Nor Ghiank

? Y UM AN I Y H AOY } M I YU TO AN E RG L E ZV O AN AM SAT E RT

DARI 59 TIV 1 (1949) H Y U N VA R 2((9

Leyn Calyusdoani gisanxrii pa]yum; Fyq.ani me` =` 3

BARYUOR SEVAG - 85 =` 8

59

<MPACRAGAN

-amoa ir anxaxar cyoyutoan ;nta]qin# haoada/ Nyr Goanq tert; an]av qani m; wyuleryv$ Abre]av na& \anr jamanagner# in[bes 1982 tvin# erp gna,adesver lyu\arel aon$ Anxraxa/nalyv terti badmyutoan;# na, & a/a` harg = n.el# te anxranig hamari lyuos desnelyu aden* 195( tvi Maoisin# tert; gcdnver ?yumaniy qakaqagan wywy,yutoyunneryu azxe]yutoan dag$ Gymyunizm; hasdadva\ =r ereq darie i ver# isg aon adenva .apatatert Nyr Goanq-; ir =`eryun me` garda]yler nyrasdek\ hasaragarci Šwa/ahek nva0yumner;‹# in[bes na& myd ereq dasnamoa gymyunizm abra\ maor haoreniq Haoasdani ha`ykyutoyunner;$ Tert; \anr baher abre]av 1982-in# erp gymyunisdagan gyusag]yutoan par'rasdi0an cyr\i[ner; a/a`arge]in wagel aon* hao hamaonqi sagavamarx ;llalyu bad0a/yv$ Sagaon Nyr Goanq-; ansbaseliyren wrgve]av bedagan magarxagyv azxe]yutoyun yune]yk hao hamaonqi qani m; anxamneryu sdyracra\ ximyumnaciri m; .nyrhiv# miag zi`yum; ;llalyv aon# yr .apatatert; gxa/nar amsatert$ 1989 tvagani hekawy,yutenen & gymyunizmi dabalyumen edq# Nyr Goanq amsaterti pyvanxagyutoyun; liyvin wy,ve]av & anyr =`eryun me` sgsan dbacrvil hamaon haoyutoan; hedaqrqryk temaneryun a/n[vyk hyxva\ner$ P/nabed {ayu.esqyui sewagan galva\q xar'a\ ?yumaniy me` tabyu hamarva\ temaner;* HaoasdanSwoyu/q gaber;# Haoy] }ekasbanyutoan mi`azcaoin 0ana[man cyr\;nta];# Le/naoin Karapaki himnahar];# ,yrhrxaoin var[agarc; hedzhede tytawyk Haoasdani me` deki yune]a\ iraxar'yutoyunner; 1989-i Xegdemperi armadagan wywy,yutoyunneren edq hancamanyren arda]ylve]an mer terti soyunagneryun me`$ De,nigagan a/yumyv# 199(-en edq tert; an]av hamagarc[aoin =`axrman# isg 2((6-in a/a`in & ver`in =`er; sgsan dbacrvil cyunavyr lyusangarneryv$ Ev aha# syuon hamaryv Nyr Goanq amsatert; gt&agy,e nyr .r`an m;# wy,elyv ir [aws; & =`axryutoyun;# min[ pylyr =`er; gan]nin cyunavyr dbacryutoan$ Hyusyv enq# te mer terti wywy,va\ desq; bidi .yoe mer ;nter]ykneryu a[q; & de,nigagan aos a/a`;nta]; nyr .yun[ bidi hakyrxe /yumanahao mamyulin$

2

1/2009

PYVANXAGYUTOYUN Leyn Calyusdoani gisanxrii pa]yum; Fyq.ani me` Clyuj^ Dyna\a/i hanxes ANA{A? VGA ŠErger‹Exyuarx Cylan0oan

=`3 =` 4 =` 5 =` 6

ՀԱՅԱՍՏԱՆԸ 43-ՐԴՆ Է ԱՇԽԱՐՀՈՒՄ =` 7 =` 8 BARYUOR SEVAG - 85

Supliment limba rom`n[

HRANT DINK: LA DOI ANI DUP{

p. 9

Zadig Mouradian, membru al Academiei de +tiin\e a Republicii Armenia p. 9

Leon Kalustian, ]n bronz la Biblioteca pentru Copii din Foc=ani p. 10 Cu HENRIC SANIELEVICI în „La Belle Époque“: printre armeni, pe uli\a copil[riei… p. 11 Aniversare WILLIAM SAROYAN ]n comunitatea din Pite=ti SF}R+ITUL TABU-ULUI ARMENESC }N TURCIA

Momente festive la Erevan

O ARMEANC{ TRANSILV{NEANC{ }N ARMENIA

manga-badanegan Tiflizi S^ Asdva\a\in Egeke]vy himnaxryutoan tvagan; ghasni JE^ xaryun

ŠA?A~IN )EKQ M: BARISBIN M+~‹

p. 12 p. 13 p. 14 p. 16 =` 17

=` 18 =` 2_

ŠNYR GOANQ‹IN AN"NAGAZM: MIQAOEL SDEWAN-CAZAZOAN Œ ,mpacr^ ;nxh^ qardyukar MADLEN DER-KYUGASOAN Œ ,mpacir VARXAN MARTAOAN Œ ,mpacir MIHAOIL GEYRGIYU Œ lyusangari¿[ MARIAM BYSTAN)OAN Œ meqenacryuhi

COLECTIVUL «NOR GHIANK»

MIHAI STEPAN-CAZAZIAN – secretar-general de redacþie MADLEN TER-GHUKASIAN – redactor VARTAN MARTAIAN – redactor MIHAI GHEORGHIU – fotoreporter MARIAM BOSTANGIAN – dactilografã-operatoare

REDAC|IA: Bucure=ti, str. Armeneasc[ nr. 13, sector 2, tel./ fax. 314.67.83 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÅ: HźULESCU MIHAI TIPARUL: S.C. ARARAT srl.

I.S.S.N. 1221-9169

Leyn Calyusdoani gisanxrii pa]yum; Fyq.ani me`

V

ŠL

eyn Calyusdoan yuner pnavyryutoan ergyu pa]a/ig ci\er$ Na,# an jykyvrxavar m;n =r$ ‚™ƒ Hedy# an yuner cryki gy[yum$ Cre] na& veb# yr irme p/nacravve]av$ Gdara\er sdyucva\ dekegyutoyunner# ir hakyrxa\ dekegyutoyunner; gzarma]nein iren] 0.crdyutoamp$ ‚™ƒ Ir oyuraqan[oyur hyxva\; crelyu hamar Leyn Calyusdoan na,abes qani m; @r dekegyutoyunner ghavaqer‹$ VARXAN A?AQELOAN

er`ers# Fyq.ani ba.dynadar an™navyryutoyunner nerga cdnve]an lracryk Leyn Calyusdoani gisanxrii pa]man ararykyutoan# yr deki yune]av ŠDyuoliyu Zamfiresgyu‹ Ere,aneryu & Eridasarxyutoan hamar marzaoin craxarani .r`anagen ners$ ŠHyuosyv em# yr abacaoin &s gyunenanq aosbisi hnaravyryutoyunner# in[bes aos@rvan;# yryvhed& Fyq.an; yuni .ad an™navyryutoyunner# yrynq bedq = dynvin aos desag‹ haodarare] Fyq.ani qakaqabed;* De[ebal Ba[insgin$ Iraxar™yutoan; nerga cdnve]an qakaqagan yu m.agyutaoin pazyum an™navyryutoyunner# anyn] me` Azcaoin Azadagan gyusag]yutoan wy,na,acah# \eragyudagan Varyujan Ysganoan# Marzaoin <yrhyurxi wy,na,acah* Dragy. B;rl;deanyu# hrabaragacir Varxan A/aqeloan# |^cyuon Vrx^ dyqtyr Zareh Barynoan & cryk Leyn Calyusdoani ty/;$ Gisanxrii pa]man ararykyutoan me\ hedaqrqryutoamp hed&e]in & craxaranin me` nerga ere,aner;# yrynq garcyv \akigner zedeke]in me\ an™navyryutoan gisanxriin$ ?HM na,acah Varyujan Ysganoan .nyrhagalyutoyun haodne] aos iraxar™yutoan gazmagerbi[ pylyr hekinagavyr an™navyryutoyunneryun# hao \acyumyv lracryki hanxeb da\a\ hia]myunqi hamar$ Qakaqaced; avel]yu]# te haoer; .ad hin armadner yunin Fyq.ani me`* aosdek hasdadva\ ;llalyv 3(( darinere i ver$ Cryki hi.adagin nvirva\ elyuotnere edq# hoyurer; hia]an nyuonbes craxarani .r`awagin me` Leyn Calyusdoanin nvirva\ ]yu]ahanxesyv$ Leyn Calyusdoan eka\ = ir jamanaga.r`ani amenen n.anagali lracrykneren & crykneren meg;# yr a[qi inga\ = ir sdek\acyr\agan .ad hadyu# syur qnnaxadagan y0yv# yryv gngaracrer ‚.aryunagyutoyun; 4 =`ƒ

1/2009

3

Clyuj

Dyna\a/i hanxes

‚.aryunagyutoyun; 3 =` enƒ

aox .r`ani badmagan iraxar™yutoyunner;$ Ir hi.adagin Fyq.ani wyky]neren meg; ggy[vi anyr anvamp# na,gin Tyunelyulyuo wyky];$ Aon .r`anin# erp an gcrer lracri me`# hyxva\ner; gsdyracrer \a\ganyunyv# aonbes in[bes gbahan`er jamanag;$ Leyn Calyusdoan; \na\ = hao ;ndaniqi m; me` & badmyutoan xjvaryutoyunneryu me`en an]nelyv hasav min[& Fyq.ani ezerqner; & yr; an lqe]# yrbeszi abryusd cdne maoraqakaqi me`$ Leyn Calyusdoan sarsawazxyu erci\apan m;n =r# yr ir cr[yv gba.dbaner jykyvrxavaryutoan arjeqner;$ Ir arxaraxad hyxva\neryu hed&anqyv# 1951 Maois 8-in g™erpagalvi ?yumaniy pazyum aol qakaqagan yu grynagan an™navyryutoyunneryu gykqin$ 196(t^ Xegdemper 3(-in g™erpagalvi ergryrx ancam$ Gva,0ani 199( Hyunvar 24-in# takman ararykyutoyun; deki gyunena Fyq.ani haogagan cerezmanadyun;$ Craxarani me` gareli = cdnel ir me\ tivyv cryutoyunneren$ OYULIA NIQYLAE

4

1/2009

Hyunvar 7-in# Clyuj qakaqi hao hamaonqi ere,aneryun hamar gazmagerbve]av dyna\a/i hanxes$ Hanxesi pa]ve]av /yumaneren# haoeren & hyuncareren lezyuneryv hn[a\ paremaktanqneryv$ _riyrx Wywa Qristina hadyug aos mi`y]a/man a/tiv egav _radeaen* ir sqan[eli haogagan darazyv hacnva\ qani m; haogagan ercer ercelyu hamar$ Hedy haodnve]av barg; le]yun Gakanx Baban# yryun ximavyrelyu hamar ere,aner; erce]in iren] sira\ ercer;$ Hedy ere,aner; ;nxyune]in Gakanx Bababoi pera\ nverner;^ cyuonzcyuon ,akaliqner# cyunavyrelyu cirqer# heqiatneryu badgerazarx cirqer# mangagan hanracidaranner# heqiatneryv ,da]va\ sgava/agner ‚CDƒ$ Ere,aner; zvar0a]an & irar ;ngera]an ha0eli & yura, mtnylyrdi m; me`$

ANA{A? VGA

?afaoel de Nygales Mendez^ \na\ 14 Hygdemper 1879 tvin san Qritybal ‚Venezyuelaƒ# va,0anva\ 1( Hyulis 1936 tvin Wanama Siti$ Azcyutoamp venezyuela]i# an grtyutoyun sda]av Cermaniy# Bel0icaoi & Isbaniy zinvyragan par'r xbry]neryun me`# gdirabeder qani m; lezyuneryu* araperen# [inaren# cermaneren# franseren# ancleren & isbaneren$ Masnag]e]av 19-rx xaryu ver`er; deki yune]a\ qani m; hagamardyutoyunneryu^ isbana-amerigoan baderazm; ‚1898t^ƒ# Venezyuelaoi hekawy,yutoyun; ‚19(2t^ƒ# 19(4 tvin masnag]e]av [ina-0abynagan baderazmin# masnag]e]av na& Bekesdini g/ivneryun & Nicaragyuaoi hekawy,yutoan;# yrme edq cakte] ardergir$ A/a`in hama.,arhaoin baderazmi p/;ngyumen edq# wyr'e] zyracrvil darper baderazmyk ergirneryu panagneryun me`# sagaon merjve]av$ I ver`y g;nxyunvi @smanoan panagin me`# yur Beoi asdi0an gsdana$ Kegavare] jandarmneryu zyrqer; Vani ba.aryumi aden# sagaon .yudyv gareg]anq zca] absdampneryu hanxeb & wy,axrve]av$ Haoy] ]ekasbanyutoan aden aganades ekav Bitlisi# Siirti & Vani haoeryu gydyra\neryun$ Ampyk` baderazmi ;nta]qin g/ve]av tyurqagan zyrqeryu .arqer; & Cermaniy Vilhelm P-i gykme barc&adrve]av Ergate <a[yv$

ŠMenq ekel enq# menq ganq# menq glinenq‹ ,yracryv yusanykneri & a.agerdneri hamar an]ga]vyk* ŠIm he/yu# im myd# im syurp Haoasdan‹ temaoyv lavacyuon cragan sdek\acyr\yutoan amenamoa mi`azcaoin mr]yuot

