Oltenia Business Nr. 3 - Iunie 2013 by Oltenia Business

Omul lunii: Dan Mogoş, Clinica Mogoş Med: chirurgie eficientă în 48 de ore NR. 3 - IUNIE-AUGUST 2013

PENTRU AFACERI PREMIUM

Epoca Steak House sau gustul eleganţei pag.

22-23

Revistă editată de GAZETA DE SUD şi distribuită cu titlu gratuit ISSN 1841-8228 ISSN-L 1841-8228

pag.

8-9

EDITORIAL

SUMAR

Filosofii fiscalității

PAG. 5

Audit și Expertiză – un business bazat pe încredere PAG. 7

Radu Buziernescu: „Uneori, intrarea în insolvenţă poate fi asimilată cu un eşec în afaceri“

PAG. 12, 13

Și-a croit drum spre o afacere de succes PAG. 26

Antreprenor din pasiune: Patricia Popescu Următorul număr al revistei Oltenia Business apare în luna septembrie 2013. Redactor-şef: Ramona Olaru Tel.: 0732.800.108 ramona.olaru@gds.ro Redactori: Adrian Dinu Marian Apipie Anda Şoşea Ion Teodorescu Aldezir Marin Carmen Rusan Eugen Măruţă Maria Cernătescu Fotograf: Claudiu Tudor Design: Victor Şoşea

Director publicitate: Virginia Baciu Tel.: 0730.280.593 Coordonator proiect: Daniel Dobre daniel.dobre@gds.ro Tel.: 0730.280.595 Tiraj: 2.000 de exemplare Tipărit la: Craiova, str. Câmpia Islaz, nr. 97A Telefon: 0251/510.349 www.tiposud.ro

RAMONA OLARU Redactor-şef

oi românii avem un talent genetic deosebit să încurcăm ițele, mai ales pe cele ale economiei. Nici nu apare bine un act normativ, că el și trebuie înlocuit, modificat, mutilat, pentru ca la final să nu ajute nimănui dintre cei care lucrează legal, dar să îi sprijine din plin tot pe evazioniști, pe neica-nimeni care nu se regăsesc nici prin topurile celor mai bogați români și nici prin nu știu ce clasamente de oameni de afaceri de succes. Ei sunt privilegiații economiei subterane, care ani de-a rândul au râs de „fraierii“ care își plătesc la timp impozitele și taxele și care ajung să fie încovoiați de grijile plăților la termen. Un exemplu de eșec legislativ este sistemul de TVA la încasare, care a adus haos în rândul firmelor. Dacă s-ar fi aplicat tuturor companiilor, ar fi fost un real succes. Un alt exemplu este impozitul obligatoriu de 3% asupra veniturilor, aplicat microîntreprinderilor care au o cifră de afaceri anuală mai mică de 65.000 de euro. Cu stupoare am aflat că în Dolj,

de exemplu, s-au declarat drept microîntreprinderi 12.000 de astfel de firme cu afaceri mici și foarte mici. Acestea, chiar dacă ies pe pierdere, impozitul la stat tot trebuie să-l plătească. Or, evazioniștii care nu înregistrează venituri uriașe de mii sau poate milioane de euro anual în contabilitate nu trebuie să plătească nimic la stat, pentru că nu au nimic declarat în acte. Legiuitorul nu pierde doar bani cu astfel de măsuri, ci pierde şi din credibilitate. Înfurie o specie rară de antreprenori, și anume pe aceia corecți, care își văd de treabă și plătesc lună de lună la Fisc tot ceea ce legea le cere. Uneori nu nivelul fiscalității omoară firmele, ci rapiditatea cu care se schimbă regulile în timpul jocului. Există și o inițiativă fiscală demnă de toată atenția, dar românul antreprenor până când nu o vede „negru pe alb“, scrisă și publicată, nu poate dormi liniștit. Este vorba despre propunerea de diminuare a contribuțiilor sociale cu câteva puncte procentuale. Asta, chiar ar fi de aplaudat de toată țara. Ce ne-ar putea salva de acum încolo? E clar ca lumina zilei de ce are nevoie anemica noastră economie: stabilitate fiscală, o bună comunicare cu mediul de afaceri, exporturi mai consistente, investiții străine directe și – cel mai important aspect – dezvoltarea IMM-urilor. Dacă e clar ca „bună-ziua“ care ar fi rețeta pentru o creștere economică durabilă, atunci de ce nu se găsesc niște filosofi moderni care să îndrepte legile fiscale către ceea ce este realmente necesar în umila noastră economie?!

LIDERI ŞI AFACERI

Audit și Expertiză – un business bazat pe încredere este o afacere de familie, în sensul că toți suntem ca o familie. Încrederea este foarte importantă. Atunci când nu mai ai încredere, nu poți să mai lucrezi cu omul respectiv“, spune Magdalena Mihai, care arată că le-a încurajat pe angajate să se dezvolte în plan profesional: sunt experți contabili cu toții și membri ai Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați (CECCAR), iar două dintre angajatele cele mai vechi în firmă au fost încurajate să își deschidă propriile firme.

Magdalena Mihai

ontabilul trebuie să fie confidentul firmei. Ca manager trebuie să ai încredere în el, şi pentru a ajunge la rezultate optime, încrederea trebuie să fie reciprocă. Adăugând o bună comunicare, seriozitate şi un profesionalism desăvârşit obţinem reţeta de succes prin care societatea Audit și Expertiză a ajuns să dețină un vârf de clienți anul acesta, ne-a povestit chiar administratorul societății. Prof. univ. dr. Magdalena Mihai a ținut prima evidență contabilă în 1994. Motivul - salariile din sistemul de învățământ erau prea mici. A MUNCIT ŞI A REUŞIT În 1988, a absolvit Facultatea de Științe Economice și imediat după absolvirea studiilor s-a angajat la Autoturisme Colibași. După un an și jumătate de navetă a dat concurs pentru un post la Universitatea din Craiova. „Am luat-o de jos, de la preparator. Acum sunt pro-

fesor doctor și director al Departamentului de Economie, Contabilitate și Afaceri Internaționale. În 1994, am ținut prima evidență contabilă – pe care o mai țin și astăzi – iar această decizie am luat-o din cauza salariilor mici din învățământ. Apoi am început să țin evidența la două-trei firme, că lucram singură și nu făceam față la mai multe, mai ales că mă înscrisesem și la doctorat”, a povestit Magdalena Mihai. În 2001, a decis să înființeze firma Audit și Expertiză SRL, la care singurul angajat era soțul ei. ANGAJAȚII SUNT ÎNCURAJAȚI SĂ SE DEZVOLTE ÎN PLAN PERSONAL În prezent, sunt șapte angajați, iar relația dintre ei se bazează pe o incomensurabilă încredere. „Sunt angajații cu care am pornit la drum și nici ei nu au plecat, nici eu nu am renunțat la ei. De aceea consider că

„CLIENTUL NE RECOMANDĂ“ Atmosfera în firmă este una plăcută, degajată, iar totul se bazează pe munca de echipă. Colaborarea cu clienții este bună, a spus Magdalena Mihai, a cărei firmă ține evidența contabilă atât pentru companii cu 300-400 de angajați, cât și pentru firme micuțe, cu până la zece salariați. Audit și Expertiză este dovada că firmele nu trebuie să aibă compartimente „stufoase“ de evidență contabilă, ci acest serviciu se poate externaliza către o firmă specializată, păstrând un număr minim de angajați pe evidență contabilă. Administratorul companiei consideră că a atins vârful de clienți pe firma pe care o conduce. De altfel, clienții sunt cei care realizează cea mai bună politică de marketing pentru Audit și Expertiză. „Cea mai bună reclamă a noastră nu este aceea că apărem în Pagini Aurii sau în altă parte, ci faptul că ne re-

comandă clienții noștri. Ceea ce ne diferențiază pe noi de alte firme de acest gen este faptul că avem o relație specială cu clienții. Avem clienți foarte serioși și vechi. În general, dacă nu am avut de la bun început o comunicare bună între noi și client, nu am putut continua relația de afaceri“, a afirmat Magdalena Mihai. Compania face expertize extrajudiciare, oferă consultanță financiar-contabilă firmelor cliente, deoarece pentru o astfel de consultanță trebuie să fie bine cunoscute detaliile firmei, iar tarifele practicate sunt mici: „O prietenă a mea spune: mă duc la Magdalena, la Audit și Expertiză, pentru că acolo este ieftin și bun!“. Audit și Expertiză are o relație bună cu furnizorul de soft Aplisoft. Magdalena Mihai susține că multe dintre modificările aduse programului au survenit ca urmare a propunerilor ei. RAMONA OLARU

Cea mai gravă problemă a clienților săi: neîncasarea la termen a creanțelor

Din datele pe care le deține reprezentanta Audit și Expertiză a observat care este cea mai gravă problemă cu care se confruntă mediul de afaceri la ora actuală, și anume aceea că multe firme își încasează banii (creanțele) cu foarte mare dificultate de la partenerii de afaceri.

LIDERI ŞI AFACERI

Radu Buziernescu, Professional Consulting: Uneori, intrarea în insolvenţă poate fi asimilată cu un eşec în afaceri

Oltenia Business: Cum pot fi protejați creditorii din punct de vedere fiscal? Radu Buziernescu: Legiuitorul a încercat ca, prin măsuri cu caracter fiscal, să diminueze pierderile financiare suferite de creditori ca urmare a neîncasării parțiale sau totale a creanțelor deținute asupra unui debitor insolvent. În procedura de reorganizare, atunci când în programul de plată al creanţelor se prevede ca debitorul să achite către unul sau mai mulți creditori o sumă mai mică decât suma datorată, aceştia înregistrează o pierdere, ca urmare a scoaterii din evidență a părții din creanță care nu va mai fi plătită de debitor. Aceaste pierderi sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit.

Radu Buziernescu: În situația în care se deschide procedura falimentului, care are ca finalitate lichidarea averii debitorului și radierea acestuia, riscul de neîncasare al creanțelor crește foarte mult, în multe cazuri valoarea recuperabilă a creanţelor apropiindu-se de zero pentru creditorii chirografari. În această etapă, Codul Fiscal reglementează deductibilitatea integrală a provizioanelor constituite pentru clienţi neîncasaţi pentru creanţele înregistrate după data de 1.01.2007, în limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor. În cazul în care procedura de faliment a debitorilor a fost închisă, se reglementează deductibilitatea integrală a pierderilor înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate şi reducerea bazei de impozitare a TVA, pentru contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate care nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Practic, creditorul diminuează TVA colectată inițial, în decontul aferent perioadei fiscale în care hotărârea de închidere a procedurii falimentului a rămas definitivă şi irevocabilă.

Oltenia Business: Ce se întâmplă în cazul în care se ajunge la faliment?

RAMONA OLARU

Oltenia Business: Există și avantaje pentru companiile aflate în insolvență? Radu Buziernescu: În general, ele sunt protejate în fața creditorilor, au suspendate acțiunile judiciare și extrajudiciare, au stopate dobânzile, majorările și penalitățile pentru creanțele negarantate, pot să-și recupereze propriile creanțe fără plata taxelor de timbru, iar furnizorii de utilități nu le pot sista serviciile.

Radu Buziernescu, reprezentantul firmei de consultanţă şi audit Professional Consulting, ne-a acordat un interviu pe tema măsurilor fiscale incidente în procedura insolvenței. Oltenia Business: Economia românească pare lovită de o boală grea numită insolvență. Radu Buziernescu: Este adevărat, numai în ultimii

trei ani, peste 50.000 de firme au intrat în procedura insolvenței, iar fenomenul se propagă, cu implicaţii grave asupra partenerilor de afaceri, bugetului de stat, băncilor. Oltenia Business: Considerați normală o asemenea situație? Radu Buziernescu: Sunt două categorii de firme: cele care, pur și simplu, au epuizat resursele financiare din multiple motive, și cele care au intrat cu reacredință; pentru ambele, însă, insolvența poate să apară ca un eșec în afaceri, cu riscul unei reputații definitiv afectate și cu pierderea unor parteneri de afaceri.

OMUL LUNII

Dan Mogoş, Clinica Mogoş Med: Cu o experienţă de peste 40 de ani în domeniul chirurgical, profesorul Dan Mogoş şi echipa sa de la clinica MogoşMed vor să dea un nou suflu sistemului medical. Orice intervenţie chirurgicală, fie şi pentru o tumoare malignă (canceroasă), se rezumă la cel mult 48 de ore de spitalizare.

hirurgia este o specialitate medicală destul de delicată. Profesorul Dan Mogoş a văzut în această ramură medicală o frumuseţe aparte. A fost domeniul care s-a pliat cel mai bine pe personalitatea sa. „Eu sunt o fire tranşantă pentru care deseori răspunsurile sunt cu DA şi NU, sunt o fire dinamică, căreia îi place să ia hotărâri rapide, am o rezistentă la stres considerabilă şi mi-a plăcut să învăţ şi să muncesc. Chirurgia a fost specialitatea care din aceste motive m-a atras cel mai mult şi în permanenţă mi-a

Prof. Dan Mogoş (în dreapta) în sala de operaţii a clinicii Mogoş Med oferit provocări“, aşa explică profesorul Dan Mogoş de ce a ales să devină chirurg.

şi a înfiinţat Laboratorul de Analize Medicale de la Spitalul Militar din Craiova.

INSPIRAT DIN FAMILIE

A DAT PIEPT CU SISTEMUL SUBFINANŢAT

Alegerea carierei în domeniul medical nu a fost întâmplătoare. Influenţa a venit din familie. Tatăl său a absolvit Institutul Medico-Militar Bucureşti, a fost bursier al statului român la Sorbona, unde şi-a dat doctoratul fiind laureat al Academiei Franceze (Medalie de Argint). Tot tatăl său a fost cel care a preluat primul laborator privat de analize medicale din Oltenia

Inspirat din familie cu dragostea pentru pacient, profesorul Dan Mogoş a devenit un nume important în chirurgia românească, fiind cunoscut pentru activitatea din spitalele de stat. Ca toţi medicii, nu a fost ferit însă de neajunsurile create de sufinanţarea sistemului medical. „De peste 40 de ani lucrez în

clinici chirurgicale de stat, în două regimuri diferite, dar în ambele am constatat cu mâhnire că deseori chirurgul şi pacientul sunt victimele unui sistem impropriu pentru un gest medical de calitate“, povesteşte profesorul Dan Mogoş. UN NOU ÎNCEPUT ÎN URMĂ CU ZECE ANI Cunoscând vicisitudinile sistemului de stat, profesorul Dan Mogoş nu a ezitat să pună umărul la corectarea lor, măcar pe o scară mai mică. A început să-şi concen-

OMUL LUNII

Chirurgie eficientă în 48 de ore

treze eforturile în acest sens în urmă cu zece ani, când şi-a deschis primul cabinet de mică chirurgie. „De atunci am început să visez la o clinică în care pacientul să fie protejat de trauma psihică, deseori prezentă la impactul cu marile spitale şi pentru ca personalul medical să-şi desfăşoare activitatea în condiţii civilizate“, a spus dr. Dan Mogoş. Visele au devenit realitate şi astăzi este nu numai medic, ci şi antreprenor, deţinând clinica Dan Mogoş, deschisă în 2010 şi dotată cu aparatură modernă achiziţionată cu fonduri europene. Dotările clinicii au permis efectuarea primelor operaţii chiar la două săptămâni de la inaugurare, care au impus o colecistectomie laparoscopică şi cura unei hernii inghinale. SPECIALIŞTII DE LA MOGOŞ MED Cadrele medicale au fost alese chiar de profesorul Mogoş, ţinând cont de ex-

perienţă şi ţinută morală. În prezent, în Centrul Medical Mogoş Med activează cinci şefi de clinică, trei profesori de chirurgie, trei conferenţiari, patru şefi de lucrări şi patru asistenţi universitari. Majoritatea specialiştilor sunt cadre universitare la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova. Centrul Mogoş Med are colaborare şi cu doi medici esteticieni de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davilla“ Bucureşti, cunoscuţi pentru experienţa în medicina privată. CUM SE DESFĂŞOARĂ ACTUL CHIRURGICAL? Cu echipa prezentată mai sus, chirurgul Dan Mogoş depune eforturi pentru a reduce stresul şi trauma pacientului care necesită o intervenţie chirurgicală. Şi la MogoşMed se pune accent pe timp. „Explorarea preoperatorie se face în ambulator, astfel că atunci când este programat pentru intervenţia chirugicală pacientul se internează cu

maximum o oră înainte de operaţie. Timpul de spitalizare este scurtat la minimum necesar, la una-două zile, astfel ca pacientul să se întoarcă rapid în mediul familial, unde recuperarea este mai eficientă. Nu este de neglijat confortul pacientului în timpul spitalizării în rezerve de două paturi, complet şi modern mobilate şi cu monitorizare medicală continuă“, a explicat profesorul Dan Mogoş. Practic, pacientul este „extras“ din viaţa de familie pentru cel mult 48 de ore şi îşi reia activitatea obişnuită la patru-şapte zile postoperator. Şi nu numai timpul face diferenţa între MogoşMed şi clinicile de stat. Un rol important îl are şi calitatea aparaturii, a materialelor sanitare, a medicamentelor. Aşa se explică faptul că pacienţii care au necesitat intervenţii pentru mamectomia cu limfadenectomia axilară (pentru cancerul de sân) sau histerectomia totală cu anexectomie bilaterală au părăsit clinica după 24 de ore de la intervenţie. AFECŢIUNILE TRATATE LA MOGOŞ MED La MogoşMed au trecut pragul pacienţi din diverse categorii sociale, pentru a-şi trata o gamă variată de afecţiuni, pornind de la patologia chirurgicală a abdomenului - litiază biliară, hernii şi eventraţii, apendicită, până la afecţiuni ale glandei mamare, ale tiroidei, ale părţilor moi şi ano-perianale (hemoroizi, fistule, fisuri etc.). De asemenea, pacienţii s-au adresat pentru afecţiuni chirurgicale ginecolo-

gice (fibrom uterin, tumori ovariene, RVP, incontinenţă urinară), afecţiuni chirurgicale ORL (amigdalite, deviaţii de sept, sinuzite etc.), afecţiuni dependente de chirurgia vasculară (varice hidrostatice) sau ortopedice (artroscopia). „Sunt şi cazuri în care la MogoşMed unii pacienţi se prezintă pentru a obţine a doua opinie privind diagnosticul afecţiunii“, a precizat profesorul Dan Mogoş. SOLICITĂRI MULTE PE CHIRURGIE ESTETICĂ Un loc aparte în clinica MogoşMed îl ocupă chirurgia estetică. În acest caz, Clinica MogoşMed are medici experimentaţi proveniţi din clinicile bucureştene, care fac operaţiile solicitate, în special pentru femei. „De regulă, pacientele au solicitat intervenţii chirurgicale la nivelul sânilor (mărire cu implanturi, micşorare şi ridicare a sânilor), la nivelul nasului (rinoplastie şi septoplastie), la nivelul peretelui abdominal (abdominoplastie), remodelare prin liposucţie şi liposculptură, la nivelul pleoapelor (blefaroplastie)“, a precizat dr. Dan Mogoş. Şi bărbaţii au trecut pragul Centrului Medical MogoşMed pentru a solicita intervenţii chirurgicale estetice. Domnii au cerut chiar lifting facial. Cei care trec pragul clinicii beneficiază de confidenţialitate. Pe timpul spitalizării, pacientul nu are nici o grijă şi nici o obligaţie suplimentară. CARMEN RUSAN

