“Nu doar admiratori, ci discipoli” Zi de reculegere Gherăeşti – 6 decembrie 2008
Structura prezentării I. Introducere II V II. Vocaţia ţi laicală l i lă III. Carisma AC IV. Istorie AC şi prezenţa ei înlume V AC di V. din Di Dieceza d de IIaşii (AC IASI) a. Istoric b. Structură şi organizare VI. AC din România (ACRO)
I. INTRODUCERE • Într-o societate ca cea în care trăim este nevoie de Acţiunea Catolică? • Astăzi Acţiunea Catolică are oare nevoie de a fi redescoperită? • Acţiunea Catolică trebuie să se îndrepte spre viitor şi să-şi trăiască tradiţia – aşa cum spune Papa Paul al VI lea – ca o forţă: „istoria VI-lea istoria voastră e ca un motor ce vă pune în mişcare!”
De ce această provocare? • pentru că suntem un popor de „chemaţi”; • în Biserică fiecare are vocaţia şi misiunea sa, Dumnezeu având un plan de iubire cu fiecare persoană; • Modalităţi de a răspunde planului lui Dumnezeu: preoţia, viaţa consacrată, apostolatul laic, apostolatul misionar - Lumen Gentium misionar.
II VOCAŢIA LAICALĂ II. Cine sunt laicii? Lumen Gentium 31
• toţi credincioşii, în afară de membrii ordinului sacru şi ai stării călugăreşti recunoscute de Biserică; • credincioşii care, încorporaţi lui Cristos prin Botez, constituie Popor al lui Dumnezeu.
Care este misiunea laicilor? Lumen Gentium 31
• să caute Împărăţia lui Dumnezeu ocupându ocupându- se de cele vremelnice şi orânduindu-le după voinţa lui Dumnezeu; • îndeplinindu-şi menirea proprie, călăuziţi de spiritul Evangheliei, să contribuie dinlăuntru, ca o plămadă, la sfinţirea f ţ lumii şşi să-L arate astfel celorlalţi ţ pe p Cristos, mai ales prin mărturia vieţii lor, prin iradierea credinţei, credinţei speranţei şi iubirii lor;
Ce este apostolatul laicilor? Lumen Gentium 33
• o participare la însăşi misiunea mântuitoare a Bisericii; • Sursa de energie: sacramente şi mai ales prin sfânta Euharistie • laicii sunt chemaţi în mod deosebit să facă prezentă şi activă Biserica în acele locuri şi împrejurări în care ea nu poate deveni sarea pământului decât prin ei; i
Mai concret... Ad Gentes 15.9
• Pentru implantarea Bisericii şi pentru creşterea comunităţii creştine sunt necesare diferite slujiri care, trezite de chemarea divină în însăşi comunitatea credincioşilor credincioşilor, trebuie favorizate şi cultivate de toţi cu grijă: între acestea se numără f ţi de funcţia d preot, t de d diacon, di de d catehet t h t şii Acţiunea A ţi catolică.
Ce este Acţiunea Catolică? Apostolica Actuositatem 20.2 a. Scopul imediat al organizaţiilor de acest fel este scopul apostolic al Bisericii, adică evanghelizarea şi sfinţirea oamenilor şi formarea conştiinţelor tii ţ l creştine, ti astfel tf l încât î ât ele l săă pătrundă ăt dă dde spiritul i it l Evangheliei diferitele comunităţi şi diferitele medii. b. Laicii, cooperând cu ierarhia după modul lor propriu, îşi oferă experienţa şi îşi asumă responsabilitatea în conducerea unor astfel de organizaţii în cântărirea condiţiilor în care trebuie desfăşurată organizaţii, acţiunea pastorală a Bisericii, şi în elaborarea şi executarea programului lor de acţiune.