M

Baderazmen edq @cne] nicaragyua]i Sandiny hekawy,agan;# hedy Alasqaoi me` ysge,yuoz xar'av# aden m; ekav nyuonisg qyvbyo Arizynaoi me`$ Qani m; cirq cra\ = ir arga\neryu masin$ Mez ghedaqrqre {yrs dari gisalyusni dag vernacryv hadyr;# yryu me` Mendez manramasnyren gngaracre haoeryu xem tyurqagan ga/avaryutoan cyr\a\ xajanyutoyunner;$ Cirq; ancleren tarcmanve]av & dbacrve]av 1926 tvin Scribner's Sons hradarag[yutoan gykme* Four Years Beneath The Crescent vernacryv# hedy nyuon vernacryv verahradaragve]av na& Sterndale Classics hradarag[yutoan gykme$ Cirq; pakga]a\ = 416 =`eren & badgerazarx =$ Gykqi vraoi lyusangar; hekinagin gnergaoa]ne a/a`in a.,arhamardi darineryun* tyurq sbaoi hamazcesdyv$ Ver`ers cirq; hradaragve]av na& Mysgvaoi me`* franseren & ancleren lezyuneryv & 1( hazar dbaqanagyv$ Venezyuelaoi me` cirqi a/a`in hradaragyumen edq ‚192(t^ƒ Mendez hedabnxve]av & mahawyr'i entargve]av# isg cirqi dbaqanag; ampyk`yutoamp cnve]av & y[n[a]ve]av$ Qaraqasi me` lyuos desa\ ergryrx hradaragyutoyunn al nyuon 0agadacrin arjana]av$ Cirq; aos@r hazvacoyud madenacidagan a/arga m; xar'a\ =$ Hamyzva\ enq# te ?afaoel de Nygales Mendezi cirq; arjani = tarcmanapar xnel na& /yumana,ys ;nter]ykneryu sekanin$

r]yuoti himnagan nbadagn = Haoasdani# Ar]a,i & haogagan swoyu/qi yusanyknerin yu a.agerdnerin hakyrxagi] xar™nel hao jykyvrxi badmagan an]oalin# havad sermanel nra abacaoi hanxeb$ Mr]yuot; gnbasdi Haoasdan-Swoyu/q haraperyutoyunneri zarca]man;# azcaoin miasnyutoan abahyvman;# ,tan ghanxisana haoabahbanman cyr\in# g@janxagi hao m.agyuoti# haoy] lezvi & hao jykyvrxi badmyutoan 0ana[mann yu dara\man;$ Mr]yuotn an]ga]vyum = Hama.,arhaoin haogagan gyncresi & ?yusasdani haoeri miyutoan gykmi]* HH Grtyutoan & cidyutoan na,araryutoan a`ag]yutoamp$ Mr]yuotn an]ga]vyum = 2((9 tvagani Wedrvar 15-i] min[& Hyunisi 1-;$ Mr]yuotin garyk en masnag]el Haoasdani Hanrabedyutoan# Ar]a,i & haogagan swoyu/qi yusanyknern yu par™r xasaranneri a.agerdner;$

NYR PERX Oyuraqan[oyur masnagi] iravyunq yuni mr]yuotin masnag]el meg sdek\acyr\yutoamp* .araxryutoamp# panasdek\yutoamp# badmva\qyv# agnargyv# hrabaraga,ysyutoamp & aoln$ Mr]yutaoin a.,adanqner; gareli = nergaoa]nel haoeren# /yuseren & ancleren min[& 2((9 tvagani Hyunisi 1-;$ Nergaoa]va\ a.,adanqneri \aval; [bedq = cerazan]i 4 hamagarc[aoin =`;$ A.,adanqner; garyk en yukargvel hed&oal has]eneryv^ Haoasdani Hanrabedyutoyun# Er&an# Deroani 69# 4 harg He/^ -‚3741(ƒ 51(442 Faqs ‚3741(ƒ 51(441 E-mail: vladis@netsys.am Haoasdani Hanrabedyutoyun# Er&an# Cl,avyr bykyda# Ga/avaryutoan III .enq# HH GC na,araryutoyun# hanragrtyutoan var[yutoyun# 611 senoag$ MR}YUOTI GAZMGYMIDE

1/2009

5

ŠErger‹ Exyuarx Cylan0oan

Ver`ers Er&anapnag Sarcis Jamgy[oanen ;nxyune]i Exyuarx Cylan0oani ŠErger‹-i jykyva\yun# yr lyuos desa\ = Er&an# dbacr;va\ ŠMyusa le/‹ dbacradyun;$ Cirq; hradaragyutoan badrasda\ en Syuren Cylan0oan & haoganyu. Mesryboan$ Hadyr; gsgsi Haoganyu. Mesryboani ŠErgyu ,ysq‹ ,yracir; gryk a/a`apanyv$ |na\ Sgoyudar 188(-in# Exyuarx Cylan0oan aganades; eka\ = `arxeryu yu gydyra\i$ 1922-in# an Izmiren ,yu0abahar eka\ yu jamanagavyrabes abasdana\ = ?yumania* Byuqre.$ Aosdek an .aryunaga\ = abril yu sdek\acyr\el* nvirvelyv cakyuti m.agyutaoin & hasaragagan goanqin$ Darineryu ;nta]qin an xar™a\ = anvani mdavyragan# panasdek\# ar™agacir# cragan qnnaxad# hyu.acryk# tarcmani[ & hasaragagan cyr\i[$ Xe/&s 1971-in# H^ )^ Siryunin ŠNyr Goanq‹-i me` gcrer^ ŠCylan0oan; meg; ekav eke/nen 0ykybra\neren# meg; g;llar aos gerbyv aon qi[eren# yrynq me\ sbanxen hedy nyr gyriz ggazmein ar&mdahao craganyutoan me`‹$ Exyuarx Simqe.oan Sdambyuli ŠEr`anig‹ darecirqi me` E^ Cylan0oanin panasdek\yutoyunner; verlyu\elyu aden gcre^ ŠCylan0oanin erc; cyuonzcyuon darazner yuni* pnyry.elyv ir ,a/nva\qin aolazan ci\er;$ Anynq# yr sirel yu

6

1/2009

cyurcyural ciden dagavin & harcanq yunin andesva\ arjeqneryu hanxeb# bardavyr en y[ miaon my/a]yume wrgel aox =`er;# aol& nviracyr\el anheda]yk isgagan panasdek\i m; aznvagan hi.adag;‹$ Aonyuhed& digin Mesryboan a/‘a`apanin me` g;se^ Av^ Isahagoan par™r cnahada\ = Cylan0oanin panasdek\agan arvesd; anyr hamarelyv* Šsrdamyd cr[ekpaor# dakanxavyr panasdek\‹$ E^ Cylan0oan Av^ Isahagoanin yukkva\ namagi m; me` gcre^ Š46 darinere i ver gcrem asdanxagan vi0agi me`# hamesd qa.va\ ipr& xervi. m;# pao] nerqnabes mi.d sava/nat& & g]angam haga/ag im 65 ™me/neryus# lavacyuon abra\ qertva\s crel Maor Haoasdani me`‹$ Digin Mesryboan .aryunagelyv ir ,ysq; g;se^ ŠExyuarx Cylan0oani hyuozeren yu mdyryumneren bada/ig m;# dariner a/a` ir yrxyun* Ma.dy]oan Madenaxarani cida.,adyk badmapan Syuren Cylan0oanin yukkva\ namagn = yur gcre^ ŠEte [me/a\ es al cirq m; yunenam hyd qyu yrxiagan ancin `anqeryv# a.,arhi amenen er`anig arara\; bidi xavanim inqzinqs & xyun al hazar egeke]i .ina\i arjeq bidi yunenas mer @rhneqyv‹$ Ahavasig aos jykyva\yun Exyuarx Cylan0oanin angadar erazin marmnavyryumn =# aon hycemdavyr ga/yuo];# yryv gampyk`ana pa-

nasdek\in cragan ximangar;‹$ Ir ,ysqi ver`avyryutoan digin Mesryboan amwywelyv g;se^ Šhaga/ag yr jykyva\yun lyuos gdesne panasdek\in mahv;ne dariner an]# sagaon Exyuarx Cylan0oani hycin# andaragyuos# bidi ]n\a ergnaoin par™yunqneryu vra* i ver`y iracyr\va\ desnelyv ergar darineryu ir pak™anq;‹$ Hadyr; g;nxcrge nyuonbes Exyuarx Cylan0oanin inqnagensacragan =`er;# in[bes na& crykin goanq; & sdek\acyr\agan pnyutacir; nergaoa]nyk =`er;# yr sdyracra\ = ir yrxin* Syuren Cylan0oan$ Hadyrin pyvanxagyutoan me` nera/nva\ en Exyuarx Cylan0oanin qnarercyutoyun; nergaoa]nyk pavagan ;nxar™ag cyr\eryu .arq;# qa/oagner# byem# ar™ag =`er# badmva\qner# nyraveber# taderacryutoyun# hyu.acryutoyun# cragan =`er# namagani & tarcmanyutoyunneryu ;nxhanyur ]ang;$ Cirqin me` dek cda\ en na& qani m; ;ndanegan lyusangarner$ Hadyr; par™r yragi hradaragyutoyun m;n = & ggarxa]vi me\ hedaqrqryutoamp$ M^K^

ՀԱՅԱՍՏԱՆԸ 43-ՐԴՆ Է ԱՇԽԱՐՀՈՒՄ «ՅՈՒՆԵՍԿՈՅԻ» տվյալներով Հայաստանը կրթվածության զարգացման մակարդակով 43-րդն է աշխարհում: Գնահատականները կազմելիս մասնագետները հաշվի են առել ազգաբընակչության գրագիտությունը, նախնական կրթվածության գործոնը: Վարկանիշային աղյուսակում առաջին հորիզոնականում է ընթանում Ղազախստանը, որին հաջորդում են Ճապոնիան, Գերմանիան, Նորվեգիան եւ Մեծ Բրիտանիան: Հետազոտություններ կատարվել են 129 պետություններում, որոնց շարքում վերջին հորիզոնականում է հայտնվել աֆրիկական Չադը: Նախկին ԽՍՀՄ հանրապետությունների շարքում առավել բարձր հորիզոնականներում են գտնվում մերձբալթյան հանրապետությունները` Էստոնիան(25), Լատվիան(36) եւԼիտվան (39): Հարեւան Վրաստանը զբաղեցնում է 40-րդ հորիզոնականը, իսկ Ադրբեջանի մասին հիշատակում չկա:

ԹՈՒՐՔԻԱՅՈՒՄ ԿՍԿՍՎԵՆ ՀԱՅԵՐԵՆ ՀԱՂՈՐԴՈՒՄՆԵՐ ՀԵՌԱՐՁԱԿՎԵԼ

«Քրդական աշխատավորական կուսակցության» դեմ քրդերեն հակաքարոզչություն իրագործելու նպատակ հետապնդող Թուրքիայի հանրային ռադիոհեռուստատեսությունն այժմ էլ ձեռնամուխ է եղել կյանքի կոչելու հայերին ուղղված ռադիո եւ հեռուստատեսային հաղորդումների հեռարձակման նախագծի իրագործմանը: Ըստ թուրքական «Սաբահ» թերթի, նախագիծը բաղկացած է հայերեն ռադիոհեռուստատեսային հաղորդումներ կազմակերպելու հետ համացանցային կայքէջ հրատարակելու մասերից: Հայտնի է դարձել, որ Թուրքիայի ազգային անվտանգության խորհուրդը հանրային ռադիոհեռուստատեսությանը «խորհրդատվական զեկույց» է հղել` «հայկական սփյուռքի դեմ հայերենով հակաքարոզչություն իրագործելու մասին»: Նախագծի իրագործման համար անձնակազմը պետք է ընտրվի թուրքահայերից, ովքեր տիրապետում են գրավոր եւ բանավոր հայերենին: Ենթադրվում է, որ հայերեն ռադիոն եւ համացանցային կայքը կյանքի կկոչվեն առաջիկա 2 ամսվա ընթացքում, իսկ հեռուստատեսային հաղորդումները` մինչեւ տարեվերջ: A11+

1/2009

7

BARYUOR SEVAG

85

8

Ev mezani] arx ;nxyunir Era,diqi aos ,a[py„u/;# Aos ,a[pyu/;* qy‰ isg hergi$ :nxyunir xy„u# xy‰u* mer erci M.dahn[yun nvacaran^ :nxyunir x‰yu‰ mer ]aqyu]ir Masyunqneri havaqara„r^ Xyu* ,azeri mer qeragan# Xyu* hyc&yr mer .aragan^ Xyu* srpazan mi avazan# Yr mer hycin a,dahane]^ Xyu* pipliagan mi cavazan# Yr yur xibav* akpoyur hane]^ Xyu mer garyd yu mer myrmyq# Mer daki qyurm# Mer ,aki myc# Mer m.dahyun[ yu m.dartyun# Anl/eli zancagady„un^^^ 1/2009

Aos dari glrana hao han0arek panasdek\# m.agyutaoin cyr\i[ yu tarcmani[ Baryuor S&agi \nnxoan 85-amoag;$ S&ag ‚Kazaroanƒ \na\ = 1924-in Hyunvar 26 Vedii .r`ani {ana,[i coyuk;$ An na, avarda\ = Er&ani bedagan hamalsarani panasiragan faqyulted; 1945-in & aba avarda\ = na& Mysgvaoi M^ Cyrgyu anvan craganyutoan instidyud;$ Panasdek\; a.,ada\ = ŠAvanacarx‹ & ŠCragan tert‹-i ,mpacryutoyunneryu me`$ 1963-1971tt^-; eka\ = avac cida.,adyk HSSH C^ A^ Manyug Apekoani anvan craganyutoan instidyud;# 1966-1971tt^-; eka\ = Haoasdani crykneryu Miyutoan var[yutoan qardyukar$ Baryuor S&agi panasdek\yutoyunner; dbacrva\ en 1942-en$ Panasdek\in anxranig crqyuog; ŠAnmahner; hramaoyum en‹ lyuos desa\ = 1948-in$ Hao jykyvrxi dakanxavyr zavag;# sagaon maha]av .ad vak# sdek\acyr\agan yujeryu \akgman .r`anin* avdyvtaren$ S&ag me\ panasdek\ m; ;llalyv# miajamanag & me\ haorenaser m;n =r# [awazan] barge.d an™navyryutoyun m;# yr gvaoeler yk` haoyutoan sern yu harcanq; y[ miaon Haoasdani aol& ardasahmani me`$ 1953-59tt^-; meg; moyusi ed&en lyuos gdesnen ir panasdek\agan jykyva\yunern yu byemner;# yr crva\ =in hasyun panasdek\i varbed cr[yv yu gardahaodein hao jykyvrxi dacnabnern yu hyuzyumner; & dvoal jamanaga.r`ani ,nxirner;$ ŠAnha.d mdermyutoyun‹ byem; ghradaragvi 1953# ŠSiry 0anabarh;‹ & ŠNyri] qez hed‹ panasdek\yutoyunneryu jykyva\yuner;* 1957-in$ 1959-in ‚veram.agva\ 1966-inƒ lyuos gdesne panasdek\in qnaragan-wilisywaoagan clyu,-cyr\y] hamarvyk ŠAnl/eli zancagadyun‹ byem;# yr 1967-in arjana]a\ = bedagan mr]anagi$ Byem; gbadgere 1915t^-i haogagan eke/n;* gabva\ han0arek ercahan Gymidas Varxabedi hed# Španasdek\; hao jykyvrxi pyu/n siry yu gadaki adelyutoan ardahaodi[n =# yr gabre]ne mez hao .inaganin ,akak a.,adanqyv; & yr; gwyr™e dagn yu vra ;nel t.namin ir parparysyutoamp# sagaon anzyr = l/e]nelyu Hao zancagadyun;‹$ S&ag panasdek\i cragan ja/ancyutoan me` me\ dek gcraven & ir tarcman[agan a.,adanqner;# yr lyuos desa\ en a/an™in cirqeryv* /yuseren# yuqraineren# lidveren# vra]eren# adrbe0aneren# [e,eren# hyuncareren$

2009 IANUARIE

HRANT DINK: LA DOI ANI DUP{

PUBLICA ÞIE BILINGVÃ A UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA

}

mplinirea a doi ani de la asasinarea lui Hrant Dink, pe 19 ianuarie 2007, i-a scos din nou ]n strad[ pe turcii cu vederi progresiste. Cu doi ani ]n urm[ circa o sut[ de mii de oameni au participat la funeraliile jurnalistului =i militantului armean pentru drepturile omului. Asasinarea sa a dat na=tere unui val de solidaritate =i la apari\ia sloganului <Cu to\ii s]ntem Hrant, cu to\ii s]ntem armeni>, slogan scandat ]n turc[, armean[ =i kurd[. Pe 19 ianuarie, circa zece mii de oameni sau adunat ]n fa\a sediului din Istanbul al revistei Agos pentru a-l comemora pe Hrant Dink, purt]nd pancarte <Pentru Hrant, pentru dreptate>, <Cu to\ii s]ntem Hrant>. +i tot ]n turc[, armean[ =i kurd[.

