Nor Ghiank Noiembrie

? Y U M A N I Y H A O Y } M I Y U TO A N E R G L E Z V O A N A M S A C I R

DARI 60 TIV 1 1 (1959) NYOE MPER 2((9

Zamqa

vanqi vera\nyunx;

Cekangari[ APCAR BALTAZARI ]yu]ahanxes ^^^^^^ =` 4

P

<MPACRAGAN

azmi]s in' har] dva\ em# te arxoyq i%n[; grna xa/nal mer hamaonqin ,yrhrxani.;$ Egeke]i% m;# hyu.ar'a%n m;$ Sdyr& bidi wyr'em verlyu\yutoyun m; ;nel# iharge* im entagaoagan desangoyunen$ Myldyvaoi i.,an Aleqsandr Parii 14(1 tvin ar'aga\ hryvardag; grna ,yrhrxani. m; hanxisanal# sagaon ?yumaniy me` [i cdnvir$ Pa]i azcaoin herys zyravar Anxranigi gisanxrien* aol hyu.ar'anner [yuninq$ ?yumaniy me` gan haogagan hnadib cirqer & manrangarner# sagaon anyn] ,yrh;rxan.agan pnyuot; pavagan ]aodyun [=$ Transilvaniy haoy] m.agyutaoin ja/ancyutoyun; gexryna]a\ = gatylig xavananqi vra & y&= ,yhrxani. bidi gre gatyligyutoan xry.m;$ Egeq naoinq ?yumaniy hin tacavyryutoan dara\qin cdnvyk haogagan egeke]ineryun$ Anyn]me miag;# yr ga/yu]va\ = haogagan y0yv* Byuqre.i maor da0arn =# sagaon aon yuni miaon haroyur darva hnyutoyun$ Yusdi iren] hnyutoamp miaon Myldyvaoi hoyusisaoin gykm; cdnvyk egeke]iner; grnan ,yrh;rxani. hanxisanal$ <ysq; Syu[avaoi# Byty.ani gam ?ymani haogagan egeke]ineryun masin =$ Ganc a/nenq Syu[avaoi me` cdnvyk ergyu vanqeryu vra# yrynq ga/an'nanan haogagan egeke]ineryu zancva\en$ Ha0gadari vanq; yu,dacna]yutoan aon vaorn =# yur amen dari haoer; ghavaqvin & gakyten aon hyuosyv# te iren] erazanqner; bidi iragananan$ Isg Zamqaoi vanq; a/an'nagi hyu.ar'an m;n =* an]oalin# Syu[ava qakaq; ba.dbanyk amry]i xer ,aka]a\$ Aleqsandr Pari i.,ani hryvardagi ar'agyumen miaon 14 dari hedy wasdatyukteryun me` n.va\ Zamqaoi vanq; ghamarvi /yumanahaoy] amenen gar&yr grynagan ga/yuo];# yr ergar jamanag eka\ = anyn] hyc&yr gexryn;$ Aox isg bad0a/yv Zamqaoi vanq; grna hanxisanal /yumanahaoy] amenen ]aodyun ,yrhrxani.;$ Ver`in dariner; gadarva\ Zamqaoi vanqi veranyrycyutoyun;# hyuos ner.n[yk lav n.an m;n = & havanapar egav bah;# mi`naxaroan Myldyvaoi aty/anisd perxi me` gancne]va\ aos haogagan hyu.ar'an; aveli .ad cyvazxel$

2

11/2009

PYVANXAGYUTOYUN Cekangari[ APCAR BALTAZARI ]yu]ahanxesi pa]yum; „Dialog“ badgerasrahin me` =` 4 XEBQER YU XEMQER AREVELOAN CYRC: ?YUMEN HYKI VRA =` 6 Ebisgybysa] <yrhrxag]agan havaq & Temagan nergaoa]yu][agan jykyv Maor Aty/ Sp^ +`mia\ni me` =` 8

Supliment limba rom`n[

p. 9 REVISTA GEOSTRATEGIC PULSE Restaurarea mănăstirii Zamca de la Suceava p. 10 p. 11 Seri de artq medievalq la Zamca Armenia-Azerbaidjan: NIMIC NOU LA MÜNCHEN p. 12 p. 14 Zilele Filmului Armean la Cluj

manga-badanegan =` 15 Haoasdan-Tyurqia AR"ANACRYUTOYUNNERYU EV Š<ELAMID‹ JAMGEDI MASIN =` 16 Haoasdan-Axrpe`an Y{ MEG NYRYUTOYUN MOYUN<ENI ME~ =` 18 Xasa,ysagan eregyuot* Ar&mdoan Haoasdan-Ar&eloan Anadylyu =` 2( Haogagan Eryusakem; ‚3ƒ =` 21

ŠNYR GOANQ‹IN AN"NAGAZM: MIQAOEL SDEWAN-CAZAZOAN Œ ,mpacr^ ;nxh^ qardyukar MADLEN DER-KYUGASOAN Œ ,mpacir VARXAN MARTAOAN Œ ,mpacir MIHAOIL GEYRGIYU Œ lyusangari¿[ MARIAM BYSTAN)OAN Œ meqenacryuhi

COLECTIVUL «NOR GHIANK»

MIHAI STEPAN-CAZAZIAN – secretar-general de redacþie MADLEN TER-GHUKASIAN – redactor VARTAN MARTAIAN – redactor MIHAI GHEORGHIU – fotoreporter MARIAM BOSTANGIAN – dactilografã-operatoare

REDAC|IA: Bucure=ti, Bd. Carol I, nr. 43, sector 2, tel./ fax. 314.67.83 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÅ: HźULESCU MIHAI TIPARUL: S.C. ARARAT srl.

I.S.S.N. 1221-9169

Haogagan >arjangari _rer Qlyuji me`

N

yoemper 9-11-;# Qlyuj Nawyqaoi M.agyuoti Dan me` gazmagerbva\ =r Haogagan >arjangari _rer* hamacyr\ag]yutoamp M.agyuoti Dan kegavaryutoan & ?HM Qlyuji masna0oyuki$ Haogagan >arjangari _reryu pa]yum; deki yune]av Nyoemper 9-in# ergyu.apti nergaoyutoamp ?yumaniy myd Haoasdani xesban Eki.e Sarcsoani & pazyum hanxisadesneryu$ A/a`in @r; nvirva\ =r dakanxavyr pemaxri[ Sergeo Wara0anyvin ‚Sarcis Wara0anoanƒ# erp ]yu]axrve]an ir ergyu jabavenner;* gar0 wasdacragan jabaven m;# XIX xaryu hao anvani ngari[ Hagyp Hyvnatanoani masin & 1968-in tykargva\ ŠN/an cyuon;‹ clyu,-cyr\y] jabaven;# yr gbadme XVIII xaryu me\ panasdek\# siry erci[# a.yuk Saoat-Nyvaoi goanq;# ;llalyv ir nergaoa]man ™&yv ezagi jabaven m;# yr ghanxbinq miaon Wara0anyvi myd$ ŠJabaven; syvyragan gensacryutoyun m; [= & hnaravyr =# yr Wara0anyvin yuker™; jabaveni ]yu]axrman darper baheryun mez hasni miaon qani m; vaorgoan yu.a]yumyv# jabaven m;n =# yr; xidelyu hamar# bedq = na,@ryq badrasd ;llanq‹ hasdade] harcarjan xesban; iraxar™yutoan pa]man a/tiv ir ,ysqin me`$ Pa]man; ,ysq a/in & Qlyuj Nawyqaoi qakaqabedarani nergaoa]yu]i[ brn^ Qrisdyfyr Filiba. & dekagan hao hamaonqi hyci yu .yun[# ngar[yuhi Azadyuhi Varxyuqa-<yrenoan$ Ereq.apti# Nyoemper 1(-in ]yu]axrve]an ŠArmenybylis‹ & Š<00va\ zyucahe/ner‹ jabavenner;$ ŠArmenybylis‹-; wasdacragan .arjangar m;n = haoeryu gykme himnva\ qakaqi m; masin# jamanagin gy[va\ Armenybylis# isg nergaois Ge/la# yr gcdnvi Transilvaniy sirdin me`$ >arjangar; iracyr\va\ = 2((5-in# Azadyuhi Varxyuqa-<yrenoani gykme$ Ha`yrx jabaven;* Š<00va\ zyucahe/ner‹# ngarahanva\ = ?yupen Casbaroani gykme 2((9-in hamadek ardaxryutoyun Haoasdan-FransaNyrvecia$ Filmi cyr\ykyutoyun; deki gyunena ergyu hartyutoan vra# yr gbadgere ergyu darper jamanaga.r`anner$ Gab; gnergaoa]ne cl,avyr gerbarin \nyunx;* ak`gan & ergryrxagan gerbarin mah;* myr$ Aos ergyu gerbarneryu 0agadacir; ner.n[va\ = hao zinvyri m; goanqi badahagan meg irykyutene# yr Ergryrx Hama.,arhaoin baderazmi aden gcdnvi Nyrvecia# pao] na& pemaxri[i an™nagan wyr™a/yutoamp$

Nyoemper 11-in# ]yu]axrve]av ŠStryunga‹ wasdacragan jabaven; & aba ŠArarad‹ cekarvesdagan .arjangar;$ ŠStryunga‹-n wasdacragan jabaven m;n = XIX xaryu sgizp; ?yumaniy me` yrpany]i m; masin# yr abasdana\ & ,nama\ = 198 hao yrperyu ‚1923-1926ƒ ;llalyv Haogagan }ekasbanyutoan verabrykner$ Aos jabaven; iracyr\va\ = „Ararat“ ,mpacryutoan & 2M sdyuxiaoi hamadek `anqeryv# pemaxri[ner* Qadri Abibyula & Mihao SdewanCazazoan$ {yreq.apti eregyoan# ampyk` aos iraxar™yutoyun; bad.a0 gerbyv lra]ve]av yu na& cy]ve]av ŠArarad‹ cekarvesdagan jabavenyv# hamadek ardaxryutoyun* Canada-Fransa 2((2# pemaxri[ Atym +gyoan$ Jabaveni me` ngarahanva\ en >a/l Aznavyur# pemaxri[in gin;* Arsine <an0oan# na& Qrisdyfer Wlyummer$ Jabavenin himq; inga\ = 1915-i Haoy] }ekasbanyutoan .r`anin badmagan meg irykyutoyun m;* Van qakaqi ximaxryutoyun;$ _cdacyr\elyv teqniq hnaravyryutoyunner;* Šfilm# filmi‹ me`# nergaoa]va\ en xrvacner# yr gbadgeren yrqan gareli = sdyuoc# vaveragan gerbyv haoeryu ykpercyutoyun;$ Aos ereq @reryu# oyuraqan[oyur @rva \racir; .ad nerxa.nag gerbyv gpa]ver Haoasdani Hanrabedyutoan maoraqakaq Er&ani masin gar0 wasdacragan jabavenyv m;$ Aos a/ityv gyuzenq .nyrhagalyutoyun haodnel ?yumaniy myd Haoasdani xesbanyutoan;# M.agyuoti Dan & Qlyuj Nawyqaoi Qakaqabedaranin# in[bes na& ?yumaniy Haoy] Miyutoan ]yuo] dva\ a`ag]yutoan hamar$ Gwawacinq nyuonbes hyuos ardahaodel# yr Haogagan >arjangari _rer; aosyuhed& oyuraqan[oyur dari irykyutoyun bidi xa/nan# hyuos m;# yr mez hed pajna\ = & cryk# hrabaragacir yu lracryk Sarcis Seloan ir yuker™in me`# yr ;nter]e] Varxyuqa-<yrenoan iraxar™yutoan pa]man;$ QRISTINA WYWA

11/2009

3

Cekangari[ APCAR BALTAZARI ]yu]ahanxesi pa]yum; „Dialog“ badgerasrahin me`

4

11/2009

B

yuqre.i qakaqabedarani 2-rx pajanmyunqi a/a`in harg;# „Dialog“ badgeras;rahin me`# ver`ers pa]ve]av XIX xari ver`eryu haoazci cekangari[ Apcar Baltazari arjeqavyr sdek\acyr\yutoyunneryu meg masi ]yu]axryum;# yr bidi d&e min[& hyunvar 4-;# na,@ryq \anyu]va\ ;llalyv arvesdaser hanryutoan;$ }yu]ahanxes; nvirva\ = goanqen anjamanag ‚29 dareganƒ he/a]a\ me\ ngar[i hi.adagin$ 1956t^-in hradaragva\ ngar[in menacryutoan me` Wetryu Qymarnesqyu ghasdade hed&oal;^ ŠBaltazar; ™ca\ = .yur` 3(( a.,adanqner# yryn] me` 1936t^-i ]yu]ahanxesin nergaoa]va\ =in 57 oyukanerg & 218 c\angar[agan a.,adanqner$ Sdek\acyr\yutoyunneryu me\ mas; aos@r ggazme bedagan sewaganyutoyun# nyuonbes & ergri & ardasahmani masnavyr havaqa\yneryu gbadgani# isg meg masn al anheda]a\ = Ergryrx hama.,arhaoin baderazmi darineryun$‹ Apcar Baltazar; i he0yugs ir dariqi y[ miaon [awazan] hasyun & arjeqavyr arvesdaced m;n =r# aol& p\a,nxir qnnaxad m;# arvesdi hmyud cidag m;$ 2-rx pajanmyunqi qakaqabed Neqyulao _n]anyu „Dialog“ badgerasrahi gazmagerbi[ dgn^ ?yuqsandra Garyfeanyu# hamacyr\ag]yutoamp ?yumen Agaxemiy qanxagaxry.mi a.,adagazmi# ?yumen Azcaoin Arvesdi Tancarani# Byuqre.i Tancarani & @janxagyutoamp arvesdi havaqi[i m;# yuze]in

