Oltenia Business nr. 2 by Oltenia Business

Omul lunii: NR. 2 - februarie-aprilie 2013

Radu Buziernescu, Professional Consulting: „Aducem plus valoare clienților noștri“

PENTRU AFACERI PREMIUM

pag.

22-23

Investiţii: Standarde înalte la Dispeceratul CEZ Distribuţie pag.

Corina Culiță, ADE Gas Oil Company:

„Principalul capital al societății este clientul“ pag.

6-7

Revistă editată în colaborare cu GAZETA DE SUD şi CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE DOLJ ISSN 1841-8228 ISSN-L 1841-8228

„Într-o lume tot mai complexă, ne-am propus să creăm o relaţie puternică între produsele companiei şi clienţii noştri. Doar printr-o astfel de relaţie vom putea oferi consumatorului instrumentele pentru a-şi simplifica decizia, pentru a reduce riscurile şi pentru a-şi valida setul de aşteptări.”

Mirela Dima

Director executiv - membru al directoratului CEZ Vanzare

Portofoliul de produse – profile de parteneriat CEZ Vânzare CEZ Vânzare a început acest proces în cursul anului 2012 prin gruparea clienţilor actuali şi potenţiali în segmente mari, urmând definirea a cel puţin câte unui produs pentru fiecare segment în parte. La baza acestui proces au stat strategia proprie de gestionare a ofertei, produsele existente în piaţa din România şi, la fel de important, calitatea de producător de energie din surse regenerabile a Grupului CEZ. În geneza fiecărui produs s-a pornit de la elementul de bază al ofertei CEZ Vânzare – furnizarea de energie electrică. La acesta s-a adăugat câte un set de servicii suplimentare specifice fiecărui segment, dimensionat în funcţie de analizele efectuate în mediul autohton şi de fenomenul de liberalizare a pieţei energiei electrice în România. De asemenea, s-a acordat o atenţie deosebită instrumentelor de ambalare ale produselor pentru a fi poziţionate cât mai bine în paleta de opţiuni a clienţilor. „Totul ar fi fost de prisos dacă nu am fi investit şi multă pasiune”, mărturiseşte Mirela Dima, Directorul Executiv CEZ Vânzare. Produsele create au fost incluse într-o arhitectură denumită portofoliul. Axele principale ale portofoliului de produse sunt definite de parteneriatul CEZ Vânzare – Client şi diferitele profile de activităţi economice ale clienţilor

EDITORIAL

SUMAR

Se poartă stabilitatea...

pag. 5

Bogăţia fabricii Modexim sunt oamenii

pag. 14, 15

pag. 16, 17

Maria Grapini: România a rămas în urmă la capitalizarea IMM-urilor Ramona Olaru Redactor-şef

Evoluţia preţurilor materiilor prime pe plan internaţional în 2013

pag. 21

Magnolia Residence, un altfel de business Următorul număr al revistei Oltenia Business apare în luna mai 2013. Redactor-şef: Ramona Olaru Tel.: 0732.800.108 ramona.olaru@gds.ro Redactori: Adrian Dinu Marian Apipie Anda Şoşea Valentin Tudor Ion Teodorescu Aldezir Marin Carmen Rusan Fotografi: Bogdan Dănescu Claudiu Tudor Design: Victor Şoşea

Director publicitate: Virginia Baciu Tel.: 0730.280.593 Coordonator proiect: Daniel Dobre daniel.dobre@gds.ro Tel.: 0730.280.595 Editor: Fred Online SRL Tiraj: 1.100 de exemplare Tipărit la:

Craiova, str. Câmpia Islaz, nr. 97A Telefon: 0251/510.349 www.tiposud.ro

n ianuarie, celebra bancă americană JP Morgan a introdus obligațiunile românești într-un indice special (JPMorgan GBI-EM Index Series), fapt ce a dus la aprecierea semnificativă a leului în raport cu moneda europeană. Potrivit băncii, ponderea României în acel indice ar fi doar de 0,54%, însă gestul a contat pentru credibilitatea monedei noastre naționale. JP Morgan a motivat că a introdus obligațiunile de stat în indicele său datorită dimensiunii pieței românești și lichidității acesteia... Minunat! Ceea ce a urmat a fost un fiasco pentru leu: investitorii și-au vândut euro ca să cumpere lei, cu care să achiziționeze bondurile statului român. Statul a reușit să scadă ușor randamentul oferit, astfel că s-a împrumutat mai ieftin de pe piață. Mă întreb, oare nu putea banca americană să introducă leul în indicele său anul trecut, când euro urcase vertiginos și lăsase aproape fără suflare săracul leu românesc? Pentru că nimic nu e întâmplător pe piețele financiare, interesul

băncii americane pe valuta aceasta est-europeană s-a arătat într-un moment de stabilitate... mai ales politică. Decizia vine după alegerile parlamentare din România, dar și după ce apele s-au calmat literalmente pe scena politică, iar piața s-a degajat de „stresul“ scandalurilor de acest gen. Dar cum o minune nu ține mai mult de trei zile, era de așteptat ca aprecierea leului să nu continue la nesfârșit, pentru că nu se baza pe active sustenabile, ci doar pe o decizie a unui investitor puternic. Drept dovadă, în februarie iarăși a început să urce cursul, în devafoarea leului, iar Banca Națională a recunoscut voalat o oarecare volatilitate a monedei noastre naționale. Adevărul este că, dacă se supără un colos financiar, care tranzacționează într-o singură zi sume cât toată rezerva de euro a BNR, atunci poate să joace pe degetele de la o mână cursul leului pe termen scurt sau poate chiar mediu. De acum încolo trebuie să fim „coerenți și responsabili“, cum spunea un bancher român, căci am ajuns la un nivel înalt al piețelor, un nivel la care orice greșeală pe care o facem în politici publice, în economie, în politică, fie și la nivel declarativ, ne va costa foarte mult... Greșeli se fac și la case mai mari. Dar când te numești Germania, iar banca ta cea mai importantă, Deutsche Bank, este anchetată pentru manipularea indicelui EURIBOR, atunci îţi este mult mai uşor decât României... Așadar, doamnelor şi domnilor, mare atenţie! Anul acesta se poartă stabilitatea!

investiţii

Lucrări şi proiecte de infrastructură în Oltenia

nfrastructura Olteniei va suferi modificări fundamentale în anii care urmează, pentru că două dintre marile proiecte lansate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) aduc în discuţie două proiecte mai vechi: Autostrada Sudului şi Autostrada Craiova - Piteşti Cel mai ambiţios proiect lansat de CNADNR este Autostrada Sudului, pentru care Expert Proiect 2002 SRL a câştigat licitaţia pentru contractul de elaborare a studiului de prefezabilite. Autostrada urmează să lege

partea sud-estică a ţării cu partea de vest şi va traversa, cel mai probabil, trei judeţe din Oltenia - Olt, Dolj şi Mehedinţi. CNADNR a propus patru variante de traseu pentru această autostradă: Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Slatina - Roşiori de Vede - Alexandria - Bucureşti; Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Calafat - Craiova - Caracal - Roşiorii de Vede - Alexandria - Bucureşti; Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Caracal - Roşiorii de Vede - Alexandria - Giurgiu - Bucureşti şi Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Slatina - Piteşti - Bucureşti.

Alt proiect important pentru Oltenia este autostrada Craiova - Piteşti, construcţia acesteia urmând să înceapă chiar în acest an. Licitaţia pentru viitoarea autostradă Craiova-Piteşti va avea loc în iunie şi va fi realizată în regim de concesiune. Primarul municipiului Craiova a anunţat că lucrările de construcţie ar trebui să înceapă în a doua jumătate a acestui an, licitaţia fiind organizată de CNADNR pe data de 28 iunie. Autostrada dintre Craiova şi Piteşti ar urma să coste între 3,7 miliarde de lei (660 de milioane de euro) şi 4,9 miliarde de lei (1,1 miliarde de

euro), potrivit informaţiilor din anunţul de intenţie al CNADNR, publicat în decembrie 2012. În prezent, în Oltenia, sunt în desfăşurare alte câteva proiecte de infrastructură. Este vorba de reabilitarea DN 56, Craiova - Calafat, varianta de ocolire a municipiului Caracal (constructor ROMSTRADE), varianta de ocolire Craiova Sud, care urmează să lege DN 56, DN 55 şi DN 6 şi, de asemenea, se lucrează la reabilitarea DN 6, Alexandria - Craiova. Aldezir marin

lideri şi afaceri

Bogăția fabricii Modexim sunt oamenii Standardul de calitate este ingredientul obligatoriu al unei afaceri de succes. La Modexim SA Craiova, acesta se bazează pe oamenii din companie.

omul este cel care produce plus-valoare, dacă este bine coordonat. Noi încercăm să îmbunătățim și mai mult climatul de lucru“, a arătat Iuliana Dănișor. Compania efectuează angajări încontinuu Piaţa locală a muncii nu este foarte flexibilă, ceea ce face ca Modexim să întâmpine probleme în găsirea perso-

a-l aduce la o performanță atât cantitativă, cât și calitativă. Acest lucru se face cu antrenori sau normatori, pentru a avea două efecte pozitive. Pe de o parte, salariatul realizează mai multe produse și de o calitate mai bună și își va lua mai mulți bani, iar, pe de altă parte, faptul că producem la un nivel calitativ mai bun, atunci clienții noștri vor fi și mai mulțumiți“, a explicat managerul general al Modexim. Trendul industriei textile

apitalul uman este cheia spre succes în orice companie, dar cu atât mai mult în industria textilă, unde omul nu poate fi înlocuit de mașini. Dezvoltarea companiei Modexim SA Craiova stă în mâinile a 664 de angajați. Ei creează plus-valoare societății în care activează, consideră directorul general al Modexim SA, Iuliana Dănișor. „Bogăția fabricii sunt oamenii! Astfel că, investind în oameni, investim în eficientizarea activității noastre. Mașinile sunt mașini, clădirea este doar... un spațiu de producție, iar

nalului necesar pentru activitatea de confecţii. Porţile fabricii sunt deschise încontinuu celor care doresc să lucreze în acest domeniu de activitate. Salariile oferite de companie sunt decente, peste nivelul pieţei. Instruirea, piatra de căpătâi a afacerii

În contextul actual al pieței, Modexim continuă activitatea de confecţii la Craiova şi are proiecte importante pentru 2013. Directorul general al companiei consideră că în industria textilă contează trei lucruri care nu pot fi separate: notorietatea, standardul de calitate impus și managementul. Iuliana Dănișor punctează un trend către care tind toți marii producători din industria mondială: calitatea. „Industria confecțiilor este dez-

voltată în România datorită calității muncii, a calității produselor rezultate. Clienții externi vin la noi pentru că avem o mare tradiție în această industrie, dar vin mai ales pentru calitatea producției realizate aici“, a declarat Iuliana Dănișor. Modexim lucrează pentru branduri celebre Compania craioveană creează confecții pentru companii cunoscute pe plan mondial: Steilmann, Max Mara, Vestebene, Lewinger, Suzanne Martin, Zara, H&M și altele. Întreaga producție se realizează în sistem lohn. Ramona olaru

Datorită standardelor de calitate din ce în ce mai ridicate impuse de partenerii externi de afaceri, compania pune accent pe traininguri cu angajații. „Lucrăm foarte mult cu muncitorul care coase și calcă, pentru

cover story

Corina Culiță, ADE Gas Oil Company: ADE Gas Oil Company activează pe piaţa GPL (gas petrolier lichefiat) şi a luat naştere în 2010, prin unirea a trei firme: Azalis, Dolchimex şi Eurogenetic. Directorul general al ADE Gas Oil Company, Corina Culiţă, ne-a acordat un interviu în care ne-a explicat cum a reuşit o companie cu sediul la Caracal, în judeţul Olt, să ajungă pe pieţele din regiunea balcanică.

Oltenia Business: Cum este pentru o femeie să conducă o companie care activează în domeniul carburanţilor? Corina Culiţă: Afacerile, din orice domenii, inclusiv cel al carburanților, nu mai reprezintă de mult un domeniu destinat exclusiv bărbaților. Fie că o recunosc sau nu, fie că o doresc sau nu, este indubitabilă puterea, ambiția, abilitatea femeilor de a conduce businessuri din toate domeniile, de a schimba în bine și în succes lumea afacerilor. Deși, din păcate, în România, majoritatea bărbaților văd în continuare locul femeii „la cratiță“, personal, am avut șansa de a întâlni în cariera mea bărbați care au avut puterea de a se debarasa de vechile mentalități și de a recunoaște că o femeie, prin calitățile sale manageriale, prin abilitățile cognitive și perseverență, poate găsi calea spre succes a afacerii lor. Oltenia Business: Ce vă motivează pentru a conduce acest business? Corina Culiţă: După aproape zece ani de experiență în domeniul carburanților, într-un sistem corporatist, unde ca femeie am atins maximum posibil, respectiv locul II în Top Management, am luat decizia

că este timpul să fac o schimbare și să atac cu curaj, pe cont propriu, acest business. Întâmplarea a făcut ca viziunea și strategia mea despre cum trebuie să evolueze un business în lumea carburanților, respectiv în lumea GPL -ului, să fie împărtășită de acționarii a trei firme puternice (Azalis, Eurogenetic, Dolchimex) ce activează în acest domeniu încă din anii ‘90, născându-se astfel ideea realizării unei singure firme, al cărei management mi-a fost încredințat și a cărei parteneră am devenit. Cred că am avut noroc, intersectându-mă la momentul potrivit cu trei oameni de afaceri adevăraţi, literalmente din mediul privat, olteni ca și mine, cu care împărtășesc aceeași viziune și aceleași valori, aspecte pe care le consider esențiale pentru succesul noii companii create, ADE Gas. Oltenia Business: Cum catalogați echipa cu care lucrați la ADE Gas? Corina Culiţă: În anii din urmă, am fost obișnuită să-mi formez și să am alături o echipă de oameni excepționali. La ADE Gas, am început prin a angaja oameni tineri, ambițioși, cu dorința de a învăța și con-

ADE Gas deține o flotă de transport pe calea ferată de 30 de vagoane, alături de o flotă de 25 de cisterne auto, cu o capacitate pe un singur transport de 1.600-1.800 de tone“. Corina Culiţă, director general ADE Gas Oil Company 6

cover story

„Principalul capital al societății este clientul“ strui, încercând să creez un mediu de lucru orientat spre valori, care să-mi permită motivarea oamenilor în conformitate cu personalitatea și performanțele lor, fără a pierde din vedere obiectivele companiei. Îmi doresc să fiu pentru colegii mei nu numai un bun manager, ci și un model de leadership. Oltenia Business: Cum a luat naștere asocierea de companii pentru a crea ADE Gas și care sunt planurile de dezvoltare? Corina Culiţă: Dacă ar fi răspund foarte scurt, v-aș spune un vers din Hora Unirii: „Unde-s doi puterea crește și dușmanul nu sporește“. Singura diferență este doar numeralul – trei în loc de doi! (...) Esența a constat în punerea în aceeași ecuație a experienței mele corporatiste cu experiența de business local a celor trei firme. Astfel, s-a decis deschiderea unui punct de lucru în București, de unde să fie dirijat întreg managementul noii companii. Au apărut idei în privința măririi cotei de piață, astfel încât într-un timp scurt am decis dezvoltarea de noi surse externe de supply, dezvoltarea de noi canale de vânzare – respectiv export și trading. Piețele-țintă sunt cele din regiunea balcanică, în special Bulgaria și fostele țări din fosta Yugoslavie, mari importatoare de GPL, în a căror vecinătate se află facilitățile deținute de ADE Gas. Oltenia Business: Ce investiţii aveţi programate în 2013 (să înceapă sau să fie finalizate)? Corina Culiţă: Businessul este susținut de investițiile

începute în 2011 și finalizate în 2012, respectiv de stația de îmbuteliere (cu o capacitate de stocare de 1.200 de metri cubi și o capacitate de îmbuteliere de 4.500 de butelii pe schimb), și depozitul de GPL (cu o capacitate de 1.500 de metri cubi), ambele localizate în orașul Caracal, în județul Olt. Pe lângă cele două facilități, ADE Gas deține o flotă de transport pe calea ferată de 30 de vagoane, alături de o flotă de 25 de cisterne auto, cu o capacitate pe un singur transport de 1.6001.800 de tone. În 2013, ne propunem transformarea depozitului de GPL din facilitate de depozitare și mixare în antrepozit de producție de mixare, acest lucru conducând la posibilitatea realizării altui deziderat, și anume exportul. Oltenia Business: Cum doriţi să „luptaţi“ pe piaţă cu oligopolurile create de marii vânzători de carburanţi, ce deţin multe staţii şi cu susţinere (capitaluri) de peste graniţă? Corina Culiţă: Cred că pentru dimensiunea noastră de business principala preocupare nu trebuie să fie lupta cu oligopolurile create de marii vânzători de carburanţi ci aplecarea spre client, spre nevoile acestuia oferind servicii-produse de care să fie atât de mulţumiţi încât să ne recunoască poziţia de lider regional în domeniu. Cuvintele cheie ale acestei misiuni sunt flexibilitatea, puterea de adaptare la nevoile clienţilor, viteza de reacţie. Toate aceste avantaje nu pot fi oferite de marile companii multinaţionale pentru care este extem de greu să adap-

teze strategii globale la nivelul local. Oltenia Business: Cum vă fidelizaţi clienţii? Corina Culiţă: A fideliza un client este mult mai greu decât a adăuga în portofoliul companiei unul nou. Foarte important este nivelul calității contactului creat cu clientul. Din punctul meu de vedere, este deosebit de important să i se acorde atenție și importanță fiecărui client, indiferent de dimensiunea sa. Comunicarea directă, acordarea posibilității clientului de a ajunge cu ușurință până la cel mai înalt nivel de management, acolo unde decizia poate fi luată imediat, construirea unei relații bazate pe încredere sunt metodele pe care ADE Gas le folosește în privința fidelizării clienților săi. Consider că principalul capital al societății este clientul, pe care trebuie să-l cunoaștem îndeaproape, cu care să creăm și să cultivăm o puternică relație. Prin tot ceea ce facem încercăm să arătăm şi să demonstrăm clientului că se poate baza pe noi, că ADE Gas poate să-i ofere, fără sincope și la un preț corect, produsul de care are nevoie. Oltenia Business: Ce cantitate de GPL vindeţi anual? Corina Culiţă: Anual, înregistrăm un volum de vânzări de aproximativ 50.000 de tone, ceea ce reprezintă o cotă de piață de aproximativ 10% din totalul pieței de GPL din România. Oltenia Business: Există concurenţă în acest segment de piaţă a produselor petroliere şi a derivatelor?