ADMINISTRAŢIE

Modificarea Constituţiei, o armă cu bătaie lungă la „organizarea teritoriului sub aspect administrativ“, dar şi cea de „stema ţării“, care va fi postată pe fundalul galben al drapelului. CONVORBIRILE POT FI INTERCEPTATE TIMP DE 48 DE ORE

omânii ar putea fi chemaţi la urne, cel mai probabil în toamnă, pentru a se pronunţa asupra unei noi Constituţii, modificată în urma unei lungi serii de propuneri de revizuire, care a generat fel de fel de discuţii. Intrată în vigoare după aprobarea ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991, legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle cetăţenilor, a mai fost revizuită o dată în octombrie 2003, când mai mult de jumătate dintre articole au suferit modificări mai mici sau mai mari. La zece ani distanţă, cei din fruntea ţării au considerat că este nevoie de o nouă revizuire a Constituţiei, care va trebui apoi aprobată prin referendum naţional. Propunerile de modificare, venite îndeosebi de la partidele politice, nu au întârziat să apară, iar Comisia de revizuire a Consti-

tuţiei a adoptat sau respins o serie de amendamente care aduceau schimbări ale anumitor articole din Legea fundamentală a României. Unele se refereau la şeful statului, altele la drepturile cetăţeanului sau la traseismul politic. În ceea ce priveşte preşedintele ţării, Comisia comună a Parlamentului pentru revizuirea Constituţiei a decis că una dintre atribuţiile şefului statului este aceea de a reprezenta România la reuniunile Uniunii Europene (UE), „având ca temă relaţiile externe ale Uniunii Europene, politica de securitate comună, modificarea sau completarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene“. Comisia a adoptat şi amendamentele potrivit cărora preşedintele va fi definit drept „şef al statului“, iar mandatul său se va reduce de la cinci la patru ani, cu exercitare de la data depunerii jurământului. În „noua“ Constituţie va apărea şi noţiunea de „regiune“,

La capitolul drepturi, Comisia pentru revizuirea Constituţiei a adoptat mai multe amendamente privind dreptul la educaţie, care este „garantat în condiţiile legii şi se asigură prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie, perfecţionare şi de formare profesională şi continuă“. Un alt amendament prevede că învăţământul general este gratuit, universal şi obligatoriu, iar statul este obligat să asigure accesul tuturor persoanelor la învăţământul general. În actuala Lege fundamentală se menţiona că doar serviciile publice de radio şi televiziune sunt autonome, însă, în urma revizuirii, în această categorie vor intra şi agenţiile de presă. A fost adoptat şi un amendament potrivit căruia procurorul poate dispune, în situaţii de urgenţă deosebită, interceptarea convorbirilor, prin ordonanţă, pe o perioadă de 48 de ore. Au fost şi articole care au rămas neschimbate în urma „negocierilor“, cum ar fi cel care stipulează că „dreptul

persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit“ sau menţinerea vârstei de vot începând cu 18 ani, deşi au existat mai multe amendamente care prevedeau scăderea acestei vârste la 16 sau 17 ani. MARIAN APIPIE

ALTE PROPUNERI DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI - Numărul deputaţilor şi senatorilor se stabileşte prin lege organică, în raport cu populaţia ţării, dar nu va putea fi mai mare de 300; - Deputatul sau senatorul care îşi dă demisia din partidul în cadrul căruia a candidat la alegerile în urma cărora a dobândit această calitate pierde mandatul de la data demisiei din partid; - Numărul de mandate eligibile este limitat la maximum două, pentru fiecare tip de mandat; - Eliminarea posibilităţii angajării răspunderii guvernului pentru un proiect de lege; - Ordonanţele pot fi emise doar în perioadele de vacanţă parlamentară; - Desfiinţarea totală/parţială a instituţiei prefectului, restrângerea atribuţiilor acestuia la controlul legalităţii actelor adoptate de autorităţile publice locale.

LIDERI ŞI AFACERI

MITLIV continuă politica de dezvoltare Producătorul local de materiale de construcţii deschide anul acesta o capacitate de producţie de beton şi prefabricate din beton în zona Dăbuleni și are în proiect ca în 2014 să mai construiască o altă unitate de producţie în Craiova.

n condițiile în care piața construcțiilor continuă să se comprime, grupul de firme MITLIV se dezvoltă, extinzându-și capacitățile de producție de pe teritoriul Olteniei. MITLIV nu este doar constructor, ci antreprenorul a adoptat conceptul de a-și produce în regie proprie o parte din materialele pentru care are un consum asigurat. În sensul acesta, MITLIV a dezvoltat capacități de producție de betoane, armături din oțel beton, agregate minerale de balastieră, plase sudate, panouri de gard bordurate, ţiglă metalică. În anul 2013, în ciuda faptului că nu se simte o revigorare semnificativă a pieței construcțiilor, MITLIV investește inteligent, optimizându-și costurile de producție și de transport. „Vom continua politica de dezvoltare competitivă și în 2013. Deschidem o fabrică de beton şi prefabricate din beton în zona Dăbuleni - Corabia. La sfârșitul lunii iulie vom da în funcțiune această fabrică, unde vor lucra circa 30 de angajați și care se va adresa clienților existenți și potențialilor clienți din zona Dăbuleni - Corabia“, a menționat directorul de marketing al companiei MITLIV, Radu Solomon. În noua linie de producție vor intra circa 3.000 de metri cubi de materie primă (be-

ton semiumed). Vor fi produse diverse prefabricate - pavele, borduri, blocheţi şi alte produse derivate din beton. În acest moment, materialele ce vor fi produse pentru zona Dăbuleni - Corabia sunt fabricate la Craiova, ceea ce presupune importante costuri cu logistica, pentru ca produsele să ajungă la destinație, la consumatorul final. Prin noua fabrică, întreprinzătorul dorește „să fim mai aproape de beneficiar și, în acest fel, să ne optimizăm costurile de transport“, a spus reprezentantul firmei. COMPANIA ARE UN PLAN DE INVESTIȚII ȘI PENTRU ANUL 2014 Capacitățile investiționale ale companiei producătoare de materiale de construcţii nu se opresc aici. MITLIV are în proiect realizarea unei noi capacități de producție în Craiova, construcție ce va fi realizată anul viitor. „Vom realiza o nouă capacitate de producție în Craiova, ce va conține și o linie de zincare, respectiv o linie de vopsire în câmp electrostatic. Vom da în folosință noua unitate de producție în primăvara anului viitor. Actualmente suntem la stadiul de proiect“, a menționat Radu Solomon.

MITLIV ÎN CIFRE MITLIV a pătruns pe piața distribuitorilor de materiale de construcții în anul 2000 și a ajuns ca, în prezent, să fie principalul operator din Oltenia și din alte zone ale țării. Grupul de firme MITLIV deține depozite de materiale de construcții în Dolj, Olt, Vâlcea, Prahova, Buzău și Mureș. La nivelul anului 2011, grupul MITLIV totaliza o cifră de afaceri de 370 de milioane de lei, iar în firmele respective activează în jur de 500 de angajați. Grupul de firme s-a extins pe segmentul construcțiilor industriale, iar dintre lucrările de anvergură amintim: Stația de Epurare a Apelor Uzate Craiova, Centrul Multifuncțional Craiova (structura de rezistență) și pasajul subteran. RAMONA OLARU

CUM VEDE COMPANIA PIAȚA CONSTRUCȚIILOR ÎN 2013 Directorul de marketing al MITLIV a precizat că pe segmentul construcțiilor realizate de persoanele fizice se înregistrează o scădere la nivel național, barometrul fiind acela al numărului de saci de ciment vânduţi. O revenire în partea a doua a anului nu ar putea să se producă pe acest segment de retail. În schimb, piața de construcții destinată investiţiilor mari ar putea să aibă o oarecare revenire doar dacă va crește gradul de absorbție a fondurilor europene.

LIDERI ŞI AFACERI

intea ageră a unui oltean școlit în calculatoare, etica în afaceri și dramul de noroc de a se afla în momentul potrivit la locul potrivit sunt ingredientele succesului în afaceri. Rețeta îi aparține craioveanului Dan Cherciu, care a dezvoltat, după Revoluție, cu o firmă mică prin numărul de angajați, dar mare ca rată a profitabilității, un business internațional în domeniul informaticii, utilajelor și consumabilelor pentru industria confecțiilor și automotive. Așa a apărut Polisea, firmă care și-a croit încet, dar sigur, drumul spre succes, în ciuda mediului ostil cu care s-a confruntat în anii ’90. Înființată în 1994, cu domeniu servicii profesionale în sfera tehnologiei informației și comunicațiilor, Polisea a ajuns în doar un an distribuitor autorizat al firmei americane Gerber Technology, cel mai important producător de sisteme CAD/CAM pentru croire şi proiectarea de modele din materiale flexibile în industria uşoară, trecând apoi și la producţia şi distribuţia atât pe piaţa internă, cât şi la export de consumabile tip hârtie şi folie destinate sălilor de croit a materialelor flexibile. „Am început într-un apartament cu două camere, închiriat și mi-am spus în mintea mea să nu ajung vreodată să regret decizia de a renunța la un job ce părea sigur, iar asta m-a urmărit în toții anii, până în 2000, când am căpătat certitudinea că am făcut alegerea corectă, mai ales că lucrurile au mers prost în România în domeniul cercetării științifice“, afirmă Dan Cherciu, managerul Polisea, cel pe care Revoluția l-a prins cercetător principal la unicul institut românesc de proiectare în domeniul calculatoarelor, el fiind în colectivul care a

Și-a croit drum spre proiectat și realizat primul PC românesc destinat aplicațiilor militare și industriale. Nu-și poate explica nici acum decizia de a părăsi institutul și de a-și lua soarta în propriile mâini, dar impulsul de moment pe care spune că l-a avut s-a dovedit până la urmă cartea câștigătoare. A ADOPTAT ÎN AFACERI STILUL OCCIDENTAL În afaceri, Dan Cherciu spune că a mers pe două principii de la care nu a abdicat niciodată, chiar dacă în mediul economic autohton acestea nu prea erau respectate. „Am zis să încep afacerea în ceea ce mă pricep, adică în domeniul calculatoarelor și automatizărilor, iar modelul pe care îl voi urma să fie cel pe care-l voi vedea la partenerii mei străini. Asta însemna etică în afaceri, să lucrezi pe bază de proceduri și planuri de afaceri, să-ți respecți cuvântul, să pui accentul pe satisfacția clientului, lucruri care par banale și care încep să devină și la noi o normalitate, dar în acea perioadă mi-a fost foarte greu, pentru că atunci se dădeau tunuri, oamenii se îmbogățeau peste noapte din tranzacții cu terenuri, căpușarea firmelor de stat... Evident că mergând pe drumul ăsta mai aspru, să încerci să faci niște afaceri respectând anumite reguli a făcut să rămân cumva de căruță“, își amintește Dan Cherciu începuturile SC Polisea. „A venit însă criza, iar noi am constatat că eram deja căliți. Criza a avut meritul de a cerne lucrurile, iar firmele clădite pe nisipuri mișcătoare și mărgele colorate au dat ortu’ popii“, adaugă Cherciu. Steilmann, prima investiție majoră pe care o făcea o firmă germană în Craiova, a fost dramul de noroc de care a avut parte Polisea, după cum

recunoaște Dan Cherciu. Firma acorda service în domeniul calculatoarelor la întreprinderea unde nemții au adus un sistem performant de proiectare în domeniul confecțiilor. Inaugurarea era programată cu mare fast, cu patroni, politicieni și televiziuni germane, dar utilajul instalat de nemți s-a defectat cu câteva zile înainte de eveniment. „În disperare de cauză, s-au uitat în jur, noi eram acolo cu calculatoarele, ne-au întrebat dacă am putea să-l reparăm, ne-am băgat nasul prin el, am avut iar noroc că nu era ceva foarte complicat și l-am reparat. Pentru nemți a fost ceva formidabil, iar pentru un lucru pe care și alții ar fi fost capabil să-l facă, noi am fost la locul potrivit“, povestește Cherciu întâmplarea care a adus firmei Polisea un capital de imagine care a făcut-o cunoscută până în Statele Unite. CUVÂNTUL EȘEC NU EXISTĂ Așa a pornit parteneriatul cu Gerber, care s-a dezvoltat odată cu industria de profil. „Inițial, am lucrat doar pentru confecții, furnizând aceste utilaje, partea de instalare, training, operatori, service, iar ulterior, pentru că aceste utilaje se adresează tuturor materialelor flexibile, nu numai textilelor, am trecut de la confecții la industria auto, dar servim chiar și producători de veste antiglonț. Ne-am specializat, pentru că și aici vorbim tot de rețele, de calculatoare, de automatizări, iar pregătirea noastră ne-a permis să intrăm pe această nișă de piață“, afirmă Dan Cherciu, care ține să precizeze că lucrând pentru companii multinaționale un singur eșec duce la pierderea credibilității. Cum și-a diversificat activitatea firma Polisea? La

început a fost o interfață între corporația americană, ca producătoare de utilaje, și clientul final. Aceste utilaje foloseau însă în procesul tehnologic hârtie de mai multe tipuri pentru a asigura o calitate corespunzătoare tăierii. „Noi, la început, neavând stofă de comercianți, fiind ingineri de meserie, nu am realizat că se pot face bani și din vânzarea de consumabile, eram strict concentrați pe utilaje. Clienții ne cereau și hârtia și nu am avut încotro, pentru că utilajele intraseră pe piață, dar hârtia se aducea de afară. Așa am ajuns să importăm și să vindem hârtia, iar ulterior să o și producem, din anul 2000, decizie care s-a dovedit înțeleaptă. Am început cu o mașină turcească second-hand, care avea o altă destinație, dar pe care am adaptat-o să putem face un anumit sortiment de hârtie, iar în 2003 am achiziționat, cu fonduri guvernamentale nerambursabile, un utilaj performant pentru hârtie. Din acel moment, am devenit producători, al patrulea din Europa, singurul din România, dar am ieșit repede și la export, în Republica Moldova, Slovenia, Polonia, apoi și Germania“, spune Dan Cherciu. EXPERIENȚA DINTR-O MULTINAȚIONALĂ I-A ALBIT PĂRUL Omul de afaceri craiovean a avut și șansa de a lucra întro firmă americană, listată la bursa din New York, lider mondial în producția de etichete. Polisea avea calitatea de distribuitor, „dar am lucrat atât de bine încât firma a luat decizia să nu mai lucreze prin noi, ci să-și deschidă propria filială, pentru toată Europa de Est, iar eu am primit propunerea să fiu director“. A acceptat oferta, „nu din considerente

LIDERI ŞI AFACERI

o afacere de succes de bani, ci ca pe o provocare, ca să cunosc regulile din interior la o firmă multinațională“, iar, după aproape doi ani, în care ajunsese să viseze raportări și noaptea, iar părul începuse să-i albească, a renunțat. „Trecusem firma pe profit după primul an, așa că am considerat că mi-am făcut datoria și am decis (râde n.r.) să albesc pentru firma mea și nu pentru americani. Acum chiar știam cum se conduce o afacere și aplicând ceea ce învățasem a fost un mare salt înainte“, afirmă Cherciu. Compania Polisea a mers în continuare cu domeniile sale, calculatoare, reprezentanța firmei Gerber și producția de hârtie, dar ambițiile sunt mari. „Intenționez să intrăm întrun al patrulea domeniu, care respectă principiul să fie înrudit cu celelalte, și anume să punem pe picioare o linie de producție în domeniul croirii, atâta vreme cât cunoaștem aceste utilaje și asigurăm pentru ele partea de service, lucru care îmi dă din start un avantaj competitiv față de alții. Asta a făcut ca relativ recent să punem în funcțiune - suntem în faza de testare - o linie completă de croire și cred că vom reuși să dezvoltăm acest nou domeniu de activitate și prin prisma dezvoltării industriei auto. În plus, această linie completă ne folosește și ca demo în vânzarea de astfel de utilaje“, susține Dan Cherciu, care vizează pe viitor o colaborare cu Ford, având în vedere poziționarea Polisea și faptul că folosește utilaje din țara de origine a firmei producătoare de mașini. „Putem face croirea pentru orice ține de interiorul mașinii“, explică Dan Cherciu.

SERVICII DE TIP CLOUD ȘI TELEFONIE VOICE OVER IP O nouă direcție pe care o va urma Polisea în ceea ce privește serviciile oferite, care reprezintă, de fapt, o lărgire a domeniului IT în care este specialistă, este cea a serviciilor de tip cloud pentru poșta electronică și a telefoniei VoIP, pentru înlocuirea centralelor clasice. „Poștă nu înseamnă strict găzduirea e-mail-ului clasic, ci ceea ce oferim noi, prin serviciul Office365 de la Microsoft. Este să pui la dispoziție instrumentele de colaborare în echipă, ceea ce înseamnă calendare comune, task-uri comune, listă de contacte comune. Deja e-mailul în companiile de afară este un instrument complex pentru lucrul în echipă. În plus, fiind vorba de un serviciu cloud, el poate fi accesat de oriunde și ai tot timpul liniștea

securității datelor și a siguranței. Noi vom oferi nu serviciile de găzduire, pentru că pe acestea le oferă Microsoft, ci partea de administrare efectivă, inclusiv migrarea sistemului actual de poștă în

cloud, pentru firmele care vor renunța la serverul actual“, explică Dan Cherciu. „Soluția pe care noi o oferim, un soft care se instalează pe unul dintre calculatoarele din firmă, îți permite să implementezi meniuri vocale pentru direcționarea apelantului la departamentul care îl poate deservi, mesagerie vocală integrată cu căsuța poștală sau secretara electronică, opțiuni pe care și le permiteau înainte doar firmele mari. Altă opțiune utilă este posibilitatea redirecționării apelului, dacă nu ești prezent la birou, pe telefonul mobil. Oriunde ai fi în țară sau străinătate, dacă ai acces la internet, vorbești fără nici un fel de cost, ai posibilitatea să dai apeluri, pentru că telefo-

nul tău figurează ca un interior al centralei. Din străinătate până în centrala din România, apelul circulă via internet, iar apelul este dat de centrală, ca și cum aș vorbi în țară. Eu, dacă sunt în Germania și mă sună secretara, apelează doar interiorul meu din birou, iar eu de acolo vorbesc ca și cum aș fi în țară. Dacă am mai multe locații, de exemplu la Iași, telefoanele de acolo figurează ca interior al centralei din Craiova, iar ei între ei pot vorbi gratuit. Sunt lucruri pe care le-am resimțit ca pe o nevoie a firmei și atunci leam implementat la noi, iar apoi ne-am gândit că este păcat să nu vindem și la alții“, mai spune Dan Cherciu. MARIAN APIPIE

Când este cu motocicleta, Dan Cherciu simte acea senzație de libertate pe care o are și ca antreprenor

LIDERI ŞI AFACERI

Povestea managerului care a Sorin Găvănescu conduce IT Six Global Services de șapte ani și consideră că mai presus de principiile de management este cultura, care nu trebuie predată, ci trebuie simțită și adaptată. „Un lider trebuie să fie altruist, să se gândească și la binele oamenilor“, susține tânărul director care are 130 de angajați în subordine.