<}MI CER SCUZE>: UN MAGISTRAT TURC JUSTIFIC{ Pe 26 ianuarie, campania lansat[ pe Internet de un grup de intelectuali turci adres]ndu-le scuze armenilor pentru <Marea Catastrof[> tr[it[ de ]nainta=ii lor ]n Imperiul otoman a ob\inut sprijinul nea=teptat al unui membru al parchetului turc care a invocat legisla\ia \[rii ce ap[r[ libertatea de exprimare. Magistratul a precizat c[ acuza\iile ce amenin\[ aceast[ campanie s]nt lipsite de orice fundament juridic, ]ntruc]t <]n societ[\ile democratice opiniile diferite s]nt protejate de libertatea de exprimare>.

La ]nceputul lunii fuseser[ lansate proceduri judiciare ]mpotriva campaniei ]n urma unei pl]ngeri depuse de locuitori din Ankara care cereau sanc\iuni contra organizatorilor =i semnatarilor peti\iei virtuale pentru <denigrare deschis[ a na\iunii turce>, delict pasibil cu 2 ani de ]nchisoare conform articolului 301 din codul penal turc.

Peti\ia, lansat[ pe Internet la 15 decembrie, afirm[ c[ semnatarii s[i nu accept[ negarea Marii Catastrofe c[reia i-au c[zut victime armenii otomani ]n 1915 =i se ]ncheie cu scuze adresate armenilor. Textul – ce, din motive aparent tactice, evit[ totu=i termenul de <genocid> pentru exterminarea armenilor – a fost semnat deja de peste 28.000 de turci.

Zadig Mouradian, membru al Academiei de +tiin\e a Republicii Armenia

Astronomul francez, de origine armean[ =i n[scut ]n Rom`nia, Zadig Mouradian a fost ales membru al Academiei de +tiinte a Republicii Armenia. Mouradian a fost felicitat de Divizia de fizic[ =i astrofizic[ a celui mai ]nalt for =tiin\ific =i cultural din Armenia. Decizia a fost luat[ la sf]r=itul lunii noiembrie (28.11.2008) c]nd Adunarea General[ a celui mai ]nalt for =tiin\ific =i cultural din Armenia a ales ca membri =i alte personalit[\i de marc[ care lucreaz[ ]n afara \[rii.

Zadig Mouradian s-a n[scut ]n anul 1930 la Bucure=ti =i a absolvit Facultatea de Matematic[ =i Fizic[ din cadrul Universitat[\ii Bucure=ti. La v]rsta de 28 de ani a plecat la Paris unde a ob\inut doctoratul în fizic[ la Universitatea din Paris. A lucrat la departamentul solar din cadrul Observatoire de Paris. Are peste 130 de lucr[ri =tiin\ifice =i este editor la Cartes Synoptiques de l’Activite Solaire, publica\ie a Observatorului din Paris. Personalitate =tiin\ific[ de notorietate interna\ional[ pentru descoperirea transportului materiei solare spre coroana datorit[ spiculelor, m[surarea profilului marginii solare (cu toate c[ m[sur[torile au fost f[cute în anul 1965, ele s]nt considerate =i ast[zi valabile în Astrophysical Quantities, lucrare format[ din constante =i diver=i parametri care se folosesc în astrofizic[), prima observare a c]mpului magnetic, înainte =i dup[ o erup\ie, descoperirea rela\iei între activitatea solar[ =i rota\ia rigid[, descoperirea dispari\iei termale a protuberan\elor solare sau efectul Mouradian.

A p[r[sit România în luna octombrie a anului 1958 =i nu mai are rude în \ar[. de C[t[lin MO+OIA

1/2009

9

Leon Kalustian, ]n bronz la Biblioteca pentru Copii din Foc=ani

Oficialit[\ile vr]ncene au asistat vineri, 23 ianuarie, la dezvelirea bustului gazetarului Leon Kalustian, ]n cadrul Sec\iei pentru Copii =i Tineret a Bibliotecii Jude\ene „Duiliu Zamfirescu“. „Sper ca ]n viitor s[ mai avem astfel de posibilit[\i ca cea de ast[zi, pentru c[ Foc=aniul are multe personalit[\i care trebuie s[rb[torite ]n acest fel“, a declarat primarul ora=ului, Decebal Bacinschi. La eveniment au fost prezente numeroase personalit[\i politice =i culturale, printre care vicepre=edintele PNL, senatorul Varujan Vosganian, vicepre=edintele Consiliului Jude\ean, Drago= B]rl[deanu, publicistul Vartan Arachelian, arh. Dr. Zareh Baronian =i nepotul scriitorului Leon Kalustian. Evenimentul dezvelirii bustului a fost urm[rit cu mare interes de c[tre copiii prezen\i la bibliotec[, ace=tia depun]nd pe r]nd flori la bustul marii personalit[\i. Scriitorul Varujan Vosganian, care este =i pre=edintele Uniunii Armenilor din Rom`nia, a \inut s[ mul\umeasc[ autorit[\ilor pentru acest eveniment =i s[ ]=i arate admira\ia pentru gazetarul de origine armean[. Politicianul a ad[ugat c[ armenii au r[d[cini vechi ]n ora=, fiind stabili\i ]n Foc=ani de mai bine de 300 de ani.

Dup[ discursurile omagiale, invita\ii au putut admira o expozi\ie dedicat[ lui Leon Kalustian ]n incinta Bibliotecii. Leon Kalustian a fost unul dintre cei mai semnificativi ziari=ti =i scriitori ai epocii sale, renumit pentru modul s[u creativ =i t[ios ]n acela=i timp de a scrie despre momente de acum istorice. }n memoria sa, ]n Foc=ani exist[ o strad[ periferic[ ce-i poart[ numele, fosta strad[ Tunelului. }n perioada ]n care a scris ]n gazete, =i-a semnat articolele cu pseudonime, a=a cum se obi=nuia ]n epoc[. Leon Kalustian s-a n[scut ]ntr-o familie de armeni, ajun=i prin vitregiile istoriei ]n \inuturile Vrancei, pe care le-a p[r[sit, pentru a-=i face un rost ]n Capital[. Leon Kalustian a fost =i un pamfletar de temut, care a ap[rat cu condeiul s[u valorile democratice.

Ca urmare a articolelor sale de tip justi\iar, la 8 mai 1951 este arestat al[turi de o sumedenie de personalit[\i ale vie\ii politice =i religioase din Rom`nia. Pe 30 decembrie 1960 este arestat pentru a doua oar[. Moare la 24 ianuarie 1990, slujba de ]nmorm]ntare av]nd loc la cimitirul armenesc din Foc=ani. La bibliotec[ pot fi g[site multe dintre scrierile sale.

Iulia NICOLAIE dup[ Ziarul de Vrancea

10

1/2009

Ioan Codreanu, nepotul gazetarului Leon Kalustian l]ng[ statuia dezvelit[ la Foc=ani

Cu HENRIC SANIELEVICI în „La Belle Époque“: printre armeni, pe uliţa copilăriei…

La sfîrşitul anului trecut a văzut lumina tiparului, la Editura Cartea Românească, primul volum monografic dedicat celui care a fost Henric Sanielevici (1875-1951), critic literar, antropolog, ideolog, sociolog, figură marcantă, din păcate aproape uitată azi, a vieţii intelectuale româneşti de la începutul secolului XX şi din perioada interbelică: Dinastia Sanielevici. Prinţul Henric, între uitare şi reabilitare. Autorul, Adrian Jicu, este un tînăr şi prob cercetător băcăuan, critic literar de talent din noua generaţie. Cartea – o reconsiderare avenită, solid documentată a savantului român de origine evreiască – merită, desigur, pritocită pe îndelete. Biografia şi opera acestuia (dar şi receptarea ei) sînt aşezate sub o lupă extrem de atentă, ataşamentul faţă de „obiect” nefăcînd rabat spiritului critic. S-ar putea spune multe despre relaţia fluctuantă dintre Sanielevici şi Ibrăileanu începînd de la Curentul nou (1905, revistă antisămănătoristă ce prefigurează, cu un an, apariţia Vieţii româneşti) pînă după primul război mondial (articolele despre „poporanismul reacţionar” şi nu numai). La urma urmei, G. Ibrăileanu a devenit ceea ce ştim cu toţii şi graţie delimitărilor vehemente de poziţiile lui H. Sanielevici – vezi, între altele, apărarea, la debut, a lui Sadoveanu de către Ibrăileanu în chiar paginile revistei conduse de contraopinentul său. Mai ales că, în ciuda nu puţinelor ciondăneli şi chiar a polemicilor, cei doi au ştiut să rămînă, multă vreme, buni prieteni (se spune că nu o dată se ironizau, amical, între ei, pornind de la originile lor etnice…): „Ibrăileanu s-a arătat împăciuitor, deşi ar fi putut invoca motive care să producă ruptura definitivă. Era însă un tip inteligent, care l-a înţeles bine pe Sanielevici, cu toate contradicţiile sufleteşti, preţuindu-l în schimb pentru onestitate şi pentru verticalitatea opiniilor.

Ceea ce a salvat amiciţia lor, pusă în pericol

de atîtea ori“). Ar fi multe de spus, apoi, despre antropologia rasială controversată şi în bună măsură excentrică a lui Sanielevici, lung prilej de ironii din partea criticilor epocii. Şi despre cîte şi mai cîte altele… Cartea e densă, bine scrisă şi captivantă. Noi am desprins, pînă unaalta, un foarte expresiv fragment in extenso despre ambiaţa armenească din Botoşanii copilăriei lui H. Sanielevici.

Atmosfera fin-de-siécle a tîrgului patriarhal moldovenesc prinde viaţă, însufleţită de talentul şi empatia tînărului exeget: „Anii copilăriei lui Henric se leagă de uliţa armenească. Botoşanii erau un tîrg cosmopolit, cu populaţii amestecate, care trăiau în bună înţelegere. Puţinele case care-şi arătau albeaţa stîlpilor cerdacului printre salcîmii tunşi şi copăceii de trandafir, gardurile înalte apărate de cătină încîlcită şi grădinile întinse cu pomi roditori alcătuiesc peisajul unei vieţi patriarhale. Copiii dijmuiesc an de an perii noduroşi ca nişte stejari, gutuii încărcaţi, caişii aprinşi de atîtea fructe rumene, cireşii însîngeraţi ori strugurii de toate soiurile, fără a fi tulburaţi decît de grădinarul neamţ Ipser, care-i goneşte cu simulată mînie. Alteori, băieţii înalţă în vînt zmeie colorate, pe care le lasă să intre în deschizăturile largi ale clopotniţei de la biserica armenească, situată pe strada şcolii primare. Alături stă grădina de flori, în care bondari negri, zbîrnîind gros îşi înfigeau trompa în verbine. Pe lîngă garduri creşteau merişoare pline de gîndaci verzi-aurii, lilieci şi măceşi. (…) Henric obişnuia să se joace, ca un Robinson Crusoe, într-o casă cu temelie de piatră şi cu pereţii groşi, cu cerdac alb de zid şi cu uşi grele de stejar bătute cu fier, unde copiii se întrec în năzdrăvănii. Nici nu putea fi altfel într-o familie numeroasă, cu opt copiii, de vîrste apropiate, cărora li se adaugă cei ai vecinilor. La colţ, o moşiereasă armeancă, mică şi îndesată, cu capul şi cu gura mare, oprea îndelung la sfat, de pe cerdacul ei cu stîlpi văruiţi, pe fiecare trecător cunoscut.

Peste drum, un bogat arendaş, îndoit de spate, ieşea numai seara din casa cu geamlîc albastru şi se mişca printre straturi cu încetineala unui melc. Alături, săpunarul Toma, tot armean, cumplit de spătos, ascundea, într-o casă înnegrită de vreme, fructul vestitei lui zgîrcenii şi robotea necontenit în curtea murdară. În stînga, îndărătul unei porţi monumentale, în fundul unei curţi lungi, pe un cerdac de lemn

sculptat, preotul bisericii armeneşti fuma veşnic din ciubuc. Vine apoi casa veche a familiei Sanielevici, cu temelie de piatră, uşi grele de stejar împodobite şi întărite cu ţinte late, ziduri groase şi odăi mari, cerdac masiv cu coloane albe, gemlîc rotund la spatele casei, acareturi de stejar îmbătrînit şi grădină deasă, aproape sălbăticită. Colţurile tainice, cu lilieci bătrîni, trandafiri albi, cu stînjenei şi săpunele printre care cîntau răguşit bondari catifelaţi au rămas în memoria criticului ca un rai al copilăriei“.

CRISTINA MANUK Filmul Ferma ciocârliilor (LA MASSERIA DELLE ALODOLLEItalia, 2007) regizat de fraţii Paolo şi Vittorio Taviani a fost prezentat la postul TVR în ziua de 8 ianuarie.

Adaptare liberă după un roman de Antonia Arslan filmul redă viaţa în Turcia anului 1915 a familiei Avakian care trăieşte fericită la reşedinţa lor, condusă de Aram. Fratele acestuia, Assadour, căsătorit cu o contesă din Italia plănuieşte să vină în vizită. Tânăra Nunik se îndrăgosteşte de ofiţerul turc Egon.

