? Y U M A N I Y H A O Y } M I Y U TO A N E R G L E Z V O A N A M S A C I R
DARI 60 TIV 1 _ (1958) HY GDE MPE R2((9
}oyuri,# 1( hygdemper 2((9 Hao-tyurq ar™anacryutoyunneryu sdyracryum;
<MPACRAGANI WY<AREN
1. ցանկացած հարաբերություն Թուրքիայի հետ չի կարող կասկածի տակ դնել հայ ժողովրդի հայրենազըրկման ու ցեղասպանության իրողությունը: Այն հայտնի փաստ է եւ պետք է ճանաչվի ու դատապարտվի ողջ առաջադեմ մարդկության կողմից: Միջկառավարական հանձնաժողովի համապատասխան ենթահանձնաժողովը պատմաբանների հանձնաժողով չէ, 2. Հայաստանի եւ Թուրքիայի միջեւ առկա սահմանների հարցը ենթակա է լուծման միջազգային իրավունքի համաձայն: Արձանագրությունները դրանից ավելի ոչինչ չեն ասում, 3. Այս հարաբերությունները որեւէ ձեւով չեն առնչվում ու չեն կարող առնչվել Լեռնային Ղարաբաղի հիմնախնդրի կարգավորման հետ, որն անկախ ու ինքնուրույն գործընթաց է: Հայաստանը չի դիտարկում արձանագրություններում ամրագրված տարածքային ամբողջականության եւ սահմանների անխախտելիության հարցը, որպես Ղարաբաղի հիմնախնդրի հետ որեւէ առնչություն ունեցող հիշատակում, 4. Թուրքիայի կողմից արձանագրությունների վավերացման ձգձգումը կամ վավերացման հնարավոր նոր պայմանների առաջադրումը հայկական կողմի համարժեք վերաբերմունքին կարժանանա: Այս արձանագրություններով Հայաստանը միակողմանիորեն չի ստանձնում որեւէ պարտավորություն, չի կատարում որեւէ հաստատում: Հայաստանը ստորագրում է այս արձանագրությունները երկու երկրների միջեւ բնականոն հարաբերություններ հաստատելու հիմքեր ստեղծելու նպատակով: Ուստի, եթե Թուրքիան խելամիտ ժամկետում չվավերացնի այս արձանագրությունները եւ դրանից հետո սահմանված ժամկետում չկատարի դրանց բոլոր դրույթները կամ դրանք խախտի հետագայում, ապա Հայաստանն առանց հապաղելու կձեռնարկի միջազգային իրավունքին համապատասխան համարժեք քայլեր: Hadva\ner na,acah Serj Sarc;soani haoyutoan; yukkva\ yuker'en 1( Hygdemper 2((9t^
2
PYVANXAGYUTOYUN ŠHao A/aqelagan Yukkawa/ Egeke]i‹ cirqin .nyrhanxes; =` 4 Š>.yugneryu cirq;‹ hadyrin .nyrhanxes; Qynstan]aoi me` =` 5 ²½·³Ýí»ñ ¨ »Ï»Õ»ó³Ýí»ñ Ñ»ï³ùñùÇñ ·Çï³Ï³Ý ³ß˳ïáõÃÛáõÝ =` 6
Supliment limba rom`n[
LANSAREA VOLUMULUI BISERICA APOSTOLIC{ ARMEAN{ LA BIBLIOTECA p. 9 DUDIAN Varujan Vosganian a adus la Constanţa p. 10 „Cartea şoaptelor” p. 11 O lucrare ştiinţifică şi patriotică
Mangagan Evrydesil manga-badanegan Haoasdan-Tyurqia HAMA><ARHAONA}MAN AR"ANACRYUTOYUNNER: Va.ingtyn NYR PANA"EV SENADEN NERS Haogagan Eryusakem; ‚2ƒ
=` 14 =` 15 =` 16 =` 21 =` 22
ŠNYR GOANQ‹IN AN"NAGAZM: MIQAOEL SDEWAN-CAZAZOAN Œ ,mpacr^ ;nxh^ qardyukar MADLEN DER-KYUGASOAN Œ ,mpacir VARXAN MARTAOAN Œ ,mpacir MIHAOIL GEYRGIYU Œ lyusangari¿[ MARIAM BYSTAN)OAN Œ meqenacryuhi
COLECTIVUL «NOR GHIANK»
MIHAI STEPAN-CAZAZIAN – secretar-general de redacþie MADLEN TER-GHUKASIAN – redactor VARTAN MARTAIAN – redactor MIHAI GHEORGHIU – fotoreporter MARIAM BOSTANGIAN – dactilografã-operatoare
REDAC|IA: Bucure=ti, Bd. Carol I, nr. 43, sector 2, tel./ fax. 314.67.83
10/2009
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÅ: HźULESCU MIHAI TIPARUL: S.C. ARARAT srl.
I.S.S.N. 1221-9169
ERVANX NIGYKYSOANI ngar[agan ]yu]ahanxesin pa]yum;
{
yreq.apti# Hygdemper 14-in Simeza badgerasrahin me`# me\ tivyv hraviroalneryu nergaoyutoamp pa]yum; gadarve]av /yumanahao anvani ngari[# 81-amoa Ervanx Nigykysoani a.,adanqneryu ]yu]ahanxesin$ }yu]axrva\ 25 gdavner; ver`in dariner; gadarva\ ngar[in a.,adanqneryu arxoyunq; ghanxisanan$ }avyq# ver`in dariners mer sireli ngar[in desykyutoyun; .ad dgar]a\ = & [i grnar liarjeq yura,anal goanqi gykme marxyun barc&a\ xidelyu# desnelyu hra.aliqen$ Baryn Nigykysoanin nergaois [awazan] g@cne ir arvesdany]i cyr\;nger eridasarx ngari[ Marian Dybre & anyr a`ag]yutoamp al an gha`yki nyr yujyv a.,adil$ Aos@r menq .ad gyura,ananq# yr anvani arvesdaced; gme\arvi /yumen aol garc m; jamanagagi] 0an[]va\ ngari[neryu gykqin$
?yumanahao anvani ngari[ Ervanx Nigykysoan \na\ = 1928t^ Xegdemper 6-in _xesa ‚Yuqrainaƒ$ 1941-1948tt^ ;ndanoyq gaqsyrvi _ranq# Aqtiyubinsg# Gygyuzeq SSHM* Garacanda# 1948-in gveraxa/na ?yumania$ 1954-in gavarde Byuqre.i Niqylae Cricyresqyu instidyudi ngar[yutoan faqoyulten* ir wryfesyr; ;llalyv Qamil ?essyu$ 1954-in# ?yumaniy Gira/agan Artisdneryu Miyutoan anxam =# ngar[yutoan pajin;$ 1954-en min[& @rs masnag]a\ = Byuqre.i me` gazmagerbva\ pylyr ]yu]ahanxesneryun & pazyum ,mpagaoin ]yu]ahanxesneryu$ Masnag]a\ = mi`azcaoin pazyum ngar[agan ]yu]ahanxesneryu* 1991 - Wariz# 1972* Var.yvia# 197(* Jen&a# 1968* Vienna# Wraha# Helsingi# Lyuden.eod$
Anhadagan ]yu]ahanxesner yune]a\ = 2((9 - Simeza badgerasrah;# 2((6-in Sensy badgeras;rah;# 2((2-in Qyurtea Veqi Antiqariati badgerasrah;# 1998 & 1988 - Haogagan Egeke]in# 1988 & 1975-in Simezaoi badgerasrah;# 1974-in Awylly badgerasrah;# 197(-in _rizynt badgerasrah;# 1966-in Simeza badgerasrah;# pylyrn al Byuqre.i me`$ Masnag]a\ = ngar[yutoan mi`azcaoin cidajykyvneryu* 1989-in S[eqzin-Lehasdan# 1975-in Wrilew-Haravslavia# 1972-in* Sylina-Lehasdan$ 1987-in sda]a\ = mynyumental arvesdi hamar mr]anag* ,0an;gar ‚myzaiqaƒ Wysadaoi baoqar;# 1974-in# .qan.an* XXX-rx darexar™i RSR# 1968-in* .qan.an M.agyutaoin Arjaniqneryu hamar$ Brn^ Ervanx Nigykysoani sdek\acyr\yutoyunneryu masin n.anagali tivyv qnnaxadagan hyxva\ner & wasdacragan noyuter hradaragva\ en mamyuli me`# nergaoa]va\ en 'aonaswoyu/yv & he/yusdadesyutoamp$
10/2009
3
ŠHao A/aqelagan Yukkawa/ Egeke]i‹ cirqin .nyrhanxes;
ŠM
er egeke]vy badmyutoyun; bidi @cne ;nter]ykin .ad xoyurin gerbyv 0an[nalyu mer jykyvyurxi havadqi masin amenen gar&yr# a/an]qaoin er&yuotner;# bidi cidna yurge menq ga/nenq zyhykyutoan yuj; & zyryutoyun; mer havadqi & azci hamar‹$ Arq^ D^ Diraor Mardigoani @rhnyutoan ,ysqen cirqi lyuos ;n\aoman a/tiv$
Hinc.apti# Hygdemper 29-in ŠDyudoan‹ craxaranin me` me\ pazmyutoan nergaoyutoan deki yune]av eridasarx asdva\apan# Asdva\apanyutoan cidyutoyunneryu dyqtyr Haoazad qahana Mardigoani ŠHao A/aqelagan Yukkawa/ Egeke]i‹ hadyrin .nyrhanxes;$ Cirq; lyuos desa\ = ŠZamqa‹ hradarag[yutoan gykme# ?yumaniy & Byulgariy hao egeke]ineryu a/a`nyrx D^ Diraor Arqebisgybys Mardigoani @rhnyutoamp$ >nyrhanxesin nerga# cryk# cirqi hradaragi[ Varxan A/aqeloan a/a`in; ,ysq a/nelyv masnavyrapar ;sav^ Š^^^ Menq aos@r aosdek .nyrhanxes; g;nenq cirqi m;# yryun anhraje.dyutoyun; .adyn] gzcaoinq$ Haga/ag# yr menq aos awer; xarer i ver = gcdnvinq# sagaon menq* haoers# grynagan desangoyune .ad lav 0an[]va\ [enq$ Es \na\ em Qynstan]a# mangyutoyuns & xbry]agan dariners an]yu]a\ em aondek# pao] yune]a\ em an™nagan xjpa,d
4
10/2009
wyr™a/yutoyun m;# erp darragan xasarani me` grynqi jamyun qahana mer yusyu]i[; in\i & tyurq xas;ngery`s xyurs hane] xasen ;selyv# yr xyuq* haoerx# qrisdynoa [eq$ Aos cirq; barabyutoyun m; gcy]e & menq hnaravyr =# yr bidi ha`ykinq Byuqyvinaoi yry. vanqeryu yukeg]yrxneren & tancaranacedneren bahan`enq 0.mardyutoyun m;# yr bedq = cidna mer hamaqakaqa]i ver`in /yumana]in al$ Bedq = cidnan# te haoer; y[ miaon qrisdynoa en# aol a/a`in; ;nxyuna\ en qrisdyneyutoyun; ipr& bedagan grynq^^^‹$ Aonyuhed& ,ysq a/av syuon cirqi a/a`apani hekinag# hamalsaranagan xasa,ys# dyqtyr wryfesyr Aleqsandryu I^ Stan^ Š^^^ In[bes cideq haoer; aos awer; hoyurngalva\ en dagavin Aleqsandr Pari i.,ani jamanagen sgsoal$ Xanyup; gr]a\ = aveli amyur yu lav bahel paregamyutoyun; qan aol `yurer^^^$ Haoer; gr]an .ad avelin ;nel# gr]an mydenal marxy] m.agyuotin & anyn] hycegan ceke]gyutoan;^^^ Aos cirqin me` yry. clyu,ner gnergaoa]nen haogagan egeke]vy sintez;#
aonqanyv yrqanyv hasganali ;lla oyuraqan[oyurin yv gsire & g0an[na m.agyuot;$ Hekinag; aos cirqin me` ]yuo] dva\ =# yr hao jykyvyurx; siryv qrisdynoa xar™a\ =# ;llalyv jykyvyurx m;# yr zyhe] ir hin inqnyutoyun;# yryu hed eka\ =r me\ qakaqagrtyutoyunneryu gykqin & a/av nyr inqnyutoyun m;* qrisdyneagan;^^^$ —ez ghravirem ;nxyunel aos cirq; me\ ha0yuoqyv & garxal aon madid; ™e/q;‹$ Aba cirqi hekinag dyqtyr Haoazad qahana Mardigoan anxraxa/nalyv nyr lyuos desa\ hadyrin ;sav^ Š^^^ A/a`in hertin gyuzem .nyrhagalyutoyun haodnel aon marxyun# yr amenen me\ bad0a/n =r aos cirqi lyuos ;n\aoman hamar$ Evaox an™navyryutoyun; mer sireli der haorn =$ Es .ad .nyrhagal em Ezras qahana Bygdanen yc&yrman & @cnyutoan hamar$ >nyrhagalyutoyun gyuzem haodnel & sireli Hyvagimoan ;ndaniqin* Garen & Marine# yrynq aos@r aosdek nerga en$ Anynq sdan™ne]in aos cirqi cermanerenen /yumanereni tarcmanyutoan \a,ser;$ >ad yura, em# yr
aos desag m.agyutaoin & hyc&yr goanqi me`# na& xyuq ™er masnag]yutoyun; yune]aq$ Gyuzei ™ez nergaoa]nel yu .nyrhagalyutoyunners haodnel & tarcmani[ digin Anqa _wreaoin# yr cermanerenen /yumanereni tarcmane] aos cirq;$ Tarcmanyutoyun; an gadare] hra.ali gerbyv$ >nyrhagalyutoyun na& baryn Varxan A/aqeloanin# yr an y[ miaon ,mpacrman bardaganyutoyun; sdan™ne]# aol& hed&ykagan ekav aos cirqi lyuos ;n\aoman;$ Ver`avyryutoan# gyuzei im masnavyr .nyrhagalyutoyunners haodnel der haor# wryfesyr Aleqsandr Stanin# yryvhed& nergaoa]yu] a/a`apanin me` y[ miaon cirqi masin dekegyutoyunner# aol& yry. dekegyutoyunner mer hao badmyutoan & hao egeke]vy badmyutoan masin$ Sireliner# in[bes cideq es aosdek nyr em# miaon qani m; amis# sagaon arxen hasg]a# yr aos hykin vra gan er&yuotner & ,nxirner# yr yukkagi gazxen & gvnasen mer hao inqnyutoan; & xaravyr badmyutoan;$ Ev an.yu.d aos er&yuot; in\i nyryutoyun [=$ Darper ergirneryu me` yusanyk ;llalyv es zca]a\ em hedaqrqryutoyun;# gam andekoag ;llal; mer egeke]yu masin$ An.yu.d anynq me\amasnyutoyun [en gazmer$ Yukkawa/ a.,arhin me` gan grtva\ & panima] marxig# yr .ad lav dekoag en mer egeke]vy badmyutoan & mer xavapanyutoan masin$ Badmyutoan ;nta]qin wyr™a\ en nyuonisg mer xavananq; wy,el# inqnyutoyun; ,a,delyv cravel y[ miaon mer hyciner;# aol na& mer sewagan ergir;$ Aos cirq; badrasdve]av .ad hama/yd & ceke]ig gerbyv# yrbeszi amenen barz havada]oal; garxa & hasgna mer egeke]vy havadamq; & badmyutoyun;‹$ Is ,ysqi avardin Haoazad qahana Mardigoan .nyrhagalyutoyun haodne] pylyr nerganeryun iren] hedaqrqryutoan & masnag]yutoan hamar$
Š>.yugneryu cirq;‹ hadyrin .nyrhanxes; Qynstan]aoi me`
>