Byuqre.i hanryutoan yu.axryutoyun; hravirel jamanagagi] ardahaodyutoamp ]yu]ahanxesi m;# yr aveli aojmeagan =# qan erp&=$ Cekangari[ Apcar Baltazar \na\ = 188(t^ wedrvar 26-in# Byuqre.i Silvestryu takamas;# haoazci hamesd ;ndaniqi m; me`$ Na, gha0a,e Qantemir Vyd; varjaran;# yur & a[qi giona

xebi c\angar[yutoyun; ir pnagan hagyumyv* sdanalyv miaon amenen par™r cnahadaganner$ 1896-19(1tt^-; Byuqre.i Cekarvesdi xbry]i grtaty.ag sda]yk a.agerd m;n =$ 19(3-in g]yu]axre ir anxranig cyr\; ]yu]ahanxesi m; me`* clyu,i varjyuot & gsgsi hyxva\ner crel arvesdi veraperoal lracreryu me`$ 19(7-in Ateneyul srahin me` gyunena ir a/a`in anhadagan ]yu]ahanxes;* 126 ngarneryv$ 19(8-19(9tt^-; gveragancne Dr;bg;.ani ‚Teleyrmani marzƒ & _]etari ‚Byuqre.ƒ egeke]ineryu yrmnangarner; & gbadrasdvi hradaragel Hamezi vanqi veraperoal ir yusyumnasiryutoyun;$ Xjpa,dapar gmahana vakajam# ir yujeryu \akgman .r`anin# 29 dareganin 19(9t^ sebdemper 26-in# sirdi hivanxyutoan hed&anqyv$

11/2009

5

XEBQER YU XEMQER

AREVELOAN CYRC: ?YUMEN HYKI VRA

H^ )^ Siryuni

>

ad jykyvyurxner abasdan cda\ en asbn`agan aos ergnqin dag# pao] anyn]me qi[er; miaon aonqan `ermyutoamp wara\ en syuon hoyur;ngal hykin yu aonqan serd nyuona]a\ en anyr pnig darrin hed# yrqan haoer;$ Xaravyr ir goanqi ;nta]qin nyuon aos aweryun vra* ir qrdinq; ./aola\ = hao;# dqna\ = ergrin verelqin hamar# yu pajna\ = anyr pylyr hycern yu hyuzyumner;$ Pavagan = midq perel hao darrin gadara\ xer; /yumen ergirneryu dndesagan \akgman me`# & tiv; hao xemqeryun yrynq sadara\ en bedyutoan hanraoin goanqin* anyr pylyr marzeryun vra$ Aox marzeren meg;# in[ ,ysq# eka\ en m.agyuotn yu arvesdner;$ Vga* hao anyunner; zyrs /yumen m.agyuoti badmyutoyun; gar'anacre ir =`eryun me`# vga* hao arvesdi hedqer; yryn] ghanxibi marx ergrin vakemi hi.adagaranneryun vra$ Hao darr; ir nbasd; [zla]av asbn`agan aos hykin nyr @reryu me` al$ Arxar&# erp 0i.d

6

11/2009

ges xar a/a`# 1922-in# nyr wytyrig m; hao nyr zancva\ m; gyucar han'nel nyuon aos aweryun* nyregner; &s havadarim mna]in hineryu avanxyutoan]# perelyv iren] nbasd; ergrin a/&dyurin & 0ardarvesdin# in[bes & arvesdneryun yu arhesdneryun$ Anyn] pera\ nbasd; pa]a/abes tangacin ekav ar&eloan cyrceryu marzin me` & a/avelabes hao na,a'e/nyutoan gbardi ?yumanian* ete cyrci a.,adany]neryu ]an]yv m; ykykve]av .yudyv ergir;# in[bes Byuqre.i & Oa.i# nyuonbes Dybry-

0aoi & Transilvaniy zanazan qakaqneryun me`$ Cyrcer;# zyrs hrabarag gnedein aox a.,adany]ner;# nyr 0ardarvesd m; sdek\e]in ergrin me`# ymanq nyuonisg mr]elyv ar&eloan pnig cyrceryun yu anyn] hampavin hed al$ Haoy] nbasd; ganc [a/av aosdek$ Hao varbedner; ergrin &s yusyu]in ar&eloan cyrceryu ampyk` arvesd; ir hedin manramasnyutoyunneryv# & ?yumanian pan m; bardagan = & anyn]* ete nyr garceryu dag ha`yke]av vera\vil vit,ari a.,adany]i m;# yur sdek\va\ cyrcer; .wytyutoan gmadnen arxen pyun Ar&elqn ancam aha dasnoag darie i ver$ Aos a/a`apann ;nel bedq ekav ,yselyu a/tiv crqi m; masin yr sekanis vra = aha$ Iraganin me` ergryrx dbacryutoyunn = an hadyri m;# zyr lyuos ;n\aoer =r Sirag Cscanoan 1965-in# & yr oyt; darie edq grgin hrabarag gelle yry. parewy,yumneryv & havelyumneryv# Ĺ "e/acyr\ cyrcer;â&#x20AC;š ,yracrin nerq&$ Cscanoani hadyr; ir a/a`in masin me` a/hasarag cyrceryu aolazan desagneryun masin

ryun y0; ghadgan.en$ Hadyr; ir ergryrx & himnagan masin me` yuke]yuo] m;n = a/avelabes aon arhesdany]neryun hamar# yrynq ar&eloan cyrcer gardaxren$ Ha`yrxagan das; clyu,neryu me` hadyrin hekinag; gbarze ar&eloan cyrceryu .inyutoan hed gabva\ ampyk` teqniq;# hnaravyr pylyr manramasnyutoyunner;$ Ha`yrxapar znnyutoan noyut gxa/nan aosbes cyrceryu .inyutoan hamar @cdacyr\va\ na,anoyuter; ‚pyurx# ao\i & yukdi maz# medaqs & pampagƒ# cyrcahoyusyutoan teqniq; ‚in[bes garbedneryu nyuonbes hacyu]avyr cyrceryu hamarƒ# teler; & hancyuo]ner; ha.velyu metyd;# cyrcahoyusyutoan hamar anhraje.d egyk gargahnern yu cyr\iqner;# Œ meg ,ysqyv pylyr aon \anytyutoyunner; yrynq anhraje.d en# yrbeszi ergir; @jden arvesdi inqnadib nmyu.neryv# aol& dara\yum cdnen a.,arhi hrabaragneryun vra$ H^ C^ Hekinag; ir cirq; '@na\ = ykpa]oal Haogyuhiin# anyr yr y[ miaon ir goanqi tangacin ;ngern =r eker# aol ir mendyr; cyrci arvesdin me`$ Ngarner; a/nva\ Haogagan cyrcer & mana\acyr\yutoyun cirqen# Hekinag* ?^H^ C&yrcoan - Ber0 A.0oan g,ysi# ha`yrxapar nergaoa]nelyv /yumanagan sqyar]aner; zanazan .r`anneryu iren] dibarneryv# ar&eloan hancyu]avyr cyrcer; darper ergirneryu yu.acrav nmyu.neryv# & ver`abes evrybagan cyrcer al* in[bes anynq yr gardaxrvin yry. ergirneryu# masnavyrapar Lehasdani# Fransaoi# Ancliy# Sbaniy & Wyrtyucaliy me`$ In[ gveraperi ar&eloan cyrceryun* anynq nergaoa]va\ en in[bes [inagan# hnxgagan# hnxga[inagan & Mi`in Ar&elqi# nyuonbes & manavanx barsgagan# WyqrAsiagan & gyvgasoan iren] amenen hadgan.agan nmyu.neryun me`$

Gyvgasoan .r`ani hadyug cyrceryun garcin# yrynq ger&an Derbendi# Can'agi# >irvani Dakisdani & aol dibarneryv# ]yuo] drva\ en zyud haogagannern al# yrynq vakyu] \anyt en arvesdneryu a.,arhin & yrynq nergaois &s sgsa\ en 0ana[yum cdnel cyrceryu iren] yuryuon desagneryv# yrbisin en Er&an# Zancezyur# Arda.ad# Ly/i# S&an & aol anyunneryu dag sdek\va\ cyrcer;$ Avel]nenq yr ha`yrx clyu,i m; me`# yur ,ysva\ = aolazan se/i cyrceryu mytivneryun vra* laon dek drva\ = na& aon mytivneryun# yrynq hin & nyr haogagan cyrce-

11/2009

7

Ebisgybysa] <yrhrxag]agan havaq & Temagan nergaoa]yu][agan jykyv Maor Aty/ Sp^ +`mia\ni me` Hygdemper 27-in maha]av Vehahaor Cricyr Nersisoan$ Hygdemper 29-in# Sp^ +`mia\ni ŠCaoane‹ vanqin me` deki yune]av hycehancsdoan hadyug ararykyutoyun# yryun na,acahe] temis a/a`nyrx D^ Diraor Arqebisgybys Mardigoan$ Hycehancsdoan ararykyutoan nerga =in Haoasdani Hanrabedyutoan Na,acah Serj Sarcsoan# Var[abed Dicran Sarcsoan# Ardaqin Cyr\y] na,arar +xvarx Nalpanxoan# Le/naoin Karapaki Na,acah; & Var[abed; yu aol ba.dynagan an™iq$ Hycehancsdoan ararykyutoan nerga =r hy\ pazmyutoyun m; & gykqin cyoa]a\ =r pazyum \akgebsagneryu hsgaoagan .arq m;$ Ha`yrx @r;* Hygdemper 3(-in# ŠCaoane‹ vanqen Vehahyr marmin; wy,axrve]av Ysgehad coyuk;# yur & deki yune]av hyukargavyryutoan ararykyutoyun;$ Hygdemper 29-i a/avydoan# deki yune]av Ebisgybysa] <yrhrxag]agan havaq# yryun masnag]e]an .yur` 8( badcamavyrner & anyn] garcin na&

8

11/2009

/yumanahao temagani anxam Aram ~avaxoan$ Badcamavyrneryu 4(-; ebisgybysner & a/a`nyrxner =in$ Hygdemper 3(-i eregyoan# Maor Da0ari me` deki yune]av Havaqagan Akytq* Temagan Nergaoa]yu][agan Jykyvi nergaoa]yu]i[neryu masnag]yutoamp$ Jykyv; .aryunagve]av Hygdemper 31-in & aba Nyoemper 2-4-;$ Nyoemper 1-in# Giragi# Maor Da0arin me` Sp^ badarac madyu]ve]av & hycehancsdoan ba.dyn* i hancisd Vehahaor Cricyr Nersisoani$ Nyoemper 4-in# temagan nergaoa]yu][agan jykyv; avardve]av$ Aox @r; eregyoan# Maor Da0ari me` Haorabedagan maktanq deki yune]av Vehawa/ Haorabedi cahagalyutoan 1(-amoagi a/ityv$ Aonyuhed& hraje.di 0a.geryuot drve]av Temagan Nergaoa]yu][agan jykyvi masnagi]neryu hed$ A/a`nyrxaran Haoy] ?yumaniy

T

NOIEMBRIE 2009

Tîrg de Turism

PUBLICA ÞIE BILINGVÃ A UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA

îrgul vacanţelor de lux Kings Holiday, deschis în perioada 20-22 noiembrie, a găzduit la Bucureşti în jur de 30 de expozanţi care au pun la vînzare oferte de vacanţă pentru Sărbători şi pentru primăvara anului viitor. Camera de Comerţ România-Armenia în colaborare cu Ambasada Republicii Armenia şi Uniunea Armenilor din România au avut un stand în care Armenia a fost prezentată din punct de vedere al atracţiilor turistice. Pentru buna organizare a standului trebuie mulţumit domnului Av. Alexandru Udrea, vicepreşedinte la Camerei de Comerţ şi Industrie RomâniaArmenia şi av. Lusiné Navasardyan.

REVISTA GEOSTRATEGIC PULSE

Am primit la redac\ie ultimul num[r al publica\iei bilunare Geostrategic Pulse.

Revista, editat[ bilingv ]n englez[ =i rom`n[, de c[tre S.C. INGEPO CONSULTING S.R.L. este de fapt un buletin de analiz[, informa\ie =i studii de politic[ geostrategic[. Coordonator este Corneliu Pivariu, membru al Institutului Interna\ional pentru Studii Strategice Londra, dar semneaz[ =i alte nume mari, exper\i =i speciali=ti cum ar fi Ambasador, Prof.