Războiul pare departe, dar ameninţarea naţionaliştilor turci se face tot mai mult simţită. Italia intră în război alături de Franţa şi Rusia, împotriva Austriei şi Turciei. Frontierele se închid şi Assadour, cu durere în suflet, trebuie să renunţe la călătorie.

Pentru armenii din Turcia situaţia devine tragică. Toţi bărbaţii şi băieţii din familia Aram sunt masacraţi fără milă.

Doar femeile şi micul Avetis, deghizat în fată, reuşesc să scape.

Filmul reprezintă întoarcerea pe marele ecran, după 10 ani, a fraţilor Taviani, cei care au realizat filme ca Padre Padrone (Palme d’Or-Cannes 1977), „Chaos“ sau Good Morning Babylonia (1987).

1/2009

11

Aniversare WILLIAM SAROYAN ]n comunitatea din Pite=ti

Înscriindu-se în seria de manifestări din anul 2008 închinate centenarului naşterii marelui scriitor american de origine armeană William Saroyan, filiala UAR din Piteşti a organizat o seară culturală cu această temă în ziua de 13 decembrie. Acţiunea a avut loc la sediul filialei şi a beneficiat de o participare numeroasă.

Manifestarea a debutat cu o prezentare, făcută de prof.

Eduard Asadurian, a vieţii şi operei lui Saroyan, cunoscută nouă din doua volume de nuvele şi povestiri reunite sub titlurile „Unu doi, trageţi uşa după voi“ şi „Mă cheamă Aram“, al doilea volum cuprinzînd, aşa cum arată şi titlul, povestiri cu caracter autobiografic. De altfel, aproape toată opera sa este legată de întîmplări trăite sau la care autorul a fost martor, motiv pentru care fiecare povestire trezeşte o puternică emoţie în sufletul cititorului.

Apoi, au fost vizionate scurte filme legate de vizitele sale în Armenia, puse la dispoziţie de Ambasada Armeniei la Bucureşti şi au fost evocate cele două vizite ale scriitorului în România. În final, participanţii au ascultat cu interes o interpretare a cîntecului „Come on-a My House“, al cărei text şi muzică au ca autori pe Saroyan şi pe vărul său Ross Bagdasarian.

Seara s-a încheiat cu o evocare a personalităţii astronomului Victor Ambarţumian, un alt nume pe lista comemorărilor UNESCO pe anul 2008, evocare datorată dl. prof.

Eduard Minasian care l-a cunoscut pe marele astronom cu ocazia unei vizite în Armenia.

Reuşita acestei seri – asigurata de interesul şi implicarea participanţilor într-un act cultural autentic – este un îndemn ca astfel de manifestări să fie reeditate.

Hasmig DANIELIAN

159 ani de la na=terea Luceaf[rului

12

Joi 15 ianuarie a.c. la morm]ntul lui Mihail Eminescu din Cimitirul Belu, a avut loc cinstirea memoriei marelui poet ]n prezen\a a zeci de elevi, studen\i, cadre didactice =i universitare, reprezentan\i ai vie\ii culturale din Bucure=ti.

La orele 14.00 un sobor de preo\i a s[v]r=it slujba de pomenire. Din soborul de preo\i a f[cut parte =i P.C. Arhimandrit Dr. Zareh Baronian, fost Vicar Eparhial al Arhiepiscopiei Armene.

Dup[ ceremonie au evocat personalitatea uria=[ a poetului na\ional Acad. Prof. Dr. Ion Scurtu, Acad. Dumitru Vatama<None>niuc, al\i reprezentan\i ai vie\ii intelectuale bucure=tene. }ntr-o atmosfer[ de pio=enie =i regrete eterne, cei prezen\i printr-o floare, o lum]nare, un g]nd =i ]nchin[ciune au marcat momentul ]ntru ve=nica pomenire a poetului nepereche.

Dumnezeu cel Milostiv s[-l odihneasc[ ]n pace, iar pe noi s[ ne ]nvredniceasc[ de a ]ndep[rta din sufletele noastre p[catul uit[rii.

Redac\ia A.

1/2009

Expozi\ie de fotografie la Galeria Etaj 3/4 Close to home este o expozi\ie de fotografie organizat[ de British Council care ]=i propune s[ adune laolalt[ teme legate de migra\ie =i dislocare. Expozi\ia ajunge la Bucure=ti dup[ ce a fost vizionat[ =i ]n alte ora=e importante: Londra, Belfast, Thessaloniki, Sofia, Tbilisi =i Erevan.

Deschis[ la Bucure=ti la Muzeul Na\ional de Art[ Contemporan[, Galeria Etaj ¾ (Teatrul Na\ional, Bd. N. B[lcescu nr 2) ]n perioada 9-22 ianuarie, expozi\ia va fi itinerant[ apoi la Sarajevo =i Cracovia.

Expozi\ia ]=i propune s[ surprind[ felul ]n care anumite minorit[\i influen\eaz[ comunitatea ]n care se afl[, despre suferin\a de a te sim\i str[in printre al\i oameni, despre vise personale =i totu=i colective =i, nu ]n ultimul r]nd, despre case p[r[site dar nicidecum uitate.

Proiectul reune=te arti=ti vizuali din opt \[ri, ]ntre care se afl[ =i rom`nca Dana Popa =i Piruza Khalapyan din Armenia.

Khalapyan este de profesie designer vestimentar =i fotojurnalist[ pentru cotidianul armenesc Hayk =i pentru revista Armyanka. Lucr[rile ei au fost publicate ]n reviste interna\ionale =i a participat, de asemenea, la cea de-a 12a Expozi\ie Interna\ional[ de Art[ Fotografic[ din China.

Pozele expuse la Bucure=ti fac parte din seria <Povestea lui Murtada> =i vorbesc despre un cuplu interrasial: Murtada (din Sudan) =i Nara (din Armenia).

Cei doi locuiesc ]n Erevan =i au un copil ]n v]rst[ de cinci ani pe nume Bashir (care ]nseamn[ <veste bun[> ]n arab[).

Murtada a trecut printr-o perioad[ tumultoas[ p]n[ s[ o cunoasc[ pe Nara: a plecat din Sudan ]n 1993 din cauza r[zboiului civil, mut]ndu-se ]n Iordania, apoi ]n Siria, unde nu a fost primit ca refugiat. De=i Murtada a avut mari probleme cu limba armean[ ini\ial, ]n timp el =i-a f[cut prieteni ]n Erevan. De=i el are preg[tire ca economist, ]n Armenia lucreaz[ ca un simplu =ofer. Doar Nara are o slujb[ stabil[, motiv pentru care este de datoria ei s[ ]ntre\in[ familia.

Cei trei formeaz[ o familie fericit[ =i unit[ ]n ciuda discrimin[rilor la care s]nt supu=i de o societate prea conservatoare.

Zeci de mii de turci au semnat deja peti\ia de scuze pentru masacrele armenilor otomani din 1915. Iar dezbaterea se amplific[.

Nu s]nt dec]t patru linii imprimate cu gri pe fond antracit. Dar autorii acestui scurt text, un pumn de intelectuali turci, au scos la lumina zilei o dezbatere care p]n[ ast[zi se desf[=ura ]n principal ]n spatele por\ilor campusurilor. De la ]nceputul lui decembrie, 27.000 de turci au semnat deja aceste doua fraze: <Con=tiin\a mea nu poate accepta indiferen\a fa\[ de Marea Catastrof[ prin care au trecut armenii otomani ]n 1915 =i ca aceasta s[ fie negat[. Resping aceast[ nedreptate =i, ]n ceea ce m[ prive=te, ]mp[rt[=esc sentimentele =i durerea surorilor =i fra\ilor mei armeni =i le cer iertare.“ Pentru unii, manifestul, redactat de un mic grup reunit ]n jurul lui Baskin Oran, fost profesor universitar =i militant pentru drepturile omului, este imperfect. Trebuie neap[rat ca indivizi tr[ind ]n secolul XXI s[ se scuze personal pentru crime comise ]n 1915, oric]t de ]ngrozitoare ar fi acestea? <Nu v[ subestima\i cuv]ntul, poate nu este cel mai bun text, dar cuvintele voastre au str[puns ‚indiferen\aƒ“, r[spunde scriitoarea armean[ Karin Karakalsi.

Tr[dare Opozan\ii ridic[rii tabu-ului nu se sinchisesc s[ recunoasc[ importan\a evenimentului. Un grup de fo=ti ambasadori denun\[ peti\ia pe care o consider[ contrar[ intereselor \[rii. V[d ]n aceasta =i un act de tr[dare fa\[ de cei 42 de diploma\i turci asasina\i de terori=tii armeni din ASALA ]n anii 1980. Justi\ia a deschis o anchet[ =i examineaz[ oportunitatea urm[ririlor penale. La extrema dreapt[, na\ionali=tii din MHP (Partidul Ac\iunii Na\ionaliste) ]i acuz[ pe peti\ionari de ponegrire a istoriei turce.

Pe Internet au r[s[rit contra-peti\ii pretinz]nd scuze pentru turci.

Dezbaterile s]nt violente =i deseori se recurge la amenin\[ri. Dar toat[ aceast[ efervescen\[ nu face dec]t s[ a\]\e ardoare semnatarilor.

Din presa francez[

SF}R+ITUL TABU-ULUI ARMENESC }N TURCIA

A te scuza pentru a putea ]ncepe s[ vorbe=ti despre subiect <Repunerea ]n discu\ie a tabu-ului armenesc a ]nceput de fapt ]n 1996, gra\ie hebdomadarului Agos condus de Hrant Dink>, analizeaz[ Oral Calislar, jurnalist al cotidianului Radikal. <Asasinarea sa ]n 2007 a produs un mare traumatism ]n r]ndul popula\iei.“ <A te scuza nu pentru a pune cap[t, ci, dimpotriv[, pentru a putea ]ncepe s[ vorbe=ti despre subiect>, dup[ cum scrie universitarul Ayse Kadioglu, este miza. Intelectualii francezi de origine armean[ (cineastul Robert Guédiguian, jurnalistul Jean Kehayan, actorii Simon Abkarian =i Serge Avedikian^) nu sau ]n=elat: au redactat, ca r[spuns, o scrisoare public[ de mul\umiri. <Campania }mi cer scuze fr]nge discursul celor ce sus\in ideea c[ tot ceea ce spune statul este drept =i trebuie acceptat f[r[ discu\ii>, spune Calislar.

Analistul recunoa=te riscul de a vedea peti\ia turn]nd ulei peste focul pasiunilor na\ionaliste, dar merit[ osteneala. Cengiz Algan, militant al mi=c[rii ]mpotriva rasismului, spune c[ aceast[ campanie va continua timp de un an: <Nu este dec]t un ]nceput. +i deja prejudec[\ile bat ]n retragere>.

Nukte V. Ortaq (L’Express, Paris, 24 ian. 2009)

1/2009

13

Momentef

Este oare posibilă sărbătoare fără muzică?

Se pare că Ambasada României la Erevan a găsit un răspuns definitiv la această întrebare, în Armenia statornicindu-se tradiţia că Ziua Naţională a României nu poate fi marcată fără organizarea unui concert. (Amintim că în anul 2007, un grup de elevi talentaţi ai Liceului de Artă „Marin Sorescu“ din Craiova au interpretat piese muzicale din repertoriul românesc şi armean, împreună cu minunate colinde româneşti).

Anul acesta, aniversarea Zilei Naţionale a avut loc la Sala de Concerte „Arno Babadjanian“ din centrul capitalei armene. Sala a fost plină; au fost reprezentanţi de rang înalt ai autorităţilor armene, membri ai corpului diplomatic acreditat la Erevan, membrii Asociaţiei de Prietenie Armenia-România, reprezentanţi ai societăţii civile, oameni de cultură, studenţii care urmează cursurile Lectoratului de limbă, literatură şi civilizaţie română la Universitatea Lingvistică de Stat „V. Brusov“ din Erevan, presă. Oaspeţii au fost primiţi de tinere armene, îmbrăcate în splendide costume populare româneşti.

Festivitatea a început cu intonarea imnurilor de stat al României şi Armeniei. A urmat o alocuţiune călduroasă din partea Doamnei Ambasador Crina Prunariu, în care Domnia Sa a vorbit publicului despre importanţa zilei de 1 Decembrie 1918 pentru poporul român şi despre politica externă a României în contextul internaţional.

După aceste momente, a urmat concertul susţinut de pianista Tatiana Moroşanu, profesor la Universitatea „Valahia“ din Tîrgovişte, şi de violoncelistul Alexandru Moroşanu, solist al Orchestrei Simfonice a Societăţii de Radiodifuziune din România. În deschiderea concertului domnul Alexandru Moroşanu s-a adresat publicului, prezentînd crezul său artistic – „muzica vine din cer şi prin măiestria interpretului trebuie să se întoarcă în cer“.

14

1/2009

Programul a fost alcătuit din piese muzicale din repertoriul internaţional clasic, românesc şi armenesc, muzică renascentistă şi compoziţii din secolul XX. Au fost monologuri superbe ca Arioso de I.S. Bach, Largo şi Allegro din Sonata nr. 3 în La minor de Vivaldi. Au fost piese create pe teme şi variaţii, sub formă de Rondo, în care, ca într-un caleidoscop, au alternat melodiile line şi ritmurile înfocate.

Foarte impresionante au fost execuţiile pieselor Liebes leid de Kreisler, Serenadă românească şi Dans ţărănesc de C. Dimitrescu, precum şi Impromptu de Harutiunyan pe tema „Dansului din Vagarşapat“.

Atmosfera sărbătorească creată de concert s-a păstrat şi pe parcursul recepţiei oferite de Ambasadă în foaierul Sălii de Concerte. Într-un anume fel, momentul festiv a con-

tinuat la sediul Asociaţiei pentru Legăturile Culturale cu Străinătatea, unde cîteva zile mai tîrziu s-a comemorat un an de la trecerea în nefiinţă a baritonului David Ohanesian. Aici accentul a fost pus pe depăşirea tristeţii prin relevarea aportului cultural al marelui cîntăreţ de operă şi integrării depline a acestuia în cultura românească.

Din partea conducerii Asociaţiei a vorbit doamna Anna Nicolaevna, care a salutat acţiu-

nile Asociaţiei de Prietenie Armenia-România, organizate în colaborare cu Ambasada României la Erevan. Domnul profesor Hakop Arakelian a prezentat biografia şi cariera muzicală a baritonului David Ohanesian, evocînd momentele de mare însufleţire create cu zeci de ani în urmă în Armenia de turneul renumiţilor artişti de operă: Zenaida Palli, Garbis Zobian şi David Ohanesian, care au susţinut spectacole pe scena Operei Academice din Erevan.