Sorin Găvănescu, manager general IT Six Global Services

ajuns în compania IT Six Global Services din Craiova la 23 de ani. A fost programator la început, apoi director de marketing și „prospecta“ un domeniu inedit pe atunci pentru piața din Craiova, și anume crearea de software. La 24 de ani, a devenit managerul general al companiei. Acum are 30 de ani și coordonează o echipă de 130 de oameni, majoritatea specialiști programatori. L-am întrebat cum a ajuns director general la doar un an de la intrarea în firmă. „Prin sprijinul şi încrederea acordată de domnul Vali Iancu, președintele și fondatorul IT Six. Dânsul și-a dorit o firmă românească și mi-a dat prima șansă ca director de marketing. Ulterior, am ajuns director general. La vremea aceea, firma avea 20 de angajați. Dezvoltarea a fost gândită din prima clipă de Vali Iancu. O companie creşte sănătos atunci când dezvoltarea este organică, mai ales întrun mediu în care angajații aveau media de vârstă de 22-25 de ani“, a răspuns Găvănescu. Actualmente, el este și vicepreședinte al Asociației Naționale a Industriei de Software (ANIS), responsabil pentru industria de IT outsourcing la nivel naţional.

LIDERI ŞI AFACERI

învățat să fie lider la 24 de ani CREATIVITATEA ESTE ÎNCURAJATĂ Chiar dacă a mai amintit de câteva ori de mentorul său Iancu care a lucrat în SUA și a venit de acolo cu experiența managerială, Sorin Găvănescu consideră că, dincolo de principiile de management, este foarte importantă cultura, care transcende regulilor scrise, iar creativitatea tinerilor care lucrează în companie este încurajată de tânărul manager general: „Este vorba despre cum reacționează

acționarilor fondatori într-o echipă foarte tânără și responsabilizarea acestora din urmă prin includerea în acționariat. Și de aici a început totul. „Sentimentul de apartenență la IT Six l-am avut din prima clipă, calitatea de acționar a venit ca o consecință. IT Six a devenit a doua mea familie“, afirmă tânărul întreprinzător. De altfel, cel mai important lucru cu care se mândrește Sorin Găvănescu este echipa pe care a reușit să o clădească împreună cu colegii săi la IT Six Global Services.

„Cultura nu trebuie predată. Ea trebuie simțită și adaptată, ca o a doua natură... IT Six este o firmă matură, stabilă. Noii colegi care vin în companie se integrează într-un mediu deja format“. Sorin Găvănescu oamenii imediat ce le spui o idee. Cultura nu trebuie predată. Ea trebuie simțită și adaptată, ca o a doua natură... IT SIX este o firmă matură, stabilă. Noii colegi care vin în companie se integrează întrun mediu deja format. Un lider trebuie să fie altruist. Pentru ca oamenii să te urmeze, trebuie să te gândești și la binele lor“. A devenit acționar pe parcurs, la fel ca întregul board al companiei, din care îl amintește pe Șerban Ionescu, actualmente director tehnic, dar care a avut un parcurs similar cu al lui în companie, şi pe Cristina Florea, director economic. Acestea au fost mișcările inteligente, care au dus la unitatea conducerii firmei: un plan de afaceri clar, încrederea

„PROGRAMATORII SUNT RĂSFĂȚAȚII ECONOMIEI“ Cu o echipă tânără și motivată, IT Six s-a dezvoltat pe o piață care și ea este în expansiune. Avantajul este deopotrivă al business-ului în sine și al angajaților. „Datorită renumelui bun pe care îl are România în IT peste tot în lume, în ultimii ani programatorii sunt răsfățații economiei, în sensul bun al cuvântului. În IT șomajul este practic zero în România“, o opinat Găvănescu, dorind să exprime, de fapt, cea mai mare dificultate cu care se confruntă companiile din domeniul software care activează în Craiova: accesul la oameni specializați. Găsirea tinerelor talente este singurul lucru ce nu poate fi

controlat în totalitate în „industria“ de software, iar firmele specializate, deşi investesc foarte mult în formarea personalului, nu se pot erija în universități private care să școlească programatorii de care au nevoie companiile din IT. DE CE CUMPĂRĂ STRĂINII SOFT DIN ROMÂNIA Dar să revenim la business. IT Six are clienți numai din afara granițelor țării. Extinderea portofoliului de clienți pe o piață concurențială ca aceasta poate fi o adevărată provocare. „Faptul că firmele aleg să ia software din România se bazează pe calitate, pe cultură, dar absolut și pe preț. Foarte mulți clienți ne vin din referințe de la alți clienți“, susține Găvănescu, adăugând că firma craioveană este prezentă pe piața externă atât fizic (la târguri

de profil din cinci țări), cât și în mediul online. Managerul IT Six salută existența unui program național prin care Ministerul Economiei sprijină participarea la târguri internaționale și este susținută deplasarea în străinătate a firmelor mici din domeniul IT. Ce și-ar dori tânărul manager de la autorități sunt lucruri de bun-simț, pe care le vor și alte companii din diverse domenii de activitate. Stabilitatea fiscală este una dintre doleanțe, iar din partea autorităților locale, foarte important ar fi să conteze în plan local investitorii care creează locuri de muncă și să primească facilități fie logistice - inclusiv dezvoltarea Aeroportului Internaţional Craiova, fie fiscale. În plus, orice măsură care stimulează exportul este binevenită în industria IT. RAMONA OLARU

MOTTO-UL DUPĂ CARE SE GHIDEAZĂ SORIN GĂVĂNESCU:

„Fii tu însuți schimbarea pe care vrei să o vezi la alții!“ 15

OPINII

Întreprinzătorii vor fiscalitate, Cei care țin economia locală pe linia de plutire vor doar o legislație stabilă și coerentă. Dacă statul reușește acest lucru, atunci poate spera ca economia să crească sănătos. Oltenia Business vă prezintă opiniile câtorva oameni de afaceri din Dolj, afectaţi de fiscalitate în diverse domenii.

tabilitatea legislativă este cea mai importantă cerinţă pentru un mediu de afaceri sănătos. Câțiva întreprinzători privați reputați din Dolj au vorbit aproape la unison despre dorinţa de a avea un sistem fiscal stabil. Ei au explicat pentru Oltenia Business cum văd modificarea unor acte normative care să simplifice şi să îmbunătățească activitatea companiilor. Constantin Popeci (foto), deţinătorul companiei exportatoare Popeci Utilaj Greu, a vorbit recent despre necesitățile companiilor cu acest profil: „Exportatorii trebuie să recupereze TVA-ul mai repede. Ar trebui ca TVA-ul să ni se plătească şi nouă în interval de 30 de zile, la fel cum suntem obligaţi să îl achităm la stat în 30 de zile de la încheierea lunii. Acelaşi lucru să fie şi pentru rambursarea de TVA“. Petre Popa, deținătorul Top Gel - compania producătoare de înghețată -, susține că există o „frecvență mărită a modificărilor în fiscalitatea românească și cu aplicabilitate de pe o zi pe alta. Nivelul contribuțiilor sociale este ridicat“. Deranjant pentru companie mai este și „lărgirea gamei veniturilor care sunt asimilate salariilor (di-

de software -, a declarat: „Din punct de vedere fiscal, stabilitatea este tot ce ne dorim. Guvernul trebuie să nu mai schimbe legile toată ziua. România are un sistem fiscal destul de bun. În anumite domenii, cum este și IT-ul, taxele pe salarii sunt cu 16% mai mici pentru anumite categorii de salariați. Tot ce ne dorim este ca anumite legi să nu se schimbe. (...) Orice măsură care stimulează exportul este binevenită“.

urnele pentru deplasare, introduse cu 1.01.2013 și convențiile civile începând cu anul 2011), care sunt supuse impozitării“. Adrian Bezerghianu, director general Elpreco, producător de materiale de construcții: „Nu este nevoie de nimic special pentru a funcționa așa cum trebuie companiile. Cadrul legal există. Tot ce avem nevoie este predictibilitatea, existența unei strategii fiscale pe mai mulți ani. Să avem predictibilitate, statul

să își plătească la timp facturile pe care le are de achitat, iar când se va întâmpla acest lucru, toți cei de la Fiscul local și cei din Ministerul Finanțelor pot să plece liniștiți... Dacă statul dorește să obțină de la noi venituri mai mari, atunci să lase firmele să producă. Trebuie scos sistemul de TVA la încasarea facturii, care nu a ajutat pe nimeni“. Sorin Găvănescu, director general IT Six Global Services - companie specializată pe producerea

Răzvan Paul Duță, manager al SAFF Trading – firmă de distribuție produse alimentare: „Sistemul de TVA la încasare trebuie fie aplicat la toate firmele, fie eliminat. Pe noi ne mai deranjează, de exemplu, faptul că, fiind inclusă compania în categoria „mari contribuabili“ toate raportările se fac la București, toată corespondența se ține cu Bucureștiul, iar eu trebuie să am oamenii tot timpul pe drumuri“. „SĂ NU SE SCHIMBE REGULILE ÎN TIMPUL JOCULUI“ Dan Cherciu, deținătorul firmei Poliseea, este de părere că „mediul de afaceri nu așteaptă sprijin și ajutoare cu care să ne facem treaba. Ceea ce aștept eu este predictibilitate. Să nu se schimbe regulile în timpul

OPINII

dar cer predictibilitate jocului. Vrem o legislație coerentă și neinterpretabilă, vrem o reducere a birocrației, că am ajuns să dăm la stat declarații la declarații... TVA la încasare să se aplice la toată lumea sau să se scoată de tot și să se revină la situația dinainte, pentru că este doar o prostie birocratică și care a generat doar cheltuieli în plus de administrare a fir-

INFO

melor“. Liviu Cioană, deținătorul grupului de firme MITLIV: „Eu sunt adeptul taxelor liniare şi cât mai uşor de aplicat. Taxele nu le plăteşte neapărat firma care face viramentul, ci ele se reflectă în preţul final al produsului sau servicului. O poziție de forță exercită statul prin faptul că legea fiscală nu are la bază

Comisia pentru Relaţia cu Mediul de Afaceri, din cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor a adunat mai multe opinii ale oamenilor de afaceri ce fac referinţă la fiscalitate. Preşedintele Comisiei pentru Relaţia cu Mediul de Afaceri, conf. univ. dr. Marius Mitrache, a precizat că aspectele provenite de la mediul local de afaceri au fost colectate, sintetizate şi grupate. El spune că, din punct de vedere fiscal, oamenii de afaceri doresc următoarele: 4 identificarea şi eliminarea elementelor de ambiguitate din legislaţie; 4 publicarea şi comunicarea amplă şi rapidă, în timp util, pe canale media consacrate, prin rubrici dedicate, a modificărilor survenite în legislaţia fiscală (Cod Fiscal) şi corelarea imediată a discrepanţelor între aceste modificări şi normele de aplicare; 4 simplificarea procedurilor legale de recuperare de către agenţii economici a creanţelor fiscale prin crearea unui sistem de raportare specific din partea beneficiarilor bazat pe „Declaraţii pe propria răspundere“ şi asumare, verificările fiscale urmând să fie realizate ulterior, doar acolo unde există suspi-

principiul reciprocității. Mai exact, statul încasează penalități pentru fiecare zi de întârziere la plată dar pentru sumele imputate eronat contribuabilului (eroare pe care acesta din urmă o dovedește în instanță) statul nu plătește nici o penalitate deși, în cele mai multe situații eroarea se demonstrează după ani de judecată.

ciuni şi în baza aspectelor asumate de beneficiar; 4 facilităţi fiscale mai ample în prima perioadă de activitate a firmelor nou înfiinţate, bazate pe asumarea de indicatori de performanţă din partea beneficiarilor, pe o perioadă cel puţin egală cu perioada în care au beneficiat de aceste facilităţi; 4 scheme de impozitare specifice, legislaţie specifică şi tratament fiscal diferenţiat pentru micile afaceri; 4eliminarea legăturii între performanţele controlului fiscal şi remunerarea prin stimulente; 4crearea în cadrul Instituţiilor de Control Fiscal a unor Comisii de Analiză a impactului pe care îl au măsurile fiscale stabilite (în special sechestrele), asupra activităţii firmei controlate şi aprecierea obiectivă a faptului că prin această manieră se diminuează şansele agentului economic blocat de a-şi onora obligaţiile fiscale; 4 simplificarea formularisticii şi tipizării în ceea ce priveşte evidenţa financiar-contabilă şi fiscală şi adecvarea acelor aspecte în cazul micilor afaceri, comparativ cu marile afaceri.

Strigător la cer este faptul că, contribuabilul plătește lunar catre CAS sumele pe care le datorează în timp ce statul, prin CAS, plătește cu întârzieri foarte mari decontul de concedii medicale care sunt aprobate de aceștia devenind debite certe. Punctual, în cadrul grupului MITLIV – Casa de Asigurări de Sănătate are debite certe neachiatate de mai bine de doi ani. Un contribuabil dacă nu plătește CAS sau alte taxe, in maxim 7- 10 zile are conturile blocate (nu a fost niciodată cazul nostru, firmele din grupul MITLIV nu au avut niciodată întârzieri, nici măcar pentru o zi“. Magdalena Mihai, administrator SC Audit şi Consultanţă SRL: „Firmele sunt afectate de TVA la încasare. Unii clienţi ai noştri au plătit mai mult în avans, urmând să se echilibreze lunile următoare. Acest TVA la încasare trebuie fie să se introducă la toate firmele, fie să se scoată de tot. În plus, suntem cu toţii afectaţi, şi noi şi clienţii noştri, de desele modificări ale legislaţiei fiscale. România nu este ţara cu cea mai mare fiscalitate. Există state în Europa cu o fiscalitate mult mai mare, dar la noi este o mare problemă modificarea frecventă a legislaţiei“.

RAMONA OLARU

ECONOMIE

Cine va culege de Preţul aurului a scăzut cu 20% de la începutul anului, apropiindu-se de nivelul de 1.350 dolari/uncie. Mai mulţi analişti anticipează pentru următorii ani repere de tranzacţionare apropiate de 1.000. Jim Rogers: „Cine ştie cât de jos poate ajunge aurul?! Dar dacă se întâmplă, cumpără tot aurul pe care îl poţi găsi!“.

reţul aurului a scăzut recent cu 2,06%, cotaţia contractelor futures cu scadenţa iunie 2013 de la Comex ajungând la nivelul de 1.358,30 dolari/ uncie, potrivit portalului Yahoo Finance, cu 20% mai puţin de la începutul anului şi cu aproape 30% sub maximul istoric din zona de 1.900 dolari/uncie consemnat în august-septembrie 2011. Spre deosebire de entuziasmul de atunci, acum puţini investitori mai văd aurul la fel de strălucitor. „Dacă ne uităm la aur prin comparaţie cu dolarul, a fost o investiţie groaznică în ultimele 18 luni şi este probabil să continue să fie o investiţie foarte rea şi de acum înainte“, a declarat, pentru CNBC, Dennis Gartman, investitor cu experienţă în pieţele de mărfuri şi autor al unui newsletter financiar. El anticipează scăderi de 150-200 dolari/ uncie pentru următorul an sau chiar doi ani, mai ales dacă autorităţile de politică monetară vor reduce cantitatea de rezerve din sistem. Un raport recent al băncii elveţiene de investiţii

Credit Suisse, citat de Bloomberg, fixează o ţintă de 1.100 dolari/uncie pe termen de un an şi repere de tranzacţionare sub 1.000 dolari/uncie în cinci ani. „Aurul va fi zdrobit!“, spune Ric Deverell, head of commodities research în cadrul băncii, autorul raportului. Argumentul îl constituie faptul că nu se vor face la fel de multe achiziţii de aur cu scopul prezervării capitalului şi de teama unei inflaţii mari. Proiecţia Credit Suisse nu este singulară; un raport recent al Deutsche Bank preconiza pentru aur un nivel de 1.050 dolari/ uncie. PRIMELE SCĂDERI AR URMA SĂ VINĂ CHIAR PE TERMEN SCURT Analiştii spun că nu este vorba numai despre o tendinţă pe un orizont extins, ci şi că actualul impuls descendent este foarte probabil să continue. Deverell, care, înainte de a veni la sucursala din Londra a Credit Suisse, a deţinut timp de zece ani poziţii în cadrul Băncii Rezervelor din Australia, anticipa atingerea

nivelului de 1.350 dolari/ uncie chiar în următoarele două săptămâni. Pornind de la considerente tehnice, Richard Ross, Global Technical Analyst la Auerbach Grayson, a declarat pentru CNBC că reperul de 1.320 dolari/uncie ar urma să fie atins pe termen foarte scurt. O evadare a preţului din zona de tranzacţionare actuală ar deschide calea unor scăderi mai ample, până la nivelul de 1.150 dolari/uncie sau chiar 1.000 dolari/uncie, a mai zis Ross. DE CE COBOARĂ PREŢUL AURULUI? Lichidarea deţinerilor speculative de către investitori este principalul factor care imprimă direcţia descendentă a preţului aurului, a explicat, într-o intervenţie

pentru Bloomberg TV, Marcus Grubb, managing director of investment la World Golf Council. El a spus că, de la începutul anului, deja s-a trecut la poziţii negative nete pe contractele futures pe aur. În ansamblu, cererea de aur s-a diminuat cu 13% în primul trimestru din 2013. Contracţia nu rezultă însă dintr-o comprimare uniformă a cererii. Astfel, pe segmentul bijuteriilor au fost înregistrate, în continuare, solicitări în creştere cu 12%, în timp ce în acelaşi interval cererea de lingouri şi monede s-a majorat cu 10%. Aurul, ca destinaţie de investiţie, a suferit însă o contracţie de 49%, în cea mai mare parte dată de retragerile realizate de investitori din plasamentele lor pe ETF-urile cu deţineri în aur.

