Oltenia Business nr. 1 by Oltenia Business

NR. 1 - NOIEMBRIE 2012

PENTRU AFACERI PREMIUM

Compania lunii: FORD Interviuri în exclusivitate cu Jan Gijsen, preşedintele companiei, şi Zoltan Brassai, directorul general pag.

18-19

Doina Vornicu, director general CEZ Distribuţie:

„Anul istoric al investiţiilor CEZ“ pag.

Revistă editată în colaborare cu GAZETA DE SUD şi CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE DOLJ

Economie

Modexim şi-a dublat cifra de afaceri Producătorul autohton de textile a avut în 2012 unul dintre cei mai buni ani de până acum. Conducerea companiei îşi doreşte să găsească forţă de muncă pentru numeroasele comenzi pe care le are.

ste o fabrică de tradiţie pentru Craiova. A fost construită în 1966 şi a fost una dintre primele trei fabrici de confecţii din ţară. În prezent, Modexim a învins criza mai bine ca orice altă companie care activează într-un domeniu vulnerabil ca acesta. În 2012, firma a reuşit să îşi dubleze cifra de afaceri şi anul încă nu s-a încheiat. „În ciuda crizei economice cu care se confruntă economia, în special în domeniul confecţiilor, Modexim SA este o companie rentabilă, care are aproximativ 700 de salariaţi.

Nu face parte din economia subterană, adică nu practică munca „la negru“, ceea ce înseamnă că ajung foarte mulţi bani la bugetul statului, contribuind astfel la PIB şi asigurând locuri de muncă şi condiţii de muncă decente pentru angajaţi“, a declarat directorul general al Modexim SA, Iuliana Dănişor. În septembrie anul trecut, Modexim SA a preluat activitatea companiilor Craimodex şi Steimann-Modexim. Această combinaţie a dus la eficientizarea fabricii, prin diminuarea personalului indirect productiv şi prin

Pachete salariale atractive

În industria uşoară, problemele de personal nu sunt de neglijat, în sensul că există dificultăţi în găsirea de forţă de muncă. Modexim caută încontinuu lucrători pentru fabrica din Craiova. Iuliana Dănişor susţine că firma oferă „salarii decente, peste nivelul pieţei. Salariul mediu net pe fabrică, la opt ore lucrate şi la realizări de 100%, este de 1.200 de lei, cu tichetele de masă incluse. De asemenea, salariaţii beneficiază de toate prevederile Codului Muncii şi ale Contractului Colectiv de Muncă“.

creşterea personalului direct productiv. Încă o măsură care a condus la creşterea cifrei de afaceri a fost aceea că „Modexim a selectat comenzile cele mai rentabile de la partenerii externi“, a explicat Iuliana Dănişor. Fabrica livrează produse către clienţi din Franţa, Italia, Germania şi Anglia, iar întreaga producţie se realizează în sistem lohn.

perfecte“, a precizat Iuliana Dănişor. Compania a rezistat pe o piaţă concurenţială acerbă, respectând acel „gentleman‘s agreement“, care poate crea legături trainice între un client extern şi un furnizor român, de talia Modexim.

Produse pentru branduri celebre, concepute la Craiova

Compania atrage atenţia că firmele care compun „economia subterană“ constituie o concurenţă neloială acerbă pentru acei agenţi economici care îşi desfăşoară corect activitatea şi plătesc salarii „la vedere“. „Asemenea firme care angajează oameni la negru îşi pot permite să aibă şi preţuri mai mici, pentru că nu plătesc la stat sume mari, la fel ca noi“, a spus directorul general al Modexim. Compania dezaprobă şi creşterea nejustificată a costurilor la utilităţi.

Fabrica realizează toată gama de confecţii pentru femei. Din mâinile lucrătoarelor din fabrică ies produse deosebite, pentru branduri celebre, cum ar fi Steilmann, Max Mara, Vestebene, Lewinger, Suzanne Martin, Zara, H&M şi multe alte mărci cunoscute atât la noi, cât, mai ales, peste hotare. Din cauza crizei, clienţii externi sunt destul de pretenţioşi, astfel că primează calitatea mai mult ca oricând. „Se vând doar produsele

Cea mai mare problemă: economia subterană

Ramona Olaru

EDITORIAL

De ce Oltenia Business?

Ramona Olaru Redactor şef

ntr-o țară în care tinerii își doresc să ajungă șoferi la Hidroelectrica, într-o regiune a țării în care cuvântul „autostradă“ sună mai pretențios decât OZN (a se citi ORN, adică Obiectiv Rutier Neidentificat), într-un oraș în care industria părea că se stinge încet până au venit Ford și furnizorii săi, în acest colț de lume apare Oltenia Business - o revistă dedicată exclusiv mediului de afaceri - , realizată de Gazeta de Sud, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a județului Dolj. Întreprinzătorii din Oltenia vor putea să își dezvolte afacerile prin intermediul revistei; să își exprime punctele de vedere despre eventuale modificări ale legislației precare, care afectează companiile; să își expună realizările în afaceri într-un mod ageabil și profesionist, sub forma unor advertoriale redactate de redactorii noștri. De ce apare Oltenia Business tocmai acum, când criza încă nu este departe, iar apele sunt tulburi atât la nivel macroeconomic, dar, mai ales, la nivel european?

Pentru că acum, mai mult ca oricând, este nevoie de exemplul pozitiv din economie. Mulți dintre dumneavoastră - oamenii de afaceri locali - aveți un cuvânt greu de spus în business-ul regional sau chiar național, mulți puteți fi un exemplu pentru alți antreprenori care au curajul să se aventureze în hățișurile neiertătoare ale afacerilor. Parafrazând-ul pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care consideră că îți trebuie o oarecare doză de nebunie pentru a fi întreprinzător privat în România, eu cred cu tărie că în Oltenia sunt suficienți oameni de afaceri care au luptat pe timpul crizei, și nu numai, să își mențină businessul, angajații buni, să aducă plusvaloare și să răzbească pe piețele pe care altădată le considerau de neatins. Avem cu toții nevoie de expertiza dumneavoastră în afaceri, de propunerile dumneavoastră pentru o infrastructură mai bună, pentru o fiscalitate echitabilă, pentru politici publice care să sprijine întreprinzătorii privați, iar prin intermediul Oltenia Business, vocea dumneavoastră poate fi auzită de cei care trebuie să schimbe lucrurile și să întoarcă fața, cu adevărat, către mediul de afaceri. Deocamdată, economia sprijină România! Și nu „politichia“. Doar dumneavoastră știți ce înseamnă economia. Haideți să facem împreună ca acest lucru să fie o normalitatea în viața economică, politică și socială a regiunii. De aceea, avem nevoie de Oltenia Business... Pentru afaceri premium.

SUMAR

pag. 8

Poarta Craiovei spre Europa

pag. 12, 13

Constantin Popeci către investitori: „Aveți încredere în firmele locale!“

pag. 14

Elpreco - firma care a construit Craiova

pag. 17

Facilităţile fiscale sunt sublime, dar... lipsesc

Redactor şef: Ramona Olaru Tel.: 0732.800.108 ramona.olaru@gds.ro Redactori: Maria Cernătescu Carmen Rusan Adrian Dinu Marian Apipie Aldezir Marin Valentin Tudor Fotograf: Claudiu Tudor Design: Victor Şoşea

Director publicitate: Virginia Baciu Tel.: 0730.280.593 Coordonator proiect: Daniel Dobre daniel.dobre@gds.ro Tel.: 0730.280.595 Editor: Fred Online SRL Tiraj: 1.100 de exemplare Tipărit la: Craiova, str. Câmpia Islaz, nr. 97A Telefon: 0251/510.349 www.tiposud.ro

investiţii

Succesul firmei Succes Nic Com Promovează produsele româneşti Compania Succes îşi propune să promoveze cât mai mult produsele româneşti, aducând în atenţia consumatorului produse naturale autohtone. „În acest sens, în următorii doi-trei ani vom investi foarte mult în agricultură, iar producţia astfel obţinută va avea ca punct de desfacere reţeaua de magazine Succes din întreaga ţară“, a spus Liviu Sendroiu.

Cu o reţea de 170 de magazine, compania se extinde tot în zona de retail, dar în marile oraşe ale ţării.

n anul 1994 a luat naştere firma Succes Nic Com, care a apărut, iniţial, ca o simplă afacere în domeniul comerţului angro și en detail cu produse food şi non-food. Compania s-a dezvoltat an după an, ajungând în 2012, după 18 ani, să cuprindă peste 170 de magazine alimentare şi să dezvolte numeroase activităţi conexe celei de comerţ, precum producţia de produse de panificaţie, ambalarea produselor alimentare, comerţ cu produse petroliere, producţie publicitară, construcţii, exploatare forestieră, prelucrare masă lemnoasă, transport, închiriere de utilaje terasiere.

„Calitatea ne reprezintă, preţul ne recomandă“ Activitatea de comerţ este principalul motor al companiei, reprezentând 60% din ponderea totală a veniturilor, susţin reprezentanţii Succes Nic Com. De altfel, pe lângă reţeaua de magazine din Gorj, compania deţine hipermarketurile Succes din Craiova şi Piteşti. „Hipermarketurile se încadrează şi ele în trendul economiei, al retail-ului, trend care îşi va accentua creşterea, cu siguranţă, în luna decembrie, în preajma sărbătorilor de iarnă. Sortimentaţia este variată şi mulţumeşte cea mai mare parte a clienţilor, însă cea mai mare atractivitate pentru consumatori o constituie preţul produselor. Ne dorim ca sintagma ”Calitatea ne reprezintă, preţul ne recomandă”, să nu fie perceput doar ca un slogan, ci să reflecte reali-

tatea“, a spus director general al companiei, Liviu Sendroiu. Prin prisma faptului că are o reţea extinsă de magazine în Gorj, dar şi hipermarketurile din Dolj şi Argeş, compania a observat o uşoară creştere a pieţei de retail anul acesta. „Piaţa de retail se află pe un trend uşor ascendent în momentul de faţă, aşa cum a fost pe parcursul întregului an 2012. Prin urmare, aceeaşi creştere uşoară, dar sigură au avut-o şi afacerile“, a declarat directorul general. Când preţul carburanţilor dictează piaţa de retail Cele mai mari dificultăţi ale companiei pe piaţă sunt cauzate de desele scumpiri atât pe piaţa carburanţilor, cât şi a utilităţilor. Este cunoscut faptul că orice cost în plus într-o activitate economică fie se regăseşte, mai

devreme sau mai târziu, în preţul de vânzare al produsului sau în tariful de prestare a serviciului, fie scade profitabilitatea firmei. „Principalele dificultăţi cu care ne confruntăm în momentul de faţă sunt legate de creşterea preţurilor la carburant şi a preţului utilităţilor (energie electrică, gaz, energie termică)“, a explicat Liviu Sendroiu. Compania se dezvoltă Politica de expansiune a Succes Nic Com este una clară: „încet, dar sigur“. Managerul general a adăugat: „Anul 2012 a reprezentat un an bun din punct de vedere al extinderii lanţului de magazine, îndreptându-ne de această dată mai mult către oraşele mari ale ţării. Trendul acesta de dezvoltare va continua şi în 2013“. Ramona Olaru

lideri şi afaceri

EVOBRAND. Când brandurile aleg să evolueze

e place să evoluăm încontinuu. Şi să facem brandurile să evolueze, este motoul agenţiei EVOBRAND - prima agenţie de publicitate full-service, dezvoltată în Craiova, ce oferă servicii integrate - construcţie de brand, strategie de comunicare, creaţie, consultanţă de marketing, consultanţă politică, trade marketing, field execution, evenimente, direct marketing, campanii on-line, media planning & buying. EVOBRAND a câștigat în 2011 contul de publicitate pentru promovarea ElectroputereParc Craiova, concurând cu cele mai puternice agenții de publicitate din România. Structurată pe departamente specializate, EVOBRAND este la această dată singura agenție de publicitate fullservice din Oltenia, care oferă servicii integrate de comunicare, de la strategie de brand și creație până la producție sau dezvoltare, implementare și chiar divizii separate de branding, digital, BTL și media. Soluţii integrate de comunicare

De la gândirea mediilor de comunicare până la achiziționarea spațiului de media, EVOBRAND se preocupă de fiecare detaliu, iar angajații companiei au grijă ca mesajul clienților să fie perceput de cât mai mulți consumatori și să ajungă exact unde trebuie. În cursul anilor 2011 și 2012, EVOBRAND a furnizat soluții integrate

pentru o gamă largă de evenimente: inaugurarea mallului ElectroputereParc, a susținut lansări de branduri internaționale, cum ar fi brandul H&M la Craiova, promovarea intrării Grupului Inditex pe piața locală, cu brandurile Zara, Bershka, Stradivarius, Pull&Bear, organizarea la Craiova a preselecției pentru concursul internațional Elite

Model Look. De un real succes s-au bucurat în acest an și concertele organizate de EVOBRAND la Craiova, cu cei mai în vogă artiști ai momentului Andreea Bănică, CRBL sau Connect-R. Parteneriate puternice Eforturile companiei în domeniul organizării de evenimente corporate și evenimente private și închirierii de echipamente tehnice audio-video au fost răsplătite prin parteneriate puternice cu importante nume din România - Elite Model Look, Music Events sau Music Channel. Au urmat conferințe, expoziții, târguri, lansări de produse, promoții, campanii de promovare, concerte, petreceri, spectacole sau

alte tipuri de evenimente corporate sau evenimente private -, care au demonstrat capacitatea agenției EVOBRAND de a satisface cele mai exigente cerințe în materie. Pentru managementul EVOBRAND, pasul următor înseamnă o nouă provocare: un parteneriat strategic cu cel mai puternic holding de agenții de publicitate din România.

