Ecouri Literare nr.1

ECOURI LITERARE DIN SUMAR: -Editorial..................................................... ....2 -In memoriam: I.Enache, I.I.Lefter, I. Patriche........................................................3 -I.Baban (poezie).............................................4 -N. Viziteu (aforisme)......................................5 -Dorin Cozan (poezie).....................................6 -Lumini a Scotnotis (poezie)...........................7 -Daniel Dragomirescu (teatru)........................8 - Gina Afr sinei (recenzie)..............................9 -Nicolae Ginghin (poezie)...........................10 -Daniela Apostu (poezie)...............................10 -Liliana Mu tiuc (poezie)...............................11 -I.Baban (proz )............................................12 -Elena Leu tean (poezie)...............................13 -Mihai Apostu (poezie)..................................14 -D.V.Marin -Noi i Eminescu-......................15 -Dorin Pînzariu (poezie)...............................16 -Val Andreescu (poezie)................................17 -C t lin Afr sinei (poezie)............................18 -Gina Elena Afr sinei (poezie).....................19 -Elena Mititelu (poezie)............................. ..20 -Cenaclul Literar Poesis Moldaviae ............20 -Val Andreescu (antologia epigramei)..........21 -Rodica Dimitriu (poezie)......................... ...23 -Costin Clit (Aspecte demografice privitoare la ora ul Hu i)...............................................24 -Lauren iu Chiriac (Muzeul Jude ean)..........25 -Lucian Vasiliu (cronic de carte)................26 -Poe i de pe forum.........................................27 -Voicu Gelu Bichine (La inceput de drum)..28 -D.V.Marin (Ecouri...cu ecouri)...................28

CASETA TEHNICA Director: Ioan Baban Redactor ef: Mihai Apostu Redactori: Lumini a Scotnotis Dorin Pînzariu Val Andreescu Dorin Cozan Elena Leu tean Nicolae Ginghin Grafica: Nynna Vizireanu Contact: ecouriliterare@yahoo.com

Nr.1 EDITORIAL Apari ia unei publica ii de cultur i literatur poate fi considerat un eveniment de importan major într-un spa iu în care efemeritatea existen ei unor asemenea reviste a devenit un fenomen obi nuit. Nu se tie dac cineva se face vinovat de starea aceasta, dar se pare c via a publica iilor vasluiene este dinainte trasat i nu numai întâmplarea poate fi invocat . i „Gazeta de Est”, i „Clepsidra”, i „Apollo”, i Est”, i „Adev rul literar”, ca s enumer m doar pe cele ap rute în ora ul Vaslui, au devenit deja istorie, iar unii nici nu- i mai amintesc de ele.

Realitatea a ar tat c în Vaslui exist o via literar demn de luat în seam , dar ea nu poate fi cunoscut dac lipsesc mjloacele de comunicare. Dac mai ad ug m la acestea lipsa total de interes fa de acest fenomen din partea celor câteva posturi de televiziune, tacâmul pare a fi complet. Situa ia nu se poate schimba cât vreme, pentru toate acestea, trebuie mijloace de finan are, greu de g sit i mai ales de permanentizat în acest spa iu. „Ecouri literare”, publica ia lansat azi în mica ei aventur în lumea imaginarului, ar vrea s - i prelungeasc via a mai mult decât suratele ei. F r sprijinul autorit ilor, a celor ce dispun de putere i mijloace financiare, va fi imposibil. Revista î i propune s uneasc pe to i oamenii de cultur i literatur în vederea impunerii unui climat favorabil promov rii tinerelor talente în toate domeniile artistice, prea pu in stimulate în ultima vreme. Exist condeie consacrate în spa iul vasluian. Dac Nicolae Ariton, Ioan Baban, Daniel Dragomirescu, Theodor Codreanu, Teodor Pracsiu, Dumitru V. Marin, Dan Ravaru, Ion Gh. Pricop sunt scriitori consacra i, cunoscu i în lumea literar , al turi de ei se impune o genera ie de mijloc, aflat în plin afirmare, având deja un palmares demn de luat în seam , printre ei aflându-se Mihai Apostu, Val Andreescu, C t lin Afr sinei, Leonard Ciureanu, Dan Barbu, Elena Leu tean, Daniel Grosu dar i genera ia mai nou venind din urm cu realiz ri notabile: Dorin Cozan, Lumini a Scotnotis, Liliana Mu tiuc, Dorin Pânzariu i al ii. Este de dorit ca revista s reprezinte un ecou literar dincolo de hotarele regionale a a cum i-a propus i Cenaclul Poesis Moldaviae. Într-un spa iu cu un bogat palmares istoric, „Ecoul” de fa va continua tradi ia revistelor locale mai vechi i se va integra, pe cât posibil, fenomenului na ional. Revista î i va deschide paginile tuturor celor din ar i din diaspora, dornici s colaboreze cu crea ii originale. De asemenea, redac ia va avea în vedere colaborarea cu alte publica ii locale (Elanul, Academia Bârl dean ) i din ar .

Publicarea unei pagini cuprinzând colegi de pe http:/poesismoldaviae.myforum.ro forumul Asocia iei Poesis Moldaviae, va asigura apar ia revistei i în format elecronic.

Mihai Apostu

ECOURI LITERARE

IN M E M O R I A M

Nr.1

IN M E M O R I A M IN M E M O R I A M Ion Enache (1950 – 2006)

Luat în ansamblul ei, lirica lui Ion Enache, fa de lirica actual , este atipic . Poetul nu renun la metafor i nici la elementarele statute stilistice cum se întâmpl cu combatan ii poeziei realului, împr tia i prin toate marile reviste. Poezia sa se cl de te pe st ri poetice provocate de anormalitatea lumii de care nu s-a putut elibera decât prin moarte. Poetul cultiv motivul plas rii mitologicului în derizoriu, ori o aducere a mitului în cotidian, în locuri comune: ,,Eros i Amor sunt ferici i tâmplari...”, ,,Briseis” intr i iese ,,de prin magazinele Troiei...”(Ioan Baban)

ELEGIA APOSTOLULUI TOMA

Ca oala frunzele se sparg de rmul toamnei În coasta z rii se-nfige o lance Iar tu vino sa m cuno ti.

Pune pupila degetului t u pe aceste litere De forma feluritelor insecte i convinge-te c sunt adev rate.

Ascult pe fa a p mântului Mu uroaiele de furnici,

Centrale telefonice.

Pip ie funia oceanului despletit în c l torii.

Ascult inima, privighetoare într-un h i ro u.

Gânde te elefantul encefalului ca pe o movil de ochi.

(Din Volumul „Abisalom” 2004)

Ion Iancu Lefter (1940 – 1990)

Universul poeziei lui Ion Iancu Lefter are valoare chtonic , poetul se afl într-un spa iu cu r d cini milenare. Le evoc i se simte puternic legat de locurile natale. În volumul de debut sensul liric e unul mai curând neomodernist, a a cum se manifestau poe ii genera iei 70 (N. St nescu, M. Sorescu etc) sub impulsul lui Nicolae Labi , „buzduganul unei genera ii”, cum l-a numit Eugen Simion. Starea poetic îns e una dizarmonic , imaginile par zdren uite. Luminile-s „mu cate”, na terea este „absurd ”, floarea e rupt de o mân scorojit , secunda e vestejit i desfrunzit , caii sunt tirbi i sfâr i i, ochii sunt mânca i de albea , poetul e singur, cicatrizat de moarte. Treptat poetul ajunge totu i la un liman de lini te. (vezi „Toamn bolnav ”, „Cea a”, „Salcâmul”, „Elegiac ”). (Ioan Baban)

TOT MAI…

Sunt tot mai ostenit, de parc -a duce Poveri de cupru i de plumb pe-o cruce, La nu tiu care sacr – nmormântare A unui zeu ucis din întâmplare.

Dac vreun me ter mi-o fi f urit-o, De i aud cum sângele, sub piele, Vuie te, ca toren ii, fericit-o.

Poate c e doar umbra crucii mele

Parc mi-s oasele buc i de stânc i-n iazul alb al zorilor plonjez.

Dar lini tea, din mine, -i prea adânc i, iar, înc nu m -ngrijorez,

Si-not, cu violen , spre lumin , De i e rmul tare-dep rtat, Dar tiu c timpul este o ruin i merit s fie înfruntat.

29.07.1989

(din volumul „Spre Golgota” 2005

Ion Patriche (1941 – 2004)

Crea ia lui Ion Patriche se compune din poezie, proz (roman) i epigrame. Poezia sa nu se înscrie în curentele moderne, mai precis, poetul scrie o poezie a sim irii, a sentimentului tr it, a intruziunii romantice. Cultiv i poezia cu form fix , deci clasic , rondelul i sonetul cu valoare satiric . Romanul „P catele iubirii” publicat în 2003 este o scriere adolescentin , r mas la stadiul când a fost scris , nefinisat de scriitorul matur. (Ioan Baban)

RONDELUL IUBITEI Iubit-o sunt al t u pe veci

Cu tot ce am i nu am înc ... i neclintit ca i o stânc Te-oi cuceri, meci dup meci.

Chiar de pr pastia-i adânc , Chiar de dorin ele- i sunt seci, Iubito, sunt al t u pe veci Cu tot ce am i nu am înc ...

Nu vrei cu mine s petreci?

Simt t lpile cum m m nânc , Degeaba m alin i cu „ ânc ” C ci voi sorbi jeratic! Deci?...

Iubito, sunt al t u pe veci...

(din volumul „Metamorfizele iubirii” 2002)

ECOURI LITERARE

Nr.1

IOAN BABAN

Poet, prozator, publicist; autorul volumelor de versuri: Norii cu melancolii i Ispite lirice ap rute la Ed. Junimea din Ia i în anii 1999 i respectiv, 2000, Negu torul de drum, la Ed. Parnas din Ia i i Apele t cerii, la Ed. Cutia Pandorei din Vaslui în anul 2002; „Dresorul de nori”, „Târziu în Empireu” i „Bagaj de prisos”, la Ed. Pim din Ia i în 2007; a volumului de povestiri i nuvele Dincolo de bine i de r u ap rut la Ed. Cronica din Ia i, în anul 1998, O istorie ciudat , proz scurt i a romanelor T râmul interzis, i Anotimpul imposibilei iubiri, vol I i II la Ed. Timpul din Ia i în 2000, 2001, 2005 i respectiv 2006. La Ed. Cutia Pandorei a mai ap rut în anul 2004 volumul de epigrame i poeme satirice, ,,P cal i Tândal în Europa”, al c rui manuscris a fost premiat la Festivalul Umorului de la Vaslui în anul 2002. Sunt preg tite pentru tipar volumele de poezie Proprietarul de timp, Oglinzi în el toare (sonete), Transcenden a morilor de vânt, volumul de proz scurt Bombele lui Fronea, a volumului de eseuri Dialectica st rii nefire ti . a.

NEVERMORE S nu-mi spui, orice ar fi, c într-o noapte geroas a unui decembrie pustiit de o n praznica iarn / când v zduhul se r scole te peste întinsuri îngrozitor oric ruia dintre noi nu i-a b tut în oblonul ferecat un musafir invizibil, în el tor, dar mai ales, nechemat cum vine de-a-dreptul o veste teribil de proast , în zbor… p rere s fie ori e vântul rebel îndr cit prin tenebre alergând dinspre uria e dep rt ri strânse în pumni de o el el bate încet la fereastra închis ori la u a cu z vor a sicriului închipuit între cei patru pere i învechi i cu umbre târzii aruncate pe covorul pr fos la-ntâmplare unde poetul î i ese întâmpl rile vie ii nep s tor?… ascult îngrijorat i m întreb în forul meu vântuit cum poate s ajung pe o vreme ca asta câineasc , cum a cutezat s porneasc pe z ri s lb ticite un c l tor obi nuit f r s se gândeasc într-un fel la ceea ce urmeaz c nimeni, nici eu nu-mi mai amintesc, c e mult de atunci chiar duhul femeii purtând peste vreme numele de Lenore... universul întreg cu stoluri de îngeri r bd tori i cumin i rostesc pretutindeni cuvântul atât de mult cunoscut pasul lor înnoptat, glasurile cere ti adunate în cor i noi în ine nu mai credem c este posibil s fie spiritul umbra aducând pentru ultima oar o raz de bucurie a celei pentru totdeauna plecate, a prea neuitatei Lenore… la u a închis nu bate nimic, sigur nu bate nimic doar în fereastra sub ire se repet , se repet un zvon oblonul se trage i vântul p trunde îngrozitor cu aripile enorme de tu se întinde ciudat pe covor i ca o pas re bizar cu ochii sticlo i, sfid tori cronc ne sinistru i azi ca atunci lui Poe, Nevermore… întreb or tania ce duh a trimis-o din tenebroasele dep rt ri ce fel de mesaj încifrat poart în pliscul ei enorm i o îndemn s rosteasc în cronc nitul ei neînc p tor de s tulbure lini tea sfredelit de s geata vântului de ce nu-mi las singur tatea s se însingureze / dar corbul roste te i azi ca pe vremuri lui Poe, Nevermore…

stafia de abanos î i întinde în fal aripile cernite i se a az nepoftit pe un tron închipuit de privire casc ochii t ia i de lumini în epate am gitor m fixeaz i nu tiu dac în elege vorbele mele îl întreb ce fel de natur este i din partea cui vine dar din pliscul lui uria iese un singur cuvânt, Nevermore... s te treze ti la un miez de noapte t iat de un ger n praznic venindu- i în cas pe nea teptate un musafir înst pânindu-te cu aripile sinistre obosite de zbor când te rod gânduri netrecute prin sita uit rii plângând-o pe mereu neuitata i adorata Lenore nu te însp imânt de moarte glasul corbului, Nevermore... visul din vis nu se destram ci joac , joac mereu pe întinse hotare înv luite în nori plumburii vreau s uit c am în cas un musafir venit aiuritor continui s dialoghez cu el ca prea întristatul Edgar Poe îl încurajez s - i motiveze prezen a, dar el r spunde mereu, cu acela i glas cronc nit, Nevermore, Nevermore… din timpul trecut vine corbul acesta atât de bizar m sfideaz a a cum a f cut-o i cu Edgar Allen Poe i nu cred c vremea aspr tare sucit de afar e singurul lui motiv în nici un fel t lm citor ci are o mie de leg minte de aranjat cu mine de aceea continu s rosteasc mereu, Nevermore… nu mai este nici de mirare c e un corb atât de b trân se b nuie te doar vârsta lui secular dup cronc nit dar pe mine m sup r c , atât de u or m-a ales ca pe cel din urm din acest univers tr itor i nu a c lcat cu aripa aiurea pe un alt vinovat de ce doar mie mi se adreseaz cu acest Nevermore?… se poate ca pas rea aceasta s fie un filozof convertit purtând cu el, f r nici o crâcnire, un cântec p gân o trist onomatopee r sunând în mine precum un refren trâmbi a ei atât de dogit continu s rosteasc acuzator o sentin pentru care niciodat nu am fost preg tit o cumplit spaim e încuibat definitiv în Nevermore…