apat# Hygdemper 31-in# Qynstan]aoi „Regina Maria” Arvesdi Qyle0in me` hy\ pazmyutoan nergaoyutoan deki yune]av ?HM na,acah# ?yumaniy Crykneryu Miyutoan ‚?CMƒ wy,na,acah Varyujan Ysganoanin Š>.yugneryu cirq;‹ vebin .nyrhanxes;# lyuos desa\ Polirom hradarag[yutoan gykme$ >nyrhanxesin nerga =in Azcaoin Azadagan Gyusag]yutoan \eragyudagan# hamalsaranagan xasa,ys# dyqtyr Wyuoyu Ha.yti# ?HM-i Qynstan]aoi masna0oyuki na,acah <a[ig Garabed# panasdek\# agnargacir ‚=seisdƒ hradaragi[ Layurian St;nesqyu & hamalsaranagan xasa,ys# dyqtyr Garabed Gyubetloan$ Dybry0aoi masna0oyuki Crykneryu Miyutoan na,acah Qristina Tama. ir ,ysqin me` ;sav# te badiv; yuni nergaoa]nelyu Varyujan Ysganoan;* ŠQynstan]aoi paregam;‹# yr \yvawnoa aos qakaqin me` qani m; dari a/a` .nyrhanxes; ;rav ir ŠHramanadarin ar™an;‹ hadyrin$ Digin Qristina Tama. .aryunagelyv ir ,ysq; .e.daxre]# yr aos badmaveb; ,sdabahan` ga/yu]va\q m; yuni# yr; gveragazme xara.;r`ani m; oyurahadgyutoyunner;* ;llalyv ŠVaryujan Ysganoan crykin hamar aba]yuo] m; yuji & qa`yutoan‹$ Varyujan Ysganoanin cirqi masin ,yse]av & .nyrhanxes; varyk ?HM-i Qynstan]aoi masna0oyuki .r`anagen ners# wryfesyr Ar.alyuos Gyur;yu$ |eragyudagan Wyuoyu Ha.ytin pnyutacre] ir cyr\;nger Varyujan Ysganoanin# ipr& parx# pazma.nyrh an™navyryutoan m;* finansaced# cryk & ardagarc xa.nagahar$ ŠAosdek# Qynstan]aoi me` cirq; a/an™nahadyug# hn[yunyutoyun# ar™acanq m; yuni‹ ngade] cryk Varyujan Ysganoan$ Aonyuhed& Varyujan Ysganoan ycegy[e] aon @rer;# erp Qynstan]aoi me`# aos vebin hamar wasdagan noyut gjykver & verhi.e] ykpa]oal m.agyuoti an™navyryutoyun# haoazci Simiyn Xavitoan;# yr iren .ad @cne] wasdahavaqman cyr\in hed gabva\$ ?CM-n wy,na,acah; vgaoe]# te veb; ]yuo] gyuda Šhamaonq m; \aorasdi0an hamar™ag & mi&nyuonaden .ad nerqa.va\# inqnamwyw# yr ir ykpercyutoyunner; gabrer me\ arjanabadvyutoamp$ Cirq m;n = haoeryu masin# na& /yumana]ineryu masin# cirq m;n = XX xaryu veraperoal‹ 0.xe] hekinag;$ Aonyuhed& Varyujan Ysganoan nerganeryun hamar ‚anyn] me` =r & ir maor;ƒ garxa] cirqen hadva\ m;# yr gycegy[er .ad hrabyuri[ gerbyv Qynstan]an 3(-agan tvaganneryun$ Varyujan Ysganoan .e.de]* Šnyr nahadagneryu hed ha.dvelyu anhraje.dyutoyun;# in[; gentaxre y[ he/avyr an]oal;# erp 1989-i hekawy,yutoan zyhva\ eridasarxneryu hi.adagin y[ meg hyu.ar™an [= gancne]va\‹$ >nyrhanxesi ver`avyryutoan# nerganeryu a/`& qani m; hra.ali baraoin gadaryumneryv elyuot yune]av Byuqre.i ŠVarxava/‹ bari hamyuot;* .nyrhali baryusyuo] Bela Mardigoani kegavaryutoamp$ Noyut; qa.va\ „Telegraf” ‚Qynstan]a‹ƒ
10/2009
5
²½·³Ýí»ñ ¨ »Ï»Õ»ó³Ýí»ñ Ñ»ï³ùñùÇñ ·Çï³Ï³Ý ³ß˳ïáõÃÛáõÝ
2008 Ã.-ÇÝ ´áõ˳ñ»ëïÇ §²ñ³ñ³ï¦ Ññ³ï³ñ³ÏãáõÃÛáõÝÁ ÉáõÛë ÁÝͳۻó ݳËÏÇÝáõÙ éáõÙÇݳѳÛ, ³ÛÅÙ ÝÛáõÛáñù³µÝ³Ï ѳÝñ³×³Ý³ã ׳ñï³ñ³å»ï` º¹í³ñ¹ ijÙÏáãÛ³ÝÇ Í³í³ÉáõÝ, ÛáõñáíÇ ¨ ßù»Õ §´àôʲðºêîÆ Ð²Ú î²Ö²ðÀ¦ ٻݳ·ñáõÃÛáõÝÁ §éáõÙÇÝ»ñ»Ý É»½íáí, 433 ¿ç + 128 Ýϳñ ¨ ³ÕÛáõë³Ï¦: ¶ñùÇ ÉáõÛë ÁÝͳÛáõÙÁ ɳÛÝ ³ñÓ³·³Ýù ³é³ç³óñ»ó ³ÙµáÕç èáõÙÇÝdzÛÇ ¨ ë÷Ûáõéù³Ñ³Û Ùï³íáñ³Ï³ÝáõÃÛ³Ý ßñç³Ý³ÏÝ»ñáõÙ: ÈáõÛë ï»ë³Ý ûµÛ»ÏïÇí, ç»ñÙ ·ñ³Ëáë³Ï³ÝÝ»ñ áõ Ñá¹í³ÍÝ»ñ, ѳïϳå»ë ³Ýí³ÝÇ µ³Ý³ë»ñ øñÇëïÇݳ سÝáõÏÇ, áí ³Û¹ ٻݳ·ñáõÃÛáõÝÁ, Çñ³í³Ùµ, áñ³Ï»É ¿ §Çñ³¹³ñÓáõÃÛáõݦ: ²ß˳ïáõÃÛáõÝÁ ѳ·»óí³Í ¿ µ³½Ù³ÃÇí µÝ³·³í³éÝ»ñÇ ×³ñï³ñ³å»ï³Ï³Ý, íÇ׳ϳ·ñ³Ï³Ý, å³ïٳϳÝ, ³ñËÇí³ÛÇÝ, ³½·³·ñ³Ï³Ý, 6
10/2009
ïÝï»ë³Ï³Ý, ù³Õ³ù³Ï³Ý, µ³Ý³ëÇñ³Ï³Ý, ³ëïí³Í³µ³Ý³Ï³Ý, Ùß³ÏáõóÛÇÝ áõ Çñ³í³·Çï³Ï³Ý ѳñáõëï ÝÛáõûñáí: (…) êáõÛÝ ³ß˳ïáõÃÛ³Ý Ù»ç Ñ»ÕÇݳÏÁ ãÇ µ³í³ñ³ñí»É ÙdzÛÝ ´áõ˳ñ»ëïÇ êáõñµ Ðñ»ßï³Ï³å»ï³ó ï³×³ñÇ å³ïÙáõÃÛ³Ý ß³ñ³¹ñáõÙáí:ܳ Ù³Ýñ³Ù³ëÝ áõëáõÙݳëÇñ»É ¿ ì³É³ÑdzÛÇ (Muntenia - Ç) Ñ³Û ·³ÕáõÃÇ Ã»ÙÇ ïáÙ³ñÝ»ñÁ, éáõÙÇÝ³Ï³Ý ³ñËÇíÝ»ñÁ, Ñ³Û ¨ ûï³ñ³½·Ç å³ïÙ³µ³ÝÝ»ñÇ (ì Ø»ëïáõ×Û³Ý, Ð. êÇñáõÝÇ, ê. ¶áɳÝçÛ³Ý, ѳÛñ»ñ Ø. äáïáõñÛ³Ý, Ø. ´ÅßÏÛ³Ý ¨ Ô. ²ÉÇß³Ý, Ü. Úáñ·³, ìÉ. ´ÁÝÁóÛ³Ýáõ, ´. ä. г߹»áõ, æ. äáïñ³, ¸. γë»ÉÉÇ, ü. ¸³Ù») ¨ ³ÛÉáó ÝÛáõûñÁ: î³ñµ»ñ Ãí»ñÇ (1655, 1700, 1822, 1858, 1905 ¨ ³ÛÉÝ) µ³½Ù³ÃÇí ÷³ëï³ÃÕûñáõÙ ÑÇßíáõÙ ¿ Ñ³Û í³×³é³Ï³ÝÝ»ñÇ, ³é¨ïñ³Ï³ÝÝ»ñÇ, ³ñÑ»ë-
ï³íáñÝ»ñÇ, Ùï³íáñ³Ï³ÝÝ»ñÇ ¨ å»ï³Ï³Ý å³ßïáÝ۳ݻñÇ ÃíÇ ³×Ç, Ýñ³Ýó µ³ñ»Ï»óÇÏ ÏÛ³ÝùÇ ¨ »ñÏñáñ¹ ѳÛñ»ÝÇùÇ` ì³É³ÑdzÛÇ, ѻﳷ³ÛáõÙ, ³ÙµáÕç èáõÙÇÝdzÛÇ µ³½Ù³ÏáÕÙ³ÝÇ ÏÛ³ÝùáõÙ ÇÝï»·ñí»Éáõ Ù³ëÇÝ: (…) гٳӳÛÝ Ñ»ÕÇݳÏÇ Ýß³Í ëïáõÛ· ³ÕµÛáõñÝ»ñÇ, ѳÛ, ³é³ù»É³Ï³Ý, áõÕÕ³÷³é ¹³í³Ý³ÝùÇ Ñ³í³ï³óÛ³ÉÝ»ñÁ 1638 Ã.-ÇÝ ´áõ˳ñ»ëïáõ٠ϳéáõóáõÙ »Ý ³é³çÇÝ ÷³Ûï³ß»Ý êáõñµ Ðñ»ßï³Ï³å»ï ³é³ù»É³Ï³Ý, áõÕÕ³÷³é »Ï»Õ»óÇÝ, áñÁ 1685 Ã.-ÇÝ Ññ¹»ÑÇó ׳鳷íáõÙ ¿: ºñÏñáñ¹ ¨ Çñ³ñѳçáñ¹ ÙÛáõë Ñ³Û áõÕÕ³÷³é ³é³ù»É³Ï³Ý »Ï»Õ»óÇÝ»ñÁ ϳéáõóí»É »Ý ³é³çÇÝ Ññ¹»ÑÇó ׳鳷í³Í ëñµ³í³ÛñÇ ÝáõÛÝ ï³ñ³ÍùÇ íñ³ (Uliţa armenească - гÛÏ³Ï³Ý ÷áÕáó), ù³ÝÇ áñ ³Û¹ óճٳëáõÙ ß³ï Ñ³Û ÁÝï³ÝÇùÝ»ñ ¿ÇÝ ³åñáõÙ: Ü»ñϳÛáõÙë ¿É ¶³µñÇ»É ¨ ØÇù³Û»É êáõñµ Ðñ»ßï³Ï³å»ï³ó ï³×³ñÇ µ³ÏÇ ó³Ýϳå³ïÇ ³ñ¨»ÉÛ³Ý Ù³ëáí ¿ ³ÝóÝáõÙ ÝáõÛÝ ³ÝáõÝÁ ÏñáÕ ³Û¹ ÷áÕáóÁ ¨ ѳïíáõÙ §Î³ñáÉ I ó·³íáñ¦ Ï»ÝïñáÝ³Ï³Ý åáÕáï³ÛÇÝ: ºñÏñáñ¹ ³é³ù»É³Ï³Ý áõÕÕ³÷³é Ñ³Û »Ï»Õ»óÇÝ (1685 - 1742) ÝáõÛÝå»ë ÷³Ûï³ß»Ý ¿ñ ¨ 1718 Ã.-Ç Ññ¹»ÑÇ å³ï׳éáí ³ÙµáÕç óճٳëÇ Ñ»ï ³Ûñí»É ¿: ºññáñ¹
êáõñµ Ðñ»ßï³Ï³å»ï³ó »Ï»Õ»óÇÝ Ï³éáõóí»É ¿ 1742 Ã.-ÇÝ: 1769 Ã.-ÇÝ ³ÛÝ Ã³É³ÝíáõÙ áõ íóñíáõÙ ¿ ´áõ˳ñ»ëï Ý»ñËáõÅ³Í Ãáõñù »ÝÇã»ñÝ»ñÇ ÏáÕÙÇó:1780 Ã.-Ç Ù³ñïÇ 8-Ç ³Ñ³íáñ »ñÏñ³ß³ñÅÇó Ñ»ïá ѳٳÛÝùÇ Õ»Ï³í³ñÝ»ñÁ áñáßáõÙ »Ý ϳéáõó»É ÝáõÛÝ ï»ÕáõÙ ãáññáñ¹ êáõñµ Ðñ»ßï³Ï³å»ï³ó »Ï»Õ»óÇÝ (17811911 ÃÃ.-ÇÝ): (…) âáññáñ¹` êáõñµ Ðñ»ßï³Ï³å»ï³ó »Ï»Õ»óÇÝ Ï³éáõóí»É ¿ 1781 Ã.-ÇÝ Ý³Ëáñ¹Ç ï»ÕáõÙ, ù³ñ³ß»Ý, ³í»ÉÇ Ù»Í ¨ ·»Õ»óÇÏ: ÞÝáñÑÇí Ñ»ÕÇݳÏÇ Ù³Ýñ³½ÝÇÝ ¨ ѳٵ»ñ³ï³ñ åñåïáõÙÝ»ñÇ` ٻݳ·ñáõÃÛ³Ý Ù»ç Ýßí³Í ¿ »Ï»Õ»óáõ ßÇݳñ³ñáõÃÛ³Ý ÑÇÙÝ³Ï³Ý µ³ñ»ñ³ñÝ»ñÇ ³ÝáõÝÝ»ñÁ, ³½·³ÝáõÝÝ»ñÁ, å³ßïáÝÝ»ñÁ ¨ ·áõݳíáñ ÝϳñÝ»ñÁ: Ö³ñï³ñ³å»ï ijÙÏáãÛ³ÝÁ ÑÇÙݳíáñáõÙ ¿ ³ÛÝ å³ï׳éÝ»ñÁ, áñáÝó ѻ勉Ýùáí å»ïù ¿ñ ϳéáõó»É Ýáñ ¨ Ù»Í ï³×³ñ: ²é³çÇÝÁ ³ÛÝ ¿ñ, áñ ݳËáñ¹` ãáññáñ¹ »Ï»Õ»óÇÝ (1781-1911 ÃÃ.) ß³ï ¿ñ ˳ñËÁÉí»É ¨ ³ÛÝ í»ñ³Ýáñá·»Éáõ ѳٳñ ³ÝÑñ³Å»ßï ¿ñ Ù»Í ·áõÙ³ñ: ºñÏñáñ¹Á` ´áõ˳ñ»ëïÇ Ñ³Û ³é³ù»É³Ï³Ý áõÕÕ³÷³é ѳí³ï³óÛ³ÉÝ»ñÇ Ñ³Ù³ñ ÑÇÝ »Ï»Õ»óÇÝ ³ñ¹»Ý ß³ï ÷áùñ ¿ñ, ù³ÝÇ áñ ѳٳÛÝùÇ µÝ³ÏãáõÃÛáõÝÁ ½·³ÉÇ ã³÷áí ³×»É ¿ñ: ¸ñ³ ÑÇÙÝ³Ï³Ý å³ï׳éÁ 19-ñ¹ ¹³ñÇ í»ñçÇ ¨ 20ñ¹ ¹³ñÇ ëϽµÇ ûëÙ³ÝÛ³Ý Ï³é³í³ñáõÃÛ³Ý ó»Õ³ëå³Ý ù³Õ³ù³Ï³ÝáõÃÛáõÝÝ ¿ñ: ²Ûë ϳå³ÏóáõÃÛ³Ùµ Ñ»ÕÇݳÏÁ íÇ׳ϳ·ñ³Ï³Ý Ù³Ýñ³ÏñÏÇï ¨ ëïáõÛ· ïíÛ³ÉÝ»ñáí ï³ÉÇë ¿ ³ñ¨ÙïÛ³Ý Ð³Û³ëï³ÝÇ Ûáõñ³ù³ÝãÛáõñ ݳѳݷáõÙ áõ Ù³ñ½áõ٠ѳÙÇ¹Û³Ý Ïáïáñ³ÍÝ»ñÇ ½áÑ»ñÇ ¨ µéÝÇ ¹³í³Ý³÷áË
»Õ³Í ѳۻñÇ Ãí»ñÁ: 1913 Ã.-ÇÝ ³ñ¹»Ý í³Ûñ³· »ñÇïÃáõñù»ñÇ Çß˳ÝáõÃÛ³Ý ûñ»ñÇÝ` ѳÛñë Âáñáë ²á³ù»ÉÛ³Ý, ϳٳ˳óÇ (Ãáõñù. - ù»Ù³ËóÇ) ãÇ ·ÝáõÙ Ãñù³Ï³Ý µ³Ý³Ï, áñáíÑ»ï¨ 1912 Ã.-ÇÝ ²¹³Ý³ÛÇ Ïáïáñ³ÍÝ»ñÇ Å³Ù³Ý³Ï ëå³Ý»É ¿ÇÝ µ³Ý³ÏÇ Ñ³Û ½ÇÝíáñÝ»ñÇÝ: ܳ ÙÇ Ï»ñå ѳëÝáõÙ ¿ îñ³åǽáÝ ¨ ³ÛÝï»ÕÇó ýñ³ÝëÇ³Ï³Ý Ý³íáí ѳëÝáõÙ ÎáÝëï³Ýó³: ²ÛëåÇëáí ݳ ÙdzÏÝ ¿ ÉÇÝáõÙ, áñ ÷ñÏíáõÙ ¿: ÌÝáÕÝ»ñÁ, ÏÇÝÁ, »ñÏáõ »ñ»Ë³Ý»ñÁ, »Õµ³ÛñÁ, ÏÇÝÁ ¨ Ýñ³Ýó »ñ»ù »ñ»Ë³Ý»ñÁ ½áÑ »Ý ·ÝáõÙ µ³ñµ³ñáë³Ï³Ý Ïáïáñ³ÍÇÝ: (...) 1907 Ã.-ÇÝ Ã»Ù³Ï³Ý ËáñÑáõñ¹Á ݳ˳·³ÑáõÃÛ³Ùµ Úá³ÏÇÙ (Ðáí³ÏÇÙ) Æí³Ýïá·ÉáõÇ áñáßáõÙ ¿ ·áÛáõÃÛáõÝ áõÝ»óáÕ ãáññáñ¹ »Ï»Õ»óáõ ï³ñ³ÍùÇ íñ³ ϳéáõó»É ÙÇ Ýáñ ëñµ³í³Ûñ` ¶³µñÇ»É ¨ ØÇù³Û»É êñµáó Ðñ»ßï³Ï³å»ï³ó ï³×³ñÁ: (…) 1907 Ã.-ÇÝ ´áõ˳ñ»ëïÇ Ñ³Û Ñ³Ù³ÛÝùÇ Ã»Ù³Ï³Ý ËáñÑáõñ¹Á, ݳ˳·³ÑáõÃÛ³Ùµ Úá³ÏÇÙ (Ðáí³ÏÇÙ) Æí³Ýïá·ÉáõÇ, áñáßáõÙ ¿ ëÏë»É Ýáñ ëñµ³í³ÛñÇ Ï³éáõóÙ³Ý Ñ³Ù³ñ ³ÝÑñ³Å»ßï ÙÇçáóÝ»ñÇ áñáÝáõÙÁ ¨ ßÇݳñ³ñáõÃÛ³Ý Ñ³ñóÁ ѳÝÓ-
ݳñ³ñ»É Ñ³Û Ñ³Ù³ÛÝùÇ ³Ý¹³Ù ÷³ëï³µ³Ý, Ñ³Û Ùß³ÏáõÛÃÇ ¨ ³ñí»ëïÇ ·Çï³Ï ¶ñÇ·áñ» Ø. ´áõÇÏÉÇáõÇÝ áõ ѳÝñ³×³Ý³ã Ñ³Û ×³ñï³ñ³å»ï ¸ÇÙÇïñÇ» سÛÙ³ñáÉáõÇÝ` ϳ½Ù»Éáõ ï³×³ñÇ Ï³éáõóÙ³Ý Ý³Ë³·ÇÍÁ ¨ ݳ˳ѳßÇíÁ: ØÇ³Å³Ù³Ý³Ï ëÏëíáõÙ ¿ ¹ñ³Ù³Ï³Ý ÙÇçáóÝ»ñÇ Ñ³Ý·³Ý³ÏáõÃÛáõÝÁ, áñÇÝ Ñ³Û ·³ÕáõÃÇ ³Ý¹³ÙÝ»ñÁ, ѳïϳå»ë ѳñáõëïÝ»ñÁ, Ù»Í ·áõÙ³ñÝ»ñ »Ý ÝíÇñáõÙ:ػݳ·ñáõÃÛ³Ý Ñ»ÕÇݳÏÁ ÝßáõÙ ¿ Ù»Í ·áõÙ³ñÝ»ñ 24 ÝíÇñáÕÝ»ñÇ ³ÝáõÝÝ»ñÁ, áñÁ ³ñӳݳ·ñí³Í ¿ ÑÇÙݳù³ñÇ Ñ»ï óÕí³Í Ù³·³Õ³ÃáõÙ ¨ ï³×³ñÇ Ý³Ë³ÙáõïùÇ å³ïÇÝ ³Ùñ³óí³Í Ù³ñÙ³ñ» ï³Ëï³ÏÇ íñ³: êñµ³í³ÛñÇ ßÇݳñ³ñáõÃÛáõÝÁ ϳï³ñ»É ¿ ݳ¨ ׳ñï³ñ³å»ï ³ßË»Ï ¶ñÇ·áñ â»ñÏ»½ - ê³ñ·ÇëÁ: (…) êñµ³í³ÛñÇ ßÇݳñ³ñáõÃÛ³Ý Ñ³Ù³ñ ͳËëí»É ¿ 15000 áëÏÇ É»Û: î³×³ñÇ Ï³éáõóÙ³Ý ÁÝóóùáõÙ »Ï»Õ»ó³Ï³Ý ³ñ³ñáÕáõÃÛáõÝÝ»ñÁ ϳï³ñíáõÙ ¿ÇÝ §ØÇë³ù۳ݦ ÑÇÝ ¹åñáóÇ ß»ÝùÇ Ï³Ñ³íáñí³Í ë»ÝÛ³ÏÝ»ñÇó Ù»ÏáõÙ: лﳷ³ÛáõÙ §ØÇë³ù۳ݦ ÑÇÝ ¹åñáóÇ ß»ÝùÇ ï»Õáõ٠ϳéáõóí»ó ¨ 1942 Ã.-ÇÝ Ñ³ÝÓÝí»ó §Ðáíë»÷ ¨ ìÇÏïáñdz îáõïÛ³ÝÝ»ñ Ùß³ÏáõÛÃÇ
10/2009
7
Vazcen A Gatykigys; Pyu,aresdi Sp^ Hre.dagabeda] Da0aryum badaraci bahin maois 1975t^
ï³Ý¦ »ñÏѳñϳÝÇ ·»Õ»óÇÏ áõ ÏáÏÇÏ ß»ÝùÁ: 1910Ã.-Ç ·³ñݳÝÁ ׳ñï³ñ³å»ï ¸ÇÙÇïñÇ» سÛÙ³ñáÉáõÝ ·³ÉÇë ¿ г۳ëï³Ý: 3 ³Ùëí³ ÁÝóóùáõ٠ݳ ͳÝáóÝáõÙ ¿ سÛñ ²Ãáé êáõñµ ¾çÙdzÍÝÇ ï³×³ñÇ ×³ñï³ñ³å»ïáõÃÛ³Ý ¨ ù³Ý¹³ÏÝ»ñÇÝ, Âáñáë Âáñ³Ù³ÝÛ³ÝÇ ÁÝÏ»ñ³ÏóáõÃÛ³Ùµ ÙÇçݳ¹³ñÛ³Ý ²ÝÇÇ ¨ ѳÛÏ³Ï³Ý í³Ýù»ñÇÝ: Âáñ³Ù³ÝÛ³ÝÇ ËáñÑñ¹áí ׳ñï³ñ³å»ï ¸ÇÙÇïñ» سÛÙ³ñáÉáõÝ å³ïñ³ëïáõÙ ¿ ´áõ˳ñ»ëïÇ êáõñµ Ðñ»ßï³Ï³å»ï³ó Ýáñ ëñµ³í³ÛñÇ ï³×³ñÇ Ý³Ë³·ÇÍÁ, áñÁ ¾çÙdzÍÝÇ Ù³Ûñ ï³×³ñÇ ÝÙ³Ý ³í»ÉÇ ÷áùñ ûñÇݳÏÝ ¿: ػݳ·ñáõÃÛ³Ý Ù»ç µ³½Ù³ÃÇí ·áõݳíáñ, µ³ñÓñáñ³Ï ÝϳñÝ»ñÇ Ñ»ï ÏáÕù-ÏáÕùÇ Ï³Ý êáõñµ ¾çÙdzÍÝÇ Ø³Ûñ ï³×³ñÁ ¨ ´áõ˳ñ»ëïÇ ¶³µñÇ»É, ØÇù³Û»É êáõñµ Ðñ»ßï³Ï³å»ï³ó ï³×³ñÁ: (…)èáõÙÇÝdzÛÇ Ù³Ûñ³ù³Õ³ù ´áõ˳ñ»ëïÇ Ï»ÝïñáÝáõ٠ϳéáõóí³Í ¶³µñÇ»É, ØÇù³Û»É Ðñ»ßï³Ï³å»ï³ó ï³×³ñÁ, ØÇë³ùÛ³Ý-ø»ëÇÙÛ³Ý ÛáÃݳÙÛ³ í³ñųñ³ÝÇ ß»ÝùÁ, îáõïÛ³Ý Øß³ÏáõÛÃÇ îáõÝÁ, Þ³ÑÇÙ ·»ñ¹³ëï³ÝÇ ÑÇß³ï³ÏÇÝ ³ÕµÛáõñÁ, ³½·³ÛÇÝ 8
10/2009
Ñ»ñáë` ²Ý¹ñ³ÝÇÏ ú½³ÝÛ³ÝÇ ÏÇë³Ý¹ñÇÝ (ù³Ý¹³Ï³·áñÍ` Ðáí³ÏÇÙ /æáÝ/ ÂáñáëÛ³Ý), »Õ»éÝÇ 90 ³ÙÛ³ÏÇ Ë³ãù³ñÁ, ï³×³ñÇ å³ï»ñÇ íñ³ ³Ùñ³óí³Í Ñáõß³ï³Ëï³ÏÝ»ñÁ, ³Ûë µáÉáñÁ å³ïÙ³Ï³Ý áõ Ùß³ÏáõóÛÇÝ ÙÇ Ñ³Ù³ÉÇñ ¿, áñÁ å³ïÇí ϵ»ñÇ Ù»ñ ³½·ÇÝ ¨ ÑÛáõñÁÝÏ³É³Í éáõÙÇÝ å»ïáõÃÛ³ÝÁ: (…) ²ñù»åÇëÏáåáë ÐáõëÇÏ ¼áÑñ³åÛ³ÝÁ /1871-1942ÃÃ./ »Õ»É ¿ éáõÙÇÝ³Ñ³Û Ã»ÙÇ å³ßïáÝ³Ï³Ý ³é³çÇÝ ³é³çÝáñ¹Á (1920-1942): ²ÛÝáõÑ»ï¨` êáõñ»Ý ÂáñáëÛ³Ý »åÇëÏáåáëÁ (1946-1947ÃÃ.), ѻﳷ³ÛáõÙ 1948-1955 ÃÃ. ì³½·»Ý »åÇëÏáåáë ä³É×Û³ÝÁ 19081994ÃÃ. áñå»ë èáõÙÇÝdzÛÇ ¨ ´áõÉÕ³ñdzÛÇ Ñá·¨áñ ûٻñÇ ³é³çÝáñ¹, ÇëÏ 1955-1994 ÃÃ.-Á Ü.ê.ú.î.î. ²Ù»Ý³ÛÝ Ð³Ûáó γÃáÕÇÏáë: 1960 Ã.-Çó èáõÙÇÝdzÛÇ ¨ ´áõÉÕ³ñdzÛÇ Ñá·¨áñ ûٻñÇ ³é³çÝáñ¹Ý ¿ ³ñù»åÇëÏáåáë îÇñ³Ûñ سñïÇÏÛ³ÝÁ (ÍÝí³Í 1930Ã.): î³×³ñÇ µáÉáñ ù³Ñ³Ý³Ý»ñÇ ³ÝáõÝÝ»ñÁ ¨ Ï»Ýë³·ñ³Ï³Ý ïíÛ³ÉÝ»ñÁ Ñ»ÕÇݳÏÁ ï³ÉÇë ¿ ÙÇÝ㨠ٻñ ûñ»ñÁ: (…) êáõÛÝ Ù»Ý³·ñáõÃÛ³Ý ÉáõÛë ï»ëÝ»Éáõó Ñ»ïá èáõÙÇÝdzÛÇ
Ñ³Û Ñ³Ù³ÛÝùÇ Ã»ÙÇ ¨ êñµáó Ðñ»ßï³Ï³å»ï³ó ï³×³ñÇ å³ïÙáõÃÛ³Ý Ù»ç ï»ÕÇ áõÝ»ó³Ý Ýáñ áõ Ý߳ݳϳÉÇ Çñ³¹³ñÓáõÃÛáõÝÝ»ñ: 2008 Ã.-Ç ÑáÏï»Ùµ»ñÇ 25-ÇÝ èáõÙÇÝdz ³Ûó»É»Éáõ ÁÝóóùáõÙ ¶³ñ»·ÇÝ ´ ì»Ñ³÷³é гÛñ³å»ïÁ ´áõ˳ñ»ëïÇ ï³×³ñáõÙ ³Õáûó áõ ûñÑÝ»ó µ³½Ù³ÃÇí ѳí³ï³óÛ³ÉÝ»ñÇÝ, áñÇó Ñ»ïá ͳÕÏ»åë³Ï ¹ñ»ó ó»Õ³ëå³ÝáõÃÛ³Ý ½áÑ»ñÇ Ñáõß³ñÓ³Ý-˳ãù³ñÇ íñ³ áõ ³Õáûó ³ÝÙ»Õ ½áÑí³ÍÝ»ñÇ ÑÇß³ï³ÏÇ Ñ³Ù³ñ: ²ÛÝáõÑ»ï¨ Ü.ê. ¶³ñ»·ÇÝ ´ ì»Ñ³÷³éÁ µ³ó»ó ï³×³ñÇ ½³Ý·³Ï³ï³Ý å³ïÇ íñ³ ³Ùñ³óí³Í Ù³ñÙ³ñ» Ñáõß³ï³Ëï³ÏÁ, áñáí ÝßíáõÙ ¿ û Ü.ê.ú.î.î. ì³½·»Ý ² ²Ù»Ý³ÛÝ Ð³Ûáó γÃáÕÇÏáëÁ (1908-1994ÃÃ.) ëå³ë³ñÏ»É ¿ ï³×³ñáõÙ 1943-1955 ÃÃ.-ÇÝ: Ðáõß³ï³Ëï³ÏÁ ¹ñí»ó ÜáñÇÝ êñµáõÃÛ³Ý ÍÝÝ¹Û³Ý 100 ³ÙÛ³ÏÇ ³éÃÇí: (…) ´áõ˳ñ»ëïÇ Çñ³ñ ѳçáñ¹³Í ѳÛÏ³Ï³Ý 6 »Ï»Õ»óÇÝ»ñÇ å³ïÙáõÃÛ³Ý Ù³ëÇÝ µ³½Ù³µáí³Ý¹³Ï ٻݳ·ñáõÃÛ³Ý Ñ»ÕÇݳÏ` ѳÝñ³·Çï³Ï ׳ñï³ñ³å»ï ¾¹í³ñ¹ ijÙÏáãÛ³ÝÇ Ñ³í³ù³Í, ѳٳϳñ·³Í áõ Ù»Ïݳµ³Ý³Í µáÉáñ ïíÛ³ÉÝ»ñÁ »½³ÏÇ ¨ ѳñáõëï ï»Õ»ÏáõÃÛáõÝÝ»ñ »Ý ѳݹÇë³ÝáõÙ áã ÙdzÛÝ èáõÙÇÝdzÛÇ µ³½Ù³¹³ñÛ³Ý Ñ³Û ·³ÕáõÃÇ, ³ÛÉ Ýٳݳå»ë Ð³Û ²é³ù»É³Ï³Ý ºÏ»Õ»óáõ ³í»ÉÇ ù³Ý 1700 ³ÙÛ³, ÇÝãå»ë ݳ¨ èáõÙÇÝ àôÕÕ³÷³é ºÏ»Õ»óáõ ¨ èáõÙÇÝdzÛÇ å³ïÙáõÃÛ³Ý Ñ³Ù³ñ: (…) (Ïñ׳ïáõÙÝ»ñáí)