Intenţionînd să scriu o comunicare despre marele maestru David Ohanesian, am răsfoit materialele nu foarte bogate de care dispuneam şi am decis să expun cîteva rînduri redate pe prima pagină a săptămînalului Radiodifuziunii Române (nr. 258 din 31 decembrie 2001 – 13 ianuarie 2002): „Am reprezentat o treaptă ascendentă importantă în arta vocal-interpretativă prin evidenţierea textului şi a arcului muzical tensionat şi bine temperat. Vocea mi-a dat-o Dumnezeu aşa cum a dat-o multora. Avem datoria de a respecta cu smerenie partitura“.

Această exprimare laconică poate fi socotită ca un îndreptar şi un crez care s-a cristalizat în anii strălucitei cariere de artist, creator a peste 30 de personaje vii din repertoriul operelor de diferite stiluri, devenite clasice. În acelaşi timp aceste rînduri pot servi ca îndemn adresat tinerelor talente muzicale. Totuşi, fiecare idee luată în parte are sensul său de sine stătător, oferind posibilitatea de a fi comentat mai pe larg.

Maestrul spunea clar şi succint că a reprezentat o treaptă ascendentă în arta vocal-interpretativă, conştient fiind de valoarea şi semnificaţia aportului său. Apoi accentuează importanţa „evidenţierii textului muzical“ şi „tensiunea bine temperată“ a exprimării. Adică o tensiune echilibrată, care evită excesele formale. „Am dat un contur sensurilor profund muzicale“ – subliniază importanţa primordială a factorului muzical în contextul celorlalţi factori care îmbogăţesc spectacolul propriu-zis al operei. Prin cuvintele „Vocea mi-a dat-o Dumnezeu, aşa cum a dat-o multora“, maestrul subliniază modest că vocea este un dar divin dăruit şi altora, însă dă de înţeles că nu toţi au reuşit să facă carieră numai pe baza darului ceresc. Arată pe larg că nu numai vocea, dar şi muzicalitatea este ceva dumnezeiesc, aceasta fiind o idee, un

estive la Erevan

îndreptar principal al artei, culturii, vieţii cotidiene a poporului român în care s-a integrat şi David Ohanesian. La final maestrul prezintă o concluzie logică: „Avem datoria de a respecta cu smerenie partitura“.

Aici marele interpret, onorat din belşug pe parcursul vieţii de aplauzele publicului, fixează întîietatea creaţiei compozitorilor. În acelaşi număr al revistei mai sînt prezentate şi alte aprecieri la adresa lui David Ohanesian, care nu mai au nevoie de a fi comentate: „Simpla evocare a acestei personalităţi de excepţională vigoare care a strălucit în viaţa muzicală a ţării o perioadă de 40 de ani este o reală sărbătoare“. (Georgeta Cristescu) „Spirit viu, acid, nicicînd învins de oboseală în faţa răzvrătirilor, David Ohanesian priveşte totul disecînd, propune demonstrînd adevărul spuselor sale, iubeşte cu patimă şi... nu uită“. „Răsfoind un imaginar album, revedem eleganţa şi cinismul lui Scarpia, furia lui Alfio, înverşunarea lui Rigoletto, mîndria rănită a lui Amonasro, violenţa suferinţei lui Boris, disperarea lui Aleco şi mai presus de orice omenescul nedreptăţii lui Oedipe“.

Un cronicar afirma cu convingere – „George Enescu ar fi fost fericit să îl vadă“.

Apogeul creaţiei enesciene şi al carierei interpretative a lui David Ohanesian s-au regăsit în opera Oedipe.

După comunicarea mea cu privire la David Ohanesian, baritonul Konstantin Simonian, artist emerit al Republicii Armenia, a interpretat arii din repertoriul marelui maestru. Violoncelistul Alexandru Moroşanu şi pianista Tatiana Moroşanu au prezentat publicului piese din repertoriul internaţional şi românesc.

A urmat apoi un cocktail în cursul căruia Doamna Ambasador Crina Prunariu a apreciat activitatea Asociaţiei de Prietenie ArmeniaRomânia, transmiţînd cele mai calde urări de bine armenilor născuţi în România, care după 60 de ani nu au uitat limba română şi continuă să fie legaţi spiritual de România.

Manifestarea s-a încheiat într-o notă nostalgică dată de interpretarea cu măiestrie a cîntecului Kilikia de către profesorul Eduard Karapetian, preşedintele Asociaţiei de Prietenie Armenia – Bulgaria.

Manug MANUGHIAN

Despre activitatea Asocia\iei Armenia-România ]n anul 2008 Asocia\ia noastr[ ]n str]ns[ colaborare cu Ambasada României ]n Armenia a desf[=urat urm[toarele ac\iuni: 1. Organizarea la Galeria Na\ional[ de Art[ a Republicii Armenia a Expozi\iei cu lucr[ri din dona\ii f[cute Armeniei de colec\ionari =i arti=ti români de origine armean[ (4.04).

(Ideea organiz[rii expozi\iei a fost propus[ de Asocia\ia noastr[ ]n 2003).

2. Vizionarea de filme cu ocazia Festivalului Filmului Românesc (11.04) 3. La AOKS-Ziua Europei (7 iunie) 4. Pomenire la Monumentul osta=ilor români cu participarea unui preot =i a unui diacon armean (4.06 =i 26.10) 5. Participare la cocktail-ul organizat cu ocazia ]ncheierii misiunii secretarului Ambasadei României, dl. C[t[lin Baloc (10.09) 6. Aniversarea la AOKS a centenarului na=terii Prea Fericitului Catolicos Vazghen I. (6.11.08) 7. Participarea membrilor AOKS (inclusiv repatria\i din România) la recep\ia organizat[ de Ambasada Rom`niei cu ocazia Zilei Na\ionale (1.12). Cu aceast[ ocazie pe panoul AOKS au fost expuse imagini din Rom`nia.

8. In memoriam David Ohanesian la AOKS (3.12) 9. S[rb[torirea Cr[ciunului la Ambasada României ]mpreun[ cu membrii Asocia\iei noastre.(24.12) HAKOP ARAKELIAN Pre=edintele Asocia\iei de prietenie Armenia-România

<Noi am fost, noi s]ntem =i vom fi ]n viitor>

Concurs internaţional pentru elevi şi studenţi cu tema <Armenia mea de departe, de aproape =i sf]nt[>.

Concursul este organizat de Congresul Mondial Armenesc, Uniunea Armenilor din Rusia cu sprijinul Ministerului Educa\iei =i Ştiin\ei din Republica Armenia.

Lucrările pot fi trimise în perioada 15 februarie 2009 - 1 iunie 2009.

La concurs pot participa studen\ii =i elevii din clasele superioare din Armenia, Ar\akh =i Diaspora.

Fiecare participant are dreptul s[ participe la concurs cu o crea\ie proprie: compunere, poezie, poveste, schi\[, publicistic[.

Lucr[rile pentru concurs pot fi prezentate ]n limbile armean[, rus[ =i englez[ p]n[ pe 1 iunie 2009.

Lucrearea nu trebuie să dep[=easc[ 4 pagini de computer Lucr[rile pot fi trimise la urm[toarele adrese.

Republica Armenia, Erevan, str. Terian 69, et. 4 Tel: ‡(37410) 510442 Fax: (37410) 510441 E-mail: vladis@netsys.am sau la Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei Bulevardul Principal Blocul III al Guvernului, camera 611 Pentru informa\ii suplimentare v[ pute\i adresa Redac\iei <ARARAT> =i <NOR GIANK>

1/2009

15

Domni=oara Cristina Popa, la Erevan, sper[ s[ fie prima din mul\i al\i voluntari din Transilvania care ]i vor urma exemplul.

O ARMEANC{ TRANSILV{NEANC{ }N ARMENIA

E

Am primit de cur]nd pe adresa redac\iei un comunicat de pres[ de la Funda\ia Birthright Armenia.

Este vorba despre activitatea celeilalte voluntare a comunit[\ii noastre, Cristina Popa din Gherla.

Poate c[ ar fi mai bine s[ citi\i dumneavoastr[ r]ndurile ce urmeaz[ =i poate de ce nu, cei mai tineri dintre dvs s[-i urmeze exemplul.

E.A.

16

1/2009

revan, Armenia – organiza\ia interna\ional[ Birthright Armenia continu[ s[-=i l[rgeasc[ grani\ele. De data aceasta organiza\ia i-a urat bun venit Drei Cristina Popa, prima participant[ din Transilvania. Dra. Popa este un voluntar ]n v]rst[ de 21 de ani foarte vesel[, energic[ =i curajoas[ din Gherla, un ora= transilv[nean situat ]n centrul Romaniei =i fondat de armeni. }n afara Rom`niei =i a Ungariei pu\in[ lume cunoa=te ceva despre Transilvania, cu excep\ia faptului ca este locul de unde provine Dracula, personajul lui Bram Stoker. Zona este cunoscut[ =i datorit[ peisajul frumos din \inuturile carpatice, dar =i a istoriei sale bogate. }n sec XVIII Gherla era populat[ de armeni, atunci =i-a primit cel de al doilea nume Hayakaghak sau Armenopolis. Ora=ul de ast[zi a fost fondat de armenii sosi\i din Crimeea =i Moldova =i care s-au stabilit ]n Transilvania ]n acea perioad[. Ulterior ]n schimbul privilegiilor dob]ndite odat[ cu stabilirea ]n Gherla =i ob\inerea unui grad de autonomie in cadrul Imperiului Habsburgic, popula\ia armean[ din Gherla s-a convertit la catolicism – un gest ce ]n opinia multora a marcat sf]r=itul perpetu[rii valorilor culturale armene=ti =i ]nceputul asimil[rii.

Ast[zi ]n ora=ul Gherla mai s]nt 149 de persoane cu r[d[cini armene=ti, a=a cum ne spune dra.Popa =i doar c]\iva dintre ei mai vorbesc pu\in armene=te. „Cunosc o familie care a ]nv[\at armeana occidental[ la c[lug[rii Mkhitari=tii de la Viena“, ne spune ea, „Am ]nv[\at de la ei alfabetul =i limba“.

R[d[cinile armene=ti ale drei. Popa s]nt pe linie matern[, membrii familiei nu vorbesc armeana ci =tiu doar c]teva cuvinte armene=ti pe care le-au ]nv[\at de la bunicii lor. „Fratele str[bunicului meu era Generalul Abbott din parohia Mkhitari=tilor din Viena,“ Cristina ne explic[, „S]nt foarte m]ndr[ de asta. Bunica mea spune ca am mo=tenit patriotismul de la el.“ Dra. Popa este un t]n[r lider ]n cadrul comunit[\ii armene din Gherla. Absolvent al faculta\ii de Rela\ii Interna\ionale, =i-a scris licen\a pe tema Genocidului armean. Surprinz[tor dar este doar a doua tez[ de licen\[ scris[ pe acest subiect ]n Rom`nia. Una dintre aspira\iile sale este organizeze un ansamblu de dansuri populare armene=ti pentru a participa la festivalul minorit[\ilor din ora= ]ntru p[strarea vie tradi\iilor culturale armene=ti. „Dac[ a= putea sa-i fac pe oameni s[ fie ]nteresa\i atunci voi fi fericit[“, spune ea, “Nici m[car nu m[ intereseaz[ dac[ s]nt armeni sau nu.“ Cristina Popa a aflat despre Birthright Armenia din revista comunit[\ii armene Ararat. +i imediat a fost interesat[ s[ profite de unica ocazie oferit[ de Birthright. Decizia a fost cu at]t mai u=or de luat cu c]t a corespondat cu un fost voluntar din Bucure=ti. C]t timp a stat ]n Armenia, Dra. Popa s-a implicat cu drag[ inim[ ]n activit[\ile organiza\iei c]t =i ]n l[rgirea orizontului s[u cultural, ]ncerc]nd sa absoarb[ fiecare aspect al vie\ii armene=ti =i s[ devin[ parte din aceasta. }n octombrie 2008 c]nd termenul de dou[ luni de voluntariat ]n Armenia s-a sf]r=it t]n[ra armeanc[ din Transilvania ardea de dorin\a de a mai r[m]ne. A acumulat experian\[ extrem de bogat[ =i ca voluntar ]n cadrul organiza\iei non-profit Centrul Interna\ional pentru Drepturile Omului (CIDO), a luat ore de dans tradi\ional. A fost g[zduit[ de o familie ospitalier[, stabilind leg[turi cu noii prieteni din Armenia =i din ]ntreaga lume.

Tevan Poghosyan, Directorul Executiv al CIDO a supravegheat activitatea Cristinei. El a r[mas extrem de mul\umit de contribu\ia Cristinei ]n cadrul organiza\iei, datorit[ silin\ei ]n munc[, dar =i a perspectivei unice pe care a adus-o. „Cea mai important[ contribu\ie a Cristinei a fost un studiu pe care l-a scris despre situa\ia politic[ dificil[ din Karabagh,“ ne-a spus el, „Ne-a adus noi perspective pe care le-a demonstrat prin viziunea proprie ]n domeniu. CIDO ]n cur]nd va publica studiul iar acesta va servi drept material pentru informarea celor interesa\i privind situa\ia din Karabagh“.

Poghosyan a mai ad[ugat „Cristina este foarte inteligent[ =i con=tiincioas[. S]nt fericit s[ constat c[ exist[ armeni ca ea ]n Diaspora, oameni ce s]nt interesa\i de ]n\elegerea propriilor origini. Ea nu a venit aici s[ contribuie doar prin specializarea sa, dar =i s[ se integreze din punct de vedere cultural in Armenia.“ C]t timp a stat ]n Armenia, Cristina a fost g[zduit[ de familia Hovannisyan. Gazda sa Gayane s-a bucurat de compania Cristinei =i a fost trist[ c]nd aceasta a plecat. „Am v[zut cum progreseaz[, cum apreciaz[ =i ]n\elege \ara, poporul, cultura =i limba noastr[. C]nd abia ajunsese ]n Armenia vorbea destul de bine armene=te =i s-a str[duit =i mai mult. Acum ]ntelege mult mai repede. S-a adaptat perfect.“ C]t despre Cristina, armeanca din Transilvania vorb[rea\[, ne spune c[ experien\a din Armenia e greu s[ o descrii ]n cuvinte. „Pe scurt“ ea mediteaz[, „S]nt ]ndragostit[“ Pl[nuie=te s[ se ]ntoarc[ ]n Armenia anul viitor =i ]i va ]ncuraja pe to\i armenii din comunitate s[-i urmeze exemplul.