ECONOMIE

pe jos aurul lumii? Este extrem de neobişnuit“, a declarat acesta într-o intervenţie pentru Yahoo Finance. Nu este exclus ca preţul să coboare până la 1.300 dolari/uncie, 1.200 dolari/uncie sau chiar 1.100 dolari/uncie. Tendinţa negativă ar putea fi amplificată dacă în India, unde populaţia este unul dintre cei mai mari cumpărători de aur din lume, autorităţile ar încerca să se opună acestui fenomen prin măsuri de taxare, a avertizat Rogers. AURUL, DE MARE FOLOS ÎN ETAPELE DE DISTRUGERE

Cererea de aur pentru producţia tehnologică a cunoscut un declin de 4% în primele trei luni ale anului, însă foarte diferenţiat pe segmente. Sub aspect geografic, majorările cererii de 22% în SUA, 4% în Turcia şi Orientul Mijlociu, 4% în Rusia, 27% în India şi 20% în China au fost puse în umbră de o contracţie abruptă, de 26%, în Europa. De asemenea, în vreme ce tabletele şi telefoanele inteligente înghit mai mult aur decât calculatoarele clasice, necesarul de aur pentru industria dentară s-a micşorat semnificativ. Cererea s-a redus şi din partea băncilor centrale cu 5%, însă chiar şi aşa, în primul trimestru din 2013, pe lângă achiziţiile realizate de Rusia şi Coreea de Sud, au fost cumpărători în pre-

mieră în ultimii zece ani: Kazahstan, Azerbaidjan şi Ucraina, a amintit Grubb. Raportul Credit Suisse menţionează, de asemenea, că anul trecut băncile centrale au cumpărat 534,6 tone de aur, iar pentru acest an programele de achiziţii ale acestora au prevăzute alte 550 de tone de aur. Totuşi, dacă atunci când aurul creştea, cumpărarea părea o idee bună, acum s-ar putea ca bancherii centrali cu adversitate la risc să nu fie doritori să prindă din zbor cuţitul care cade, spune Deverell. Investitorul american Jim Rogers are o explicaţie mult mai simplă pentru faptul că preţul aurului se află în declin. „Aurul a mers în sus 12 ani la rând, fără vreun an de scădere.

Faptul că, în condiţiile în care stimulii monetari ai Băncii Japoniei, Rezervei Federale Americane şi Băncii Centrale Europene au fost masivi, preţul a continuat să scadă, trebuie să îi pună în gardă pe investitori, afirmă Enis Taner, global macro editor la RiskReversal.com. Dacă toate fundamentele susţin creşterile însă preţul coboară, asta spune mult despre forţa tendinţei, a continuat acesta. Acelaşi lucru îl contrariază şi pe Paul Singer, fondator al fondurilor Elliott, cele care au cea mai mare deţinere la Fondul Proprietatea. „Este frustrant să asistăm cum preţul aurului cade atunci când condiţiile care ar trebui să conducă la aprecierea lui sunt din ce în ce mai prevalente“, scrie acesta într-o notă pentru investitori preluată de publicaţia on-line Zero Hedge. El spune că băncile centra-

le au trecut de la statutul de protectori ai banilor de hârtie într-o zonă de extremism al experimentelor monetare. Aceste instituţii au apucat-o pe o cale distructivă, iar inflaţia pe care o pot crea nu erodează numai economiile oamenilor, ci poate distruge şi coeziunea socială. În opinia lui Singer, ieşirea băncilor centrale din actualele politici de relaxare cantitativă se situează între a fi problematică sau de-a dreptul imposibilă. Ei s-au afundat în practica achiziţiei de bonduri şi acţiuni cu bani noi tipăriţi. Pe drumul devalorizării monedelor, singurul mijloc de stocare a valorii va fi banul adevărat, adică aurul. Este şi motivul pentru care şeful Elliott Management Corporation recomandă deţinerea de aur în portofoliu. Chiar dacă acesta nu este paradis de refugiu, fiind volatil şi cu o valoare intrinsecă greu de cunoscut, el reprezintă activul pe care trebuie să îl deţii atunci când se pierde încrederea în guverne şi în banii de hârtie. Jim Rogers speră, la rândul lui, să fie suficient de inteligent pentru a cumpăra atunci când preţul va atinge niveluri mai coborâte. „Cine ştie cât de jos poate ajunge aurul!? Dar dacă se întâmplă, cumpără tot aurul pe care îl poţi găsi!“, şi-a încheiat acesta intervenţia la Yahoo Finance. ADRIAN PANAITE CURIERUL NAŢIONAL

ECONOMIE

Cât de importantă este comunicarea între autorități și mediul de business Scăderea cererii interne Birocraţia Fiscalitatea excesivă Inflaţia Corupţia Controalele excesive Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului Concurenţa produselor din import Accesul dificil la credite Costurile ridicate ale creditelor Instabilitatea relativă a monedei naţionale Întârzieri la încasarea facturilor de la firme private

Dificultăţile IMM-urilor în România

căderea cererii interne, birocrația și fiscalitatea excesivă sunt cele mai importante dificultăți ale IMM-urilor din România. De aceea, PricewaterhouseCoopers susține că o comunicare cu mediul de afaceri, o consultare între instituții și companii este primordială pentru ca legile fiscale să fie cât mai durabile. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din România reprezintă motorul economiei românești. Cu toate acestea, IMM-urile sunt marginalizate, supuse birocrației excesive, controalelor de tot felul, modificărilor fiscale repetate etc. Un studiu prezentat de PricewaterhouseCoopers (PwC) și realizat în 2012 pe un eșantion de 1.716 companii de acest nivel din România reliefează dificultățile cu care se confruntă IMM-urile în desfășurarea activității. Pe primul loc se situează scăderea cererii interne,

60,55% dintre companiile care au participat la studiu confruntându-se cu acest fenomen. Pe locul al doilea în ierarhia dificultăților se situează birocrația, 52,69% dintre respondenți consideră o problemă hârțogăria, documentația excesivă în țara noastră. Pe locul al treilea, cu un procent de 51,69% din total, se situează fiscalitatea excesivă în rândul companiilor. INFLAȚIA, CORUPȚIA ȘI CONTROALELE EXCESIVE Pe locurile următoare în rândul dificultăților IMMurilor, așa cum au fost ele situate în studiu, se numără: inflația, corupția și controalele excesive din partea autorităților statului. 40,56% dintre companii consideră că sunt afectate de controalele excesive din diverse sfere. Angajarea, pregătirea și menținerea personalului în firmă reprezintă, din nou, o piedică în calea dezvoltării IMM-uri-

60,55% 52,86% 51,69% 49,59% 41,14% 40,56% 29,94% 22,90% 20,22% 19,17% 19,00% 15,79%

Date furnizate de PricewaterhouseCoopers lor. Concurența produselor din import se situează în primele zece dificutăți ale firmelor. Pe locurile nouă și zece în acest top al dificultăților se află probleme legate de accesul dificil la credite, dar și costurile ridicate ale creditelor. DIALOGUL STAT-FIRME, CEA MAI IMPORTANTĂ VERIGĂ Ionuț Simion, partener la

PricewaterhouseCoopers, a declarat că lucrul cel mai important pentru mediul de afaceri este ca acesta să fie consultat de către autorități, în special de cele în materie fiscală. „Doar printr-o comunicare și consultare cu mediul de afaceri pot apărea legi mai bune, cu o aplicabilitate mai de durată“, a arătat Ionuț Simion, reprezentantul PwC. RAMONA OLARU

ÎNTÂRZIERILE LA ÎNCASAREA FACTURILOR SUNT O PIEDICĂ REALĂ

Studiul a mai reliefat și alte dificultăți ale IMMurilor, cum ar fi întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private, dar și neplata la termen a facturilor de către instituții ale statului. Instabilitatea monedei naționale este încă o dificultate a companiilor românești, cunoscut fiind faptul că diferențele de curs valutar sunt greu de gestionat la aproape orice companie. Creșterea nivelului cheltuielilor salariale în firmă, precum și calitatea slabă a infrastructurii sunt alte elemente de disconfort de business cu care se confruntă IMM-urile.

ECONOMIE

Unde ne situăm față de Europa Olanda 9/127 ore

Plăți impozite (număr de impoz./ore pe an) Soluționare insolvență 1,1 ani (ani) Înregistrare proprietate 5 (nr. de proceduri) Situația României față de alte țări din Europa

n studiu al Pricewaterhous eCo op ers (PwC) arată că, în timp ce Germania are de plată nouă impozite, firmele noastre au de achitat 41, iar, dacă nemții petrec 207 ore pe an pentru a-și achita impozitele, noi petrecem 216 ore. Olanda are tot nouă impoxite, ca și Germania, dar companiile olandeze rezolvă proble-

mele legate de fiscalitate în 127 de ore pe an. SOLUȚIONAREA INSOLVENȚEI În România, soluționarea insolvenței unei firme este de durată, cu mult peste alte state europene. Dacă în Olanda insolvența se soluționează în 1,1 ani, în Germania - în 1,2 ani, în

Germania Polonia România 9/207 ore 18/286 ore 41/216 ore 1,2 ani

3 ani

3,3 ani

Date furnizate de PricewaterhouseCoopers alte state, precum Polonia, o firmă iese din insolvență abia după trei ani. În România, companiile încheie insolvența abia după 3,3 ani. ÎNREGISTRAREA PROPRIETĂȚII În ceea ce privește înregistrarea unei proprietăți, studiul realizat de PwC ara-

tă că în Olanda este nevoie de cinci proceduri, în Germania - tot de cinci proceduri, dar pe măsură ce ne apropiem de centrul și estul Europei, procedurile de înregistrare a unei proprietăți sunt și mai numeroase. În Polonia, se înregistrează şase astfel de proceduri, iar în România – opt. RAMONA OLARU

Prysmian a deschis prima secție de cabluri din fibră optică la Slatina

ompania Prysmian Cabluri și Sisteme Slatina a inaugurat în luna mai a acestui an prima secție din România care produce cabluri din fibră optică, având o capacitate de producție de 1,5 milioane de kilometri de cablu pe an. Materia primă pentru realizarea cablului de fibră optică este adusă de la fabricile ce aparțin Grupului Prysmian, mai exact din Italia și Franța. Fabrica din Slatina produce cabluri pentru transportul energiei electrice și cabluri de cupru pentru industria

de telecomunicații. 30% din producția totală este destinată pieței interne, iar 70% se livrează pe piața europeană unor mari companii din diverse domenii, dar în special companiilor de telecomunicații din Italia, Franța și Marea Britanie. Investitorii italieni din cadrul grupului vor să ajungă la Slatina la investiții totale de 100 de milioane de euro și au ales România datorită forței de muncă pregătite și costurilor competitive. Istoria Prysmian numără 40 de ani. Compania a

aparţinut firmei Siemens, apoi a fost deținută de Pirelli, care a vândut afacerea către Goldman Sachs, care ulterior i-a schimbat numele în Prysmian. Compania este,

în prezent, lider mondial în producția de cabluri electrice și pentru telecomunicații. RAMONA OLARU

COVER STORY

Epoca Steak House sau gustul eleganţei La nici un an de existență pe piață, Epoca Steak House and Wine Bar tinde să devină un brand local amplasat strategic pe harta restaurantelor de calitate. Povestea locului care combină arta culinară cu afacerile o aflați în cele ce urmează.

m fost să vedem. Când am trecut pragul restaurantului Epoca Steak House and Wine Bar, de pe strada Alexandru Macedonski, nr. 51, ne-am trezit, deodată, în altă lume. Bunul-gust ne-a întâmpinat încă de la intrare, pereții îmbrăcați în lemn, tablourile cu vechi cântăreți de jazz, pianul de la intrare (despre care ulterior am aflat că nu este doar o piesă de decor), imaginea de fundal cu vechiul New York ne-au arătat altă față a Craiovei. Ne-am așezat la masă și de aici și până la finalul serii Epoca ne-a încântat. Ambientul a fost de înaltă ținută: muzică veche, jazz pe alocuri presărat cu rock și alte genuri dau un stil aparte locului. Mâncarea a fost un adevărat festin, carnea de vită pe piatră încinsă, sosurile cu arome speciale, condimentele alese și vinul roșu servit impecabil au făcut să ne simțim excelent. A urmat un aspect deloc de neglijat: nota de plată. A fost o sumă echitabilă. Nici foarte mult, nici

foarte puțin. Ca orice restaurant care se respectă, Epoca Steak House are o istorie. Deși există doar de un an în Craiova, eleganța și rafinamentul acestui prim Steak House (Casa Cărnii) din Bănie au cucerit mulți localnici dornici să se simtă deosebit într-un loc în care ia masa cu familia, cu prietenii sau colegii de serviciu. Totul a început de la Frank Sinatra, combinat cu un vin bun... Muzica bună și licoarea bahică au adus ideea care astăzi s-a transpus întrun real succes. „Într-o noapte ascultam Frank Sinatra și beam un vin oltenesc bun și atunci mi-a venit ideea de a avea propriul restaurant. La început nu am avut nici cea mai vagă idee despre domeniu. Acum am cea mai mare satisfacție aici. Fiecare zi este diferită“, a spus proprietarul, de 40 de ani. A luat o echipă de arhitecți din Cluj, care au proiectat și realizat designul interior, în spiritul New Yorkului anilor `30, dar „piesa de rezistență“ de la Epoca avea să vină abia după aceea: Jakob Hausmann, maestru în artă culinară.

JAKOB HAUSMANN, PRIETENUL ICONIC AL EPOCA Elvețianul Hausmann a fost găsit de proprietarii restaurantului în timp ce căutau pe internet cel mai bun bucătar din România. După ce au mâncat de câteva ori la restaurantul lui din București, Mica Elveție, craiovenii (soț și soție) au luat decizia să îl aducă pe Jakob Hausmann la Craiova. Epoca are un parteneriat cu acest maestru culinar, care vine de două ori pe lună în oraș pentru a pregăti mâncare craiovenilor care ajung la acest restaurant. Dar până la rezultatul de astăzi, o întreagă industrie culinară și de servicii s-a învârtit în jurul bucătăriei lui Hausmann. Opt bucătari au fost școliți la București, la restaurantul elvețianului, apoi trainingul a continuat la Craiova. Bucătăria a fost amenajată de Jakob Hausmann însuși, ingredientele diversificate sunt „marca Hausmann“, pietrele pe care se prepară carnea sunt aduse din Elveția, iar carnea care se folosește provine de la animale nestresate de diverse

rase (Argentina, Hearford, Black Angus) și vine de peste graniță, vidată, amestecată cu multe mirodenii. „Până și sosurile din meniu sunt speciale. De exemplu, sosul curry conține 12 condimente“, afirmă proprietarul restaurantului. Epoca nu s-a deschis publicului până când nu au fost pregătiți corect toți cei opt bucătari. Despre Hausmann aflăm că este specialist în bucătărie moleculară, adică el știe să mânuiască un aparat care aduce preparatele la un gust optim într-un anumit timp și la o anumită temperatură. UN BUSINESS, CA O ARTĂ Într-o altă seară am ascultat muzică live la Epoca Steak House. Se cântă la pian, vioară, saxofon, de la balade rock și până la muzică clasică. Dar, ineditul serii a fost acela că am participat la un vernisaj al pictoriței Aurora Speranța. Da, o expoziție de pictură într-un restaurant. „Cunoscându-ne în împrejurări absolut nefirești, mi-am dat seama că este un foarte bun gustător al artei și al sufletu-

lui“, a spus Aurora Speranța despre omul care conduce Epoca. „Noi ne adresăm oamenilor frumoși. Nu contează câți bani au. La noi, prețul reflectă exact calitatea! Aici, noi nu vindem mâncare și băutură! Noi oferim o stare de bine...“, explică zâmbind administratorul restaurantului. Ușor, discuția noastră alunecă înspre modul în care se construiește un astfel de business de calitate, care tot artă se numește, dar una managerială. „Din momentul în care mănânci aici, îți dai seama de diferență. În alte restaurante s-a practicat să nu se dea bon fiscal clientului. Aici este totul „la vedere“. Omul primește bon fiscal exact cum spune legea“, mai relatează deținătorul afacerii. Politica de marketing a companiei este simplă și sigură: un om care merge la Epoca va recomanda, cu siguranță, restaurantul și altora. Compania își face un branding elegant, pornind de la sticlele de vin pe care este ilustrată imaginea clădirii Epoca. Acest lucru a fost posibil printr-un parteneriat cu o cunoscută casă de vinuri, care a acceptat o etichetă personalizată. Pe ansamblu, antreprenorul ne dezvăluie pasiunea

sa pentru servicii de calitate, restaurantul adăugându-se altor business-uri pe care le desfășoară la nivel național: „Afacerea aceasta este o pasiune. Am adunat aici tot ce am găsit bun în alte restaurante din lume“. INVESTIȚIE DE 870.000 DE EURO De la achiziția casei și până la amenajarea interiorului, dotarea bucătăriei și pregătirea personalului investiția totală s-a ridicat la 870.000 de euro, susțin proprietarii. Anul acesta s-a deschis și bucătăria în aer liber, unde proprietarul spune că a investit 30.000 de euro, pentru ca hrana să fie preparată în fața clientului și, astfel, acesta observă calitatea. Cu toată eleganța și rafinamentul, Epoca nu este un restaurant exclusivist, ci accesibil oricui, de la student, la business-man și la politician de marcă. Desigur, cine vrea să comande specialități scumpe nu este îngrădit de nimic să o facă. Meniul este generos, atât la preparate culinare, cât

și la vinuri alese. Cât despre marele maestru în artă culinară, el a spus că este elvețian și îi este suficient să colaboreze cu un singur restaurant în Craiova. Și acela este Epoca. „Secretul acestei afaceri este că noi l-am ascultat pe Hausmann, că managementul companiei este pe direcții elveţiene. Nu am mers pe prin-

cipiul «Lasă, merge și așa!», ci aici s-a făcut clar diferența între restaurant și cârciumă“, consideră deținătorul afacerii. Epoca devine treptat un loc în care cultura culinară capătă o anumită importanţă pentru oamenii locului. Foarte mulți înțeleg diferența și evoluează. RAMONA OLARU

Jakob Hausmann

ŞTIRI ECONOMICE DOLJ

SIF Oltenia împarte 75,4 milioane de lei către acţionari

IF 5 Oltenia a raportat pe 2012 un profit net de 88,4 milioane de lei. Cea mai mare parte a banilor (75,4 milioane de lei) va fi distribuită către acţionari,

OLT

mandat de patru ani, în următoarea componenţă: Tudor Ciurezu - preşedinte, Radu Anina - vicepreşedinte, Petre Ghibu, Ana Barbara Bobircă, Cristian Buşu şi Daniela Toader.

ne de lei. Recent, societatea şi-a ales un nou Consiliu de Administraţie (CA), format din cinci persoane, pentru următorii patru ani. Începând cu ianuarie 2013, preţul titlurilor TMK-Artrom Slatina la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a avut o tendinţă de scădere, ultima şedinţă de tranzacţionare înregistrând un preţ de 1,23

lei/acţiune. Cu 1.200 de salariaţi, compania slătineană a raportat pentru 2012 o cifră netă de afaceri de 910 milioane de lei. Pe primul trimestru din 2013, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 219,3 milioane de lei (50 de milioane de euro) şi pierderi de 1,2 milioane lei. TMK-Artrom estimează pentru acest an venituri

de 315 milioane de dolari, în creştere cu 18% faţă de anul trecut şi un profit net de 15 milioane de dolari. TMK Europe, subsidiara din Germania a grupului rus TMK, deţine 92,73% din acţiunile companiei din Slatina. Grupul rus mai controlează în România combinatul siderurgic TMK-Reşiţa.

