Sumele alocate achiziţiilor în 2010 au scăzut sensibil faţă de anii trecuţi Pe parcursul anului trecut, deşi a fost condiţionată de criza financiară globală, Poşta Română a investit în îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi în dotarea subunităţilor poştale cu diverse utilaje sau materiale de strictă necesitate şi pentru modernizarea acestora. Trebuie însă precizat că volumul investiţiilor efectuate prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a scăzut considerabil faţă de anii precedenţi. Cifrele confirmă acest lucru. Conform site-ului SEAP, suma alocată de CNPR în 2010 pentru diverse achiziţii s-a ridicat la aproape 72 de milioane de lei şi 8,3 milioane de euro. Conform aceleiaşi surse, cu un an în urmă s-au cheltuit 130 de milioane lei şi 20,5 milioane euro, iar în 2008 s-au cheltuit, tot prin SEAP, 167 de milioane de lei şi peste 64 de milioane de euro!
Serviciile de Medicina Muncii, cea mai importantă achiziţie Cea mai importantă achiziţie realizată anul trecut de Poşta Română a fost cea destinată asigurării de servicii medicale de medicina muncii, servicii de sănătate şi alte servicii medicale pentru angajaţii poştali: 5.832.000 de euro. Aceste servicii au ca scop primordial supravegherea activă a stării de sănătate a poştaşilor, printr-un partener specializat şi autorizat, care să corespundă obligaţiilor legale în vigoare în România în ceea ce priveşte Medicina Muncii (HG nr. 355/2007, privind securitatea şi sănătatea în muncă). Normele acestei hotărâri de guvern prevăd că angajatorul are obligaţia de a asigura protecţia sănătăţii lucrătorilor prin servicii de medicina muncii (examen medical la angajare, control medical periodic, întocmirea dosarului medical individual şi eliberarea avizului de aptitudine în muncă, consiliere asupra riscurilor privind îmbolnăvirile profesionale, supravegherea condiţiilor de igienă şi sănătate în muncă, precum şi recomandări pentru schimbarea locului de muncă a unor salariaţi determinate de starea de sănătate a respectivului angajat). Alte achiziţii importante derulate anul trecut au fost cele legate de serviciile IT: pentru repararea şi întreţinerea echipamentelor IT&C (29.400.000 lei) sau pentru continuarea migrării mediului informatic (aplicaţii, baze de date şi transfer de date) din cadrul companiei (2.243.988 euro). Pentru achiziţia de aparate multifuncţionale (copiator, fax, imprimantă, scaner) s-au investit 3.249.960 lei, în vreme ce pentru consumabile necesare acestor echipamente multifuncţionale din dotarea subunităţilor poştale s-au alocat 2.226.972 de lei. Tot la acest capitol, pentru riboane şi role etichete Intermec s-a alocat suma de 1.757.366 lei. Genţile poştale pentru dotarea factorilor poştali au costat 1.331.850 de lei, pentru achiziţia de saci de polipropilenă a fost alocată suma de 775.356 de lei, în stingătoare tip P6 s-au investit alţi 176.952 de lei, în bandă adezivă 99.900 lei şi în cărucioare de transport containerizat 376.913 lei. Suma de 1.264.445 lei s-a cheltuit anul trecut cu achiziţia de materiale necesare bunei funcţionări a activităţii Fabricii de Timbre (film tipografic, hârtie şi cartoane de diverse tipuri). POªTAªUL388 ¦ 3
Actualitate
Participarea CNPR în cadrul proiectului „Social partners preparing for change” Proiectul„Social partners preparing for change”a fost elaborat de Comitetul de Dialog Social pentru Sectorul Poştal din cadrul PostEurop, fiind finanţat în proporţie de 10% de PostEurop, 10% de Union Network International (UNI) şi 80% de Comisia Europeană. Scopul proiectului este acela de a da partenerilor sociali, atât la nivel naţional cât şi la nivel european, instrumentele necesare pentru a anticipa şi gestiona schimbările din sectorul poştal. În plus, el dă posibilitatea partenerilor sociali să dispună de mijloacele necesare pentru îmbunătăţirea calităţii, eficientizarea muncii şi să ofere cele mai bune soluţii angajaţilor şi companiilor. Mai concret, proiectul va oferi partenerilor sociali o mai bună înţelegere a problemelor sociale cheie: provocările privind implementarea Universal Service Obligation (Serviciului Universal de Obligaţie), progresul privind reglementările sociale ale ţărilor membre, procedurile privind folosirea instrumentelor financiare pentru atragerea de fonduri de la Uniunea Europeană. Proiectul este împărţit în trei etape: Etapa 1: Elaborarea chestionarelor şi colectarea informaţiilor. S-au completat chestionare privind reglementările sociale şi managementul schimbării. Etapa 2: Seminariile tehnice. Se vor organiza 4 seminarii regionale în Spania, Olanda, România şi Ungaria, cel din România urmând a avea loc în luna mai. Ţările invitate să participe la seminarul din România sunt: Belgia, Bulgaria, Franţa, Luxemburg, Malta. Etapa 3: Documentaţia tehnică. Seminariile vor fi bazate pe o documentaţie tehnică coerentă, astfel încât partenerii sociali să poată avea parte de o instruire de calitate. Mircea ŢIŢEI Şef Departament Relaţii Internaţionale
Poşta Română a extins serviciul E-Rovinieta Începând cu data de 7 februarie a.c., C.N. Poşta Română S.A. a extins activitatea de încasare a tarifului de utilizare şi emiterea multiplă a rovinietelor electronice prin aplicaţia web de la 8 oficii poştale („numărul 1”din fiecare reşedinţă de CRRP), câte au funcţionat iniţial, la un total de 47 de oficii, la nivel naţional. Precizăm că acest serviciu se adresează clienţilor persoane fizice sau juridice, în special posesori de parcuri auto mari, care pot solicita achitarea tarifului de utilizare pentru orice număr de autovehicule. La solicitarea clientului, i se pot transmite operativ documentele emise pe e-mail (scanat) sau pe fax, fără încasarea unor taxe suplimentare. De asemenea, pentru a veni în sprijinul posesorilor de vehicule cărora li s-au întocmit procese-verbale de contravenţie, conform legislaţiei în vigoare, pentru circulaţia fără rovinietă, achitarea cuantumului amenzii (între 250 şi 4.500 lei, în funcţie de categoria de autovehicul) poate fi făcută prin mandat poştal, contul fiind menţionat în procesul verbal, la toate ghişeele oficiilor poştale din ţară. Toate informaţiile actualizate privind achitarea tarifului de utilizare şi emitere a rovinietelor electronice, precum şi lista celor 47 de oficii poştale ce prestează acest serviciu, le puteţi găsi pe site-ul www.posta-romana.ro. 4 ¦ FEBRUARIE 2011
Radu Mironeanu-Hâra,
noul Director Executiv al Poştei Române Începând cu data de 3 martie 2011, Radu Mironeanu-Hâra a fost numit Director Executiv în cadrul CN Poşta Română SA. Noul Director Executiv are 37 de ani şi este salariat al Poştei Române din luna aprilie a anului 2009, când a fost numit în funcţia de Director al Centrului Regional Reţea Poştală Iaşi. În perioada februarie-iunie 2010 a lucrat în cadrul colectivului de implementare a proiectului de reorganizare a Poştei Române, coordonând activitatea Sucursalelor Transport şi Imobiliara. Începând cu iunie 2010 şi până în februarie a.c. a fost Directorul Sucursalei Imobiliara a CNPR. „Noul post vizează, în principal, strategia de logistică şi cea comercială. Practic, este vorba de administrarea totală a companiei. Vom încerca să aducem un plus de calitate. Mi-am propus un set de obiective pe care le voi pune în aplicare în perioada următoare şi sper ca lucrurile să se îndrepte într-o direcţie mai bună. Ne vom zbate să readucem Poşta Română acolo unde îi este locul şi dorim să cimentăm relaţia dintre CNPR şi client. În special, vrem să facem ca Poşta să fie pe primul loc în topul preferinţelor clienţilor care apelează la astfel de servicii”, a apreciat Radu Mironeanu-Hâra. Iată în continuare cele mai importante date din CV-ul noului Director Executiv al CNPR : Data naşterii: 6 iulie 1974
Studii
Experienţă profesională
1992 - 1997 – Facultatea de Drept a Universităţii „Petre Andrei” Iaşi – specializare în Dreptul transporturilor şi Dreptul muncii şi protecţiei sociale
1993-2009 – director companii din mediul privat
aprilie 2009 - februarie 2010 – director Centrul Regional Reţea Poştală Iaşi (coordonarea activităţii poştale din judeţele Iaşi, Botoşani, Suceava şi Vaslui)
februarie - iunie 2010 – director coordonator al proiectului de restructurare a Poştei Române
iunie 2010 - februarie 2011 – director Sucursala Imobiliara a CNPR martie 2011 - prezent – director executiv CN Poşta Română SA
1999 - 2005 – Facultatea de Drept a Universităţii din Chişinău – licenţiat în Drept penal şi jurisprudenţă 2008 - 2010 – Academia de Studii Economice a Republicii Moldova – masterat în Administrarea afacerilor