Comunicat de Presa Birthright Armenia

manga-badanegan

?yuzanna Saryu,anoan Craganyutoyun -4

Bkn™acyr\; eu ergatacyr\;

grag g;lle] yu me/au# [mda\elyv# yr me\-me\ haugitner a\elyu bad0a/; `aolamin me\yutiunn =r$ M,itar Cy.

Bkn™acyr\; yu ergatacyr\; mimean] ,nami xa/nalyu jamanag vi0e]in$ Iuraqan[iur; ir arhesd; g; cyvapan=r me\-me\ ,@sqeryv eu anyn] m=` haga/agyutiun ingau$ Ca]in \ereryu adean;$ |eryuniner; ;sin# t= hasaragyutean; @cdagar; mi.d al arjani = harcanqi$

A/iu\n yu akyues; A/iu\;# ar`; eu caol; A/iu\;# ar`; eu caol; @r m; ;sin^ Œ Menq in[y%u hamar g†yudenq mer yrs;$ Marxy]m= m=gyun p/nenq# yr iren] syvyryoti hama™aon geragyur badrasd= mez hamar mer yrs=n$ Eu p/ne]in m=g; eu ,yharar garce]in$ Marx; anyn] ™e/qin dag mnal=n g; nekyui eu hnar g; mda\= azadyuelyu$ Me\ ceran m; g; 0ekq= eu anyr amen gykm; seber xnelyv* a/iu\in eu miusneryun g†;s=^ Œ _cne]=q in™ 0ekqelyu aos waod;$ Xr=q ™er ™e/qer; 0ekqyua\in m=` eu qa.e]=q x=bi ™ez$ Erp anynq xrin ™e/qer;# marx; xyurs qa.e] seber;$ Cazanner; mna]in ga.ganxyua\$ Aox jamanag marx; ga]in; a/au eu ;sau^ Œ Na, a/iu\=n sgsinq$ :sau eu `arxe] pylyrin$

Ysgin eu ]yren; Ysgin tacauyrelyu aden g; bahan`=r# yr pylyr niuter; erg;rbacen iren# yryvhedeu tacauyrin badger; eka\ =r eu adyv al g†ampardauan=r ar\atacyr\neryu eu yuri.neryu vrao eus$ Pylyr; egan ergrbacelyu# pao] ]yren; [egau# ;selyv ŠTyk a/a` inq; ysgin cao in™ ergrbacelyu‹$

A/iu\ m; gyriun \ne]$ Hauaqyue]an genxaniner; gyriun; desnelyu eu yura,analyu$ Akyues; egau eu hanxesi jamanag# pazmyutean m=` a/iu\in na,ade] par™ra™aon eu anarce]# t= a%ox = qyu zyryutiunx# yr g; \nes miaon m=g gyriun eu y[ pazmatiu$ A/iu\; hanxardapar badas,ane]^ Œ Aoy‰# es g; \nem m=g gyriun# pao] a/iu\ g; \nem eu y[ qez b=s akyues$ Varxan Aoceg]i

T/[yun; eu `aolam; T/[yun; desau `aolamin# yr me\-me\ haugit g†a\= eu yuze] bad0a/; cidnal$ ~aolam; badas,ane]^ ŠGrag g; g;llem eu aox = bad0a/;# yr me\-me\ haugitner g†a\em es‹$ T/[yun; hauadalyv

1/2009

17

Tiflizi S^ Asdva\a\in Egeke]vy himnaxryutoan tvagan; ghasni JE^ xaryun Badmagan agnarg* Nyra.enin Vra] Egeke]vy hyc&yraganneryun ver`in .r`ani ydn™yutoyunner; [en grnar akavakel 0.mardyutoyun; Tiflizi Nyra.en S^ Asdva\a\in Egeke]vy .yur` ver`in .r`anin \aca\ ,/yvyutoyunner; bad0a/ ekan ancam m; &s badmagan haoa]qi nerqy s&e/elyu dekvyuon egeke]ineryu an]oal;$ Haoer;# yrynq hazaramoagneryu an]oal m; yunin Vrasdani me`# in[bes aol cakyutneryu# aosdek &s xebi erginq ,yoa]yu]a\ en hyoagerd da0arner$ Anyn]me = Nyra.en S^ Asdva\a\in;# zyr gyuzen oyura]nel vra]i hyc&yraganner;$ Anyn] ;nxvze]yu]i[ ™e/nargneryun haoyutoyun; miasnaganyren xem gxne^ hao;# yr der = ir egeke]ineryun# ir m.agyutaoin ja/ancyutoan* yur yr al an cdnvi$ Hedaca cryutoamp* ŠHedq‹ gaoq=`in vra hrabaragva\ Qrisdine Akalaroani sdyracryutoamp# gnergaoa]nenq syuon egeke]vy badmagan;$ Vrasdani dara\qin ga .yur` 65( haogagan egeke]i$ JT^ xaryun miaon Tiflizi me` gaoin 29 haogagan egeke]iner# aos@r mna]a\ = ergyuq;$ }arx anlyu\eli gmna <yrhrxaoin Miyutoan jamanaga.r`anin p;/nacravva\ haogagan ve] egeke]ineryu badganelyutoan ,nxir;*

18

1/2009

Tiflizi Nyra.en S^ Asdva\a\in; ‚JE^ xarƒ$ Nyra.en S^ Asdva\a\in Egeke]in gcdnvi Tiflizi gexrynagan & hnacyuon takamasin* ŠMeodan‹ hrabaragi har&anyutoamp# nergaois ŠL=s=li\=‹ wyky]in vra# vra] a/a`nyrxanisd S^ Siyn & hyunagan )varis Mama egeke]ineryun har&anyutoamp$ Nyra.eni anvanyum; haogagan \acyum yuni & gn.anage* nyr ga/yuo]$ Nyra.en S^ Asdva\a\in Egeke]in himnaxrva\ = 1467-in# ymn Sadabi gykme* i hi.adag ir hyr* Syultani# me\hyr* Tavaqali# gykag]in* Vi.eli# Narimani# >arimani & aoly]$ 165(-in <y0a Nazar veraga/yu]a\ = arxen qaoqaova\ egeke]in$ Cmpetn al ga/yu]a\ = Yusda Bedrys$ Badmagan vgaoyutoyunner; gwasden# yr egeke]in m.dabes veranyrycva\ = haoeryun gykme$ Nerses Gatykigysi ardynyutoamp 1875-in veranyrycva\ = egeke]vy gkmindre daniq;# isg 1897-in & 19((-in* gadarva\ en nerqin .inararagan a.,adanqner$ Nyra.en S^ Asdva\a\in Egeke]in hao & @darazci ao]elyuneryun tyka\ cryutoyunneryun me` ghi.adagvi yrbes qakaqi cl,avyr haogagan egeke]ineren meg;$ Min[& 1989-; aox wasd; [en baha\ na& vra]i yusyumnasirykner;$

Tiflizi haoy] pazmativ seryunxner gnqva\ en Nyra.eni me`# yur ghanc[in Tiflizi harcarjan qakaqa]ineryu* Tyumanyv# Tamam.&# Varxanyv# Brixynoan i.,anneryu a0oyunner;$ Aosdek ghanc[i aos egeke]vy avacere] Pajp=yug-Meliqyvi a0oyun;$ <yrhrxaoin darineryun & min[& 1931-; Nyra.en S^ Asdva\a\in Egeke]in gcdnver temagan ,yrhyurxi iravasyutoan nerqy$ Aonyuhed& egeke]vy .enq; vera\ve]av crabahy]i$ 1962-i xryutoamp# Mysgvaoi & Qi&i hnadib craganyutoan bahy]neren hedy# Nyra.en S^ Asdva\a\in Egeke]in ghamarver erryrx;$

Vra]agana]man wasder 1983-en sgsan Nyra.en S^ Asdva\a\ni Šparewy,yumner;‹^ egeke]vy mer™agaoqi & ŠL=s=li\=‹ wyky]i paregarcman a.,adanqneryu ;nta]qin# zyr giragana]nein Vrasdani Hyu.ar™anneryu Bahbanyutoan Cl,avyr Var[yutoan a.,adagi]ner;* qakaqi cl,avyr 0ardarabed >^ Qavla.vilii kegavaryutoamp# gqanxen egeke]vy hoyusisaoin ar™anacir .qamydq;* yrbes Š0ardarabedagan avelyrxyutoyun‹$ 1989-in Hyu.ar™anneryu Bahbanyutoan Var[yutoan wy,-dn@ren )ansyug

Babyuna.vili a/a`in ba.dynadar an™n =r# yr Nyra.en egeke]in h/[age] ipr& Vra] Yukkawa/ egeke]i* ga/yu]va\ JC^ xaryun$ 1994-en i ver Nyra.eni ngadmamp ydn™cyutoyunner; .aryunagagan pnyuot ggren$ Nyuon tvagani Xegdemper 29-in# egeke]ien sgsa\ en xyurs hanel cirqer;$ Aox a/tiv Tifliz gmegnin ,yump m; hao mdavyraganner# yrynq ghanxibin Ilia Gatykigysi qardyukar T=yxyrys )y,a\=lin$ T=yxyrys )y,a\= ghaodarare# yr vra]agan S^ Siyni har&anyutoamp antyuoladreli = haogagan egeke]vy cyoyutoyun;$ ŠMenq zaon bedq = xar™nenq vra]agan‹# ;sa\ = gatykigysin qardyukar;$ 15 Wedrvar 1995-in vra]i hyc&yraganner; vra]agan egeke]vy \isagarcyv g@\en egeke]in* zaon anvanelyv <arepa ‚tarcmanapar gn.anage* avedea]ƒ$ 1994-en# hadgabes 1995-en min[& @rs# tawyv g;ntanan egeke]vy haogagan n.anneryu* mgrdyutoan avazani# par™r pemi# baderyun acyu]va\ ,a[qareryu# haoeren ar™anacryutoyunneryu# yrmnan;garneryu anheda]man & ipr Šveragancnman‹ a.,adanqner;$ Haogagan )ardarabedyutoyun; Yusyumnasiryk gazmagerbyutoan kegavar Samvel Garabedoani yusyumnasiryutoyunneryv* Vrasdani me` pylyr egeke]iner; vra]agana]va\ en veragancnman badrvagi nerqy & hsdag ;ndr;va\ ekanagneryv$ 13 Mard 1995-in Vrasdani hao hamaonqi hraveryv Tifliz gmegnin Carecin & Cricyris Arqebisgybysner;# Ezras Varxabed; & Marxgaoin Iravyunqneryu Han™najykyvi Na,acah ?^ Baboan$ Anynq ghanxibin vra] Yukkawa/ Egeke]vy |aoracyuon Badriarq Ilia P^-i hed & ghama™aonin yry. jamanagyv wagel egeke]in# sdek\el hao & vra] masnacednere pakga]a\ han™najykyv m;# yr bedq = hedazyder egeke]vy badganelyutoan har];$

Min[ @rs nman a.,adanq m; gadarva\ [=$

Siqin0ela.vilii yxisagan; 2((5-i carnan Nyra.en egeke]vy haravaoin badin gi] hangar\ ghaodnvi nyr cerezmany] m;* hinc vra]eren ar™anacryutoyunneryv dabanaqarer# yryn] .arqin ymn Maklag=li\=i .irmaqar;# va,0ana\ 1874-in$ Samvel Garabedoan gn.e# yr hama™aon Vrasdani me` vra] azcadyhmeryu pnagyutoan vaorer; madnan.yk hedazydyutoan m;* yk` Vrasdani me` Maklag=li\=ner pnaga\ en miaon qani m; vaoreryu me`# in[bes* Xyu.=ti Ml=ti coyuk;# yur min[& hyunagan )varis Mama vra]agana]va\ egeke]vy hyc&yr hyviv n.anagvil; qahanaoacyr\a\ =r Der Dari=l$ ŠAos hancamanqen gareli = hed&]nel# yr Nyra.en egeke]vy vra]agana]man nbasdelyu gy[va\ dabanaqarer; Der Dari=l wy,axra\ =r ir hyvvyutoan vsdahva\ Ml=ti coyuki cerezmany]en‹# ghasdade Samvel Garabedoan$

Ydn™yutoyunner; g.aryunagvin* ver`in xebqer; 2((8-i Maoisin Vra] Yukkawa/ Egeke]vy hyc&yraganneren D^ Dari=l Siqin[ela.vilii Qahanaoi anmi`agan kegavaryutoamp sgsav Nyra.eni .yur` ]angabadi ga/yu]yum;’# yr gzarxarvi pa]a/abes Vra] Yukkawa/ Egeke]vy pnyry. ,yrhrxan.anneryv yu ,a[eryv$ }angabadman bad;rvagyv Hygdemper 22-in Nyra.en S^ Asdva\a\in Egeke]vy & haragi] dara\qi xem gadarva\ ydn™cyutoyunnere ver`# pazmativ ximyumpykyqneryun & hao hamaonqi `anqeryun .nyrhiv# Tiflizi qakaqabedaran; gyry.e qanxel ]angabad;# yr min[& @rs [= cyr\axrva\$ Haga/ag aos hancamanqin* ]an-

gabad; g.aryunagvi ga/yu]vil$ Ver`abes# Nyoemper 16-in D^ Dari=li cl,avyryutoamp Vra] Yukkawa/ Egeke]vy nergaoa]yu]i[ner; hadyug sarqeryu @cnyutoamp wyr™e]in dekahanel Nyra.eni pagin hanc[a\ tiflizahao parecyr\ner Tamam.oanneryu ;ndaniqen Miqaoel Ivani Tamam.oani & Lidia Bedrysi Tamam.oani .irmaqarer;# yrynq arxen aveli qan haroyur darie i ver takva\ en Nyra.en egeke]vy pagin$ Dari=l Siqin0=la.vili aox qaol; gadare]* Šegeke]vy .r`agaoq; paregarcelyu & dara\q; Šakpe maqrelyu‹ ir sewagan na,ac\i \iren ners‹$ Hao hamaonqi `anqeryv gareli ekav .irmaqarer; grgin dekaxrel & dara\qen xyurs hanel .inararagan meqenaner;$ Sagaon D^ Dari=l yr&= badij [= gra\ aos han]anqin hamar$ Ver`in xebq; pavagan me\ akmyug ha/a`a]yu] mamly me`# & ekan ar™acancner darper @kagnere$ Vra]agan lradvami`y]ner; haogagan egeke]ineryu ,nxir; m.dabes aonbes m; gnergaoa]nen# yr haoer; ipr bahan`ner ga/a`axren vra]agan egeke]ineryu ngadmamp* haogagan \acyum; aba]yu]elyu yr&= wasdatyukt [yunenalyv$ Isg Nyra.eni ver`in xebqeryun gabag]yutoamp vra]agan mamyul; gcre# yr haoeryun yc&yryutoyun; /yuseryu Šli]qavyrman‹ arxoyunqn =# hadgabes ver`in vra]/yusagan baderazmen ver`$ Na,yrx xebqeryu jamanag al akmyug par™ra]a\ =r# isg hed&anq; ekav .irmaqareryu dekahanyum;$ Hn[e]in mekaxranqner y‰[ miaon Vrasdani i.,anyutoyunneryun yu Vra] Yukkawa/ Egeke]vy har™agykagan bahva\qi# aol&* Haoasdani i.,anyutoyunneryun & Maor Aty/i gravyraganyutoan# erpemn na& tiflizahao hamaonqi gravyraganyutoan yu hsdag bahan`qner [nergaoa]nelyun veraperoal$ Qakva\ ŠJamanag‹

1/2009

19

ŠA?A~IN )EKQ M:

“1915’te Osmanlı Ermenileri’nin maruz kaldığı Büyük Felâket’e duyarsız kalınmasını, bunun inkâr edilmesini vicdanım kabul etmiyor.