Corina Culiţă: Piaţa carburanţilor şi implicit piaţa de GPL este dominată de cele trei mari rafinării din România aparţinând OMV (Petrom), KazMunaiGaz (Rompetrol) şi Lukoil (Petrotel) care, pe lângă facilităţile de producţie deţin propriile reţele de retail. Vă daţi seama cum este să te lupţi din poziţia noastră cu mastodonţii! Şi totuşi, ADE Gas reuşeşte să rămână competitiv şi în acelaşi timp să ofere produse de calitate, prin dezvoltarea surselor de aprovizionare dincolo de graniţele României. Astfel, în Oltenia ajunge GPL de de un înalt nivel calitativ din toate tările ex-sovietice – Rusia, Kazakhstan, Ucraina, Belarus, Turkmenistan. ADE Gas este una din puţinele companii din România care a reuşit într-un timp relativ scurt, datorită dezvoltării relaţiilor externe şi abilităţilor de negociere, să devină unul din cei mai importanţi importatori de GPL. Acest fapt s-a tradus în practică prin competitivitate, câştigarea independenţei în privinţa supply-ului şi a puterii de negociere cu cele trei mari firme străine ce deţin azi rafinăriile din România. Ramona Olaru

Azalis SRL şi Eurogenetic SRL, două dintre firmele care compun ADE Gas, sunt membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj.

investiţii

Standarde înalte la Dispeceratul CEZ Distribuţie Investiţiile companiei în anul 2012 nu s-au limitat la reţeaua de distribuţie, ci au vizat şi propria activitate, de exemplu procesul de modernizare a Dispeceratului din Craiova. Procesul a fost demarat în urmă cu aproape un an, iar în prezent CEZ Distribuţie are un centru de comandă operaţională modern la Craiova, care permite o desfăşurare mai eficientă a activităţii.

odernizarea Dispeceratului CEZ Distribuţie de la Craiova reprezintă un pas strategic important pentru întreaga regiune a Olteniei, întrucât aici se realizează conducerea operativă a reţelelor de înaltă, medie şi joasă tensiune din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi şi Teleorman. Investiţia realizată şi impactul pozitiv direct asupra activităţii poziţionează Dispeceratul CEZ Distribuţie din Craiova în rândul celor mai moderne centre de comandă operaţională din ţară.

Un pas important în combaterea deranjamentelor din reţea Unul dintre beneficiile majore rezultate din procesul de modernizare îl reprezintă eficientizarea activităţii de preluare şi remediere a deranjamentelor din reţea. Spre exemplu, investiţia în Dispeceratul de la Craiova a condus la reducerea duratei întreruperilor accidentale în alimentarea cu energie electrică cu aproximativ 10% în perioada iulie - decembrie 2012, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În plus, în perioadele de condiţii meteorologice deosebite, graţie noului spaţiu de dispecerizare, s-a redus durata intervenţiei şi au fost create condiţiile necesare pentru adoptarea promptă a unor decizii corecte. Pe lângă dotările tehnice care au determinat creşterea calităţii serviciilor oferite de CEZ Distribuţie, noul spaţiu aduce beneficii angajaţilor care lucrează la Dispeceratul din Craiova. Climatul de muncă este extrem de important pentru resursele umane dintr-o organizaţie, iar noul centru

le oferă celor 45 de oameni care îşi desfăşoară activitatea aici un climat mai confortabil şi standarde ridicate. Principalele avantaje ale investiţiei în noul centru de conducere operativă sunt: - creşterea siguranţei în conducerea operativă a instalaţiilor prin sistemul SCADA - creşterea ratei de promptitudine şi corectitudine a deciziilor operaţionale - monitorizarea simplificată a activităţii în ansamblu Anda Şoşea

info

Dispeceratul CEZ din Craiova are un Video Wall de 8mp

Printre îmbunătăţirile aduse la Dispeceratul CEZ Distribuţie din Craiova se numără un Video Wall (ecran de dispecerizare) pentru Dispeceratul de 110 kV, cu suprafaţa de opt metri pătraţi şi tehnologie LED de ultimă generaţie, cinci sisteme multiscreen de funcţionalitate industrială cu dimensiuni mărite şi fiabilitate crescută pentru monitorizarea SCADA la fiecare dispecerat, servere pentru SCADA, UPS-uri şi alte calculatoare industriale amplasate într-o încăpere tehnică special amenajată, electroalimentare separată pentru dispecerat cu rezervare, iluminat de siguranţă pentru continuitate în activitate şi un sistem performant de climatizare. Monitoarele SCADA cu suprafaţa de circa un metru pătrat optimizează deopotrivă precizia în vizualizarea schemelor şi a jurnalelor de evenimente şi timpul de intervenţie în identificarea şi remedierea defectelor.

lideri şi afaceri

Indaeltrac lucrează nemțește, cu produse românești Pe o piață tot mai extinsă a companiilor care vor reducerea costurilor de producție, să lucrezi cu o firmă craioveană serioasă este „mană cerească“ pentru orice investitor străin.

ndaeltrac SRL produce echipamente electronice de putere (convertizoare statice pentru aplicaţii industriale, pentru termocentrale, pentru hidrocentrale, pentru industria mineritului de suprafaţă), dar și aplicaţii pentru tracţiune electrică. Producția este orientată preponderent către piața externă, unde se livrează 60% din volumul realizat la Craiova. Concentrarea activităţii către export, menţinerea oamenilor buni în companie, accentul pe cercetare-dezvoltare şi orientarea către parteneri serioşi de afaceri au fost ingredientele necesare Indaeltrac să se dezvolte în ultimii ani. Compania a pornit inițial cu opt salariați, iar în prezent numără în jur de 50. Colaborare extraordinară cu o companie din Austria Firma craioveană produce pentru Vossloh Kiepe, subsidiara austriacă a companiei de origine germană Vossloh. Divizia din Austria preferă să lucreze cu companii din Europa de Est, datorită costurilor de producţie reduse în astfel de state. Calitatea echipei de la Craiova și-a spus cuvântul. „Împreună cu Vossloh Kiepe am dezvoltat proiecte

în care noi am fost folosiţi pentru proiectare, după cerinţele impuse de partenerul de afaceri, şi am realizat un echipament pentru modernizarea unui tramvai din Viena“, a explicat managerul general al societăţii din Bănie, Dan Neagu, adăugând că Vossloh Kiepe vede în această colaborare cu societatea craioveană o continuitate a succesului austriecilor. Conducerea companiei din Austria menționa, într-o revistă de specialitate din Europa, următoarele: „Datorită strategiei noastre de a construi parteneriate cu companii din Turcia, Slovacia și România, au scăzut costurile de producție, dar fără vreun impact asupra calității“. Societatea craioveană a realizat pentru austrieci un echipament pentru modernizarea unui tramvai din Viena. Indaeltrac a mai produs pentru austrieci aparate de aer condiționat sub licență Vossloh Kiepe, de uz industrial (pentru dotarea tramvaielor, metrourilor, trenurilor), iar produsele ajung la Siemens. „În cadrul colaborării cu Vossloh Kiepe, am reușit să asimilăm foarte rapid produsele lor deosebit de complexe, datorită ajutorului prompt primit de la compania în cauză“, a precizat antreprenorul craiovean. Din experiența cu Vossloh Kie-

pe, întreprinzătorul craiovean spune că a învățat „să lucreze nemțește“. Indaeltrac vizează exportul Ca și planuri de viitor, compania craioveană intenționează să se extindă pe piața externă. „Dorim colaborări pentru producție cu firme din țările dezvoltate din Europa de Vest (Germania, Austria, Franța). Această colaborare presupune să realizăm produse după documentația lor, mai exact să producem sub licențele unor firme din domeniul electronicii de putere, pentru acționări electrice și automatizări“, a arătat directorul general al companiei, Dan Neagu. Firma este membră a Camerei de Comerț și Industrie Dolj și dezvoltă proiecte și în România. Are un contract

cu RATB pentru realizarea unui prototip de tramvai, care va fi dotat cu echipamente de la această firmă, va fi testat şi omologat în România. Pentru acest proiect, compania craioveană a realizat o investiţie importantă, printr-un proiect cu fonduri europene. „În plus, intenționăm să dezvoltăm colaborarea pe piața internă, în sensul activităților de service și mentenanță pentru produsele ce se vor vinde în România“, a conchis managerul general al Indaeltrac. Ramona Olaru

Indaeltrac SRL este o companie membră a Camerei de Comerț și Industrie Dolj.

Ce solicită antreprenorul autorităților: TVA să fie plătită la încasarea facturii de către toate firmele, nu doar de cele care realizează o cifră de afaceri anuală sub 2,25 milioane de lei; Facilități fiscale de la autoritățile locale pentru cei care fac producție în zonă; Statul să-și achite datoriile către firmele private la intervale mai mici de 120 de zile, pentru a debloca activitatea societăților.

lideri şi afaceri

OZ Maraton din Craiova intră pe piaţa internaţională De 19 ani pe piaţa românească, compania OZ Maraton din Craiova, cu activitate în domeniul construcţiilor, va intra şi pe piaţa internaţională.

facerea aparţine lui Taner Altintasoglu, originar din Turcia, care a ajuns în România imediat după revoluţie. „Nu am avut intenţia de a mă stabili aici. Totuși, atmosfera favorabilă pentru afaceri din acea perioadă m-a determinat să rămân. Au trecut peste 20 de ani“, a spus antreprenorul. În acest timp, compania OZ

Maraton şi-a desfăşurat activitatea oferind servicii atât în domeniul construcţiilor civile, cât şi în cel al construcţiilor industriale, a cărei evoluţie a fost fluctuantă. „În perioada 2004-2007, construcţiile civile au cunoscut o creştere accentuată faţă de cele de tip industrial, motivul fiind accesul facil la creditele bancare până la sfârşitul anului 2008“, a spus Taner Altintasoglu. În prezent, OZ Maraton are rezonanţă mai mult pentru construcţiile industriale, dar oferă şi o gamă largă de sisteme de protejare a locuinţei din sticlă, de aluminiu, tâmplărie PVC, fiind şi furnizor de mobilă. Produsele de lux livrate clienţilor sunt pereţii din sticlă şi uşile din sticlă cu

sau fără vitralii. Dezvoltator imobiliar Anul 2013 a început într-un mod optimist pentru companie. OZ Maraton are în proiect să devină dezvoltator pe piaţa construcţiilor civile. „Situația economică internațională a afectat foarte mult şi afacerile din ţara noastră. Totuși, lumina de la capătul tunelului pare să fie vizibilă. Deși ne așteptăm să mai treacă o perioada bună de timp până ce măcar o urmă de optimism să ajungă pe meleagurile noastre, credem că ceea ce a fost mai greu a trecut. Construim trei blocuri de locuințe, cău-

tăm parteneri care să deţină spaţiu pentru construit, cu scopul de a dezvolta proiecte imobiliare. De asemenea, urmărim şi dezvoltarea producției de sticlă“, a spus antreprenorul. Compania va contiuna şi activitatea în domeniul construcțiilor industriale. „Avem mai multe lucrări în diferite orașe din ţară şi executăm aplicări, precum şi reparații de pardoseli din epoxy şi quartz, având parteneriate cu firme din întreaga Europă. De asemenea, suntem în discuții cu diferite firme pentru a intra pe piața de construcţii de pe continentul african“, a mărturist omul de afaceri. Carmen rusan

economie

Cine duce povara in 70% dintre firmele doljene care au intrat în insolvență și-au cerut singure această protecție legală în instanță, lăsându-și furnizorii „cu ochii în soare“. Oltenia Business vă arată cum pierde economia capital de lucru, în general, din cauza ușurinței cu care se intră în procedură de insolvență.

acilitatea cu care se intră în insolvență în România are două aspecte în plan economic. În primul rând, firma care își cere insolvența o face pentru a se feri de creditori, de executări silite și pentru a se pune la adăpost pentru o vreme. În al doilea rând, insolvența este o piedică în dezvoltarea companiilor care au creanțe de recuperat de la societățile intrate în această procedură. Insolvența autogenerată se perpetuează în timp și vine din trecut. Mărturie stau datele statistice furnizate pentru Oltenia Business de către Tribunalul Dolj. În 2012, s-au înregistrat la instanța amintită 1.234 de cereri de insolvență, din care, în 873 de cazuri debitorii și-au cerut singuri insolvența. În 2011, fenomenul a fost similar. Din 1.174 de companii intrate în insolvență, un numărrecord de 910 și-au cerut singure această protecție în instanță. În 2010, din 1.225 de cazuri de insolvență, 697 au fost la cererea debitorului. O protecție extremă În mediul de afaceri, părerile despre insolvenţă sunt împărţite: pe de o parte, firmele mici agreează această formă a legii, pentru că este o soluție de protecţie în faţa creditorilor, dar pe de altă

parte, firmele furnizoare care au de recuperat sume importante de la debitori spun că mult prea uşor intră debitorii în insolvenţă, în detrimentul creditorilor. În general, societăţile care îşi cer insolvenţa singure sunt firme cu pierderi, cu datorii mari atât la bugetul consolidat al statului, cât şi la furnizori, bănci sau la alţi creditori. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei începe să creeze mari probleme unor entităţi economice care îşi desfăşoară corect activitatea, îşi plătesc datoriile la timp, angajaţii şi

Avantaj: debitorul Firmele care se văd încolțite de creditori nu văd altă scăpare decât insolvența. „Esenţa acestei legi este de a proteja debitorul“, a explicat Mircea Pârvuleţu, director executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj. Dar iată care este adevăratul motiv pentru care intră sute de entități economice în insolvență. „Firmele îşi cer singure insolvenţa pentru că pe perioada insolvenței se suspendă orice măsură de

Firmele îşi cer singure insolvenţa pentru că pe perioada insolvenței se suspendă orice măsură de executare silită de către Fisc și alt creditor“, a spus directorul executiv adjunct al DGFP Dolj, Mihai Antonescu. furnizorii. Oamenii de afaceri afectați de tertipurile celor care își cer la tribunal protecție, apelând la Legea nr. 85/2006, susțin că „procedura insolvenței practic este gândită ca o societate care trece din administrarea patronatului într-o administrare colectivă a creditorilor“ și că o astfel de protecție prin insolvență ar trebui să fie extremă, în cazuri excepționale.

executare silită de către Fisc și alt creditor. În plus, cei care intră în insolvenţă procedează în acest fel pentru a nu mai plăti dobânzi şi penalităţi la sumele datorate statului“, a spus directorul executiv adjunct al DGFP Dolj, Mihai Antonescu. Dezavantaj: creditorul Societăţile mari cu mulţi

angajaţi au multe probleme cu clienţii care îşi cer singuri insolvenţa. În forma sa actuală, Legea insolvenței stabilește o ordine intersantă de stingere a debitelor pentru cei care s-au înscris la masa credală: mai întâi trebuie achitate datoriile salariale, cum este și firesc, apoi se sting cheltuielile aferente procedurii de insolvență (onorariul/comisionul lichidatorului); urmează stingerea creanțelor garantate (ipoteci, gajuri); abia pe locul al patrulea se sting obligațiile la bugetul consolidat al statului și/sau bugetele locale. Într-un final vine și rândul creditorilor chirografari să își primească drepturile bănești, dar până să ajungă rândul furnizorilor înscriși la masa credală să primească vreun ban, activele firmei debitoare sunt de mult timp „epuizate“. Ce spun firmele mari Antreprenorul local Constantin Popeci, de la Popeci Utilaj Greu, a declarat: „Tocmai pentru că este permisivă, Legea insolvenţei trebuie modificată. Când o firmă nu mai are din ce plăti creditorii îşi cere insolvenţa. Întâi, îşi mută activele pe o altă firmă şi... gata! A scăpat! După aceea trage după sine şi alte firme bune. Cum este cazul lui

economie

solvenței în România Guvernul a fost sesizat. Legea insolvenței se va modifica.