¸áó»Ýï Ð. ²é³ù»ÉÛ³Ý
Š>ykagn Araradoan‹ Ba.dynagan erg.apatatert
OCTOMBRIE 2009
LANSAREA VOLUMULUI BISERICA APOSTOLIC{ ARMEAN{ LA BIBLIOTECA DUDIAN PUBLICA ÞIE BILINGVÃ A UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA
Joi,
29 octombrie la Biblioteca Dudian din Bucure=ti, membrii comunit[\ii armene =i nu numai s-au putut bucura de un eveniment foarte important. Anume de lansarea volumului Biserica Apostolic[ Ortodox[ Armean[ scris de c[tre t]n[rul teolog Pr. Dr. Hayazat Martikyan. Cartea a ap[rut anul acesta la nou ]nfiin\ata Editur[ Zamca, a Bisericii Armene din Rom`nia cu binecuv]ntarea IPS Dirayr Mardichian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din Rom`nia =i Bulgaria. Printre cei prezen\i la acest eveniment s-a aflat =i publicistul =i scriitorul Vartan Arachelian (de altfel =i editor al acestei c[r\i), care prin altele a spus c[: “...Ne afl[m ast[zi aici martori ai unui eveniment, lansarea acestei c[r\i. Era nevoie de o asemenea carte despre Biserica Apostolic[ Armean[ pentru c[, de=i s]ntem pe aceste meleaguri de foarte multe secole, noi, armenii nu s]ntem cunoscu\i foarte bine din punctul de vedere al aspectului religios. De=i m-am n[scut, am copil[rit =i am f[cut =coala ]n Constan\a, am avut o experien\[ personal[ nefericit[, atunci c]nd la ora de religie din =coala primar[, p[rintele profesor de religie m-a scos de la ore ]mpreun[ cu un alt coleg turc spun]ndu-mi c[ voi armenii nu s]nte\i cre=tini. Aceast[ carte acoper[ un gol =i poate c[ vom reu=i s[ impunem =i ghizilor sau muzeografilor de la unele m[n[stiri din Bucovina, un adev[r pe care ar trebui s[-l =tie =i ultimul dintre concet[\enii no=tri rom`ni. +i anume c[ arme-
nii s]nt nu numai cre=tini, dar =i faptul c[ au fost primul popor, care au adoptat cre=tinismul ca religie oficial[ de stat...”. A luat cuv]ntul ]n continuare Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru I. Stan prefa\atorul volumului, cel care ne spus c[: “...Dup[ cum bine =ti\i armenii au fost primi\i pe aceste meleaguri ]nc[ ]ncep]nd de la domnia lui Alexandru cel Bun ]ncoace. Dun[rea a =tiut s[ p[streze prieteniile mai bine dec]t alte ape... Armenii au =tiut s[ fac[ mult mai mult, au =tiut s[ se apropie de cultura oamenilor =i de frumuse\ea lor sufleteasc[... Am ]ncercat s[ descifrez pe c]t s-a putut ]n facultate istoria =i cultul Bisericii Armene, dar pentru c[ ]n istoria bisericeasc[ universal[, armenii treceau sub capitolul bisericii necalcedoniene, atunci armenii au fost trecu\i doar ]n revist[... }n aceast[ carte, ]n pu\inele capitole se prezint[ sintetic Biserica Armean[, astfel ]nc]t s[ fie ]n\eleas[ de oricine are dragoste s[ afle... Autorul a ar[tat c[, ]ntr-adev[r, este nevoie s[ cunoa=tem aceast[ carte, aceast[ biseric[, pentru a cunoa=te crestinismul ]nsu=i... Autorul a
ar[tat ]n acest volum c[ poporul armean s-a cre=tinat cu drag, fiind un popor ce =ia sacrificat identitatea sa mai veche cu care a stat al[turi de mari civiliza\ii =i a luat o nou[ identitate, aceea cre=tin[... V[ invit s[ primi\i aceast[ carte cu mare pl[cere =i s[ o citi\i cu creionul ]n m]n[!” }n final autorul c[r\ii Pr. Dr. Hayazat Martikyan a men\ionat despre nou ap[rutul s[u volum: “... }n primul r]nd vreau s[ mul\umesc celor ce au facut posibil ca aceast[ carte s[ vad[ lumina tiparului. }n primul r]nd vreau sa mul\umesc familiei Hovakimyan, care a f[cut posibil[ traducerea acestei c[r\i. Dumnezeu s[ v[ ]nmul\easc[ darul oferit =i de asemenea v[ mul\umim c[ s]nte\i implica\i ]n via\a cultural[ armeneasc[. De asemenea ]i mul\umesc doamnei traduc[tor Anca Oprea =i domnului Vartan Arachelian. Am l[sat, dar nu inten\ionat, la urm[ mul\umirile adresate Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru I. Stan care a oferit o prefa\[, dar =i repere culturale acestui volum. Unul dintre motivele pentru care am hot[r]t s[ scriu aceast[ carte a fost acela c[ atunci c]nd am venit
10/2009
9
Varujan Vosganian a adus la Constanţa „Cartea şoaptelor”
P
reşedintele Uniunii Armenilor din România (UAR), Varujan Vosganian, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (USR), şi-a prezentat, sâmbătă 31 octombrie, la Colegiul de Arte „Regina Maria”, volumul „Cartea şoaptelor”, publicat la Editura Polirom. Evenimentul editorial a fost precedat de un moment artistic susţinut de ansamblul de dansuri armeneşti „Vartavar”. Pintre invitaţi s-au aflat şi senatorul PNL prof. univ. dr. Puiu Haşotti, preşedintele Filialei UAR – Constanţa, Hacic Garabet, poetul, eseistul şi editorul Laurian Stănchescu şi prof. univ. dr. Garabet Kumbetlian. Preşedintele USR, Filiala Dobrogea, conf. univ. dr. Cristina Tamaş, a menţionat că are onoarea să-l prezinte pe Varujan Vosganian, acest „prieten al Constanţei”, care şi-a lansat, la malul mării, cu cîţiva ani în urmă, şi volumul „Statuia comandorului”. Conf. univ. dr. Cristina Tamaş a subliniat că acest roman istoric, riguros construit, care reconstituie specificul unei epoci, reprezintă „un act de forţă şi de curaj pentru scriitorul Varujan Vosganian”. Despre cartea lui Varujan Vosganian a vorbit şi moderatorul evenimentului, prof. Arşaluis Gurău din cadrul Filialei Constanţa a UAR. Senatorul Puiu Haşotti l-a caracterizat pe colegul şi prietenul Varujan Vosganian ca fiind o personalitate complexă, finanţist, romancier şi pianist deosebit. „Aici, în Constanţa, cartea are o rezonanţă aparte”, a remarcat scriitorul. Varujan Vosganian a evocat zilele în care, la Constanţa, şi-a
făcut documentarea pentru acest roman, amintind de sprijinul pe care l-a primit din partea regretatului om de cultură armean Simion Tavitian. Vicepreşedintele USR a mărturisit că volumul arată „o comunitate extrem de îndrăzneaţă şi de sfioasă, în acelaşi timp, extrem de interiorizată, care îşi trăia tragediile cu multă demnitate”. „Este o carte despre armeni, dar şi despre români. Este o carte despre secolul XX”, a precizat autorul cărţii. Vosganian a citit din volumul său, pentru publicul prezent la lansare, în mijlocul căruia s-a aflat şi mama sa, un fragment care evocă, într-un mod pitoresc, Constanţa anilor ’30. Varujan Vosganian a făcut apel la necesitatea „împăcării cu morţii cei noi”, care presupune necesitatea de a privi către istoria recentă, către tinerii căzuţi la Revoluţia din Decembrie 1989, cărora nu li s-a ridicat niciun monument. Mirela STÎNGĂ, Telegraf, Constanţa
LANSAREA VOLUMULUI … (continuare din pagina 9)
10
10/2009
aici am ]n\eles c[ au existat c]teva dispute =i discu\ii ]ntre popula\ia majoritar[ =i Biserica Armean[. C]nd eram student am observat deseori din partea altora o ignoran\[ despre Biserica Armean[. Desigur, ace=tia nu au fost o majoritate. Desigur c[ ]n lumea ortodox[ s]nt foarte multe personalit[\i, care s]nt bine puse la punct cu teologia =i dogmatica noastr[. }n aceast[ carte este prezentat succint Crezul nostru =i confesiunea noastr[. Eu ca slujitor al acestei biserici, vreau s[ v[ asigur nu numai c[ nu s]ntem eretici, dar =i c[ facem parte din biserica veche cre=tin[... }n aceast[ carte a redat pe scurt despre principalele evenimente ale dogmei bisericii noastre apostolice ortodoxe armene... Am scris foarte concis =i foarte clar pentru c[ orice credincios al bisericii noastre s[ ]n\eleag[ m[rturisirea noastr[ de credin\[.” Evenimentul s-a bucurat de prezen\a unui numeros public, iar acest volum va fi, f[r[ ]ndoial[, a=a cum a spus =i IPS Arhiepiscop Dirayr Mardichian ]n cuv]ntul s[u de binecuv]ntare a c[r\ii “o scurt[ istorie a bisericii noastre ce va ajuta cititorul s[ afle cu u=urin\[ lucrurile esen\iale despre credin\a poporului nostru, s[ afle de unde ne tragem puterea de sacrificiu pentru credin\[ =i neam”.
O lucrare ştiinţifică şi patriotică
Î
n anul 2008, editura „Ararat” a publicat monografia talentatului arhitect Edvard Jeamgocian, „Catedrala armeană din Bucureşti” (în limba română, 433 pagini + 128 ilustraţii, foto si planşe). Autorul şi-a făcut studiile secundare şi superioare în Bucureşti, dar de zeci de ani, locuieşte la New-York. Publicarea cărţii a produs un ecou larg în cercurile intelectuale române şi armene din diasporă. Monografia abundă cu materiale bogate din multe şi diferite domenii: arhitectură, statistică, istorie, arhivistică, etnografie, economie şi politică, filologie, teologie, cultură şi juridic. Lucrarea se desfăşoară pe şapte capitole: – Armenii în Bucureşti; – Bisericile armene din Bucureşti pînă în sec. XX; – Biserica armeană în sec. XX (noi am mai adăuga şi la începutul sec. XXI); – Scaunele episcopale ale Bisericii armene din sud-estul Europei; – Slujitorii altarului Bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Bucureşti; – Vizitele conducătorului Statului român şi pastorale ale înalţilor prelaţi armeni, români şi străini; – Epitropia şi consiliile eparhiale ale comunităţilor din Ţările Române.
Autorul a expus de fapt nu numai istoria Catedralei Sfinţilor Arhangheli Mihail si Gavril din Bucureşti, domnia sa a studiat în mod amănunţit documentele Epitropiei comunităţii armene din Muntenia şi din Moldova, arhivele române, materialele istoricilor armeni, români şi străini (V. Mestugian, H. Dj. Siruni, S. Colangian, prelaţii M. Bodurian, M. Bjsghian, Gr. Alişan, N. Iorga, Vl. Bănăţeanu, B.P. Haşdeu, Gh. Potra, D. Caselli, F. Dame) şi ale altora. În numeroasele documente din diferiţi ani (1655, 1700, 1822, 1858, 1905 etc.) se pomeneşte despre creşterea numărului negustorilor, comercianţilor, meseriaşilor, intelectualilor şi funcţionarilor de stat armeni, despre viaţa prosperă şi integrarea
Soborul de preoţi la înmormîntarea Arhiepiscopului Husik Zohrabian (octombrie 1942, Bucureşti)