NEPI dezvoltă un mall la Târgu Jiu

ondul sud-african de investiţii New Europe Property Investments (NEPI) va construi primul mall din Târgu Jiu, informează presa locală. Prin una dintre subsidiarele sale, NEPI a achiziţionat

MEHEDINŢI

VÂLCEA

deja câteva loturi de teren cu o suprafaţă totală de patru hectare, în apropierea supermarketului Kaufland. Într-un anunţ trimis Bursei de Valori Bucureşti (BVB), reprezentanţii NEPI spun că au ales judeţul Gorj

pentru că are unul dintre cele mai mari venituri pe cap de locuitor. NEPI este un fond de investiţii care are ca scop achiziţia şi/sau dezvoltarea de clădiri de birouri, centre comerciale şi proprietăţi industriale, în

principal în România, unde grupul este prezent încă de la înfiinţarea sa, în 2007. Fondul este listat la Bursa de Valori din Johannesburg (Africa de Sud), la London Stock Exchange şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Proiecte turistice în Mehedinţi

onsiliul Judeţean (CJ) Mehedinţi intenţionează să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea a

estimează venituri de 165,5 milioane de lei şi un profit net de 90,3 milioane de lei. La sfârşitul lunii aprilie, societatea olteană şi-a ales noul Consiliu de Administraţie (CA), cu un

TMK-Artrom Slatina acoperă pierderile din profit

roducătorul de ţevi TMK-Artrom Slatina a obţinut anul trecut un profit contabil în valoare de 42,5 milioane de lei, din care 2,5 milioane de lei vor merge la fondul de rezervă şi circa 40 de milioane de lei pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi. Pierderile istorice ale societăţii se ridică la 616 milioa-

GORJ

dividendul brut oferit fiind de 0,13 lei/acţiune. Circa 13 milioane de lei vor fi repartizate ca surse proprii de finanţare a societăţii în anul curent. Pentru 2013, SIF Oltenia

două proiecte turistice. Primul dintre acestea se referă la crearea unei staţiuni montane de schi, la Baia de Aramă. Al doilea

proiect urmăreşte dezvoltarea turismului de croazieră pe Dunăre. Pentru a atrage turiştii, autorităţile vor să construiască o fa-

leză modernă în apropierea Portului din Drobeta Turnu Severin. Cele două proiecte însumează circa 18.000.000 de euro.

UM Drăgăşani, executată silit

zina Mecanică (UM) Drăgăşani este executată silit de Fisc din cauza datoriilor neachi-

tate către stat. Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Vâlcea a scos recent la vânzare active ale socie-

tăţii, constând într-o clădire P+1 cu suprafaţă construită de circa 1.250 mp şi teren intravilan aferent în suprafaţă

de circa 720 mp. Preţul de pornire a licitaţiei a fost de aproximativ 104.000 lei, exclusiv TVA.

Pagină realizată de Ion Teodorescu

ŞTIRI ECONOMICE ANAF testează poşta electronică securizată pentru contribuabili

genţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) testează, începând cu 1 iunie, „Poşta electronică securizată“, un nou serviciu, prin care contribuabilii vor primi „Înştiinţarea privind stingerea creanţelor fiscale“. Perioada de

testare este de patru luni. ANAF va armoniza ulterior cadrul legislativ pentru a putea transmite şi alte documente prin acest serviciu. Până atunci, documentele se emit în format tipărit. Poşta electronică securizată are ca scop îmbunătăţirea comunicării

cu contribuabilii, precum şi eliminarea costurilor şi a timpului consumat cu imprimarea şi transmiterea informaţiei pe suport de hârtie. Beneficiarii primesc documente şi informaţii protejate de prevederile Codului Fiscal în format electronic,

semnate digital de către emitent. Contribuabilii au astfel siguranţa că documentul primit este autentic şi provine de la ANAF. Accesul este asigurat tuturor contribuabililor care dispun de certificat digital calificat, înrolat la ANAF.

Taxarea inversă la cereale, până pe 31 mai 2014

axarea inversă la cereale şi plante tehnice se va aplica până pe 31 mai 2014 inclusiv, potrivit unei modificări legislative adoptate recent. Potrivit art. 160 alin. (2) lit. c) din Codul Fiscal, ta-

xarea inversă (măsură de simplificare TVA) se aplică la livrarea următoarelor cereale şi plante tehnice: grâu dur, alac destinat însămânţării, alac şi grâu comun, nedestinat însămânţării, secară, orz, porumb, boabe

de soia (chiar sfărâmate), seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică, seminţe de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr. Potrivit legislativului, taxarea inversă este o măsură legislativă care s-a dovedit eficientă

pentru diminuarea evaziunii fiscale, România înregistrând efecte pozitive în acest sens, ca urmare a aplicării acestui mecanism în domeniul comercializării cerealelor şi plantelor tehnice.

Modificările legislative, mai accesibile pentru cetăţeni

epublicarea actelor normative se va realiza concomitent, la aceeaşi dată, cu publicarea actului de amendare a actului normativ de bază şi indiferent de întinderea modificărilor pe care acesta le cuprinde. Măsura a fost adoptată la propunerea Ministerului Justiţiei (MJ), pentru a facilita activitatea de aplicare a actelor norma-

tive şi accesul cetăţenilor la aceste norme. Prin excepţie, termenul de republicare este de cel mult 60 de zile pentru coduri/acte normative complexe. Potrivit ministrului justiţiei, Robert Cazanciuc, cetăţenii aveau acces la forma actualizată a actelor normative numai cu ocazia republicării acestora în Monitorul Oficial. Aceasta nu se realiza însă, în cea

mai mare parte din cazuri. „În perioada 2000 - 15 noiembrie 2012, din cele 1.782 de acte normative pentru care există temei pentru republicare au fost republicate doar 344, reprezentând un procent de doar 20%“, a precizat Robert Cazanciuc. Potrivit ministrului, pentru un cetăţean fără pregătire juridică şi chiar pentru specialişti este destul de com-

plicat să observe fiecare dintre modificările operate şi să ştie cu certitudine forma la zi a unui act normativ. „Începând din acest moment, indiferent de câte ori se modifică un act normativ, se va publica, o dată cu modificarea operată, şi noua formă pe care o va avea acel act în integralitatea lui“, a explicat Cazanciuc.

Statul îşi lichidează deţinerile la unele firme

utoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) scoate la vânzare, până la sfârşitul lui 2013, pachetele de acţiuni pe care

le mai deţine la 81 de societăţi comerciale din ţară. Pe listă figurează şi societăţi din Oltenia, cum ar fi Agroservice Bistreţ (2,76%), Corealis Craiova (0,89%),

Drobeta Comb (6,13%), TPSUT Mehedinţi (1,63%), Uzinele Sodice Govora - Ciech Chemical Group (0,68%). Printre societăţile la care statul încearcă li-

chidarea deţinerilor se mai află Lacta Giurgiu (2,58%), Faur Bucureşti (1,77%), Cerealcom Giurgiu (5,14%) şi Aviaţia Utilitară Bucureşti (9,36%).

Pagină realizată de Ion Teodorescu

LIDERI ŞI AFACERI

Antreprenor din pasiune: Patricia Popescu s-au predat bazele dansului sportiv. Atunci am înţeles ce înseamnă, cu adevărat, dansul“. „DANSUL ESTE O FORMĂ DE EDUCAŢIE“

Patricia dansează alături de Lucian Velica, partenerul său în vârstă de 18 ani

De la patru ani, dansul este orbita pe care gravitează.

entru ea, muzica nu reprezintă doar o alăturare de sunete, ci ritmuri reflectate în mişcările propriului corp, într-o oglindă vie. S-a descoperit pe sine în timp ce îi descoperea misterele, împreună cu mama sa, căci, în urmă cu aproape 20 de ani, dansul sportiv era

o necunoscută în Craiova. Din acest motiv, începutul a fost frustrant pentru Patricia: „Îmi plăcea dansul încă de mică, dar mi se părea foarte greu la antrenamente, deoarece domeniul nu era dezvoltat în zona Olteniei la acea dată, iar tot ce învăţam era din descoperirile proprii, din timpul repetiţiilor. Dragostea adevărată pentru dans am descoperit-o opt ani mai târziu, când am participat la un curs la Târgu Mureş, unde

Patricia Popescu, de la şcoala de dans sportiv Patricia Dance, are acum, la 23 de ani, un colţ, în sala de antrenament, unde se înghesuie medalii şi trofee, şi grupe de elevi care descoperă, ei înşişi, dansul cu ajutorul ei, de la prichindei, până la adulţi. Crede că dansul, ca formă de sport, este una dintre cele mai plăcute forme de educaţie fizică, cât şi psihică, deoarece implică o dezvoltare sănătoasă fără a forţa. „Eu cred că sportivii sunt cele mai educate persoane. Sportul te maturizează şi te responsabilizează. Competiţiile sunt foarte importante, deoarece te învaţă să depăşeşti o mulţime de obstacole“. Patricia crede că dansul poate fi un business excelent în tinereţe, ca sursă pentru banii de buzunar, însă nu vede în şcoala de dans o afacere permanentă în acest moment, care să asigure confortul financiar pentru o familie. De aceea, în prezent, studiază farmacia. „Nu voi renunţa la dans după ce termin studiile, dar va deveni ceva complementar“. „TOATE AMINTIRILE MELE SUNT LEGATE DE DANS“ În calitate de profesoa-

ră, Patricia iubeşte, cel mai tare, să le predea perechilor de miri. Spune că dansurile pregătite de aceştia pentru nuntă implică mai multe elemente de show şi creativitate. Îi este, însă, drag, şi când vede cum grupele de copii evoluează şi „îşi dezleagă picioarele“ sau când membrii grupei pregătite pentru performanţă înţeleg lucruri de fineţe. La întrebarea despre cea mai frumoasă amintire a sa, ne întreabă, la rându-i: „Din dans? Sau în general?“. Apoi îşi răspunde singură: „De fapt, toate amintirile sunt din dans“. Şi ne răspunde şi nouă: „Cel mai mult mi-a plăcut când a fost cel mai greu, când nu mi s-a oferit nimic şi am învăţat singură, pe măsură ce exersam. Iar cea mai mare satisfacţie am avut-o la primul concurs naţional, când am participat la secţiunea Standard. Concursul era cu arbitraj deschis, ceea ce presupune ca fiecare arbitru să afişeze locul. Am primit, atunci, şapte locuri I şi doar un loc II. În general, amintirile frumoase mă leagă de competiţii, de podiumurile câştigate la concursurile naţionale şi internaţionale“. Şcoala de Dans Sportiv Patricia Dance există în Craiova din anul 2002. De atunci, iniţiază perechi pentru competiţii de performanţă, dar oferă şi cursuri pentru începători. ANDA ŞOŞEA

ADMINISTRAŢIE

Utilităţi din ce în ce mai scumpe

Sumele achitate de firme sau populaţie pentru apa şi serviciul de canalizare au crescut considerabil anul trecut

nul 2012 a fost unul al recordurilor în ceea ce priveşte creşterile de preţuri la apă şi canalizare în toată ţara. În Craiova, spre exemplu, apa s-a scumpit cu 11%, iar canalizarea cu... 125% în doar cinci luni! La începutul anului 2012, tariful la apă potabilă era de 3,06 lei/mc, iar cel al canalizării, de 0,91 lei/ mc. Pe 26 iulie 2012, a fost adoptat un nou preţ pentru apă potabilă, de 3,26 lei/ mc, şi un nou tarif al canalizării, de 1,13 lei/mc. Ulterior, pe 20 decembrie 2012, Compania de Apă „Oltenia“ şi-a ajustat din nou tarifele,

apa potabilă ajungând la 3,41 lei/mc, iar canalizarea la 2,05 lei/mc, preţuri aplicabile de la 1 ianuarie 2013. PREŢURI DUBLATE ÎN DOUĂ LUNI LA BUCUREŞTI Cele mai mari tarife din ţară în acest sector sunt practicate în Capitală. La sfârşitul lunii noiembrie 2011, apa potabilă livrată bucureştenilor se scumpea de la 2,61 lei/mc la 3,57 lei/ mc, iar tariful la canalizare creştea de la 0,58 lei/mc la 0,79 lei/mc. În ianuarie 2012, după doar două luni, s-a operat o nouă mărire de preţ, în urma căreia apa potabilă a ajuns la 4,79 lei/ mc, iar canalizarea la 1,07 lei/mc. CONSTANŢA ŞI BRAŞOVUL, ÎN TOP În Cluj şi Sălaj, Compania de Apă „Someş“ SA are

tarifele neschimbate de la 1 iulie 2011. Apa este facturată cu 2,96 lei/mc, iar tariful de canalizare este de 2,54 lei/mc. În Timiş, Aquatim încasează de la persoanele fizice şi juridice 2,83 lei/mc pentru apa potabilă şi 2,58 lei/ mc pentru canalizare. Compania „Apa“ Braşov facturează apa cu 3,73 lei/mc atât pentru agenţii economici, cât şi pentru populaţie. Doar în Poiana Braşov, preţul practicat pentru firme este ceva mai mare - 5,54 lei/mc. Şi tarifele la canalizare sunt aceleaşi pentru companii şi populaţie: 2,57 lei/mc. În Constanţa, de la 1 septembrie 2012, apa de băut este facturată consumatorilor cu 4,05 lei/mc, iar canalizarea (inclusiv epurarea) costă 3,48 lei/mc. În Iaşi, compania ApaVital percepe, de la 1 iulie 2012, un tarif de 3,74 lei/mc la apa potabilă şi de 2,73 lei/

mc pentru canalizare-epurare. MAI IEFTIN LA SLATINA ŞI TÂRGU JIU La Slatina, Compania de Apă „Olt“ percepe, de la 1 noiembrie 2012, 2,91 lei/mc pentru apa potabilă, 0,94 lei pentru canalizare şi 1,50 lei/ mc pentru epurare. La Târgu Jiu, Aparegio Gorj facturează apa cu 2,13 lei/mc şi canalizarea cu 2,36 lei/ mc. Acelaşi preţ al apei mai este aplicat la Bumbeşti şi Motru, apa fiind însă mult mai scumpă la Ţicleni (3,07 lei/mc) şi la Cărbuneşti (3,12 lei/mc). Şi tarifele de canalizare variază. Cele mai mari le au Târgu Jiu şi Motru (2,36 lei/mc), în timp în ce în oraşele Bumbeşti, Cărbuneşti şi Ţicleni canalizarea costă doar 1,71 lei/mc. Toate preţurile menţionate mai sus conţin TVA. ADRIAN DINU

ECONOMIE

Economia rămâne

Datoriile companiilor doljene către stat sunt din ce în ce mai mari. Fiscul trece prin filtru dat înscrie la un indicator ciudat numit „arierate nerecuperabile“, adică bani datorați de firme, da fiscalitatea în România?

ificultățile de piață ale companiilor, insolvența, dar și un ușor relaș în rândul celor care scapă de executări silite au creat practică în mediul de afaceri, și anume aceea de crearea de arierate la bugetul consolidat al statului. Fie din rea-voință, fie din neputință, o multitudine de companii care trec prin perioade dificile îngroașă rândurile datornicilor către buget. Situaţia creează o inechitate în faţa legii în mediul de afaceri: în timp ce unele companii plătesc lună de lună taxe şi impozite, altele acumulează datorii cu nemiluita, apoi intră în insolvenţă şi nu se ştie ce mai apucă să achite la stat. Ce-i drept, sunt perioade în care impozitele

și taxele achitate Fiscului cresc de la o lună la alta, dar nu putem trage concluzia că economia s-a însănătoșit. Anumite debite ale agenţilor economici către stat sunt din ce în ce mai mari, ceea ce arată că economia își turează motoarele la maximum, dar, din păcate, rămâne fără combustibil (voit sau nevoit). Chiar și atunci când încasările sunt în creștere, aflăm fie că au fost anumite prevederi legislative care au intrat în vigoare și au obligat agenții economici la plata unor taxe şi impozite în plus sau mai mari, fie au crescut încasările datorită goanei Fiscului după debitori, pe care i-au obligat (prin controale fiscale), să achite la stat ceea ce nu plătiseră la timp – deci, un fel de luat cu japca de la com-

panii și nu neapărat plăți efectuate de bunăvoie. Într-o lună oarecare, de exemplu în ianuarie 2013, Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Dolj a încasat 143,7 milioane de lei de la contribuabilii mici și mijlocii din județ (marii contribuabili achită direct la București). Arieratele recuperabile (adică impozite neplătite la temen, dobânzi, penalități etc.) erau în ianuarie de aproape 283 de milioane de lei, dar ele provin din urmă, de pe mai multe luni, nu doar din perioada respectivă analizată. DATORIILE CURENTE, ÎN SCĂDERE Datoriile companiilor pe care statul le poate recupera sunt în scădere de la o lună la alta. De ce

își diminuează firmele din datoriile curente? Răspunsul a venit de la un reprezentant al Fiscului doljean. „Arieratele recuperabile au scăzut și sunt în continuă scădere datorită măsurilor întreprinse de organele fiscale pe linia executării silite a debitorilor, dar și pe baza creșterii gradului de conformare voluntară la plată“, a declarat Mihai Antonescu, director executiv adjunct al DGFP Dolj. Dacă adăugăm și arieratele totale nerecuperabile, situația devine dramatică. Datoriile totale nerecuperabile erau de 870 de milioane de lei. ARIERATELE NERECUPERABILE BAT SPRE UN MILIARD În martie 2013, au crescut și încasările Finanțelor

Încasări către bugetul consolidat al statului în anul 2012 și pe patru luni din 2013 în judeţul Dolj 2012 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

144,8 milioane de lei 130,3 milioane de lei 138,1 milioane de lei 140,3 milioane de lei 150,5 milioane de lei 136,4 milioane de lei 151 milioane de lei 130,4 milioane de lei 139,2 milioane de lei

Octombrie Noiembrie Decembrie

160,1 milioane de lei 139,2 milioane de lei 153 milioane de lei

2013 Ianuarie Februarie Martie Aprilie

143,8 milioane de lei 131,8 milioane de lei 170,1 milioane de lei 180,39 milioane de lei

ECONOMIE

fără combustibil

toriile ce pot fi încasate, iar pe cele care se pierd și nu mai pot fi recuperate la buget le ar care nu mai sunt achitați la buget. Mai rămâne doar întrebarea: cât de echitabilă este

doljene de la firme la 170 de milioane de lei, ceea ce este mult mai mult decât în martie 2012, când firmele plătiseră la stat 138 de milioane de lei. Dar,... arieratele nerecuperabile au atins maximul acestor ani analizați (2012 și primele trei luni din 2013) atingând un record de 990,8 milioane de lei. De ce nu-și plătesc debitorii restanțele este lesne de înțeles, dar ceea ce este de neînțeles este modul în care un debit ajunge „ne-

recuperabil“, adică, mai pe înțelesul tuturor, acel debit este datorat de firme, dar prejudiciul nu mai poate fi recuperat de stat din diverse motive. Care ar fi acestea? INSOLVENȚA – ECHIVALENT CU SCĂPAREA FIRMELOR DE DATORII? „Arieratele nerecuperabile au crescut ca urmare a creșterii numărului de societăți aflate în

insolvență și a procedurii mai greoaie de recuperare a sumelor prin această procedură. Adică nu putem să ne ocupăm noi de recuperarea sumelor, pentru că pe perioada insolvenței se stopează orice formă de executare silită. Lichidatorul dispune modul de distribuire a debitelor firmei intrate în insolvență, conform Legii nr. 85/2006“, a explicat directorul adjunct al DGFP Dolj, Mihai Antonescu. Oltenia Business vă pre-

zintă o situaţie a încasărilor fiscului doljean pe 2012, respectiv pe primele luni din 2013, precum şi o evoluţie a debitelor firmelor către stat. Se observă din grafice cât de sus au urcat arieratele nerecuperabile, adică acei bani datoraţi de firme, dar despre care sunt slabe şanse să mai ajungă în vistieria statului.