Infografic: Victor Şoşea Cine intră în insolvență își asumă anumite riscuri: a partenerii de afaceri vor fi reticenți să își continue contractele cu o firmă aflată sub protecția Legii nr. 85/2006; a se creează un deficit de imagine peste care firma va trece cu greu, chiar dacă iese din insolvență; a administratorul firmei debitoare va avea fapta înscrisă în cazierul fiscal, iar timp de cinci ani nu va putea fi administrator la altă societate. Dinu Patriciu, care şi-a cerut insolvenţa, dar a băgat în incapacitate de plată şi alte firme, inclusiv dintre cele locale, care au intrat şi ele în insolvenţă“. Alt întreprinzător craiovean

consideră că actuala formă a insolvenţei este, pentru unii, o „escrocherie legală“. „În teorie, instituţia insolvenţei este bine gândită (nu pentru că ar fi gândită de eminenţele cenuşii din România, ea a fost copiată integral din legislaţia europeană), dar aşa cum este pusă în practică devine o escrocherie legală. În practică, mare parte din insolvenţe au la bază autodecapitalizarea controlată de «patronii escroci». Decât să te lupţi cu timpurile grele mai bine cauţi să acumulezi datorii cât mai mari, să sustragi sub diverse forme bunuri şi bani din propria societate, după care îţi negociezi cu un practician în insolvenţă declararea stării de insolvenţă. După aceea, cu banii pe care ai reuşit să

îi căpuşezi din propria societate îţi continui activitatea în aceeaşi locaţie, cu aceleaşi dotări şi cu acelaşi personal, dar pe firma mătuşii. De aici începe showul: se încaieră creditorii cu debitorul şi câştigă practicianul în insolvenţă pentru că nici acesta din urmă nu este prea dus la biserică şi bineînțeles că îl priveşte pe debitorul escroc ca pe o pradă. Scopul practicianului este ca până la final să-i vândă patrimoniul, acela care mai este (...)“, este de părere Liviu Cioană, deţinătorul grupului de firme MITLIV. El a mai explicat de ce pierde economia românească de pe urma Legii insolvenței, în sensul că furnizorul mare va fi reticent în a credita firmele mici, tocmai pen-

Ministrul delegat pentru IMM, turism și mediul de afaceri a precizat, în luna ianuarie a acestui an, că după sesizările venite din mediul de afaceri privind hibele Legii insolvenței, mai ales a ușurinței cu care debitorii își cer singuri insolvența, acest act normativ va fi modificat. Ministrul Grapini a avertizat că, după modificarea legii, intrarea în insolvență nu va mai fi la îndemâna oricui. Actul normativ ar urma să fie modificat în 2013. tru că acestea intră rapid în insolvență când dau de greu, iar de aici începe povestea: „O firmă mică sau mijlocie care merge la o companie mare pentru a contracta produse sau servicii este condiționată de plata în avans. Dacă furnizorul nu o creditează, banca nu o creditează, atunci este puțin probabil să aibă surse proprii de capital pentru a rezista. Deci, la modul general economia este afectată de faptul că, din cauza precauției creditorului, întreprinderile mici și mijlocii sunt frânate și nu se pot dezvolta. Cine pierde din acest fenomen? Economia în ansamblul ei“. Ramona Olaru

interviu

Maria Grapini: România a rămas Ministrul delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri și turism, Maria Grapini, a acceptat să acorde un interviu pentru Oltenia Business, în care ne vorbește despre cele mai importante modificări legislative ce vizează acești „actori“ ai economiei: întreprinderile mici și mijlocii. Oltenia Business: Cum catalogaţi, în prezent, IMM-urile din România? Maria Grapini: În prezent, economia mondială este caracterizată de cuvântul vulnerabilitate. Mesajul meu pentru IMM-uri este însă optimist, deoarece am convingerea că economia se va reașeza pe criterii de profitabilitate. Dacă vom deveni serioși și vom aplica în mod

corect principiile de business, toate acestea, însoțite de acțiunile concrete de adoptare a unor politici legislative și fiscale cooerente și stabile ale guvernului, vom avea rezultate pozitive. Oltenia Business: Ce ne puteți spune despre impozitul forfetar? Se va aplica în acest an? Maria Grapini: Aș începe cu o corectură absolut necesară, nu va fi vorba de introducerea unui impozit forfetar. Așa cum știți, în ultima lună, am reușit să am un dialog cu toate asociaţiile profesionale şi patronale din domeniul turistic, servicii, cooperaţie, industria prelucrătoare, pentru elaborarea studiului de impact privind introducerea acestei noi modalități de impozitare. Scopul acestui impozit nu este închiderea firmelor, ci scoaterea la suprafaţă a economiei „gri“. Pentru început, vom analiza impactul acestui impozit asupra sectorului hotelier/pensiuni și alimentației publice, mai exact restaurante. Rolul nostru este să adunăm toate datele și să facem o analiză. Introducerea unei noi modalități

de impozitare este o măsură de fiscalitate, pe care o voi trimite Ministerului Finanțelor Publice, care va lua o decizie cu privire la aplicarea sau nu a acestui impozit. Când luăm în calcul să introducem un astfel de impozit, nu ţintim închiderea firmelor. Cei din serviciile pe care le vom alege să intre sub acest model nu vor fi taxaţi decât pe modelul acesta. În plus, se va stabili un plafon până la care impozitul va fi zero. Oltenia Business: Spuneaţi recent că unii agenţi economici vor fi vizitaţi de Fisc „și de 15 ori pe an“ dacă nu își plătesc impozitele. Către ce domenii de activitate vă concentrați atenția? Maria Grapini: Mă refeream strict la acei operatori economici care nu vor plăti acest impozit pe care îl avem în vedere și care riscă să fie vizitați de mai multe ori pe an de Fisc, la orice reclamație sau suspiciune de evaziune fiscală. În prezent, consilierii mei culeg toate datele pentru a avea un fond de calcul bine stabilit si documentat. În alte ţări, de exemplu, se aplică la 27 de servicii. Vom analiza pentru început impactul asupra sectorului hotelier/ pensiuni şi alimentaţiei publice/ restaurante. Oltenia Business: OUG nr. 8/2013 impune un impozit de 3% asupra veniturilor microîntreprinderilor care rea-

lizează o cifră de afaceri mai mică de 65.000 de euro. Dar înseamnă să plătească acest impozit și firmele cu pierderi. De ce nu s-au separat lucrurile? Maria Grapini: Actul normativ specificat mai sus este o inițiativă a Ministerului Finanțelor Publice și are ca principală reglementare reducerea pragului cifrei de afaceri de la 100.000 de euro la nivelul de 65.000 de euro pentru firmele care la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent aveau între unu și nouă salariați și care vor plăti un impozit de 3% pe cifra de afaceri. Această reglementare este una de unificare a plafonului de 65.000 de euro, întrucât agenții economici care au cifra de afaceri până la acest plafon, nu sunt obligați să colecteze și să plătească TVA. Reducerea plafonului se datorează faptului că acest prag a fost obținut de România în negocierile cu Comunitatea Europeană în ceea ce privește aplicarea prevederilor Directivei 2006/ 112/ EU (Directiva TVA) privind regimul comun de TVA, ceea ce nu a permis unificarea acestui plafon în sensul creșterii sale la nivelul de 100.000 de euro. Opțional, agenţii economici care doresc să plătească impozitul de 3% pe cifra de afaceri până la plafonul de 100.000 de euro pot opta pentru acest lucru. Țin să subliniez că această

interviu

în urmă la capitalizarea IMM-urilor cotă de 3% din cifra de afaceri, conform reglementărilor anterioare, se aplică tuturor firmelor, indiferent de domeniul de activitate, care se încadrau într-o cifră de afaceri care nu depăşea 100.000 de euro anual şi avea între unu şi nouă salariați. Oltenia Business: Ar putea acest act normativ să închidă multe firme, la fel cum a făcut-o impozitul minim în 2010 (când zeci de mii de firme și-au suspendat activitatea)? Maria Grapini: Nu. Categoric nu. Oltenia Business: Aţi amintit că se va modifica legea insolvenței? Ce modificări a propus mediul economic? Maria Grapini: Aș începe prin a mulțumi tuturor reprezentanților mediului de afaceri care au ales să răspundă invitației mele la dialog și să se implice direct. Cum era normal, am primit numeroase propuneri, care sunt momentan în analiză și pe care le vom anunța în momentul în care vor fi stabilite. Oltenia Business: În luarea deciziilor fiscale ce privesc IMM-urile vă consultați și cu mediul de afaceri? Maria Grapini: Dialogul și transparența au reprezentat priorități din primul moment al mandatului meu. În mod cert, absolut toate măsurile pe care le voi lua vor veni ca rezultat al dialogului cu reprezentanții mediului de afaceri. Așa cum vă spuneam mai devreme, rolul nostru este să adunăm toate datele și să facem analize de impact. Deciziile privind măsurile de

fiscalitate sunt luate de Ministerul Finanțelor Publice. Oltenia Business: Care sunt cele mai grave probleme actuale ale companiilor din România? Pentru care dintre ele există soluții? Maria Grapini: În România, ca şi în ţările din Uniunea Europeană, majoritatea companiilor sunt întreprinderi mici şi mijlocii. Diferenţa este că România a rămas în urmă

conduceţi mediul de afaceri? Maria Grapini: Obiectivul general îl constituie dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe competitivitate şi spirit antreprenorial, pentru a face faţă concurenţei pe piaţa unică europeană şi în exteriorul Uniunii Europene. Viziunea noastră pe termen mediu şi lung, în acest domeniu, propune un pachet de 51 de acţiuni guvernamentale, articulate într-un set de 15 direcţii

Ministrul IMM-urilor, turismului și mediului de afaceri a precizat că implementarea strategiei răspunde următoarelor priorităţi guvernamentale actuale: 1

Implementarea unei viziuni economice de lungă durată, care să ofere predictibilitate, locuri de muncă în economia ţării prin realizarea unui mix eficient între politicile de stimulare a creșterii economice.

Toleranţă zero faţă de corupţie şi clientelism.

Creşterea substanţială a gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune.

faţă de celelalte ţări din Uniunea Europeană, din punct de vedere al capitalizării întreprinderilor mici şi mijlocii, al potenţialului lor, al capacităţii de a se finanţa, de a se împrumuta şi, nu în ultimul rând, trebuie să spunem şi din punct de vedere al inovaţiei, al îndreptării activităţii spre produse inovatoare, cu plus valoare adăugată. Soluţii există pentru toate aceste probleme şi executivul are acest rol bine asumat de a le identifica şi implementa. Oltenia Business: Cu ce va sprijini ministerul pe care îl

de acţiune, grupate în jurul a patru obiective specifice, şi anume: promovarea creşterii economice prin investiţii şi îmbunătăţirea climatului investiţional; creşterea transparenţei actului decizional, a politicilor publice prin stimularea şi promovarea comportamentului responsabil şi integrităţii în afaceri; îmbunătăţirea mediului de afaceri şi promovarea şi dezvoltarea antreprenoriatului, inclusiv în rândul unor grupuri-ţintă specifice: tineri, femei, şi promovarea dreptului la a doua şansă pentru antreprenori, prin creșterea accesului întreprin-

zătorilor la consultanță şi servicii de formare şi instruire de calitate; creşterea capacităţii administrative a structurii de specialitate din cadrul Ministerului Economiei în scopul îmbunătăţirii proceselor de planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare. Modalitatea de aplicare a strategiei pe care ne-o propunem în domeniul mediului de afaceri are în vedere obiectivul fundamental al Ministerului Economiei de a susţine relansarea economică, urmărind în perioada imediat următoare revigorarea cererii interne, relansarea susţinută a producţiei industriale şi creşterea continuă a exporturilor, în condiţiile unui cadru macroeconomic stabil. Oltenia Business: Ce intenţionaţi să faceţi dumneavoastră, în calitate de ministru, pentru IMM-urile din Oltenia? Maria Grapini: Ministrul delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism propune şi asigură implementarea de măsuri valabile pentru tot mediul de afaceri din România. Îmi propun atât pentru mediul de afaceri din întreaga ţară, dar şi pentru cel din Oltenia să găsim soluţii rapide, reale şi legale pentru ca împreună să parcurgem drumul spre succes. De asemenea, voi susţine orice proiect viabil şi competitiv propus de actorii implicaţi în mediul de business local, fie că vorbim de autorităţile publice locale, reprezentanţi ai mediului academic local sau de antreprenori din regiune. Ramona olaru

economie mondială

Evoluţia preţurilor materiilor prime Prețurile materiilor prime vor continua să scadă în Europa. Cererea scăzută de petrol va menține prețurile, producția mare de grâu estimată în SUA și cea de porumb în Ucraina ne duc cu gândul la tarife rezonabile ale principalelor materii prime pe plan internațional. Rămâne de văzut dacă seceta capătă valențe inflaționiste. troliere depind simultan de condiţiile internaţionale şi de cursul leu/dolar. În România, se folosesc cotaţiile de pe piaţa mediteraneană, ca fiind cea mai apropiată de România (cotaţiile de pe platts.com - n.r.). În prezent, cotaţiile în zona mediteraneană care se iau ca referinţă la noi sunt mai mici decât de obicei, în condiţiile în care noi facem o medie a tranzacţionărilor pe o săptămână“, a declarat recent, pentru Oltenia Business, directorul de tranzacţionare al Bursei Române de Mărfuri (BRM), Valeriu Gheorghe. Motorina este cel mai tranzacţionat produs de pe BRM, iar ultimul preţ era de 960 de dolari pe tonă, la începutul lunii februarie, preţ în scădere faţă de 2012.

stimările Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) anticipează că cererea de petrol din ţările mari şi dezvoltate ale Europei se va reduce în acest an, în timp ce alte regiuni, mai ales Asia, vor consemna o creştere solidă, potrivit CNBC (Consumer News and Business Channel), citat de Mediafax. Cererea de petrol din Europa se află, deja, la minimul ultimilor 20 de

Consum redus de energie în ţară ani, și vine după cinci ani de declin. Specialiștii de la AIE anticipează că cererea pentru această materie primă va continua să scadă și în 2013, influenţată de perspectivele economice nefavorabile și de orientarea către surse alternative de energie. O cerere scăzută de petrol înseamnă o stagnare sau chiar scădere a prețurilor acestui produs pe bursele internaționale, dar și

o stabilizare a prețurilor la combustibili în statele europene, inclusiv în România. BRM: Cerere scăzută de carburanți La noi în ţară nu se tranzacţionează ţiţei brut, dar piaţa combustibililor derivaţi din petrol este vastă şi, în prezent, se află şi ea în declin. „Preţurile produselor pe-

Motoarele economiei nu mai sunt turate la maximum. Din tranzacţiile de pe BRM reiese că „este un consum redus în ţară atât la produse petroliere, cât şi la energie, din cauza crizei economice. Scăderea consumului este explicată de faptul că se face economie în ramurile care nu mai produc la capacitate sau nu mai sunt prestate servicii la nivelul anilor an-

economie mondială

pe plan internaţional în 2013 teriori“, a mai spus directorul de tranzacţionare de la Bursa Română de Mărfuri. Piața mondială a grâului O cercetare realizată de Bloomberg arată că suprafeţele însămânţate cu grâu de toamnă în SUA se ridică la 17,23 milioane de hectare, ceea ce reprezintă cea mai mare suprafaţă din ultimii patru ani, în creștere față de cea din 2012, cu 783 de milioane de hectare. La rândul său, Canada anunţă o producţie de grâu peste aşteptări. Recolta a crescut cu 7,6% faţă de 2011, atingând 27,2 milioane de

tone anul trecut. „La nivel mondial, analiştii vorbesc de o diminuare a preţurilor la grâu, în condiţiile în care exportul din India va atinge zece milioane de tone, ceea ce va influenţa evoluţia preţurilor din Asia şi nu numai. Aceşti factori, combinaţi cu o producţie bună pentru producătorii din Regiunea Mării Negre, ar putea asigura o diminuare a preţurilor la grâu în acest an. Preţul mediu per tonă pe pieţele reprezentative din România a ajuns la 239 de euro în Banat, 251 de euro în Muntenia şi 261 de euro în Oltenia, potrivit celei mai recente raportări a Ministerului Agriculturii și

Dezvoltării Rurale“, se arată în revista de specialitate Agro Business. Totuși, volatilitatea prețului la grâu există și se manifestă la bursele specializate pe mărfuri de pe plan extern. Această volatilitate vine „din cauza presiunii vânzărilor masive ale fondurilor de investiții la Bursa de la Chicago, unde au fost lichidate 50.000 de loturi în câteva săptămâni, mai ales pozițiile pe termen de livrare scurt. Îngrijorările economice au determinat fondurile să realizeze vânzări și să diminueze stocurile“, titra Profitul Agricol, luna trecută.

Porumbul pe piețele lumii Piața porumbului nu face notă discordantă cu cea a grâului, astfel că, la nivel mondial, cererea este în scădere liberă. Specialiştii vorbesc de o diminuare drastică a exporturilor de porumb în momentul de faţă. Obligaţiile de export asumate reprezintă doar 44% din pronosticul marilor state exportatoare de porumb şi sunt cu 14% sub nivelul mediu, la nivel mondial, din ultimii cinci ani. Ramona olaru

Cotaţii grâu Bursa de la Londra

Cotaţii porumb Bursa de la Chicago Cu livrare în martie: 268 de dolari pe tonă Cu livrare în mai: 266 de dolari pe tonă

Bursa de la Paris:

Cu livrare în martie: 206 lire pe tonă Cu livrare în mai: 207 lire pe tonă

Bursa de la Chicago

Cu livrare în februarie: 315 dolari pe tonă Cu livrare în martie: 317 dolari pe tonă

Cu livrare în martie: 236 de euro pe tonă Cu livrare în mai: 237 de euro pe tonă

Bursa de la Paris: Cu livrare în martie: 244 de euro pe tonă Cu livrare în mai: 242 de euro pe tonă

Sursa: Profitul Agricol

Cotaţii petrol Bursa de la Londra

În ianuarie, cu livrare în martie: 107,17 dolari pe baril

Bursa din New York: În ianuarie, cu livrare în martie: 83,57 dolari pe baril Cotația țițeiului West Texas Intermediate a fost, în februarie, la New York Mercantile Exchange, de 95 de dolari pe baril.