lor în a doua patrie, Valahia şi ulterior în viaţa multilaterală a României. Bazîndu-se pe informaţiile părintelui Harutiun Andreasian (1905), ale lui Grigore Goilav, de etnie armeană (1905) şi ale istoricilor V. Mestugian, H. Dj. Siruni (1929, 1960), Vl. Bănăţeanu (1926, 1938), S. Colangian (1972, 1976), H. Kalpakian (1979) şi Ion Savu Nanu (1979), autorul conclude că prima Biserică armeană „Sfînta Maica Domnului Maria – Bărăţia” a fost construită în anul 1629 cu mijloacele unite ale credincioşilor armeni, ortodocşi şi catolici şi a servit credincioşilor de ambele culte. Din cauza aceasta, Biserica s-a numit Bărăţia (slav.bratstvo=frăţie). Nu mult dupa aceea, Vaticanul răspîndeşte dominaţia sa peste Biserica „Sfînta Maica Domnului Maria – Bărăţia” şi ca atare, credincioşii armeni ortodocşi construiesc în anul 1638 prima biserică ortodoxă-apostolică din lemn, Sfînţii Arhangheli care în anul 1685 este mistuită de incendiu. Bisericile ortodoxe apostolice a doua şi celelalte următoare vor fi construite pe locul primei biserici mistuită de foc, (uliţa armenească apoi Strada Armenească) deoarece în acel cartier, la periferia oraşului, locuiau multe familii de armeni. Şi în prezent partea de răsărit a curţii (gardului) Catedralei este pe strada Armenească care se uneşte cu Bulevardul Carol I, una din arterele principale ale capitalei României. A doua Biserică armeană ortodoxă
(1685-1742) a fost tot din lemn şi din cauza incendiului din anul 1718 a fost mistuită de flăcări, ca şi toată mahalaua Olari. A treia Biserică ortodoxă armeană, „Sfinţii Arhangheli” a fost construită în anul 1742. Sfîntul lăcaş a fost jefuit şi devastat de ienicerii turci în anul 1769. După cutremurul grozav din 8 martie 1780, conducătorii comunitaţii au hotărît să construiască pe acelaşi loc a patra biserică „Sfinţii Arhangheli” (1781-1911). Placa din piatră fixată pe peretele sudic al clopotniţei Bisericii care a fost ridicată în anul 1781, pomeneşte că iniţiatorul construcţiei Bisericii din anul 1742 a fost răposatul mahtesi (hagiu) Harutiun Amira (notabil), Hoviantz (turcizat Ciobanian), iar nepoţii lui aveau să construiască mai tîrziu, a patra Biserică în anul 1781. Autorul monografiei, Edvard Jeamgocian, în urma cercetărilor efectuate a stabilit că dinastia Hovivian, Hoviviantz (Ciobanian) se trăgea din regiunea Agn din Armenia istorică. Membrii acestei dinastii, erau la Constantinopole cămătari şi bancheri foarte bogaţi, patrioţi evlavioşi care dăruiseră sume mari pentru scopuri caritabile, evlavioase şi culturale. Venerabilul descendent al acestei dinastii a fost renumitul scriitor armean apusean, critic de arta, istoric, filozof şi etnograf Arşac Ciobanian (1872-1952) care, zeci de ani a trăit la Paris, era cunoscut şi apreciat de către cercurile intelectuale franceze,
10/2009
11
prieten intim al lui Anatol France si renumit armenofil. Arşac Ciobanian a tradus în limba franceză lucrarile poeţilor medievali Frik, Narekatzi, Tîlcuranţi, Kuciac, Erzînkaţi, Saiat-Nova. Datorită acestor traduceri în franceză ale lui A. Ciobanian, în 1916, renumitul poet rus, lingvist, filozof, cunoscător al antichitaţii şi traducător, Valeri Briusov a consimţit cu mare entuziasm, să alcătuiască şi să redacteze o antologie a poeziei armene (din sec. V pană în 1910). „Domnilor, eu vă sînt recunoscător. Dumneavoastră aţi deschis în faţa mea o lume nouă şi bogată în comori, eu cu mare plăcere voi alcătui şi redacta antologia voastră” (Stepan Zorian, „Cartea de memorii” – Erevan – Haiastan, 1991, p.211). A patra Biserică a Sfiinţilor Arhangheli a fost construită în anul 1781, tot pe locul precedentei, din piatră, mai mare şi mai frumoasă. Mulţumită cercetărilor migăloase ale autorului, în monografie sînt menţionate numele şi prenumele principalilor binefăcători ai constructiei bisericii, funcţiile şi fotografii color. Arhitectul Jeamgocian argumentează cauzele pentru care trebuia să fie construită o nouă şi mare Catedrală. Primul motiv este că, ultima Biserică, a patra, cea din anii 1781-1911, era deteriorată şi necesita reparaţii costisitoare. Al doilea motiv, îl constituie creşterea numărului populaţiei armene din Bucureşti, din care cauză spaţiul Bisericii existente devenise insuficient. Cauza principala a creşterii numerice a populaţiei era politica de genocid practicată de statul otoman la sfarşitul sec. XIX şi începutul sec.XX. În legătură cu aceasta, pe baza datelor statistice precise, autorul prezintă numărul jertfelor masacrelor hamidiene şi armenilor din fiecare regiune şi judeţ din Armenia occidentală,
12
10/2009
forţaţi să-şi schimbe credinţa. În anul 1913, cînd Junii Turci guvernau Imperiul Otoman şi în condiţii deosebit de secrete programau genocidul armean. Tatăl meu, Toros Arachelian (din districtul Kemah (istoric-Kamakha) a primit ordin de mobilizare în armata turcă. Aflînd că în anul 1912, în timpul masacrelor din Adana (Cilicia), soldaţii armeni din armata turcă au fost împuscaţi, tatăl meu a ajuns la Trabizon, s-a îmbarcat pe un vapor francez şi a venit în România. El a fost singurul care a supravieţuit din toată familia. Părinţii, soţia şi doi copii, fratele, soţia lui şi trei copii au fost masacraţi. În anul 1907, Consiliul eparhial, sub preşedinţia lui Ioachim (Hovachim) Ivantoglu, a hotărît să construiască pe locul existentei a patra Biserici ortodoxe armene, un nou lăcaş de credinţă, Catedrala Sfinţilor Arhangheli Mihail si Gavril. Istoria şi realizarea acestei probleme, arhitectul Edvard Jeamgocian o expune la un nivel profesional foarte înalt, cu elan şi dăruire patriotică. El scrie despre arhitecţii noştri talentaţi din trecut precum Trdat (aprox.950 – 1020), Sinan, 6 reprezentanţi ai dinastiei Balian din Constantinopol, genialii Toramanian şi Tamanian. Şi noi am adauga cîteva generaţii de discipoli ai acestora din urma, care au restaurat monumentele noastre religioase şi laice şi în prezent construiesc cu măiestrie combinînd noul cu tradiţionalul armenesc, modernul cu universalul uman. Trebuie să notăm că în decurs de 600 de ani, pe pămîntul ospitalier românesc, au fost construite 36 de biserici armene care, ca exterior aproape că nu se deosebeau de lăcaşurile sfinte ortodoxe româneşti. Amintim pe unul din cei mai luminaţi oameni ai sec. al XVIII-lea, istoricul, diplomatul şi poliglotul domnitor al Mol-
dovei, Dimitrie Cantemir, care scria despre armenii din Moldova: „Armenii sînt socotiţi drept supuşi ca şi tîrgoveţii, negustorii din alte oraşe şi tîrguri ale Moldovei şi plătesc acelaşi bir ca şi ei; totuşi, la fel ca şi credincioşii de rit romano-catolic, au şi ei lăcaşuri sfinte tot atît de mari şi tot atît de frumoase ca bisericile ortodocşilor, bucurîndu-se de liberul exerciţiu al credinţei lor” (Dimitrie Cantemir – Descripţio Moldaviae), Typis Academiae Scientiarum Dacoromanorum, Bucureşti1973, pag.297. În anul 1907, Consiliul eparhial al comunităţii din Bucureşti, sub preşedinţia lui Ioachim (Hovachim) Ivantoglu, hotăreşte: – procurarea de fonduri pentru construcţia Catedralei, – alegerea unui proiect corespunzător necesităţii comunităţii precum şi devizul construcţiei. Pentru alcătuirea proiectului şi devizului, sînt însărcinaţi, Grigore M. Buicliu, membrul comunităţii armene, avocat, cunoscător al culturii şi artei armene şi renumitul arhitect Dimitrie Maimarolu. Concomitent, s-a început colectarea de fonduri pentru care membrii comunitaţii, în special cei înstăriţi au donat mari sume. Autorul monografiei prezinta numele a 24 donatori de sume mari, cu fotografiile lor. La punerea pietrei de temelie a Sfîntului Lăcaş, în pergament, sînt înscrise numele acestora. Execuţia construcţiei a fost realizată de arhitectul-constructor de origine armeană, Grigore Cerkez-Sarkis, rudă cu colonelul Armatei române – Nicolae Cerkez care în timpul Războiului de Independenţă din anii 1877 – 1878 împotriva turcilor, a cucerit fortăreaţa Plevna, cu mulţi prizonieri şi armanent iar Osman Paşa i-a înmînat sabia ca semn de predare. Ulterior, regele Carol I l-a avansat pe Nicolae Cerkez în grad de general. Construcţia Sfîntului Lăcaş a costat 150 mii lei aur. În primăvara anului 1910, arhitectul Dimitrie Maimarolu vine în Armenia unde în decurs de trei luni, studiază arhitectura şi sculpturile Sfîntului Lăcaş Ecimiadzin. Impreună cu Toros Toramanian vizitează capitala medievală Ani şi mînăstirile armeneşti. Sfătuit de Toramanian, arhitectul Dimitrie Maimarolu pregăteşte proiectul Catedralei „Sfinţilor Arhangheli” din Bucureşti, care este copia mai mică a Catedralei din Ecimiadzin. In monografie, printre numeroasele ilustraţii color, fine, sînt una lîngă alta şi fotografii ale Sfintei Catedrale din Ecimiadzin şi ale Cate-
dralei „Sfinţilor Apostoli” din Bucureşti. La 24 iulie 1911, în locul vechii biserici (1781 – 1911 a patra demolată), s-a pus piatra de temelie care a fost sfintită de catre preoţii Harutiun Andreasian şi Ghevond Mikaelian. Construcţia Catedralei şi finisajul interior (frescele, icoanele, altarul şi alte detalii) executate cu mult rafinament, au durat 4 ani. Pe 4, 5 şi 6 septembrie 1915, şeful diocezei armene din Bulgaria, episcopul Ghevond Durian, împreună cu soborul de preoţi armeni din România, în prezenţa căpeteniilor comunităţii şi credincioşilor, a tîrnosit, miruit şi oficiat prima sfîntă liturghie în Catedrala „Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril” din Bucureşti. Este semnificativ că Sfîntul Lăcas a fost sfinţit la numai cinci luni dupa deslanţuirea organizată si planificată de catre junii turci, a primului genocid din istoria omenirii. Pe ultima copertă a monografiei, autorul a plasat just, cuvintele foarte înţelepte ale Prea Fericitului Catolicos al tuturor armenilor – Vazken I: „Cînd se înaltă o noua Biserică, renaşte poporul armean”. Sînt extrem de cuvenite şi cuvintele lui W. Saroyan şi B.Sevak referitoare la renaşterea poporului nostru. Catedrala Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril din centrul capitalei României – Bucureşti, clădirea fostei şcoli Misakian – Kesimian, Casa de Cultura Dudian, cişmeaua în amintirea dinastiei Şahim, bustul eroului naţional Andranik Ozanian (sculptor Hovakim (John) Torosian), khacicarul în amintirea a 90 de ani a genocidului, plăcile comemorative plasate pe pereţii Catedralei, toate acestea formează un complex istoric şi cultural care onorează poporul nostru şi statul ospitalier român. Statutul oficial al Eparhiei Apostolice Ortodoxe Armene a fost confirmat numai la 25 noiembrie 1931 cînd, primministrul Nicolae Iorga l-a prezentat regelui Carol al II-lea pentru ratificare. Să semnalăm că armenofilul profesor Nicolae Iorga a fost nu numai o persoană politică activă, chiar mai mult, dînsul a fost un istoric remarcabil, de anvergură internaţională, a cărui o parte considerabilă din lucrarile stiinţifice se referă la diferitele epoci ale istoriei şi culturii poporului armean. Arhiepiscopul Husic Zohrabian (18711942) a fost primul şef oficial al diocezei armene (1920-1942). În continuare au fost episcopul Suren Torosian (1946-1947), episcopul Vazken Balgian (1908-1994) care ulterior, in 1955-1994 a fost Cato-