„Vrem să facem nu numai reclame, ci să creăm divertisment, astfel încât oamenii să își dorească să vadă cât mai des ce facem noi. Vrem să le dăruim clienților noștri pasiunea

spot, noi le facem și un viral, și tot așa. Suntem bucuroși să devenim parteneri cu toți cei care vor mai mult. Cu toți cei cărora nu le este teamă când aud cuvântul „imposibil“. Vă așteptăm la o cafea, să facem planuri de viitor, în care imposibilul o să devină posibil. E simplu... ne place ca brandurile de care ne ocupăm să evolueze“, a declarat echipa managerială a agenției EVOBRAND. În Top Afaceri România, la nivelul județului Dolj, compania EVOBRAND ocupă în 2012 primul loc la categoria Servicii de reprezentare media, conform datelor de bilanț aferente anului 2011, și locul 3 în Regiunea Sud-Vest Oltenia. CONTACT: www.evobrand.ro office@evobrand.ro

Vă aşteptam la o cafea să facem planuri de viitor, în care imposibilul o să devină posibil. E simplu... ne place ca brandurile de care ne ocupăm să evolueze“, a declarat echipa managerială a agenţiei EVOBRAND și înverșunarea noastră de a face lucruri frumoase, pasiune și înverșunare ce neau adus până acum atâtea satisfacții. De aceea, clienților care vin să le facem un ad de presă noi le dăm o campanie integrată, celor care vor un

investiţii

Anul istoric al investițiilor CEZ Distribuție În 2012, CEZ Distribuţie aduce în Oltenia cea mai importantă cifră de investiţii din istoria companiei şi sprijină dezvoltarea economiei naţionale, încheind parteneriate cu firme româneşti din domeniul energetic şi al construcţiilor. Majoritatea angajaţilor acestor companii sunt din Oltenia. fonduri europene. Lucrările de modernizare şi integrare în SCADA la 12 dintre staţii sunt executate pe fonduri proprii, cu o valoare totală de 13,5 milioane de euro. Pentru modernizarea a patru staţii, CEZ Distribuţie a atras fonduri europene în proporţie de 47% din valoarea investiţiei, promovând, în acelaşi timp, mediul economic regional“, a declarat Doina Vornicu. 1.000 de transformatoare sunt înlocuite în Oltenia

ompania CEZ anunță că realizează cele mai mari investiții în regiune de la înființare și până acum. Investiţiile companiei CEZ Distribuție în 2012 însumează 50 de milioane de euro şi sunt destinate modernizării reţelelor electrice de distribuţie din aria sa de operare, adică în judeţele Dolj, Argeş, Vâlcea, Gorj, Olt, Mehedinţi şi Teleorman, informează compania. Cel mai mare proiect de investiții este realizat în centrul Craiovei. „Modernizarea şi integrarea în SCADA a staţiei de transformare 110/20 kV Craiova Centru este cea mai mare lucrare de investiţii a companiei din 2005 până în prezent, cu o valoare de 5,72 milioane ade euro. Staţia alimentează cu energie

Staţie integrată în SCADA Modernizarea parcului de electrică toată zona centrală a municipiului şi este un important nod în reţeaua de distribuţie a Craiovei“, a precizat directorul general al CEZ Distribuție, Doina Vornicu. Alt proiect investițional este „integrarea în SCADA a 16 staţii de transformare din Oltenia, pe fonduri proprii şi

transformatoare electrice reprezintă încă o investiţie care totalizează peste cinci milioane de euro, prin care CEZ Distribuţie îşi propune înlocuirea a peste 1.000 de transformatoare doar în acest an la nivelul Olteniei. Scopul pentru care se înlocuiesc transformatoarele

Cele mai importante investiții ale CEZ Distribuție:

• Modernizarea şi integrarea în SCADA a staţiei de transformare 110/20 kV Craiova Centru; • Integrarea în SCADA a 16 staţii de transformare din Oltenia, pe fonduri proprii şi fonduri europene; • Cartografierea electronică a reţelelor de distribuţie din Oltenia (GIS); • Modernizarea parcului de transformatoare electrice.

este acela de a creşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice, susține compania. Încă o investiție pe care compania o realizează anul acesta se referă la cartografierea electronică a reţelelor de distribuţie din Oltenia (GIS), adică harta completă în format electronic a tuturor instalaţiilor de distribuţie a energiei electrice din proprietatea CEZ Distribuţie la nivelul Olteniei. „În acest proiect premieră la nivelul regiunii -, CEZ investeşte atât resurse materiale, cât şi umane, urmând să pună rezultatele la dispoziţia autorităţilor publice în mod gratuit“, a dăugat directorul general al CEZ Distribuție, Doina Vornicu. CEZ informează că toate cele patru proiecte sunt implementate cu firme româneşti, utilizând potenţial local de resurse umane şi promovând echipamente energetice româneşti. Pe lângă obiectivele sale directe legate de modernizarea reţelei de distribuţie, CEZ îşi propune să acţioneze ca un pilon de sprijin al mediului economic autohton prin parteneriate solide cu companii din domeniu care împărtăşesc viziunea orientată spre performanţă a Grupului CEZ“. Ramona Olaru

lideri şi afaceri

Mitliv a ales dezvoltarea competitivă

rupul de firme MITLIV are peste 500 de angajaţi și o cifră de afaceri la nivelul anului 2011 de peste 370 de milioane de lei. „Consecvent valorilor și principiilor pe care le-a recunoscut și însușit încă de la înființare, grupul MITLIV a devenit lider pe piața construcțiilor și materialelor de construcții, punând în centrul preocupărilor sale angajamentul total al întregii organizații în vederea obținerii satisfacerii exigenței clienților“. Așa își începe agenda de prezentare MITLIV și așa se explică faptul că grupul de firme craiovene reunite sub acest nume s-a dezvoltat în ultimii ani. Din grup se evidențiază MITLIV EXIM - compania mamă a grupului -, o societate ce operează în domeniul construcțiilor și materialelor de construcții sub brandul căreia s-au dezvoltat alte opt firme, având activități conexe construcțiilor. MITLIV EXIM a fost înființată în anul 1994, punând bazele operării în piața materialelor de construcții în anul 1999, atunci când înființa primul punct de desfacere în Craiova. MITLIV a pătruns pe piața distribuitorilor de materiale de construcții în anul 2000 și a ajuns ca, în prezent, să fie principalul operator din Oltenia, și nu numai. Extinderea afacerilor a devenit realitate În 2008, la venirea crizei, compania s-a restructurat prin dezvoltare, cucerind noi piețe. „În toamna anului

2008, împreună cu echipa managerială am dezbătut zile și nopți și am ajuns la concluzia că suntem prea ambițioși și orgolioși pentru a face vreun pas înapoi. Însă, ambiția și orgoliul nu erau suficiente. Trebuia găsite și soluții, astfel că încet, dar sigur s-au născut două idei: dezvoltarea și pătrunderea pe noi piețe, altele decât piața naturală din Oltenia, în felul acesta puteam folosi logistica și parte din personal; diversificarea activității, producerea altor materiale de construcții și lucrări de construcții“, a explicat managerul companiei, Liviu Cioană, pentru care echipa cu care lucrează în grupul MITLIV este foarte importantă. Dacă, inițial, MITLIV avea depozite de materiale de construcții doar în Dolj și Olt, acum și-a extins activitatea și în alte județe, cum ar fi Vâlcea, Prahova, Buzău și Mureș. În permanentă

preocupare pentru nevoile pieței, MITLIV a adoptat o politică de dezvoltare competitivă. Conduși de nevoia de a obține produse de calitate, dar și de a optimiza costurile, reprezentanții companiei au adoptat ideea de a-și produce în regie proprie o parte din materialele pentru care are un consum

asigurat. În sensul acesta, MITLIV a dezvoltat propria capacitate de producție betoane, armături din oțel beton și agregate minerale de balastieră. În plus, grupul mai produce plase sudate, panouri de gard bordurat, țiglă metalică - sisteme de învelitoare pentru acoperiș. Ramona Olaru

Unde se situează acum MITLIV

Grupul de firme s-a extins pe segmentul construcțiilor industriale, iar dintre lucrările de anvergură amintim: Staţia de Epurare a Apelor Uzate Craiova; Centrul Multifuncţional Craiova (structura de rezistență) și pasajul subteran la care se lucrează în prezent și despre care reprezentanții MITLIV spun că este lucrarea lor de suflet. La nivelul anului 2011, grupul MITLIV totaliza o cifră de afaceri de 370 de milioane de lei, iar în 2012 managerul estimează o creştere a afacerilor cu 9,8%.

investiţii

Poarta Craiovei spre Europa

Terminalul Aeroportului Craiova

Aeroportul din Bănie va avea în curând statut de aeroport internaţional, iar creşterea traficului atrage implicit şi o creştere economică a zonei.

raiova este pe punctul de a intra în rândul marilor oraşe europene, o dată cu modernizarea aeroportului şi transformarea sa dintr-unul deschis traficului internaţional într-unul cu statut internaţional. Bănia va deveni astfel o punte de legătură cu Europa, iar asta va atrage şi o creştere economică a acestei zone. Aeroportul Craiova a ajuns de la 250 de pasageri pe an şi nici o dotare - în ianuarie 2006, la 35.000 de pasageri pe an în prezent, în condiţiile în care primul zbor regulat al unui opera-

tor aerian - Carpatair - a început în aprilie 2007. Lucrurile se vor schimba însă considerabil de anul viitor, când vor începe şi zborurile Wizz Air (primul este stabilit pe 20 mai), cea mai mare linie aeriană low-fare/lowcost din Europa Centrală şi de Est, care leagă 82 de destinaţii din 29 de ţări. „Anul viitor, cred că vom ajunge la 50.000 de pasageri, iar peste alţi doi ani am putea sări la 100.000 sau 150.000. Dacă lucrurile vor evolua aşa cum sperăm, este posibil ca până în 2020 să ajungem la un milion de pasageri pe an, luând în calcul cifrele actuale şi dorinţele exprimate şi de touroperatorii de turism“, susţine directorul Aeroportului Craiova, Mircea Dumitru. „În zonă există companii mari precum Ford, Pirelli, avem şi Carpatair, care zboară în ciuda tarifelor mari pe care le au, deci este clar că există potenţial de creştere a traficului şi că un operator nu are cum să ajungă pe pierdere dacă vine la Craiova“, adaugă Mircea Dumitru.

Venirea Wizz Air a ridicat standardul aeroportului Semnarea contractului cu Wizz Air a ridicat foarte mult standardul Aeroportului Craiova, compania ungurească mai operând în România doar pe aeroporturile din Cluj, Târgu Mureş, Timişoara, Bucureşti şi Arad. Wizz Air va avea în Bănie o cursă Craiova - Bergamo, cu un avion al bazei de la Bucureşti. „Pe măsură ce va creşte numărul de pasageri, atunci este clar că putem să ne gândim şi la alte destinaţii şi, implicit, la un avion «al nostru»“, susţine directorul Mircea Dumitru, care se gândeşte şi la alte destinaţii, precum Londra, Barcelona, Koln, Paris şi Bruxelles, dar şi la alţi operatori. „Merg pe ideea că, atunci când vom ieşi pe această piaţă şi vom spune că oferim sprijin companiilor, să se deschidă o rută nouă la Craiova, vor apărea şi alţi operatori. În plus, prezenţa

Wizz Air la Craiova reprezintă o garanţie că îndeplinim toate standardele cerute de aviaţia civilă“, afirmă Mircea Dumitru. Acesta anunţă că, în curând, se va face o solicitare publică operatorilor aerieni din Europa pentru înfiinţarea de noi destinaţii la Craiova, aeroportul angajându-se chiar, prin oferta sa, să suporte o parte din cheltuielile de publicitate ale operatorilor. „Creşterea traficului într-un aeroport presupune şi o creştere economică a zonei, iar în Oltenia există potenţial pentru tot ceea ce înseamnă investiţii“, este de părere directorul Aeroportului Craiova. Toată investiţia s-a cifrat la zece milioane de euro, iar Mircea Dumitru crede că, din punct de vedere al condiţiilor oferite pasagerilor, Aeroportul Craiova este în prezent între primele cinci aeroporturi din ţară, după Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Sibiu. marian apipie

lideri şi afaceri

Azalis dezvoltă cu succes comerţul cu GPL

ără prea mari speranţe în urmă cu şapte ani, comerţul cu GPL a cunoscut o creştere continuă, de care se bucură în prezent şi societatea Azalis din Craiova, unul dintre agenţii economici care a făcut pionerat în vânzarea acestui combustibil, dar care astăzi se află în top zece al afacerilor la nivel naţional. Societatea Azalis a apărut pe piaţa carburanţilor în urmă cu zece ani. De şapte ani a pus accent pe vânzarea de GPL. A pornit de la o singură staţie de alimentare amplasată pe strada A.I. Cuza şi câţiva angajaţi. În prezent, numără 45 de skiduri pe care le deţine în parteneriat cu alţi agenţi economici în Craiova şi judeţ, 50 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 15 milioane de euro pe an. „În