Producția petrolieră a Rusiei a atins în 2012 cel mai înalt nivel de la destrămarea fostei URSS,

ştiaţi că...

au anunţat recent rușii. Astfel, Rusia a devenit cel mai mare producător de petrol din lume, surclasând Arabia Saudită. Anul trecut, Rusia a produs 518 milioane de tone de petrol și gaze, ceea ce reprezintă un nivel istoric al acestei ţări.

instrumente electronice de plată

Bilet la ordin, filă cec

Firmele sunt ceva mai atente în utilizarea instrumentelor electronice de plată, iar regulile sunt mult mai stricte.

ot mai multe companii le solicită partenerilor de afaceri o garanție în plus pentru plata la termen a facturilor emise. Cele mai des utilizate tipuri de garanții sunt biletele la ordin și filele cec. Uneori se mai folosesc și cambiile, dar acestea nu sunt prea răspândite la nivel național. Biletul la ordin are cea mai mare incidență. Do-

cumentul emis are o scadență, iar la termenul respectiv, beneficiarul îl introduce în bancă, iar banii din contul clientului sunt virați în contul furnizorului. Totuși, apar destul de multe situații în care, la scadență, biletul la ordin nu poate fi executat, dar acest aspect îl vom trata într-un alt număr al revistei Oltenia Business. Piața a evoluat într-o așa manieră în ultimii ani, încât firmele cer contragaranții în plus, pe lângă instrumentele electronice de plată. Nu mai este suficientă emiterea unui simplu bilet la ordin, ci acesta poate fi avalizat în nume propriu de către administratorul societății care oferă biletul la ordin. Adică administratorul răspunde material

cu bunurile sale personale (casă, mașină), în cazul în care nu își respectă obligațiile asumate prin ordin. Fila cec este cel mai sigur instrument de plată pentru cel care îl primește, dar este cel mai riscant document pentru emitent. Acesta este pasibil cu pedeapsa penală dacă nu respectă termenele de plată și condițiile în care a fost emis cecul. Ce este cambia? Cambia mai este numită și trată (bill of exchange sau draft) și, conform unei definiții „ca la carte“, reprezintă un ordin scris și necondiționat dat de o persoană (trăgător) unei alte persoane (tras) de a

plăti o sumă de bani, la vedere sau la o anumită scadenţă, unui beneficiar. Cambia este un instrument mai puțin obișnuit de plată. La nivel național, numărul și valoarea cambiilor introduse la plată sunt nesemnificative comparativ cu celelalte instrumente electronice de plată mai cunoscute. Avantajul cambiei este acela că, în circuitul comercial, îndeplinește mai multe funcții: de plată, de creditare, de garantare, de obținere de fonduri bănești. „Nu am mai văzut de luni întregi incidente de plăți“ Un bancher craiovean explica în urmă cu ceva vreme că nu a mai văzut în banca

instrumente electronice de plată

sau cambie. Ce preferați? pe care o conduce nici un incident cu cecuri sau bilete la ordin și nici cu cambii sau alte instrumente de plată. „Sunt din ce în ce mai puține incidentele de plăți cu cecuri sau cu bilete la ordin. Eu, personal, nu am mai văzut de mult în bancă așa ceva, de luni întregi. De exemplu, în trimestrul IV al anului 2012, nu am avut nici un astfel de eveniment, nici cu file cec, nici cu bilete la ordin. Explicația este aceea că firmele emitente de astfel de instrumente sunt din ce în ce mai atente. În funcție de numărul incidentelor și de valoarea lor, o bancă poate să nu-i mai emită unei companii cecuri sau alte instrumente, astfel că pe respectivul agent economic îl afectează direct neregulile la plată. Iar ca să plătească furnizorilor cash... este foarte dificil“, susține un bancher craiovean. Dacă nu mai lucrezi cu bilet la ordin, atunci trebuie să plătești marfa pe loc, cu

Reglementări specifice ale BNR Actul normativ care reglementează circulația instrumentelor electronice de plată este Regulamentul BNR nr. 6/2006 privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică, relaţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu aceste instrumente și precizările BNR referitoare la aplicabilitatea acestuia.

bani gheață, ceea ce poate duce la blocaje de plăți chiar și în interiorul aceleiași companii. Atenţie la cecurile fără acoperire! Din discuțiile cu bancherii reiese că firmele care oferă partenerilor de afaceri instrumente electronice de plată sunt mult mai prudente din 2012 încoace. În primul rând că fără bilete la ordin nu ar putea rezista pe piață, iar în al doilea rând, furnizorii sunt din ce în ce mai stricți cu clienții și le solicită o rigoare mai mare în relațiile comerciale pe care le au. Companiile care „se joacă“, practic, cu cecurile fără acoperire nu prea mai pot apela la altă bancă pentru a-i emite un nou carnet de cecuri. De regulă, partenerii de afaceri comunică între ei la apropierea datei scadente a unei facturi, iar în cazul în care clientul nu are suficienți bani în cont să

achite marfa sau serviciile ce i-au fost prestate, atunci se poate ajunge la eșalonări. Incidentele se raportează la BNR Cine face greșeala să emită un instrument de plată unei alte firme, iar la data scadentă să nu aibă banii în cont, ajunge automat în CIP – adică într-o bază de date la nivel național, unde, dacă ai intrat, compania ta va fi în interdicție bancară și nici o bancă nu va mai emite file cec, o perioadă, pe numele firmei tale. O bună perioadă de timp nu le mai poţi acorda furnizorilor garații de tipul instrumentelor de plată. Centrala incidentelor de plăți (CIP) este o structură specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor specifice incidentelor de plăţi produse de titularii de cont cu cecuri, cambii şi bilete la ordin. Transmiterea in-

formaţiei la CIP se face pe cale electronică, de către fiecare bancă în parte care a descoperit incidente, iar datele se transmit la BNR, prin utilizarea Reţelei de Comunicaţii Interbancare. Tranzacții în scădere Din statisticile BNR reiese că, în 2011, numărul tranzacțiilor efectuate la nivelul întregii țări cu cecuri și bilete la ordin s-a redus aproape la jumătate față de 2007. Reducerile sunt, și ca valoare, mai mici față de 2007. Totuși, observăm că, în plină criză, în anul 2010 s-au derulat tranzacțiile cu valoarea cea mai mare (peste 91 de miliarde de lei), prin conturile băncilor folosind instrumente de plată electronice, în special bilete la ordin și file cec. Ramona olaru

Statistica BNR privind tranzacțiile efectuate cu instrumente electronice de plată în ultimii ani* Anul

Nr. tranzacții cu cecuri şi bilete la ordin

Valoarea tranzacțiilor cu cecuri și bilete la ordin

2011

6,57 milioane

68.127,70 milioane de lei

2010

10,79 milioane

91.191,77 milioane de lei

2009

9,01 milioane

61.011,39 milioane de lei

2008

10,75 milioane

90.457,99 milioane de lei

2007

11,43 milioane

75.777,27 milioane de lei *Date preluate de la BNR

lideri şi afaceri

Magnolia Residence, un altfel de business

Aurel Iovan şi Mihaela Radu, dezvoltatorii Magnolia Residence

Dezvoltatorul imobiliar Alis Baba SRL crede că programul „Noua Casă“ ar sprijini constructorii. În acest sens, proiectul de investiții pe 2013 este destinat şi potențialilor cumpărători care ar putea aplica prin „Prima Casă 6“.

urel Iovan a început să-și dezvolte afacerile în sectorul imobiliar încă din 2007. Anul trecut, i s-a alăturat și soția sa, Mihaela Radu, care a venit cu experiența sa, după opt ani petrecuți în sectorul bancar, pentru a pune umărul la expansiunea afacerii axate pe construcții rezidențiale. An de an, bu-

sinessul s-a dezvoltat, iar cartierele de locuințe au fost construite şi vândute într-un ritm susținut, inclusiv pe perioada crizei. Așa a apărut cartierul lor de referință, ce poartă nume de floare - Magnolia Residence – primul cartier cu circuit închis din zona Craiovei, dar și multe alte ansambluri rezidențiale în alte zone ale Craiovei. Anul 2013 i-a prins pe cei doi soți în plină expansiune imobiliară, deși piața, în ansamblul ei, este încă în declin. Care este motivația lor? Se pregătesc intens pentru programul „Prima Casă 6“, cunoscut și „Noua Casă“, prin care statul va garanta creditele celor care cumpără doar locuințe noi. Nevoia de locuinţe noi exista în continuare. Un nou cartier rezidențial apare în 2013 „Ca și investiții în acest an, ne pregătim să facem şi

locuințe mai mici, pentru beneficiarii noului program „Prima Casă 6“. Noile case pe care le vom construi în extinderea cartierului Magnolia vor fi la prețul unui apartament din Craiova, undeva la 45.000 de euro, și vor avea două niveluri, parter plus mansardă. Este foarte bine că s-a lansat acest program. Ne-ar avantaja mult pe noi, constructorii, dacă statul se va axa pe ‚Prima Casă 6‘“, a arătat Aurel Iovan. Cum reușește antreprenorul craiovean să ridice viluțe la preț de apartament nu este un mister: „Avem avantajul TVA-ului de 5% la locuințele de până la 120 de metri pătrați – suprafață utilă, dar și avantajul prețului terenului în zonă“. Firma celor doi antreprenori, Alis Baba SRL, se ocupă de tot ce înseamnă apariția noului cartier, de la crearea infrastructurii de acces, aducerea utilităților și până la ridicarea de blocuri de garsoniere și apartamente, respectiv un nou

model de case ce vor avea o suprafață utilă de 80 de metri pătrați fiecare, plus câte o curte mică. Primele locuințe vor fi gata în câteva luni, iar antreprenorii nu exclud posibilitatea finalizării construcțiilor până la finele lui 2013. „Nu vom face rabat de la calitate“, a mai spus dezvoltatorul. Consultanța, alt palier al afacerii Potențialii cumpărători ai caselor beneficiază şi de consiliere financiară, pentru găsirea resurselor necesare. „Asigurăm consilierea clientului pentru găsirea celei mai bune soluții de finanțare. Prin intermediul unei bănci externe vom continua accesul la finanțarea în valută pentru clienţii noştri, dar și finanțarea pentru cei care obțin venituri din străinătate sau din alte profesii“, a precizat Mihaela Radu. ramona olaru

omul lunii

Radu Buziernescu, Professional Consulting:

Reprezentantul companiei de consultanţă fiscală şi audit Professional Consulting, Radu Buzie care îl conduce şi despre etica fiscală pe care trebuie să o aibă managerii români. către afacerile lor și nu asupra instabilității fiscale. Baza serviciilor noastre o reprezintă consultanța fiscală, auditul financiar și al fondurilor europene și contabilitatea, alături de salarizare, fuziuni și divizări, due diligence, prețuri de transfer.

Conf. univ. dr. Radu Buziernescu Oltenia Business: 2013 este un an aniversar pentru Professional Consulting. Ce înseamnă Professional Consulting, acum, la zece ani de la înființare? Radu Buziernescu: Grupul de firme Professional Consulting înseamnă azi patru asociați, peste 30 de salariați care alături de cei 300 de clienți permanenți reprezintă activul nostru cel mai prețios, o cifră de afaceri anuală de aproape un milion de euro și aproape două

milioane de euro impozite și taxe achitate la zi la bugetul de stat de la înființare. Oltenia Business: Care sunt serviciile din portofoliu pe care le oferiți clienților dumneavoastră? Radu Buziernescu: Încercăm să aducem plus valoare clienților noștri și să le oferim un prag cât mai înalt de satisfacție, printr-o gamă de servicii profesionale de calitate, care să le permită să-și concentreze atenția

Oltenia Business: Care este profilul clientului Professional Consulting? Radu Buziernescu: Clienții noștri sunt firme ai căror patroni doresc să aibă liniște și stabilitate fiscală, evidență contabilă curată, care doresc să plătească impozite atât cât trebuie în mod legal, nici mai mici, dar nici mai mari. Avem un portofoliu echilibrat de clienți, de la companii multinaționale la firme autohtone de toate mărimile, ce activează în toate domeniile de activitate, dar și în sfera profesiilor liberale: medici, notari, avocați. Avem și mulți clienți firme românești cu capital străin (din Germania, Italia, Franța, Portugalia, Elveția etc.), inclusiv furnizori locali ai Ford. Oltenia Business: Ce strategie de dezvoltare aveți pentru următoarea perioadă? Radu Buziernescu: Deși firma noastră a ajuns la maturitate, vom continua consolidarea, vom dezvolta mai ales serviciile cu valoare adăugată mare – consultanța fiscală, auditul, prețurile de transfer, fuziuni

și divizări – și vom continua investițiile în perfecționarea profesională a specialiștilor noștri. Oltenia Business: Cum este pentru dumneavoastră să conduceți o firmă ca Professional Consulting? Radu Buziernescu: Este o mare plăcere pentru că suntem o adevărată familie, colaborăm permanent între noi. Fiecare are de învățat de la celălalt, indiferent că este consultant fiscal, auditor, expert contabil sau avocat. Oltenia Business: Ce sfaturi le-ați da managerilor în legătură cu comportamentul lor fiscal? Radu Buziernescu: Nu este ușor să dai sfaturi azi și nu e deloc ușor să fii manager în aceste vremuri tulburi, în care fiscalitatea este excesivă și prost gândită, în care insolvența decimează partenerii care încetează plățile, în care Fiscul este parcă mai drastic ca oricând. Cu toții ar trebui însă să depunem eforturi suplimentare, să fim mai optimiști și să nu invocăm tot timpul criza, să încercăm, pe cât putem de mult, să respectăm o etică în afaceri și, de ce nu, o etică fiscală. Oltenia Business: Sunteți și cadru universitar la Universitatea din Craiova. Cum împletiți cele două activități?

Omul lunii

„Aducem plus valoare clienților noștri“

ernescu, a acordat un interviu pentru Oltenia Business despre dezvoltarea businessului pe Radu Buziernescu: Cea mai mare problemă este timpul, care, într-adevăr, parcă „nu mai are răbdare cu oamenii“, dar dacă există pasiune, totul vine de la sine, mai ales că în cazul meu cele două activități sunt conexe și se îmbină armonios. Faptul că activez în domeniul consultanței fiscale și că am lucrat 12 ani în cadrul finanțelor publice doljene mă ajută mult în activitatea didactică, unde încerc să le insuflu studenților aceeași pasiune pentru fiscalitate. Oltenia Business: Cum catalogați fiscalitatea din România? Radu Buziernescu: România are astăzi 115 taxe, aproape cea mai ridicată cotă de TVA din UE – 24% și cele mai mari contribuții sociale – 44%, dar nu aceasta este cea mai mare problemă; ceea ce îi alungă și bulversează pe investitori, mai ales pe cei străini, este instabilitatea legislației fiscale, adversitatea ei împotriva mediului de afaceri, adoptarea unor legi fiscale fără nici o legătură cu realitatea. Modificările se anunță de azi pe mâine (cazul majorării TVA) și se adoptă fără nici un studiu de impact (impozitul minim din 2010 a dus la dispariția a peste o sută de mii de firme și locuri de muncă). Oltenia Business: Ce ar trebui să facă guvernul pentru

ca economia să meargă? Radu Buziernescu: Țara noastră depinde în mare măsură de economia UE, de unde ne vine finanțarea, unde exportul atinge 70% și de unde patru milioane de români trimit miliarde de euro acasă. Atâta timp cât UE este în recesiune ne va fi greu. Totuși, consider că s-ar putea face pași importanți printr-o relaxare fiscală (reducerea progresivă a TVA și a contribuțiilor sociale), asigurarea unor condiții economice și fiscale mai atractive decât în celelalte țări membre, luarea unor măsuri de creștere a cotei de absorbție a fondurilor europene, de deblocare a creditării, de reducere a arieratelor către mediul de afaceri, de restructurare a companiilor de stat cu pierderi, de încurajare a investițiilor, de reducere a economiei subterane și, cel mai important, de încetare a luptelor politice și de asigurare a unui climat de liniște în țară. Oltenia Business: Ce impact are evaziunea fiscală asupra mediului de afaceri și asupra siguranței statului? Radu Buziernescu: În România, economia subterană, în cadrul căreia evaziunea fiscală este componenta cea mai mare, este de aproape 40% din PIB, în condițiile în care media pe întreaga UE

este de 19%. Evaziunea fiscală este deosebit de nocivă nu doar pentru stat, ci pentru toți contribuabilii, chiar și pentru cei care o practică, deoarece nici ei nu vor mai beneficia de servicii de calitate din partea unui stat slăbit până la urmă. Un singur exemplu cred că este elocvent; România a avut în fiecare din ultimii 22 de ani deficit bugetar, în anul 2012 acesta fiind de 2,3% raportat la PIB. În același timp, industria turismului (hoteluri, restaurante, baruri etc.) a avut o contribuție de 4% din PIB (în Bulgaria este de 20%), în condițiile în care se estimează că acest domeniu este fiscalizat în proporție de aproximativ 30%. Dacă s-ar aduce la suprafață o parte din veniturile din turism, bugetul de stat ar fi pe plus și România nu ar mai avea nevoie să împrumute miliarde de euro pentru a-și acoperi cheltuielile bugetare. Soluția este simplă și stă la îndemâna guvernului, și anume să aplice cu adevărat o lege existentă, adică să închidă pe trei luni activitatea agenților economici care nu înregistrează venituri, în sensul că nu folosesc casa de marcat. Numai să se dorească acest lucru. În acest fel s-ar elimina și concurența neloială între societăți. Oltenia Business: Care este cea mai mare provocare pentru dumneavoastră și

pentru echipă? Radu Buziernescu: Cea mai mare provocare a noastră este aceea de a ține pasul cu rapiditatea și frecvența schimbărilor legislației fiscale, chiar de a fi cu un pas înaintea lor, de a le anticipa și de a găsi soluții financiare la fel de rapide, optime pentru clienții noștri. Scopul nostru este ca toți clienții asistați de noi să câștige din activitatea lor, să aibă afaceri profitabile, spre satisfacția lor, în primul rând, a noastră, dar și a statului, care are încasări mai mari. Oltenia Business: Care sunt principiile după care vă ghidați în afaceri? Radu Buziernescu: În afaceri este esențial să fii fairplay, să-ți respecți cuvântul dat, chiar dacă uneori ai de pierdut, să aplici politica pașilor mărunți, să ai simțul responsabilității, să fii flexibil, să știi să anticipezi și să ai fler. Ramona Olaru