likosul Suprem al Tuturor Armenilor. Din anul 1960, şeful diocezelor din România şi Bulgaria este arhiepiscopul Dirayr Mardikian (n.1930). Autorul a expus datele biografice ale tuturor preoţilor, pană în zilele noastre. Începînd din 1460 lăcaşurile sfinte din sud-estul Europei, inclusiv Catedrala Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril au fost vizitate de catre 133 prelaţi superiori, printre care au fost catolicoşi, patriarhi, numeroşi arhiepiscopi, episcopi si arhimandriţi. Despre fiecare sfînt sînt date biografice şi fotografii. Autorul a relatat de asemenea şi despre vizitele reciproce şi relaţiile şefilor bisericilor armene, române şi străine. A rămas neuitată ziua de 18 noiembrie 1879, cînd regele Carol I şi regina Elisabeta cu toată suita au asistat la slujba oficiată de episcopul Khoren Galfaian în biserica armeană şi au ascultat predica în limba franceză. Cu ocazia primei aniversări a 50 de ani a tîrnosirei Catedralei Sfintilor Arhangheli, pe peretele de sud a fost plasată o placă de marmură cu urmatoarea inscripţie: „În prezenţa Patriarhului Suprem al Tuturor Armenilor, Sanctitatea Sa, Vazken I, 17 iunie, anul 1965”. Ziua de 6 noiembrie 2005 a fost sărbatoare dublă: retîrnosirea Lăcaşului Sfînt după îndelungate reparaţii şi fortificaţii interioare şi exterioare, după o „anarhie în construcţii” (cuvintele fostului preşedinte al României – Ion Iliescu) şi sărbătorirea aniversării a 90 de ani de la tîrnosirea iniţială a Catedralei. Cu această ocazie, au fost proclamate enciclicile Sanctităţilor Lor, Patriarhului Suprem al tuturor armenilor, Karekin II şi Patriarhului Bisericii Ortodoxe române, Teoctist. După publicarea acestei foarte serioase monografii în viaţa comunitaţii armene din România şi în istoria Catedralei „Sfinţilor Arhangheli”, s-au produs evenimente noi şi semnificative. Pe 25 octombrie 2008, în cadrul vizitei în România a S.S. Patriarhul Suprem Karekin II a înălţat o rugă în Catedrala din Bucureşti şi a binecuvantat pe evlavioşii creştini, după care a pus o coroană de flori pe monumentul Khacicar victimelor genocidului şi s-a rugat pentru pomenirea jertfelor nevinovate. În continuare, Sanctitatea Sa a deschis placa comemorativă din marmură plasată în zidul clopotniţei Catedralei prin care se mentioneaza că Patriarhul Suprem al Tuturor Armenilor, Catolicosul Vazken I, a slujit în Catedrală în anii
1943-1955. Placa comemorativă a fost plasată cu prilejul centenarului naşterii Sanctitătii Sale. În aceeaşi zi, Catolicosul Karekin II a fost oaspetele Patriarhiei Române, s-a îmbrăţişat cu noul ales Prea Fericitul Patriarh Daniel Ciobotea şi a felicitat pe Sanctitatea Sa cu prilejul alegerii Sale ca şef suprem al Bisericii române ortodoxe. A doua zi, la 26 octombrie Patriarhul Suprem Karekin II, cu mirul proaspăt adus de la Ecimiadzin a retîrnosit Biserica „Sfînta Maria” din Iaşi, construită de armeni în anul 1395 şi care a fost renovată complet. Monografia „Catedrala Armeană din Bucureşti” a eruditului arhitect Edvard Jeamgocian, de facto, este istoria multilaterală a celor şase biserici armene din Bucureşti în decurs de patru secole. Prin bogata informaţie cu date unice adunate şi sistematizate, această lucrare ştiinţifică este o colecţie istorică referitoare nu numai la istoria multiseculară a comunitaţii armene din Bucureşti, a întregii comunităţi armene din România în decursul veacurilor, ci şi pentru durata de 17 secole a Bisericii armene apostolice ortodoxe, pentru Biserica româna ortodoxă, pentru istoria României. Post-scriptum
Eu mă simt foarte apropiat sufleteşte de această Catedrală, deoarece: Protoiereul Nerses Keropian i-a cununat pe părinţii mei în acest Lăcaş Sfînt în anul 1922 pe 21 septembrie Tot în acest Lăcaş Sfînt, acelaşi protoiereu m-a botezat pe 31 august 1924 În decurs de mulţi ani am cîntat în corul Catedralei sub bagheta profesorului nostru de muzică al Şcolii armene, Ghegham Gerahian Pînă la repatriere, am frecventat Clubul „Sanuţ Miutiun” (Uniunea absolvenţilor şcolii armene), în subsolul clădirii şcolii Adesea am asistat la acţiunile organizate la „Casa de cultură Dudian” Cînd intram sau ieşeam din curtea Catedralei, treceam pe lîngă bustul eroului naţional al nostru, generalul Andranik Ozanian Mereu îmi potoleam setea de la cişmeaua în memoria familiei Şahim. Docent, HAGOP ARAKELIAN, Preşedintele Asociaţiei de Prietenie Armenia-România
10/2009
13
Mangagan Evrydesil
Nyoemper 21-in Qi&i ‚Yuqrainaƒ me` bidi gaoana mangagan Evrydesil; & Haoasdani Hanrabedyutoyun; yu ampyk` a.,arhi haoyutoan; aos .ad gar&yr & badas,anadyu mr]yuotin bidi nergaoa]ne 11-amoa Lyuara Haorabedoan;* ir ŠBarselyna‹ ercyv$ G,nxrenq mer pylyr haorenagi]neryun# aox hi.arjan# v0/agan @r; pylyrs miasin barz qveargyutoamp m;* a`ag]enq yu ,ra,yusenq mer sireli wyqrig erc[yuhin$ Lyuara Haorabedoan \na\ = Asdra,an ‚?yusiaƒ$ An hed&a\ = eraj.dagan xbry]i* bari yu ercarvesdi xas;nta]qneryun# masnag]a\ = qani m; mangagan wa/adyneryu$ Lyuara Haorabedoan Haoasdani Hanrabedyutoan qakaqa]i = &
2((9-in# an Haoasdani gykme ;ndrva\ = masnag]elyu aos darva wa/adynin$ Lyuara Haorabedoan gwawaci xa/nal 0azaoin erc[yuhi$ An .ad gsire genxaniner# gna,;ndre ™in & me\ ]angyutoyun yuni ™i m; yunenal$ ŠBarselyna‹ erci ,ysqeryu & eraj;.-
Ngari[ Minasi gdavneryu \racir; avarda\
H
aodni ngari[ Minas Avedisoani cyr\eryu veranyrycyutoan \racir; hasav ir avardin$ Aos a/tiv# a.,adanqneryun nercravva\ idala]i masnacednern yu iren] hao cyr\agi]ner; Er&ani me` sarqe]in mamly asyulis m;# yryu ;nta]qin pa]adryutoyunner dvin gadarva\ a.,adanqin gabag]yutoamp$ Harg = n.el# yr a/a`iga .r`anin Minas Avedisoani me\ ]yu]ahanxesner; bidi pa]vin a.,arhi zanazan cekarvesdagan gexrynneryun me`$
dyutoan hekinag; inq;* Lyuara Haorabedoann =$ An & ir ekpaor; ;llalyv ydqi cnxagi ‚fyudpylƒ me\ sirahar# xidelyv yu ner.n[velyv ŠBarcelona-Manchester United‹ ,aken# Lyuaran erc; siryv nvira\ = ŠBarselyna‹ timin$
Pari ert ŠNyr Oa/a`‹-in
Pauagan gar0 jamanag= m; edq# ahauasig ha0yoq; yuninq tktadelyu agngalyuyk ŠNyr Oa/a`‹-in =`er;$ Agngalyuyk# qani yr gareli [=r# yr fransahao pazmamarx cakyut; [yunenar hao lezyuin# m.agyotin yu craganyutean; ga/[a\ ir azci nyuirealner;$ Vsdah enq# yr jamanagi ;nta]qin an bidi xa/nao hao swiu/qi a/a`naoin terter=n m=g;* i yura,yutiun ir pazmahazar ;nter]ykneryu# .nyrhiu azcas=r yu iren] cyr\; siryk ,yump m; nyuirealneryu# na& azcaoin garc m; parerarneryu$ ŠNyr Oa/a`‹-in a/a`in qaoler; .ad ,ysdyumnali] en# li vsdahyuteamp yu lauadesyuteamp$ Pari ert eu oa`ykyutiunner g; maktenq —ez# azcanbasd yu badas,anadyu —er cyr\in m=`$
ԷԿՈ-Է ԷՔՍՊՈ Բնության ձայնը
ՆՓԱԿ-ում կազմակերպված ցուցադրությունը «Արեւորդի» էկոակումբների սաների հնարամիտ աշխատանքի արդյունքն էր. դրանք բազմազան իրեր էինՙ թափոններից պատրաստված, եւ կամՙ դրանց վերամշակմամբ: Այս մեթոդով ստացած թղթից նրանք գրքույկներ, թռուցիկներ, տեղեկատուներ, բացիկներ էին պատրաստել, արեւային էներգիայով աշխատող սարքՙ գարեջրի թիթեղատուփերից: Օգտագործված էին ամենատարբերՙ գործածության համար անպիտան իրերՙ շշեր, պլաստմասայե կափարիչներՙ ձվի թղթատուփեր, CD-ներ, ռետինե ձեռնոց, որ ներկերով, տարբեր գծագույների խառնուրդով դիզայներական հետաքրքրական պատկերներ էին դարձել:
14
10/2009
ՄԵԼԱՆՅԱ ԲԱԴԱԼՅԱՆ
manga-badanegan
Ara leran sdyryd;# wyqrig ciuki m; m@d# yznineryu ;ndaniqi m; m=`# \nyue]au yzni m;$ An g; sir=r minagyutiun eu na,a0a.=n edq mi.d g†ertar g; gyrsyuir \a/eryu# tyuweryu m=`# nyonisg g; he/anar# xyurs g†ellar pa]ad^^^ Oa0a, 0a.=n g†yu.anar eu dyune]iner; g; sasd=in zinq;$ Œ Xar™eal ca]ir# gyrsyue]ar#g; m/tm/tar Nihar yznin$ Œ Y[ m=gyun [i ls=r# ™e/qern=s ca]a\ =#- g; wntwntar W;ntwntan yznin$ Œ Esas=r =#- g; hasdad=r Nihar yznin$ Œ >ad eres gyu daq$ Œ Eu i%n[#- g†;s=r Amen=n \er yznin$ Œ Tyk b;ddi a.,arh desn=# eridasarx =$ Œ Et=% wyr™anq m; cao cl,yun$ Œ In[y%u bidi wyr™anq cao$ Yzni =# y%v g; hamar™agi anyr w.eryun ™e/q dal#- g; jbd=r Amen=n \er yznin$ Œ Mer wyu.er=n nyonisg @™; g; va,nao^^^ Aox ,ysag]yutiunner=n in[-yr bada/igner mna]a\ =in Wyqrig yznii yukekin m=`$ Eu ancam m; an eraz desau# yzniner; wyu.er [†yun=in# hart =in# glyrig eu pani m; xib[elyu aden anyn] marmin; g; ]au=r$ Va,]a\# Wyqrig yznin artn]au# naoe]au ir w.eryun# hancsda]au yu grgin qyun mdau$ A/au@dean xar™eal xyurs egau yu gyrsyue]au tyuweryu m=`# oedyo cna] ir sira\ pa]ad; eu hanxibe]au wyqrig dkaoi m;$ Wyqrig dkan sgizp=n va,]au# pao] oedyo ™e/q; megne] x=bi Wyqrig yznin$ Œ —e/q [i das#- ;sau Wyqrig yznin# oi.elyv iuraoinneryu ,@sag]yutiun;$ Œ Es wyu.er yunim^^^ Dkan va,nalyv ™e/q; ed qa.e]# oedyo mda\e] yu^ Œ Es al wyu.er yunim#- anv;s-
