agyuoti dan me` pa]yum; gadarve]av wryfesyri erryrx gisanxriin$

Wryf^ dyqt^ Qarly Baoraqdaroan ΠNoyu-Oyrq

^^^ 25 dari a/a`# erp ega faqyulted xas;nta]qneryu# hasg]a# yr wryfesyr Wambyuq[oan; yuner gaoyun# amyur cideliqner & hamyzve]a# yr yuner 22

6/2010

na& ,ik0$ An li]qavyrva\ =r xraganyren# yryvhed& ;ra\ =r aonbisi cyr\er# yr irme edq marxgyutoyun; @cdvi$ In[bes & es# wryfesyr Wambyuq[oan; \acyumyv hao =r# isg menq* haoers# yuninq me\ ,ik0 & ardagarc ser egeke]vy hanxeb$ 1983-in# erp a/a`in ancam ?yumania ega# a/a`in cyr\s ekav ertal haogagan egeke]i$ Hedy nergaoa]a Arqebisgybysin & ;si# yr ega\ em pj.gyutoyun ;nelyu aosdek$ Badaracen edq# par™ra.nyrh Srpazan; in™ nergaoa]yu] wryfesyr Wambyuq[oa-

nin$ <yse]anq haoeren# isg an in™ ;sav^ ŠErp qnnyutoyun yunenas & gam xjvar baher# ,nxrem ao]edymss ‚& yryu vra cre]* harcanqyv & sdyracre]ƒ ete y&= pan badahi & xyun ,00vis ]yuo] dyur ao]edyms;$ A/a`in xas;# yr qez bidi dam* eki‰r harcanqyv# harce‰ cyr\;ngernerx# harce‰ hivanxner;# harce‰ ;ndaniqx & ere,aner;‹$ Aos@r# ete es megn em# gbardim wryfesyr Wambyuq[oanin$ Es erp amyusna]a# im hyrs dek; p/ne]# in\i hamar me\ hbardyutoyun = & harcanq$

+xyuarx Milidynoan^

ŠHaoasdani me` bzdigen me\ cirq gcren‹ Bedagan badveryv dbacryutoyun han™nelyu crqeryu haoder; grgnagi avel eka\ en gareliyutoyunneren# qani yr Haoasdanin me` bzdigen me\ cirq gcren ŠAzc‹-i me` gdekega]ne hyxva\acir;$ Aos iravi0ag; gtyuladre a/an] xjvaryutoyunneryu masnag]il cirqi mi`azcaoin ]yu]ahanxes-dynava0a/neryu arjanavyrabes$ Hyunis 2-5-; mysgvaoi me` gaoa]a\ ŠCrqarvesd‹ mr]yuoti arxoyunqin ŠArvesdi cirq‹ anvanagarcin me` a/a`in garci diblymi arjana]a\ = ŠDicran me\‹ dbacradyun hradaragva\ ŠAovazyvsgi‹ albym;# yr; gazma\ = arves-

dapan >ahen <a[adroan;# ŠCidyutoyun & goanq anvanagarci ergryrx garci diblymi ŠZancag-97‹ hradarag[yutoyun ŠHao arvesdi badmyutoyun‹ cirq; hekinagner* A^ Akaoan# H^ Hagypoan# m^ Asadroan yu V^ Kazaroan$ ŠWrintinfy‹ & ŠSarcis <a[en]‹ hradaragyutoyunneryu lyuos ;n\aoa\ ŠGymidas varxabed‹ cirqn al erryrx par™r mr]anagi arjana]a\ = ŠDbacrva\ = ABH‹ anvanagarcin me`$ mr]anagneryu han™nyum; deki bidi yunena mysgvaoi me` Sebdemper 3-in gaoanaliq cirqi mi`azcaoin ]yu]ahanxesi me`# yryun Haoasdan; bidi nerga-

ŠAraraden Siyn‹ jabaven;* Evrybaoi lavacyuon vaveracragan; Svensi Beoi ‚me\n Pridaniaƒ vaveracragan jabavenneryu wa/adynin ŠAraraden Siyn‹ bsagva\ = lavacyuon wasdacragan filmi didkysyv$ Hekinag & ardaxrykn = Ar]a,i temen ŠCan™asar‹ asdva\apanagan gexryni dn@ren mesryb qahana Aramoan$ Isg jabavenin desacryutoyun; vara\ = +xcar Bakdasaroan$ Aos a/tiv# Le/naoin Karapaki Hanrabedyutoan Na,acah Pagy Sahagoan Hyunis 5-in hramanacir m; sdyracra\ = zirenq Šmesryb ma.dy]‹ .qan.anyv barc&adrelyu hamar$ Jabavenin ha`ykyutoan lavacyuon aba]yuo]n = Er&ani Šmysgva‹ .arjangari srahi dn@ren mardyun Axynoanin hed&oal vgaoyutoyun;^ Šmer srahin me` aveli qan 2( ((( ancam ]yu]axre]inq ŠAraraden Siyn‹ jabaven;^^^‹$ ŠNyr Oa/a`‹