2005-2006, când am deschis, era pionerat în comerţul cu gaz. Erau doar câteva staţii în Craiova. Creşterea a început să devină semnificativă din 2009, odată cu criza financiară. De fapt, vând un produs de criză, la care apelează cu încredere majoritatea persoanelor şi societăţile comerciale care vor să reducă în mod considerabil costurile cu transportul“, a precizat Cristian Berceanu, directorul societăţii (foto). Un milion de litri pe lună Distribuţia gazului la punctele de lucru se face cu ajutorul unei flote de autocisterne cu care se asigură transportul pe cale rutieră sau feroviară. „Reuşim să onorăm orice comandă în maximum 24 de

ore, atât la cele 45 de puncte de lucru, cât şi la societăţile care nu sunt partenere“, a precizat Cristian Berceanu, directorul societăţii. Lunar, se livrează un milion de litri de gaz, profitul afacerii fiind asigurat. Deţine cel mai mare depozit de gaz Asigurarea distribuţiei de GPL nu este singurul sector de activitate al societăţii. Anul trecut, Azalis a reuşit împreună cu alţi doi parteneri economici să construiască la Caracal cel mai mare depozit de gaz din sud-vestul României, o investiţie de şase milioane de euro. Şi în acest an, tot în Caracal, a mai deschis o fabrică de încărcat butelii, o altă investiţie în valoare de două mili-

Cristian Berceanu, directorul Azalis oane de euro. Şi planurile nu se opresc aici. „Pentru 2013, preconizăm să lărgim paleta de clienţi. Ne propunem să mai deschidem încă cinci staţii în Craiova şi judeţ“, a spus directorul firmei. carmen rusan

Interviu

Dr. Mahmoud Obeidat: Nu am făcut afaceri cu statul. De aceea dorm liniştit De origine iordaniană, Dr. Mahmoud Obeidat este în Craiova din 1980. Ca o particularitate, el este o fire extrem de deschisă şi are în Craiova 60 de fini. În vârstă de 50 de ani şi de profesie medic, Obeidat face afaceri în special în domeniul închirierilor de spaţii comerciale, în Complexul Obeidat, situat la ieşirea din Craiova.

ntreprinzătorul ne-a acordat un interviu, în care vorbeşte despre avantajele afacerii sale şi de extinderea domeniului de activitate cu un service auto şi o firmă de servicii. Oltenia Business: Cum s-a dezvoltat afacerea dumneavoastră pe timpul crizei? Mahmoud Obeidat: Nu am lucrat în viaţa mea cu statul şi de aceea dorm liniştit. Complexul Obeidat a fost construit de mine. Am spaţii pentru firme diferite (de la cele de medicamente şi alimentare până la cele ce comercializează echipamente hidraulice etc.), sedii de birouri şi spaţii de depozitare deosebite. M-a afectat criza, pentru că foarte multe firme farmaceutice, care aveau spaţii închiriate la mine, au dat faliment. Acum am deschis un service auto, M&D Auto, plus o firmă de servicii de deratizare şi de instalaţii. Îmi extind domeniul de activitate pe o firmă nouă, OBYLIGHT SRL. Oltenia Business: Ce atuuri

aveţi pe piaţa chiriilor din Craiova? M. Obeidat: Ţinând cont că am mai avut complexe comerciale de amploare, am mers de la început pe negociere directă şi sinceră cu clienţii şi ceea ce am promis că voi mai face pentru clienţi am făcut. M-am ţinut de cuvânt. Oltenia Business: Care sunt cele mai tari puncte ale afacerii dumneavoastră? M. Obeidat: Ideea afacerii mele mi-a venit în momentul în care tirurile au fost interzise în oraş. Atunci m-am gândit că ideal ar fi ca firmele să aibă sediile la ieşirea din oraş, am construit spaţii noi, cu pardoseala din quartz, special pentru standardele firmelor de medicamente. Alt punct forte al afacerii este acela că spaţiile comerciale se află la ieşirea spre Bucureşti. Oltenia Business: În condiţiile în care mediul economic a fost în picaj, iar creşterea economică este moderată, cum veţi încheia anul 2012

„M-a afectat criza, pentru că foarte multe firme farmaceutice, care erau chiriaşele mele, au dat faliment. Acum am deschis un service auto, M&D Auto, plus o firmă de servicii de deratizare şi de instalaţii. Îmi extind domeniul de activitate pe o firmă nouă, Oby Light SRL“.

faţă de 2011? M. Obeidat: 2012 a fost la fel ca 2011. Au fost doi ani grei! Dar sper ca în 2013 să fie mai bine cu cele două firme pe care le deschid. Oltenia Business: Cum caracterizaţi piaţa chiriilor din Craiova? M. Obeidat: A scăzut mult piaţa chiriilor, dar, din punctul meu de vedere, înainte erau preţurile foarte umflate. Chirii aşa de scumpe mai erau doar în Zűrich sau în Frankfurt. Acum tarifele sunt puţin subevaluate, în sensul că găseşti pe Calea Bucureşti spaţii şi cu zece euro pe metrul pătrat. Oltenia Business: Cu ce probleme vă confruntaţi în a desfăşura un business în Dolj? M. Obeidat: Datoriile la stat trebuie plătite la zi. Ca o paranteză, odată, am avut datorii la stat, deoarece chiriaşii nu mi-au plătit la zi, totul din cauza conjuncturii economice. Or, nu este bine să fii dator la stat. De aceea spun că sumele la stat trebuie plătite la timp. Oltenia Business: Aţi avut şi o firmă de intermedieri financiare. Ce s-a întâm-

plat cu ea? M. Obeidat: Acea firmă am deschis-o destul de târziu, în 2008, când aproape venise criza şi oamenii nu au mai contractat credite, iar piaţa imobiliară a scăzut şi am fost nevoit să închid firma. Acum, afacerea cea mai mare care o am în cap este să construiesc un mic spital, care să-mi poarte numele, ţinând cont de faptul că fiul meu cel mare face chirurgie plastică şi estetică la Spitalul Judeţean de Urgenţă. Oltenia Business: Ce planuri de dezvoltare aveţi pentru 2013? M. Obeidat: Vreau să-mi promovez noile afaceri pe care le am şi poate reuşesc să pun temeliile minispitalului de chirurgie plastică. De asemenea, sper să îmi achit creditele bancare pe care le-am contractat pentru a construi Complexul Obeidat.

lideri şi afaceri

Constantin Popeci către investitori: Businessmanul craiovean a explicat ce trebuie modificat în România pentru ca mediul economic să funcționeze și a propus ca firmele din Dolj să primească punctaj în plus la licitații. Citiți în continuare de ce crede Popeci că un kilometru de autostradă a ajuns la prețuri fantastice în România.

romotor al Forumului Economic Regional Oltenia, pe care l-a realizat împreună cu Prefectura Dolj și cu Universitatea din Craiova, Constantin Popeci promite că va realiza ediția a doua a Forumului în 2013, tot în luna aprilie. „Forumul Economic Regional Oltenia este înregistrat ca marcă înregistrată la OSIM, pe Fundația „Constantin Popeci“ și va fi organizat în fiecare an de acum înainte. Ideea este aceea de a ne cunoaște și de a colabora între noi, cu întreprinzătorii din regiune. Putem face multe lucruri frumoase împreună. Forumul organi-

zat anul acesta a fost foarte benefic, deoarece ambasadori din 15 state au participat și au fost mulțumiți. Au promis că anii următori vor aduce oameni de afaceri din țările lor să participe la acest forum“, a menționat, pentru Oltenia Business, omul de afaceri craiovean. Forumul se va structura pe trei secțiuni, industrie, agricultură și turism, iar anul viitoar acestea vor fi organizate separat, și nu în același timp˝, ca la prima ediție. Cunoscător al mediului de afaceri atât din Oltenia, cât și din exterior, Constatin Popeci are un sfat pentru companiile care ar dori să

investească în Dolj și pentru firmle care dezvoltă deja afaceri în Oltenia: „Aveți o mai mare încredere în firmele locale! Există tendința că tot ceea ce este din afară este mai bun, dar și noi, pe plan local, putem realiza lucruri deosebite. Dau un exemplu: de ce să vină firme din Germania și Spania pentru a face mentenanță la societățile din Craiova și să nu o facă o firmă craioveană?“. Companiile autohtone – bonusate la licitații Întrebat ce trebuie schimbat

în România pentru ca economia să funcționeze, Constantin Popeci este de părere că trebuie modificată legea licitațiilor publice. El este de părere că la o licitație publică trebuie să participe firme auditate, companii „care să aibă mai întâi competențe să facă acel obiectiv și apoi să intervină concurența prin preț. Mai întâi, firma trebuie să demonstreze capacitatea tehnică și financiară și abia apoi să participe la licitații. Ca să nu se mai întâmple ca la privatizarea Oltchim Râmnicu Vâlcea sau ca la licitația pentru drumul Rovinari-Bumbești Jiu. Vine o firmă mică la

lideri şi afaceri

„Aveți încredere în firmele locale!“ licitație, dă un preț de dumping, iar apoi nu este în stare să o facă“. La lucrările importante din județ, antreprenorul craiovean susține că firmele locale ar trebui să primească punctaj în plus, pentru a fi stimulată economia locală. De ce sunt scumpe autostrăzile la noi? L-am întrebat pe Constantin Popeci de ce în România un kilometru de autostradă costă mai mult decât în orice țară a Europei. Răspunsul a venit fără ezitare: „Oricine dorește un produs, fie că este vorba despre o autostradă sau altceva, acel cineva știe exact prețul acelui produs. Dacă o firmă vine cu un preț cu 25% mai mare sau cu 25% mai mic,

atunci acea ofertă trebuie catalogată ca neserioasă, iar acel ofertant trebuie descalificat. Dar în România este un vid legislativ, care poate genera corupție!“. Altă lege problematică pentru mediul de afaceri este Legea insolvenței, care este prea permisivă. În opinia întreprinzătorului local, ușurința cu care intră companiile în insolvență este anormală, în timp ce alte firme au de suferit, „cum este cazul lui Dinu Patriciu, care și-a cerut insolvența pe magazinele lui și a băgat în incapacitate de plată și firme din Craiova“. Politica... lui Ajax Amsterdam

nios, omul de afaceri consideră că trebuie să investim în sport, în tinerele talente și, deopotrivă, să promovăm brandurile oltenești și obiceiurile locului: „La restaurantul meu de la Baza Sportivă avem numai vinuri oltenești. Eu promovez produsele noastre. Ar fi bine ca și echipa de fotbal să se transforme ca echipa de la Atletico Bilbao, unde joacă numai basci. Nu datorită unui naționalism doresc olteni, ci, pur și simplu, mediul de afaceri din Craiova nu are bani să aducă jucători de milioane de euro. Cu alte cuvinte, să aducem politica lui Ajax Amsterdam, adică să creștem tinerele talente din Oltenia“.

Pentru ca o comunitate ca a noastră să se dezvolte armo-

Ramona Olaru

Constantin Popeci, proprietarul Popeci Utilaj Greu

Școala-atelier de la Popeci

Cu un proiect pe fonduri europene, Popeci a dezvoltat o școală-atelier, în care sunt pregătiți tineri pentru diverse meserii și sunt acceptați de la tineri absolvenți de liceu (inclusiv cei fără bacalaureat), până la persoane cu studii superioare. Școala respectivă pregătește lăcătuși, mecanici de întreținere, prelucrători prin așchiere sau operatori pe mașini cu comandă numerică și unii (de regulă cei cu studii superioare, dar și cei cu liceul) sunt învățați cum să facă programarea mașinilor cu comandă numerică. Cei instruiți primesc burse la nivelul unui salariu minim pe economie și o gustare de dimineață. Există cerere și de la furnizorii Ford pentru a fi pregătiți la Popeci oameni pentru diverse meserii.

lideri şi afaceri

ELPRECO – firma care a construit Craiova Oriunde te-ai uita în jur, vezi ceva făcut în curtea acestei firme, care va împlini în curând o jumătate de secol de existenţă.

locurile sunt construite din prefabricate făcute în această fabrică, casele au în componenţă BCA-uri tot de acolo, canalizarea foloseşte tot tubulatură făcută acolo, acoperişurile caselor au ţiglă de beton fabricată în aceeaşi unitate, iar trotuarele sunt amenajate cu pavele din beton produse în aceeaşi fabrică. E în tot ce s-a construit şi se construieşte. Căci ei, cei de la Prefabricate – sau ELPRECO – aşa cum se numeşte acum – au construit Craiova. Cinci decenii de construcţii