Ce este Acţiunea Catolică? c Laicii acţionează uniţi într-un c. într un corp organic, organic exprimând astfel mai grăitor comunitatea Bisericii şi făcând mai rodnic apostolatul. p d. Laicii,, fie oferindu-se din pproprie p iniţiativă, ţ , fie invitaţi ţ la acţiune şi colaborare directă cu apostolatul ierarhic, acţionează sub îndrumarea superioară a autorităţii ierarhice înseşi care poate autentifica această cooperare printr-un înseşi, printr un mandat explicit.
Caracteristicile Acţiunii Catolice: • eclezialitate; • laicitate; l i i • organicitate; • colaborarea cu ierarhia;
III. CARISMA ACŢIUNII Ţ CATOLICE A ţi Acţiunea Catolică: C t li ă • • • •
Este o vocaţie particulară Este o chemare la sfinţenie Are rădăcinile în promisiunile Iniţierii Creştine. Se întăreşte în ascultarea Cuvântului, liturgia euharistică exerciţiul iubirii şi iertării. euharistică, iertării
Acţiunea Catolică: • Este o vocaţie laicală cu o carismă particulară • Spirit S i it misionar. ii • Caracter Diecezan. • Serviciul Unităţii. • Identitate Laicală (AA 20).
Acţiunea Catolică – o vocaţie laicală: • trăită într-o comunitate ce recunoaşte existenţa unei chemări comune la care fiecare aderent răspunde în mod liber şi stabil. stabil • ce cultivă şi întăreşte comuniunea cu E i Episcopul l şii preoţii, ii cu celelalte l l l asociaţii i ii şii mişcări ş ecleziale.
Acţiunea Catolică – o vocaţie laicală: • care cere fidelitate şi activitate stăruitoare în serviciul: i i l - Creşterii întregii comunităţi creştine; - Planurilor pastorale; - Animării evanghelice tuturor mediilor vieţii (CFL 31). 31)
Acţiunea Catolică – chemare la sfinţenia f ţ cotidiană: • Trăind radicaltatea Evangheliei în normalitatea fi ă i zile. fiecărei il • Ţesând cu răbdare şi tenacitate o punte de înfrăţire care îi îmbrăţişează pe toţi, în special pe ceii maii săraci... ă i
Acţiunea Catolică – chemare la sfinţenia f ţ cotidiană: • care ajută parohiile şi comunităţile să redescopere pasiunea pentru vestirea Evangheliei şi grija pastorală pastorală. • care priveşte lumea cu ochii lui Dumnezeu, pentru a vedea d îîn aceasta semnele l prezenţeii Spiritului. p
Acţiunea Catolică – o şcoală a sfinţeniei: f ţ • Sfinţi, membri AC: Antonia Messina, Manuel Morales, Salvador Lara Puente, Ivan Merz, Pierina g Frassati,, Morosini,, Marcel Callo,, Pier Giorgio Martirii mexicani, Gianna Berettta Molla, Alberto Marvelli Pina Suriano, Marvelli, Suriano Pére Tarrés i Claret şi alţii. alţii • vocaţii sacerdotale şi religioase s-au născut în Acţiunea Catolică;
Acţiunea Catolică este: • • • • • •
un dar al Duhului Sfânt pentru Biserică; şcoală a vieţii; şcoală de formare creştină; înrădăcinată în Evanghelie; o carismă ppentru a trăi în Biserică;; una şi diversă;
IV. V. ISTORIE S O AC CŞ ŞI PREZENŢA NŢ EI ÎN N LUME Când şi unde a apărut AC ? • în Italia: “Societatea Tineretului Catolic Italian” f d tă îîn 1867 de fondată d Mario M i Fani F i şii Giovanni Gi i Aquadermi • Misiunea: rugăciune, acţiune, sacrificiu • Patru datorii principale: - devotament faţă de Sf. Scaun - studierea di religiei li i i - viaţa ţ creştină ş - acţiuni de caritate
În lume: • Acţiunea Catolică este prezentă în: Spania -1929, Malta1930 Argentina 1930, A i -1931, 1931 M Mexic, i El Elveţia, i Albania, Alb i Luxemburg, Venezuela, Columbia, Peru, Paraguay, E d Birmania Ecuador, Bi i Myanmar, M Burundi, B di Rwanda, R d Congo, C Kenia, Uganda, Tanzania, Camerun, Bosnia-Herţegovina, B ili Bulgaria, Brazilia, B l i Cuba, C b Guatemala, G l Lituania, Li i Portugalia, P li Ţara Sfântă, Ucraina, Franţa, Nigeria, Slovacia, USA • Forumul Internaţional al Acţiunii Catolice (FIAC) este un organism care reuneşte la nivel internaţional asociaţii forme de actiune catolică din diverse ţări.