oana ver`in 2-3 darin bedagan badveryv & masnavyr mi`y]neryv hradaragva\ lavacyuon cirqyv# isg ;ndranin bidi gazmvi amenamoa hanrabedagan ŠCrqarvesd‹ mr]yuoti arxoyunqneryu hama™aon$ +xyuarx milidynoani havasdyumyv Haoasdan; ha`yk masnag]yutoan gareliyutoyun yuni y[ miaon mysgyvoan mr]yuotin# yrdek mr]anagneryu agngaliqyv nergaoa]a\ =r 11 ergir# aol& qani m; aol mr]yuotneryu# yrynq yukkagi gerbyv gnbasden Haoasdani me` crahradarag[yutoan# c;rqarvesdi te‰ pyvanxagaoin & te‰ teqniq gadarman yragagan par™ra]man$

Haogagan e/acyuoni dyn Hyunis 15-in# in[bes gdekegananq ŠAzc‹-en# Er&ani wyky]neryu me` Šgqaler# gbarer & gercer‹ haoy] e/acyuon;$ Garmir# gabyuod# \iranacyuon hacyusdneryv hao eridasarxner;# anyn] me` darper yusyumnagan hasdadyutoyunneren yusanykner# baraoin hamyuotner# swoyu/qahao eridasarxner# var[abed Dicran Sarcsoani hyvanavyryutoamp dyna\ en Haogagan xry.i @r;* Hyunisi 15-;$ {yrs gykm; \a\anvyk e/acyuon;# manavanx eridasarxneryu ™e/qeryu me`* me\ vsdahyutoyun gner.n[er vakva hanxeb# gyu dar miasnagan ;llalyu himqer$ In[bes gcre hyxva\acir; ŠEs gsirem mer xry.;# aon yura,yutoan va/ cyuoner yuni‹$ Šmi.d ghbardanam ir desqyv‹ ;sa\ = yusanyk Lilit;* wattva\ garmir# gabyuod# \iranacyuon xry.yv$ Na,a™e/nyutoan; mia]a\ = na& ?yusasdani haoeryu miyutoan Eridasarxagan gazmagerbyutoyunneryu ;ngerag]yutoyun;$ —e/narg; yukeg]va\ = hamercaoin \raciryv$ 6/2010

23

Un exemplu de urmat :nx@rinageli varmyunq Aş dori să mulţumesc colegului nostru, Mircea Tivadar, pentru donaţia făcută comunităţii armene din Gherla,comunităţii armene din Transilvania, reprezentată, etnic şi confesional,de Parohia Armeano-Catolică din Gherla. Îi mulţumesc în numele comunităţii armene din Cluj şi în calitate de fiică a oraşului Gherla, armeancă dintr-o familie fondatoare a oraşului.

Donaţia lui Mircea Tivadar este deosebit de valoroasă constând din două cruci de argint cu pietre semipreţioase una pectorală iar cealaltă de mână, de binecuvântare, cele două fiind împreună, în valoare de 3000 de euro. În pregătire este o pafta sau fibulă, tot din argint cu pietre semipreţioase în valoare de 1000 de euro.

Am dorit să-i mulţumesc pe această cale, pentru acest gest, lui Mircea Tivadar care ne aminteşte de gesturi similare ale strămoşilor noştri, un exemplu de urmat şi de apreciat atât valoric, moral, cât şi sentimental Azaduhi Varduca-Horenian

Gyuzei .nyrhagalyutoyun haodnel mer cyr\;nger Mir[a Tivadarin# Ge/laoi & Transilvaniy hao hamaonqin gadara\ ir nviradvyutoan hamar# an ;llalyv Ge/laoi hao-gatylig \yu,i =tnig & xavanagan nergaoa]yu]i[;$ >nyrhagalyutoyun ghaodnem Qlyuji hao hamaonqi anyune# na& yrbes Ge/la qakaqi xyusdr# qakaq; himnaxryki ;ndaniqe m; serva\ haoyuhi$ Mir[a Tivadari nviradvyutoyun; ardagarc arejeqavyr =# yr gnergaoa]ne ergyu ar\ate ,a[er;* gisatangarjeq qareryv# meg; gyur\q; grelyu# isg moyus; ™e/qi @rhnyutoan# ergyuqi arjeq; miasin ggazme 3((( evry$ Badrasdman ;nta]qi me` = xar™oal gisatangarjeq qareryv gr\qazarx m;* 1((( evry arjykyutoamp$ Gyuzei aos mi`y]yv .nyrhagalyutoyunners haodnel Mir[a Tivadarin# ir aos varmyunqin hamar# yr mez ghi.e]ne mer na,ahaoreryu nmanadib varmyunq;# @rinag m; hed&elyu & cnahadanqi# in[bes arjeqi & paruoaganyutoan# nyuonqan & zca]myunqaoin desagede$ Azadyuhi Varxyuqa-<yrenoan