ECOURI LITERARE

Nr.1

url disperat fanfara dereglat a oceanului arctic decembrie prins în chingi v tuite c l tore te supus unor canoane milenare într-o sanie tras de reni valurile încremenite ale iernii rup z gazul ov itor al am gitoarei mele speran e c totul, totul va trece dar corbul îmi aminte te c m în el, Nevermore…

o margine de pr pastie se casc i rupe noaptea în dou seac ultimele izvoare de har odat cu ultimii fulgi încerc s fiu nep s tor de ceea ce mi c în larguri ca o umbr zdren uit trece prin raze uitate Lenore chipul ei diafan e abstract, pârjolit de orice lumin acoperit i ea de glasul corbului n uc, Nevermore…

c r ile din rafturi au imortalizat în paginile lor un nume i el se repet precum tic-tacul ceasului cu pendul sunetul lui m t sos mângâie urechile în lbite de ger i am doar o clip senza ia c e chiar molipsitor s te afli în compania prea frumoasei i neuitatei Lenore dar or tania cu glasul dogit roste te iar i, Nevermore…

noaptea geroas plânge cu lacrimi amare la u i i obloane pere ii vibreaz i ei sub ap sarea cumplit a unui univers ostil / mi s-a strivit a teptarea sub ap sarea tuturor vitregiilor chiar nefericitul poet î i face bagajele timpului ne tiutor le a az gata de plecare spre o lume f r un clar viitor în timp ce corbul sinistru roste te întruna, Nevermore…

m supun ritualului magic al lui Edgar Allen Poe nelini tii sale, nebuniei fugare n scute în somn ori visului din vis în trezie cum se întâmpl adeseori cu cei care înfrunt ceruri închise cu un ultim z vor i fac ostentativ abstrac ie de corul marilor întreb ri dar corbul m treze te înc odat , rostind Nevermore…

s-a înst pânit în cuvânt un soi vitregit de blestem ratat ar trebui s deschid u i fracturate i ferestre osândite s leg cu t cere pliscul uria ului corb, nesuferit musafir, s -l gonesc într-o z lud uitare, s devin nev z tor s -l eliberez de obsesii i pe s rmanul Edgar Allen Poe de cuvântul n praznic, Nevermore, Nevermore, Nevermore...

Vaslui, noiembrie – decembrie, 2003

NICOLAE VIZITEU (Aforisme) Bârfa eclipseaz frumuse ea sufletelor curate.

Adam st tea sub m r, iar urma ii lui sub papuc. „Ics l udându- i defectele cu siguran se gânde te la ale lui.

Când min i câ tigi, când e ti sincer pierzi.

Leul a ajuns de râsul junglei. Nu face doi bani.

Adev rul suprem e în seiful minciunii.

Nop ile albe sunt luminate de soarele crea ei.

Somnul na iunii na te mon trii odihni i. În colivie s-a n scut zborul.

Mai bine cap p trat decât debil mintal.

(din volumul „Viziteisme”, Vaslui,1998) ( „zece” – Nynna Vizireanu)

ECOURI LITERARE

Nr.1

DORIN COZAN

N scut în loc. Cotnari jud. Ia i Facultatea de Filosofie, Al. I. Cuza, Iasi Profesor de tiin e socio-umane Colaboreaz la: - Convorbiri literare (premiul Convorbiri literare în cadrul concursului national de poezie Avangarda XXII, Bac u 2005) ,Via a b c uan , 24 ore, Symposion (supliment de cultur ), România liber , Adev rul de Vaslui, Adev rul literar de Vaslui, Oglinda literar s.a. dorincozan@yahoo.com

din via a noastr secret

din punctul a gura mea se înscrie pe linia gurii tale, din punctul b dar, iat , din nou, între a i b exist mereu un ce care se cere trecut trecutul t u, trecutul meu i trecutul trecutului nostru dar între a i c între a i c, biata gur , vai, biata gur a sufletului se love te de trup ca lumina de zid îl numim d d de la jum tatea-distan ei-dintre-a- i-c tu tii cât îl ur sc eu pe d. i nu tânjirea mâinii tale dup somn. i nu zâmbetul t u mirosind a pat diminea a dar, vai mie, vai ie, suflet al nostru i al t u între a i d între fa a lui a i fa a lui d se pune fa a lui e ca un f cut care a tiut, a trecut examenul con tiin ei i a pus mâna la gur i tot a a, între noi, se pun, în r sf , toate gurile alfabetului i nu se tie cum se face una cu noi – totul t u i al meu când scoatem limba unul la altul a semn de pace pentru c , -vezi tu, mereu exist un pentru c cum ar fi pentru c nu am fugit niciodat , înc nu, în realitate din via a noastr secret în lumea larg

diminea a, fragii disp ruser

da, te duc în bra e pân în a ternut am încuiat u a, da, am pl tit am pus bagajele noastre unul peste altul în col afar nu mai e nimeni nu e nimic la fereastr – cum ar spune poetul în dou secunde pun apa pe foc i te sp l pe picioare cât timp stai pe marginea albicioas a patului dând din picior pân e gata masa pân aprind lumânarea albastr

spune-mi cât de mult vrei acas acas e un cuvânt superb mai ales cum îl stâlce ti tu în silabe ca i fericirea, printre altele eu vreau i mai mult – ba eu - dar nu tiu ..cred c i Dumnezeu vrea acas la noi nu-l vrei pe Dumnezeu în noaptea asta? bine, nu-l ..îl dau deoparte cu be iga ul sta ap sând în jar nici dac zicem c Dumnezeu e câine? Nici auzi, vrei ni te fragi? numai unul, restul pumnului, dup cin ce picioare frumoase ai de asta îl i întinzi a a, ca i cum eu nu am mai v zut eu a a minun ii, niciodat s -l b g m în untru, acum dreptul, dreptul, m , dumnezeule nu m privi a a, nu plec nic ieri hai s mânc m mânc m pe genunchi tot ce avem mai bun – nu, nu uit fragii, la urm trebuie s ne gr bim pu in, se stinge lumânarea i plictisim cititorul a vrea ni te ap rece. din pumnii t i. mai d -mi.. sunt ni te pumni foarte reu i i. mul umesc dang dang, dang.. auzi, tu crezi ca e doar în capul meu dang tul sta? da, mul umesc la fel vino mai aproape.. îmi place s te miros prin p r, cu ochii închi i...da s tii c se aude i din capul t u, da mult mai frumos, mai lini tit propun s adormim uitându-ne pe fereastr oile. oi? la caban , în vârful muntelui, drag ? bine, f r oi da, m asta e, soarta.. da, m ..

i num rând

ECOURI LITERARE

Nr.1 LUMINI A SCOTNOTIS

-N scut : 17. 10. 1973 la Timi oara.

-Colaboreaz la : “Elanul”,”Orizonturi”,”Convorbiri literare”,etc.

-Invitat la emisiunile culturale de la radio:”Unison” i la “TV Vaslui”.

-Debut editorial în 2006 la editura “Anamarol” din Bucure ti, cu volumul colectiv “Spiralele Vie ii” al turi de poe i ca: Rodica Elena Lupu, director la editura „Anamarol”, Mihai Leonte, poet din Moldova Nou ,etc.

A ap rut în volumul colectiv “Drumurile Vie ii” 2007 ed. “Anamarol”, Bucure ti, al turi de: Carmen Schmidt din Germania, Valeriu Cercel din Canada, Mihai Apostu, etc.

Volumul de versuri „TRANDAFIRUL NEGRU” ap rut recent la editura „PIM” Ia i a fost membru al Cenaclului literar „Ion Iancu Lefter” din Vaslui al turi de scriitori ca: Daniel Grosu, Val Andreescu, Violeta Pasat, etc. în prezent este membru al Cenaclului literar “Poesis Moldaviae” al turi de scriitorii: Ioan Baban, Dorin Cozan, Mihai Apostu, Nicolae Ginghin , C t lin Afr sînei etc. este membru fondator i vicepre edinte al Asocia iei Culturale “Poesis Moldaviae”. este membru i participant activ pe forumuri literare cum ar fi: “Vulcan De Poezie”, "Poezii.Ro”. „ Poesis Moldaviae”

S râd spectatorul

Din Iad spre Paradis

Eu sunt actorul unei comedii, Vedet principal -n scena vie ii, Pictez cuvinte mute pe hârtii, Aplauze primesc în roua dimine ii.

Eu am c lcat speran a în picioare, S nu mai sper, sperând nu fac nimic Eu am tiut c dac -o calc i moare, Din praful ei m nasc i m ridic.

Eu sunt actorul unei comedii, Vedeta ce încânt spectatorul i nuan ez consoane pe hârtii Când lefuiesc în inim amorul.

La fel am mai c lcat i am girea P ind pe r ni ce-n inimi s-au deschis i am cules i clipa i iubirea S pot ie i din Iad spre Paradis.

Eu sunt actorul unei comedii, Ce tie s î i joace bine rolul Dar când voi da cu dalta în hârtii Voi pl m di în sentiment decorul.

Am mai p it la fel c lcând i ura S nu mai mor în fiecare zi Din laud înlocuind m sura, S poat cei din jur-a m privi.

Eu sunt actorul unei comedii Ce-n toiul nop ii d cu dalta-n stele

i-apoi zbura-voi ve nic fericit C nu ur sc, nu am gesc, nu sper Ve i condamna dar eu, sunt împlinit !

Pentru o clip , iubi i-m v cer!

Umbra pa ilor din palma ta Sub pa i gr bi i spre nic ieri scâr âie timpul, mu când din carnea t lpilor sângerânde.

Papuci din piele de om nu se mai vând.

A cump ra o pereche s încal timpul cu ei c tot scâr âie sub pa ii mei. i-apoi t cere!

Trec pa ii timpului prin t lpile mele. Îmi dicteaz drumul, spre labirintul din neant.

(„Roze” – Nynna Vizireanu)

ECOURI LITERARE

DANIEL DRAGOMIRESCU

Nr.1

N scut în Bucure ti, la 12 aprilie 1952. Prozator i critic literar. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. În anul 2006 a condus ca redactor- ef revista „Adev rul literar din Vaslui”. Proz scurt : „Cel din urm rapsod i alte povestiri” (Ed. Sedcom Libris, Ia i, 2002). Romane: „Nimic nou dup Cortina de Fier” (Ed. Junimea, Ia i, 2003), „De ertul ro u” (Ed. Timpul, Ia i, 2004), „Întunecatul noiembrie” (Ed. Junimea, Ia i, 2005). Critic i istorie literar : „Liviu Rebreanu. Romancierul i lumea sa” (Ed. Sedcom Libris, Ia i, 2002) i „Coordonate ale prozei române ti” (Ed. Junimea, Ia i, 2003). Colabor ri cu proz i critic literar la „Convorbiri literare”, „România literar ”, „Cronica”, „Adev rul literar i artistic”, „Oglinda literar ”, „Ateneu”, „Ardealul literar”, „Arge ”, „Bucovina literar ”, revistele ARP i altele. În str in tate a fost publicat în Canada, Statele Unite, Germania, Fran a i Australia. În prezent are sub tipar romanul „Zodia secerei”, iar în lucru c r ile „Nisipuri mi c toare” (roman) i „De la utopie la realitate” (eseuri).

DOCTOR RA IUNE I DOAMNA PASIUNE (fantezie într-un act neterminat) DOAMNA PASIUNE (vine din buc t rie inând în mân o can mare cu ceai medicinal pentru dureri de ale, se a az în fa a calculatorului, soarbe o gur de ceai, i începe s scrie gr bit): O, doctor Barnard... Am gre it, îmi cer scuze, de fapt i se potrive te mai bine DOCTOR RA IUNEA ÎNVINGE SENTIMENTUL.... Felicitãri… i noapte bunã. Îngerii sã te aib în pazã! Po i vorbi? Hei, doctor Ra iunea Învinge!… Acuma eu puteam sta la taclale pu in. Sunt singurã deocamdatã… (D de trei ori “ding”) DOCTOR RA IUNE (tres rind de câte ori se aude “ding”, apoi începând s butoneze i el foarte silitor) : O seara bun . Am reu it s intru pe mess - pe calculatorul din cancelaria Facult ii de Medicin .

DOAMNA PASIUNE: Voiam sã tiu ce face Arm (citind apoi repede mesajul primit) Oho, i de ce ai intrat?

(Surprins ) In cancelarie?!… Te vãd colegii?

DOCTOR RA IUNE (privind nedumerit la mess, al c rui spa iu de afi are r mâne alb): Din p cate, v d c nu afi eaz nimic!

DOAMNA PASIUNE (surâzând cu subîn eles): …Cã stai de vorb cu fete de 23 de ani…

DOCTOR RA IUNE (în l ând din sprâncene, f r s fi putut citi mesajul; cu inocen ): Tu receptionezi mesajele?

DOAMNA PASIUNE ( i ea surprins oarecum, dar î i închipuie c este o glum ): Cum nu afi eazã ?! Sigur cã te vãd i pe pozã! Cu halatul t u impecabil de alb i cu stetoscopul atârnându- i pe piept ca o medalie.

DOCTOR RA IUNE (contrariat): Nu tiu de ce.

DOAMNA PASIUNE (butonând) : C nu te-am vãzut acasã. Mai deschide o datã! (pauz ) Nu tiu ce sã zic… Nu vezi nimic din ce scriu ?…

DOCTOR RA IUNE: V d c mi-ai dat mesaje. Le voi citi. Dar nu pot citi mesajele acum.

DOAMNA PASIUNE (înveselit de situa ia insolit ): OK, de ce ai intrat pe mess? (cu insisten ) Chiar nu vezi ce scriu? (dezam git ) Ooooof… Când ai sã ajungi acasã, eu voi dormi. i nu am sã mai stau de vorbã cu tine… (bând o gur de ceai) Asta este.

DOCTOR RA IUNE (nemul umit): Nu. Nu afi eaz nimic nici la mesajele trimise. Nu tiu din ce motiv.

DOAMNA PASIUNE: Nu îmi dau seama ce se întâmplã, stai sã închid. Acuma mã vezi?

DOCTOR RA IUNE (cam iritat): M întreb daca tu po i citi sau mesajele mele se pierd in univers ?!…

DOAMNA PASIUNE (surâzând în fa a ecranului): Eu le citesc, scrie tu.

DOCTOR RA IUNE: V d c scrii ceva, dar nu pot citi.

DOAMNA PASIUNE (pu in trist , pu in vesel ): Of, bine.

DOCTOR RA IUNE (privind intrigat la ecran): Acum iar scrii, dar nu v d nimic afi at. Bizar.