Univ. Dumitru Chican, Dr. Lector la Universitatea din Bucure=ti Dan Dungaciu, Iulian Fota, consilier preziden\ial pentru securitate =i ap[rare na\ional[ la Pre=edin\ia Rom`niei etc. Revista debuteaz[ cu un editorial fierbinte semnat de Corneliu Pivariu intitulat „Turkey Armenia, opening a new chapter in the bilateral relation“ (Turcia =i Armenia un nou capitol deschis ]n rela\iile bilaterale), care analizeaz[ noile protocoale semnate ]ntre cele dou[ \[ri. Desigur nu este uitat nici faimosul episod atunci c]nd ministrul de externe rus Serghei Lavrov i-a trimis omologului s[u armean un bile\el pe care scria „Eduard, te rog s[ accep\i semnarea f[r[ discurs“.

S]nt multe alte articole interesante cum ar fi Republica Moldova ]n contextul sistemului regional de securitate, Serviciile secrete ale sec. XXI =i problemele

securit[\ii, Planurile Statelor Unite ]n Europa Central[ =i de Est sau Tehnologie =i echipament militar – arme noi, carabina semiautomat[ AS 50. Surpriza revistei ]ns[ o reprezint[ un supliment special dedicat situa\iei din Nagorno-Karabagh.

Suplimentul cuprinde dou[ studii, impresionant de bine comentate, cu o bibliografie extrem de solid[ ]n domeniu, semnate de c[tre General Maior Hayk S. Kotanjian. Primul studiu intitulat Peace and security Perspectives in the South Caucasus: the Madrid principles of Karabakh conflict settlement are based on the „war paradigm“ analizeaz[ paradigmele r[zboiului ]n aceast[ zon[ de conflict, dreptul la autodeterminare =i tot ceea ce este identificat drept democra\ie ]n Caucaz. Al doilea studiu al suplimentului semnat de c[tre acela=i autor intitulat Referendum as a Gesture of a Good Will: Peace and War Scenarios for Karabakh trateaz[ eventualele scenarii ale Republicii NagornoKarabakh ]n rela\iile cu vecinii s[i ]n condi\ii de pace sau r[zboi, subliniind garan\ia stabilit[\ii =i securit[\ii ]n aceast[ regiune greu ]ncercat[. General Maior Kotanjian ofer[ solu\ii clare =i concise ]n studiile sale. Urmeaz[ probabil s[ fie luate ]n considerare de c[tre p[r\ile aflate ]nc[ ]n acest ]nghe\at conflict, mai ales ]n contextul ]n care chiar de cur]nd pre=edintele

azer Aliev a amenin\at clar Armenia cu o interven\ie armat[ ]n for\[ pentru stabilirea situa\iei din Republica NagornoKarabagh. }n concluzie revista Geostrategic Pulse nu trebuie s[ lipseasc[ de pe masa de lucru a speciali=tilor ]n domeniu =i desigur c[ poate figura ca un important material pentru documentare ]n fi=ierul publica\iilor de acest gen. Nu de alta, dar, chiar f[r[ s[ ne d[m seama, aceste strategii prezentate am[nun\it ne pot influen\a chiar =i destinele.

Eduard ANTONIAN

11/2009

9

Restaurarea mănăstirii Zamca de la Suceava

Î

n ziua de 17 noiembrie 2009 a avut loc la Suceava recepţia lucrărilor de consolidare-restaurare a turnului clopotniţei ale Mănăstirii Zamca. Lucrările au fost finanţate de Guvernul României prin Ministerul Culturii şi Cultelor – Direcţia Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice. Au participat oficialităţi din partea Ministerul Culturii şi Cultelor, Consiliul Judeţean Suceava. Ca membrii ai comisiei de recepţie din partea Arhiepiscopiei Armene au participat preotul acestei mănăstiri, Radu Krikor Holca, şi dl. ing. Jirair Ghiulbenghian.

De asemeni au fost prezenţi ca invitaţi dl. Vartan Arachelian şi preotul Torkom Mandalian. Lucrările au fost realizate cu înalt profesionalism de firma Restaco.

Ansamblul Mănăstirii Zamca cuprinde Biserica Sf. Auxentie – a cărei renovare-restaurare s-a încheiat în 2003, mai exact clădirea paraclis, şi turnul clopotniţei. Biserica mănăstirii este menţionată la anul 1415, iar Paraclisul Sf. Grigore este construit în anul 1606. Reamintim că în anul 1401 domnitorul Alexandru cel Bun a dat un Hrisov prin care acorda Episcopului armean de la acea vreme dreptul de a înfiinţa o Episcopie cu scaunul la Suceava.

Spiritul tolerant al acestui mare voievod, valabil nu numai pentru comunitatea armenilor, se explică în fapt prin recunoaşterea contribuţiei acestei etnii la bunul mers al treburilor economice din Moldova.

10

11/2009

Numele de Zamca provine de la cuvîntul polon „zamek“ care înseamnă cetate, fortificaţie, denumire ce provine din timpul cînd au fost cantonaţi în mănăstire soldaţii princepelui polon Sobiesky (1690), mănăstirea fiind în acele vremuri şi un punct important de apărare al Sucevei.

Lucrările de restaurare s-au desfăşurat în mai multe etape. În anul 1975, la iniţiativa vrednicului de pomenire Patriarh şi Catolicos Vasken I, şi a demersurilor făcute de I.P.S. Arhiepiscop Dirayr Mardichian s-au primit din partea Fundaţiei Alec Mamoogian suma de 20.000 USD pentru începerea restaurării. În anul 1996 au început lucrările de proiectare, iar din anul 2000 lucrările propriu-zise au început prin grija şi directa implicare a Ministerului Culturii şi Cultelor.

Unele lucrări au fost realizate prin grija Consiliului Eparhial şi a unor sponsori de pe plan local şi din diaspora. Am dori să-i amintim pe dl. Gaizdag Ohanessian care a făcut fîntîna din curte şi dl. Onig Calaigian care a contribuit la restaurarea paraclisului.

Slujbele la mănăstire sînt oficiate de preotul Radu Krikor Holca.

După recepţia acestor lucrări, în funcţie de fondurile existente, va continua restaurarea mănăstirii la zidurile de incintă, sistematizarea curţii şi paraclisul.

Sperăm ca în vara viitoare, cînd vom face resfinţirea turnului, să avem şi clopote. Ne adresăm, pe această cale, celor interesaţi să contribuie pentru clopotele Mănăstirii Zamca să contacteze Arhiepiscopia Bisericii Armene. Totodată, avem promisiuni din partea primarului Sucevei pentru refacerea drumului de acces către Mănăstire.

Vom face deasemeni demersuri pe lîngă autorităţi pentru introducerea în circuitul turistic-religios al Bucovinei şi a Mănăstirii Zamca alături de celelalte mănăstiri din zonă. Încă o dată Consiliul Eparhial îşi exprimă mulţumirea faţă de autorităţile locale şi cele guvernamentale pentru ceea ce au făcut pentru punerea în valoare a Mănăstirii Zamca, important monument istoric al comunităţii armene din România.

CONSILIUL EPARHIAL

Seri de artq medievalq la Zamca

Centrul Cultural PETRE ŢUŢEA, continuînd seria evenimentelor de artă medievală iniţiate la Suceava în 2005, a organizat a VI-a ediţie a Serilor de artă medievală din Cetatea de Scaun a Moldovei la Mănăstirea Armenească Fortificată ZAMCA în perioada 20-21 noiembrie a.c.

Manifestarea, organizată sub patronajul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi găzduită de unica fortificaţie medievală armenească păstrată şi restaurată din România, este deschisă atît vechilor bresle meşteşugăreşti şi artiştilor amatori, cît şi publicului larg căruia îi sînt propuse: concerte de muzică medievală, spectacole de teatru, scenete şi animaţie pentru copii, Commedia dell’arte, teatru de păpuşi, ateliere de confecţionare de păpuşi tradiţionale şi panarame, dansuri tradiţionale, prezentări de activităţi lucrative specifice perioadei medievale (meşteşugari, negustori, agricultori, etc.), expoziţii specifice, conferinţe publice pe teme de istorie şi literatură veche, ateliere de oralitură, proiecţii de imagini de epocă, expoziţie de caricatură realizată în zilele şi despre participanţii la manifestare, animaţie de stradă şi multe, multe alte surprize (străjeri la porţile fortăreţei, salvarea domniţei din turn, baba-oarba între domnitor şi domniţe, ursitoare, sînziene, vînzători de leacuri miraculoase, patrule ale gărzilor fortăreţei, munteni cu ciobăneşti româneşti, muschetari cu şi fără muschete, cavaleri luptîndu-se cu spadele sau ademenind domniţe, boieri, dregători, răzeşi, menestreli, trubaduri, lăutari, jongleuri, căldărari, lingurari, hoţi mărunţi şi tălhari jefuind personajele medievale şi ... nu numai).

A fost organizat şi un atelier de gastronomie medievală împreună cu elevii de la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară din Suceava, care au pregătit reţete medievale şi care îşi propun, de la primavară, să pregătească în faţa publicului reţete armeneşti pe care, sperăm, comunitatea armeană să ni le propună ...

Totodată, aş menţiona şi activităţile hipice ce au atras un public numeros (mai ales tineri îndrăgostiţi de acest nobil animal) care a dorit să facă cunoştinţă cu cele mai frumoase exemplare ale rasei Shaggy Arab ce sînt crescute la Herghelia Rădăuţi.

Nu în ultimul rînd menţionăm că tineri din cartierul Zamca, pentru al treilea an consecutiv, alături de elevi de la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară din Suceava au plantat, cu sprijinul direcţiei Silvice Suceava, pentru stabilizarea terenului din apropierea intrării actuale în mănăstire ca. 100 de puieţi destinaţi a opri alunecările permanente din ultimii ani!

Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu Arhiepiscopia Bisericii Armene din România şi Direcţia Silvică Suceava care a deplasat în zonă cai spre a oferi plăcerea unei plimbari călare pe domeniul mănăstirii Zamca.

Mirel REMESCU Centrul cultural Petre Ţuţea

11/2009

11

Armenia-Azerbaidjan

NIMIC NOU LA MÜNCHEN

Vartan MARTAIAN

}

n paralel cu procesul diplomatic armeano-turc, cel al negocierilor armeano-azere purtate sub auspiciile Grupului de la Minsk al OSCE a cunoscut, ]n ultimii doi ani, o intensificare ]nso\it[ de previziuni repetate despre o iminent[ solu\ie negociat[ a conflictului din Karabagh.

Pe 22 noiembrie, gra\ie medierii triplei copre=eden\ii ruso-franco-americane a Grupului, pre=edin\ii Armeniei =i Azerbaidjanului s-au ]nt]lnit pentru o nou[ rund[ de negocieri la v]rf. }nt]lnirea Sarksian-Aliev de la München, a =asea din acest an a celor doi pre=edin\i, s-a desf[=urat la re=edin\a consulului general al Fran\ei ]n capitala Bavariei. Ca de obicei ]n ultimii doi ani, mediatorii =i-au afi=at optimismul ]n leg[tur[ cu rezultatele scontate ale ]nt]lnirii. +i, tot ca de obicei, nici aceasta ultim[ ]nt]lnire la v]rf nu a dat rezultate spectaculoase. Dac[ vrem s[ ]i credem pe oficialii armeni. Pentru c[, tiparul jocului diplomatic din ultimii doi arat[ cam a=a: copre=edin\ii rus, francez =i american ai Grupului de la Minsk organizeaz[ o ]nt]lnire ]ntre pre=edin\ii armean =i azer, fiecare dintre cei trei mediatori ]=i exprim[ optimismul (mai mult sau mai pu\in prudent) ]n leg[tur[ cu rezultatele a=teptate, ba uneori mai este exprimat[ =i speran\a c[ vom asista la un moment decisiv, de cotitur[ ]n vederea ]ncheierii unui acord (la ]nceput) de principiu. Dup[ eveniment asist[m la declara\ii la fel de <prudentoptimiste> ale mediatorilor, care ne asigur[ c[ au fost ]nregistrate progrese =i c[ pacea e mai aproape ca oric]nd.

La r]ndul s[u, Azerbaidjanul acompaniaz[ declara\iile optimiste (dar formulate ]n termeni generali) ale mediatorilor cu propriile declara\ii nu <optimiste>, ci <prudent-triumfaliste>, ]n care ]=i in-

12

11/2009

formeaz[ publicul cum c[ ar fi ]nregistrat progrese la masa negocierilor cu Armenia cu care ar discuta am[nunte concrete, de natur[ tehnic[ ]n chestiunile prioritare pentru Baku: restituirea <teritoriilor ocupate> sau revenirea refugia\ilor azeri (inclusiv cei din Karabagh). Cu alte cuvinte c[ e pe cale s[-=i refac[ <integritatea teritorial[>, f[r[ s[ aminteasc[ nimic ]ns[ de modul stabilirii statutului final al Karabaghului. Declara\ii la care diploma\ia armean[ a r[spuns nu o dat[, spun]nd c[ drumul r[mas p]n[ la un acord este ]nc[ lung =i presupune negocieri atente, prioritate pentru Erevan fiind stabilirea mecanismului definirii statutului final al regiunii armene=ti =i al asigur[rii securit[\ii sale, abia dup[ aceea put]ndu-se negocia modalit[\ile restituirii districtelor azere ocupate, teritorii ce ast[zi constituie o zon[ tampon de securitate. R[spunz]nd pe 18 noiembrie unei interpel[ri privind declara\iile pre=edintelui azer, Ilham Aliev, ce anun\a c[ negociaz[ recuperarea celor =apte districte azere (inclusiv coridorul Lacin, ce leag[ Armenia de Karabagh), ministrul de externe armean, Eduard Nalbandian, a spus: <Nu =tiu cu cine poart[ partea azer[ aceste negocieri, dar ]n Armenia =i Karabagh aceste chestiuni ]nc[ nu s]nt dezb[tute. V[ reamintesc c[ acum mai bine de un an azerii refuzau s[ discute pe documentului de la Madrid, ba chiar

t[ceau ]n leg[tur[ cu existen\a acestui document>. Potrivit lui Nalbandian, negocierile se poart[ acum ]n jurul statutului Karabaghului.