2010 - prezent – Institutul Diplomatic Român – Relaţii diplomatice şi diplomaţie
2010 - prezent – Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea „Petre Andrei” Iaşi – masterat în Psihologie politică şi leadership
POªTAªUL388 ¦ 5
Actualitate
Atenţie la tranzacţiile financiare pe care le efectuaţi! T entativele de escrocare la nivelul reţelei poştale s-au îmbogăţit la începutul anului cu o „perlă” nouă. Indivizi rămaşi, deocamdată cel puţin, necunoscuţi au încercat să-i păcălească pe salariaţii poştali din mai multe oficii de pe întreg cuprinsul ţării să expedieze diverse sume de bani prin intermediul serviciului Western Union sau E-mandat către persoane indicate de ei. Concret, primele tentative de acest gen s-au produs pe 19 ianuarie, la OP Bumbeşti Jiu (OJRP Gorj). Un individ care s-a recomandat Răzvan Stroe, de la Sucursala Servicii Financiare (SSF), a sunat pe telefonul fix din oficiu şi i-a spus oficiantei care i-a răspuns că trebuie să facă o „softare”(!) a aplicaţiei E-mandat pentru că din acel oficiu nu se pot expedia sume mari de bani. Pentru aceasta i-a solicitat poştăriţei să trimită două mandate test în valoare de 5.000 şi 10.000 de lei. Oficianta a anunţat-o pe dirigintă, care a sunat la OJRP Gorj şi situaţia s-a lămurit. A doua zi, la trei oficii din judeţul Alba, este vorba de subunităţile din Zlatna, Vinţu de Jos şi Unirea, un individ care s-a recomandat a fi „acelaşi” Răzvan Stroe, tot de la SSF a Poştei Române, a întrebat, pe un ton autoritar, ce prestaţii se efectuează în fiecare dintre cele trei subunităţi: WU sau E-mandat. După ce a obţinut lămuririle necesare a solicitat, în fiecare caz în parte, efectuarea unui mandat test în valoare de 10.000 de lei pentru „a verifica soft-ul care nu merge la mandate de valori mari”. În acest scop, individul a solicitat ca la destinatar să fie trecut Burcea Vasile Robert, iar mandatele să fie expediate la post restant OP Bucureşti 7 sau OP Bucureşti 5, iar la expeditor să fie trecută Leontina (sau Ioan) Cosma, din Beclean, judeţul Bistriţa. Din fericire, nici în acest caz lucrătorii poştali n-au picat „în plasă”. Pe 12 februarie, la o serie de oficii poştale din Bucureşti, printre care s-au numărat OP 8, OP 26, OP 66 şi OP 77, au fost primite telefoane de la persoane care se recomandau ca fiind informaticieni în cadrul SSF şi doreau să testeze aplicaţiile informatice ale oficiului. Pentru aceasta solicitau efectuarea unor trimiteri de bani către persoane şi destinaţii furnizate chiar de ei, urmând ca, ulterior, respectivele trimiteri să fie şterse din baza de date.
n
Reguli de urmat în situaţii de acest ge
nici o persoană din i Financiare a ţinut să precizeze că vici Ser la ursa Suc sus, mai de ările Ţinând cont de întâmpl reţelei poştale. La rândul a aplicaţiilor informatice la nivelul are test de une acţi vreo t tua cadrul său nu a efec nici o formă, vreo locaţie WU al său nu va contacta niciodată, sub tant ezen repr un nici că nţat anu a său, Western Union nici unei solicitări de a procesa locaţiile WU sunt rugate să nu dea curs că t linia sub a şi test ie zacţ tran o pentru a procesa e-mail. nt că sunt venite prin telefon, fax sau tranzacţii test în aplicaţia WU, indifere toarele precizări: rvicii Financiare au mai făcut urmă De asemenea, cei de la Sucursala Se telefonice; nu se execută în urma unei solicitări efectuarea unei trimiteri de bani , în urma unor proceduri specide către reprezentanţii Sucursalei IT&C ză izea real se tice rma info ilor caţi testarea apli fice comunicate în prealabil; gativitatea contactării de urgenţă a SSF. itări, salariaţii oficiilor poştale au obli solic de el astf r uno rării gist înre l în cazu 6 ¦ FEBRUARIE 2011
Actualitate
Poşta Română a demarat cursul de istorie poştală pentru elevi Mereu surprinzătoare, ca de fiecare dată în ultimii ani, Poşta Română, cea mai mare companie naţională, factor activ în mediul social prin serviciile diversificate de la an la an, îşi întăreşte activitatea de promovare, de data aceasta în mediul educaţional. Urmând acţiunii „Fiecare copil merită un cadou de Crăciun”, de la sfârşitul anului trecut, a cărei beneficiari au fost copiii de pe tot cuprinsul ţării, Poşta Română, în colaborare cu Inspectoratele Şcolare Judeţene, a găsit de cuviinţă să revină în mediul şcolar, printr-o iniţiativă demnă de luat în seamă. Este vorba despre demararea unui proiect destinat elevilor din mediul gimnazial, al cărui subiect este istoria Poştei Române. Timp de un an, informaţii generale despre începuturile serviciului poştal român, despre funcţionarea sistemului poştal în genere, dar şi despre regulile de completare şi expediere a unei scrisori, vor face subiectul unor cursuri itinerante, susţinute de către profesionişti ai sistemului poştal. Proiectul extins, cu valoare educativă, se vrea un demers în vederea înţelegerii caracterului activ al serviciului poştal naţional. De asemenea, se vrea şi un exerciţiu de comunicare destinat exclusiv copiilor noştri şi, de ce nu, o dovadă nepreţuită a existenţei meseriei în sine, aceea de lucrător în sistemul poştal român. Proiectul cuprinde o prezentare video a „Istoriei serviciilor poştale în România” şi un curs intitulat sugestiv „O scisoare completată corect va ajunge întotdeauna la destinaţie”. Cu acest prilej copiii vor învăţa cum să completeze corect un plic atunci când vor dori să trimită o scrisoare. De asemenea, în cadrul acestui curs, elevii de clasele a V-a şi a VI-a vor avea ocazia să asimileze cât mai multe informaţii legate de sistemul poştal. Reprezentanţii Poştei Române vor încerca să îi apropie de genul epistolar prin intermediul corespondenţei tradiţionale, metodă care, în ultima vreme, a început să fie înlocuită cu mijloacele moderne de comunicare şi să le insufle dragostea pentru filatelie. 8 ¦ FEBRUARIE 2011
Prima şcoală care a găzduit cursul de istorie poştală este Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Grigorescu” din satul Filioara, judeţul Neamţ, unde cursul a fost susţinut de Aurica Popa (fost Director Executiv al Poştei Române, actualmente Director Sucursala Poşta Rapidă), şi Nicoleta Micu, Şef Serviciu Relaţii Publice CNPR. La curs au mai participat Cristian Tapalagă – Director OJRP Neamţ şi reprezentanţii autorităţilor locale: Vasile Cucoş - Primarul comunei Agapia şi Neculai Ioniţă - Directorul unităţii de învăţământ din Filioara. O altă şcoală participantă la proiect este Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi, care a găzduit, în data de 24 ianuarie – chiar de Ziua Unirii, cursul de istorie poştală susţinut de Aurica Popa şi Nicoleta Micu. Şcoala Normală „Vasile Lupu” are o puternică tradiţie, resimţită de generaţiile tinere ca o veritabilă punte de legătură între prezent şi trecut, având ca fundament profilul marilor întemeietori ai unei educaţii solide. La conducerea şcolii din Iaşi s-au perindat personalităţi marcante: Constantin Meissner, ctitor al învăţământului special din ţara noastră şi al pedagogiei speciale, Ioan Mitru, promotor al ideii de educaţie permanentă, Ştefan Bârsănescu, directorul care a ridicat Şcoala Normală „Vasile Lupu” la rang de liceu. Cu o tradiţie de peste 150 de ani, şcoala se mândreşte cu profesori competenţi, creativi şi perseverenţi, care şi-au pus amprenta în mod benefic asupra generaţiilor în formare, motivându-le şi insuflându-le aceeaşi sete de învăţătură. Printre şcolile deja participante la proiect se mai numără Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova, unde cursul a fost susţinut în perioada 8-9 februarie, şi Şcoala „Ion Creangă” din Cluj-Napoca, gazda cursului în data de 18 februarie. În cadrul acestor şcoli şi al celor ce vor urma (cel puţin câte una în fiecare Centru Regional Reţea Poştală), reprezentanţii Poştei Române vor preda câte o oră de curs, pe înţelesul tuturor copiilor din ciclul gimnazial, referitoare la regulile de completare şi expediere a unei scrisori. Vor fi prezentate, de asemenea, filme documentare care vor cuprinde informaţii generale despre istoria Poştei şi despre funcţionarea sistemului poştal din România. Scrisorile trimise de către tinerii cursanţi sunt o dovadă a participării lor active la cursurile ţinute în şcoli. În scurtul timp în care au fost numai ochi şi urechi la cele povestite de către iniţiatori, cât şi la documentarele video vizionate, micuţii şcolari au pus mereu întrebări despre fiecare proces prezentat de către aceştia, de la distribuţia poştală până la procesul editării timbrelor.
Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Grigorescu” - Filioara Şcoala Normală „Vasile Lupu” - Iaşi
POªTAªUL388 ¦ 9
Colegiul Naţional „Carol I” - Craiova
Filme despre activităţile poştale „Am aflat că timbrele şi scrisorile au avut un rol fundamental în transmiterea mesajelor importante. Fără aceste scrisori trimise şi primite de-a lungul istoriei nu ne-am fi descurcat atât de bine la convorbiri şi în comunicare. Am aflat că serviciul poştal a fost extrem de folositor în trecut prin intermediul poştaşului căruia i se spunea, pe vremea aceea, surugiu”, ne-a scris Nechifor Andrei, elev în clasa a Vl-a la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi. Cele spuse de către Andrei au arătat lectorilor nivelul de înţelegere, dar şi puţinele cunoştinţe pe care elevii le deţineau despre istoria Poştei Române, de aici şi necesitatea prezenţei noastre printre ei. În marea lor majoritate, copiii au fost încântaţi de cele aflate din filmele documentare despre activităţile poştale şi despre importanţa pe care a avut-o, în istorie, genul epistolar, atât de uzitat mai târziu de către oameni. „Dincolo de prezentarea tradiţiilor şi a istoricului Poştei Române, cursurile pe care noi le-am ţinut au vizat şi familiarizarea copiilor cu transmiterea de mesaje prin corespondenţă, completarea şi expedierea unei scrisori. Prin proiectul susţinut de Poşta Română ne-am propus să îi aducem pe elevi mai aproape de ceea ce înseamnă comunicarea tradiţională şi genul epistolar, încercând să sporim dorinţa acestora de a relaţiona prin intermediul corespondenţei”, a afirmat Nicoleta Micu, Şef Serviciu Relaţii Publice. Astfel, copiii de la şcolile în care s-au prezentat materialele documentare au aflat de ce Poşta Română este una dintre cele mai democratice instituţii, precum şi faptul că este indispensabilă pentru menţinerea permanentă a legăturilor şi relaţiilor comerciale şi spirituale între oameni. Au aflat, de asemenea, că exprimarea în scris, învăţată încă de pe băncile şcolii, chiar numai simpla redactare, pentru cei mai mulţi dintre ei, a unei simple scrisori, este atât de importantă în viaţă. De asemenea, au înţeles şi că îndeplinirea acestei misiuni, putem spune nobile, a poştaşului, a urmărit pas cu pas dezvoltarea civilizaţiei umane, iar originea ei se pierde în trecutul îndepărtat al omenirii. 10 ¦ FEBRUARIE 2011
„M-aş bucura să fiu poştaş fie şi pentru o zi” Toate cuvintele noastre pălesc însă în faţa scrisorilor trimise de către copii, semn de bun augur al celor învăţate în zilele în care reprezentanţii Poştei au fost prezenţi în şcolile ce au făcut obiectul itinerariului. În spatele curiozităţii şi a bucuriei afişate la aflarea răspunsurilor la întrebările puse, reacţiile lor au purtat pecetea copilăriei şi au scos în evidenţă interesul lor pentru istoria Poştei. „Astăzi am vizionat un filmuleţ despre modul în care se livrau scrisorile în secolul XVII. Este interesant să vezi prin ce mijloace cele câteva rânduri scrise mânuit, de cineva dedicat, ajungeau la destinatar. Prin scrisori erau transmise informaţii, noutăţi, dileme transcrise pe hârtie imaculată, cu ajutorul unor pene ce aveau vârful înmuiat într-o cerneală albastră de o frumuseţe rară, iar toate scrisorile erau închise cu un sigiliu de ceară, care era ştampilat cu un simbol”, şi-a exprimat, în mod deschis, bucuria, Marius Gabriel Catrinescu, elev în clasa a Vl-a la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi. „Mărturisesc faptul că participarea la proiect mi-a stârnit curiozitatea. Am aflat, şi prin intermediul site-ului, şi din paginile revistei „Poştaşul”, cât de complexă este activitatea pe care o desfăşuraţi. M-aş bucura dacă aş fi, chiar şi pentru o zi, poştaşul care să ducă oamenilor, prin intermediul scrisorilor şi cărţilor poştale, pacea, fericirea şi gândurile bune celor dragi”, ne-a spus şi Ana-Maria Bîzdîgă, elevă la aceeaşi şcoală din Iaşi. „Pentru mine, comunicarea cu cei îndepărtaţi şi dragi este foarte importantă, iar timbrele şi plicurile au însemnătate şi un rol fundamental în trimiterea scrisorilor. Când eram mică, îmi amintesc că întotdeauna venea la noi un poştaş care era foarte amabil şi întotdeauna îl vedeam cu zâmbetul pe buze. Cred că ar trebui să trimitem mai multe scrisori prin poştă decât pe e-mail pentru că doar aşa le putem păstra pentru mulţi ani”, scrie Daniela Costinel, elevă la aceeaşi şcoala ieşeană, într-o scrisoare trimisă pe adresa redacţiei. „Vă mulţumesc că ne-aţi adus la cunoştinţă istoria Poştei Române. Ne-am bucurat de timbrele pe care le-am primit, de cadourile oferite cu generozitate. Eu sunt pasionată de filatelie, iar timbrele pe care mi le-aţi oferit vor face parte din colecţia pe care o adun cu mare grijă. Ştiu că fiecare marcă poştală ascunde o poveste şi reprezintă o filă din istoria Poştei Române”, scrie Oana Sîtă, o micuţă filatelistă, elevă în clasa a Vl-a la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi. Cursul de popularizare a istoriei Poştei printre elevi se organizează lunar, începând cu luna ianuarie şi va continua pe tot parcursul anului şcolar 2010-2011. Proiectul organizat de Poşta Română este abia la început, iar interesul pentru acţiunea demarată în urmă cu două luni este mai mult decât mulţumitor, având în vedere că este exclusiv în
Şcoala „Ion Creangă” - Cluj-Napoca
beneficiul copiilor. Reacţiile învăţăceilor, care s-au dovedit extrem de activi în timpul cursului, dar şi numeroasele scrisori primite la redacţie, demonstrează că proiectul demarat de Poşta Română îşi atinge scopul. „Sperăm că interesul pentru astfel de acţiuni să fie la fel de ridicat, iar atenţia şi curiozitatea copiilor să fie, ca şi până acum, foarte mari”, conchide Nicoleta Micu, Şef Serviciu Relaţii Publice. Acest proiect a fost realizat cu sprijinul Grupului Industrial Român (GIR) şi al firmei de consultanţă PR - FreshMint. Ada Ioana Cojan POªTAªUL388 ¦ 11
Poştă & Poştaşi
OP Bucureşti 49 un oficiu modern Cui nu îi place să primească, măcar din când în când, câte o scrisoare sau un colet poştal? Cunoaştem, cu toţii, acea emoţie de a încerca să intuim conţinutul scrisorii şi bucuria că cineva se gândeşte la noi. Dar emoţia poate fi la fel de mare şi în momentul în care dăruieşti, mai ales atunci când eşti întâmpinat, la ghişeu, cu un zâmbet larg şi primitor. Atunci, fie că este vorba de achitarea unei facturi, lucru deloc plăcut pentru marea majoritate a românilor, sau de trimiterea unui colet, orice client al Poştei trece, cu încredere, pragul oficiului poştal. Drumul către Poştă se află pe lista de priorităţi, fiind şi locul în care ei, clienţii fideli ai Poştei, se reîntâlnesc cu oficiantele binevoitoare cu care au legat, de multe ori, strânse relaţii de prietenie. Un astfel de loc este Oficiul Poştal 49 din Bucureşti unde am poposit pentru câteva momente şi unde am fost întâmpinaţi cu aceeaşi căldură de un colectiv unit, cu mult respect şi bună dispoziţie. Robotind de zor, ca orice lucrător poştal care se respectă, salariaţii OP 49 au fost, totuşi, de acord să rupă puţin din timpul lor atât de preţios şi să ne împărtăşească unele aspecte ale meseriei pe care o desfăşoară, şi asta pentru că este în firea poştaşului să povestească. Prin urmare, fără să îi oprim din treabă, am respirat împreună cu ei preţ de câteva ore, chiar în biroul Dumitrei Oprea, diriginta oficiului.