RAMONA OLARU

Arieratele (datoriile) companiilor doljene către stat în 2012 și începutul lui 2013 Arierate recuperabile

2012

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

2013

Ianuarie Februarie Martie

Arierate nerecuperabile 357,8 milioane de lei 369,8 milioane de lei 349,2 milioane de lei 335 milioane de lei 341,5 milioane de lei 328,4 milioane de lei 332,3 milioane de lei 341,5 milioane de lei 346,2 milioane de lei 310,6 milioane de lei 295,3 milioane de lei 274,7 milioane de lei

2012

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

2013

282,9 milioane de lei Ianuarie 297,8 milioane de lei Februarie 295,7 milioane de lei Martie

870 milioane de lei 861,5 milioane de lei 912,6 milioane de lei 906,5 milioane de lei 901,8 milioane de lei 917,1 milioane de lei 932 milioane de lei 915 milioane de lei 926 milioane de lei 959,6 milioane de lei 953,6 milioane de lei 949,5 milioane de lei

941,7 milioane de lei 938,3 milioane de lei 990,8 milioane de lei

INFO JURIDIC

Proceduri speciale ce vizează o recuperare mai în lumina noilor reglementări legale

Avocat Lavinia Toma-Tumbăr

Noul Cod de Procedură Civilă, care a intrat în vigoare pe 15 februarie 2013, reglementează procedurile de recuperare accelerată a creanţelor, constând în obligaţii de plată a unor sume de bani. Societatea Civilă de Avocaţi Tumbăr, Cega & Popa este membră a Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj.

ORDONANŢA DE PLATĂ Se înscrie în categoria acestor proceduri speciale procedura ordonanţei de plată. Noile reglementări legale înlocuiesc tradiţionalele proceduri ale somaţiei şi ordonanţei de plată. Dacă aveţi o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, constatată printr-un înscris elocvent, însuşit de reprezentanţii ambelor părţi, veţi putea obţine un titlu executoriu împotriva debitorului dumneavoastră rău-platnic

într-un termen pe care legiuitorul îl doreşte a fi de 45 de zile. Acest termen se poate prelungi în condiţiile în care debitorul contestă creanţa sau, din contră, creditorul îşi modifică întinderea pretenţiilor pe parcursul judecăţii. Procedura ordonanţei de plată se aplică creanţelor constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintrun contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă. Veţi putea promova această procedură simplificată şi împotriva debitorilor dumneavoastră care au calitatea de autorităţi publice. Contractul trebuie să fie constatat printr-un înscris însuşit de părţi prin semnătură ori un alt mod admis de lege. Într-o primă etapă, creditorul va trebui să comunice debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, o somaţie prin care îi va pune în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia. Dacă debitorul nu plăteşte, atunci veţi putea introduce cererea de ordonanţă de plată la instanţa competentă. Ordonanţa de plată este executorie şi poate fi atacată de de-

bitor sau de creditor prin formularea unei cereri în anulare. Această cale de atac nu suspendă executarea. Pe lângă durata redusă a procedurii de judecată, ordonanţa de plată oferă şi avantajul unor costuri judiciare reduse. Astfel, taxa judiciară de timbru este în cuantum fix, 150 de lei, în timp ce, pentru acţiunile în pretenţii obişnuite, taxa judiciară de timbru reprezintă un procent din valoarea sumei de recuperat. CERERILE CU VALOARE REDUSĂ O altă procedură reglementată prin noul cod de procedură, cu impact în domeniul recuperării de creanţe, o constituie procedura cu privire la cererile cu valoare redusă. Această procedură este aplicabilă atunci când valoarea debitului principal nu depăşeşte suma de 10.000 de lei. Dispoziţiile legale privind cererea cu valoare redusă nu se aplică în materie fiscală, vamală sau administrativă şi nici în ceea ce priveşte răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorităţii publice. De asemenea, această procedură nu se aplică cererilor referitoare la starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice, la drepturile pa-

INFO JURIDIC

rapidă a creanţelor, trimoniale născute din raporturile de familie, cererilor privind moştenirea, insolvenţa, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăţilor insolvabile şi a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare, asigurări sociale, dreptul muncii, închirierea unor bunuri imobile, cu excepţia acţiunilor privind creanţele având ca obiect plata unei sume de bani, arbitraj, atingeri aduse dreptului la viaţă privată sau altor drepturi care privesc personalitatea. Procedura este în întregime scrisă şi se desfăşoară în camera de consiliu. Creditorul va completa un formular special pe care, împreună cu înscrisurile doveditoare, le va înregistra la judecătoria competentă. Debitorul se poate apăra prin depunerea unui formular de răspuns ce îi va fi comunicat de către instanţă, împreună cu copii după cererea şi înscrisurile depuse de creditor. La rândul său, creditorul va fi informat cu privire la apărările formulate de către debitor. Instanţa va pronunţa şi va redacta hotărârea în termen de 30 de zile de la primirea tuturor informaţiilor necesare. Această hotărâre este executorie şi este supusă numai apelului. Trebuie să ştiţi că procedura cu privire la cererile cu valoare redu-

să are caracter alternativ. Reclamantul poate alege procedura de drept comun, tradiţională. Formularele utilizate în procedura cererilor cu valoare redusă sunt reglementate prin Ordinul Ministerului de Justiţie nr. 359/C din 29 ianuarie 2013. Taxa judiciară de timbru este de 50 de lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 de lei, şi de 150 de lei, pentru cereri a căror valoare depăşeşte 2.000 de lei. Şedinţa de informare în domeniul medierii. O altă modificare legislativă importantă, care a intrat în vigoare de la data de 15 februarie 2013, se referă la obligativitatea participării părţilor la o şedinţă de informare în domeniul medierii, înainte de promovarea unei cereri de chemare în judecată. Şedinţa de informare este obligatorie doar pentru anumite domenii, dintre care amintim: litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă, litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 de lei, infracţiunile mărunte, precum şi în domeniul protecţiei consumatorului. Astfel, în domeniul recuperărilor de creanţe, părţile sunt obligate să facă dovada, în faţa instanţei de judecată, că au participat la şedinţa de informare cu privire

Un nou instrument de garantare pentru IMM-uri, pentru leasing la avantajele medierii, în cazul cererilor cu caracter patrimonial a căror valoare depăşeşte 50.000 de lei (art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare). Sunt exceptate litigiile în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la Registrul Comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura ordonanţei de plată sau la procedura cu privire la cererile de valoare redusă. În cazul nerespectării de către părţi a obligativităţii parcurgerii şedinţei de informare cu privire la avantajele medierii, deocamdată, instanţa va aplica sancţiunea amenzii judiciare de la 100 la 1.000 de lei potrivit dispoziţiilor art. 187 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 134/2010, republicată, privind Codul de Procedură civilă. Începând cu data de 1 august 2013, sancţiunea pentru neparcurgerea şedinţei de informare cu privire la mediere va fi respingerea cererii de chemare în judecată. AVOCAT LAVINIA TOMA-TUMBĂR SOCIETATEA CIVILĂ DE AVOCAŢI TUMBĂR CEGA&POPA

Pentru facilitarea accesului la finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) SA IFN a încheiat prima convenție de garantare cu o companie de leasing. Astfel că, prin Convenția pentru Garanții Exprese, Irevocabile și Necondiționate, FNGCIMM garantează până la 50% din valoarea finanțată a proiectelor de investiții derulate prin contractele de leasing încheiate de beneficiari cu Garanti Leasing. Beneficiază de această convenție IMM-urile care doresc să achiziționeze echipamente tehnologice, precum mașini, utilaje sau instalații de lucru, dar şi mijloace de transport în cadrul unor proiecte investiționale de amploare. Garanti Leasing este brandul sub care funcționează compania Motoractive IFN SA. Compania completează oferta financiară a Grupului, cu produse specifice de leasing (leasing financiar – vehicule, echipamente şi imobiliar – şi sale & leaseback), precum şi servicii de administrare a flotelor. „Semnarea primei convenții de garantare cu o societate de leasing dovedește încă o dată spiritul inovator al echipei FNGCIMM, preocuparea sa constantă pentru identificarea de oportunități și crearea de produse adaptate necesităților IMM-urilor. Specialiștii noștri, orientați în permanență către nevoile întreprinzătorilor, dezvoltă și diversifică instrumente flexibile care facilitează accesul IMM-urilor la finanțare, în condiții de risc controlat“, a declarat Aurel Șaramet, președintele FNGCIMM SA IFN. Ramona Olaru

INFO FISCAL

Noutăţi fiscale relative la impozitarea venitu

rin OG nr. 8/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale au fost aduse modificări importante, aplicabile de la 1 februarie 2013, și în ceea ce privește impozitul pe veniturile nerezidenților. Este știut că impozitul pe veniturile nerezidenților este un impozit cu reținere la sursă, care se aplică veniturilor brute obținute din România de nerezidenți. Sfera de aplicare a acestui impozit cuprinde, printre altele, dividende, dobânzi, redevențe, comisioane, venituri din servicii prestate în România, venituri din profesii independente desfășurate în România. În cazul în care nerezidentul prezintă certificat de rezidență fiscală care îi atestă rezidența fiscală

într-un stat cu care România a încheiat convenție de evitare a dublei impuneri, se aplică prevederile acestei convenții. Ni se pare util să precizăm că aceste convenții de evitare a dublei impuneri nu creează noi impozite. Rolul acestora este de a elimina dubla impunere atunci când aceeași materie impozabilă (veniturile unui contribuabil) este supusă impozitării atât în statul de sursă al venitului, cât și în statul de rezidență al beneficiarului venitului, potrivit legislației fiecăruia dintre cele două state. Dat fiind acest deziderat, convențiile de evitare a dublei impuneri stabilesc norme prin care atribuie competență de impozitare unuia sau altuia dintre cele două state. În cazul anumitor venituri, se partajează competența de impozitare între cele două state,

permițând statului de sursă a venitului să perceapă un impozit calculat prin aplicare unei cote, de regulă, mai favorabilă decât cea prevăzută în legislația internă, urmând ca statul de rezidență al beneficiarului venitului să acorde credit fiscal. Începând cu 1 februarie 2013, se completează textul actual cu precizarea referitoare la neaplicarea prevederilor unei convenții pentru evitarea dublei impuneri în cazurile în care aceste instrumente juridice sunt folosite numai pentru a obține avantaje fiscale. În cazul în care tranzacțiile sau o serie de tranzacții sunt calificate că fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca făcând parte din domeniul de aplicare al convențiilor de evitare a dublei impuneri. Tranzacțiile artificiale cuprind tranzacțiile sau

seriile de tranzacții care nu au un conținut economic și care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obișnuite, scopul esențial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obține avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate. De asemenea, s-a extins sfera de aplicare a impozitului pe veniturile nerezidenților, fiind supuse impozitului pe veniturile nerezidenților și veniturile plătite unui nerezident reprezentând servicii prestate în afara României (până la această dată, după cum am menționat, erau supuse impozitului doar veniturile din servicii prestate pe teritoriul României). Rămân în continuare în afara sistemului de impunere transportul internațional și

INFO FISCAL

rilor obţinute de nerezidenţi din România serviciile accesorii acestui transport. Dată fiind diversitatea serviciilor care pot fi prestate în afara României, de către nerezidenți, în favoarea contribuabililor români, prin norme metodologice au fost făcute precizări relative la natura serviciilor care vor fi circumscrise acestui regim fiscal. Astfel, printr-o enumerare cu caracter limitativ, sunt prezentate ca fiind venituri obținute din România din servicii prestate în afara României numai veniturile din prestarea următoarelor servicii: servicii de management, servicii de consultanţă în orice domeniu, servicii de marketing, servicii de asistenţă tehnică, servicii de cercetare și proiectare în orice domeniu, servicii de reclamă și publicitate indiferent de forma în care sunt realizate, servicii prestate de avocați, ingineri, arhitecți, notari, contabili, auditori. Așadar, începând cu 1 februarie 2013, beneficiarul român al unor servicii prestate de un nerezident și care se regăsesc în lista anterior menționată trebuie să calculeze, să reţină și să vireze impozitul pe veniturile nerezidenților prin aplicarea cotei de 16%, dacă veniturile sunt plătite întrun stat cu care România a încheiat un instrument juridic privind schimbul de informații. În cazul în care nerezidentul prezintă plătitorului de venit certificat de rezidență fiscală care să îi ateste rezidența într-un stat

cu care România a încheiat convenție de evitare a dublei impuneri devin aplicabile prevederile convenției. De regulă, convențiile de evitare a dublei impuneri, pentru veniturile din prestări servicii, atribuie competență de impozitare statului de rezidență al prestatorului, cu excepția cazului în care acestea sunt obținute prin intermediul unui sediu permanent în România. Recomandarea noastră este de a analiza prevederile fiecărei convenții, având în vedere faptul că acestea nu sunt identice, ci fiecare convenție prezintă particularități rezultate din negocierile cu statul respectiv. În principiu, dacă se prezintă certificatul de rezidență fiscală, nu se mai reține impozit în România. Altă noutate o reprezintă introducerea, începând cu 1 februarie 2013, a unei cote majorate de impozit, respectiv cota de 50%, care se aplică pentru veniturile din prestarea de servicii în România sau în afara României, dividende, dobânzi, comisione, redevențe și din exercitarea unei profesii libere și care sunt plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații, indiferent de rezidența persoanelor beneficiare a acestor venituri. Instrumentele juridice încheiate de România în baza cărora se realizează schimbul de informații reprezintă acordurile/convențiile bilaterale/multilaterale în baza cărora România poa-

te realiza un schimb de informații care este relevant pentru aplicarea acestor prevederi legale. Lista acordurilor/convențiilor se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice și se actualizează periodic. Așadar, se impune să se analizeze dacă statul unde se face plata are încheiat cu România un instrument juridic în baza căruia se realizează schimbul de informații. Dacă veniturile sunt plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații, se aplică o cotă de impozit de 50%, indiferent dacă rezidența persoanei beneficiare a acestor venituri este într-un stat cu care România are încheiată convenție pentru evitarea dublei impuneri sau nu. Dacă veniturile sunt plătite într-un stat cu care România are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații, se aplică o cotă de impozit de 16% dacă persoana beneficiară a acestor venituri nu prezintă certificat de rezidență fiscală într-un stat cu care România are încheiată convenție pentru evitarea dublei impuneri. În aceeași ipoteză, dacă persoana beneficiară prezintă certificat de rezidență fiscală, se vor aplica prevederile convenției. INFORMAŢII FURNIZATE DE PROFESSIONAL CONSULTING, FIRMĂ MEMBRĂ A CCI DOLJ

Ajutoare de minimis pentru IMM-uri Ministerul Finanţelor Publice vrea să reia acordarea de ajutoare de minimis pentru companiile mici şi mijlocii (IMM-uri), care ar putea accesa până la 200.000 de euro dacă realizează investiţii şi fac dovada fiabilităţii acestora. Cele mai importante condiţii ce vor fi impuse IMMurilor care vor cere ajutoare de minimis la Ministerul Finanţelor Publice sunt legate de menţinerea locurilor de muncă actuale, dar vor fi obligate şi să angajeze cinci persoane (din care două să nu fi avut contract individual de muncă în ultimele două luni) în cazul în care solicită un ajutor de minimis de 100.000 de euro şi şapte persoane - dacă solicită între 100.000 şi 200.000 de euro. Cererile de acordare a finanţării se depun la Ministerul Finanţelor Publice, iar echipe de la Bucureşti şi de la Finanţele doljene vor verifica veridicitatea datelor declarate de solicitanţi. Ministerul Finanţelor Publice va păstra o evidenţă a ajutoarelor de minimis acordate în baza acestei scheme pe o perioadă de zece ani fiscali de la data la care a fost acordat ultimul ajutor de minimis în cadrul schemei. Ministerul Finanţelor Publice anunţă modificarea datei de deschidere a primei sesiuni de depunere a Cererilor de Acord pentru finanţare în baza H.G. nr. 274/2013 privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru sprijinirea investiţiilor realizate de întreprinderile mici şi mijlocii. Prima sesiune de depunere se va derula în perioada 16.08.2013 31.10.2013, în limita bugetului anual alocat schemei. Cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documentele justificative, conform prevederilor H.G. nr.274/2013 se depun la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, Bucureşti, menţionându-se pe plic: „Unitatea de implementare a schemei de ajutor de minimis“. Ramona Olaru

FONDURI EUROPENE

Ce finanțări mai sunt active În ciuda faptului că se discută tot mai intens de atragerea fondurilor europene, companiile au tot mai puține posibilități să acceseze fonduri nerambursabile. Mai sunt deschise doar câteva finanțări din fonduri structurale și câteva programe guvernamentale.

nual acesta s-a luat decizia ca Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) să devină organism intermediar pentru Programul Operațional Sectorial - „Creșterea Competitivității Economice“ (POS CCE). Companiile care aplică pe acest program au posibilitatea de a comunica mai bine și pot face acest lucru la nivel local, dar proiectele lor sunt evaluate în altă regiune decât cea în care sunt depuse.

Marilena Bogheanu, director al ADR Sud-Vest Oltenia „Între ADR Sud-Vest Oltenia și Ministerul Economiei - în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” - a fost semnat un Acord-cadru de delegare a atribuţiilor prin care ADR a devenit Organism intermediar pentru implementarea POS CCE 2007–2013, Axa prioritară 1 – Un sistem de producție inovativ și eco-eficient, pentru:

Operaţiunea 1.1.1 Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile - investiţii pentru întreprinderi mici şi mijlocii; Operaţiunea 1.1.2 Sprijin pentru implementarea standardelor internaţionale; Operaţiunea 1.1.3 Sprijin pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare; respectiv Operațiunea 1.3.2 Sprijin pentru consultanţă acordat IMM-urilor“, a declarat

Marilena Bogheanu, director al ADR Sud-Vest Oltenia. În acest context, ADR SV Oltenia a preluat de la Ministerul Economiei, la sfârșitul lunii martie, proiectele depuse de potențialii beneficiari în cadrul Operațiunii 1.1.1 - Schema de finanţare – A2 - sprijin financiar cu valoarea de până la 1.065.000 de lei pentru investiţii în IMM-uri. S-a stabilit ca proiectele depuse să fie evaluate în alte regiuni decât cele din care provine aplicantul.