V. AC DIN DIECEZA DE IAŞI (AC IASI) It i Istoric
- a luat fiinţă pe 8 decembrie1992, cu binecuvântarea PS Petru Gherghel, în urma unui schimb de p ţ cu tinerii Verona;; experienţă - la început AC era prezentă în doar nouă parohii ale diecezei; - primul preşedinte diecezan a fost Carina Şleghel, iar primul asistent spiritual pr. Cornel Cadar. • La început, început Acţiunea Catolică era formată doar din tineri.
Istoric AC IASI • Prima adunare generală a AC diecezane: Săbăoani, la 19 aprilie 1993; • Totodată Totodată, ss-aa ales şi o nouă preşedintă diecezană a AC: Genoveva Robu (1993-1995).
Istoric AC IASI • Adunarea diecezană din 29 octombrie 1995, desfăşurată la Iaşi, a ales un nou preşedinte diecezan,, Mihaela Noea ((căsătorită Ciobanu,, în anul 1999); • În 1994 (la 22 mai, mai la Bacău) s-a s a înfiinţat Acţiunea Catolică a Copiilor (ACC), iar în anul 1997 a luat fiinţă şi Acţiunea Catolică a Adulţilor (ACA).
Istoric AC IASI • A urmat o perioadă în care structurile AC „s-au aşezat”, iar numărul celor care doreau să activeze în aşezat cadrul asociaţiei era din ce în ce mai mare; • În anul 2002, la Gioseni (Mănăstirea surorilor boromite), jubileul „10 ani împreună ... Sare şi lumină! ; lumină!”;
Istoric AC IASI • În cadrul Adunării Generale de la Traian, din noiembrie 2003 a fost 2003, f ales l un nou preşedinte di diecezan: di Anca A Lucaci, L i iar de la 1 iulie 2005, este numit un nou asistent spiritual general: l pr. Felix F li Roca. R • Între anii 2001-2004, Acţiunea Catolică s-a implicat în mod activ,, în desfăşurarea ş Sinodului Diecezan. În urma lucrărilor Sinodului diecezan, Acţiunea Catolică devine membru al Consiliului p pastoral diecezan,, pentru p o perioadă p de cinci ani.
AC IASIIASI Structură şi organizare diecezană z • 3 sectoare de activitate: copii, tineri, adulţi; • 3 zone de activitate: Bacău, Iaşi, Roman; Este coordonată de un consiliu diecezan format din: • Comitet C it t Director Di t (preşedinte, ( di t vicepreşedinte, i di t secretar, administrator, responsabil ACC, responsabil bil ACT, ACT responsabil bil ACA); ACA) • Structuri zonale - sectoriale: responsabil p de sector + secretar;
AC IASIIASI Structură şi organizare z zonală • Cele trei zone de activitate (Bacău, Iaşi, Roman) sunt organizate la nivelul sectoarelor: - pentru t ACC: ACC responsabil bil + secretar; t - pentru ACT: responsabil + secretar; - pentru ACA: responsabil + secretar;
AC IASIIASI Structură şi organizare p parohială • Consiliul parohial alcătuit din: - Comitetul Director parohial ( (preşedinte, di t vicepreşedinte, i di t secretar, t administrator,, responsabil p ACC,, responsabil p ACT, responsabil ACA); - Responsabilii R bilii celor l 4 laturi l i specifice p AC: formativă,, liturgică, g , caritativă,, cultural-recreativă;
VI. AC DIN ROMÂNIA (AC RO) • În Biserica Catolică din România, Acţiunea Catolică este prezentă, sub diverse denumiri (AGRU, ), încă din 1928. Această tradiţie ţ a ASTRU,, A.C.), fost întreruptă de anii comunismului, iar din anul 1990 activitatea asociaţiilor în diverse centre a fost reluată. • Din anul 1998, au loc schimburi de experienţe între AC IASI si ASTRU Oradea;
ACRO • ianuarie 2005, la Cluj-Napoca, s-au discutat aspecte organizatorice. i t i • La Blaj, în 9 aprile 2005, s-a semnat un protocol de asociere şi de înfiinţare a Federaţiei Române a Acţiunii Catolice de către Acţiunea Catolică „Sf. Iosif” din Dieceza de Iaşi Iosif Iaşi, Asociaţia Tineretului Român-Unit – ASTRU Blaj, ASTRU Cluj, ASTRU Oradea şi Asociaţia Generală a Românilor Uniţi – AGRU la nivel de mitropolie.