O parte a salariatelor OP Bucureşti 49 12 ¦ FEBRUARIE 2011
Modernizarea oficiului aduce mai mulţi clienţi
Carmen Nicolae, director operaţional OZS 2
OP 49 este proaspăt renovat, ghişeele au fost altfel amplasate, pereţii dărâmaţi, iar biroul dirigintei nu se mai află în acelaşi loc. „Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, ne-am mutat în clădirea factorilor, unde a fost înfiinţat un ghişeu, o parte din factori au fost mutaţi la vestiare, la intrare am făcut ghişeu din nişte pupitre, iar căsuţele poştale au fost amplasate lângă geam”, spune Dumitra Oprea. Într-adevăr, spaţiul este generos întrucât modificările, majore de altfel, au început în luna februarie a anului 2010 şi s-au întins pe durata unui an întreg. Este de la sine înţeles că un proiect de o astfel de amploare necesită timp. Iar planurile nu se opresc aici. „Vom avea pupitre noi pentru factori, o masă mare şi scaune pentru clienţi, vor fi schimbate şi vestiarele”, mai spune diriginta. Rezultatele nu au întârziat să apară. „De când ne-am modernizat, clienţii nu se mai duc la alte oficii”, adaugă diriginta. La OP 49 lucrează un diriginte, 27 factori poştali, 22 oficiante, trei oficiante superioare şi trei casieri. Volumul de prestaţii este foarte mare, după cum ne spune Dumitra Oprea: „Avem în jur de 22.000 de pensii pe lună”, iar Carmen Nicolae, director operaţional OZS 2, adaugă: „Ţinând cont de situaţia economică actuală, veniturile realizate la nivelul OP 49 sunt destul de mari. La nivel de sector, în urmă cu un an, s-a demarat o acţiune în cadrul căreia diriginţii contactează firme noi pentru a le face cunoscut întregul portofoliu de servicii oferite. Şi atunci, prin intermediul lor, prin scrisori de intenţie, dar şi prezentări efectuate în cadrul firmelor, încercăm să îi informăm cu privire la serviciile Poştei Române. În piaţă încă mai există concepţia că serviciile oferite de Poştă sunt doar cele tradiţionale”.
Mândrie de poştaş Următorul interlocutor s-a întâmplat să fie Elena Dumitru, grăbită la vorbă, precum este şi pe teren atunci când merge să împartă corespondenţa, după cum îi stă bine unui factor poştal. Pătrunsă de ideea lucrului bine făcut şi terminat la timp, ştie foarte bine că oamenii nu trebuie să aştepte prea mult. Datoria este mai presus de orice! Şi asta pentru că „Suntem mândri că suntem poştaşi. Eu, cel puţin, asta simt. Deşi mai am doar un an până la pensie, nu vreau să plec de aici. Sunt obişnuită să fac sport, să alerg, mă salut cu toţi, le zâmbesc, îmi zâmbesc şi ei şi îmi vorbesc frumos. Poşta e a doua familie pentru mine. Mă gândesc, uneori, că aş vrea să se dea o lege pentru mine să rămân veşnic în Poştă”, ne spune poştăriţa, cu acea emoţie care îi cuprinde pe toţi poştaşii atunci când vorbesc despre a doua lor familie. Vorbăreaţă şi deschisă, aşa cum o cunosc toţi colegii, ea continuă: „Soţul meu a lucrat la Direcţia Regională de Poştă Bucureşti. Când ne-am căsătorit, acum 10 ani, el era mânuitor de valori... Când a murit, avea 43 de ani de activitate în sistemul poştal şi era extrem de iubit de colegi.”
Poştaşul, un ajutor de nădejde Nu există om care să nu fie străbătut de emoţie atunci când cel care vorbeşte adună frânturi de amintiri ale unui timp care a trecut, parcă, atât de repede. Cele mai frumoase sunt acelea în care prestaţia lor este ridicată la nivelul de activitate dusă, întotdeauna, la bun sfârşit, şi când este simţită ca o dăruire. Cei mai bucuroşi de revederea factorului poştal, care este aşteptat ca un prieten drag sau o rudă apropiată, sunt cei în vârstă, de regulă pensionarii. Atunci când sună soneria ei ştiu că, de cealaltă parte a uşii, este factorul care le aduce pensia. Căci, se ştie foarte bine, multe dintre cunoştinţele acumulate la început de drum, atunci când angajatul poştal, oricare ar fi el, stă faţă în faţă cu clientul, transformă relaţia, de cele mai multe ori, într-una de durată, bazată pe încredere şi întrajutorare, într-un cuvânt prietenie; pentru că revederea apropie oamenii. „Sunt pensionari care îmi scriu poezii. Îmi spun «poştăriţa Cristinel». Bărbaţii îmi şi cântau. După atâţia ani de Poştă, acum duc alocaţii la copiii copiilor clienţilor de atunci, iar lor le duc pensia. De aceea, când vine ziua de pensii, ne aşteaptă cu drag. Este o sărbătoare pentru ei când le călcăm pragul casei pentru că ştim să ne comportăm frumos”, ne spune „poştăriţa Cristinel”. Deşi are 59 de ani, Elenei nu îi dai mai mult de 45, şi asta pentru că „Mersul pe jos e sănătate curată. Pentru mine, Poşta înseamnă sănătate. De traseu nu mă plâng, nu mi se pare aşa de lung, dar pensionarii îmi spun: «Doamna DuPOªTAªUL388 ¦ 13
Dumitra Oprea, un diriginte cu vechime
Elena Dumitru - factor poştal mitru, cred că aţi înconjurat pământul de două ori de când vă ştim», iar eu mă gândesc că s-ar putea să aibă dreptate”. Păţaniile poştaşilor sunt proverbiale. Piciorul lor, bătătorit de atâta umblet, i-a purtat, nu o dată, prin locuri pe unde ajutorul pe care îl acordau era singura şansă a celor aflaţi la ananghie, după cum ne relatează Angelica Dinu, o poştăriţă în vârstă de 52 de ani: „Odată, m-am dus la o bătrânică să-i duc pensia, dar nu mi-a răspuns. Dinăuntru se auzeau nişte gemete înfundate. A treia zi, începuse deja să miroase urât, mi s-a părut că ceva nu e în regulă, am ciocănit, nu mi-a răspuns nimeni. Atunci m-am dus la administrator şi am sunat împreună la SMURD. Au urcat cu scara pe geam şi au găsit-o în comă. Era întinsă pe jos de câteva zile. Au dus-o la spital şi au salvat-o. Când a venit acasă, primul lucru pe care l-a făcut când m-am dus cu pensia a fost să mă pupe, să mă îmbrăţişeze şi, cu ochii în lacrimi, mi-a spus: «Dacă nu eraţi dumneavoastră, nu mai eram în viaţă»”. Cele două colege, Angelica şi Elena, sunt dovada faptului că meseria de poştaş este una respectabilă, bucurându-se de aceeaşi încredere din partea oamenilor ca pe vremea când factorul era un stâlp al satului, alături de preot şi primar: „Sunt bătrâni care îşi scot pălăria în faţa noastră când îi întâlnim pe stradă. Sunt alţii care spun: «Azi vine pensia, vine soarele în casa mea». Ar vrea să stea de vorbă cu noi, dar nu avem timp. Ei sunt singuri, au multe probleme despre care numai noi ştim, au copii care nu-i vizitează cu anii, iar noi, când mergem la ei, suntem ca şi copiii lor. Ne fac prăjituri, vara avem paharul cu apă rece pe masă, o dulceaţă. Sunt pensionari care fac special o plăcintă în ziua în care merg cu pensia, că vine «copilul»”. 14 ¦ FEBRUARIE 2011
De la factorii poştali mergem mai departe, la diriginta OP 49, Dumitra Oprea, a cărei activitate îndelungată în sistemul poştal ne face să credem că a fost predestinată să meargă pe acest drum. „Lucrez la Poştă de 37 de ani, iar la acest oficiu de 21. Am terminat Liceul de Poştă din Capitală şi, imediat după abslovire, m-am angajat la PTTR, deoarece rezultatele mele au fost remarcate încă din timpul practicii. La 25 de ani eram oficiant superior, iar la 34 diriginte aici, aproape de casă. Am rămas la Poştă şi, vorba bunicii, nu ştiu când voi pleca, întrucât cu un ochi râd, cu altul plâng. Pe de o parte, îmi doresc să stau acasă, pe de altă parte, mă gândesc că nu ştiu ce aş face acasă. Problema este că te obişnuieşti cu un mod de viaţă activ. Eu fac o oră de acasă şi până aici, deşi stau aproape, pentru că toată lumea mă cunoaşte de mai bine de 30 de ani. Toţi vorbesc între ei, ca la ţară, iar mulţi sunt clienţi ai Poştei”, ne mărturiseşte. Diriginta are în subordine un colectiv de 57 de salariaţi, cărora a ţinut să le insufle dragostea pentru meserie şi seriozitatea fiecărei prestaţii efectuate. Şi, evident, a reuşit. „Suntem un colectiv unit. Când venim de pe teren şi ne întâlnim, cu toţii, seara, este o atmosferă atât de plăcută, se râde, se glumeşte, ne spunem problemele unul altuia, ziua de naştere a unui coleg de-al nostru nu trece niciodată neobservată”, completează Elena Dumitru. Dumitra Oprea îşi vede subalternii ca pe proprii ei copii şi, drept urmare, încrederea acestora în cea care a devenit ca o mamă pentru ei le este răsplătită cu un sfat ori o vorbă bună, ori de câte ori au nevoie de un sprijin: „Fiecare vine
Dumitra Oprea - dirigintă să îmi povestească ceva despre familia lui. Suntem alături unul de altul şi atunci când se întâmplă o nenorocire. Când ne-a murit o colegă, am pus mână de la mână pentru înmormântare. Preotul a fost atât de impresionat, încât a venit să facă o slujbă la oficiu. Până la familie, tot colegii îţi sunt alături. Familia e şi ea îndurerată, iar colegii sunt mai cerebrali în acele momente”, spune diriginta.