DOAMNA PASIUNE (iluminat de un gând): Iar ne alergãm ca douã jumãtã i de sferã. Nu tiu ce se întâmplã, poate ni se pun piedici… din cer !

DOCTOR RA IUNE (aplecat peste tastatur ): Cred c azi, pe la ora trei, te-a prins oboseala i te-ai întins în pat...

DOAMNA PASIUNE: Nu tiu de ce nu te-am auzit. Cã eram pe aproape (insistând) Tot nu mã vezi?… Ni se pun piedici, cãci prea ne-am prostit...

DOCTOR RA IUNE : Aveam timp pân pe la ora apte. Sunt singur in cancelarie. Planturoasele de la FF au primit de lucru la anatomia inimii.

DOAMNA PASIUNE: …amândoi. (Oftând încet) Doamne, mi-e dor de tine!

DOCTOR RA IUNE : Habar n-am ce scrii, dar v d c scrii.

DOAMNA PASIUNE: Da, scriu, mai deschide o datã.

DOCTOR RA IUNE: S mai încerc, s v d dac se poate face ceva ca s te pot vizualiza. E straniu s comunici a a.

Ia s vedem. Incerc din nou...

DOAMNA PASIUNE (cu bun voin ) : OK, ia sã vedem.

ECOURI LITERARE

Nr.1

DOCTOR RA IUNE (foarte intrigat): Unde dumnezeu dispare scrisul sta?!

DOAMNA PASIUNE (optimist ): Hai, spune cã se vede! Eu te vãd, întreabã un coleg, medic oculist, ce se întîmplã…

Nu am ce sã fac, scrie tu.

DOCTOR RA IUNE: Parc între noi i-ar fi interpus Michidu coada-i bârligat .

DOAMNA PASIUNE: Mâine, deci, nu ne vedem, nu ne auzim…

DOCTOR RA IUNE (continuându- i ideea): E ceva dr cesc aici. i nu tiu ce.

DOAMNA PASIUNE: Va fi prima pauzã.

DOCTOR RA IUNE (ascultând cu aten ie câteva clipe, cu privirea îndreptat undeva, spre eter): In fine, î i simt totu i b t ile inimii. Da, e ceva, i nu tiu ce…

DOAMNA PASIUNE (apropiindu- i fa a de ecran): i eu simt cã vrei sã stai cu mine. i simt cã vreau sã stau cu tine.

DOCTOR RA IUNE: C dac m vezi în postur de Dr. Barnard... (Mâhnit) Doamne, ce r u este s fii nev z tor!

DOAMNA PASIUNE (rostind cu glas încet cuvintele, i cu o anumit duio ie): Am dat de belea, doctore Barnard…

DOCTOR RA IUNE: Poate trebuie s introduc i un nev z tor în cartea mea.

DOAMNA PASIUNE (urmându- i firul ideii): …amândoi.

DOCTOR RA IUNE: Oricum, acas voi vedea eu ce mi-ai scris. Sper c ceva de bine!… Cât despre ra iune, ea nu poate, s raca, s fac fa instinctelor.

DOAMNA PASIUNE (binevoitoare): Introdu ce vrei, dar sã fie o carte frumoasã i o iubire frumoasã între Bart i Arm, vreau asta mult de tot, i a tept nop ile mele de mãtase… (Pauz ) Da, vai de ra iunea noastrã…

DOCTOR RA IUNE: O s - i vorbesc eu i despre (b tând gre it, f r s observe) elatiarationalitate - instincte (vrea s scrie: rela ia ra ionalitate-instincte) , c este interesant.

DOAMNA PASIUNE (amuzat , cite te i recite te cuvintele scrise gre it): Da, sã-mi vorbe ti, cã habar nu am ce înseamnã elatiarationalitate-instincte! Nu am mai auzit despre a a ceva.

DOCTOR RA IUNE: Mesajele astea dispar într-un fel de gaur neagr , c nu v d nimic pe ecran!

Pauz . Apoi pe ecran apare un aspirator care începe s func ioneze la tura ie maxim . Sc pând mouse-ul din mân , Doctor Ra iune este smuls de pe scaun i înghi it de aspiratorul de pe ecran.

CORTINA ÎNCEPE S COBOARE ÎNCET I SE OPRE TE LA JUM TATE

C R I AP RUTE

Nicolae Ginghinã – un poet al notelor (Do

de sus)

Poetul încearcã un joc de ah hazardat, dedicat unei

ne vorbe te despre mãre ia stinsã a Moldovei, aceastã Doamnã cu vãluri de umbrã peste fa ã, acoperitã de istorie.

Nostalgiile ard toate convingerile i

„lumi cu nebuni pu ini”…

le transformã în realitate: „Via a

„Mara” este o figurã de

esutã

intertextualitate nea teptatã

însã

împu ca o datã”…

Iubita are o privire grea, de leoaicã

drasticã a unei poezii demne

rãnitã: „în cimitirul din privirea ta”.

de luat în seamã. „Respectul

Metaforele sunt parcã ivite din neant,

pentru rege” impune o lume

i privesc spre un infinit mãrunt i

egocentricã, autonomã, fãrã

neisprãvit: „cu strofa ochirii u or

concesii. Lãmuritã asupra

înclinatã spre intã”. Deziluzia

armoniei lumii, seara î i acest context iluzoriu, nebunii devin lacrimi, spãlând obrazul serii. Ora ul este, dealtfel, un loc care adunã toate razele lumii: „Fra ii i surorile se adunã la un loc”. Altarul Prutului

se

tot ce va sã se întâmple: „mã vei

geometria

„lasã ora ul peste ochi”. În

trecãtoare”

dragoste induce o vagã teamã pentru

prin

cumsecãdenia ei), fãrã a strica

pãreri

retrage pe un front anonim. Poezia de

în acest context (persoanã cunoscutã

din

împrimãvãreazã întreaga naturã: „Stãm lângã un copac / Pentru cã nu mai avem al i prieteni”…

gina afrasinei-modoranu

ECOURI LITERARE

Nr.1

NICOLAE GINGHIN

n. 20 aprilie 1939 la Ciure ti jud. Gala i, înv tor de profesie dar si profesor de filosofie, fost director al Casei jude ene a Crea iei Populare Debut literar: - 1980 cu volumul de versuri „Peisaj interior” . În 1983 apare în volumul colectiv „Zidiri II” alaturi de al i condeieri ai vremii. In anul 2007 publica volumul de poezii „Do de sus”ed.

Pim, volum prefa at de scriitorul Ioan Baban.

DE EXEMPLU

De exemplu eu sunt aici Iar tu mai aproapeDe-acum putem c l tori neînso i i C utându-ne forma potrivit .

Iar el e mult mai aproapePe aici se face întuneric devreme i nu se mai disting alte p reri.

De exemplu apar in unui gând Iar umbra lui e mult inclinat Acuma rog credincio ilor t i

Sa te înso easc pe plaja ideilor.

De exemplu gre esti ca un val i te ridici cu o eroare în plusR mâne s cite ti drumul pe jos În direc ia toamnei, de exemplu

De exemplu astep i un gest

LA VÂN TOARE

SALCÂMII ÎNFLORESC A DOUA OAR

Avum pleci la vân tore a a cum te g se ti.

Cu strofa ochirii u or inclinat spre int .

Se vede i un munte târziu ce a teapt suirea, în zare e loc de fumat cu b ie i vis tori, doar gloan ele tale ucid primii zori i se acoper cu sângele zilei p durea

Pe aici salcâmii înfloresc mai rar Iar satul pare ca un calendar.

Atunci când toate vin în jurul meu Iar Mara în albastru se-nfioar , Pe dealul cu o frunte grea de zeu Salcâmii infloresc a doua oar

(din volumul „Do de sus”)

DANIELA APOSTU - N scut la 03.08.1966

- A debutat în ziarul „Oferta”, 1993, - Colaboreaz la revista „Elanul - Membru fondator al Cenaclului Literar „Poesis Moldaviae” - în preg tire se afl volumul de poezii „Constela ia Lacrimei”

R zboi si iubire Te imbraci in armur si zale Eu în t ceri si mister P im impreun aceea i cal Între p mânt si cer...

Avem aceea i dorin Si-acela i gând il avem Suntem împreun doar o fiin T cere, iubire, blestem...

Te întorci din r zboi mai b rbat Te a tept vibrând mai femeie

Veac peste veac aruncat Peste Calea Lactee...

Nu dispera, nu plâng, Oricum, tu e ti divin .

Divin

Ai fost s fii lumin Iubirea s o d rui S faci din noapte ziu Frumosul s nu-l n rui.

Te-nv lui în parfumuri De mam sau iubit Si-atunci când treci pe strad Alene sau gr bit Tu pari a fi st pân Vie ii peste via .

Si-atunci când ne-frumoas Te-nv lui în triste e Iar clipele inghea T cute în blânde e,

Esti Venus, Geea, Eva Aceasta e ti - Femeie Divin , nedivin .

ECOURI LITERARE

Nr.1

Rug ciune Mi-e gândul greu Si ochiul min ii doare Acum, aici sunt eu?

Altcineva e oare? i asta nu e prima oar Iubesc, ur sc, nu tiu de ce

Vibrez ca struna de vioar Dar cine s m judece?

Secund i p mânt i ap Blestem sau har divin?

Nici îngerii cu-aripi de aur Nici demonii cu ochi vicleni Nici cerber i nici Minotaur Nici simpli p mânteni.

Durerea i t cerea crud m dor i nervii-s to i mânunchi Bra ele-ntinse-s c tre cer Iar spre p mânt –genunchi.

O lacrim r sare de sub pleoap Si printre buze un suspin

LILIANA ELENA MU TIUC • • • • •

n. 27.03 1961 A debutat i colaboreaz la presa local , i în reviste colare A colaborat cu radio Ia i în emisiunea „Constelatia lirei” Scrie poezie, proz , teatru Debut editorial : - „Lacrima singur t ii” 2003 ed. Macarie

RUG MINTE Iubite, Nu c lca frunza aceea E o lacrim ruginie, Ascuns într-o inim pustie, Picurat de-ogr bit toamn , Ce se preg te te s-adoarm !

DORIN

F R ECOU

În adolescen Te-am vrut întâiul sonet de iubire, Dar dorin a mea A r mas f r ecou, F r s simt i chemarea gândului meu L sându-mi sufletul gol i mintea aprins de chipul t u Pe atunci al iubirii simbol

VECERNICIE Nu se tie niciodat Când apare îngerul!

A tepta i cu sufletul plin, Mesajul divin: „Fiat mihi”!

Voi t m duitori de suflete vii, Voi care voi i Natura uman S o lefui i!

DESTINUL

(„Pasiune”-Nynna Vizireanu)

Îmb ta i de vise Ne construim aripi Ca s ajungem mai u or la cer.

Dar destinul nu iubeste be ia i st pân absolut al vie ii Uneori chinuindu-ne Ne pedepse te Preschimbându-ne visele-n fapte.

ECOURI LITERARE Ioan BABAN CONFLICT LA FRONTIERÃ (fragment)

Deseori auzi despre cineva cã nu e bun decât de pãscut bobocii sau nici atât, iar ceea ce vrea sã spunã vorba asta nu este prea sigur, pentru cã pãrerile noastre pot fi subiective, ori ne putem în ela, i apoi nu numai bobocii trebuie pãzi i sau pãscu i, mai sunt i alte vietã i aciuate pe lângã o casã de om i au nevoie i ele de pazã, ele însele nefiind con tiente de urmãrile nesãbuin ei lor. Animalele domestice sunt inta multor atacuri nu numai din partea suratelor sãlbatice, dar mai ales din partea animalelor superioare, mult mai periculoase. …La Cocargeaua, Ene Stan nu era bun pentru altceva, decât sã pãzeascã un mãgar care târa dupã el zi i noapte o saca, mai curând cineva îl înhãmase la atelajul acesta în vremuri imemoriale, încât bietul animal fãcea corp comun cu trãsnaia asta de care nu se mai sinchisea cât de cât, îi crescuse în coadã i cãra blestemul lui Dumnezeu dupã el pânã când avea sã- i dea ob tescul sfâr it, cã doar nu era sã se fi aruncat într-o râpã cu hârbul acesta cu tot, ca sã se bucure i el de libertatea atât de mult râvnitã, de prisos însã în staturile adânci ale pãmântului.

Cel care îl înhãmase la pacostea aceasta fusese de multã vreme lãsat la vatrã, a a încât, odatã, vãzând cã dupã vreo douã-trei luni de la sosirea mea în unitate, mãgarul nostru cazon continua sã ducã sacaua cu pricina plinã cu apã sau goalã, pe unde îl ducea mintea lui de mãgar, l-am întrebat pe Hu uleac, unul mai vechi ca mine pe acolo, ,,mã, de când nu s-a mai bucurat bietul animal de slobozenie?” iar omul mi-a spus cã a a l-a gãsit i el cu un an în urmã.

Cum ajunsese Ene Stan în serviciul mãgarului cu sacaua, nu e o poveste prea lungã, cel pu in a a mi s-a pãrut mie atunci. Ajuns ca orice tânãr la vârsta cãtãniei, la o comisie de încorporare, Ene Stan a fost întrebat dacã tie carte i câtã anume, cã la vremea aceea nu toatã lumea se lovea cu capul de pragul cel de sus al colii, cã pe cel de jos îl vedeau i mai pu ini, i dacã nu a fost tentat sã ucidã pe cineva din satul sãu, aflat undeva prin pãr ile de nord ale Tulcei, dar el nu- i mai amintea dacã îl prinsese vreodatã o momâie mare, cam butucãnoasã i cãrnoasã i pus sã-i facã ceva grozav, pentru cã îi era fricã i de umbra lui, dar mite de umbra acelei care era sã-l înghitã nu alta dupã ce l-a dezbrãcat de pantaloni iar ea rãmãsese goalã pânã la brâu cum nu vãzuse vreodatã, cã oamenii umblau îmbrãca i, a a îi vedea mereu. Ori eroina asta dintr-o poveste de groazã venise, naiba tie de unde, nici el nu- i mai amintea amãnuntele, poate pentru cã îl urmãrea ceva anapoda în vasta câmpie ori în pustiul nop ii…

Ceea ce i s-a întâmplat atunci nu a rãmas fãrã urmãri i în plinã noapte, când imaginile acelea se repetau în vis, bietul de el sãrea din pat a a cum era, numai în cãma ã i în izmene i alerga în jurul barãcii unde eram caza i, ca sã-l prindã pe acela ori pe aceea care îi pricinuise necazul i de care nu reu ise sã se elibereze, i urla de speria i pe bietul mãgar, venit i el totu i noaptea târziu la domiciliul lui i al nostru, cã îi era urât singur, tovarã ul lui de suferin ã: ,,Prindei-l, mã, stai cã te împu c, te omor, tu- i mama ta de…” i nu-i tãcea gura pânã nu cãdea mort de obosealã pe unde apuca, de-l aduceau în dormitor vreo doi din cei care-l cuno teau mai de demult i erau obi nui i cu izbucnirile lui ,,violente” din timpul nop ilor, dar noi, cei vreo câ iva, veni i de curând, ne-am cam speriat, intrasem la idei i ne-am gândit cã omul acesta ar trebui sã stea undeva unde ar putea fi asistat i ameliorat, starea lui de agita ie putând sã se acutizeze cu urmãri neplãcute, dar i-ai gãsit.