Compania Professional Consulting este membră a Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj.

finanţări

Dilema firmei: Credit la

Înainte de orice decizie trebuie cântărite extrem de atent avantajele şi dezavantajele. Orice opţiune neinspirată pune în pericol stabilitatea financiară a companiei. Finanţarea activităţii curente a companiilor se face de regulă prin credite pe termen scurt sau mediu. De cele mai multe ori, băncile pun la dispoziţia firmelor două tipuri de produse: linii de credit şi credite pentru capital de lucru. Împrumuturile de tip linie de credit reprezintă o modalitate de creditare ce funcţionează în baza unui contract de credit prin care banca se angajează ca pe o anumită perioadă de

timp să pună la dispoziţia clientului fonduri care să acopere nevoile de exploatare ale clienţilor (pentru aprovizionări cu stocuri de materii prime şi materiale, mărfuri, piese de schimb, combustibili, cheltuieli aferente perioadei curente etc.). Totodată, limita este setată pe contul curent, iar rambursarea se face din încasările de numerar pe contul curent. În ceea ce priveşte creditele la termen, principalele

avantaje ale utilizării lor pentru activitatea curentă sunt în special legate de îmbunătăţirea lichidităţii companiei, puterea de a negocia cu furnizorii. În loc de a accesa un credit de la furnizor se apelează la un credit bancar care permite negocierea unor preţuri mai bune, plata fiind realizată pe loc. La categoria cele mai utilizate tipuri de finanţări bancare, avem linia de credit şi creditul la termen. Fiind două produ-

se diferite, aplicarea greşită pentru unul dintre aceste tipuri de împrumut poate cauza unele probleme. Când este bun creditul la termen şi de ce Creditul la termen este recomandat pe o perioadă mai lungă de timp, cel mult zece ani. Acesta este destinat în mod special acoperirii unor cheltuieli mai mari decât încasările curente ale

finanţări

termen sau linie de credit? rata de dobândă fixă. Astfel de situaţii pot fi întâlnite în cazul împrumuturilor cu valori de până la un milion de euro, unde dobânda anuală este de circa 10%. Sunt bănci care permit doar plata lunară a dobânzii, principalul urmând să fie plătit la final, iar după ce contractul de credit a fost semnat, instituţiile financiare nu mai solicită documente suplimentare. Dezavantajele nu sunt de neglijat

companiei. Poate fi accesat pentru diferite nevoi, de regulă pentru investiţii, dar și pentru finanţarea stocurilor de marfă şi a materiilor prime, pentru plata datoriilor la buget şi furnizori sau pentru refinanţarea altor credite. Avantajele utilizării creditelor pentru activitatea curentă sunt legate de îmbunătăţirea lichidităţii firmei şi creşterea puterii de negociere cu furnizorii. Chiar dacă are costuri ceva mai mari decât în cazul unei linii de credit, există şi contracte de creditare cu

Un dezavantaj ar fi acela că băncile cer de fiecare dată o justificare a utilizării banilor împrumutaţi. Împrumutul la termen va trebui utilizat în maximum 30-60 de zile de la acordare. Unele bănci solicită lunar atât plata dobânzii, cât şi a principalului. Rambursarea începe imediat şi nu diferă de la o lună la alta, chiar dacă s-au cheltuit sau nu toţi banii. Fără garanţii nu se primeşte finanţare, iar acestea pot fi de tipul: garanţie ipotecară, cesiune de creanţă sau scrisoare de garanţie bancară. În timpul derulării finanţării, banca blochează automat cash-ul colateral, iar acesta nu mai poate fi folosit de firmă. Linia de credit, împrumutul „reîncărcat“ Principalul avantaj este acela că poate finanţa deficitul de încasare atunci când scadenţa facturilor la fur-

nizori este mai mică decât scadenţa facturilor emise către clienţi. Linia de credit se acordă de obicei pentru o perioadă de un an, dar se poate prelungi dacă situaţia firmei este stabilă. De regulă, băncile nu cer justificare la utilizarea finanţării. Companiile pot achiziţiona materiale şi materii prime, stocuri de marfă, se pot plăti salariile şi taxele, și impozitele sau poate fi utilizată şi pentru refinanţarea creditelor pentru nevoia de capital de lucru. Linia de credit este avantajoasă şi pentru că se plăteşte doar dobânda, care se calculează la suma utilizată zilnic din suma acordată. În unele cazuri, pentru sumele neutilizate nu se percepe comision. Linia de credit este de tip „revolving“, adică orice sumă rambursată poate fi utilizată din nou, atât timp cât, în orice moment, valoarea utilizată nu depăşeşte valoarea aprobată a facilităţii. Poate să aducă şi profit atunci când compania primeşte discount la plata pe loc sau când aceasta evită penalităţile de întârziere. În general, nu presupune costuri suplimentare la închiderea contractului. Atenţie la comisioane şi penalităţi! Un dezavantaj este acela că linia de credit poate dezechilibra bilanţul firmei, în situaţia în care valoarea sa nu este corespunzătoare necesarului real de finan-

ţare. Trebuie luate în calcul şi costurile suplimentare, precum comisionul de acordare şi cel de retragere plus comisionul lunar de administrare. Chiar dacă dobânda se plăteşte numai la suma utilizată, băncile pot taxa suplimentar fiecare retragere. Dacă se întârzie cu plata sau se depăşeşte valoarea liniei de credit acordate, atunci banca va calcula penalităţi sau retrage linia de credit. Costin Niţu Curierul Naţional

Situaţie comparativă: Costurile închiderii creditului sunt mai mari cu până la 7% faţă de o linie de credit; Pentru acordarea unui credit la termen, băncile cer un istoric al încasărilor, pentru a evalua impactul ratelor asupra afacerii; Orice întârziere la linia de credit, inclusiv plata minimă lunară, poate determina instituţia financiară să retragă acea linie de credit.

imobiliare

Spaţiile centrale de birouri,

Specialiştii de pe piaţa imobiliară cred că 2013 va fi un an bun în ceea ce priveşte cererea şi oferta de spaţii speciale de birouri, iar nivelul chiriilor va înregistra o uşoară creştere.

upă o lungă perioadă în care chiriile din sfera comercială s-au menţinut la un nivel minim sau au avut un trend descrescător, sunt semne că piaţa spaţiilor de închiriat se va dezmorţi în 2013. Specialiştii din imo-

biliare sunt de părere că anul acesta se va înregistra o uşoară creştere a nivelului chiriilor, comparativ cu anii anteriori. Accentul se va pune pe ofertele de spaţii specializate de birouri, despre care se spune că vor fi uşor asimilate de piaţă, chiar dacă preţul va fi mai mare. „Piaţa clădirilor de birouri este destul de redusă în Craiova. Noi până anul acesta am avut doar două imobile cu destinaţie de birouri, unul pe strada A.I. Cuza, celălalt la Proiect SA, clădire transformată în spaţii de birouri. Iar din spate nu mai vin decât câteva. În mod normal, oferta fiind redusă, aceste clădiri de birouri ar trebui

foarte repede asimilate de piaţă. Poate nu se reuşeşte ocuparea unei asemenea clădiri la capacitate maximă, dar clar aceste spaţii vor fi închiriate pentru că, din punctul meu de vedere, Craiova nu a ajuns să aibă un stoc suficient de spaţii speciale de birouri“,

susţine Cristian Clenciu, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI). Firmele care ţin la imagine nu se uită la preţ Dacă majoritatea firmelor

Puţine închirieri de spaţii de producţie în 2012 În ceea ce priveşte chiriile pentru spaţii de producţie şi depozitare, 2012 este considerat cel mai liniştit an. „Am avut destul de puţine închirieri în 2012. Chiar dacă Fordul a adus mulţi furnizori, cam pe toţi i-a băgat în curtea lui şi atunci nu putem vorbi de o piaţă liberă. Ford a spus «acesta e spaţiul, atât te costă», nu a fost nimic de negociat aici, şi deci nu am avut o piaţă foarte activă“, susţine Cristian Clenciu, preşedintele ARAI.

imobiliare

la mare căutare în 2013 se orientau înainte către blocuri sau case pentru a-şi face birouri, cele care vor să-şi păstreze un anumit nivel al imaginii caută tot mai mult locaţii în clădiri specializate. „De aceea, eu cred că în 2013 tot ce se va livra ca spaţii de birouri va

de firme, pentru că ele au nevoie să se mişte repede şi de aceea preferă o zonă centrală“, a explicat preşedintele ARAI. Acesta susţine că firmele sunt atrase de facilităţi atunci când îşi aleg un spaţiu pentru birouri. „Totul depinde de zonă.

Sunt firme care ţin foarte mult la imagine şi care caută clădiri de birouri unde să se locheze“. Cristian Clenciu, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare fi absorbit uşor de piaţă, chiar dacă preţul este undeva mai mare dacă l-am compara cu cel de închiriere în blocuri sau în case. Vorbim aici, pe clădirile cu destinaţie clară de birouri, de un preţ care ar porni de la 6-7 euro şi ar ajunge până la 10-12 euro plus TVA, pe metru pătrat“, a ţinut să precizeze Cristian Clenciu. Specialiştii din domeniul imobiliar mizează aici pe imaginea firmelor, care face ca preţul chiriei să treacă în planul secund. „Sunt firme care ţin foarte mult la imagine şi care caută astfel de clădiri de birouri unde să se locheze. Vorbim aici de Petrom, de firme de IT, de firme de avocatură, care au nevoie de acest gen de spaţii pentru birouri. În principal, zonele centrale sunt cele mai importante şi cele mai agreate de către astfel de firme. Spaţiile de birouri existente la periferie, de regulă, sunt refuzate

Chiriile mai mici decât în zona centrală ar trebui să atragă firmele, dar dacă ne uităm la locaţie, ar trebui să le respingă. Este o loterie care depinde de dezvoltarea zonei. Trebuie să creezi mult mai multe facilităţi ca să aduci firmele în zona respectivă“, crede Cristian Clenciu. Ofertanţii au scăzut preţul la jumătate Criza economică a afectat foarte mult preţul chiriilor pentru spaţiile de birouri. Dezvoltatorii imobiliari susţin că s-a ajuns până la o scădere cu 50% a preţurilor, ca urmare a negocierilor. „Evoluţia pe anii 2010, 2011 şi 2012 a chirilor la spaţiile de birouri a fost în scădere, pentru că, la fel ca peste tot, criza s-a făcut simţită. Am dat însă dovadă de maleabilitate în negocierile cu partenerii noştri, ajungând până la scăderi de 50% a

preţului de închiriere. Dacă până în 2008 era un preţ de 15 euro, în medie, pentru închirierea unui metru pătrat de spaţiu de birou, zonă centrală, după această perioadă s-a ajuns şi la preţuri de 7, 8, 10 euro pe metru pătrat, deci o scădere importantă“, a explicat Pavel Badea, unul dintre deţinătorii unei clădiri centrale cu destinaţie exclusivă de birouri. Acesta crede că în 2013 se va înregistra o creştere cu 5% a preţului de închiriere, „pentru că cei care au cu adevărat nevoie de clădiri de birouri clasa A şi condiţii peste medie nu vor face rabat de la calitate şi, implicit, de la preţ“. Ai parcare, ai clienţi Pavel Badea susţine că actualele chirii pentru spaţiile de birouri, în zona centrală, s-ar situa între 12 şi 20 de

euro pe metrul pătrat. Tonul ar fi dat în continuare de sistemul bancar, pentru că băncile „îşi doresc spaţii ultramoderne, superdotate şi încearcă să schimbe locaţiile pe care le au, să urce la un nivel care să fie aproape de nivelul la care sunt cotate“. Marea problemă din zona centrală rămâne însă parcarea. Oricât de moderne ar fi condiţiile pe care le oferi, dacă nu ai şi spaţii de parcare rişti să rămâi fără clienţi. „Dacă ai în zona centrală spaţii de birouri cu utilităţile la superlativ, condiţii în clădire care să netezească clasificarea A, dar nu ai spaţii de parcare, e greu să îţi aduci clienţi. Dacă, în schimb, oferi şi spaţii de parcare suficiente, ai mari şanse să reuşeşti să închiriezi“, afirmă Badea. marian apipie

Chiriile oscilează în funcţie de poziţionare În ceea ce priveşte nivelul chiriilor în funcţie de zone, Cristian Clenciu spune că nu se poate realiza o medie, pentru că totul ţine de poziţionarea spaţiilor. „Dacă este să iei, de exemplu, Calea Bucureşti, putem vorbi de un preţ de 24 de euro/ mp, dar putem ajunge tot aici până la un preţ de 10 euro/mp. Dacă ne ducem spre Craioviţa, putem ajunge la un preţ de 6, 8 sau 10 euro/mp, deci depinde de spaţii, de cum sunt poziţionate. Dacă ne gândim la spaţiile comerciale, acestea capătă valoare mai mare cu cât au un trafic pietonal mai ridicat“, afirmă Clenciu. Acesta a mai precizat că preţul chiriilor pentru spaţii a avut o scădere în 2012 faţă de 2011, „undeva la 10-20% a valorii închirierii pe metru pătrat“.

lideri şi afaceri

Recon construieşte imaginea Craiovei

in 1994, de când şi-a început activitatea în domeniul construcţiilor, SC Recon SA a oferit o gamă largă de servicii, urcând de la an la an pe scara ierarhică a firmelor de prestigiu din Craiova şi chiar din ţară. De la 30 de angajaţi iniţial, societatea a ajuns în prezent la un număr mediu de 263 de salariaţi, în lunile de vârf numărul acestora crescând până la 340. Firma a înregistrat un progres continuu, iar în 2012 a avut un salt spectaculos şi pe plan financiar, înregistrând o cifră de afaceri de peste 12,5 milioane de euro, cu 40% mai mare decât cea din 2011. Recon SA Craiova îşi desfăşoară activitatea pe baza unui sistem de management integrat, deţinând toate certificatele acreditate de RE-

NAR: ISO 9001, ISO 14001 şi OHSAS 18001. „Lucrările realizate de noi acoperă o arie vastă, începând de la cele din domeniul industrial, hale industriale, cele din domeniul civil, până la lucrări de restaurare a clădirilor şi monumentelor istorice, pentru care avem specialişti atestaţi în domeniu“, susţine Marian Petcu, directorul general al SC Recon SA Craiova. Lucrări care saltă cota oraşului Trei dintre lucrările efectuate de Recon SA au sau vor avea o contribuţie majoră la imaginea Craiovei. În prezent, când vorbeşti de sport în Bănie te gândeşti doar la noua Sală Polivalentă, când vrei să afli istoria şi cultura acestor

locuri te opreşti la Muzeul Olteniei, iar, dacă vrei să intri în domeniul afacerilor, Centrul Multifuncţional, la care încă se lucrează, ar putea fi soluţia. Toate acestea poartă marca Recon. La Centrul Multifuncţional, se doreşte un Romexpo al Olteniei, lucrările au început în iunie 2011 şi se intenţionează finalizarea lor în vara acestui an (iunie), cu şase luni mai devreme decât termenul oficial. Tot în aceeaşi perioadă va fi gata altă clădire de amploare care va avea amprenta Recon, cea pentru birouri şi spaţii multifuncţionale de pe bulevardul Ştirbei Vodă. La imobilul S+P+11 s-a lucrat într-un ritm alert, construindu-se, în medie, două etaje în 25 de zile calendaristice. Cum reuşeşte societatea să termine în avans mai toate

construcţiile? Directorul general Marian Petcu spune că totul ţine de organizare. „Ne bazăm pe o organizare foarte strictă şi precisă, pe ingineri foarte bine pregătiţi, pe grafice concrete de execuţie şi pe o urmărire permanentă a calităţii lucrării şi a termenelor de finalizare. Tot timpul facem eforturi să terminăm lucrările înainte de data prevăzută în contract, pentru că astfel diminuăm costurile de producţie“, afirmă Marian Petcu. „Ne străduim să fim mereu în top şi ţinem la imaginea noastră şi a oraşului nostru, iar obiectivele realizate de noi vrem să devină o mândrie pentru toţi, autorităţi şi locuitori ai urbei“, mai spune directorul general al SC Recon SA Craiova. Marian Apipie

gadget

Tehnologiile care turează motoarele afacerilor Tehnologia de azi evoluează cu viteza luminii. Oltenia Business vă prezintă câteva gadgeturi care vă vor uşura munca în afaceri.