Un oficiu „vedetă” Locul în care „familia” de poştaşi îşi desfăşoară activitatea, şi-a căpătat, în timp, un renume, atât datorită atitudinii dezinvolte şi binevoitoare faţă de clienţi, cât şi diferitelor personalităţi care au călcat pragul oficiului, după cum mărturiseşte diriginta: „Adrian Enache venea o dată sau de două ori pe lună la mine în birou, îl ajutam de fiecare dată, dansa, ne cânta, aveam câteva minute de excepţie. Este un băiat extraordinar şi de o bunătate rar întâlnită. Trimitea bani la oameni săraci, dar şi primea mandate on-line, întrucât cânta şi la nunţi, şi vara - pe litoral. Altă dată a venit la mine doamna Sulfina Barbu. Pe atunci, nu era ce este acum. Mi-a dat cartea ei de vizită, ca să văd după ceva timp că e ministru. Mi-am permis să o sun şi să o felicit. Prin zonă stă şi Marius Urzică, campionul de la gimnastică. Vine mereu pe la noi, e un băiat de zahăr. Mircea Sandu, preşedintele FRF, vrea să citească în fiecare zi, la ora 10, ziarul de pe care i-l duce factorul. Dar cel mai mult îmi pare rău după George Pruteanu. Aveai ce să discuţi cu el. Povestea despre orice, vorbea cu toată lumea. Un om extraordinar”.
Clienţi fideli Dovadă a profesionalismului salariatelor poştale de la OP 49, stă numărul mare de clienţi, unii dintre ei venind chiar din celălalt capăt al Bucureştiului doar pentru a depune un mandat poştal. „Am un client fidel care, în fiecare lună, vine din comuna Pantelimon până la oficiul nostru. Mai am o clientă care vine, lunar, de pe bulevardul 1 Mai, să depună un mandat poştal. Şi în ziua de azi primeşte corespondenţa la oficiul nostru. Mai am un client care, pentru orice problemă legată de Poştă, mă sună. Felicitările le cumpără tot de la noi, deşi s-a mutat la Cernica. Am clienţi care îmi trimit felicitări din străinătate, deşi nici
nu-mi mai amintesc de toţi. Un profesor universitar, domnul Ignat, mă sună de sărbători, iar pentru mine este o mare mulţumire”, spune diriginta, profund emoţionată.
Cheia succesului Munca desfăşurată cu atât de multă pasiune la OP Bucureşti 49 este o mărturie certă a faptului că cea mai mare companie naţională ştie să-şi fidelizeze angajaţii. Un rol important îi revine, însă, celei care s-a dăruit, vreme de aproape 40 de ani, unei activităţi care implică răbdare, pricepere şi un acut simţ al responsabilităţii. Într-o vreme în care puţini înţeleg că randamentul şi implicarea angajaţilor în munca pe care o desfăşoară depind în mare măsură de cel care coordonează activitatea, Dumitra Oprea este un exemplu demn de urmat. În mod cert, atributul de lider aparţine doar celui care, prin modul în care îşi tratează subordonaţii, prin cunoştinţele acumulate şi priceperea cu care ştie să descopere cel mai eficient mod de a lucra cu oamenii, este capabil să le insufle acestora entuziasmul pentru activitatea prestată. Şi parcă pentru a ne întări acestă convingere, Maria Cristea, oficiant poştal cu o vechime de 24 de ani în Poştă, spune: „Doamna dirigintă ştie să ajungă la sufletul fiecărui om în parte, îşi cunoaşte oamenii foarte bine, ştie cum să reacţioneze şi să ne coordoneze. Am reuşit să fim deschişi la dialog, dumneaei ne-a insuflat acest lucru. Este foarte important să nu stea un şef în coasta ta atunci când lucrezi, să te ajute, să fie aproape de tine, să te îndrume. Aici lucrăm relaxaţi, ceea ce contează enorm. Şi putem veni la şef cu orice problemă. Dumneai ştie că numai cine nu munceşte, nu greşeşte. Noi, ca salariaţi, poate mai avem nemulţumiri. E foarte greu să împaci atâţia oameni. Fiecare are personalitatea lui. Dar ea o face cu atâta uşurinţă şi răbdare”. Ada Cojan
POªTAªUL388 ¦ 15
Imagini din activitatea de zi cu zi a Poştei Române Oficiul Poştal Mediaş 4 - OJRP Sibiu Diriginte Rodica Nica
OJRP Neamţ Ghişeul Poştal Taşca u Oficiant Ana Târnicean
16 ¦ FEBRUARIE 2011
? a X ^ a X _ ^ b c
Poştă & Poştaşi
Cât de„uşor” este să fii cartator Procesul de cartare
aceea, specific fiecărei categorii de lucru, corespondenţa loco se cartează
Pentru lămuriri vizavi de procesul
pe sectoare (cele şase sectoare ale
de cartare am apelat la Veronica -
oraşului Bucureşti), apoi pe oficii şi mai
Maria Jipan, cartator preliminar la
departe pe semidistanţe de factori. La
CRTz Bucureşti.
tranzite, pe judeţ şi reşedinţe de judeţ
„Se primesc sacii de corespondenţă de la mijlocul de transport, apoi sunt
De asemenea, corespondenţa ex-
deplasaţi în cadrul formaţiei, unde sunt
ternă sosită la BSI (Biroul de Schimb In-
deschişi şi corespondenţa este sepa-
ternaţional Bucureşti) este transmisă la
rată pe tipuri de trafic, prioritar şi nepri-
Formaţia de Corespondenţă Internă, îm-
oritar, apoi pe formate, aşa-zisele
părţită pe loco, tranzit şi regiune proprie,
«bucată mică» şi «bucată mare» şi,
urmând apoi traseul mai sus amintit.
nu în ultimul rând, pe colective de lucru.
18 ¦ FEBRUARIE 2011
aferente fiecărei regiuni poştale.
Semidistanţa reprezintă traseul factorului poştal efectuat în acţiunea sa
«Bucata mare» se prelucrează pe
de distribuire a corespondenţei. Pa-
oficii, spre deosebire de «bucata
chetul aferent unei semidistanţe a-
mică», ce se prelucrează pe distanţe
junge de la Formaţia Prelucrare Cores-
de factori.
pondenţă Internă - CRTz Bucureşti la
Corespondenţa deschisă cartată pe
oficiu, de unde factorul ridică semi-
colective de lucru este împărţită pe
distanţa gata cartată, o verifică, apoi o
loco, tranzit şi alte localităţi. După
distribuie conform traseului obişnuit”.
Centrul Regional de Tranzit (CRTz) Bucureşti, situat în Calea Giuleşti nr. 6-8, este locul unde soseşte tot ce înseamnă coletărie şi corespondenţă, atât din ţară cât şi din străinătate, şi unde, cu ajutorul cartatorilor, acestea sunt repartizate conform adreselor destinatarilor. Meseria de cartator în CRTz Bucureşti poate fi asemuită cu o roată gigant ce pune în mişcare mecanismul de prelucrare a corespondenţei şi care face ca transmiterea scrisorilor de la expeditor la destinatar să fie efectuată într-un timp cât mai scurt.