Nu o dat[ Azerbaidjanul a amenin\at c[ va recurge la dreptul s[u <legitim> de a-=i reface prin for\[ <integritatea teritorial[>. }ns[ reuniunea de la Münchem a prilejuit lansarea celui mai str[veziu atac verbal-diplomatic al pre=edintelui azer la adresas Armeniei =i a celei mai pu\in voalate amenin\[ri din ultimul timp. <Aceast[ ]nt]lnire trebuie s[ joace un rol decisiv ]n procesul negocierilor. Dac[ aceast[ ]nt]lnire se ]ncheie f[r[ rezultat, speran\ele noastre se vor epuiza =i nu vom avea nici o alt[ op\iune>, a declarat pre=edintele azer cu numai o zi ]naintea reuniunii de la München, amenin\]nd c[ va recurge la for\a militar[: <O vom face, pentru c[ nu am exclus niciodat[ nimic =i nu vom exclude nici o op\iune. Avem dreptul deplin s[ ne eliber[m teritoriile prin mijloace militare>. Potrivit lui Aliev, ]n ciuda deselor runde de negocieri, solu\ionarea conflictului nu se contureaz[.

Evident din cauza Armeniei, care ar tergiversa discu\iile =i ar reveni la puncte despre care se credea c[ s]nt l[murite.

Scopul Armeniei ar fi popularea teritoriilor azere, de=i aceasta <nu are poten\ialul>.

Pre=edintele azer sus\ine c[ popula\ia real[ a Armeniei ar fi de 1,7 milioane de

locuitori, ]n timp ce Azerbaidjanul cunoa=te o cre=tere demografic[, cele 9 milioane de locuitori ai s[i de ast[zi urm]nd s[ devin[ 10 milioane peste 5-6 ani. Ilham Aliev crede (sau, cel pu\in a=a declar[) c[ va veni momentul ]n care armenii nu vor mai putea ap[ra linia de contact dintre beligeran\i.

Iar dup[ reuniunea de la München, purt[torul de cuv]nt al ministerului azer de externe a vorbit despre o anumit[ <apropiere> a pozi\iei celor dou[ p[r\i, ]n timp ce mijloacele de informare azere au lansat specula\ii privind o eventual[ restituire p]n[ la sf]r=itul anului a regiunii Kelbadjar, cea care separ[ Armenia de Karabagh la nord de coridorul Lacin, tem[ ce ar fi f[cut obiectul negocierilor dintre Sarksian =i Aliev. De=i se =tie, inclusiv la nivelul publicului azer, c[ armenii accept[ restituirea doar a cinci din cele =apte districte azere, Lacinul =i Kelbadjarul ce asigur[ leg[tura terestr[ ]ntre Armenia =i Karabagh necesit]nd un statut special.

A=adar, dup[ amenin\[rile lui Ilham Aliev, afl[m acum c[ dup[ München avem de-a face cu un anumit <progres>, de=i nu a fost dat[ publicit[\ii nici o declara\ie co-

mun[ dup[ ]nt]lnire. Ceea ce vorbe=te de la sine at]t despre stagnarea negocierilor, despre dezacordul dintre cele dou[ p[r\i, c]t =i despre \inta intern[ a retoricii belicoase a pre=edintelui azer. Mai mult chiar, se vorbe=te =i de o ]ncercare de a-i oferi parlamentului turc o ie=ire onorabil[ din procesul ratific[rii Protocoalelor cu Armenia, de vreme ce liderii turci au condi\ionat ratificarea de eventualele progrese ]n chestiunea Karabaghului.

Oricum, purt[torul de cuv]nt al pre=edintelui armean a subliniat faptul c[ zvonurile despre Kelbadjar s]nt <pur[ dezinformare =i nu au nici o leg[tur[ cu realitatea>. Iar amenin\[rilor cu r[zboiul ale lui Ilham Aliev le-a r[spuns afirm]nd c[ Armenia nu a recunoscut independen\a Karabaghului doar ca s[ nu st]njeneasc[ negocierile de pace, dar, dac[ negocierile ar e=ua =i ostilit[\ile ar re]ncepe, nimic nu ar mai ]mpiedica Erevanul s[ recunoasc[ independen\a Karabaghului. +i mediatorii interna\ionali au \inut s[ se distan\eze de amenin\[rile lui Aliev: <Guvernele noastre, la Moscova, Washington =i Paris, s]nt de p[rere c[ r[zboiul nu este o op\iune>, a declarat copre=edintele

francez al Grupului de la Minsk. Iar colegul s[u rus a punctat =i mai concret: <Noi le-am explicat ‚la Münchenƒ pre=edin\ilor ‚Armeniei =i Azerbaidjanuluiƒ c[ ]n acest moment delicat al negocierilor este preferabil s[ se ab\in[ de la a aduce acuza\ii dispropor\ionate unii ]mpotriva celuilalt =i, mai ales, s[ nu aminteasc[ posibilitatea unei solu\ii prin for\[>.

Pe de alt[ parte, dup[ reuniune, tonul sec al declara\iei copre=edin\ilor Grupului de la Minsk spune aproape totul: <}n timpul ]nt]lnirii lor, care a fost a =asea din anul 2009, cei doi pre=edin\i au avut o discu\ie ]n detaliu =i ]n profunzime despre cele mai importante puncte ]nc[ nerezolvate ale propunerilor avansate de copre=edin\i. }nt]lnirea ce a durat mai mult de patru ore a fost constructiv[. Au fost f[cute progrese ]n diferite domenii. }n acela=i timp, anumite probleme r[m]n deschise.“ <Ast[zi credem c[ au fost realizate anumite progrese importante>, spunea copre=edintele francez al Grupului de la Minsk =i puncta: <Dar, desigur, am identificat =i c]teva dificult[\i>.

A=adar, nimic nou la München.

Vartan MARTAIAN

ECOURI ECOURI ECOURI ECOURI ECOURI ECOURI ECOURI

Dup[ primul r[zboi mondial, ]n 1919, ]n timpul tratativelor de pace de la Paris =i Versailles, marile puteri au f[cut mult[ v]lv[ pe tema pierderilor umane =i materiale pe care le-au suferit – de exemplu, Fran\a cu aproximativ 1.300.000 de mor\i, Italia cu circa 700.000, etc. – =i au ]ncercat s[ ob\in[ repara\ii pe baza acestor date.

Pacea ]ncheiat[ acum 90 de ani, o pace nu tocmai dreapt[, a adus avantaje unora – ]n special Angliei =i Fran\ei –, a ]ngenucheat complet Germania, ]ns[ nu a stins conflictele =i a deschis calea c[tre declan=area celui de al doilea r[zboi mondial.

Armenii (care au dat peste 1.500.000 de victime – b[rba\i, femei, copii =i b[tr]ni – =i =i-au v[zut mii =i mii de biserici =i =coli arse, distruse sau jefuite, care au pierdut cea mai mare parte a p[m]nturilor str[mo=e=ti =i au suferit uria=e pagube materiale) au fost, ]n final, ]n=ela\i de marile puteri ce =i-au pus propriile interese mai presus de datoria pe care o aveau fa\[ de martirizatul popor armean.

Este de remarcat faptul c[ ast[zi, c]nd masacrele armene=ti din timpul primului r[zboi mondial au fost recunoscute de un mare num[r de na\iuni drept genocid, c]nd lumea a recunoscut deja realitatea istoric[ a acestei crime, ]nc[ exist[ guverne care sus\in Turcia ]n efortul s[u de negare a realit[\ii =i mascare a trecutului. Protocoalele armeano-turce s]nt o dovad[ a sprijinului politic primit de Turcia ]n aceast[ chestiune.

Am adunat ]n r]ndurile urm[toare c]teva opinii ale unor personalit[\i armene=ti din Diaspor[ despre comisia <dimensiunii istorice> prev[zut[ de protocoalele armeano-turce semnate pe 10 octombrie la Zürich.

Profesorul Richard Hovhannisian – =eful catedrei de istorie a Armeniei de la universitatea UCLA (University of California, Los Angeles) – consider[ c[ o astfel de comisie nu

poate func\iona dac[ una din p[r\i este un stat ce neag[ realitatea acestor masacre, care ]ncearc[ s[ ascund[ adev[rul =i s[ ]n=ele at]t comunitatea interna\ional[, c]t =i propriul popor.

Dr. Raymond H. Kevorkian – directorul bibliotecii Nubar de la Paris, autor al mai multor c[r\i despre istoria armenilor, printre care Genocidul Armean, Uniunea General[ Armean[ de Binefacere etc. – men\ioneaz[ c[ menirea comisiei <istorice>, a=a cum este prev[zut[ ]n Protocol, nu se refer[ ]n mod explicit la chestiunea genocidului, ci este ]nc[ o ]ncercare a Turciei de a men\ine, pentru ]nc[ c]\iva ani, dubiul fa\[ de caracterul genocidar al evenimentelor din 1915. Dac[ ar exista o dorin\[ sincer[ de a cerceta fenomenul genocidului comis de Imperiul Otoman la ]nceputul secolului XX, autorit[\ile turce=ti ar trebui s[ promoveze un program care s[ preg[teasc[ adev[ra\i exper\i =i s[ schimbe legisla\ia ]n a=a fel ]nc]t s[ le permit[ tinerilor cercet[tori s[ contribuie la studiul fenomenului violen\ei ]n mas[. Dar cele de mai sus arat[ c[, ]n Turcia, =ansele de succes ale unei astfel de cercet[ri s]nt aproape nule.

Peter Balakian – profesor la universitatea Colgate =i autor al mai multor c[r\i ce trateaz[ via\a armenilor ]n timpul masacrelor =i cea a emigra\iei armene – spune c[ o <comisie istoric[> pentru studierea genocidului trebuie s[ plece de la adev[rul de necontestat al documentelor istorice. Se =tie c[ aceste documente atest[ ]n mod indubitabil c[ ]n 1915 guvernul otoman a comis un genocid. Din cauza faptului c[, de peste nou[ decenii, Turcia a criminalizat prin lege studierea =i chiar men\ionarea masacrelor armene=ti, este imposibil ca aceast[ \ar[ s[ fie parte a procesului ce trebuie urmat de o astfel de comisie.

Anton Lanis +AHAZIZIAN

11/2009

13

Zilele Filmului Armean la Cluj Cristina POPA

Între 9 şi 11 noiembrie, la Casa de Cultură a municipiului Cluj Napoca, au fost organizate Zilele Filmului Armean, ca rezultat al colaborării dintre conducerea Casei de Cultură, a Ambasadei Armeniei în România şi a Uniunii Armenilor din România, Filiala Cluj.

Deschiderea a avut loc luni, pe 9 noiembrie, în prezenţa Excelenţei Sale, dl Yeghishe Sargsyan, Ambasadorul Republicii Armenia în România, în faţa unui public îmbucurător de numeros.

Această primă zi a fost dedicată geniului lui Serghei Paradjanov (Sarkis Paradjanyan), proiectîndu-se două filme realizate de el: un scurt film documentar despre pictorul armean Hakob Hovnatanyan din sec. XIX şi capodopera „Culoarea Rodiei“, din 1968 care tratează viaţa lui Sayat Nova, vestit trubadur, cîntăreţ, poet şi compozitor armean din sec.

XVIII, într-o manieră unică, neîntîlnită decît la Paradjanov. „Filmul nu este o biografie obişnuită, de aceea este posibil ca mesajul lui Paradjanov în diferite momente ale filmului să ne parvină cîteva minute mai tîrziu. Este un film pentru vizionarea căruia trebuie să fim pregătiţi“, a afirmat Excelenţa Sa în cuvîntul de deschidere al evenimentului. La deschidere au mai luat cuvîntul, deasemenea şi dl. Cristofor Filipaş, reprezentantul Primăriei municipiului Cluj Napoca, şi d-na Azaduhi Varduca-Horenian, artist plastic şi sufletul comunităţii armene locale.

Marţi, pe 10 noiembrie, au fost pro-

14

11/2009

iectate filmele „Armenopolis“ şi „Paralele încurcate“. „Armenopolis“ este un film documentar despre oraşul fondat de armeni, odinioară numit Armenopolis, actualmente Gherla, aflat în inima Transilvaniei.