ai deranjant decât întâlnirile interminabile nu este decât transcrierea lor de pe un dispozitiv de înregistrare. Dev-Audio Microcone este un microfon multidirecţional pentru care poate discerne vocile a şase persoane. Softul înregistrează conversaţiile pe piste separate şi reduc automat zgomotul de fond. Cu ajutorul unei aplicaţii pe telefonul inteligent puteţi identifica părţi din conversaţie pe care să le folosiţi ulterior. Pe măsură ce utilizăm tot mai multe servicii, trebuie să ţinem minte tot mai multe parole de acces. Pentru a vă proteja de hackeri, puteţi folosi Arkami ID Key, un stick USB care se conectează la un program de administrare în cloud a parolelor. Accesul la date se face prin amprentă, iar dacă cineva încearcă de mai multe ori să vă fure datele, conţinutul se şterge automat. Alt gadget folositor este tehnologia HZO, care face telefonul imun la apă. Învelişul său este complet rezistent la apă, cafea, bere şi băuturi acidulate. În loc să înveliţi telefonul în cine ştie ce husă, compania s-a gândit să protejeze telefonul din interior. HZO foloseşte un înveliş de tip nano. Plăţi cu telefonul Cum în afaceri timpul aduce bani, viitorul plăţilor este în telefonul mobil smart,

şi nu în card. Pentru aceasta, avem nevoie doar de un telefon inteligent cu o aplicaţie denumită NFC (Near Field Communication), pentru a scăpa de portofel. Iar băncile anunţă că, din acest an, este posibil să folosim toţi această aplicaţie. Cele mai noi aparate funcţionează la fel ca un card şi pot să facă plăţi doar printr-o simplă apropiere de aparatul de taxat. Odată activată funcţia NFC pe telefon, el este pregătit să utilizeze cardul bancar încorporat în el. Cu alte cuvinte, trebuie să te apropii de device, iar în acel moment POS-ul transmite informaţiile către bancă, iar banii sunt luaţi din cont. Pentru cumpărături de până la 100 de lei nu trebuie să introduceţi PIN-ul. Telefoanele compatibile în prezent cu acest system sunt: BlackBerry Bold 9900/9790 şi BlackBerry Curve 9360/9380, HTC One X, Intel Smartphone Reference Device, LG Viper 4G LTE, LG Optimus Elite, Nokia 603, Nokia Lumia 610 NFC, Samsung Wave Y, Samsung Galaxy mini 2, Samsung Galaxy S Advance, Samsung Galaxy Nexus (GT-i9250), Sony Xperia S, Sony. PC-all in one Avantajul PC-ului all-in-one este acela că toate componentele sunt încorporate în aceeaşi carcasă cu monito-

Tehnologia HZO face telefonul imun la apă

Dell XPS One 27 rul şi chiar şi boxele fac parte din acest întreg. Dispare şi unitatea centrală, ceea ce conferă mai mult spaţiu utilizatorului. Dezavantajul este acela că preţul unui astfel de PC este destul de mare (în jur de 4.500 de lei). Pentru a ţine pasul cu noile tehnologii, producătorii au creat PC-urile multifuncţionale,

dotate cu procesoare ultrarapide, DVD-writere, harduri de capacitate generoase şi monitoare superperformante. Printre acestea se numără Asus ET2701, HP Compaq Elite 8300 Touch All-in-One Desktop PC, Lenovo IdeaCentre A720 şi Dell XPS One 27. Valentin Tudor

info juridic

Noutăţi legislative privind contractul de locaţiune Noul Cod Civil Român, aprobat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009, republicată, reformează regimul juridic al contractului de locaţiune, adaptându-l necesităţilor practice actuale ale subiecţilor de drept.

Avocat Lavinia Toma-Tumbăr

om analiza câteva aspecte importante, reglementate de Noul Cod Civil, în ceea ce priveşte contractul de locaţiune al imobilelor având altă destinaţie decât aceea de locuinţă. În categoria acestor imobile se încadrează imobilele afectate desfășurării unei activități profesionale. Contractul de locațiune al bunurilor imobile - titlu executoriu pentru obligația de plată a chiriei. Pentru plata chiriilor restante, noua legislație conferă caracter executoriu acelor contracte de locațiune care, fie au fost încheiate în formă autentică, fie, deși au fost perfectate sub semnătură privată, au fost înregistrate Societatea Civilă de Avocaţi Tumbăr, Cega & Popa este membră a Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj.

la organul fiscal competent. Așadar, dacă aveți calitatea de locator (de exemplu, sunteți proprietarul imobilului) și ați încheiat contractul de locațiune în formă autentică (la notarul public) ori l-ați înregistrat la organul fiscal, veți putea începe direct executarea silită a chiriașului dumneavoastră rău-platnic, fără să mai fie necesar, ca, în prealabil, să purtați un litigiu cu acesta. În ceea ce privește obligația de plată a chiriei, contractul de locațiune încheiat în formele anterior menționate are forța executorie a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Este bine de știut că regulile privind caracterul executoriu al contractului de locațiune, în ceea ce privește plata chiriei, se aplică și în cazul contractelor de închiriere al locuințelor. Contractul de locațiune - titlu executoriu pentru obligație de restituire a imobilului Contractul de locațiune perfectat în formă autentică ori înscris la organul fiscal competent constituie titlu executoriu în ceea ce privește obligație de restituire a bunului, ce incumbă chiriașului. După încetarea contractului de locațiune, chiriașul va putea fi constrâns, pe calea executării silite, să restituie

bunul, doar în baza contractului de locațiune care îndeplinește condițiile de formă anterior menționate. Veți evita astfel cheltuielile de timp și financiare ce ar fi implicate de obținerea, pe cale judiciară, a evacuării locatarului. Precizăm că, în cazul imobilelor utilizate ca locuințe, evacuarea nu se va putea dispune decât prin hotărâre judecătorească (art. 1831 din Noul Cod Civil), indiferent de forma contractului de închiriere. Procedura de înregistrare a contractelor de închiriere, la organul fiscal competent, este reglementată de Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.985/20121. Organul fiscal competent este organul fiscal în a cărui evidență locatorul este înregistrat ca plătiror de taxe şi impozite. Opozabilitatea locațiunii bunurilor imobile Ce se întâmplă în ipoteza în care, după ce ați închiriat un imobil, proprietarul vinde acel imobil unui terț? Dacă va veți lua anumite măsuri de precauție, atunci noul proprietar va fi ținut să respecte contractul de locațiune încheiat anterior, întocmai că și cum ar fi semnat el însuși respectivul contract. Astfel, dacă imobilul pe care l-ați închiriat este înscris în cartea funciară, atunci va trebui să notați contractul

de locațiune în respectivă cartea funciară. În caz contrar, noul proprietar vă poate cere să părăsiți imobilul. Dacă imobilul nu este înscris în cartea funciară, noul proprietar va fi ținut să vă respecte drepturile locative, dacă înscrisul care constată contractul de locațiune are dată certă, anterioară datei înstrăinării imobilului. Pot da data certă unui înscris, spre exemplu, notarii sau avocații. Dacă locatorul și locatarul au convenit astfel, locațiunea încetează în cazul înstrăinării bunului dat în locațiune. Durata maxima a locaţiunii Locaţiunile nu se pot încheia pe o perioadă mai mare de 49 de ani. Dacă părţile stipulează un termen mai lung, acesta se reduce de drept la 49 de ani. În cazul spaţiilor destinate exercitării activităţii unui profesionist, dacă în contract părţile nu au arătat durata locaţiunii (fără a-şi fi dorit să contracteze pe o durată nedeterminaă), locaţiunea se consideră încheiată, în lipsa uzanţelor, doar pentru un an. Avocat Lavinia Toma-Tumbăr Societatea civilă de avocaţi Tumbăr Cega&Popa

info fiscal

Aplicarea sistemului TVA la încasare

Sistemul de TVA la încasare reprezintă o noutate fiscală care interesează foarte multe companii. Vă prezentăm, în cele ce urmează, cele mai importante noutăţi ale acestui sistem.

n condiţiile în care subiectul este foarte vast, în acest articol ne propunem să aducem în atenţia cititorilor câteva consideraţii relative la aplicarea sistemului TVA la încasare, cu scopul declarat de a fi de folos practicienilor pentru a determina în mod corect TVA datorată bugetului de stat. Având în vedere prevederile Codului fiscal, la 1 ianuarie 2013, se conturează reguli specifice pentru colectarea TVA pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate, respectiv pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA pentru achizițiile de bunuri și servicii. În cazul persoanelor impozabile care aplică sistemul, exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii. Totuşi, în cazul în care contravaloarea integrală sau parțială a livrării sau prestării nu se încasează în

termen de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neîncasate intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică, de la data emiterii facturii, respectiv de la termenul-limită prevăzut de lege pentru emiterea facturii. Pe de altă parte, persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare își poate exercita dreptul de deducere a taxei aferente achizițiilor efectuate, doar în momentul în care se efectuează plata facturilor emise de furnizori, indiferent de calitatea furnizorului, respectiv dacă acesta aplică sistemul sau nu. Modificări intervin în exercitarea dreptului de deducere a taxei în ipoteza în care persoanele care nu aplică sistemul de TVA la încasare achiziţionează bunuri și servicii de la persoane impozabile care aplică acest sistem. În această situaţie, momentul la care persoana impozabilă își va exercita dreptul de dedu-

cere a taxei se amână până la data în care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate este achitată furnizorului/prestatorului. Operațiunile dintre persoanele afiliate Persoanele impozabile care au obligaţia aplicării sistemului TVA la încasare nu aplică sistemul în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/ prestatorului, aplicând regulile generale de exigibilitate. În acest caz, beneficiarul (persoană afiliată) va exercita dreptul de deducere a taxei, potrivit regulilor specifice, respectiv: dacă beneficiarul (persoană afiliată) aplică sistemul TVA la încasare, atunci își va exercita dreptul de deducere la data plății; dacă beneficiarul (persoană afiliată) nu aplică sistemul TVA la încasare, își va exercita dreptul de deducere la

data exigibilității taxei, potrivit regulilor generale de exigibilitate. Persoana impozabilă care are obligația aplicării sistemului de TVA la încasare își va exercita dreptul de deducere a TVA la data plății, indiferent de calitatea furnizorului afiliat, respectiv dacă acesta aplica sistemul sau nu. Pentru determinarea exigibilității TVA, în cazul persoanei impozabile care aplică TVA la încasare, prin încasarea contravalorii livrării de bunuri sau a prestării de servicii se înţelege orice modalitate prin care furnizorul/prestatorul obţine contrapartida pentru aceste operaţiuni de la beneficiarul său ori de la un terţ, precum plata în bani, plata în natură, compensarea, cesiunea de creanţe, utilizarea unor instrumente de plată. Pagină realizată de Professional Consulting

reportaj

Vânătoarea - pasiunea

e ce vânăm? Unii o fac din plăcerea de a petrece, motivat şi activ, o parte din timpul liber în mijlocul naturii. Alţii sunt pasionaţi de perfecţiunea actului în sine. Gurmanzii sunt interesaţi de vânatul pe care-l vor găti în propria bucătărie, în timp ce o altă categorie apreciază buna dispoziţie şi descătuşarea din jurul mesei şi focului de la final de zi. În aceste momente, se transmit cel mai instructiv cunoştinţele, obiceiurile și tradiţiile vânătoreşti. Indiferent în ce categorie vă încadraţi, Oltenia Business şi-a propus să vă ofere câteva informaţii referitoare la modul în care puteţi practica vânătoarea în judeţul Dolj şi tipurile de vânat pe care le puteţi întâlni aici. AJVPS Dolj principala asociaţie a vânătorilor din judeţ Cele mai multe fonduri de

vânătoare (34) sunt concesionate de către Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Dolj, entitate afiliată la Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AGVPS) din România, cea mai mare organizaţie de profil din ţară. Cei care doresc să devină membri AJVPS Dolj trebuie să plătească anual o taxă de 1.100 de lei şi să respecte regulamentele asociaţiei. „Asociaţia are 1.500 de membri fondatori. Cei care vor să devină membri trebuie să achite cotizaţia şi apoi pot merge la vânătoare cu grupa sau în grup restrâns. Se poate vâna numai până la realizarea cotei anuale de recoltă stabilită de către minister. Principalele specii de vânat din judeţ sunt: mistreţul, căpriorul, iepurele, fazanul şi păsările de pasaj - raţe şi gâşte sălbatice, prepeliţe, ciocârlii, sturzi etc.“, a precizat Sorin Zamăneagră, secretarul Club Craiova din cadrul AJVPS Dolj. Potrivit acestuia, mistreţii şi căprio-

rii se întâlnesc cel mai mult în zonele Fărcaşu, Melineşti, Măceşu, Ciuperceni, Gighera, Bucovăţ, Breasta, Brădeşti şi Murta. „Vânătorii autohtoni preferă ca vânat mistreţii, căpriorii, iepurii şi fazanii. De asemenea, se practică vânătoarea la păsări de pasaj (raţe şi gâşte sălbatice, ciocârlii, sturzi, turturele etc.) cu vânători italieni“, a mai spus Sorin Zamăneagră. Mistreţii şi căpriorii - cel mai căutat vânat Pentru cei interesaţi, vom face o scurtă trecere în revistă a speciilor de vânat şi a sezoanelor în care acestea sunt disponibile. Mistreţul (Sus scrofa T.) se întâlneşte din golul alpin până pe malul mării, cu densităţi remarcabile în zona făgetelor, gorunetelor şi stejeretelor, dar şi în câmpie, în Lunca şi Delta Dunării. Se pot organiza partide senzaţionale de vânătoare la goană, cu sau

fără câini hărţuitori, unice prin rezultat şi spectaculozitate. Perioada admisă pentru vânare este relativ lungă, de la 1 august până la 15 februarie, cu un interval optim cuprins între 15 octombrie şi 15 decembrie, când împerecherea se intensifică, iar vierii solitari părăsesc ascunzişurile şi vin la ciurde. Armele admise pentru vânarea mistreţilor în România sunt fie lise cu proiectil unic, fie cu glonţ de la calibrul 6,5x57 în sus. Căpriorul (Capreolus capreolus L.) se întâlneşte din pădurile de munte până în Lunca Dunării, cu o densitate sporită în zona de dealuri, de coline şi de câmpie. Sezonul de vânătoare la căpriorii masculi este deschis în perioada 15 mai - 15 octombrie, iar la femele, în perioada 1 septembrie - 15 februarie. Metodele de vânătoare admise sunt pânda şi dibuitul cu sau fără chemătoare. Goana este interzisă la această specie, ca de altfel şi vânarea cu câini mânători.

reportaj

oamenilor de succes Indiferent de sex, anotimp și metoda de vânătoare, la căprior nu se poate trage decât cu proiectil unic, admise fiind armele lise şi armele cu glonţ de la calibrul 5,6x43 în sus. Păsările de pasaj bune pentru începători Nu toată lumea are dotările şi experienţa pentru vânatul mare. Începătorii pot dobândi experienţă prin cel mai frecvent vânat - iepurii, dar şi prin vânarea unor păsări de pasaj, care tranzitează regiunea noastră în perioada migraţiilor. Iepurele (Lepus europaeus L.) rămâne cel mai frecvent vânat, prezent pe întreg teritoriul ţării, cu o densitate maximă în zona de câmpie. Specia este considerată cea mai comună şi cea mai accesibilă vânătorilor în tot sezonul de vânătoare, deschis între 1 noiembrie şi 31 ianuarie. Se poate vâna la goană, în câmp şi la pădure, la sărite sau cu câinele de aret. Fazanul (Phasianus colchius L.) a fost introdus în România de foarte multă vreme, mai înainte de anul 1500 în vestul Transilvaniei şi după 1900 în sudul ţării. Sezonul de vânătoare este în perioada 1 octombrie - 28 februarie, iar vânarea fazanilor este admisă cu câinele de aret, la sărite şi la goană, după preferinţele vânătorilor. Gâştele (Anser sp.) au două specii cu interes mai mare pentru vânătoare: gâsca mare (Anser anser L.) şi gârliţa mare (Anser albifrons S.). Prima specie este oaspete de vară şi se vânează la început

de sezon, dar şi iarna, şi primăvara, iar cea de-a doua este doar oaspete de iarnă, care vine în luna octombrie şi pleacă la sfârşit de februarie sau început de martie. Sezonul de vânătoare la gâşte este în perioada 1 septembrie-28 februarie. Gâştele se pot vâna la pândă organizată în locurile de trecere şi, mai ales, la locurile unde se hrănesc în câmp. Nu sunt indicate pânda la locurile de înnoptare şi, în general, vânătoarea de seară. Raţele (Anas sp.) au 16 specii întâlnite în România, ca oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă sau de pasaj, din care frecvente sunt trei specii: raţa mare (Anas platyrhynchas L.), sarsela de iarnă (Anas crecca) şi sarsela de vară (Anas querquedula L.). Toamna, pe la începutul lunii noiembrie, când vremea se strică, şi iarna, pe la sfârşitul lunii februarie, când aceasta se încălzeşte, pasajul se intensifică în România şi dă ocazia organizării unor partide interesante de vânătoare la pândă. La început de sezon, raţele se mai pot vâna şi la sărite, şi la goană, dar metodele sunt mai puţin uzitate. Sezonul de vânătoare la raţe este deschis în perioada 1 septembrie-28 februarie. Ciocârlia (Alauda arvensis L.) se poate întâlni mai ales toamna, când porneşte migraţia din nord spre sud. Sezonul de vânătoare este în perioada 15 septembrie - 15 noiembrie. Sturzii (Turdus sp.) au patru specii cunoscute în România (sturzul de vâsc, cântător, de vii şi de iarnă), iar sezonul de

vânătoare este în perioada 1 septembrie - 28 februarie. Turturica (Streptopelia turtur) are sezonul de vânătoare în perioada 15 august - 28 februarie, iar găinuşa de

baltă (Gallinula chloropus) are sezonul de vânătoare în perioada 1 septembrie - 28 februarie. Ion teodorescu

lideri şi afaceri

Noi vindem branduri

Bogdan Gogoşoiu, administrator Casa Bravo, militează pentru produsele de calitate

asa Bravo există pe piaţa materialelor de construcţii şi finisaje din anul 1999. Compania a ajuns la maturitate odată cu axarea pe colaborările cu fir-