Înfiinţată în anul 1963 sub denumirea de „Întreprinderea de prefabricate din beton“, fabrica a fost proiectată iniţial să producă elemente din beton armat pentru construcţii civile şi industriale. După 1990, ELPRECO a adoptat o nouă strategie, bazată pe investiţii şi produse noi. Principalul produs care

iese acum pe poarta fabricii craiovene este BCA-ul (betonul celular autoclavizat). „BCA-ul este un material imbatabil pentru construcţii. Din punct de vedere al durabilităţii şi al izolării termice, casele din BCA sunt superioare celor care utilizează alte materiale. Acum e la modă izolaţia cu polistiren, dar oamenii trebuie să ştie că, dacă îşi fac încă de la început un zid de BCA suficient de gros, casa nu doar că e mai solidă, dar nu mai are nevoie nici de izolaţie cu polistiren sau vată minerală“, a declarat Adrian Bezerghianu, director general al ELPRECO Craiova. Cel de-al doilea produs al ELPRECO este ţigla din beton colorată. Apoi, firma craioveană mai fabrică tuburi de beton, pavele, borduri şi multe alte produse din beton. „Cred că până la urmă suntem sau putem fi producători pentru orice element din beton de dimensiuni mici sau medii, pentru infrastructură sau sectorul re-

zidenţial. Pentru produsele rezidenţiale suntem imbatabili în zonă ca şi raport preţ/ calitate“, a explicat directorul ELPRECO. „Clienţii ştiu că n-au de ce să se ducă în altă parte“ După perioada de vârf a construcţiilor – anii 20072008, în care ELPRECO ajunsese la o cifră de afaceri de circa 150 de milioane de lei sau 40 de milioane de euro – a urmat o cădere vertiginoasă a întregului sector. Acum se observă un reviriment al firmelor care au ştiut să facă faţă anilor de criză. „Suntem o echipă de circa 500 de salariaţi cu care vrem să mergem mai departe. Anul acesta, am făcut eforturi şi îl vom încheia cu o cifră de afaceri în creştere cu 5-7% faţă de anul trecut. Clienţi ştiu că ELPRECO are produse foarte bune şi pot să vină la noi de fiecare dată când au nevoie de materiale de construcţii, pentru că ştiu că n-au de ce să se ducă în

altă parte“, spune Adrian Bezerghianu. „Noi oferim un acoperiş, nu doar ţigla“ ELPRECO oferă soluţii complete, nu doar produse. „Când cineva îşi construieşte o casă, noi îi oferim un acoperiş, nu doar ţigla. Mai mult, asigurăm şi consultanţă pentru construcţie. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre BCA, unde oferim tot un întreg sistem de zidărie, ce include adezivul „Elpreco Fix”, dar şi soluţia pentru tencuială - „Elpreco Sprit“ şi „Elpreco Flex“. Merită amintite şi sistemele complete de canalizare şi pavaj. Anul viitor, ne vom diversifica gama de produse pentru cei care vor să-şi amenajeze curţi, alei, grădini. Mai avem şi alte planuri, dar le ţinem deocamdată secrete“, explică directorul general Bezerghianu. adrian dinu

lideri şi afaceri

Pan Group, un business cu notorietate Reţeaua de magazine, „Market Pan Group“ este cea mai extinsă reţea la nivelul Doljului, totalizând 40 de magazine.

e-a lungul timpului, Pan Group şi-a creat multiple atuuri în piaţă, pe care le-a consolidat prin seriozitatea în relaţiile cu partenerii săi. „Notorietatea brandurilor deţinute de Pan Group, atractivitatea mărcilor comercializate în piaţă reprezentând un business profitabil pentru partenerii noştri de distribuţie, calitatea apreciată şi recunoscută a produselor Pan Group, precum şi parteneriatele durabile pe care le avem cu furnizorii şi clienţii noştri sunt doar o parte din argumentele oferite de Pan Group în piaţă“, susţine directorul de marketing al companiei, Florin Busuioc.

Pâinea Pan Group un brand oltenesc Compania craioveană are numeroase produse care constituie vârful vânzărilor an de an. „Avem un portofoliu diversificat de produse, însă vârfurile de vânzări sunt atinse, evident, de mărcile consacrate la nivel naţional, dar şi internaţional: Salatini (crackers), Capollini (brezel) şi Rollini D’Oro (rulade şi prăjituri). Să nu uităm, totodată, de „Pâinea Pan Group“- un brand oltenesc crescut odată cu generaţiile de consumatori. Sectorul de panificaţie reprezintă un business important, cu o pondere ridicată în cifra de afaceri a companiei şi, de

aceea, atenţia noastră rămâne, în continuare, îndreptată spre susţinerea şi promovarea produselor de panificaţie“, a spus Florin Busuioc. Magazine cu autoservire În 2012, Pan Group a investit în remodelarea şi eficientizarea reţelei proprii de magazine, „Market Pan Group“ fiind cea mai mare reţea la nivel local. Remodelarea a constat în transformarea magazinelor din spaţii cu servire asistată în magazine cu autoservire, în paralel cu diversificarea produselor oferite cumpărătorilor. Reţeaua de magazine Pan Group are 40

de spaţii comerciale, marea majoritate fiind amplasate în Craiova şi câteva spaţii în Calafat, Segarcea şi Filiaşi. Pan Group rămâne unul dintre marii angajatori de pe piaţa locală a forţei de muncă, iar, în anul 2012, a continuat să facă angajări, chiar dacă numărul acestora nu s-a ridicat la nivelul anilor anteriori. Pentru perioada următoare, se vor face angajări numai pentru ocuparea posturilor devenite vacante între timp. Grupul de firme Pan Group este format din Pan Group, Pan Distribution, Pan Dynamyc şi Secombi. Ramona Olaru

economie

Ce au în comun Apple, Adidas, Google sau Coca-Cola? Deși sunt branduri diferite deținute de unele dintre cele mai mari companii din lume, ele au un numitor comun pe piața românească de capital: toate mărcile acestea se tranzacționează pe segmentul alternativ al Bursei de Valori București (BVB), secțiunea ATS.

pple a fost declarat cel mai valoros brand din lume anul acesta. Puțini știu că românii au posibilitatea să devină deținători de acțiuni la Apple şi la multe alte companii care dezvoltă economia mondială. Cetățenii români pot deține o părticică din „imperiile“ altor companii care sunt cunoscute la nivel mondial, cum ar fi Bayer, Daimler, Christian Dior, Google, CocaCola, VISA, Siemens, BMW, Microsoft, Adidas, Deutsche Bank și altele. Toate acestea au un singur lucru în comun: se tranzacționează pe piața de capital din România pe segmentul alternativ al Bursei (ATS). Asemenea acțiuni sunt listate la bursele din SUA sau din Europa, dar pot fi cumpărate și din România. Luna trecută, directorul de marketing și comunicare din cadrul BVB, Ileana Botez, le-a vorbit oamenilor de afaceri craioveni despre avantajele investirii pe segmentul ATS al Bursei, accentuând idea că aceasta poate fi „o formă alternativă de investire“. Alterativă… la piața principală de capital din România, de-a dreptul „moleșită“ în ultimele luni. Cine cumpără asemenea acțiuni Deocamdată, titlurile străine de pe piața ATS au stârnit interesul investitorilor cu experiență, spun brokerii.

„Aceștia s-au informat despre rezultatele emitenților străini, de istoricul cotației pe ultimii ani și au început tranzacțiile pe titluri străine, în mare parte și din lipsa de interes care se manifestă de

mice. „Practic, la fel cum ai cumpăra un iPhone, la fel ai putea cumpăra şi acţiuni la Apple. Diferenţa este că prin cumpărarea produsului lor te bucuri de un instrument nou pe care-l poţi folosi în

câteva luni pe Bursa românească“, a declarat George Popa, broker la Interdealer Capital Invest. El a trasat profilul investitorilor care au în portofoliu titluri străine tranzacționate pe ATSul Bursei: „Clienții interesați de piața ATS sunt cei care au câțiva ani de experiență pe BVB, studii superioare, interes pentru studiu și, nu în ultimul rând, sunt dispuși să-și asume riscuri“. Dar care ar fi avantajul deținerii unor astfel de acțiuni? Răspunsul este evident. Un acționar al unor companii mari din economia globală poate beneficia de o părticică din profitul unora dintre cele mai valoroase entități econo-

diverse feluri şi care este la modă, iar prin cumpărarea acţiunilor te poţi bucura de profitul lor, din vânzarea acestor produse, prin creşterea cotaţiei sau prin primi-

rea de dividende, dacă este cazul. Peste tot, zeci de milioane de oameni cumpără produsele lor, poate că milioane de oameni cumpără acţiunile companiei care lansează aceste produse“, a opinat brokerul George Popa. Cine investește în acțiunile tranzacționate pe segmentul alternativ al Bursei românești are parte de costuri reduse, comparativ cu achiziționarea acțiunilor direct de pe bursele din țările în care sunt listate. Dacă cineva vrea să cumpere acțiuni la asemenea companii de renume direct de pe bursele pe care sunt tranzacționate în țările în care își au sediul social, atunci acea persoană trebuie să își deschidă cont la un broker străin care are acces la platforma de tranzacționare din țara respectivă, mai spune brokerul craiovean. Ramona olaru

Valoarea companiilor, reflectată în prețul acțiunilor?

Multe dintre titlurile enumerate de noi și tranzacționate pe ATS se vând la cotații mult mai mari față de acțiunile companiilor autohtone tranzacționate pe BVB, pe piața principală. De exemplu, o singură acțiune Apple se tranzacționa, la data la care am scris acest articol, la 1.938 de lei pe acțiune, o acțiune a BMW a urcat la 291 de lei, iar Adidas se tranzacționa cu 290 de lei pe acțiune, pe când un singur titlu de valoare al Microsoft avea un preț de 103,9 lei pe acțiune pe segmentul ATS al Bursei de la București.

Economie

Facilităţile fiscale sunt sublime, dar... lipsesc Localităţile care acordă reduceri de taxe şi impozite investitorilor care creează locuri de muncă pot fi numărate pe degete Pe site-ul Guvernului României sunt afişate facilităţile prin care autorităţile doresc să atragă investitorii străini. Sub denumirea pompoasă de „program de atragere a investiţiilor străine şi autohtone“, sunt prezentate schemele de ajutor de stat, destinate însă doar marilor companii, investiţiilor de peste cinci milioane de euro, nicidecum investitorilor mici sau mijlocii. Pentru aceste din urmă categorii, „momirea“ lor e lăsată în sarcina autorităţilor locale, care de cele mai multe ori „se fac că plouă“. În alte părţi s-a putut... Există, totuşi, localităţi unde primarul şi consilierii locali au avut mintea deschisă, dându-şi seama că anumite scutiri sau reduceri de impozite se pot dovedi benefice în viitor pentru economia locală, atrăgându-i pe investitori. În Baia Mare, spre exemplu, de la începutul acestui an, firmele care realizează investiţii între 150.000 şi 300.000 de euro şi care creează cinci locuri de muncă au o reducere de 25% la impozitul pe clădiri şi terenuri.

Pentru investiţiile cuprinse între 300.000 şi 500.000 de euro, respectiv pentru crearea a zece locuri de muncă se aplică o reducere de 50% la impozitul pe clădiri şi terenuri. Agenţii economici care investesc între 500.000 şi un milion de euro, angajând 20 de persoane, primesc o reducere de 100% (scutire) a aceloraşi impozite pe o perioadă de cel puţin trei ani. Oarecum similare sunt şi facilităţile acordate de administraţia locală din Turda, unde se impune însă firmelor beneficiare să menţină investiţia în funcţiune cel puţin cinci ani pentru întreprinderile mari şi cel puţin trei ani pentru întreprinderile mici şi mijlocii, perioadă care începe să curgă de la data expirării termenului de acordare a ajutorului de minimis, respectiv de la data încetării aplicării facilităţilor fiscale. Şi la Deva sunt aplicate astfel de facilităţi fiscale pentru atragerea investitorilor. Pentru o investiţie de peste 500.000 de euro şi 25 de locuri de muncă, impozitul pe clădiri se reduce cu 30% şi se acordă scutire la plata impozitului pe teren (această din urmă facilitate e valabilă în toată schema de minimus). La o investiţie de 1.000.000 de euro şi 50 de locuri de muncă, reducerea impozitului ajunge la 40%, pentru o investiţie de 2.000.000 de euro şi 100 de noi locuri de muncă, reducerea este de 50%, în vreme ce la o afacere de 5.000.000 de euro şi 200 de noi locuri

de muncă, municipalitatea nu mai percepe nici un leu impozit pe clădiri şi terenul aferent investiţiei. La rândul lor, timişorenii acordă facilităţi (reduceri de 10% - 100% din impozitul pe clădire şi scutirea de impozitul pe teren) doar pentru investiţii mai mari de cinci milioane de euro şi care creează cel puţin 100 de locuri de muncă. ...dar la Craiova nu Nu la fel de bine stau, însă, lucrurile în Craiova. În Cetatea Băniei nu există astfel de înlesniri. Mai mult, impozi-

tele de aici sunt foarte mari. Spre exemplu, impozitul pe clădiri din Craiova este cu 40% mai mare decât cel din Cluj. Municipalitatea craioveană se limitează la încercarea de a-i atrage pe investitori cu cei 80.000 mp de teren din Parcul Industrial, unde au şi utilităţile la îndemână, consultanță gratuită despre legislaţia specifică românească şi cu scutirea de taxe şi impozite locale timp de 25 de ani după finalizarea investiţiei şi, implicit, crearea de locuri de muncă. adrian dinu

compania lunii

B-Max reprezintă produ

Oltenia Business a desemnat Ford România drept „Compania lunii“, ca urmare a faptului că în n din Europa în care se comercializează produse Ford. Distincţia este acordată şi pentru că la Crai litri EcoBoost, care a primit distincţia de „Motorul Internaţional al anului 2012“. Doi dintre cei ma Jan Gijsen - preşedintele Ford România şi Zoltan Brassai - directorul general al companiei, au acc