Veronica - Maria Jipan, cartator preliminar la CRTz Bucureşti
„Activitatea de cartare simplifică şi ajută factorul poştal, acesta primind în ordine toată corespondenţa aferentă traseului său”. Angajaţii CRTz Bucureşti - Formaţia Prelucrare Corespondenţă Internă din Bucureşti ce efectuează activitatea de cartare sunt în număr de aproximativ 100 de persoane pe schimb, fiind necesare 4 schimburi, datorită volumului mare de corespondenţă. „Meseria de cartator în CRTz Bucureşti nu implică doar o simplă cartare a corespondeţei, ci şi responsabilitate, atenţie sporită şi memorie de elefant, fiind necesară reţinerea a peste 15.000 de străzi şi a tuturor semidistanţelor parcurse de factorii poştali în distribuirea scrisorilor. Având o experienţă de aproximativ 20 de ani în cartare, vă pot spune că această activitate este una dinamică şi obligă într-un fel angajaţii la un devotament şi o seriozitate ridicate pen-
tru ca repartizarea corespondenţei să fie efectuată corect şi pentru a putea atinge unele din principalele scopuri ale C.N. Poşta Română S.A.: calitatea şi rapiditatea în distribuirea scrisorilor. De obicei, în timpul unei săptămâni, lunea este o zi cu trafic mai scăzut, spre deosebire de zilele de miercuri şi joi, când cantitatea de corespondenţă este foarte mare. Cantitatea cea mai mare de corespondenţă este constituită din facturi, extrase de cont şi corespondenţă comercială. În decursul timpului, corespondenţa aşa-zis tradiţională a scăzut foarte mult şi, din păcate, continuă să scadă. Părerea mea este că, odată cu trecerea timpului, tot mai multe persoane au fost determinate să renunţe la comunicarea prin intermediul scrisorilor sau a felicitărilor de vacanţă”, ne mărturiseşte Gabriel Vişan, inspector exploatare la CRTz. Andrei Tătaru
Gabriel Vişan, inspector exploatare la CRTz POªTAªUL388 ¦ 19
Poştă & Poştaşi
George Teleoacă un poştaş cu sânge rece Meseria de factor poştal este, cu siguranţă, cea mai reprezentativă pentru Poşta Română. Mare parte a oamenilor simpli, clienţii de zi cu zi ai CNPR, identifică Poşta Română cu factorul poştal. Nu întâmplător, în toate sondajele de opinie referitoare la ocupaţia de poştaş, factorul apare drept cel mai apreciat salariat poştal. Lui i se datorează, în mare măsură, prezenţa meseriei de poştaş pe podiumul încrederii concetăţenilor în diversele categorii profesionale, imediat după pompieri şi serviciile de ambulanţă. Prin natura ocupaţiei lor, mulţi factori poştali ajung să cunoască în detaliu problemele comunităţii pe care o deservesc, devin prieteni cu oamenii cărora le livrează corespondenţa şi diversele drepturi sociale, iar de multe ori chiar confidenţi ai acestora. Una dintre persoanele care se încadrează perfect în portretul creionat mai sus este George Teleoacă. Are 45 de ani şi lucrează în Poştă din vremea Epocii de Aur: 1988. Tot timpul numai ca factor. La început, adică până prin `90, la OP Bucureşti 22, iar după aceea, de mai bine de două decenii, la OP Bucureşti 12. Foarte posibil, pentru unii dintre dumneavoastră George nu mai este un necunoscut. În cursul zilei de 26 ianuarie 2011, factorul bucureştean a ajuns, fără voia lui, „vedetă”, fiind prezent pe principalele posturi TV din ţară: Pro TV, Antena 1 şi TVR 1. Şi pe fiecare de cel puţin două ori. Iar la Pro TV chiar de patru... Ce l-a adus în prim-plan? O agresiune petrecută cu o zi mai devreme, pe 25 ianuarie, din care poştaşul a reuşit să iasă cu bine. Bine înseamnă că a scăpat aproape nevătămat din incident, a salvat banii pe care-i avea asupra sa (deloc puţini, de altfel) şi a reuşit să contribuie esenţial la prinderea infractorilor! Iar aceştia din urmă nu erau „decât” 4.
Atacat cu un aparat cu şocuri electrice
Nord, una în care sunt foarte mulţi ţigani, aurolaci, traficanţi de valută şi droguri, oameni ai străzii etc. Pe scurt, o „faună” dubioasă, printre care trebuie să te strecori cu mare grijă şi
De la bun început trebuie spus că traseul lui George
cu mult tact. Slavă Domnului, celor 24 de factori care
Teleoacă (ca de altfel şi al celorlalţi colegi ai săi) este unul
muncesc la OP Bucureşti 12 le-a reuşit acest lucru. Până la
extrem de dificil; omul deserveşte zona din jurul Gării de
un moment dat...
20 ¦ FEBRUARIE 2011
Filmul s-a rupt în dimineaţa zilei de 25 ianuarie 2011. Povesteşte George Teleoacă: „Era undeva în jurul orei 10, când am luat banii şi am plecat pe teren în a doua cursă a zilei, cu banii de pensii pentru două dintre scările de bloc pe care le deservesc. Tot atunci am luat şi trimiterile, deloc puţine, pe care le aveam de dus pentru Ministerul Transporturilor, al cărui sediu îl am în aria de distribuire. Am dus cele vreo 200 de citaţii pe care le aveam pentru minister, după care am traversat Strada Gării de Nord şi am intrat în scara 1 a blocului de la nr. 2. Este o clădire cu 9 etaje şi cu 92 de apartamente. Am luat liftul şi am mers la ultimul etaj, unde am distribuit câteva pensii. Interesant este că primul pensionar căruia i-am dat banii, o femeie de vreo 70 de ani, mi-a relatat cum, o zi mai devreme, a văzut doi mascaţi cu
„Am avut noroc cã de la casieria oficiului mi s-au dat, în acea zi, bani mari. Este mult mai uşor să aperi o geantă plată, «suplă», decât una burduşită cu bancnote”. George Teleoacă, factor poştal OP Bucureşti 12
cagule pe faţă chiar la ea pe etaj, în momentul în care a ieşit să ducă gunoiul la ghenă. «Când m-au văzut au luat-o la fugă pe scări, în mare viteză. Am anunţat imediat Poliţia, dar nu i-au mai găsit», mi-a spus respectiva persoană. Am încercat să o liniştesc, spunându-i să aibă grijă cui deschide uşa şi pe cine pofteşte în casă. În ultimii ani, chiar în acea scară, au mai fost incidente de genul acesta, când unele persoane s-au dat drept salariaţi Enel sau de la gaze şi le-au luat banii pensionarilor sub diverse pretexte”. După ce a terminat cu ultimul etaj, George Teleoacă a coborât la 8, a achitat ce avea de achitat şi a luat-o la picior spre etajul inferior. „Chiar când să termin de coborât scara spre etajul 7 m-am trezit că se reped spre mine doi indivizi mascaţi: unul avea în mână o cârpă îmbibată în cloroform şi încerca să ajungă să mi-o pună pe faţă, iar cel de-al doilea avea un aparat cu electroşocuri, cu care a încercat să mă electrocuteze în zona gâtului. M-am apărat cu mâinile şi, profitând de faptul că sunt mai solid de felul meu, am reuşit să mă opun agresiunii iniţiale”, se destăinuie poştaşul. Sub presiunea atacatorilor, George a alunecat pe o treaptă şi a căzut pe scări. Cei doi agresori au simţit momentul favorabil şi s-au aruncat asupra lui, la propriu, încercând să-i smulgă geanta pe care o avea asupra sa şi în care se afla o sumă importantă de bani. „M-am speriat un pic şi am început să strig «Hoţii! Ajutor!». Norocul meu a fost că m-a auzit un locatar, un pensionar de la etajul 7, căruia urma să-i dau banii chiar atunci, şi a ieşit să vadă ce se întâmplă. Între timp, în toiul luptei, eu reuşisem să trag de pe faţă cagula unuia dintre agresori şi am descoperit, cu surprindere, că era o fată. Pensionarul a reţinut-o pe aceasta, în vreme ce al doilea atacator, un băiat, s-a speriat de noua turnură a evenimentelor şi a dat să fugă. Am reuşit să-l prind, însă mi-a scăpat în momentul în care m-am aplecat după telefonul mobil, care-mi căzuse pe jos în toiul luptei”, îşi aminteşte factorul. Agresorul a reuşit să scape şi din mâinile unui alt locatar, undeva pe la etajul 5, şi a sărit de la etajul 2 al blocului, făcându-se nevăzut. Pentru moment... POªTAªUL388 ¦ 21
Toţi agresorii au fost reţinuţi
libertate. Interesant este faptul că fata care l-a atacat pe George este studentă în anul III la Politehnica din Bucureşti,
La scurt timp a venit Poliţia şi a luat-o la întrebări pe fată. Iniţial aceasta i-a trimis pe o pistă falsă, după care,
iar toţi cei patru provin din familii bune, care, cel puţin la prima vedere, nu au probleme financiare.