dah ;sau an$ Œ Y%ur en qyu wyu.erx#- har]yu] Wyqrig yznin$ Dkan ]yo] dyuau ir clyu,;$ Wyqrig yznin naoe]au* y[in[# wyu.eryu g; nmanin$ Œ G; n.anag= xyun al mezi b=s wyu.er yunis# qez al ™e/q [en dar^^^ Œ Es al wyu.er yunim# ekpaors al yuni# qyorigs al yuni^^^- ;sau dkan# ir cl,i mazer; .yoelyv$ Œ Miaon me\ haors [yuni^^^$ Œ In[y%u [yuni#- zarma]au Wyqrig yznin$ Œ Erp wyqrig eka\ =* yune]a\ =# erp me\]a\ =* wyu.er; tawa\ en#- pa]adre] wyqrig dkan$ Œ Haogin me\ haorn al [yuni$^^^ Wyqrig yznin ,nxa]# oedyo# erp dyun g; veraxa/nar# mda\e]mda\e] yu d,re]au$ )a.in al d,yur =r eu a/an] a,yrjagi gerau$ Eregyoan d,yur =r eu pylyryvin [; gerau$ Isg mius @rn arx=n lalgan dramaxryutiun yun=r eu nyonisg bdyodi xyurs [elau$
Nsda\ =r ,ynau a[qeryv eu miaon g; mda\=r$ Œ I%n[ badaha\ =#- har]yu] Nihar yznin#- y[ bdyodi g†ertas# y[ g; 0a.es# sirdx g; ma.es ,ynau a[qeryvx$ Erp .ad hanximane]in Wyqrig yznin# yuze]in bad0a/; cidnal eu an ;sau^ Œ Erp me\nam* wyu.ers g; tawin#- eu hyncyur-hyncyur la]au$ Yzniner; ,nxal=n ergar aden [=in grnar yreu= pan ardasanel$ Ver`ab=s Amen=n \er yznin \i\aki m=`=n ;sau^ Œ Himar# yznineryu wyu.er; erp=q [en tawir$ Haga/ag yr aox @ryu;n= Wyqrig yznin xaxre]au va,nal 0akadyuten=# pao] anyr Lalgan anyuane]in$ Nyonisg# erp g; ,nxar# isg an .ad g; ,nxar# mieunyonn =# a[qer; g; tr`yu=in eu pylyr; anyr g†anyuan=in Lalgan$
10/2009
Akasi Aovazean
15
Haoasdan-Tyurqia
HAMA><ARHAONA}MAN AR"ANACRYUTOYUNNER:
Haoasdani & Tyurqiy mi`& hama'aone]va\ ergyu wasdatyukter;* xivanacidagan haraperyutoyunner hasdadelyu masin ar'anacryutoyun; & erggykm haraperyutoyunneryu zarca]man masin ar'anacryutoyun; sdyracrve]an }oyuri,i me` ergyu ergirneryu ardcyr\na,ararneryu gykme na,adesva\ jamgedin* 1( Hygdemper 2((9-in$ Xyursen xidva\ ar'anacryutoyunneryu sdyracrman ararykyutoyun; ghanxisana badmagan bah m;* aroyunali an]oali bad0a/yv t.namagan xirqeryu vra cdnvyk ergyu ergirneryu ha.de]man 0anabarhin qaol m;# ghanxisana qakaqagan pari gamqi xrs&yryum & @rinag# qaol m;* xebi m/aol an]oali takyum; & xebi hyusali abaca m;# & aoln$ Aoy‰# ver`ers deki yune]a\ xivanacidagan zarca]yumneryu lyuosin dag aos dbavyryutoyun; gtykyun hao-tyurqagan haraperyutoyunner;# sagaon xyursen & he/yuen xidva\$ Nman cnahadyumner grna dal ardasahmanoan mamyul;# yryu ;nter]ykner; Šggllen‹ hao-tyurqagan ha.de]man masin lyur; haroyuravyr aol lyureryu darawyv & i vi0agi [en iraxryutoan 0i.d cnahadyum dalyu$ Sagaon .y.aweli iraganyutoyun; aon =# te i he0yugs xivanacidagan zyuoc wasdatyukteryu hnaravyr vavera]man; & yuji me` mdnelyun# in[bes na& sahmanneryu & hakyrxag]yutoan yukineryu hnaravyr pa]yumin# hao-tyurqagan ha.de]yum; xe/ .ad he/yu gcdnvi$ Nerqin zyrek pykyqi aliqi a/`& gancna\ nyr;ndir na,a-
16
10/2009
}oyuri,- 1( hygdemper 2((9
cahi* Serj Sarcsoani gykme# na,a'e/nva\ & Šfyudpylaoin xivanacidyutoyun‹ anyun; sda]a\ ‚Sebdemper 2((8-in deki yune]a\ Haoasdan-Tyurqia fyudpylaoin hanxibyum; yrbes bad;rvag @cdacyr\elyu bad0a/yvƒ# hao-tyurqagan erg,ysyutoyun; aracyren mdav me\ deryutoyunneryu hyvanii nerqy$ A/nvazn a/er&yuot$ Havanapar Er&ani yu Angaraoi mi`& \avalva\ erg,ysyutoan yk` cyr\;nta]; hama.,arhaona]man arxoyunq =$ Zvi]eriy me` gaoa]a\ hao & tyurq xivanacedneryu mi`& cakdni panag]yutoyunneryu masin lyurer; dara\ve]an Sarcsoani hrabaragaoin na,a'e/nyutenen .ad a/a`$ Moyus gykme aon wasd;# te Haoasdani na,acah; Tyurqiy hed mer'e]man ir na,a'e/nyutoyun; hrabaragaonyren gnergaoa]ne ?yusasdan gadara\ ao]i m; ;nta]qin# grna xivanacidagan entadeqsd yunenal & baryunagel hed&oal
yuker';^ Mysgvan dekoag = mer na,a'e/nyutoan;# hama'aon = adyr & mezi gsadare$ Panag]yutoyunneryun masin i%n[ cidenq$ Cidenq# te deki yune]a\ = Š[ezyq xa.di‹ vra* Zvi]eriy me`$ )i.d =# Zvi]erian [ezyq =r yrbes vaor# pao] y[ yrbes .r`abad$ In[yu%$ Yryvhed&# ete y&= meg; ggasga\er ad# }oyuri,i Šbadmagan bah;‹ hsdagyren ]yuo] dvav aon# te zvi]eragan mi`nyrxyutoyun; miaon qykargman Švahanag‹ m;n = hao-tyurqagan Šha.de]man‹ hamar# iraganyutoan me` Er&ani yu Angaraoi mi`& panag]yutoyun; deki gyunenar Va.ingtyni yu Mysgvaoi* na& Evrymiyutoan anmi`agan mi`amdyutoamp$ Pa]i hoyur;ngalyk ergri ardcyr\na,arar digin Mi.elin Qalmi?e]i & Na,ararneryu ,yrhyurxi na,acah Samyuel Zbygari# sdyracrman ararykyutoan; nerga gcdnvein na& Minsgi ,yump; hamana,acahyk ereq deryutoyunneryu# in[bes na& Evrymiyutoan
nergaoa]yu]i[ner;^ AMN-i bedagan qardyukar* digin Hilari Qlintyn;# ?yusasdani ardaqin cyr\y] na,arar Sergeo Lavryv;# Fransaoi ardaqin cyr\y] na,arar Be/nar Qyu.ner; & EM-oan ;nxhanyur qardyukar Havier Sylanan$ }oyuri,i hamalsarani me` deki yune]a\ ararykyutoan ;nta]qin sdyracrykneryu ed& gancna\# evry-/yus-amerigoan e/oagi nergaoa]yu]i[ner; haotyurqagan Šha.de]man‹ hyvanavyrneryu ge]va\q ;nxyune]in$ Ev y[ meg himq ga gasga\elyu# te badger; ghamabadas,ane xivanacidagan gyulisneryu ed& diryk iraganyutoan;$ Aol ;nxhaga/ag;# ararykyutoan; ereq jamva yu.a]man bad0a/ xar'a\ mi`axeb; ghasdade hao-tyurqagan ar'anacryutoyunneryu evry-/yus-amerigoan e/oagin hyvanavyroal ;llal;$ Ver`in vaorgoani anhama'aonyutoyunneryu bad0a/yv ggar\ver# te sdyracryum; bidi heda'cvi anyry. jamgedyv$ Nerga lracrykneryun ,nxre]in srahen he/anal & amen in[ dabalva\ ggar\ver$ Sagaon ver`in bahyun Šfyudpylaoin xivanacidyutoan;‹ @cnyutoan 'e/q megne] ŠBMW-i & 'e/acir namagi‹ xivanacidyutoyun;$ BMW magni.i s& .qek meqenaoi m; me` nsda\ & qani m; p``aoin he/a,ysneryv miajamanag pazmagykmani panag]yutoyunner varelyv# Hilari Qlintynin ha`ykve]av hamyzel Haoasdani ardcyr\na,arar +xvarx Nalpanxoan; & anyr tyurq ba.dynagi] Ahmet Davyutyklyun wy,zi`man hasnil & sdyracryum; [heda'cel$ ?yusagan mamyul; ,yse]av na& ?yusasdani ardcyr\na,arar Lavryvi gykme Nalpanxoani yukargva\ 'e/acir namagi m; masin ‚in[; sagaon haogagan akpoyurner; [en hasdada\ƒ$ Ev aosbes# /yusamerigoan hamadek `anqeryu .nyrhiv ‚evryba]iner; aveli
.yud hanxisadesi xer sdan'ne]in^ y%v g,yser Šzvi]eragan mi`nyrxyutoan‹ masinƒ pylyr; ,yusawe]in anna,axeb xivanacidagan sganxale m;$ I ver`y# sdyracrman ararykyutoyun; deki yune]av ereq jamva yu.a]yumyv larva\* mtnylyrdi m; me`$ Ir tyurq ba.dynag]i xivanacidagan jbidin Nalpanxoan; badas,ane] xemqi m/aol arWARIZ
dahaodyutoamp m;$ Barzve]# te Davyutyklyun .ad aveli Š0gyun‹ xerasan =# qan Nalpanxoan;$ Sagaon iraganyutoan me` i%n[ gadarve]av }oyuri,i me`$ A/an] s,alvelyu grnanq badas,anel# te hao-tyurqagan ar'anacryutoyunner; ,a,d;ve]an nyuonisg anyn] sdyracryumen a/a`$ Ev aha te in[yu^ :sd syvyryutoan# sdyracrman
H
ygdemperi sgizp; na,acah Serj Sarcsoan hamahaogagan yuk&yryutoyun m; gadare]* haoyutoan; pa]adrelyu hamar Tyurqiy hed mer'e]man ir qakaqaganyutoyun;$ Na,acahi ao]er; haogagan marxa.ad cakyutneryun me` swoyu/qahaoyutoan; a/it dvin ardahaodelyu ,yr xjcyhyutoyun; & mdava,yutoyunner; haotyurqagan ar'anacryutoyunneryu hnaravyr hed&anqneryu hanxeb$
LYS AN)ELES
10/2009
17
ararykyutenen edq oyuraqan[oyur sdyracryk bedq = elyuotyv hanxes car$ Dha0 anagngalneren ,yusawelyu hamar# ergyu ardcyr\na,ararneryu ardasaneliq 0a/eryu teqster; bedq = na,abes sdanaoin gykmeryu havanyutoyun;$ Sagaon ver`in bahyun +xvarx Nalpanxoan [hama'aone] Davyutyklyui ardasaneliq 0a/i yry. Šan;nxyuneli '&agerbyumneryun‹$ Ggar\vi# te Davyutyklyun gbadrasdver hi.adagelyu Le/naoin Karapaki hagamardyutoyun;# in[bes na& n.el# te badmagan har]eryu entahan'najykyv; bedq = yusyumnasire ]ekasbanyutoan har];$ Aol ,ysqyv* Davyutyklyun gbadrasdver ,a,del ar'anacryutoyunner; anyn] sdyracrelyun bes^ tyurq ardcyr\na,arar; gbadrasdver ,yselyu Haoasdani hed haraperyutoyunneryu hasdadman hamar* Angaraoi a/a` qa.a\ na,abaomanneryu masin$ Sagaon Nalpanxoan gvaoele digin Qlintyni liagadar ;mp;/nyum;^ ŠHasga]yu]i iren# te y‰[ miaon ghasgnanq iren# aol& gcidag]enq# te \anr ;ndryutoan a/`& =# sagaon bedq = ;nel aox‹# ;sav amerigoan bedqardyukar;$ Š+xvarx# hama'aonir sdyracryutoan;* a/an] erggykm haodararyutoyunneri‹^ aos dykeryv 'e/acir namag; yukargelyv Lavryv; hyrxyre] Nalpanxoanin [hrajarvel ar'anacryutoyunneryu sdyracryumen$ Ev aosbes# ar'anacryutoyunner; sdyracr;ve]an# sagaon* mamyuli a[qeryun hamar irar 'e/qer; ergar sekmelen yu tawaharelen edq ergyu ardcyr\na,ararner; ‚& han'ins anyn]* ergyu ergirner;ƒ ararykyutoan srahen he/a]an yrbes irarme ergyu srtyka\ an'er$ Yusdi# ar'anacryutoyunner; liyvin y[ meg gykm; gcyha]nen$ Haoer; ‚angasga\ na& i.,anyutoan verin @kagneren nersƒ 18
10/2009
xjcyh en aon wasden# te sdibva\ ekan 0an[nal aos@rva hao-tyurqagan sahmanaci\;# min[ tyurqer; xjcyh en karapakoan & ]ekasbanyutoan 0ana[man har]eryu .r`an]yumen$ Aha wy,zi`man ampyk`agan badger;^ oyuraqan[oyur gykm x;jcyh = iren bardaxrva\ zi`yumen$ Y[ meg; liagadar gerbyv cyh [=# oyuraqan[oyur’; ghamare# te zi`e] gar&yracyuon paner$ Aonyuamenaoniv# yryu%n = amenen 'e/ndyun aox ar'anacryutoyunneryu gnqyum; & vavera]yum;$ Angasga\ Haoasdanin$ Qani yr Haoasdan; dndesabes & jykyvrxacragan a/yumyv g,ekxvi# min[ Tyurqia dndesagan & jykyvrxacragan baotoyun gabri$ In[&=# haogagan gykmi zi`yumner; y[ aol in[ en# ete y[ a/ga ireryu xryutoan amracryum$ Sagaon i%n[ ggyrsn]yunen haoer; ar'anacryutoyunneryu gnqyumyv$ Ggyrsn]yunen iren] yujeren ver cdnvyk nbadagi m;* S&ri xa.nacryv sahmanva\ Haoasdani gaoa]man masin erazelyu iravyunq;$ Yrqan al ceke]ig ;lla aos erazanq;# aonbes al zyud erazanq m; gmna$ Miaon miamdyutoyun; grna xrxel mezi erazanqneryv snvelyu$ Aoy‰# ar'anacryutoyunner; sdyracrelyv* ba.dynagan Er&an; zi`e] erazelyu iravyunq;$ Sagaon ergir m; y‰[ te erazneryv# aol bracmatizmyv gbahen$ Isg SarcsoanNalpanxoan zyuocin grnan mekaxrel ]anga]a\ mekqi# pao] y[ bracmadizmi pa]agaoyutoan me`$ Aojm Sarcsoanin yu Nalpanxoanin gmekaxren xava0anyutoan me`$ Anynq ipr te va0a/e]in haoy] iravyunqner;$ Gmekaxrvin Ar&mdoan Haoasdan; tyurqeryun va0a/elyun me`$ Xadabardman aliq; amenen pyu/n gerbyv gpar'rana Swoyu/qin me`$ Hao Oekawy,agan Xa.nag]yutoyun; ir gykmnagi]ner; zyra-