me puternice - lideri pe segmentele de piaţă pe care le acoperă, precum Caparol (lider în termosisteme, vopsele, tencuieli decorative şi principal furnizor) Porta Doors (cel mai mare producător de uşi din Europa), Knauf (lider mondial pe piaţa sistemelor de pereţi, tavane şi a ipsosurilor) sau Sika (lider mondial la nivelul hidroizolaţiilor). „Noi vindem branduri“, mărturiseşte administratorul Bogdan Gogoşoiu, care subliniază că motto-ul companiei este „excelenţa în finisaje“. Casa Bravo se distinge prin importanţa pe care o acordă calităţii. Un act curajos într-o ţară în care nivelul de trai impune limite în achiziţionarea unor produse calitative. Însă, administratorul companiei subliniază importanţa inves-

tiţiilor în calitate pe termen lung. „Încercăm să schimbăm mentalitatea oamenilor“, a spus acesta, „căci trebuie să înţeleagă că un produs ieftin oferă doar o satisfacţie de moment. Preferăm să nu facem compromisuri şi să mizăm pe lucrurile bine făcute, chiar dacă implică nişte costuri mai mari. Pe termen lung, este cea mai bună alegere. Dacă investeşti prost într-un termosistem, reparaţiile vor ajunge să te coste mai mult decât preţul iniţial al unui termosistem de calitate“. Compania a rezistat pe piaţă oferind soluţii tehnice. Deoarece multe finisaje sunt mai sofisticate şi, implicit, mai pretenţioase, cei de la Casa Bravo recomandă şi specialişti care să le aplice. Explicaţia este simplă: „Când vinzi ceva

de calitate, rişti ca produsul tău să se demonetizeze dacă nu e aplicat cum trebuie“. Casa Bravo a furnizat diferiţilor constructori produse şi sisteme pentru unele dintre cele mai importante construcţii din oraş, precum: Facultatea de Medicină sau Drept, hipermarketurile Kaufland şi real, blocul S200, Centrul Multifuncţional, Muzeul Olteniei. În ceea ce priveşte tendinţa pieţei, managementul Casa Bravo spune că devine tot mai necesară colaborarea cu arhitecţii. 2012 a fost primul an în care compania a observat că designerul sau arhitectul însoţeşte clientul când acesta merge să îşi aleagă materialele. anda şoşea

lideri şi afaceri

MITLIV, model pentru Bruxelles

irma MITLIV s-a făcut remarcată până în capitala Uniunii Europene pentru ritmul rapid în care a avansat cu lucrările la pasajul subteran din centrul Craiovei. Cu câteva săptămâni în urmă, doi belgieni, reprezentanţi ai UE, au venit la Craiova pentru a verifica stadiul de implementare a unor proiecte finanţate cu fonduri europene. Ei au fost atât de impresionaţi de evoluţia pasajului subteran în cele câteva luni de la anterioara lor vizită, încât le-a venit ideea invitării reprezentanţilor MITLIV la Bruxelles, pentru a împărtăşi din experienţa lor altor constructori care pun în practică proiecte similare. „Secretul este să munceşti“ „Nu ştiu dacă ne vom duce

la Bruxelles“, spune, cu modestie, un reprezentant al MITLIV Craiova, continuând: „Ce altceva am putea noi să le împărtăşim străinilor din experienţa noastră, decât faptul că trebuie să muncească 24 de ore din 24, cum am făcut noi? Nu cred că avem utilaje mai bune şi muncitori mai buni ca ai lor. Secretul e să munceşti, să te organizezi bine, să ai dotările logistice necesare“. În Craiova, prima lucrare prin care s-a făcut remarcată această firmă a fost Staţia de Epurare. În şapte ani, firma italiană Termomeccanica şi grupul turc System Yapi făcuseră doar 40% din construcţie. Din 2010, au preluat lucrarea italienii de la EMIT, împreună cu craiovenii de la MITLIV, care au reuşit să facă în şapte luni restul de 60% din lucrare.

A urmat Centrul Multifuncţional, a cărui construcţie a început în august 2011. MITLIV a avut de realizat peste 40% din structură. Şi au fost gata din nou în timp record, în mai 2012. Acum, constructorul craiovean lucrează la pasajul subteran din centrul Craiovei, câştigând licitaţia cu o ofertă sub nouă milioane de euro, în condiţiile în care primăria evaluase lucrarea la 16 milioane de euro. Şi aici, MITLIV vrea să termine mai devreme, intenţionând să deschidă circulaţia prin pasaj în mai sau iunie. „Nu suntem cu nimic inferiori!“ În paralel, MITLIV a câştigat lucrări din cadrul Masterplanului de apă şi canalizare, având de executat reţeaua

de canalizare din Bariera Vâlcii şi cea de apă din Brestei. Ţintesc, însă, şi alte lucrări. Ba chiar îi îndeamnă şi pe alţi constructori locali să le urmeze exemplul. „Sfătuim firmele locale să participe la licitaţii, să nu creadă că sunt inferioare celor care vin din Bucureşti sau din străinătate. Ei bine, nu suntem cu nimic inferiori! Şi noi putem să muncim, poate chiar mai bine decât alţii! Faptul că suntem localnici ne-a dat chiar un avantaj: am putut să ne eficientizăm costurile mult mai bine decât unul care vine din exterior, pentru că avem materiale, ne producem singuri betonul, avem logistica necesară, deci am putut oferi un preţ mai mic“, a spus un reprezentant al MITLIV. adrian dinu

PIEȚE FINANCIARE

Urcușul leului față de euro a Întărirea leului la început de an arată că influenţele investitorilor străini pot schimba cursul, în ciuda intervenţiilor BNR. Începutul de an a adus şi o uşoară revigorare a pieţei de capital din România.

proape toate estimările din 2012 de pe Wall Street privind evoluția pieței financiare au fost eronate. Mai ales cele care vizau Europa. Un oarecare John Paulson a anticipat prăbușirea Europei, iar Morgan Stanley avertiza un declin periculos al acțiunilor americane. John Paulson administrează fonduri de hedgind cu active în valoare de 19 milioane de dolari, dar a pariat împotriva obligațiunilor suverane din Europa, precizând că această zonă se va destrăma și că euro va dispărea. De fapt, în realitate aceste previziuni privind prăbușirea zonei euro au fost doar „un balon de săpun“. Analiști de prin Europa s-au grăbit să explice teoria ieșirii Greciei din zona euro, iar alţii s-au grăbit să explice teoria lui Paulson, amplificând şi mai mult mitul destrămării zonei euro. Singurul care a susținut frenetic unitatea zonei euro a fost președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barosso, care a aruncat vina asupra accentuării crizei financiare tocmai asupra celor de pe piețele financiare, care ar fi avut, în opinia oficialului european, „comportamente iresponsabile“. Barosso a precizat: „Criza nu este a euro (...). Criza financiară nu a fost generată de Uniunea Europeană, ci de datorii publice nesustenabile create de guverne și comportamente iresponsa-

bile din domeniul financiar“. Cu un an zbuciumat finalizat, unele piețe financiare au încheiat în derivă, iar altele s-au redresat ușor. Cert este că zona euro funcționează și astăzi și nu sunt semne că s-ar destrăma. În țara noastră, evoluțiile din Europa și mișcările din domeniul monetar și-au pus amprenta, în primul și primul rând, asupra cursului de schimb. Dacă anul trecut leul a pierdut teren în faţa monedei europene, devalorizându-se sacadat, în 2013, situaţia a fost exact pe dos.

Ce s-a întâmplat cu cursul leu/euro Leul s-a apreciat semnificativ de la începutul anului, pe fondul interesului jucătorilor străini pentru titlurile de stat în lei. Pe 17 ianuarie, cursul a atins minimul ultimelor 12 luni, respectiv 4,3351 lei pentru un euro, reprezentând o apreciere de 1,8% de la începutul anului. Ulterior, cotațiile au început să urce treptat, arătând că moneda națională are, totuși, o oarecare volatilitate. Din punct de vedere teh-

nic, episoadele în care leul la crescut, în ianuarie și la începutul lui februarie, se explică prin faptul că România oferă acum unele dintre cele mai bune randamente pentru titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor, iar acest lucru este vizibil la nivelul zonei în care ne situăm. Prin urmare, investitorii străini schimbă sumele în euro pe care le dețin, cumpărând leii românești, pentru a investi astfel în titlurile de stat românești. Dar efectul leului puternic face bine statului român, care, prin Ministerul

PIEȚE FINANCIARE

tras ușor economia în sus Finanțelor a reușit, astfel, să diminueze ușor randamentele, deci să scadă dobânzile acordate la împrumuturi. Moneda naţională şi „fair value“ Banca Națională a României (BNR) a intervenit pe piața monetară de nenumărate ori. Întrebat în ce măsură volatilitatea fluxurilor de capital, adică intrările și/ sau ieșirile masive, poate să influențeze cursul de schimb și să îl îndepărteze de „fair value“ (valoare corectă a cursului), guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de ziare.com, a apreciat că întro piață care nu este foarte adâncă, precum piața românească ce este caracterizată de tranzacții şi volume ceva mai mici, pot apărea abateri semnificative față de valoarea corectă a leului. „Acesta este unul dintre motivele pentru care Banca Națională, încă de la adoptarea politicii de țintire a inflației, nu a acceptat ideea că țintirea inflației înseamnă

neapărat free floating (flotare liberă). Din acest motiv facem managed floating, cu alte cuvinte încercăm să atenuăm deviația de la fair value a cursului de schimb, să îl păstrăm într-o zonă de echilibru, și credem că am reușit în bună măsură“, a spus Isărescu la finalul unei conferințe de presă recente, în care a prezentat raportul trimestrial asupra inflației. Potrivit ziare.com, guvernatorul a mai arătat că valoarea corectă a cursului este determinată și de piață, și a concluzionat că „la momentul actual, cursul se situează într-o zonă care nu ne ridică probleme“. Aprecierea monedei și piața internă De departe, aprecierea leului comparativ cu euro a adus beneficii pieței interne: cei cu credite în euro au plătit mai puțin către bănci, prețurile combustibililor s-au temperat ușor (pentru o scurtă perioadă), cei care plătesc chirii în euro s-au liniștit puțin. De-

Aprecierea leului se datorează, în aceeași măsură, încrederii că se va respecta programul de privatizări stabilit cu organismele internaționale, însă și stabilității piețelor financiare, care încurajează aprecierea monedelor din sudestul Europei“. George Popa, broker la Interdealer Capital Invest

(...) Facem managed floating, cu alte cuvinte încercăm să atenuăm deviația de la „fair value“ a cursului de schimb, să îl păstrăm într-o zonă de echilibru și credem că am reușit. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR sigur că sunt dezavantajați exportatorii, dar despre ei nu intrăm acum în detalii. Dar nu doar factorii externi au condus la un leu ceva mai puternic. „Aprecierea leului se datorează, în aceeași măsură, încrederii că se va respecta programul de privatizări stabilit cu organismele internaționale, însă și stabilității piețelor financiare, care încurajează aprecierea monedelor din sud-estul Europei“, a explicat George Popa, broker la Interdealer Capital Invest. Efectele leului, coroborate cu încheierea alegerilor parlamentare în România, a ridicat ușor cotațiile acțiunilor companiilor listate la Bursa de Valori București. „Evoluția pieței de capital la început de an este promițătoare, investitorii intrând la cumpărare, sperând la o accelerare a reformelor stabilite cu organismele internaționale ca urmare a încheierii alegerilor. Evoluţia Bursei în 2013 va depinde de contextul internațional, de alegerile din câteva state europene și de respectarea programului de privatizări a companiilor de stat pe Bursă. Bineînțeles, va depinde și de creșterea sau descreșterea PIB-ului României în acest an“, a opinat George Popa. Tot anul acesta, Bursa a fost

luată prin surprindere de insolvența Oltchim Râmnicu Vâlcea. După anunțul că Oltchim va intra în această procedură, acțiunile companiei s-au prăbușit. ramona olaru

Ce acțiuni vor trezi interes pe Bursă Cele mai urmărite acțiuni în perioada următoare vor fi cele ale SIF-urilor, SNP Petrom, Fondul Proprietatea și Transgaz, respectiv deciziile acestor companii privind valoarea dividendului acordat acționarilor, potrivit brokerului citat. „În ultima perioadă s-a observat o creștere a interesului și pentru companiile mai mici care au avut rezultate foarte bune, însă lichiditate mai mică. Un interes crescut va avea și acțiunea Rompetrol Rafinare, datorită declarației unui oficial de la KazMunaiGaz cum că vor să cumpere cât mai repede acțiunile deținute de stat în companie“, a adăugat brokerul de la Interdealer.

Oportunităţi de afaceri AFRICA DE SUD PRO OPTIMA GROUP solicită furaje pentru pui. Adresa: Featherbrooke Business Park, Krugersdorp, Gauteng, 1736, South Africa, tel. +278.2439.1585, e-mail: liezel.prooptimagroup@ gmail.com, persoană de contact/ funcția: Liezel Le Roux, trade manager. Cantitate: 600 tone/lunar; condiții de livrare/transport: CIF Durban; condiții de plată: L/C. JODY’S ENTERPRISES solicită scândură melamină. Adresa: 150 Voortrekker Road, Kraaifontein, Cape Town, Western Cape, South Africa, tel. +278.2973.7112, fax: +278.6628.7715, e-mail: jody@ jodysenterprises.co.za; persoană de contact/funcția: Jody Wilscott, manager. Cantitate: 1 container de 40 ft; condiții tehnice specifice (certificări, standarde etc.): grosime 15 mm, melaminată pe ambele părți, culoare galben pai (wood grain); condiții de livrare/transport: FOB Cape Town; condiții de plată: T/T. AVALANCHE GLOBAL solicită motorină. Adresa: 39 Gluckman Ave, Riebeeckstad, Welkom, Free State Province 9469, South Africa, tel.: +278.2777.4339, fax:+278.6684.1294, e-mail: benwasserman@mweb.co.za; persoană de contact/funcția: Ben Wasserman, manager. Cantitate: 30.000 tone; condiții de livrare/transport: CIF Matola Port, Mozambic; condiții de plată: L/C. BNB ENGINEERING & DEVELOPMENT CO solicită cacao boabe, unt de cacao și cacao. Adresa: 21 Kentan Road, Selcourt 1559 Springs, Johannesburg, Gauteng, RSA; tel. 27-(0)11. 818.4714, e-mail: balaam.buziba@gmail.com; persoană de contact/funcția: Balaam Buziba, manager. Cantitate: 2 containere de 20 ft lunar; condiții de livrare/transport: CIF Bahrain; condiții de plată: L/C. AMALGAMATED RESOURCES solicită uree 46. Adresa: 508 Impala St, Roodepoort, Johannesburg, Gauteng, RSA; tel.: +277.1520.6842, fax: +277.1520.6842, e-mail: andre@ amalgamated-resources.com; persoană de contact/funcția: Andre Engelbrecht, manager. Cantitate: 50.000 tone; condiții de livrare/transport: CIF Chittagong,

Bangladesh; condiții de plată: L/C. E-SIPHO IMPORT AND EXPORT CC solicită deşeuri metalice. Adresa: C 490 Umlazi, Durban, KwaZulu-Natal, South Africa; tel.: +273.1906.6741; fax: +273.1906.6741; e-mail: esm-impexp@live.com; persoană de contact/funcția: AnEric Mkhize, general manager. Cantitate: 10.000 tone/lunar; condiții de livrare/transport: CIF Durban; condiții de plată: L/C. Relații suplimentare și sprijin: BPCE Cape Town, persoană de contact/funcția: Cristian Bogdan Zimbreșteanu, secretar economic I, tel.: +27 (0)21 797 2258; mobil:+27 (0)82 573 3807; e-mail: romtrade@ telkomsa.net. ALGERIA Firmă din Algeria solicită colaborare în domeniul agriculturii. Adresa: Résidence En Nassim - Dar Diaf - Cheraga. Alger. Tel.: +(213) (0)21 37 94 71 sau +(213) (0)21 36 61 99 Mobil: (213)(0)555 485 769 sau +(213) (0)550 465 890 Fax: +(213) (0)21 37 10 26 E-mail: belmokhtar_748@yahoo.fr Persoană de contact: Omar Benmokhtar, întreprinzător privat. Propunere de cooperare sau investiţie: identificarea de parteneri români cu expertiză în domeniul industrializării și comercializării laptelui de vacă și de capră. În acest sens, dl. O. Benmokhtar dispune de un teren de 40 ha în regiunea Tebessa, în estul țării, și de capitalul inițial minimal. Dl. O. Benmokhtar intenționează să dezvolte o întreprindere care să acopere întregul lanț tehnologic al producției de lapte, precum și valorificarea suplimentară a producției de lapte din regiune. Date suplimentare: Domeniul agricol algerian se află într-o fază incipientă, iar autoritățile de resort au pus la dispoziția celor interesați programe de sprijin pentru dezvoltarea agriculturii. Unul dintre programe prevede punerea la dispoziția specialiștilor străini a 170 de ferme-pilot în care să fie dezvoltate tehnologiile proprii, în scopul prezentării și promovării acestora în mediul agricultorilor algerieni. Relații suplimentare și sprijin la BPCE Alger: Persoană de contact/funcția: Marius Ghiberdic, secretar economic I, tel: +213.21.69.40.36; mobil: +213.561.60.33.33, e-mail: bpce. alger@dce.gov.ro.