„strânsă cu uşa”, a dat în vileag toată tărăşenia. A reieşit că numărul infractorilor era dublu: celor doi ce l-au agresat în
Necazuri cu sănătatea
mod direct pe poştaş li s-au adăugat o fată, care se afla vizavi de OP 12 şi care le-a dat de ştire, telefonic, colegilor de momentul în care George Teleoacă a ieşit din oficiu, şi un băiat, care stătea în zona de la intrarea în scara blocului în
Deşi nu a suferit traume majore în timpul incidentului, George a trecut prin momente delicate, mai ales că suferă de o formă rară de leucemie, cea a celulelor
care s-a petrecut agresiunea şi care i-a informat apoi pe cei doi agresori despre momentul în care poştaşul a intrat în bloc. Cu alte cuvinte, atac premeditat, organizat în detaliu, dar, după cum recunoaşte şi George Teleoacă, pus în practică de nişte indivizi nefamiliarizaţi cu acest gen de acţiuni: „Norocul meu a fost că tinerii care m-au atacat nu aveau experienţă în domeniu. Dacă erau nişte recidivişti versaţi băgau şişul în mine de la bun început şi nu prea aveam ce să mai fac. De altfel, doi dintre cei patru sunt studenţi, iar fata care m-a urmărit la ieşirea din oficiu era chiar nepoata unei pensionare ce locuieşte pe scara blocului respectiv şi pe care o ştiam de când era mică”. La nici trei ore de la atac, toţi agresorii erau în arestul secţiei de poliţie. Cei care au încercat să-l jefuiască pe factor sunt judecaţi în stare de arest, după ce au primit mandat de reţinere pentru 29 de zile, iar ceilalţi doi în stare de 22 ¦ FEBRUARIE 2011
Locul în care s-a petrecut incidentul
păroase, adică măduva produce prea multe limfocite. Iar cum factorul de la OP 12 s-a lovit la coloană în momentul căderii pe scări şi a resimţit dureri vreme de trei-patru zile după aceea, emoţiile n-au lipsit: „Acum un an am făcut un tratament şi am observat că boala mi-a stagnat. Mi-a fost teamă că lovitura pe care am avut-o în momentul căderii pe scară să nu o fi reactivat. Din fericire, analizele au arătat că totul e în regulă. Eu sunt un tip tare pe plan psihic, dar cu boala asta nu este uşor de luptat”. Soţia şi băiatul său de 18 ani au aflat de întâmplare abia în seara acelei zile. Şocul a fost mare, mai ales în cazul femeii. După incident, George a vorbit cu asociaţiile de locatari din scările în care distribuie şi, de comun acord, au stabilit ca grupuri de doi-trei pensionari din fiecare lo-
caţie să verifice scara blocului în care urmează să împartă pensiile cu câteva minute înainte de a intra el în respectiva clădire.
Nemulţumiţi de divulgarea sumelor de bani Daniela Radu este diriginta OP Bucureşti 12 de patru ani, după ce alţi 11 a îndeplinit funcţia de inspector în cadrul Serviciului Servicii Poştale al DRP Bucureşti. Pe lângă agresiunea la care a fost supus salariatul său, o altă chestiune care a nemulţumit-o în acest caz este legată de faptul că Poliţia a divulgat suma de bani pe care poştaşul o avea asupra sa în ziua incidentului. „Ştiu că avem un protocol încheiat cu Poliţia, prin care ambele părţi se obligă să nu divulge sumele pe care factorii le au asupra lor când distribuie pensii, şi de aceea m-am supărat când am văzut că toate posturile TV au anunţat suma pe care George o avea asupra sa, chiar dacă era ceva mai mică decât cea reală”. Silviu Tănase
Daniela Radu - diriginta OP Bucureşti 12 POªTAªUL388 ¦ 23
Poştă & Poştaşi
OJRP Braşov a organizat „Balul Poştaşilor” Vineri, 4 februarie 2011, 224 de poştaşi braşoveni au participat la „Balul Poştaşilor”, eveniment organizat de Oficiul Judeţean Reţea Poştală Braşov. Au fost 9 ore de voie bună, muzică, dans, distracţie şi multe alte surprize. Au participat, în calitate de invitaţi speciali, Mioara Pribescu – Director Executiv CNPR, Marius Fecioru – Secretar de Stat în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Florin Postolachi – Deputat şi George Scripcaru, Primarul Municipiului Braşov.
24 ¦ FEBRUARIE 2011
Participanţii au primit cu deosebită căldură spectacolele de dans susţinute de dansatori profesionişti, s-au bucurat de cele peste 80 de premii ale tombolei şi au fost, în acelaşi timp, atât concurenţi cât şi juriu, la concursul inedit Miss şi Mister Bal. Câştigători au fost Simona Creaţă - oficiant OPDC Braşov şi Mihai Gavre factor poştal OPDC Braşov. Mariana Pascariu - Director OJRP Braşov
Poşta redacţiei
Premii pentru copiii hunedoreni Directorul OJPR Hunedoara, Dana Damian, a împărţit, pe 16 februarie, la Petroşani, premiile pentru câştigătorii hunedoreni ai concursului „Moş Crăciun te invită în Lumea Poveştilor”, organizat de Poşta Română şi Raiffeisen Bank. La oficiile poştale din judeţul Hunedoara s-au vândut mii de plicuri de concurs şi, logic, au fost şi mulţi câştigători, 13 la număr. Toţi aceştia au primit vouchere în valoare de 300 de lei fiecare, cu care îşi pot comanda cărţi de la Librăriile Cărtureşti, dintr-o ofertă de peste 850 de volume. Cinci dintre cei 13 fericiţi câştigători au provenit din Valea Jiului: trei din Petroşani şi câte unul din Vulcan şi Lupeni. Mamele celor mici au fost foarte încântate, pentru că, de banii respectivi, vor putea achiziţiona nu numai cărţi, ci şi rechizite. Raluca Szep, o fetiţă extrem de simpatică, cu ochişori albaştri, are 6 anişori. Nu mai ştie exact ce i-a scris lui Moş Crăciun, dar ştie că nu i-a adus ce şi-a dorit. Ea ar fi vrut patine şi Moşul i-a adus o păpuşă şi un trenuleţ. Dar acum îi va aduce un braţ de cărţi. Lucru care o binedispune şi o face extrem de volubilă. La fel ca şi pe ceilalţi copii. Bucuria lor este şi a noastră, a celor de la Poştă, pentru că, în aceste vremuri grele, am putut să le oferim aceste premii. Colectivul OJRP Hunedoara
Anunţ licitaţie C.N. Poşta Română S.A., Sucursala Transport Bucureşti, Centrul Regional de Transport ClujNapoca, cu sediul în str. Regele Ferdinand, nr. 33, localitatea Cluj-Napoca, organizează licitaţie publică deschisă cu strigare la sediu, în data de 08.03.2011, ora 11, pentru vânzarea a 31 autoutilitare, marca IVECO, tip 35.8 şi 59.12 şi marca DACIA, tip 1304 Ri, scoase din funcţiune, cu preţuri de pornire cuprinse între 2.155 lei şi 10.690 lei, fără TVA. În vederea participării la licitaţie se va achita de către ofertanţi taxa de participare de 100 lei (care nu se restituie) şi garanţia de 10 la sută din preţul de pornire al licitaţiei pentru fiecare autovehicul licitat (care se restituie în cazul ofertanţilor necâştigători) şi se vor depune în contul Sucursalei Transport Bucureşti cont RO89BPOS70407088234RON01 – Banc Post Sucursala Palat CFR, CUI 26945180, cu minim 24 ore înaintea deschiderii licitaţiei. La licitaţie ofertantul va prezenta ordinul de plată în original, purtând viza băncii plătitoare; în cazul persoanelor juridice, reprezentanţii acestora vor prezenta obligatoriu şi împuternicire semnată de administratorul societăţii. Reluarea licitaţiei în caz de neadjudecare se va face în data de 18.03.2011, ora 11, iar în cazul în care nici la această dată nu se adjudecă, licitaţia se va organiza în fiecare zi de miercuri, începând cu data de 23.03.2011, ora 11. Relaţii suplimentare se vor solicita la telefon 0756/120111, domnul Daniel Tripon.
26 ¦ FEBRUARIE 2011
Dragă redacţie, Mă numesc Daniela Pătraşcu şi sunt primitor-distribuitor la Depozitul de Timbre şi Efecte Poştale al CN Poşta Română SA din Calea Griviţei nr. 64-66. În speranţa că nu vă voi deranja, mi-am permis să vă trimit un poem, din cele 72 pe care le-am publicat în volumul „Pe Culmea Norilor”, lansat la 20 ianuarie 2011. Vă mulţumesc!