Zoltan Brassai, director general al Ford România

oltan Brassai, director general al Ford România - Compania Naţională de Vânzări, ne-a vorbit despre modelul Ford fabricat la Craiova. Oltenia Business: Ce înseamnă B-Max pentru vânzările Ford în România? Zoltan Brassai: În primul rând, permiteţi-mi să vă spun ca pentru noi este o mândrie să lucrăm chiar în ţara unde B-Max este construit. Este produsul muncii echipei foarte talentate

de la Craiova, iar pentru noi, în vânzări, B-Max reprezintă acum produsul iconic al mărcii Ford. Aceasta este, dacă vreţi, latura emoţională. Din punct de vedere strict al cifrelor, întrucât am demarat campania de vânzări destul de recent, res-pectiv la sfârşitul lunii octombrie, anul acesta ne-am propus să vindem aproximativ 400 de unităţi, un volum mulţumitor pentru piaţa din România. Oltenia Business: Se spune că în aceste vremuri vânzarea oricărui produs este o ştiinţă, o artă. Cum se împacă echipa Ford cu acestă „artă“? Zoltan Brassai: Dacă ai ingredientele necesare, respectiv produse excepţionale cum sunt cele Ford şi o echipă bună, nu este dificil. Vorbind concret, întradevăr, în aceste vremuri clienţii sunt interesaţi de autovehicule ce oferă un consum redus de combustibil, dar şi tehnologii utile, costuri de întreţinere reduse şi, nu în ultimul rând, siguranţă. Acestea sunt de altfel principalele avantaje

ale produselor Ford şi mă refer aici şi la motorizări, unde Ford se poate lăuda cu motorul de 1.0 l EcoBoost pe care îl producem inclusiv la Craiova. Oltenia Business: Pentru persoanele fizice, maşina porneşte de la 12.700 de euro. Ce pachete aveţi pentru persoanele juridice? Zoltan Brassai: B-MAX este un model ingenios nu numai la nivel tehnic, însă şi practic întrucât ne oferă posibilitatea de a configura pachete ce se potrivesc atât clienţilor persoane fizice, cât şi pentru persoanele juridice. Oltenia Business: De ce ar cumpăra firmele din România o maşină ca Ford B-Max sau flote? Zoltan Brassai: Vă ofer doar câteva motive în cele ce urmează: consum redus de combustibil; costuri reduse de întreţinere şi accesibilitate la piesele de schimb şi service; valoare reziduală bună; siguranţa maximă (5 stele EurNCAP) şi, nu în ultimul rând, pentru că este fabricat în România, la Craiova. Oltenia Business: Care sunt cele mai importante atuuri pe care le are maşina, pentru a deveni mijloc fix în proprietatea companiilor? Ce costuri presupune

B-Max? Zoltan Brassai: Fie că vorbim de o persoană ce foloseşte maşina doar pentru a se deplasa la serviciu, fie că ne referim la acea categorie de angajaţi care stau cu orele la volan, un lucru e sigur: oricine ajunge să conducă un B-MAX se vă îndrăgosti instantaneu de tot ceea ce această maşină îţi oferă. Oltenia Business: Care estimaţi că va fi cifra vânzărilor de B-Max în Europa anul acesta? Dar în 2013? Zoltan Brassai: Nu vă pot oferi în acest moment o cifră estimativă pentru anul viitor, însă ceea ce vă pot spune este că suntem foarte mulţumiţi de feedbackul pe care l-am primit de la primii noştri clienţi. Oltenia Business: Există vreo „terapie“ pentru ca dealerii să obişnuiască potenţialii proprietari de B-Max cu tehnologia modernă, motorul de 1.0 litri şi cu faptul că primesc un produs oltenesc ultrasofisticat? Zoltan Brassai: Nu consider că este nevoie de „terapie“. Experienţa şi istoria ne-au arătat că, după ce clienţii conduc noile noastre produse (fie B –MAX, fie Focus) echipate cu motorul de 1.0 litri, e greu să-I convingi să îşi cumpere alt motor.

compania lunii

usul iconic al mărcii Ford

noiembrie au ajuns maşinile Ford B-Max în toate showroomurile iova se produce, pe lângă vehiculul Ford B-Max,şi motorul de 1.0 ai importanţi oameni din staff-ul companiei din industria auto, ceptat să ne acorde scurte interviuri pentru Oltenia Business.

„Sunt convins că B-Max va avea succes şi la anul“ Jan Gijsen: Aș dori să subliniez, în primul rând, că lansarea producției la fabrica noastră de la Craiova a reprezentat o provocare pentru noi toți. Fabrica Ford din Craiova are șansa de a construi două dintre cele mai avansate produse care există în acest moment pe piața auto europeană, B-Max și motorul de 1.0 l EcoBoost, desemnat de altfel „Motorul Internațional al Anului 2012“. De aceea, sunt extrem de mândru de echipa noastră de aici, de la fabrică. Nu există o notă suficient de înaltă pentru a-mi exprima aprecierea și mulțumirea pentru munca oamenilor noștri de la Craiova și talentul lor deosebit în a construi vehicule și motoare. Jan Gijsen, președintele Ford România

Jan Gijsen, președintele Ford România, ne-a acordat un interviu în exclusivitate, vorbindune despre echipa de oameni din Craiova. Oltenia Business: Domnule președinte al Ford România, ce notă dați fabricii de la Craiova pentru evoluția ei sub brandul Ford?

Oltenia Business: B-Max a pornit la drum. Unde îl vedeți peste un an ca producție, vânzări, ca avans? Jan Gijsen: Ne-am respectat în întregime angajamentele față de piețele noastre europene, astfel că, în acest moment, B-MAX a ajuns în toate showroomurile din Europa unde Ford comercializează acest model. Deja primim feedback din partea primilor noştri clienți ce par a fi extrem de mulţumiți și totodată încântați de calitatea produsului nostru de la Craiova. Personal, sunt convins

că noul și ingeniosul B-Max se va bucura de succes și în anul ce urmează și sperăm ca piața auto să-și revină încet, încet, iar cererea să crească treptat. Oltenia Business: Dar motorul de 1.0 litri EcoBoostunde se va situa? Am înțeles că aveți comenzi mari pentru Asia. Jan Gijsen: Motorul de 1.0 l EcoBoost este un real succes. Suntem foarte mândri să construim acest motor high tech la fabrica Ford de la Craiova. După cum probabil știți, producția noastră de motoare este destinată, în acest moment, atât modelului B-Max, cât și apreciatului Ford Focus, pe care îl construim la uzina din Saarlouis, Germania. (...).

proiecte comune și, mai ales, programe ce ar permite dezvoltarea viitoarelor generații de specialiști în industria auto. Lucrăm îndeaproape cu toți furnizorii noștri cu care avem un parteneriat extrem de puternic. Oltenia Business: Când se mai fac angajări la Craiova și câte persoane vor fi angajate? Jan Gijsen: Suntem foarte mulțumiți de toți cei care au venit să lucreze la Ford, iar rezultatele muncii celor aproximativ 4.000 de profesioniști pe care uzina îi are sunt vizibile în produsele extraordinare pe care noi le construim. Ford își va adapta forța de muncă de la Craiova la cerințele de piață și cerințele existente în procesul de producție de la uzină.

Oltenia Business: Aveți o colaborare bună cu mediul local administrativ și de afaceri? Ce spun furnizorii despre Craiova? Jan Gijsen: Sigur că da. Ford se bucură în România și în Craiova de sprijinul autorităților centrale și locale și doresc să le mulțumesc pe această cale pentru tot sprijinul acordat investiției noastre. De asemenea, ne aflăm în dialog cu Universitatea din Craiova, în sensul în care încercăm să identificăm

Oltenia Business: Câte mașini și motoare estimați că se vor produce în 2013 la Craiova? Jan Gijsen: Nu fac previziuni deocamdată cu privire la anul viitor, însă 2013 se anunță extrem de interesant sub aspectul lansării producției celui de-al doilea motor la uzina din Craiova – respectiv cel de 1.5 l benzină. El completează foarte bine actualul cadru și sunt convins că se va bucura de succes în piață.

economie

Băncile au intensificat executarea silită În comparaţie cu anul trecut, numărul imobilelor executate silit de bănci în 2012 s-a dublat.

umărul cazurilor de executare silită de către bănci a imobilelor sau spaţiilor comerciale pentru care firmele nu şi-au mai putut plăti creditele contractate este în creştere. Deşi bancherii susţin că imobilele aflate în executare în acest an „nu sunt foarte multe în comparaţie cu portofoliul de credite“, numărul acestora s-a dublat faţă de anul trecut. „În 2011, nu s-au executat mai mult de zece imobile, în timp ce anul acesta au fost executate silit peste 20 de imobile. Este adevărat că multe dintre ele aparţin persoanelor fizice, pentru că în cazul firmelor intrate în impas acestea încearcă să nu-şi piardă din patrimoniu, îşi reorganizează activitatea, mai vând din active. Pe când la persoanele fizice este mai greu să găsească o soluţie pentru a-şi plăti ratele, dacă nu mai au de unde să ia bani“, susţine un bancher. Băncile susţin că, mai întâi, parcurg toate etapele rezolvării situaţiei pe cale amiabilă. „Nu intenţionăm să ne transformăm în agenţi imobiliari. De aceea, până la executare procesul este îndelungat. Există o perioadă de graţie, clienţii au dreptul la două restructurări de credite, încercăm să-i aju-

tăm să treacă peste impas. Dar, dacă nu există soluţii de îmbunătăţire a situaţiei financiare, singura variantă rămâne executarea silită a imobilului şi recuperarea sumelor de bani“, spune reprezentantul unei bănci. Bancherii mai susţin că piaţa s-a educat şi că atunci când se ajunge la executare oamenii ştiu că trebuie să elibereze bunurile. Datoria la bancă nu se prescrie În cazul firmelor care au intrat în insolvenţă şi au de achitat credite, banca poate merge până la executarea bunurile personale ale asociaţilor sau administratorului societăţii. Şi are tot timpul din lume, pentru că în legislaţie nu există termene de prescriere a datoriei către bănci. „În afară de executarea bunurilor în garanţie şi a altor bunuri, contractul presupune şi gajarea cu bunurilor personale a administratorilor, a asociaţilor, dar

şi cu tot patrimoniul firmei. Dacă nu există nimic pe numele lor, se deschide un litigiu în dosar“, spun bancherii. „Dar nu este recomandat să se ajungă aici, pentru că se adaugă dobânzi penalizatoare foarte mari şi datoria creşte, cu cât trece mai mult timp de când banca se află în recuperarea sumelor. Plus că se adaugă cheltuielile de executare“, adaugă directorul unei bănci craiovene. Ca un exemplu, anul acesta creditele neperformante contractate de firme s-au rezolvat prin executare silită în proporţie de până la 6%. Se fac lunar licitaţii Cum băncile au intensificat executarea silită, şi licitaţiile pentru bunurile executate se organizează lunar. Băncile susţin că există participanţi şi sunt şi vânzări, „chiar dacă oamenii aşteaptă de multe ori oportunitatea de a cumpăra sub preţul pieţei“. „Noi, ca bancă, nu

putem însă să acceptăm o vânzare sub preţul pieţei, pentru că trebuie să fie avantajat şi clientul debitor. Dar se poate negocia, iar un bun se poate vinde şi la o valoare foarte apropiată de preţul pieţei. Dacă se vinde un bun, iar preţul obţinut este mai mare decât valoarea creditului, atunci diferenţa revine debitorului. Asta pentru că proprietatea asupra bunului respectiv îi aparţine şi noi, ca bancă, nu avem dreptul să luăm mai mult decât este trecut în cartea funciară“, afirmă reprezentantul unei bănci. Cei care vin la licitaţie au chiar posibilitatea să contracteze un credit de la banca respectivă pentru imobilul aflat în executare. Pentru un bun aflat în executare silită poate găsi un cumpărător chiar debitorul, iar „banca îi dă acord de înstrăinare a imobilului, dacă valoarea creditului este acoperită de valoarea vânzării“. marian apipie

Economie

TVA la încasarea facturii încurcă iţele economiei Unii antreprenori craioveni consideră că sistemul trebuie extins la toate firmele din România.

upă cum probabil știți, de la 1 ianuarie 2013, o serie de companii vor plăti TVA la stat doar la încasarea facturii şi nu la emiterea actului, cum se întâmplă în prezent. Potrivit OG nr. 15/2012 se arată că, la 90 de zile de la emiterea facturii intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată (TVA), adică intervine obligaţia colectării TVA. Dacă actele normative care stabilesc plata TVA la încasarea facturii au fost amplu dezbătute până acum, noi vă propunem să vedeți care sunt opiniile câtorva dintre cei mai respectaţi antreprenori craioveni din mediul privat. Ori toţi, ori nici unul! Constantin Popeci (foto), deţinătorul companiei Popeci Utilaj Greu, consideră că „plata TVA la încasarea facturii este încă o problemă cu care ne confruntăm. Ei au stabilit să se realizeze plata TVA la încasarea facturii de către cei care au o cifră de afaceri de până la 500.000 de euro, dar aceştia sunt micii comercianţi care lucrează mai mult cu banul jos. Aşadar, nu avantajează pe nimeni această măsură fiscală. Trebuie să se permită, aşa cum este în Vest, ca TVA să se plă-

tească la încasarea facturii de către toţi operatorii economici de pe piaţă. Va fi greu o lună - două pentru stat, dar oportunitatea este mai mare pentru stat dacă toţi vor plăti TVA la încasarea facturii. Practic, cine nu plăteşte la timp? Exact statul este cel care nu rambursează TVA la timp către operatorii economici, dar noi suntem obligaţi să plătim la emiterea facturii... Noi credităm statul“. Emilian Niţă, de la Nitela Impex SRL: „La prima vedere, va ieşi o mare brambureală cu TVA la încasarea facturii. Dacă un client mai mic are cifra de afaceri sub plafonul stabilit de lege, atunci vom putea aplica regulile, dar dacă acel client depăşeşte cifra de afaceri de 2,25 milioane de lei, atunci noi, cei mari, ce facem? De unde ştim noi că firma a depăşit cifra de afaceri? În plus, de ce nu se actualizează pe site-ul ANAF informaţia cu plătitorii de TVA la încasarea facturii? Eu am un principiu: nu doresc să se reducă fiscalitatea, ci doresc să mi se ofere condiţii optime să lucrez“.