Nr.1

Oamenii î i vãd de treburile lor i le pasã mai pu in de cei care au nevoie de ajutor i apoi, individul, oricum ar fi fost el, sãnãtos sau bolnav, trebuia sã- i satisfacã serviciul militar obligatoriu, cã a a trebuie sã facã orice tânãr, ca sã se cãleascã, sã devinã bãrbat, gata sã ia via a în piept, sã se lupte cu ea, dacã nu cumva via a urma sã-l ia în primire i sã-l tãvãleascã în toate noroaiele, sã-l ducã cine tie pe unde, la dracul în praznic, sã-l aducã înapoi, sãnãtos sau schilod, cã ungherele ei sunt multe i nea teptate. i apoi era posibil ca starea lui Ene Stan sã cunoascã, ori o ameliorare, cã organismul are rezervele lui miraculoase, ori sã se deterioreze definitiv din acelea i motive necunoscute, cã, ne tiindu-l o fatã, de oriunde ar fi fost ea, i cãsãtorindu-se cu el, în prima noapte dupã nuntã, dupã ce obosit de un travaliu neobi nuit i necunoscut pânã atunci, scãpat la somn, ar fi putut sã-i ofere tinerei femei o surprizã atât de plãcutã, încât ar fi fugit la mama ei acasã, fãrã sã- i fi mai cãutat mãcar chilo ii, dacã i-ar fi avut, arunca i cine tie pe unde în focul dragostei, sã le spunã alor ei cã a avut nenorocul sã se cãsãtoreascã din întâmplare ori destin, cu un nebun, cã Ene Stan acesta pãrea ziua un om în toate min ile, chiar dacã nu era capabil de performan ele unei gândiri normale.

O dãdea uneori prin popu oi, atât cât se gândea pe vremea aceea în armatã, dar trebuia sã fii foarte atent la vorba lui ca sã-i descoperi desincronizãrile i dezarticula iile trãdând un oarecare dezechilibru, cã a a, fiecare din noi avem momente de nebunie infantilã, trec toare. Unul pe care îl porecleam noi Ciuciulache, dar pe el îl chema Hu uleac, povestea seara târziu ni te istorii nãscocite de el, având ca temã teribilele lui performan e sexuale, numai a a, ca sã arate cât de al dracului era, mai fãcuse i ni te cursuri de para utism, spunea el i noi de îndoiam, cã aveam de ce.

Într-una din zile însã, când a avut loc un exerci iu de antrenament pentru pilo ii de pe aeroport, mai tineri i mai fãrã experien ã, pu i în misiune, cãra i pe deasupra aeroportului într-o vechiturã de avion german, capturã din cel de-al doilea rãzboi, un Junkers uria cu trei motoare, mare nea fost mirarea când de pe la o mie cinci sute de metri deasupra punctului nostru radiotehnic, nava aerianã a fãtat pe rând vreo douãzeci i cinci de para ute de care erau atârna i para uti tii speria i de ceea ce li se întâmplã. Erau totu i în siguran ã, câtã vreme se deschiseserã toate para utele i nu-i scãpase pe nici unul ca pe un pietroi, cum se întâmplase cu ceva timp în urmã pe la Buzãu. Galbeni la fa ã când s-au apropiat de sol, dar cum unul dintre ei era gata-gata sã se prãbu eascã peste antena sta iei de radioloca ie i i-ar fi terminat pe operatori pentru o vreme sau mai multã pânã se aducea alta din Uniunea Sovieticã, Ciuciulache, alias Hu uleac, vãzând primejdia, a strigat la para utist i i-a dat indica ii pre ioase, nu se nãscuserã încã recomandãrile, ele aveau sã aparã mai târziu: ,,trage domnule de suspanta din dreapta mult, a a, mai mult, ca sã te duci încolo!” i arãta cu mâna cam unde ar fi trebuit sã ajungã, ,,nu vezi cã vii peste noi?” Dar pe ãla îl durea în cur de antena noastrã, el era mai mult mort de fricã, de fapt mai târziu am aflat cã vreo câ iva se scãpasera pe ei cu treabã micã, iar unul, chiar cu treabã mare, i se a tepta sã ajungã pe pãmânt ca o balegã, dar fãcând a a cum i-a zis Hu uleac a evitat contactul cu antena… În tot acest timp, Ene Stan rãmãsese cu gura cãscatã, neclintit, uimit de grozãvia spectacolului la care asista, mul umindu-i lui Dumnezeu cã a putut vedea i el o minune de care nu tiau nimic cei din satul lui i vor fi fost ului i când avea sã le povesteascã el ce a vãzut.

Din vol. de proz scurt , „BOMBELE LUI FRONEA

ECOURI LITERARE

Nr.1 ELENA LEU TEAN N scut în Negre ti Vaslui Studii: Institutul Pedagogic Bârlad , Facultatea de Psihologie i tiin e ale Educa iei , Universitatea Al. I. Cuza, Iasi; carti publicate: S p turi în oglind Ed Pamfilius 2000; vol. pentru copii Legenda Râului Bârlad, Ed. Kolos 2005 activitate literara: colabor ri la „Convorbiri literare”, Iasi, 1977 Membru al Cenaclului Literar „Poesis Moldaviae”

Sandale apostolice

Sandale apostolice sunt propriile tale retine când afli intrarea în pe terea microscopului.

Femeie, pentru cine vei na te lumi virtuale?

Se va întoarce faraonul-copil.

Suntem organele sale oprite.

Dintre pendul i roat

Cerneala visului

Cobori ca-ntr-o felin de piatr prizonier al luminii din cântecul greierilor de Nil.

Când uneori dintre pendul i roat scap lupoaica, dezleag -i c tu ele de mohor i apoi s o la i pe limba glugilor noroioase bolborosind...

L-am v zut murind in lumea lui Perfecta Unde visele sunt case Cu pere i bunici Unde pe du umele de pa i Ro esc l icere de oapte…

L-am vazut intorcându-se A a cum se întorc în jurnale Exploratorii…

A a cum se trag înd r t c r ile Pe carul ma inilor de scris…

Cobori în memoria semin elor l trat precum un str in

Urme proaspete M iau dup urmele proaspete.

Ele nu i-au mâncat înc st pânul.

Rostul meu este s împing cu nuiaua le ul zgomotului înapoi în urechea vân torului.

Ni te oameni-ureche Ni te oameni-ureche se vor na te întâi i ei vor pleca în r zboaie concentrice precum undele radio.

Fiii lor Prometei înl n ui i în ograda propriilor ochi vor sângera sub pliscul televizoarelor.

Unde a ajuns e o nesfâr it cenu de adverbe, o absen înr mat în fiece sâmbure.

Probabil vom avea de ales între gladiator i fluture.

Acel ce caut Fericit acel ce caut în zidul florilor de tei...

Fericit acel ce trece prin albia zilei de luni mirosind a scutece de lumin str in ...

Fericit acel ce mai poate zbura cu dublul s u ve nic...

L-am v zut pilotând avioane Între momentele expozi iunii Chiar el era Cerneala visului…

Face i morile s uite Gustul de grâu i înserare Nu mai ating zgomotul dup voia lor!

Le fie bucuria- congelare rapid …

L-am v zut în p mântul pe telui Îngr dind cu privirea Lucrul de care ne temem…

Ochiul s u ne va fi ara cea nou .

ECOURI LITERARE

Nr.1

MIHAI APOSTU

n. 1962 în comuna Dode ti, jud. Vaslui Debut literar: în revista „Flac ra” 1989. Colaboreaz la: „Semnal”, „Apollo” ,”Obiectiv”, „Adev rul de Vaslui”, „Est Expres”, „Oferta”, „Elanul”, „Meridianul”, „P reri Tutovene”, „Prut”, „România Liber ”, „Convorbiri literare” etc.

Volume publicate: „Atentat la poezie” ed „Macarie”, Târgovi te 1995, „Vocile” ed. Cronica Ia i 1997, „ A cincea stare” ed. Junimea Ia i 2000, „ Dialoguri perpendiculare” ed, „Panfilius” Ia i 2001. Volum prefa at de scriitorul Constantin Dram, „Voci lirice vasluiene” (antologie a poe ilor vasluieni) 2007, „ Drumurile vie ii” ( antologie de poezie) ed. „Anamarol” Bucure ti 2007.

Volume în manuscris: „Poemele auguste” (poezie), „Ego Escu” (roman) Premii literare: Premiul III la Concursul Na ional de Poezie I.I.Lefter edi ia a-2-a 1998 ,Premiul II la Concursul Na ional de Poezie Mihai Eminescu, Bucure ti 2003.

Membru fondator al Cenaclului Literar I.I. Lefter Vaslui. vicepre edinte i apoi pre edintre executiv al Cenaclului I.I.Lefter . 2007 membru fondator i pre edinte al Asocia iei Culturale „Poesis Moldaviae”, membru fondator al Cenaclului si forumului literar „Poesis Moldaviae”.

C L TORIE La haina mea de gal Am câini în loc de nasturi C ma a i-o câmpie Pantofii sunt de stânc i vreau s merg La balul adolescen ei mele Cu feminina mea Din cioburi de oglind . Însângerat, lovit De harfe milenare, Îmi iau bilet spre haos i plec în nemurire – Cu haina mea, Cu câinii mei i harfa, Cu feminina mea Ucis de iubire.

ANALIZE

Pân mai ieri îmi fug ream femeia S -mi pun masa pe-un picior de plai i s -mi recite-n zori din Odiseea Cu gura ei transfigurat -n nai.

Ce timpuri bune de-njunghiat pe sear i de ie it de-afar în afar , i de s pat în gen cu lope i, Orbe te c utând cu lumânarea Un cromozom pierdut de Ge i.

Pân mai ieri ciobanii mioritici Împachetau legenda lor în cear i pl nuiau to i trei s moar .

Dar ast zi tremur cetatea L indu- i to i pere ii spre-n untru.

Ce timpuri bune de ucis gomore, De transformat anii în ore

i de schimbat tura ia la via , S scrii poeme lungi în cafenele S le reci i f r s - i fie grea .

Ce timpuri bune de întins iar coarda i de zvârlit în univers cu barda.

EU

Eu sunt o camer mobilat În care c prioarele se adap , În care vin cer etorii în noapte, Vin vr jitori ce descânt în oapte.

Am i anexe ridicate pe vertical , Am construc ii subterane de gal În care pot s îmbarc la nevoie Toate speciile adunate de Noe. Sunt un amestec de tren accelerat, Sunt o bomb cu focosul montat… În mine poate veni mama s plâng Sau nebunii pe care cetatea-i alung .

Iubita are i ea o camer separat În care a teapt s fie curtat .

Copiii pot avea în artere Cotloane pline ochi cu mistere.

Dac e nevoie pot fi un întreg univers Pot fi un cântec, un blestem, un vers.

Eu sunt o plaj plin de scoici, Sunt o pe ter , un munte, O avalan de roci; Am în celulele mele chiar lupt rasial , Am furtuni i ape care dau n val …

Eu sunt o camer mobilat

În care ve i intra pe rând sau deodat , Am flori în gr dini suspendate, Am z pezi, semafoare, am vise furate.

Dar ce-i mai important, Am un fuior de lumin Pentru care nu port nici o vin Cu care în fiecare noapte fac zi. i totu i în mine este O camer liber mereu Pe care pot s o locuiesc Confortabil doar eu.

FÂNTÂNA

Am ref cut fântâna Uitat de p rin i Pe cât s pam mai jos Calzi aburi se ridic Pân a început s curg Sub ghizdurile vremii uvoi de ape limpezi, Oglind prins -n stânc .

Privesc acum oceanul Adus la mine-n curte, Privesc un râu, un fluviu, Un lac sau o oglind Sau petecul de cer Ce se r sfrânge-n ape Triste i adânci i lacrimi În vise îmi abund . i simt c m prive te Un ochi str in i rece i-n clipocitul apei Se-aude parc -un vers Vin fetele pe sear Feciorii s -i s rute Iar eu transmit din ap Mesaje-n univers.

ECOURI LITERARE

DUMITRU V. MARIN

Nr.1

n. 28 aprilie 1941, sat. Giurgiuoana, com. Podu Turcului, jud. Bac u Doctorat în filologie, 1998, cu teza “Tudor Pamfile i revista Ion Creang ”, Univ. Bucure ti Volume publicate: Liceul M. Kog lniceanu, centenar, monografie, Vaslui, 1990; TUDOR PAMFILE i revista ION CREANG|, Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, Z pada pe flori de cire , roman, Vaslui,1999, "TV.V.-15... explozia...", Ed. Tiparul, Bârlad, 2006, Colabor ri: Adev rul, Albina, Anuarul Institutului de istorie “A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est, Îndrum torul cultural, Meridian Vaslui-Bârlad, Scânteia tineretului, Vl starul, Vremea nou , etc.. Vicepre edinte al UNIUNII ZIARI TILOR PROFESIONI TI Alte activit i: a înfiin at primele posturi de radio i Tv. din Vaslui, Bârlad ( i Moldova); DIRECTOR GENERAL i proprietar al grupului de pres CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar).

Organizator i conduc tor de cercuri i cenacluri literare; Singurul vasluian în DIC IONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI din toate timpurile pentru c "deschide o poart c tre recuperarea integral a acestui pre ios element de patrimoniu" revista ION CREANG| i activitatea lui Tudor Pamfile.

Am v zut i auzit nenoroci i (mai mari sau mai mici) blamând poezia lui, plasându-se astfel între incul i i animale... Dac nu tii nimic din ce a produs una dintre Noi i ... EMINESCU min ile cele mai luminate ale lumii (din compania francezului V. Hugo, neam ului W. Goethe, a englezului Noi, adic românii de pretutindeni vorbim, muncim i W. Shakespeare)... cum po i avea spirit i umanitate ? vis m AZI... Eminescu, doar cu 150 de ani în urm !