Filmul a fost realizat de către Azaduhi Varduca-Horenian, în anul 2005.

Filmul ce a urmat, „Paralele încurcate“, este o coproducţie Armenia-Franţa-Norvegia, regizată de Rouben Gasparyan, în 2009. Acţiunea filmului se desfăşoară pe două planuri narative ilustrînd două perioade diferite. Legătura o reprezintă naşterea personajului principal – fiica şi moartea personajului secundar – mama. Destinul acestor două personaje a fost inspirat de o întîmplare reală din viaţa unui soldat armean care se afla în Norvegia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar şi de experienţa personală a regizorului.

Pe 11 noiembrie s-au vizionat documentarul „Strunga“ şi filmul artistic „Ararat“. „Strunga“ este un film documentar despre orfelinatul din România începutului de secol XX, care a adăpostit şi îngrijit 198 de orfani armeni supravieţuitori ai Genocidului armean, de-a lungul existen-

ţei sale de 3 ani (1923-1926). Acest film a fost realizat de către redacţia Ararat în colaborare cu Studioul 2M, şi a fost regizat de către Cadri Abibula şi Mihai Stepan-Cazazian.

Seara de miercuri, dar şi întregul eveniment, au fost cît se poate de bine completate şi încheiate cu filmul artistic „Ararat“, o coproducţie Canada/Franţa din anul 2002, regizată de Atom Egoyan. În distribuţie figurează Charles Aznavour, Arsinee Khanjyan, soţia regizorului şi, nu în ultimul rînd, Christopher Plummer.

Filmul are la bază evenimentul istoric reprezentat de rezistenţa desfăşurată în oraşul Van, în timpul Genocidului armean din 1915. Utilizînd tehnica ”filmului în film” (sînt prezente secvenţe ilustrînd cît se poate de autentic tragedia armenilor), regizorul tratează în acest film impactul uman în conexiune cu evenimentele istorice tragice şi tototdată analizează natura adevărului prin reprezentarea sa în artă.

Programul fiecăreia dintre cele 3 zile a fost armonios deschis cu un scurt documentar despre Erevan, capitala Republicii Armenia.

Pe această cale dorim să mulţumim Ambasadei Republicii Armenia în România, Casei de Cultură şi Primăriei municipiului Cluj Napoca şi Uniunii Armenilor din România pentru sprijinul acordat.

Dorim, deasemenea, să ne exprimăm şi speranţa că aceste Zile ale Filmului Armean vor deveni un eveniment anual, speranţă împărtăşită şi de scriitorul şi istoricul Sergiu Selian, în mesajul său citit de d-na Varduca la deschiderea evenimentului.

manga-badanegan Nasredin ,y0a

E

rpemn g; oi.em aon badmyutiunner;# yr g†;s=r me\ maors# erp dnaoin cyr\er=n qi[ m; g†azadyu=r# yrb=szi es qi[ m; aueli ,elyq ;llam# heqiat gam wyqr badmyua\q m; g†;s=r eu ir zyuart aos badmyutiunner;# haga/ag yr .ad dariner an]an# sagaon [\a\gyue]an my/a]yutean wy.iyv# in[b=s .ad yuri. paner^^^ Arwiar Sahagoan

Ajan yukd;

Nasredin ,y0a @r m; ir dkyun hed .yugao g†ertao$ Yrxin wa/auyr yukd m; g; desnao# yr yukdaban; g; va0a/=r# cinn al* ergyu tyuman$ Œ Ajan = haorig# cnenq aos yukd;#g†;s= yrxin$ Œ Y[ ™acyug# pauagan syuk = aox# menq aox yukd; [bidi garenanq cnel#- ,@sq; g; gar0= Nasredin$ G†an]ni dari m; eu Nasredin yu ir yrxin grgin .yugao g†ertan eu yrxin xar™eal yukd m; g; desnao$ Aos ancam cin; sagaon qsan tyuman g†;llao$ Œ Qsan tyuma%n#- g†;s= Nasredin# .ad ajan =# ertanq cnenq aos yukd;$ Œ Haorig# erp ergyu tyuman =r# g;s=ir syuk =# isg aojm qsan tyumanyv g†;ses aja%n =$ Œ Aoy# yrxeags# an]eal dari menq xram [yun=inq# aos dari pa,d; yune]anq# yr xram yuninq# yuremn eu yukd; mez ajan gyu cao$ Ertanq cnenq yukd;$

Sdambyuli nbarava0a/;

Sdambyuli nek wyky]i m; vrao tyurq nbarava0a/i ,anyut m; gar$ Xem xima] Nasredin al arhesdany] m; yun=r# gy.gagaryutiun g†;n=r$ Nbarava0a/i cyr\er; lau g†ertaoin yu an haryusd =r# isg Nasredin haziu ir abryusd; g; hycar$ Nbarava0a/; mi.d g; ,nxar Nasredini vrao yu ge/as yudelyu aden ge/asi gyuder; Nasredini cl,in g; ned=r$ Nasredin pan [=r ;ser yu lyu/ yu myun` g; jykv=r tktabanagi m; m=` yu g; bah=r$ >apatner an]an eu aos pan; g; .aryunagyu=r* nbarava0a/; gyuder; g; ned=r# isg Nasredin; g; jykv=r$ _r m; Nasredin; g†an]ni wyky]; yu g; ,nxr= nbarava0a/in pan m; g./el$ Nbarava0a/; g; hama™aoni$ Nasredin g.e/qi

m=g njarin vrao g; xn= ge/asi gyuderyv \rar;# isg mius njarin ir gy.gagarin myur0;’$ G.e/q; g; hauasaryui$ Aon aden Nasredin g†;s=* aojm es ed bidi dam im bardq;s yu myur0yv g; zarn= nbarava0a/i cl,yun$ Nbarava0a/; g; w/yui cedin$

Pa,dauyr baod;

G†ertar Nasredin ir 0ampyv yu yura,-zyuart g†erc=r$ |an@t m; g; hanxibi yu har] gyu dao# t= in[y%u aosqan yura, = Nasredin$ Nasredin g; badas,an=# t= pa,dauyr g; zcao inqzinq# qani yr waolyun nyr ™iyu baod m; cda\ = 0ampyu vrao eu 0i.x aos al pa,d m;n =$ |an@t; g†;s=# t= arxe@q an g; hauada%o asyr$ Nasredin; jbdalyv g; badas,an=# t= xe/eus ereq baod al bidi cdn=# tamp m;# san™# asbanxagner yu ver`; ™i m;n al# yrb=szi xa/nao ™iauyr eu marxy] .arq; mdn=$ |an@t; ,nxalyv g; badas,an=* marx; et= [eraz= nbadag [yunenar# isg a/an] nbadagi y[ m=g dek bidi hasni$

11/2009

15

Haoasdan-Tyurqia

AR"ANACRYUTOYUNNERYU EV Š<ELAMID‹ JAMGEDI MASIN

Min[ xivanacidagan haraperyutoyunneryu hasdadman & haraperyutoyunneryu zarca]man masin hao-tyurqagan ergyu Ar'anacryuoyunner; gsbasen Angaraoi & Er&ani ,yrhrxaranneryu y[ hasdad vavera]man; ‚qani yr tyurqagan ,yrh;rxaranen ners azcaonamylneryu ;nxximyutoyun; .ad yujek =# isg ba.dynagan Er&an; hasg;]yu]# te Ar'anacryutoyunner; qveargyutoan bidi entarge miaon tyurqagan xragan qveen edqƒ# adynq arxen dvin desaneli arxoyunq m;^ parga]yu]in Axrpe`ani te kegavaryutoyun;# & te jykyvyurx;$ I badas,an Ar'anacryutoyunneryu sdyrac;rman; ‚}oyuri,# 1( Hygdemperƒ# tyurqagan xry.agner; hanve]an Axrpe`ani hasaragagan vaoreren# isg Baqvi me` Tyurqiy has]ein hn[e]in hnaravyr =nercedig badjami`y]neryu masin qykargva\ sba/naliqner$ Yrqan par'r gdarwykein tyurqeryu & axrpe`an]ineryu mi`& ekpaoryutoyun;# aonqan me\ = aos@r Tyurqiy hanxeb axrpe`an]ineryu hiastawyutoyun;$ Baqvi kegavarner; Angaraoi gykme iren] xava0anva\ ghamaren# qani yr a/nvazn xivanacidagan .wyumneryu aden gar\es te hrajare]av Axrpe`anin ]yu]apera\ anverabah a`ag]yutenen$ Angaran Er&anin hed baomanavyrve]av vera]nel Tyurqiy gykme Axrpe`anin

16

10/2009

]yu]apera\ amenen yry.agi a`ag]yutoyun;# aon =* hao-tyurqagan sahmani wagyum;$ {em cider# ete hao-tyurqagan Ar'anacryutoyunneryu m.agman masin haodararyutoyun; Axrpe`ani kegavaryutoan hamar nyuonqan me\ anagngal m;’n =r# in[bes laon hasaragyutoan hamar$ Cidenq miaon# te Angaraoi ba.dynagan h/edyryutoyun; tyuol [=r dar entaxrel aon# te Tyurqia bidi hrajari Haoasdanin hed haraperyutoyunneryu sdek\man hamar a/a` qa.a\ na,abaomanneren^ Le/naoin Karapaki har]i lyu\yum h@cyud Axrpe`ani & haoy] ]ekasbanyutoan mi`azcaoin 0ana[man; yukkva\ ar.avi xaxre]yum$ E‰v Ar'anacryutoyunneryu masin haodararyutoan hrabaragyumen edq# &‰ Ar'anacryutoyunneryu sdyracryumen a/a`# nyuonisg }oyuri,i me` deki yune]a\ adyracryumen edq* Angaraoi h/edyryutoyun; mna] nyuon;$ Sagaon y[ meg himq yuninq mda\elyu# te Tyurqiy & Axrpe-

`ani mi`& bidi hasdadvi d&agan hagagranq m;$ Amenaon havanaganyutoamp ad miaon an]ykig er&yuot m;n =# yrme edq tyurq-adrpe`anagan haraperyutoyunner; bidi ;llan y[ te bagas serd# aol aveli bracmadig# aosinqn a/a`nyutoyun; bidi drvi sewagan .ahin$ In[&=# tyurq ba.dynoaner; a0abare]in hertagan ancam havasdia]nel Axrpe`an;# te ergyu maoqarakaqneryu ‚& jykyvyurxneryuƒ mi`& y[in[ gwy,vi^ ŠPa]eipa] ghaodararenq# te mezi hamar Axrpe`ani dara\qaoin ampyk`aganyutoyun; nyuonqan arjeqavyr# yrqan Tyurqiaoin;‹# axrpe`anagan lradvagan cyr\agalyutoan hamar haodarare] tyurq ardcyr\na,arar Ahmet Davyutyklyun$ ŠMenq axrpe`anagan dara\qner; cravva\ ghamarenq & bidi .aryunagenq baoqarel adyn] azadacrman hamar$ Menq aon gar\iqin enq# te Ar'anacryutoyunner; grnan ,tanel aox cyr\;nta];‹# ;sav Ahmet Davyutyklyun$

Yusdi# ete ha.vi [a/nenq }oyuri,i ararykyutenen edq desaneli xar'a\ tyurq-axrpe`anagan a/er&yuot dara'aonyutoyunner;# agner& gxa/na aon# yr Tyurqia mdaxir [= nvaze]nel Le/naoin Karapaki har]yv Axrpe`anin ]yu]apera\ xivanacidagan a`ag]yutoyun;# aol ;nxhaga/ag;^ Angaran in[bes ghyusa# te Haoasdani hed haraperyutoyunneryu Šnyrmala]yum;‹ bidi tyula]ne AMN Cyngresen ners haoy] ]ekasbanyutoan 0ana[man hamar a.,adyk amerigahao lybbii xirqer;# aonbes al ghyusa# te nyuon Šnyrmala]yum;‹ ir a/`& bidi pana EAHG Minsgi ,yumpi xyu/;$ Yusdi# min[ an]oalin Gibrys; ir verahsgykyutoan dag a/av /azmagan ner,yujman 0anabarhyv# aojm Tyurqia hyuos gda\e Haravaoin Gyvgasin me` xa/nal cerag./yk deryutoyun;* xivanacidagan ir \avali .nyrhiv$ Aol ,ysqyv# aon# in[ aveli qan eresyun dari a/a` 'e/q gperer p/ni yujyv# aos@r gwyr'e 'e/q perel xivanacidyutoan mi`y]yv$ Sagaon Tyurqia Minsgi ,yumpi anxa„m =$ Aoy‰# pao] iraganyutoan me` ,yumpi /yus-fransa-amerigoan e/ana,acahyutoyun; miagn =# yr gvare hao-axrpe`anagan hagamardyutoan har]yv mi`nyrxagan a/aqelyutoyun;$ Arxen ergar jamanag =# in[ Minsgi ,yumpi .r`anagen ners aos@r zyud '&agan masnag]yutoyun yune]uyk Tyurqian gwyr'e sdan'nel cyr\yun mi`nyrxi xer;$ Sagaon Minsgi ,yump; hamana,acahyk me\ deryutoyunneryu xirqyry.yum; aon =# te meg gykme* hao-axrpe`anagan panag]yutoyunneryu aos@rva '&a[aw; bedq = mna anwywy,# & moyus gykme* haotyurqagan Šmer'e]yum;‹ & karapakoan har]yv panag]yutoyunner; ergyu an`ad cyr\;nta]ner en# yryn] [bedq = gabel irar$ Va.ingtyni# Mysgvaoi & Warizi