Bu adaletsizliği reddediyor, kendi payıma Ermeni kardeşlerimin duygu ve acılarını paylaşıyor, onlard1an özür diliyorum.”

Xegdemper 15-in Interneti vra na& araperen# hylanxeren# ancleren# franseren# cermaneren# hyunaren# idaleren# qrxeren# barsgeren# byrdyucaleren# /yuseren & isbaneren hrabaragva\ tyurqeren aos teqsti haoeren darperagn =* ŠIm ,ik0s [*;nxyunir 1915-in _smanoan Haoeryun entargyua\ Me\ Eke/nin hanx=b andarperyutiunn yu yura]yum;$ G; merjem aox anarxaryutiun;# im ha.uyos g; pajnem Hao ekpaorneryus eu qyoreryus zca]yumnern yu vi.d; eu nerykyutiun g; ,nxrem iren]m=‹

Sagaon yvqe%r en anynq# yrynq haoer; iren] Šekpaorner;‹ & Šqyuorer;‹ ghamaren & 1915-in @smanoan haoeryu abra\ ŠMe\ Eke/ni‹ hamar nerykyutoyun g,;nxren$ Anynq en www.ozurdiliyoruz.com gaoq=`i pylyr aon ao]elyuner; yrynq & iren] anyun; gavel]nen 14 lezyuneryv hrabaragva\ haodararyutoan da/n yu ycin ;nxyunyk marxy] ]angin$ Haodararyutoyun; haoeryu hanxeb nerykyutoyun ,;nxrelyu ,yump m; tyurq mdavyraganneryu 'e/narga\ ar.avi m; Št/yu]ig;‹ ghanxisana# ar.av; na,adesva\ ;llalyv .aryunagel min[& syuon darva ver`;$ Min[& Hyunvari ver`; gaoqe`i aveli qan 28 hazar ao]elyuner iren] sdyracryutoyunner; 'ce]in haodararyutoan dag$ Tyurqiy me` anna,axeb na,a'e/nyutoyun; gbadgani [yrs mdavyraganneren gazmva\ ,yumpi m;^ Ahmex Insel* dndesaced# qakaqaganaced# Sdampyuli Galatasarao hamalsarani wryfesyr# _rhan Wamyuqi hrada-

20

1/2009

AHMEX BASQIN INSEL _RAN ragi[# Basqin _ran* qakaqaganaced & mi`azcaoin haraperyutoyunneryu wryfesyr Angaraoi me`# {engiz Aqtar* evrybagan har]eryu masnaced & Sdampyuli Bah[esehir hamalsarani wryfesyr & Ali Baoramyklyu* sy]iylyc# lracryk# Yeni Safak @raterti ,mpacragan hyxva\neryu hekinag$ Na, tyurqagan mamyuli =`eryun me` & hedy hadyug aos nbadagyv nyr sdek\va\ gaoq=`in me` hrabaragva\ Šnerykyutoyun g;,nxrem‹ haodararyutoyun; .arjman me` gxne hanraoin ar.av m; yr;# ;sd adyr na,a'e/nykneryun# yukkva\ = tyurqagan hasaragyutoan cidag]yutoan artna]man;$ ŠYry.e]inq marxy] tyuol dal ;ndryutoyun ;nen ;sd iren] ,ik0i$ Asiga ximyum m;n = pylyr tyurq qakaqa]ineryu has]ein‹# g;se wryfesyr Basqin _ran$ ŠBadmyutoan; a/n[vyk jykyvrxavaragan bahan` m;n =* yukkva\ haoeryu da/abanq; 0an[nalyun & tyurqagan inqnyutoan anhi.yutoan; ver` dalyun$ In[bes moyus jykyvyurxner;# tyurqern al bedq = badas,anadyu ;llan

{ENGIZ ALI AQTAR BAORAMYKLYU iren] hasaragyutenen ners deki yune]a\ xjpa,dyutoyunneryu hamar‹# ir hertin g;se Ali Baoramyklyu$ Parehi.adag Hranx Dinqi paregam* lracryk Ali Baoramyklyu gpa]adre# te haodararyutoan oyuraqan[oyur pa/ na,abes g./va\ =r yrbeszi hnaravyrin [aw me\ tvyv marxig garenan oyura]nel aon^ ŠYmanq xjvar te ;nxyunin ]ekasbanyutoyun pa/;‹$ Aox bad0a/yv @smanoan haoer; abre]an ŠMe\ Eke/n‹ m;$ Yeni Safak -i me` hradaragva\ ,mpacragani m; me`# Ali Baoramyklyu ]yuo] gyuda# te in[yu tyurq azadagan mdavyraganneryu na,a'e/nyutoyun; haoeryu ]ekasbanyutoan hamateqsti sahmanneren xyurs gyuca^ ŠBnxel aon# te badmyutoyun; ampyk`aganyutoyun m;n =# yryu me` gmia'yulvin lavn yu [ariq; pavagan = yry. marxy] noarxaona]nelyu hamar$ <nxir; aosdek =$ Menq gabrinq inqnyutoan lyur` 0cnajam m;# yr gxrs&yrvi mer gra\ da/abanqner; ]yu]axrelyu hagyumyv & yuri.neryun mer bad0a/a\ da/abanqneryu j,dyumyv$ Aox isgagan a,d m;n

: BARISBIN M+~‹ =# yr gma.e marxgaoin =ag;# ,ik0; & arxaryutoyun;* hanyun inqnyutoan; & azcin$ Aha te in[yu Tyurqiy me` haoeryu ]ekasbanyutoan ,nxir; gpyrpyqe azcaonamylyutoyun; & yrbes hagazxe]yutoyun gsnyu]e qnnargyumneryu & y&= aola,yhyutoan merjyum;$ Aon aden ymanq haogagan har]; g.ahargen amenazyr & ampyk`adiragan bedyutoyun m; sdek\elyu iren] ]angyutoan @cdin‹$ Isg {engiz Aqtar gcdne# te nerykyutoyun ,nxrel; Šanhadagan ardahaodyutoyun m;* anhadagan hyuoz m;n =‹$ ŠYv gyuze nerykyutoyun ,nxrel# an nerykyutoyun g,nxre$ Yv [i yuzer# an pan m; [;ner‹# gpa]adre wryfesyr Aqtar Vatan @ratertin me`$ Yuremn^ haoy] ]ekasbanyutoan veraperoal Angaraoi ba.dynagan j,dykagan darperag; vi0argyk tyurq azadagan mdavyraganneryu pyu/ m;# nbadag xrav tyurqagan hasaragyutoan ,ik0; crc/elyu & aox a/ereselyu badmagan 0.mardyutoan hed & aos nbadagyv irenq anhadabes nerykyutoyun g,nxren @smanoan gaosryutoan me` haoeryu pna`n`man hamar$ Sagaon# aon ergrin me`# yur qreagan @renscirq; hadyug* d,rah/[ag tiv 3(1 hyxva\yv gbadje tyurqagan inqnyutoyun; Šviravyrelyu‹ han]anq; Œ isg haoeryu masin badmagan 0.mardyutoan ardahaodyum; aosbisi han]anq m; gngadvi Œ# Šgar\e]oal‹ ]ekasbanyutoyun; hi.e]nel; grna y[ miaon nvaze]nel nerykyutoyun ,nxrelyu ar.avi ha`ykyutoyun;# aol& grna na,a'e/nykner; gancne]nel xadaranneryu a/`&$ Ev aon aden Š]ekasbanyutoyun;‹ gxa/na Šme\ eke/n‹$ Aonbes yr# a/an] avelyrx pa]adryutoan haodararacir; garxalyv# har]in andekoag marxig [en grnar hasgnal# te i%n[ = badaha\ @smanoan haoeryun$ Aonyuamenaoniv# haodararacrin me` a/ga '&agerbman zi`yum; [i nvaze]ner na,a'e/nyutoan anagngal# hamar'ag & xrvadeli pnyuot;$ Anagngal =r# qani yr anna,axeb er&yuot m;n =^ tyurqer;* sgzpin qani m; mdavyragan# hedy dasnoag hazaravyr marxig# nerykyutoyun g,nxren haoe-

ren haroyur dari a/a` anyn] abra\ da/abanqneryu hamar$ Hamar'ag =r# qani yr haodni = in[ vdanci gentargvin anynq# yvqer Tyurqiy me` ghamar'agvin viravyrel \aorahek azcaonamylneryu inqnapavaganyutoyun;$ Xrvadeli =r# qani yr nyuonisg amenen hy/edes & terahavad haoer;# anynq# yvqer [en gar\er# te @r m; hao-tyurqagan ha.dyutoyun; grna iraganyutoyun xa/nal# [en grnar wasdargneryv bnxel# te haodararyutoan na,a'e/nykner; & Interneti vra aon sdyracrykner; nenc & \a\yug nbadagner en xra\$ Ver` i ver`y# nerykyutoyun ,nxrelyu ar.avi yragyumner; gar&yr [en# amenen gar&yrn = aon# in[ azxe]yutoyun gyunena aon Tyurqiy hanraoin cidag]yutoan vra$ Na,a'e/nykneryu mdaxryutoyun; haodni =$ Hed&anqneryu masin aojm grnanq miaon entaxryutoyunner ;nel$ Sagaon Tyurqiy me` pan m; gbadahi$ Miaon aon wasd;# yr# i he0yugs pylyr sba/naliqneryu# dasnoag hazaravyr tyurqer hamar'agve]an pa]eipa] badas,anadvyutoyun sdan'nel# badmagan an]oali hamar ezagi iraxar'yutoyun m;n = Tyurqiy & haotyurqagan haraperyutoyunneryu badmyutoan me`$ Anga, ar.avi .y.aweli arxoyunqnere# aox n.va\ bidi mna badmyutoan me`$ Haoeren nerykyutoyun ,nxrel; xar'av tyurqagan mamyuli & he/yusdadesyutoan cl,avyr noyuteren meg;# isg qnnargyumnern yu panave0er; aol&s deki [yune]an [ar & sda,ys haoeryu & pari yu arxaramid tyurqeryu mi`&# aol tyurqeryu me`$ Aos ancam aol&s haoer; [en cancadvykner;# aol tyurqer; awsysanq ghaodnen$ Yusdi ]ekasbanyutoan har]; ar&mdoan gaoseraba.dneryu gykme iren] zinvyrigner hanxisa]yk haoeryu mi`y]yv telaxrva\ [= aol&s# aol pyun tyurqagan ,ik0i har] =$ In[bes & sbaseli =r# \aorahek azcaonamylneryu hagazxe]yutoyun; ekav pyu/n$ ŠXava0anyutoan‹ hekinagneryu cl,in tawve]av lyudanqneryu & mahvan sba/naliqneryu hekek;$ Wyky] xyurs ega\ ]yu]ararner; bahan`elyv

'erpagalel tyurq jykyvyurxi arjeqner; xava0ana\ mdavyraganner;$ Isgagan haorenaserner; hao]er nergaoa]yu]in ;nxxem xava0anneryu$ Heqerner; an;nxhad ,awane]in www.ozurdiliyoruz.com gaoq=`i a.,adanq;$ Haorenaserner; gsan'azer\en ergyu hagaar.av* Šnerykyutoyun [en ,nxrer‹ & Šes al gsbasem nerykyutoyun ,nxren‹ ‚haoer;# ihargeƒ# yrynq ghavaqen dasnabadig tvyv sdyracryutoyunner# qan nerykyutoyun ,nxryk haodararyutoyun;$ In[&=# haodararyutoyun; alegy\e] ampyk` tyurqagan hasaragyutoyun; & hasaraga-qakaqagan isgagan wytyrig m; a/a`a]yu]$ Nyuonisg na,acah Abdyulah Goyul; mekaxrve]av myr gykme haogagan \acyum yunenalyu me`# qani yr pavagan v0/agan gerbyv [xadabarde] nerykyutoyun ,nxrelyu ar.av;$ Var[abed +rdykan g;se# te nerykyutoyun ,nxrelyu bad0a/ner [yuni$ Na,acah Goyul ghamare# te nerykyutoyun ,nxrelyu ar.av; lav pan bidi [pere tyurq-haogagan haraperyutoyunneryun hamar$ Angaraoi ardcyr\na,araryutoyunn al gxadabarde ar.av;# sagaon g;se# te aon garda]yle Tyurqiy me` diryk ,ysqi azadyutoan mtnylyrd;$ Aox ,yrabadgeri vra# Tyurqiy yry. qyurx qakaqagan cyr\i[neryu lezyuner; ar'agve]an$ _rinag# Jykyvrxavaragan hasaragyutoan hamar gyusag]yutoan a/a`nyrx Ahmex Tyurq; nerykyutoyun ,nxre] haoeren & asyrineren* 1915-in badaha\i hamar^ ŠMer sirderyun me` gzcanq iraxar'yutoyunneryu ]av; & ggar\enq# te harg = nerykyutoyun ,nxrenq$ Ver`ers Tyurqiy me` nerykyutoyun ,nxrel; syvyryutoyun xar'av$ Aonyuamenaoniv# mer; pylyryvin darper pan m;n =‹# haodarare] Ahmex Tyurq;$ ŠBadrasd enq nerykyutoyun ,nxrelyu an]oali s,alneryun hamar$ Ad [bedq = nvaze]ne iraxar'yutoyunneryu gar&yryutoyun;$ Iraxar'yutoyunner; [bedq = @ragarcen xyurs pervin zyud nerykyutoyun m; ,nxrelyv‹# ghamare ‚.aryunagyutoyun; 22 =`ƒ