gy[i gentarge te‰ Haoasdani & te‰ Swoyu/qi cl,avyr gexrynneryun me`$ Sagaon ar'anacryutoyunneryun xem pykyqelyu hamar Lys An0elesi me` aveli .ad marx ghavaqvi qan Er&ani me`$ Arxoy%q in[yu$ Arxoy%q haoasdan]iner; bagas haorenaser en# qan Qalifyrniaoi me` abryk haoer;$ Arxoy%q Lys An0elesi gam Byuenys Aoresi me` y&= meg; gmda\e# te in[ g.ahi Haoasdan; Tyurqiy hed larva\yutoyun; mekma]nelen$ Le/naoin Karapaki masin y%v gmda\e$ Arxoy%q gmda\en swoyu/qahaoer;# te tyurqeryun hed haraperyutoyunneryu larva\yutoan nvaze]mamp Haoasdan gamrabnxe ir xirq; Adrbe0ani a/`& aos@r# erp adrbe0anagan panag; marxgaoin yujyv & navtadylarneryv 'e/q perva\ sba/azinyutoamp gcerazan]e haogagan;$ Arxoy%q [aragamyutoan ardahaodyutoyun [= Sarcsoanin xava0anyutoan me` mekaxrel;# erp pylyrs cidenq# te karapakoan baderazmi amenen tej darineryun an ir sewagan ga.in wrgelyu hamar [wa,av Ar]a,en# aol adrbe0anagan /yumperyu darawin dag ximaxryutoan gazmagerbi[neren meg; ekav$ Ete ver`abes ar’'anacryutoyunner; bidi vavera]vin & yuji mdnen# ad iryq badmagan bah m; bidi ;lla & Haoasdan ir bedaganyutoyun; .y.aweliyren amrabnxelyu iragan a/it m; bidi yunena$ Swoyu/qin me` gmda\en gyryusdneryu masin# sagaon Haoasdani me` gmda\en aveli .ad .ahi masin$ Hao 'e/nere]ner; arxen gmda\en dndesagan he/angari masin & hyusyv en# te Haoasdan haktagan xyurs bidi ca dndesagan mr]ag]yutenen$ )i.x =# tyurqagan laon sba/man =jan abranqner; bidi hekeken Haoasdani .yugan# pao] miajamanag ardahanva\ gam nermyu\va\ abranqi
Er&an^ Hao Oekawy,agan Xa.nag]yutoan gazmagerba\ hanrahavaq; ŠY[ meg zi`yum tyurqeryunï‹ lyzyunci dag
tynnan aveli =jan bidi xa/na* in[; dndesyutoan hamar yry.agi ,tan bidi hanxisana$ Gagngalvi# te hadgabes hanqacyr\yutoyun; bidi a.,yujana ardasahmanoan nerxryumneryu .nyrhiv# yrynq a/ aos@r he/yu mna]in tyurq-adrbe0anagan .r`awagman bad0a/yv gkzia]a\ Haoasdanen$ Sagaon dndesagan @cyuden gar&yr bidi ;lla qakaqagan .ah;^ tyurq-adrbe0anagan miapanyutoan tyula]yum;# Ad;rbe0ani /azma.yun[ h/edyryutoan abaqa`aleryum;# Le/naoin Karapaki hagamardyutoan garcavyrman; yukkva\ panag]yutoyunneryu sekanin .yur` Haoasdani xirqi amrabnxyum;# ~ava,qi haoyutoan iravyunqneryu har]yv Tbilisii ngadmamp cyr\ykyutoan aveli me\ azadyutoan 'e/q peryum;$ Aos@rva Haoasdani Hanrabedyutoyun;# yrbes genxani jy-
kyvyurx yune]yk iragan ergir m;* @cyud bidi sdana hao-tyurqagan haraperyutoyunneryu hnaravyr pnaganyna]yumen & sahmani pa]yumen$ Sagaon ga na& v0arveliq cin m;^ haoer; bedq = ;nxyunin Ar&mdoan Haoasdani gyryusdi iraganyutoyun;$ Arxen myd meg haroyuramoag =# in[ Ar&mdoan Haoasdan; haogagan [= aol&s$ Ar&mdoan Haoasdan; gyrsva\ =# pao] y‰[ na,acah Sarcsoani var[agarci mekqyv# y‰[ al hao-tyurqagan ar'anacryutoyunneryu m.agman bad0a/yv$ Ar&mdoan Haoasdan; gyrsva\ = tyurqeryu cyr\a\ hagahao `arxeryu & ]ekasbanyutoan* ergri haoazci pnag[yutoan ergyu erryrxi y[n[a]man hed&anqyv & haoatawva\ dara\qner; ed ver]nelyu aos@rva haoyutoan angarykyutoan* Swoyu/qi anyujyutoan bad0a/yv$ Ar'anacryutoyunneryu sdyracrman arxoyunqin Er&ani Šva0a/a\;‹
y[ aol in[ =# ete y[ zyud badranq m;$ Ete ]ekasbanyutoyun; iragan badmagan wasd m; eka\ =# aba aos@r aox y0iri hed&anqnern al iraganyutoyun en$ Anga, ]ekasbanyutoan hancamanqneren & aon cyr\elyu hamar mekavyryutenen# Haoasdani & Tyurqiy mi`& aos@r a/ga yujeryu haraperag]yutoyun; aox zancva\aoin y0iri yukkagi hed&anqn =$ Isg Haoasdani Hanrabedyutoan .aher; hedabnxyk Er&ani y&= ga/avaryutoyun i vi0agi bidi [;lla andeselyu aos iraganyutoyun;$ Hao-tyurqagan sahmani 0ana[yum; y&= megi hivanxacin na,asiryutoan gam xava0anelyu pna\in hagman ardahaodyutoyun; [=$ Ad barzabes badmagan hargaxranq m;n =# yryu vera]yum; haoyutoan yujeren ver =$ Warizi gam Noyu Oyrqi me` amen meg; grna vangargel ŠY‰[ ar'anacryutoyunneryun‹ gam ŠSerjig# mi‰ xava0anir‹# sagaon .y.aweliyren y[ yq grna pan m; wy,el# min[ Haoasdan sdibva\ bidi mna abrelyu* badmyutoan 'ca\ ja/ancyutoan hed ha.vi nsdelyv$ In[ gveraperi ]ekasbanyutoan mi`azcaoin 0ana[yumen hrajarvelyun# aba Er&ani i.,anyutoyunneryu has]ein hn[a\ aox mekaxranq; anhimn =$ Ar'anacryutoyunneryun me` hi.adagvyk Šbadmagan hartyutoyun;‹ gn.anage miaon aon# te haogagan xivanacidyutoyun; gyuze xyurs cal aon wagyukien# yr a/a`a]av 2((5-in* badmapanneryu han'najykyv m; sdek\elyu masin Tyurqiy var[abed +rdykani a/a`argi hed&anqyv$ Na,acah ?ybert Qy[aroani badas,an; ekav aon# te ]ekasbanyutoyun; hasdadva\ badmagan wasd m;n = & har]i y&= veranaoyum anhimn =$ Qy[aroani xirqyry.yum; 0i.x =$ Sagaon miaon panagan & paryoagan a/yumyv$ Y‰[ xivanacidagan a/yumyv$
10/2009
19
Dariner .aryunag tyurqagan xivanacidyutoyun; bahvde]av aos badrvagi ed&; & madnan.e] haoeryun# yrynq ipr te gva,naoin badmagan hartyutoan vra a/eresyume m;$ In[;# nyuon tyurqagan xivanacidyutoan dramapanyutoamp# ipr te ]ekasbanyutoan masin haoeryu bnxyumneryun anhimn ;llalyu aba]yuo]n =r$ In[&=# Angaran sdyracre] ar'anacryutoyunner; i he0yugs adyr# &‰ na,acah Sarcsoan; &‰ ardcyr\na,arar Nalpanxoan; pazmi]s .e.de]in aon# te an;nxyuneli = badmyutoyun; nyryvi crel# isg ]ekasbanyutoan mi`azcaoin 0ana[yum; y[ miaon gmna ardaqin qakaqaganyutoan @ragarcin vra# aol& anhraje.d = Haoasdani anvdancyutoan abahyvman hamar$ Hao-tyurqagan ar'anacryutoyunneryu baraxyqsneren megn aon =# te Šnyrmala]yum;‹ deki gyunena a/an] Šha.de]man‹$ Arxar&# ete ,ysinq xivanacidagan haraperyutoyunneryu & sahmani pa]man masin* cyr\ yuninq Šnyrmala]man‹ darreryu hed$ Sagaon yry%nq en Šha.de]man‹ darrer;$ ŠFyudpylaoin xivanacidyutoan‹ wy,axar'’ ao]e%r;$ Adynq zyud xivanacidagan badrvagnern =in$ Yuri. y[in[ gwy,vi$ E‰v panag]aoin cyr\;nta]i ;nta]qin# &‰ ar'anacryutoyunneryu hrabaragyumen edq# &‰ ar'anacryutoyunneryu sdyracryumen a/a`* &‰ edq# tyurq kegavarneryu h/edyryutoyun; mna] nyuon;^ y‰[ Šnyrmala]man;‹* a/an] karapakoan hagamardyutoan garcavyrman ‚iharge# h@cyud Adrbe0aniƒ$ In[ gveraperi ]ekasbanyutoan har]in# Tyurqia [hrajare]av ir j,dykagan ge]va\qen# aol ;nxhaga/ag;* yujeka]yu] lybbisdagan `anqer; Va.ingtyni me`* Cyngresi gykme ]ekasbanyutoan ;nxyunyum; gase]nelyu nbadagyv$ Angara aon hyuos; gda\e# te Haoasdani 20
10/2009
hed Šnyrmala]yum;‹ bidi tyula]ne Cyngresen ners haoamed lybbii xirqer; & bidi nvaze]ne ]ekasbanyutoan 0ana[man havanaganyutoyun;$ Pao] & aonbes# desnelyv# te y‰[ haogagan Swoyu/q;# y‰[ al ba.dynagan Er&an; [en badrasdvir hrajarelyu ]ekasbanyutoan mi`azcaoin 0ana[man hedabnxelen# desnelyv# te na,acah Sarcsoan [i badrasdvir zi`yumner ;nelyu Le/naoin Karapaki har]yv# arxoyq i%n[ mke] Angaran gnqelyu aonbisi xivanacidagan wasdatyukter# yrynq crete liyvin ghagasen ir ba.dynagan qakaqaganyutoan h/edyryutoan;$ Grnanq entaxrel# te y[ miaon Haoasdan;#
H
aol& Tyurqian entargva\ = me\ deryutoyunneryu 0n.yumneryun & sdibva\ veranaoelyu ir a/a`nahertyutoyunner;$ Dndesagan pazmagykmani ga,va\yutenen pa]i# hama.,arhaona]yum; ga/a`a]ne na& qakaqagan ga,va\yutoyun m;$ }oyuri,i me` deki yune]a\ haotyurqagan ar'anacryutoyunneryu sdyracrman ararykyutoyun; hama.,arhaona]man agner& bdyukn =$ Isg ba.dynagan Er&an; aba]yu]e]# te a/nvazn a/aojm gr]av ,ela]i cdnvil & @cyud qakel hama.,arhaona]man sdek\a\ nyr iravi0agen$ VARXAN MARTAOAN
ygdemper 14-in# Pyursaoi me` gaoa]av Tyurqia-Haoasdan fyudpylaoin hanxibyum;* ergyu ergirneryu na,acahner Abdyullah Goyuli & Serj Sarcsoani nergaoyutoamp$ Te& na,acah Serj Sarcsoan haodarara\ =r# te Tyurqia bidi erta miaon sahmani pa] ;llalyu baracaoin# }oyuri,i me` ar'anacryutoyunneryu sdyracryumen edq anyr ao]; Tyurqia gn.anage# te hao-tyurqagan Šnyrmala]man‹ xivanacidagan cyr\;nta]; g.aryunagi$ 2-( ha.vyv avardva\ mr]a,ak; Šbadmyutoan cirg; mdav yrbes ,y.yr qaol m; ,akakyutoan 0anabarhin‹ ‚in[bes gcrer tyurqagan Miloet @ratert;ƒ# sagaon y[ meg lav pan pera\ = na,acah Serj Sarcsoanin* ir sewagan azcagi]neryu a[qeryun$ Tyurqagan ,yumpi zarga\ oyuraqan[oyur gylin* xava0anyutoan me` mekaxrva\ Haoasdani na,acah; laon jbidyv xime] ir tyurq ba.dynag]in & anyr 'e/q; sekme]$ Sarcsoani bahva\q; xa/n dbavyryutoyun tykyu] haoeryu sirderyu & hycineryu me`# manavanx ;nxximaxirner; ad megnapanelyv yrbes Tyurqiy hanxeb na,acahi nvasd bahva\qi hasdadyum$
Va.ingtyn
NYR PANA"EV SENADEN NERS Hygdemper 21-in# senadyrner ?ybert Menendez ‚xemygradƒ & )yn +nsaon ‚hanrabedaganƒ amerigoan Cyngresi verin baladen ners nyr pana'& m; nergaoa]yu]in* na,acah Baraq _bamaoin sdibelyu hamar# yrbes ]ekasbanyutoyun 0an[nal _smanoan gaosryutoan haoeryu y[n[a]yum;$ Nyr pana'&;# Baraq _bamaoen gbahan`e Abril 24-i @rva a/tiv# na,acahi daregan yuker'in me` meg yu ges miliyn haoeryu pna`n`yum; yragel yrbes ]ekasbanyutoyun$
Pana'&i na,aci\i nergaoa]man ;nta]qin# ?ybert Menendez ;sav# te Šmiaon aon aden# erp g0an[nanq & ghasgnanq badmyutoan amenen m/aol =`er; grnanq pan m; syrvil & ,akak abaca m; ga/yu]el aox xaseryu himan vra$ Meg yu ges miliyn haoer 0an[]an Xjy,q; Ergirin vra# isg anyn] ykpercagan ga]yutoan gy\gel; viravyranq m;n = anyn] hi.adagi & hednyrxneryu has]ein‹$ Ir hertin# senadyr +nsaon; haodarare]^ ŠAn;nxyuneli = aon# yr aonqan dariner hedy mi`azcaoin hanryutoyun; bedq = nyren bnxe# te hao jykyvyurxi p/ni cakte]yum;# sewaganazrgyum;# a/&ancyumner;# ,y.dancyumner;# gydyra\ner; & syvamah ;nel; ]ekasbanyutoyun ghanxisana$ Hama,mpvelyv & bnxelyv# te hao jykyvyurxi xem ]ekasbanyutoyun iracyr\ve]av# menq hyujgyu yuker' m; gyukkenq mi`azcaoin hanryutoan has]ein# ]yuo] dalyv# te a[q [enq wager an]oali y0irneryu a/`&‹$
ԷԴՎԱՐԴ ՆԱԼԲԱՆԴՅԱՆ. ՀԱՅԱՍՏԱՆԸ ԵՐԲԵՔ «Հ ՀԱՐՑԱԿԱՆԻ ՏԱԿ ՉԻ ԴՐԵԼ ՀԱՅՈՑ ՑԵՂԱՍՊԱՆՈՒԹՅԱՆ ՓԱՍՏԸ»
Երեկ պաշտոնական այցով Հայաստան ժամանած Բելառուսի արտաքին գործերի նախարար Սերգեյ Մարտին ովը հանդիպեց իր հայ գործընկերոջը: Երկու երկրների արտգործնախարարների մամլո ասուլիսի ընթացքում հիմնականում խոսվեց տարածաշրջանային խնդիրների ու հայ-թուրքական հարաբերությունների մասին: (...) ՀՀ ԱԳ նախարարին ուղղված հարցերը հիմնականում վերաբերում էին հայ-թուրքական հարաբերություններին: Նա նշեց, որ Հայաստանն ու Թուրքիան ստորագրել են արձանագրություներն առանց նախապայմանների, եւ այդ մասին հայտարարում է ոչ միայն պաշտոնական Երեւանը: «Որ արձանագրությունները շաղկապված չեն եւ չեն կարող շաղկապված լինել ղարաբաղյան հակամարտության կարգավորմանը, հայտարարել են ԱՄՆ-ն, Ռուսաստանն ու ԵՄ-ը», ասաց Էդվարդ Նալբանդյանը: Ըստ նրաՙ նման կապի բացակայության մասին հայտարարել են ԵԱՀԿ Մինսկի խմբի համանախագահները: «Նման դիր-