Nega ia este o condi ie a progresului, dar i nevoia de Noi, adic mai ales tinerii, neg m orice e posibil, ca MODELE ! i alt model literar mai bun n-avem i nici sfidare la adresa vechilor valori. Publicistul i nu tim când vom avea. Înv m de la v carul satului pamfletarul Eminescu nega orice i înnegrea mai ales pe sau de la cel care fr mânta lutul cu sufletul i ofer politicieni ! modelul adev rat de sim ire. i de re-prezentare i de Noi nu mai avem nevoie de poezie din cauza banilor exprimare, ca izvor curat ca lamura, la dispozi ia oricui. dup care alerg m, nu glum ! El care tr ia pentru limba Manifest rile consacrate lui Eminescu r mân fapte român ne-a pus la dispozi ie "icoane" de sim ire pe care contemporane de preluare, de educa ie permanent . Cum le descoperim în FIIN A noastr . copilului i se repet de mai multe ori un cuvânt (s -l in Neg m poetul na ional ca form de iubire ori de crea ie, minte) tot a a ascult torului sensibil (ne-animalizat, nesau chiar credem c nu mai avem nevoie de limba veche tembelizat de televizor) i se poate opti, cânta, recita i în eleapt , turnat în forme noi ? poezia eminescian , receptat i de înstr ina i, pe nivele De fapt cu cât e mai contestat cu atât e (mai) genial i de percep ie ! Redescoperirea lui e un proces permanent mai important ! Problematizarea operei eminesciene este în evolu ia acestui neam. semnul cel mai clar c expresia statuat de el e la baza Noi, pieritorii de azi, murim mai pu in sim ind fiorul limbii noastre literare, chiar i a a de n p dit de poeziei lui. termeni de împrumut sau tehnici. Înc !

Noi, tr itorii de pretutindeni, cu sensibilitatea dat de Oricum ne-am învârti între grani ele limbii române nu Domnul, ne înnobil m i cu râul, ramul i cu floarea mai g sim altul cu acela i grad de reprezentativitate albastr , i cu "ropotul de grindeni", i cu Mircea, i cu pentru c în opera lui g sim geneza poporului nostru, dragoste i mai ales cu LUCEAF|RUL lui. Oare, ap rarea limbii sale, dragostea în forme de exprimare negativi ti i admiratori, ne d m seama cât ne este de superioare ( i foarte necesare !) ura sau alte sentimente, necesar ca s r mânem oameni ? descoperim natura mereu regeneratoare pentru om ca i Ce e poezia ? Înger palid cu priviri curate / Voluptuos multe alte teme inclusiv problematica geniului. A joc cu icoane i cu glasuri tremurate, / Strai de purpur cunoa te con inutul, fie i la modul simplu, al i aur peste râna cea grea ! (Epigonii) Luceaf rului i a recita ca pe o rug ciune din el, e o De poezia vie ii, deci de poet, avem mare nevoie ! dovad c suntem OAMENI i nu robo i, c sim im cu Eminescu este i r mâne DASC|LUL NOSTRU DE sufletul.

SUFLET !

ECOURI LITERARE

Nr.1

DORIN PÎNZARIU ( n. 1971)

Înv o o o o o

tor la coala General din com Lipov t jud. Vaslui

Membru fondator al Cenaclului Literar Poesis Moldaviae Membrul fondator si secretarul Asociatiei Culturale Poesis Moldaviae Debut literar – 2007 revista „Elanul” In manuscris volumul de poezii „Cartea mea” Asistent de proiect in cadrul BRCT Ia i „Cultur f r frontiere” Lipovov

– Soroca.

TREC TOR CU OCHI DE ROU Trec tor cu ochi de rou i cu sufletu-n ispit , Omul este-o carte nou , A teptând a fi citit .

Poate-un vânt de prim var , Alergând pe-un ciob de clip , Va privi în fapt de sear Filele deschise-n prip .

Trec tor cu ochi de rou E copilul care plânge Când afar nu mai plou i mâncarea nu-i ajunge.

Câte lacrimi scuturate Din al suferin ei pom N –a-nghi it p mântul poate De la cel ce- i zice om. i cu sufletu-n ispit Zboar lin în nefiin , Ducând în tina-mpietrit Muguri tainici de dorin Care-l macin i-i curm Visul palid de iubire, Ce se na te cel din urm Într-un col de nemurire.

Omul este o carte nou Sau mai veche uneori.

Deschizând-o drept în dou

•

Caut de zece ori Care-i partea cea mai bun A f pturii sale mici, Neg sind pe cea nebun , ,,Fericit e !’’- po i s zici.

A teptând a fi citit , Cartea se-nveche te lent, Pân când o stea vr jit Va –ndemna un eminent Cu evlavie s-o tearg De praful negrei uit ri, S –o citeasc , s –n eleag Steaua cea c zut în z ri.

Poate-un vânt de prim var R sfoind cartea naturii, Va l sa ca s r sar Zâmbeul în col ul gurii. i atunci va fi etern Via a pe acest p mânt, N –or mai fi drapele-n bern , Iar iubirea-un vesel cânt.

Alergând pe-un ciob de clip , Omul va fi Domnul sor ii, Chiar de gloan ele , în prip Sem na-vor spicul mor ii, Chiar de r ul cel satanic, Cuib rit prin praf de cronici,

Va mu ca cu itul groaznic Al rebelilor nemernici.

Va privi în fapt de sear Un copil cu râs de înger Cum iubirea se strecoar În al demonului sânge; i cum florile vor cre te R spândind numai parfum; Cum cei sinceri vor rena te i porni-vor pe alt drum.

Filele deschise –n prip S –or închide-nceti or, L sând, doar pentru o clip , Fiec rui trec tor, O impresie bizar Despre bietul autor Ce s-a dus pu in s moar Lâng –o lacrim de nor.

Filele deschise-n prip Vor privi în fapt de sear , Alergând pe-un ciob de clip , Poate –un vânt de prim var .

A teptând a fi citit , Omul este-o carte nou i cu sufletu-n ispit , Trec tor cu ochi de rou .

„Ceea ce nu ne distruge, ne face mai puternici” Friedrich Nietzsche.

Nietzsche

• „Fara steag de cultur un popor este o gloat , nu o oaste” Nicolae Iorga • ”Dac cineva nu a gre it niciodat , înseamn ca nu a încercat s fac nimic nou” Albert Ein tein

ECOURI LITERARE

Nr.1

VAL ANDREESCU

n.25 martie 1949 loc. Siretul, jud Bac u colabor ri i publica ii : Revista „Epigrama”, „Meridianul”, „Orizonturi”, „Elanul”, „Haz de necaz” volume publicate: „Calul cu potcoave roz” 2005, „Florete melancolice” 2007 volume colective: „Corec ii cu zâmbete”, 2006, „Voci lirice vasluiene”, 2007 membru al Cenaclului Literar „Poesis Moldaviae” i al Cenaclului de Umor Valentin Silvestru, membru al Academiei Libere de Umor – „P storel” Ia i.

ÎN P DUREA TAGORE… Însângerat -i privirea când gloan ele-ntreb rii împu c a ploaie gândirea.

Printre cadavre mergânde albesc, crengi de t cere zbor deschis spre oriunde.

C rbune-n l untricul foc m-aprind în P durea Tagore om, Dumnezeu i natur în bloc.

De-atâta iubire pofte se sting cerul e nou i nou sunt stele ca un fl mând privirea înfing.

FOCUL GLOAN EOR RO II Din aceea i cea c -tinichea cad picuri ce se-ascund în cr p turile speran ei în stropi plou durerea pân la insuportabil nivel pân la un punct apogeu fixat central în poemul ce- i anuleaz finalul.

M-ai trimis mugure p s ri c l toare s -mb t cu parfumul florii ce-ajung o s mân cu zbor frânt din gre eal încol it verde în ghizdeaua fântânii Mâinele mele cu degete-n fl c ri transformate-n inegale aripe zbor spre vârf de ro u i alb ghe aru-i topit în scântei.

Dep rt ri dureroase apropii de c ldura tr irilor duse focul gloan elor ro ii st punge limba durerii apuse sau e un ultim rateu.

( „crea ie” – Nynna Vizireanu)

RONDELUL NINSORII Ningea dens pe înoptate Peste sufletu-mi scânteie Ningea cu feminitate Când m -nl n ui-ai femeie...

De pe gene-nrourate, De pe gura- i orhideie Ningea dens pe innoptate Peste sufletu-mi scânteie...

Din înalt pe ne-a teptate, Mirosind a cer i stele, Peste suflete uscate, Cu mari dep rt ri rebele Ninge dens pe innoptate...

ECOURI LITERARE

Nr.1

C T LIN AFR SINEI (Pseudonim C t lin al Doamnei) n. 20 nov 1969 poet , autorul volumului „ Apocalipsa dup Cosovo” colaborator la TV Vaslui i radio „Unison” in manuscris volumul „Poema ruinurilor” Membru al Cenaclului Literar „Poesis Moldaviae”

Memento mori

(elegie politic ) Domnului Ioan Lobiuc precum i lui George Orwell de-acum e goal ferma animalelor din tot ce- a fost au r mas doar grajdurile de unde la r stimpuri se-aud mugetele vacilor lui Pitagora ori însu i Pitagora aidoma lui Zarathustra biciuie aerul cu o n fram eu sunt acel copil neasemuit de fericit râzând zeilor ori mai marilor dintre atlan i îngropa i la temelia fiec rui grajd din lumea lui Orwell intesc spre sublime întâmpl ri ale sinelui într-o zi l-am v zut pe big brother plin de sânge universul sângera infinit precum inima fratelui meu mai mare din legendele toamnei… atunci am în eles c totul s-a sfâr it cineva trebuia s moar dintre noi a a e regula jocului epoci întregi din albastrele lacuri din copil rie s-au închis în dic ionare azi nimeni nu mai tie pe um rul c rui zeu alergând i râzând e acel copil despre care v-am mai vorbit în marea trecere….

Numele trandafirului Totul era mistic Din adâncul r runchilor În adâncul p mântului Enescu m lovise cu pana îngerului T ind sunetele în dou Ca pe pâinea cea de toate zilele Ori pur i simplu Chopin P ea descul înaintea mea cu tine în bra e Mai na te-te i tu Zise aripa îngerului

Mai treci i tu înaintea celor Zece mii De cîntece ale Chinei antice Ori ale întregului Orient Cu crucea lui Mesia atîrnîndu- i pe gît ca respirarea p mîntului ori ca hohotul de râs al plozilor din scara blocului â nind direct pe Acoperi ul Lumii Cel Prea Înalt mi-a zis numele t u la Codrii Cosminului trandafir mereu înflorit în pustie.

Carpe diem i d ruiesc via a ca pe o bomboan de ciocolat carpe diem ziceau latinii i profesoara de literatur la ar iarna are m re ia ei dragostea la plus un grad în termometrul multicolor de la pol pare o vedenie ce a intrat pe fereastr dezghe ând particulele de ger i de ghea ciocolata e un semn al p catului frigul stelelor preschimb lumea într-o imens statuie amirosind a mireas i a gutuie lumina de aur a amurgului te na te printre ruinurile lumii o ruin e lumea maic -ta se schimb cu tine alunecând pe ghe uri polare într-o sanie melancolic tras de reni preistorici de dincolo de lumi venind printre ruinele lumii.

ECOURI LITERARE

Nr.1

GINA ELENA AFR SINEI

Poet , eseist , critic literar Doctor în litere din 2007 (cu teza Emil Cioran-exilul metafizicii) Colaborator la reviste: Convorbiri literare, Dacia literar , Poezia, Evenimentul zilei de Ia i, Meridianul (Vaslui), Cronica român etc.

Redactor ef al revistei Inedit, editat de Grupul colar tefan Procopiu, Vaslui

1.Îngerii adâncurilor

te p strez printre dulce urile amintirii mele Dup -amiezile acelea ro ii prigonite de timp pe tiuci buza i prin aerul verde ne gâdilau t lpile timpul f cea valuri peste noi pluteam în spa iul nostru limitat infinit i frumos eram îngerii adâncurilor pere ii s ra i se calcinau i r mâneau poro i geamandura viselor noastre nisip în cear af i alge pe mese fumam ha i i ne botezam pigudel alb a fost un anotimp de lene i scrum basmaua ro ie a tinere ii azvârlit pe mesele amintirii ce muzici demente, ce groz vii neterminate, neduse la fund…

2.Vizit

Ieri am fost în vizit

la fabrica de recondi ionat juc riile chioape i melcii netermina i ag a i la gâtul unei realit i în pubertate.

Am pip it retortele atente prin care picur în balona e limfa unei fiin e proteice în z mislire, supergluul cu care se îmbin

Doamna mea Pentru mine-i ca un zeu Înger scump, ce s m-ai spui; S mi-o in Dumnezeu!...

Dar pe cheltuiala lui!

Nicolae Muntean

ce cu ele din alabastru cu buza plesnit i lacul cu care se acoper argint ria lefuit .

Am tres rit de spaim la alarma linguri elor lovite unele de altele, pentru a încerca rezisten ele ce au dat gre la unele festinuri poleite i am servit portocale cu furculi a.

La sectorul de fabricat maniere erau trei chinezi curtenitori care mi-au dat jos vestonul l-au sc mo at i mi l-au înapoiat ca nou.

Am primit cadou doi cactu i înflori i cu toat puterea lor de flori ale de ertului i în sticlu e simbolice mi-au dat alcooluri mentolate cu gust de fondante fermentate.

Am fumat ig ri fine cât chibritul din tutun exotic, ciocolatiu i lucios precum cafeaua, gros la gust i cu ardere întârziat .

La sectorul de citit în za am primit multe asigur ri m-au cople it cu laude viitoare,

Atât de singur Când ho ii-au n v lit în cas Le zise l crimând m tu a: Ce bine c-a i venit feciori, C nimeni nu-mi deschide u a!

Ioan Fren escu

am fost condus într-o hal vuitoare de ceasornice de buzunar galante, cu capac aurit.

Mi-au umplut buzunarele cu suveniruri, i iat scriu acum cu un pix cu arc, care merge aproape singur.

3.Existen oarecii rod plasele de sârm Speran ele circul în libertate cad, îns , la prima razie din zi Culegem ghimpi de pe trandafiri pentru a le sim i aroma Ne înc lzim mâinile la bulg ri de sare i repet m lec ia aspr , dar bun a democra iei.

Pred m benevol amprente spre a nu ne pierde identitatea fur m replici din reclame spre a ne conforma realului.

Colabor m cu to ii la o t cere esen ial înv m limbi str ine pentru a dialoga engleze te.

Ne bem zilnic ceaiul la col ul de strad privim realitatea prin oglinzi retrovizoare.

Zilnic repar m acela i automobil delabrat.

Maiorul i noua consoart Cu so ia în iatac Sunt ceva nel muriri: Ea-l îndeamn la atac, El a teapt ... înt riri!

Ioan Todera cu

ECOURI LITERARE

Nr.1

ELENA MITITELU Educatoare, com O e ti jud. Vaslui Poet , epigramist; Colaboreaz la: Revista Liceului Pedagogic „Alexandru Vlahu ” , Bârlad - „F clia” nr. 6 – 1977 C r i publicate: „Cuvinte spre cer” – ed. „Tiparul” – Bârlad – 2006 ; „Ferestre deschise spre copil rie” 2003, „ Floare albastr ” – volum omagial dedicat lui Mihai Eminescu - 2007

I FOCUL

DE-A APA

Vino s te-nv un joc: Eu sunt AP , tu e ti FOC; S n-ai team când te-ating.