ACRO • Consiliile Naţionale ale Federaţiei, din mai 2006 de la Şumuleu-Ciuc şi din decembrie 2006 de la ş, au definitivat structura federaţiei, ţ , statutul şi ş Păltiniş, planul trienal de activităţi. Scop ACRO: reunirea formelor asociative de acţiune catolică, în vederea realizării apostolatului laic al Bisericii Catolice de ambele rituri din România.
ACRO • Obiective ACRO: - să promoveze comunicarea şi colaborarea între asociaţiile membre; - să colaboreze cu alte forme asociative cu obiective compatibile; ibil - să fie reprezentată la nivel naţional şi internaţional precum şi în relaţiile cu ierarhia Bisericii Catolice din România;
Structura ACRO • Comitet Director: - Preşedinte naţional + asistent general; - Vicepreşedinte sector copii + asistent spiritual sector copii; - Vicepreşedinte sector tineri + asistent spiritual sector tineri; - Vicepreşedinte sector copii + asistent spiritual sector ti i tineri;
Ioan Paul al II-lea • „Dragii mei, vă invit să reînnoiţi da-ul vostru şi vă încredinţez trei însemne: primul este contemplaţia - angajaţi-vă să mergeţi pe drumul sfinţeniei cu privirea fixată spre Cristos, unicul învăţător şi salvator al tuturor!
Ioan Paul al II-lea • Al doilea este comuniunea - căutaţi să promovaţi spiritualitatea unităţii cu păstorii Bisericii, Bisericii cu toţi fraţii de credinţă şi cu alte asociaţii bisericeşti! Rămâneţi deschişi dialogului cu toţi oamenii de bună voinţă!
Ioan Paul al II-lea • Al treilea este misiunea - p purtaţi ţ fermentul f evangheliei în case şi şcoli, la locurile voastre de p vostru liber! Evanghelia g este muncă şşi în timpul cuvântul speranţei şi al salvării pentru lumea g întreagă.”
Ioan Paul Pa l al II-lea, II lea Loreto 2004 • „Dragii mei, vă invit să reînnoiţi da-ul vostru şi vă încredinţez trei însemne: primul este contemplaţia angajaţi-vă să mergeţi pe drumul sfinţeniei cu privirea fixată spre Cristos Cristos, unicul învăţător şi salvator al tuturor! Al doilea este comuniunea - căutaţi să promovaţi spiritualitatea p unităţii ţ cu păstorii p Bisericii,, cu toţi ţ fraţii f ţ de credinţă şi cu alte asociaţii bisericeşti! Rămâneţi deschişi dialogului cu toţi oamenii de bună voinţă! Al treilea este misiunea - purtaţi fermentul evangheliei în case şi şcoli, la locurile voastre de muncă şi în timpul vostru liber! E Evanghelia h li este t cuvântul â t l speranţei ţ i şii all salvării l ă ii pentru t lumea întreagă.” www.pastoratie.ro