aos xirqyry.man a/`& gancna\ Tyurqian gwndre zardyuki 0ampaner* mi`nyrx xa/nalyu nbadagyv$ Aox yukkyutoamp Tyurqiy amenen desaneli qaol; haravaoin _siaoi baderazmen edq na,a'e/na\ ŠGyvgasi anvdancyutoan & hamacyr\ag]yutoan bladfyrm‹-n =r$ Ir nbadagin hasnelyu hamar# Angara badrasd = sira.ahel Mysgvan* haga/ag Va.ingtyni & Evrybagan Miyutoan gamqin$ Sagaon maoendyrfoan haodararyutoan mi`y]yv nyuon Mysgvan gbnxer# te Minsgi ,yumpi '&a[aw; wywy,yutoyunneryu entaga [= & gpa]a/er panag]aoin cyr\;nta]in moyus bedyutoyunneryu ‚aosinqn* na& Tyurqiyƒ mi`amdyutoyun;$ Aonbes yr# i he0yugs cyr\axra\ ir pylyr `anqeryu# Angara ha`ykyutoan iragan .anser [yuni$ E‰v Le/naoin Karapaki har]in tyurqagan y&= mi`nyrxyutoyun gam mi`amdyutoyun merjelyu# &‰ hao-axrpe`anagan panag]aoin cyr\;nta]; & haotyurqagan Šnyrmala]yum;‹ irar [gabelyu ba.dynagan Er&ani xirqyry.yum; gvaoele me\ deryutoyunneryu ;mp/nyum;$ Er&ani me` badas,anelyv badcamavyrneryu har]yumneryun# Haoasdani ardaqin cyr\y] na,arar +xvarx Nalpanxoan ;sav# te tyurqer; grnan wyr'el hao-tyurqagan haraperyutoyunneryu garcavyryum; gabel Le/naoin Karapaki har]i lyu\man hed# Špao] y%v = gabelyu# y%v = tyuol dalyu gabel* y[ Haoasdan;# y[ Karapak;# y[ =l mi`azcaoin hanryutoyun;# hadgabes e/ana,acahner;‹$ Sagaon jamanag; gan]ni & Tyurqia g'c'ce Ar'anacryutoyunneryu vavera]yum;* karapakoan har]yv Haoasdani vra 0n.yum pane]nelyu agner& nbadagyv$ ŠHasaragyutoyun; cide# te y&= qaol bidi [;nenq aonqan jamanag# qani xe/ karapak-

oan har]yv a/a`,aka]yum [ga‹# haodarare] tyurq ardcyr\na,arar; Angaraoi ,yrhrxaranen ners$ Isg meg aol tyurq xivanaced haodarare]# te Šy%v cide# gareli =# yr Tyurqiy & Axrpe`ani hed Haoasdani sahmanner; bidi pa]vin miajamanag‹$ Yusdi Angaraoi yuker'; pavagan hsdag =$ Sagaon Er&ani xirqyry.yumn al hsdag =$ :sd ardaqin cyr\eryu na,araryutoan ,ysnagi Ar'anacryutoyuneryu vavera]yumen a/a` hao-tyurqagan y&= panag]yutoyun deki bidi [yunena# qani yr xivanacidagan wasdatyukteryun me` na,adesva\ ha`yrx qaol; vavera]yumn =$ Aojm ba.dynagan Er&an; gsbase vavera]yum;$ Sagaon pylyr gykmer;# hadgabes Ar'anacryutroyunner; hyvanavyryk me\ deryutoyunneryu xivanacedner; pazmi]s ,yse]an vavera]man Š,elamid‹ jamgedi masin$ Isg i%n[ jamged grna ;llal aveli Š,elamid‹# qan Abril 24-;* haoy] ]ekasbanyutoan zyheryu ycegy[man @r;$ Syuon darva ;nta]qin Va.ingtyni Cyngresi gykme ]ekasbanyutoan 0ana[man Šyurvagan;‹ & AMN na,acahi daregan yuker'; sdibe]in tyurqeryun zi`yumner ;nelyu$ Na,acah Baraq _bamaoin ]ekasbanyutoyun pa/en ,yusawelyu hamar badrvag m; dalyu hamar Abril 23-in haodararve]av haotyurqagan haraperyutoyunneryu garcavyrman aosbes gy[va\ Š0anabarhaoin qardesi‹ masin$ >ad havanagan =# yr nyuon er&yuot; grgnvi na& 2(1( tvin$ Yuri. i%n[ grna a/a`argel Angaran Va.ingtyni l/yutoan xima]# ete y[ Ar'anacryutoyunneryu vavera]yum;$ Ev i ver`y bidi yunenaq Šnyrmala]yum‹ m; i ]yuo] a.,arhi$ Gam y[in[ bidi yunenanq$ VARXAN MARTAOAN

11/2009

17

Haoasdan-Axrpe`an

Y{ MEG NYRYUTOYUN MOYUN<ENI ME~

Hao-tyurqagan xivanacidagan cyr\;nta]in zyucahe/* EAHG Minsgi ,yumpi hyvanii nerqy ;nta]yk hao-axrpe`anagan panag]yutoyunneryu cyr\;nta];# ver`in ergyu darva ;nta]qin# 0an[]av Le/naoin Karapaki hagamardyutoan mydalyud ,akak garcavyrman masin gan,adesyumneryv yukeg]va\ yry. a.,yuja]yum$ Nyoemper 22-in# Minsgi ,yumpi /yus-fransa-amerigoan e/ana,acahyutoan mi`nyrxagan `anqeryu .nyrhiv# Haoasdani yu Axrpe`ani na,acahner; hertagan hanxibyum m; yune]an* panag]yutoyunner varelyu nbadagyv$ Syuon darva ;nta]qin Sarcsoan-Ali& aos ver]eryrx hanxibyum; deki yune]av Moyun,eni me`* Fransaoi ;nxhanyur hoyubadysi nsdavaor;$ Syvyragani bes* mi`nyrxner; lavadesyutoyun xrs&yre]in hanxibman agngalva\ arxoyunqneryu veraperoal$ Xar'oal syvyragani bes# par'r magarxagi aos ver`in hanxibyumn al pegyumnaoin arxoyunq [dvav$ A/nvazn ad gbnxen hao ba.dynagan an'inq & y[ meg a/it ga [havadal anyn]$ Qani yr ver`in ergyu darva xivanacidagan ,aki gakabar; mydavyrabes hed&oaln =r^ Minsgi ,yumpi /yus# fransa]i & ameriga]i hamana,acahner; Haoasdani yu Axrpe`ani na,acahneryu mi`& hanxibyum m; ggazmagerben# ereq mi`nyrxneren oyuraqan[oyur; ir ‚zcyu.avyrƒ lavadesyutoyun; ghaodne ag;ngalvyk arxoyunqneryu veraperoal# erpemn nyuonisg ghn[e aon hyuos;# te pegyumnaoin bahyu m;

18

11/2009

aganadesner; bidi ;llanq* karapakoan hagamardyutoan garcavyrman masin sgzpyunqaoin hama'aonyutoyun m; gnqelyu 0anabarhin$ Isg hanxibyumen edq mi`nyrxner; xar'oal ‚zcyu.avyrƒ lavadesyutoyun ghaodnen & ghavasdia]nen# te panag]yutoyunneryu arxoyunqin a/a`,aka]yum ar'anacrve]av & ,akakyutoyun; myd =# qan erp&=$ Ir hertin# Axrpe`an; mi`nyrxneryu zcyu.avyr-lavadesagan haodararyutoyunner; gyukeg]e sewagan [awazan] lavadesagan haodararyutoyunneryv# yryn] mi`y]yv sewagan hasaragyutoan; gdekega]ne# te ipr Haoasdani hed panag]yutoyunneryu sekanin .yur` g,ysvi Baqvi hamar a/a`nahert ,nxirneryu masin# aon =* Šcravva\ dara\qneryu‹ veraxar'yum; & azeri wa,sdaganneryu veraxar';$ Aol ,ysqyv# ba.dynagan Baqyun gsire ,ysil ir Šdara\qaoin ampyk`aganyutoan‹ ipr mydalyud veragancnman masin# sagaon y[in[ g;se Le/naoin Karapaki ver`nagan garcavi0agi masin$ Axrpe`ani haodararyutoyunneryun haogagan xiva-

nacidyutoyun; pazmi]s badas,ane] ;selyv# te hama'aonyutoan hasnelyu hamar xe/&s anhraje.d = ergar 0anabarh gdrel* yu.axir panag]yutoyunner varel# isg Er&ani hamar a/a`nahert ,nxir; haogagan marzi ver`nagan garcavi0agi yry.man & anyr anvdancyutoan abahyvman me,anizmi sahmanyumn =# hedy miaon hnaravyr bidi ;lla ,ysil na& aos@r Karapaki .yur` pa,arcelaoin cydin gazmyk axrpe`anagan .r`anneryu veraxar'man masin$ Nyoemper 18-in Er&ani me` badcamavyrneryu har]yumneryun badas,anelyv# Haoasdani ardcyr\na,arar +xvarx Nalpanxoan haodarare]^ ŠEs [cidem* yu%m hed = aox panag]yutoyunner; varyum axrpe`anagan gykmn aox har]eri .yur` ‚axrpe`anagan .r`anneren haogagan yujeryu hed qa.yum;ƒ# pao] Haoasdanyum & Karapakyum aox har]er; xe/ [en qnnargvyum$ Hi.e]nem# yr meg daryu] aveli axrpe`an]iner; hrajarvyum =in panag]el maxrixoan wasdatkti himan vra# nyuonisg l/yum =in# yr aoxbisi wasdatyukt cyoyutoyun yuni‹$

:sd Nalpanxoani# aojm panag]yutoyunneryu ;nta]qin qnnargvyk cl,avyr har]; Le/naoin Karapaki garcavi0agn =$ Axrpe`an; pazmi]s sba/na]# te cyr\i bidi xne pylyr mi`y]ner;# nera/oal /azmagan yuj;* ir Šdara\qaoin ampyk`aganyutoyun;‹ veragancnelyu nbadagyv$ Sagaon moyun,enoan hanxibyum; a/it sdek\e] Haoasdani has]ein Axrpe`ani na,acahi hn[e]yu]a\ amenen gy.d sba/naliqin hamar^ ŠAos hanxibyum; bedq = v0/yry. xer m; ,aka panag]aoin cyr\;nta]i hamar$ Ete aos hanxibyum; abarxoyun an]ni# aba mer hyuoser; bidi waradvin & aol;ndranq bidi [yunenanq‹# haodarare] Axrpe`ani na,acah; moyun,enoan hanxibyumen meg @r a/a`# sba/nalyv# te /azmagan yuji bidi xime^ ŠErpeq y[in[ pa]a/a\ enq & y[ meg ;ndryutoyun bidi pa]a/enq$ Yunenq liagadar iravyunq* /azmagan mi`y]neryv azadacrelyu mer dara\qner;‹$ :sd Ilham Ali&i# i he0yugs panag]aoin pazmativ hanxibyumneryu# hagamardyutoan lyu\yum; [i yurvac\vir$ Iharge# ad al Haoasdani mekqyv# yr ipr te g'c'ce qnnargyumner; & an;nxhad gveraxa/na arxen hama'aone]va\ gederyun$ Ipr te Haoasdani nbadagn = axrpe`anagan dara\qneryu haoeryv pnage]yum;# te& Š[yuni anhraje.d neryuj;‹$ Baqvi kegavar; gbnxe# yr Haoasdani iragan pnag[yutoyun; ggazme 1#7 miliyn hyci# min[ Axrpe`an; g0an[na jykyvrxacragan a0 & aos@rva 9 miliynany] axrpe`anagan pnag[yutoyun; 5-6 darva ;nta]qin bidi xa/na 1( miliynany]$ Ilham Ali& aon gar\iqin = ‚a/nvazn aosbes ghaodarareƒ# te bidi ca aon bah;# erp haoer; aol&s i vi0agi bidi [;llan ba.dbanel /azma0agadi .wman ci\;$ Isg moyun,enoan hanxibyumen edq# Baqvi ardaqin cyr\eryu na,araryutoan ,ysnag; ,yse]av hagamardyk ergyu gykmeryu xirqyry.yumneryu yry. Šmer'e]man‹ masin# min[ axrpe`anagan lrad-