Jarul inimii i-l sting.

Cînd o s cobori în valuri, S -mi arunci scântei pe maluri, s-aprinzi focul dorului, eu s sting v paia lui.

De mi-i auzi din unde, Cu c ldur îmi r spnde i apoi s plutim u or, Tu în fum i eu în nor.

Dac n-ai în eles jocul Fii tu APA i eu FOCUL; i s repet m a a, Pân când vei înv a.

MAI CRED!

Mai cred în p mântul ce ne-a intrupat, În via suflat spre lut,

Cenaclul literar

În rodul ce-a-mpins spre asprul p cat, i-n tot ce din h u s-a n scut...

Sub mun i ce poart lucit giuvaer, Sub para n scut din foc Eu cred în azurul inaltului cer În apele ce se-adun -ntru-un loc.

Mai cred în copilul naturii – in OMÎn noapte... în ziua ce vine, În frunza ce vântul o las în pom i în speran a c va fi mai bine.

VIS ÎNTRERUPT

Visam ...

C m odihneam La umbra t cutului bunic.

Parc ... din r d cinile bunicului Crescuse un falnic nuc, Pe umerii c ruia Î i sprijin suli ele, O roat mare de foc.

Se f cea....

C st team cu capul rezemat, Pe iarba care crescuse,

Din degetele tat lui meu Care se duse s adune Stelele neamului s u la un loc.

Dar, deodat ... Într-un glas tata i bunicul, Buciumau din iarb , R suceau nucul, Împr tiind focul în vânt, iar eu, Obosit de odihna din somn, M-am trezit dojenit , s duc, Pân voi fi iarb sau nuc, r d cinile pe p mânt.

TOAMNA

Vesel mi-a b tut în poart Toamna mândr i bogat i mi-a spus c mi-a adus, Struguri dulci în vie sus, În livad fructe bune i-n gr dini multe legume; Bucuroas mi-a adus Pe ogoare rod bogat...

Mi-a mai spus c-a mul umit Celor care au muncit.

„Avem timp pentru toate. S dormim, s alerg m în dreapta i-n stânga, s regret m c-am gre it i s gre im din nou, s -i judec m pe al ii i s ne absolvim pe noi în ine, avem timp s citim i s scriem, s corect m ce-am scris, s regret m ce-am scris, avem timp s facem proiecte i s nu le respect m, avem timp s ne facem iluzii i s r scolim prin cenu a lor mai târziu...” Acestea sunt cuvintele regretatului Octavian Paler, cuvinte ce par a fi scrise special pentru începutul zbuciumat de mileniu trei. Pentru fiecare dintre noi via a a devenit o provocare în fiecare zi. Ne creem o rutin confortabil fizic i psihic sau, dimpotriv , tr im vulcanic, la intensitate maxim . Pentru cei care ard la „focul crea iei” uneori via a este un haos. i iat c din acest „haos”, de mai bine de jum tate de an s-a „închegat” o nou provocare în peisajul cultural vasluian - Asocia ia Cultural „Poesis Moldaviae” ai c rui membri fondatori sunt: Mihai Apostu- pre edinte, Lumini a Scotnotis- vicepre edinte i Dorin Pînzariu – secretar. Asocia ia s-a constituit din dorin a de a sprijini i promova, indiferent de vârst , creatorii de literatur i art . De asemenea, Asocia ia î i propune desf urarea activit ilor cu preponderen în mediul rural, în spa iul mioritic, acolo unde „s-a n scut ve nicia”. i cum orice „Stat major” ca s - i poat îndeplini menirea, are nevoie de o armat , Asocia ia Poesis Moldaviae i-a adunat „pl ie ii” în juru-i constituind Cenaclul literar ce-i poart numele. Printre membrii fondatori ai acestei grup ri literare îi g sim pe profesorul Ioan Baban care este si pre edinte, epigramistul Val Andreescu, poe ii Mihai Apostu, Lumini a Scotnotis, Dorin Cozan, Dorin Pînzariu, tefan Petre, Nicolae Ginghin , Liliana Mu tiuc. Acest mic grup i-a început activitatea în sediul Casei de Cultur „Constantin T nase” iar în prezent, edin ele se desf oar la Muzeul Jude ean. În timp, Cenaclul a crescut atât numeric, dar mai ales valoric prin participarea constant la întruniri a unor scriitori precum Elena Leu tean, C t lin i Gina Afr sinei, Elena Mititelu i al ii, pe care îi ve i putea întâlni în paginile revistei „Ecouri Literare”.

Continuare în pg.28

ECOURI LITERARE VAL ANDREESCU Epigrama –specie, gen sau…fenomen literar ?

Epigrama cult na ional care î i are izvorul în tradi ionalele strig turi de pe la hor (cunoscut fiind con inutul umoristic al acestora) apare dup anul 1829. Primele epigrame sunt tributare celor latine i fran uze ti. Cum nu avem în inten ie a face un istoric al epigramei, ne limit m la afirma ia c din 1829 i pân -n zilele noastre, aceasta a cunoscut o asemenea dezvoltare încât au fost editate zeci de antologii i sute de volume cuprinzând specia. În climatul literar românesc actual exist o Uniune a Epigrami tilor cuprinzând un num r de 25 cenacluri de umori ti epigrami ti, o revist a acestei uniuni EPIGRAMA –serie nou , reviste de umor în aproape fiecare jude (se cunosc jude e unde sunt editate patru-cinci asemenea publica ii) i se organizeaz 15-20 festivaluri i concursuri de epigrame cu teme date. Având în vedere cele enumerate de-a lungul timpului, mari personalit i ale culturii na ionale, repere ale spiritului românesc, s-au aplecat asupra epigramei, cercetând i analizând critic, g sind r spunsuri sau nu la întrebarea cuprins în titlu. Marea majoritate a criticilor literari, a oamenilor de cultur , de litere i filosofi sunt de acord c epigrama are un statut de necontestat: specie literar de sine st t toare ea aspir la statutul de gen literar. ,,epigrama are o regalitate estetic în raport cu celelalte genuri i specii” , ,,se identific blazonului de noble e al fiin ei care tinde s - i fac o autoradiografie, s - i reflecte calit ile i viciile, s - i oglindeasc fidel Sinea - cum ar zice Noica” (acad. Mihai Cimpoi) Cultivând ironia fin , subân elesul, umorul subtil, epigrama este cea care d riposta imediat i spontan , în numai patru versuri, n ravurilor vechi sau noi i hibelor colective ori singulare. Particula de noble e îi confer epigramei rolul de terapie f r a utiliza atacul murdar, f r grosol nie, f r agresivitate ci cu o anume fine e ce adesea este tangent cu tandre ea comp timitoare. ,,Cred c epigrama este un gen literar autonom, care impune numeroase ,,constrângeri’’ de ordin poetic care o individualizeaz printre alte expresii ale poeticii i individualit ii umane.’’ (Valeriu Râpeanu) Vechiul statut literar al epigramei, acela de specie a poeziei lirice, cu caracter satiric i de propor ii reduse î i pierde substan a odat cu dezvoltarea artistic f r precedent i face loc afirma iei c epigrama este o oper distinct de poezia liric în care românii î i reg sesc specificit i ca : hazul- de –necaz, râsu’-plânsu’, observa ia , înclina ia spre satirizare, spiritul ironiei fine, inteligen a i experien a de via . ,,Pe cât de spiritual , pe atât de poetic , epigrama î i poate revendica pe drept calitatea operei de art ’’ ( erban Cioculescu), ,, Fructul omeniei, al conciziei i al inteligen ei’’(Eugen Simion), ,,Specie a literaturii culte, care izvor te din inteligen i se adreseaz inteligen ei’’ (Elis Râpeanu), sunt doar câteva aprecieri critice f cute din interiorul literaturii culte de c tre personalit i avizate i distinse, a c ror probitate nu poate fi contestat f r a te expune riscului de ,,excomunicare’’. Afirma iile de mai sus cât i altele ce vor urma, atest c epigrama, cu rede teptarea i dezvoltarea sa impetuoas , a c p tat dimensiunile unui fenomen semnificativ în climatul literar na ional. ,,Ei sunt epigrami ti prin excelen , cei care au dat acestei specii un statut literar… ei au f cut ca epigrama s aib drept de cetate în republica literelor române ti’’ spunea Valeriu Râpeanu, referindu-se la genera ia de aur a lui P storel. Dup ce în tinere ele sale, Mircea Ionescu-Quintus a afirmat c ,, epigrama s-a desprins din f ga ul ei liric i a devenit un gen literar de sine st t tor, care subsumeaz madrigalul, epitaful, duelul ca i aforismul,

Nr.1 pastelul, fabula i defini ia epigramatic ’’, studiul i maturitatea literar l-a f cut mai re inut în aprecieri definitorii repliindu-se elegant cu urm toarea afirma ie de actualitate : ,,epigrama nu poate deveni cel de-al cincilea gen literar, ci r mâne înc , pentru o vreme, principala i distincta specie a liricii române ti. Adic nu simpl ci important specie literar satirico-ironic .’’ Se cunosc i critici literari care nu se apleac asupra studiului, o plaseaz la periferia genului liric, îi neag rolul în art , o numesc o specie modest sau un r u necesar în spa iul literar românesc. Se cunosc personalit i de marc ale literaturii române ti care fac afirma ii de genul : ,,Râsul nu este o atitudine ci o lips de atitudine. Pierzi pe omul de care ai râs. Numai orgoliul râde… epigrama este o form a criticii…destul de neputincioas , iritant i de o eficien educativ redus .’’

(Romulus Dianu) Epigrama se adreseaz cu prec dere celor care au umor. i poporul român, nu numai prin latinitatea sa, de umor nu a dus i nu va duce lips . Desigur c nu putem vorbi de detractori ai epigramei (,,Detractorii epigramei n-au umor. Ei sunt ridicoli ca i detractorii lui Eminescu.’’ Scrie Mihai Cimpoi) ci doar de o neân elegere a fenomenului sau de aplicarea unui tratament v dit discriminatoriu. George C linescu se apleac i asupra epigramei, f cându-i loc în celebra sa ,,Istorie a literaturii …’’ dar nu cita nicicând din epigrami tii consacra i, considera i ca având un umor redus, dar citea adeseori din epigramele sale, apreciindu- i umorul personal, atât cât era. Regretatul Lauren iu Ulici, nu oferea nici o ans literar epigrami tilor, nu pomenea despre epigrame în discursuri i nici nu invita la cuvânt epigrami ti.

Exemplele fiind pu ine (spre binele epigramei) iat o mostr de apreciere pertinent : ,,nu-s pentru atitudini a priori….ci pentru o selec ie multipolar , pozitiv ori negativ , a posteriori. Epigramele slabe, ca orice alte înf ptuiri, nu-s decât maculatur , iar epigramele reu ite – adev rat literatur .’’(Denis Buican –savant). În ultima vreme au ap rut lucr ri de cercetare cansacrate epigramei. În 1996, apare lucrarea tiin ifico-metodic intitulat ,,Un str vechi gen literar-epigrama. Epigrama româneasc .’’ De prof. Ion Fene an –Câmpia-Turzii. În 1999, eminenta cercet toare i epigramist Elis Râpeanu, a sus inut la Facultatea de Filologie a Universit ii din Bucure ti teza de doctorat cu titlul : ,,Epigrama în literatura româneasc ’’ (publicat în anul 2000). Recent s-au aplecat asupra epigramei, rezultând ample studii literare, distin ii oameni de cultur : prof. univ. dr.

Vasile Fanache i prof. univ. dr. tefan Cazimir. Se cuvine a aprecia recenta preocupare a Academiei Române de includere în primele trei volume ap rute ale prestigiosului Dic ionar al Literaturii Române, a unor autori de epigrame (Vasile Bogrea, tefan Cazimir, Andrei Ciurunga, Nicolae Crevedia, Mihu Dragomir, Ion i Mircea Ionescu-Quintus) ca o recunoa tere a epigramei na ionale.

F r inten ia de a teoretiza fenomenul epigramatic românesc, g sim interesante i instructive abordarea unor teme vizând latinitatea epigramei, aria de r spândire în Europa, defini ia epigramei, filosofia epigramei, statutul epigramistului, rela ia public-epigram , rela ia epigramei române ti cu epigrama mondial i (de ce nu ?) despre contribu ia epigrami tilor vasluieni la definire a epigramei ca fenomen literar românesc.

ECOURI LITERARE ANTOLOGIA

EPIGRAMEI

Nr.1 VASLUIENE

Oltenii i coloana infinitului Stând în jurul ei gr mad , Pân vine asfin itul, Casc ochii ca s vad Cum arat … infinitul!

Nu tie unde gre e te, Paradoxu’ îl insult : El, cu pro tii nu vorbe te, Iar de tep ii…nu-l ascult .

Ezit ri pe drumul integr rii europene Europa – în eleapt – Ne întinde mâna dreapt , Îns nou – ti i prea bine – Mai mult stânga ne convine!

Asem nare Femeia care i-i drag Este la fel ca ma ina; Amândou te alearg , Când ai terminat „benzina”.

De dragul so iei M-am întors din deplasare Mai devreme cu o zi, i-a r mas surprins tare, Iar vecinul i mai i!

Ioan Todera cu

Unui adversar De i mi-ai fost du man etern, Eu mai regret câteodat C nu te pot numi-n guvern…

S te înjure ara toat .

Bordelurile Case-n care gogomani, Mai b trâni sau tinerei, Dau _Pungu a cu doi bani" Pentru _Pup za din tei".

Concluzie Cu o frumu ic doamn Duc o lupt îndârjit ; De-oi mai duce-o pân’la toamn , Ori sunt prost, ori ea-i cinstit !

Constantin Manea

Vectori la 180° Mergem spre o via bun .

Ca i Statele Unite, Pe-o direc ie comun , Dar, în sensuri…diferite !

E ec I-am scris, având un mic r gaz, O epigram _zdrobitoare,” S -l bat cu ea peste obraz; Am e uat! Nu…are!

Infatuare

Val Andreescu

Pan de curent la bar Pentru c s-a luat curentul, O puicu mai m cat „A-mbr cat” la timp momentul Cu un num r… dezbr cat !

Undeva în România Intangent cu competen a El explic cu tupeu: – Dup ce îmi iau licen a Poate dau i la liceu!

Aurel Cehan

Dragostea Chiar dup c s torie Asta-i dragostea, e oarb , Soa a lui cu cununie Nu-l mai vede, ca s -l soarb !

În elegere în familie Sfaturi ne-mp r im fr e te, S ne fim mereu pe plac: Ast zi numai Ea vorbe te, Mâine-i rândul meu… s tac!

De ziua mea Fericit în mod nespus Zic so iei: „toarn vin, De azi am un an în plus!”