1/2009

21

Taner Aq[am

‚.aryunagyutoyun; 21 =`enƒ

qyurx qakaqagan cyr\i[;# yr hed&oal ,ysqer; g;se ir jykyvyurxi anyunen^ ŠAos@r# erp gnaoinq mer hao & asyri ekpaorneryun# amyt gzcanq‹$ Sagaon amenen hy/edesner; bidi ;sen# te Tyurqiy ba.dynagan j,dykaganyutoyun; bidi [wy,vi# te badmyutoan ba.dynagan darperag; gasga\i dag xnykneryu has]ein mahvan sba/naliqner; gdara\vin na& Evrybaoi me`* Angaraoi hsgykyutoan dag cdnvyk tyurqagan swoyu/qi mi`y]yv ‚ver`ers Bel0icaoi me` abryk & haogagan har]i veraperoal aola,yh haoa]qner yune]yk tyurq lracryk m; ysdiganyutoan ba.dbanyutoan dag a/nve]av* bel0icapnag ir haorenagi]neryu gykme mahvan pazmativ sba/naliqner sdanalen edqƒ# te pyu/ m; azadagan mdavyraganner erpeq bidi garenan wywy,yutoan entargel 7( miliyn pnag[yutoyun yune]yk ergri m; mdaonyutoyun;# te yrqan .ad ;llan maqyur ,ik0yv tyurqer;# mi&nyuon =* tivyv dasnabadig \aorahek azcaonamylner; mi.d badrasd bidi ;llan marxasbanyutoyun cyr\elyu$ Ev miancamaon 0i.x en$ Anyn] gar\iq; ghasdade Angaraoi has]ein amenen syur qnnaxadyutoyun; ardahaoda\ tyurq hanrahaod badmapan Taner Aq[am;$ "a,agykmoan na,gin cyr\i[ Taner Aq[am; Tyurqiy me` pandargve]av ir qakaqagan cyr\yuneyutoan hamar# sagaon garyka]av panden wa,[il & ardasahmani me` abasdan cdnel$ Hyunvar amsin aos@r Mia]oal Nahancneryu me` hamalsaranagan xar'a\ wryfesyr Taner Aq[am; Warizi me` masnag]e]av Haoeryu ]ekasbanyutoyun; & tyurqagan badas,anadvyutoan har]; Œ amytali ararq m; hadyri franseren darperagi .nyrhanxesin$ Aox a/ityv# ,yselyv Tyurqiy masin# Aq[am g;se# te an gwaoli ir ,rynigagan angaoyunyutoamp & amen pan gareli = badahil^ @r m; gdryug pyvanxagyutoamp cirq m; grna lyuos desnel & y[ yq ,yjy/i# isg moyus @r; cirqi hekinag; grna entargvil qreagan hedabnxman & mahvan sba/naliqneryu$ Aosinqn# y&= a/a`;nta] qaolin grna ha`yrxel hed;nta] qaol m;$ Ysdi Šnerykyutoyun g,nxrem‹ haodararacir; & ar.av; [bedq = ,yrin wywy,yutoyunneryu masin me\ hyuoser artn]nen$ ŠEs [sdyracre]i# yryvhed& tyurqagan bedyutoyun; bedq = nerykyutoyun ,nxre‹# g;se Taner Aq[am ,yselyv haodararacri masin# sagaon aon gar\iqin =# te nerykyutoyun ,nxrelyu na,a'e/nyutoyun; Ša/a`in

22

1/2009

0ekq m;n = barisbin me`‹$ Haoy] ]ekasbanyutoan har]i vra xrva\ tabyu-i barisbin me`$ Taner Aq[ami verabah myde]yum; liyvin arxara]va\ =$ An mdaxir [= veraxa/nal Tyurqia# yur ir goanq; vdancva\ =$ |aorahek azcaonamylagan gazmagerbyutoyunner; .adyn] arxen gy[ ;ra\ en sbannel anyr$ Aonyuamenaoniv in[-yr pan deken g.arjvi$ Internetaoin www.ozurdiliyoruz.com gaoq=`i sdek\yumen meg .apat hedy# ar.avi [yrs na,a'e/nykneren {engiz Aqtar; meg .apatva arxoyunqner; gmegnapaner Hürriyet @ratertin me`# ir hyxva\; ezrawagelyv hed&oal midqeryv^ ŠAos ar.av; ]ekasbanyutoan masin ,ysag]yutoyun m; [=# aol ,ik0i 'aoneryu masnag]yutoyunn =$ Miaon qani m; mdavyraganneryu & crykneryu ar.av; [=# in[bes cdav var[abed;$ Aos marxig sdek\e]in miaon a/it m; & cdan mi`y] m;$ Aosyuhed& Tyurqiy & ardergri# Haoasdani & swoyu/qi me` haogagan har]yv hedaqrqrvykner; bedq = ha.vi a/nen iren] ,ik0i 'aon; lsa\ & ar.avin masnag]a\ 14^((( marxy] a/gaoyutoyun ‚aon adenva sdryracrykneryu tiv;ƒ$ Aosyuhed& anynq bidi ;llan haroyuramoa aos ve0i nyr cyr\yn;‹$ A/aojm Aqtari ezraga]yutoyun; Šnerykyutoyun g,nxrem‹ ar.avin a/n[vyk miag hasdad 0.mardyutoyunn =$ VARXAN MARTAOAN

ŠNERYKYUTOYUN G<NXREM‹^ TYURQ XADA<AZ M: GARXARA}NE AR>AV: Hyunvar 26-in# @smanoan haoeryu abra\ ŠMe\ Eke/ni‹ hamar haoeren nerykyutoyun ,nxrelyu tyurq ,yump m; mdavyraganneryu na,a'e/na\ internetaoin ar.av; ansbaseli gerbyv sda]av tyurqagan xada,azyutoan anxami m; paryoagan & iravapamanagan a`ag]yutoyun;$ Tyurq xada,az m; bnxe]# te ergri @rensxryutoyun; gba.dbane ,ysqi azadyutoyun;$ Anyr gar\iqyv# haoeren nerykyutoyun ,nxrelyu ar.avin xem mekaxranqner; iravapanagan himqen zyurg en# qani yr Šjykyvrxavaragan hasaragyutoyunneryun me` darper gar\iqner; gba.dbanvin ,ysqi azadyutoan sgzpyunqyv‹$ Amsva sgizp; xadagan na,aqnnyutoyun sgsa\ ar.avin xem* i badas,an Angaraoi ,yump m; pnagi[neryu gykme nergaoa]va\ hao]in$ Hao]vyr gykm; gbahan`er badjel haoeren nerykyutoyun ,nxrelyu ar.avi na,a'e/nykner; & internetaoin haodaracri sdyracrykner;* Štyurq azc; viravyrelyu‹ hamar# in[; Tyurqiy me` gbadjvi min[& ergyu darva azadazrgmamp @renscrqi tiv 3(1 hyxva\i hama'aon$

FRA|I }NTRU HRISTOS! Fiecare ĂŽntĂŽlnire ĂŽn S[pt[m]na de Rug[ciune pentru unitatea cre=tinilor este un prilej de bucurie =i pentru enoria=ii no=trii.

De data aceasta ]ns[, bucuria armenilor este umbrit[ de ve=tile care ne sosesc din Diaspora, mai exact din Republica Georgia. O Republic[ vecin[ a Armeniei, singura ei vecin[ cre=tin[.

Din vechime aici vie\uie=te una dintre cele mai numeroase Comunit[\i de armeni care a participat de-a lungul istoriei la configurarea =i progresul Georgiei. Cum ]n perioada \arist[ ]n Tiflis, re=edin\a Guberniei Transcaucaziene, s-a dezvoltat una dintre cele mai importante vie\i culturale =i religioase a Armeniei.

Din p[cate, ]n loc ca dup[ pr[bu=irea regimului ateist-sovietic, via\a religioas[ =i via\a de zi cu zi s[ se poat[ dezvolta ]n deplin[ libertate pentru toate cultele =i toate neamurile, de c]\iva ani armenii, cet[\eni ai Georgiei s]nt victime ale unei politici de dezna\ionalizare for\at[.

A=a cum ]n trecutul de trist[ amintire ]n provinciile ]nstr[inate romanii erau obliga\i prin diverse mijloace s[-=i schimbe numele, pentru ca urma=ii lor s[-=i piard[ identitatea, tot a=a ast[zi, ]n Mileniul trei de la na=terea lui Hristos, autorit[\ile georgiene, acelea=i care de la diverse tribune interna\ionale proclam[ voca\ia lor european[ =i nord atlantic[, ]n interior se dedau la abuzuri ]mpotriva popula\iei armene, practic]nd naturalizarea lor for\at[.

Din aceast[ cauz[ Comunitatea armean[ de aproape jum[tate de milion din timpul R.S.S. Gruzine s-a redus ast[zi la 270.000, 6% din popula\ia ]ntregii Georgii.

Acestor practici ale statului Georgian de genocid cultural, care ne amintesc de faptele premerg[toare masacrului armenilor din Imperiul Otoman din 1915, li se adaug[ abuzurile comise ]mpotriva bisericii noastre.

Dac[ pe vremea \arismului la Tibilisi func\ionau 29 de biserici, ast[zi nu au mai fost l[sate armenilor dec]t dou[. Restul bisericilor au fost confiscate de c[tre singurul cult recunoscut, cel georgian. Cel mai recent caz este al bisericii Norashen de unde au fost ]ndepartate ]nsemnele specifice cultului armean, inclusiv a pietrelor tombale apar\in]nd ctitorilor. De asemenea numeroase cimitire armene=ti cu vechime multisecular[ au fost desfiin\ate =i pe locurile profanate astfel au fost ]n[l\ate edificii civile, dar =i cea mai mare catedral[ a Georgiei.

B

yuqre.i haoy] maor da0arin me`# ereq.apti Hyunvar 2(-in# deki yune]av Qrisdyneagan miasnyutoan akytqi .apat;$ Syurp ararykyutoan ;nta]qin ?yumaniy me` darper grynagan xavananqneryu hyc&yr nergaoa]yu]i[neryu a/`&# hao egeke]vy hyc&yr hyviv Bygdan avac qahana Ezras /yumaneren lezvyv ;nter]e] veryn.oal pykyqacir namag; gabva\ nergaois Vrasdani hao egeke]ineryu iravi0agi .yur`$

FRA|I }NTRU HRISTOS,

Iat[ de ce v[ invit[m al[turi de enoria=ii armeni ]n aceasta s[pt[m]n[ de rug[ciune pentru unitatea cre=tinilor s[ ne rug[m ]mpreun[ ca fra\ii no=trii armeni din Georgia s[ aib[ din nou posibilitatea s[ se ]ntoarc[ ]n bisericile lor, unde s[ se roage ]n credin\a lor, pentru m]ntuirea lor; s[-i cinsteasc[ pe cei pleca\i dintre noi =i s[ se ]ngrijeasc[ de sufletele copiilor no=tri.

A=a s[ ne ajute Dumnezeu!

Protest rostit ]n s[pt[m`na de rug[ciune, mar\i 20 ianuarie, ]n Catedrala Armean[ din Bucure=ti

Fotografii preluate de pe site-ul www.ancestralstones.com

1/2009

23

HRANX DINQ^

19 HYNVAR 2((7 19 HYUNVAR 2((9

Hyunvar 19-in lra]av sdampyulahao lracryk* Agys terti dn@ren Hranx Dinqi sbanyutoan ergryrx dareli];$ Meg dari a/a`# a/a`in dareli]i a/tiv gcreinq# te gyucanq aon ezraga]yutoan# yr Hranx Dinqi sbanyutoyun; y[in[ wy,a\ =# qani yr Tyurqiy me` pajanyum; mna] nyuon;* .ader; qi[eryu xem$ Yujeryu haraperag]yutoyun; [wy,ve]av# miaon qi[eryu zaoryuot; sasdga]av & anyn] 'aon; aveli par'r lsve]av$ Aoy‰# aos@r al aon gar\iqin enq# te Tyurqiy me` azcaonamylyutoan & azadagan mdaonyutoan mi`& yujeryu qanagagan haraperag]yutoyun; [wy,ve]av$ Amen bahyun sola,yhneryu vra gragelyu badrasd \aorahek azcaonamylneryu tiv; [nvaze]# isg mahvan sba/naliqner; badmagan 0.mardyutoyun; ba.dbanykneryu has]ein .ada]an$ Sagaon [enq grnar [;nxyunil na& aon wasd;# te ampyk` a.,arh; ]n]a\ sbanyutoyun; .r`axar'aoin bah m;n = hao-tyurqagan hed-1915oan haraperyutoyunneryu badmyutoan me`# in[bes na& tyurqagan hasaragyutoan me` diryk mtnylyrdi hamar$ Badmagan 0.mardyutoyun; & arxaryutoyun; ba.dbanykner;# yrynq min[ aox d,yur xebq; iren] gar\iq; ghaodnein miaon an'nagan .r`abadin me`# i`an wyky] & par'r 'aonyv ardahaode]in iren] hamera.,yutoyun; haoeryu hanxeb$ Tyurqer# haoer# qyurxer mia]an & vangarge]in tyurq azcaonamylneryu gykme xava0anyutoyun hamarvyk garca,ysner# in[bes ŠPylyrs Hranx enq# pylyrs hao enq‹* tyurqeren# haoeren & qrxeren lezyuneryv$ Ev amenen gar&yr; aon =# te aos@r* Dinqi zyhaperyutenen ergyu dari hedy Tyurqiy me` azada,yh marxy] 'aon; [,ekxve]av# aol ;nxhaga/ag;*zyra]av$ Sbanyutoan ergryrx dareli]; n.elyu hamar .yur` das; hazar marx havaqve]av Agys terti ,mpacradan a/`&* arxaryutoyun bahan`yk ]yu]abasda/ner grelyv^ ŠHranxi hamar# arxaryutoan hamar‹$ Aos ancam [yrs lezyuneyv* tyurqeren# haoeren# qrxeren & ancleren$ Yrbeszi qakaqagirt a.,arh; [my/na# te Tyurqiy me` gan marxig# yrynq gsbasen paryoagan a`ag]yutoyun tyurqagan inqnacidag]yutoyun; hnaravyrin [aw parewy,melyu xjvarin cyr\in hamar$ Hranxi Dinqi sbanyutoyun; .r`axar'aoin bah m;n =r na& adyr hamar# te haoazci lracryki zyhaperyutoamp \nve]av a/aos@r genxani mna]a\ marxgaoin hamera.,yutoan yci m;$ Tyurqiy me` .ader; hasg]an# te tyurqagan hasaragyutoan jykyvrxavara]man 0anabarh; [i grnar .r`an]el haogagan har];$ Har]# yri .yur` ba.dynagan Angaraoi gancne]yu]a\ l/yutoan barisb;* tabyu-n @re]@r g0aq0qvi$