În cazul primelor, este posibil să aibă probleme cu unii din clienții lor care, neavând un departament de contabilitate, nu vor avea cum să țină evidența acestora ca și furnizori. Pentru cei care prestează servicii ar putea fi un avantaj îmbunătățindu-le cash-flow-ul. Extinderea sistemului la toate firmele ar fi extraordinară, dar mă îndoiesc că se va întâmpla asta vreodată. Gândiți-vă, de pildă, la firmele care vând medicamente și care își primesc banii după un an. Opinia mea este că această lege, ca de altfel majoritatea, nu va schimba nimic în economia românească și este numai o inițiativă de PR“. Liviu Cioană, directorul general al MITLIV, a precizat: „În mod normal, nu ne afectează în nici un fel sistemul de TVA la încasarea facturii, dar în practică orice schimbare a bazei de deducere a TVA presupune adaptarea softului pe care îl utilizăm şi, de asemenea, regândirea unor chei de

Antreprenorii consideră că:

a firmele private creditează statul; aTVA la încasarea facturii este doar „o iniţiativă de PR“; asofturile companiilor trebuie modificate; avor fi afectate IMM-urile mici, care fac doar comerţ cu amănuntul; ainformaţia privint plătitorii de TVA la încasarea facturii trebuie actualizată permanent pe site-ul ANAF. control paralele întrucât companiile cu pretenţii nu se lasă niciodată la mâna softului şi utilizează în paralel chei de control pentru a fi siguri că softul nu dă erori. În cazul nostru, în timpul sezonului ajungem la 200 - 300 de facturi de intrări şi câteva mii de facturi de ieşiri pe lună. În concluzie, pentru noi este o muncă în plus să regândim alt sistem de control“. ramona olaru

TVA la încasare doar „o iniţiativă de PR“ Întrebat cum vor fi afectate IMM-urile de aplicarea TVA la încasarea facturii, reprezentantul SAFF TRADING SRL, Răzvan Paul Duţă, a precizat: „Cred că vor fi afectate IMM-urile mici, care practică comerțul cu amănuntul și vor fi avantajate cele care oferă servicii.

Constantin Popeci, deţinătorul Popeci Utilaj Greu

politicĂ monetară

BNR ne pregăteşte Pentru atenuarea scumpirilor, Banca Naţională a trecut la întărirea politicii monetare printr-o gestionare mai strictă a lichidităţilor. Decizia se suprapune unei restrângeri a consumului care deja previne o majorare necontrolată a preţurilor. Riscul luat în calcul de BNR este acela ca deficitul de cerere să fie adâncit cu costul frânării creşterii economice.

anca Naţională a României a început deja întărirea politicii monetare după avansul preţurilor din ultimele luni, potrivit declaraţiilor de ieri ale şefului instituţiei, Mugur Isărescu. Deocamdată, BNR nu are în vedere decât restrângerea lichidităţii prin limitarea volumului operaţiunilor monetare de tip repo prin care asigură finanţare pe termen scurt băncilor comerciale. Decizia vine în condiţiile în care scumpirile au revenit din această toamnă, iar indicele preţurilor de consum măsurat de Statistică a consemnat în septembrie a.c. o creştere anualizată de 5,33%, ieşind în afara coridorului de variaţie ţintit de BNR. Autoritatea de politică monetară prognozează o inflaţie de 5,1% pentru anul în curs. Demersul de întărire a politicii monetare, iniţiat la un an de la demararea unui trend de tăiere de dobânzi întrerupt în primăvară, nu survine ca urmare a creşterilor de preţuri din lunile precedente, considerate de banca centrală ca având caracter tranzitoriu, ci pentru a preîntâmpina crearea de anticipaţii inflaţioniste la nivelul actorilor din economie, a explicat Isărescu. „Seceta“ de bani pe care BNR o are în vedere are şi un risc pe care oficialii in-

stituţiei îl cunosc, respectiv acela de a constrânge încă şi mai mult cererea internă, cu efecte negative asupra creşterii economice. Analizele băncii centrale indică existenţa unui deficit de cerere agregată la nivelul economiei româneşti peste nivelul prognozat anterior, care oricum va constitui o frână pentru orice posibil puseu de creşteri de preţuri. „Nu avem în perioada următoare de luat decizii uşoare pentru că avem un deficit de cerere; este semnificativ. Este un mare semn de întrebare dacă este cazul să îl accentuăm, dar avem, pe de altă parte, nu neapărat creşterea inflaţiei efectivă pe care o considerăm tranzitorie, ci riscul ca aceste creşteri de preţuri să ducă la o deteriorare a anticipaţiilor“, a spus Isărescu. Scumpirile din ultima perioadă ar putea reaprinde anticipaţiile inflaţioniste, fapt pentru care Banca Naţională a României a trecut la întărirea politicii monetare, la aproximativ un an de când instituţia trecuse la un trend de reducere a dobânzilor care a coborât rata de intervenţie de la 6,25% până la 5,25% la ultima tăiere operată în martie a.c. Măsurile de politică monetară prevăd o limitare a vo-

lumului operaţiunilor repo prin care banca centrală asigură lichiditate băncilor comerciale, ceea ce ar urma să se reflecte într-o înfrânare a procesului de extindere a masei monetare. Această măsură a părut mai adecvată Consiliului de Administraţie al BNR decât majorarea ratei de dobândă. O astfel de mişcare ar fi putut avea un impact foarte mic în condiţiile unei lichidităţi laxe, a spus ieri guvernatorul instituţiei, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului privind inflaţia. Acesta a întărit că schimbarea de abordare în politica monetară nu are în vedere scumpirile din lunile precedente, care sunt trecătoare, fiind imprimate de urcarea preţurilor volatile, ci de posibilitatea dezancorării aşteptărilor publicului legate de dinamica inflaţiei. „Nu ne-a îngrijorat caracterul tranzitoriu; nu luaţi această întărire că ne-am speriat de preţul fasolei sau preţul cartofului, ci de anticipaţiile care pot să se formeze“, a explicat Isărescu. Ce fac băncile centrale din regiune Cei de la BNR încearcă să îşi poziţioneze paşii luând aminte şi la deciziile celorlalte bănci centrale ale ţă-

rilor din Europa Centrală şi de Est. Astfel, în Republica Cehă, inflaţia este mai mare decât rata de politică monetară, iar dobânzile sunt real negative, cu nivelul nominal al acestora situat cu 3% sub majorarea anuală a indicelui preţurilor de consum. Deşi inflaţia este în creştere, banca centrală de la Praga a redus dobânda. În Polonia, dobânzile au fost marginal peste rata medie a inflaţiei în toţi aceşti ani, câştigul net fiind de aproximativ zero. Când scumpirile s-au manifestat recent ceva mai accentuat, banca centrală din această ţară a avut curajul să ridice rata de dobândă. Ungaria are o inflaţie în creştere şi a coborât dobânzile, însă în ultima vreme această ţară nu mai este trecută în pieţe la exemplele pozitive, a amintit Isărescu. Buzunarul gol al românului, aliatul BNR în lupta împotriva inflaţiei Oficialii Băncii Naţionale au însă în vedere faptul că politica monetară este destul de restrictivă din moment ce cererea internă este în continuare slabă. „Deficitul de cerere exercită un impact dezinflaţionist relativ mai pronunţat pe întregul interval de prognoză în comparaţie cu rundele anterioare“,

politicĂ monetară

o secetă de bani se spune în prezentarea raportului privind inflaţia, dat publicităţii recent. Consumatorul silit să se restrângă de la cheltuieli, mai preocupat pentru economisire sau, pur şi simplu împovărat de plata datoriilor contractate la jumătatea deceniului trecut, pune puţină presiune în sensul aprecierii preţurilor. „Ceva foarte puternic ţine în jos inflaţia şi noi suntem convinşi (...) că, în special datorită deficitului de cerere, se va valida acest caracter tranzitoriu al creşterilor de preţ“, a declarat Isărescu. Fructele, bată-le vina! Potrivit datelor statistice, într-adevăr, ieşirea dinamicii inflaţiei din intervalul de variaţie delimitat de BNR a rezultat din oscilaţii mai puternice ale preţurilor volatile. Scumpirile la legume, fructe şi ouă au imprimat o majorare încă şi mai mare a unui indice al preţurilor de consum măsurat de Statistică şi în care ponderea alimentelor este chiar mai mare decât în Bulgaria. România a avut, de altfel, printre cele mai ridicate majorări de preţuri la mâncare din întreaga regiune, comparabile chiar şi cu cele din Ungaria şi Republica Cehă, unde, în ultimul an, a fost majorată taxa pe valoarea adăugată. În general, preţurile volatile au un caracter sezonier şi fluctuant, însă variaţiile de la -25% la +35% au fost calificate drept „enorme“ de către Isărescu. Evoluţia acestora şi însemnătatea lor importantă în coşul de consum au antrenat şi un efect

de bază asupra căruia BNR avertiza încă din vară că îşi va spune cuvântul printr-o inflaţie mai mare, începând cu lunile de toamnă. Totuşi, proporţiile în care acest efect de bază s-a manifestat au fost mai ridicate decât s-a scontat iniţial. „Decalajul a fost chiar exagerat“, a declarat Isărescu. Care sunt riscurile pentru noi scumpiri

volatile este însă inclusă la categoria riscurilor echilibrate, din două considerente. Primul dintre acestea este legat de faptul că istoricul ne spune că România nu are doi ani agricoli proşti consecutivi, şi cel de-al doilea este că preţurile sunt deja foarte mari; chiar dacă producătorii ar încerca să urce preţurile, deficitul de cerere nu ar permite acest lucru.

„Materializarea, în sens nefavorabil, a oricăruia dintre riscurile menţionate ar putea reinflama anticipaţiile inflaţioniste, producând efecte adverse asupra preţurilor de consum“, avertizează documentul prezentat recent de Mugur Isărescu Adrian Panaite Curierul Naţional

BNR anticipează o diminuare a p re s iunil o r inflaţioniste în a doua parte a anului viitor, urmând ca indicele preţurilor de consum să se întoarcă la majorări anualizate în interiorul bandei ţintite de instituţie. Există însă şi riscuri de abatere în sus, majoritatea acestora ţinând de coordonatele mediului extern. Cea mai importantă este posibilitatea deteriorării percepţiei investitorilor faţă de Europa şi faţă de România, în particular, ceea ce ar favoriza o depreciere mai accentuată a leului. Prognozele BNR indică o stabilizare a cotaţiilor ţiţeiului şi a materiilor prime agro-alimentare pentru 2013, riscurile de abatere în sus fiind mai degrabă pe termen lung. Dinamica preţurilor

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

construcţii

Atenţie la conductele de sub construcţii! Atunci când doriţi să vă construiţi o casă, un spaţiu comercial sau o hală industrială, trebuie să luaţi în calcul mai multe aspecte legate de reglementările urbanistice pentru ca lucrurile să meargă şnur.

-aţi cumpărat teren şi vreţi să construiţi o casă. Atenţie mare la reglementările urbanistice ale zonei. În funcţie de acestea, puteţi construi o casă fără etaj sau cu mai multe etaje. Pentru a afla acest lucru, întrebaţi arhitectul care vă întocmeşte documentaţia urbanistică sau cereţi la primărie Planul Urbanistic Zonal (PUZ) şi îl veţi obţine în zece zile. Cum actele normative prevăd că PUZ-urile le întocmeşte numai primăria şi acelea numai pentru suprafeţe mari, indicat

este să construiţi conform reglementărilor deja stabilite în PUZ. E bine de ştiut că deschiderea la stradă a casei este de 12 metri, cel puţin aşa prevăd actele normative, dar, în realitate, ea poate avea şi opt metri. „Conform noilor reglementări, deschiderea la stradă este prevăzută în PUZ-ul zonei. Dacă deschiderea este de 12 metri, este foarte uşor, dar eu am făcut şi la opt metri. De asemenea, nu ai voie să construieşti casa la mai puţin de 60 de centimetri de marginea terenului pe care îl deţii.