Ea: „ i-un ceva mai pu in!”

Ioan Hoda

Când totu-i pe dos Nu-i prea greu a se-n elege C la marea-nghesuial Dintre lege i nelege Se fac toate… la-nvoial !

Picioarele Î i mai dau un sfat, N stase, Î i mai dau un sfat i-atât, C picioarele-s frumoase, N-o mai s ruta pe gât.

Dragostea Multe-s vrute i nevrute, Dragostea este s rac ; Vine doar pe nev zute, i-o vedem… numai pleac …

Auto-mul umire Avem vile, limuzine, Cont în b nci i magazine, Ne-am realizat, în mare, Programul… de guvernare.

C. Slavic

Unui l ud ros în dragoste Sunt doar bune de reclame Laudele-i cunoscute: Are trecere la dame, când

Maftei Florescu

Dar la cele cam…trecute.

Dup luna de miere De când s-a dus luna de miere, Atât de dulce i sl vit , A constatat, f r putere, C mierea e…zaharisit !

Theodor Codrean

ECOURI LITERARE

Nr.1 RODICA DUMITRIU - n scut la 14 dec 1958 - debut in „Elanul” - colaboreaz la revista Orizonturi - membru al Cenaclului „I.I.Lefter” - membru al Cenaclului Literar „Poesis Moldaviae” - are în pregatire un volum de poezii si un altul de eseuri

PENTRU UN PUMN DE LINISTE Dau un cal alb, cu inima fierbinte, pentru un pumn de lini te, ori mi-a d rui b t ile inimii, pentru a nu mai sim i argintul str lucitor al durerii, pentru a avea din nou suflet, în adâncul c ruia s str lucesc perle de fericire.

Mi-e dor de mirosul proasp t al magnoliilor inflorite i de apusul mustind a culoare, mi-e dor de lini tea serii, amestecat cu galopul de cal, ce se pierde in zare !

UN SINGUR CANTEC De ce-ai plecat iubire, de ce nu ai r mas, s - i spele fa a cerul i clipa s - i dea glas?

Când dragostea vorbe te, în armonii de rai, când chipu- i se-nfioar i doar senin imi dai...

Imi plou zborul dulce, cu vise mari de stele, ce-mi traverseaz vremea si-aduce mângâiere.

Suntem un singur cântec, suntem dou viori, care vibreaz -ntr-una , cu zambete de zori.

A vrea s iau cuvântul i s -l înec in mare, r mân doar sim irea i visul t u de floare... În paradisul t u, unde nu sunt cuvinte, s-amestec culori i dorul, ce nu minte...

E marea o siren , e cântecul senin, e visul t u de floare, ce cheam la sublim?

Cu ochii lungi ce împletesc imagini, v d zbor inalt spre stele i doar culori pe margini.

LEONARD CIUREANU

n - 1962 - poet volume publicate (selectiv) 2000 – La marginea nop ii – ed. Cutia Pandorei 2001 – Exerci ii de ardere – ed. Panfilius 2005 - Gr dina sufletului auster - ed Timpul 2006 – rana absentei – ed. Timpul 2007 – Cenu a iubirii – ed. Cronica

CÂT SUF R...

Cât suf r tie doar codrul Ce îl despic cu umede priviri Cu dorul albastrurupând Buc ele de lumin i r t ciri Beznele grase sub cerul înstelat i ca o tor vie ard Pentru tine iubito neîncetat Stingher si far de c p tâi Privesc la visul meu dintâi Vorbesc doar pietrele, doar râna prin care am ipat Zodiacale treceri care m-au strigat Prin perdele groase de fum

Cât suf r tie doar al meu drum.

CONCLUZII

Prea m-am jucat cu mine Prin acest silogism far concluzii Cu sângele albastru prin vene i sufletul bolnav b gat în perfuzii.

S LA UL MEU E NIC IERI

Nic ieri eu mi-am f cut s la Nici în sat i nici în ora

Prin pustiu tr iesc sub pasul nimicului Doar într-o colib a cerului Cu stele crude i coapte Prin a gândurilor noapte Sunt rob dep rt rilor sub al Domnului toiag Fericirea-i triste e pe al t cerii prag (Din volumul „Cenu a iubirii” ed. „Cronica”- 2007)

ECOURI LITERARE

Nr.1

COSTIN CLIT

Originar din satul Gu i ei , urmeaz cursurile colii generale din sat , Liceul Agroindustrial din Hu i, Facultatea de istorie din cadrul Universit ii din Bucure ti. A func ionat ca profesor de istorie la Grupul colar „D.Cantemir”din Hu i (1995-1997), Seminarul Teologic din Hu i (1996-2007), în prezent este la Liceul Teoretic „Cuza Vod ”din Hu i. Pune bazele revistelor locale Prutul i Gu i ei Foaia satului, este corector la Cronica Episcopiei Hu ilor (vol.II-X), a reluat editarea revistei Zorile. Este pre edinte al Asocia iei Pro Basarabia, filiala Hu i.

Lucr ri publicate: Liceul Teoretic „Cuza Vod ”din Hu i-Studiu monografic, Editura Thalia ,Vaslui, 2003, Dou secole de înv mânt teologic seminarial (1803-2003) -volum aniversar, colaborare, tip rit din ini iativa I.P.S.Daniel Mitropolitul Moldovei i Bucovinei, Editura Trinitas, 2003, Ia i , Un chestionar inedit despre bisericile din inutul istoric al Vasluiului, în colaborare cu Mihai Rotariu, Editura Sfera, Bârlad, Studii i articole privind istoria ora ului Hu i,vol.I, coordonator, împreun cu Mihai Rotariu,Editura Sfera Bârlad,2005, Unirea Principatelor .Momente ,fapte , protagoni ti, colaborare, volum editat de Dumitru Iv nescu, Editura Junimea, Ia i, 2005. Biserica „Sfântul Gheorghe” din Hu i, Editura Sfera, Bârlad, M n stirea Rafaila, Editura Sfera, Bârlad, 2007.

Aspecte demografice privitoare la ora ul HUSI

Potrivit catagrafiei din 1832, în Hu i erau atesta i 4875 locuitori (1312 familii), la Bârlad 5327 locuitori i la Vaslui 1459 locuitori.1 Proiectul de împ r ire a parohiilor ortodoxe din jude ul F lciu din 1887 consemna 1868 de familii ortodoxe pentru ora ul Hu i2 ,unele surse jurnalistice ale timpului men ionând 20000 sau peste 20000 de locuitori.3 C.Chiri estimeaz popula ia ora ului Hu i la 1891 ca fiind de 12660 locuitori4 (6374 b rba i, 6286 femei din care 6279 nec s tori i ,5120 c s tori i, 1173 v duvi, 88 divor a i, 7836 ortodoc i, 1838 catolici, 2986 mozaici, 9642 români, 2986 evrei, 2 ru i, 2 bulgari, 6 greci, 17 nem i i 5 italieni.)5 La 1897,în timpul ederii lui Gheorghe Ghib nescu în Hu i,sunt atestate 14305 suflete,din care 7020 b rba i i 7285 femei,din care 2934(20%), tiutori de carte,11371 ne tiutori de carte. Confesional întâlnim 3587 evrei i 1760 catolici,6 alte surse indicând la 1897 un num r de 14309 locuitori din care 8972 ortodoc i,1750 catolici i 3587 evrei.7 La 1900 în Hu i tr iau 12660 locuitori,din care 9642 sunt români i 2986 evrei.8 Unele surse indic situa ia critic a locuitorilor de confesiune ortodox ,cre terea natalit ii în rândurile cet enilor de cult mozaic i înlocuirea elementelor autohtone în numeroase ora e din Moldova la 1907.În Ia i se constat un deficit de 239 ortodoc i i un excedent de 269 mozaici,„tot aa la Hu i,la Roman,F lticeni,Tecuci,Bârlad,Vaslui,ortodoc ii au murit mai mult decât s-au n scut,pe când la mozaici s-a notat numai excedent de na tere”.9 Între 1910-1915,jude ul 1

Mihai Ciobanu,Alexandru Andronic,Petru Necula,Cronica Vasluiului,p.150;Alexandru Gon a,Începutul industriei alcoolului în Moldova feudal ,în Studii de istorie medieval , Texte selectate i preg tite pentru tipar de Maria Magdalena Székely i tefan Gorovei,Cu un cuvânt introductiv de Ioan Capro u,Editura„Dosoftei”,Ia i,1998,p.141 2 Ziarul Prutu,an I,nr 3,din 13 1887,p.4.

3 Ziarul Prutu,an I,nr 7, din 10 noiembrie 1887,p.1 Ziarul Prutu,an I,nr 4,din 20 octombrie 1887,p.1 Ziarul Prutu,an I ,nr 13,din 22 decembrie 1887,p.3.

4 C.Chiri ,Dic ionar geografic al jude ului F lciu,Tipografia Petru C.Popovici,1893,p. 103-104.

5 George Ioan Lahovari,General C.I.Br tianu,Grigore Tocilescu,Marele dic ionar geografic al României,Stab.Grafic J.V.Socecu,1900,p.756.

6 Gheorghe Ghib nescu,O statistic important ,în Opinia,Ia i,An I,nr.102,din 2 septembrie 1897,p.1 7 Dr, Radu Kerbbach,Dare de seam ,Tipografia Luca,1897 8 Dr.C.Diaconovich,Enciclopedia român ,tom II,1900,p.740.

9 Chr.D.St.,Mi carea popula iunii în anul 1907,în Convorbiri literare,nr.9,septembrie 1908,An XLII,p.324

F lciu m sura 2120 km².,având la 1910,104483 locuitori(49 locuitori pe km²), 10la 31 decembrie 1912 are 108396 locuitori(51 locuitori km²)11,la 1914 avea 112392 locuitori(53 locuitori pe km²),la 1915 avea 114305 locuitori(54 locuitori pe km²)12,la 29 decembrie 1930 avea 113049 locuitori(53 locuitori pe km²)13,la 1934 avea 120412 locuitori(5521 n scu i vii,3311 decese,2210 excedent natural,1284 c s torii,86 divor uri,175 n scu i mor i).14Ora ul Hu i înregistra 16611 locuitori la 1910,15848 locuitori la 1914,15953 locuitori la 1915,15în timp ce la Bârlad avem 24304 locuitori,la 1910,25367 locuitori,la 1914,25402 locuitori la 1915,iar la Vaslui 9861 locuitori la 1910,10525 locuitori la 1914,10564 locuitori la 1915.16 Prefectul jude ului F lciu N.N.Tiron aprecia la 1923 popula ia ora ului Hu i la 22347 locuitori cu 4197 contribuabili iar a jude ului F lciu la 94254 suflete f r cele din Hu i,cu 24741 contribuabili.Structura religioas a jude ului F lciu era:100871 ortodoc i,9760 mozaici,5710 catolici,3 musulmani i 267 de la alte culte.Num rul supu ilor str ini se ridic la 165.17 Ora ul Hu i num ra 16792 locuitori la 29 decembrie 1930(14,9%)18sau 17130 locuitori19,la 1934 num ra 17090 locuitori(524 n scu i vii,433 decese,91 excedentul natural,170 c s torii,15 divot uri,43 n scu i mor i,121 decese înregistratre între 0-1 an)20.

Datele din 1 iulie 1935 ne indic pentru jude ul F lciu 105182 locuitori(datele provizorii ofer cifra de 122357 locuitori),iar pentru ora ul Hu i 17175 locuitori(527 n scu i vii,439 decese,88 sporul natural,36 decese nelocalnici,147 c s torii,23 divor uri,29 n scu i mor i,117 decese sub un an )21 La 21 ianuarie 1948 num ra 16605 locuitori,la 21 februarie 1956 num ra 18055 locuitori,la 1 iulie 1965 f r 10

Anuarul statistic al României,1923,Tipografia Cur ii Regale,F.Göbl Fii,1924,p.11 11 Anuarul statistic al României,1935-1936,Bucure ti,p.32 12 Anuarul statistic al României,1923,p.11 13 Anuarul statistic al României,1935-1936,p.32 14 Anuarul statistic al României,1935-1936,p.52 15 Anuarul statistic al României,1923,p.14;vezi i p.17; Anuarul statistic al României,1922 16 Anuarul statistic al României,1922 17 N.N.Tiron,Expunerea situa iunii administrative a jud.F lciu în 1923,Atelierele Zanet Corl teanu,Hu i,f.3.

18 Anuarul statistic al României,1935-1936,p.33 19 Anuarul statistic al Republicii Socialiste România,Direc ia Central de Statistic ,1966,p.69 20 Anuarul statistic al României,1935-1936,p.56

ECOURI LITERARE ora ele i comunele incluse în teritoriul administrativ al ora ului num ra 20018 locuitori.22 Sfatul Popular al Raionului Hu i informa la 14 august 1959 Sfatul Popular al Regiunii Ia i despre existen a în raionul Hu i a aproximativ 110000 suflete tr itoare în 32 comune rurale,pentru ora ul Hu i num rul locuitorilor era apreciat la aproximativ 20000.23 Localitatea cunoa te o cre tere demografic ,astfel în 1966 avem 20715 locuitori,în 1977 avem 22895 locuitori ,iar în 1978 avem 25365 de locuitori.24 21.Anuarul statistic al României,1935-1936,p.

22 .Anuarul statistic al Republicii Socialiste România,1966,p.69 23 . D.J.A.N.V.,Fond Sfatul Popular al Raionului Hu i,Dosar 94⁄1959f.173 24.Petrea Iosub,Aurel Zugravu,Vaslui.Monografie,Editura SportTurism,Bucure ti,1980,p.76.

IMPLICAREA MUZEULUI JUDE EAN VASLUI ÎN SUS INEREA ACTELOR DE CULTUR ÎN ANUL 2007 Muzeul Jude ean “ tefan cel Mare” reprezint o prestigioas institu ie de cultur din jude , subordonat Consiliului Jude ean Vaslui - ordonatorul principal de credite. Prin diversitatea activit ilor i func iilor sale specifice, aceast institu ie muzeal constituie un reper esen ial în ceea ce prive te realizarea actului cultural în spa iul teritorial-administrativ al jude ului, dar cu prec dere în municipiul-re edin .

Cu o activitate rodnic i permanent de peste 30 de ani, Muzeul Jude ean “ tefan cel Mare” a venit în întâmpinarea publicului vasluian i nu numai cu

proiecte, programe i oferte cultural-educative i de cunoa tere tiin ific din ce în ce mai diversificate i mai apropiate de nevoile i dorin ele oamenilor, deschizându-le gustul pentru frumos, pentru istoria locurilor i, mai ales, pentru curiozitatea i ineditul informa iilor furnizate. Rolul de p str tor de valori ale patrimoniului cultural na ional i cel de p strare, conservare i restaurare a acestuia a r mas, de asemenea,

Nr.1 prioritar în desf urarea optim a activit ilor institu iei noastre în toat aceast perioad .