vagan mi`y]ner; lyurer dara\e]in# te ipr Sarcsoan-Ali& panag]yutoyunneryu gexrynagan har]; min[& darever` Šcravva\ dara\qneryu‹* nera/oal Qelpa`ari .r`ani veraxar'yumn =r$ Sagaon pylyr; ciden* nera/oal axrpe`anagan hasaragyutoyun;# te haoer; hama'aon en veraxar'nelyu miaon hinc .r`an* Haoasdani & Karapaki mi`& ]amaqaoin gab; abahyvyk La[ini & Qelpa`ari .r`anneryu hamar bahan`elyv hadyug garcavi0ag$ Yusdi# Ilham Ali&i sba/naliqneren edq gdekegananq# te moyun,enoan hanxibman arxoyunqin Ša/a`,aka]yum‹ ar'anacrve]av# te& hanxibyumen ver` y[ meg hamadek haodararyutoyun hrabaragve]av# in[; inqnin g,ysi aon masin# te panag]yutoyunner; l0a]man me` gcdnvin# te ergyu gykmeryu mi`& a/ga dara'aonyutoyunner; xe/&s haktaharva\ [en# & te Axrpe`ani na,acahi /azma.yun[ h/edyryutoyun; nerqin lsaranin hamar =$ Sagaon Haoasdani na,acahi mamyuli ,ysnag Samvel Farmanoan; .e.de]# te Qelpa`ari masin lyur; by[avyr syud =^ ŠMoyun,enoan hanxibyumi] hedy axrpe`anagan yry. lradvami`y]ner dekegyutoyun dara\e]in# te ipr moyun,enoan hanxibman jamanag ,ysvel =# yr haoer; min[& darever` garyk en azadel Qelpa`ari .r`an;# in[; hnaravyryutoyun gyuda Tyurqiaoin vavera]nelyu hao-tyurqagan ar'anacryutoyunner;# isg Axrpe`anin* mekmelyu ir xirqyry.yum;# Le/naoin Karapaki hagamardyutoan garcavyrman hamadeqsdyum$ Yrqany%v = xa hamabadas,anyum iraganyutoan;$ Haoasdanyum arxen varjvel enq# yr Haoasdani yu Axrpe`ani na,acahneri oyuraqan[oyur hanxibyumi] hedy «,isd irazeg» akpoyurner haodnyum en iraganyum cyoyutoyun [yune]yk in[-yr qnnargyumneri & baomanavyrva\yutoyunneri masin$ Xa barz abadekegadvyutoyun = yr&= a/n[yutoyun [yuni iraganyutoan hed‹# ;sav na,acahi ,ysnag; Armenbres cyr\a-

galyutoan tktag]in$ Isg Ilham Ali&i /azma.yun[ sba/naliqneryun ,ysnag; badas,ane] ;selyv# te ŠHaoasdani Hanrabedyutoyun; [i garyk andarper linel Le/naoin Karapaki jykyvrxi 0agadacri hanxeb# & hen] aox bad0a/yv =l HH na,acah;# aol ba.dynadar an'inq pazmativ ancam haodararel en# yr menq badas,anadyu enq LK jykyvrxi anvdancyutoan hamar$ A.,arhyum gan ;nxyunva\ '&er nman zarca]yumneri xebqyum# entaxrenq# Haoasdani Hanrabedyutoyun; garyk = 0ana[el Le/naoin Karapaki anga,yutoyun;* xrani] p,yk pylyr hed&anqneryv‹# ;sav Samvel farmanoan;# avel]nelyv# te Haoasdan min[& aos@r [0an[]av LK Hanrabedyutoan anga,yutoyun; miaon meg bad0a/yv* yr ,y[;nxyd [xa/na ,akakyutoan panag]yutoyunneryun hamar$ Mi`azcaoin mi`nyrxnern al sahmanazadve]an Ali&i sba/naliqneren^ ŠMysgvaoi# Va.ingtyni & Warizi mer ga/avaryutoyunner; aon gar\iqin en# te baderazm; ;ndryutoyun m; [=‹# haodarare] Minsgi ,yumpi fransa]i hamana,acah Be/nar Fasien$ Isg anyr /yus ba.dynagi] Oyuri Merzliaqyv; .e.de]# te ŠMenq ‚Moyun,eni me`ƒ pa]adre]inq ‚Haoasdani & Axrpe`ani na,acahneryunƒ# te panag]yutoyunneryu aos zcaoyun bahyun na,;ndreli = ,yusawel meg; moyusi vra [awazan]va\ mekaxranqner parxelen & hadgabes [,ysil yuji ximelyu hnaravyryutoan masin‹$ {yrs jam d&a\ SarcsoanAli& moyun,enoan Šga/yu]ykagan‹ hanxibyumen edq Minsgi ,yumpi e/ana,acahyutoan hrabaraga\ [yr haodararyutoyun; inqnin g,ysi panag]yutoyunneryu [n[in arxoyunavedyutoan masin$ ŠDarper pnacava/neren ners a/a`,aka]yum ar'anacrve]av$ Miajamanag yry. har]er pa] gmnan‹# g;se e/ana,acahneryu haodararyutoyun;$ Yusdi* y[ meg nyryutoyun Moyun,eni me`$ VARXAN MARTAOAN

11/2009

19

Xasa,ysagan eregyuot* Ar&mdoan Haoasdan-Ar&eloan Anadylyu

Viennaoi M,itaroan Sanyu] Miyutoan 'e/narg; ekav lyusan;gar[agan ]yu]ahanxes-xasa,ysyutoyun m;# noyut yunenalyv Ar&m;doan Haoasdan-Ar&eloan Anadylyun# badmagan maoraqakaq Anin# Araradi le/nacna]yutoyun;# Vaq;fl; coyuk; & Andiyq;$ Aos .ad hedaqrqragan xasa,ysyutoyun; deki yune]av .apat# nyoemper 14-i eregyoan Viennaoi M,itaroan Sanyu] Miyutoan m.agyutaoin srahin me`$Nerga =in Appahaor H^Bykys Vrx^ Cy0anoan# Haor Vahan Vrx^ Hyvagimoan# saner & hamagirner# ;nxamen; 5(-i myd hanxisaganner$ Me\ ,anxava/yutoamp xide]inq aox hianali ngarnern yu lse]inq pa]adryutoyunner$ Eregyuot; gazmagerbykn yu ,ysnagn =r* digin Antyuanet Yunanoan^an ir pa]man ,ysqen edq pem hravire] @rvan xasa,ysner;* dndesaced Ani Dekirmen0i@klyun & Viennaoi hamalsarani qakaqacidagan pajni xasa,ys Tymas >midinger;$ Anynq gadaroal gerbyv badrasda\ =in iren] noyuter;$ Anii averagneryu .r`abdyuodi noyuten edq# pana,ysner; an]an xebi Araradi cacat; gadarva\ ar.avin# yr me\ xjvaryutoyunneryu pa,a\ =$ <yump; me\ yura-

,yutoamp# ar&yd @xyv sgsa\ = ir macl]yum;# 2((( metr par'ryutoan sgsa\ = an'r&el yu 35(( metrin* sasdgyren 'oyunel$ Aox baomanneryun me` .aryunagel angareli ;llalyv yry.a\ en edqaol yu 0ampyrxyutoyun; .aryunagel xebi harav$ Aba# pana,ysner; hasan Andiyq# ao]elelyu hamar qrisdyneagan a/a`in gexrynner;# i .ars yryn]* Syurp Bedrysi da0ar;# yur aos@r ladinneryu hyvanavyryutoan dag badaracner gmadyu]vin$ Vaq;fl; coyuki masin drva\ dekegyutoyunner; .ad hedaqrqragan & dbavyri[ =in aon a/yumyv# yr Syurp Asdva\a\ni Verawy,man oyuraqan[oyur D@nin gvera\akgi

aos coyuk;$ Arxar&# a.,arhi amen gykme Haoer hyn gwyutan ycegy[elyu hamar Myusa leran Haoeryun hi.adag;$ Aoxbes ,yr hyuzyumyv xide]inq ver`in vga* Baryn Avedisi lyusan;gar;$ Aos badmagan coyuk; @rinageli gerbyv gzpaki pnagan coyukadndesyutoamp^ aos@r aox Haoer; me\ qa`yutoamp yu hamar'agyutoamp g.aryunagen iren] cyoad&yum;$ Meg ,ysqyv# ete a/it; hanxisana# ghan'nararenq mer haorenagi]neryun# a.,arhi yr angoyunen al ;llan anynq# anbaoman ao]elel aos badmagan Vaq;fl; coyuk; & ir pnagi[ner;$ HNAZANX TANIL qakva\ ŠNyr Oa/a`‹-en

Zpysa.r`yutoan dynava0a/

20

11/2009

Nyoemper 2(-22-;# Byuqre.i me` pa]va\ „Kings Holiday“ .qek dynava0a/in masnag]e]an .yur` 3( ]yu]axrykner# yrynq va0a/qa/a`argner ;ra\ =in dynagan ar™agyurxner; ha0eli an];nelyu# na& caliq carnanaoin ar™agyurxneryu hamar$ ?yumania-Haoasdan A/&d;ragan Balad;# hamacyr\ag]elyv ?yumaniy myd Haoasdani xesbanyutoan & ?yumaniy Haoy] Miyu-

toan hed aos dynava0a/in meg ]yu]axrada,dag m; yuner# yur Haoasdan; nergaoa]va\ =r zpysa.r`yutoan ir cravi[# ™cykagan desnagoyune$ }yu]axrada,dag; lavacyuons gazmagerbelyu hamar# bedq = .nyrhagalyutoyun haodnel ?yumania-Haoasdan A/&dragan Baladi wy,na,acah# wasdapan baryn Aleqsandryu Yudriaoin & wasdapan Lyusine Navasarxoanin$

Haogagan Eryusakem; ‚3ƒ Sarcis SELOAN

N

Ci.eraoin badarac Sp^ Haryutoyun da0arin me`

yuonisg ete haogagan takamasin mas [gazmer# aol qrisdyneaoin# & ampyk`yvin [=# yr gbadgani Haoy] Badriarqaranin# sagaon Syurp Haryutoan Da0ar; haoeryun hamar isg cl,avyr n.anagedn =$ Hin qakaqin gexryn; dekaxrva\ & arapagan .yugaoyv .r`abadva\# an me\aga/yuo]# mia™yuol .inyutoyun m;n =# sagaon .ad ,a/n nerqnamasyv$ Wasdyren# Sp^ Haryutoan Da0ar; na,abes n.va\* ereq cl,avyr qrisdynea \eseryun badganyk egeke]ineryu & madyu/neryu ,a/nagyuod m;’n =$ Aosdek gcdn;vin Hisyusin cerezman;# na& Cykcytan# yr min[& 1422 Haoy] Egeke]vy sewaganyutoyun; eka\ =$ Ger&i aox gyryusdin hamar m,itarvelyv# 1439-in* Mardirys srpazan Arqebisgybysi badriarqyutoan @ryq# haoer; ga/yu]e]in Ergryrx Cykcytan gam Vernadyun;# baderyun & hadagin vra haogagan ,0angarneryv# yrynq g;nxcrgen E-+ xareryu Eryusakemi haogagan egeke]ineren ,0angarneryu nmyu.ner$ Xar™oal aosdek gcdnvi {ar[arana] soyunin meg mas;#

yryun gabva\ eka\ = Hisyus$ Hamenaonxebs# Da0arin wagin meg gykm;# haoern iren] madyu/n yunin# xoyurav 0ana[eli .nyrhiv myudqi ,a[in# xran yu badyuhanneryun oyurahadyug haogagan zarxaranqneryun$ Aondek gancna\ yu xida\ =# Qrisdysin ,a[elyutoan jamanag# avedarani[ Hyvhannes# yryun nvirva\ = cl,avyr ,yran;^ ergryrx ,yrani m; vra# xrva\ = hadva\ m; aon soyunen# yryun gabva\ yu [ar[arva\ eka\ = Hisyus Gaoiawaoin dyunin me`# isg erryrx ,yran m; nvirva\ = Aprahamin & ir yrxi* Isahagin zenman$ Da0aren ners# 0i.d myudqin xem# marmare sal m; gn.e aon dekn yur Hyvsew Arimatia]in yu Nigyximys; badane]in yu moyu/ynyv @\e]in <a[en var i`e]yu]a\ Qrisdysin an.n[a]oal marmin;$ Aos Srpavaor; zarxaryk yut gantekneren ergyu had; Haoy] Egeke]iin gbadganin$ Xebi Ergryrx Cykcytan danyk sanxyukin clyu,;# gcdnvi Asdva\a\ni yu.atawman vaor;# yur hre.dagi m; ™aon; lsve]av^ Š{= asd# qanzi hareav‹$