քորոշում ունի նաեւ ողջ միջազգային հանրությունը»: Այն կարծիքը, որ հայթուրքական արձանագրությունները ստորագրվել են արարողությանը ներկա գերտերությունների ներկայացուցիչների ճնշման տակ, թյուրըմբռնման դրսեւորւմ է: «Աշխարհի խոշոր երկըրներն աջակցում են Հայաստանի եւ Թուրքիայի միջեւ հարաբերությունների հաստատմանը, իսկ փաստաթղթերի ստորագրումը Երեւանի եւ Անկարայի միջեւ ձեռք բերված պայմանավորվածության արդյունք է», ասաց Նալբանդյանը: Նա հավելեց, որ պատկերացումը, թե Հայաստանը կարող է ինչ-որ քայլերի դիմել որոշ երկրների ճնշման տակ, անցյալում է մնացել: «Հայաստանն ինքն է որոշումներ կայացնում եւ քայլեր ձեռնարկում»: Երկրի արտաքին գերատեսչության ղեկավարը խոսեց նաեւ Հայոց ցեղասպանության միջազգային ճանաչման մասին: «Հայաստանը երբեք հարցականի տակ չի դրել Հայոց ցեղասպանության փաստը: Այժմ աշխարհում Հայոց ցեղասպանության մասին նյութերի ու
հրապարակումների մի հսկայական հոսք կա: Այդ հոսքում կան հրապարակումներ, որտեղ չի նշվում Հայոց ցեղասպանություն բառակապակցությունը, սակայն դա եղել է նաեւ նախկինում», հայտարարեց ԱԳՆ ղեկավարը: Նալբանդյանը համաձայն չէ այն պնդումներին, թե այդ բացառությունները կարող են վկայել Հայոց ցեղասպանության ճանաչման միջազգային գործընթացի կասեցման համընդհանուր միտման մասին: Մեկնաբանելով Հայոց ցեղասպանության մասին բանաձեւի ներկայացումը ԱՄՆ Սենատ, արտաքին գերատեսչության ղեկավարը հայտարարեց, որ պաշտոնական Երեւանը միշտ ողջունել է Հայոց ցեղասպանության փաստի միջազգային ճանաչումը: «Աշխարհի 20 երկիր ճանաչել է այդ պատմական փաստը, որը վերաբերում է ոչ միայն հայ ժողովըրդին, այլեւ ողջ մարդկությանը: Հայոց ցեղասպանության ճանաչումը կարող է հետագայում կանխել մարդկության դեմ նման ոճրագործությունները»:
ՀԱՍՄԻԿ ՀԱՐՈՒԹՅՈՒՆՅԱՆ
Azc @ratert# Er&an ¥31.10.2009)
10/2009
21
Haogagan Eryusakem; ‚2ƒ Sarcis SELOAN
M
Ci.eraoin badarac Sp^ Haryutoyun da0arin me`
aor Da0ar; Syurp Ergri ceke]gacyuon egeke]ineren min =$ A/an] a[qi ionalyu xyursen# dekaxrva\* vanqin myudqin anmi`agan har&anyutoan# anyr gna,yrxe gisapa] cavit m;# ezerva\* g/a\y ergate ]angabadi m; janoagyv$ >nyrhiv meg medr hasdyutoamp baderyu amryutoan# 1948-i arap-israoeloan baderazmin ;nta]qin# aoxdek /mpagy\yumnere abasdan cdan dekagan hao cakyuten anxamner$ G;sen# te* ci.er m; aveli qan hazar /yumper ingan Da0arin vra & .yur`er;# sagaon y[ meg zyh [ekav$ Da0arin .qek nerqnamasin me`# gcerag;./en bader; & soyuner; \a\gyk ha,0abagie 0ermag yu gabyuod saligner$ Dekagan masnacidyutoyun m;n =# zyr gva0a/en hao arhesdacyr\ner mydaga ,anyutneryu me`# ;n\aoelyv pyusagan# ergra[awagan & aolapanagan c\acryutoyunneryv zarxarva\ saligneryu & aol a/arganeryu 0y, aolazanyutoyun m;$ <yranin a/`&# a`in# gancna\ = ambhyvaniyv \a\gva\ cah m;^ Sp^ Hagyp ŠDea/nekpyr‹ a/a`nyrxagan Aty/n =$ Badriarqn ir aty/n yuni gykqin# yur gnsdi erp badaraci mas-
22
10/2009
nag]i$ Da0ar; arhesdaganyren [= lyusavyrva\# lyuosi miag akpoyurn ;llalyv egeke]vy par™r gamaren amenyureq ga,va\* gantekner;$ An™nabes hamre]i [yrs haroyur darper [aweryu gantekner# pao] vsdah em# yr qani m; had wa,]yu]i$ Anynq vanaganneryu @ragan hycadaryutoan entargva\ en# isg aox \es; y[ nvaz ga,arxi[ = qan eresyun ja/ancavyra]neryun;# yrynq gmdnen# g,mpvin# g]rvin &# an.yu.d# gercen badaracin ;‘ngerag]yk .araganner;$ Masnavyr \esi m; nerga ;llalyu a/an™na.nyrhn yune]anq Paregenxani & Varxananqi a/tiv^ desykagan zmaolanqi badarac m; ekav# masnag]yutoamp vanqin par™r gkeraganneryu# yrynq# iren] .qek zcesdner; hacva\# bsagaxrva\* oyurahadyug vekarneryv# sdek\e]in pa/in pyun imasdyv .arjyumneryu & deka.arjyumneryu hamajamanagana]yum m;# dekeryu nrpimasd wy,anagyutoyunneryv# ararykyutoan m; mi`y]yv# yryun imasdapanyutoyun; mi.d [= yr mad[eli = a.,arhaganneryun# sagaon i vi0agi = ycin le]nel ;ndir zca]yumneryv$ Vanqin dara\yutoan me`# xebi Sp^ Tarcman[a] Xbry]; qalelyv
Eki.e Apekaoin hed# ghanxbinq Sp^ Hre.dagabeda] wyqr egeke]in# yryun badmyutoyun; gimananq mer yukegi]en^ Cetsemanii me` Qrisdysin ™erpagalelen edq# zinq gperen Qahanaoabed Annaoin dyun;* xadelyu hamar# isg erp \a/aneren meg; Hisyusin gabdage# ver& hsgyk hre.dagner; sarsawa\ iren] t&eryv a[qernin gwagen# yrme gyuca egeke]iin anvanagy[yum;$ Annaoin dyunin dekvyuon vra hedacaoin ga/yu]ve]an egeke]in yu menasdan m;$ Xyurs;# qare ]angabadyv .r`abadva\ wyqr wag m; ,0ykva\ = ™itenii m; der&yuotyv$ Asyr badmyutoyun; &s glsenq^ Annan zpakva\ ;llalyv min[& ir badanxn ;nxyunil;# Qrisdysin \a/i m; ggaben# yr aon adenen i ver ipr& 0.marid havadqi genxani vga aoxdek gancna\ =$ —itenin barsbyk badin a` gykm;# hkgva\ qar m; marxgaoin perani nman pa]va\q m; yuni$ Zaon gareli = megnapanel ipr& Hisyusi Eryusakem mdnelyu bahin noyutagana]yum;# erp an hanximane] Yvsannaner; l/e]nelyu bahan` nergaoa]nyk warise]ineryun# ;selyv* ŠEte anynq l/en# qarer; bidi akakagen‹$ :nx yrs# aha# qarer; 0ekqve]an$ Vanqin xima]# wa/avyr .enq m;# yryun ga/yu]yum; hyvanavyra\ = Aleq Manyugoan Himnaxram;# hyc&yr 0emarani & ja/ancavyra]neryu hanraga]aranin .enqn =$ Ja/ancavyra]ner; Haoasdanen yu Swoyu/qen ega\ eridasarxner en# zyrs gimananq te Badriarqaran; g]angana bahel ir myd xbry]n avardele edq# min[ deka]ineryun [i qa`alerer ha0a,el xas;nta]ner;* anyn] ;‘ndaniqneryun havanagan mi`amdyutoan bad0a/yv$ Ga/yuo]in a/`&#
ve] ,a[qarer .arva\ bahabanneryu nman gancna\ en# nvirva\* tyurqeryu crava\ haogagan hykeryun^ Van# Sepasdia# <arpyut# Garin# Dicranagerd# Pitlis$ Ev me`dek;# meg had; ghsge anyn] vra ipr& Maor Haoasdan$ In[bes yr&= aol hamaonq# Eryusakemi haogagan cakyut; bedq =# yr cerezmany] m; yunena$ Erp ghedaqrqrvinq anyr cyoyutoyunyv & zaon ao]elelyu mer wawac; ghaodnenq# bidi sbasenq# yr aondeki bahabanin \anyu]en & an xarbas; pana$ Qani yr cerezmany]; Sp^ Wrgi[ vanqin wag; gcdnvi# aox gan,adesman mi`y]; a/nva\ = yrbeszi hreaner;# ipr& haw.dagi[ azc# xarbas; pa] cdnelyv [ner,yujen yu dek; [craven# diranalyv anyr# yrme hedy Coyumri pnagaranavyrva\ Garmir Panagn isg [i bidi grna zanynq xyurs hanel$ Aondek hasnelyu hamar# Hin qakaqen gellenq Siyni xarbasen# ergryrx xarbas;# yr gsahmanawage haogagan takamas;# & miaon qani m; qaol g;nenq min[& cerezmany]$ Xjpa,dapar# Sp^ Wrgi[ vanq; .ad ce. vnasva\ = & nyrycman cyr\er; xaxra\ en$ An ga/yu]va\ = Qahanaoabed Gaoiawaoi dyunin dekvyuon vra# yur Hisyusin pera\ =in ir xava0anyutenen edq yu har]aqnna\ & yur Bedrys ir Yusyu]i[en ereq ancam yura]av$ Egeke]vy ,yranin vra# bahva\ = hadva\ m;* aon soyunen# yryun gabva\ =r Hisyus# in[bes na& me\ gdyr m;’ aon qaren# yr \a\ga\ bedq = eka\ ;lla Diry` cerezman;$ Xebi cerezmany] danyk 0ampyun vra# an]a\ =inq Mardigoan hao arvesdi tancaranin a/`&en# yr an al veranyrycman ;nta]qi me` =# yuremn gareli [= ao]elel$ Wyr™ m; &s g™a,yki erp gyuzenq ertal Sp^ Bykigdysi egeke]in# yr Hin qakaqen xyurs gcdnvi# haogagan takamasin dramac\yren hagaxir* Xamasgysi xarbasin myd$ Aondek takva\ en poyuzanxagan .r`anen hao zyraganner# yrynq zyhva\ en hanyun iren] havadqin$ Ev nyuonbes aondek# madyu/in
hadagin me`# sqan[eliyren bahbanva\ = ab.e]yu]i[ ceke]gyutoamp Z xaren ,0angar m;# yr ardadbyumnere \anyt = mez$ Gar&yrn & arjeqavyrn aon = te* ,0angarin meg gykm;# haoerenyv ergyu dyker ar™anacrva\ en# hanxisanalyv haoeren cryutoan hnacyuon nmyu.;$Te& paroa]agam Cyusan Al0anoan |aoracyuon varxabed;# zyr Œ ir hmdyutoan hamar Œ ganvanen ŠAvac Tarcmani[‹# dramaxir = mez aondek danil# sagaon [i grnar egeke]iin panalin cdnel# yrbeszi garykananq mdnel yu ,0an;gar; desnel$ Cyu]e yuri. a/ityv^^^ Aonbes yr# mer cl,en# A/oyu\neryu xarbasen xyurs elnelyv Hin qakaqen# gyukkvinq xebi —itenoa] le/;# yryun cacatin vra gpar™rana Hampar™man vanq;$ )ampyun vra# ganc ga/nenq Asdva\amyr Verawy,man da0arin# Cetsemani Bardezin gykq; ga/yu]va\# Syurp Gyuosin cerezmanin vra# yur nmanabes gcdnvin ir \nykqin* Annaoin & Hyvagimin# in[bes & ir amyusin* Hyvsewin cerezmanner;$ Myudqin# laon asdi0anneryu ergar .aran m; gi`e]ne mez xebi cerezman# isg sanxyukin nerq&i \aor;# anagngaln yuninq hanxibelyu egeke]iin haogagan Šba.dynadeki‹in# a/adyren zarxarva\* pipliagan desaranneryv$ Gimananq# te Haoy] yu Hyuna] Egeke]iner;# yrynq aos dekin ,namagalnern en# amen @r garcyv gbadaracen$ Haogagan dirabedyutoyun; gbardi Giligiy tacavyr* Hetyum P-in# yr =agan nbasd m; pera\ = egeke]iin ga/yu]man# wasd* Sp^ Gyuosin cerezmanin ar&mdoan badin vraoi meg ar™anacryutoyun;# hasdadelyv te* 13((-in# hao tacavyr; hakta\ = Ecibdysi Syultanin# yrme hedy ega\ = Eryusakem & ga/yu]a\* cerezmanin gi] sekan;$ G.aryunagenq mer 0ampan par™ranalyv —itenoa] le/;# wasdyren hancsdaved ,0yukii m; vra$ Xasdiarag[agan ganca/yum m; mez gdani Qarmelitneryu vanqen ners# yr ggy[vi na& Haor Mer-i egeke]in# yryvhed& ir wagin baderyun vra ]yu]axrva\ en ha,0abagie 16( vahanagner# yrynq
gbaryunagen qrisdyneaneryun akytq;# nyuon tvi lezyuneryv tarcmanva\# ymanq nyuonisg anyunyv mez an\anyt$ An.yu.d# hedaqrqr;va\ enq haoerenyv# zyr gcdnenq ]yu]axrva\# in[bes yr gcdnenq na& /yumaneren;$ Nyuon ,0yukiyv gmdnenq takamas m;# yr gcdnvi ver`nagan vaor;# plyuri m; par™yunqin vra$ Aosdek# haoer; yune]a\ en garc m; vanqer# ;nx yrs meg had; ga/yu]va\ Hisyusi Hampar™man dek;# barsbabad yu hianali# ceke]gyutoamp yu vaoel[yutoamp .ad nman* Haryutoan Da0arin$ G;sen# te* egeke]iin gexryn; gareli =r desnel Qrisdysin Šydqin dek;‹ xebi erginq ellelyu bahyun$ Qyuor egeke]iner; garcyv aosdek gbadaracein# min[& yr egeke]in zyh xar™av sin marxgaoin na,an™in & parparysapar qanxve]avJ+ xaryun sgizp;$ Aos@r# haoer; gbahbanen# Hampar™man srpadekiin gi]# 87( qa/^ medr dara\qyv wyqr vanq m;# yur zanazan a/itneryv ga]aran ghasdaden yu gsnvin hao miapan varxabedner# a.agerdner & yu,davyrner$ Aonyuamenaoniv# srpadekiin gi]# haoern yunin a/an™in pa]@toa badaraci Syurp Sekan m;# yr hadgabes gbadrasdvi yu gzarxarvi cl,avyrabes Hampar™man dynin a/tiv# pao] aol masnavyr a/itneryv &s$ Na,gin egeke]vy dekvyuon vra# ga aos@r /yusagan vanq m;$ Sp^ Hyvhannes Mgrdi[in madyu/in me`# na,yrx ga/yuo]en mna]a\ = nrpagerd ,0an;gar m;# yr hi.adagaran m;n = ŠDea/n Oagypao yr ekeu i ™e/n ,nxrelyo‹$ Nyuon madyu/in me` takva\ eka\ = Hyvhannes Mgrdi[in clyu,;# yr hedacaoin Haoasdan darva\ = & aojm gcdnvi Ar]a,i Can™asar vanqin me`$ Xjpa,dapar# yu. ghasninq aondek# erp xarbas; gkbva\ = &# te& gdesnenq# yr aondeken ger&i gar&yr hoyurer gmdnen# QGB-i mylyutoyunneryv li vanamaor m; sasdigyren mez garcile myudq;# [em cider in[ xidykyutoyunner ;nelyv mer hanxer™anqin has]eyv# haga/ag anyr# yr .ad bad.a0yren hacva\ enq$ ‚.aryunagyutoyun; ha`yrx tivin me`ƒ
10/2009
23
ERVANX NIGYKYSOAN ŠGyulac‹