Pe baza Programelor i proiectelor culturale proprii prev zute pentru anul 2007, institu ia noastr a desf urat o serie de activit i cultural-educative i tiin ifice pe care ni le-am propus – toate racordate la standardele i direc iiile principale de evolu ie ale culturii române ti i europene, punând în valoare i gestionând eficient oferta de bunuri i servicii culturale.

Specificitatea acestei institu ii publice de cultur , interdisciplinaritatea ac iunilor sale cultural-educative i, mai ales, adecvarea ofertelor culturale la nevoile i solicit rile localnicilor au determinat pentru aceast perioad o participare mai numeroas i mai activ a publicului vasluian la toate ac iunile muzeului (cca.

20000 de participan i). În condi iile men ionate mai sus, ne permitem s apreciem faptul c institu ia muzeal vasluian a realizat activit i importante în acest interval de timp, prezen a sa fiind considerat meritorie în peisajul cultural al jude ului Vaslui. Dintre acestea, v prezent m sintetic doar câteva dintre cele mai importante, cum ar fi: În cadrul Programului “Muzeul vasluian institu ie de cultur european ” am derulat urm toarele proiecte: colocviul tiin ific i expozi ia “Fran a, prietena mea…”; “Vasluiul epocii lui tefan cel Mare” - expozi ie dedicat anivers rii a 550 de ani de la urcarea pe tronul rii Moldovei a marelui tefanVod (C n l re ti, 2 iulie); Simpozionul tiin ific “Valea Racovei - istorie i civiliza ie” (15 august, la coala din Laza, în colaborare cu alte institu ii de cultur ), simpozionul tiin ific “Onor la mare al” dedicat anivers riii a 90 de ani de la victoriile armatei române de la M r ti, M r e ti i Oituz, precum i personalit ii mare alui Constantin Prezan; colocviul tiin ific “Masoneria i cultura român ” (Galeria de art “N. N. Tonitza”, 1 septembrie); colocviul tiin ific “Patrimoniul cultural vasluian i Europa” - dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului (24 septembrie); colocviul tiin ific “Holocaustul - imagine i con tiin istoric ” - dedicat Zilei Comemor rii Holocaustului, în colaborare cu Comunit ile Evreie ti din Vaslui i Ia i (9 octombrie). Îns , cel mai important eveniment al muzeului nostru a constat în organizarea i desf urarea celei de a XXX-a edi ii a Sesiunii Na ionale de Comunic ri tiin ifice “Acta Moldaviae Meridionalis” (22-23 noiembrie), în cadrul c reia au participat peste 140 de muzeografi, profesori, cercet tori din ar i din str in tate, cu interesante comunic ri legate de istoria, cultura i civiliza ia româneasc i european .

- În cadrul Programului de expozi ii tematice i speciale

“EXPOART - 2007” am derulat mai multe expozi ii, dintre care amintim: “Centenar ION POPESCU NEGRENI” expozi ie de grafic i pictur (ianuarie); “MIHAI CÂRSTEA - pictur i DORU DR GU IN - sculptur ” (februarie); “Fran a, prietena mea…” (martie); “Flori de prim var ” -

ECOURI LITERARE

Nr.1

expozi ie de pictur , în colaborare cu Funda ia cultural “dr. C-tin Teodorescu” din Bârlad (aprilie), “Bijuterii, podoabe i accesorii” (mai), “Universul melancoliei” expozi ie de pictur a ADINEI BERNEAG , în cadrul manifest rii de art , muzic i poezie “La Eminescu…”

(15 iunie); “Desenul - patriarhul artelor plastice” expozi ie de grafic i desen (iulie); “Acas . Portretele p mântului” - expozi ie de art fotografic a artistului memorialistic , cu obiecte ale familiei marelui critic de teatru, scriitor i dramaturg VALENTIN SILVESTRU i donate muzeului vasluian (octombrie), “Flori de cactus” - expozi ie de grafic satiric i caricatur a artistului vasluian NICOLAE VIZITEU, “Sacru i profan” - expozi ie de art plastic dedicat Centenarului MIRCEA ELIADE (noiembriedecembrie). În concluzie, consider m c prin adecvarea ofertelor noastre culturale la nevoile i solicit rile

MIHAI POTÂRNICHE din Republica Moldova (august); “Pasiune i destin” - expozi ie de sculptur a lui CRISTIAN PÂNTEA din Vaslui (august); “Onor la mare al” - expozi ie legat de împlinirea a 90 de ani de la victoriile de la M r e ti, M r ti i Oituz i personalit ii mare alului Constantin Prezan (septembrie), “VALENTIN SILVESTRU i umorul” expozi ie de publicului, prin atragerea unor noi categorii de vizitatori i fluidizarea acestora, prin cre terea audien ei i, mai ales, prin calitatea i diversificarea serviciilor oferite, am conturat în toat aceast perioad i mai bine rolul i importan a acestei prestigioase institu ii de cultur vasluiene în plan local, na ional i interna ional, ea bucurându-se în continuare de respectul cuvenit.

Director, Dr. Lauren iu CHIRIAC

Lumina i-v fa a: Imagine, sunet, carte

dar i, s zicem, mi carea fotbalistic a "pl ie ilor" lui Dorinel Munteanu... Toate acestea exprimate într-un spa iu cre tin prin excelen , revitalizat de Episcopia Hu ilor (unde tat l meu a fost seminarist, în anii ' 20 ai secolului trecut), episcopie care cuprinde 5 protopopiate (Vaslui, Bârlad, Hu i, Negre ti i F lciu).

Cu toat s r cia inuturilor tefaniene, sus ine autorul (incisiv i bine argumentat), jude ul i municipiul Vaslui "sunt ast zi i altceva decât locuri unde nu se întâmpl nimic". Inclusiv, adaug profesorul, un fost deputat de Vaslui este acum pre edintele rii...

Prin alc tuitorul ei vrednic, monografia a apelat la varii tipuri de documente, pentru a lumina cât mai bine întregul travaliu: mesaje de s rb toare (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Nicolae V c roiu, etc.), un scurt istoric al Vasluiului (monumente, biserici, coli etc.)acte constitutive privind "Comitetul pentru radio i televiziune local ", fragmente din emisiuni, bilan uri contabile, autografe pe c r i, impresii din Londra, interviuri, anchete, polemici cu asocia ii ("Bine, domnilor colegi, s presupunem c dup o filmare cineva a dat o friptur . 500 de lei. E afacere ?"), turism ecumenic, personalit i invitate (de la Mircea Snegur la Johnatan Scheele i gimnasta Andreea R ducan)...

(...) Masivul volum cuprinde documente, fotografii, reac ii (de toate felurile, de la pre edin ii României, la texte diverse, publicate în presa local ), cu gândul,explicit, de a lumina temeinic, un timp, o institu ie nou în era informa ional , atât de discutat i de disputat , dar atât de util în demersul ei mai pu in conjunctural (chiar dac se afl într-un fel de competi ie cu telefonul mobil, internetul i sfânta carte)...

Dumitru V. Marin constat c ora ul Hu i "n-a ie it în eviden de pe vremea lui Dimitrie Cantemir", Bârladul a excelat la începutul secolului al XXlea "prin acea mi care literar i cultural menit s se integreze în evolu ia na ional ", iar Vasluiul "zvâcne te puternic, împunându-se aten iei prin mari realiz ri". Astfel, triunghiul TVV-UNISON Radio (Vaslui i Bârlad) – publica ia MERIDIANUL sunt, incontestabil, un reper în sensul mass-media ca "amvon".

Repere ar fi (situate pe alte paliere) i reu itele regizorului Corneliu Porumboiu, evolu ia unor voci scriitorice ti precum Teodor Pracsiu, Ioan Baban, Corneliu Bichine , Adina Huiban, Daniel Dragomirescu, Dincolo de inevitabila factologie discursiv , volumul d seama, cu asupr de m sur , despre un substan ial efort, despre o fertil "punere în pagin " a Vasluiului (cu oamenii i problemele lor), purtând semn tura lui

Dumitru V. Marin, personalitate sobr , pasionat , inspirat .

Lucian Vasiliu, Ziarul LUMINA, Ia i, 11.12.2007

ECOURI LITERARE

Nr.1

POETI DE PE FORUMUL POESIS MOLDAVIAE

MIHAI LEONTE Moldova Nou

S ZBOR Prive te zborul liber nestingherit Al p s rilor ce zarea o str bat, Ele se îndreapt spre infinit i îl parcurg în lung i-n lat.

NYNNA VIZIREANU

grafician, Constan a („simfonia Sufletului”exerci iu)

AMELIA MAGORI (Constan a)

Plânsul oaptelor

Femeie singur ... e noapte... speran e pierdute, oaptele plâng,... prive te! sfâr it de oapte de arte... secundele se scurg... pierdute-n p mânt, e noapte...

Sufletele ce zac terse, r t cesc pe-al nop ii drum, oaptele plâng, aud murmurul tânguit acorduri de arte, prin al vie ii labirint.

Femeia i-aprinde-o igar , i-a teapt ... pentru a mia oar , un strop de iubire în sear .

DAR... totul e doar... FUM !

Dorin a-mi e s pot zbura S spintec cerul cu line aripi, M st pâne te îns frica i nu încerc, cred m-a strivi

RODICA CERNEA Gala i SUNT

Sunt o secund sau poate-un ceas din via a ta, sunt doar un gând r zle , sau strop de ap ce însetate-i guri ofer.

Sunt, fulgul de nea ce-a r t cit în palma ta, sau poate doar s rutul ce risipe te aburul pe buza ta.

Mai sunt lumina, sau povara unei renun ri, sunt un surâs i-un gând de dor, sunt dragoste i moarte ce tr ie te aici i în eternitate!

Nota redac iei:- selec ia materialelor i a datelor biografice publicate în acest num r , apar ine autorilor; desenele sunt din crea iile Nynnei Vizireanu ; epigramele au fost selectatate de Val Andreescu Acest num r a fost finan at de S.C. ATCOM S.A. Vaslui i de Lumini a Scotnotisvicepre edinta Asocia iei Culturale „Poesis Moldaviae”

ECOURI LITERARE

LA INCEPUT DE DRUM

Faptul c în peisajul cultural al jude ului Vaslui ia na tere o revist de promovare a talentelor literare locale este f r doar i poate un motiv de bucurie. De aceea salut m cu c ldur apari ia Revistei Ecouri Literare, revist z mislit prin efortul poe ilor i prozatorilor vasluieni, membri ai Cenaclului literar „Poesis Moldaviae”.

Sper m ca aceast apari ie editorial s se constituie într-o veritabil provocare la lectur pentru locuitorii jude ului nostru i nu numai. De asemenea, sper m ca aceast revist s conduc la o binemeritat recuperare i repunere în valoare a creativit ii vasluiene.

Nimic nu este mai benefic pentru via a cultural i spiritual a unui ora decât o apari ie editorial . Cei interesa i i pasiona i în ale crea iei literare vor reg si, cu bucurie, în paginile acestei reviste, crea ii ale cunoscu ilor Mihai Apostu, Leonard Ciureanu, Ioan Baban, Ion Gheorghe Pricop, dar i ale unor talenta i debutan i.

Nu putem decât s mul umim ini iatorilor acestei reviste pentru facilitarea (re)întâlnirii noastre cu creatorii vasluieni i, de asemenea, s sper m în longevitatea i continuitatea acestui demers.

Prof. Voicu-Gelu Bichine , Directorul Bibliotecii Jude ene „Nicolae Milescu Sp tarul” Vaslui

Cenaclul literar „Poesis moldaviae”

(Continuare din pg. 20) O prioritate a Asocia iei a constituit-o tip rirea reviste „Ecouri literare”. De asemenea, prioritar este colaborarea prin parteneriat cu toate institu iile care desf oar activit i culturale i aici enumer m: Biblioteca Jude ean , Muzeul Jude ean, Casa de Cultur . În cadrul activit ii culturale pe care o vom desf ura în anul 2008, ne-am propus întâlniri cu elevi din liceele vasluiene, deplas ri în comunele jude ului, unde, pe lâng recitaluri de poezie, ne propunem s organiz m i s juriz m concursuri de literatur la care vom oferi premii i diplome în vederea stimul rii tinerelor talente, în vederea promov rii pe criteriul valoric. Vom încerca s ne constituim într-o adev rat „caravan literar ”

Nr.

pentru a crea o rela ie direct cu cititorii, pentru a reda culturii, literaturii, crea iei artistice, adev rata ei valoare. Nu ne propunem s suplinim activitatea institu iilor abilitate s desf oare activit i culturale, ci, dimpotriv , noi venim s complet m ca într-un puzzle, cu un altfel de segment, s fim p rta i la actul cultural prin valoarea autorilor care fac parte din Asocia ia „Poesis Moldaviae”.

Mihai Apostu Pre edintele Asocia iei Culturale Poesis Moldaviae

ECOURI… cu ECOURI !

Dac munca e strig t, literatura

e... ecoul !

Zvâcnirea imperuoas a vasluienilor din ultimele dou decenii, stimulat i reprezentat , cum se tie, de apari ia TvV (5 dec. 1990), ilustrat “fonic” de Unison Vaslui, Unison Bârlad i apoi alte posturi radio, marcat scriptic de cotidienele vasluiene Adev rul, Monitorul, Obiectiv i de Meridianul (s pt mânal cu pagin cultural , acum An X) i Bârladul, ar fi elemente de culturalizare i informare men ionabile. Din 1989 încoace au ap rut i câteva efemeride ori numeroase încerc ri computerizate de ilustrare a localismului creator ca rampe obligatorii pentru poe ii i scriitorii în devenire. Înregistr m peste 300 de volume, cam 60 de autori, o filial a Uniunii Ziari ilor Profesioni ti i mai multe cenacluri literare.

ECORURI LITERARE ale curajo ilor din Vaslui (mai pu in din jude , din Moldova, sau din ar ) e o AMBI IE, sper nu iluzorie a grupului din sumar în frunte cu Mihai Apostu, poet încle tat în lupta cu cuvântul, mare aspirant la gloria literar spre care a parcurs câteva trepte prin volumele sale.

ECORURI LITERARE nu poate fi decât creatoarea expresie artistic a vasluienilor de AZI mereu pu ini i nerecunoscu i, înc .

Revista f r preten ii de cuprindere na ional , este o alt etap în explozia cultural informa ional despre care scriam în cartea TVV 15... explozia... 2006; un num r de creatori ilustrând b t lia permanent pentru comunicare.

Un m nunchi de început, ca o pl ntu înc pl pând .

Dac va fi o reu it va fi a tuturor, dar înfrângerea, numai a lui Mihai Apostu ! O publica ie gr bit s ias în lume, ca un strig t pentru via .

ECOURILE... vor veni... mai ales de la dumneavoastr ?!

Prof. dr. Dumitru V. MARIN

ECOURI LITERARE Nr.