Procentul de ocupare a terenului trebuie să fie de 35%, dar în zonele centrale se merge şi până la 80%“, a precizat arhitectul Emilian Ştefârţă. Pentru construirea unui spaţiu comercial, nu există astfel de limite. Singurul lucru care trebuie respectat este distanţa de nouă metri de la axul drumului. În cazul halelor, nu există nici o limită. Aici, gradul de ocupare a terenului poate fi de 100%. Pentru a putea fi construită, trebuie ca zona să fie una industrială. „Dacă aş dori să-mi con-

struiesc o casă, eu aş fi foarte atent, în primul rând, la reţelele de utilităţi. Sunt anumite conducte care au o zonă de protecţie de 15 metri. E bine de ştiut că, dacă terenul pe care construiţi este traversat de astfel de conducte, puteţi că cereţi proprietarilor să le mute pe cheltuiala lor. Pentru asta, însă, îţi trebuie nervi tari, deoarece firmele acestea au armate de avocaţi, iar procesele pot dura mult“, a spus arhitectul Ştefârţă. valentin tudor

lideri şi afaceri

Eurogenetic - flexibilitate în afaceri Compania de distribuţie a carburanţilor a crescut de la un an la altul, ajungând să aibă o cifră de afaceri pe anul 2011 de aproximativ 18 milioane de euro.

urogenetic a intrat pe piaţa distribuţiei de carburanţi pentru autovehicule în anul 1994, începând cu construcţia unei singure staţii, care a fost dată în folosinţă în 1995. În prezent, după 18 ani de la înfiinţare, compania are o reţea proprie de distribuţie formată din nouă staţii de vânzare carburanţi auto (patru în Craiova, două în Balş şi câte una în Slatina, Drăgăşani şi Iancu Jianu). La acestea se adaugă 50 de sta-

ţii de distribuţie GPL (gaz petrolifer lichefiat - n.r.), deţinute în parteneriat, situate în opt judeţe din Oltenia şi Muntenia. Eurogenetic deţine propria flotă de transport, atât auto, cât şi pe calea ferată. Anul 2011 a fost marcat de Eurogenetic prin deschiderea unui depozit de alimentare cu carburanţi de aviaţie (Jet A1) în incinta Aeroportului Craiova. În anul 2010, Eurogenetic, împreună cu alte două companii, a înfiinţat firma Ade Gas Oil Company - o societate care a pus în funcţiune, în 2012, cel mai mare terminal GPL din sudul ţării. Acesta se află în municipiul Caracal şi presupune atât depozitarea, stocarea, cât şi vânzarea de GPL. Tot anul acesta, Ade Gas Oil Company a preluat o staţie de producţie a butanului cu o capacitate de 120 de tone pe zi.

Investiţii în energia regenerabilă

Cum a evoluat

În ceea ce priveşte viitorul, Cosmin Creţan, proprietarul Eurogenetic, se declară optimist şi hotărât să dezvolte în continuare compania pe care o deţine şi conduce, descriind-o ca fiind „singura societate privată din Oltenia care a dezvoltat o reţea de staţii de distribuţie a carburanţilor care a reuşit să evolueze şi să-şi crească afacerile de la un an la altul, făcând faţă concurenţei marilor companii“. În prezent, Eurogenetic este implicată în proiecte ce privesc energia regenerabilă, proiecte ce se vor finaliza în viitorul apropiat. Succesul companiei Eurogenetic se bazează pe vânzarea unor carburanţi de calitate şi menţinerea serviciilor specifice staţiilor de distribuţie a carburanţilor la un nivel calitativ cu cel

Reţeta succesului constă în vânzarea de carburanți de cea mai bună calitate și servicii comparabile cu cele ale marilor companii, însă la preţuri mult mai mici.

Eurogenetic

puterea perfectului simplu

al marilor companii, însă la preţuri mult mai mici, care ţin cont de necesităţile reale ale clienţilor. Un alt atu al Eurogenetic este flexibilitatea – compania s-a adaptat permanent la cerinţele clienţilor, fie ei persoane fizice sau juridice. Aldezir marin

Eurogenetic, carburanţi de cea mai bună calitate la cele mai mici preţuri 25

economie

Creştere economică de 2% la anul sau optimism exagerat? Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a lansat ţinta de creştere economică pentru anul viitor şi a declarat că inflaţia va coborî în 2013.

reşterea economică de 2% este condiţionată de atragerea fondurilor europene.

În 2013 se aşteaptă ca inflaţia să revină în „ancorele“ stabilite de Banca Naţională a României (BNR), a declarat săptămâna trecută economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, citat de Agerpres. „Sperăm ca inflaţia să revină în ţintă, undeva la jumătatea anului 2013. Evoluţiile

privind inflaţia au răspuns aşteptărilor noastre, ceea ce este o veste bună pentru întreprinzători. O veste proastă vine din partea segmentului investiţiilor străine directe, care, în 2011, au totalizat 1,8 miliarde de euro şi au fost în scădere cu 17,9 la sută, calculat an la an“, a spus Lazea. România a înregistrat a doua mare rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, fiind devansată doar de Ungaria, precizează datele Oficiului European de Statistică (Eurostat). În luna octombrie a acestui an, rata anuală a inflaţiei a scăzut, comparativ cu luna septembrie, atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro. La nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere uşoară, în octombrie, până

la 2,6%, faţă de 2,7%, în septembrie. O scădere uşoară a fost înregistrată şi în cazul zonei euro, unde rata anuală a inflaţiei a scăzut până la 2,5% în octombrie, de la 2,6% în luna septembrie. Cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei a avut următoarele valori: în Ungaria - 6,0%, în România - 5,0% şi în Estonia - 4,2%. La polul opus se situează state care au înregistrat cea mai mică rată anuală a inflaţiei: Grecia - 0,9%, Suedia - 1,2% şi Letonia (1,6%), menţionează Agerpres, care citează Eurostat. PIB ar putea creşte cu 2% Economistul-şef al Băncii Centrale a apreciat că România ar putea avea o creştere a PIB de 2%. Această evoluţie a economiei anticipată

de oficialul BNR ar putea fi chiar mai mare, în cazul în care ar creşte nivelul de atragere a fondurilor europene. „Pentru 2013 vedem o creştere economică de 2%, dar aceasta depinde de capacitatea de a atrage bani europeni, iar cu o absorbţie bună a fondurilor europene, România ar putea avea chiar o creştere de 3% a PIB“, a explicat Lazea, citat de Agerpress. Valentin Lazea consideră că ineficienţa atragerii banilor europeni are trei cauze - distribuirea responsabilităţii privind fondurile de la Uniunea Europeană pe mai multe ministere, alcătuirea de proiecte „nebancabile“ de către aplicanţi şi nerespectarea regulilor stabilite de birocraţia europeană în elaborarea proiectelor. Ramona Olaru

Cea mai mare rată anuală a inflaţiei în UE De ce nu atragem suficiente fonduri:

6,0% 5,0%

Ungaria

România

4,2%

Estonia

a responsabilitatea privind fondurile se împarte între mai multe ministere; aaplicanţii întocmesc proiecte care nu pot primi finanţare de la bănci; anu se respectă regulile stabilite de birocraţia europeană în elaborarea proiectelor.

Economie VÂLCEA

Rușii de la TISE, interesați de Oltchim

eprezentanții Ministerului Economiei au invitat conducerea grupului rus TISE la discuții despre posibilele investiții ale grupului în țara noastră, iar aceștia ar fi acceptat. TISE a depus în vară o ofertă neangajată pentru preluarea combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea. Rușii nu au avut timp să pregătească participarea la licitație și au cerut amânarea acesteia.

GORJ

15% din acțiunile CEO pentru 400 de milioane de euro

onstantin Bălăşoiu, director al Sucursalei Energetice Craiova, din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), a declarat recent, în cadrul unei conferinţe naţionale pe

OLT

teme energetice, că administraţia va încerca să obţină peste 400 de milioane de euro din vânzarea a 15% din acţiunile companiei. Potrivit lui Bălăşoiu, lansarea ofertei publice de vânzare a 15%

din acţiuni va fi făcută anul viitor. Guvernul s-a angajat faţă de FMI, Comisia Europeană şi Banca Europeană să vândă până în prima parte a anului viitor, prin licitaţie publică, pachetul majoritar

de acţiuni al Complexului Energetic Oltenia. Constantin Bălăşoiu a mai declarat că necesarul actual de investiţii pentru CEO este de 1,2 miliarde de euro. (Eugen Măruță)

Profitul ALRO Slatina a scăzut de 2,8 ori

lro SA (simbol BVB: ALR), cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, a înregistrat pe primele nouă luni ale anului 2012 un profit net de circa 79 de milioane de lei, în scădere cu 143,6 milioane de lei faţă de

dolj

Între timp, licitația s-a ținut, dar a eșuat, iar guvernul a schimbat metoda de privatizare, renunțând la conversia datoriilor în acțiuni. FMI ar agrea finanţarea combinatului prin Societatea Română de Comerţ şi Industrie, potrivit Bursa.ro, ceea ce conduce la crearea unor „breșe“ financiare pentru Oltchim. Privatizarea Oltchim ar putea fi reluată anul viitor. (Ramona Olaru)

profitul pe nouă luni din 2011. Profitul astfel realizat este de 2,8 de ori mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cifra de afaceri a ALRO Slatina a fost de 1,58 miliarde de lei, în uşoară scădere de la 1,7 miliarde de lei, la finalul primelor nouă luni ale

anului trecut, a informat compania printr-un comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Compania explică diminuarea profitului arătând că producţia totală de aluminiu primar pentru primele trei trimestre ale lui 2012 a fost de 186.735 de tone, în

scădere cu 12.550 de tone faţă de trei trimestre din 2011. În schimb, producţia de aluminiu procesat a crescut anul acesta cu 7.034 de tone faţă de perioada analizată din 2011, ajungând anul acesta la 48.676 de tone. (Ramona Olaru)

Care este valoarea unitară a activului net al SIF Oltenia

IF Oltenia a informat că valoarea unitară a activului net la sfârşitul lunii septembrie era de 2,53 lei pe acţiune, în scădere faţă

de aceeaşi perioadă a anulului 2011, când când valoarea unitară a activului net fusese de 2,62 lei pe acţiune. În acelaşi timp, valoarea unitară a

activului net după nouă luni ale anului este în creştere faţă de sfârşitul lui 20122, când era de 2,44 lei pe acţiune. SIF Oltenia (simbol bursier SIF5)

are peste 580 de milioane de acţiuni emise, iar activul net actual total are o valoare de 1,47 miliarde de lei. (Ramona Olaru)

eveniment

Ziua Parcurilor industriale la Târgu Mureș Consiliul Judeţean Mureş, în colaborare cu revista Transilvania Business, a organizat la Târgu Mureş, pe 6 şi 7 noiembrie 2012, Conferinţele Open4Business „Parcuri Industriale. O strategie naţională“.

peakeri recunoscuţi ca profesionişti în domeniile lor de activitate au răspuns timp de două zile la întrebări esențiale, cum ar fi: Cum dezvoltăm un parc industrial? Cum îl finanțăm? Cum atragem clienții? Ce facilități acordăm? Ce argumente avem față de concurență? Cum au procedat alții în jur? Ce tip de management aplicăm? Dar de marketing? Participanţii au mai aflat cum sunt organizate, cum funcţionează şi cum sunt dezvoltate parcurile industriale, tehnologice şi logistice în Europa Centrală şi de Est prin prezentarea de către echipa Transilvania Business a unor modele de succes din Cehia, Polonia, Ungaria și România, văzute la fața locului. „Reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării și Turismului, ai Ministerului Economiei, ai Ministerului Transporturilor, ai Ministerului Administrației și Internelor, manageri și acționari de parcuri industriale din toată România, oameni de afaceri, specialiști din diverse sectoare conexe unui parc industrial/cluster, posibili investitori privați sau din administrațiile județene au avut pentru prima dată o scenă pe care au putut discuta/învăța/relaționa în voie cu privire la subiectul relansării industriei în România, pe baze și în concepte noi, performante, eficiente, aducătoare de profit. Este un eveniment care, credem noi, va trebui să aibă ca finalitate, prin lobby-ul comun al participanților la eveniment, declararea acestui proces de reindustrializare drept prioritate națională“, a declarat Ciprian

Foto: Transilvania Business

Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. „România a cunoscut în ultimii 20 de ani un proces de dezindustrializare determinat, în primul rând, de o criză profundă de sistem. Fabrici importante s-au închis și s-au pierdut sute de mii de locuri de muncă. Unele branduri naţionale din industrie au fost salvate prin privatizare, altele nu. Ce a umplut locul rămas liber? Mai nimic, pentru că România a fugit până acum de politicile industriale! Parcurile industriale - o variantă de reindustrializare Nu e nimic rău în a avea o politică industrială! Uniunea Europeană are şi o promovează inclusiv prin Strategia Europa 2020. Statele Unite au avut chiar un efort naţional de reindustrializare în anii ’80, şi se regăsesc astăzi în faţa unei noi reindustrializări, mai ales după ce criza financiară a demonstrat fragilitatea unei economii bazate prea mult pe speculaţii. Parcurile industriale sunt o variantă de reindustrializare adoptată cu succes de multe state din centrul și estul Europei. Polonia, Cehia, Ungaria sunt exemple de reușită, iar echipa Transilvania Business s-a convins de acest lucru la fața locului. Ce împiedică România să urmeze un astfel de drum? Care sunt pașii?“, a declarat Aurelian Grama, director fondator al revistei Transilvania Business. sandu tudor Transilvania Business

valorile craiovei

Crama Banu Mărăcine sau Cunoscută pentru vinurile competitive pe care le-a produs timp de 30 de ani, Crama Banu Mărăcine, parte a staţiunii didactice şi de cercetare cu acelaşi nume, este unul din obiectivele frumoase, dar mai puţin cunoscute din oraşul Craiova. Locaţia a fost inclusă de curând în patrimoniul Universităţii din Craiova, care are în plan să o deschidă circuitului turistic.