CEHIA KOMPAN Czech Republic s.r.o. dorește să colaboreze cu firme româneşti din domeniul: zincuirii, prelucrării lemnului, injectarea de mase plastice. Date de contact: Areál CTP, Vlastimila Pecha 6, 627 00 BrnoČernovice, Cehia +420 547 426 338, Mob. +420 724 830 901, +420 724 830 901 , antvel@kompan.com, www.kompan.com, persoană de contact ing. Antonin Velebab. CHINA SHANGHAI MAOJI IMPORT AND EXPORT CORPORATION LIMITED solicită făină de oase. Adresa: 525 Si Chuan Bei Lu, Shanghai, China, tel. 0086137.77.05.92.20 (mobil), e-mail: Irene.Chinese@hotmail.com, pagina web: www.shfiec.com, persoană de contact/funcția: D-na. Irene Heb – manager achiziții. Cantitate: 500-1.000 tone/lună; condiții de livrare/transport: se preferă CFR, dar se acceptă și FOB sau EXW. Date suplimentare: În prezent, firma importă din Uniunea Europeană și reexportă în țări din Asia. EGIPT RAMTECA oferă articole de uz casnic și pentru hoteluri (lenjerie de pat, prosoape). Date de contact: 13 Wakf El Kharbotly st., Ramses, El Daher, Cairo, Egypt, Tel: +(202)25880741, Fax: +(202) 25880745, e-mail: sales@ramteca.com. ELVEȚIA HAMILTON BONADUZ AG solicită oferte pentru piese turnate de mici dimensiuni. Adresa: Via Crusch 87402 Bonaduz, Switzerland (Elveția). Telefon: +41 (0)81 660 68 57; fax +41 (0)81 660 60 Pagina web: www.hamilton.ch Persoană de contact/funcția: Roman Giger, supply chain manager. Produsul solicitat: piese turnate de mici dimensiuni (între ř1 și ř 20 mm). EMIRATELE ARABE UNITE FEIPCO AMATCO PETROLEUM FOR OIL AND SERVICES LTD este interesată de cooperarea cu parteneri români pentru realizarea proiectului de inginerie și achiziţii a 2 rezervoare de 5.000 metri cubi (pentru produse petroliere)

pentru staţia de la Bin Ummer din Irak. Date de contact: Shaikh Zaid Road, Grosvenor Tower, Dubai, EAU, tel. 00971.4.3464520, fax 00971.4.3464521, e-mail: info@ fapcooil.com, ceo@fapcooil.com, tech-m@fapcooil.com, www. fapcooil.com. Persoane de contact: Haider Ghazi Radhi, CEO / Abdul Sattar Jaber Mhawi, director tehnic. FRANȚA CONNEXTRADING solicită miei vii. Adresa: 84, route de Strasbourg – BP 70273, 67500 Haguenau. Tel.: 0033 9 80 96 95 45; 0033 6 87 77 42 02. E-mail: laidbenaouda@connextrading.eu; laidbenaouda@wanadoo.fr. Persoană de contact: Laid Benaouda. Date suplimentare: Firma franceză este o firmă de intermediere. Relații suplimentare și sprijin la BPCE Paris (Biroul de Promovare Comercial Economică Paris): Adresa: 5, Rue de l’Exposition, 75343, Paris, Franța . Contact: Ancuța Conta, ministru consilier. Tel.: 0033 1 47051274, Fax: 0033 1 45503320, E-mail: conta@amb-roumanie.fr. MECAELEC solicită parteneriat pentru producție de mobilier. Adresa: 59 rue Saint Sauveur, BP 244, 91160, Ballainvilliers, Franța. Tel. 0033 1 69 74 85 50, fax 0033 1 69 74 85 55, e-mail: patrice. guilhem@mecaelec.net, web site: www.mecalec.net; persoană de contact: Patrice Guilhem. Produsul: mobilier pe comandă pentru birouri, hoteluri, centre comerciale, colectivități. ECO LOGIS WOOD solicită ferestre din PVC, lemn şi aluminiu. Adresa: 4 Impasse du suc, 42170 Chambles, Loire, Rhone-Alpes, e-mail: 0647044496@12toitsolaire.com; persoană de contact: Eric Pelissier. Cantitate: max. 100 buc/lună până la sfârșitul anului; condiții de livrare/transport: se vor stabili de parteneri. Condiții de plată: se vor stabili de parteneri. Date suplimentare: Sunt căutați furnizori care pot livra produse corespunzător normelor CE și CEKAL (garantarea etanșeității și geam dublu timp de zece ani), CSTBAT (garantarea calității fabricației timp de zece ani). Relații suplimentare și sprijin: BPCE Paris (Biroul de Promovare Comer-

Oportunităţi de afaceri cial Economică Paris) Adresa: 5, Rue de l’Exposition, 75343, Paris, Franța. Contact: Ancuța Conta, ministru consilier, tel.:00331.4705.1274; fax:00331.4550.3320; e-mail: conta@amb-roumanie.fr. INDIA K & R International oferă o gamă variată de mașini de ambalat. Date de contact: Rawal Mansion, 2nd Hasnabad Lane, Santacruz West, Mumbi 400054. INDIA. Tel: +91 22 26490926/ + 91 22 26050568, Mobile 9821309141. Fax: + 91 22 26050568, e-mail: krintl@bom5.vsnl.net.in, info@ krintlmachines.com, website: http://www.krintlmachines.com. IORDANIA DAISY INVESTMENT LTD solicită pastă de tomate și ulei de floareasoarelui sau porumb. Office no. 5-Akarco Complex Abdali Amman-Jordan Telefon: 00962 6582 4719 Fax: 00962 6582 5478 e-mail: office@daisydana.com Adresă pagină web: www.daisydana.com Persoană de contact/Departament: Ibrahim Abu Qaoud/General Manager Pastă tomate: Condiții tehnice specifice (specificație, certificate de calitate etc.): standard de calitate UE Condiții de livrare/transport: CFR Amman. Ulei de floarea-soarelui: Condiții tehnice specifice (specificație, certificate de calitate etc.): standard de calitate UE Condiții de livrare/transport: CFR Amman. THE NATIONAL COMPANY FOR DEVELOPMENT & INTERNATIONAL TRADE solicită oferte pentru robineți industriali. Adresa: Shmeisani, Abdul Hameed Shouman Street Jawharat Amman Trading Centre PO Box:2757 Amman 11181 Jordan Telefon: 00962 6568 8093 Fax: 00962 6568 8094 e-mail: malik@ncdit.com Persoană de contact/Departament: Malik Zureigat/Deputy General Manager Robineți industriali: Condiții tehnice specifice (specificație, certificate de calitate etc.): Materiale: oțel carbon sau oțel inoxidabil Standard de calitate UE Condiții de livrare/transport: CIF

Aqaba Port. FAROOK TRADING CO. solicită subansamble auto pentru vehicule de fabricație europeană, asiatică sau turcească (amortizoare, bucșe, elemente de articulație etc.). Date de contact: 43, King Abdullah 1st Street, PO Box: 4083 Amman 11131 Iordania, tel. 00962 6 465113, fax 00962 6 465818, e-mail: mkharma@nol.com.jo; persoană de contact: Mustafa Kharma, managing director. ARAB TECHNICAL GROUP solicită țevi din PVC sau alte materiale inovative, pentru uz rezidențial, pompe de căldură, armături sanitare, fittinguri și robineți sanitari. Date de contact: Khalda, Wasfi Al Tal Street, Po Box: 830450 Amman 11183 Iordania, tel. 00962 6 55177100962 6 551771, fax 00962 6 553713, e-mail info@atg.com, www.atg.com, persoană de contact: Bassem Farradj, președinte. Michaela Importing and Marketing Ltd. solicită produse alimentare finite şi băuturi. Date de contact: 10, Klouzner St., Ramle, Israel 7243224, tel. +972-89199993 / 9199999, fax +972-15336421274, Ari_sh@netvision.net.il, shimon@c-hinam.co.il, www. c-hinam.co.il , persoană de contact: Shimon Smuelevitch, import manager. IRAK BILAD AL DUHA CO dorește specialiști în domeniul petrolului. Adresa: Bagdad, Irak, telefon: +964 7808 216 379; +964 7706 962, e-mail: haideryounis@biladalduha.com, eng_haider71@yahoo.com. Persoană de contact: general manager Haider Younis. IRLANDA THE CREATIVE WAREHOUSE solicită lemn uscat pentru foc şi brichete de rumeguş. Adresa: Kilroe, Inverin, Galway County, Ireland; tel.: 00353.9155.3924; mobil: 003538.7970.9490; e-mail: deals@creativewarehouse.ie; Site web: www.creativewarehouse.ie; persoană de contact: John Griffin. Relații suplimentare și sprijin: BPCE Dublin, 26 Waterloo Road, Dublin 4, Irlanda, Luiza Gîrleanu, consilier economic; tel: 00353.1668.1149; fax: 00353.1668.1761;

e-mail: ro_economic@eircom.net. ISRAEL SARA KREMER solicită bovine vii pentru carne Telefon: +972.52645.2206; fax:+972.2643.4488; e-mail: lgsktr@ gmail.com; persoană de contact/ funcția: Sara Kremer - business developer; cantitate: cca. 1.000 capete; condiții de livrare/transport: destinaţie Georgia; condiții de plată: se vor discuta cu partenerul. Date suplimentare: în prezent, deține comanda de mai sus pentru piața Georgiei, zonă în care firma intermediază afaceri. Relații suplimentare și sprijin: BPCE, Tel Aviv, Israel; adresa: 24 Adam Hacohen St., Tel Aviv, Israel; tel:00972.3529.8115; fax: 00972.3523.8205; persoană de contact: Dorin Refca; tel. mobil:009725.4729.3267; e-mail: economic1@bezeqint.net . INDUSTRIAL TECHNO-LOGIC SOLUTIONS LTD solicită rulmenți, rulmenți liniari, roată melcată șurub cu bilă. Date de contact: 5, Atir Yeda Industrial Park, Kfar Saba 44643, Israel, tel. 972-54-6819376, fax 972-97903030, e-mail: eyals@its-eng.com, www.its-eng.com; persoană de contact: Eyal Shani, area manager. JAPONIA CLOVER TRADING COMPANY LLC solicită oferte pentru produse pentru fitness – îmbrăcăminte, echipamente, încălțăminte. Adresa: Grandform Aobadai 306, 1-8, Matsukazedai, Aoba-ku, Yokohama, Kanagawa, 227-0067, Japan; Persoană de contact: d-ra Mayumi Yamamoto Tel/ fax: +81-45-482-9400, e-mail: info@clover-trading-company.com, pagină web: http://clover-tradingcompany.com/. LETONIA BALTIC MEDICAL solicită produse farmaceutice. Telefon: +371.6714.6898; mobil: +371.2837.7734; e-mail: artis.voiteks@balticmedical.eu; site web: www.balticmedical.eu; persoana de contact: Artis Voiteks. Relații suplimentare și sprijin: Olguța Marian, consilier economic, 10 Fr. Chopina Street 00-559 Warsaw, Poland; tel.:+482.2628.3156 ext.122; Tel./ Fax:+482.2628.3300; e-mail: omarian@roembassypl.org; http://www.varsovia.mae.ro.

MAROC HASSAN PNEUS solicită anvelope. Adresa: Casablanca, Maroc, tel.: 0021.26.6114.3436; email: hassan.lahlou.63@gmail. com; persoană de contact/funcția: Hassan Lahlou. Cantitate: negociabil; condiţii de livrare/transport: C&F Casablanca; condiții de plată: L/C. Relații suplimentare și sprijin: BPCE Tanger; adresa: Tanger 90000, Route El Moujahidine lotissment Alta Mira Villa Falaky N° 4; persoană de contact: Remus Rădulescu; tel./fax: 002125.3933.0205; GSM: 002126.6481.5494; e-mail: remusradulescu@yahoo.com.br. POLONIA BALLERINA dorește să importe din România fire din mătase, pentru fabricarea dresurilor Adresa: 43-600 Jaworzno ul. Matejki 46 tel./fax +48 (32) 616 3008 www.ballerina.com.pl Producătoare de dresuri de damă, șosete și lenjerie de corp (www. ballerina.com.pl), firma dorește să importe din România fire din mătase, pentru fabricarea dresurilor. Ofertele, în limba engleză, se transmit la adresa de email: Info@ballerina.com.pl - attention to Mrs. Magdalena Szymanska (cu copie la omarian@ roembassypl.org). Relații suplimentare și sprijin Olguta Marian, consilier economic Ambasada României la Varșovia Biroul Economic 10 Fr. Chopina Street 00-559 Warsaw, Poland Tel.: +48 22 628 3156 ext.122 Tel./Fax: +48 22 628 3300 e-mail: omarian@roembassypl.org http://www.varsovia.mae.ro POLMARKUS solicită produse de patiserie, foietaj congelat și diverse prăjituri Tel.: 00483.2301.9145; mobil: 00486.6768.0526; fax:00483.2301.9149; e-mail: import@polmarkus.com. pl; site web: www.polmarkus. com.pl; persoană de contact: Mrs. Dominika Krawczyk, Import Specialist; cantitate: a se contacta firma. Relații suplimentare și sprijin: Olguța Marian, consilier economic, 10 Fr. Chopina Street, 00-559 Warsaw, Poland; tel.: +482.2628.3156 ext.122; tel/fax: +482.2628.3300; e-mail: omarian@roembassypl. org; http://www.varsovia.mae.ro.

ştiri economice vâlcea

Calendarul insolvenţei Oltchim Râmnicu-Vâlcea

ribunalul Vâlcea a admis pe 30 ianuarie cererea de intrare în insolvenţă depusă de Consiliul de Administraţie (CA) al Oltchim SA Râmnicu-Vâlcea. Administratorul judiciar

gorj

M D

mehedinţi

re a neexercitării dreptului de preferinţă vor fi anulate. Ulterior, CEO va iniţia o procedură de listare pe piaţa de capital a 12% din capitalul social. Premierul Victor Ponta a precizat că nu se pune problema privatizării majoritare a CEO, din trei motive: compania a trecut pe pro-

fit, are management privat şi are deja un acord pentru investiţii în dezvoltare de un miliard de dolari, la Rovinari. Fondurile atrase prin vânzarea pachetului de 15% din acţiuni vor fi investite în dezvoltare şi ameliorarea condiţiilor de mediu, a mai spus premierul.

IAR 99 Şoim, ceea ce asigură supravieţuirea, la limită, a Avioane SA. Autorităţile intenţionează să relanseze la privatizare fabrica de avioane. Electroputere Craiova a vândut la începutul acestui an fabrica de

locomotive către Grampet Group, parte a Grup Feroviar Român (GFR), controlat de magnatul Gruia Stoica. Grampet a cumpărat anul trecut şi Reloc SA Craiova. În jurul celor două entităţi care numără aproxiam-

tiv 500 de salariaţi, grupul va crea la Craiova un pol de dezvoltare industrială în domeniul locomotivelor. Gruia Stoica susţine că grupul va produce în scurt timp locomotive sub brandul Electroputere.

reprezentând 106,99% din programul pentru anul trecut. La sfârşitul anului, arieratele rămase de recuperat la bugetul de stat se

ridicau la 93,23 milioane de lei (21,3 milioane de euro). Fiscul oltean a recuperat 80,42 milioane de lei prin recurgerea la măsuri-

le de executare silită: somaţii, sechestre pe bunuri mobile şi imobile, popriri pe conturile bancare şi pe veniturile de la terţi.

Parc fotovoltaic de 16,5 milioane de euro la Cujmir

n localitatea Cujmir din judeţul Mehedinţi funcţionează din acest an unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din Ro-

un pachet de acţiuni nouemise reprezentând 15,29% din capitalul social existent. Acţionarii privaţi existenţi ai CEO (Fondul Proprietatea) au drept de preferinţă la subscriere, proporţional cu cota deţinută anterior majorării capitalului social. Acţiunile nesubscrise ca urma-

Arierate de 21,3 milioane de euro la fisc

irecţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Olt a avut în 2012 încasări de peste 640 de milioane de lei,

rificarea creanţelor şi întocmirea tabelului preliminar al creanţelor este 8 aprilie, iar pentru întocmirea tabelului definitiv - 24 aprilie. Prima şedinţă a adunării generale a creditorilor va avea loc pe 15 aprilie.

Noi comenzi pentru Avioane şi Electroputere

ircea Duşa, ministrul apărării naţionale, a anunţat recent la Craiova că bugetul pe 2013 prevede o alocaţie de zece milioane de lei (2,3 milioane de euro) pentru reparaţia a două aeronave

olt

cutarea silită a societăţii de către creditori se suspendă. Instanţa a stabilit şi calendarul procedurilor pentru următoarele două luni. Data-limită pentru depunerea creanţelor este 18 martie. Termenul-limită pentru ve-

CEO vrea bani privaţi pentru investiţii

uvernul a aprobat recent strategia de vânzare a unui pachet de acţiuni nou-emise prin ofertă publică de majorare a capitalului social al Complexului Energetic Oltenia (CEO). Potrivit acesteia, în prima etapă, capitalul social al CEO se majorează cu

dolj

provizoriu al combinatului chimic a fost numit consorţiul format din Rominsolv SPRL şi BDO Business Center, care va concepe un plan de reorganizare a societăţii în termen de 60 de zile. Prin intrarea în insolvenţă, exe-

mânia. Investiţia realizată de compania UTI se ridică la 16,5 milioane de euro, ocupă o suprafaţă de 36 de hectare şi are o putere instalată de

12 MW. Instalaţia cuprinde 52.000 de panouri fotovoltaice şi produce anual o contitate de energie de aproximativ 15.470 MWH, care

asigură necesarul energetic pentru aproximativ 5.000 de utilizatori casnici. Centrala este 100% ecologică şi are o durată de viaţă de 20 de ani.

Pagină realizată de Ion Teodorescu