Aş vrea să fiu perfectă Aş vrea să fiu perfectă, să nu mă prăfuiesc, Aş vrea să fug de mine, să nu mă regăsesc, Aş vrea să te revăd iubite o clipă, un minut, Să-mi strălucească viaţa cea fără conţinut, În lacrimi fericite să îţi scald orice seară, Să nu resimt cum picuri pe sufletul meu ceară, Aş vrea să fiu perfectă, să dăruiesc ce am, Să nu primesc, în schimb, nici măcar un gram, Aş vrea să fug de mine, la al tău piept să pier, Să mă destram ca norul strivit de vânt pe cer, Aş vrea să mă topesc ca visu-n trandafir, Să îmi clătesc culoarea scăldată în zefir, Aş vrea să-ţi fiu lumina cea călăuzitoare, Să îţi dăruiesc totul şi să mă simt datoare, Veşnic să cuget verde ca frunza prinsă-n pom, Aş vrea sã fiu perfectã, dar sunt un simplu OM.
Poştaşii vrânceni continuă acţiunile caritabile Dintr-o regretabilă eroare (ştiţi proverbul „Doar cine nu munceşte nu greşeşte”), titlul materialului din numărul trecut al publicaţiei noastre referitor la campania de strângere de fonduri pentru Centrul de zi Dănuţ din localitatea Broşteni (judeţul Vrancea) a apărut greşit. Titlul corect era „OJRP Vrancea a strâns fonduri pentru un cămin de copii”, şi nu OJRP Vaslui, aşa cum a apărut... Între timp, după cum ne-a informat Directorul Judeţean Nicolae Ţuţuianu, donaţiile au continuat. Pe 18 februarie, salariaţii OPDC Focşani au donat haine pentru copiii de la acelaşi Centru Dănuţ, această acţiune venind în continuarea celor derulate înainte de Crăciun. POªTAªUL388 ¦ 27
Filatelie
Emisiuni filatelice noi
Emisiuni filatelice noi
Reproduceri de arta˘
Picturi ce aparţin tezaurului Băncii Naţionale a României Păstrătoare a unei importante părţi din tezaurul României lingouri, monede, obiecte din aur - Banca Naţională a României deţine şi capodopere ale picturii româneşti. Emisiunea filatelică pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie, „Reproduceri de artă - Picturi ce aparţin tezaurului Băncii Naţionale a României“, ilustrează, pe mărcile poştale, patru picturi aparţinând lui Nicolae Grigorescu, Eugeniu Voinescu şi George Demetrescu Mirea, expuse în Sala de Consiliu a BNR. Nicolae Grigorescu (1838-1907) este socotit a fi marele maestru al penelului românesc care a ilustrat, în picturile sale, simbioza dintre realismul Şcolii de la Barbizon, impresionism şi simbolism. În perioada de dinaintea plecării la Paris, el a executat picturi religioase la Mănăstirile Băicoi, Zamfira şi Agapia. 28 ¦
FEBRUARIE 2011
Emisiuni filatelice noi
Începând cu 1861, alături de Auguste Renoir, frecventează atelierul lui Sébastien Cornu din Paris. Nu după mult timp se alătură Şcolii de la Barbizon unde îşi va desăvârşi educaţia picturală. Anul 1873 este anul când începe să facă vizite de studii la Roma, Napoli, Pompei, apoi în Grecia şi Austria, la Viena. În picturile realizate în aceste călătorii este pregnantă influenţa Şcolii de la Barbizon. După 1890, pictorul se stabileşte în România unde majoritatea picturilor sale abordează subiectele rustice: portrete de ţărani, care cu boi, peisaje specific româneşti. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei este ilustrată pictura maestrului, „Rodica”. Realizată în 1894, compoziţia înfăţişează o imagine de vară fierbinte când se secera grâul. Principalul personaj feminin, aflat în prim planul compoziţiei, este o femeie purtând un vas cu apă. Nicolae Grigorescu a fost primul artist plastic membru al Academiei Române. Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,10 lei este ilustrată compoziţia „Marină”, realizată de Eugeniu Voinescu (18421909). Pictorul a urmat studii de literatură şi drept la Cairo şi Paris, unde s-a împrietenit cu pictorul rus I. K. Aivazovski, maestru al peisajului marin. Eugeniu Voinescu a fost, în perioada 1879-1888, consul general al României la Budapesta, Constantinopol şi Odessa. În 1889 debutează cu o expoziţie prezentată publicului la Salonul Ateneului Român din Bucureşti. Ca realizator de tablouri cu subiecte marine, Voinescu a fost, în epocă, cel mai cunoscut pictor din România. Trebuie remarcat că tablourile „Rodica” de Grigorescu şi „Marina” lui Voinescu sunt, alături de picturile murale ale Ateneului Român, cele mai de seamă exemple de pictură monumentală ale Bucureştiului. Pe timbrele cu valoarea nominală de 1,40 lei şi 7,60 lei, sunt ilustrate compoziţiile alegorice„Mercur”şi „Prometeu”, realizate de George Demetrescu Mirea (1852-1934). Pictorul a studiat la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti cu Theodor Aman. A participat la Războiul de Independenţă (1877-1878), ca pictor ataşat, alături de Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szatmary şi Sava Henţia. În 1879 obţine o bursă de studii la Paris la clasa lui Carolus Duran de la École des Beaux Arts. Între 1887 şi 1888 a executat pictura plafonului Casei Vernescu din Bucureşti. În 1897 este numit director al Şcolii de Belle Arte din Bucureşti, funcţie pe care o va deţine până în 1927. Printre lucrările importante ale pictorului G.D. Mirea menţionăm şi decoraţiunile murale de la Banca Naţională a României şi Casa Scriitorilor din Bucureşti, precum şi pe cele de la Universitatea din Iaşi.
Emisiuni filatelice noi
Emisiuni filatelice noi
Pesteri din România , România deţine un loc de frunte în ceea ce priveşte numărul de peşteri - peste 12.000. Trebuie amintit faptul că Emil Racoviţă a înfiinţat, în 1920, primul institut de speologie din lume. Emisiunea de mărci poştale „Peşteri din România“ pe care Romfilatelia a introdus-o în circulaţie, ilustrează peşterile Urşilor, Cloşani, Muierii, Şura Mare, Vântului şi Meziad.
Peştera Urşilor, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 30 bani, este situată în localitatea Chişcău, din judeţul Bihor, la o altitudine de 482 m şi a fost descoperită în anul 1975. Numele peşterii se datorează numeroaselor fosile de urşi de cavernă descoperite aici, ea fiind un loc prielnic de adăpost al animalelor de mai bine de 15.000 de ani. Se crede că, din cauza căderii unei stânci, gura peşterii a fost blocată, astfel că peste 140 de urşi s-au devorat ca urmare a înfometării. Peştera Cloşani, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 50 bani, este situată în Munţii Mehedinţi, la o altitudine de 440 de m, având o lungime de 1.100 m. Este în curs de amenajare, aici, un muzeu subteran al speologiei. Peştera adăposteşte peste 70 de specii de vieţuitoare terestre şi acvatice, precum şi specii de lilieci protejate.
Emisiuni filatelice noi
are o lungime de aproximativ 5.000 m. Este situată pe Valea Meziadului, în Munţii Pădurea Craiului. Se află la o altitudine de 300 m. Peştera este constituită pe două nivele principale. Când acestea comunică între ele, rezultă săli uriaşe. Peştera este şi un loc preferat de lilieci pentru hibernare. Peştera Vântului, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei, este situată lângă comuna Şuncuiuş din Munţii Pădurea Craiului (judeţul Bihor). A fost descoperită în 1957 şi este cea mai lungă peşteră din România, cu peste 50 km de galerii. Peştera mai conţine şi remarcabile formaţiuni de gips şi aragonite. Peştera Şura Mare, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 8,70 lei, este situată în Dealul Fruntea Mare, la altitudinea de 460 m, în apropierea comunei OhabaPonor. Intrarea în peşteră are o înălţime de 45 m şi o lăţime de peste 10 m. Lungimea totală a peşterii este de cca. 8.000 m. Galeria principală, cu pereţii asemănători cu ai unui canion, are o înălţime care uneori depăşeşte 60 m, iar în două locuri se lărgeşte, formând săli gigantice în care s-au depus formaţiuni maiestuoase. Peştera Şura Mare adăposteşte cea mai mare colonie de lilieci din Europa.
Peştera Muierii (Peştera Muierilor), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 60 bani, este modelată în calcare mezozoice de pe marginea sudică a masivului Parâng, în cheile Râului Galbenul din Oltenia. Are numeroase şi frumoase forme concreţionare, mult apreciate de turişti, precum Orga Mare, Turcul, Mireasa. Peştera Muierii a fost prima peşteră din România în care a fost instalat, în 1957, iluminatul electric. Peştera Meziad, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei,
POªTAªUL388 ¦ 29