e Calea Bucureşti, pe drumul ce duce spre Plaiul Vulcăneşti, se scrie istoria vinului produs în Bănie. Povestea stă bine păstrată între porţile staţiunii Banu Mărăcine, care se deschide simbolic cu o boltă de viţă-de-vie ce se continuă cu o alee de brazi argintii. În mijlocul acestei alei se află cea mai mare hrubă din regiune. De aici începe incursiunea despre tradiţia locului. Povestea este spusă de inginerul Adrian Leoveanu, angajat la staţiune din anul 1986. „Este locul unde pe vremuri se păstra vinul. E cea mai mare hrubă din regiune. Sunt

peste 300 de budane din stejar, unele vechi chiar de o sută de ani. Aici, anual, aduceam 200 de vagoane cu câte 10.000 de litri de vin. Aveam contracte şi pentru export. Acum vasele sunt goale, nu mai este strop de vin“, explică inginerul. Acesta nu şi-a pierdut însă speranţa. „Poate, în timp, se va mai relua tradiţia de a produce vin. Cu siguranţă, nu vor mai fi aceleaşi cantităţi, dar este un brand care nu ar trebui pierdut“. 50.000 de sticle care păstrează secretul Butoaiele sunt goale, dar is-

toria nu a rămas doar ca o poveste rostită de angajaţi de câte ori sunt întrebaţi despre trecutul cramei. Din hrubă, pe un tunel, se ajunge în vinotecă, unde se mai păstrează din producţie. 50.000 de sticle, aşezate în poziţie orizontală, la o temperatură constantă de 12 grade Celsius, indiferent de anotimp, sunt mărturia vie a activităţii care se desfăşura la Banu Mărăcine. Prăfuite de trecerea timpului, sticlele conţin vinuri albe (Fetească Regală, Sauvignon) şi vinuri roşii (Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră), soiuri de colecţie produse între 1970 şi 2000.

„Am mai produs vin şi după 2000, dar, nefiind ani viticoli favorabili, nu a putut fi oprit pentru colecţie. Sticlele din vinotecă se scot numai la comandă. În momentul în care ia contact cu temperatura exterioară mai mult timp, se deteriorează“, explică un alt inginer al staţiunii. Pe rafturile vinotecii se găsesc şi sticle de coniac şi ţuică, ce-i drept în număr foarte mic. „Aici se producea odată coniacul «Roua Plaiului». Mai sunt doar câteva sticle. Tot în cantităţi mici mai avem şi rachiu şi ţuică de prune, caise şi piersici. Sunt băuturi distilate, pe care le păstrăm în sticle aşe-

valorile craiovei

istoria vinului produs la Craiova zate în poziţie verticală“, explică inginerul Adrian Leoveanu. Producţii medaliate Valoarea vinului de la Banu Mărăcine nu este dată doar de vechimea producţiei, ci şi de premiile obţinute la concursurile de specialitate. La cel de al VI-lea Concurs Naţional de Vinuri de la Vaslui, ediţia 1996, Rieslingul Italian produs în 1994 a fost premiat cu Diploma de Onoare şi Medalia de Aur, Merlotul produs în 1994 a obţinut Diploma de Onoare şi Medalia de Argint, iar Cabernetul Sauvignon a fost premiat, tot din 1994, cu Medalia de Bronz. De asemenea, în anul 2000, la Opera Română din Bucureşti, Oficiul Viei şi Vinului şi Federaţia Mondială a Bucătarilor au premiat Feteasca Regală din 1997 şi 1998, precum și Cabernetul Sauvignon şi Sauvignonul Blanc din 1987. Vinurile premiate, dar şi cele mai vechi pot fi degustate şi cumpărate. S-a dus viţa-de-vie Viţa-de-vie din care s-au produs aceste licori nu mai există. După „măcelul retrocedărilor“ început în 2008, care a ciopârţit staţiunea Banu Mărăcine, conducerea Universităţii din Craiova încearcă acum, odată cu finalizarea litigiilor, să valorifice ceea ce a rămas: crama Banu Mărăcine şi terenurile din împrejurimi. Se aşteaptă ca în perioada următoare să fie făcut cadastrul, pentru a se şti exact ce a mai rămas. Inginerii staţiunii, dar şi conducerea Universităţii ştiu doar că plantaţiile de viţă-de-vie şi livezile de pomi fructiferi – caişi, pruni, piersici – au rămas doar amin-

tire. Pentru revigorarea cramei şi a tradiţiei de la Banu Mărăcine, speranţa stă deocamdată în cumpărarea strugurilor pentru a reîncepe producţia de vin. Anul acesta a fost unul favorabil producţiei, dar nu şi financiar. „Au fost struguri dulci, care permiteau producerea unei noi serii de vin de colecţie, dar nu am avut bani pentru a cumpăra. Prin urmare, am lăsat aceste planuri pentru anul viitor“, a spus managerul staţiunii. De altfel, tot de anul viitor se va încerca şi plantarea unei noi suprafeţe de viţă-de-vie. Producţia de vin poate fi asigurată prin linia de vinificaţie existentă la cramă, care a rămas funcţională. În acest fel se încearcă menţinerea staţiunii de cercetare, care poate fi nu numai un loc de producţie, ci şi un obiectiv turistic, întrucât peisajul şi istoria locului sunt completate şi de vila Mircea, care a aparţinut boierilor Vulcăneşti. Unul din corpurile ei deţine o sală cramă, dar şi un turn din care se poate vedea panorama oraşului. carmen rusan

valorile craiovei

Parcul „Romanescu“,

upă ce străbaţi Calea Unirii, lăsând în urmă una dintre cele mai moderne zone ale Cetăţii Banilor, ajungi în faţa unui sanctuar străjuit la intrare de coloane zvelte. Este una dintre podoabele reprezentative ale oraşului Craiova, cu rădăcini în existenţa urbei din secolul al XIX-lea. Parcul „Nicolae Romanescu“ este cel mai mare parc al oraşului și se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 100 de hectare. O grădină a cărei istorie şi evoluţie de-a lungul veacurilor este impresionantă, cu suişuri şi coborâşuri, și care se dezvăluie azi, în toată splendoarea ei, privirilor celor care rătăcesc pe aleile sale. În mijlocul acestei oaze de verdeaţă clipoceşte apa unui lac încărcat de nuferi între care îşi găsesc odihna lebedele măiestre. Fiecare metru pătrat a fost gândit şi amenajat astfel încât şi peste o sută de ani peisajul să aibă aceeaşi grandoare. Dacă francezii au Versailles-

ul lor, italienii se mândresc cu Parcul Pincio, iar nemţii cu Grădina englezească din Műnchen, oltenii au Parcul „Romanescu“. Un parc peste timp Grădina princiară Bibescu s-a ridicat în lunca din stânga Jiului, unde cu un secol în urmă se întindeau doar pajişti şi bălţi, de-a lungul cursului întrerupt şi silenţios al unei ape: Pârâul Fetii. Aici a prins chip Grădina Bibescu în 1842, la iniţiativa marelui logofăt Ioan (Iancu) Bibescu. Au fost aduşi meşteri nemţi ca să amenajeze grădina cu paviloane ample, bănci pentru odihnă, sere şi un chioşc pentru fanfară. Aleile au fost îmbogăţite cu o serie de arbori, arbuşti, flori şi plante aduse din străinătate. Perioada de după revoluţia paşoptistă este una întunecată pentru Parcul Bibescu, ajuns în stare de degradare. Primăria Craiovei salvează această

bijuterie, cumpărând-o de la Barbu Ştirbei. Perioada premergătoare Unirii Principatelor a crescut pentru scurtă vreme interesul autorităţii locale pentru Palatul Bibescu, astfel că în vara lui 1858 s-a trecut la repararea lui. Încet-încet, grandoarea acestui loc a apus, dar nu s-a stins definitiv. Flacăra vieţii lui a pălit ca să se aprindă cu mai mare putere, când la cârma oraşului a venit cel al cărui nume îl poartă azi parcul, Nicolae Romanescu. În scopul înfrumuseţării oraşului şi cu precădere a parcului, edilul de atunci l-a chemat pe renumitul arhitect francez Edonard Redont, care, ajutat de Ernest Pinard, a regândit imaginea parcului. În anul 1900, planurile parcului au fost medaliate cu aur la Expoziţia Universală de la Paris. Construcţia a început în 1901 şi a fost finalizată după anul 1903, fiind inaugurat în prezenţa regelui Carol I.

Constructorii parcului au dat dovadă de o gândire şi imaginaţie geniale, au venit cu idei îndrăzneţe: au improvizat lacuri şi văi, au zămislit cascade, au trasat alei şi poteci, toate fiind lucrate ca o adevărată bijuterie în filigran. De-a lungul timpului, parcul a fost un simbol al existenţei acestui oraş. Evenimentele marcante ale istoriei neamului au îmbogăţit şi istoria parcului. În anul 1912, intrarea în parc s-a îmbogăţit cu o creaţie sculpturală de referinţă a patrimoniului românesc: Monumentul Independenţei. Însuşi parcul îşi schimbă denumirea în Parcul Independenţei. Până în anul 1947, paradele militare, manifestaţiile locale, demonstraţiile populare s-au desfăşurat în preajma acestui impresionant monument, care a avut un sfârşit sumbru în perioada contemporană, perioadă în care parcul a primit un nou nume: Parcul Poporului.

valorile craiovei

sanctuar al naturii Sanctuar al naturii Parcul „Romanescu“ întruchipează pentru oraşul Craiova un frumos sanctuar de arhitectură peisagistică zămislit de un arhitect vizionar, cu zeci de hectare de pădure sădită şi amenajată de mâna omului pentru a părea o pădure neatinsă. Flora însumează mai mult de 1.000 de specii, ceea ce reprezintă peste 30% din totalul speciilor de plante care se regăsesc pe întreg teritoriul României (Bogdan Bobârnac, „Rezervaţii şi monumente ale naturii din Oltenia“,1984). Acest parc adăposteşte o variată floră multicoloră, de la arbuşti ornamentali de tip thuja, buxus, la arbori de însemnătate dendrologică, precum bradul alb sau pinul de Himalaya. Plantele ierboase, floricole, decorative sau de ornament sunt destul de rare. Dintre acestea pot fi enumerate

garofiţele, floarea de ceară, floarea iubirii. Parcul se poate lăuda ca fiind un valoros obiectiv arhitectural-dendrologic. Importanţa sa ştiinţifică şi turistică rezultă din multitudinea şi varietatea numeroaselor specii rare sau plante de mare interes ornamental, nu numai pentru flora spontană, ci şi pentru cea cultivată în condiţii naturale, cât şi în condiţii de seră. Bijuteriile Parcului „Romanescu“ Comorile care se întâlnesc aici şi dau prin existenţa lor unicitatea locului sunt construcţiile care se contopesc într-un tot de neegalat. De cum păşeşti pe porţile parcului, trecând de coloanele de la intrare, ţi se revarsă la picioare o colină maestuoasă, în vârful căreia tronează Rotonda. La poalele colinei este aşezat bustul turnat în bronz al lui Nicolae Romanescu. Aleile curg

şi se împletesc pe kilometri întregi prin peisajul şi arhitectura locului. Treci peste podeţe zidite din trunchiuri de copac împletite (zămislite din beton armat, o idee inovatoare la acea vreme), sari din piatră în piatră peste pâraie, uneori line, alteori învolburate, care se prăvălesc în cascade mici spre inima grădinii, ca adevărate torente ce se grăbesc spre albie. Când te aştepţi mai puţin, faţa parcului se luminează şi cerul stă răsturnat peste chipul unui lac care se întinde pe o suprafaţă de 4 ha. La orizont, ca o ghirlandă regală peste întinderea lacului, se întrezăreşte podul suspendat, sprijinit pe stânci turnate din beton armat şi care stau să se prăvale. O lucrare zămislită în fier şi lemn, suspendată pe cabluri de două portaluri în chipul unor turnuri medievale. Din apele lacului se ridică precum o corabie debarcaderul, loc de odihnă şi pre-

lungă admiraţie. În centrul grădinii, pe un platou de sute de metri pătrați, se găseşte Palatul Bibescu, în faţa căruia veghează doi lei ciopliţi în piatră în partea de nord, iar în partea de sud, doi îngeri aşezaţi fiecare pe un piedestal. Casa este legată prin alei de restul parcului, iar alături este aşezat chioşcul comandat la Viena, unde în serile toride de vară au răsunat pe vremuri alămuri de fanfară. Nu putem uita Castelul Fermecat, o construcţie ruptă parcă din lumea poveştilor, dar care în realitate a fost gândită de arhitectul francez ca un castel pentru bazinele de apă care au servit la irigarea parcului. O lume măruntă (metaforic vorbind) se învârte în jurul altui punct de atracţie al pacului, şi anume Grădina Zoologică. Aceasta a fost inaugurată în anul 1906, fiind cea mai veche din ţară. maria cernătescu

EDITORIAL

Promovează-te acum în cea mai importantă revistă de afaceri din Oltenia

Daniel Dobre daniel.dobre@gds.ro 0730.280.595