Qrisdysin cerezman; \a\gyk madyu’/;# yr ,yranarx ™& yuni# gcdnvi Da0arin pylyra.enin dag & ir cacatin vra ggre hao 0ardarabedi m; na,ac\a\ cmpet;$ Aosdek gbadaracen# garcyv# hyuoner;# haoer; & ladinner;$ Qani yr badaracner; deki gyunenan ci.erner; & gyuzeinq nerga cdn;vil haogaganin* jam; 3-en# ;ngerag]anq |aoracyuon varxabed Samvel Akyoanin# Haoy] Badriarqaranin nergaoa]yu]i[;* Syurp Haryutoan Da0arin & yr Œ a.,arhig ezreryv Œ ga.,adi ci.eraoin hertawy,yv$ Na,# jam; 23-in# aganades ekanq Ergryrx Cykcytaoin me` deki yune]yk badaracin$ Hedy# min[& moyus badaracn sgsil;# yr amen ancam darper hao gkeraganneryu vsdahva\ =# pao] mi.d Haor Syurp Akyoanin hsgykyutoan dag# ha0yuoqn yune]anq ,ysag]yutoyun m; yunenal Ergryrx Cykcytaoi myd crasenoagin me`# yr g\a/aoe na& ipr& zce]aran & yur Haor Syurp; mez pa]adryutoyunner dvav Da0arin lapoyurindysin masin# hedy miasin .r`abdyuod m; ;nelyv egeke]iin me`$ Yrme edq# Da0arin mtyutoyun; ]re]in haogagan .araganner;# ercva\* Syurp Cerezmanin myd$ Bedq = avel]nel na&# yr yurpat# .apat & giragi @rer; ja/ancavyra]ner; gmasnag]in hanraoin badaraci m;# in[ yr miaon fransisqanneryun ardynva\ = Da0arin me`$ Da0arin cmpetin dagi pylyra.en; ghenvi 18 soyuneryu vra# ;nx yrs yut had;* ™a, gykminner; Haoy] Egeke]iin gbadganin$ Jamanag a/a`# a` gykmi soyunern al haoeryun gbadganein# pao] aojm anynq Gatykige Egeke]vy

11/2009

21

,namagalyutoan dag en & miaon gantek m;# yr ga,va\ = aondek# xe/ ghi.e hin derer;$ Nyuon Hetyum Tacavyr; nyuon 13(( dariin ga/yu]e]# cerezmanin ar&mdoan gykm;# aondek yur hre.dag m; nsde]av Qrisdysin clyu,in# Snari] gy[va\ ,yran m;$ Hedacaoin# haoer; nvire]in aox ,yran; Kbdi Egeke]iin# wy,arenn vanq m; sdanalyv Ecibdysi me`$ Kbdiner; yunin na& gantekner Syurp Cerezmanin vra# yur ereq cl,avyr \eser; &s m.dava/ gantekner# mymer yu srpabadgerner yunin$ Kbdineryun ,yranin xima]# ga ereq pajanyumneryv madyu/ m;# yr xar™oal haoeryun gbadgani^ erryrx mas; wasdyren Hyvsew Arimatia]iin & ir ;ndaniqin jao/awyr hn@roa cerezmann =# qani yr Hisyus takva\ = Hyvsewin galva\qin me`# isg aos ver`in; ir wawacyv takve]av Diry` cerezmanin a/;nter$ Syurp Cricyr Lyusavyri[# erp yu,di ega\ = Syurp Ergir# 0cna\ = aori m; me`# yr aojm# Haryutoan Da0arin me`# vera\va\ = ir anyun; gryk egeke]ii m;$ :sd avanxyutoan# harad& 0cnyutoyunnere edq# Zadigi 0racalyuo]en a’/a`# Cricyr \nraxir & akytapar a/a`a]a\ = xebi Qrisdysin takman vaor;# & aox bahyun Diry` cerezman; lyusavyrva\ = an0a/eli lyuosyv# ipr n.an# te* i badiv anyr

22

11/2009

havadqin Asdva\ haryutoan avedisin arjana]yu]a\ = Cricyrin$ Lyusavyri[in Egeke]in hao 0ardarabedyutoan xasagan meg @rinagn =# zarxarva\* syurperyu & nahadagneryu ngarneryv# in[bes na& ,0angar hadagyv# yur badgerva\ en hao egeke]a.inyutoan cyharner$ Egeke]in ghanxisana# nyuonaden# sanxyuki m; mi`y]yv# myudq; xebi Coyud <a[ srpadekin# Syurp Hekinein madyu/;# aosinqn aon qaran™avn yur Gynsdandinys Gaosrin maor; cda\ = Hisyusin <a[;$ Egeke]iin ergyu ,yranneren# Hyvhannes Mgrdi[in; & Cricyr Lyusavyri[in;# a/a`inin gykqin ga xyu/ m;# yr gdani xebi Sp^ Varxan Zyravarin madyu/;# haodnaperva\* 197( darineryun gadarva\ bekyumneryun & veranyrycman ;nta]qin$ Aonbes in[bes lyusapane] mez |aoracyuon var-

xabed Akyoan;# madyu/in dekvyuon vra qarhanq m; eka\ =# yrdeken qarer ghadein Me\n Heryvxesi hreagan da0arin nyrycman & Hekine Gaosryuhiin jamanag* Sp^ Haryutoan Da0arin ga/yu]man hamar$ Sp^ Varxani madyu/in bekyumneryun aden# haodnaperva\ = hnaxaroan yrmnangar m;* nergaoa]nelyv navag m; & yryun masin gentaxrvi# te* X xaren =^ yrmnangarin dag# yu,davyri m; cra\ ladinagan ar™anacryutoyun;* DOMINUS IVIMUS gveraperi tiv 122 Sakmysin a/a`in dykin^ ŠErtanq Diry` dyun;‹# zyr hin hreaner; gercein Eryusakem par™ranalyu jamanag# yrme hedy qrisdynoaner; wy, a/a\ en nyr imasdyv$ Mer ge]yutoan ver`in @r;# [hyusa\ havelva\ m; sda]anq^ Sp^ Tarcman[a] Xbry]in \racir;

veragazmelyun @cnelyu hamar* AMN-en ega\ ergyu diginner Badriarqaranin inqna.arjyv Petlehem bidi ertaoin# in[ yr na& mer nbadagn =r$ Barzabes paroa]agamyutoan har] m; ekav# yr menq al iren] hed havanaganyren arga\a,nxraoin 0ampyrxyutoan m; l\vinq$ Te& Eryusakemen miaon das; qilymedr he/avyryutoan vra# Petlehem; gcdnvi wasdyren^^^ yuri. ergir# gy[va\* Vest Banq# aonbes yr maqsadyunen an]anq in[bes ardasahman ertalyu aden$ Mer pa,d; ekav# yr Badriarqaranin inqna.arj;# ir ba.dynagan pnyuot; ]yuo] dvyk tivyv m; @jdva\# xidva\ =r ipr& anv;nas meg;# pao] an]acireryu qnnyutoyunen [wrgve]anq$ Ev# qani yr ,ysq; egav# Israoel mdnelyu bahyun# yryvhed& hedacaoin Syuria bidi 0ampyrxeinq# yur [en ;nxyunir Israoeli vizaoyv an]acirer# avsdraliagan an]acireryu wy,aren nergaoa]yu]inq /yumanaganner;# zyrs aol&s [bidi @cdacyr\einq$ _xagaoanin vra# sagaon# maqsabahyuhiin ,nxre]inq# yr vizan an]acirin vra [xne# aol a/an™in tyukti m; vra# in[ yr l/eloaonyren ;nxyunva\ = aosbisi baracaneryun$ Pao] pa,d; mer a/`& pera\ =r digin }iwi Livnii meg hednyrx;# yr; Œ aolabes# siryun

ak`ig m; Œ gam `anq gtawer ttva\ eres m; yunenalyu# gam isgabes aoxbes =r# in[ yr nyuonn =# hamenaonxebs gdryugyren ;sav# yr gareli [=$ Aol&s gar&yryutoyun [yuner# sagaon sgizpen isg hamdese]inq hreagan hamagranqi nmyu. m;$ Pao] veraxa/nam Petlehem$ Qrisdynoa arapneryu qakaq# aveli 0i.d* bakesdin]ineryu# an gbardi ir hampav; Sp^ |nnxoan Egeke]iin# ga/yu]va\* aon msyurin dekvyuon vra# yur \nyunx a/a\ = Hisyus$ Msyur; ga# an gcdnvi egeke]iin cednaharg;# ,yranin dag# & gareli = ao]elel ardynyutoamp;* tyu, bahabani m;# yr garc yu ganyn gbahe$ Aosdek &s haoy] ,namagalyutoyun; dara\va\ = egeke]iin vra# & hasdade]inq aos pan; y[ miaon hao gkeraganneryu nergaoyutoamp# aol na&# zancagadyun par™ranalyv# e/acyuonin nergaoyutoamp# yr gdyurin vra zvartyren gf/f/ar$ ~ermyren ir crasenoagin me` ;nxyune] mez Varxabed <at )andyuroan;# yr dekagan haogagan cakyutin hyvivn = & egeke]iin me` gbadarace# yrme hedy veraxar™i 0ampan nyuon ysdiganagan \esi ganynneryv ;nta]av$ Ha`yrx @r;# Eryusakemen gmegninq# na,qan aox hraje.d

a/nelyv Badriarq Tyrcym Manyugoanen & .nyrhagalyutoyun haodnelyv ir hoyurasiryutoan hamar$ Era,dabard ekanq na& ?ybert Caragoyzoanin# Sp^ Hagyp vanqin x/nabah;# yr; a/a`in @ren isg jbdalyv ximavyre] mez yu hedy# qani ancam yr xarbasen gmdneinq# [=r my/nar mer a/yk`yutoan masin har]nel# in[bes & vanqin ,yhararyuhi & madyu]ykyuhi* Zvart Casaboanin# yr; y[ miaon te 0.dabah yu badrasdagam =r ir hamek 0a.eryv# pao] na& 0a.asrahin me` ;ndanegan mtnylyrd m; gsdek\er$ Gaoin nmanabes mer ananyun xra]iner; gam yryn] anyunner; [em hi.er# paroa]agam yu siralir* gar\es bad-badi iren] hed abra\ ;llaoinq ampyk` goanq m;# aon zcyuo. haogaganyutoan me`* perxi m; nman barisbneryu ed& pnagavaori m;# yr anyry.yutoan yu hasdad^^^ angaoyunyutoan ergri m; gbadgani$ Megne]anq ce. an™r&i m; dag# aonbes in[bes xar™oal an™r&i dag ega\ =inq# sagaon ergyu an™r&neryu mi`& ;nta]an hinc @rer# ar&yd* .nyrhiv an]oali m;# yryun xima] nergan grna nyuonisg aol&s cyoyutoyun [yunena$ Yur mna] abacan^^^ Sarcis SELOAN ‚ver`ƒ

11/2009

23

Syu[avaoi Zamqa vanqi veranyrycyum;

2((9 Nyoemper 17-in# Syu[avaoi me` deki yune]av Zamqa vanqi zancagadan a.daragi amra]man yu veranyrycman a.,adanqneryu avarden edq* anyr ;nxyunyum;$ A.,adanqner; finansavyrva\ =in ?yumaniy M.agyuoti & Gryni] na,araryutoan gi] Badmagan Hyu.ar™anneryu Azcaoin Dn@rinyutoan gykme$ :nxyunman masnag]e]an Syu[avaoi Marzi <yrhyurxi & M.agyuoti yu Gryni] na,araryutoan ba.dynagan an™navyryutoyunner$ Hao Arqebisgybysyutoan gykme# yrbes ;nxyunman han™na,yumpi anxamner masnag]e]an aos vanqi ?adyu-Cricyr qahana Hylqa & 0ardaraced brn^ Jiraor Goyulbengoan$ Ipr& hraviroalner nerga =in nyuonbes brn^ Varxan A/aqeloan# Tyrcym qahana Mandaloan$ A.,adanqner; iracyr\ve]an ?estaqy firmaoi gykme* masnacidagan par™r magarxagyv$ Zamqa vanqi hamalir; g;nxcrge Sp^ _csenti egeke]in# yryu nyrycman & veragancnykagan a.,adanqner; avardve]an 2((3-in# aveli 0i.x madyu/i .enq; & zancagadan a.darag;$ Vanqi egeke]in ghi.adagvi 1415-in# sagaon Sp^ Cricyr madyu/; ga/yu]va\ = 16(6-in$ Verhi.enq# yr 14(1-in Aleqsandr Pari i.,an; hryvardagyv m; iravyunq dvav hao ebisgybysin Syu[avaoi me` ebisgybysyutoan nsdavaor himnelyu ‚^^^ƒ$ Zamqa anyun; a/a`a]a\ = lehagan Šzamek‹-en# yr gn.anage perx# amryutoyun$ Veragancnykagan a.,adanqner; gadarve]an .ad m; wyuleryv$ 1975-in# arjanahi.adag Vehawa/ Haorabed Vazcen A-i na,a™e/nyutoamp & srpazan haor D^ Diraor Arqebisgybys Mardigoani ,nxranqyv# Aleq Manyugoan Himnaxrami gykme 2(((( dylar hadga]ve]av veragancnykagan a.,adanqner; sgselyu hamar$ 1996-in sgsve]an na,ac\man a.,adanqner;# isg 2(((-in pyun a.,adanqner; sgsan M.agyuoti & Gryni] na,araryutoan anmi`agan hycadaryutoamp & mi`amdyutoamp ‚^^^ƒ$ ?yumaniy Haoy] Temagan <yrhyurx; ancam m; &s ir .nyrhagalyutoyunner; ghaodne dekagan & ga/avaragan hekinagavyr an™an]# anyn] `anqeryun hamar# yr ;rin amen in[ Zamqa vanq; ir ampyk` arjeqyv nergaoa]nelyu hamar# ;llalyv gar&yr badmagan hyu.ar™an m; ?yumaniy hao hamaonqin hamar$ TEMAGAN <YRHYURX