FONDURI EUROPENE

pentru companii și autorități SUNT PRELUATE LA NIVEL REGIONAL ȘI PROIECTELE AFLATE ÎN IMPLEMENTARE „Evaluarea administrativă și a eligibilității celor 212 proiecte care ne-au fost repartizate, ce aparțin potențialilor beneficiari din alte regiuni, este finalizată. Autoritatea de Management din cadrul ME urmează să definitiveze și să ne transmită procedura și modalitatea de evaluare a proiectelor din punct de vedere tehnico-financiar, pentru a se putea demara această etapă. Totodată, suntem în etapa de preluare de la AM POS CCE a proiectelor care sunt deja demarate şi se află în etapa de implementare”, a precizat Marilena Bogheanu. FINANȚĂRILE DIN FONDURI EUROPENE ȘI GUVERNAMENATALE, ACTIVE ÎN 2013 PENTRU FIRME Programele de finanțare active destinate societăților comerciale sunt următoarele: 1. Programul Operațional Regional, Axa Prioritară 5, Domeniul Major de Intervenție 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi

creşterea calităţii serviciilor turistice. Începând cu 23 octombrie 2012, pot fi depuse cereri de finanțare, alocarea regională fiind de 14,23 milioane de euro. Depunerea este continuă, până la depășirea cu 50% a alocării financiare. 2. Alte finanţări active: Programul „Mihail Kogălniceanu“ pentru întreprinderi mici şi mijlocii, finanțat de Guvernul României prin Ministerul Economiei; Programul „Inovare în industria verde“, finanţator Innovation Norway; Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 142 - Înființarea grupurilor de producători, implementat prin APDRP; Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013, Măsura 2.1 - Acvacultură - program implementat prin Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP (DGP-AMPOP); Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013, Măsura 2.3 - Prelucrarea şi comercializarea peştelui - implementat prin Direcţia Generală Pescuit, care este Autoritatea de Management pentru POP (DGPAMPOP); Programul de asistență nerambursabilă germană 2011-2013: Cooperare pentru formare, finanțat de guvernul german; Schema de ajutor de stat privind asigurarea dez-

voltării economice durabile instituită prin HG nr. 1680/2008, finanţat prin Guvernul României; Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin utilizarea tehnologiilor noi și crearea de locuri de muncă instituită prin HG nr. 797/2012, finanțat prin Guvernul României. PE POR SE POT DEPUNE PROIECTE DE FINANȚARE PE MĂSURI ACTIVE Programul Operațional Regional (POR) mai are active câteva măsuri, unele dintre ele fiind destinate doar autorităților publice: 1. Domeniul de intervenţie 1.2 – Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuințe. Alocarea financiară ce revine fiecărei regiuni este de 22,80 milioane de euro. În cadrul acestui domeniu, sunt eligibile următoarele categorii de lucrări de reabilitare termică a blocului: A. Lucrări de reabilitare termică a anvelopei B. Lucrări de reabilitare a sistemului de încălzire Beneficiarii eligibili în cadrul acestui domeniu de intervenţie sunt primăriile municipiilor reședință de județ din regiune.

2. Domeniul major de intervenţie 5.2 „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice“. Alocarea financiară indicativă pentru această licitaţie în regiunea sud-vest Oltenia este 12,93 milioane de euro; Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potenţial turistic. Valorificarea potenţialului turistic montan. Dezvoltarea turismului balnear. Crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente. Beneficiarii eligibili în cadrul acestui domeniu de intervenție sunt autorități publice locale și IMM-uri din domeniul turismului. 3. Axa Prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere“ Subdomeniul Poli de Creștere - beneficiar Primăria Municipiului Craiova Subdomeniul Poli de Dezvoltare Urbană - beneficiar Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea. RAMONA OLARU

REPORTAJ

Brâncuşi sau dreptul la întâmplare, în locul unde îşi câştiga existenţa. Ulterior, a fost înscris la Şcoala de Arte şi Meserii, de unde a plecat în Bucureşti, să studieze la Şcoala de Bellearte, absolvită în 1902. Când spui Brâncuşi în Gorj, nu ai cum să nu trezeşti din amorţeală orgolii şi patriotisme locale, care şi-l revendică pe cel care a pus Hobiţa natală pe harta lumii. Când spui Brâncuşi la Hobiţa e ca şi cum ai rosti o rugăciune în tinda bisericii din cimitirul unde este înmormântată mama artistului şi unde se află o urnă cu pământ din Cimitirul Montparnasse, din Paris. Doar pământ. Din miezul ei de oţel şi romburile din bronz, Coloana fără Sfârşit a lui Brâncuşi sfidează însă, din inima Gorjului, infinitul.

ând spune Brancusi, după regulile de pronunţie ale limbii franceze, un occidental se gândeşte la excelenţa în arta modernă şi la lucrările de zeci de milioane de dolari ale unui parizian provenit dintr-o zonă mai mult sau mai puţin cunoscută publicului larg. Sau, pur şi simplu, doar la un sculptor modern francez. Când spui Constantin Brâncuşi în România, nu ai

cum să nu te gândeşti că măcar o dată, în copilărie, ai mers la Târgu Jiu pentru a vedea Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor sau Coloana fără Sfârşit. Când spui Brâncuşi în Oltenia, nu ai cum să nu te gândeşti la tânărul bursier bine legat care şi-a strunjit talentul la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova. Ca ucenic de prăvălie în Bănie, tânărul Brâncuşi a plăsmuit o vioară din materiale găsite,

hitecturală simbolică: „O alee, care plecând de pe digul Jiului, care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjeană, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea în grădina publică, pentru ca, continunând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale ce va purta chiar şi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoştinţei, întruchipat dintr-o coloană înaltă de circa 29 m, înălţându-se fără sfârşit, aşa cum trebuie să fie şi recunoştinţa noastră“, consemna chiar Constantin Brâncuşi. Ansamblul monumental a fost realizat în perioada 1937 – 1938, în memoria eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial, şi inaugurat pe 27 octombrie 1938.

BUN VENIT PE „AXIS MUNDI“

INCLUS ÎN PATRIMONIUL EUROPEAN

La Târgu Jiu, Constantin Brâncuşi a lăsat unul din cele mai importante ansambluri sculpturale în aer liber ale planetei. „Oraşul lui Brâncuşi“ este cunoscut în lume prin Ansamblul sculptural „Calea Eroilor“, care a dat şi numele străzii ce traversează municipiul pe la jumătate, pornind de la albia râului Jiu, din Parcul Central. Lucrările au fost concepute în baza unui proiect format din elemente cu valoare ar-

Până în 1964, Ansamblul din piatră şi bronz conceput de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu a fost ignorat de reprezentanţii statului, care îl considerau pe sculptor un exponent al burgheziei cosmopolite. Coloana fără Sfârşit, cunoscută şi sub denumirea de Coloana infinitului, precum şi Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului au fost abandonate de autorităţi. Observând prestigiul de care se bucura totuşi Brâncuşi,

REPORTAJ

de a fi pe harta lumii de la Paris la New York, regimul comunist a decis să acorde importanţa cuvenită operelor, după ce un localnic, chiar unul din Hobiţa, fusese pus să tragă cu un tractor de Coloana fără Sfârşit. Evaluate la peste un miliard de dolari, operele brâncuşiene de la Târgu Jiu s-au bucurat de-a lungul timpului de sute de mii de vizitatori de pe toate continentele. Ultimii care le-au admirat au fost Regele Mihai sau preşedintele Parlamentului European. Nici actorul Nicolas Cage nu a ocolit Parcul Central, unde se află Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii, precum şi Aleea Scaunelor. Operele au beneficiat de o restaurare completă în urmă cu peste un deceniu, în baza unei finanţări de la Banca Mondială şi Fondul Mondial al Monumentelor, iar, în anul 2007, Ansamblul monumental „Calea Eroilor“ de la Târgu Jiu a fost inclus în Patrimoniul Cultural European, odată cu Ateneul Român, Palatul „Cantacuzino“ din Bucureşti şi cetatea Histria din Constanţa.

Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO pentru Ansamblul construit de Constantin Brâncuşi în municipiul Târgu Jiu. Acest demers a fost început încă din 1990, dar, în mod inexplicabil, statul român a oprit orice iniţiativă de a include operele Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit în Patrimoniul Mondial al UNESCO. Reprezentanţii Ministerului Culturii şi-au propus ca în maximum doi ani Ansamblul să fie înscris pe Lista UNESCO. Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu este pentru orice român o carte de vizită, un paşaport în alb pentru mândria de a te fi născut în aceeaşi ţară cu unul dintre cei mai respectaţi români ai planetei, fie că este rostit Brancusi sau Brâncuşi. Există specialişti în politici publice şi în strategii de comunicare care consideră că brandul „Brâncuşi“ nu va da greş niciodată, atunci când va fi folosit când trebuie, cum trebuie şi de cine trebuie. Moştenirea „Brâncuşi“ APROAPE încă aşteaptă. Brâncuşi a PE PATRIMONIUL aşezat românii pe harta MONDIAL lumii, românii încă mai AL UNESCO caută Ansamblul pe care Din acest an, Minis- îl au chiar la ei acasă. Cine terul Culturii şi Primăria investeşte în Brâncuşi? Târgu Jiu au iniţiat procedurile de întocmire a dosarului de includere pe EUGEN MĂRUŢĂ

Fără drepturi de imagine Autorităţile române nu deţin drepturile de imagine asupra operelor brâncuşiene de la Târgu Jiu. Acestea îi aparţin cetăţeanului canadian Theodor Nicole, din Toronto. Pentru suvenirurile pe care le vinde, Primăria Târgu Jiu achită drepturi de imagine către VISARTA, care îl reprezintă pe Theodor Nicole în România.

Nu există un Muzeu „Brâncuşi“ Primăria Târgu Jiu nu a reuşit încă să construiască un Muzeu „Brâncuşi“ în municipiu. A existat un proiect controversat de a ridica un muzeu lângă Coloana fără Sfârşit, dar s-a renunţat la idee. În prezent, există intenţia de a construi muzee dedicate lui Constantin Brâncuşi la Craiova, în Parcul Central din Târgu Jiu, dar şi în curtea interioară a Muzeului Judeţean Gorj.

ARTA ŞI AFACERILE

Chemarea artei Într-o vreme în care valoarea multor bunuri considerate până nu demult sigure a ajuns incertă, operele de artă devin investiţii sigure şi pe termen lung pentru oamenii cu bani. Aceştia, conştienţi de investiţia solidă pe care o reprezintă achiziţia de artă, încep încet-încet să deprindă gustul plasării surplusului financiar pe care îl deţin în astfel de obiecte.

e-i drept, în regiunea Olteniei, paşii sunt timizi, dar începutul a fost făcut. Unii oameni de afaceri din Craiova, câţi să-i numeri pe degete, consideră arta o avere perenă, în care este bine să investeşti, mai ales în vreme de criză. Achiziţiile direct de la casele de licitaţii de artă sau de pe piaţa neagră le fac în ideea unei colecţii, a dorinţei de a avea în casă obiecte frumoase şi de valoare. Cele mai multe achiziţii sunt făcute, în Craiova, de oameni de afaceri, medici, jurişti, cu totul incidental, pentru că le place lucrarea, fie ea pictură, grafică, mobilier, sculptură, bijuterii sau antichităţi. „Nu există încă, în Craiova, o afacere cu arta (antichităţi, lucrări clasice şi moderniste, contemporane), doar câţiva oameni de afaceri craioveni investesc azi în artă. Au un început de colecţii, fiindcă la noi nu este dezvoltat acest gust, nu există o tradiţie, o cultură transmisă din generaţie în generaţie. Tocmai din acest motiv, în Craiova încă nu există o casă de licitaţii de artă, galerii de artă şi, mai ales, artă contemporană. Local, sunt deschise doar trei anticariate, în care poţi găsi obiecte de artă şi cam atât. Oamenii de afaceri din Craiova şi din toată Oltenia

interesaţi de artă merg la casele de licitaţii din Bucureşti şi Cluj. Cunosc un om de afaceri în Craiova care investeşte în tablouri, este un colecţionar serios şi chiar îmi cere părerea. Am văzut recent la o familie o colecţie de carte veche, o actriţă are piese de mobilier, dar nu putem vorbi de mari colecţii, de colecţionari cu tradiţie. Se cumpără Grigorescu, Luchian, Tonitza, Aman, Andreescu, Vermont, Ţuculescu, Corneliu Baba, Ciucurencu, Irimescu. Arta, când are o adevărată valoare, trebuie plătită, ea nu este compatibilă cu bani puţini. În lumea asta există colecţionari care şi-au făcut casă după valorile de artă pe care le-au colecţionat. Există colecţionari care şi-au donat lucrările unor mari muzee

din lume şi toată lumea le admiră. Există colecţionari care şi-au făcut propriile lor muzee şi consideră că este o cinste ca toţi să se bucure de valorile achiziţionate de ei. Există oameni de afaceri care fac lucrul ăsta ca pe o investiţie, cumpără, vând, gajează în bancă cu aceste obiecte care au valoare. Mulţi se feresc să descopere achiziţiile lor sau nu o consideră o prioritate. Aşa cum arată statisticile anuale, este o investiţie sigură, care a crescut mai mult decât fondurile de investiţii“, a explicat Cătălin Davidescu, expert în pictură românească modernă. 200 DE INVESTITORI „Iubitorii de artă au început să investească. Se caută

artă interbelică pentru că numai despre creaţia acelei perioade se mai ştie câte ceva. Este ecoul deschiderii României interbelice către Occident, către valoare. Numai 200 de colecţionari investesc constant în România pentru că, neexistând un sistem de promovare şi susţinere a valorii, investiţia personală se face uneori cu sacrificii din partea iubitorilor de artă, alteori cu gândul că valoarea deja demonstrată a artei vechi este o investiţie sigură, în timp ce investiţia în arta tânără nu prezintă garanţii“, spunea, într-un interviu, Alexandru Ghilduş, managerul Casei de licitaţii Monavissa, Bucureşti. Acest fapt este confirmat şi de colecţionarii din Bănie, care au înţeles că este vre-

ARTA ŞI AFACERILE

în afaceri mea să-şi reinvestească banii şi în „altceva“ decât terenuri, imobile sau automobile. „Investesc în artă, nu pot explica de ce, este pur şi simplu o pasiune. Am cumpărat atât tablouri, cât şi alte piese ale unor artişti plastici cum ar fi Aurora Speranţa şi Vasile Buz. De la Buz am şapte-opt tablouri“, a spus un om de afaceri craiovean. Colecţionarii, dar şi oamenii cu bani ai Craiovei ajung şi în anticariatele locale, cunoscătorii aleg într-adevăr arta, iar necunoscătorii, kitsch-uri. Achiziţia este dictată de cele mai multe ori de preţ. „Colecţionari în Craiova sunt puţini, cumpără dacă le convine preţul. În anticariat am obiecte cu o vechime de peste 100 de ani. Se cumpără pictură şi obiecte rare. Am vândut schiţe de Aman, tablouri ale lui Băncilă, Vermont. Cel mai scump a fost 3.000 de euro. Cumpără de la noi avocaţi, medici. Vin din Bucureşti şi caută obiecte valoroase aici, la noi. Obiectele pe care le deţinem provin de la persoane care se mută în alte localităţi, persoane vârstnice care deţin astfel de obiecte, dar au nevoie de bani, şi mici negustori de pe piaţă“, a explicat Anton Mehedinţu, proprietarul unui anticariat din Cariova. CASE DE LICITAŢII În prezent, în România există şase case de licitaţii, în Bucureşti, Cluj şi Oradea. Prin acestea se tranzacţionează periodic obiecte de artă sau colecţii întregi, de la obiecte de mobilier, bijuterii, până la pictură şi sculptură,

artă plastică, artă decorativă, manuscrise şi cărţi rare. Obiectele introduse la tranzacţionare aparţin fie unor colecţionari, fie unor investitori. Piaţa de artă românească este o piaţă foarte tânără, dar în creştere, care se structurează după modelele din Occident. Prima casă de licitaţii de artă de la noi, Casa Alis, din Bucureşti, a fost înfiinţată în 1990. După o perioadă îndelungată de timp, în 2002, s-a înfiinţat cea de-a doua casă de licitaţii de artă, Casa Monavissa, iar în anul 2008, Casa de licitaţii Goldart şi Artmark. Cel mai recent a fost deschisă Casa de licitaţii Ara Art Collection. Trebuie menţionate şi celelalte case de licitaţii din ţară, Quadro de la Cluj şi Căluşari de la Oradea. Casa Căluşari este o casă de licitaţii on-line, relativ recentă, de pe site-ul căreia se pot afla informaţii interesante despre obiectele propuse, serviciile de lobby oferite sau vânzările private. Prin casele de licitaţii vând colecţionari care fac loc noilor investiţii, vând urmaşi ai colecţionarilor sau oameni care au nevoie de cash, şi cumpără iubitori de artă, iar câteodată, prieteni ai lor,

atraşi de culoare, atmosferă şi, de ce nu, de profitabilitate. Piaţa de artă a rămas constantă şi în această perioadă de criză, şi cu cel mai înalt grad de profitabilitate din spaţiul bursier. Şi, un detaliu de ordin financiar care poate interesa lumea oamenilor cu bani: investiţia în artă oferă, la nevoie, vânzare care aduce cash, este părerea specialiştilor. TOPUL CELOR MAI BINE VÂNDUTE TABLOURI ROMÂNEŞTI DIN ULTIMII ANI Tabloul „Două fete“, semnat de pictorul Ştefan Luchian, a fost adjudecat pentru 300.000 de euro, iar pictura „În iatac“ de Nicolae Tonitza s-a vândut cu 290.000 de euro. „Ţărăncuţă odihninduse“ / „Fata cu mărgele roşii“ de Nicolae Grigorescu s-au vândut cu 270.000 de euro, „Ciobănaş pe Valea Doftanei“, tot de Grigorescu, a fost adjudecat cu 250.000 de euro, „Ţărăncuţă cu fuior pe cale“, de acelaşi autor, a ajuns la preţul de 250.000 de euro, „Cârciumă la Rucăr“, aparţinând tot lui Nicolae Grigorescu, a ajuns la 230.000 de euro, iar lucrarea „Care cu boi la Orăţii“, a aceluiaşi pic-

tor, s-a vândut cu 165.000 de euro. În topul mondial al vânzărilor de artă românească, lucrările lui Brâncuşi ocupă primele 14 poziţii. Recordul de 26 de milioane de euro, stabilit în 2009, precum şi celelalte 12 opere vândute cu peste un milion de euro îi securizează pentru mult timp prima poziţie, în condiţiile în care cel de-al doilea român din topurile de artă, pictorul avangardist Victor Brauner, nu a trecut de 700.000 de euro. Topul este completat de lucrări ale lui Reuven Rubin, devenit cel mai valoros artist în licitaţiile din Israel, cu un record personal de 399.225 de euro. Sunt lucrări a căror valoare este recunoscută în afară, iar preţul de cumpărare este destul de ridicat, în schimb, la noi, cotaţia este zero. Într-o astfel de situaţie sunt scrierile lui Eugen Ionesco, vândute în Franţa cu 200.000 de euro. PRIMUL FOND DE INVESTIŢII ÎN ARTĂ Consecinţă a acestei dinamizări a pieţei de artă este crearea primul fond de investiţii în artă, sub umbrela Certinvest. Fondul Certinvest Artă Românească are ca obiectiv obținerea de rate ridicate de apreciere a capitalului pe termen mediu și lung, prin investiții în lucrări de artă românească a căror potențială apreciere este încă neexprimată. E un fond de investiţii care are un capital de vreo două milioane de euro, constituit de 50 de investitori. MARIA CERNĂTESCU

OPORTUNITĂŢI DE AFACERI Cerere de ofertă de ouă din Israel Numele firmei: Meron Mountain’s Eggs Ltd. Adresă: Moshav Hoshen (fost Safsufa) Telefon: +972-544-818982 Fax: +972-4-6413294 E-mail: Beni33@013.net Persoană de contact/funcţia: Beni Ravuna Firmă din Franţa solicită perne şi cuverturi Numele firmei: Gifi SA Adresă: Z.I. La Boulbene, BP 40, 47301, Villeneuve-sur-Lot, Cedex Telefon: 0033 5 53 40 54 54 Fax: 0033 5 53 40 51 14 E-mail: Mariane.lazzarini@ gifi.fr Pagină web: http://www.gifi. fr/ Persoană de contact/funcţia: Mariane Lazzarini, asistent achiziţii Relaţii suplimentare şi sprijin la BPCE Paris Adresă: 5, Rue de l’ Exposition, 75343, Paris, Franţa Contact: Ancuţa Conta, ministru consilier Tel.: 0033 1 47051274 Fax: 0033 1 45503320 E-mail: conta@amb-roumanie.fr Firmă din Franţa solicită radiatoare din aluminiu Numele firmei: Groupe HMS Adresă: 1/3 rue d‘Enghien, 75010, Paris Telefon: 0033 7 63 93 57 72 Fax: 033 1 79 73 96 45 E-mail: amari@groupehms. com Pagină web: http://www. groupehms.com/ Persoană de contact/funcţia: Dl Amari, director Firmă din Africa de Sud solicită uree

Third Stone Trading 5035 Oranda Street, Allandale, Midrand, Johannesburg, Gauteng, South Africa Telefon: +27 1150 1431 Fax: +278 6611 0967 E-mail: peter@thirdstone-sa. co.za Persoană de contact/funcţia: Peter Matongo, manager Cantitate: 20.000 tone Condiţii de livrare/transport: CIF Beira, Mozambic Condiţii de plată: L/C Date suplimentare: Doreşte să importe uree 46% Firmă din Africa de Sud solicită papuci de piele bărbăteşti şi de damă United Sources Group 54, Bramfischer Street, Randburg, Johannesburg Telefon: +277 1045 4307 E-mail: unitedsourcesgroup@ gmail.com Persoană de contact/funcţia: Mary Gendres, manager Cantitate: 1 container de 20 ft Condiţii de livrare/transport: CIF Port Elizabeth Condiţii de plată: T/T Date suplimentare: Doreşte să importe papuci de piele bărbăteşti şi de damă Relaţii suplimentare şi sprijin la BPCE Cape Town Persoană de contact/funcţia: Cristian Bogdan Zimbreşteanu, secretar economic I Tel: +27-(0)21 797 2258; Cell: +27-(0)82 573 3807 E-mail: romtrade@telkomsa. net Firmă din Franţa solicită şarpante din lemn şi metal pentru construcţii destinate agriculturii Socabois ZI Dumes, 26 rue Condorcet, 33210 Langon, Gironde, France Telefon: +335 5662 0905;

+337 6273 4630 Fax: +335 5662 0841 E-mail: Ludovic.basset@ socabois-aquitaine.fr Persoană de contact/funcţia: Ludovic Basset Cantitate: Se va stabili de către parteneri. Într-o primă etapă, 22 de clădiri conform planului ce poate fi obţinut de la BPCE Paris. Firmă din Franţa solicită parteneriat cu producători de produse din lemn Ste TVA 24-26 rue d’Enghien, 75010, Paris Telefon: +33 1448 36700; +336 7742 1421 Fax: +331 4770 1638 E-mail: jacquesdjian@yahoo. fr Persoană de contact/funcţia: Jacques Djian Parteneriat cu producători de produse din lemn, care dispun de echipamente cu comandă numerică pentru realizarea de produse din lemn după model (plăci din lemn brut, grosime 2-4 mm, lăţime 15 cm, înălţime 18 cm). Cantitate: Câteva sute de mii de bucăţi anual Relaţii suplimentare şi sprijin la BPCE Paris Adresa: 5, Rue de l’Exposition, 75343, Paris, Franţa Contact: Ancuţa Conta, ministru consilier Tel.:+331 4705 1274 Fax: +331 4550 3320 e-mail: conta@amb-roumanie.fr Cerere de oferte din Iordania pentru ţevi, robineţi industriali, pompe şi alte materiale şi echipamente pentru sectorul de petrol şi gaz Numele firmei: Al Qabas Economic Group

Adresă: Gardens Street, Amman, Jordan Telefon: 00962 6 5688890 Fax 00962 6 5688892 E-mail: info@alqabasgroup. com Persoană de contact/funcţia: Makram Barsoum – responsabil comercial Firmă din Iordania solicită panouri solare Mesopotamia Company Engineering&Agriculture Consultants PO Box: 942506-ShmeisaniAmman 11194, Jordan Telefon: +962 6552 7048 Fax: +962 6552 7068 Persoană de contact/Departament: Dr. Hassan Jumah, general manager Condiţii tehnice specifice (specificaţie, certificate de calitate etc.): Standardele europene de calitate Condiţii de livrare/transport: CIF Aqaba Port Condiţii de plată: Vor fi convenite cu producătorul român Firmă din Iordania solicită sulf Jordan Phosphate Co.Plc PO Box: 30 Amman 11118, Jordan Telefon: +96 2656 0714 Fax: +96 2656 6954 E-mail: office@jpmc.com.jo Persoană de contact/Departament: Divizia Dezvoltare Afaceri Condiţii tehnice specifice (specificaţie, certificate de calitate etc.): Standard european de calitate. Condiţii de livrare/transport: CIF Aqaba Port Condiţii de plată: Vor fi convenite cu producătorul român Propunere de Import Firmă din Iordania solicită

OPORTUNITĂŢI DE AFACERI carcasă ovine în stare proaspătă; Carne de vită în stare proaspătă; Ulei rafinat de floarea-soarelui sau porumb • Mesopotamia Company Engineering&Agriculture Consultants PO Box: 942506-ShmeisaniAmman 11194, Jordan Telefon: +962 6552 7048 Fax: +962 6552 7068 Persoană de contact/Departament: Dr. Hassan Jumah, general manager Condiţii tehnice specifice: Standardele europene de calitate Condiţii de livrare/transport: CFR Amman Condiţii de plată: Vor fi convenite cu producătorul român Firmă de construcţii-montaj pentru proiecte în Irak (spitale, centre comerciale, spaţii rezidenţiale etc.) Propunere de Import Al Qabas Economic Group Al Gardens Street, PC Plaza no.84 PO Box:4265 Amman 11181, Jordan Telefon: +96 2656 8890 Fax: +96 2656 8892 E-mail: uranusjor@yahoo. com Persoană de contact/Departament: Turki Al-Kaisy/CEO Condiţii tehnice specifice: Standarde de calitate europene Condiţii de plată: Vor fi convenite cu producătorul român Firmă din Iordania solicită benzi transportoare Hussein&Ali Al-Manasier Co. Khalda, Amer bin Malek St. PO Box: 3131 Amman 11953, Jordan Telefon: +962 6552 8179 Fax: +962 6534 9649 E-mail: info@eagle-mining. com

Adresă pagină web: www. eagle-mining.com Persoană de contact/Departament: Hussein Al-Manasier/ Chairman Condiţii tehnice specifice: Standarde de calitate europene Condiţii de plată: Vor fi convenite cu producătorul român Firmă din Iordania solicită carton pentru fabricat ambalaje diverse Hawatmeh Printing Press Co. PO Box: 5493 Zarka 13111, Jordan Telefon: +962 5384 5777 Fax: +96 2538 4888 E-mail: info@hawatmehgroup.com Adresă pagină web: www. hawatmegroup.com Persoană de contact/Departament: Hussein Hawatmeh/ general manager Condiţii tehnice specifice: Standard de calitate UE Condiţii de livrare/transport: CIF Aqaba Port Condiţii de plată: Vor fi convenite cu producătorul român Firmă din Iordania solicită instalaţii de foraj; tehnologie/ Know How tratare ape reziduale; şină de cale ferată Al Qabas Oil Services Al Gardens Street, PC Plaza no. 84 PO Box: 4265 Amman 11181 Jordan Telefon: +96 2656 8890 Fax: +96 2656 8892 E-mail: uranusjor@yahoo. com Persoană de contact/Departament: Abdul Hakeem Ali/ general manager Condiţii tehnice specifice: Standard de calitate UE Condiţii de livrare/transport: CIF Aqaba Port Condiţii de plată: Vor fi convenite cu producătorul român

Relaţii suplimentare şi sprijin la BPCE Amman - Iordania Adresă: 35 Al-Madeena AlMunawara St. Persoană de contact: Flavius Apostolescu, consilier economic Tel.: +962 6581 3423 Fax: +962 6581 2521 E-mail: rotrade@orange.jo Buran Co. Tripoli, LIBIA Mobil: +2189 1715 7478 e-mail: mas_552010@yahoo. com Persoană de contact/funcţia: Faisal Shaqli Produse cosmetice, parfumuri, accesorii Condiţii de livrare/transport: C&F Tripoli port Condiţii de plată: L / C Date suplimentare: Are două magazine, unul în cartierul Serraj şi altul în cartierul Suq Juma Relaţii suplimentare şi sprijin la BPCE: Tripoli Adresă: str. Ali Bin Talib, Tripoli, Libia Persoană de contact: Neagu Gheorghiţa, consilier economic Tel./Fax: +2182 1361 9798 E-mail: ambaromatripbce@ hotmail.com Société BERRICH METAL KM 10, Route de Bizerte, M’Nihla, 2094 Ariana, Tunisie Telefon: + 216 7184 0295 Fax: + 216 7184 0275 E-mail: m.berrich@berrichmetal.com Persoană de contact/funcţia: Domnul Mohamed Berrich Gérant Doreşte să primească oferte pentru planşe de lemn pentru fabricarea de palete de transport Cantitate: minimum 1 container pe lună Condiţii tehnice specifice: Co-

respondenţa trebuie făcută în limba franceză Condiţii contractuale specifice: Cele prevăzute în reglementările comerciale internaţionale Condiţii de livrare/transport: Destinaţia este pentru Tunisia Condiţii de plată: Se vor discuta cu firma tunisiană Relaţii suplimentare şi sprijin la BPCE 5, Rue Hadrumete - Mutuelleville Tel: +216 7184 1302 Fax: + 216 7184 1302 E-mail : bce.tunis@planet.tn Dănuţ Bucur, ministru consilier economic Companie turcă interesată în finanţarea de proiecte în România Compania turcă Tria-C împreună cu partenerii acesteia sunt interesaţi în finanţarea de proiecte în România şi oferă următoarele servicii: - Finanţarea proiectelor; - Finanţarea şi restructurarea împrumuturilor; - Participarea de capital privat; - Fuziuni şi achiziţii; - Asocieri în vederea livrării acestor soluţii. Contact: 3C Kurumsal Performans ve Gelistirme Ltd. Sti. Halaskargazi Cad., Cicek Apt. No 81, Kat 7, Sisli 34371, Istanbul, Turcia Telefon: +90 212 343 52 17 Mobil: +90 532 285 29 12 www.tria-c.com info@tria-c.com

Date furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie Dolj

GADGET

Noutăţi în lumea tabletelor O serie de producători de tablete au lansat sau anunţă lansarea mai multor modele de tablete, unele pe cât de performante, pe atât de accesibile.

ă începem cu producătorii români EBoda şi Allview, care au lansat două tablete quad-core. Cei de la EBoda sunt primii care au ieşit pe piaţă cu o tabletă quad-core, cu E-BODA Supreme XL400QC, care în prezent se comercializează cu aproximativ 1.000 de lei. Supreme XL400QC are un procesor quad-core de 1,2 GHz, dar şi procesor video Vivante GC1000 Multicore, sistemul de operare fiind Android 4.1.1. Ecranul tabletei celor de la E-Boda este de 10,1 inch, cu o rezoluţie de 1280 x 800 pixeli. La capitolul memorie, Supreme XL400QC vine cu RAM de 1 GB DDR3 şi memorie internă de stocare de 16 GB, ce poate fi însă extinsă cu un card de memorie până la 64 GB. După Supreme XL400QC, a urmat AllDro 3 Speed QUAD a celor de la Allview, care costă aproximativ 1.200 de lei. Ecranul acestei tablete este de tip IPS-HD LCD cu diagonala de 9,7 inch şi o rezoluţie de 2048 x 1536 pixeli. Tableta dispune de un procesor quad-core Cortex A7 de 1 GHz, dar şi de un

procesor grafic cu 8 nuclee PowerVR SGX544 MP2. În plus, memoria RAM de 2GB DDR3 oferă o viteză excelentă, iar memoria flash de 16 GB poate fi extinsă până la 32 GB. Sistemul de operare folosit de Alldro 3 Speed Quad este Android 4.1 Jelly Bean. SAMSUNG GALAXY NOTE 8.0 ŞI O TABLETĂ CU PROIECTOR Samsung a ieşit de curând pe piaţă cu Galaxy Note 8.0, cu ecran HD de 8 inch, procesor quad-core Cortex-A9 de 1.6 GHz şi un GPU din seria Mali-400MP. Galaxy Note 8.0 rulează versiunea Android 4.1.2 Jelly Bean, cu ajutorul a 2 GB memorie RAM. Oferă opţional un spaţiu de stocare de 16 GB sau 32 GB, iar pe lista dotărilor mai găsim un receptor A-GPS, Bluetooth, WiFi, dar şi conectare prin USB 2.0. Preţul aproximativ al Galaxy Note 8.0 este de 2.000 de lei. O apariţie interesantă pe piaţă o reprezintă Promate LumiTab, anunţată de cei de la Promate, care au decis să-i pună un... proiector DLP. Acesta afişează o imagine cu o diagonală de 100 inch la o rezoluție de 854 x 480 pixeli, iar tableta are ecran de 7 inch, cu o rezoluție de 1024 x 768, procesor dual core la 1.5 Ghz, 16 Gb de memorie internă și 1 Gb de memorie RAM. Sistemul de operare este tot Android 4.2 Jelly Bean. Preţul Promate LumiTab este încă necunoscut. Mai trebuie amintită aici Acer Iconia W3, o tabletă cu

Allview AllDro 3 Speed QUAD

Samsung Galaxy Note 8.0 un ecran de numai 8.1 inch, care rulează însă Windows 8. Tableta de la Acer are un procesor Intel Atom dual-core la 1.8 GHz şi o memorie RAM de 2 GB, iar ca spaţiu de stocare oferă 32 GB. Preţul estimativ este de 1.200 de lei. De asemenea, Toshiba şi-a îmbogăţit oferta de tablete cu WT310, care rulează Windows 8 şi este destinat mediu-

lui business. Tableta oferă un ecran de 11,6 inch, un procesor Intel Core necomunicat însă, stocare internă SSD, ieşire video Micro HDMI şi adaptoare Wi-Fi, Bluetooth 4.0, slot Micro SD şi un port USB 3.0. Preţul aproximativ este de 3.700 de lei. ALDEZIR MARIN

COMUNITATE

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ - centru de informare al comunităţii

iblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“, instituţie de cultură cu o vechime de peste 100 de ani, este implicată în educarea informaţională a tinerilor şi în perfecţionarea continuă a adulţilor, punând la dispoziţia întregii populaţii o gamă diversă de bunuri şi servicii cultural-educative de natură formativă şi informativă. Prin profilul colecţiilor şi prin accesibilitatea sa, biblioteca se adresează unei populaţii eterogene, cu o infinitate de particularităţi legate de vârstă, nivel de instruire, profesie şi experienţă de viaţă, care apelează la serviciile ei sub cele mai diverse motivaţii. În ultimii ani, biblioteca publică şi-a construit o infrastructură tehnică solidă realizând conexiunile de reţea necesare, achiziţionând materiale documentare, programe informatice şi documente electronice atât pentru utilizatori, cât şi pentru personalul propriu pe care l-a pregătit pentru exploatarea programelor de calculator şi a bazelor de date. Pe lângă valorosul fond de carte, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ deţine şi o impresionantă colecţie de periodice, precum şi un program informatic de consultare

legislativă ce foloseşte cele mai noi tehnologii din domeniul IT, permiţând accesul la peste 110.000 de acte normative, publicate în Monitorul Oficial al României. În situaţia în care, lunar, apar peste 400 de noi acte normative, dintre care aproximativ 40% sunt acte ce modifică alte acte deja existente, simpla parcurgere a documentelor presupunând un mare consum de timp şi energie, cetăţenii pot utiliza, prin intermediul serviciilor bibliotecii publice, acest program care este axat în totalitate pe facilitarea accesului la întregul sistem legislativ românesc. LEGIS STUDIO oferă astfel utilizatorilor bibliotecii o serie de avantaje: forma actualizată a actelor ( la data aleasă de utilizator); legături complete între actele normative - vizualizare în paralel a actelor normative; motor de căutare după expresii/cuvinte de tip google (permite mai multe expresii simultan); monitorizarea anumitor acte normative din punct de vedere al modificărilor; transfer nelimitat de text spre editoarele text, de ex. WORD; actualizare zilnică - se realizează automat de pe internet etc. Internetul oferă multe posibilităţi alături de livrarea clasică, tot mai multe servicii bibliotecare fiind

autoprestate datorită dezvoltării tehnologice. Accesibilitatea informaţiei, imperativ al societăţii cunoaşterii, determină şi organizarea unor acţiuni, programe sau evenimente prin care biblioteca publică judeţeană va deveni şi centru de informare comunitară privind procedurile de mediere. Astfel, bibliotecarii vor oferi materiale informative privind procedura

medierii şi vor iniţia şi asista utilizatorii în accesarea informaţiei. Biblioteca şi bibliotecarul îşi unesc forţele, în mod responsabil, determinant, spre a oferi utilizatorului servicii de informare în concordanţă cu nevoile acestuia, cu tradiţia şi cu valorile noastre perene, informaţia oferită fiind consistentă, cuprinzătoare, pertinentă.